T. MADARASAN I.

TEBEREAN

B. APAHIDEAN P. UNGURESAN M. BALAN

I.GHIRAN B. DUMA

INDRUMATOR

pentru LUCRARI de TERMOTEHNICA si MASINI TERMICE

CLUJ-NAPOCA 2002
1

PREFATA
Aceasta lucrare reprezinta o editie noua, neglijabile, legate de publicarea acestor carti. revazuta si completata a indrumatorului Indrumatorul prezinta lucrarile de laborator "Termotehnica si masini termice-Lucrari de intr-o forma usor acesibila studentilor care au laborator", autori A. Apahidean, T. Madarasan, in planul de invatamant disciplina de I. Ghiran si I. Teberean, aparuta prin Atelierul Termotehnica si Masini termice. Fiecare lucrare de multiplicare al UTC-N in 2001. trateaza bazele teoretice ale procesului studiat, prezinta pe larg instalatia experimentala, Ideea transpunerii si difuzarii pe Internet a inclusiv aparatura de masura, mersul lucrarii, prezentei carti are la baza faptul ca Biblioteca prelucrarea si interpretarea rezultatelor Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTC-N) experimentale, precum si tabelul cu rezultatele achizitioneaza putine exemplare din materialele finale.O importanta deosebita se acorda didactice care apar. Ca urmare, dupa un an de preciziei de masurare. Pentru a se usura la publicarea unei lucrari solicitate de multi calculul marimilor care intervin, indrumatorul studenti, se face simtita nevoia reeditarii mai contine si o serie de anexe cu principalele respectivei lucrari. Aceasta este si situatia proprietati termofizice ale celor mai utilizati Indrumatorului de Lucrari de Termotehnica si agenti termodinamici. Masini Termice, care este folosit de studentii de la toate specializarile din cele trei facultati cu Au fost revazute toate lucrarile de laborator. Sprofil mecanic, precum si de catre studentii au operat schimbarile impuse de modificarile Facultatii de Electrotehnica ale UTC-N. aduse instalatiilor experimentale si s-au corectat unele scapari strecurate in editia precedenta. De asemenea se considera ca prin aceasta forma de difuzare se aduce o modesta contributie la Multumim pe aceasta cale tuturor acelora care, crearea bazei pentru dezvoltarea prin observatiilie si sugestiile facute, au invatamantului la distanta, care desigur, in anii contribuit la imbunatatirea continutului ce vin, se va raspandi din ce in ce mai mult. Alte indrumatorului de lucrari. avantaje ale publicarii pe internet a unei lucrari didactice le reprezinta posibilitatea de a modifica foarte operativ prezentarea lucrarilor care se modernizeaza si costurile practic

CUPRINS Nr. TITLUL LUCRARII
2

Lucr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 MASURAREA TEMPERATURILOR MASURAREA PRESIUNILOR DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT-DESORMES DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR DE INCALZIT ELECTRIC ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON TRASAEA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILLATOR CENTRIFUGAL INCERCARE SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON, A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR DETERMINAREA NEUNIFORMITATII DE DEBITARE A UNEI POMPE DE INJECTIE CU DISTRIBUITOR ROTATIV SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT
3

25 26 27 28 29

TURBIONAR STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTR-UN EJECTOR. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR ANEXA I ANEXA II

1. MASURAREA TEMPERATURILOR

1.1. Notiuni generale
4

. termometre cu lama bimetalica). se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura: -variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija. sudate intre ele. iar peste 660oC. -actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala. -alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor.e. In general. In general. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric.t.m. Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul 1. Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. Tabelul 1. stare in care.pirometre. -aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t. aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC .1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura Domeniul de masura [ oC] 0 1 5 Materiale Aparat de masurat 2 . -variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori. pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare).se numesc termometre. cand sudura se afla la temperatura de masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri). Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop.) la capetele libere a doua conductoare diferite. -variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid). pirometre optice cu benzi de radiatie.1. gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice). -variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive). transferul de caldura dintre acestea se anuleaza.Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor .

30 . + 150 .50 . + 750 pana la + 1000 .. + 30 + 50 . + 500 ..... + 150 pana la + 400 .60 .. + 500 pana la + 100 Fier Nichel Cupru Wolfram Platina Bismut-platina 6 Termorezistente Termoelemente . + 650 + 20 ..70 .... + 600 Umplutura de gaz lampant Umplutura de mercur Bioxid de carbon Eter Hidrocarburi Mercur Invar cu continut de 36% Ni Termometre cu presiune de lichid Termometre cu presiune de vapori Termometre cu dilatarea metalelor pana la + 150 .... + 110 .220 ... + 30 Mercur Mercur si atmosfera de azot la 10 bar Idem la 20 bar Idem la 70 bar Umplutura de galiu Aliaj de mercur cu taliu Umplutura de toluen Umplutura de pentan tehnic Termometre lichid cu pana la + 100 pana la + 350 ..200 . + 30 . + 180 ..30 ...30 ....70 .....30 . + 400 + 350 ... + 100 ...30 .. + 600 .60 .

In cadrul acestei scari. se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa... pentru masurarea temperaturii corpurilor.16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei... exprimata in Kelvin (K). + 1600 + 600 . (1.273.1) 1. + 2000 + 600 . intre ele existand relatia: t = T .pana la + 600 Cupru-constantan Tabelul 1.. (ca unitate de masura tolerata)... In afara de temperatura termodinamica (T).15 [ oC] . unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273. Descrierea aparatelor 7 ..2. in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t). + 1400 + 700 .. + 2000 ( Cu filtru fumuriu) 1 Argint-constantan Fier-constantan Manganina-constantan Nichelcrom-constantan Nichel-nichelcrom Platina-platinarodiu (Cu diafragma) Pirometre de radiatie totala Pirometre de radiatie monocromatica Con Seger Termoelemente 2 In sistemul international de unitati de masura.1 Continuare 0 pana la + 600 pana la + 700 pana la + 900 pana la + 1000 pana la + 1300 pana la + 1600 + 700 . + 3000 + 600 ..

Termometre de sticla cu mercur: a. In afara de acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe.cu contacte mobile.temperatura indicata de termometru.) Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe variatia volumului unui lichid (mercur.1. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie masurata. in lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid. precum si termometre tija.. Daca coloana de mercur este incomplet cufundata in mediul de masurat.t1 ) [ oC] .38oC . la care tubul capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie. Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii temperaturii in regim variabil. cu contacte mobile etc. Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (.cu contacte fixe b.1. a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. termometrele electrice cu rezistenta. toluen. + 700oC).Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii. Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate.. Termometre de sticla cu lichid (figura 1. t . se efectueaza corectia de temperatura ∆ t cu relatia: ∆ t = n⋅ α ⋅ ( t . deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de masurat.1. in oC . alcool etilic. Fig. eter de petrol.2) in care: n este numarul de diviziuni ale portiunii necufundate a coloanei de mercur. (1. pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla. pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. 8 . exprimat in grade din scala termometrului.

Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (.000166 grd-1).2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate. Variatia rezistentei electrice a metalelor in functie de temperatura... variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse..120oC . fierul (. coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare. Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice.50oC .183oC . (1. cuprul.coeficientul de dilatare aparenta a lichidului termometric ( pentru mercur α = 0.temperatura firului capilar necufundat in mediul de masurat (de obicei egala cu cea a mediului ambiant). Fig. In figura 1.1.. in grd -1. + 700oC)... nichelul. + 150oC) si unele aliaje. Corectia de temperatura se adauga temperaturii indicate de termometru.) .. in oC . .2. Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi. Termometre electrice cu rezistenta Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura.+ 850oC.3) unde: 9 . Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia: Rt = Ro ( 1 + a⋅ t + b⋅ t2 + c⋅ t3 + ..t1 . α .

Fig...1. . b. .rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC). Ro .3. R100. pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente. a.punti echilibrate (fig.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b). δ . relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui Callender: .punti neechilibrate (fig. (1.Rt este rezistenta electrica la temperatura t.1. Schema de infasurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din platina.constante.1. R3 sunt constante. R2.5). Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC. La majoritatea materialelor.4) in care: Ro. .coeficient. c.4) in care rezistentele R1. In practica. In figura 1. Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice: . 100oC si la temperatura t. la care curentul prin galvanometru 10 . iar la valoarea curentului prin galvanometru IG=0.

-logometre (fig.1. Schema de principiu a puntii neechilibrate.IG =f (Rt). la care unghiul de deviere al cadrului mobil ϕ tϕ (Rt). Fig. 1.6. -milivoltmetre digitale (electronice). Schema de principiu a unui logometru.5.1. Fig.1. Fig. Pirometre termoelectrice Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o 11 .4..6). Schema de principiu a puntii echilibrate.

e.t. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si T2.e. (1.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen. produc o t. se poate prezenta prin relatia: Eab(T1. Efectul Seebeck consta in aparitia unei t.e. cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2 si o t.e.e. poate fi conectat la diferite indicatoare.legea metalelor intermediare.e. pret de cost redus.constructie simpla.m. . interval mare de masura (-200oC . nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia. Daca doua metale omogene. Ea intr-un conductor "a" (fig.5) unde: σ a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv. intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero.. ab(T1). + 3000oC).m. daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura. semnalizare si comanda.).7) a carui capete se afla la temperaturi diferite: .. eab(T2) sunt t.6) unde: eab(T1).m.m.care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte.t.m. E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3. t. de natura diferita. generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice. Suma algebrica a t.t. ε ab(T2). Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume: .legea temperaturilor succesive sau intermediare.t.t.1.t.m. E1. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat. Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.m.e.e. 12 . Tensiunea termoelectromotoare (t.e. poarta denumirea de pirometru termoelectric.m.legea metalelor omogene. ε conductori "a" si "b". inregistratoare. .t.t. la locul de contact al celor doi T. care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul.m. este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck.T2) tε ab(T2) -ε ab(T1) + (1.t.

m. adica: Eab(T1.rezultata depinde numai de temperatura T1. in oC. t1 . se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda). Daca una din temperaturi.8). in oC. Schema de principiu a unui termocuplu Fig.Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2’ (fig. in oC. T2) =f (T1) . unde temperatura poate fi mentinuta constanta. (1.t.in cadrul lucrarii). in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia: treal =tind + k⋅ (t1 .to) (oC) . Circuit termoelectric elementar . se mentine constanta. cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului.7) Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig.temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC. de exemplu T2. to .1.1. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru..m. care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2’.e. (1. Fig.8.temperatura indicata de aparat. circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material.8) unde: treal este temperatura reala. si aparatul pentru masurarea t. Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci. 13 .7.1.temperatura sudurii reci in timpul masurarii. t.t. tind .e. Daca.8) se introduce un conductor de prelungire.1. in oC.

056 0.006 Platina Rodiuplatina Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig.040 0.040 0. ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare. Fig. Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte.1. Compensarea automata a variatiei de temperatura.053 0. Valorile coeficientului k TERMOCUPLUL Cromelcopel Fiercopel FierConstantan CupruCopel CupruConstantan CromelAlumel NichelCromnichel 0.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor. In tabelul 1.t.9) alimentate la curent continuu. Tabelul 1.2. compenseaza t. Ni).k .1.046 0.040 0.2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.9. dezvoltata de termocuplu.067 0. 14 .1.10.e. constant si alcatuite din doua rezistente (R1.m. R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1. Rt2) dependente de temperatura(Cu. se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential. proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD. iar in fig.coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul de temperatura. In tabelul 1.

470 -200 100 100 4.t.3. maxima (mV) 6 42.cutia de conexiuni.teaca de protectie. 3.358 54.e.1.Fig.869 3 -200 Polaritatea Minima Maxima continuu intermitent T.922 4 600 5 760 15 .10.placa de borne. Termocuplu: 1-termoelectrozi. Tabelul 1. Termocupluri si caracteristicile lor Limita de utilizare (oC) Termocuplul Simbol 0 FierConstantan CupruConstantan CromelConstantan Cromel-AluMel(NiCrNi) Cupru-Copel 1 J 2 Fe + Const T Cu + Const E K Cromel+ Const Cromel+ Alumel Cu + Copel CromelCopel Cromel+ Copel 0 600 800 66.721 -270 -270 600 1000 1000 1370 76.807 -270 400 400 20.m. 4. 2.

612 IrRh(5o%) – Ir IrRh(60%) Ir - IrRh(50) + Ir IrRh(60) + Ir - 0 2000 2140 12.224 0 2000 2100 11.814 - PtRh(20)+ PtRh(5) IrRh(40) + Ir - 0 1700 1790 12.678 .006 B PtRh(30)+ PtRh(6) - 0 1700 1820 13. Continuare 0 WRo(5%) WRo(25%) WRo(3%) 1 2 WRo(5) + WRo(25) WRo(3) + 0 2300 16 3 0 4 2300 5 2500 6 33.654 Tabelul 1.509 IrRh(40%)-Ir - 0 2000 2150 11.PtRh(lo%) -Pt PtRh(13%)Pt PtRh(30%)PtRh(6%) (PtRh-18) PtRh(20%)PtRh(5%) S PtRh(l0)+ Pt - 0 1400 1760 18.636 2400 40.3.612 R PtRh(13)+ Pt - 0 1400 1760 21.

11. 0F sau K. Fig. Senzorul de temperatura este un termocuplu. Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la –10-75 mV.Termometru Digital Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank. 17 . Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate.07) - WRo(25) Cromel + FeAu(0.07) -273 0 52.1.WRo(25%) Cromel FeAu(0.629 Termometru Digital Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital.

9) unde: ∆ t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1. filtrul 3. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6. becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura.5V) 12. reostatul 7. scala 10. Temperatura unui corp care nu este negru. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. aparatul de masura 8. releul 11. sticla absorbanta 4 si diafragma 5. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia: treal =tind + ∆ t [ oC] .12. (1. bateriile uscate (de 1.4. El se compune dintr-o parte optica si una electrica. butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. in care ε reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului. 18 . Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple. masurata cu pirometrul optic monocromatic. Partea optica se compune din: obiectivul 1. suficient de robuste si usor de manevrat. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC.13.Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC. ocularul 2. pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1. este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului.

14. (Lucrarea 11). se foloseste instalatia din figura 1.3. a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului.12. Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta.2. Schema unui pirometru cu radiatie partiala. a carei schema electrica este prezentata in figura 11. Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7.1.Fig. se efectueaza masurarea temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu. pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala. 1. Mersul lucrarii Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. 19 .

Fig.9).1. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor.4. Tabelul 1. 1.4.650 µ Materialul 0 Temperatura [ oC] 1 20 ε 2 .5.13. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile citite se vor trece in tabelul 1. Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala. Coeficientii de absorbtie ε ai unor materiale la diferite temperaturi pentru λ =0.8) si (1. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.

90 0.25 .98 0.40 0.40 0.60 0.96 0.20 0.11 0.0.45 0.45 0.40 0.20 0.85 0.30 0.81 0.80 0.43 0.36 0.Fier solid Fier lichid Cupru solid Cupru lichid Nichel Wolfram Wolfram Wolfram Carbon grafit Carbon grafit Carbon grafit Otel topit Oxid de cupru Oxid de cupru Oxid de fier Oxid de fier Oxid de nichel Oxid de nichel Al2O3 Al2O3 MgO MgO Portelan 1050 1530 1100 1000 2000 3400 1000 2000 3000 1000 1100 800 1200 800 1300 900 1700 900 1700 - 0.37 0.50 21 .15 0.96 0.85 0.

reostat. 12.termorezistenta din Cu.logometru. 13.80 Valorile citite se vor trece in tabelul 1.1.0. 16.intrerupator alimentare curent continuu. 10.intrerupator alimentare bare de silita. 7.70 . 4.ampermetru. 5.Samota - 0.5.bare de silita. 3. 9. Fig. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.cuptor electric. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1.voltmetru. 15.termorezistente din Pt.5. 2.intrerupator alimentare retea.14.tablou de comanda.termocuplu Pt-RhPt. 6. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. max. Tabelul 1.8) si (1.logometru.9). Rezultatele masuratorilor Caracteristici Aparatul Elementul sensibil Termometru de sticla cu lichid Termometre 1 Hg min. 8panou. 14milivoltmetru. 11. Limita masurare de Clasa de precizie Temperatura citita corectata Modul cum s-a facut corectia °C K °C K Pt 22 .

cu rezistenta 2 3 4 Pt Pt Cu Pt-RhPt Pirometru termoelectric Pirometru cu radiatie partiala 23 .

este: 24 . se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni: a) presiunea atmosferica pb. d) depresiune pV. Vidul. Notiuni generale Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea unui fluid. subpresiune.1. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala. b) presiunea absoluta pa. actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea atmosferica. in practica. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut de presiune. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea atmosferica. intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita greutatii aerului). Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice. presiunea este independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita. diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune. c) suprapresiunea ps. vacuum sau presiune vacuummetrica.2. In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune manometrica. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune hidrostatica. avind aceeasi valoare in toate directiile. presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia. aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45o si temperatura de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. exprimat in procente din presiunea atmosferica. in cazul fluidelor inchise intr-un recipient. cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. MASURAREA PRESIUNILOR 2. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala. Gazele fiind compresibile. intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu.

Schema domeniilor de masurare a presiunilor. Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2. pdin = ptot .1) Suprapresiunea si depresiunea.Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala. g) presiunea dinamica pdin . fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica. (2.4) fiind functie de viteza w si densitatea ρ a fluidului prin relatia: pdin = (2. Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid.2) 2. (2. (2. f) presiunea totala ptot . (2.1.3) e) presiunea statica pst . se mai numesc si presiuni relative. Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune. in cazul suprapresiunilor: pa = pb + ps .5) 25 .2.1. relatiile de legatura dintre acestea fiind urmatoarele: Fig.pst . 1.[ % ] . in cazul depresiunilor: pa = pb – pv .

cu tub in forma de U .micromanometre cu compensare (Askania) .cu capsula . tensometrice.cu tub si rezervor: • cu tub vertical • cu tub inclinat . Tipul aparatului 26 .1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea Criteriul de clasificare Dupa principiul de functionare cu lichid .cu doua lichide manometrice .simplu .cu traductoare electrice (rezistive. capacitive) .cu piston echilibrat Electrice .cu burduf cu piston si greutati .cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate Tabelul 2.2.diferentiale cu element elastic .cu membrana . Tabelul 2.cu traductoare pneumatice .1. inductive.cu tub Bourdon .cu piston diferential . Descrierea aparatelor de masurat presiunea Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 2. piezoelectrice.1. Continuare.2.

indicatoare.indicatoare de vid .de presiune absoluta joasa (de compresie. vacuummetre. termoelectrice.de lucru 27 . cu ionizare. manovacuummetre) .diferentiale Dupa subordonarea metrologica In raport cu presiunea atmosferica .manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni .Criteriul de clasificare Tipul aparatului .cu plutitor Combinate .de presiune relativa (manometre.inregistratoare Dupa domeniul de presiune .cu tor oscilant .cu indicare locala . radioactive) Dupa locul de masurare .vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni .etaloane .manovacuummetre si micromanovacuummetre care masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni Dupa afisarea rezultatului masurat .inregistratoare .cu clopot .indicatoare • cu indicare continua • cu indicare discontinua .cu transmitere la distanta a indicatiei .

(2.a). Aparate cu lichid Avind o constructie simpla.). presiunile din cele doua ramuri. exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid. presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii. In cazul majoritatii aparatelor. aparatul masurind in acest caz o suprapresiune. Fig. alcool etilic etc. comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur. Constructiv. apa.Dupa tipul protectiei .2) rezulta h = ps. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi.care lucreaza in conditii normale (obisnuite) .cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive. aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea presiunilor.) a.6) cu relatia (2.2. exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid. suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale). etc. vor fi egale rezultind: pa = pb + h . temperaturilor mari.6) unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele.3. Comparind relatia (2. 28 .. 1) Aparate cu tub U.2. intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu sticla de protectie. socurilor de presiune. Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A’ (fig.2. presiunilor pulsatorii.2.3.b).2.2). Manometru cu tub U. depresiunilor (vacuummetre). Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre). La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig.

Principial.2. Valoarea presiunii este data de relatia : p = pa . servesc pentru masurarea depresiunilor pv respectiv a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare ∆ p. aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U.Asemanator.3.2. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita necesitatii a doua Fig. 2) Aparate cu rezervor si tub vertical.2. dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. Moduri de utilizare a tubului U.4). Fig. c.7) 29 . montajele din figurile 2.pb = ρ ⋅ g ⋅ h = ρ ⋅ g ⋅ h1 ⋅ unde: . Manometru cu rezervor si tub vertical.3. d. unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig. citiri. (2.4.

(2.5 rezulta: h1 = l ⋅ sin α . Fig. Relatia (2. numite si micromanometre. (2. 3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. la aceste aparate tubul este inclinat fata de orizontala cu un unghi α putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse.6) . Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5. 30 ] .10) unde k = ρ ⋅ sin α este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului α . Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical. Cu ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului. in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata fi neglijata.7) este valabila si in cazul acestor aparate. (2. Din figura 2.diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor. Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in comunicatie cu tubul din sticla 4.5. h . ea fiind inscrisa pe sectorul circular 1 al aparatului (fig. Micromanometru cu tub inclinat.8) unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero.2. Principiu de functionare. pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii gradate. Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta: p = ρ ⋅ g ⋅ h1 = ρ ⋅ g ⋅ l ⋅ sin α = k ⋅ g ⋅ l [ N/m2 .9) sau: p = k ⋅ l [ mm H2O] .2. Aceste aparate.

constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla. Sunt in acelasi timp robuste. Manometru cu tub simplu curbat.2. spiralat etc.6.). iar precizia satisfacatoare.Fig.2.000 bar. dublu curbat. Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare. elicoidal. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu. capsula sau burduf.7. membrana.7). de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10. b) Aparate cu element elastic Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare.2. Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig. 31 .Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat. Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistem Fig.

ca element de masurare.2. Sub actiunea suprapresiunii.9. Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4.dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare concentrice. care permit deformarea datorita actiunii presiunii. Fig. Este format 32 . Manometru cu membrana. poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala. Manometrele cu membrana (fig. Capsula (fig. Burduful elastic (fig.2.2.9).10) se mai numeste si tub ondulat.2. Fig. miscarea se transmite unui ac indicator 5. fiind formata din doua membrane lipite intre ele. membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos.2.8. Modul de lucru a unei capsule manometrice.

(2.2. r1. in m2. care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4. inaltimea acestuia va creste sau va scadea.11) fiind echilibrata de presiunea data de Fig. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal.2.2. piesele calibrate 2. determinind deplasarea acului indicator.dintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme. Fig. valoarea presiunii este data de relatia: .11) unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a pieselor calibrate asezate pe acesta. 33 . Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui. r2 – raza pistonului respectiv a cilindrului.10.11. Manometru cu piston. La echilibru. c) Aparate cu piston si greutati Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor deosebite ale acestora. in N. Aa – aria activa a pistonului. Modul de lucru a unui element elastic tip burduf pentru manometre. in m. presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig.

tub U. Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive. de la punctul 2.traductorul. prin utilizarea aparatelor de masura montate pe standurile din laborator: a) masurarea presiunilor aerului debitat de un compresor. a aburului dintr-o retea. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U. prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat. tensometrice. asupra caruia actioneaza presiunea de masurat. Mersul lucrarii Lucrarea consta din masurarea diferitelor tipuri de presiuni intilnite in tehnica. indicatia fiind data in unitati de presiune. . d) masurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur si a barometrului aneroid.3. presiunea absoluta in cazurile a. prin intermediul manometrelor cu element elastic de tip Bourdon. vase cu plutitor. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U. piezoelectrice. care masoara valoarea marimii electrice. presiune realizata de catre o pompa de vid. c) masurarea presiunii vacuummetrice dintr-un recipient. pneumatice. Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1. precum si valorile transformate in sistemul international de unitati de masura.2. cu radiatii etc. 2. c precum si a presiunii totale in cazul e. precum si a presiunii statice.elementul sensibil. masurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal. Se calculeaza de asemenea.d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice. Prelucrarea rezultatelor Valorile presiunilor masurate cu aparatele indicate mai sus se centralizeaza in tabelul 2. tor oscilant. 2. care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica. clopot etc. 3aparatul de masurat. b) masurarea diferentei de presiune data de o diafragma montata pe o conducta de aer. inductive. el putind fi: element elastic. in unitatile de masura in care au fost etalonate aparatele de masura.3. a. capacitive. Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor. 2. 34 . utilizind manometrul cu lichid de tip U. rezervor si tub.4.

Suprapresiune pa N/m2 - 2. Presiune atmosferica (barometrica. Valori masurate si calculate Nr. Presiune statica pst 9. - de Valori 1 2 3 1. crt. 6.Tabelul 2. 7. Tipul presiunii Simbol Unitatea masura aparat S. Presiune totala ptot - N/m2 N/m2 N/m2 35 . locala) pb ∆ p - N/m2 N/m2 N/m2 N/m2 - 4. Diferenta de presiune 5.2.I. Depresiune Pv - N/m2 - 3. Presiune absoluta Cazul 1 Cazul 2 pa pa pdin - Presiune dinamica 8.

A2.3) de unde: (3.5) in care s-a notat : m = Ao/A1 si se numeste coeficient de strangulare. Deci: w1= µ .m. wm [ kg/s] (3. (3.2) Ecuatia lui Bernoulli in doua sectiuni ale conductei este: (3.w2 .3.A1 = ρ . nu este egala cu sectiunea Ao din dreptul orificiului diafragmei.a).1.1. iar: 36 .w2. Calculul debitului Intr-o conducta cu aria sectiunii A1. se poate scrie raportul subunitar numit coeficient de contractie a vanei de lichid: (3.3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII 3. debitul masic se calculeaza cu relatia: Dm = ρ . rezulta: ρ . parcursa de un fluid incompresibil cu densitatea ρ si viteza medie wm.1) Masa fluidelor fiind aceeasi in doua sectiuni diferite ale conductei (in regim stationar).4) Tinand seama ca sectiunea A2 din dreptul contractiei maxime (fig.A1.w1.

(3. b).3. Procesul curgerii intr-o conducta cu dispozitive de strangulare: a).ajutaj. c). se introduce in locul acestora coeficientul α .6) Fig. numit coeficient de debit.1. si (3.tub Venturi.7) Relatia (3.8) Debitul masic in dreptul contractiei maxime se calculeaza cu relatia: 37 .7) exprima valoarea vitezei in dreptul contractiei maxime. Din cauza viscozitatii fluidului si a frecarii lui de peretii conductei si de diafragma. apare o pierdere de viteza de care se tine seama prin coeficientul ξ . definit de expresia: (3. Deoarece µ si ξ nu sunt determinati in mod separat.diafragma.

se va lucra cu o valoare medie (∆ p/p1)med . respectiv (p1-p2)/p1.012 1.10) Pentru fluidele compresibile este necesar sa se tina seama de variatia densitatii si de procesul de detenta care are loc dupa dispozitivul de strangulare. (3.007 1.011 1.014 Otel Alama si bronz 1. (3. (3.019 38 .11) respectiv: [ m3/s] . de tipul aparatului de strangulare si de raportul presiunilor ∆ p/p1.000 1.009 Temperatura (oC) 300 350 400 450 500 1.11). ρ in kg/m si p1 respectiv p2 in N/m2.9) iar. numit coeficient de expansiune tine seama de aceasta corectie. (3.003 1.005 1. debitul volumic: [ m3/s] .015 1.1).003 1.007 1. (3.017 1.009 1. Tabelul 3.1 Coeficientul de corectie kt pentru diafragme Temperatura (oC) 20 100 150 200 250 1. Deoarece la masurarea debitelor raportul ∆ p/p1.011 1.006 Otel Alama si bronz 1.12) {n relatiile (3. Cu acestea vom avea: [ kg/s] .013 1. Coeficientul ε . apreciind initial limita de variatie a presiunilor.[ kg/s] . Factorul de corectie ε se obtine din nomograme in functie de exponentul adiabatic k al gazului.000 1.12) Ao se 2 3 introduce in m . De aceasta variatie a sectiunii de trecere se tine seama prin coeficientul de corectie kt (vezi tabelul 3.005 1.002 1. In cazul fluidelor incalzite are loc si o crestere a sectiunii Ao a dispozitivului de masura. variaza in anumite limite.

2. cele ale neliniaritatii repartitiei vitezelor de la ax la perete in sectiunea de masurare.2 Variatia lui ε cu presiunea. m ) . {n coeficientul de debit α se cuprind si influentele: vitezei fluxului de fluid dinaintea orificiului. Valoarea lui ε in functie de presiune.3. 20.000 10.000 20.000 [ mmH2O] 5000 39 10.Valoarea lui ε pentru aer se obtine din diagrama din figura 3.000 . Fig.4 (aer). pentru abur supraincalzit este data in tabelul 3.2. ale rugozitatii si prin intermediul lui Re. unde β 2 = m = Ao/A1 = d2o/d21. Coeficientul ε .000 ∆ pmax . Tabelul 3. ale viscozitatii. cele ale scaderii presiunii in unghiurile marginale inainte si dupa sectiunea de strangulare. pentru abur supraincalzit pl [ bar] 5.2 in functie de valoarea lui β 2. pentru k = 1. Astfel se considera: α = f ( Re.

998 0.980 0.992 0.968 0.992 0.999 β 2=0.954 0.996 0.959 0.946 0.990 0.989 0.991 0. de β si de Re din amonte de diafragma.998 0.996 0.977 0.954 0.982 0.959 0.964 0.991 0.995 0.998 0.973 0.984 0.995 0.998 0.954 0. Cercetari de laborator riguroase au demonstrat ca α nu este constant .991 0.984 0.β 2=0.985 0.980 0.995 Nota: In trecut s-a considerat ca pentru un anumit raport m = d2o/d21 = Ao/A1 si peste un anumit numar Re.987 0. Valoarea lui rRe se calculeaza cu relatia: (3.999 0.992 0. a carui valoare se da in tabelul 3.970 0.14) cu urmatoarele exceptii: 40 . α ramane constant.938 0.13) este coeficientul de debit pentru conducte netede.996 0.959 0. {n consecinta s-au intocmit tabele si pentru cazul Re > 106. Pentru diafragma cu prize de presiune la fata coeficientul de debit se calculeaza cu relatia: α =α unde: α o o . rRe .5 0.3.977 0.982 0.factor de corectie care tine seama de rugozitatea relativa a conductei.2 2 4 6 8 10 20 40 80 0.rRe [ -] (3.

2.630 0.626 0.634 0.626 0.610 0. se va lua rRe = ro.600 0.604 0.614 0.621 0.599 0.03 0. s-a intercalat in circuit rezervorul tampon (3).624 0.03 0.07 0.643 0.600 0. in care kr reprezinta rugozitatea medie a tevilor.600 107 0.599 0.600 0.606 0.615 0.601 0.631 0.612 0.611 0.602 0.597 0.599 0.602 0.613 0.07 41 .4.632 0.5. se va lua rRe = 1 .620 0.05 0.05 0.626 0..104 0.3. iar d1 este diametrul conductei in mm.626 0.01 0.600 0.02 0.621 0.601 106 0.602 2. .607 0.619 0.601 105 0.598 0.616 0.627 0. Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia folosita pentru masurarea unui debit de aer refulat de un compresor (2) antrenat de catre motorul (1) este redata in figura 3.628 0.603 0.604 0.104 0.06 0.599 0. Pentru atenuarea impulsurilor de presiune in vederea asigurarii unui regim stationar de curgere prin conducta.616 0.0025 0.605 0.599 0.598 0.004 0.606 0.622 0.636 0.003 0.004 0. Tabelul 3.02 0.623 0.04 0.620 0.103 104 0.601 0.602 3.619 0.598 0.0025 0.611 0. dat in tabelul 3.599 0.627 0.617 0.608 0.611 0.01 0.104 0.daca Re ≥ 106.612 0. 3.598 0.005 4 Re 5.003 0.005 0.04 0.599 0.daca Re ≤ 104.605 0.601 0.603 0.618 0.600 0.618 0.600 0.613 0.637 0.600 0.606 0.632 0.607 0.603 0.3 Coeficientul de debit α β 4 o pentru diafragme cu prize de presiune la fata β 5.625 0.622 0. Valoarea lui ro se ia din tabelul 3.06 0.606 0.602 0.

714 0.694 0.695 0.663 0.659 0.650 0.688 0.692 0.726 0.689 0.644 0.695 0.09 0.26 0.705 0.719 0.15 0.11 0.634 0.652 0.647 0.663 0.638 0.687 0.685 0.648 0.666 0.24 0.14 0.21 0.675 0.695 0.642 0.644 0.12 0.731 0.742 0.683 0.659 0.646 0.22 0.20 0.700 0.640 0.651 0.655 0.636 0.0.649 0.672 0.682 0.15 0.697 0.677 0.675 0.705 0.14 0.08 0.16 0.25 0.658 0.710 0.654 0.709 0.687 0.641 0.09 0.12 0.636 0.641 0.20 0.645 0.696 0.679 0.679 0.696 0.671 0.632 0.675 0.645 0.16 0.650 0.667 0.660 0.663 0.682 0.693 0.710 0.674 0.691 0.640 0.659 0.716 0.679 0.685 0.701 0.08 0.10 0.22 0.705 0.664 0.18 0.673 0.651 0.692 0.737 0.699 0.647 0.679 0.663 0.677 0.13 0.687 0.683 0.655 0.668 0.656 0.700 0.668 0.670 0.689 0.11 0.683 0.641 0.19 0.633 0.689 0.674 0.667 0.703 0.10 0.653 0.671 0.691 0.716 0.25 0.13 0.703 0.23 0.663 0.634 0.671 0.721 0.651 0.26 42 .684 0.23 0.636 0.655 0.699 0.667 0.698 0.21 0.659 0.655 0.630 0.723 0.678 0.19 0.681 0.707 0.664 0.712 0.17 0.637 0.18 0.24 0.17 0.659 0.668 0.629 0.648 0.

720 106 0.734 0.38 0.797 0.726 0.705 0.718 0.741 0.804 0.35 0.736 0.763 0. β 4 Re 5.36 0.740 0.743 0.769 0.748 0.0.731 0.725 0.28 0.713 β 4 0.33 0.716 0.747 0.783 0.733 0.729 0.714 0.753 0.37 0.29 0.721 0.32 0.750 0.28 0.703 0.798 0.757 0.701 0.745 0.740 0.728 0.104 0.781 0.755 0.767 0.76 0.39 0.30 0.760 0.781 0.721 0.766 0.743 3.753 0.762 0.708 0.780 0.748 0.765 0.748 0.786 0.729 0.40 0.29 0.732 0.793 0.792 0.33 0.742 0.719 0.764 0.728 0.759 0.772 0.748 0.786 0.707 0.727 105 0.35 0.738 0.792 0.3.723 0.770 0.745 0.761 0.711 0.30 0.709 0.31 0.777 0.758 0.104 0.36 0.39 0. continuare.34 0.40 0.717 0.725 0.775 0.4 Valori ale lui ro pentru diafragme cu prize de presiune la fata d1 / kr 43 .757 0.32 0.753 0.38 0.37 0.753 0.786 0.41 0.736 0.773 0.775 0.738 0.41 Tabelul 3.103 104 0.763 2.750 0.755 0.735 5.27 0.27 Tabelul 3.31 0.728 0.770 0.733 0.715 107 0.756 0.744 0.723 0.732 0.104 0.34 0.751 0.775 0.712 0.

000 1.000 1. respectiv a presiunii statice a aerului inainte de intrarea in diafragma (8).000 1.000 1.000 1.05 0.002 1.011 1600 1.3.002 3200 1.003 1.000 β 2 0.002 1.000 1.007 2000 1.3 0.000 1. Fig.002 1.000 1.5 0.000 1. Presiunea si temperatura mediului ambiant se masoara cu un barometru respectiv cu un termometru de laborator.4 0.000 1.000 1.013 1.64 0.005 2400 1. Dupa pornirea compresorului si atingerea unui regim stationar de curgere a aerului prin conducta (presiune constanta in rezervorul 3) se trece la citirea indicatiile aparatelor.4 0.024 800 1.000 1.000 1.000 1.000 1.001 1.000 1.004 1.009 1. in afara citirii corecte ale valorilor marimilor de baza care intervin in calculul si masurarea debitelor cu ajutorul dispozitivelor de strangulare.000 1.000 1.000 1.006 1. presiunea statica si caderea de presiune pe diafragma la manometrul (9).000 1. este 44 .000 1.1 0.006 1.000 1.001 1.001 1. Instalatia experimentala 3.000 1.000 1.5 0.006 1.016 1200 1.006 1.000 1.3. Termometrul (6) si manometrul cu lichid (7) servesc pentru masurarea temperaturii.001 1.000 1.64 Reglarea debitului de aer se realizeaza prin robinetul (5).001 1.6 0.003 2800 1.002 1.6 0.000 1.3 0.002 1.2 0.05 0.000 1.014 1.2 0.β 2 400 1.001 3400 1.000 1. Se citesc: temperatura aerului.003 1.1 0.000 1.004 1.009 1.001 1.009 1.004 1.020 1.3.002 1.000 1.000 1. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Problema importanta care se pune.000 1.001 1.000 1.000 1.

15) in care: d1 = 2.0.10 45 .10 0. in prima incercare pentru standul existent se ia Dv = 0.13). fara sudura Conducte noi.10-6 m2/s si ν 100oCaer = 23.10.viscozitatea cinematica a aerului care se da : ν 0oCaer = 13..5 Valori medii..05. a coeficientului de expansiune ε . in cazul de fata)..00 < 0. fara sudura Conducte noi. Tabelul 3..0.14)... rulate. Dv .20. orientative ale rugozitatii kr dupa STAS 7347/1-74 Materialul conductei Conditii de executie si exploatare kr [ mm] Conducte noi. (3. Criteriul Re se calculeaza cu relatia: .debitul volumic de aer in m3/s. determinat pentru fiecare masuratoare efectuata ( deci α si ε variabil.30 0. (3.3.20 0.10-2 m. trase la rece. utilizandu-se relatiile de calcul (3.2. se va lucra cu α si ε . trase la cald..10-6 m2/s.2. Coeficientul de strangulare al diafragmei este: m=β 2 = d2o/d21 = (10 / 20)2 = 0. precum si a densitatii aerului la conditiile de lucru.003 m3/s ..0. Deoarece standul este dotat cu diafragma care are diametrul nominal sub 50 mm. tabelele si diagramele prezentate).determinarea valorii coeficientului de debit α .50. ν aer . sudate longitudinal OTEL Conducte noi. fara sudura Conducte noi. pentru temperatura masurata se va face o interpolare liniara (s-a neglijat influenta presiunii asupra viscozitatii.03 0.25. sudate elicoidal Conducte putin ruginite Conducte pronuntat ruginite Conducte cu depuneri mici 0.

Debitul de aer se va determina cu relatiile (3.acoperite cu bitum Conducte utilizate. de variatia densitatii aerului cu p si t.12).6. in bar.....0. t . Valorile marimilor masurate. 1. determinate si calculate vor fi trecute in tabelul 3.17) Nota: Pentru Redl > 104 aceste erori sunt relativ mici.0. pm . Tabelul 3. (3.05 0.6 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr. determinarilor 1 2 3 4 5 C 46 .11). (3..10. in oC.0.20 0. t o Marimea U. crt. (3. Cu relatia (3.15 Densitatea aerului ρ se calculeaza cu relatia:  [ kg/m3 .Conducte cu depuneri mari(strat gros) Conducte noi. acoperite cu bitum Conducte cu acoperiri electrochimice >2 0.. Se mentioneaza faptul ca asupra debitului se mai pot efectua si determinarea altor erori de masura provenite din: determinarea lui ε .M. po = 1.17) se determina abaterea coeficientului α fata de valoarea stabilita initial pentru a se vedea cu ce eroare s-ar fi lucrat in ipoteza ca: α 1 = α initial = constant: [ %] .presiunea manometrica a aerului din conducta de masurare. in bar .01325 bar.temperatura aerului masurata la intrarea in dispozitivul de masura.16) ] unde: pb este presiunea barometrica locala.03. Nr.13. de calitatea muchiei diafragmei si altele care nu fac obiectul prezentei lucrari.

5. 47 . 14. 6. . Se calculeaza: init .5 %. p1 mm Hg N/m2 3. 8. 10. p2 mm Hg N/m2 4.2. 13.003 m3/s. se calculeaza din nou debitul recalculand α . . ∆ p m=β Red1 α rRe α ε ρ Dv Dm Dvo ∆ α o 2 N/m2 kg/m3 m3/s kg/s m3N / s % De asemenea. 12. dupa exemplul urmator : Se apreciaza ca debitul de aer ce trece prin diafragma este Dv= 0. 7. 15. 9. 11. se precizeaza ca pentru o prima evaluare a debitului se adopta α i = α o = α Daca ∆ α este mai mare de ± 0.

Red1 = 84. cu aceste date.627 . obtinem ε =0.Pentru: . kg/m3.0045.14) se obtine rRe = 1.000425381 = 0.637271.00321 si α 1 o = 0. ceea ce inseamna ca pentru calcule se va adopta valoarea ultima a lui α .959.627. Pentru kr = 0. iar conform relatiei (3.25 si ∆ pmax = 5000 mm H2O. 1.4. p1-p2 = 100 mm Hg = 13333 N/m2. cu β 2 = 0. ro = 1.995 bar.12) rezulta: m3/s valoarea mult diferita fata de cea initiala.637.808 m/s. pe de alta parte cu relatia (3. respectiv. Se calculeaza: o = 0. pentru p1 = 2 bar si β 2 = = 0. reluandu-se din nou masuratorile si calculele pana la respectarea conditiei impuse ca ∆ α ≤ ± 0.000425381.625.25 (respectiv pentru d1/kr = 400). 48 .3 se obtine α S-a masurat: t=20oC.5. rRe = 0. pentru kt = 1. pm = 1 bar. = 0.828. Se recalculeaza α prin aceeasi metoda: w1 = 64.637 . din tabelul 3.05 si d1 = 20 mm se obtine din tabelul 3. se obtine α rRe = 1. adica α 1 = 0. va rezulta: % > 0. Din figura 3.2.13) avem α = α o . pb = 0.05 % fata de ultima valoare luata in considerare. utilizand relatia (3.

sau capacitatea calorica specifica.T2) este data de relatia: Q12 = m⋅ ⋅ ( T2 – T1) [ J ]. c. Dispozitivele moderne de masurare au in componenta lor minicalculatoare de proces. depinzand de masa si natura acestuia.1. Din punct de vedere a unitatii de cantitate de substanta luata in considerare. (4. Caldura specifica c.Obs. reprezinta energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un grad fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. Capacitatea calorica a unui corp este un parametru extensiv. DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE 4.1) de unde rezulta expresia caldurii specifice: [J / (kg⋅ K)] (4. Cantitatea de caldura schimbata de un corp de masa m in intervalul de temperatura (T1 . 49 . Valoarea ei nu depinde de cantitatea de substanta. care efectueaza automat aceste calcule si trimite rezultatele la afisare pe un ecran sau la un inregistrator. caldurile specifice utilizate in tehnica. a unei substante omogene. Capacitatea calorica a unitatii de cantitate de substanta se numeste caldura specifica sau capacitate calorica specifica. fiind o proprietate intensiva a corpurilor.2) caldura specifica este o marime care depinde de unitatea de cantitate de substanta. pot fi: a) calduri specifice masice. 4.2) Potrivit relatiei (4. Notiuni generale Cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui corp cu un grad poarta denumirea de capacitate calorica. in J / (kg⋅ K) . de intervalul de temperatura si de natura procesului termic.

este utilizata foarte rar in aplicatiile practice.5) 50 . N Din punct de vedere al intervalului de temperatura. pentru practica prezinta interes urmatoarele calduri specifice: a) calduri specifice la presiune constanta. Caldura specifica raportata la unitatea de volum c’. cv. cNp. . Relatiile intre aceste tipuri de calduri specifice sunt: CM = M⋅ c = VM ⋅ cN [J / (kmol⋅ K) ]. b) calduri specifice medii. b) calduri specifice la volum constant . VM = 22. (4. .volumul molar [ m3N/kmol] . cN. [J /(m3 K)]. Cmv . CM . cNv . CM.414 . in J /( kmol⋅ K).K)].3) unde: M este masa moleculara a substantei [ kg/kmol] .pentru gazul perfect: cp . c. in J /(m3N⋅ K) . CMp.4) este masa specifica a substantei in conditii normale. .b) calduri specifice raportate la metru cub normal. cN.cv = R [J / (kg⋅ K)]. Dependenta dintre caldurile specifice este data de relatiile lui Robert Mayer: . Din punct de vedere a naturii transformarii realizata de substanta. c) calduri specifice molare. (4. (4. caldurile specifice pot fi: a) calduri specifice reale sau instantanee. in kg/m3N . cN=ρ unde: ρ N ⋅ ⋅ c [J / (m3N.

pentru gazele reale: [J / (kg⋅ K) ].4.2. in Pa-1. La corpurile solide si lichide are importanta practica numai caldura specifica la presiune constanta. Instalatia pentru determinarea caldurii specifice a 51 .6) unde: R este constanta particulara a gazului perfect.1. . (4. rezulta prin calcul folosind relatiile (4. La corpurile gazoase cp se determina experimental iar caldura specifica la volum constant. in J / (kg⋅ K) .5) si (4. 4.. . .coeficientul de compresibilitate termica. in grd-1. cV. Fig. Descrierea instalatiei si mersul lucrarii In figura 4. a gazului metan in cazul prezentei lucrari.1 este reprezentata schematic instalatia cu ajutorul careia se determina caldura specifica a substantelor gazoase.coeficientul real de dilatare volumica.6).

52 . Pentru uniformizarea temperaturii apei din calorimetru se foloseste agitatorul 11 antrenat de motorul electric 12. gazul metan cedeaza caldura ansamblului calorimetric. se determina cu termometrul cu lichid 5 si contorul 3. in kg.9) unde: m este cantitatea de gaz metan care trece prin calorimetru. In calorimetrul 2. (4. (4. si contorul de gaz metan 3. (4. Q2 .gazului metan.7) unde: Q1 este cantitatea de caldura cedata de gaz ansamblului calorimetric. in J. Cantitatile de caldura a1 si a2 se determina cu relatiile: [J ] . calorimetrul 2. citirea efectuandu-se prin intermediul unei lupe 10. Temperatura ti si volumul V ale gazului metan la intrarea in schimbatorul de caldura 1. Caldura specifica la presiune constanta a gazului metan se determina considerand calorimetrul 2 ca incinta adiabatica. Temperatura initiala to si finala t a apei din calorimetru se determina cu termometrul de precizie 9. Instalatia se compune din schimbatorul de caldura 1.cantitatea de caldura primita de elementele calorimetrului. In serpentina schimbatorului de caldura 1. in J. La intrarea in calorimetrul 2 se masoara presiunea statica pst cu manometrul cu lichid 6 si temperatura t1 cu termometrul 7. Temperatura t2 a acestuia la iesirea din calorimetru se masoara cu termometrul 8.8) [ J ] . gazul metan primeste caldura de la fluidul calorimetric aflat in interiorul acestuia care este incalzit cu ajutorul arzatorului 4. Ecuatia calorimetrica a acestuia este: Q1 = Q2 [J] .

in J / (kg⋅ K).volumul de gaz la starea de masurare determinat cu ajutorul contorului 3. in kg.masa componentului i al ansamblului calorimetric. TN = 273. in kg/m3N.9) calorimetrului: se noteaza cu C si poarta denumirea de capacitate calorica a [ J / K ] . V . (4.temperatura la starea normala.temperatura gazului metan la starea de masurare.. in oC.temperatura gazului metan la intrare respectiv la iesire din calorimetru. t . in m3. a componentului i al ansamblului calorimetric.temperatura initiala respectiv finala a apei din calorimetru in oC.13) unde: ρ N este masa specifica a gazului metan la starea normala. t2 . (4.volumul de gaz metan redus la starea normala. in m3N.12) [m3N ] . Ti = ti + 273. (4.caldura specifica la presiunea constanta medie.11) Cantitatea de gaz metan ce trece prin instalatie se determina cu relatia: m=ρ in care: N⋅ VN . [ kg ] .caldura specifica la presiune constanta. mi . in K. in K. t1. in J / (kg⋅ K).16 . VN . .10) Din relatiile de mai sus rezulta: [ J / (kg⋅ K) ] . 53 . to. medie.16 K . (4. in relatia (4.

1 Valori 2 3 media .M. 5. 54 Marimea Simbol U. Marimile masurate si calculate se centralizeaza in tabelul 4. crt. in Pa. Presiunea barometrica Suprapresiunea gazului Temperatura gazului metan la starea de masurare pb pst Ti Pa Pa K ρ t1 t2 to t N o Marimea Simbol U. pN = 101325 Pa . 2.pst . Nr. 7.1 Valori masurate si calculate Nr. in Pa. 1 C C C C Valori 2 3 media o o o kg/m3N Tabelul 4.presiunea statica a gazului metan la starea de masurare.1 Continuare.presiunea la starea normala. pb . crt. in Pa. 3. 4. 1. Temperatura medie a gazului metan la intrare Temperatura medie a gazului la iesire Temperatura initiala a apei Temperatura finala a apei Masa specifica a gazului metan la starea normala 6.M.1. Tabelul 4. 8.presiunea barometrica.

17. 12. Caldura specifica molara Exponentul adiabatic al gazului metan J/(kmol⋅ K) - 55 .9. Caldura specifica la volum constant J/(kg⋅ K) 16. m C kg J/K 13. Constanta particulara a gazului perfect R J/(kg⋅ K) 15. VN m3N 11. Caldura specifica la presiune constanta J/(kg⋅ K) 14. Volumul de gaz metan la starea de masurare Volumul de gaz metan redus la starea normala Cantitatea de gaz metan Capacitatea calorica a calorimetrului V m3 10.

lv [ kJ/kg] (5.1) Diferenta: y =1 .x [ -] . (5. Se va nota cu indicele (‘ ) marimile corespunzatoare lichidului de pe curba de saturatie. DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED 5. (5.5. s-a ales o marime noua reprezentand participatia masica a vaporilor de masa mv.Notiuni generale Pentru a deosebi diversele stari de umiditate ale aburului saturat umed la o aceiasi presiune. Entalpia masica a aburului saturat umed se determina cu relatia: hx= (1-x) h’ + x.1. in amestecul de vapori si lichid (mv + m) si care se numeste titlul vaporilor: [ -] . iar cu indicele (" ) marimile referitoare la aburul saturat uscat.h" = h’ + x .3) Entalpia masica a lichidului h’ la starea de saturatie este: 56 .2) reprezinta umiditatea vaporilor saturati de titlu x.

2.calorimetru.2. <> Fig.4) s-a notat cu: lv. adica starea finala a aburului (abur 57 .caldura si t . Descrierea instalatiilor si mersul lucrarii a.[ kJ/kg] . cu termometrul (4) si manometrul (5). 4.5.4) in relatiile (5. 3.dispozitiv de strangulare. temperatura t2 si presiunea p2 dupa laminare. in oC. [ kJ / kg] .caldura masica de vaporizare.5) Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se face prin doua metode: prin metoda calorimetrului cu laminare si prin metoda calorimetrului cu apa. Masurand presiunea p1 inainte de laminare. sufera o laminare (fenomen de entalpie constanta). (5. Metoda calorimetrului cu laminare . al calorimetrului (2). la manometrul (3). la trecerea printr-un dispozitiv de strangulare (1). Schema instalatiei cu calorimetru de laminare: 1. 5.5.1). Entalpia aburului saturat uscat este: h" = h’ + lv . in kJ/kg.3) si (5.termometre. (fig. 5. (5. masica medie la presiune constanta a apei care este de de incalzire a apei. avand loc o supraincalzire a aburului.manometru.temperatura Aburul saturat umed produs de un cazan. presiunea aburului scade brusc.1. In fenomenul de laminare.

chiar pe curba aburului saturat uscat (adica in punctul 2s). corespunzator aburului supraincalzit de parametrii p2 si t2 (masurati). si intrucat este un proces ireversibil.5.supraincalzit). gasind punctul 1. se determina pe baza caracteristicii laminarii: h1x = h2 . (5. Din aceasta rezulta ca procesul de laminare este de entalpie constanta. Reprezentarea procesului de laminare in diagrama h-s. Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed.5. desfasurarea acestuia se face cu o crestere de entropie ∆ s. Pe cale analitica. pe cale grafica. [ kJ/kg] .3). Se stabileste punctul 2.2. Curba de titlu constant x. cunoscand presiunea initiala si procesul care are loc. Determinarea corecta a titlului x si a entalpiei h1x a aburului saturat umed din punctul 1 se face atunci cand punctul final 2 se gaseste in zona aburului supraincalzit (intre 2s si 2) sau la limita.5. din care se duce o dreapta paralela cu axa 0s (dreapta de h = ct). care trece prin punctul 1 indica chiar titlul aburului saturat umed cautat.2). se poate determina titlul si entalpia aburului saturat umed pe cale grafica sau analitica.6) 58 . Pentru o intelegere mai completa a acestui proces s-a trasat desfasurarea lui si in diagrama T-s (fig. Iar entalpia aburului saturat umed hx corespunzatoare punctului 1 se citeste de asemenea din aceeasi diagrama Fig. titlul x si entalpia aburului saturat umed. pana la intersectia cu izobara aburului saturat umed p1. se face cu ajutorul diagramei h-s (fig.

4) pentru determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se compune din: calorimetrul cu apa (1).7) Din ecuatiile (5. (5. lv1 = h’1 + x ( h"1 . Entalpia aburului saturat umed este: h1x = h’1 + x .8) Marimile h’1 si lv1 se gasesc in tabele pentru presiunea p1 a aburului saturat umed. Instalatia necesara (fig. agitatorul (3).7) se obtine: . b) Metoda calorimetrului cu apa. Entalpia aburului supraincalzit h2 se determina din tabele. termometrul (2).3. Reprezentarea procesului de laminare in diagrama T-s.6) si (5. robinetul de alimentare (4). initial masurata cu manometrul 3. 59 . (5.care arata ca entalpia aburului inainte de laminare este egala cu entalpia aburului dupa laminare.h’1) . cu conditia ca vitezele inainte si dupa laminare sa fie egale sau foarte putin diferite.5. corespunzator temperaturii si presiunii masurate cu aparatele 4 si 5 Fig.5.

manometru. to in o C. Sistemul apa-calorimetru contine caldura: Q1 = ( m1. caldura masica a apei.ca t) [kJ].termometru.4. Schema instalatiei pentru metoda calorimetrului cu apa. va fi: Q3 = ( m1 ca + C ). 7.to ) [kJ]. 6. (5. ca + C ) to [kJ].10) Daca se introduce in calorimetru m2 kg de abur saturat umed de temperatura si presiune cunoscuta cantitatea de caldura cedata de abur este: Q2 = m2 ( h1x . (5.ca t) = m2 (h’ + x lv1 . in kg. Cantitatea de caldura preluata de ansamblul calorimetrului. ca = 4. ci reprezinta caldurile masice la presiune constanta ale acestora.5.( t .agitator. 2.1863 kJ / (kg. termometrul (6) si manometrul (7).K).12) 60 . 3.K). 1-calorimetru. Se introduce in calorimetru m1 kg de apa si se masoara temperatura de echilibru din aparat. in kJ/(kg. in o C .termometru.separator de apa. (5.11) in care: t este temperatura finala de echilibru din calorimetru care se citeste la termometrul (2). 4. 5.robinet.9) unde: mi reprezinta masa partilor componente ale calorimetrului.separatorul de apa (5). {n prealabil se determina capacitatea calorica a calorimetrului cu relatia: [ kJ / K] (5. Fig.

de masura I II III Marimea Unit. (5.14) 5.12) se obtine: .13) in care restul marimilor au semnificatia fizica prezentata la punctul a. (5. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 5. de masura I II III p1 p2 t2 h’ lv1 x bar bar o C m1 to t h’1 kJ / K kg o C C C kJ / kg kJ / kg grafic analitic o kJ / kg kJ / kg m2 x kg - hx grafic kJ/kg analitic hx 61 kJ / kg .3.1 si se vor compara valorile obtinute pentru titlu si entalpie prin cele doua metode. Tabelul 5.1 Determinarea entalpiei si titlului aburului saturat umed Metoda calorimetrului cu laminare Metoda calorimetrului cu apa Marimea Unit. conform relatiei (5. se determina: hx = h’1 + x lv1 [kJ / kg].Din egalitatea relatiilor (5.13). Avand determinata valoarea lui x.11) si (5. In tabel se trec si valorile extrase din diagrame sau tabele de abur.

kg) sau kmol] . La determinarea puterii calorice prin curent de apa.lv . (lv ˜ 2512 kJ / kg). Consideratii generale Caldura de ardere (puterea calorica. te si ti . fm . in kg vapori/kg combustibil.grd . practic se lucreaza cu Qi.1.cantitatea de vapori de apa din produsele arderii.2) unde: m este cantitatea de apa in kg. caldura de ardere superioara redusa la starea normala se calculeaza cu relatia: [kJ / m3N] .1863 kJ/kg. in kJ/kg. sau la presiune constanta (Qp).temperatura apei la iesire si la intrare in calorimetru. iar w . in oC. Dupa starea in care se gaseste apa in produsele arderii conform STAS 3361-62 se deosebesc: caldura de ardere superioara (Qs) si caldura de ardere inferioara (Qi). intre acestea existand relatia: Qi = Qs . w [kJ/kg] (6. Vo .1) in care lv este caldura medie de vaporizare.1. (6. Caldura de ardere poate fi determinata intr-un calorimetru la volum constant (Qv). fara a se tine seama de procesul termodinamic sub care se degaja energia termica in procesele respective.Deoarece diferenta dintre Qv si Qp este mica.kJ/kg 6. in m3N. Determinarea caldurii de ardere a combustibililor gazosi prin curent de apa 6. impropriu denumita) a unui combustibil reprezinta energia termica degajata prin arderea completa a unitatii de cantitate din combustibilul dat [ kJ/(m3N. 62 .DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI 6.volumul gazelor inainte de ardere redus la starea normala.factor de corectie a indicatiilor debitmetrului.caldura masica pentru apa. cpa = 4.1.

3. 6. iar wc . conducte. astfel incat flacara sa fie albastra.1. In tabelul 6. Se stabileste circuitul de apa al calorimetrului. filtru. in K respectiv bar.cantitatea de condensat in kg. vas gradat.2. T.4) unde: Vgo este volumul de gaze arse raportat la starea normala. regulator de presiune.. corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h.1 se indica timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului. in m3. conducta de prea-plin. manometru cu lichid. se pregateste vasul de colectare a apei si vasul gradat. palnie. racord.1. Caldura de ardere inferioara redusa la starea normala este: [kJ / m3N]. se determina cu relatia: 63 . (6. Aerul se va regla cu rondela arzatorului. ceea ce corespunde la transmiterea a 3165 ± 160 kJ / h. Mersul lucrarii. Instalatia de masura Fara a se face o descriere detaliata a instalatiei de masura. Determinarea factorului de corectie a debitmetrului Presiunea gazului se regleaza intre 20 .3) in care: V este volumul de gaze inainte de ardere la starea de masurare. arzatorul se aprinde dupa ce acul indicator al debitului a facut o rotatie completa. 6. vas de colectare. dispozitiv de umezire a aerului. cantar. robineti. contragreutati.[m3N]. (6. calorimetru propriu zis. termometru. arzatorul se introduce cu grija in calorimetru si se urmareste flacara printr-o oglinda metalica. p sunt temperatura si presiunea gazelor arse la starea de masurare. Factorul mediu de corectie a debitmetrului (a valorii citite la debitmetru). debitul de gaz se regleaza la 100 litri / h. arzator. 40 mm H2O.. se precizeaza elementele componente ale acesteia: debitmetru.

608 66.981 75. Tabelul 6. operatia se repeta pentru doua sau trei rotatii complete.471 94 108 121 134 148 161 187 215 241 270 296 324 64 5 litri [ secunde ] 150 175 200 225 250 270 310 352 400 450 495 540 .304 33.677 41.236 58.1 Timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h Puterea calorica a gazului Pentru debitmetru cu cadran de 3litri [kJ / m3N] 29.490 37.049 50. daca acul indicator arata "z" litri ( deci nu se citeste exact un litru. (n litri). ci mai mult sau mai putin).863 46.726 92.5) unde: n reprezinta numarul de litri de gaz scurs. iar este factorul de corectie al unui litru. (6..099 100.353 83.

2. Starea gazului in debitmetru Temperatura (oC) Presiunea manometrica(bar) Presiunea absoluta (bar) 4.4. etc. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 6. Gazul Mediul ambiant Gaz metan. Temperatura (oC) Presiunea barometrica (bar) 3. 6. 2. Temperatura gazelor la iesirea din calorimetru (oC) si in (K) 5. 6. 1.1. Factorul de corectie fm = Cantitatea de gaz arsa in timpul unei determinari 7.2 Valori masurate. Tabelul 6. in acest caz Vo ≈ Vgo.Nota: Temperatura gazelor arse la iesirea din calorimetru trebuie sa fie foarte apropiata de temperatura mediului ambiant. Determinarea Temperatura apei la intrarea si iesirea din calorimetru [ oC] I ti te ti II te III ti te Citita : V (l) Redusa la starea normala Vo [ m3N] ta = pb= tg = pg= p = pb+ pg= t=T= 65 .

1 2 3 Temperatura medie [ oC] ∆ t [ oC] 8. Caldura de ardere superioara a gazului la starea de masurare este data de relatia: [ kJ / m3 . cantitatea de caldura cedata prin arderea gazului este preluata integral de un curent continuu de apa. (6. Cantitatea de apa colectata [ kg] Caldura de ardere superioara |s [ kJ / m3N] 10 Cantitatea de condens colectata w [ kg] Volumul gazelor arse. Determinarea puterii calorice a combustibililor gazosi cu calorimetru indicator si inregistrator 6.6) ] 66 .1. Vgo [ m3N] 11 12 Caldura de ardere inferioara |i [ kJ / m3N] Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate.2. intr-o incinta adiabata. 6. 9.2. Consideratii generale La baza metodei automate pentru determinarea caldurii de ardere sta de asemenea principiul dupa care.

factorul de corectie F se calculeaza cu relatia : . (6. Rezulta ca: [ kJ / m3 .7) Pentru c = ct.13) 67 .K). in oC.11) iar caldura de ardere inferioara [ kJ / m3N ] . ∆ t .8) iar. in kg. mcantitatea de apa. ( 6.c. ( 6.10) in care wc este masa condensului in kg. determinabila cu relatia: ] ] ] [ kJ / m3 .diferenta de temperatura a apei la intrarea. respectiv la iesirea din calorimetru.9) unde: q este caldura de vaporizare a apei de condensatie obtinuta prin arderea a unui m3 de gaz. (6.12) unde. [ kJ / m3 . se considera k1 = k. c = 4. deci : [ kJ / m3 .. exprimata in kJ / m3.in care: Q este cantitatea de caldura primita de apa. in litri. S-a prevazut ca raportul (raportul intre cantitatea de apa si cea de gaz ce trece prin calorimetru) sa fie constant. V-cantitatea de gaz. in kJ. (6. Caldura de ardere superioara raportata la starea normala este: ] raportata la starea normala este: [ kJ / m3N] (6.1863 kJ/(kg. ( 6.

Deoarece raportul este constant la calorimetrul automat.96 litri.440 / 3 = 1.2. 6.2. respectiv inregistrate cu valoarea determinata prin metoda neautomata.3. Instalatia experimentala In figura 6.2.2. corespunzand la trei rotatii complete ale contorului de gaz.73 oC. iar corectata dupa foaia de etalonare a aparatului este de 3.210 kg. Mersul lucrarii Lucrarea isi propune de a verifica valoarea caldurii de ardere a combustibilului. Pentru un gaz oarecare s-a determinat m kg de apa. 68 .7 oC. independent de determinarile cantitat ilor de apa si gaz. se pot face citirile la termometre si milivoltmetre. citita la aparatul indicator si inregistrator. temperatura apei la iesire te = 20. Aceste valori reprezinta media a trei determinari. 6. in bar. Pentru o rotatie a contorului de gaz corespunde 4.48 kg gaz.440 kg.1 este prezentata schema calorimetrului indicator si inregistrator pentru determinarea caldurii de ardere. po = 1. T = t + 273 K si p = pb + pm . astfel: masa totala = 5.650 kg. 6. Cantitatea de gaz aferenta este de 4 litri.4. in bar. Temperatura apei la intrare: ti = 9. pb fiind presiunea barometrica si pm .in care : To = 273 K . diferenta= 4.presiunea manometrica din conducta de alimentare cu gaz dupa regulatorul de presiune. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Modul de prelucrare a rezultatelor se arata printr-un exemplu de calcul. masa vasului = 1. Se compara valorile caldurii de ardere citite.01325 bar .

5-regulator de precizie.intrare apa racire. 33-comutator. 10pompa de apa. 14. 26-coloana reducere la starea normala.200 kJ / m3. 3. 4-contor gaz. 23-gaze arse. 6-separator de apa. 30manometru gaz. 31-milivoltmetru inregistrator.6. 12-contor de apa. 32-milivoltmetru indicator. 20-pahar.15-termometre.racitor gaz. 27. 9-colector.04905 bar. 11-regulator dublu prea-plin. . presiunea manometrica pm = 500 mm H2O = 0. 22-umidificator.97888 bar. 29-stut scurgere. 8-arzator. 7-robinet gaz. 19-palnie de reglaj. 25-teava condens. Calorimetru automat pentru gaze tip "JUNKERS-56": 1-regulator de gaz. 24-termometru. 28-palnie evacuare. Factorul de corectie va fi : Caldura de ardere superioara redusa la starea normala este : 69 kJ / m3N. 16-coloana termoelectrica. Valoarea citita la aparatul inregistrator este de exemplu 17. 13-vas de compensatie. Temperatura gazului tg = 21oC. starea barometrica pb = 0.Fig. 18-racitor apa recirculare.1. 2-saturator. 21-conducta legatura cu umidificatorul. 17-palnie colectoare.

Caldura de ardere inferioara neredusa 9. 8. Tabelul 6.Rezultatele marimilor masurate si calculate se trec in tabelul 6. Cantitatea de apa Cantitatea de gaz Temperatura apei la intrare 4.3 Marimi masurate si calculate Nr. Caldura de vapor. 2.M. Caldura de ardere superioara neredusa 6. m V ti kg m3 o C C Tabelul 6. Cantitatea de apa condensata 7. 3. Coeficientul de reducere F \ Q‘i kJ/ m3 kJ/ m3 wc kg Q‘s kJ/ m3 te o 2 3 Media Obs. Temperatura apei la iesire 5.3 Continuare.crt Marimea Simbol U. 70 .3. Determinari 1 1.

71 . Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate. Caldura de ardere inferioara raportata la starea normala Qi kJ/m3N 11. 12. Presiunea gazului Caldura de ardere superioara neredusa *) pm Q‘s bar kJ/m3 15. 14.10. Temperatura gazului Presiunea barometrica tg pb o C bar 13. Caldura de ardere superioara raportata la starea normala Qs kJ/m3N *) Valoare citita la aparatul inregistrator.

1. Pentru aerul umed se definesc urmatoarele marimi: . pv = p. denumit si umiditatea absoluta sau continut de umiditate. Presiunea partiala a vaporilor de apa in aerul atmosferic este foarte mica si in consecinta este posibila evaporarea apei la o temperatura mult inferioara temperaturii de vaporizare la presiunea normala fizica de 1.7. 72 . (7. 7.01325 bar.gradul de umiditate al aerului umed saturat. pv si ps sunt presiunea partiala respectiv presiunea de saturatie a vaporilor de apa. DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED 7.1) in care: p este presiunea totala a aerului umed.ra . Ma sunt masele moleculare ale vaporilor de apa si ale aerului uscat.2 ) Aerul umed care contine cantitatea maxima de umiditate (de vapori de apa) se numeste aer saturat.3) sau: (7. Calculul marimilor principale ale aerului umed In baza legii lui Dalton se poate scrie : p = pa + pv . 0oC si sub 0oC. iar xs . Presiunile partiale ale aerului pa. ( 7. este raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului uscat: .rv .4) in care: Mv . respectiv ale vaporilor de apa pv sunt: pa = p.Gradul de umiditate x. (7.2. Notiuni generale Amestecul mecanic dintre aerul uscat si vaporii de apa formeaza aerul umed. iar ra si rv sunt participatiile volumice ale aerului uscat si respectiv ale vaporilor de apa. unde t = 100oC. Pe fenomenul de evaporare superficiala a apei se bazeaza existenta vaporilor de apa din aerul atmosferic la temperaturi scazute.

8) in care: pentru R = 8314 J / kmol.964 kg / kmol. (7. (7. se determina din relatia (7. se obtine in S. Volumul masic al aerului umed se defineste cu: [ m3/kg] .K. (7. (7.6) Presiunea partiala a aerului uscat este: [ bar] .016 kg / kmol. Ma = 28.5) Presiunea partiala a vaporilor de apa.10) in practica se considera ψ = ϕ . Mv = 18. (7. in K.11) 73 . se defineste cu relatia : ψ [ -] .: ] [ kg/m3 .. (7. p si pv se inlocuiesc in N / m2.9) in care T este temperatura absoluta. Umiditatea relativa a aerului umed este raportul dintre cantitatea de vapori existenta in aer si cantitatea maxima de vapori de apa pe care o poate absorbi aerul la acea temperatura si se defineste cu relatia : ] [ -] . (7.I.7) Densitatea aerului umed se determina cu relatia : [ kg/m3 .Gradul de saturatie ψ .4) : [ bar] .

15) 74 . Cel mai utilizat este psicrometrul din figura 7. a aerului umed este: .5 m / s. pastrandu-si umiditatea absoluta (x) constanta. Punctul τ se poate calcula astfel: cunoscandu-l pe x. Datorita evaporarii. considerand-o egala cu ps.866 kJ/(kg.t + 2512) [ kJ / (1+ x ) kg amestec ] ( 7. denumit psicrometru cu ventilator de tip Asmann.K)] . psicrometre sau psihrometre.K) este caldura masica medie a aerului uscat intre 0 si 50oC.14 ) Temperatura punctului de roua ( punctul τ ) este temperatura de saturatie a aerului umed care se raceste. cpv= 1. cu o viteza mai mare de 2. se determina pv cu relatia (7. care consta dintr-un termometru uscat (1) si un termometru umed (2).12) in care: cpa = 1. ultimul fiind infasurat intr-o panza higroscopica imbibata cu apa. Entalpia amestecului a 1 kg aer uscat si x kg vapori de apa este: H1+ x = cpa.Caldura masica la p = ct.10) scrisa sub forma: [ -] . Determinarea experimentala a marimilor aerului umed Umiditatea aerului se masoara cu aparate numite: higrometre.t + x (cpa . Umiditatea relativa a aerului se determina folosind relatia (7.1.6). actionat cu resort metalic sau electric. Capetele termometrelor sunt scaldate de curentul de aer umed aspirat de catre un mic ventilator (4).K) este caldura masica medie a vaporilor de apa intre 0 si 75oC.13 ) Entalpia masica a 1 kg de aer umed va fi : [ kJ/kg aer umed] ( 7. 7.2 se citeste temperatura corespunzatoare acestei presiuni.0106 kJ / (kg.3. (7. iar din tabelul 7. [ kJ/(kg. (7. temperatura tum indicata de termometrul umed (2) este mai mica decat temperatura tus indicata de termometru uscat (1).

1 Coeficientul psicrometric C w[m/s] 0. 4. Tabelul 7.10-3 w[m/s] 0.10-3 0.2.30 4. Coeficientul psicrometric depinde de viteza de circulatie a aerului w si se determina din tabelul 7.20 0. continutul de vapori de apa x si entalpia a aerului x [ torr ] [ kg / kg ] 75 H1+ x [ kJ/(1+ x)kg .40 C [ bar / K ] 1.1. C coeficient psicrometric.10-3 Tabelul 7. Psicrometru cu ventilator.9.ventilator.67. in bar.3. pb = p este presiunea barometrica si totodata si presiunea totala a aerului umed. la temperatura tum.00 C [ bar / K ] 0. tip Asmann. este presiunea la starea normala fizica.1. 2. Fig.7. Presiunea partiala umed saturat.7.in care: p’s este presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer. ps.10-3 0. 3. in bar / K.suport.8. iar valorile lui p’s si ps se citesc din tabelul 7.2 in functie de tum si tus .presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer insa la temperatura tus.terometre.80 2.13 0. t [ oC ] [ N / m2 ] .10-3 0. po= 1. la temperatura t.10-3 1.1. 1.01325 bar.

00485 0.936 15.5 2 1.879 4.002343 0.002149 0.3 309.015 23.54 7.2 562.00420 0.001969 am.566 3.93 5.1 610.754 11.6 1001.003030 0.889 4.512 12.3 705.5 657.579 4.00642 76 4 -1.01 7.946 2.00558 0.532 2.880 21.276 3.10 6.521 6.8 475.00359 0.00390 0.002781 0.0 934.3 872.150 .2 Continuare.29 5.6 813.001650 0.00451 0.986 -4.912 9.1 401.321 3 0.716 -0.038 18.5 283.761 3.] 4 -5.00598 0.209 + 1.5 517.125 2.196 7.216 4.298 2.008 3.002552 0.001180 0.3 2 2.0 436.51 3 0.3 758.6 368.0 -10 -9 -8 1 259.154 17.00520 0.182 Tabelul 7. 0 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 1 337.00330 0.605 -3.69 6.

6 1497.02493 77 4 82.865 Tabelul 7.656 91.0 3168.23 11.3 1598.01951 0.608 61.01337 0.910 55.00964 0.02077 25.2 Continuare. 0 26 27 28 1 3361.561 51.0 8.53 15.01833 0.3 2984.02209 0.99 12.725 69.051 86.00788 0.0 2 25.52 11.01174 0.00688 0.493 73.01618 0.370 27.74 28.384 40.105 42.01100 0.6 2486.0 2197.631 48.01030 0.588 29.679 77.318 34.63 14.0 1264.00902 0.680 .0 2809.38 23.05 8.3 2064.35 3 0.957 65.6 2644.21 9.01425 0.259 58.2 3565.21 26.3 2338.0 1402.3 1817.48 17.48 10.54 18.01519 0.2 3780.932 32.65 19.07 22.61 9.0 1228.02347 0.3 1148.8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 1073.830 37.00736 0.83 21.79 13.48 16.700 45.76 0.00844 0.6 1705.01254 0.01724 0.3 1937.

0 30.9) calculata pentru temperatura citita la termometru uscat (tus).2 6276.0506 97.2 pentru valoarea lui (tus). Se vor face masuratori pentru determinarea marimilor aerului atmosferic (ambiant).82 33.7).2 6992.0 5941.3 se trec marimile masurate si calculate ale aerului umed.122 102.2 4242.18 44.0 6625.5 5030.449 119. Umiditatea relativa a aerului ϕ se va calcula cu relatia (7.10-3 bar / K .73 39.03569 0.44 55.287 139.2.04 31.5 5320.0 5624. astfel: x = ϕ .02649 0.0401 0. din tabelul 7.13) si (7.70 35.4.03169 0. Caldura masica cu relatia (7.7 4493.0 7376.66 37. Gradul de umiditate se obtine din relatia (7.056 162.56 47.382 7.0379 0.90 42.310 125. iar pv = ϕ . Presiunea partiala a aerului uscat se determina cu relatia (7.32 0.588 113. 78 .0451 0.69 52.67.2 4754.15) unde pentru C se adopta valoarea C = 0.03364 0.07 49.589 132.02980 0.146 107.404 146.12).02814 0.521 154. xs [ kg / kg] .14) sau utilizand valoarea lui H1+ x din tabelul 7. unde valoarea lui xs se considera aceea din dreptul temperaturii indicate de termometru umed (tum). ps .010 170. in diferite locuri din laborator cu psicrometrul Asmann si in limita timpului disponibil chiar in afara cladirii. densitatea aerului umed cu relatia (7.5) considerandu-se ψ = ϕ .0478 0. iar entalpia masica a 1 kg de aer umed cu relatiile (7.0425 0.29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 4005. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor In tabelul 7.

Tabelul 7.3 Tabelul cu rezultate experimentale si calculate Nr. 1 Determinarea 2 3 4 Obs.M. 1 Marimea masurata sau calculata Presiunea barometrica respectiv presiunea totala a aerului umed 2 Temperatura termometrului umed 3 Temperatura termometrului uscat 4 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului umed 5 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului uscat 6 Umiditatea relativa a aerului umed 7 8 Gradul de umiditate Presiunea partiala a x pa kg/kg bar 79 Simbol U. Crt. p = pb bar tum O C tus o C p’s bar ps bar ϕ - .

a aerului umed 11 Entalpia masica a 1 kg de aer umed h kJ/kg.aerului uscat 9 Densitatea aerului umed 10 Caldura masica la p = ct. aer umed ρ kg/m3 cp kJ/(kgK) 80 .

t1.). fiind cauzat de existenta unei diferente de temperatura in material.8. DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE 8. etc. A . Conductivitatea termica a unei substante depinde de numerosi factori ca de exemplu: starea de agregare. in W . (8. pulbere etc.temperatura. forma sub care se gaseste (bucati.aria sectiunii normale pe directia fluxului termic. Cantitativ.conductivitatea termica a materialului.Metodele folosite pentru determinarea acesteia sunt cele experimentale. din care cele mai importante sunt: 81 . in oC. in W/ m2. in W/(m⋅ K).1) unde: este fluxul termic transmis prin conductie. λ .densitatea fluxului termic.grosimea materialului. acest transfer de caldura se exprima prin legea lui Fourier: [ W] . δ .temperaturile pe suprafetele exterioare ale materialului. t2 . structura.1. in m2. Notiuni generale Transferul de caldura prin conductie are loc prin medii lipsite de miscari aparente cum este cazul solidelor si a straturilor fluide foarte subtiri. in m. .

Schema de principiu este prezentata in figura 8. metoda tubului cilindric. metoda puntii termice. 8. 82 .2. precum si temperaturile t1 si t2 pe cele doua suprafete ale unei placi de forma paralelipipedica.metoda modelarii termice. b) in regim variabil . iar masurarea acestui debit se efectueaza cu ajutorul robinetului cu plutitor (rotametru) 19. Reglarea debitului de apa de racire la termostatul 10. Functionarea celor doua termostate este identica. se realizeaza cu ajutorul robinetului 18. In acest scop fiecare placa este legata la cate un circuit de incalzire-racire cu apa. si o temperatura constanta ridicata pe suprafata superioara a probei de material. metoda racirii laterale a unei bare prismatice.1. 15. Instalatia este compusa din doua placi.metoda placii. Schema de principiu a instalatiei pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide. prevazut cu cate un termostat 10. metoda izvoarelor instantanee. Fiecare termostat este prevazut cu cate un regulator de temperatura 10a.9. metoda etalonului indefinit. una inferioara 3 si una superioara 4. tw2 din placi sunt masurate cu ajutorul unor termometre cu lichid 6. singura deosebire fiind reglarea debitului de apa de racire care trece prin serpentinele 16.13 si rezistentele electrice 14. etc. Temperaturile de intrare tk1. Astfel. Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide este de tipul dr..1) si consta in determinarea pe cale experimentala a cantitatii de caldura transmisa in unitatea de timp si unitatea de suprafata.Bock. 17. 11a cu termometrele cu cheie magnetica 12. Fig.1. Principiul metodei de determinare a conductivitatii termice utilizata in lucrare se bazeaza pe relatia (8.a) in regim stationar . metoda regimului regulat. etc. tw1 precum si cele de iesire tk2. metoda comparativa de incalzire cu viteza constanta.8 respectiv 7.8. metoda placii termoflux. este condusa in continuare in termostatul 11. apa de racire dupa ce trece prin termostatul 10. Pentru termostatul 11 debitul de apa de racire poate fi redus cu ajutorul robinetului de ocolire 20. respectiv 11. care au rolul de a mentine o temperatura constanta coborata pe suprafata inferioara a probei de material 1 introdusa intre cele doua placi.

precum si borna 35 la care se conecteaza sistemul optic de citire a indicatiilor termometrelor.Fluxul de caldura care strabate proba de material este asigurat de placa de incalzire 2. Pentru egalizarea temperaturilor pe intreaga suprafata superioara a probei. permitand asezarea probei de material 1 peste placa inferioara 3. Daca rezistenta electrica ar fi alimentata continuu cu energie electrica. instalatia este prevazuta cu un brat deplasabil 37 care serveste la montarea capacului 38 pe placa superioara 4. care este prevazuta cu o rezistenta electrica alimentata de la reteaua de energie electrica prin intermediul transformatorului 25 (care asigura o tensiune de 120 V) si a reostatului cu douasprezece pozitii. se ridica placa superioara 4 impreuna cu capacul 38. un bec de semnalizare care este aprins cand circuitul este alimentat. 22. 8. In zona placilor. cuplat cu un milivoltmetru 26 si legat la un regulator 24. un ceasornic cu secundar central 33. mai cuprinde: becurile de semnalizare 29 si 30 care indica functionarea termostatelor 10 si 11.8. atunci temperatura suprafetei de contact dintre placa de incalzire si proba de material ar fi si mai mare decat temperatura dintre suprafata de contact dintre placa superioara si proba de material. un buton 34 pentru controlul punctului de nul al indicatorului milivoltmetrului 26. citirile trebuind sa fie efectuate cu 4 zecimale. un intrerupator 32. una pe placa de incalzire si una pe placa superioara. Intregul ansamblu al placilor este izolat adiabatic pe partile laterale cu ajutorul unei cutii de protectie. Se aseaza placa superioara 4 peste proba si se fixeaza cu cele patru micrometre 39. cu doua suduri. care face ca alimentarea rezistentei electrice sa se faca cu intermitenta. Circuitele electrice ale instalatiei sunt prevazute cu doua sigurante automate. Cantitatea de energie electrica consumata se masoara cu ajutorul contorului 23. un transformator cu sase pozitii 25 si un voltmetru 31. 83 . instalatia este prevazuta cu un termocuplu 5. unde sunt plasate aparatele si cheile de actionare.2). cu ajutorul bratului deplasabil 37. masurandu-se in acelasi timp grosimea probei cu exactitate de 1 / 100 mm.3. Urmeaza apoi izolarea ansamblului cu ajutorul cutiei de protectie. Panoul 36 (fig. Mersul lucrarii Se indeparteaza cutia de protectie dupa care.

inchizand intrerupatorul 32 si intrerupatoarele termostatelor. iar temperatura apei din circuitul placii inferioare mai mare cu circa 3-4oC decat temperatura apei de racire a termostatelor. Se efectueaza legatura la reteaua de curent alternativ. Intrarea in regim normal de functionare a placii de incalzire se realizeaza prin rotirea cheii reostatului 25 pana la o anumita pozitie. deci dupa stingerea becurilor 29 si 30. Se roteste cheia de actionare a transformatorului 25 pana cand indicatorul voltmetrului 31 indica tensiunea de 120 V.Fig. Prezenta curentului electric este semnalizata de becurile 27.8. se deschide robinetul 18 de alimentare cu apa de racire a termostatelor. se fixeaza temperaturile apei in circuitele celor doua placi astfel ca intre acestea sa fie o diferenta de aproximativ 10oC. Cu ajutorul cheilor magnetice ale termometrelor de la termostate. timpul cat becul de semnalizare 28 este stins. fapt evidentiat de aprinderea si de stingerea becului de semnalizare 28. 30.2. 29. sa fie egal cu timpul cat este aprins. cand. Instalatie pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide. Dupa atingerea temperaturilor de regim. Realizarea acestui regim este pusa in evidenta de faptul ca indicatiile 84 . Reglarea debitului de apa de racire a termostatului 11 se face in acelasi mod actionand asupra robinetului 20 si observand becul de semnalizare 30. 28. conectand sigurantele automate. Dupa efectuarea acestor operatii instalatia este pusa in functionare normala si se asteapta o perioada de 1-2 ore (in functie de grosimea probei de material). timp masurat cu ceasornicul 33. In timpul efectuarii acestor operatii se alimenteaza in mod automat cu energie electrica placa de incalzire 2. intrarea ei in regim stationar de transfer de caldura. reglandu-se debitul de apa in asa fel incat timpul cat becul 29 este stins. sa fie egal cu timpul cat acesta este aprins.

1.M. Nr.1. Continuare. timp de 2 ore.1.7. 9 variaza foarte putin in jurul unor valori stabile iar diferenta intre tw1 si tw2 respectiv intre tkl si tk2 este mai mica de 1oC. Pozitie reostat Cantitate energie τ E tw1 tw2 tk1 tk2 ∆ E h kWh o Marimea Simbol U.M. 2. precum si indicatiile termometrelor 6. Valori masurate si calculate Nr. 1 2 85 Masuratori 3 4 5 6 7 8 . Timpul Indicatie contor Temperaturi placa superioara 4. Tabelul 8. Citirile se repeta la intervale de timp de jumatati de ora.9 cu o precizie de 1 / 100oC.7. 3. Masuratorile propriu-zise in vederea determinarii conductivitatii termice incep in momentul intrarii in regim stationar a instalatiei. indicatia contorului de curent alternativ 23 in kWh cu o precizie de 1 / 1000 kWh.termometrelor 6. Masuratorile initiale constau din citirea orei indicate de ceasornicul 33. crt. crt. 1. 8. Marimea Simbol U. 6. 1 2 3 Masuratori 4 5 6 7 8 C C C C o o o kWh Tabelul 8. Datele de mai sus impreuna cu pozitia cheii reostatului se centralizeaza in tabelul 8. Temperaturi placa inferioara 5.8.

7. 8.

Intervalul de timp Factor de corectie

∆ ι Ri

h kWh/ m2div

9.

Temperaturi medii, relatiile : (8.2)-(8.5); (8.7)

tw1m tw2m tk1m tk2m twm tkm

o

C C C C C C C

o

o

o

o

o

10. 11.

Diferenta temper. Conductivitatea termica

∆ t λ

o

W/ (m⋅ K)

Operatiile de oprire a instalatiei constau din manevrarea butonului 32, aducerea la pozitia 1 a cheilor de actionare a transformatorului 25 si a reostatului 22 precum si inchiderea circuitului apei de racire a termostatelor. Dupa oprire se departeaza cutia de protectie si se efectueaza din nou masurarea grosimii probei de material cu ajutorul micrometrelor 39, datele obtinute impreuna cu cele initiale centralizandu-se in tabelul 8.2. Tabelul 8.2. Masuratori asupra grosimii probei de material δ [ mm] Marimea 0 Grosimea necorectata initiala din finala dfn + 0,04 + 0,24 + 0,04 + 0,05
86

d1 1

d2 2

d3 3

d4 4

Relatia 5 Masurata Masurata

Eroare micrometru - ε

Corectie ε Grosimea corectata initiala dic finala dfc

-0,04

-0,24

-0,04

-0,05 dictdint ε dfctdfnt ε

Tabelul 8.2. Continuare, 0 Grosimea medie initiala corectata di [ mm ] Grosimea medie finala corectata df [ mm ] Grosimea medie δ [ mm ] 8.4. Interpretarea rezultatelor Dupa efectuarea masuratorilor se determina temperaturile medii corectate ale apei la intrare tw1m si la iesire tw2m din placa superioara, respectiv temperaturile medii de intrare tk1m si de iesire tk2m din placa inferioara, cu ajutorul relatiilor : 1 2 3 4 5

[ oC] , (8.2)

[ oC] (8.3)

[ oC] , (8.4)

[ oC] , (8.5)
87

unde: tw1i, tw2i, tk1i, tk2i sunt temperaturile apei la intrarea si iesirea din cele doua placi la intervalul de timp ι i , in oC ; ε
w1,

ε

w2,

ε

k1,

ε

k2

- corectiile termometrelor 6,7,8,9, care sunt prezentate in tabelul 8.3 ;

n - numarul de intervale de timp. Diferenta de temperatura ∆ t se determina cu relatia :

[ oC ] , (8.6) unde: twm, tkm sunt temperaturile medii ale apei in placa superioara respectiv in placa inferioara calculate ca medii aritmetice, dupa relatiile: Tabelul 8.3. Corectiile termometrelor instalatiei, [ oC] Temperatura [ oC] 10 15 20 25 30 35 + 0,04 + 0,08 + 0,05 + 0,05 + 0,03 0,00 + 0,05 + 0,02 ε
w1

ε

w2

ε

k1

ε

k2

( temp.tw1)

(temp.tw2)

(temp.tk1) + 0,03 -0,04 + 0,03 + 0,03

(temp.tk2) + 0,08 + 0,07 + 0,02 + 0,03

. (8.7) Pentru calcularea temperaturii medii a probei de material se foloseste relatia:

[ oC ] . (8.8) Masuratorile si calculele asupra grosimii probei de material sunt prezentate in tabelul 8.2.
88

Densitatea fluxului termic care strabate proba de material se determina cu relatia :

[ W / m2 ] , (8.9) unde: ∆ Ei reprezinta cantitatea de energie electrica consumata intre doua masuratori succesive, in kWh ; ∆ ι
i

- timpul dintre doua masuratori succesive, in h ;

Ki - factor de corectie dependent de treapta de incalzire reglata cu ajutorul cheii de actionare a reostatului, factor a carui valoare se da in tabelul 8.4. Datorita faptului ca twm si tkm reprezinta temperaturile medii ale apei care scalda peretele interior al placilor si nu proba de material propriu-zisa, conductivitatea termica se calculeaza cu relatia corectata:

[ W / (m⋅ K ) ] , (8.10) unde: Rt = 0,00186 m2 K / W este constanta instalatiei. Conductivitatea termica variaza cu temperatura, valoarea ei fiind corespunzatoare temperaturii medii tm. Tabelul 8.4 Factorul de corectie Ki [ kWh / m2 div ] Pozitia reostatului 1 2 3 4 0,1249 0,1835 0,2629 0,3801 Ki Pozitia reostatului 5 6 7 8 0,5752 0,8328 1,2292 1,8468 Ki Pozitia reostatului 9 10 11 12 2,7063 3,8960 5,5544 8,0619 Ki

89

exponentul adiabatic k are o valoare unica pentru un anumit gaz. In cazul gazelor reale caldurile specifice variind cu temperatura si presiunea. In cazul gazelor perfecte la care cp si cv nu depind de temperatura. rezulta ca si exponentul adiabatic va fi functie de acesti parametri . Notiuni generale Principiul de determinare a exponentului adiabatic consta din realizarea unei succesiuni de transformari reversibile a unui gaz . stabilindu-se parametrii de stare in diferite stari de echilibru termodinamic. pana la temperatura initiala (fig. mai intii.9. In cadrul prezentei lucrari agentul termodinamic este supus. la o destindere adiabata (12) si apoi la o incalzire la volum constant (2-3).9. 90 . DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT SI DESORMES 9.1).1.

Reprezentarea in diagrama p-v a experimentului. Se noteaza valorile T1 si pb. indicatia manometrului ramane constanta.2.1) p1 V1 = p3 V3 .1) si (9. (9.Fig. facandu-se in incinta cu ajutorul ejectorului un vid partial. Se aduce apoi incinta la starea ambianta deschizind robinetele 5 si 6 si se asteapta realizarea echilibrului termodinamic: T1=To.2) se obtine : . observabil prin denivelarea lichidului manometrului 4 cu h > 200 mm.2 se recurge la urmatorul mod de lucru pentru determinarea exponentului adiabatic al aerului. p1 = pb. Masurand parametrii de stare p si T in cele trei puncte ale transformarilor.9. la starea mediului ambiant. (9.3) 9. Instalatia experimentala si mersul lucrarii Cu ajutorul instalatiei experimentale prezentate in figura 9. inseamna ca dispozitivul de masurare este etans. Se verifica mai intai etanseitatile dispozitivului de masurare. h1 = 0.1.2) Din relatiile (9. Daca dupa inchiderea robinetului 6. 91 . se poate scrie: p1Vk1 = p2 Vk2 (9.

in N / m2 .2. 4.manometru"U". Instalatie pentru determinarea exponentului adiabatic k: 1.ρ H2O . 3-termometru. apoi se inchid brusc.Fig. 5. 10.5) 92 . prin indepartarea izolatiei termice. unde h2 este denivelarea lichidului manometrului 4.ρ H2O . h2 . 2.Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Inlocuind valorile obtinute la masuratori.3) se obtine: . In acest timp robinetele 5 si 6 sunt inchise. (9. prin transfer de caldura de la mediul ambiant. 6. la momentul respectiv.4) Tinand cont de dezvoltarea in serie a functiei logaritmice se obtine : (9.camera de amestec. in relatia (9. 9. 9.conducta de golire. In momentul in care termometrul 3 indica T3 = T1 se citeste la manometrul 4 indicatia acestuia. g .ajutaj de golire. Dupa realizarea echilibrului termodinamic se citeste indicatia manometrului 4.robinete. Deci p2 = pb .3. Pentru destinderea adiabatica (1-2) se inchid robinetele 5 si 6. in N / m2. se alimenteaza cu aer comprimat ejectorul si cand functionarea lui s-a stabilizat se deschide cca 20-30 secunde robinetul 6. recipient (40 dm3). g . unde h3 reprezinta denivelarea lichidului manometrului 4. 8. cum rezulta din desen. Deci p3 = pb .izolatie.difuzor. 7.9. In continuare se efectueaza incalzirea la volum constant a aerului ramas in recipientul 1. h3 .

503 1. Nr. Depresiunea initiala la sfarsitul vacuumarii adiabate Depresiunea finala la 2.Repetand experimentul de n ori .1 si se compara cu cele din tabelul 9. 5.p ) pentru aer.2 Exponentul adiabatic k = k ( t.496 10 1.086 20 .653 15 1.415 2 1.415 1. citit 1.966 1. izocore Temperatura initiala 4. se va calcula o valoare medie a exponentului adiabatic: (9.432 1. h2 [ mm] h3 [ mm] T1 [K] in recipient Valoarea Valoarea medie crt.6) Valorile obtinute din masuratori si calcule se trec in tabelul 9. Parametrul Simbol U. finele incalzirii 3. Tabelul 9.1 Valori masurate si calculate.402 1 1. calculat cu ecuatia de stare Beattie-Bridgemann t [oC] -40 -20 0.2.M.402 1.1 1.859 2.431 93 p [Mpa] 5 1.697 1. Temperatura finala in recipient T2 [K] k [ -] Exponentul adiabatic km= Tabelul 9.

570 1.485 1.396 1.843 1.0 20 40 60 80 100 150 1.629 1.399 1.401 1.413 1.585 1.901 1.474 1.657 1.409 1.453 1.759 1.431 1.428 1.604 1.464 1.407 1.402 1.479 1.762 1.599 1.680 1.397 1.677 10.431 1.423 1.415 1.546 1.524 1.746 1.558 1.980 1.420 1.492 1.798 1.402 1.469 1.411 1.709 1.415 1.426 1. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI 94 .414 1.391 1.637 1.733 1.402 1.

relatii in care intervin ca variabile marimi independente de unitatile de masura. forma si dimensiunile suprafetei de contact. tf . Notiuni generale Propagarea caldurii prin convectie reprezinta un proces complex de transmitere a caldurii. s-au determinat relatiile criteriale care guverneaza fenomenele respective .10. Aceasta teorie permite utilizarea relatiilor obtinute pe model la fenomenul asemenea cu modelul. proces care are loc intre un fluid aflat in miscare si un corp solid.temperatura medie a suprafetei corpului. pentru determinarea coeficientului de convectie termica α .aria suprafetei de contact dintre fluid si corpul solid. Pentru exprimarea fluxului de caldura care se transmite se utilizeaza relatia lui Newton : = α ⋅ A⋅ ( tf . masa specifica a fluidului. pentru anumite cazuri practice. caldura specifica a fluidului. in m2 . temperatura fluidului si a peretelui corpului solid.tp ) [ W ] (10. in oC . etc.temperatura medie a fluidului care scalda suprafata corpului solid. Din aceasta cauza. A . viscozitatea fluidului. intrucat acesta depinde de o serie de factori printre care: viteza de miscare a fluidului. tp . Astfel.1) in care: reprezinta fluxul de caldura transmis. conductivitatea termica a stratului limita de fluid. nu se folosesc relatii analitice ci relatii deduse cu ajutorul teoriei similitudinii. In proiectarea si verificarea schimbatoarelor de caldura care folosesc astfel de fascicule de tevi. in W / (m2 K) .coeficientul de convectie termica. numite invarianti sau criterii de similitudine. particulare.1. determinarea coeficientului de convectie termica α prezinta dificultatile cele mai mari. Schimbul de caldura intre un agent primar si un altul secundar prin intermediul unui fascicul de tevi este un caz de transmitere a caldurii des utilizat in practica industriala. ⋅ 95 . α . in W . una dintre marimile principale care trebuie determinate este coeficientul de convectie termica α de la tevile fasciculului la agentul secundar. Dintre marimile care intra in alcatuirea relatiei lui Newton. coeficient ce intra in alcatuirea relatiei coeficientului global de schimb de caldura k. in oC .

care in tronsonul din mijloc are montat un fascicul de tevi 13. se efectueaza utilizand relatia criteriala: Nu = 0. Din rezervorul tampon aerul trece mai departe intr-un canal paralelipipedic 4.31 . Instalatia pentru determinarea coeficientului de convectie termica. este prezentata in figura 10.3.2. aerul.2) in care: Nu este criteriul de similitudine Nusselt care caracterizeaza schimbul de caldura prin convectie. C . valorile pasurilor transversale si longitudinale.61 Pr0.2. (10.Determinarea in acest caz a coeficientului de convectie termica mediu. Instalatia se compune dintr-un ventilator centrifugal 2 antrenat de un motor electric 1. 10. compus din tevi cu diametrul exterior de = 22 mm si de lungime 1 = 250 mm. ⋅ Fig. Re . Pr . Dispozitia tevilor in fascicul este in esichier.10. 96 .criteriul de similitudine Reynolds.1.coeficient a carui valoare se da in figura 10.criteriul de similitudine Prandtl. fiind date in figura 10.32 ⋅ C ⋅ Re0. Descrierea instalatiei Instalatia experimentala pentru determinarea coeficientului mediu de transmitere a caldurii prin convectie termica de la tevile unui fascicul la agentul secundar. care aspira aerul din mediul inconjurator si il refuleaza in rezervorul tampon 3.1. precum si dimensiunile canalului.

masa specifica a aerului inainte de faciculul de tevi. temperatura fiind masurata cu un termometru electronic 8.3) se obtine: .Fig. Folosindu-se relatia : . Temperatura determinanta.2. w .viteza aerului inainte de fasciculul de tevi. Agentul primar. in N / m2. in m / s . Pentru determinarea vitezei de circulatie a aerului inainte de fasciculul de tevi. introduse in interiorul tevilor si legate la reteaua de energie electrica prin intermediul unor borne 11.10. este temperatura medie din fascicul. prin comutarea aparatului pe fiecare punct de masurare. utilizata in stabilirea marimilor care intra in componenta criteriilor de similitudine Nu.4) in care: pd este presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi. ρ . (10. Pentru determinarea masei specifice a aerului ρ se utilizeaza relatia: 97 . (10. se utilizeaza tubul Pitot 7 cuplat cu micromanometrul 5. Pentru masurarea acestui parametru se folosesc termistoare plasate in apropierea tevilor. Re si Pr. in kg/m3. cu circulatie intratubulara este inlocuit in instalatie cu rezistente electrice.Parametrii geometrici ai fasciculului de tevi.

presiunea aerului la starea normala. in N/m2. Instalatia mai este prevazuta cu doua termometre cu lichid 9 si 12 pentru masurarea temperaturii aerului inainte si dupa fasciculul de tevi. pb . in N / m2 . in K. = 1.presiunea barometrica.3.5) unde: ρ ρ o este masa specifica a aerului in conditii normale. Fig. . (10.temperatura aerului inainte de fasciculul de tevi. 98 . precum si cu racordurile 6 si 10 pentru prelevarea presiunilor statice inainte de fasciculul de tevi si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul. in K . in kg / m3N . Ta = ta + 273 . o To .10. in N / m2 . po = 101325 N / m2 .. To = 273 K .presiunea statica a aerului inainte de fasciculul de tevi.temperatura la starea normala. po .2928 kg / m3N . Dependenta coeficientului C de regimul de curgere.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Debitul masic de aer. in m2.25 – 3 ⋅ 0.3.041 m2.4. In continuare.n⋅ de⋅ l = 0. wmin .23 ⋅ 0. presiunile statice si . unde n este numarul de tevi din sectiunea transversala prin fascicul .viteza aerului in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul.10.2 rezulta: Amin = L⋅ l . Cu ajutorul clapetei 4 se stabileste un anumit regim de curgere al aerului.25 = 0. A = L⋅ l = 0. (10. Tam . in K . este dat de relatia: [ kg/s] . se pun sub tensiune rezistentele electrice din tevile fasciculului. 10.23 ⋅ 0.6) in care: A este aria sectiunii transversale a canalului.aria sectiunii minime de trecere a aerului prin fascicul. Dupa stabilirea unui regim stationar de transfer de caldura se noteaza presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi pd. temperatura ta a aerului inainte de fascicul.022 ⋅ 0. in m2 . Mersul lucrarii Dupa verificarea instalatiei se pune sub tensiune motorul 1 care antreneaza ventilatorul 2 si asigura circulatia unui debit de aer prin instalatie. temperaturile aerului in fascicul ti si presiunea barometrica pb.25 = 0. Din figura 10. Din relatia precedenta se determina viteza aerului in sectiunea minima de trecere prin fascicul: 99 .0575 m2. care este vehiculat prin instalatie si care este acelasi atat inainte de fasciculul de tevi cat si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul. Pentru prevenirea accidentelor este obligatoriu ca manevrele sa se efectueze in ordinea amintita mai sus. in m / s . masurata cu ajutorul termistoarelor. Amin .temperatura medie a aerului din fascicul.

90 20.605 2.690 0.690 0.95 9.53 70.54 78. (10. (10. marimea caracteristica fiind diametrul exterior al unei tevi din fascicul.760 0.29 34.431 2.50 0 20 40 60 80 100 0.1 Proprietatile fizice ale aerului uscat la presiunea starii normale fizice t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 1.17 47.94 23.685 0.163 1.690 .7) Criteriile de similitudine Re si Pr precum si conductivitatea termica λ care intra in componenta criteriului Nu.708 0.710 2.57 Pr -150 -100 .140 ν ⋅ 106 im /s] 3.63 41.722 3.680 0.536 4.685 0.740 0.989 3.[ m/s] .570 2.431 5.06 0. Tabelul 10.222 100 ν ⋅ 106 im2/s] 32.800 5.861 4.05 62.210 4.680 0.680 0.11 16.9) in care: ν este vascozitatea cinematica a aerului. folosindu-se in acest sens relatiile: .849 2. Viteza se considera cea care se refera la suprafata minima de trecere a aerului prin fascicul.713 0.30 15. se determina pentru temperatura medie a fluidului.55 13.715 0.035 2.97 18.85 55.725 0. in m2 / s .152 5.48 95.8) .1 in functie de temperatura.703 180 200 250 300 350 400 450 500 600 2 Pr t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 3. (10. Valorile lui ν si λ se dau in tabelul 10.711 0.709 0.582 6.680 0.08 5.

8 152.700 0.23 27.5 0.85 0.582 25.695 0.408 113. 1 2 3 4 Presiunea dinamica Presiunea statica a aerului inainte de fascicul Presiunea statica a aerului din fascicul Temperatura aerului inainte de fascicul 5 Temperatura medie a aerului in fascicul 6 7 8 9 10 Presiunea barometrica Masa specifica a aerului inainte de fascicul Viteza aerului inainte de fascicul Viteza aerului in sectiunea minima din fascicul Viscozitatea cinematica ν pb ρ w wmin N/m2 kg/m3 m/s m/s m2/s 101 Marimea Simbol U.690 700 800 900 6.280 3.700 0.382 3.M.55 29. Valoarea 1 2 3 pd N/m2 N/m2 N/m2 Ta K Tam K .7 132.725 Marimile masurate precum si cele calculate se centralizeaza in tabelul 10.120 140 160 3.2 Valori masurate si calculate Nr. crt. Tabelul 10.2.059 7.725 0.665 7.

102 . DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR INCALZIT ELECTRIC 11.a aerului 11 12 13 14 15 16 Conductivitatea termica a aerului Criteriul Prandtl Coeficient Criteriul Reynolds Criteriul Nusselt Coeficientul de convectie termica λ Pr C Re Nu α W/(m⋅ K) W/(m2 K) ⋅ 11.1. Notiuni generale Necesitatea cunoasterii coeficientului global de transfer termic k si a conductivitatii termice echivalente λ e se impune in multe domenii ale tehnicii si in special in cazul izolatiilor termice.

103 .. si este realizat din succesiunea transferului termic prin convectie si radiatie intre fluidul 1 de temperatura > si suprafata B a peretelui de temperatura .1). λ 2. conductia termica prin peretele neomogen (format din straturile de grosime δ 1. si transferul termic prin convectie si radiatie de la suprafata C a peretelui de temperatura la fluidul 2... Fluxul de caldura reprezinta cantitatea de caldura transmisa in unitatea de timp si se exprima in W.. Fig. (11.1) unde: A reprezinta aria suprafetei de schimb de caldura. in m2.2) ⋅ ⋅ conv este coeficientul de convectie termica. (11.11... λ n). In cadrul schimbului global de caldura.. avand temperatura < . Schimbul global de caldura are loc intre doua fluide despartite printr-un perete (fig. δ 2. δ n avand conductivitatile termice λ 1. Densitatea fluxului de caldura q este fluxul termic transmis pe unitatea de suprafata: [ W/m2 . ] rezultand valoarea coeficientului de transfer termic de suprafata +α rad [W / (m2 K)]. aportul radiatiei termice la transmiterea caldurii se ia in considerare prin coeficientul de transfer termic de suprafata prin radiatie α α : α =α unde: α conv rad.schimbul de caldura dintre partile componente ale diverselor instalatii si mediul inconjurator constituind o problema deosebit de importanta.Distributia temperaturii intre fluide despartite printr-un perete plan neomogen.1.11. in W / (m2 K) ..

(11. Din relatia (11. (11. se inlocuieste cu un transfer de caldura de suprafata. in W / (m2 K) .In acest fel. Avand in vedere cele de mai sus.6) In mod analog .7) ……………………….3) rezulta: ⋅ [ ° C] . rezulta: [ ° C] . in W / (m⋅ K) . se poate exprima cu ajutorul legii lui Newton : [W] .8) 104 .5) unde: λ 1 este conductivitatea termica a primului strat. (11. transferul de caldura dintre fluidul 1 si suprafata B a peretelui.5): [ ° C] . transferul de caldura prin convectie si radiatie intre fluidul 1 si peretele B. (11.4) Pe baza legii lui Fourier. 1 Diferenta de temperatura pe stratul de grosime δ a peretelui se obtine din relatia (11.3) unde: α l este coeficientul de transfer termic de suprafata de la fluidul l la perete. respectiv intre peretele C si fluidul 2. (11. [ ° C] . fluxul de caldura transmis prin primul strat al peretelui este dat de relatia: (11.

14) 105 .9) Considerand procesul de transmitere a caldurii stationar.4). adica = .10) Din relatia (11. rezulta: = 1 = 2 =.4) se exprima diferenta dintre temperatura suprafetei C si temperatura fluidului 2: [ ° C] .12) si se numeste coeficient global de transfer termic. Daca se considera numai procesul de transmitere a caldurii prin conductie in interiorul peretelui. (11.9). (11.= = [ ° C] . si adunand relatiile (11.8). (11. (11.6) ÷ (11.6) ÷ (11.Prin asemanare cu relatia (11. din insumarea relatiilor (11.11) unde: [W / (m2K) ] .13) de unde: [W] (11.. (11..(11.10) rezulta: [ W] . rezulta: [ oC ] .

Instalatia experimentala (fig. si a termorezistentei 5. δ fiind grosimea totala a peretelui. intrucat inertia termica este destul de mare. Descrierea aparaturii si mersul lucrarii Scopul lucrarii este determinarea coeficientului global de transfer termic si a conductivitatii termice echivalente a unui cuptor incalzit electric.11.unde: [W / (m. in m .15) si reprezinta conductivitatea termica echivalenta a peretelui. temperaturi indicate de logometrul 6. prin intermediul milivoltmetrului 14. se determina consumul de energie electrica prin masurarea intensitatii I si a tensiunii U a curentului electric cu ajutorul ampermetrului 16 si a voltmetrul 13 plasate pe panoul 9. incalzirea cuptorului incepe cu cateva ore inainte.2) se compune din cuptorul electric 1 incalzit prin intermediul barelor de silita 2 si aparatura de reglare si masurare a temperaturii din cuptor. Dimensiunile cuptorului sunt date in figura 11. prin actionarea intrerupatoarelor 7 si 15.2. In acest scop. (11. Temperatura din interiorul cuptorului se masoara cu un termocuplu 4. Fluxul de caldura ce ia nastere in cuptor se regleaza cu ajutorul reostatului 10. 12. Lucrarea se efectueaza dupa ce cuptorul a ajuns in stare de echilibru termic. Se determina de asemenea temperatura tc a mediului din cuptor cu ajutorul pirometrului termoelectric 4 si indicata de milivoltmetrul 14. Se masoara in continuare temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului cu ajutorul celor trei termorezistente 3. Temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului se determina cu ajutorul unui termometru cu rezistenta din cupru 5 cuplat cu un logometru 12 si a trei termometre cu rezistenta din platina 3 cuplate cu un logometru indicator-inregistrator 6 plasat pe stativul 8. temperatura 106 .2. Dupa obtinerea regimului stationar de transfer de caldura.K) ] .

11) care. crt. logometrul Media acestor masuratori va reprezenta temperatura exterioara a peretelui cuptorului te.16) Tabelul 11. U [V] I [A] [W] tc [oC] te [oC] ta [oC] Am [m2] k [W/(m2 K)] ⋅ λ e Obs [W/(m⋅ K)] 1. 11.indicata de 12. prin transformare si adaptarea notatiilor de mai sus. Coeficientul global de transfer termic k se calculeaza cu relatia (11. 107 . devine: [ W / (m2 K )] .1 Rezultatele masuratorilor si a calculelor Nr.1.3. (11. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor si marimile obtinute prin calcul se centralizeaza in tabelul 11.

in V.temperatura mediului ambiant. ∑ yi = 0. Conductivitatea termica echivalenta rezulta din relatia (11. ta .18) unde: Ai este aria suprafetei interioare a cuptorului. in oC. iar te este temperatura medie a suprafetelor exterioare ale cuptorului.19) unde .2. Am si tc au semnificatia de mai sus. yi – suma muchiilor interioare ale cuptorului.17) U . (11.grosimea peretilor.175 m.intensitatea curentului electric.85⋅ U⋅ I [W]. se calculeaza cu expresia : [m2 ] . tc . 3. se poate adopta δ = 0.14) in care s-a tinut seama de notatiile de mai sus si in ipoteza ca α 1 = ∞ : [ W / (m⋅ K)] (11.120 m. Am-aria suprafetei medii de transfer de caldura care. δ . I .tensiunea curentului electric. 108 .temperatura indicata de termocuplu. avand in vedere forma si dimensiunile cuptorului. in A. Media unde: este fluxul de caldura determinat cu relatia: = 0. in oC. (11. in m2. δ .

109 .Partea scrisa a lucrarii va cuprinde o succinta descriere a instalatiei experimentale folosite. tabelul cu rezultatele masuratorilor si a calculelor precum si o analiza a factorilor care influenteaza coeficientul global de transfer termic precum si conductivitatea termica echivalenta.

12.1 se reprezinta dependenta continutului de oxigen si bioxid de carbon in functie de coeficientul excesului de aer λ . Pentru ca un anumit component din gazele arse sa fie analizat. se utilizeaza sisteme de control ale arderii. raportul dintre aer si combustibil etc. In figura 12. este necesara masurarea a doi parametri: continutul de oxid de carbon si hidrogen din gazele arse. de natura chimica sau fizica prin care se deosebeste de ceilalti componenti. Determinarea continutului de oxigen este mai avantajoasa decat a C02 .1. 110 .in scopul imbunatatirii randamentului arderii. Notiuni generale Pentru a asigura o ardere economica. Arderea poate avea loc intr-o atmosfera reducatoare sau oxidanta in functie de cerintele procesului tehnologic pe care-l deserveste. acesta trebuie sa aiba o anumita insusire specifica. Continutul de oxigen din gazele arse este in mod practic independent de varietatea sorturilor de combustibil.Dependenta continutului de O2 si CO2 in functie de coeficientul excesului de aer λ . In cazul instalatiilor termice care necesita o atmosfera reducatoare (λ < 1).12. iar C02 este influentat sensibil de compozitia chimica a combustibilului. pentru reglarea arderii in atmosfera oxidanta se determina continutul de 02 din gazele arse.. asa-numitele analizoare de gaze. Fig. cu ajutorul carora se verifica calitatea proceselor de ardere. deoarece o valoare mica a procentului de C02 poate avea atat semnificatia unei lipse de aer cat si a unui exces de aer. ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE 12. Astfel. pentru diferiti combustibili.1.

12.-2 (sau Orsat) cu ardere suplimentara.2.I. 7.manometru.T.6vase de absortie prin barbotare. 111 .T.2. In vasul de absorbtie are loc reactia: CO2 + 2 KOH = CO3K2 + H2O. pentru absorbtia hidrocarburilor nesaturate (CnHm). Absorbtia bioxidului de carbon se face in vasele 1 si 2.cuptor electric de incalzire.vas de absortie prin suprafata. Solutia de hidroxid de potasiu (KOH) se obtine prin dizolvarea a 200 g KOH in 400 cm3 H2O.Proprietatile chimice constau in absorbtia componentilor in diferiti reactivi chimici. pentru absorbtia bioxidului de carbon si de sulf.I. Schema analizorului de gaze arse de tip V. 9.2. Absorbtia hidrocarburilor nesaturate poate fi realizata si intr-o solutie de acid sulfuric fumas (acid sulfuric concentrat care contine in solutie trioxid de sulf liber). 4. -solutia de bromura de potasiu (KBr). 10autotransformator. hidrocarburile nesaturate ( Cn Hm ) in vasul 3. Analiza chimica a gazelor arse In figura 12. Fig. 11.-2: 1. Reactivii utilizati sunt: .2 este redata schema de principiu a unui aparat pentru analiza chimica a gazelor arse de tip V.hidroxidul de potasiu (KOH). (12.3.8-biurete.sticla de nivel. -solutia alcalina de pirogalol C6H3 (OH)3 pentru absorbtia oxigenului. iar oxigenul in vasul 4.12. 12.5.1) Solutia de bromura de potasiu (KBr) este formata din 20 % bromura de potasiu in apa.

. sau de tip BACHARACH sau alte modele. spre vasul tampon 6 si inapoi in biureta.5) 12. Arderea are loc datorita reducerii oxidului de cupru CuO care se gaseste in serpentina cuptorului. Pentru determinarea continutului de gaz metan se ridica temperatura in cuptorul electric pana la 850 . Analizorul GACOLoy afiseaza de exemplu urmatoarele date: 112 . In vasul de absorbtie are loc reactia: (12. care se bazeaza pe proprietatile electrice ale diferitelor gaze componente ale amestecului de gaze arse. . unde are loc reactia: CH4+ 202 = CO2 + 2H2O (12. (12. de unde din nou se va analiza produsul final de ardere CO2. . se determina continutul de CO. Proba de gaz ramasa se trece in vasul 4 pentru absorbtia CO2 care s-a degajat din oxidul de cupru. Analiza automata a compozitiei gazelor arse Analiza automata a compozitiei gazelor arse se realizeaza cu ajutorul unor analizoare de gaze ca de exemplu analizorul GACOLoy productie RFG-model 1990.4) Cantitatea de CH4 se determina prin micsorarea volumului amestecului in urma absorbtiei CO2 in vasul 2. Continutul de azot se determina dupa relatia: N = 100 . H2 si CH4 din gazele arse. . dupa reactiile: (12.( CO2 + O2 + CO + H2 + CH4 + CnHm). 6 ori in vasul 2 pentru absorbtia CO2 format. prin trecerea probei de gaz din biureta de masurare in cuptor prin serpentina. . .3) si Prin micsorarea volumului amestecului se determina cantitatea de H2 apoi trecand proba ramasa de 5.2) Pentru determinarea componentelor CO.3. ca de exemplu rezistivitatea electrica.Solutia alcalina de pirogalol se obtine prin dizolvarea a 180 g KOH in 300 cm3 apa distilata la care se adauga 15 g pirogalol (acid pirogalic) in 50 cm3 apa. 900 oC si se trece proba de gaz prin serpentina incandescenta a cuptorului. 290 oC ard componentii CO si H2. se procedeaza la arderea lor in cuptorul electric. La temperatura de 270.

3.SN * Combustibil Gaz natural 11. 113 .* G A C O . gaz oC O2 % CO PPM (parti pe milion) CO mg / Nm3 CO2 % SO2 PPM SO2 mg / Nm3 NO PPM NO exprimat in NO2 NO mg / Nm3 Eta % (η ) Lambda .9 % Data: Ora: T. amb oC T.(λ ) Schema unui astfel de tip de aparat de analiza automata a gazelor arse este prezentat in figura 12.

pe ceilalti doi componenti din gazele arse ( de exemplu. dupa Gibbs.4 si 12.6 este prezentat triunghiul de ardere pentru acelasi gaz metan. 12. De asemenea utilizarea triunghiului de ardere fie dupa Ostwald fie dupa Gibbs. In figurile 12. cade pe dreapta AB (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) si pe dreapta BC (pentru triunghiul de ardere dupa Gibbs). sau dupa Gibbs.3. triunghiul de ardere dupa Ostwald prezinta avantajul ca permite determinarea imediata a coeficientului excesului de aer λ . este valabil numai pentru combustibilul a carui compozitie chimica elementara este cunoscuta si pentru care s-a construit triunghiul de ardere respectiv). (Datorita variatiei compozitiei chimice elementare de la un combustibil la altul. In cazul arderii complete cand rezulta numai CO2 si O2. triunghiul de ardere dupa Ostwald.12. cunoscand in prealabil prin analiza chimica.Fig. pe baza analizei chimice.4. cunoscand procentul de CO2 si O2 . Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Indiferent pe ce cale se face analiza gazelor arse. In figura 12. 114 . Spre deosebire de diagrama Gibbs.5 sunt prezentate triunghiurile de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan si pentru combustibil lichid usor (de calorifer) STAS 54-70. procentul de CO poate fi determinat pe cale grafica). pe cale chimica cu analizor Orsat sau pe cale automata. trebuie sa fie urmata de o verificare a acesteia pe cale grafica (prin intermediul triunghiurilor de ardere). Schema unui aparat de analiza automata a gazelor arse. punctul reprezentativ F. mai prezinta posibilitatea determinarii directe pe cale grafica a unui al treilea component.

4. In cazul arderii incomplete.12. Aceeasi situatie se obtine si la triunghiul de ardere dupa Gibbs (fig.7 %. se duce o paralela la OA pentru valoarea lui O2 determinata in % si o paralela la OB pentru valoarea lui CO2 determinata in %. se poate determina randamentul arderii η a. din analiza chimica a gazelor arse si a cantitatii de funingine rezultata din arderea incompleta a carbonului. din triunghiul de ardere dupa Ostwald (fig.12 si CO = 6.12.Fig.6). cu relatia: 115 . pentru arderea completa. O2 si CO. Exemplu: prin analiza chimica a gazelor arse rezultate din arderea gazului metan s-a obtinut : 7 % CO2 si 6 % O2. Analiza este corecta. numai cand punctul F cade in interiorul triunghiului pentru arderea incompleta si pe latura AB (Ostwald). ducand o paralela la AC pentru valoarea lui CO2 determinata in % si o paralela la AB pentru valoarea lui O2 determinata in %. respectiv BC (Gibbs). se obtine punctul F in triunghiul de ardere dupa Gibbs.4) rezulta punctul F cu λ = 1.12. Pentru arderea incompleta cand rezulta CO2. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan. la intersectia lor rezultand punctul reprezentativ F (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) sau.

6) in care: Qi este puterea caldura de ardere inferioara a combustibilului. Qpachin se determina cu relatia: [kJ / kg. iar Qpachin este caldura pierduta prin arderea incompleta a combustibilului. [%]. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru combustibil lichid usor. in kJ / kg sau in kJ / m3N.12.] sau [kJ / m3N.7) 116 .cb.cb. (12.Fig.5.] (12.

Fig. Volumul aproximativ de gaze arse.12.continutul de funingine in g / m3N gaze arse ( pentru determinarea lui µ f. H2. Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 12. Tabelul 12.760 kJ / m3N.97 . 0. iar pentru combustibili solizi sub forma de praf.99 % .45 reprezinta Lo (aerul minim necesar arderii teoretice a un m3N de gaz metan) in m3N gaz metan. .6.583 kJ / m3N si QiC = 34.8) unde: 9. . CH4 si a carbonului nears sub forma de funingine (grafit) . QiCH4= 35.95 .99 %.642 kJ / m3N.332 kJ / kg reprezinta caldura de ardere inferioara pentru CO. (12.5 . Nota: se recomanda pentru gazele naturale η a = 98. vezi lucrarea 14). rCO. . Triunghiul de ardere pentru gaz metan dupa Gibbs. 0. QiH2 = 10. H2 si CH4 in gazele arse. Qi = 35583 kJ / m3N).9) relatie care este riguros valabila numai in cazul arderii complete.1 Valori masurate si calculate. η a = 0.cb. (Combustibilul utilizat: gaz metan . .5 %. QiCO = 12. .1. . 117 . pentru gazul metan se determina cu relatia: (12. iar λ este coeficientul excesului de aer. µ f. in %. pentru combustibili lichizi η a = 0. 99. unde: Vg reprezinta volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 kg sau 1 m3N de combustibil in m3N / kg sau m3N / m3N. care pentru gaz metan se determina cu relatia aproximativa: [ -] . Vg. rH2. rCH4-participatiile volumice ale CO.

De asemenea. η a % Observatii: Asa cum s-a mai aratat. GACOLoy sau altele.I. Marimea masurata sau calculata Simbol U. 10. 7. 6. 118 . utilizand metode automate sau semiautomate cu aparate inregistratoare sau indicatoare etc. Vg m3N/m3N 11. 3.M. Indiferent prin care metoda se obtine analiza componentilor gazelor arse.T. analiza gazelor arse se poate efectua pe cale cromatografica sau electrica (utilizand diferite proprietati fizice ale gazelor componente) sau pe alte cai. 2. |pachin kJ/ m3N.Nr. crt. [ 7] . analiza chimica a gazelor arse se poate face cu aparate de tip "Orsat" sau V. 1.cb 12. 8. utilizati in diferite procese energo-tehnologice. 4. Pentru mai multe detalii a se consulta bibliografia [ 1] . Determinarea Obs. 1 Presiunea barometrica Temperatura ambianta CO2 O2 CO H2 N2 Continutul de funingine Coeficientul excesului de aer Volumul total al gazelor arse Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta Randamentul arderii pb tc µ λ f 2 3 bar o C % % % % % g/m3N daca este cazul - 9. 5. [ 6] . aceste rezultate sunt utilizate pentru conducerea rationala (optima) a proceselor de ardere si pentru arderea cit mai economica a combustibililor clasici.-2 (modelul prezentat in prezenta lucrare) sau cu analizoare chimice rapide de tip "Bacharach".

Schema unui schimbator de caldura de tip vapori-lichid.2. Schimbatoarele de caldura sunt aparate termice de forme constructive si functionale foarte diversificate. Schema unui schimbator de caldura de tip lichid-lichid. Notiuni generale Schimbatoarele de caldura sunt aparatele termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termic primar la un agent termic secundar. un schimbator de caldura lichid-lichid (de tip Boiler). 119 .13. Energia termica a agentului secundar este aceea care se utilizeaza in diferite scopuri tehnologice. permite evitarea expulzarii garniturilor in cazul unei presiuni ridicate intre placi. in figura 13. de incalzire etc. datorita eficientei crescute a transferului de caldura si a compactitatii (dimensiuni de gabarit cu mult mai reduse pentru un acelasi flux de caldura transferat). In figura 13.3 la detaliul "mod de etansare intre placi". Fig. schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate tot mai mult.13. In ultimul timp. prezenta bilelor pe locurile fara garnituri.13.3 un schimbator de caldura cu placi lichid-lichid. iar in figura 13. In figura 13.1 este reprezentat un schimbator de caldura vapori-lichid (de tip condensator). BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA 13.1.2. Fig.1.

Randamentul termic este: [ % ] .placa de fixare anterioara si posterioara. 5.fluxul de caldura primit de agentul termic secundar.suruburi de fixare. cu schimbarea starii de agregare a agentului termic primar. .conducta pentru agentul primar.conducta pentru agentul secundar.4).1) unde: este fluxul de caldura cedat de agentul termic primar. 3.fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectia si radiatia termica a suprafetei exterioare a aparatului.placi nervurate. Ecuatia generala a bilantului termic este: [ W ] . se impune luarea unor masuri de imbunatatire. 4. (13.2.13. 120 . in W. (13.2) Pentru determinarea fluxurilor de caldura ale agentilor termici.3. Schimbator de caldura cu placi (schema): 1. iar .garnituri. In cazul in care acesta nu este corespunzator. 2. 6. 13. Calculul termic al schimbatoarelor de caldura Prin efectuarea unui bilant termic real al unui schimbator de caldura se urmareste determinarea randamentului termic al acestuia. agentul termic secundar fiind apa (fig. de la abur saturat la lichid. se considera cazul unui schimbator de caldura de suprafata.13.Fig.

sub forma de vapori saturati umezi cu titlul x1< l (fig.temperatura in punctele respective.caldura latenta de condensare.4) rezulta ca fluxurile termice ale celor doi agenti termici pot fi determinate fie cunoscand entalpiile acestora in punctele considerate.4. hi. trece in acelasi aparat. (13.3) [W].4.in kJ/kg . caldura specifica la presiune constanta a apei. in oC. Astfel consideram ca agentul termic primar 1. Din relatiile (13.4. functionand in regim de condensare.b. in kJ/kg.13.. in kJ/(kg.5). [W ] . la temperaturile prezentate in fig.). din starea initiala caracterizata prin temperatura t’2 trece in starea finala caracterizata prin temperatura t"2 (fig.). in portiunea (1.a. Notam cu indice (1) agentul primar si cu indice (2) agentul secundar. Dm2 sunt debitele masice ale celor doua fluide.a).5) 121 ..13.4.K). ti. (13. iar in portiunea (3-4) in regim de racire la p = ct. Evolutia temperaturii agentilor termici.4.13. in kg/s.13.entalpiile specifice ale agentilor termici in punctele considerate.Fig. lc.13. din starea de vapori saturati uscati (1) in starea de lichid (4) (fig. In aceasta situatie este necesar sa se determine titlul x1 (acest lucru face obiectul lucrari de laborator nr. Un caz mai interesant il reprezinta situatia in care agentul primar 1 este la intrarea in aparat.4) in care: Dm1. fie cunoscand caldurile masice medii si temperatura in punctele corespunzatoare. notat cu punctul M.2-3). Agentul secundar 2.3) si (13. Pentru aceasta situatie vom avea : [W] (13.

2 Coeficientul de transfer termic de suprafata. unde 2. in oC. 7 ) Deci.temperatura medie a suprafetei exterioare a aparatului si respectiv a mediului ambiant.8) 122 .A.6) unde: α este coeficientul de transfer termic de suprafata. ∆ tm.De asemenea. in cazul convectiei libere se determina cu relatia: [ W / ( m 2 .7).aria suprafetei exterioare a aparatului. mai poate fi determinat si pe cale analitico- [ W] .K). in m2. este necesar ca masuratorile de debit si de temperatura ale agentilor termici sa fie facute cu maximum de precizie.8 si 4. (13. in W/(m . In conditia in care aceste masuratori sunt efectuate cu maximum de precizie se poate determina termenul Fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant. tamb. (13. rezultatele pot fi eronate. mai poate fi determinat si cu relatia: = k. experimentala cu ajutorul relatiei: pma. α se determina in functie de tp si tamb cu relatia (13. pma. [W] . Se . (In conditiile unei izolatii perfecte Fluxul de caldura ≅ O ). K ) ] ( 1 3 . tp. pentru ca in caz contrar.8 sunt coeficienti stabiliti pentru un schimbator de caldura avand mantaua exterioara cilindrica izolata termic.

Fig.K).).13. (13. determinata cu relatia (13.h. evident pentru cazul unui schimbator de caldura dat (relatia fiind data pentru cazul general cand agentul (2) isi schimba starea de agregare).diferenta medie logaritmica de temperatura dintre cei doi agenti termici.b. cunoscand valoarea lui A[m2] se poate determina valoarea lui k.5.9) unde: ∆ tmax si ∆ tmin sunt diferentele de temperatura maxima si respectiv minima. Intrucat in tabelul 13. Diferenta medie logaritmica de temperatura in cazul circulatiei agentilor termici in echicurent sau contracurent. in m2. De fapt o verificare corecta a unui schimbator de caldura se face prin determinarea cit mai precisa a coeficientului de schimb de caldura. Pentru schimbatoarele de caldura.).K)] (13. in oC . conform relatiei de calcul : [W/ (m2.K).8) si (13.10) se compara cu datele prezentate in tabelul 13.b si c). se determina cu relatia: [oC].9). in W/ (m2. tinand seama si de relatia (13.a.1. de exemplu in contracurent. k este exprimat in kJ/(m2.aria suprafetei de transfer de caldura a aparatului.h.) si contracurent (b. In conditia determinarii cat mai corecte a lui cu relatia (13.6 kJ/ (m2.13. se va tine seama ca 1 W/(m2. k.1.10) Valoarea lui k.K).in care : k este coeficientul global de transmitere a caldurii de la fluidul 1 la fluidul 2 prin peretii despartitori respectivi. Determinarea diferentelor de temperatura in cazul curgerii agentilor termici in echicurent (a.5a. dintre agentii termici la intrarea si iesirea din aparat (fig. ∆ tm .6. 123 .4). A .13.K) = 3. ∆ tmax depinde si de raportul capacitatilor calorice al agentilor termici ( fig.

1 Valoarea coeficientului k pentru diferite schimbatoare de caldura. . 124 . Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) (200 . . . 300 bar) Lichid (1 . . . [ 10] .1. Continuare. Variatia temperaturii agentilor termici la schimbatoare de caldura in contracurent pentru diferite capacitati calorice. 130 630 . gaz k [kJ / (m2 h. gaz ( 1 bar ) Gaz (200 .13. . . 250 Conditii de functionare Gaz (1 bar) . . 20 bar) .Fig. .6. 1700 Tabelul 13. . 300 bar). . gaz (1 bar ) 70 . . . . . Tabelul 13. . . .K)] 20 .

..K)] 850 . . 130 80 . . 300 bar) 630 . 4200 Condensator Vapori organici sau amoniac in exteriorul tevilor Abur in exteriorul tevilor 14700. 300 bar) in tevi.. . 4200 1300 . 210 Teava in teava Gaz ( 1 bar ) . h. 3400 2100 . . .. lichid in exteriorul tevilor (1.10500 1300 . . . 4200 Vaporizator Vapori in interiorul tevilor: 1) cu circulatie naturala de: -lichide de viscozitate ridicata ( mare ) . . . 170 40 . . lichid Abur in exteriorul tevilor . ... gaz ( 1 bar ) Gaz de inalta presiune (200. .. 6300 3400 . . . .. . .. .lichide cu viscozitate mica 2) cu circulatie fortata 1300 . . . . . gaz in exteriorul tevilor: 1) cu circulatie naturala 2) cu circulatie fortata 17 .. . . .. . 170 Recuperator de caldura Incalzitor de gaze cu tevi nervurate la exterior Gaze fierbinti in interiorul tevilor. . . apa in exteriorul lor Apa sau apa fierbinte in tevi. lichid in tevi k [kJ / (m2.62800 65 . 40 40 . 1700 1260 . 1700 125 .300 bar) in tevi si gaz de joasa presiune (1 bar) in exteriorul lor Teava in teava Gaz de inalta presiune (200. . . . 20 bar) Lichid .Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) Conditii de functionare Gaz (200 . . ..

. gaz (1 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. 3400 Cu serpentina interioara Abur care se condenseaza in serpentina. . . 3400 40 . . gaz de joasa presiune (1 bar) Lichid . . . . . lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in manta. .. lichid Abur care se condenseaza . 4200 4200 . 1300 850 .. 12600 126 . . gaz de inalta presiune (200 . lichid in interiorul tevilor Preancalzitor cu placi Spiral Gaz .in tevi si gaz de inalta presiune in exteriorul tevilor Racitoare cu evaporare Gaz de inalta presiune (200. 2100 1300 . .300 bar) in tevi. . 5000 2500 . . lichid in exteriorul tevilor Lichid . 12600 Tabelul 13. . . . 210 1050 . lichid care se vaporizeaza in recipient 2500 . . . 8500 3400 . . . 8500 1700 . . . . . . .K)] 1700 .h. . . . 6300 630 . 5000 80 . lichid in recipient Apa sau saramura de racire in serpentina.1. . lichid Racitoare cu evaporare Apa in exterior. . . . 300 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. . Tipul schimbatorului Cu manta exterioara Conditii de functionare Abur care se condenseaza in manta. lichid in recipient Abur care se condenseaza in serpentina. . 130 2500 . . .. lichid in recipient Abur care se condenseaza in manta. Continuare. lichid 630 . . lichid in recipient k [kJ/(m2.

4. . in m. 6300 2500 . in kg/s. 40 m/s. care intra in calculul pierderilor de presiune prin frecare si rezistentele locale ale aparatului. ρ i .numarul de tevi (corespunzatoare unei singure treceri). 8500 2500 .densitatea medie la conditiile de lucru. de. 8500 Nota: valorile lui k prezentate in acest tabel sunt valorile medii.5 . . n. D . ventilatoarelor etc. dar duce in acelasi timp la marirea pierderilor de presiune pe aparat. . .11) in care: Dmi este debitul masic al agentului termic.densitatea medie la conditiile de lucru. 25 m/s pentru gaze si pentru abur 20 . di. adica in calculul gazodinamic. . 3 m/s.coeficientul derivat din 4/π ). 13. n.numarul de treceri (de cate ori setul de "n" tevi este dispus pe sectiunea transversala a aparatului). . in kg/m3.diametrul exterior al tevilor in m . (13. Nota: acestea sunt vitezele teoretice. . 5 . Descrierea instalatiei si mersul lucrarii 127 . ρ e . .diametrul interior al mantalei cilindrice a aparatului. . in kg/m3. . orientative. Cresterea vitezei agentului termic. 13. se determina cu relatia: [m/s ] . pentru lichide. Vitezele admise in mod curent sunt de 0.12) unde: Dme este debitul masic al agentului termic. lichid in recipient 1700 . .3. in m.Cu tevi sudate la exteriorul recipientului Abur care se condenseaza in tevi. (1. conduce la imbunatatirea conditiilor de schimb de caldura. Viteza de curgere a agentului termic in exteriorul tevilor (in lungul acestora). lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in tevi. respectiv la o crestere a consumului de energie pentru antrenarea pompelor. in kg/s .numarul de tevi (corepunzatoare unei singure treceri).27. lichid in recipient Abur care se condenseaza in tevi. Calculul vitezei de circulatie a agentilor termici in aparat Viteza de curgere a agentului termic in interiorul tevilor se calculeaza cu relatia: [m/s ] (13. Z . .diametrul interior al tevilor.

Instalatia din figura 13. lungimea tevilor . Debitele agentilor termici se determina colectandu-i intr-un vas (fiecare in alt vas). Schimbatorul de caldura (2) are urmatoarele caracteristici: • • • • • • • • numar de tevi. avand schimbatorul montat in echicurent. diametrul interior al mantalei D = 220 mm. se mentine debitul de agent termic primar ( aburul sau apa calda ) constant. n = 21.7)).si contracurent. ( acestea sunt necesare pentru calculul lui α cu relatia (13. diametrul exterior al aparatului. se face legarea in contracurent si se repeta masuratorile. cunoscut si cantarindu-i se obtine Dml Fig. variind debitul de agent termic secundar (apa). Masuratorile se fac in patru combinatii corespunzand pentru: • aparat in echicurent lichid . tp si temperatura mediului ambiant. in oC.7. in kg/s.conducta. di = 9 mm. In prima parte a lucrarii. aburul intra in aparatul (2). In partea a doua a lucrarii. Z = 2. de = 14 mm. diametrul interior al tevilor. 2. L = 660 mm. care este de tipul unui condensator tubular.7 se compune din: conducta de abur (1) prin care de la un cazan de abur. cu posibilitati de legare in echi . 128 . numarul de treceri pe sectiunea transversala.13. τ . diametrul exterior al tevilor. pentru un interval de timp. Se determina de asemenea temperatura suprafetei exterioare a aparatului. tamb. si Dm2. lungimea totala a aparatului. Se vor face masuratori de debit pentru agentii termici si temperatura la intrare si la iesire a acestora. De = 228 mm. l = 530 mm. Schema instalatiei pentru determinarea bilantului termic al unui schimbator de caldura: 1. Aceste debite se pot masura si cu apometre.lichid.schimbator de caldura.

5.lichid. Pentru schimbatorul de caldura cu placi. Marimea (simbol) U. 10.2 si tabelul 13. Tabelul 13. 4.2 Valori masurate si calculate (aparat pentru lichid-lichid) Nr. 9. 2. Masuratorile in toate cazurile.M. 3.3. fara a modifica conditiile de curgere. Colectarea agentilor termici se va face in acelasi interval de timp. temperatura agentilor termici la intrare si la iesire ramanand constanta.lichid. crt.• • • aparat in contracurent lichid . aparat in contracurent vapori . se procedeaza in mod asemanator. Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I II III 1. 7. Cu datele prezentate in aceiasi figura se poate calcula suprafata exterioara a schimbatorului de calura si respectiv a caldurii pierdute in mediul ambiant. aparat in echicurent vapori . 6.4. 5. vor putea incepe dupa ce s-a atins un regim termic stabil. η wi Dm2 t’2 t’’2 Dml t’1 t’’1 kg/s o I II III C C o W kg/s o C C o W % m/s 129 .lichid. prezentat in figura 13. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 13. 13. 8.

3 sunt prezentate valoarea caldurii latente de condensare.K) W/(m2.52 100 111.6 151.7.0 1.9 Tabelul 13. we tp tamb α m/s o C C o kJ/(m2.3) si (13.3.h.0 2.3.4 133. In tabelul 13.35 93. respectiv figura 13.11.8 1.5 3 4 5 6 t'1..4.5 2.K) 15.4.8 158.m i oCa 45. 12.2 127. 14.84 81.5 0. S-au pastrat notatiile din relatiile (13. 16. Tabelul 13.4 120.K) Nota: (pentru apa).4) si semnificatia fizica a marimilor redate in figura 13.1 0. lc si temperatura de saturatie t’1 pentru abur saturat uscat la presiunile uzuale de lucru la aparatul din figura 13. Valori masurate si calculate (aparat pentru abur-lichid) 130 . p ibara lc ikJ/kga 2392 2304 2273 2258 2226 2202 2182 2164 2133 2109 2086 0. Parametrii aburului saturat.5 143. k W W/(m2. 13.

10. 11.hK) W/(m2.K) 17. 16. 5. 18. 6.hK) Nota: si in acest caz 131 . 15. Marimea (simbol) U. 3. 7. k kW kJ/(m2. η wi we tp t amb α Dm2 t’2 t’’2 Dml p t’1 lc t’’1 kg/s bar o II III I II III C kJ/kg o C kW kg/s o C C o kW % m/s m/s o C C o kJ/(m2. 14. crt.M Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I 1. 2. 8. 13.Nr. 9. 4. 12.

In concluzie, se va arata care din modurile de circulatie ale agentilor termici (echi - sau contracurent) sunt mai avantajoase din punct de vedere al randamentului termic. Referatul va cuprinde principiile de calcul ale bilantului termic, schema instalatiei, mersul lucrarii, tabelele cu rezultate si interpretarea lor. In functie de timpul disponibil se va putea efectua si o verificare termica a schimbatorului de caldura, determinandu-se:

(13.13) in care: ∆ tmc este diferenta medie logaritmica de temperatura calculata, obtinuta din relatia (13.9) pentru k determinat prin calcul teoretic, la conditiile concrete date; iar ∆ tmm este diferenta medie logaritmica de temperatura masurata efectiv la agentii termici ai aparatului si determinata din relatia (13.8).

132

14. BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR 14.1 Notiuni generale Ecuatia de bilant termic pentru un cazan de abur este:

[ kW ] , (14.1) in care: reprezinta fluxul de caldura dezvoltat prin arderea combustibilului, in kW ; - fluxul caldurii sensibile a combustibilului, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a aerului care participa in procesul de ardere, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, in kW ; - fluxul de caldura continut in aburul livrat, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin gazele arse evacuate, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin arderea chimica incompleta, in kW ; - fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie de la peretii exteriori si armaturile cazanului, kW ; - restul bilantului termic, in kW . Termenii din stanga ecuatiei sunt fluxurile de caldura intrate, iar cei din dreapta reprezinta fluxurile de caldura iesite din conturul de bilant. In cele ce urmeaza fluxurile de caldura se vor numi simplu calduri. In figura 14.1 se prezinta fluxurile de calduri intrate si iesite din conturul de bilant termic.

133

In cele ce urmeaza se vor prezenta explicit si detaliat fiecare termen.
Fig.14.1. Fluxurile de caldura intrate si iesite dintr-un cazan de abur.

14.2. Elementele bilantului termic pentru un cazan de abur, utilizand pentru ardere gazul metan 1. Caldura dezvoltata prin arderea combustibilului, Se determina cu relatia:
ac

= B . Qic , [kW] (14.2)

unde: B este debitul de combustibil, m3N/s sau in kg/s; Qic - caldura de ardere inferioara a combustibilului (pentru gazul metan Q ic = 35.583 kJ/m3N). Consumul de gaz se determina prin metoda strangularii cu diagrama, cu relatia:

[kg/s] (14.3)

[kg/m3], (14.4)

iar

[m3N/s]. (14.5)

In relatiile (14.3) α si ε sunt date (vezi lucrarea 3); dg- diametrul orificiului diafragmei, in ms ∆ pg se introduce in N/m2 si reprezinta caderea de presiune pe diafragma; pb si pm sunt presiunea
134

barometrica si manometrica, in bar; po= 1,01325 bar; To si Tg - temperatura la starea normala si respectiv a gazului din conducta, in K; iar ρ o= 0,715 kg/m3N este densitatea la starea normala fizica a gazului metan; iar Bm reprezinta debitul masic de gaz metan, in kg/s. 2. Caldura fizica a combustibilului, Se determina cu relatia: [kW] , (14.6) unde: = 1,57 kJ/(m3N.K) este caldura specifica medie la presiune constanta a gazului metan intre 0 - 25oC; tg - temperatura gazului din conducta, in oC . 3. Caldura fizica a aerului care participa in procesul de ardere, Aerul care participa in procesul de ardere provine din aerul insuflat de catre ventilator si aerul fals (intrat prin neetanseitati in incinta de ardere). Din analiza compozitiei gazelor arse se va determina continutul efectiv de bioxid de carbon CO2ef , iar coeficientul excesului de aer λ pentru gazul metan se va determina cu relatia [20]:

. (14.7) Cunoscand consumul de gaz metan consumat si λ se poate determina cantitatea totala de aer cu relatia : Daer = B.
λ .

Lo [m3N/s], (14.8)

unde: Lo = 9,393 m3N aer/m3N gaz - este aerul teoretic (minim) necesar arderii a 1 m3N de gaz metan. In consecinta: [kW] , (14.9) in care: o C. si taeri - temperatura aerului la intrarea in focarul cazanului, in

4. Caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, Se determina cu relatia:
135

nu se face purjarea cazanului).10) unde: temperatura apei la intrarea in cazan. in oC . ∆ pi in N/m2).numarul diviziunilor la citirea intaia. in N/m2 ( in aparat fiind pus mercur. in functie de aparatura de masura folosita pentru masurarea debitelor. fie pe conducta de alimentare cu apa. (vezi anexa V). fie pe conducta de livrare a aburului. se va lua ∆ papai = 133.timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a pompei in decurs de o ora.634). fie debitul de abur. Alimentarea cu apa a cazanului nu este continua.33. a) Cazul masurarii debitului de apa. z2 . In consecinta.densitatea apei la temperatura de intrare in cazan.11) unde: z1 .02775 m. in kg/s. diviziunile reprezentand m3 de apa scursa. ρ ai . ∆ papai . Dapa debitul mediu de apa intrat in cazan.z2 ) . fie debitul de apa.numarul diviziunilor la citirea a doua ( dupa o ora ). da =0. in kg/m3.densitatea apei la temperatura de intrare in cazan.caderea de presiune pe diafragma. Daca este montata diafragma. Din aceasta cauza se vor citi datele de la apometru la inceput si dupa o ora. se va determina. (se citeste din anexa V). π i .12) in care: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0. In al doilea caz: [kg/h] (14. (14. b) Cazul masurarii debitului de abur Masurarea se face tot cu ajutorul diafragmei: 136 . in kg/m3. ρ a . daca este montat apometru. (14. In primul caz: Dapa = ( z1 . diametrul orificiului diafragmei. se va citi caderea de presiune pe diafragma si timpul de functionare a pompei de alimentare (acest lucru se va repeta de cate ori va fi pornita pompa de alimentare in intervalul de o ora).[kW] . Se considera pe durata unei ore ca debitul de apa intrat in cazan este egal cu debitul de abur livrat de cazan (se neglijeaza pierderile de abur si scaparile de apa eventuale prin neetanseitati si in acest interval de timp.ρ a / 3600 [kg/s] .

14) in care: hab este entalpia aburului saturat uscat. dab = 0. in % . Caldura pierduta prin gazele arse evacuate. rH2 .densitatea aburului la conditiile de lucru (abur saturat uscat.participatia volumica a CO si H2 in gazele arse. QiCO = 12.13) unde: α ab . in oC (valoarea lui Hg. Caldura continuta in aburul livrat. (14.642).15) unde: reprezinta entalpia gazelor arse rezultate din arderea a unui m3N de gaz metan la un coeficient al excesului de aer λ determinat cu relatia (14. rCO.coeficientul de debit al diafragmei de abur (α ab = 0. B . ρ ab . m3N gaze/ m3N gaz.timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a consumatorului de abur ( daca functionarea nu este continua pe un interval de o ora ).02875 m. 5. in functie de λ si t. este diametrul orificiului diafragmei de aburs π i . (14.caderea de presiune pe diafragma. se considera aburul ca avand proprietatile aerului k = 1. Se determina cu relatia: [kW] . Se determina cu relatia: [kW] . 6.642 kJ/m3N si QiH2 = 10. 7.coeficientul de expansiune al aburului (vezi lucrarea nr.16) in care: Vg este volumul total de gaze arse rezultate din arderea completa a unui m3N de gaz metan. Se determina cu relatia: [kW].760 kJ/m3N reprezinta puterea 137 .3. Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta . pi in N/m2 ). este data in anexa XII). in m3N/s.consumul de gaz metan. in N/m2 ( in ∆ aparat fiind mercur se ia ∆ pabi = 133. masurata la baza cosului. in kg/m3. (14.33. in kJ/kg.3).[kg/s] (14.7) si la temperatura de evacuare tgev . se determina in functie de presiune din anexa V. conform anexei V). ε ab . ∆ pabi .

809 2.9 m2. µ f . Continutul de funingine se determina prin masuratori ale cifrei de fum (cu aparatul Bacharach cu tester de fum si hartia de filtru cu trusa etalon pentru innegrire).5 24.3 22. QiC = 34.392 1.2 12. λ Vg[m N/m N] 3 3 1. Pentru cazanul de abur de 0. iar µ f se citeste din diagrama din figura 14. Se determina cu expresia: [kW] . in W/(m2.continutul de funingine din gazele arse in g/m3N gaze arse. in m2s tSi.2 t/h (care face obiectul lucrarii) se considera trei suprafete de temperaturi medii diferite: suprafata de langa arzator Si = 0.aria suprafetei care are o temperatura medie tSi. Tabelul 14. reprezinta caldura de ardere inferioara a carbonului.988 2.2. iar α i se calculeaza cu: 138 .5 15. Caldura pierduta in mediul ambiant. tamb . in oC.8 m2.temperatura suprafetei Si (valoare medie) si respectiv a mediului ambiant. Volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 m3N gaz metan in functie de coeficientul excesului de aer λ este dat in tabelul 14.0 10. (14. Si .332 kJ/kg.K).1 Volumul total de gaze arse rezultate din ardere.calorica inferioara a CO si respectiv H2. 8. Nota: Daca din analiza compozitiei gazelor arse rezulta un anumit procent de monoxid de carbon.156 m2 si suprafata boltei S3 = 0.1.17) unde: α i reprezinta coeficientul de transfer termic de suprafata.719 Nota: pentru valori intermediare ale lui λ se poate face interpolare.5 rCO. suprafata cilindrica verticala S2 = 8.3 13.9 18.168 1. practic se poate lua rH2 ≅ 0.302 1.257 1.

(14. Restul bilantului termic.3. Se recomanda ca valoarea acestui termen sa fie ≤ 3 % din suma caldurilor intrate in conturul de bilant termic.2. f in functie 14. Nota: In functie de clasa de precizie a aparatelor de masura si de control.18) Temperatura suprafetelor tSi se masoara cu un termometru de suprafata de contact sau cu termoculori. Citirile tuturor indicatiilor aparatelor de masura se vor face simultan. Fig.1) prin diferenta. restul bilantului termic poate sa aiba valori si mai mici. pentru a se intra intr-un regim termic stationar.14. se va masura cantitatea apei purjate si temperatura ei. Daca purjarea nu se poate evita. In timpul masuratorilor se va evita purjarea cazanului. Valoarea cifrei de fum µ de cifra Bacharach.[W/(m2. 139 .K)] . 9. se determina din ecuatia (14. Cazanul trebuie sa fie pus in functiune cu cel putin 1/2 ore inainte de inceperea masuratorilor. masuratori si interpretarea rezultatelor Se verifica starea si functionarea aparatelor de masura si a cazanului. Mersul lucrarii.

19) Se va observa influenta coeficientului excesului de aer λ .2 (se va trece media aritmetica a doua sau trei citiri). I II III Obs ∆ pg mmH2O N/m2 pm Tg B bar K m3N/s kW 2 tg o C kW Calduri intrate 3 CO2ef λ Daer % m3N/h kW 4 z1-z2 ∆ papai m3/h mmHg N/m2 140 .2 se determina randamentul termic al cazanului cu relatia: [% ] . Din datele din tabelul 14.M. 1 Finala Marimea Primara U. asupra randamentului termic.Rezultatele masuratorilor se vor trece in tabelul 14. Tabelul 14. (14. crt.2 Tabel cu rezultatele masuratorilor de bilant termic Nr.

2 Continuare. crt. 8 Finala Marimea Primara α tSi Calduri iesite 141 i U. Nr.K) o C Si m2 . I II III Obs W/(m2.∆ pabi mmHg N/m2 Dapa kg/h kW 5 ∆ pab hab bar kJ/kg kW Calduri iesite 6 kJ/m3Ng kW 7 Vg rCO m3N/m3Ng % % µ f g/m3N kW Tabelul 14.M.

ε ab si dab pentru diafragma de masurare a debitului 142 . ε si dg pentru diafragma de masurare a debitului de gaz metan s α si da pentru diafragma de masurare a debitului de apa s α de abur.kW kW 9 10 η t kW % Nota: se dau: α . ab.

In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb. consumand in acest scop energie mecanica.1). este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura. in instalatiile de conditionare sau climatizare. de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant. in industria chimica. electrica. Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant.15. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR 15.15. 143 . Daca To = Tamb (To fiind temperatura sursei reci). 15. fig. In acest caz. instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific. fig. instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1. masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe. fiind utilizat in industria alimentara. instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori.1). de o larga raspandire fiind freonii. termochimica etc. Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde). inclusiv apa (tab. fig. hidrocarburile si diferiti compusi anorganici. agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific. Fig.15. instalatia reprezinta o pompa de caldura (2.1). In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece. 15.15. instalatia este cu ciclu combinat (3.1 Notiuni generale Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important. iar daca To< Tamb< T. prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc.1). Dupa principiul de functionare. Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici. Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati. pentru intensificarea unor procese de reactie.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat.

2).2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior.6 NH3 SO2 R171 - 17. Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila. Dupa condensare.97 -56.93 -77. In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig.b) cu comprimare termochimica. la starea 5. Fig.15. Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.15.15.15.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori. prin agentul de racire al condensatorului.0 Densitate [kg/m3N] Temperatura de topire [oC] Bioxid de carbon Amoniac Bioxid de sulf CO2 - 44. c) instalatii frigorifice cu ejectoare. agentul frigorific. la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig. numite si instalatii frigorifice cu absorbtie.01 1.3).06 488. < Tabelul 15.8 0. 15.15. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig. rezultand un amestec lichid-vapori.5 144 . preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat.03 64.2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator.15.9 -75.771 2.3 129. aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig.1 Caracteristicile fizice a principalilor agenti frigorifici Denumirea Simbol chimic Simbol conventional Masa molara Constanta de gaz perfect [J/ (kgK)] 189. Vaporii saturati de stare 1 (fig.2).2) pana la presiunea din condensator p2.

04 28.09 518.0 -160.13 8.7 198.7 296.93 4.0 -188.0 -97.4 -169.66 3.915 2.39 - 4.86 5.93 164.668 - -159.0 -111.8 0.0 -181.48 120.0 117.019 ± 0.5 CH3C -Cl2 F 145 .8 - 3.0 CH2F -CF3 R 134a R 141b 102.05 30.356 1.804 0.12 50.63 -187.6 -77.92 50.59 6.0 R-21 R-11 R-113 102.0 -182.38 187.02 16.07 42.40 2.261 1.01 104.25 7.9 54.6 276.5 143.5 -183.Apa Metanul Etilena Etanul Propilena Propanul H2O CH4 C2H4 C2H6 C3H6 (CH3)2 CH2 R1150 R170 R290 18.08 44.3 -185.0 81.36 -135.29 4.0 -155.47 86.6 R123 152.92 137.9 Butanul Clorura de metil C4H10 CH3Cl R60 - 85.0 5.6 CF4 CF3Cl CHF2Cl CF2Cl2 Freoni CH3Cl CF2Cl CF2Cl CHFCl2 CFCl3 CFCl CF2Cl CHCl2-CF3 R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-114 88.82 -101.5 71.49 170.3 6.0 -103.0 -36.42 -107.0 188.6 -94.2 - 2.717 1.

2 91.0 438.3).5 113.5 82.01 + 100.4 157.15.5 32.5 -103.0 132. (15.8 Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt: a) Capacitatea frigorifica specifica: qo = h1 .h5 [ kJ/kg ] . = h5 . c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta: x lr x = h2 .CH3C -Cl F2 R 142b 100.2 Alte caracteristici ale agentilor frigorifici Denumirea Parametrii la fierbere.0 485. .63 -47.7 4.52 573.4 221. in loc de se inlocuieste .0 78.5 9.5 390. Tabelul 15.1) b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta: | q1 | = h2.1 31.3) Daca ciclul este cu subracire (fig.8 958.3 422 569 546 612 2258 510.4 51.h5 [ kJ/kg ] .9 46.2 -82.5 -88.0 73.0 483. deci h4.2 48.2 46.70 682 1458 1368.0 374. .2) deoarece laminarea are loc la entalpie constanta.7 -33. p = 760 torr t [oC] ρ [kg/m3] 1560 lv [kJ/kg] Punctul critic tk [oC] pk [bar] Bioxid de carbon Amoniacul Bioxidul de sulf Apa Metanul Etilena Etanul Propilena -78.0 -161. (15.h1 [ kJ/kg ] (15.0 146 .79 -130.35 -10.

80 -29.70 + 27.7 68.1 36.1 137.30 -11.0 -81.0 429.Propanul Butanul Clorura de metil R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-144 R-21 R-11 R-13 R 123 R134a R 141b R 142b -42.2 210.0 214.0 - 96.2 101.3 225.7 34.5 198.7 43.6 36.1 40.0 144 171.0 243.0 367.0 234.7 178.6 49.5 -40.0 182.h1 .4 42.0 167.0 112.78 96.5 28.8 133.0 206.0 -9.6 1630 1525 1413 1486 1003 1520 1405 1480 1510 1465 1210 1235 1110 135.5) 147 . (transformarea 1-2’): x lr x = h2" .0 -128.70 -24.70 + 47.1 66.9 -26.50 + 8.80 -24.2 214.1 185.4) e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit: [W] (15.0 150.00 + 3.0 143.1 42.5 38.8 51.6 43.3 41.4 + 32.7 -45.0 146.92 + 23. d) Eficienta frigorifica reala: [-] (15.8 32.0 145.7 143.00 583 596 370 428.0 la comprimarea adiabata ireversibila.1 37.

in kg/h. Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo. un vaporizator 5. si t5" . Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1. conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre pentru masurarea temperaturilor t1. un ventil de laminare 4. un condensator 3. atunci din relatia (15. De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator.randamentul mecanic al transmisiei: . se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig.5) se determina debitul de agent frigorific necesar. izolata termic fata de mediul ambiant. 15. iar ca agent frigorific foloseste freon 12. f) Puterea necesara antrenarii compresorului: [kW] (15.este randamentul compresorului.unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei. un compresor 2.15.6) unde: η η c m .4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor). Fig. 148 . t2. 15.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Ca instalatie frigorifica.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h.

Cu aceste valori se calculeaza . t2 si t5" .2). . 149 .1. iar h5’ tinand seama ca h5’ = h4’ . cu relatia (15.1) . Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 . pana la intersectia cu izobara p2 . 15. care au valorile p1 = 1. p2 = 13. . p1 si p2 . se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig. iar h5 = h4 . 2’. t2m si t5"m . h2 si h5. t2’.. La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale.lucrul mecanic consumat. Din 3.capacitatea frigorifica specifica. t5’). cu relatia (15. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 . cu relatia (15. cunoscand t3 . 5’ a ciclului ( t1.15. Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp τ = 30 min.4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori. Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct. Pentru determinarea lui h5. temperatura agentului de lucru in punctele 1.3 . din diagrama p-h se extrag entalpiile h1.3).caldura cedata in condensator. pe o izobara-izoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat).7 bar.Fig. Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m .3).7 bar.

Marimea Simbol UM τ =0 τ =05’ τ =10’ Incercari τ =15’ τ =20’ τ =25’ τ =30’ 1. 7.15. crt.3 Valori masurate si calculate Nr.frigorifica specifica Caldura cedata in condensator Lucrul mecanic consumat Ef. 6.. Tabelul 15.3. Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig.4). frigorifica t1 t2’ t5’ qo o C C C 2. iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15. Temp inaintea compresorului Temp. ε f - 16. o 3. o 4. inainte de condensator Temp. kJ/kg kJ/kg kJ/kg 5.eficienta frigorifica. inainte de vaporizator Capacit.3). cu relatia (15. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA 150 .

schema de principiu a unei pompe de caldura se compune din doua schimbatoare de caldura (S1 si S2). Sursa rece I. care are rol de condensator. care este reprezentata prin agentul ce trebuie incalzit. Vaporii rezultati sunt absorbiti de compresorul C si comprimati adiabatic de la presiunea pb la pc (fig.1).16.16. la o sursa calda de temperatura t > to. 16. printr-un consum de lucru mecanic (necesar antrenarii compresorului) se realizeaza un transport de caldura de la o sursa rece de temperatura to. Fig. vaporii condensandu-se cedeaza cantitatea de caldura Qcd sursei calde II.1 Consideratii teoretice Pompele de caldura sunt instalatii termice destinate valorificarii potentialului termic al surselor cu temperaturi egale sau cu putin mai mare decat cele ale mediului ambiant. un compresor C si un dispozitiv de laminare D. In general. (fig. In schimbatorul de caldura S2. 151 . Instalatia care face obiectul prezentului studiu. In acest fel. care poate fi materializata prin mediul ambiant sau un agent termic purtator de caldura de temperatura joasa to.16.1 Schema de principiu a pompelor de caldura. cedeaza o parte din caldura sa Qab agentului de lucru in schimbatorul de caldura S1 . Cantitatea de caldura cedata mediului mai cald este mai mare decat cea preluata de agentul de lucru de la sursa rece si anume cu echivalentul termic al lucrului mecanic consumat L. Se mentioneaza faptul ca exista pompe de caldura la care agentul de lucru este aerul. provocand vaporizarea acestuia. proces insotit si de o vaporizare partiala. foloseste drept agent de lucru vapori saturati aflati in apropierea curbei de vaporizare. Trecand prin ventilul de laminare D vaporii isi reduc presiunea de la pc la pb.2).

in timpul verii 152 .2 Ciclul teoretic al unei pompe de caldura. in multe tari.exprima cantitatea de caldura transferata de la sursa rece la sursa calda pe unitatea de lucru mecanic consumat in acest scop.Fig. . . In functie de destinatia pompei de caldura se recomanda urmatoarele valori minime pentru eficienta termica reala: . 16. in kJ . Astfel.incalzirea apei pentru bazinele de inot etc. . Ele au capatat o raspandire larga odata cu aparitia crizei energetice. Domeniile de folosire a pompelor de caldura sunt foarte variate. se face cu ajutorul eficientei termice ε definita prin raportul: [-] (16.ridicarea parametrilor (temperatura si presiune) agentilor de termoficare in vederea satisfacerii acelor consumatori care necesita parametri mai inalti decat ceilalti. ε . in valoare absoluta. Exemple de utilizare a pompelor de caldura : incalzirea unor incinte folosind ca sursa de caldura mediul ambiant.incalzirea apei pentru bazinul de inot.lucrul mecanic consumat. Aprecierea calitatii proceselor ce au loc.incalzirea apei in vederea folosirii ei in diverse procese industriale.5. L . in kJ . . exista la ora actuala o industrie specializata in producerea acestor aparate.la incalzirea locuintelor ε min = 2.1) unde: Q cd = Q este caldura cedata sursei calde.

To . pentru o stare data a mediului ambiant. Din relatiile (16. fara pierderi ireversibile poate calcula pe baza relatiei (16.3) este factorul exergetic de temperatura definit prin relatia: [-] (16. Pentru a pune in evidenta pierderile ireversibile de energie. in K . Q [ kJ ] (16. in timpul iernii ε min =4.4) in care: Tm este temperatura medie la care are loc schimbul de caldura. in K. Relatia de calcul este : EQ = θ unde: θ em em . se .ε min = 3. care se poate transforma in lucru mecanic.incalzirea aerului in scopuri industriale ε = 2.5. in kJ .pierderile de exergie.1).5) In cazul ciclului teoretic.5.2) unde: este exergia caldurii cedate sursei calde.2) si (16.3) se obtine: [-] (16. min . si deci eficienta termica teoretica. (16.5): 153 = 1.temperatura mediului ambiant. π . Se reaminteste ca exergia caldurii Q este partea maxima din caldura respectiva. se calculeaza randamentul exergetic: [-] (16.

16. de a calcula randamentul exergetic si de a stabili masura in care eficienta termica exprima procesele reale din instalatie. vaporizatorul S1 a fost plasat in mediul exterior. Fig.ti-1 este variatia temperaturii sursei calde.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Instalatia experimentala s-a realizat prin inversarea rolului functional al unui frigider (fig. se va determina o expresie analitica intre eficienta termica reala si temperatura medie a izvorului cald. s-a determinat experimental capacitatea calorica a intregului sistem ce compune si delimiteaza sursa calda. 16. de a pune in evidenta diferenta dintre aceasta si eficienta termica teoretica. deci: [kJ] (16. iar condensatorul S2 va incalzi incinta interioara.6) Scopul lucrarii este de a determina experimental eficienta termica reala a unei pompe de caldura. Pentru masurarea marimilor care intervin in calcule.7) unde: ∆ ti = ti . In vederea calculului caldurii cedate sursei calde. In acest scop.3). care materializeaza sursa rece. instalatia este prevazuta cu doua termometre (T pentru masurarea temperaturii sursei calde si To pentru masurarea temperaturii sursei reci) si un contor K destinat determinarii consumului de energie electrica pentru antrenarea compresorului. se urmareste deprinderea studentilor cu determinarea unei relatii analitice care exprima un fenomen complex.3 Instalatia experimentala Astfel. ce poate fi studiat doar experimental. De asemenea. 154 .[-] (16. 16.5 kJ/K. obtinandu-se C = 25. in oC .

Masuratorile se fac din momentul τ o = 0.Eficienta termica reala: [-] (16. respectiv in K. (16. se citesc: . la fiecare τ i. cedata sursei calde in acelasi interval. ti. atunci lucrul mecanic Li consumat in intervalul de timp τ i . τ 6 = 30 min. Rezultatele se trec in tabelul 16. i = 0. Fie: Ii si Ii-1 indicatia contorului la momentul τ i si τ i-1 . Calculele se fac cu valori medii ale marimilor masurate intr-un interval τ i -τ i-1 . τ 1 = 5 min.8) Qi = 25. . unde indicele i arata numarul masuratorilor.Ii-I ) [ kJ ] .5 ( ti . .9) Cu aceeasi semnificatie a indicilor se calculeaza: . in oC . se masoara temperatura mediului ambiant cu termometrul To. . cu observatia ca primele citiri se fac la τ o = 0.Temperatura medie: [K] (16. Ti. sunt: Li = 3600 ( Ii . la aproximativ 5 minute dupa pornirea instalatiei. in kWh.temperatura sursei calde la termometrul T.3 Prelucrarea datelor experimentale In prelucrarea datelor experimentale trebuie sa se tina seama de faptul ca procesele termodinamice din instalatie se desfasoara intr-un regim variabil de temperatura. cu o precizie de trei zecimale. 16. cu o precizie de o zecime.ti-1 ) [ kJ ] . (16.1. Ti-1 temperatura sursei calde la τ i si τ i-1. De asemenea. in kWh .11) 155 . se verifica starea instrumentelor de masura. . Se subliniaza importanta deosebita a citirii simultane a indicatiilor contorului si a termometrului T.Inainte de pornirea instalatiei se curata vaporizatorul de eventualele depuneri.indicatia contorului. .10) . ti-1. adica la τ o = 0 min. conexiunile circuitului electric si se inchide usa. in oC. Din cinci in cinci minute.τ i-1 si caldura Qi.

156 .Exergia caldurii: [kJ] (16. .Eficienta termica teoretica: [-] (16.Randamentul exergetic: [-] (16. In vederea determinarii expresiei analitice a variatiei eficientei termice reale in functie de temperatura.12) . . se poate aplica orice metoda cunoscuta de la disciplinele de matematici.8) .15) Fig. Relatiile (16.Factorul exergetic de temperatura: [-] (16.4 Eficienta termica in functie de temperatura medie. Mai jos se prezinta o metoda bazata pe polinoamele Lagrange.. . . (16.14) . 6.15) se calculeaza pentru i = 1 . 16.13) .

15) 157 .1 Valori masurate si calculate. Nr.9) (16.Fig.14) 12 Eficienta termica ε Ti (17. 16. Marimea Simbol / U.5.12) (16.M. Randamentul exergetic si eficienta termica reala reala. crt. Tabelul 16.8) Qi / [kJ] (16.11) (16. 2 3 Timpul Indicatia contorului Temperatura sursei calde 4 Temperatura sursei reci 5 Lucrul mecanic consumat 6 Caldura cedata sursei calde 7 Eficienta termica reala 8 9 10 Temperatura medie Factorul exergetic Exergia caldurii Tmi / [K] θ (16. Numarul relatiei de calcul 1.13) ε I Numarul masuratorii i=0 i=1 i=2 i=3 i=4 i=5 i=6 τ / [min] J / [kWh] t / [oC] - τ o =0 τ 1 =5 τ 2 =10 3 τ τ =15= 4 =20 τ 5 = 25 τ 6 =30 To / [K] - Li / [kJ] (16.10) emi EQ i / [ kJ ] 11 Randamentul exergetic θ ei (16.

18) + 158 . . . . . . . .1 7) Aceasta proprietate face ca valorile ε o . . . . Daca n = 6. functia (16. .20) si (16. .22) Daca ε o este functia si Tm variabila independenta: (16. .un polinom care are proprietatea ca are valoarea 1 pentru Tm=Tmi si zero pentru orice valoare a lui Tm ≠ Tmi : (16. .. . . . .1 6) unde: n este numarul de valori stabilite experimental .16) devine: + + . pi (Tm) . + (16. . .13 Eficienta termica calculata ε o ε oi (16. sa coincida cu cele experimentale pentru cele "n" puncte. . .valorile lui ε la o anumita temperatura Tmi (cunoscute din masuratori).. . . ε i . . . rezultate din functia (16. . .16). . ..21) 14 Abaterea relativa σ / [%] (16. . . .. . .

4. a6 sunt constante. Cu aceasta particularitate se obtine: (16. .Inlocuind ε 1 . se iau in considerare rezultatele masuratorilor pentru i = 1.20) exprima exact valorile lui ε 1. Tm6 in relatia (16.19) unde: a1. . Pentru a stabili aproximatia cu care se pot calcula celelalte valori ale lui ε se determina ε o2. prezentata pe larg in lucrarea 20. inlocuind in (16.ε 6 si Tm1 .ORI. ..18)..6. ε o3 si ε o5. 159 . MCD.2 0) unde: . (16. se aproximeaza eficienta pompei de caldura printr-o functie de gradul doi.21) iar: Functia (16.. . rezulta o functie de forma : (16. folosind metoda celor mai mici patrate. ε 4 si ε 6 . aaflat pe reteaua de calculatoatre a catedrei de Termotehnica. Tm3 si respectiv Tm5. apoi se determina abaterea relativa: Sau. . Pentru exemplificare. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica Cluj-Napoca.20) Tmi = Tm2. . . In acest scop se utilizeaza programul FIT.

respectiv abaterea relativa a lui fata de .1 si se traseaza diagramele din figurile 16. mai mica eficienta termica reala de cat cea teoretica si cum se explica aceasta. cu relatia (16. atunci ε i reda fidel calitatea proceselor. e) Care este domeniul de valabilitate a relatiei (16.4 Interpretarea rezultatelor In finalul lucrarii studentii vor interpreta rezultatele obtinute precizand urmatoarele aspecte: a) Pana la ce temperatura este economica utilizarea acestei pompe de caldura (pe baza recomandarilor facute in paragraful 1). Deci. c) In ce masura eficienta termica reala reda calitatea proceselor ce au loc in instalatie. functie de acelasi θ emi cu atat reflecta mai putin perfectiunea termodinamica a ciclului. d) Ce abateri exista intre valorile eficientei termice determinate experimental si cele calculate analitic. daca curba ε i = f1 (θ emi) are aceeasi alura ca si η ei = f2 ( θ emi). 16. 160 .20). in medie.4 si 16. unde cu si s-au notat eficienta termica calculata prin functia de aproximatie de gradul doi. Pentru aceasta se remarca faptul ca marimea care defineste cel mai bine calitatea proceselor este randamentul exergetic.Toate aceste valori se trec in tabelul 16. Cu cat legea de variatie a lui ε i in raport cu θ emi difera mai mult de legea de variatie a lui η ei . b) De cate ori este.5.20).

2 sunt prezentate diagrama teoretica a unui compresor tehnic si respectiv diagrama indicata.1 Diagrama teoretica a unui compresor tehnic cu piston unui compresor tehnic cu piston Fig. 17.1 Determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor 17.17.1 si 17. DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON 17.2 Diagrama indicata a Se definesc: 161 .1.1 Notiuni generale In figurile 17. in baza carora s-au stabilit marimile caracteristice ale compresorului. 17. <> Fig.

in care To este temperatura aerului la aspiratie.4) Daca in acest recipient se introduce o cantitate de m kg de gaz.1) care se numeste grad volumetric de compresie sau coeficientul spatiului mort relativ si [-] (17. asupra randamentului de debit pentru un compresor cu un ε dat. se cocsifica la 470 K. iar T1 . Influenta grupata a parametrilor µ .2). 17. in K . deoarece uleiul utilizat pentru ungere. in K. Cantitatea de gaz ce se gaseste intr-un astfel de recipient la T1 si p1 este data de relatia: [kg] (17.temperatura aerului la sfarsitul aspiratiei.3.3) (vezi fig. (17. Se mentioneaza faptul ca in realitate p2max depinde si de temperatura de refulare a gazului care in general nu poate depasi 453 K. Modul teoretic in care influenteaza raportul presiunilor. m si p2 / p1 asupra debitului de refulare se determina experimental. folosind metoda determinarii debitului prin umplerea unui rezervor etalonat de volum V. Asupra randamentului de debit al compresorului influenteaza marimile mai sus -mentionate precum si raportul presiunilor ( a presiunii de refulare fata de presiunea de aspiratie). Cantitatea de gaz ce rezulta in recipient este: 162 .2) care este numit coeficient de umplere. este redat in figura 17. λ . din care se observa ca odata cu cresterea presiunii p2 scade valoarea lui µ .[-]. Randamentul de debit se defineste cu relatia: [-] (17. presiunea si temperatura vor creste la p2 si T2.

163 . T1 la p2 . K). T2 in τ secunde vom avea debitul masic dat de relatia : Fig.5) Pentru o variatie deci a presiunii si temperaturii de la p1 .3. 17. In relatia (17.5) p1 si p2 se introduc in N / m2. V in m3 si T1 respectiv T2 in K. ( R = 287 J / (kg. K) pentru aer ).6) iar debitul volumetric: [m3 / min] (17. [kg/s] (17.6) unde: [kg / m3] pentru aer. Modul de determinare a presiunii maxime la un compresor cu piston cu o singura treapta.[kg] (17. R in J / (kg.

3 Mersul lucrarii Se pune in functiune compresorul si se aduce la regim normal de lucru. care este echipat cu un manometru (3). unde: . Se citesc parametrii initiali p1 si t1 din recipientul (6).1. (de exemplu pentru inceput se poate alege 2 . recipientul (5) prevazut cu un manometru (3) pentru citirea presiunii de refulare (reglarea se face cu ventilul (8). 3 bar). In tot acest interval de timp.1.1. t2 si timpul τ . . separatorul de ulei (7) pentru retinerea particulelor de ulei din aerul refulat de compresor. 17. actionat de un motor electric (4). termometru (9). Este necesar ca diferenta de presiune dintre recipientul (5) si (6) sa fie de cel putin 1 bar ( cand se ajunge la citirea finala p2).1. t1. p2.4 Standul de masuratori. 17. recipientul etalonat (6) cu V = 0. Fig. supapa de siguranta (1) si un ventil de golire (10). pb fiind presiunea barometrica si reprezinta presiunea de aspiratie a compresorului.2 Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor. pornind in acelasi timp cronometrul. Pe baza rezultatelor obtinute se traseaza diagrama: Dm = f ( β ) . se citeste si t2.17. Se cronometreaza timpul in care in recipientul (6) se ajunge la o valoare aleasa pentru p2 . Prin reglarea ventilului (8) se mentine o presiune constanta p in recipientul (5).262 m3. notandu-se de fiecare data p1. 2 sau 3 bar. La fiecare noua incercare presiunea se poate mari cu 1. iar p este presiunea de refulare a compresorului. 164 . . presiunea in recipientul tampon (5) se mentine constanta prin manevrarea ventilului (8).4 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile masurate si calculate se trec in tabelul 17.4 consta din: compresorul (2). 17. Se repeta masuratorile pentru diferite presiuni realizate in recipientul (5). redata in figura 17.

1 Valori masurate si calculate. Marimea Simbol U.Tabelul 17. 1 Presiunea in recipientul intermediar (5) Presiunea in recipientul etalon (6) la inceputul masuratorii Presiunea in recipientul etalon la sfarsitul masuratorii Timpul in care creste presiunea de la p1 la p2 Temperatura aerului in recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem. la sfarsitul masuratorii Debitul masic Debitul volumic Debitul volumic la conditia starii normale p p1 bar bar 2 Masuratoarea 3 4 5 6 p2 bar τ t1 s o C t2 m1 o C kg m2 Dm Dv Dvo kg kg / s m3/min m3N/min Debitul volumic la conditiile starii normale. la sfarsitul masuratorii Masa de aer din recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem.M. se determina cu relatia: 165 .

5.1 Notiuni generale Pentru compresorul cu piston din schema prezentata in figura 17. in bar si po = 1.5 Curba de debit Dm = f (β ).9) in care: este echivalentul in flux termic a energiei electrice consumate. pentru comprimare.fluxul termic pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie. in kW . prin apa de racire. pm . 166 . . .lucrul mecanic efectiv consumat. 17. To si T sunt temperatura absoluta a starii normale (To = 273.8) unde: pb este presiunea barometrica locala. in K.fluxul termic pierdut.2. -restul bilantului termic.presiunea manometrica (finala) din recipientul etalon (pm = p2). in bar. in kW . in kW . 17. Fig. . in kW.16 K) si respectiv a aerului din recipient.2 Bilantul termic 17.[m3N / min] (17.01325 bar presiunea la starea normala de referinta. in kW .1 ecuatia de bilant termic este: [kW] (17. Se va trasa diagrama Dm = f (β ) cu concavitatea conform figurii 17.

17).11) se determina cu relatia: [kW] .K) si se determina conform (14.8 ~ 0. in oC. in oC. cu relatia : [kW] (17. caldura masica a apei. n .turatia in rot / min. care se masoara cu apometrul sau prin captare intr- un vas si cronometrare .K). (17. tsi si tamb sunt temperatura suprafetelor exterioare ale compresorului si respectiv a mediului ambiant.1863 kJ/(kg. iar η m = 0. in W /(m2. data. tai si tae sunt temperatura apei la intrarea si iesirea din compresor .13) unde: este debitul apei de racire in kg / s. se determina Pc. 167 . Pentru determinarea lui se utilizeaza relatia : [kW] .10) In cazul in care se cronometreaza timpul τ in secunde pentru " z " rotatii a discului contorului care are o constanta k.aria suprafetei care are temperatura medie tsi. in m2.De la contorul electric se citeste valoarea lui Pc [ kWh ] astfel incat: [kW] (17. (17. = 4. Si . Fluxul de caldura pierduta in mediul ambiant se determina cu relatia: [kW] (17.85 este randamentul mecanic al compresorului ( nota: un ciclu se realizeaza la o rotatie completa a arborelui cotit).14) in care: α i este coeficientul de transfer termic de suprafata prin convectie si care tine seama si de radiatie.12) in care: Li este lucrul mecanic indicat in J / ciclu.

De obicei. Tabelul 17. pentru compresoarele racite si pentru cele neracite valoric rezulta din: [kW] (17. rotatii s kWh U.3 Mersul lucrarii.2.2. indicator mecanic pentru ridicarea diagramei indicate. crt. 17. Restul bilantului termic se recomanda sa fie sub 3% din Nota: in cazul in care Li nu se poate determina din cauze obiective (defectiune de aparate) se va proceda la aproximarea lui si se va determina cu relatia: [kW] (17. care se completeaza cu: aparatura pentru determinarea debitului apei de racire (apometru sau prin masuratori directe).2 Marimi masurate si calculate pentru bilant termic Nr.2.16) 17. 168 .M. termometre si cronometru.15) . 15 minute de la pornirea instalatiei (timp in care se considera ca s-a ajuns la un regim termic stationar de lucru al compresorului). 3 bar Masuratori pentru p2 4 bar 5 bar Obs. prelucrarea si interpretarea rezultatelor Masuratorile se vor efectua dupa circa 10 . . . Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 17.2 Descrierea instalatiei In aceasta lucrare este folosita instalatia din figura 17. Marimea Finala 1 Primara z τ Ec nr.1.

. n ("i" fiind numarul de suprafete cu temperatura medie tsi in oC). 169 . i = 1 . .kW 2 Li n J/ciclu rot/min kW 3 tai tae kg/s o C C o kW 4 Si tsi tamb α i m2 o C C o W/(m2.K) kW kW 5 kW Nota: la punctul 4.

Principalele caracteristici sunt: presiunea realizata. in interiorul careia se invarteste un rotor pe care sunt montate palete a caror forma si dimensiuni variaza in functie de tipul ventilatorului. tipuri noi de lagare. pentru a oferi domenii de functionare cat mai largi (cu alte cuvinte de a functiona pe o plaja cat mai intinsa de debite la randamente maxime). notata cu ∆ p. dintre exteriorul rotorului si interiorul statorului (spatiu mort). Pentru a cunoaste cat mai bine comportarea ventilatoarelor. Un ventilator centrifugal se compune dintr-o carcasa in forma de spirala. . TRASAREA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILATOR CENTRIFUGAL 18. In urma acestor imbunatatiri. S-au efectuat imbunatatiri substantiale in ceea ce priveste forma carcasei ventilatorului. .sa aiba un randament cat mai ridicat. ventilatoarele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: . in constructiile noi s-a cautat sa se reduca la minimum interstitiul dintre racordul de aspiratie al statorului si rotor. se construiesc diagrame in care se reprezinta grafic variatia caracteristicilor ventilatorului in functie de debit pentru anumite turatii constante. Practic ventilatoarele functioneaza la turatia constanta si la debite variabile. precum si a altora de ordin mecanic (gresarea lagarelor. Pentru imbunatatirea randamentului ventilatoarelor centrifugale. 170 . astfel incat sa corespunda cat mai bine din punct de vedere al curgerii fluidului la vitezele subsonice.sa fie silentioase.18.sa aiba o curba de variatie a randamentului cat mai aplatisata.1 Consideratii generale In functionarea lor. etc) s-a ajuns ca randamentul ventilatoarelor sa fie de 80 … 85 %. puterea electrica absorbita din retea notata cu Pa si randamentul ventilatorului η .

pentru diferite deschideri ale robinetului de reglare a debitului de aer (5). Pentru determinarea caracteristicilor mentionate mai sus se vor efectua mai multe masuratori. temperatura aerului din conducta de refulare a ventilatorului (care pentru simplificare in cazul de fata este aproximativ egala cu cea a mediului ambiant) in oC. 171 . determinandu-se presiunea statica ps la manometrul (5).18. Acesta corespunde regimului de mers in gol la care presiunea statica este in acelasi timp si presiunea totala (se citeste la tubul manometric 5). tub manometric "U" cu apa (5). Principalele parti ale instalatiei experimentale sunt (fig. iar presiunea dinamica la micromanometru (7) fiind nula. presiunea dinamica la micromanometrul (7) pd.3 Mersul lucrarii Pentru pozitia robinetului inchisa. racordul de aspiratie (3).1 Schema instalatiei experimentale. puterea utila fiind Pu = 0. iar pentru masurarea puterii absorbite de motorul electric se va cronometra timpul in care discul contorului face un anumit numar de rotatii z. contor electric trifazat (8). motorul electric pentru antrenarea ventilatorului (2). si puterea absorbita de motorul electric Pa. Se contorizeaza consumul de energie electrica la mersul in gol Pg. 18.1): ventilatorul centrifugal (1). iar η = 0.18. robinet de reglare a debitului de aer (4).2 Descrierea instalatiei Fig. De asemenea se mai citesc: presiunea barometrica locala pb. micromanometru (7). ventilatorul nu livreaza aer (DV = 0). tub pneumometric de tip "PITOT" (6).18.

(18.01325 bar ( starea normala de referinta ). Puterea absorbita se determina din relatia: 172 . [W] (18.077 m). kg/m3: [kg/m3] (18.temperatura aerului din mediul ambiant in oC. pb . iar p este presiunea totala creata de ventilator. ta . diametrul conductei de refulare pentru instalatia data este d = 0.81 [ N/m2].1): [%] (18.293 kg/m3N este densitatea aerului la To = 273. pd este presiunea dinamica masurata la tubul Pitot in N/m2.5) in care ps si pd se citesc la manometrele (5) si (7) in mm H2O. 3) unde: d este diametrul conductei de refulare in m.4 Calcule si rezultatele masuratorilor Randamentul ventilatorului se determina cu relatia (18. in N/m2. (Nota: se va avea in vedere la micromanometru scara la care s-a lucrat pentru citirea corecta a valorii lui pd. Presiunea totala creata de ventilator se determina cu relatia: p ≅ ( ps + pd ) .15 K si 1.4) in care: ρ o = 1.1) Puterea utila se calculeaza cu Pu = DV .18. 9.2) in care: DV este debitul volumic.p . iar ρ aer este densitatea aerului la starea de lucru.presiunea statica masurata la ventilator cu manometrul (5) in bar. in m3/s.presiunea barometrica locala in bar si ps . Debitul volumetric se determina astfel: (18.

000 [ W ] . se utilizeaza relatia sub forma: Pa = 15.2. La 240 rotatii ale discului. Tabelul 18.timpul cronometrat in secunde in care s-au efectuat cele z rotatii.[kW] (18. pentru a se obtine din relatia (18. contorul indica 1 kWh. ps mm pd mm p N/ m 2 ρ aer DV m /s 3 z rot τ kg / s Pa W Pu W η - o ta C pb bar Obs.6) in care s-a notat cu: z .1 se trec marimile masurate si cele care se vor determina. 173 .2 Curbele caracteristice interioare ale unui ventilator centrifugal.numarul de rotatii ale discului de la contorul electric. p = f2 ( DV ).crt. τ . care vor avea alurile din figura 18. si Pa = f3 ( DV).6) puterea consumata direct in W.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr. 18. In tabelul 18.7) In baza acestor masuratori se pot ridica cele trei curbe caracteristice interioare ale ventilatorului: η = f1 ( DV). Fig. (18.

H2O H2O m 3 1 2 3 4 5  174 .

fixata pe axul 4.1 se arata un element al pompei cu piston sertar si. fixata pe axul 8 prin intermediul unui rulment cu ace. alaturat.combustibilul sa fie debitat dupa o lege de injectie la care economicitatea si puterea motorului sa fie maxime. INCERCAREA SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE SI A INJECTOARELOR 19. solicitarea arborelui cotit fiind mult accentuata. fata de punctul mort superior. O pompa de injectie trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: . Pe cilindrul 1 se roteste liber bucsa 12. prevazuta la partea inferioara cu doua ferestre 13 (v. Cele mai des utilizate pompe de injectie sunt pompele cu piston –sertar si pompele cu distribuitor rotativ. Arcul se reazema cu un capat pe discul fix 10. la partea superioara a bucsei rotitoare se fixeaza coroana dintata 14 cu ajutorul surubului 15.1 Notiuni generale Pompa de injectie are rolul de a mari presiunea combustibilului. . 300 bar. la valorile stabilite. Presiunea de injectie (de deschidere a acului injectorului indicator) se stabileste experi-mental. . fixat la capatul tijei pistonului.19. Cand cantitatile de motorina nu sunt introduse corespunzator sarcinii. fiind cuprinsa intre 100 . 175 . . pentru a se asigura functionarea injectoarelor. motorul nu va dezvolta puterea necesara. in functie de tipul motorului. În cilindrul 1 se deplaseaza pistonul-sertar 2.1.inceputul injectiei combustibilului sa se produca cu un anumit unghi de avans.sa asigure debitarea unei cantitati de combustibil precis determinata pentru fiecare cilindru si pentru fiecare regim functional al motorului. actionat într-un sens de cama 3.detaliul a). . iar în celalalt de arcul 5. Cama actioneaza prin intermediul tachetului 6 prevazut cu rola 7. . cîteva detalii principale. În figura 19. iar cu celalalt pe discul mobil 11.inceputul si sfirsitul injectiei combustibilului sa se produca brusc. Tachetul transmite miscarea la tija pistonului prin intermediul surubului de reglare 9.1 Încercarea si reglarea pompelor de injectie 19. iar debitarea neegala a motorinei in cilindri face ca motorul sa functioneze neuniform.

2 – piston sertar. 10 – disc fix. 25 – guler conic. 23 . 13 – ferestre. 14 – coroana dintata.19. 15 – surub. Pe corpul pistonului se prelucreaza santul de laminare l. 26 guler.2) se compune din: batiul. 8 – ax. Coroana dintata angreneaza cu cremaliera 16. 21 – supapa de refulare. 4 – ax. 17 – bucsa rotitoare cu proeminente. Ea asigura etansarea prin gulerul conic 25.arc. prin ferestrele 13.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia pentru incercarea pompelor de injectie (fig. 24 – racord de presiune. 11 – disc mobil .16 . motorul electric trifazat de antrenare. variatorul hidraulic. La partea superioara a cilindrului se plaseaza supapa de refulare 21 cu scaunul ei 22. 9 . practicat în corpul 20 al pompei.1. 22 – scaunul supapei.surub de reglare. iar pistonul-sertar angreneaza cu bucsa rotitoare prin proeminentele 17.24. 5 – arc.1 Sectiune printr-un element al pompei de injectie. 7 . 3 – cama. pe care sunt montate toate celelalte sisteme si dispozitive. dispozitivul de masurare automata a numarului injectiilor. Cilindrul comunica prin orificiile de alimentare 18 (detaliul b) cu canalul de combustibil 19. 12 . se frezeaza canalul c care stabileste legatura dintre spatiul de deasupra pistonului si guler si se frezeaza o rampa elicoidala r. 18 – orificiu de alimentare. 6 – tachet.cremaliera. cu ajutorul caruia se poate regla turatia axului de antrenare in limitele 0 si 3000 rot / min. coroana gradata care da posibilitatea citirii unghiului de rotatie cu care are 176 . cu o putere de 2 kW impreuna cu instalatia electrica. supapa de refulare este mentinuta pe scaun de arcul 23 închis în racordul de presiune 24. care se deplaseaza liber în lungul bucsei.Fig. Supapa de refulare (detaliu c) intra în scaunul ei cu coada cilindrica. pe care sunt practicate santuri longitudinale pentru trecerea combustibilului.bucsa . 20 – corpul pompei.rola. 19 – canal de alimentare cu combustibil . Capul pistonului-sertar comporta o prelucrare speciala (detaliul d): se prelucreaza la strung gulerul g. cu piston-sertar: 1 – cilindru. 19.

Prin conductele de legatura se face legatura pompei de injectie cu injectoarele etalon. o cama a axului cu came a pompei trebuie sa parcurga un unghi de 90o.loc injectia (durata injectiei).). . 300 etc. injectoarele etalon cu conductele de legatura si dispozitivele de aerisire. apoi se porneste motorul electric de antrenare prin apasarea butonului ( I ). 12 – tahometru. 4 – coroana gradata. cu diferite presiuni. 6 – cupla. Se cupleaza eprubetele la duzele injectoarelor.5 bar. 10 – filtru. Manevrand robinetul se regleaza presiunea de debitare a pompei de alimentare a standului la valoarea de 1 . În cazul unei pompe de injectie care alimenteaza un motor Diesel cu patru cilindri. astfel ca dupa efectuarea injectiilor programate sa se opreasca automat. 7 – injectoare etalon. 3 – dispozitiv de masurare automata a numarului injectiilor. a) Controlul si reglarea inceputului pomparii. B. iar prin intermediul manetei 13 se cupleaza variatorul hidraulic astfel ca sensul de rotatie a axului de antrenare sa corespunda cu sensul normal de rotatie a pompei de verificat. Fazele de lucru pentru executarea incercarii si reglarii pompei de injectie se succed in urmatoarea ordine: Se monteaza pompa de verificat pe dispozitivul de asezare. cuplajul dintre pompa si arborele variatorului. 13 – manta de cuplare. iar fixarea prin organele de strangere. prin robinetul de reglare cu pozitiile A. 8 – rezervor. 11 – manometru. fixandu-se numaratorul de injectii pe tamburul de reglare (200. 5 – dispozitiv de asezare si fixare a pompei de verificare. in caz contrar elementul pompei actionat de cama respectiva.2 Schema bancului pentru încercarea pompelor de injectie: 1-motor electric trifazat. pompa si filtru.19. . Fig. va incepe pomparea mai devreme sau mai tarziu de momentul optim. centrarea facandu-se dupa cuplajul de antrenare. sistemul de distributie care da posibilitatea conducerii motorinei la diferite locuri. C. dispozitivul de asezare si fixare a pompei de verificat. aparatura de masurat in cadrul careia intra un manometru si un tahometru. 1. 9 – pompe de înalta si joasa presiune. 2 – variator hidraulic. 177 . sistemul de alimentare cu motorina compus din rezervor.

cand motorul este in repaus.19. pompa nu refuleaza. din acest moment (pozitia 7) izoleaza din nou cilindrul de exterior si începe o noua cursa utila (pozitia 8).3. 4 – capul pistonului. Se raporteaza acest moment la p. orificiile de legatura cu canalul de joasa presiune sunt deschise astfel ca cilindrul se descarca (pozitia 3). Avansul static se determina prin metoda meniscului. initial. prin canalul si gulerul practicate pe capul pistonului (pozitia 6).m. apoi. combustibilul din cilindru are acces spre canalul de joasa presiune. de aceea pompa înceteaza refularea. b) Reglajul cantitatii de combustibil refulat la o cursa a pistonului si deci reglarea sarcinii motorului se realizeaza rotind pistonul 2.s) in functionare. care reprezinta momentul la care marginea superioara a pistonului elementului de pompa inchide orificiul de incarcare (fig.3 Pozitiile pistonului – sertar în functionare: 1. dar pistonul continua înca sa se ridice.19. prevazuta la o extremitate cu un tub de sticla.m.3 . Pistonul n-are voie sa depasasca pozitia 6. iar pistonul executa prima cursa moarta. Uzinele constructoare indica avansul static la injectie β s . . prin intermediul bucsei cu proeminente 17 (fig.1).19. cursa de refulare începe din pozitia 4 si dureaza pana cand rampa elicoidala atinge marginea inferioara a orificiilor de alimentare (pozitia 5).4) masurat fata de p.Momentul la care acul injectorului incepe ridicarea de pe sediu. cand pistonul descopera orificiile de alimentare (pozitiile 1 si 2). cu diametrul interior de 1 . deoarece.orificii. Se roteste din nou motorul cu manivela si se determina momentul in care nivelul combustibilului in tubul de sticla incepe sa creasca. pana în pozitia 4. poz. În figura 19. cand pistonul se ridica.5 mm. Se indeparteaza conducta de injectie de la pompa si se monteaza in locul ei o conducta. Pompa functioneza astfel (fig.19. efectuand cea de-a doua cursa moarta.s. Teoretic. 1.m. masurat fata de punctul mort superior (p.s. Fig. ceea cu nu este permis. . cand acopera complet orificiile si izoleaza cilindrul fata de exterior. 178 . pana cand apare vizibil nivelul combustibilului in tubul de sticla. Apoi. 2 – rampa elicoidala. precizat de obicei pe volant si se obtine avansul static. se numeste avans la injectie β i.3): cilindrul se umple cu combustibil la sfirsitul cursei de coborare.3 este indicata pozitia relativa a pistonului fata de cilindru la diverse regimuri de functionare. Din acest moment. se executa cateva rotatii ale pompei. deoarece.

. cursa utila a pistonului. Cand pompa de injectie este alcatuita din mai multe elemente de refulare. dureaza din momentul cand marginea superioara 4 a pistonului inchide orificiile 1 si 3 (fig. este necesar sa se corecteze debitul de combustibil pentru a asigura o debitare uniforma. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de pozitia cremalierei. Pentru a opri motorul pistonul se roteste in pozitia 3. pana cand debitele refulate de diferite elemente de pompa ajung în limitele prescrise. Gradul de neuniformitate al debitului se calculeaza cu relatia: [%] (19.reprezinta debitul maxim. se roteste bucsa 12 si odata cu ea pistonul sertar. la o pozitie relativa oarecare a acesteia fata de cilindru. Mentinand cremaliera într-o pozitie neschimbata.1) unde: Dmax si Dmin . pentru un anumit numar de cicluri. c) Reglarea neuniformitatii debitului. pistonul este prevazut pe suprafata laterala cu un canal profilat. este debitul mediu. . 4 %.19.1). la turatie si presiune de injectie constanta. La sarcini partiale. deoarece injectia combustibilului incepe cand pistonul inchide orificiile 1 si 3 si se termina cand marginea inferioara a pistonului deschide orificiile 1 si 3. .19. . 179 . 7 %. În acest scop se slabeste surubul 15 (fig. La sarcina maxima cursa utila este egala cu lungimea capului pistonului. iar celalalt are forma elicoidala 2. Unul din peretii canalului este rectiliniu. Operatiile se repeta pana se obtine debitul dorit. pozitie in care nu se debiteaza combustibil deoarece orificiul 1 este in permanenta descoperit de catre canalul taiat in corpul pistonului. Abaterile admisibile ale neuniformitatii debitarii la functionarea motoului în sarcina nu trebuie sa depaseasca 2 .Pentru a asigura reglarea debitului de combustibil. D = f (h). d) Caracteristica de debit a pompei de injectie. iar la turatia minima 5 . respectiv minim de combustibil la elementii pompei.3) si se termina in momentul in care peretele elicoidal 2 (numit rampa elicoidala) deschide orificiul 1.

aceasta in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de turatia axului pompei D = f (n). Pentru o anumita pozitie a cremalierei se masoara turatia axului cu came si cantitatea de combustibil debitata de elementii pompei de injectie intr-un timp determinat. iar in cazul cand functioneaza cu regulator. e) Caracteristica de turatie a pompei de injectie. presiunea medie efectiva pe si presiunea medie de frecare pfr ale motorului exista urmatoarea dependenta: ( 19. (19. Debitul de combustibil pe ciclu pentru un element se poate calcula cu relatia: . Cursa utila a cremalierei va corespunde variatiei debitului de combustibil de la sarcina minima la sarcina maxima. in kg/h. Între presiunea medie indicata pi . 180 .19.19.2) unde: Ch este consumul orar de combustibil.masa specifica a combustibilului.4) se face prin incercarea pompei de injectie pe instalatie.numarul de elementi ai pompei. 19. in kg / m3. Ridicarea caracteristicii de debit (fig.3 ) Scaderea debitului de combustibil D produce scaderea presiunii medii indicate.5).Fig. n . i .4 Caracteristica de debit a unei pompe de injectie. ρ . in rot / min.turatia pompei de injectie. pentru o turatie corespunzatoare regimului nominal al motorului. procesul este invers (fig.

Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ si regulator mecanic. actionate de lobii inelului cu came 23. sub presiunea de alimentare impinge pistonasele plonjoare. este redat in figura 19. fiind fixat de corpul pompei prin trei suruburi. aparand pericolul unor suprasolicitari ale pieselor motorului. prin intermediul tachetilor 22 si rolelor 27. pi sa creasca. Cele mai utilizate pompe pentru motoarele cu turatie ridicata sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ. Din figura 19. care inlatura pericolul de ambalare a motorului la cresterea turatiei. in functie de ordinea de functionare. deoarece pi > pfr . Cand turatia creste de la n2 spre n3 . in functie de turatie. de precizia lor depinzand in foarte mare masura functionarea corespunzatoare a pompei de injectie. motorul se va ambala. pentru toate regimurile. combustibilul. Cursa de refulare (pompare) are loc la trecerea rolelor 27 peste lobii camelor.5 Variatia debitului de combustibil în functie de turatie la un motor Diesel cu si fara regulator. Aceasta se realizeaza prin intermediul unui regulator. Pentru mentinerea functionarii stabile a motorului este necesar a se urmari. unul din suruburi este 181 . este necesar ca la marirea turatiei presiunea pi sa scada iar la micsorarea turatiei. Pentru a asigura o functionare stabila. motorul se va opri. Capul hidraulic 10. datorita fortelor de inertie. iar dupa depasirea lobilor. consta intr-o bucsa interioara si un manson exterior fretat.5 se vede ca in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. in mod continuu. la micsorarea turatiei de la n2 spre n1. Canalul axial din rotor vine pe rand in legatura cu canalele de aspiratie. in toata gama de turatii a motorului Diesel. cantitatea de combustibil debitata. Rotorul 11 si capul hidraulic 10 sunt de mare precizie.6. realizandu-se astfel cursa de aspiratie. La majoritatea pompelor (dotate cu regulator de avans automat). cat si pericolul de oprire la scaderea turatiei si asigura o dependenta intre cantitatea de combustibil debitata in cilindrii motorului si turatie. Presiunea medie de frecare creste putin cu marirea turatiei arborelui cotit la toate tipurile de motoare.Fig. La capatul de antrenare a rotorului se afla pistonasele 24. precum si cu cele de refulare 20 spre injectoare.19.

16-surub de fixare. Rezultatele se trec in tabelul 19. 40racord de alimentare. 20-racord de refulare. 3-corpul pompei. catre camera pistonului dispozitivului de avans. 5contramase. rezultatele obtinute se compara cu valorile admisibile. se procedeaza la reglarea elementilor pompei de injectie.inlocuit cu un racord 21. 4 % la turatia nominala. În cazul cand abaterile sunt mai mari de 5 . . 36-resortul principal al regulatorului. 23-inel cu came. 2-capacul regulatorului. 26-placa de cuplare. 13-garnitura. 39-surub de reglare a turatiei. 11-rotor. 34-parghia de stop. Pozitia cremalierei [mm] Turatia pompei.1.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Cu relatia (19. 17-paletele pompei de transfer. 38-parghie de acceleratie. 12-inelul pompei de transfer.1) se determina gradul de neuniformitate a debitarii. 24-piston plonjor.crt. 6-placa de reglaj din fata. 8-alezajul supapei de dozaj. la turatia minima si de 2 . 7-supapa de dozaj. 37-surub de reglare la relanti. care permite accesul combustibilului la presiunea de transfer. Vol. de comb. 29-variator automat de avans. 27-rola. rot/min Nr. 19-canal de aspiratie. 9canal de dozaj.un element 182 . 19. N. 25-placa de reglaj din spate. pentru un element Neuniformitatea N [%] Debit/ciclu pt. .1. Fig. 22-tachet. 33-bratul regulatorului. 7 %. 31-semeringuri. 10-cap hidraulic. 32-racord de retur. 4-carcasa contramaselor. 35-tija regulatorului. .ax de antrenare. 15-supapa de reglare. Tabelul 19.6 Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ. 21-racordul dispozitivului automat de avans.c. 30-pivotul inelului cu came. . 18-canal de distributie.19. 1.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr.de cicl. 14rotorul pompei de transfer. 28-axul regulatorului.

precum si rolul regulatorului. 183 .1 1 2 3 4 1 2 3 4 h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h = ct h = ct h = ct h = ct 2 3 4 La interpretarea caracteristicilor de debit si turatie se va arata semnificatia acestora. in functionarea motorului.

20. a consumului specific efectiv si a randamentului respectiv in functie de turatie la un motor cu aprindere prin scâ nteie (MAS) si la un motor Diesel (MAC). Pentru eliminarea erorilor intâ mplatoare se recomanda ca masuratorile sa se repete de mai multe ori. in N si timpul τ . conducta de apa (6) si balanta pentru combustibil (7). una pentru MAS. pâ na se ajunge la turatia maxima. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON 20. indicatorul frâ nei (4). micsorâ nd incarcarea frâ nei. a momentului efectiv. Masuratorile se fac dupa intrarea instalatiei in regim normal de functionare.1 kg combustibil.1). Ambele instalatii se compun in principal din: motorul (1). astfel incâ t indicatorul acesteia sa se gaseasca la valorile maxime ale scalei. in care motorul consuma 0.1). corespunzatoare cu aprinderea fara fum a regimului maxim de viteza si cu unghiul optim de avans la injectia combustibilului. cutia de viteza (2). F . Prima masuratoare se face la turatia minima a motorului. in s. reglâ nd incarcarea acesteia prin deschiderea robinetului prevazut de conducta 6. cu un unghi optim de avans la aprindere. in rot / min.20. obtinute la deschiderea totala a clapetei obturatoare de la carburator. Se pun pe balanta greutati. caracteristica limitei de fum si caracteristica limita (la MAC-uri). forta de franare aplicata la frana hidraulica. In afara de aceste caracteristici se mai cunosc caracteristicile de turatie partiale (cu deschiderea partiala a clapetei obturatoare . Modificarea turatiei se face cu ajutorul frâ nei hidraulice. In cadrul lucrarii se determina variatia puterii efective.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza doua instalatii experimentale.1 Notiuni de baza Caracteristicile de turatie ale motoarelor cu ardere interna cu piston reprezinta relatii intre parametrii de lucru ai motoarelor si turatia acestora. La fiecare determinare se mareste turatia cu 200-300 rot/min.pentru MAS-uri).20.. tahometrul (5). (fig. frâ na hidraulica (3). Pentru fiecare incercare se noteaza turatia n.20. La motoarele Diesel caracteristicile exterioare se obtin la o pozitie fixa a cremalierei pompei de injectie. La motoarele cu aprindere prin scâ nteie se definesc asa-numitele caracteristici exterioare. alta pentru MAC (fig. Incercarile urmatoare se fac la turatii din ce in ce mai mari. 184 . prin inchiderea robinetului.

1 Instalatia experimentala: 1.. 20.cutie de viteza. 5. unde i=1. 20. Utilizâ nd notatiile: c .forta de frâ nare.Fig.tahometru.. utilizâ nd in acest scop metoda celor mai mici patrate.1 kg..N.. c = 0.valorile medii ale fortei de frâ nare: [N] (20. 3..balanta.k .turatia. ni . τ i. 2. relatiile de calcul in sistemul international au forma: .M. obtinâ ndu-se in final functii de gradul doi care aproximeaza caracteristicile de turatie.indicatorul franei. 4.1) iar daca 185 .3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Prelucrarea rezultatelor masuratorilor experimentale se face cu ajutorul calculatorului electronic.timpul in care se consuma c kg combustibil.iar k=1..k . Fi. Fie M numarul de câ te ori se repeta masurarea fiecarei marimi la o anumita turatie si N numarul de turatii la care se efectueaza determinari experimentale. 7.motor.frana hidraulica.consumul de combustibil impus.. 6conducta de apa.

atunci [N ] . daca: atunci: [s] (20.media aritmetica sau patratica a timpilor: [s ] sau.2) -momentul de frâ nare: Mei = l.7162 m.m] . in N. l = 0.bratul frâ nei. .Fi [N. (20.4) .puterea efectiva dezvoltata de motor: 186 . l .3) unde: Fi este forta medie.viteza unghiulara: [s-1] (20.

5) .000 kJ / kg. care se determina prin metoda celor mai mici patrate. cei sau η 10. cu valorile aproximative: .10-3 [kW]. Pei. (20.pentru benzina: qi = 40.n1 + Z. (20.9) f10 = X.n210 + Y. astfel incâ t din (20.Pei = Mei ω i . fi = X.randamentul efectiv: [kg / kWh]. Valorile experimentale ale caracteristicilor de turatie se interpoleaza cu o functie de gradul II de forma: f = Xn2 + Yn + Z.Y si Z sunt coeficienti necunoscuti. (20. cu o eroare patratica minima.7) In aceste relatii qi este puterea calorica inferioara.8) unde: X.n12 + Y.pentru motorina: qi = 41.000 kJ / kg . (20.6) [-] (20.n2i + Y.consumul specific efectiv: cei = . 187 ei) la turatia ni.ni + Z.n10 + Z. Astfel rezulta functia f care interpoleaza valorile experimentale. unde fi este valoarea experimentala a marimii respective (Mei. La elaborarea programului de calcul s-a adoptat N = 10. i=1- .8) se obtine sistemul de ecuatii: f1 = X.

ci =1 .13) este indeplinita daca derivatele partiale in raport cu x.Y. 188 . ce rezulta din masuratorile experimentale fi si cele obtinute prin interpolare. pentru a avea un sistem compatibil determinat. sa fie minima: fi = fi (X.14) (20. Astfel: (20. i= 1 ÷ 10.Z) − vi (20.11) Valorile marimilor x.15) introducâ nd notatiile: ai = rezulta: .y si z se anuleaza. bi = ni.10) se obtin solutiile Necunoscutele introduc aproximatiile x. cu necunoscutele si : (20. y si z se determina din conditia ca suma patratelor erorilor vi. y si z astfel incâ t: (20.13) Conditia (20.Folosind primele trei ecuatii.li = fi – fi ( ).

unul pentru MAS si altul pentru MAC.16) Din conditiile: (20. program care se gaseste pe reteaua de calculatoare a catedrei de Termotehnica. In acest mod functia de interpolare (20.17) se obtine sistemul de ecuatii normale: (20. dupa modelul din figura 20.1. In final se traseaza caracteristicile de turatie. Y. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica .11) se calculeaza X.(20. Z. Toate rezultatele obtinute se trec in tabelul 20. y. iar cu relatiile (20. MCD. Pe baza acestor relatii s-a elaborat un program de calcul in MCD.18) Rezolvâ nd sistemul de ecuatii normale se obtin aproximatiile x.8) este cunoscuta.2 intocmindu-se doua aemenea grafice.Cluj-Napoca si se poate accesa sub numele FIT– ORI. 189 . z.

S. Studentii vor compara caracteristicile de turatie ale motoarelor supuse incercarilor cu caracteristicile date in literatura de specialitate si vor preciza turatia economica a motoarelor. 9.8). 4.(20. Marimea Turatia Forta de frâ nare Timpul Momentul efectiv Viteza unghiulara Puterea efectiva Consumul specific efectiv Simbol ni Fi τ i U. rot/min N s N. 2 3 4.7) si se renunta la calculul functiei de interpolare (20.n + .. 7.. 20.1). Nr..A.2 Curbele caracteristice de turatie In ipoteza in care nu se utilizeaza calculatorul electronic se vor determina caracteristicile de turatie utilizâ nd relatiile (20.Fig. i=1 M. 1...M.A.. Tabelul 20...m s-1 kW kg/kWh - M*ei ω i P*ei c*ei η *ei f(n) 8..n + . 2 3 4.C...crt... Randamentul efectiv Functia de interpolare f(n) t. f(n) t. i=1 M.n2 + .. 5.n2 + . 190 .. 3.1 Valori masurate si calculate.. 2. 6..

(20..7). MCD .La marimile afectate prin semnul * se va specifica la numarator valoarea obtinuta experimental si calculata cu relatia (20.1).. 191 . iar la numitor valoarea obtinuta prin programul FIT – ORI ..

1 Notiuni generale Bilantul termic al unui motor exprima modul de repartitie a energiei termice (caldurii disponibile).21. in kW. calculul instalatiei pentru recuperarea gazelor evacuate. rezulta daca energia termica este utilizata eficient.fluxul termic cedat fluidului de racire. in kW. .fluxul termic pierdut prin gazele de ardere. intre energia echivalenta lucrului mecanic efectiv si diferitele pierderi care apar (fig.1 Schema fluxurilor de caldura intrate si iesite dintr-un motor cu ardere interna cu piston.energia termica transformata in energie mecanica efectiva (lucru mecanic efectiv). etc. in kW. Ecuatia bilantului termic se scrie pe baza ecuatiei conservarii energiei.1). sub forma: [kW] (21. BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI 21. 21. . . Bilantul termic este util în calcule de dimensionare a suprafetelor de racire. Din analiza termenilor bilantului termic.21. <> Fig. in kW. contribuind la gasirea si indepartarea cauzelor care duc la folosirea neeconomicoasa a energiei termice. 192 .1) unde: este fluxul de energie termica obtinut prin arderea combustibilului consumat de motor (energie disponibila). corespunzator mersului economic al motorului. prin evacuare.

la motoarele racite cu lichid se determina prin masurarea debitului apei de racire in kg/s. Fluxul termic. in ºC.restul bilantului termic. obtinandu-se: [W] (21. Raportul: [-] (21.5) unde: 193 . in kW. in kW. echivalent lucrului mecanic efectiv este: [kW] (21.. in kW. dezvoltat prin arderea combustibilului in cilindrii motorului. se determina cu relatia: (21. . 2) unde: Ch este consumul de combustibil.caldura de ardere inferioara a combustibilului.fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete.4) reprezinta randamentul efectiv al motorului.3) unde: Pe este puterea efectiva a motorului. Qi . si a temperaturii acestuia la intrare si iesire din motor. in kJ/kg. in kg/s. Fluxul termic . Fluxul termic pierdut prin fluidul de racire.

rezulta: [kW] (21. .temperatura gazelor in racordul de evacuare.6) unde: este debitul gazelor evacuate în kg/s.7) Debitul de gaze se determina din relatia: [kg/s] (21. in kJ/(kg.temperaturile apei la intrare. aceasta deoarece la umplerea cilindrului incarcatura proaspata poseda o entalpie care nu intra in primul membru al ecuatiei bilantului termic: [kW] (21. . . 194 . Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate se determina facand diferenta dintre entalpia gazelor arse evacuate si entalpia incarcaturii proaspete care intra in motor.8) unde: S este aria sectiunii tevii de evacuare. in kJ/(kgK).debitul de aer în kg/s. in kg/s.caldurile specifice ale gazelor evacuate si aerului. respectiv la iesire din motor. in ºC.K) . in m2.temperatura aerului la admisie. . Admitand ca . . in ºC.este debitul apei de racire. . in ºC.caldura specifica medie a apei.

1 se dau valorile orientative pentru fluxurile termice ale bilantului termic ale motoarelor cu ardere interna cu piston. În tabelul 28. se determina prin analiza gazelor evacuate si determinarea pe aceasta cale a componentilor care mai contin energie chimica. in N/m2. Fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete. cuplat cu un micromanometru.viteza gazelor in teava de evacuare. energia consumata pentru punerea in functiune a mecanismelor auxiliare. de exemplu energia termica corespunzatoare lucrului mecanic de frecare care nu trece in fluidul de racire. ρ .9) unde: pd este presiunea dinamica. Viteza gazelor se obtine.w . din cauza imperfectiunii amestecului si a arderii: [kW] (21. pierderile in mediul ambiant prin suprafata exterioara a motorului etc. Qiam – caldura de ardere inferioara a componentilor gazosi nearsi din gazele de evacuare. in m/s.densitatea gazelor evacuate. Densitatea trebuie adusa la conditiile de lucru. in kJ/m3N. din relatia: [m/s] (21.10) unde: Vi este cantitatea componentilor nearsi din gazele de evacuare. in m3N/s.11) si cuprinde toate celelalte pierderi care n-au fost luate in considerare. Arderea incompleta poate avea loc nu numai pentru un coeficient al excesului de aer < 1 ci si in cazul cand λ ≥ 1. cu ajutorul unui tub Pitot. 195 . Restul bilantului termic se determina astfel: [kW] (21. in kg/m3. masurand presiunea dinamica pd.

48 24 . . precum si temperatura gazelor evacuate si a aerului. Caracteristicile de ardere a unor combustibili sunt trecute in tabelul 21.S. La teava de evacuare se monteaza un racord pentru captarea gazelor arse in vederea determinarii compozitiei chimice a acestora. 40 1.3 Mersul lucrarii Dupa intrarea motorului in regim normal de functionare se determina consumul orar de combustibil si puterea efectiva a motorului cu relatiile: [kW ] si Ch = [ kg/h ]. 21. 28 16 .. a apei de racire la intrarea si iesirea din motor. . Pe racordul de evacuare a apei de racire se monteaza un robinet cu trei cai care permite colectarea apei de racire consumata in timpul masurarii si cantaririi acesteia. . 29 28 . 41 [%] 14 .respectiv aer.C. .Tabelul 21..4 [%] 8 . determinandu-se astfel temperaturile te. . . 19 8 . . completata cu termometre pentru masurarea temperaturii aerului admis in motor. Instalatia este prevazuta cu un tub Pitot-Prandtl cu ajutorul caruia se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare. tge si ta . . 33 [%] 28 . Se citeste din trei in trei minute temperatura apei de racire la iesirea si intrarea in motor. [%] 21 .A. .1 Valori orientative pentru fluxurile termice care intra în bilantul termic Tipul motorului M. 44 [%] 1 . Tabelul 21.2. . 20. M. . . .2 Descrierea instalatiei Marimile necesare elaborarii bilantului termic la un anumit regim de functionare al motorului se obtine din masuratori directe. avand motorul montat pe un stand ca in lucrarea nr.2 Marimile caracteristice ale unor combustibili 196 . facandu-se o medie pentru temperaturi (la intrare si la iesire) atat pentru apa cat si pentru gaze . .A. 16 21. ti. . . . .

Se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare si cu relatia (21.3 Rezultatele masuratorilor si calculelor Marimea Simbol U.1065 0.8) se determina debitul gazelor evacuate.9) se va calcula viteza acestora.4038 Qi [ kJ/kg ] 43524 41850 43105 0.4966 0. 21. 1 Consumul orar de combustibil Puterea efectiva Durata masurarii Ch Pe τ kg/h kW s 197 Incercari 2 3 4 5 6 7 8 .12) cu relatia: unde: gi sunt participatiile masice ale componentelor gazelor.caldurile specifice ale componentelor gazelor arse.1043 0. Tabelul 21. Se masoara sectiunea racordului de evacuare si cu relatia (21. in care se introduc si marimile determinate analitic. Din tabele se iau caldurile specifice ale componentilor si se determina caldura specifica medie [J/(kg.4 Interpretarea rezultatelor Cu valorile determinate experimental se completeaza tabelul 21. ci .5073 0.1058 Din analiza chimica a gazelor rezulta compozitia acestora.3. in J/(kg⋅ K).grd)] (21.Combustibilul Benzina Motorina Petrol Omin [ kmol/kg ] Lmin [ kmol/kg ] 0.M.

Temperatura apei de racire la intrare Debitul apei de racire Temperatura gazelor evacuate Temperatura aerului la admisie Caldura specifica medie a gazelor arse Presiunea dinamica a gazelor arse Viteza gazelor evacuate Aria sectiunii conductei de evacuare Debitul gazelor arse Fluxul termic disponibil Fluxul termic util ti Dapa tge ta cpg pd w S ºC kg/s ºC ºC J/(kg.K) N/m2 m/s m2 kg/s kW kW Randamentul efectiv Fluxul termic pierdut prin apa de racire Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate η e % kW kW 198 .

21. 199 .Fluxul termic pierdut prin ardere incompleta.2. La intocmirea referatului. ca in figura 21. pe baza rezultatelor masuratorilor si a calculelor se va intocmi schema grafica a bilantului termic.2 Diagrama fluxurilor de caldura iesite din conturul de bilant termic al unui motor. Restul bilantului termic kW kW Fig. Se indica de asemenea masurile propuse pentru reducerea pierderilor de energie termica.

6. Cursa pistonului : 112 mm.m la 1700 rot/min.1 Organologia motoarelor cu ardere interna cu piston Un motor cu ardere interna reprezinta o masina complexa alcatuita dintr-un sistem de mecanisme.Tipul motorului : 4 timpi in linie. 8.1). ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON. A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR 22. Partile componente ale unui motor cu ardere interna cu piston sunt: Mecanismul motor este alcatuit din doua parti si anume: 200 . un ansamblu de sisteme auxiliare si aparate de masura si control al functionarii.22. partile principale ale unui motor cu ardere interna cu piston se vor ilustra pe un motor Diesel de tipul SAVIEM 797-05. 5. racire cu apa. 9. Momentul motor : 370 N. Puterea nominala : 135 CP (99. Raportul de compresie : 18 : 1 . a carui caracteristici principale sunt: 1. 7. Cilindreea : 5488 cm3. Alezajul : 192 mm. În cadrul lucrarii. menite a transforma energia de reactie chimica a combustibilului in lucru mecanic. 4. organe de masini si sisteme auxiliare. 3. Masa motorului : 455 kg 11. Consum specific minim de combustibil : 168 g/kWh 10. 2. Ordinea de aprindere : 1-5-3-6-2-4.2 kW) la 3000 rot/min.22. Numarul cilindrilor : 6 in linie. (fig. Un motor cu ardere interna este o masina complexa alcatuita dintr-un sistem elementar numit mecanism motor.

chiulasa. care cuprinde ansamblul tuturor organelor care permit umplerea periodica a cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea periodica a gazelor de ardere din cilindrii motorului in atmosfera. Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti: conductele de gaze (colectoarele) care transporta si distribuie fluidul proaspat intre cilindri.biela. Sistemul de alimentare cu combustibil a unui MAC se compune din doua parti: sistemul de inalta presiune sau sistemul de injectie.arborele motor sau arborele cotit. amortizorul sau amortizoarele de zgomot. 11.pompa de ulei. mecanismul care comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare a cilindrilor.clindri. 3 . 5 .sistem de distributie.sistemul de distributie a gazelor. 4 .1). 22.. Ansamblul de sisteme auxiliare se compune din: .piston. refulare.partea fixa care cuprinde carterul superior în care se gasesc cilindrii 4. .carter inferior. 201 . 8 . 7 . colectoarele care colecteaza si transporta gazele de ardere in atmosfera.10 – supape de admisie. 3 . 6 . 2 –biela.partea mobila numita mecanismul biela-manivela care cuprinde trei organe principale: 1 pistonul. sistemul de joasa presiune prin care combustibilul circula la presiuni de cateva atmosfere.1 Sectiune printr-un motor: 1.22.arbore cotit. Fig. chiulasa 5 si carterul inferior sau baia de ulei 6 (fig.arbore cu came. 2 . 9 . prin care combustibilul circula la presiuni de sute de bari.

cu sase palete.Sistemul de injectie este alcatuit din pompa de injectie antrenata de la arborele cotit al motorului prin intermediul sistemului de distributie alcatuit din pinioane cu roti dintate sau curele de distributie. turometru. care este actionata de arborele cotit. Aparatura de control este alcatuita din termometre. Fata de motoarele cu ardere interna. supapa de descarcare. constituie avantajele instalatiilor de turbine cu gaze fata de cele cu abur. . etc. numite conducte de inalta presiune . precum si posibilitati de utilizare a unor combustibili ieftini si de realizare a unor instalatii cu puteri unitare ridicate. manometre.1. de obicei doua legate in serie. filtrul de ulei .sistemul de racire este cu lichid de racire (apa sau antigel) cu circulatie fortata in circuit inchis si reglarea temperaturii prin termostat si jaluzele. de tip centrifugal.8 . Este format din: pompa de apa 12 (fig. montat pe butucul arborelui cotit. posibilitatea pornirii rapide si a realizarii relativ simple a unor instalatii mobile. Presiunea uleiului este: • la mers in gol (500 rot/min) 0.1). 22. filtrele de combustibil.22. radiatorul de apa. in camera de ardere.sistemul de ungere. cu circulatie fortata sub presiune este format din: pompa de ulei 7 (fig. Sistemul de joasa presiune este alcatuit din pompa de alimentare.2 Organologia turbinelor cu gaze În instalatiile de turbine cu gaze are loc transformarea energiei chimice a combustibililor in energie termica. injectoarele si conducte de legatura. unde combustibilul este injectat in aerul provenit de la compresor. cu toate instalatiile aferente lor. actionata prin curea trapezoidala de la fulia arborelui cotit.22. 202 .1) cu roti dintate cu angrenare interioara. in energie mecanica. . servind la rotirea arborelui turbinei. instalatiile de turbine cu gaze au avantaje datorate caracteristicilor functionale ale motoarelor rotative. Lipsa generatorului de abur si a condensatorului.format din electromotor (demaror) si bateria de acumulatoare. Temperatura de lucru a lichidului de racire: 80 . montat in fata motorului.90oC. si conducte de joasa presiune. pentru ca apoi in turbina cu gaze energia potentiala a gazelor de ardere sa se transforme in energie cinetica si aceasta.4 bar. Presiunea de injectie pentru un motor de tipul SAVIEM 797-05 este 190 ± 8 at.sistemul de pornire . . La MAS sistemul de alimentare cuprinde carburatorul în care are loc formarea amestecului carburant (combustibil si aer) care este introdus în galeria de admisie.4 bar • turatia maxima (3000 rot/min) 3 . ventilatorul 13.

22. 22.3 Organologia unui motor cu reactie Principalul domeniu de utilizare a motoarelor cu reactie este aviatia. precum si constructia lor mai simpla. 22. siguranta in functionare mai redusa. Spre deosebire de motoarele cu piston si elice. instalat pe un avion. deci forta de tractiune. ci prin intermediul propulsorului (elicei). unde a devenit tipul de motor predominant. Forta de reactiune care asigura inaintarea avionului nu se aplica direct asupra motorului. recuperatoarele de caldura (fig. 203 . Avionul inainteaza datorita fortei de reactiune a masei de aer deplasata de elice. deci forta de reactiune se aplica direct asupra motorului. Aceasta particularitate a motoarelor cu reactie.2). camera de ardere. greutatea si gabaritele mai reduse. Ca dezavantaje se pot aminti: puterea unitara mai mica. la care forta de reactiune. actioneaza elicea prin intermediul careia se produce o forta care se consuma pentru a deplasa inapoi si lateral in sens contrar deplasarii avionului. Partile principale ale unei instalatii de turbina cu gaze sunt: compresorul. in comparatie cu motorul cu piston. Motoarele cu reactie difera de motoarele cu piston si elice prin principiul de producere a fortei de tractiune.2 Schema functionala a unei instalatii de turbine cu gaze.Fig. Motorul cu piston. fac ca ele sa fie indicate pentru conditii de zbor de mare viteza. consum mare de materiale aliate. La motoarele cu reactie. masele de gaze sunt deplasate chiar de catre motor. turbina cu gaze. o mare masa de aer antrenata de paletele elicei. la motoarele cu reactie forta de tractiune nu scade cu cresterea vitezei de zbor. scade odata cu cresterea vitezei de zbor. necesar camerelor de ardere etc.

de asemenea. compresorul.). care dispun de un cilindru. 22. . 204 . Aceste compresoare sunt utilizate pentru realizarea de presiuni inalte si foarte inalte (1000 bar). Dupa principiul de functionare. 6 – turbina cu gaze. 3.difuzor. micsorarea acestui volum pana la ridicarea corespunzatoare a presiunii si evacuarea gazului la aceasta presiune.compresoare volumetrice. la debite de gaz relativ mici (450 cm3/min.3 este prezentata schema unui turboreactor tip RD .4 Organologia unui compresor Compresoarele sunt masini consumatoare de lucru mecanic cu ajutorul carora se ridica presiunea gazelor. 2.Fig. in care se deplaseaza liniar si alternativ un piston si compresoarele volumice rotative.compresor axial. dispun de un cilindru in care se gaseste un "piston" cu miscare rotativa. Principalele elemente ale unui turboreactor sunt: difuzorul. camera de ardere. În figura 22. 22. care.10 cu compresor axial. 4 – con de evacuare. turbina cu gaze si efuzorul reactiv.compresoare dinamice. compresoarele se pot clasifica in doua mari grupe si anume: . Compresoarele volumice sunt acelea la care ridicarea presiunii gazului se face prin inchiderea lui intr-un anumit volum.3 Schema unui turboreactor: 1. 5 – efuzor.camera de ardere. Cel mai raspandit tip de motor cu reactie in aviatie este turboreactorul. Din aceasta grupa fac parte compresoarele cu piston.

Din aceasta grupa fac parte compresoarele centrifugale si compresoarele axiale. 22.. prin intermediul unui rotor paletat. Sunt utilizate pentru presiuni de 5 . procesul avand loc in mod continuu. Fig.000 m3/min. forte determinate de asemenea. cu ajutorul unui rotor paletat.4 Schema de principiu a unui compresor 205 . În cadrul lucrarii se va arata organologia unui compresor cu piston. În functie de raportul dintre presiunea de refulare pr si presiunea de aspiratie pa se numesc: .turbosuflante daca . aduse intr-o miscare de rotatie cu ajutorul rotorului paletat.Compresoarele dinamice sunt acelea la care ridicarea presiunii se face transferând gazului energia cinetica.turbocompresoare daca .. 6 bar si debite ce pot depasi 10. dupa care urmeaza transformarea acesteia in energie potentiala de presiune. La compresoarele centrifugale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte centrifugale.ventilatoare daca La compresoarele axiale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte gazodinamice ce actioneaza asupra moleculelor de gaz. ce se exercita asupra moleculelor de gaz.

din urmatoarele elemente(fig.4): cilindru C. in care sunt montate doua supape. Compresorul cuprinde si camera de aspiratie CA si camera de refulare CR. supapa de refulare SR prin care.22. in principiu.Un compresor cu piston se compune. 206 . dupa comprimare se evacueaza (refuleaza) gazul din cilindru. Una dintre supape permite intrarea (aspiratia) gazului in cilindru. numita supapa de aspiratie SA. pistonul P si chiulasa CL. a doua.

Cercetarea influentei neuniformitatii debitarii asupra parametrilor motorului. s-a ajuns la concluzia ca este util sa se realizeze o instalatie care sa indice permanent neuniformitatea debitarii. 23.2. 207 .23.1. presupunea montarea pe motor a unor pompe de injectie cu neuniformitati cunoscute. In acest scop s-a conceput si realizat o instalatie care cuprinde traductori. a rezultat ca o debitare neuniforma a combustibilului are o influenta negativa aupra functionarii si parametrilor motorului. Schema principiala de achizitie a semnalului de la care s-a plecat in realizarea instalatiei este prezentata in figura 23. placa de achizitie si comanda DAQ si un calculator IBM-PC. <> Fig. care a fost prezentata in lucrarea 19. ceea ce necesita un volum mare de munca si timp. DETERMINAREA INFLUENTEI NEUNIFORMITATII PRESIUNII DE INJECTIE DEBITATA DE O POMPA DE INJECTIE ASUPRA PARAMETRILOR UNUI MOTOR Din studiile teoretice si din rezultatele incercarilor experimentale efectuate. care permite vizualizarea presiunii de injectie pentru fiecare racord de refulare al pompei de injectie.1 Schema de principiu pentru achizitionarea datelor Schema instalatiei realizata si montata pe un motor 797-05 se poate vedea in figura 23. senzorii fiind legati prin intermediul modulelor de conditionare a semnalului. În acest caz placa de achizitie este montata în calculator. De aceea. Toate semnalele achizitionate au ca variabila independenta timpul.

Ele sunt de tipul traductoarelor modulatoare al caror principiu de functionare consta in folosirea unei fractiuni din energia sistemului supus masurarii pentru modificarea unei marimi de circuit electric. configuratia lor putand fi vazuta in figura 23. Etalonarea traductoarelor s-a facut cu ajutorul unei instalatii denumita pompa de etalonat manometre. <> 23.<> Fig. Instalatia se compune din traductoare de presiune montate la iesirea din pompa de injectie dupa racordul de refulare al caror element sensibil sunt marcile tensiometrice si care transmit semnalul la o punte tensiometrica de unde semnalul ajunge la un calculator IBM-PC dotat cu o placa de achizitie si comanda DAQ. Traductoarele sunt o realizare proprie. Semnalul dat de traductoare ajunge la puntea de masurare.2 Instalatie pentru determinarea presiunii de injectie Instalatia permite masurarea presiunii de injectie debitata de cele 6 racorduri de refulare ale pompei de injectie cu distribuitor rotativ care echipeaza motorul respectiv. 2 – corpul traductorului. Pentru reprezentarea marimilor masurate respectiv a presiunii de injectie s-a folosit programul de 208 . 23.3 Traductor pentru masurarea presiunii: 1 – marca tensometrica. Pentru minimalizarea erorilor puntea se echilibreaza inainte de inceperea masuratorilor.3.

4 Schema de achizitie a datelor Pe baza celor aratate s-au putut obtine urmatoarele diagrame de variatie a presiunii de injectie prezentate in figura 23.5 Variatia presiunii de injectie 209 .4.7. Din cadrul vastei bibliografii a acestui program s-a selectat si realizat schema de achizitii prezentata in figura 23. 23. 23.achizitii de date LabView.6.5. 23. 23. Fig.

6 Variatia presiunii de injectie daca se obtureaza alimentarea unui injector. 210 . 23.<> Fig.

8. Neuniformitatea presiunii de debitare care a putut fi calculata din diagramele prezentate sunt de 3%.7 Variatia presiunii de injectie daca un injector functioneaza necorespunzator. Pe baza neuniformitatilor calculate dupa diagramele din figurile 23. 23. folosind un program de reprezentari grafice si masurand pe stand turatia motorului. 23.Fig.9. 211 .75% si respectiv de 117% in cazul celei mai mari neuniformitati. indicatia franei hidrulice si consumul de combustibil s-au calculat parametrii energetici si economici ai motorului. Realizarea acestor neuniformitati similare cu cele din realitate s-a obtinut prin intreruperea partiala a alimentarii cu combustibil a unui injector.

1. Rezultatele se centralizeaza in tabelul 23. Marimea Simbol U/M Pompa de injectie rotativa Pompa de injectie în linie 212 . Tabelul 23. Cu datele obtinute se pot trasa curbele caracteristice ca in lucrarea 20.8 Caracteristica de turatie pentru consum orar.1 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr. 23. puterea.Fig. 23.2 Mersul lucrarii. 23.9 Caracteristica de turatie pentru putere. Se va insista asupra influentei neuniformitatii de debitare asupra parametrilor mai importanti ai motorului: consumul specific de combustibil. Fig. momentul si randamentul efectiv al motorului.

24.crt. Consumul specific efectiv 9. Timpul 5. Viteza unghiulara 7.19. Turatia 2.1 Notiuni generale Efectul turbionar de racire a fost descoperit in anul 1931 de catre Ranque si consta in separarea energetica a unui curent de gaz compresibil si viscos. 1. Momentul efectiv 6. in care in loc de debitul maxim respectiv minim se ia presiunea maxima si presiunea minima debitata de pompa de injectie. care se destinde intr-un ajutaj dispus tangential in raport cu o conducta. Puterea efectiva 8. Forta de franare 4. Rezultatul acestei separari este formarea a doi curenti de gaz. SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT TURBIONAR 24. Randamentul efectiv - Neuniformitatea se calculeaza cu relatia din lucrarea nr. Neuniformitatea % 3. 213 .

La destinderea gazului in ajutaj se formeaza un curent circular intens.ajutaj.1 [18].diafragma. curentul turbionar format se extinde pe raza pana cand presiunea statica in zona periferica devine egala cu presiunea din zona centrala. 3. In momentul formarii vartejului liber componenta axiala a 214 . iar la valori mai mici ale lui r se remarca o miscare axiala intensa spre sectiunea in care este dispus ajutajul. iar curgerea se apropie de o curgere potentiala. Pentru r = 0. 2. Aceste modificari sunt insotite si de variatii ale temperaturilor curentilor de gaz rece si cald. in functie de raza tubului wt = f (r).unul cu temperatura mai mare si unul cu temperatura mai mica decat a gazului ce intra in ajutaj. adica de un vartej liber. Profilul vitezei in diferite sectiuni scoate in evidenta faptul ca in tub are loc o variatie importanta a componentei tangentiale a vitezei wt . ce caracterizeaza tubul Ranque. caracterizat prin faptul ca straturile de gaz aflate in vecinatatea axei tubului se racesc. fiind evacuate prin orificiul diafragmei 3. este urmatorul: dupa iesirea din ajutaj. Fig. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque) este prezentata in figura 24. Referitor la componenta axiala wx se constata ca straturile periferice ale curentului se deplaseaza cu viteze moderate catre ventilul de reglare.24. insotita de scaderea corespunzatoare a debitului de gaz cald.capatul cald. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque): 1.7 r1 miscarea axiala practic se anuleaza.2. 4. Schema generala a curgerii gazului intr-un tub Ranque este prezentata in figura 24.cilindru.capatul rece. iar cele periferice se incalzesc si parasesc tubul prin ventilul de reglare 5.2 Distributia vitezelor. Prin reducerea sectiunii de curgere a ventilului are loc o crestere a debitului de gaz rece prin diafragma. 5.1. Fig.ventil de reglare.24. 6. Mecanismul efectului de separare energetica.

Pe masura ce viteza periferica scade.temperatura si presiunea curentului de gaz cald. Tc. Tf. pc . Schema instalatiei de masurare este prezentata in figura 24. In timpul acestei deplasari viteza periferica a vartejului se micsoreaza ca urmare a viscozitatii gazului si a interactiunii sale cu peretele tubului. ∆ pf . In timpul acestui proces are loc atat un transfer de energie cinetica cat si un schimb de caldura turbulent intre curentii de gaz care. isi modifica in mod corespunzator temperatura. vartejul liber format este obligat sa se deplaseze catre ventilul de reglare. ∆ pc. 24. iar pe de alta parte se formeaza un gradient axial de presiune care obliga particulele de gaz intrate in zona axiala sa-si inverseze sensul de miscare si sa se deplaseze deci spre sectiunea orificiului.vitezei poate fi considerata nula. se reduce si gradientul radial al presiunii statice. pf . 215 .3.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru aprecierea cantitativa a efectului turbionar se introduc urmatoarele notatii: Ta.debitul masic corespunzator celor trei curenti de gaz. Dma. Datorita gazului care patrunde in continuare in tub.temperatura si presiunea curentului de gaz rece.temperatura si presiunea gazului comprimat la admisie. astfel ca pe de o parte vartejul se extinde spre axa tubului.caderile de presiune pe diafragme pentru gazul cald si rece. Dmc. pa . Dmf .

24.Fig.conducta cu gaz cald. 5) unde: (24.termometre. 4) Pentru aprecierea economicitatii tubului se defineste randamentul intern η care reprezinta raportul dintre diferentele de temperatura ∆ Tf si ∆ Ts : (24. 3) numit fractiune de gaz rece.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Pentru prelucrarea rezultatelor se introduc urmatoarele marimi caracteristice: ∆ Tf = Ta . 3. 8. 5diafragma.conducta cu gaz rece.Ta . Avand in vedere ca cele doua debite se masoara in acelasi mod fractiunea µ (24. 216 . 7.3 Instalatia experimentala pentru separarea energetica a aerului comprimat: 1. ∆ Tc = Tc . (24. 6. 4. (24.manometre. 9.24.conducta de alimentare cu gaz sub presiune.3). 2.2) avand semnificatia cresterii temperaturii curentului cald.manometre diferentiale. se citesc la aparatele indicatoare presiunile si temperaturile pe cele trei conducte precum si caderile de presiune pe diafragme.Tf . (24. se poate scrie sub forma: (24.1) care reprezinta scaderea temperaturii curentului rece.ventil de reglare.tub Ranque. Dupa deschiderea ventilului de alimentare cu gaz comprimat si stabilizarea procesului.

9) si (24. Fig.5). (24. precum si randamentul intern utilizand relatiile (24.6). 7) Densitatile aerului pentru cele doua stari se calculeaza cu relatiile: (24.4).7) si (24.1) si (24.4. (24. 9) Pe baza masuratorilor efectuate se calculeaza ∆ To si ∆ Tf cu relatiile (24. fractiunea de gaz rece folosind expresiile (24.1 Valori masurate si calculate. 24. Rezultatele masuratorilor si calculelor se trec in tabelul 24.1 si in final se traseaza graficul ∆ Tf = f1 (µ ) si ∆ Tc = f2 (µ ). (24.6) si are semnificatia variatiei temperaturii la destinderea adiabata reversibila a gazului de la pa la pf . 8) (24.4 Graficul variatiilor de temperatura functie de fractiunea de gaz rece. < > Tabelul 24. care calitativ este redata in figura 24.2). 217 .8).

vaporilor si lichidelor. Principiul de functionare al unui ejector se bazeaza pe transferul de energie de la fluidul care se deplaseaza cu viteza mare (fluid motor). 6. 5. 3. [18]. 218 .1. 2.1 Notiuni generale Ejectorul sau compresorul cu jet este un dispozitiv destinat comprimarii sau deplasarii gazelor. STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTRUN EJECTOR 25. crt. 4. 25. pa [Pa] Ta [K] pc [Pa] Tc [K] Pf [Pa] Tf [K] pb [Pa] ∆ Tc [K] ∆ Tf [K] µ [-] η [%] 1.Nr. la un alt fluid (ejectat). precum si variatia presiunii statice si a vitezei in lungul ejectorului sunt prezentate in figura 25. Schema de principiu a acestui dispozitiv.

Fig. Starea 3 (fig. 6.25.camera de amestec. 3 fanta de aspiratie a fluidului ejectat. se destinde in ajutajul de ejectie dupa procesul teoretic (izentropic) 1-1s.ajutaj de destindere. 2. Fluidul ejectat de stare 2. Fig. sau real 2-2r.1).camera de distributie. <> Ca urmare a diferentei de presiune p2 .2.difuzor. In difuzor energia cinetica a amestecului (care intra in difuzor cu viteza w3) se transforma in energie potentiala de presiune. avand la intrare in ejector starea 1. mai mica decat presiunea fluidului ejectat p2. evolueaza dupa procesul teoretic 2-2s. Procesele termodinamice la care sunt supuse cele doua fluide in ejector sunt prezentate in figura 25. in cursul careia presiunea scade la o valoare p3. viteza fluidului de ejectie creste de la wo la w1.conducta de alimentare cu fluid activ. In ajutajul de ejectie. 5. 7conducta de evacuare a amestecului fluid.25. 219 .2 Diagrama h-s a proceselor de destindere si de comprimare din ejector. fluidul ejectat este aspirat in camera de amestec cu viteza w2 (fig. 4 . sau reala 3-4r. prin transformarea energiei potentiale de presiune in energie cinetica.25. real dupa transformarea 1-1r.2) exprima amestecul fluidului de ejectie.1 Schema ejectorului: 1. Fluidul activ. de stare 1r cu fluidul ejectat de stare 2r. In difuzorul ejectorului are loc procesul de comprimare a amestecului care este reprezentat prin adiabata reversibila 3-4s.25.p3.

Instalatia experimentala. a carei schema este prezentata in figura 25.conducte. 25. iar valorile se trec.difuzor. este echipata cu un ejector.11.12. iar ca fluid ejectat aerul atmosferic. 3 si termometrele 1.obturator. Ejectorul este prevazut cu un obturator 8. 3manometre cu tub de sticla.camera de amestec. 10camera de distributie. 6. dupa transformari in tabelul de marimi (tabelul 25. Se asteapta stabilizarea regimului de functionare. 11. ansamblul 7.10.manometre cu tub Bourdon. 4. 5 pentru masurarea debitelor pe conductele de circulatie a fluidelor 6. 7. Pentru efectuarea masuratorilor se deschide robinetul de reglaj 9 de pe conducta de alimentare cu aer comprimat si se fixeaza un anumit regim de lucru prin reglarea deschiderii sectiunilor de aspiratie a fluidului ejectat (aerul atmosferic) in camera de amestec cu ajutorul obturatorului.5-diafragme. pentru masurarea starilor fluidelor.3.Se defineste coeficientul de ejectie "u" ca raportul dintre debitul de fluid ejectat : (25. 8.3 Schema constructiva a standului cu ejector: 1.robinet de reglaj.termometre.fante de aspiratie. 12. care se atinge cand indicatiile aparatelor de masura raman constante in timp.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Fig. Instalatia utilizeaza ca fluid activ aer comprimat. apoi se citesc indicatiile acestora.25. 1) 25. 9.1). 2. manometrele 2. diafragmele 4. cu ajutorul caruia se poate varia debitul de aer antrenat (ejectat).3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Se determina urmatoarele marimi: 220 .

- presiunea absoluta a fluidului de ejectie,
(25. 2)

- presiunea absoluta a amestecului in camera de amestec,
(25. 3)

- presiunea absoluta a amestecului in conducta de refulare,
(25. 4)

unde: iar

sunt presiunile indicate de manometrele 2 montate in amonte si aval de ejector, este indicatia manometrului 3 montat pe ejector.

Pe baza indicatiilor manometrelor diferentiale montate pe diafragme si a metodelor de calcul prezentate in lucrarea "Determinarea debitelor prin metoda strangularii", se calculeaza debitul fluidului activ si al amestecului Dm. Debitul fluidului ejectat este:
(25. 5)

Coeficientul de ejectie se calculeaza cu relatia (25.1). Dupa efectuarea masuratorilor si calculelor, rezultatele acestora din urma se trec in tabelul de marimi si se reprezinta caracteristicile ejectorului, definite prin curbele: si

Tabelul 25.1 Valori masurate si calculate.

Marimea

Notatia

U.M.

Relatia de calcul

Valoarea 1 2 3 4 4 5 6

0

1

2
221

3

Presiunea absoluta a fluidului activ Presiunea absoluta in camera de amestec Presiunea fluidului ejectat Diferenta de presiune pe diafragma 4 Presiunea fluidului ejectat dupadiafragma 4 Raport de destindere Debitul de fluid de ejectie Presiunea absoluta a amestecului Diferenta de presiune pe diafragma 5 Debitul amestecului

p’1

Pa

rel. (25.2)

p3

Pa

rel. (25.3)

p2

Pa

∆ p’1

Pa

p1

Pa

Dm1

kg/s

p4

Pa

rel. (25.4)

∆ p’2 Pa

Dm

kg/s

Dm=ε ktα Ao. .

Debitul ejectat

Dm2

kg/s

rel. (25.5)

222

Coeficient de ejectie Presiunea barometrica

u pb

Pa

rel. (25.1)

26. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE
26.1 Generalitati

Incalzirea si racirea fluidelor care curg monofazic prin interiorul sau exteriorul unor suprafete solide, in forma de conducte (tevi) cilindrice sau de alta forma, canale cu sectiuni geometrice diferite in prezenta unor suprafete extinse, reprezinta una dintre cele mai importante si frecvente procedee tehnice de transfer de caldura. Prin aplicarea lor, gabaritul schimbatoarelor de caldura se reduce, scade consumul specific de material pe unitatea de putere termica transferata si in consecinta scade si pretul de cost al produselor. Prin realizarea suprafetelor extinse se obtin asa numitele "sisteme conductiv-convective". Aceste sisteme sunt realizate cu precadere pentru fluidele care realizeaza coeficienti redusi de convectie (de exemplu gazele arse, aerul sau alte fluide gazoase).
223

Conform relatiei lui Newton, fluxul de caldura transmis se determina cu relatia:
[W] (26.1)

unde: α este coeficientul de convectie termica, in W/(m2K) ; A - suprafata de transfer de caldura, in m2; tp si tf - temperatura medie a peretelui respectiv a fluidului, in oC. Din relatia (26.1) rezulta ca pentru o diferenta de temperatura data intre temperatura fluidului si a peretelui si o valoare mica a coeficientului de convectie termica α , cresterea fluxului de caldura se poate face prin marirea suprafetei A. Extinderea suprafetei de transfer de caldura se poate realiza prin prevederea unor nervuri cu diverse forme geometrice (longitudinale, radiale, aciculare etc) atasate unei suprafete suport (de baza), executate din acelasi material sau din materiale diferite cu peretele suport. În figura 26.1 sunt prezentate cateva suprafete extinse, atat spre exteriorul cat si spre interiorul sistemului de curgere.

Fig. 26.1 Exemple de suprafete extinse:
a – nervura longitudinala cu profil rectangular; b – nervura longitudinala cu profil trapezoidal; c – nervura longitudinala cu profil parabolic; d – tub cilindric cu nervuri longitudinale; e – bara cilindrica; f – bara conica; g – bara parabolica; h – nervura inelara rectangulara; i – nervura inelara trapezoidala.

224

4 si 6. (z reprezinta numarul de nervuri).K). Pentru calculele de dimensionare sau de verificare ale schimbatoarelor de caldura cu suprafete extinse este valabila relatia: [W] (26.2 sunt prezentate nervurarile interioare longitudinale montate la standul experimental prezentat in figura 26.idem cu profil dreptunghiular. in oC. 225 . in W/(m2.26.2) in care k este coeficientul global de transfer de caldura. In figura 26.<> Fig. ∆ tmed – diferenta medie logaritmica de temperatura intre cei doi agenti termici. b.2 Suprafete extinse longitudinale in interiorul tubului: a.nervuri cu profil triunghiular cu z =2.3.

modul experimental.26.4) 226 . 7.arzator de gaz metan. [W] (26. avand temperatura t1 in oC. in [W] (fig.3 Schema instalatiei experimentale pentru determinarea schimbului global de caldura prin suprafete extinse: 1. si suprafata de baza Ao1 in m2 cu temperatura to1 in oC. 2.3) unde α o1 si α n1 reprezinta coeficientii de convectie termica la suprafata de baza.4) Diferenta de temperatura t1 – tn1 poate fi exprimata in functie de diferenta t1 – t01 cu ajutorul notiunii de randament al nervurarii.< center> Fig. 26.omogenizator de gaze arse.suport. 5. respectiv la suprafata nervurii. suprafata nervurilor An1 in m2 cu temperatura tn1 in oC.ambrazura si dilutie gaze arse. [-] (26.tub pentru masurarea debitului si analize gaze. care se transmite prin convectie de la un fluid 1. 4. 3.tronson de legatura. 6.2 Probleme specifice de calcul Fie fluxul termic in W. 26.

obtinandu-se: [W] (26. in oC.caldura care s-ar transfera intre fluid si nervura in cazul ideal. a carui suprafata medie se noteaza cu Am. in K) si δ p grosimea peretelui de baza. In aceasta situatie se poate admite ipoteza simplificatoare α o ≅ α n si deci α o1 ≅ α n1 = α 1. An-suprafata neta nervurata (diferenta dintre suprafata totala si suprafata bazelor nenervurate). in m. to2 – temperatura pe suprafata a doua a peretelui. in regim stationar de transfer termic. Se poate scrie prin urmare: [] si rezulta: [W ] Intrucat suprafata nervurilor este foarte mare in comparatie cu suprafata de baza (An > > Ao).5) Acelasi flux termic se transmite prin conductie prin peretele de baza. fiind dat de relatia: [W] (26. in care temperatura nervurii ar fi aceeasi pe toata inaltimea ei "h" si egala cu temperatura suprafetei de baza to. Dupa ce a traversat peretele. de la suprafata peretelui si se exprima cu relatia: [W] (26. primul termen din relatia de mai sus este foarte mic in comparatie cu cel de-al doilea termen.in care: este fluxul termic schimbat intre fluid si nervura ce are temperatura tn. acest flux termic se transmite prin convectie fluidului 2.6) unde λ p reprezinta conductivitatea termica a peretelui.7) 227 . .

din relatia (26. iar k1 si k2 sunt coeficientii globali de transmitere a caldurii raportati la suprafata A1.8) temperaturile peretelui to1 si to2.unde α o2 este coeficientul superficial de transfer termic de la fata peretelui la fluidul 2. Notand: α o2 = α 2 se obtine: [W] (26.8) Eliminand din relatiile (26. rezulta: [K/W] (26.5). in W/ (m2. respectiv la suprafata A2. Se considera ca peretele 2 nu este nervurat.12) Expresia: [-] (26.10) se obtine: (26.6) si (26. t2 – temperatura fluidului de pe fata a doua a peretelui (fluidul 2).K). (26. in m2.10) unde: A1 = Ao1 + An1 si A2 = Ao2 reprezinta suprafetele extinse in contact cu fluidul 1 respectiv cu fluidul 2. Ao2 – suprafata de baza a fetei a doua a peretelui. [W] (26. astfel rezulta: [(m2. in oC.9) Tinand seama de expresia uzuala a schimbului de caldura intre doua fluide separate prin intermediul unui perete.13) 228 .K)/W] (26.1 1) unde Ao1 = A1 – An1 si Ao2 = A2 .

. program intocmit pe baza unui calcul de transfer de caldura 229 . to2. α n1. astfel incat in aceasta lucrare. In cazul tevilor (tuburilor) cu diametrul interior d1 si diametrul exterior d2 rezulta . In acest scop trebuie sa fie cunoscute marimile: t1. conform celor redate in figura 26. Folosind relatiile (26. si unde l – reprezinta lungimea tubului.3). t2. se cere determinarea randamentului nervurarii. tn. datorita caderii de temperatura in nervura. Spre informare.5 din figura 26. tn1.1 4) si arata cu cat se micsoreaza eficacitatea suprafetei totale.14). α o1.1 5) Dupa unii autori produsul se numeste coeficient aparent de convectie. expresia randamentului peretelui nervurat este de fapt: (26. in m. iar dm reprezinta diametrul mediu logaritmic... dat de relatia: (26. Tinand seama ca An = A – Ao.5.3. pentru a avea o vedere de ansamblu mai completa asupra unor marimi care intervin in schimbul global de caldura prin suprafete extinse. to.13) si (26. Din relatiile (26. to1.12) ia forma: (26. Nervurarea si lipsa acesteia se poate realiza la instalatia experimentala prezentata in figura 26.12) rezulta ca pentru calculul coeficientului global de transfer de caldura k.se numeste randamentul peretelui nervurat pe partea fluidului 1. se prezinta un exemplu de program de calcul redat in figura 26. in comparatie cu absenta nervurarii.3.2. prin montarea respectiv scoaterea nervurilor din tub (poz. Pentru cazul ideal al temperaturii constante tn = to rezulta η n = 1 si η = 1.26.1 6) Pentru alte detalii privind calculul transferului de caldura prin suprafete extinse se recomanda studiul literaturii de specialitate [ 3] [ 17] [ 20] .elemente mai greu de stapanit decat elementele geometrice. In cazul suprafetelor nervurate plane se poate scrie: Am = Ao1 = Ao2. . se determina pe cale experimentala eficienta nervurarii prin suprafetele extinse prezentate. expresia (26.

debit si temperatura. astfel: Fig.3 Efectuarea masuratorilor. fata de cazul lipsei acestora. la un acelasi flux de caldura intrat. debit si temperatura.apa.(neprezentat in cazul de fata).26.4 Schema fluxurilor de caldura transmise intr-un sistem de schimbator de caldura gaze arse.17) unde: este fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse.3 permite efecutarea unor masuratori specifice legate de modul in care se realizeaza transferul (schimbul) de caldura prin suprafete extinse. 26. de caldura transmis in lipsa acestora. a calculelor si a interpretarilor. Eficienta transferului de caldura prin suprafetele extinse ε . Schimbatorul este prevazut la interior cu suprafete extinse de tip nervura cu sectiune constanta.4. avand la baza datele si elementele prevazute in figura 26. si a variatiei temperaturii in pereti despartitori. 230 . se defineste prin raportul dintre caldura preluata de fluidul secundar in cele doua cazuri. considerandu-se si unele relatii criteriale de calcul pentru α . analiza chimica a gazelor arse. precum si parametrii agentului termic secundar (apa). [%] (26. Se pot masura parametrii agentului termic primar (gazele arse). Instalatia experimentala prezentata in figura 26. prezentate in figura 26.fluxul .6.

Astfel.5 %. Astfel se vor si nu pot fi masurate oricum.1. conform relatiilor: Fig. t’2e . celelalte marimi au ≅ semnificatia celor prezentate in tabelul 26.2. aceasta este: = 4. = D’2. acesta trebuind sa fie acelasi in limita unei erori de circa 1. = D2.5 Schema logica de calcul a schimbului global de caldura prin suprafete extinse. la temperaturile t2e. reprezinta caldura specifica la presiune constanta a agentului secundar (apa).5 %).K). . Esential la aceasta 231 .18) .(t2e-t1i) [ kW] (26.Experimental se determina cele doua fluxuri de caldura: si efectua masuratorile prevazute in tabelul 26. 26.(t’2e-t’1i) [ kW] (26.1. in tabelul 26.19) in care: . Se impune si determinarea fluxului de caldura intrat. pentru cele doua cazuri (fara si cu suprafete extinse). Trebuie respectata conditia ca fluxul de caldura intrat cu agentul primar sa fie aproximativ constant (cu o eroare de ± 1. se trec valorile masurate pentru determinarea fluxului de caldura intrat. .1863 kJ/(kg.

M. Nr .20) iar fluxul de caldura iesit cu agentul termic primar se determina cu relatia: 232 . a debitului de gaze arse D1. t2i Temperatura apei la iesire.5. ε % Astfel. 1 Fluxul de caldura transmis in lipsa suprafetelor extinse Marimea finala Denumire si simbol Marimea primara Denumire si simbol Debitul apei.) Tabelul 26. D2 Temperatura apei la intrare. (Nota: S-au utilizat notatiile prezentate in schema logica de calcul din figura 26. D’2 Temperatura apei la intrare. t’2i Temperatura apei la iesire. crt . t2e U. fluxul de caldura intrat cu agentul primar se calculeaza cu: = t1i [ kW] . 1 Valoare 2 3 kg/s o C o C kW 2 Fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse Debitul apei.1 Marimi experimentale pentru calculul eficientei transferului de caldura prin suprafete extinse plasate in interiorul unui tub. t’2e kg/s o C o C kW 3 Eficienta transferului de caldura. (26. considerat agent termic primar.determinare este evaluarea in baza masuratorilor.

aerul teoretic necesar arderii unui m3N de gaz metan.K). . in N/m2. λ . specifica medie a gazelor arse la intrare.15 K . In tabelul 26. in kJ/(m3N. (26. tgitemperatura gazului masurata la intrarea in instalatie. in oC. referinta prin relatia: .temperatura starii normale. Lo. care se constitue in tot atatea metode de control.105 N/m2. in m3N/s. t1i. in oC. respectiv Coeficientul excesului de aer λ poate sa fie citit direct la aparatul care efectueaza analiza gazelor arse sau se poate calcula. in kJ/(m N.2. (pentru gazul metan CO2max=11. λ . [ kW] (26. cunoscand CO2mas si CO2max. .K). po-presiunea la starea normala fizica. Astfel: 1calculat din controlul procesului de ardere. pmg sunt presiunea barometrica si presiunea statica (manometrica) a gazului metan din racordul de alimentare.24) 233 . 01325. in m3N/s. sunt trecute rezultatele masuratorilor pentru calculul debitului pentru fluxurile termice si . Prin masuratori se determina insa debitul de gaz metan la conditiile reale de lucru (nu la starea normala de referinta).22) in care: este debitul de gaz metan intrat in instalatia de ardere. se poate calcula prin trei metode relativ diferite. (Lo = 9.caldura este debitul gazelor arse intrate in tronsonul (tubul) de masurare.787 %). .23) in care: pb.caldura specifica medie a gazelor 3 arse la iesire.. in consecinta aceasta valoare va trebui adusa la conditiile normale de [ m3N/s] .21) .Lo [ m3N/s] (26. t1e – temperatura gazelor arse la intrare respectiv la iesire. po=1.coeficientul excesului de aer. t1e . cu relatia: [-] (26.54 m3N aer/ m3N gaz metan). To=273.= unde.

Temp. Tabelul 26. pb Presiune manometrica. t1i m3/s N/m2 N/m2 o C m3N/s % - o C Fluxul de caldura intrat cu agentul primar.2Valori masurate pentru calculul debitului Nr crt. 1 Debit de gaz. . tgi Debit de gaz la starea normala. Dg Presiune barometrica. gaze arse la iesire. kW 2 Fluxul de caldura iesit cu agentul primar. CO2 mas Coef. Valoare 1 2 3 Marimea finala Denumire/ simbol Marime primara Denumire/simbol Marime calculata Denumire/simbol U. gaze arse la intrare.unde CO2mas reprezinta cantitatea de CO2 in % volumetrice din gazele arse analizate. gaz metan la intrare. pmg Temp. excesului de aer. t1e o C kW 234 . Dgo Continut volumic de bioxid de carbon.M. λ Temp.

wm – viteza medie a gazelor arse..25) .. aer primar si aer secundar intrate in instalatie.85 [ mN/s] .D1 calculat din masurarea presiunii dinamice pdin. ϕ . Asa dupa cum rezulta din figura 26. acestea doua se masoara cu rotametre si debitul de aer secundar incat: . 235 .28) iar. in m3N/s. Din figura 26. radicalul exprima viteza teoretica a gazelor arse. aceasta se calculeaza cu relatia: wm = ϕ .293 kg/m3N) . datorat frecarilor (ϕ = 0.coeficient de pierdere de viteza pe sectiunea de curgere a fluidului. in m3/s. in m3/s.050 m.27) in care si sunt debitele de gaz metan si aer primar considerate la conditiile de la starea normala fizica. in care: d1 este diametrul interior al tubului.26) unde: pdin este presiunea dinamica a gazelor arse. in mN/s. iar cu relatia (26.8. masurata in axa conductei. Astfel [ m3N/s] . in N/m2.25) se calculeaza [m3N/s] (26.wt =0. cu ajutorul unui tub Pitot se poate masura presiunea dinamica pdin. masurat cu o diafragma. 3calculat din masurarea debitelor de: gaz metan..2. debitul de aer primar .. ρ og ≅ 1. (26.3. (26. rezulta ca pentru producerea gazelor arse se utilizeaza un arzator de gaz metan in care intra debitul de gaz . (26. in m3N/s si se calculeaza cu relatiile (26. ρ og – densitatea gazelor arse la starea normala (avand in vedere valoarea coeficientului excesului de aer mare ≅ 10. d1= 0. respectiv: [ m3N/s] . [ 5] .88).3.23).0.

caderea de presiune pe diafragma. Avand in vedere ca: = ksimplu.6 se dau valorile prezentate la pct.densitatea aerului la starea normala de referinta (ρ oa=1. ρ oa.dn)] [ m2 . (26. ∆ pas.998).32) in care pentru datele din figura 26.30) evident folosind valorile temperaturilor pentru fiecare caz in parte.29) unde: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0. dupa ce in prealabil se calculeaza ∆ tmed. Pentru determinarea marimilor ∆ tmed simplu si ∆ tmed s extin se utilizeaza relatia (26. t’2i.[ m3N/s] . Asimplu = π .1 din § 26. ∆ tmed simplu [ kW] .623).3. in N/m2.31) As extin ≅ [ π . (26. respectiv Asimplu si As extin. Asimplu. Marimile care trebuiesc masurate in plus dupa ultimile doua metode (2 si 3) sunt trecute in tabelul 26. (26. tgi si tge.K] . (26. t2e.34) Rezulta: ] ] [ W/m2.coeficientul de expansiune al aerului dupa iesirea din diafragma (ε = 0. Avand calculate valorile lui si se poate determina valorile coeficientului global k de transfer termic.30) avind valorile: t2i.33) = ks extin. (26. d. (26.diametrul orificiului difragmei (d = 0. (26.293 kg/m3N). ε . [ oC] .d1 + z.35) 236 .dm.4. t’2e.( d1. ∆ tmed s extin [ kW] . 037 m). As extin.l [ m2 .

36) Valorile astfel obtinute se vor compara cu cele prezentate in lucrarea 13 si cu alte date din literatura de specialitate. pe diafragma. N/m 2 Marimea finala Marime primara Marime calculata Denumire / simbol Denumire/simbol Denumire/simbol Debitul de gaze arse. dm = 53 mm. d2 = 56 mm.[ W/m2K] . numarul de nervuri z = 2.3. aerului prim.26. U. masurat cu rotametru.73 mm. manometrica a aerului primar. Tabelul 26.08 mm. crt. ∆ pas N/m2 m3N/s 237 . Presiune dinamica.M. Debitul de aer primar la starea normala de referinta. (dupa metoda 2 si 3).6). la intrare. a = 2. Pentru calculul suprafetelor Asimplu si As extin sunt date in cazul de fata urmatoarele marimi: d1 = 50 mm. Valori masurate pentru calculul lui Nr.93 mm si dn = 17. Caderea de pres. tapi m3/s N/m2 o C m3N/s 3 Debitul de aer secundar la starea normala de referinta. (26. 4 respectiv 6 (fig. pmap Temp. Pres. b = 6. pdin Valoare 1 2 3 1 m3N/s 2 Debitul de aer primar.

238 . Suprafete extinse prin nervuri interioare: a. cu sectiune constanta sau cu sectiune variabila (fig.Determinarea transferului de caldura realizat prin alte procedee de intensificare a acestuia.Determinarea comparativa a transferului de caldura modificand numarul de nervuri interioare z = 2.Punerea in evidenta a efectului nervurarii interioare asupra transferului de caldura. cunoscandu-se elementele geometrice ale nervurilor (fig. < TD> 26. prin efectuarea de masuratori in care sa se pastreze aproximativ constanta viteza de circulatie a agentului termic primar.6).3 se pot studia si alte probleme privind transferul de caldura prin suprafete extinse. b. z = 6.-cu sectiune variabila z = 6. 3. .-cu sectiune constanta. ca de exemplu: 1. .26.4 Alte probleme care pot fi studiate pe instalatia experimentala prezentata.26.Fig.7) si altele. 4 sau 6. 2. 4.26.6). . ca de exemplu introducerea in interiorul tubului a unor generatori de turbulenta (suprafete elicoidale redate in figura 26. .Punerea in evidenta comparativa a transferului de caldura actionandu-se asupra formei sectiunii nervurii interioare. Pe instalatia experimentala prezentata in figura 26.6.

..fixat pe o teava.fara suport (simplu). < center> 239 . b. c.7 Generatori de turbulenta elicoidali: a..fixat pe o tija.26.Fig.

27. INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR
27.1 Notiuni generale

Injectoarele au rolul de a dirija si pulveriza combustibilul in camera de ardere a motorului, in functie de ordinea de functionare a cilindrilor. Injectoarele se impart in doua mari clase: injectoare deschise si injectoare inchise. Injectorul este inchis sau deschis dupa cum orificiul de pulverizare este sau nu controlat de un ac sau de o supapa. Motoarele de autovehicule folosesc injectorul de tip inchis, cu ac. Dupa modul in care se comanda deschiderea acului, injectoarele se impart in trei grupe: cu comanda hidraulica (folosite curent pe motoarele de autovehicule), cu comanda electrica si cu comanda mecanica.
27.2 Descrierea aparaturii si mersul lucrarii

Deoarece injectoarele sunt o parte importanta a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, trebuie acordata o mare atentie verificarii si reglarii lor. La fiecare injector se controleaza calitatea pulverizarii, se regleaza presiunea de injectie a combustibilului si se stabileste marimea cursei de ridicare a acului. Verificarea calitatii pulverizarii consta in urmarirea uniformitatii si finetii pulverizarii jetului, lipsa unor picaturi mari, observabile cu ochiul liber, sau a unor vinisoare de combustibil nepulverizat; momentul optim al incetarii debitarii combustibilului, care este caracterizat printrun zgomot distinct si intrerupt; marimea unghiului de pulverizare a jetului de combustibil si distanta de patrundere a jetului de combustibil. Uniformitatea si finetea pulverizarii poate fi determinata prin metoda analitica sau experimentala (direct sau indirect). Relatiile analitice in general nu prezinta o precizie corespunzatoare. Metodele experimentale constituie un mijloc mai bun de apreciere a calitatii pulverizarii. Picaturile de combustibil obtinute la o singura injectie se capteaza pe un mediu potrivit, astfel ca sa nu se deformeze (in cazul metodelor directe), se grupeaza si se numara cu ajutorul unui microscop. Metodele indirecte la care nu este necesara captarea picaturilor pe un anumit mediu, pot fi: fotometrice, electrice, gravimetrice, fotografice etc. Dispozitivul manual folosit pentru incercarea si reglarea injectoarelor este redat in figura 27.1.

240

Fig. 27.1 Dispozitivul manual pentru incercarea si reglarea injectoarelor 1 - corpul dispozitivului; 2 - element de pompare; 3 - suport pentru fixarea injectoarelor; 4 - manometru; 5 - rezervor cu combustibil; 6 - injector.

Inainte de montarea injectorului, dispozitivul trebuie verificat, apoi se va evacua aerul prin deschiderea robinetului de inchidere prin efectuarea catorva curse cu ajutorul parghiei de mana. Etanseitatea se verifica acoperind cu o placa de cupru racordul la care se prinde injectorul, prin strangerea cu un surub. Se creeaza presiune in interiorul aparatului, iar daca dupa intreruperea pomparii combustibilului, acul manometrului ramane pe loc sau coboara foarte incet (cu maximum 20 bar/min), se poate trece la verificarea si reglarea injectoarelor. Daca pentru presiunea de injectie nu se obtine o pulverizare uniforma si fina, aparand picaturi mari sau vinisoare de combustibil, injectorul trebuie demontat, se spala toate piesele in petrol si motorina, stabilindu-se starea de uzura, apoi se regleaza si se incearca din nou. Unghiul conului de pulverizare se determina prin masurarea diametrului amprentei combustibilului pulverizat la injectarea lui pe un ecran acoperit cu o foaie de hartie. Presiunea de strangere a acului injectorului se verifica cu ajutorul manometrului 4 (fig.27.1) si se regleaza prin rotirea surubului de reglare a arcului injectorului cu contrapiulita slabita. Prin actionarea surubului de reglare cu o rotatie completa, presiunea de injectie creste cu circa 45 . . . 70 bar. In cazul pompelor de injectie noi sau putin uzate, injectoarele se regleaza la presiunea de injectie maxima, iar in cazul celorlalte, presiunea de injectie se micsoreaza cu 5 . . . 10 bar. Injectoarele care se monteaza la acelasi motor se vor regla la aceeasi presiune de injectie, abaterea admisibila fiind de ± 2,5 bar.
241

Daca injectoarele incercate prezinta o injectie neuniforma si intermitenta a combustibilului, se procedeaza la reglarea marimii cursei acului. Ridicarea optima a acului injectorului se obtine prin incercari astfel ca debitul si calitatea pulverizarii sa fie cele dorite. Parametrii pompei de injectie si ai injectorului influenteaza intr-o masura hotaratoare procesul de injectie a combustibilului. Cea mai simpla imagine asupra desfasurarii procesului de injectie se obtine considerand numai proprietatile pompei (legea de miscare a pistonului plonjor) si a injectorului (caderea de presiune in functie de debitul injectorului), ceilalti factori fiind neglijati. Caderea de presiune p - pz (p fiind presiunea din corpul injectorului inainte de prima sectiune de laminare, iar pz presiunea din cilindrul motorului) care se produce la curgerea prin injector a unei cantitati de combustibil sau depinde de proprietatile injectorului (suma rezistentelor hidraulice ale sectiunilor de laminare). Caracteristica injectorului p = f ( ) sau p = f ( ), se determina experimental creindu-se conditii similare cu cele puse la baza calculului sau. Ridicarea caracteristicilor injectoarelor se face pe o instalatie tip Bosch, unde sunt posibilitati de masurare a cantitatii de combustibil injectata si a presiunii din corpul injectorului (manometrul este montat pe conducta de legatura dintre pompa si injector). Debitul de combustibil se modifica prin variatia turatiei. La debite mici de combustibil poate aparea injectia intermitenta (proces nestabil) care se poate inlatura limitand ridicarea acului cu ajutorul unui reazem. Din alura curbelor p = f ( ) sau p = f ( ) se vede ca presiunea din camera pulverizatorului scade la inceput, trece printr-o valoare corespunzatoare debitului critic dupa care creste (fig.27.2).

242

Fig. 27.2 Variatia presiunii din camera de presiune a pulverizatorului in functie de debitul de combustibil

Cercetarile experimentale au aratat ca functionarea injectorului la debite mai mici decat cel critic este nestabila, iar functionarea la debite mai mari decat cel critic este stabila. Pentru obtinerea unui amestec uniform in toti cilindrii, este necesar ca toate injectoarele sa aiba aceeasi presiune de inceput de injectie si sa prezinte o identitate completa a variatiei p = f ( ) sau p = f ( ).

Trebuie avut in vedere ca prin strangerea arcului injectorului se largeste domeniul de functionare instabila.
27.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele masurarii si calculului referitoare la calitatea pulverizarii se trec in tabelul 27.1, iar cele referitoare la caracteristica injectorului in tabelul 27.2 Se vor face aprecieri asupra influentei unghiului conului de pulverizare si presiunii de injectie asupra calitatii pulverizarii, avand in vedere forma camerei de ardere a motorului. Referatul va cuprinde descrierea verificarilor care se fac pentru injectoare, mersul lucrarii, tabele cu rezultate, caracteristica unui injector si interpretarea rezultatelor.
Tabelul 27.1 Calitatea pulverizarii.
Nr . crt . Indici U .M. Injectoare Obs.

1 1 Calitatea pulverizarii combustibilului Diametrul amprentei Distanta dintre varful injectorului si ecran mm mm

2

3

4

2 3

243

Incercari 1 1 2 3 Presiunea de injectie Pozitia cremalierei Turatia arborelui cotit al motorului Volumul de combustibil Numarul de cicluri Debitul pe ciclu Debit pe ciclu g / ciclu p h n bar mm rot/min 2 3 4 4 5 6 7 V Nc cm3 - 244 . Nr . M. Marimea Simbol U. crt .2 Caracteristica injectorului.4 Unghiul conului de pulverizare Intreruperea injectiei Presiunea de strangere a arcului Starea de uzura a injectoarelor grade 5 6 bar 7 Tabelul 27.

105 0.5591.0637.276 kgf/m2 = 760 torr.10-3 9.333.9869232.10-3 9.6.332. 1 torr = 133.81.013 13.013.1 1 1 1 N/m2 = 0.102.332 13.81 98.102 0.02 1.325 N/m2 = 10.981 98.ANEXA I Relatii intre unitatile de presiune Unitati N/m2 bar barye dyn/cm2 µ bar 10 106 1 kgf/m2 at kgf/cm2 At torr mm Hg mm H2O 1 N/m2 1 bar 1 barye 1dyn/cm2 1 105 10-5 1 10-6 0.987.10-4 1.10-5 0. 1 At = 101.68.32.10-6 750.10-5 At = 750.10-5 760 1 735.105 133.10-4 At.987.102.1 9.101976 kgf/m2 = 0.10-6 0.67848 At = 735.333.10-4 torr.10-6 0.987 0.3223 N/m2 = 13.81.81.10-5 0.013.968 735.0102 1µ bar 1 kgf/m2 1 at 1kgf/cm2 1 At 1 torr 1mm Hg 1mmH2O 10-1 9.68.103 1 104 10-4 1 9.10-5 torr.6.104 1.02.81 9.6 1.10.10-5 10.80665 N/m2 = 9.013 1.106 1.10-4 10-4 1 1.104 13.10-5 750 750.81.102 0.15789.105 1.10-4 735.6.10-4 9.3 9.5951 kgf/m2 = 13.6 1 104 1. 1 kgf/m2 = 9.0102 0. 245 .013.6 1.10-5 0.105 0.

7168 1641.66 1.90 99.944 28.070 28.66 1.043 319.054 4.964 17.4 5233.5 14235.5 824.038 28.40 1.2605 0.27 1.003 2.40 243.40 1.41 1.2928 0.3560 1.31 246 1.24 1.060 50.70 276.19 296.490 30.80 164.30 1.7839 1.0898 1.9263 2.18 208.031 39.016 44.2505 1.92 129.10 4124.68 1.40 2077.1 1.0 1465.35 287.5392 3.78 188.7714 1.8 607.53 296.800 16.3 --2177.010 64.1 1105.14 488.0 736.22 518.2 1000.ANEXA II Marimile caracteristice ale unor gaze Denumirea gazului Formula chimica Masa moleculara M [ kg/kmol] Constanta de gaz perfect R [ J/(kgK)] Densitatea ρ [ ] kg/mN3 Caldura specifica la 00C.3070 1.9 1729.1709 1.6 2059.9768 2.30 1.31 1.3 1042.7400 0. cp [ J/(kgK)] Indicele politropic k Acetilena Aer Amoniac Argon Azot Bioxid de carbon Bioxid de sulf Clorura de metil Etan Etilena Heliu Hidrogen Hidrogen sulfurat Kripton Metan C2H2 NH3 Ar N2 CO2 SO2 CH3Cl C2H6 C2H4 He H2 H2S Kr CH4 26.1785 0.32 .25 1.29 1.016 34.080 83.9 523.20 1.

016 131.7 858.2500 1.66 247 .0 912.84 276.40 1.Neon Oxid de carbon Oxid de azot Oxigen Protoxid de azot Xenon Ne CO NO O2 N2O Xe 20.8900 1029.3402 1.40 1.4289 1.9780 5.90 63.3 --- 1.300 411.9 1050.40 1.8999 1.83 188.30 1.008 32.32 0.16 259.9 1009.011 30.97 296.183 28.67 1.000 44.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful