T. MADARASAN I.

TEBEREAN

B. APAHIDEAN P. UNGURESAN M. BALAN

I.GHIRAN B. DUMA

INDRUMATOR

pentru LUCRARI de TERMOTEHNICA si MASINI TERMICE

CLUJ-NAPOCA 2002
1

PREFATA
Aceasta lucrare reprezinta o editie noua, neglijabile, legate de publicarea acestor carti. revazuta si completata a indrumatorului Indrumatorul prezinta lucrarile de laborator "Termotehnica si masini termice-Lucrari de intr-o forma usor acesibila studentilor care au laborator", autori A. Apahidean, T. Madarasan, in planul de invatamant disciplina de I. Ghiran si I. Teberean, aparuta prin Atelierul Termotehnica si Masini termice. Fiecare lucrare de multiplicare al UTC-N in 2001. trateaza bazele teoretice ale procesului studiat, prezinta pe larg instalatia experimentala, Ideea transpunerii si difuzarii pe Internet a inclusiv aparatura de masura, mersul lucrarii, prezentei carti are la baza faptul ca Biblioteca prelucrarea si interpretarea rezultatelor Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTC-N) experimentale, precum si tabelul cu rezultatele achizitioneaza putine exemplare din materialele finale.O importanta deosebita se acorda didactice care apar. Ca urmare, dupa un an de preciziei de masurare. Pentru a se usura la publicarea unei lucrari solicitate de multi calculul marimilor care intervin, indrumatorul studenti, se face simtita nevoia reeditarii mai contine si o serie de anexe cu principalele respectivei lucrari. Aceasta este si situatia proprietati termofizice ale celor mai utilizati Indrumatorului de Lucrari de Termotehnica si agenti termodinamici. Masini Termice, care este folosit de studentii de la toate specializarile din cele trei facultati cu Au fost revazute toate lucrarile de laborator. Sprofil mecanic, precum si de catre studentii au operat schimbarile impuse de modificarile Facultatii de Electrotehnica ale UTC-N. aduse instalatiilor experimentale si s-au corectat unele scapari strecurate in editia precedenta. De asemenea se considera ca prin aceasta forma de difuzare se aduce o modesta contributie la Multumim pe aceasta cale tuturor acelora care, crearea bazei pentru dezvoltarea prin observatiilie si sugestiile facute, au invatamantului la distanta, care desigur, in anii contribuit la imbunatatirea continutului ce vin, se va raspandi din ce in ce mai mult. Alte indrumatorului de lucrari. avantaje ale publicarii pe internet a unei lucrari didactice le reprezinta posibilitatea de a modifica foarte operativ prezentarea lucrarilor care se modernizeaza si costurile practic

CUPRINS Nr. TITLUL LUCRARII
2

Lucr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 MASURAREA TEMPERATURILOR MASURAREA PRESIUNILOR DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT-DESORMES DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR DE INCALZIT ELECTRIC ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON TRASAEA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILLATOR CENTRIFUGAL INCERCARE SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON, A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR DETERMINAREA NEUNIFORMITATII DE DEBITARE A UNEI POMPE DE INJECTIE CU DISTRIBUITOR ROTATIV SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT
3

25 26 27 28 29

TURBIONAR STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTR-UN EJECTOR. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR ANEXA I ANEXA II

1. MASURAREA TEMPERATURILOR

1.1. Notiuni generale
4

-variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive). Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul 1.m. aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC . pirometre optice cu benzi de radiatie. transferul de caldura dintre acestea se anuleaza.se numesc termometre. stare in care.) la capetele libere a doua conductoare diferite.t. cand sudura se afla la temperatura de masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri). -alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor. iar peste 660oC. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric. pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare). In general.. Tabelul 1.pirometre. In general. gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice). termometre cu lama bimetalica). se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura: -variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija. -variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori. Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. -actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala. sudate intre ele.1.1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura Domeniul de masura [ oC] 0 1 5 Materiale Aparat de masurat 2 . -variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid).Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor . -aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t. Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop.e.

70 . + 30 Mercur Mercur si atmosfera de azot la 10 bar Idem la 20 bar Idem la 70 bar Umplutura de galiu Aliaj de mercur cu taliu Umplutura de toluen Umplutura de pentan tehnic Termometre lichid cu pana la + 100 pana la + 350 .. + 600 Umplutura de gaz lampant Umplutura de mercur Bioxid de carbon Eter Hidrocarburi Mercur Invar cu continut de 36% Ni Termometre cu presiune de lichid Termometre cu presiune de vapori Termometre cu dilatarea metalelor pana la + 150 ...60 . + 650 + 20 ... + 150 pana la + 400 .50 . + 150 ..220 ..70 .......30 .. + 400 + 350 ... + 180 . + 750 pana la + 1000 ...30 .60 . + 100 . + 30 + 50 . + 500 pana la + 100 Fier Nichel Cupru Wolfram Platina Bismut-platina 6 Termorezistente Termoelemente .....200 . + 30 .30 ..30 ...... + 600 .... + 500 .30 . + 110 .

1 Continuare 0 pana la + 600 pana la + 700 pana la + 900 pana la + 1000 pana la + 1300 pana la + 1600 + 700 . se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. pentru masurarea temperaturii corpurilor.15 [ oC] . + 2000 ( Cu filtru fumuriu) 1 Argint-constantan Fier-constantan Manganina-constantan Nichelcrom-constantan Nichel-nichelcrom Platina-platinarodiu (Cu diafragma) Pirometre de radiatie totala Pirometre de radiatie monocromatica Con Seger Termoelemente 2 In sistemul international de unitati de masura. + 2000 + 600 . + 3000 + 600 ..... In afara de temperatura termodinamica (T).16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.. + 1400 + 700 .2. + 1600 + 600 .1) 1. exprimata in Kelvin (K).pana la + 600 Cupru-constantan Tabelul 1..273. unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273. In cadrul acestei scari... Descrierea aparatelor 7 . (ca unitate de masura tolerata). intre ele existand relatia: t = T .. in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t). (1..

Fig. t . pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla. la care tubul capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie.38oC . Daca coloana de mercur este incomplet cufundata in mediul de masurat.cu contacte fixe b..1. exprimat in grade din scala termometrului.1. (1. In afara de acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie masurata. Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (.1. Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate. Termometre de sticla cu lichid (figura 1.. pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de masurat. se efectueaza corectia de temperatura ∆ t cu relatia: ∆ t = n⋅ α ⋅ ( t . in oC . cu contacte mobile etc.cu contacte mobile. eter de petrol. + 700oC). a caror scala este gradata direct pe tubul capilar.2) in care: n este numarul de diviziuni ale portiunii necufundate a coloanei de mercur.Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii.t1 ) [ oC] .temperatura indicata de termometru. Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii temperaturii in regim variabil. 8 . toluen. in lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid. Termometre de sticla cu mercur: a. alcool etilic.) Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe variatia volumului unui lichid (mercur. termometrele electrice cu rezistenta. precum si termometre tija.

1. (1.2. . α ..000166 grd-1). fierul (.3) unde: 9 . Corectia de temperatura se adauga temperaturii indicate de termometru.. Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi. Variatia rezistentei electrice a metalelor in functie de temperatura. nichelul. Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice.temperatura firului capilar necufundat in mediul de masurat (de obicei egala cu cea a mediului ambiant). in oC ..) .50oC . variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate. Termometre electrice cu rezistenta Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura. In figura 1.183oC . Fig.. Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia: Rt = Ro ( 1 + a⋅ t + b⋅ t2 + c⋅ t3 + .coeficientul de dilatare aparenta a lichidului termometric ( pentru mercur α = 0. cuprul... Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (. coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare. in grd -1. + 700oC).+ 850oC.. + 150oC) si unele aliaje.t1 .120oC ..

4) in care: Ro.1.3.Rt este rezistenta electrica la temperatura t. c. Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice: . R100.coeficient. R2. .3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b).punti echilibrate (fig. (1. La majoritatea materialelor.. .5). iar la valoarea curentului prin galvanometru IG=0.4) in care rezistentele R1. 100oC si la temperatura t. la care curentul prin galvanometru 10 .rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC).1.punti neechilibrate (fig. b. Fig. relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui Callender: . Ro . In practica. In figura 1. Schema de infasurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din platina. δ . . R3 sunt constante.. pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente. a.constante. Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC.1.

Pirometre termoelectrice Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o 11 .5.1. Schema de principiu a puntii neechilibrate. la care unghiul de deviere al cadrului mobil ϕ tϕ (Rt).4.6. Fig.1. -logometre (fig.1. -milivoltmetre digitale (electronice). Schema de principiu a puntii echilibrate.IG =f (Rt). Schema de principiu a unui logometru. Fig.. 1.6). Fig.

poate fi conectat la diferite indicatoare.6) unde: eab(T1). eab(T2) sunt t. ε conductori "a" si "b". interval mare de masura (-200oC .care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte. ab(T1). Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.m. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat.t. t. produc o t.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si T2. ε ab(T2).e. .t. + 3000oC).constructie simpla.legea temperaturilor succesive sau intermediare.. intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero. poarta denumirea de pirometru termoelectric.e.7) a carui capete se afla la temperaturi diferite: .e. care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul. Ea intr-un conductor "a" (fig..t.e.m.t. .legea metalelor intermediare. inregistratoare. daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura.5) unde: σ a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv. 12 . cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2 si o t. generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2.legea metalelor omogene.e.e. Efectul Seebeck consta in aparitia unei t.). (1.m.m.m. la locul de contact al celor doi T. Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume: . Suma algebrica a t. de natura diferita. nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia.e. Tensiunea termoelectromotoare (t. semnalizare si comanda. Daca doua metale omogene. pret de cost redus.t. E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3.e.T2) tε ab(T2) -ε ab(T1) + (1.m.m.t.m. este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck.1. E1.t. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice.t.e.m. se poate prezenta prin relatia: Eab(T1.t.

circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material. in oC.e. adica: Eab(T1. se mentine constanta. in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia: treal =tind + k⋅ (t1 . Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci. 13 . Daca.temperatura indicata de aparat. cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului. tind . (1. in oC. unde temperatura poate fi mentinuta constanta. (1.e. si aparatul pentru masurarea t.8).. de exemplu T2.1. t1 . t.to) (oC) .7. se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda).t. in oC.temperatura sudurii reci in timpul masurarii.8.m. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru. Daca una din temperaturi.m. Schema de principiu a unui termocuplu Fig.8) unde: treal este temperatura reala. care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2’. T2) =f (T1) . Circuit termoelectric elementar .8) se introduce un conductor de prelungire.rezultata depinde numai de temperatura T1.temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC.t. in oC.in cadrul lucrarii).1.1.7) Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig. to . Fig.1.Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2’ (fig.

In tabelul 1.056 0.2.1. dezvoltata de termocuplu. ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise.e. R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1. In tabelul 1.coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul de temperatura. se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential.067 0. constant si alcatuite din doua rezistente (R1. 14 .10.m. Tabelul 1. Ni).046 0. iar in fig. compenseaza t. Compensarea automata a variatiei de temperatura.053 0. Fig.t. proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor. Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte.1.040 0.k .9) alimentate la curent continuu.040 0. Rt2) dependente de temperatura(Cu. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare.1.2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.9.040 0.006 Platina Rodiuplatina Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig. Valorile coeficientului k TERMOCUPLUL Cromelcopel Fiercopel FierConstantan CupruCopel CupruConstantan CromelAlumel NichelCromnichel 0.

placa de borne.470 -200 100 100 4. 2. Tabelul 1.3.358 54.teaca de protectie. Termocupluri si caracteristicile lor Limita de utilizare (oC) Termocuplul Simbol 0 FierConstantan CupruConstantan CromelConstantan Cromel-AluMel(NiCrNi) Cupru-Copel 1 J 2 Fe + Const T Cu + Const E K Cromel+ Const Cromel+ Alumel Cu + Copel CromelCopel Cromel+ Copel 0 600 800 66. 4.922 4 600 5 760 15 .721 -270 -270 600 1000 1000 1370 76. maxima (mV) 6 42.m.1.869 3 -200 Polaritatea Minima Maxima continuu intermitent T.10. Termocuplu: 1-termoelectrozi.Fig.t.cutia de conexiuni. 3.e.807 -270 400 400 20.

814 - PtRh(20)+ PtRh(5) IrRh(40) + Ir - 0 1700 1790 12.PtRh(lo%) -Pt PtRh(13%)Pt PtRh(30%)PtRh(6%) (PtRh-18) PtRh(20%)PtRh(5%) S PtRh(l0)+ Pt - 0 1400 1760 18.509 IrRh(40%)-Ir - 0 2000 2150 11.612 R PtRh(13)+ Pt - 0 1400 1760 21.006 B PtRh(30)+ PtRh(6) - 0 1700 1820 13.612 IrRh(5o%) – Ir IrRh(60%) Ir - IrRh(50) + Ir IrRh(60) + Ir - 0 2000 2140 12.636 2400 40.654 Tabelul 1.678 .224 0 2000 2100 11. Continuare 0 WRo(5%) WRo(25%) WRo(3%) 1 2 WRo(5) + WRo(25) WRo(3) + 0 2300 16 3 0 4 2300 5 2500 6 33.3.

1. Fig.07) - WRo(25) Cromel + FeAu(0.07) -273 0 52. 17 .WRo(25%) Cromel FeAu(0. Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C.Termometru Digital Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank. Senzorul de temperatura este un termocuplu. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate. Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la –10-75 mV.629 Termometru Digital Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital. 0F sau K.11.

18 . ocularul 2. sticla absorbanta 4 si diafragma 5. in care ε reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia: treal =tind + ∆ t [ oC] . Temperatura unui corp care nu este negru. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. filtrul 3. suficient de robuste si usor de manevrat. butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. Partea optica se compune din: obiectivul 1. pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice. bateriile uscate (de 1. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1. este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului. Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple. scala 10.4. (1. releul 11.9) unde: ∆ t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC.13. becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura. reostatul 7. masurata cu pirometrul optic monocromatic. aparatul de masura 8.5V) 12.Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC. El se compune dintr-o parte optica si una electrica.12. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului.

2.3.Fig. se efectueaza masurarea temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu. Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7.12. se foloseste instalatia din figura 1.14. Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta. Schema unui pirometru cu radiatie partiala. 19 . a carei schema electrica este prezentata in figura 11. a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. (Lucrarea 11). pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala. Mersul lucrarii Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. 1.1.

9).4. 1.5. Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala.Fig.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile citite se vor trece in tabelul 1. Tabelul 1. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.650 µ Materialul 0 Temperatura [ oC] 1 20 ε 2 .1. Coeficientii de absorbtie ε ai unor materiale la diferite temperaturi pentru λ =0.13.8) si (1. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor.

45 0.96 0.81 0.20 0.20 0.0.11 0.36 0.85 0.30 0.40 0.98 0.25 .50 21 .90 0.80 0.45 0.43 0.40 0.Fier solid Fier lichid Cupru solid Cupru lichid Nichel Wolfram Wolfram Wolfram Carbon grafit Carbon grafit Carbon grafit Otel topit Oxid de cupru Oxid de cupru Oxid de fier Oxid de fier Oxid de nichel Oxid de nichel Al2O3 Al2O3 MgO MgO Portelan 1050 1530 1100 1000 2000 3400 1000 2000 3000 1000 1100 800 1200 800 1300 900 1700 900 1700 - 0.40 0.85 0.37 0.15 0.60 0.96 0.

11.bare de silita.9).14. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. 9.logometru. 7. 3. max. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1. 10.termocuplu Pt-RhPt. 8panou.intrerupator alimentare retea. Rezultatele masuratorilor Caracteristici Aparatul Elementul sensibil Termometru de sticla cu lichid Termometre 1 Hg min.termorezistente din Pt.ampermetru.reostat. 15.8) si (1.5.1. 12.intrerupator alimentare curent continuu.termorezistenta din Cu.logometru. 2.80 Valorile citite se vor trece in tabelul 1. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1.5. 13.70 . 14milivoltmetru.voltmetru.Samota - 0. Limita masurare de Clasa de precizie Temperatura citita corectata Modul cum s-a facut corectia °C K °C K Pt 22 . 5. Fig.tablou de comanda. 4.cuptor electric. Tabelul 1. 16. 6.intrerupator alimentare bare de silita.0.

cu rezistenta 2 3 4 Pt Pt Cu Pt-RhPt Pirometru termoelectric Pirometru cu radiatie partiala 23 .

Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune hidrostatica. cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice. Gazele fiind compresibile. Vidul. subpresiune. In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. Notiuni generale Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea unui fluid. se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni: a) presiunea atmosferica pb. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea atmosferica. aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45o si temperatura de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa. vacuum sau presiune vacuummetrica. d) depresiune pV. intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu.2. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut de presiune. presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia. MASURAREA PRESIUNILOR 2. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala. in cazul fluidelor inchise intr-un recipient. intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia. diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune. c) suprapresiunea ps. este: 24 . Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. b) presiunea absoluta pa. diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune manometrica. avind aceeasi valoare in toate directiile. exprimat in procente din presiunea atmosferica. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita greutatii aerului). actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea atmosferica. presiunea este independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita.1. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala. in practica.

Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala. fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica. 1. Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2.3) e) presiunea statica pst . Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid.[ % ] . in cazul depresiunilor: pa = pb – pv . relatiile de legatura dintre acestea fiind urmatoarele: Fig.pst . Schema domeniilor de masurare a presiunilor.5) 25 . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune. (2.1) Suprapresiunea si depresiunea. (2.1. g) presiunea dinamica pdin . pdin = ptot . f) presiunea totala ptot . (2. (2. in cazul suprapresiunilor: pa = pb + ps .Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare. se mai numesc si presiuni relative.4) fiind functie de viteza w si densitatea ρ a fluidului prin relatia: pdin = (2.2) 2.1.2.

capacitive) . Descrierea aparatelor de masurat presiunea Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 2.cu tub si rezervor: • cu tub vertical • cu tub inclinat .cu piston diferential .1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea Criteriul de clasificare Dupa principiul de functionare cu lichid . piezoelectrice. Tabelul 2.cu doua lichide manometrice .cu burduf cu piston si greutati . inductive.diferentiale cu element elastic .cu membrana .cu traductoare electrice (rezistive.cu tub in forma de U .2.2.cu traductoare pneumatice .simplu .cu tub Bourdon .cu capsula .cu piston echilibrat Electrice . tensometrice. Continuare. Tipul aparatului 26 .micromanometre cu compensare (Askania) .cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate Tabelul 2.1.1.

cu indicare locala . radioactive) Dupa locul de masurare .cu transmitere la distanta a indicatiei .manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni .indicatoare • cu indicare continua • cu indicare discontinua .de lucru 27 .indicatoare de vid .de presiune absoluta joasa (de compresie. termoelectrice. manovacuummetre) .inregistratoare Dupa domeniul de presiune .cu tor oscilant .inregistratoare .etaloane .indicatoare.diferentiale Dupa subordonarea metrologica In raport cu presiunea atmosferica .cu plutitor Combinate . vacuummetre.de presiune relativa (manometre.manovacuummetre si micromanovacuummetre care masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni Dupa afisarea rezultatului masurat .cu clopot . cu ionizare.Criteriul de clasificare Tipul aparatului .vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni .

suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale).) a. vor fi egale rezultind: pa = pb + h . Aparate cu lichid Avind o constructie simpla. Comparind relatia (2. aparatul masurind in acest caz o suprapresiune.2.6) cu relatia (2. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi. apa. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii. presiunilor pulsatorii.). exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid.3. comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur. In cazul majoritatii aparatelor. socurilor de presiune. Fig.2. alcool etilic etc.2.3. depresiunilor (vacuummetre). exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid.Dupa tipul protectiei . Constructiv.care lucreaza in conditii normale (obisnuite) .2). Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre).6) unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele. presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig.2. 1) Aparate cu tub U. 28 . Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A’ (fig. presiunile din cele doua ramuri. temperaturilor mari. etc. Manometru cu tub U.2) rezulta h = ps. aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea presiunilor.2.cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive. sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig.a).b). intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu sticla de protectie.. (2.

2) Aparate cu rezervor si tub vertical. c. Principial. Manometru cu rezervor si tub vertical. servesc pentru masurarea depresiunilor pv respectiv a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare ∆ p.3. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita necesitatii a doua Fig.4.2.4).pb = ρ ⋅ g ⋅ h = ρ ⋅ g ⋅ h1 ⋅ unde: .3. (2. citiri. Fig. aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U.7) 29 . Valoarea presiunii este data de relatia : p = pa . dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig. d.2.Asemanator. Moduri de utilizare a tubului U. montajele din figurile 2.2.

ea fiind inscrisa pe sectorul circular 1 al aparatului (fig. (2. (2. Fig. pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6.7) este valabila si in cazul acestor aparate. h .6) . (2. Principiu de functionare.2. Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in comunicatie cu tubul din sticla 4. numite si micromanometre. 3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Micromanometru cu tub inclinat. Cu ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului.8) unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero.10) unde k = ρ ⋅ sin α este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului α . Relatia (2.diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor. in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata fi neglijata. 30 ] .5 rezulta: h1 = l ⋅ sin α . Aceste aparate.5.9) sau: p = k ⋅ l [ mm H2O] . la aceste aparate tubul este inclinat fata de orizontala cu un unghi α putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5. Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical. Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta: p = ρ ⋅ g ⋅ h1 = ρ ⋅ g ⋅ l ⋅ sin α = k ⋅ g ⋅ l [ N/m2 . se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa. Din figura 2.2.h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii gradate.

Fig.6.2.Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat. de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10. Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig.7). elicoidal. Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare.000 bar. dublu curbat.7.2. b) Aparate cu element elastic Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare. 31 . constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla. Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistem Fig. capsula sau burduf.). spiralat etc.2. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu. iar precizia satisfacatoare. Manometru cu tub simplu curbat. membrana. Sunt in acelasi timp robuste.

2. Modul de lucru a unei capsule manometrice.10) se mai numeste si tub ondulat.8. care permit deformarea datorita actiunii presiunii.2. poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala. Este format 32 . membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos.2. Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4. Capsula (fig. ca element de masurare. Burduful elastic (fig. Manometrele cu membrana (fig. miscarea se transmite unui ac indicator 5. Fig.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare concentrice. Fig.2.9). Manometru cu membrana.2.9. Sub actiunea suprapresiunii.dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5. fiind formata din doua membrane lipite intre ele.

(2.11) fiind echilibrata de presiunea data de Fig. inaltimea acestuia va creste sau va scadea. presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig.2. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui. Fig.11) unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a pieselor calibrate asezate pe acesta. valoarea presiunii este data de relatia: . Aa – aria activa a pistonului. care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4.2. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal.2. La echilibru. in m2. Manometru cu piston. determinind deplasarea acului indicator. c) Aparate cu piston si greutati Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor deosebite ale acestora. in N. r1.dintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme.10. 33 . in m. r2 – raza pistonului respectiv a cilindrului.11. piesele calibrate 2. Modul de lucru a unui element elastic tip burduf pentru manometre.

. de la punctul 2. a. prin intermediul manometrelor cu element elastic de tip Bourdon. care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U. masurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal. tensometrice. Mersul lucrarii Lucrarea consta din masurarea diferitelor tipuri de presiuni intilnite in tehnica. tub U. cu radiatii etc.2.3. tor oscilant. inductive. asupra caruia actioneaza presiunea de masurat. precum si a presiunii statice. rezervor si tub. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U. el putind fi: element elastic. piezoelectrice. d) masurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur si a barometrului aneroid. c precum si a presiunii totale in cazul e. Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor. prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat.d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice. precum si valorile transformate in sistemul international de unitati de masura. vase cu plutitor. 2. clopot etc. capacitive.4. utilizind manometrul cu lichid de tip U. Prelucrarea rezultatelor Valorile presiunilor masurate cu aparatele indicate mai sus se centralizeaza in tabelul 2. Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive. Se calculeaza de asemenea. 34 .elementul sensibil. b) masurarea diferentei de presiune data de o diafragma montata pe o conducta de aer. 3aparatul de masurat. c) masurarea presiunii vacuummetrice dintr-un recipient.traductorul. presiune realizata de catre o pompa de vid. a aburului dintr-o retea. pneumatice. Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1.3. indicatia fiind data in unitati de presiune. 2. in unitatile de masura in care au fost etalonate aparatele de masura. presiunea absoluta in cazurile a. prin utilizarea aparatelor de masura montate pe standurile din laborator: a) masurarea presiunilor aerului debitat de un compresor. 2. care masoara valoarea marimii electrice.

locala) pb ∆ p - N/m2 N/m2 N/m2 N/m2 - 4. Diferenta de presiune 5. Suprapresiune pa N/m2 - 2. Depresiune Pv - N/m2 - 3. Tipul presiunii Simbol Unitatea masura aparat S. crt. Presiune totala ptot - N/m2 N/m2 N/m2 35 . Presiune statica pst 9.I. 6. 7. Presiune absoluta Cazul 1 Cazul 2 pa pa pdin - Presiune dinamica 8. Valori masurate si calculate Nr. - de Valori 1 2 3 1. Presiune atmosferica (barometrica.Tabelul 2.2.

Calculul debitului Intr-o conducta cu aria sectiunii A1.1. debitul masic se calculeaza cu relatia: Dm = ρ .m.1) Masa fluidelor fiind aceeasi in doua sectiuni diferite ale conductei (in regim stationar).1.A1.w2 . nu este egala cu sectiunea Ao din dreptul orificiului diafragmei. se poate scrie raportul subunitar numit coeficient de contractie a vanei de lichid: (3. parcursa de un fluid incompresibil cu densitatea ρ si viteza medie wm. rezulta: ρ .3.3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII 3.A2.5) in care s-a notat : m = Ao/A1 si se numeste coeficient de strangulare. wm [ kg/s] (3.a). Deci: w1= µ .A1 = ρ .w1. iar: 36 .w2.4) Tinand seama ca sectiunea A2 din dreptul contractiei maxime (fig.3) de unde: (3. (3.2) Ecuatia lui Bernoulli in doua sectiuni ale conductei este: (3.

Din cauza viscozitatii fluidului si a frecarii lui de peretii conductei si de diafragma.ajutaj.1. se introduce in locul acestora coeficientul α . Deoarece µ si ξ nu sunt determinati in mod separat.7) Relatia (3. si (3.tub Venturi. c).(3. definit de expresia: (3. apare o pierdere de viteza de care se tine seama prin coeficientul ξ .diafragma.6) Fig. numit coeficient de debit.8) Debitul masic in dreptul contractiei maxime se calculeaza cu relatia: 37 .3.7) exprima valoarea vitezei in dreptul contractiei maxime. Procesul curgerii intr-o conducta cu dispozitive de strangulare: a). b).

Tabelul 3. variaza in anumite limite. apreciind initial limita de variatie a presiunilor.003 1.013 1. (3.1 Coeficientul de corectie kt pentru diafragme Temperatura (oC) 20 100 150 200 250 1.017 1.007 1.009 Temperatura (oC) 300 350 400 450 500 1. debitul volumic: [ m3/s] .005 1.1).9) iar. se va lucra cu o valoare medie (∆ p/p1)med .[ kg/s] .011 1. respectiv (p1-p2)/p1. Factorul de corectie ε se obtine din nomograme in functie de exponentul adiabatic k al gazului.12) {n relatiile (3.011 1.11) respectiv: [ m3/s] .12) Ao se 2 3 introduce in m . (3. (3.003 1. (3.007 1.006 Otel Alama si bronz 1.014 Otel Alama si bronz 1.002 1.11).009 1. ρ in kg/m si p1 respectiv p2 in N/m2.000 1.019 38 . Cu acestea vom avea: [ kg/s] .10) Pentru fluidele compresibile este necesar sa se tina seama de variatia densitatii si de procesul de detenta care are loc dupa dispozitivul de strangulare. (3. numit coeficient de expansiune tine seama de aceasta corectie. Deoarece la masurarea debitelor raportul ∆ p/p1.012 1. de tipul aparatului de strangulare si de raportul presiunilor ∆ p/p1.000 1. In cazul fluidelor incalzite are loc si o crestere a sectiunii Ao a dispozitivului de masura. Coeficientul ε .005 1.015 1. De aceasta variatie a sectiunii de trecere se tine seama prin coeficientul de corectie kt (vezi tabelul 3.

Valoarea lui ε in functie de presiune.000 ∆ pmax . m ) .2 Variatia lui ε cu presiunea. {n coeficientul de debit α se cuprind si influentele: vitezei fluxului de fluid dinaintea orificiului. Astfel se considera: α = f ( Re.000 20. cele ale neliniaritatii repartitiei vitezelor de la ax la perete in sectiunea de masurare. unde β 2 = m = Ao/A1 = d2o/d21.000 . cele ale scaderii presiunii in unghiurile marginale inainte si dupa sectiunea de strangulare. ale rugozitatii si prin intermediul lui Re. Tabelul 3. pentru k = 1.2 in functie de valoarea lui β 2.2.4 (aer).000 10. pentru abur supraincalzit este data in tabelul 3.000 [ mmH2O] 5000 39 10.2. pentru abur supraincalzit pl [ bar] 5. ale viscozitatii. 20. Fig.3.Valoarea lui ε pentru aer se obtine din diagrama din figura 3. Coeficientul ε .

13) este coeficientul de debit pentru conducte netede.985 0.984 0. a carui valoare se da in tabelul 3.938 0.980 0.991 0.999 β 2=0.995 Nota: In trecut s-a considerat ca pentru un anumit raport m = d2o/d21 = Ao/A1 si peste un anumit numar Re. Valoarea lui rRe se calculeaza cu relatia: (3.2 2 4 6 8 10 20 40 80 0. de β si de Re din amonte de diafragma. α ramane constant.959 0.998 0.989 0.998 0. Cercetari de laborator riguroase au demonstrat ca α nu este constant .954 0.14) cu urmatoarele exceptii: 40 .982 0.995 0.982 0.977 0. Pentru diafragma cu prize de presiune la fata coeficientul de debit se calculeaza cu relatia: α =α unde: α o o .991 0.954 0. {n consecinta s-au intocmit tabele si pentru cazul Re > 106.995 0. rRe .946 0.991 0.964 0.999 0.3.990 0.998 0.992 0.968 0.factor de corectie care tine seama de rugozitatea relativa a conductei.996 0.5 0.998 0.996 0.959 0.992 0.992 0.987 0.980 0.954 0.973 0.β 2=0.rRe [ -] (3.977 0.959 0.984 0.970 0.996 0.

005 0.104 0.606 0. 3. in care kr reprezinta rugozitatea medie a tevilor.634 0.2.602 0.617 0.599 0.601 0. se va lua rRe = ro.620 0.06 0.622 0.627 0.625 0.597 0..599 0.611 0.643 0.604 0.003 0.612 0.604 0.637 0.600 0.627 0.614 0.601 106 0.07 41 .4.606 0.622 0.600 0. Pentru atenuarea impulsurilor de presiune in vederea asigurarii unui regim stationar de curgere prin conducta. se va lua rRe = 1 .613 0.607 0.600 0.3 Coeficientul de debit α β 4 o pentru diafragme cu prize de presiune la fata β 5.615 0.606 0.0025 0. s-a intercalat in circuit rezervorul tampon (3).602 3.603 0.626 0.02 0.02 0.06 0.605 0.630 0.daca Re ≥ 106.598 0.103 104 0.003 0.608 0.632 0. Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia folosita pentru masurarea unui debit de aer refulat de un compresor (2) antrenat de catre motorul (1) este redata in figura 3.05 0.03 0.04 0.598 0.632 0.626 0.624 0.104 0.04 0.619 0.611 0.599 0.0025 0.607 0.004 0.628 0.601 0.599 0.602 0.618 0.004 0.599 0.613 0.600 0.03 0.daca Re ≤ 104. .618 0.605 0.610 0.601 0.606 0.01 0.005 4 Re 5.602 2.3. iar d1 este diametrul conductei in mm.600 0.616 0.620 0.626 0.611 0. dat in tabelul 3.612 0.598 0.599 0.598 0.601 105 0.623 0.626 0.602 0.603 0.5.603 0.600 0.05 0. Valoarea lui ro se ia din tabelul 3.616 0.619 0.636 0.07 0.600 107 0.104 0.600 0.599 0.631 0.621 0.01 0. Tabelul 3.621 0.

695 0.24 0.25 0.687 0.10 0.685 0.10 0.670 0.659 0.644 0.663 0.714 0.685 0.16 0.666 0.721 0.18 0.629 0.703 0.636 0.09 0.659 0.14 0.653 0.15 0.667 0.21 0.707 0.664 0.705 0.648 0.24 0.651 0.684 0.687 0.674 0.659 0.675 0.689 0.687 0.671 0.22 0.712 0.646 0.683 0.691 0.21 0.675 0.640 0.655 0.667 0.689 0.23 0.671 0.682 0.678 0.652 0.658 0.637 0.701 0.647 0.679 0.683 0.705 0.08 0.694 0.659 0.719 0.675 0.636 0.644 0.668 0.710 0.655 0.682 0.18 0.25 0.705 0.716 0.17 0.640 0.674 0.651 0.19 0.22 0.695 0.660 0.703 0.663 0.26 42 .634 0.11 0.697 0.632 0.641 0.09 0.636 0.19 0.679 0.12 0.723 0.742 0.638 0.655 0.16 0.691 0.641 0.683 0.681 0.663 0.667 0.645 0.651 0.688 0.698 0.634 0.700 0.26 0.663 0.689 0.663 0.23 0.15 0.650 0.716 0.642 0.679 0.20 0.695 0.14 0.696 0.696 0.654 0.668 0.692 0.677 0.648 0.13 0.693 0.656 0.726 0.645 0.649 0.709 0.692 0.655 0.677 0.0.11 0.699 0.12 0.668 0.673 0.731 0.630 0.17 0.641 0.20 0.633 0.699 0.700 0.679 0.13 0.659 0.737 0.671 0.08 0.650 0.710 0.647 0.672 0.664 0.

725 0.769 0.35 0.742 0.721 0. β 4 Re 5.781 0.712 0.27 0.41 Tabelul 3.715 107 0.760 0.733 0.32 0.728 0.744 0.705 0.28 0.751 0.733 0.731 0.39 0.753 0.716 0.33 0.783 0.775 0.748 0.32 0.27 Tabelul 3.736 0.797 0.758 0.755 0.36 0.708 0.718 0.728 0.3.728 0.764 0.37 0.753 0.775 0.34 0.753 0.726 0.40 0.711 0.761 0.750 0.703 0.765 0.725 0.30 0.745 0.28 0.759 0.714 0.741 0.775 0.30 0.786 0.104 0.773 0.738 0.763 2.743 3.36 0.772 0.727 105 0.35 0.757 0.740 0.103 104 0.31 0.767 0.37 0.780 0.735 5.762 0.709 0.713 β 4 0.786 0.770 0.732 0.729 0.736 0.734 0.38 0.804 0.793 0.766 0.4 Valori ale lui ro pentru diafragme cu prize de presiune la fata d1 / kr 43 .720 106 0.717 0.748 0.707 0.792 0.38 0.750 0.743 0.781 0.755 0.29 0.756 0. continuare.748 0.757 0.792 0.777 0.738 0.40 0.723 0.770 0.729 0.798 0.41 0.31 0.763 0.745 0.104 0.723 0.39 0.753 0.29 0.721 0.76 0.0.748 0.701 0.786 0.104 0.732 0.719 0.33 0.740 0.34 0.747 0.

000 1.3 0. Fig.000 1.000 1.001 1.000 1.000 1.002 1.β 2 400 1.3.6 0.003 2800 1.006 1.000 1. Dupa pornirea compresorului si atingerea unui regim stationar de curgere a aerului prin conducta (presiune constanta in rezervorul 3) se trece la citirea indicatiile aparatelor.6 0.1 0.003 1.000 β 2 0.009 1.016 1200 1.000 1.000 1.000 1.1 0. respectiv a presiunii statice a aerului inainte de intrarea in diafragma (8).000 1.05 0.05 0.001 3400 1.3.000 1.002 1.002 3200 1.64 0.002 1.000 1.000 1.007 2000 1.000 1.000 1.006 1.4 0.005 2400 1.000 1. Instalatia experimentala 3. Se citesc: temperatura aerului.5 0.5 0.024 800 1. Presiunea si temperatura mediului ambiant se masoara cu un barometru respectiv cu un termometru de laborator.002 1. Termometrul (6) si manometrul cu lichid (7) servesc pentru masurarea temperaturii.000 1. in afara citirii corecte ale valorilor marimilor de baza care intervin in calculul si masurarea debitelor cu ajutorul dispozitivelor de strangulare.4 0.000 1.000 1.013 1.000 1.001 1.001 1.000 1. presiunea statica si caderea de presiune pe diafragma la manometrul (9).000 1.000 1.3 0.000 1.006 1.2 0. este 44 .014 1.000 1.001 1.004 1.000 1.2 0.000 1.64 Reglarea debitului de aer se realizeaza prin robinetul (5).3.020 1.004 1.001 1. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Problema importanta care se pune.001 1.003 1.000 1.000 1.009 1.000 1.011 1600 1.002 1.000 1.004 1.006 1.000 1.002 1.001 1.000 1.000 1.009 1.000 1.

2.05.10-2 m... a coeficientului de expansiune ε . (3.0.viscozitatea cinematica a aerului care se da : ν 0oCaer = 13. in cazul de fata). pentru temperatura masurata se va face o interpolare liniara (s-a neglijat influenta presiunii asupra viscozitatii. Tabelul 3.debitul volumic de aer in m3/s.50.0.10-6 m2/s si ν 100oCaer = 23.20.5 Valori medii. tabelele si diagramele prezentate).30 0. Criteriul Re se calculeaza cu relatia: .25.003 m3/s . determinat pentru fiecare masuratoare efectuata ( deci α si ε variabil. se va lucra cu α si ε ..10 45 .20 0.. fara sudura Conducte noi.3.0. in prima incercare pentru standul existent se ia Dv = 0.15) in care: d1 = 2. fara sudura Conducte noi..10 0. rulate.14). sudate elicoidal Conducte putin ruginite Conducte pronuntat ruginite Conducte cu depuneri mici 0. utilizandu-se relatiile de calcul (3.determinarea valorii coeficientului de debit α .10. Coeficientul de strangulare al diafragmei este: m=β 2 = d2o/d21 = (10 / 20)2 = 0.. precum si a densitatii aerului la conditiile de lucru. trase la rece..03 0. sudate longitudinal OTEL Conducte noi.13). orientative ale rugozitatii kr dupa STAS 7347/1-74 Materialul conductei Conditii de executie si exploatare kr [ mm] Conducte noi. trase la cald. fara sudura Conducte noi. Dv . (3.2.00 < 0. ν aer . Deoarece standul este dotat cu diafragma care are diametrul nominal sub 50 mm..10-6 m2/s.

. Cu relatia (3. Valorile marimilor masurate. t .17) Nota: Pentru Redl > 104 aceste erori sunt relativ mici.Conducte cu depuneri mari(strat gros) Conducte noi.6 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr.11).presiunea manometrica a aerului din conducta de masurare. Se mentioneaza faptul ca asupra debitului se mai pot efectua si determinarea altor erori de masura provenite din: determinarea lui ε ..0. Debitul de aer se va determina cu relatiile (3. determinate si calculate vor fi trecute in tabelul 3. determinarilor 1 2 3 4 5 C 46 . de variatia densitatii aerului cu p si t.01325 bar.13.. Tabelul 3.03.6.10..temperatura aerului masurata la intrarea in dispozitivul de masura. po = 1. (3.M. 1..12).20 0.0. in bar . in bar. (3.05 0.16) ] unde: pb este presiunea barometrica locala.0.. acoperite cu bitum Conducte cu acoperiri electrochimice >2 0. in oC. de calitatea muchiei diafragmei si altele care nu fac obiectul prezentei lucrari. Nr. (3.15 Densitatea aerului ρ se calculeaza cu relatia:  [ kg/m3 .acoperite cu bitum Conducte utilizate. crt. t o Marimea U.17) se determina abaterea coeficientului α fata de valoarea stabilita initial pentru a se vedea cu ce eroare s-ar fi lucrat in ipoteza ca: α 1 = α initial = constant: [ %] . pm .

p1 mm Hg N/m2 3. dupa exemplul urmator : Se apreciaza ca debitul de aer ce trece prin diafragma este Dv= 0. 15. 8.5 %. Se calculeaza: init . 10. 5.003 m3/s. 6. . ∆ p m=β Red1 α rRe α ε ρ Dv Dm Dvo ∆ α o 2 N/m2 kg/m3 m3/s kg/s m3N / s % De asemenea. 12.2. 9. 13. se precizeaza ca pentru o prima evaluare a debitului se adopta α i = α o = α Daca ∆ α este mai mare de ± 0. . se calculeaza din nou debitul recalculand α . 11. 47 . 14. p2 mm Hg N/m2 4. 7.

5. Red1 = 84.637 .000425381. cu aceste date. 1. se obtine α rRe = 1. pentru kt = 1.627. pb = 0. pentru p1 = 2 bar si β 2 = = 0.3 se obtine α S-a masurat: t=20oC.637271.12) rezulta: m3/s valoarea mult diferita fata de cea initiala. Pentru kr = 0. reluandu-se din nou masuratorile si calculele pana la respectarea conditiei impuse ca ∆ α ≤ ± 0. iar conform relatiei (3.000425381 = 0. ceea ce inseamna ca pentru calcule se va adopta valoarea ultima a lui α . Se recalculeaza α prin aceeasi metoda: w1 = 64. va rezulta: % > 0.25 si ∆ pmax = 5000 mm H2O.05 si d1 = 20 mm se obtine din tabelul 3. = 0. respectiv.995 bar.14) se obtine rRe = 1.05 % fata de ultima valoare luata in considerare.4.828. p1-p2 = 100 mm Hg = 13333 N/m2. pe de alta parte cu relatia (3.13) avem α = α o .627 . cu β 2 = 0.637.25 (respectiv pentru d1/kr = 400).00321 si α 1 o = 0. adica α 1 = 0.959. utilizand relatia (3. kg/m3. rRe = 0. ro = 1. obtinem ε =0. din tabelul 3.2.625. Se calculeaza: o = 0. Din figura 3. pm = 1 bar. 48 .0045.Pentru: .808 m/s.

DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE 4. sau capacitatea calorica specifica. (4. in J / (kg⋅ K) .T2) este data de relatia: Q12 = m⋅ ⋅ ( T2 – T1) [ J ]. c. caldurile specifice utilizate in tehnica. pot fi: a) calduri specifice masice.1. de intervalul de temperatura si de natura procesului termic.Obs. fiind o proprietate intensiva a corpurilor. 4. Caldura specifica c. Din punct de vedere a unitatii de cantitate de substanta luata in considerare. reprezinta energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un grad fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. Cantitatea de caldura schimbata de un corp de masa m in intervalul de temperatura (T1 . Dispozitivele moderne de masurare au in componenta lor minicalculatoare de proces. Capacitatea calorica a unitatii de cantitate de substanta se numeste caldura specifica sau capacitate calorica specifica. Capacitatea calorica a unui corp este un parametru extensiv. Notiuni generale Cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui corp cu un grad poarta denumirea de capacitate calorica. 49 . care efectueaza automat aceste calcule si trimite rezultatele la afisare pe un ecran sau la un inregistrator. depinzand de masa si natura acestuia.1) de unde rezulta expresia caldurii specifice: [J / (kg⋅ K)] (4.2) caldura specifica este o marime care depinde de unitatea de cantitate de substanta. Valoarea ei nu depinde de cantitatea de substanta.2) Potrivit relatiei (4. a unei substante omogene.

K)]. caldurile specifice pot fi: a) calduri specifice reale sau instantanee. (4. in J /( kmol⋅ K).b) calduri specifice raportate la metru cub normal. . c. CMp. b) calduri specifice medii. VM = 22. [J /(m3 K)]. cN.5) 50 . in kg/m3N . . Cmv . b) calduri specifice la volum constant .pentru gazul perfect: cp . este utilizata foarte rar in aplicatiile practice. cNv . CM . (4. pentru practica prezinta interes urmatoarele calduri specifice: a) calduri specifice la presiune constanta. N Din punct de vedere al intervalului de temperatura. c) calduri specifice molare. Relatiile intre aceste tipuri de calduri specifice sunt: CM = M⋅ c = VM ⋅ cN [J / (kmol⋅ K) ].3) unde: M este masa moleculara a substantei [ kg/kmol] . cN=ρ unde: ρ N ⋅ ⋅ c [J / (m3N. cNp. in J /(m3N⋅ K) . Dependenta dintre caldurile specifice este data de relatiile lui Robert Mayer: . Din punct de vedere a naturii transformarii realizata de substanta. cN. . Caldura specifica raportata la unitatea de volum c’. cv.414 .cv = R [J / (kg⋅ K)]. CM. (4.4) este masa specifica a substantei in conditii normale.volumul molar [ m3N/kmol] .

coeficientul real de dilatare volumica.6) unde: R este constanta particulara a gazului perfect. in grd-1.1 este reprezentata schematic instalatia cu ajutorul careia se determina caldura specifica a substantelor gazoase. a gazului metan in cazul prezentei lucrari.1. in Pa-1. .coeficientul de compresibilitate termica.2.6). in J / (kg⋅ K) . . Descrierea instalatiei si mersul lucrarii In figura 4. . Instalatia pentru determinarea caldurii specifice a 51 . La corpurile gazoase cp se determina experimental iar caldura specifica la volum constant. (4.. Fig. La corpurile solide si lichide are importanta practica numai caldura specifica la presiune constanta.4. rezulta prin calcul folosind relatiile (4. 4.5) si (4. cV.pentru gazele reale: [J / (kg⋅ K) ].

Caldura specifica la presiune constanta a gazului metan se determina considerand calorimetrul 2 ca incinta adiabatica. Temperatura t2 a acestuia la iesirea din calorimetru se masoara cu termometrul 8. Instalatia se compune din schimbatorul de caldura 1.9) unde: m este cantitatea de gaz metan care trece prin calorimetru.7) unde: Q1 este cantitatea de caldura cedata de gaz ansamblului calorimetric. Q2 . (4. gazul metan primeste caldura de la fluidul calorimetric aflat in interiorul acestuia care este incalzit cu ajutorul arzatorului 4. se determina cu termometrul cu lichid 5 si contorul 3. in kg. in J. Ecuatia calorimetrica a acestuia este: Q1 = Q2 [J] . (4.cantitatea de caldura primita de elementele calorimetrului. La intrarea in calorimetrul 2 se masoara presiunea statica pst cu manometrul cu lichid 6 si temperatura t1 cu termometrul 7. In calorimetrul 2.8) [ J ] . si contorul de gaz metan 3. Pentru uniformizarea temperaturii apei din calorimetru se foloseste agitatorul 11 antrenat de motorul electric 12. (4. calorimetrul 2. Cantitatile de caldura a1 si a2 se determina cu relatiile: [J ] .gazului metan. gazul metan cedeaza caldura ansamblului calorimetric. in J. 52 . Temperatura initiala to si finala t a apei din calorimetru se determina cu termometrul de precizie 9. Temperatura ti si volumul V ale gazului metan la intrarea in schimbatorul de caldura 1. citirea efectuandu-se prin intermediul unei lupe 10. In serpentina schimbatorului de caldura 1.

(4. (4. TN = 273.10) Din relatiile de mai sus rezulta: [ J / (kg⋅ K) ] . mi . Ti = ti + 273. t . in relatia (4. [ kg ] . in kg/m3N.volumul de gaz metan redus la starea normala. ..temperatura initiala respectiv finala a apei din calorimetru in oC.caldura specifica la presiune constanta. t1. t2 . in m3N.caldura specifica la presiunea constanta medie.9) calorimetrului: se noteaza cu C si poarta denumirea de capacitate calorica a [ J / K ] .masa componentului i al ansamblului calorimetric. VN .temperatura la starea normala. V . in J / (kg⋅ K). medie. a componentului i al ansamblului calorimetric. in J / (kg⋅ K).16 K . in oC. (4.volumul de gaz la starea de masurare determinat cu ajutorul contorului 3. (4.temperatura gazului metan la starea de masurare.13) unde: ρ N este masa specifica a gazului metan la starea normala.12) [m3N ] .11) Cantitatea de gaz metan ce trece prin instalatie se determina cu relatia: m=ρ in care: N⋅ VN . in K. in m3. in kg. 53 . to.16 . in K.temperatura gazului metan la intrare respectiv la iesire din calorimetru.

M. crt.presiunea statica a gazului metan la starea de masurare. in Pa. Nr. 1 Valori 2 3 media .M. in Pa.1 Continuare. 7. Temperatura medie a gazului metan la intrare Temperatura medie a gazului la iesire Temperatura initiala a apei Temperatura finala a apei Masa specifica a gazului metan la starea normala 6. Tabelul 4. in Pa.pst . 54 Marimea Simbol U.1 Valori masurate si calculate Nr. 1 C C C C Valori 2 3 media o o o kg/m3N Tabelul 4. 5.1. crt. pb . Marimile masurate si calculate se centralizeaza in tabelul 4. 1. 4.presiunea barometrica. 2. 8. 3. Presiunea barometrica Suprapresiunea gazului Temperatura gazului metan la starea de masurare pb pst Ti Pa Pa K ρ t1 t2 to t N o Marimea Simbol U.presiunea la starea normala. pN = 101325 Pa .

17.9. Caldura specifica la volum constant J/(kg⋅ K) 16. Caldura specifica la presiune constanta J/(kg⋅ K) 14. Volumul de gaz metan la starea de masurare Volumul de gaz metan redus la starea normala Cantitatea de gaz metan Capacitatea calorica a calorimetrului V m3 10. 12. VN m3N 11. Caldura specifica molara Exponentul adiabatic al gazului metan J/(kmol⋅ K) - 55 . Constanta particulara a gazului perfect R J/(kg⋅ K) 15. m C kg J/K 13.

h" = h’ + x . DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED 5. (5.2) reprezinta umiditatea vaporilor saturati de titlu x.lv [ kJ/kg] (5. in amestecul de vapori si lichid (mv + m) si care se numeste titlul vaporilor: [ -] .3) Entalpia masica a lichidului h’ la starea de saturatie este: 56 .1.5. iar cu indicele (" ) marimile referitoare la aburul saturat uscat.Notiuni generale Pentru a deosebi diversele stari de umiditate ale aburului saturat umed la o aceiasi presiune. Se va nota cu indicele (‘ ) marimile corespunzatoare lichidului de pe curba de saturatie. (5.1) Diferenta: y =1 .x [ -] . Entalpia masica a aburului saturat umed se determina cu relatia: hx= (1-x) h’ + x. s-a ales o marime noua reprezentand participatia masica a vaporilor de masa mv.

al calorimetrului (2).4) in relatiile (5.[ kJ/kg] .calorimetru. (5. 4. in oC.caldura masica de vaporizare. 2.manometru.3) si (5.4) s-a notat cu: lv. <> Fig.1. 5. cu termometrul (4) si manometrul (5). la trecerea printr-un dispozitiv de strangulare (1). Masurand presiunea p1 inainte de laminare. 5.termometre. temperatura t2 si presiunea p2 dupa laminare.2. (fig. 3. Schema instalatiei cu calorimetru de laminare: 1. presiunea aburului scade brusc. In fenomenul de laminare. Descrierea instalatiilor si mersul lucrarii a. avand loc o supraincalzire a aburului.1). la manometrul (3).caldura si t . Metoda calorimetrului cu laminare . [ kJ / kg] .5) Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se face prin doua metode: prin metoda calorimetrului cu laminare si prin metoda calorimetrului cu apa. sufera o laminare (fenomen de entalpie constanta).temperatura Aburul saturat umed produs de un cazan.5. masica medie la presiune constanta a apei care este de de incalzire a apei. adica starea finala a aburului (abur 57 . (5.dispozitiv de strangulare. in kJ/kg. Entalpia aburului saturat uscat este: h" = h’ + lv .5.

Pentru o intelegere mai completa a acestui proces s-a trasat desfasurarea lui si in diagrama T-s (fig. Se stabileste punctul 2. din care se duce o dreapta paralela cu axa 0s (dreapta de h = ct). corespunzator aburului supraincalzit de parametrii p2 si t2 (masurati). se face cu ajutorul diagramei h-s (fig. Din aceasta rezulta ca procesul de laminare este de entalpie constanta. desfasurarea acestuia se face cu o crestere de entropie ∆ s. Curba de titlu constant x. Reprezentarea procesului de laminare in diagrama h-s. chiar pe curba aburului saturat uscat (adica in punctul 2s). Pe cale analitica. pe cale grafica.5. se poate determina titlul si entalpia aburului saturat umed pe cale grafica sau analitica. care trece prin punctul 1 indica chiar titlul aburului saturat umed cautat.2). (5.5. Determinarea corecta a titlului x si a entalpiei h1x a aburului saturat umed din punctul 1 se face atunci cand punctul final 2 se gaseste in zona aburului supraincalzit (intre 2s si 2) sau la limita.6) 58 .5. Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed. [ kJ/kg] . titlul x si entalpia aburului saturat umed. si intrucat este un proces ireversibil. se determina pe baza caracteristicii laminarii: h1x = h2 . pana la intersectia cu izobara aburului saturat umed p1. gasind punctul 1.supraincalzit).3). cunoscand presiunea initiala si procesul care are loc.2. Iar entalpia aburului saturat umed hx corespunzatoare punctului 1 se citeste de asemenea din aceeasi diagrama Fig.

8) Marimile h’1 si lv1 se gasesc in tabele pentru presiunea p1 a aburului saturat umed.3. lv1 = h’1 + x ( h"1 .h’1) .care arata ca entalpia aburului inainte de laminare este egala cu entalpia aburului dupa laminare. termometrul (2). (5. corespunzator temperaturii si presiunii masurate cu aparatele 4 si 5 Fig. initial masurata cu manometrul 3. Instalatia necesara (fig.4) pentru determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se compune din: calorimetrul cu apa (1). cu conditia ca vitezele inainte si dupa laminare sa fie egale sau foarte putin diferite.5.7) Din ecuatiile (5. Entalpia aburului saturat umed este: h1x = h’1 + x . robinetul de alimentare (4). Entalpia aburului supraincalzit h2 se determina din tabele. 59 .5.6) si (5. Reprezentarea procesului de laminare in diagrama T-s. agitatorul (3). (5. b) Metoda calorimetrului cu apa.7) se obtine: .

Cantitatea de caldura preluata de ansamblul calorimetrului.K). ca = 4.ca t) [kJ]. caldura masica a apei.1863 kJ / (kg.11) in care: t este temperatura finala de echilibru din calorimetru care se citeste la termometrul (2).12) 60 . 1-calorimetru. ci reprezinta caldurile masice la presiune constanta ale acestora. in kg. 5. Sistemul apa-calorimetru contine caldura: Q1 = ( m1.9) unde: mi reprezinta masa partilor componente ale calorimetrului.manometru. va fi: Q3 = ( m1 ca + C ). 3.separatorul de apa (5).5. (5. 4. in kJ/(kg. ca + C ) to [kJ].separator de apa. 6. Se introduce in calorimetru m1 kg de apa si se masoara temperatura de echilibru din aparat.termometru.robinet.agitator.to ) [kJ].K).( t .termometru. 7. termometrul (6) si manometrul (7). Schema instalatiei pentru metoda calorimetrului cu apa. 2.ca t) = m2 (h’ + x lv1 . (5. to in o C.10) Daca se introduce in calorimetru m2 kg de abur saturat umed de temperatura si presiune cunoscuta cantitatea de caldura cedata de abur este: Q2 = m2 ( h1x . {n prealabil se determina capacitatea calorica a calorimetrului cu relatia: [ kJ / K] (5. in o C .4. (5. Fig.

(5.3.1 si se vor compara valorile obtinute pentru titlu si entalpie prin cele doua metode.12) se obtine: .14) 5.11) si (5. de masura I II III p1 p2 t2 h’ lv1 x bar bar o C m1 to t h’1 kJ / K kg o C C C kJ / kg kJ / kg grafic analitic o kJ / kg kJ / kg m2 x kg - hx grafic kJ/kg analitic hx 61 kJ / kg . de masura I II III Marimea Unit.Din egalitatea relatiilor (5. Tabelul 5. Avand determinata valoarea lui x. conform relatiei (5.1 Determinarea entalpiei si titlului aburului saturat umed Metoda calorimetrului cu laminare Metoda calorimetrului cu apa Marimea Unit. se determina: hx = h’1 + x lv1 [kJ / kg].13) in care restul marimilor au semnificatia fizica prezentata la punctul a. (5. In tabel se trec si valorile extrase din diagrame sau tabele de abur. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 5.13).

volumul gazelor inainte de ardere redus la starea normala. Caldura de ardere poate fi determinata intr-un calorimetru la volum constant (Qv). cpa = 4. in kJ/kg.1) in care lv este caldura medie de vaporizare. Determinarea caldurii de ardere a combustibililor gazosi prin curent de apa 6. Vo . w [kJ/kg] (6. in kg vapori/kg combustibil. in m3N.caldura masica pentru apa.1. (lv ˜ 2512 kJ / kg). impropriu denumita) a unui combustibil reprezinta energia termica degajata prin arderea completa a unitatii de cantitate din combustibilul dat [ kJ/(m3N.grd . te si ti .kg) sau kmol] . fm .cantitatea de vapori de apa din produsele arderii.temperatura apei la iesire si la intrare in calorimetru.lv . fara a se tine seama de procesul termodinamic sub care se degaja energia termica in procesele respective. La determinarea puterii calorice prin curent de apa. (6.DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI 6.1. 62 . in oC.Deoarece diferenta dintre Qv si Qp este mica.factor de corectie a indicatiilor debitmetrului. sau la presiune constanta (Qp).kJ/kg 6.1863 kJ/kg. caldura de ardere superioara redusa la starea normala se calculeaza cu relatia: [kJ / m3N] . practic se lucreaza cu Qi. intre acestea existand relatia: Qi = Qs .2) unde: m este cantitatea de apa in kg. Consideratii generale Caldura de ardere (puterea calorica.1. iar w . Dupa starea in care se gaseste apa in produsele arderii conform STAS 3361-62 se deosebesc: caldura de ardere superioara (Qs) si caldura de ardere inferioara (Qi).

vas de colectare. se pregateste vasul de colectare a apei si vasul gradat. Se stabileste circuitul de apa al calorimetrului. (6. arzator. racord. Aerul se va regla cu rondela arzatorului.4) unde: Vgo este volumul de gaze arse raportat la starea normala. 6. se determina cu relatia: 63 . In tabelul 6. Mersul lucrarii. cantar. manometru cu lichid. Caldura de ardere inferioara redusa la starea normala este: [kJ / m3N]. corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h. iar wc . arzatorul se introduce cu grija in calorimetru si se urmareste flacara printr-o oglinda metalica. conducte.[m3N]. calorimetru propriu zis.3. Factorul mediu de corectie a debitmetrului (a valorii citite la debitmetru). 40 mm H2O. T.1.3) in care: V este volumul de gaze inainte de ardere la starea de masurare. Determinarea factorului de corectie a debitmetrului Presiunea gazului se regleaza intre 20 . vas gradat. debitul de gaz se regleaza la 100 litri / h. astfel incat flacara sa fie albastra.2.1 se indica timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului. robineti. contragreutati. se precizeaza elementele componente ale acesteia: debitmetru. 6. p sunt temperatura si presiunea gazelor arse la starea de masurare. termometru..1. regulator de presiune. ceea ce corespunde la transmiterea a 3165 ± 160 kJ / h. conducta de prea-plin. dispozitiv de umezire a aerului. in K respectiv bar.. (6. Instalatia de masura Fara a se face o descriere detaliata a instalatiei de masura.cantitatea de condensat in kg. palnie. filtru. in m3. arzatorul se aprinde dupa ce acul indicator al debitului a facut o rotatie completa.

daca acul indicator arata "z" litri ( deci nu se citeste exact un litru.049 50..236 58. (n litri).304 33. ci mai mult sau mai putin).608 66.1 Timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h Puterea calorica a gazului Pentru debitmetru cu cadran de 3litri [kJ / m3N] 29.726 92. operatia se repeta pentru doua sau trei rotatii complete.353 83.863 46. iar este factorul de corectie al unui litru. (6.677 41. Tabelul 6.471 94 108 121 134 148 161 187 215 241 270 296 324 64 5 litri [ secunde ] 150 175 200 225 250 270 310 352 400 450 495 540 .490 37.981 75.5) unde: n reprezinta numarul de litri de gaz scurs.099 100.

Tabelul 6.2. in acest caz Vo ≈ Vgo.2 Valori masurate.1. Temperatura (oC) Presiunea barometrica (bar) 3. 1. etc.4. Gazul Mediul ambiant Gaz metan. Temperatura gazelor la iesirea din calorimetru (oC) si in (K) 5. 6. Factorul de corectie fm = Cantitatea de gaz arsa in timpul unei determinari 7. Starea gazului in debitmetru Temperatura (oC) Presiunea manometrica(bar) Presiunea absoluta (bar) 4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 6.Nota: Temperatura gazelor arse la iesirea din calorimetru trebuie sa fie foarte apropiata de temperatura mediului ambiant. Determinarea Temperatura apei la intrarea si iesirea din calorimetru [ oC] I ti te ti II te III ti te Citita : V (l) Redusa la starea normala Vo [ m3N] ta = pb= tg = pg= p = pb+ pg= t=T= 65 . 2. 6.

Determinarea puterii calorice a combustibililor gazosi cu calorimetru indicator si inregistrator 6. (6.2. intr-o incinta adiabata.1. Cantitatea de apa colectata [ kg] Caldura de ardere superioara |s [ kJ / m3N] 10 Cantitatea de condens colectata w [ kg] Volumul gazelor arse. 9.2. cantitatea de caldura cedata prin arderea gazului este preluata integral de un curent continuu de apa. 6. Vgo [ m3N] 11 12 Caldura de ardere inferioara |i [ kJ / m3N] Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate.6) ] 66 .1 2 3 Temperatura medie [ oC] ∆ t [ oC] 8. Consideratii generale La baza metodei automate pentru determinarea caldurii de ardere sta de asemenea principiul dupa care. Caldura de ardere superioara a gazului la starea de masurare este data de relatia: [ kJ / m3 .

(6. c = 4. in kg.diferenta de temperatura a apei la intrarea. in oC.1863 kJ/(kg. in litri. respectiv la iesirea din calorimetru. in kJ. ∆ t . V-cantitatea de gaz. Rezulta ca: [ kJ / m3 .c. (6. determinabila cu relatia: ] ] ] [ kJ / m3 . [ kJ / m3 .8) iar. (6. mcantitatea de apa.13) 67 . ( 6.9) unde: q este caldura de vaporizare a apei de condensatie obtinuta prin arderea a unui m3 de gaz. factorul de corectie F se calculeaza cu relatia : . Caldura de ardere superioara raportata la starea normala este: ] raportata la starea normala este: [ kJ / m3N] (6.12) unde. ( 6.7) Pentru c = ct. exprimata in kJ / m3. S-a prevazut ca raportul (raportul intre cantitatea de apa si cea de gaz ce trece prin calorimetru) sa fie constant.in care: Q este cantitatea de caldura primita de apa. se considera k1 = k.K).10) in care wc este masa condensului in kg.11) iar caldura de ardere inferioara [ kJ / m3N ] . ( 6. deci : [ kJ / m3 ..

se pot face citirile la termometre si milivoltmetre. Aceste valori reprezinta media a trei determinari.96 litri.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Modul de prelucrare a rezultatelor se arata printr-un exemplu de calcul. astfel: masa totala = 5. Pentru o rotatie a contorului de gaz corespunde 4. independent de determinarile cantitat ilor de apa si gaz.2.210 kg. T = t + 273 K si p = pb + pm . diferenta= 4.7 oC. pb fiind presiunea barometrica si pm . 6. masa vasului = 1. 6.2.73 oC.01325 bar .48 kg gaz.3.650 kg.1 este prezentata schema calorimetrului indicator si inregistrator pentru determinarea caldurii de ardere.presiunea manometrica din conducta de alimentare cu gaz dupa regulatorul de presiune. temperatura apei la iesire te = 20. Se compara valorile caldurii de ardere citite. Instalatia experimentala In figura 6. 6. iar corectata dupa foaia de etalonare a aparatului este de 3. 68 . Pentru un gaz oarecare s-a determinat m kg de apa. respectiv inregistrate cu valoarea determinata prin metoda neautomata. Temperatura apei la intrare: ti = 9.2. corespunzand la trei rotatii complete ale contorului de gaz.in care : To = 273 K .2. citita la aparatul indicator si inregistrator.440 / 3 = 1. Deoarece raportul este constant la calorimetrul automat. po = 1. Cantitatea de gaz aferenta este de 4 litri. Mersul lucrarii Lucrarea isi propune de a verifica valoarea caldurii de ardere a combustibilului. in bar.440 kg. in bar.

5-regulator de precizie. presiunea manometrica pm = 500 mm H2O = 0. 31-milivoltmetru inregistrator. 18-racitor apa recirculare. 24-termometru. Valoarea citita la aparatul inregistrator este de exemplu 17. 9-colector. 12-contor de apa. starea barometrica pb = 0.15-termometre. Calorimetru automat pentru gaze tip "JUNKERS-56": 1-regulator de gaz.racitor gaz. . 21-conducta legatura cu umidificatorul. 4-contor gaz. 19-palnie de reglaj. 32-milivoltmetru indicator. 17-palnie colectoare. 13-vas de compensatie. 3.04905 bar. 29-stut scurgere. 14. 33-comutator.97888 bar. Factorul de corectie va fi : Caldura de ardere superioara redusa la starea normala este : 69 kJ / m3N. 27. 23-gaze arse. 6-separator de apa.1. 22-umidificator. 2-saturator.Fig. 20-pahar. 7-robinet gaz. 30manometru gaz. Temperatura gazului tg = 21oC.intrare apa racire. 28-palnie evacuare. 16-coloana termoelectrica.200 kJ / m3.6. 8-arzator. 25-teava condens. 10pompa de apa. 11-regulator dublu prea-plin. 26-coloana reducere la starea normala.

3. 70 .3 Marimi masurate si calculate Nr. Determinari 1 1. Cantitatea de apa Cantitatea de gaz Temperatura apei la intrare 4.Rezultatele marimilor masurate si calculate se trec in tabelul 6. Cantitatea de apa condensata 7. 2. Coeficientul de reducere F \ Q‘i kJ/ m3 kJ/ m3 wc kg Q‘s kJ/ m3 te o 2 3 Media Obs. Caldura de ardere inferioara neredusa 9. Caldura de ardere superioara neredusa 6.3. Caldura de vapor.M.crt Marimea Simbol U.3 Continuare. Tabelul 6. 8. m V ti kg m3 o C C Tabelul 6. Temperatura apei la iesire 5.

Temperatura gazului Presiunea barometrica tg pb o C bar 13. Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate.10. 71 . Caldura de ardere inferioara raportata la starea normala Qi kJ/m3N 11. Caldura de ardere superioara raportata la starea normala Qs kJ/m3N *) Valoare citita la aparatul inregistrator. 14. Presiunea gazului Caldura de ardere superioara neredusa *) pm Q‘s bar kJ/m3 15. 12.

0oC si sub 0oC. ( 7. pv = p.2. 7. pv si ps sunt presiunea partiala respectiv presiunea de saturatie a vaporilor de apa. Pe fenomenul de evaporare superficiala a apei se bazeaza existenta vaporilor de apa din aerul atmosferic la temperaturi scazute. denumit si umiditatea absoluta sau continut de umiditate. 72 . Pentru aerul umed se definesc urmatoarele marimi: . Presiunile partiale ale aerului pa. Calculul marimilor principale ale aerului umed In baza legii lui Dalton se poate scrie : p = pa + pv .4) in care: Mv . Ma sunt masele moleculare ale vaporilor de apa si ale aerului uscat. iar xs . (7.Gradul de umiditate x.2 ) Aerul umed care contine cantitatea maxima de umiditate (de vapori de apa) se numeste aer saturat.gradul de umiditate al aerului umed saturat. Presiunea partiala a vaporilor de apa in aerul atmosferic este foarte mica si in consecinta este posibila evaporarea apei la o temperatura mult inferioara temperaturii de vaporizare la presiunea normala fizica de 1. DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED 7. este raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului uscat: .1) in care: p este presiunea totala a aerului umed. iar ra si rv sunt participatiile volumice ale aerului uscat si respectiv ale vaporilor de apa.1. (7.7.01325 bar. Notiuni generale Amestecul mecanic dintre aerul uscat si vaporii de apa formeaza aerul umed.rv . unde t = 100oC.3) sau: (7.ra . respectiv ale vaporilor de apa pv sunt: pa = p.

5) Presiunea partiala a vaporilor de apa.964 kg / kmol. se defineste cu relatia : ψ [ -] .8) in care: pentru R = 8314 J / kmol. (7. p si pv se inlocuiesc in N / m2..9) in care T este temperatura absoluta. (7. se obtine in S. (7.016 kg / kmol.4) : [ bar] . Mv = 18. (7. in K. se determina din relatia (7.: ] [ kg/m3 .10) in practica se considera ψ = ϕ .11) 73 .Gradul de saturatie ψ . Ma = 28. (7.7) Densitatea aerului umed se determina cu relatia : [ kg/m3 . Volumul masic al aerului umed se defineste cu: [ m3/kg] .I.K. (7. Umiditatea relativa a aerului umed este raportul dintre cantitatea de vapori existenta in aer si cantitatea maxima de vapori de apa pe care o poate absorbi aerul la acea temperatura si se defineste cu relatia : ] [ -] .6) Presiunea partiala a aerului uscat este: [ bar] . (7.

Datorita evaporarii. (7. Capetele termometrelor sunt scaldate de curentul de aer umed aspirat de catre un mic ventilator (4).2 se citeste temperatura corespunzatoare acestei presiuni. (7.t + x (cpa .14 ) Temperatura punctului de roua ( punctul τ ) este temperatura de saturatie a aerului umed care se raceste.Caldura masica la p = ct. 7. a aerului umed este: . Cel mai utilizat este psicrometrul din figura 7.K) este caldura masica medie a aerului uscat intre 0 si 50oC. [ kJ/(kg. Umiditatea relativa a aerului se determina folosind relatia (7. cpv= 1. denumit psicrometru cu ventilator de tip Asmann. Punctul τ se poate calcula astfel: cunoscandu-l pe x.866 kJ/(kg. ultimul fiind infasurat intr-o panza higroscopica imbibata cu apa.10) scrisa sub forma: [ -] .1.0106 kJ / (kg. care consta dintr-un termometru uscat (1) si un termometru umed (2). pastrandu-si umiditatea absoluta (x) constanta.t + 2512) [ kJ / (1+ x ) kg amestec ] ( 7.3.5 m / s.K) este caldura masica medie a vaporilor de apa intre 0 si 75oC.12) in care: cpa = 1.15) 74 .13 ) Entalpia masica a 1 kg de aer umed va fi : [ kJ/kg aer umed] ( 7. considerand-o egala cu ps. actionat cu resort metalic sau electric. se determina pv cu relatia (7. temperatura tum indicata de termometrul umed (2) este mai mica decat temperatura tus indicata de termometru uscat (1). Determinarea experimentala a marimilor aerului umed Umiditatea aerului se masoara cu aparate numite: higrometre.6). cu o viteza mai mare de 2. Entalpia amestecului a 1 kg aer uscat si x kg vapori de apa este: H1+ x = cpa. psicrometre sau psihrometre. iar din tabelul 7.K)] .

8. la temperatura t. 3.10-3 Tabelul 7. Fig. Coeficientul psicrometric depinde de viteza de circulatie a aerului w si se determina din tabelul 7.2.2 in functie de tum si tus .30 4. iar valorile lui p’s si ps se citesc din tabelul 7.1.13 0. 1.10-3 1. in bar / K. po= 1. este presiunea la starea normala fizica.10-3 0.ventilator.1.20 0.terometre. C coeficient psicrometric. Presiunea partiala umed saturat. t [ oC ] [ N / m2 ] .7.suport.10-3 0. continutul de vapori de apa x si entalpia a aerului x [ torr ] [ kg / kg ] 75 H1+ x [ kJ/(1+ x)kg .80 2. Tabelul 7.9.00 C [ bar / K ] 0. ps.1 Coeficientul psicrometric C w[m/s] 0. in bar. pb = p este presiunea barometrica si totodata si presiunea totala a aerului umed.01325 bar.3. tip Asmann. 2.10-3 w[m/s] 0.7.1. la temperatura tum. Psicrometru cu ventilator.in care: p’s este presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer.10-3 0. 4.67.40 C [ bar / K ] 1.presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer insa la temperatura tus.

001969 am.879 4.5 657.00520 0.182 Tabelul 7.10 6.716 -0.2 562.3 309.605 -3.0 934.986 -4.889 4.00485 0.038 18.946 2.00390 0. 0 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 1 337.0 436.00420 0.6 813.00451 0.761 3.196 7.1 401.001650 0.2 Continuare.321 3 0.002149 0.54 7.002552 0.5 517.015 23.002781 0.5 283.001180 0.] 4 -5.150 .880 21.209 + 1.276 3.29 5.532 2.003030 0.3 872.566 3.00330 0.002343 0.008 3.3 758.6 1001.93 5.125 2.521 6.579 4.0 -10 -9 -8 1 259.216 4.298 2.6 368.8 475.51 3 0.00359 0.912 9.00598 0.936 15.3 2 2.154 17.01 7.00558 0.5 2 1.512 12.754 11.1 610.3 705.00642 76 4 -1.69 6.

02347 0.01951 0.83 21.700 45.01174 0.3 2064.865 Tabelul 7.0 2809.01519 0.051 86.74 28.0 2 25.23 11.493 73.05 8.00844 0.631 48.259 58.3 2338.3 2984.932 32.656 91.8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 1073.3 1817.01724 0.99 12.00964 0.608 61.3 1937.61 9.01030 0.0 1402.910 55.01100 0.6 1497.0 1264.384 40.54 18.00688 0.00788 0.6 2486.561 51.01337 0.318 34.830 37. 0 26 27 28 1 3361.6 1705.2 Continuare.63 14.679 77.105 42.48 10.02077 25.01254 0.76 0.02493 77 4 82.79 13.35 3 0.957 65.01833 0.38 23.680 .2 3780.00902 0.2 3565.3 1148.01425 0.48 16.0 3168.6 2644.0 8.48 17.02209 0.52 11.07 22.725 69.21 9.01618 0.3 1598.588 29.00736 0.53 15.21 26.0 1228.65 19.370 27.0 2197.

18 44.02980 0.32 0. xs [ kg / kg] .9) calculata pentru temperatura citita la termometru uscat (tus).14) sau utilizand valoarea lui H1+ x din tabelul 7. ps . Gradul de umiditate se obtine din relatia (7.02649 0.0 7376.588 113.2 4754.13) si (7.0 5624.07 49.0379 0.287 139.03569 0.2 pentru valoarea lui (tus).02814 0.90 42.29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 4005.12). in diferite locuri din laborator cu psicrometrul Asmann si in limita timpului disponibil chiar in afara cladirii.73 39.03169 0. Umiditatea relativa a aerului ϕ se va calcula cu relatia (7.67.0425 0.0 5941. 78 .0506 97. Presiunea partiala a aerului uscat se determina cu relatia (7.122 102.69 52. densitatea aerului umed cu relatia (7.0 6625. din tabelul 7. Se vor face masuratori pentru determinarea marimilor aerului atmosferic (ambiant).521 154.2 4242.146 107.0 30.3 se trec marimile masurate si calculate ale aerului umed.056 162.56 47.382 7.15) unde pentru C se adopta valoarea C = 0.2 6992.0401 0.2 6276.03364 0.5) considerandu-se ψ = ϕ . unde valoarea lui xs se considera aceea din dreptul temperaturii indicate de termometru umed (tum).010 170.70 35. Caldura masica cu relatia (7.310 125.449 119. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor In tabelul 7.7 4493.4.404 146.44 55. iar entalpia masica a 1 kg de aer umed cu relatiile (7.10-3 bar / K .82 33.0478 0. iar pv = ϕ .7).66 37.589 132.0451 0.2.5 5030.04 31.5 5320. astfel: x = ϕ .

1 Determinarea 2 3 4 Obs.Tabelul 7.M. 1 Marimea masurata sau calculata Presiunea barometrica respectiv presiunea totala a aerului umed 2 Temperatura termometrului umed 3 Temperatura termometrului uscat 4 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului umed 5 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului uscat 6 Umiditatea relativa a aerului umed 7 8 Gradul de umiditate Presiunea partiala a x pa kg/kg bar 79 Simbol U.3 Tabelul cu rezultate experimentale si calculate Nr. p = pb bar tum O C tus o C p’s bar ps bar ϕ - . Crt.

aer umed ρ kg/m3 cp kJ/(kgK) 80 .aerului uscat 9 Densitatea aerului umed 10 Caldura masica la p = ct.a aerului umed 11 Entalpia masica a 1 kg de aer umed h kJ/kg.

aria sectiunii normale pe directia fluxului termic. Notiuni generale Transferul de caldura prin conductie are loc prin medii lipsite de miscari aparente cum este cazul solidelor si a straturilor fluide foarte subtiri. pulbere etc. δ . fiind cauzat de existenta unei diferente de temperatura in material.). forma sub care se gaseste (bucati.1. in m. A . DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE 8.temperatura.1) unde: este fluxul termic transmis prin conductie. in W/ m2. in m2. Cantitativ.conductivitatea termica a materialului. acest transfer de caldura se exprima prin legea lui Fourier: [ W] . t2 . (8.densitatea fluxului termic. t1.temperaturile pe suprafetele exterioare ale materialului. . din care cele mai importante sunt: 81 . etc.Metodele folosite pentru determinarea acesteia sunt cele experimentale. in W .grosimea materialului. Conductivitatea termica a unei substante depinde de numerosi factori ca de exemplu: starea de agregare. structura. in W/(m⋅ K). λ .8. in oC.

Schema de principiu este prezentata in figura 8. b) in regim variabil . In acest scop fiecare placa este legata la cate un circuit de incalzire-racire cu apa. respectiv 11. precum si temperaturile t1 si t2 pe cele doua suprafete ale unei placi de forma paralelipipedica.metoda modelarii termice. singura deosebire fiind reglarea debitului de apa de racire care trece prin serpentinele 16. Astfel.1. metoda comparativa de incalzire cu viteza constanta. Reglarea debitului de apa de racire la termostatul 10. una inferioara 3 si una superioara 4. este condusa in continuare in termostatul 11.Bock. si o temperatura constanta ridicata pe suprafata superioara a probei de material. 82 . se realizeaza cu ajutorul robinetului 18. metoda tubului cilindric..1. iar masurarea acestui debit se efectueaza cu ajutorul robinetului cu plutitor (rotametru) 19. etc. metoda izvoarelor instantanee.metoda placii. Instalatia este compusa din doua placi. tw1 precum si cele de iesire tk2.2. Principiul metodei de determinare a conductivitatii termice utilizata in lucrare se bazeaza pe relatia (8. 17.13 si rezistentele electrice 14. care au rolul de a mentine o temperatura constanta coborata pe suprafata inferioara a probei de material 1 introdusa intre cele doua placi. prevazut cu cate un termostat 10.a) in regim stationar .8 respectiv 7. tw2 din placi sunt masurate cu ajutorul unor termometre cu lichid 6. metoda regimului regulat. 8. Schema de principiu a instalatiei pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide. metoda racirii laterale a unei bare prismatice. etc.8. Fiecare termostat este prevazut cu cate un regulator de temperatura 10a. apa de racire dupa ce trece prin termostatul 10. 11a cu termometrele cu cheie magnetica 12.1) si consta in determinarea pe cale experimentala a cantitatii de caldura transmisa in unitatea de timp si unitatea de suprafata. Pentru termostatul 11 debitul de apa de racire poate fi redus cu ajutorul robinetului de ocolire 20. Fig. metoda placii termoflux. metoda puntii termice. 15. Functionarea celor doua termostate este identica. Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide este de tipul dr. metoda etalonului indefinit.9. Temperaturile de intrare tk1.

3. In zona placilor. Intregul ansamblu al placilor este izolat adiabatic pe partile laterale cu ajutorul unei cutii de protectie. Se aseaza placa superioara 4 peste proba si se fixeaza cu cele patru micrometre 39. Mersul lucrarii Se indeparteaza cutia de protectie dupa care. un buton 34 pentru controlul punctului de nul al indicatorului milivoltmetrului 26. cu doua suduri. precum si borna 35 la care se conecteaza sistemul optic de citire a indicatiilor termometrelor. unde sunt plasate aparatele si cheile de actionare. un ceasornic cu secundar central 33. Panoul 36 (fig. 8. citirile trebuind sa fie efectuate cu 4 zecimale.8. Urmeaza apoi izolarea ansamblului cu ajutorul cutiei de protectie. un intrerupator 32. Daca rezistenta electrica ar fi alimentata continuu cu energie electrica. mai cuprinde: becurile de semnalizare 29 si 30 care indica functionarea termostatelor 10 si 11. Cantitatea de energie electrica consumata se masoara cu ajutorul contorului 23. un transformator cu sase pozitii 25 si un voltmetru 31. se ridica placa superioara 4 impreuna cu capacul 38. Pentru egalizarea temperaturilor pe intreaga suprafata superioara a probei. una pe placa de incalzire si una pe placa superioara. care face ca alimentarea rezistentei electrice sa se faca cu intermitenta. cu ajutorul bratului deplasabil 37. 83 .Fluxul de caldura care strabate proba de material este asigurat de placa de incalzire 2.2). instalatia este prevazuta cu un brat deplasabil 37 care serveste la montarea capacului 38 pe placa superioara 4. 22. instalatia este prevazuta cu un termocuplu 5. permitand asezarea probei de material 1 peste placa inferioara 3. un bec de semnalizare care este aprins cand circuitul este alimentat. atunci temperatura suprafetei de contact dintre placa de incalzire si proba de material ar fi si mai mare decat temperatura dintre suprafata de contact dintre placa superioara si proba de material. care este prevazuta cu o rezistenta electrica alimentata de la reteaua de energie electrica prin intermediul transformatorului 25 (care asigura o tensiune de 120 V) si a reostatului cu douasprezece pozitii. cuplat cu un milivoltmetru 26 si legat la un regulator 24. masurandu-se in acelasi timp grosimea probei cu exactitate de 1 / 100 mm. Circuitele electrice ale instalatiei sunt prevazute cu doua sigurante automate.

se deschide robinetul 18 de alimentare cu apa de racire a termostatelor. reglandu-se debitul de apa in asa fel incat timpul cat becul 29 este stins.2. Reglarea debitului de apa de racire a termostatului 11 se face in acelasi mod actionand asupra robinetului 20 si observand becul de semnalizare 30.Fig. deci dupa stingerea becurilor 29 si 30. Dupa efectuarea acestor operatii instalatia este pusa in functionare normala si se asteapta o perioada de 1-2 ore (in functie de grosimea probei de material). Se roteste cheia de actionare a transformatorului 25 pana cand indicatorul voltmetrului 31 indica tensiunea de 120 V. Se efectueaza legatura la reteaua de curent alternativ. 28.8. sa fie egal cu timpul cat acesta este aprins. In timpul efectuarii acestor operatii se alimenteaza in mod automat cu energie electrica placa de incalzire 2. se fixeaza temperaturile apei in circuitele celor doua placi astfel ca intre acestea sa fie o diferenta de aproximativ 10oC. Realizarea acestui regim este pusa in evidenta de faptul ca indicatiile 84 . inchizand intrerupatorul 32 si intrerupatoarele termostatelor. cand. Prezenta curentului electric este semnalizata de becurile 27. conectand sigurantele automate. Cu ajutorul cheilor magnetice ale termometrelor de la termostate. 29. Instalatie pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide. Dupa atingerea temperaturilor de regim. Intrarea in regim normal de functionare a placii de incalzire se realizeaza prin rotirea cheii reostatului 25 pana la o anumita pozitie. sa fie egal cu timpul cat este aprins. timp masurat cu ceasornicul 33. fapt evidentiat de aprinderea si de stingerea becului de semnalizare 28. 30. timpul cat becul de semnalizare 28 este stins. intrarea ei in regim stationar de transfer de caldura. iar temperatura apei din circuitul placii inferioare mai mare cu circa 3-4oC decat temperatura apei de racire a termostatelor.

2.8.7. 3. Timpul Indicatie contor Temperaturi placa superioara 4. Citirile se repeta la intervale de timp de jumatati de ora. 6. 1 2 3 Masuratori 4 5 6 7 8 C C C C o o o kWh Tabelul 8. Valori masurate si calculate Nr. crt.1.M. Datele de mai sus impreuna cu pozitia cheii reostatului se centralizeaza in tabelul 8. indicatia contorului de curent alternativ 23 in kWh cu o precizie de 1 / 1000 kWh.9 cu o precizie de 1 / 100oC. timp de 2 ore.M. Pozitie reostat Cantitate energie τ E tw1 tw2 tk1 tk2 ∆ E h kWh o Marimea Simbol U. 1.termometrelor 6. Marimea Simbol U. 1 2 85 Masuratori 3 4 5 6 7 8 . 9 variaza foarte putin in jurul unor valori stabile iar diferenta intre tw1 si tw2 respectiv intre tkl si tk2 este mai mica de 1oC. Temperaturi placa inferioara 5. Tabelul 8. precum si indicatiile termometrelor 6. crt.1. Masuratorile initiale constau din citirea orei indicate de ceasornicul 33. 8. Masuratorile propriu-zise in vederea determinarii conductivitatii termice incep in momentul intrarii in regim stationar a instalatiei. Nr. Continuare.1.7.

7. 8.

Intervalul de timp Factor de corectie

∆ ι Ri

h kWh/ m2div

9.

Temperaturi medii, relatiile : (8.2)-(8.5); (8.7)

tw1m tw2m tk1m tk2m twm tkm

o

C C C C C C C

o

o

o

o

o

10. 11.

Diferenta temper. Conductivitatea termica

∆ t λ

o

W/ (m⋅ K)

Operatiile de oprire a instalatiei constau din manevrarea butonului 32, aducerea la pozitia 1 a cheilor de actionare a transformatorului 25 si a reostatului 22 precum si inchiderea circuitului apei de racire a termostatelor. Dupa oprire se departeaza cutia de protectie si se efectueaza din nou masurarea grosimii probei de material cu ajutorul micrometrelor 39, datele obtinute impreuna cu cele initiale centralizandu-se in tabelul 8.2. Tabelul 8.2. Masuratori asupra grosimii probei de material δ [ mm] Marimea 0 Grosimea necorectata initiala din finala dfn + 0,04 + 0,24 + 0,04 + 0,05
86

d1 1

d2 2

d3 3

d4 4

Relatia 5 Masurata Masurata

Eroare micrometru - ε

Corectie ε Grosimea corectata initiala dic finala dfc

-0,04

-0,24

-0,04

-0,05 dictdint ε dfctdfnt ε

Tabelul 8.2. Continuare, 0 Grosimea medie initiala corectata di [ mm ] Grosimea medie finala corectata df [ mm ] Grosimea medie δ [ mm ] 8.4. Interpretarea rezultatelor Dupa efectuarea masuratorilor se determina temperaturile medii corectate ale apei la intrare tw1m si la iesire tw2m din placa superioara, respectiv temperaturile medii de intrare tk1m si de iesire tk2m din placa inferioara, cu ajutorul relatiilor : 1 2 3 4 5

[ oC] , (8.2)

[ oC] (8.3)

[ oC] , (8.4)

[ oC] , (8.5)
87

unde: tw1i, tw2i, tk1i, tk2i sunt temperaturile apei la intrarea si iesirea din cele doua placi la intervalul de timp ι i , in oC ; ε
w1,

ε

w2,

ε

k1,

ε

k2

- corectiile termometrelor 6,7,8,9, care sunt prezentate in tabelul 8.3 ;

n - numarul de intervale de timp. Diferenta de temperatura ∆ t se determina cu relatia :

[ oC ] , (8.6) unde: twm, tkm sunt temperaturile medii ale apei in placa superioara respectiv in placa inferioara calculate ca medii aritmetice, dupa relatiile: Tabelul 8.3. Corectiile termometrelor instalatiei, [ oC] Temperatura [ oC] 10 15 20 25 30 35 + 0,04 + 0,08 + 0,05 + 0,05 + 0,03 0,00 + 0,05 + 0,02 ε
w1

ε

w2

ε

k1

ε

k2

( temp.tw1)

(temp.tw2)

(temp.tk1) + 0,03 -0,04 + 0,03 + 0,03

(temp.tk2) + 0,08 + 0,07 + 0,02 + 0,03

. (8.7) Pentru calcularea temperaturii medii a probei de material se foloseste relatia:

[ oC ] . (8.8) Masuratorile si calculele asupra grosimii probei de material sunt prezentate in tabelul 8.2.
88

Densitatea fluxului termic care strabate proba de material se determina cu relatia :

[ W / m2 ] , (8.9) unde: ∆ Ei reprezinta cantitatea de energie electrica consumata intre doua masuratori succesive, in kWh ; ∆ ι
i

- timpul dintre doua masuratori succesive, in h ;

Ki - factor de corectie dependent de treapta de incalzire reglata cu ajutorul cheii de actionare a reostatului, factor a carui valoare se da in tabelul 8.4. Datorita faptului ca twm si tkm reprezinta temperaturile medii ale apei care scalda peretele interior al placilor si nu proba de material propriu-zisa, conductivitatea termica se calculeaza cu relatia corectata:

[ W / (m⋅ K ) ] , (8.10) unde: Rt = 0,00186 m2 K / W este constanta instalatiei. Conductivitatea termica variaza cu temperatura, valoarea ei fiind corespunzatoare temperaturii medii tm. Tabelul 8.4 Factorul de corectie Ki [ kWh / m2 div ] Pozitia reostatului 1 2 3 4 0,1249 0,1835 0,2629 0,3801 Ki Pozitia reostatului 5 6 7 8 0,5752 0,8328 1,2292 1,8468 Ki Pozitia reostatului 9 10 11 12 2,7063 3,8960 5,5544 8,0619 Ki

89

In cazul gazelor reale caldurile specifice variind cu temperatura si presiunea. In cazul gazelor perfecte la care cp si cv nu depind de temperatura.9. exponentul adiabatic k are o valoare unica pentru un anumit gaz. la o destindere adiabata (12) si apoi la o incalzire la volum constant (2-3). mai intii. stabilindu-se parametrii de stare in diferite stari de echilibru termodinamic. Notiuni generale Principiul de determinare a exponentului adiabatic consta din realizarea unei succesiuni de transformari reversibile a unui gaz . rezulta ca si exponentul adiabatic va fi functie de acesti parametri . pana la temperatura initiala (fig.9. In cadrul prezentei lucrari agentul termodinamic este supus. DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT SI DESORMES 9.1).1. 90 .

(9.1) si (9.1) p1 V1 = p3 V3 .2 se recurge la urmatorul mod de lucru pentru determinarea exponentului adiabatic al aerului.1.9. inseamna ca dispozitivul de masurare este etans. se poate scrie: p1Vk1 = p2 Vk2 (9. Masurand parametrii de stare p si T in cele trei puncte ale transformarilor. la starea mediului ambiant. indicatia manometrului ramane constanta. h1 = 0. (9. Instalatia experimentala si mersul lucrarii Cu ajutorul instalatiei experimentale prezentate in figura 9. p1 = pb.2) Din relatiile (9. Se noteaza valorile T1 si pb.Reprezentarea in diagrama p-v a experimentului.2) se obtine : .Fig. 91 .2. Daca dupa inchiderea robinetului 6. Se aduce apoi incinta la starea ambianta deschizind robinetele 5 si 6 si se asteapta realizarea echilibrului termodinamic: T1=To. observabil prin denivelarea lichidului manometrului 4 cu h > 200 mm. Se verifica mai intai etanseitatile dispozitivului de masurare.3) 9. facandu-se in incinta cu ajutorul ejectorului un vid partial.

Instalatie pentru determinarea exponentului adiabatic k: 1. prin transfer de caldura de la mediul ambiant. 3-termometru. 8. g .ρ H2O .ρ H2O . Pentru destinderea adiabatica (1-2) se inchid robinetele 5 si 6.ajutaj de golire.camera de amestec. 10. 2.2. 5. In acest timp robinetele 5 si 6 sunt inchise.izolatie. g .3) se obtine: .4) Tinand cont de dezvoltarea in serie a functiei logaritmice se obtine : (9.3. cum rezulta din desen.Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Inlocuind valorile obtinute la masuratori. h3 .robinete. recipient (40 dm3). se alimenteaza cu aer comprimat ejectorul si cand functionarea lui s-a stabilizat se deschide cca 20-30 secunde robinetul 6. h2 . 4. unde h3 reprezinta denivelarea lichidului manometrului 4. Deci p3 = pb .Fig. 9. apoi se inchid brusc. (9. Dupa realizarea echilibrului termodinamic se citeste indicatia manometrului 4. in relatia (9. la momentul respectiv. unde h2 este denivelarea lichidului manometrului 4. In momentul in care termometrul 3 indica T3 = T1 se citeste la manometrul 4 indicatia acestuia. 6. in N / m2 .conducta de golire. 9. In continuare se efectueaza incalzirea la volum constant a aerului ramas in recipientul 1.difuzor. Deci p2 = pb . prin indepartarea izolatiei termice.9. 7. in N / m2.manometru"U".5) 92 .

431 93 p [Mpa] 5 1. h2 [ mm] h3 [ mm] T1 [K] in recipient Valoarea Valoarea medie crt.503 1.653 15 1. Parametrul Simbol U. Depresiunea initiala la sfarsitul vacuumarii adiabate Depresiunea finala la 2.402 1 1. Tabelul 9.Repetand experimentul de n ori . calculat cu ecuatia de stare Beattie-Bridgemann t [oC] -40 -20 0.415 1. Temperatura finala in recipient T2 [K] k [ -] Exponentul adiabatic km= Tabelul 9. 5.2. citit 1.1 1.432 1.966 1.1 si se compara cu cele din tabelul 9.415 2 1.M.859 2. finele incalzirii 3. izocore Temperatura initiala 4.697 1.496 10 1.2 Exponentul adiabatic k = k ( t.p ) pentru aer.086 20 .6) Valorile obtinute din masuratori si calcule se trec in tabelul 9. se va calcula o valoare medie a exponentului adiabatic: (9.402 1. Nr.1 Valori masurate si calculate.

401 1.843 1.492 1.599 1.746 1.464 1.474 1.397 1.585 1.413 1.402 1.485 1.798 1.402 1.431 1.637 1.453 1.762 1.657 1.402 1.396 1.415 1.709 1.415 1.420 1.426 1.558 1.407 1.414 1.901 1.546 1.423 1.680 1.759 1. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI 94 .0 20 40 60 80 100 150 1.399 1.411 1.479 1.980 1.431 1.677 10.733 1.524 1.409 1.604 1.391 1.469 1.570 1.629 1.428 1.

proces care are loc intre un fluid aflat in miscare si un corp solid.aria suprafetei de contact dintre fluid si corpul solid. una dintre marimile principale care trebuie determinate este coeficientul de convectie termica α de la tevile fasciculului la agentul secundar. relatii in care intervin ca variabile marimi independente de unitatile de masura. pentru determinarea coeficientului de convectie termica α .coeficientul de convectie termica. ⋅ 95 . caldura specifica a fluidului. numite invarianti sau criterii de similitudine. Astfel. in W . in oC .1. masa specifica a fluidului. etc. Din aceasta cauza. tf . α . intrucat acesta depinde de o serie de factori printre care: viteza de miscare a fluidului. Notiuni generale Propagarea caldurii prin convectie reprezinta un proces complex de transmitere a caldurii.temperatura medie a suprafetei corpului. temperatura fluidului si a peretelui corpului solid.1) in care: reprezinta fluxul de caldura transmis. s-au determinat relatiile criteriale care guverneaza fenomenele respective . coeficient ce intra in alcatuirea relatiei coeficientului global de schimb de caldura k. in oC . viscozitatea fluidului. Pentru exprimarea fluxului de caldura care se transmite se utilizeaza relatia lui Newton : = α ⋅ A⋅ ( tf . conductivitatea termica a stratului limita de fluid. Dintre marimile care intra in alcatuirea relatiei lui Newton. particulare. determinarea coeficientului de convectie termica α prezinta dificultatile cele mai mari. In proiectarea si verificarea schimbatoarelor de caldura care folosesc astfel de fascicule de tevi. forma si dimensiunile suprafetei de contact. in W / (m2 K) . Schimbul de caldura intre un agent primar si un altul secundar prin intermediul unui fascicul de tevi este un caz de transmitere a caldurii des utilizat in practica industriala.10. Aceasta teorie permite utilizarea relatiilor obtinute pe model la fenomenul asemenea cu modelul. tp . pentru anumite cazuri practice.temperatura medie a fluidului care scalda suprafata corpului solid. in m2 . A .tp ) [ W ] (10. nu se folosesc relatii analitice ci relatii deduse cu ajutorul teoriei similitudinii.

Descrierea instalatiei Instalatia experimentala pentru determinarea coeficientului mediu de transmitere a caldurii prin convectie termica de la tevile unui fascicul la agentul secundar.2) in care: Nu este criteriul de similitudine Nusselt care caracterizeaza schimbul de caldura prin convectie. Instalatia pentru determinarea coeficientului de convectie termica. Instalatia se compune dintr-un ventilator centrifugal 2 antrenat de un motor electric 1.1. valorile pasurilor transversale si longitudinale.32 ⋅ C ⋅ Re0. care in tronsonul din mijloc are montat un fascicul de tevi 13.10. Dispozitia tevilor in fascicul este in esichier. precum si dimensiunile canalului. este prezentata in figura 10. Re . compus din tevi cu diametrul exterior de = 22 mm si de lungime 1 = 250 mm. se efectueaza utilizand relatia criteriala: Nu = 0. C . aerul. 10.coeficient a carui valoare se da in figura 10.2. Din rezervorul tampon aerul trece mai departe intr-un canal paralelipipedic 4.3.2. Pr .31 . care aspira aerul din mediul inconjurator si il refuleaza in rezervorul tampon 3.criteriul de similitudine Prandtl.61 Pr0. 96 .criteriul de similitudine Reynolds.1.Determinarea in acest caz a coeficientului de convectie termica mediu. ⋅ Fig. fiind date in figura 10. (10.

(10. Agentul primar. temperatura fiind masurata cu un termometru electronic 8.10. ρ .3) se obtine: .masa specifica a aerului inainte de faciculul de tevi. in m / s . introduse in interiorul tevilor si legate la reteaua de energie electrica prin intermediul unor borne 11.Fig. in N / m2. prin comutarea aparatului pe fiecare punct de masurare.viteza aerului inainte de fasciculul de tevi.4) in care: pd este presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi. Pentru determinarea vitezei de circulatie a aerului inainte de fasciculul de tevi.Parametrii geometrici ai fasciculului de tevi. Temperatura determinanta. cu circulatie intratubulara este inlocuit in instalatie cu rezistente electrice. se utilizeaza tubul Pitot 7 cuplat cu micromanometrul 5. Pentru masurarea acestui parametru se folosesc termistoare plasate in apropierea tevilor. Folosindu-se relatia : . in kg/m3.2. (10. Pentru determinarea masei specifice a aerului ρ se utilizeaza relatia: 97 . w . Re si Pr. este temperatura medie din fascicul. utilizata in stabilirea marimilor care intra in componenta criteriilor de similitudine Nu.

presiunea barometrica. o To . in K .temperatura la starea normala. po = 101325 N / m2 . To = 273 K .10.presiunea statica a aerului inainte de fasciculul de tevi. Ta = ta + 273 . in kg / m3N . Fig. = 1. in N/m2.temperatura aerului inainte de fasciculul de tevi. ..5) unde: ρ ρ o este masa specifica a aerului in conditii normale. precum si cu racordurile 6 si 10 pentru prelevarea presiunilor statice inainte de fasciculul de tevi si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul. (10. in N / m2 . in N / m2 . in K. po . 98 . Dependenta coeficientului C de regimul de curgere. Instalatia mai este prevazuta cu doua termometre cu lichid 9 si 12 pentru masurarea temperaturii aerului inainte si dupa fasciculul de tevi. pb .3.2928 kg / m3N .presiunea aerului la starea normala.

care este vehiculat prin instalatie si care este acelasi atat inainte de fasciculul de tevi cat si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul. In continuare.temperatura medie a aerului din fascicul. Amin . presiunile statice si .25 = 0.6) in care: A este aria sectiunii transversale a canalului. Cu ajutorul clapetei 4 se stabileste un anumit regim de curgere al aerului. unde n este numarul de tevi din sectiunea transversala prin fascicul . Dupa stabilirea unui regim stationar de transfer de caldura se noteaza presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi pd. Din relatia precedenta se determina viteza aerului in sectiunea minima de trecere prin fascicul: 99 . in m2 . 10.2 rezulta: Amin = L⋅ l . este dat de relatia: [ kg/s] .viteza aerului in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul.23 ⋅ 0.23 ⋅ 0. in K . temperatura ta a aerului inainte de fascicul.0575 m2. Mersul lucrarii Dupa verificarea instalatiei se pune sub tensiune motorul 1 care antreneaza ventilatorul 2 si asigura circulatia unui debit de aer prin instalatie. temperaturile aerului in fascicul ti si presiunea barometrica pb. in m / s . wmin .041 m2.022 ⋅ 0.4. A = L⋅ l = 0. masurata cu ajutorul termistoarelor. se pun sub tensiune rezistentele electrice din tevile fasciculului.aria sectiunii minime de trecere a aerului prin fascicul. Tam . Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Debitul masic de aer.25 – 3 ⋅ 0.25 = 0. in m2. Pentru prevenirea accidentelor este obligatoriu ca manevrele sa se efectueze in ordinea amintita mai sus.10. (10. Din figura 10.n⋅ de⋅ l = 0.3.

63 41.54 78.722 3.29 34.582 6.50 0 20 40 60 80 100 0.711 0.30 15.48 95.536 4.97 18.708 0.709 0.163 1.431 2.725 0.740 0.152 5.800 5. (10. Tabelul 10.95 9.703 180 200 250 300 350 400 450 500 600 2 Pr t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 3.690 0. Valorile lui ν si λ se dau in tabelul 10.680 0.85 55.1 in functie de temperatura.1 Proprietatile fizice ale aerului uscat la presiunea starii normale fizice t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 1.08 5.849 2.55 13. folosindu-se in acest sens relatiile: .[ m/s] .760 0.11 16.210 4.680 0. se determina pentru temperatura medie a fluidului.710 2.989 3.680 0.685 0. (10.8) .140 ν ⋅ 106 im /s] 3.713 0.53 70.05 62.685 0. Viteza se considera cea care se refera la suprafata minima de trecere a aerului prin fascicul.94 23.9) in care: ν este vascozitatea cinematica a aerului.570 2.431 5.17 47.06 0.715 0.605 2.680 0. (10.035 2.90 20. in m2 / s .690 0.57 Pr -150 -100 . marimea caracteristica fiind diametrul exterior al unei tevi din fascicul.222 100 ν ⋅ 106 im2/s] 32.690 .861 4.7) Criteriile de similitudine Re si Pr precum si conductivitatea termica λ care intra in componenta criteriului Nu.

crt.059 7.M.582 25.7 132.2. Tabelul 10.280 3.120 140 160 3. 1 2 3 4 Presiunea dinamica Presiunea statica a aerului inainte de fascicul Presiunea statica a aerului din fascicul Temperatura aerului inainte de fascicul 5 Temperatura medie a aerului in fascicul 6 7 8 9 10 Presiunea barometrica Masa specifica a aerului inainte de fascicul Viteza aerului inainte de fascicul Viteza aerului in sectiunea minima din fascicul Viscozitatea cinematica ν pb ρ w wmin N/m2 kg/m3 m/s m/s m2/s 101 Marimea Simbol U.725 0.85 0.23 27.700 0.5 0.2 Valori masurate si calculate Nr.382 3.8 152. Valoarea 1 2 3 pd N/m2 N/m2 N/m2 Ta K Tam K .665 7.408 113.700 0.725 Marimile masurate precum si cele calculate se centralizeaza in tabelul 10.55 29.695 0.690 700 800 900 6.

102 .a aerului 11 12 13 14 15 16 Conductivitatea termica a aerului Criteriul Prandtl Coeficient Criteriul Reynolds Criteriul Nusselt Coeficientul de convectie termica λ Pr C Re Nu α W/(m⋅ K) W/(m2 K) ⋅ 11. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR INCALZIT ELECTRIC 11. Notiuni generale Necesitatea cunoasterii coeficientului global de transfer termic k si a conductivitatii termice echivalente λ e se impune in multe domenii ale tehnicii si in special in cazul izolatiilor termice.1.

1) unde: A reprezinta aria suprafetei de schimb de caldura. conductia termica prin peretele neomogen (format din straturile de grosime δ 1.2) ⋅ ⋅ conv este coeficientul de convectie termica. 103 . ] rezultand valoarea coeficientului de transfer termic de suprafata +α rad [W / (m2 K)]. Fig.1. Schimbul global de caldura are loc intre doua fluide despartite printr-un perete (fig. In cadrul schimbului global de caldura. Densitatea fluxului de caldura q este fluxul termic transmis pe unitatea de suprafata: [ W/m2 . si transferul termic prin convectie si radiatie de la suprafata C a peretelui de temperatura la fluidul 2... λ 2. si este realizat din succesiunea transferului termic prin convectie si radiatie intre fluidul 1 de temperatura > si suprafata B a peretelui de temperatura . (11.Distributia temperaturii intre fluide despartite printr-un perete plan neomogen.. aportul radiatiei termice la transmiterea caldurii se ia in considerare prin coeficientul de transfer termic de suprafata prin radiatie α α : α =α unde: α conv rad. in W / (m2 K) .. avand temperatura < .. δ n avand conductivitatile termice λ 1. δ 2. Fluxul de caldura reprezinta cantitatea de caldura transmisa in unitatea de timp si se exprima in W. in m2.11..schimbul de caldura dintre partile componente ale diverselor instalatii si mediul inconjurator constituind o problema deosebit de importanta. λ n).11. (11..1)..

7) ………………………. 1 Diferenta de temperatura pe stratul de grosime δ a peretelui se obtine din relatia (11. (11.3) unde: α l este coeficientul de transfer termic de suprafata de la fluidul l la perete.3) rezulta: ⋅ [ ° C] . in W / (m⋅ K) . transferul de caldura dintre fluidul 1 si suprafata B a peretelui.5) unde: λ 1 este conductivitatea termica a primului strat. transferul de caldura prin convectie si radiatie intre fluidul 1 si peretele B. (11. in W / (m2 K) .6) In mod analog . (11. respectiv intre peretele C si fluidul 2. Din relatia (11. fluxul de caldura transmis prin primul strat al peretelui este dat de relatia: (11. [ ° C] . Avand in vedere cele de mai sus.8) 104 . se inlocuieste cu un transfer de caldura de suprafata. (11. (11. rezulta: [ ° C] .5): [ ° C] .In acest fel. se poate exprima cu ajutorul legii lui Newton : [W] .4) Pe baza legii lui Fourier.

(11.12) si se numeste coeficient global de transfer termic.4). adica = .6) ÷ (11.10) rezulta: [ W] .= = [ ° C] .14) 105 .11) unde: [W / (m2K) ] . (11.9) Considerand procesul de transmitere a caldurii stationar.Prin asemanare cu relatia (11.13) de unde: [W] (11.9). (11.8). rezulta: = 1 = 2 =..4) se exprima diferenta dintre temperatura suprafetei C si temperatura fluidului 2: [ ° C] .10) Din relatia (11. din insumarea relatiilor (11. si adunand relatiile (11. (11..(11. (11.6) ÷ (11. Daca se considera numai procesul de transmitere a caldurii prin conductie in interiorul peretelui. rezulta: [ oC ] .

incalzirea cuptorului incepe cu cateva ore inainte. (11.K) ] . Se masoara in continuare temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului cu ajutorul celor trei termorezistente 3.2. In acest scop.2. intrucat inertia termica este destul de mare. Dupa obtinerea regimului stationar de transfer de caldura.11.2) se compune din cuptorul electric 1 incalzit prin intermediul barelor de silita 2 si aparatura de reglare si masurare a temperaturii din cuptor. in m . Temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului se determina cu ajutorul unui termometru cu rezistenta din cupru 5 cuplat cu un logometru 12 si a trei termometre cu rezistenta din platina 3 cuplate cu un logometru indicator-inregistrator 6 plasat pe stativul 8.unde: [W / (m. Dimensiunile cuptorului sunt date in figura 11.15) si reprezinta conductivitatea termica echivalenta a peretelui. se determina consumul de energie electrica prin masurarea intensitatii I si a tensiunii U a curentului electric cu ajutorul ampermetrului 16 si a voltmetrul 13 plasate pe panoul 9. Instalatia experimentala (fig. temperatura 106 . Fluxul de caldura ce ia nastere in cuptor se regleaza cu ajutorul reostatului 10. temperaturi indicate de logometrul 6. Se determina de asemenea temperatura tc a mediului din cuptor cu ajutorul pirometrului termoelectric 4 si indicata de milivoltmetrul 14. prin actionarea intrerupatoarelor 7 si 15. δ fiind grosimea totala a peretelui. prin intermediul milivoltmetrului 14. Lucrarea se efectueaza dupa ce cuptorul a ajuns in stare de echilibru termic. si a termorezistentei 5. 12. Temperatura din interiorul cuptorului se masoara cu un termocuplu 4. Descrierea aparaturii si mersul lucrarii Scopul lucrarii este determinarea coeficientului global de transfer termic si a conductivitatii termice echivalente a unui cuptor incalzit electric.

prin transformare si adaptarea notatiilor de mai sus. U [V] I [A] [W] tc [oC] te [oC] ta [oC] Am [m2] k [W/(m2 K)] ⋅ λ e Obs [W/(m⋅ K)] 1. (11.3. crt. 107 .1 Rezultatele masuratorilor si a calculelor Nr. devine: [ W / (m2 K )] .11) care. Coeficientul global de transfer termic k se calculeaza cu relatia (11. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor si marimile obtinute prin calcul se centralizeaza in tabelul 11.indicata de 12. logometrul Media acestor masuratori va reprezenta temperatura exterioara a peretelui cuptorului te. 11.1.16) Tabelul 11.

se calculeaza cu expresia : [m2 ] .85⋅ U⋅ I [W].17) U . se poate adopta δ = 0.2.175 m. 3. δ . ∑ yi = 0. (11.tensiunea curentului electric.18) unde: Ai este aria suprafetei interioare a cuptorului. Am-aria suprafetei medii de transfer de caldura care. avand in vedere forma si dimensiunile cuptorului.grosimea peretilor. I . in oC. ta . (11.14) in care s-a tinut seama de notatiile de mai sus si in ipoteza ca α 1 = ∞ : [ W / (m⋅ K)] (11. iar te este temperatura medie a suprafetelor exterioare ale cuptorului. in A.120 m. Media unde: este fluxul de caldura determinat cu relatia: = 0.temperatura mediului ambiant. yi – suma muchiilor interioare ale cuptorului. Conductivitatea termica echivalenta rezulta din relatia (11.19) unde . in m2. in oC. in V. Am si tc au semnificatia de mai sus. 108 . δ .temperatura indicata de termocuplu.intensitatea curentului electric. tc .

tabelul cu rezultatele masuratorilor si a calculelor precum si o analiza a factorilor care influenteaza coeficientul global de transfer termic precum si conductivitatea termica echivalenta.Partea scrisa a lucrarii va cuprinde o succinta descriere a instalatiei experimentale folosite. 109 .

Pentru ca un anumit component din gazele arse sa fie analizat. Arderea poate avea loc intr-o atmosfera reducatoare sau oxidanta in functie de cerintele procesului tehnologic pe care-l deserveste. deoarece o valoare mica a procentului de C02 poate avea atat semnificatia unei lipse de aer cat si a unui exces de aer. pentru reglarea arderii in atmosfera oxidanta se determina continutul de 02 din gazele arse.. ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE 12.1.1 se reprezinta dependenta continutului de oxigen si bioxid de carbon in functie de coeficientul excesului de aer λ .Dependenta continutului de O2 si CO2 in functie de coeficientul excesului de aer λ .in scopul imbunatatirii randamentului arderii. In figura 12. este necesara masurarea a doi parametri: continutul de oxid de carbon si hidrogen din gazele arse. acesta trebuie sa aiba o anumita insusire specifica.12. Determinarea continutului de oxigen este mai avantajoasa decat a C02 . asa-numitele analizoare de gaze. 110 .12. Notiuni generale Pentru a asigura o ardere economica. In cazul instalatiilor termice care necesita o atmosfera reducatoare (λ < 1). iar C02 este influentat sensibil de compozitia chimica a combustibilului. Astfel. se utilizeaza sisteme de control ale arderii. pentru diferiti combustibili. cu ajutorul carora se verifica calitatea proceselor de ardere. de natura chimica sau fizica prin care se deosebeste de ceilalti componenti. Fig.1. raportul dintre aer si combustibil etc. Continutul de oxigen din gazele arse este in mod practic independent de varietatea sorturilor de combustibil.

6vase de absortie prin barbotare.manometru.I. In vasul de absorbtie are loc reactia: CO2 + 2 KOH = CO3K2 + H2O. hidrocarburile nesaturate ( Cn Hm ) in vasul 3. Schema analizorului de gaze arse de tip V. iar oxigenul in vasul 4.vas de absortie prin suprafata. 4.sticla de nivel.-2 (sau Orsat) cu ardere suplimentara. pentru absorbtia hidrocarburilor nesaturate (CnHm). 7. Fig.12.2 este redata schema de principiu a unui aparat pentru analiza chimica a gazelor arse de tip V.1) Solutia de bromura de potasiu (KBr) este formata din 20 % bromura de potasiu in apa.T.Proprietatile chimice constau in absorbtia componentilor in diferiti reactivi chimici.2. -solutia de bromura de potasiu (KBr). Absorbtia hidrocarburilor nesaturate poate fi realizata si intr-o solutie de acid sulfuric fumas (acid sulfuric concentrat care contine in solutie trioxid de sulf liber). 12.T. Reactivii utilizati sunt: . Analiza chimica a gazelor arse In figura 12.-2: 1. Absorbtia bioxidului de carbon se face in vasele 1 si 2. 12. 11.8-biurete.2. 9.3.5.I. 111 .2.hidroxidul de potasiu (KOH). pentru absorbtia bioxidului de carbon si de sulf. -solutia alcalina de pirogalol C6H3 (OH)3 pentru absorbtia oxigenului.cuptor electric de incalzire. 10autotransformator. Solutia de hidroxid de potasiu (KOH) se obtine prin dizolvarea a 200 g KOH in 400 cm3 H2O. (12.

spre vasul tampon 6 si inapoi in biureta. de unde din nou se va analiza produsul final de ardere CO2.3.2) Pentru determinarea componentelor CO. Arderea are loc datorita reducerii oxidului de cupru CuO care se gaseste in serpentina cuptorului.Solutia alcalina de pirogalol se obtine prin dizolvarea a 180 g KOH in 300 cm3 apa distilata la care se adauga 15 g pirogalol (acid pirogalic) in 50 cm3 apa. In vasul de absorbtie are loc reactia: (12. care se bazeaza pe proprietatile electrice ale diferitelor gaze componente ale amestecului de gaze arse. unde are loc reactia: CH4+ 202 = CO2 + 2H2O (12. se determina continutul de CO. . 6 ori in vasul 2 pentru absorbtia CO2 format. . . . se procedeaza la arderea lor in cuptorul electric.( CO2 + O2 + CO + H2 + CH4 + CnHm). . Analizorul GACOLoy afiseaza de exemplu urmatoarele date: 112 . La temperatura de 270. (12. prin trecerea probei de gaz din biureta de masurare in cuptor prin serpentina.4) Cantitatea de CH4 se determina prin micsorarea volumului amestecului in urma absorbtiei CO2 in vasul 2. Proba de gaz ramasa se trece in vasul 4 pentru absorbtia CO2 care s-a degajat din oxidul de cupru. 900 oC si se trece proba de gaz prin serpentina incandescenta a cuptorului. Analiza automata a compozitiei gazelor arse Analiza automata a compozitiei gazelor arse se realizeaza cu ajutorul unor analizoare de gaze ca de exemplu analizorul GACOLoy productie RFG-model 1990. 290 oC ard componentii CO si H2. ca de exemplu rezistivitatea electrica. Pentru determinarea continutului de gaz metan se ridica temperatura in cuptorul electric pana la 850 .3) si Prin micsorarea volumului amestecului se determina cantitatea de H2 apoi trecand proba ramasa de 5. dupa reactiile: (12. . sau de tip BACHARACH sau alte modele.5) 12. H2 si CH4 din gazele arse. Continutul de azot se determina dupa relatia: N = 100 .

9 % Data: Ora: T. gaz oC O2 % CO PPM (parti pe milion) CO mg / Nm3 CO2 % SO2 PPM SO2 mg / Nm3 NO PPM NO exprimat in NO2 NO mg / Nm3 Eta % (η ) Lambda .3.* G A C O . amb oC T.SN * Combustibil Gaz natural 11. 113 .(λ ) Schema unui astfel de tip de aparat de analiza automata a gazelor arse este prezentat in figura 12.

triunghiul de ardere dupa Ostwald prezinta avantajul ca permite determinarea imediata a coeficientului excesului de aer λ .Fig. pe cale chimica cu analizor Orsat sau pe cale automata. triunghiul de ardere dupa Ostwald. De asemenea utilizarea triunghiului de ardere fie dupa Ostwald fie dupa Gibbs. In figura 12. pe ceilalti doi componenti din gazele arse ( de exemplu.5 sunt prezentate triunghiurile de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan si pentru combustibil lichid usor (de calorifer) STAS 54-70. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Indiferent pe ce cale se face analiza gazelor arse. cunoscand in prealabil prin analiza chimica. dupa Gibbs. Schema unui aparat de analiza automata a gazelor arse. 114 . cade pe dreapta AB (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) si pe dreapta BC (pentru triunghiul de ardere dupa Gibbs). cunoscand procentul de CO2 si O2 . este valabil numai pentru combustibilul a carui compozitie chimica elementara este cunoscuta si pentru care s-a construit triunghiul de ardere respectiv). mai prezinta posibilitatea determinarii directe pe cale grafica a unui al treilea component. In figurile 12. procentul de CO poate fi determinat pe cale grafica).12. In cazul arderii complete cand rezulta numai CO2 si O2. 12.6 este prezentat triunghiul de ardere pentru acelasi gaz metan. sau dupa Gibbs. pe baza analizei chimice.4. Spre deosebire de diagrama Gibbs. trebuie sa fie urmata de o verificare a acesteia pe cale grafica (prin intermediul triunghiurilor de ardere).3. (Datorita variatiei compozitiei chimice elementare de la un combustibil la altul.4 si 12. punctul reprezentativ F.

respectiv BC (Gibbs).4) rezulta punctul F cu λ = 1. numai cand punctul F cade in interiorul triunghiului pentru arderea incompleta si pe latura AB (Ostwald). din analiza chimica a gazelor arse si a cantitatii de funingine rezultata din arderea incompleta a carbonului. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan.12.6). Pentru arderea incompleta cand rezulta CO2. O2 si CO. la intersectia lor rezultand punctul reprezentativ F (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) sau. se poate determina randamentul arderii η a. se duce o paralela la OA pentru valoarea lui O2 determinata in % si o paralela la OB pentru valoarea lui CO2 determinata in %. se obtine punctul F in triunghiul de ardere dupa Gibbs.7 %. cu relatia: 115 . pentru arderea completa.12.12.12 si CO = 6.Fig. In cazul arderii incomplete. din triunghiul de ardere dupa Ostwald (fig. ducand o paralela la AC pentru valoarea lui CO2 determinata in % si o paralela la AB pentru valoarea lui O2 determinata in %. Aceeasi situatie se obtine si la triunghiul de ardere dupa Gibbs (fig. Exemplu: prin analiza chimica a gazelor arse rezultate din arderea gazului metan s-a obtinut : 7 % CO2 si 6 % O2. Analiza este corecta.4.

5.] sau [kJ / m3N. in kJ / kg sau in kJ / m3N. [%]. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru combustibil lichid usor.7) 116 .Fig.cb.] (12.6) in care: Qi este puterea caldura de ardere inferioara a combustibilului.cb. iar Qpachin este caldura pierduta prin arderea incompleta a combustibilului. Qpachin se determina cu relatia: [kJ / kg.12. (12.

rCO.5 %.95 . Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 12. Vg. unde: Vg reprezinta volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 kg sau 1 m3N de combustibil in m3N / kg sau m3N / m3N. iar pentru combustibili solizi sub forma de praf. CH4 si a carbonului nears sub forma de funingine (grafit) . in %.Fig.642 kJ / m3N.97 . 0. 0. QiH2 = 10.5 .45 reprezinta Lo (aerul minim necesar arderii teoretice a un m3N de gaz metan) in m3N gaz metan. .continutul de funingine in g / m3N gaze arse ( pentru determinarea lui µ f. 99. Qi = 35583 kJ / m3N). η a = 0.9) relatie care este riguros valabila numai in cazul arderii complete. QiCO = 12.99 %. rCH4-participatiile volumice ale CO. rH2. Nota: se recomanda pentru gazele naturale η a = 98.6.332 kJ / kg reprezinta caldura de ardere inferioara pentru CO.8) unde: 9. . µ f. care pentru gaz metan se determina cu relatia aproximativa: [ -] .1. . pentru gazul metan se determina cu relatia: (12. H2 si CH4 in gazele arse.cb. .99 % . (Combustibilul utilizat: gaz metan . Volumul aproximativ de gaze arse. QiCH4= 35.1 Valori masurate si calculate. pentru combustibili lichizi η a = 0.12. (12. . 117 . iar λ este coeficientul excesului de aer. vezi lucrarea 14). . H2. Tabelul 12. Triunghiul de ardere pentru gaz metan dupa Gibbs.760 kJ / m3N.583 kJ / m3N si QiC = 34.

6. Indiferent prin care metoda se obtine analiza componentilor gazelor arse. analiza chimica a gazelor arse se poate face cu aparate de tip "Orsat" sau V. 1. [ 6] . 3. 7.Nr.M.I. |pachin kJ/ m3N.-2 (modelul prezentat in prezenta lucrare) sau cu analizoare chimice rapide de tip "Bacharach". utilizati in diferite procese energo-tehnologice. Vg m3N/m3N 11. η a % Observatii: Asa cum s-a mai aratat. 4. Determinarea Obs. crt. analiza gazelor arse se poate efectua pe cale cromatografica sau electrica (utilizand diferite proprietati fizice ale gazelor componente) sau pe alte cai. GACOLoy sau altele. aceste rezultate sunt utilizate pentru conducerea rationala (optima) a proceselor de ardere si pentru arderea cit mai economica a combustibililor clasici. 10. [ 7] . 5. Marimea masurata sau calculata Simbol U. Pentru mai multe detalii a se consulta bibliografia [ 1] . 1 Presiunea barometrica Temperatura ambianta CO2 O2 CO H2 N2 Continutul de funingine Coeficientul excesului de aer Volumul total al gazelor arse Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta Randamentul arderii pb tc µ λ f 2 3 bar o C % % % % % g/m3N daca este cazul - 9. 2.cb 12.T. 118 . utilizand metode automate sau semiautomate cu aparate inregistratoare sau indicatoare etc. 8. De asemenea.

schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate tot mai mult. un schimbator de caldura lichid-lichid (de tip Boiler).2. In ultimul timp.1 este reprezentat un schimbator de caldura vapori-lichid (de tip condensator).3 un schimbator de caldura cu placi lichid-lichid. Fig.13.1.2. de incalzire etc. iar in figura 13. In figura 13. Energia termica a agentului secundar este aceea care se utilizeaza in diferite scopuri tehnologice. Schimbatoarele de caldura sunt aparate termice de forme constructive si functionale foarte diversificate. in figura 13.3 la detaliul "mod de etansare intre placi". Schema unui schimbator de caldura de tip vapori-lichid. Notiuni generale Schimbatoarele de caldura sunt aparatele termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termic primar la un agent termic secundar. datorita eficientei crescute a transferului de caldura si a compactitatii (dimensiuni de gabarit cu mult mai reduse pentru un acelasi flux de caldura transferat). BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA 13. In figura 13.13. Fig. prezenta bilelor pe locurile fara garnituri. permite evitarea expulzarii garniturilor in cazul unei presiuni ridicate intre placi. 119 . Schema unui schimbator de caldura de tip lichid-lichid.13.1.

5.13. se considera cazul unui schimbator de caldura de suprafata. .2.2) Pentru determinarea fluxurilor de caldura ale agentilor termici. iar . 120 .placa de fixare anterioara si posterioara. se impune luarea unor masuri de imbunatatire. agentul termic secundar fiind apa (fig. (13. cu schimbarea starii de agregare a agentului termic primar. 4.garnituri. (13.Fig. Ecuatia generala a bilantului termic este: [ W ] . Calculul termic al schimbatoarelor de caldura Prin efectuarea unui bilant termic real al unui schimbator de caldura se urmareste determinarea randamentului termic al acestuia.fluxul de caldura primit de agentul termic secundar.conducta pentru agentul primar. 2. Schimbator de caldura cu placi (schema): 1.1) unde: este fluxul de caldura cedat de agentul termic primar. de la abur saturat la lichid. 6.fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectia si radiatia termica a suprafetei exterioare a aparatului. Randamentul termic este: [ % ] .3.suruburi de fixare. in W.placi nervurate.conducta pentru agentul secundar. 3. In cazul in care acesta nu este corespunzator.4). 13.13.

4.13. (13. in kJ/kg. Astfel consideram ca agentul termic primar 1. Din relatiile (13..). Agentul secundar 2.a.Fig.3) [W].. ti. hi.).13. Evolutia temperaturii agentilor termici.13. notat cu punctul M.a).4.13.3) si (13. Un caz mai interesant il reprezinta situatia in care agentul primar 1 este la intrarea in aparat.5). din starea de vapori saturati uscati (1) in starea de lichid (4) (fig.5) 121 .temperatura in punctele respective. Notam cu indice (1) agentul primar si cu indice (2) agentul secundar. la temperaturile prezentate in fig.in kJ/kg .4.4) rezulta ca fluxurile termice ale celor doi agenti termici pot fi determinate fie cunoscand entalpiile acestora in punctele considerate.b. iar in portiunea (3-4) in regim de racire la p = ct. Pentru aceasta situatie vom avea : [W] (13.2-3). In aceasta situatie este necesar sa se determine titlul x1 (acest lucru face obiectul lucrari de laborator nr. lc.caldura latenta de condensare. (13. in kJ/(kg.entalpiile specifice ale agentilor termici in punctele considerate. sub forma de vapori saturati umezi cu titlul x1< l (fig. din starea initiala caracterizata prin temperatura t’2 trece in starea finala caracterizata prin temperatura t"2 (fig.4. trece in acelasi aparat. caldura specifica la presiune constanta a apei. functionand in regim de condensare.13.K).4. [W ] . in kg/s. fie cunoscand caldurile masice medii si temperatura in punctele corespunzatoare.4) in care: Dm1. in oC. Dm2 sunt debitele masice ale celor doua fluide. in portiunea (1.

in cazul convectiei libere se determina cu relatia: [ W / ( m 2 .8 si 4. pma. [W] . in m2.aria suprafetei exterioare a aparatului. K ) ] ( 1 3 . 7 ) Deci.7). mai poate fi determinat si cu relatia: = k. mai poate fi determinat si pe cale analitico- [ W] .temperatura medie a suprafetei exterioare a aparatului si respectiv a mediului ambiant.A. ∆ tm.De asemenea. unde 2. (In conditiile unei izolatii perfecte Fluxul de caldura ≅ O ). α se determina in functie de tp si tamb cu relatia (13. 2 Coeficientul de transfer termic de suprafata. tp. pentru ca in caz contrar. este necesar ca masuratorile de debit si de temperatura ale agentilor termici sa fie facute cu maximum de precizie. in W/(m . rezultatele pot fi eronate.8) 122 . in oC.8 sunt coeficienti stabiliti pentru un schimbator de caldura avand mantaua exterioara cilindrica izolata termic. Se . experimentala cu ajutorul relatiei: pma. In conditia in care aceste masuratori sunt efectuate cu maximum de precizie se poate determina termenul Fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant.K). (13.6) unde: α este coeficientul de transfer termic de suprafata. (13. tamb.

conform relatiei de calcul : [W/ (m2.4). De fapt o verificare corecta a unui schimbator de caldura se face prin determinarea cit mai precisa a coeficientului de schimb de caldura.5a.13. Determinarea diferentelor de temperatura in cazul curgerii agentilor termici in echicurent (a. cunoscand valoarea lui A[m2] se poate determina valoarea lui k.diferenta medie logaritmica de temperatura dintre cei doi agenti termici. se determina cu relatia: [oC].K). determinata cu relatia (13. in W/ (m2.9) unde: ∆ tmax si ∆ tmin sunt diferentele de temperatura maxima si respectiv minima. de exemplu in contracurent. dintre agentii termici la intrarea si iesirea din aparat (fig.K).13. Fig.K) = 3.6 kJ/ (m2. Pentru schimbatoarele de caldura.a.1.10) se compara cu datele prezentate in tabelul 13.) si contracurent (b.K). Intrucat in tabelul 13.b. ∆ tm . evident pentru cazul unui schimbator de caldura dat (relatia fiind data pentru cazul general cand agentul (2) isi schimba starea de agregare). 123 .).b si c).13.K)] (13. ∆ tmax depinde si de raportul capacitatilor calorice al agentilor termici ( fig.). k.1.in care : k este coeficientul global de transmitere a caldurii de la fluidul 1 la fluidul 2 prin peretii despartitori respectivi.9). k este exprimat in kJ/(m2.h. (13. In conditia determinarii cat mai corecte a lui cu relatia (13.5.10) Valoarea lui k. in oC . in m2.6.h. tinand seama si de relatia (13.aria suprafetei de transfer de caldura a aparatului. Diferenta medie logaritmica de temperatura in cazul circulatiei agentilor termici in echicurent sau contracurent. se va tine seama ca 1 W/(m2.8) si (13. A .

. Variatia temperaturii agentilor termici la schimbatoare de caldura in contracurent pentru diferite capacitati calorice. . 1700 Tabelul 13. 300 bar) Lichid (1 . . gaz ( 1 bar ) Gaz (200 . .Fig. 20 bar) . . Tabelul 13. .1 Valoarea coeficientului k pentru diferite schimbatoare de caldura. gaz (1 bar ) 70 . . 130 630 . Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) (200 . . . [ 10] . .6. 250 Conditii de functionare Gaz (1 bar) . . . gaz k [kJ / (m2 h. . . 300 bar).K)] 20 . 124 . .1. . . Continuare. .13.

. 1700 1260 . 20 bar) Lichid . . lichid Abur in exteriorul tevilor . 170 40 . . . . . . . . 4200 1300 . lichid in exteriorul tevilor (1.. .. 3400 2100 . gaz ( 1 bar ) Gaz de inalta presiune (200. lichid in tevi k [kJ / (m2. 210 Teava in teava Gaz ( 1 bar ) . . . 40 40 . gaz in exteriorul tevilor: 1) cu circulatie naturala 2) cu circulatie fortata 17 . 6300 3400 . . .... . . 4200 Condensator Vapori organici sau amoniac in exteriorul tevilor Abur in exteriorul tevilor 14700. .62800 65 . h. 300 bar) in tevi. apa in exteriorul lor Apa sau apa fierbinte in tevi. . .. . . . . .lichide cu viscozitate mica 2) cu circulatie fortata 1300 .10500 1300 .. . 130 80 . . .K)] 850 . .Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) Conditii de functionare Gaz (200 . 300 bar) 630 ... 170 Recuperator de caldura Incalzitor de gaze cu tevi nervurate la exterior Gaze fierbinti in interiorul tevilor. . ..300 bar) in tevi si gaz de joasa presiune (1 bar) in exteriorul lor Teava in teava Gaz de inalta presiune (200. . 1700 125 . 4200 Vaporizator Vapori in interiorul tevilor: 1) cu circulatie naturala de: -lichide de viscozitate ridicata ( mare ) .. . . .

. . . . . . lichid in interiorul tevilor Preancalzitor cu placi Spiral Gaz . 210 1050 .. . . lichid in recipient Abur care se condenseaza in manta. 2100 1300 . Tipul schimbatorului Cu manta exterioara Conditii de functionare Abur care se condenseaza in manta. . 3400 Cu serpentina interioara Abur care se condenseaza in serpentina. . . . .. lichid in recipient k [kJ/(m2. Continuare.in tevi si gaz de inalta presiune in exteriorul tevilor Racitoare cu evaporare Gaz de inalta presiune (200. 8500 1700 . 6300 630 . lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in manta. 130 2500 . lichid Racitoare cu evaporare Apa in exterior.300 bar) in tevi. .K)] 1700 . . gaz de inalta presiune (200 . 300 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. . 1300 850 . . 5000 2500 . . 12600 Tabelul 13. . lichid in recipient Apa sau saramura de racire in serpentina.h. . . lichid in recipient Abur care se condenseaza in serpentina. . . . . . 3400 40 . . . .1. .. 8500 3400 . . gaz (1 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. . . 5000 80 . 12600 126 . . 4200 4200 . . gaz de joasa presiune (1 bar) Lichid . lichid care se vaporizeaza in recipient 2500 . lichid Abur care se condenseaza . . . . lichid in exteriorul tevilor Lichid . lichid 630 .

. (13. . in kg/m3. Z . de. Viteza de curgere a agentului termic in exteriorul tevilor (in lungul acestora). 3 m/s. . . . in m. lichid in recipient 1700 . 13. in m.densitatea medie la conditiile de lucru. Calculul vitezei de circulatie a agentilor termici in aparat Viteza de curgere a agentului termic in interiorul tevilor se calculeaza cu relatia: [m/s ] (13.diametrul exterior al tevilor in m . 40 m/s. 13. ρ i . adica in calculul gazodinamic. pentru lichide. 5 . D . care intra in calculul pierderilor de presiune prin frecare si rezistentele locale ale aparatului. n. 6300 2500 . . (1. Vitezele admise in mod curent sunt de 0. orientative.diametrul interior al tevilor.numarul de treceri (de cate ori setul de "n" tevi este dispus pe sectiunea transversala a aparatului). ρ e . dar duce in acelasi timp la marirea pierderilor de presiune pe aparat.27. respectiv la o crestere a consumului de energie pentru antrenarea pompelor. . lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in tevi. 25 m/s pentru gaze si pentru abur 20 .numarul de tevi (corepunzatoare unei singure treceri). n.3. 8500 2500 . Cresterea vitezei agentului termic.diametrul interior al mantalei cilindrice a aparatului.Cu tevi sudate la exteriorul recipientului Abur care se condenseaza in tevi.densitatea medie la conditiile de lucru. . lichid in recipient Abur care se condenseaza in tevi. ventilatoarelor etc. se determina cu relatia: [m/s ] . .numarul de tevi (corespunzatoare unei singure treceri). . in kg/s .coeficientul derivat din 4/π ). 8500 Nota: valorile lui k prezentate in acest tabel sunt valorile medii. in kg/m3.4.12) unde: Dme este debitul masic al agentului termic.5 .11) in care: Dmi este debitul masic al agentului termic. in kg/s. di. . . Descrierea instalatiei si mersul lucrarii 127 . conduce la imbunatatirea conditiilor de schimb de caldura. Nota: acestea sunt vitezele teoretice.

in kg/s. Z = 2. Masuratorile se fac in patru combinatii corespunzand pentru: • aparat in echicurent lichid . numarul de treceri pe sectiunea transversala. variind debitul de agent termic secundar (apa). Se determina de asemenea temperatura suprafetei exterioare a aparatului.schimbator de caldura. De = 228 mm.7 se compune din: conducta de abur (1) prin care de la un cazan de abur. lungimea totala a aparatului. se face legarea in contracurent si se repeta masuratorile. avand schimbatorul montat in echicurent. τ . Debitele agentilor termici se determina colectandu-i intr-un vas (fiecare in alt vas).7)). pentru un interval de timp. care este de tipul unui condensator tubular. 128 . diametrul exterior al aparatului. Schema instalatiei pentru determinarea bilantului termic al unui schimbator de caldura: 1. tamb. se mentine debitul de agent termic primar ( aburul sau apa calda ) constant. n = 21. de = 14 mm. Se vor face masuratori de debit pentru agentii termici si temperatura la intrare si la iesire a acestora. tp si temperatura mediului ambiant. l = 530 mm. In partea a doua a lucrarii. In prima parte a lucrarii.si contracurent.13. L = 660 mm. Aceste debite se pot masura si cu apometre. cu posibilitati de legare in echi .7. aburul intra in aparatul (2). si Dm2. lungimea tevilor .lichid. di = 9 mm. Schimbatorul de caldura (2) are urmatoarele caracteristici: • • • • • • • • numar de tevi.Instalatia din figura 13. ( acestea sunt necesare pentru calculul lui α cu relatia (13.conducta. cunoscut si cantarindu-i se obtine Dml Fig. in oC. diametrul interior al mantalei D = 220 mm. diametrul exterior al tevilor. diametrul interior al tevilor. 2.

9. η wi Dm2 t’2 t’’2 Dml t’1 t’’1 kg/s o I II III C C o W kg/s o C C o W % m/s 129 .4. 13. 3. 7. 6. Marimea (simbol) U.• • • aparat in contracurent lichid .2 Valori masurate si calculate (aparat pentru lichid-lichid) Nr. Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I II III 1. 4. se procedeaza in mod asemanator.2 si tabelul 13.lichid.lichid. Pentru schimbatorul de caldura cu placi. 2. Tabelul 13. fara a modifica conditiile de curgere.M. vor putea incepe dupa ce s-a atins un regim termic stabil.5.3. aparat in contracurent vapori . crt. Masuratorile in toate cazurile. aparat in echicurent vapori . temperatura agentilor termici la intrare si la iesire ramanand constanta. 10. 5. 8. Cu datele prezentate in aceiasi figura se poate calcula suprafata exterioara a schimbatorului de calura si respectiv a caldurii pierdute in mediul ambiant.lichid. prezentat in figura 13. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 13. Colectarea agentilor termici se va face in acelasi interval de timp.

K) W/(m2.8 1. k W W/(m2.5 3 4 5 6 t'1. 13.0 2.0 1. Parametrii aburului saturat.3.84 81.4 120. Tabelul 13.5 0.2 127.1 0.K) 15. lc si temperatura de saturatie t’1 pentru abur saturat uscat la presiunile uzuale de lucru la aparatul din figura 13.7.4.3 sunt prezentate valoarea caldurii latente de condensare.3. we tp tamb α m/s o C C o kJ/(m2.4 133. S-au pastrat notatiile din relatiile (13.5 2..6 151. respectiv figura 13.9 Tabelul 13.11.m i oCa 45.35 93. 12.4.3) si (13.h. 16.4) si semnificatia fizica a marimilor redate in figura 13.52 100 111.5 143. Valori masurate si calculate (aparat pentru abur-lichid) 130 .K) Nota: (pentru apa). p ibara lc ikJ/kga 2392 2304 2273 2258 2226 2202 2182 2164 2133 2109 2086 0. 14. In tabelul 13.8 158.

18. crt.K) 17. 3. 12. 8. Marimea (simbol) U. 6. 13. 14. 15. k kW kJ/(m2. 4.Nr. 10. η wi we tp t amb α Dm2 t’2 t’’2 Dml p t’1 lc t’’1 kg/s bar o II III I II III C kJ/kg o C kW kg/s o C C o kW % m/s m/s o C C o kJ/(m2. 5.M Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I 1. 2. 16.hK) Nota: si in acest caz 131 . 11. 9. 7.hK) W/(m2.

In concluzie, se va arata care din modurile de circulatie ale agentilor termici (echi - sau contracurent) sunt mai avantajoase din punct de vedere al randamentului termic. Referatul va cuprinde principiile de calcul ale bilantului termic, schema instalatiei, mersul lucrarii, tabelele cu rezultate si interpretarea lor. In functie de timpul disponibil se va putea efectua si o verificare termica a schimbatorului de caldura, determinandu-se:

(13.13) in care: ∆ tmc este diferenta medie logaritmica de temperatura calculata, obtinuta din relatia (13.9) pentru k determinat prin calcul teoretic, la conditiile concrete date; iar ∆ tmm este diferenta medie logaritmica de temperatura masurata efectiv la agentii termici ai aparatului si determinata din relatia (13.8).

132

14. BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR 14.1 Notiuni generale Ecuatia de bilant termic pentru un cazan de abur este:

[ kW ] , (14.1) in care: reprezinta fluxul de caldura dezvoltat prin arderea combustibilului, in kW ; - fluxul caldurii sensibile a combustibilului, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a aerului care participa in procesul de ardere, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, in kW ; - fluxul de caldura continut in aburul livrat, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin gazele arse evacuate, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin arderea chimica incompleta, in kW ; - fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie de la peretii exteriori si armaturile cazanului, kW ; - restul bilantului termic, in kW . Termenii din stanga ecuatiei sunt fluxurile de caldura intrate, iar cei din dreapta reprezinta fluxurile de caldura iesite din conturul de bilant. In cele ce urmeaza fluxurile de caldura se vor numi simplu calduri. In figura 14.1 se prezinta fluxurile de calduri intrate si iesite din conturul de bilant termic.

133

In cele ce urmeaza se vor prezenta explicit si detaliat fiecare termen.
Fig.14.1. Fluxurile de caldura intrate si iesite dintr-un cazan de abur.

14.2. Elementele bilantului termic pentru un cazan de abur, utilizand pentru ardere gazul metan 1. Caldura dezvoltata prin arderea combustibilului, Se determina cu relatia:
ac

= B . Qic , [kW] (14.2)

unde: B este debitul de combustibil, m3N/s sau in kg/s; Qic - caldura de ardere inferioara a combustibilului (pentru gazul metan Q ic = 35.583 kJ/m3N). Consumul de gaz se determina prin metoda strangularii cu diagrama, cu relatia:

[kg/s] (14.3)

[kg/m3], (14.4)

iar

[m3N/s]. (14.5)

In relatiile (14.3) α si ε sunt date (vezi lucrarea 3); dg- diametrul orificiului diafragmei, in ms ∆ pg se introduce in N/m2 si reprezinta caderea de presiune pe diafragma; pb si pm sunt presiunea
134

barometrica si manometrica, in bar; po= 1,01325 bar; To si Tg - temperatura la starea normala si respectiv a gazului din conducta, in K; iar ρ o= 0,715 kg/m3N este densitatea la starea normala fizica a gazului metan; iar Bm reprezinta debitul masic de gaz metan, in kg/s. 2. Caldura fizica a combustibilului, Se determina cu relatia: [kW] , (14.6) unde: = 1,57 kJ/(m3N.K) este caldura specifica medie la presiune constanta a gazului metan intre 0 - 25oC; tg - temperatura gazului din conducta, in oC . 3. Caldura fizica a aerului care participa in procesul de ardere, Aerul care participa in procesul de ardere provine din aerul insuflat de catre ventilator si aerul fals (intrat prin neetanseitati in incinta de ardere). Din analiza compozitiei gazelor arse se va determina continutul efectiv de bioxid de carbon CO2ef , iar coeficientul excesului de aer λ pentru gazul metan se va determina cu relatia [20]:

. (14.7) Cunoscand consumul de gaz metan consumat si λ se poate determina cantitatea totala de aer cu relatia : Daer = B.
λ .

Lo [m3N/s], (14.8)

unde: Lo = 9,393 m3N aer/m3N gaz - este aerul teoretic (minim) necesar arderii a 1 m3N de gaz metan. In consecinta: [kW] , (14.9) in care: o C. si taeri - temperatura aerului la intrarea in focarul cazanului, in

4. Caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, Se determina cu relatia:
135

Alimentarea cu apa a cazanului nu este continua. diametrul orificiului diafragmei. (14. Daca este montata diafragma.10) unde: temperatura apei la intrarea in cazan. fie debitul de apa.numarul diviziunilor la citirea a doua ( dupa o ora ).densitatea apei la temperatura de intrare in cazan. in kg/s.z2 ) . In consecinta. b) Cazul masurarii debitului de abur Masurarea se face tot cu ajutorul diafragmei: 136 . in N/m2 ( in aparat fiind pus mercur. (se citeste din anexa V). fie debitul de abur.12) in care: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0. (14. Se considera pe durata unei ore ca debitul de apa intrat in cazan este egal cu debitul de abur livrat de cazan (se neglijeaza pierderile de abur si scaparile de apa eventuale prin neetanseitati si in acest interval de timp. se va determina.[kW] .02775 m. ρ ai . ∆ pi in N/m2).densitatea apei la temperatura de intrare in cazan.33. nu se face purjarea cazanului). (vezi anexa V). ρ a . da =0.11) unde: z1 . ∆ papai . π i . In al doilea caz: [kg/h] (14. in kg/m3. Din aceasta cauza se vor citi datele de la apometru la inceput si dupa o ora. In primul caz: Dapa = ( z1 .caderea de presiune pe diafragma. fie pe conducta de livrare a aburului. in functie de aparatura de masura folosita pentru masurarea debitelor. se va citi caderea de presiune pe diafragma si timpul de functionare a pompei de alimentare (acest lucru se va repeta de cate ori va fi pornita pompa de alimentare in intervalul de o ora). in kg/m3.numarul diviziunilor la citirea intaia. in oC . Dapa debitul mediu de apa intrat in cazan. fie pe conducta de alimentare cu apa. z2 . a) Cazul masurarii debitului de apa. se va lua ∆ papai = 133.ρ a / 3600 [kg/s] .timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a pompei in decurs de o ora. daca este montat apometru. diviziunile reprezentand m3 de apa scursa.634).

Caldura continuta in aburul livrat. este diametrul orificiului diafragmei de aburs π i .3). 7. rCO.timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a consumatorului de abur ( daca functionarea nu este continua pe un interval de o ora ). pi in N/m2 ).16) in care: Vg este volumul total de gaze arse rezultate din arderea completa a unui m3N de gaz metan.02875 m.densitatea aburului la conditiile de lucru (abur saturat uscat. Se determina cu relatia: [kW]. Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta . 5. in functie de λ si t. in m3N/s.participatia volumica a CO si H2 in gazele arse. m3N gaze/ m3N gaz. (14. rH2 . este data in anexa XII).consumul de gaz metan. in N/m2 ( in ∆ aparat fiind mercur se ia ∆ pabi = 133.7) si la temperatura de evacuare tgev . conform anexei V).[kg/s] (14. in kg/m3. (14.642). QiCO = 12.coeficientul de debit al diafragmei de abur (α ab = 0. masurata la baza cosului. Caldura pierduta prin gazele arse evacuate. dab = 0.13) unde: α ab .642 kJ/m3N si QiH2 = 10. se considera aburul ca avand proprietatile aerului k = 1.coeficientul de expansiune al aburului (vezi lucrarea nr. Se determina cu relatia: [kW] . ε ab . se determina in functie de presiune din anexa V.14) in care: hab este entalpia aburului saturat uscat. (14.33. 6.caderea de presiune pe diafragma.760 kJ/m3N reprezinta puterea 137 .15) unde: reprezinta entalpia gazelor arse rezultate din arderea a unui m3N de gaz metan la un coeficient al excesului de aer λ determinat cu relatia (14. in kJ/kg. in oC (valoarea lui Hg. in % . Se determina cu relatia: [kW] . B . ρ ab . ∆ pabi .3.

Nota: Daca din analiza compozitiei gazelor arse rezulta un anumit procent de monoxid de carbon.392 1. practic se poate lua rH2 ≅ 0.5 rCO. µ f . Si . iar α i se calculeaza cu: 138 .5 24. Continutul de funingine se determina prin masuratori ale cifrei de fum (cu aparatul Bacharach cu tester de fum si hartia de filtru cu trusa etalon pentru innegrire). in m2s tSi.156 m2 si suprafata boltei S3 = 0. tamb .K).2. Caldura pierduta in mediul ambiant.719 Nota: pentru valori intermediare ale lui λ se poate face interpolare.332 kJ/kg.calorica inferioara a CO si respectiv H2. iar µ f se citeste din diagrama din figura 14. λ Vg[m N/m N] 3 3 1.5 15.3 22.9 18. (14.2 12.3 13.2 t/h (care face obiectul lucrarii) se considera trei suprafete de temperaturi medii diferite: suprafata de langa arzator Si = 0. in oC.temperatura suprafetei Si (valoare medie) si respectiv a mediului ambiant.988 2. Pentru cazanul de abur de 0. Tabelul 14.9 m2.17) unde: α i reprezinta coeficientul de transfer termic de suprafata.0 10. reprezinta caldura de ardere inferioara a carbonului. Volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 m3N gaz metan in functie de coeficientul excesului de aer λ este dat in tabelul 14. 8.aria suprafetei care are o temperatura medie tSi.168 1.8 m2. in W/(m2.302 1. QiC = 34. Se determina cu expresia: [kW] . suprafata cilindrica verticala S2 = 8.257 1.continutul de funingine din gazele arse in g/m3N gaze arse.1.809 2.1 Volumul total de gaze arse rezultate din ardere.

Cazanul trebuie sa fie pus in functiune cu cel putin 1/2 ore inainte de inceperea masuratorilor. Valoarea cifrei de fum µ de cifra Bacharach. 9. masuratori si interpretarea rezultatelor Se verifica starea si functionarea aparatelor de masura si a cazanului. f in functie 14. 139 .18) Temperatura suprafetelor tSi se masoara cu un termometru de suprafata de contact sau cu termoculori. Fig.[W/(m2.14. restul bilantului termic poate sa aiba valori si mai mici. In timpul masuratorilor se va evita purjarea cazanului. Nota: In functie de clasa de precizie a aparatelor de masura si de control. pentru a se intra intr-un regim termic stationar. Restul bilantului termic. Se recomanda ca valoarea acestui termen sa fie ≤ 3 % din suma caldurilor intrate in conturul de bilant termic. se determina din ecuatia (14.2. Citirile tuturor indicatiilor aparatelor de masura se vor face simultan.1) prin diferenta.K)] . Daca purjarea nu se poate evita. Mersul lucrarii. se va masura cantitatea apei purjate si temperatura ei. (14.3.

crt.M.2 Tabel cu rezultatele masuratorilor de bilant termic Nr. Tabelul 14. (14. Din datele din tabelul 14. asupra randamentului termic. 1 Finala Marimea Primara U.19) Se va observa influenta coeficientului excesului de aer λ .Rezultatele masuratorilor se vor trece in tabelul 14.2 (se va trece media aritmetica a doua sau trei citiri). I II III Obs ∆ pg mmH2O N/m2 pm Tg B bar K m3N/s kW 2 tg o C kW Calduri intrate 3 CO2ef λ Daer % m3N/h kW 4 z1-z2 ∆ papai m3/h mmHg N/m2 140 .2 se determina randamentul termic al cazanului cu relatia: [% ] .

crt.2 Continuare. 8 Finala Marimea Primara α tSi Calduri iesite 141 i U. Nr.M.K) o C Si m2 .∆ pabi mmHg N/m2 Dapa kg/h kW 5 ∆ pab hab bar kJ/kg kW Calduri iesite 6 kJ/m3Ng kW 7 Vg rCO m3N/m3Ng % % µ f g/m3N kW Tabelul 14. I II III Obs W/(m2.

ε si dg pentru diafragma de masurare a debitului de gaz metan s α si da pentru diafragma de masurare a debitului de apa s α de abur. ab. ε ab si dab pentru diafragma de masurare a debitului 142 .kW kW 9 10 η t kW % Nota: se dau: α .

In acest caz.15. Dupa principiul de functionare. consumand in acest scop energie mecanica. Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici.15. 15. instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1. hidrocarburile si diferiti compusi anorganici. de o larga raspandire fiind freonii. 143 . In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat.1). DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR 15. Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde). electrica. prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc. este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura. instalatia este cu ciclu combinat (3. instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific. instalatia reprezinta o pompa de caldura (2. masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe. iar daca To< Tamb< T. instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori. in instalatiile de conditionare sau climatizare. pentru intensificarea unor procese de reactie. Daca To = Tamb (To fiind temperatura sursei reci).1 Notiuni generale Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important. fig.1). Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant.1). fiind utilizat in industria alimentara. inclusiv apa (tab.15. Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati. de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant.1).15. in industria chimica. fig. In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb. 15. agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific. termochimica etc. fig. Fig.

15.3).15. c) instalatii frigorifice cu ejectoare.01 1.0 Densitate [kg/m3N] Temperatura de topire [oC] Bioxid de carbon Amoniac Bioxid de sulf CO2 - 44.9 -75. aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig.2) pana la presiunea din condensator p2.06 488.5 144 .15. preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat. rezultand un amestec lichid-vapori. la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig. Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig.03 64.2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior.97 -56.6 NH3 SO2 R171 - 17. < Tabelul 15. numite si instalatii frigorifice cu absorbtie.3 129.8 0.15. Fig. Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila.15. Vaporii saturati de stare 1 (fig.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori. agentul frigorific.15. Dupa condensare. 15.2).93 -77.2).1 Caracteristicile fizice a principalilor agenti frigorifici Denumirea Simbol chimic Simbol conventional Masa molara Constanta de gaz perfect [J/ (kgK)] 189.2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator. In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig. prin agentul de racire al condensatorului.b) cu comprimare termochimica. la starea 5.771 2.

3 -185.29 4.5 71.0 -155.93 4.92 50.6 R123 152.01 104.9 54.0 -97.0 -103.8 0.5 143.0 R-21 R-11 R-113 102.3 6.019 ± 0.59 6.47 86.13 8.0 117.49 170.0 -188.66 3.804 0.48 120.9 Butanul Clorura de metil C4H10 CH3Cl R60 - 85.668 - -159.93 164.82 -101.8 - 3.2 - 2.36 -135.6 276.0 5.0 -160.92 137.0 -182.0 188.5 CH3C -Cl2 F 145 .915 2.63 -187.39 - 4.261 1.0 81.4 -169.Apa Metanul Etilena Etanul Propilena Propanul H2O CH4 C2H4 C2H6 C3H6 (CH3)2 CH2 R1150 R170 R290 18.5 -183.04 28.0 -36.08 44.0 -111.7 296.25 7.40 2.6 -77.38 187.12 50.6 -94.6 CF4 CF3Cl CHF2Cl CF2Cl2 Freoni CH3Cl CF2Cl CF2Cl CHFCl2 CFCl3 CFCl CF2Cl CHCl2-CF3 R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-114 88.09 518.07 42.717 1.42 -107.356 1.86 5.05 30.0 -181.0 CH2F -CF3 R 134a R 141b 102.02 16.7 198.

70 682 1458 1368.h5 [ kJ/kg ] .5 82.01 + 100.0 374.CH3C -Cl F2 R 142b 100.2 91.3). (15.8 958.7 -33. c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta: x lr x = h2 .35 -10.0 438.5 390.2 46.5 -88.5 32.63 -47.0 -161.1) b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta: | q1 | = h2.4 221.79 -130.5 9.3) Daca ciclul este cu subracire (fig.0 483.0 73. (15.15.2) deoarece laminarea are loc la entalpie constanta. .2 48.1 31.0 78.2 Alte caracteristici ale agentilor frigorifici Denumirea Parametrii la fierbere.h5 [ kJ/kg ] .0 485.8 Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt: a) Capacitatea frigorifica specifica: qo = h1 .7 4.0 146 . Tabelul 15.4 51.5 113.9 46. deci h4.5 -103.52 573.h1 [ kJ/kg ] (15. p = 760 torr t [oC] ρ [kg/m3] 1560 lv [kJ/kg] Punctul critic tk [oC] pk [bar] Bioxid de carbon Amoniacul Bioxidul de sulf Apa Metanul Etilena Etanul Propilena -78. . in loc de se inlocuieste . = h5 .3 422 569 546 612 2258 510.4 157.2 -82.0 132.

4 + 32.6 36. d) Eficienta frigorifica reala: [-] (15.0 167.1 36.78 96.0 144 171.0 112.70 + 47.2 210.80 -24.0 150.5) 147 .0 206.5 198.1 40.0 -9.0 -128.4 42.1 137. (transformarea 1-2’): x lr x = h2" .5 28.0 243.1 185.80 -29.7 143.0 234.92 + 23.7 68.70 + 27.5 38.50 + 8.30 -11.6 43.3 41.7 34.h1 .0 - 96.9 -26.00 583 596 370 428.0 429.2 101.0 146.0 145.8 133.7 -45.8 51.0 143.1 66.0 182.5 -40.0 214.00 + 3.4) e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit: [W] (15.3 225.0 la comprimarea adiabata ireversibila.1 42.6 49.7 43.8 32.0 367.7 178.Propanul Butanul Clorura de metil R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-144 R-21 R-11 R-13 R 123 R134a R 141b R 142b -42.0 -81.70 -24.1 37.2 214.6 1630 1525 1413 1486 1003 1520 1405 1480 1510 1465 1210 1235 1110 135.

un condensator 3.este randamentul compresorului. conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre pentru masurarea temperaturilor t1.6) unde: η η c m . un compresor 2. se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Ca instalatie frigorifica. un vaporizator 5.5) se determina debitul de agent frigorific necesar. 148 . si t5" .15. un ventil de laminare 4.unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei. iar ca agent frigorific foloseste freon 12. izolata termic fata de mediul ambiant. Fig.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h. Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo. 15. f) Puterea necesara antrenarii compresorului: [kW] (15.randamentul mecanic al transmisiei: . atunci din relatia (15. in kg/h. 15. Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1. t2.4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor). De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator.

2’. iar h5 = h4 .15. p1 si p2 . Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct.7 bar. Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp τ = 30 min. cu relatia (15.3 .3).4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori. . temperatura agentului de lucru in punctele 1.capacitatea frigorifica specifica. 149 . se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig. Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m . Pentru determinarea lui h5. 15. Cu aceste valori se calculeaza . Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 .1) . h2 si h5. La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale.Fig.2). t2’. t2m si t5"m . iar h5’ tinand seama ca h5’ = h4’ . 5’ a ciclului ( t1.caldura cedata in condensator. pe o izobara-izoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat).1. cu relatia (15. t5’). Din 3. cunoscand t3 . cu relatia (15. care au valorile p1 = 1.lucrul mecanic consumat.3). p2 = 13. pana la intersectia cu izobara p2 . .7 bar.. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 . t2 si t5" . din diagrama p-h se extrag entalpiile h1.

kJ/kg kJ/kg kJ/kg 5. o 3. iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15. frigorifica t1 t2’ t5’ qo o C C C 2. cu relatia (15. inainte de condensator Temp.eficienta frigorifica. Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig. crt. o 4.4). ε f - 16. Marimea Simbol UM τ =0 τ =05’ τ =10’ Incercari τ =15’ τ =20’ τ =25’ τ =30’ 1..3 Valori masurate si calculate Nr. Tabelul 15.15.3). DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA 150 . 6.3. Temp inaintea compresorului Temp. 7.frigorifica specifica Caldura cedata in condensator Lucrul mecanic consumat Ef. inainte de vaporizator Capacit.

vaporii condensandu-se cedeaza cantitatea de caldura Qcd sursei calde II. Vaporii rezultati sunt absorbiti de compresorul C si comprimati adiabatic de la presiunea pb la pc (fig. 16. Fig. care are rol de condensator. care poate fi materializata prin mediul ambiant sau un agent termic purtator de caldura de temperatura joasa to.1 Schema de principiu a pompelor de caldura.1). In general. un compresor C si un dispozitiv de laminare D. foloseste drept agent de lucru vapori saturati aflati in apropierea curbei de vaporizare. Sursa rece I. Trecand prin ventilul de laminare D vaporii isi reduc presiunea de la pc la pb. care este reprezentata prin agentul ce trebuie incalzit.16.2). Se mentioneaza faptul ca exista pompe de caldura la care agentul de lucru este aerul. la o sursa calda de temperatura t > to. In acest fel. proces insotit si de o vaporizare partiala. Cantitatea de caldura cedata mediului mai cald este mai mare decat cea preluata de agentul de lucru de la sursa rece si anume cu echivalentul termic al lucrului mecanic consumat L. Instalatia care face obiectul prezentului studiu. provocand vaporizarea acestuia.16.16.1 Consideratii teoretice Pompele de caldura sunt instalatii termice destinate valorificarii potentialului termic al surselor cu temperaturi egale sau cu putin mai mare decat cele ale mediului ambiant. (fig. printr-un consum de lucru mecanic (necesar antrenarii compresorului) se realizeaza un transport de caldura de la o sursa rece de temperatura to. 151 . In schimbatorul de caldura S2. schema de principiu a unei pompe de caldura se compune din doua schimbatoare de caldura (S1 si S2). cedeaza o parte din caldura sa Qab agentului de lucru in schimbatorul de caldura S1 .

in kJ . Ele au capatat o raspandire larga odata cu aparitia crizei energetice.5. exista la ora actuala o industrie specializata in producerea acestor aparate.ridicarea parametrilor (temperatura si presiune) agentilor de termoficare in vederea satisfacerii acelor consumatori care necesita parametri mai inalti decat ceilalti. Exemple de utilizare a pompelor de caldura : incalzirea unor incinte folosind ca sursa de caldura mediul ambiant. . Domeniile de folosire a pompelor de caldura sunt foarte variate. Astfel. In functie de destinatia pompei de caldura se recomanda urmatoarele valori minime pentru eficienta termica reala: . .incalzirea apei in vederea folosirii ei in diverse procese industriale. in multe tari.incalzirea apei pentru bazinul de inot.Fig. in timpul verii 152 . . Aprecierea calitatii proceselor ce au loc.la incalzirea locuintelor ε min = 2.1) unde: Q cd = Q este caldura cedata sursei calde.lucrul mecanic consumat. 16. L . .exprima cantitatea de caldura transferata de la sursa rece la sursa calda pe unitatea de lucru mecanic consumat in acest scop.incalzirea apei pentru bazinele de inot etc.2 Ciclul teoretic al unei pompe de caldura. se face cu ajutorul eficientei termice ε definita prin raportul: [-] (16. in kJ . ε . in valoare absoluta.

pentru o stare data a mediului ambiant.pierderile de exergie. To .incalzirea aerului in scopuri industriale ε = 2.1). Din relatiile (16.3) este factorul exergetic de temperatura definit prin relatia: [-] (16. Relatia de calcul este : EQ = θ unde: θ em em . in timpul iernii ε min =4. care se poate transforma in lucru mecanic. (16.5) In cazul ciclului teoretic.3) se obtine: [-] (16. Se reaminteste ca exergia caldurii Q este partea maxima din caldura respectiva.temperatura mediului ambiant.5. fara pierderi ireversibile poate calcula pe baza relatiei (16.2) si (16. π . Q [ kJ ] (16. se calculeaza randamentul exergetic: [-] (16. in K .ε min = 3. si deci eficienta termica teoretica. in kJ . se .5): 153 = 1. in K.4) in care: Tm este temperatura medie la care are loc schimbul de caldura. min .5.2) unde: este exergia caldurii cedate sursei calde. Pentru a pune in evidenta pierderile ireversibile de energie.

16. se va determina o expresie analitica intre eficienta termica reala si temperatura medie a izvorului cald. obtinandu-se C = 25. 154 . Fig. ce poate fi studiat doar experimental.ti-1 este variatia temperaturii sursei calde. se urmareste deprinderea studentilor cu determinarea unei relatii analitice care exprima un fenomen complex.3). In acest scop. instalatia este prevazuta cu doua termometre (T pentru masurarea temperaturii sursei calde si To pentru masurarea temperaturii sursei reci) si un contor K destinat determinarii consumului de energie electrica pentru antrenarea compresorului. in oC .5 kJ/K. 16. 16. de a pune in evidenta diferenta dintre aceasta si eficienta termica teoretica.3 Instalatia experimentala Astfel. iar condensatorul S2 va incalzi incinta interioara.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Instalatia experimentala s-a realizat prin inversarea rolului functional al unui frigider (fig. In vederea calculului caldurii cedate sursei calde.6) Scopul lucrarii este de a determina experimental eficienta termica reala a unei pompe de caldura. De asemenea. Pentru masurarea marimilor care intervin in calcule. care materializeaza sursa rece.[-] (16. s-a determinat experimental capacitatea calorica a intregului sistem ce compune si delimiteaza sursa calda. vaporizatorul S1 a fost plasat in mediul exterior.7) unde: ∆ ti = ti . deci: [kJ] (16. de a calcula randamentul exergetic si de a stabili masura in care eficienta termica exprima procesele reale din instalatie.

Calculele se fac cu valori medii ale marimilor masurate intr-un interval τ i -τ i-1 .Eficienta termica reala: [-] (16. ti.9) Cu aceeasi semnificatie a indicilor se calculeaza: . .Temperatura medie: [K] (16. . Fie: Ii si Ii-1 indicatia contorului la momentul τ i si τ i-1 . 16. cu o precizie de trei zecimale. se verifica starea instrumentelor de masura.τ i-1 si caldura Qi. Masuratorile se fac din momentul τ o = 0. De asemenea. se citesc: . Rezultatele se trec in tabelul 16. in kWh . la aproximativ 5 minute dupa pornirea instalatiei.ti-1 ) [ kJ ] . (16. Ti-1 temperatura sursei calde la τ i si τ i-1. sunt: Li = 3600 ( Ii . la fiecare τ i. in kWh. ti-1. in oC. unde indicele i arata numarul masuratorilor.10) . i = 0.1. conexiunile circuitului electric si se inchide usa.5 ( ti . τ 6 = 30 min.Ii-I ) [ kJ ] .temperatura sursei calde la termometrul T. .indicatia contorului.Inainte de pornirea instalatiei se curata vaporizatorul de eventualele depuneri. respectiv in K. in oC . adica la τ o = 0 min. Din cinci in cinci minute. Se subliniaza importanta deosebita a citirii simultane a indicatiilor contorului si a termometrului T. (16.8) Qi = 25. cu observatia ca primele citiri se fac la τ o = 0.3 Prelucrarea datelor experimentale In prelucrarea datelor experimentale trebuie sa se tina seama de faptul ca procesele termodinamice din instalatie se desfasoara intr-un regim variabil de temperatura.11) 155 . τ 1 = 5 min. atunci lucrul mecanic Li consumat in intervalul de timp τ i . . Ti. se masoara temperatura mediului ambiant cu termometrul To. cu o precizie de o zecime. cedata sursei calde in acelasi interval. .

14) .8) . 6.12) .Exergia caldurii: [kJ] (16. . In vederea determinarii expresiei analitice a variatiei eficientei termice reale in functie de temperatura.Factorul exergetic de temperatura: [-] (16. 16. Mai jos se prezinta o metoda bazata pe polinoamele Lagrange.4 Eficienta termica in functie de temperatura medie. Relatiile (16. se poate aplica orice metoda cunoscuta de la disciplinele de matematici. (16.13) .15) se calculeaza pentru i = 1 . . .. .Randamentul exergetic: [-] (16.Eficienta termica teoretica: [-] (16.15) Fig. 156 .

12) (16.1 Valori masurate si calculate. 2 3 Timpul Indicatia contorului Temperatura sursei calde 4 Temperatura sursei reci 5 Lucrul mecanic consumat 6 Caldura cedata sursei calde 7 Eficienta termica reala 8 9 10 Temperatura medie Factorul exergetic Exergia caldurii Tmi / [K] θ (16.11) (16. crt. Numarul relatiei de calcul 1.13) ε I Numarul masuratorii i=0 i=1 i=2 i=3 i=4 i=5 i=6 τ / [min] J / [kWh] t / [oC] - τ o =0 τ 1 =5 τ 2 =10 3 τ τ =15= 4 =20 τ 5 = 25 τ 6 =30 To / [K] - Li / [kJ] (16. Randamentul exergetic si eficienta termica reala reala.14) 12 Eficienta termica ε Ti (17. Marimea Simbol / U. 16.10) emi EQ i / [ kJ ] 11 Randamentul exergetic θ ei (16.5.8) Qi / [kJ] (16.M.Fig. Nr.15) 157 .9) (16. Tabelul 16.

.valorile lui ε la o anumita temperatura Tmi (cunoscute din masuratori). . . . .21) 14 Abaterea relativa σ / [%] (16. .1 6) unde: n este numarul de valori stabilite experimental . rezultate din functia (16. .. . .22) Daca ε o este functia si Tm variabila independenta: (16. . . ε i . . . functia (16. . pi (Tm) .18) + 158 . .1 7) Aceasta proprietate face ca valorile ε o . sa coincida cu cele experimentale pentru cele "n" puncte. . . ..13 Eficienta termica calculata ε o ε oi (16. . . .16). + (16. . . . . . . . . .20) si (16...un polinom care are proprietatea ca are valoarea 1 pentru Tm=Tmi si zero pentru orice valoare a lui Tm ≠ Tmi : (16. . .16) devine: + + . . . Daca n = 6. .

159 . Pentru exemplificare. . MCD. .ε 6 si Tm1 . inlocuind in (16. Pentru a stabili aproximatia cu care se pot calcula celelalte valori ale lui ε se determina ε o2. (16. prezentata pe larg in lucrarea 20. Cu aceasta particularitate se obtine: (16. .18).21) iar: Functia (16. apoi se determina abaterea relativa: Sau. ε o3 si ε o5.19) unde: a1. Tm6 in relatia (16. folosind metoda celor mai mici patrate.. In acest scop se utilizeaza programul FIT. se aproximeaza eficienta pompei de caldura printr-o functie de gradul doi. rezulta o functie de forma : (16.2 0) unde: . se iau in considerare rezultatele masuratorilor pentru i = 1.Inlocuind ε 1 .20) exprima exact valorile lui ε 1. ε 4 si ε 6 .20) Tmi = Tm2. . .. . Tm3 si respectiv Tm5.ORI.4. .6. aaflat pe reteaua de calculatoatre a catedrei de Termotehnica.. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. a6 sunt constante.

atunci ε i reda fidel calitatea proceselor. 16. cu relatia (16. e) Care este domeniul de valabilitate a relatiei (16.Toate aceste valori se trec in tabelul 16. d) Ce abateri exista intre valorile eficientei termice determinate experimental si cele calculate analitic. mai mica eficienta termica reala de cat cea teoretica si cum se explica aceasta. c) In ce masura eficienta termica reala reda calitatea proceselor ce au loc in instalatie.5. Pentru aceasta se remarca faptul ca marimea care defineste cel mai bine calitatea proceselor este randamentul exergetic. unde cu si s-au notat eficienta termica calculata prin functia de aproximatie de gradul doi. in medie. Cu cat legea de variatie a lui ε i in raport cu θ emi difera mai mult de legea de variatie a lui η ei .1 si se traseaza diagramele din figurile 16. functie de acelasi θ emi cu atat reflecta mai putin perfectiunea termodinamica a ciclului.20). Deci. b) De cate ori este. respectiv abaterea relativa a lui fata de .4 si 16.4 Interpretarea rezultatelor In finalul lucrarii studentii vor interpreta rezultatele obtinute precizand urmatoarele aspecte: a) Pana la ce temperatura este economica utilizarea acestei pompe de caldura (pe baza recomandarilor facute in paragraful 1). 160 .20). daca curba ε i = f1 (θ emi) are aceeasi alura ca si η ei = f2 ( θ emi).

2 Diagrama indicata a Se definesc: 161 .1 Notiuni generale In figurile 17. DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON 17.1 Determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor 17. 17.17. in baza carora s-au stabilit marimile caracteristice ale compresorului.2 sunt prezentate diagrama teoretica a unui compresor tehnic si respectiv diagrama indicata. 17.1 si 17. <> Fig.1 Diagrama teoretica a unui compresor tehnic cu piston unui compresor tehnic cu piston Fig.1.

in care To este temperatura aerului la aspiratie. se cocsifica la 470 K. asupra randamentului de debit pentru un compresor cu un ε dat.temperatura aerului la sfarsitul aspiratiei. Cantitatea de gaz ce se gaseste intr-un astfel de recipient la T1 si p1 este data de relatia: [kg] (17. este redat in figura 17. Influenta grupata a parametrilor µ . Modul teoretic in care influenteaza raportul presiunilor.2) care este numit coeficient de umplere.4) Daca in acest recipient se introduce o cantitate de m kg de gaz. λ . deoarece uleiul utilizat pentru ungere. presiunea si temperatura vor creste la p2 si T2. (17. in K. din care se observa ca odata cu cresterea presiunii p2 scade valoarea lui µ . iar T1 .3.1) care se numeste grad volumetric de compresie sau coeficientul spatiului mort relativ si [-] (17.3) (vezi fig. Se mentioneaza faptul ca in realitate p2max depinde si de temperatura de refulare a gazului care in general nu poate depasi 453 K. Asupra randamentului de debit al compresorului influenteaza marimile mai sus -mentionate precum si raportul presiunilor ( a presiunii de refulare fata de presiunea de aspiratie). 17. in K . m si p2 / p1 asupra debitului de refulare se determina experimental.[-]. Cantitatea de gaz ce rezulta in recipient este: 162 .2). folosind metoda determinarii debitului prin umplerea unui rezervor etalonat de volum V. Randamentul de debit se defineste cu relatia: [-] (17.

R in J / (kg. T1 la p2 . ( R = 287 J / (kg. T2 in τ secunde vom avea debitul masic dat de relatia : Fig. 17.5) Pentru o variatie deci a presiunii si temperaturii de la p1 . [kg/s] (17. V in m3 si T1 respectiv T2 in K. In relatia (17. K).[kg] (17. 163 . K) pentru aer ).6) iar debitul volumetric: [m3 / min] (17.3.5) p1 si p2 se introduc in N / m2. Modul de determinare a presiunii maxime la un compresor cu piston cu o singura treapta.6) unde: [kg / m3] pentru aer.

care este echipat cu un manometru (3). Prin reglarea ventilului (8) se mentine o presiune constanta p in recipientul (5).262 m3. pb fiind presiunea barometrica si reprezinta presiunea de aspiratie a compresorului.4 Standul de masuratori. 3 bar). Se repeta masuratorile pentru diferite presiuni realizate in recipientul (5). pornind in acelasi timp cronometrul. 17. La fiecare noua incercare presiunea se poate mari cu 1. redata in figura 17.17. Pe baza rezultatelor obtinute se traseaza diagrama: Dm = f ( β ) . . iar p este presiunea de refulare a compresorului. presiunea in recipientul tampon (5) se mentine constanta prin manevrarea ventilului (8). . se citeste si t2.1.4 consta din: compresorul (2). In tot acest interval de timp. recipientul (5) prevazut cu un manometru (3) pentru citirea presiunii de refulare (reglarea se face cu ventilul (8).3 Mersul lucrarii Se pune in functiune compresorul si se aduce la regim normal de lucru. separatorul de ulei (7) pentru retinerea particulelor de ulei din aerul refulat de compresor. actionat de un motor electric (4). Se citesc parametrii initiali p1 si t1 din recipientul (6). 17. 164 .1.1.2 Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor. unde: . Fig.4 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile masurate si calculate se trec in tabelul 17. p2. notandu-se de fiecare data p1. t1.1. (de exemplu pentru inceput se poate alege 2 . supapa de siguranta (1) si un ventil de golire (10). 17. termometru (9). t2 si timpul τ . Se cronometreaza timpul in care in recipientul (6) se ajunge la o valoare aleasa pentru p2 . 2 sau 3 bar. Este necesar ca diferenta de presiune dintre recipientul (5) si (6) sa fie de cel putin 1 bar ( cand se ajunge la citirea finala p2). recipientul etalonat (6) cu V = 0.

la sfarsitul masuratorii Masa de aer din recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem. se determina cu relatia: 165 . Marimea Simbol U. la sfarsitul masuratorii Debitul masic Debitul volumic Debitul volumic la conditia starii normale p p1 bar bar 2 Masuratoarea 3 4 5 6 p2 bar τ t1 s o C t2 m1 o C kg m2 Dm Dv Dvo kg kg / s m3/min m3N/min Debitul volumic la conditiile starii normale.1 Valori masurate si calculate.M.Tabelul 17. 1 Presiunea in recipientul intermediar (5) Presiunea in recipientul etalon (6) la inceputul masuratorii Presiunea in recipientul etalon la sfarsitul masuratorii Timpul in care creste presiunea de la p1 la p2 Temperatura aerului in recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem.

in kW .2 Bilantul termic 17.16 K) si respectiv a aerului din recipient.presiunea manometrica (finala) din recipientul etalon (pm = p2). -restul bilantului termic.fluxul termic pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie. in bar. . Se va trasa diagrama Dm = f (β ) cu concavitatea conform figurii 17. in bar si po = 1. in K. pentru comprimare. in kW . in kW . Fig. pm .01325 bar presiunea la starea normala de referinta. 166 .1 ecuatia de bilant termic este: [kW] (17.5. 17.9) in care: este echivalentul in flux termic a energiei electrice consumate. 17.1 Notiuni generale Pentru compresorul cu piston din schema prezentata in figura 17.5 Curba de debit Dm = f (β ).[m3N / min] (17. . To si T sunt temperatura absoluta a starii normale (To = 273. in kW. prin apa de racire.8) unde: pb este presiunea barometrica locala.lucrul mecanic efectiv consumat.2. .fluxul termic pierdut. in kW .

in m2.De la contorul electric se citeste valoarea lui Pc [ kWh ] astfel incat: [kW] (17. cu relatia : [kW] (17. (17.K) si se determina conform (14.8 ~ 0. Si .13) unde: este debitul apei de racire in kg / s.1863 kJ/(kg. (17. in oC.12) in care: Li este lucrul mecanic indicat in J / ciclu. caldura masica a apei. tai si tae sunt temperatura apei la intrarea si iesirea din compresor . Fluxul de caldura pierduta in mediul ambiant se determina cu relatia: [kW] (17.turatia in rot / min.85 este randamentul mecanic al compresorului ( nota: un ciclu se realizeaza la o rotatie completa a arborelui cotit). care se masoara cu apometrul sau prin captare intr- un vas si cronometrare . in oC.11) se determina cu relatia: [kW] .K). iar η m = 0. = 4.10) In cazul in care se cronometreaza timpul τ in secunde pentru " z " rotatii a discului contorului care are o constanta k.17).aria suprafetei care are temperatura medie tsi. se determina Pc. tsi si tamb sunt temperatura suprafetelor exterioare ale compresorului si respectiv a mediului ambiant. 167 . data. Pentru determinarea lui se utilizeaza relatia : [kW] . in W /(m2. n .14) in care: α i este coeficientul de transfer termic de suprafata prin convectie si care tine seama si de radiatie.

2.2. . termometre si cronometru.2 Descrierea instalatiei In aceasta lucrare este folosita instalatia din figura 17.De obicei.16) 17.1.2 Marimi masurate si calculate pentru bilant termic Nr. crt. pentru compresoarele racite si pentru cele neracite valoric rezulta din: [kW] (17. Restul bilantului termic se recomanda sa fie sub 3% din Nota: in cazul in care Li nu se poate determina din cauze obiective (defectiune de aparate) se va proceda la aproximarea lui si se va determina cu relatia: [kW] (17. Tabelul 17. 3 bar Masuratori pentru p2 4 bar 5 bar Obs. Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 17.15) . 17.2. .3 Mersul lucrarii. rotatii s kWh U. 15 minute de la pornirea instalatiei (timp in care se considera ca s-a ajuns la un regim termic stationar de lucru al compresorului).M. 168 . prelucrarea si interpretarea rezultatelor Masuratorile se vor efectua dupa circa 10 . indicator mecanic pentru ridicarea diagramei indicate. care se completeaza cu: aparatura pentru determinarea debitului apei de racire (apometru sau prin masuratori directe). Marimea Finala 1 Primara z τ Ec nr.

. 169 .kW 2 Li n J/ciclu rot/min kW 3 tai tae kg/s o C C o kW 4 Si tsi tamb α i m2 o C C o W/(m2. . n ("i" fiind numarul de suprafete cu temperatura medie tsi in oC).K) kW kW 5 kW Nota: la punctul 4. i = 1 .

sa aiba o curba de variatie a randamentului cat mai aplatisata. Un ventilator centrifugal se compune dintr-o carcasa in forma de spirala. puterea electrica absorbita din retea notata cu Pa si randamentul ventilatorului η . Pentru a cunoaste cat mai bine comportarea ventilatoarelor.18. TRASAREA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILATOR CENTRIFUGAL 18. . Principalele caracteristici sunt: presiunea realizata. se construiesc diagrame in care se reprezinta grafic variatia caracteristicilor ventilatorului in functie de debit pentru anumite turatii constante. 170 .sa aiba un randament cat mai ridicat.sa fie silentioase. In urma acestor imbunatatiri. tipuri noi de lagare. . S-au efectuat imbunatatiri substantiale in ceea ce priveste forma carcasei ventilatorului. etc) s-a ajuns ca randamentul ventilatoarelor sa fie de 80 … 85 %. Practic ventilatoarele functioneaza la turatia constanta si la debite variabile. in constructiile noi s-a cautat sa se reduca la minimum interstitiul dintre racordul de aspiratie al statorului si rotor. precum si a altora de ordin mecanic (gresarea lagarelor. astfel incat sa corespunda cat mai bine din punct de vedere al curgerii fluidului la vitezele subsonice. notata cu ∆ p. ventilatoarele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: . pentru a oferi domenii de functionare cat mai largi (cu alte cuvinte de a functiona pe o plaja cat mai intinsa de debite la randamente maxime). dintre exteriorul rotorului si interiorul statorului (spatiu mort). in interiorul careia se invarteste un rotor pe care sunt montate palete a caror forma si dimensiuni variaza in functie de tipul ventilatorului.1 Consideratii generale In functionarea lor. Pentru imbunatatirea randamentului ventilatoarelor centrifugale.

3 Mersul lucrarii Pentru pozitia robinetului inchisa. contor electric trifazat (8). 18.1): ventilatorul centrifugal (1). robinet de reglare a debitului de aer (4). Principalele parti ale instalatiei experimentale sunt (fig. micromanometru (7). ventilatorul nu livreaza aer (DV = 0).1 Schema instalatiei experimentale. Se contorizeaza consumul de energie electrica la mersul in gol Pg. iar pentru masurarea puterii absorbite de motorul electric se va cronometra timpul in care discul contorului face un anumit numar de rotatii z. tub pneumometric de tip "PITOT" (6). determinandu-se presiunea statica ps la manometrul (5). Acesta corespunde regimului de mers in gol la care presiunea statica este in acelasi timp si presiunea totala (se citeste la tubul manometric 5). puterea utila fiind Pu = 0. racordul de aspiratie (3). Pentru determinarea caracteristicilor mentionate mai sus se vor efectua mai multe masuratori.18. temperatura aerului din conducta de refulare a ventilatorului (care pentru simplificare in cazul de fata este aproximativ egala cu cea a mediului ambiant) in oC. presiunea dinamica la micromanometrul (7) pd. De asemenea se mai citesc: presiunea barometrica locala pb. motorul electric pentru antrenarea ventilatorului (2). pentru diferite deschideri ale robinetului de reglare a debitului de aer (5). 171 . iar presiunea dinamica la micromanometru (7) fiind nula.2 Descrierea instalatiei Fig.18. iar η = 0. si puterea absorbita de motorul electric Pa. tub manometric "U" cu apa (5).18.

iar ρ aer este densitatea aerului la starea de lucru. iar p este presiunea totala creata de ventilator.4 Calcule si rezultatele masuratorilor Randamentul ventilatorului se determina cu relatia (18. Debitul volumetric se determina astfel: (18. (18. in m3/s.18. (Nota: se va avea in vedere la micromanometru scara la care s-a lucrat pentru citirea corecta a valorii lui pd.2) in care: DV este debitul volumic. pd este presiunea dinamica masurata la tubul Pitot in N/m2.81 [ N/m2]. 3) unde: d este diametrul conductei de refulare in m. 9.4) in care: ρ o = 1. kg/m3: [kg/m3] (18.presiunea barometrica locala in bar si ps .1) Puterea utila se calculeaza cu Pu = DV .15 K si 1. in N/m2. ta . diametrul conductei de refulare pentru instalatia data este d = 0.5) in care ps si pd se citesc la manometrele (5) si (7) in mm H2O.p .077 m). Presiunea totala creata de ventilator se determina cu relatia: p ≅ ( ps + pd ) .presiunea statica masurata la ventilator cu manometrul (5) in bar. pb . Puterea absorbita se determina din relatia: 172 . [W] (18.1): [%] (18.temperatura aerului din mediul ambiant in oC.293 kg/m3N este densitatea aerului la To = 273.01325 bar ( starea normala de referinta ).

se utilizeaza relatia sub forma: Pa = 15.2 Curbele caracteristice interioare ale unui ventilator centrifugal.1 se trec marimile masurate si cele care se vor determina. si Pa = f3 ( DV). τ . 173 . pentru a se obtine din relatia (18. Tabelul 18.numarul de rotatii ale discului de la contorul electric.[kW] (18. care vor avea alurile din figura 18.7) In baza acestor masuratori se pot ridica cele trei curbe caracteristice interioare ale ventilatorului: η = f1 ( DV). ps mm pd mm p N/ m 2 ρ aer DV m /s 3 z rot τ kg / s Pa W Pu W η - o ta C pb bar Obs. p = f2 ( DV ).crt. 18.timpul cronometrat in secunde in care s-au efectuat cele z rotatii.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr. (18.000 [ W ] . La 240 rotatii ale discului.6) in care s-a notat cu: z . contorul indica 1 kWh.6) puterea consumata direct in W. In tabelul 18. Fig.2.

H2O H2O m 3 1 2 3 4 5  174 .

175 . fata de punctul mort superior. 300 bar. Tachetul transmite miscarea la tija pistonului prin intermediul surubului de reglare 9. Presiunea de injectie (de deschidere a acului injectorului indicator) se stabileste experi-mental. prevazuta la partea inferioara cu doua ferestre 13 (v. fiind cuprinsa intre 100 . Cama actioneaza prin intermediul tachetului 6 prevazut cu rola 7.detaliul a). În cilindrul 1 se deplaseaza pistonul-sertar 2. . la partea superioara a bucsei rotitoare se fixeaza coroana dintata 14 cu ajutorul surubului 15.sa asigure debitarea unei cantitati de combustibil precis determinata pentru fiecare cilindru si pentru fiecare regim functional al motorului. O pompa de injectie trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: . Arcul se reazema cu un capat pe discul fix 10. pentru a se asigura functionarea injectoarelor. Cele mai des utilizate pompe de injectie sunt pompele cu piston –sertar si pompele cu distribuitor rotativ.inceputul si sfirsitul injectiei combustibilului sa se produca brusc. În figura 19. Pe cilindrul 1 se roteste liber bucsa 12. iar debitarea neegala a motorinei in cilindri face ca motorul sa functioneze neuniform. iar în celalalt de arcul 5. alaturat.1 Notiuni generale Pompa de injectie are rolul de a mari presiunea combustibilului. cîteva detalii principale.inceputul injectiei combustibilului sa se produca cu un anumit unghi de avans. INCERCAREA SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE SI A INJECTOARELOR 19. . la valorile stabilite. solicitarea arborelui cotit fiind mult accentuata.1. in functie de tipul motorului. fixat la capatul tijei pistonului.1 se arata un element al pompei cu piston sertar si.19. . iar cu celalalt pe discul mobil 11. fixata pe axul 4. Cand cantitatile de motorina nu sunt introduse corespunzator sarcinii.combustibilul sa fie debitat dupa o lege de injectie la care economicitatea si puterea motorului sa fie maxime. . motorul nu va dezvolta puterea necesara. actionat într-un sens de cama 3. fixata pe axul 8 prin intermediul unui rulment cu ace.1 Încercarea si reglarea pompelor de injectie 19. .

12 . variatorul hidraulic.Fig. practicat în corpul 20 al pompei. iar pistonul-sertar angreneaza cu bucsa rotitoare prin proeminentele 17. 13 – ferestre. cu o putere de 2 kW impreuna cu instalatia electrica.rola. Coroana dintata angreneaza cu cremaliera 16. Pe corpul pistonului se prelucreaza santul de laminare l. 19. 25 – guler conic. 22 – scaunul supapei. 7 . dispozitivul de masurare automata a numarului injectiilor. Supapa de refulare (detaliu c) intra în scaunul ei cu coada cilindrica. cu ajutorul caruia se poate regla turatia axului de antrenare in limitele 0 si 3000 rot / min. Ea asigura etansarea prin gulerul conic 25. 18 – orificiu de alimentare. 3 – cama.arc. Cilindrul comunica prin orificiile de alimentare 18 (detaliul b) cu canalul de combustibil 19. 2 – piston sertar.bucsa . 11 – disc mobil . 9 . se frezeaza canalul c care stabileste legatura dintre spatiul de deasupra pistonului si guler si se frezeaza o rampa elicoidala r.2) se compune din: batiul. supapa de refulare este mentinuta pe scaun de arcul 23 închis în racordul de presiune 24.1 Sectiune printr-un element al pompei de injectie. 20 – corpul pompei. pe care sunt practicate santuri longitudinale pentru trecerea combustibilului. 10 – disc fix. 4 – ax. prin ferestrele 13. 23 . 6 – tachet.cremaliera. care se deplaseaza liber în lungul bucsei.24.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia pentru incercarea pompelor de injectie (fig. coroana gradata care da posibilitatea citirii unghiului de rotatie cu care are 176 . motorul electric trifazat de antrenare.surub de reglare. 5 – arc.1. 15 – surub. 8 – ax. 19 – canal de alimentare cu combustibil . 26 guler.19. 17 – bucsa rotitoare cu proeminente. 24 – racord de presiune. 14 – coroana dintata.16 . 21 – supapa de refulare. Capul pistonului-sertar comporta o prelucrare speciala (detaliul d): se prelucreaza la strung gulerul g. pe care sunt montate toate celelalte sisteme si dispozitive. cu piston-sertar: 1 – cilindru. La partea superioara a cilindrului se plaseaza supapa de refulare 21 cu scaunul ei 22.

4 – coroana gradata. dispozitivul de asezare si fixare a pompei de verificat. apoi se porneste motorul electric de antrenare prin apasarea butonului ( I ). o cama a axului cu came a pompei trebuie sa parcurga un unghi de 90o. 177 . 8 – rezervor. 13 – manta de cuplare. 6 – cupla.loc injectia (durata injectiei). 10 – filtru. astfel ca dupa efectuarea injectiilor programate sa se opreasca automat. 1. 3 – dispozitiv de masurare automata a numarului injectiilor. sistemul de alimentare cu motorina compus din rezervor. În cazul unei pompe de injectie care alimenteaza un motor Diesel cu patru cilindri. cuplajul dintre pompa si arborele variatorului. sistemul de distributie care da posibilitatea conducerii motorinei la diferite locuri. Manevrand robinetul se regleaza presiunea de debitare a pompei de alimentare a standului la valoarea de 1 . cu diferite presiuni.2 Schema bancului pentru încercarea pompelor de injectie: 1-motor electric trifazat. Fig. aparatura de masurat in cadrul careia intra un manometru si un tahometru. injectoarele etalon cu conductele de legatura si dispozitivele de aerisire.5 bar. prin robinetul de reglare cu pozitiile A. centrarea facandu-se dupa cuplajul de antrenare. 5 – dispozitiv de asezare si fixare a pompei de verificare. pompa si filtru. iar prin intermediul manetei 13 se cupleaza variatorul hidraulic astfel ca sensul de rotatie a axului de antrenare sa corespunda cu sensul normal de rotatie a pompei de verificat. iar fixarea prin organele de strangere. 7 – injectoare etalon. 11 – manometru. a) Controlul si reglarea inceputului pomparii. 9 – pompe de înalta si joasa presiune. . Fazele de lucru pentru executarea incercarii si reglarii pompei de injectie se succed in urmatoarea ordine: Se monteaza pompa de verificat pe dispozitivul de asezare.19. 2 – variator hidraulic. C. B. in caz contrar elementul pompei actionat de cama respectiva. . fixandu-se numaratorul de injectii pe tamburul de reglare (200.). Prin conductele de legatura se face legatura pompei de injectie cu injectoarele etalon. Se cupleaza eprubetele la duzele injectoarelor. 300 etc. 12 – tahometru. va incepe pomparea mai devreme sau mai tarziu de momentul optim.

Se roteste din nou motorul cu manivela si se determina momentul in care nivelul combustibilului in tubul de sticla incepe sa creasca. prin intermediul bucsei cu proeminente 17 (fig. combustibilul din cilindru are acces spre canalul de joasa presiune.5 mm. pana în pozitia 4. initial.3 este indicata pozitia relativa a pistonului fata de cilindru la diverse regimuri de functionare.3): cilindrul se umple cu combustibil la sfirsitul cursei de coborare.3. deoarece.3 Pozitiile pistonului – sertar în functionare: 1.orificii. 1. precizat de obicei pe volant si se obtine avansul static. orificiile de legatura cu canalul de joasa presiune sunt deschise astfel ca cilindrul se descarca (pozitia 3). apoi. cand motorul este in repaus.19. Se raporteaza acest moment la p. Avansul static se determina prin metoda meniscului.1). 4 – capul pistonului. dar pistonul continua înca sa se ridice.s. pompa nu refuleaza.19. poz. Din acest moment. prevazuta la o extremitate cu un tub de sticla. Apoi. se numeste avans la injectie β i.Momentul la care acul injectorului incepe ridicarea de pe sediu. cand pistonul descopera orificiile de alimentare (pozitiile 1 si 2). efectuand cea de-a doua cursa moarta. ceea cu nu este permis. Uzinele constructoare indica avansul static la injectie β s . cu diametrul interior de 1 . care reprezinta momentul la care marginea superioara a pistonului elementului de pompa inchide orificiul de incarcare (fig.m. Teoretic. Se indeparteaza conducta de injectie de la pompa si se monteaza in locul ei o conducta. masurat fata de punctul mort superior (p. Pompa functioneza astfel (fig. pana cand apare vizibil nivelul combustibilului in tubul de sticla.19. Fig. b) Reglajul cantitatii de combustibil refulat la o cursa a pistonului si deci reglarea sarcinii motorului se realizeaza rotind pistonul 2.m. În figura 19. cursa de refulare începe din pozitia 4 si dureaza pana cand rampa elicoidala atinge marginea inferioara a orificiilor de alimentare (pozitia 5).s. . prin canalul si gulerul practicate pe capul pistonului (pozitia 6). de aceea pompa înceteaza refularea. cand acopera complet orificiile si izoleaza cilindrul fata de exterior. . cand pistonul se ridica. iar pistonul executa prima cursa moarta.m.19. deoarece.s) in functionare. 178 . 2 – rampa elicoidala.4) masurat fata de p. se executa cateva rotatii ale pompei. Pistonul n-are voie sa depasasca pozitia 6.3 . din acest moment (pozitia 7) izoleaza din nou cilindrul de exterior si începe o noua cursa utila (pozitia 8).

se roteste bucsa 12 si odata cu ea pistonul sertar. Operatiile se repeta pana se obtine debitul dorit.reprezinta debitul maxim. este necesar sa se corecteze debitul de combustibil pentru a asigura o debitare uniforma.1). pentru un anumit numar de cicluri.3) si se termina in momentul in care peretele elicoidal 2 (numit rampa elicoidala) deschide orificiul 1. dureaza din momentul cand marginea superioara 4 a pistonului inchide orificiile 1 si 3 (fig. Gradul de neuniformitate al debitului se calculeaza cu relatia: [%] (19. Cand pompa de injectie este alcatuita din mai multe elemente de refulare. pistonul este prevazut pe suprafata laterala cu un canal profilat.1) unde: Dmax si Dmin . pana cand debitele refulate de diferite elemente de pompa ajung în limitele prescrise. iar la turatia minima 5 . La sarcini partiale. Abaterile admisibile ale neuniformitatii debitarii la functionarea motoului în sarcina nu trebuie sa depaseasca 2 . respectiv minim de combustibil la elementii pompei. . . 7 %. pozitie in care nu se debiteaza combustibil deoarece orificiul 1 este in permanenta descoperit de catre canalul taiat in corpul pistonului. . În acest scop se slabeste surubul 15 (fig. D = f (h). Unul din peretii canalului este rectiliniu. la turatie si presiune de injectie constanta. Mentinand cremaliera într-o pozitie neschimbata. deoarece injectia combustibilului incepe cand pistonul inchide orificiile 1 si 3 si se termina cand marginea inferioara a pistonului deschide orificiile 1 si 3.Pentru a asigura reglarea debitului de combustibil. d) Caracteristica de debit a pompei de injectie.19. Pentru a opri motorul pistonul se roteste in pozitia 3. iar celalalt are forma elicoidala 2. 179 . cursa utila a pistonului. La sarcina maxima cursa utila este egala cu lungimea capului pistonului. este debitul mediu. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de pozitia cremalierei. c) Reglarea neuniformitatii debitului. 4 %. . la o pozitie relativa oarecare a acesteia fata de cilindru.19.

procesul este invers (fig.turatia pompei de injectie. Între presiunea medie indicata pi . Pentru o anumita pozitie a cremalierei se masoara turatia axului cu came si cantitatea de combustibil debitata de elementii pompei de injectie intr-un timp determinat. ρ . 180 .3 ) Scaderea debitului de combustibil D produce scaderea presiunii medii indicate. e) Caracteristica de turatie a pompei de injectie. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de turatia axului pompei D = f (n). presiunea medie efectiva pe si presiunea medie de frecare pfr ale motorului exista urmatoarea dependenta: ( 19. Ridicarea caracteristicii de debit (fig. n .19.2) unde: Ch este consumul orar de combustibil. i . Cursa utila a cremalierei va corespunde variatiei debitului de combustibil de la sarcina minima la sarcina maxima.5). iar in cazul cand functioneaza cu regulator. Debitul de combustibil pe ciclu pentru un element se poate calcula cu relatia: .Fig.4 Caracteristica de debit a unei pompe de injectie. 19. (19. in kg / m3. in kg/h.numarul de elementi ai pompei.19.4) se face prin incercarea pompei de injectie pe instalatie. pentru o turatie corespunzatoare regimului nominal al motorului. aceasta in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. in rot / min.masa specifica a combustibilului.

in functie de ordinea de functionare. consta intr-o bucsa interioara si un manson exterior fretat. motorul se va ambala. la micsorarea turatiei de la n2 spre n1. combustibilul.5 se vede ca in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. este necesar ca la marirea turatiei presiunea pi sa scada iar la micsorarea turatiei. Cele mai utilizate pompe pentru motoarele cu turatie ridicata sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ. pentru toate regimurile. este redat in figura 19. care inlatura pericolul de ambalare a motorului la cresterea turatiei. Pentru mentinerea functionarii stabile a motorului este necesar a se urmari. Pentru a asigura o functionare stabila. realizandu-se astfel cursa de aspiratie.Fig. aparand pericolul unor suprasolicitari ale pieselor motorului. Cursa de refulare (pompare) are loc la trecerea rolelor 27 peste lobii camelor. sub presiunea de alimentare impinge pistonasele plonjoare. Presiunea medie de frecare creste putin cu marirea turatiei arborelui cotit la toate tipurile de motoare. Din figura 19. deoarece pi > pfr . in toata gama de turatii a motorului Diesel. in functie de turatie.5 Variatia debitului de combustibil în functie de turatie la un motor Diesel cu si fara regulator. fiind fixat de corpul pompei prin trei suruburi. Aceasta se realizeaza prin intermediul unui regulator. Canalul axial din rotor vine pe rand in legatura cu canalele de aspiratie.19. motorul se va opri. datorita fortelor de inertie. in mod continuu. Capul hidraulic 10. La majoritatea pompelor (dotate cu regulator de avans automat). de precizia lor depinzand in foarte mare masura functionarea corespunzatoare a pompei de injectie. unul din suruburi este 181 .6. La capatul de antrenare a rotorului se afla pistonasele 24. Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ si regulator mecanic. Rotorul 11 si capul hidraulic 10 sunt de mare precizie. Cand turatia creste de la n2 spre n3 . actionate de lobii inelului cu came 23. prin intermediul tachetilor 22 si rolelor 27. cat si pericolul de oprire la scaderea turatiei si asigura o dependenta intre cantitatea de combustibil debitata in cilindrii motorului si turatie. precum si cu cele de refulare 20 spre injectoare. pi sa creasca. iar dupa depasirea lobilor. cantitatea de combustibil debitata.

. 14rotorul pompei de transfer. N.1) se determina gradul de neuniformitate a debitarii.de cicl. de comb. Vol. se procedeaza la reglarea elementilor pompei de injectie. 32-racord de retur. 16-surub de fixare.1. catre camera pistonului dispozitivului de avans. Tabelul 19. 8-alezajul supapei de dozaj.un element 182 . 21-racordul dispozitivului automat de avans. 22-tachet.ax de antrenare. 10-cap hidraulic. 17-paletele pompei de transfer. 38-parghie de acceleratie. . 11-rotor. rezultatele obtinute se compara cu valorile admisibile. 40racord de alimentare. 12-inelul pompei de transfer. 1. 39-surub de reglare a turatiei. 33-bratul regulatorului. 30-pivotul inelului cu came. 37-surub de reglare la relanti. 35-tija regulatorului.inlocuit cu un racord 21. 4-carcasa contramaselor. 5contramase. 15-supapa de reglare. În cazul cand abaterile sunt mai mari de 5 . 13-garnitura. 19-canal de aspiratie.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr. 2-capacul regulatorului. 6-placa de reglaj din fata. 26-placa de cuplare. 29-variator automat de avans.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Cu relatia (19. . care permite accesul combustibilului la presiunea de transfer. 36-resortul principal al regulatorului. . 34-parghia de stop. Fig. 23-inel cu came.crt. 24-piston plonjor. 7 %. 19. rot/min Nr. 18-canal de distributie.1. 3-corpul pompei. 9canal de dozaj.19. 25-placa de reglaj din spate. 4 % la turatia nominala. 28-axul regulatorului. pentru un element Neuniformitatea N [%] Debit/ciclu pt. 31-semeringuri. 7-supapa de dozaj. 20-racord de refulare. Rezultatele se trec in tabelul 19. Pozitia cremalierei [mm] Turatia pompei. la turatia minima si de 2 .6 Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ. 27-rola.c.

in functionarea motorului. 183 .1 1 2 3 4 1 2 3 4 h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h = ct h = ct h = ct h = ct 2 3 4 La interpretarea caracteristicilor de debit si turatie se va arata semnificatia acestora. precum si rolul regulatorului.

In afara de aceste caracteristici se mai cunosc caracteristicile de turatie partiale (cu deschiderea partiala a clapetei obturatoare .pentru MAS-uri). in care motorul consuma 0. indicatorul frâ nei (4). obtinute la deschiderea totala a clapetei obturatoare de la carburator. in rot / min.. Ambele instalatii se compun in principal din: motorul (1). Pentru fiecare incercare se noteaza turatia n. In cadrul lucrarii se determina variatia puterii efective. cutia de viteza (2).1 kg combustibil. La motoarele Diesel caracteristicile exterioare se obtin la o pozitie fixa a cremalierei pompei de injectie. frâ na hidraulica (3).20. in s. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON 20. 20. una pentru MAS. Modificarea turatiei se face cu ajutorul frâ nei hidraulice.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza doua instalatii experimentale. alta pentru MAC (fig. 184 . prin inchiderea robinetului. a consumului specific efectiv si a randamentului respectiv in functie de turatie la un motor cu aprindere prin scâ nteie (MAS) si la un motor Diesel (MAC). tahometrul (5). Masuratorile se fac dupa intrarea instalatiei in regim normal de functionare. corespunzatoare cu aprinderea fara fum a regimului maxim de viteza si cu unghiul optim de avans la injectia combustibilului. pâ na se ajunge la turatia maxima. Se pun pe balanta greutati. Prima masuratoare se face la turatia minima a motorului. conducta de apa (6) si balanta pentru combustibil (7). caracteristica limitei de fum si caracteristica limita (la MAC-uri). micsorâ nd incarcarea frâ nei. (fig. La fiecare determinare se mareste turatia cu 200-300 rot/min.20. reglâ nd incarcarea acesteia prin deschiderea robinetului prevazut de conducta 6. astfel incâ t indicatorul acesteia sa se gaseasca la valorile maxime ale scalei. a momentului efectiv. in N si timpul τ .1 Notiuni de baza Caracteristicile de turatie ale motoarelor cu ardere interna cu piston reprezinta relatii intre parametrii de lucru ai motoarelor si turatia acestora.1). La motoarele cu aprindere prin scâ nteie se definesc asa-numitele caracteristici exterioare. F . cu un unghi optim de avans la aprindere.20. Incercarile urmatoare se fac la turatii din ce in ce mai mari.1). forta de franare aplicata la frana hidraulica. Pentru eliminarea erorilor intâ mplatoare se recomanda ca masuratorile sa se repete de mai multe ori.

1 Instalatia experimentala: 1.k . 20.iar k=1.forta de frâ nare. 4.frana hidraulica. relatiile de calcul in sistemul international au forma: . unde i=1. 5. ni .3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Prelucrarea rezultatelor masuratorilor experimentale se face cu ajutorul calculatorului electronic. 6conducta de apa.1 kg. Utilizâ nd notatiile: c ..1) iar daca 185 ...consumul de combustibil impus.balanta.tahometru.M.. 7. utilizâ nd in acest scop metoda celor mai mici patrate. 20.Fig.N. Fi. τ i.. c = 0. obtinâ ndu-se in final functii de gradul doi care aproximeaza caracteristicile de turatie.turatia.valorile medii ale fortei de frâ nare: [N] (20. Fie M numarul de câ te ori se repeta masurarea fiecarei marimi la o anumita turatie si N numarul de turatii la care se efectueaza determinari experimentale.indicatorul franei.cutie de viteza.timpul in care se consuma c kg combustibil.. 2. 3.k ..motor.

media aritmetica sau patratica a timpilor: [s ] sau.3) unde: Fi este forta medie.viteza unghiulara: [s-1] (20. in N.7162 m. l . . daca: atunci: [s] (20.4) .puterea efectiva dezvoltata de motor: 186 . (20.bratul frâ nei.Fi [N.m] .2) -momentul de frâ nare: Mei = l. l = 0.atunci [N ] .

n1 + Z.Y si Z sunt coeficienti necunoscuti.9) f10 = X. La elaborarea programului de calcul s-a adoptat N = 10.000 kJ / kg . care se determina prin metoda celor mai mici patrate.8) se obtine sistemul de ecuatii: f1 = X. Pei.consumul specific efectiv: cei = .n12 + Y.n210 + Y. Astfel rezulta functia f care interpoleaza valorile experimentale.n2i + Y. i=1- . (20.pentru motorina: qi = 41.6) [-] (20. cu valorile aproximative: .pentru benzina: qi = 40.n10 + Z.000 kJ / kg.Pei = Mei ω i . (20. unde fi este valoarea experimentala a marimii respective (Mei.7) In aceste relatii qi este puterea calorica inferioara. astfel incâ t din (20.8) unde: X. cu o eroare patratica minima.5) . cei sau η 10. Valorile experimentale ale caracteristicilor de turatie se interpoleaza cu o functie de gradul II de forma: f = Xn2 + Yn + Z.randamentul efectiv: [kg / kWh]. 187 ei) la turatia ni.10-3 [kW]. fi = X.ni + Z. (20. (20.

Z) − vi (20.Folosind primele trei ecuatii.13) Conditia (20.Y. 188 .13) este indeplinita daca derivatele partiale in raport cu x.10) se obtin solutiile Necunoscutele introduc aproximatiile x.li = fi – fi ( ).15) introducâ nd notatiile: ai = rezulta: . cu necunoscutele si : (20.y si z se anuleaza. ci =1 . i= 1 ÷ 10. sa fie minima: fi = fi (X. ce rezulta din masuratorile experimentale fi si cele obtinute prin interpolare. bi = ni. pentru a avea un sistem compatibil determinat.11) Valorile marimilor x. y si z se determina din conditia ca suma patratelor erorilor vi. y si z astfel incâ t: (20. Astfel: (20.14) (20.

unul pentru MAS si altul pentru MAC. Z. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica .17) se obtine sistemul de ecuatii normale: (20. z.16) Din conditiile: (20.11) se calculeaza X. In acest mod functia de interpolare (20.8) este cunoscuta. 189 . program care se gaseste pe reteaua de calculatoare a catedrei de Termotehnica.(20.2 intocmindu-se doua aemenea grafice. MCD. iar cu relatiile (20.18) Rezolvâ nd sistemul de ecuatii normale se obtin aproximatiile x. Y. dupa modelul din figura 20.1.Cluj-Napoca si se poate accesa sub numele FIT– ORI. In final se traseaza caracteristicile de turatie. y. Toate rezultatele obtinute se trec in tabelul 20. Pe baza acestor relatii s-a elaborat un program de calcul in MCD.

.2 Curbele caracteristice de turatie In ipoteza in care nu se utilizeaza calculatorul electronic se vor determina caracteristicile de turatie utilizâ nd relatiile (20.S.. 2 3 4. Randamentul efectiv Functia de interpolare f(n) t.n2 + . 20.crt.(20..7) si se renunta la calculul functiei de interpolare (20.A. 5.A. 2. 1. 3. f(n) t.Fig.n + . 7. i=1 M... Marimea Turatia Forta de frâ nare Timpul Momentul efectiv Viteza unghiulara Puterea efectiva Consumul specific efectiv Simbol ni Fi τ i U.m s-1 kW kg/kWh - M*ei ω i P*ei c*ei η *ei f(n) 8.. 4.. i=1 M... Studentii vor compara caracteristicile de turatie ale motoarelor supuse incercarilor cu caracteristicile date in literatura de specialitate si vor preciza turatia economica a motoarelor. 9.1)..... Tabelul 20.M.1 Valori masurate si calculate. 190 .. Nr. 2 3 4.C. 6..8). rot/min N s N.n2 + .n + ...

(20.7). iar la numitor valoarea obtinuta prin programul FIT – ORI ...La marimile afectate prin semnul * se va specifica la numarator valoarea obtinuta experimental si calculata cu relatia (20.1). 191 .. MCD .

in kW.1). etc. . intre energia echivalenta lucrului mecanic efectiv si diferitele pierderi care apar (fig. . Din analiza termenilor bilantului termic. Ecuatia bilantului termic se scrie pe baza ecuatiei conservarii energiei. corespunzator mersului economic al motorului. BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI 21. <> Fig. sub forma: [kW] (21. 21.21.21. 192 . contribuind la gasirea si indepartarea cauzelor care duc la folosirea neeconomicoasa a energiei termice. in kW. .energia termica transformata in energie mecanica efectiva (lucru mecanic efectiv). prin evacuare.1) unde: este fluxul de energie termica obtinut prin arderea combustibilului consumat de motor (energie disponibila). calculul instalatiei pentru recuperarea gazelor evacuate. rezulta daca energia termica este utilizata eficient. Bilantul termic este util în calcule de dimensionare a suprafetelor de racire.fluxul termic cedat fluidului de racire.fluxul termic pierdut prin gazele de ardere. in kW. in kW.1 Notiuni generale Bilantul termic al unui motor exprima modul de repartitie a energiei termice (caldurii disponibile).1 Schema fluxurilor de caldura intrate si iesite dintr-un motor cu ardere interna cu piston.

in kW. .restul bilantului termic. in kJ/kg. in kW. Fluxul termic. in ºC. Qi .caldura de ardere inferioara a combustibilului. Fluxul termic pierdut prin fluidul de racire.5) unde: 193 . obtinandu-se: [W] (21. Fluxul termic . se determina cu relatia: (21. in kg/s. si a temperaturii acestuia la intrare si iesire din motor. 2) unde: Ch este consumul de combustibil.. Raportul: [-] (21.3) unde: Pe este puterea efectiva a motorului.4) reprezinta randamentul efectiv al motorului. in kW.fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete. la motoarele racite cu lichid se determina prin masurarea debitului apei de racire in kg/s. echivalent lucrului mecanic efectiv este: [kW] (21. dezvoltat prin arderea combustibilului in cilindrii motorului.

debitul de aer în kg/s. Admitand ca .7) Debitul de gaze se determina din relatia: [kg/s] (21.temperaturile apei la intrare. in kJ/(kgK).K) .temperatura gazelor in racordul de evacuare. .caldura specifica medie a apei. . in ºC.este debitul apei de racire. in m2. .caldurile specifice ale gazelor evacuate si aerului.6) unde: este debitul gazelor evacuate în kg/s. 194 . Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate se determina facand diferenta dintre entalpia gazelor arse evacuate si entalpia incarcaturii proaspete care intra in motor. respectiv la iesire din motor. in kJ/(kg.temperatura aerului la admisie.8) unde: S este aria sectiunii tevii de evacuare. . in ºC. in ºC. rezulta: [kW] (21. . in kg/s. aceasta deoarece la umplerea cilindrului incarcatura proaspata poseda o entalpie care nu intra in primul membru al ecuatiei bilantului termic: [kW] (21. .

viteza gazelor in teava de evacuare. În tabelul 28.w . Qiam – caldura de ardere inferioara a componentilor gazosi nearsi din gazele de evacuare. energia consumata pentru punerea in functiune a mecanismelor auxiliare.1 se dau valorile orientative pentru fluxurile termice ale bilantului termic ale motoarelor cu ardere interna cu piston. Arderea incompleta poate avea loc nu numai pentru un coeficient al excesului de aer < 1 ci si in cazul cand λ ≥ 1. in kJ/m3N. se determina prin analiza gazelor evacuate si determinarea pe aceasta cale a componentilor care mai contin energie chimica. pierderile in mediul ambiant prin suprafata exterioara a motorului etc.11) si cuprinde toate celelalte pierderi care n-au fost luate in considerare.9) unde: pd este presiunea dinamica. de exemplu energia termica corespunzatoare lucrului mecanic de frecare care nu trece in fluidul de racire. din cauza imperfectiunii amestecului si a arderii: [kW] (21. in m3N/s. Densitatea trebuie adusa la conditiile de lucru. in kg/m3. cuplat cu un micromanometru.10) unde: Vi este cantitatea componentilor nearsi din gazele de evacuare. Fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete. cu ajutorul unui tub Pitot. ρ . 195 . Viteza gazelor se obtine.densitatea gazelor evacuate. in N/m2. Restul bilantului termic se determina astfel: [kW] (21. din relatia: [m/s] (21. in m/s. masurand presiunea dinamica pd.

C..A. 28 16 . avand motorul montat pe un stand ca in lucrarea nr. Pe racordul de evacuare a apei de racire se monteaza un robinet cu trei cai care permite colectarea apei de racire consumata in timpul masurarii si cantaririi acesteia.Tabelul 21. . . precum si temperatura gazelor evacuate si a aerului.2 Descrierea instalatiei Marimile necesare elaborarii bilantului termic la un anumit regim de functionare al motorului se obtine din masuratori directe. determinandu-se astfel temperaturile te.respectiv aer. .3 Mersul lucrarii Dupa intrarea motorului in regim normal de functionare se determina consumul orar de combustibil si puterea efectiva a motorului cu relatiile: [kW ] si Ch = [ kg/h ].A. . . ti.. facandu-se o medie pentru temperaturi (la intrare si la iesire) atat pentru apa cat si pentru gaze . La teava de evacuare se monteaza un racord pentru captarea gazelor arse in vederea determinarii compozitiei chimice a acestora. Se citeste din trei in trei minute temperatura apei de racire la iesirea si intrarea in motor.2. .2 Marimile caracteristice ale unor combustibili 196 . .1 Valori orientative pentru fluxurile termice care intra în bilantul termic Tipul motorului M. 20. . 21. 41 [%] 14 . Tabelul 21. . . 19 8 . M. 48 24 . tge si ta . completata cu termometre pentru masurarea temperaturii aerului admis in motor. . Instalatia este prevazuta cu un tub Pitot-Prandtl cu ajutorul caruia se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare. . 44 [%] 1 . . . [%] 21 . 16 21. a apei de racire la intrarea si iesirea din motor.S. .4 [%] 8 . Caracteristicile de ardere a unor combustibili sunt trecute in tabelul 21. . 33 [%] 28 . . 40 1. 29 28 . .

8) se determina debitul gazelor evacuate. in J/(kg⋅ K).9) se va calcula viteza acestora.1065 0.3 Rezultatele masuratorilor si calculelor Marimea Simbol U. in care se introduc si marimile determinate analitic.M.Combustibilul Benzina Motorina Petrol Omin [ kmol/kg ] Lmin [ kmol/kg ] 0.3. 1 Consumul orar de combustibil Puterea efectiva Durata masurarii Ch Pe τ kg/h kW s 197 Incercari 2 3 4 5 6 7 8 . Din tabele se iau caldurile specifice ale componentilor si se determina caldura specifica medie [J/(kg.1043 0. Tabelul 21.1058 Din analiza chimica a gazelor rezulta compozitia acestora.12) cu relatia: unde: gi sunt participatiile masice ale componentelor gazelor. 21.caldurile specifice ale componentelor gazelor arse.4 Interpretarea rezultatelor Cu valorile determinate experimental se completeaza tabelul 21. Se masoara sectiunea racordului de evacuare si cu relatia (21.5073 0.grd)] (21. Se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare si cu relatia (21. ci .4966 0.4038 Qi [ kJ/kg ] 43524 41850 43105 0.

K) N/m2 m/s m2 kg/s kW kW Randamentul efectiv Fluxul termic pierdut prin apa de racire Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate η e % kW kW 198 .Temperatura apei de racire la intrare Debitul apei de racire Temperatura gazelor evacuate Temperatura aerului la admisie Caldura specifica medie a gazelor arse Presiunea dinamica a gazelor arse Viteza gazelor evacuate Aria sectiunii conductei de evacuare Debitul gazelor arse Fluxul termic disponibil Fluxul termic util ti Dapa tge ta cpg pd w S ºC kg/s ºC ºC J/(kg.

ca in figura 21. Restul bilantului termic kW kW Fig. 199 . pe baza rezultatelor masuratorilor si a calculelor se va intocmi schema grafica a bilantului termic. La intocmirea referatului. 21. Se indica de asemenea masurile propuse pentru reducerea pierderilor de energie termica.2.2 Diagrama fluxurilor de caldura iesite din conturul de bilant termic al unui motor.Fluxul termic pierdut prin ardere incompleta.

Raportul de compresie : 18 : 1 . Partile componente ale unui motor cu ardere interna cu piston sunt: Mecanismul motor este alcatuit din doua parti si anume: 200 . partile principale ale unui motor cu ardere interna cu piston se vor ilustra pe un motor Diesel de tipul SAVIEM 797-05. Ordinea de aprindere : 1-5-3-6-2-4. 3. Consum specific minim de combustibil : 168 g/kWh 10.Tipul motorului : 4 timpi in linie. a carui caracteristici principale sunt: 1. racire cu apa. menite a transforma energia de reactie chimica a combustibilului in lucru mecanic. 2. 7. 8. Cilindreea : 5488 cm3.m la 1700 rot/min. Masa motorului : 455 kg 11.1). 6. Cursa pistonului : 112 mm.2 kW) la 3000 rot/min. 5. 9.22. Momentul motor : 370 N. Puterea nominala : 135 CP (99. A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR 22. ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON. În cadrul lucrarii. (fig. organe de masini si sisteme auxiliare.1 Organologia motoarelor cu ardere interna cu piston Un motor cu ardere interna reprezinta o masina complexa alcatuita dintr-un sistem de mecanisme. Numarul cilindrilor : 6 in linie. 4. Un motor cu ardere interna este o masina complexa alcatuita dintr-un sistem elementar numit mecanism motor. un ansamblu de sisteme auxiliare si aparate de masura si control al functionarii. Alezajul : 192 mm.22.

biela. 201 . 3 .1). 22.partea fixa care cuprinde carterul superior în care se gasesc cilindrii 4.arbore cotit.arborele motor sau arborele cotit.sistemul de distributie a gazelor. 2 . Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti: conductele de gaze (colectoarele) care transporta si distribuie fluidul proaspat intre cilindri.pompa de ulei. 9 . 8 . 6 . 7 . colectoarele care colecteaza si transporta gazele de ardere in atmosfera.22.clindri. 5 . care cuprinde ansamblul tuturor organelor care permit umplerea periodica a cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea periodica a gazelor de ardere din cilindrii motorului in atmosfera.arbore cu came. 4 .sistem de distributie. sistemul de joasa presiune prin care combustibilul circula la presiuni de cateva atmosfere.. mecanismul care comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare a cilindrilor.chiulasa. Ansamblul de sisteme auxiliare se compune din: . .piston. prin care combustibilul circula la presiuni de sute de bari.partea mobila numita mecanismul biela-manivela care cuprinde trei organe principale: 1 pistonul.10 – supape de admisie. amortizorul sau amortizoarele de zgomot. 3 . Sistemul de alimentare cu combustibil a unui MAC se compune din doua parti: sistemul de inalta presiune sau sistemul de injectie.carter inferior. 2 –biela. chiulasa 5 si carterul inferior sau baia de ulei 6 (fig. Fig.1 Sectiune printr-un motor: 1. 11. refulare.

1. constituie avantajele instalatiilor de turbine cu gaze fata de cele cu abur. supapa de descarcare.Sistemul de injectie este alcatuit din pompa de injectie antrenata de la arborele cotit al motorului prin intermediul sistemului de distributie alcatuit din pinioane cu roti dintate sau curele de distributie. La MAS sistemul de alimentare cuprinde carburatorul în care are loc formarea amestecului carburant (combustibil si aer) care este introdus în galeria de admisie. unde combustibilul este injectat in aerul provenit de la compresor. instalatiile de turbine cu gaze au avantaje datorate caracteristicilor functionale ale motoarelor rotative.1). Lipsa generatorului de abur si a condensatorului. posibilitatea pornirii rapide si a realizarii relativ simple a unor instalatii mobile. filtrele de combustibil. ventilatorul 13. de obicei doua legate in serie. radiatorul de apa. Fata de motoarele cu ardere interna. 202 .sistemul de racire este cu lichid de racire (apa sau antigel) cu circulatie fortata in circuit inchis si reglarea temperaturii prin termostat si jaluzele. pentru ca apoi in turbina cu gaze energia potentiala a gazelor de ardere sa se transforme in energie cinetica si aceasta. Este format din: pompa de apa 12 (fig. Aparatura de control este alcatuita din termometre.2 Organologia turbinelor cu gaze În instalatiile de turbine cu gaze are loc transformarea energiei chimice a combustibililor in energie termica.4 bar • turatia maxima (3000 rot/min) 3 . montat in fata motorului. .22.8 . manometre. in camera de ardere. Sistemul de joasa presiune este alcatuit din pompa de alimentare. montat pe butucul arborelui cotit. cu circulatie fortata sub presiune este format din: pompa de ulei 7 (fig. numite conducte de inalta presiune .1) cu roti dintate cu angrenare interioara. cu toate instalatiile aferente lor. etc. si conducte de joasa presiune.90oC.22. turometru. Temperatura de lucru a lichidului de racire: 80 . actionata prin curea trapezoidala de la fulia arborelui cotit. cu sase palete. care este actionata de arborele cotit. servind la rotirea arborelui turbinei. .sistemul de pornire . in energie mecanica.format din electromotor (demaror) si bateria de acumulatoare. 22. filtrul de ulei .4 bar. Presiunea uleiului este: • la mers in gol (500 rot/min) 0. . de tip centrifugal. precum si posibilitati de utilizare a unor combustibili ieftini si de realizare a unor instalatii cu puteri unitare ridicate. injectoarele si conducte de legatura. Presiunea de injectie pentru un motor de tipul SAVIEM 797-05 este 190 ± 8 at.sistemul de ungere.

2 Schema functionala a unei instalatii de turbine cu gaze. greutatea si gabaritele mai reduse.3 Organologia unui motor cu reactie Principalul domeniu de utilizare a motoarelor cu reactie este aviatia. deci forta de tractiune. 22. consum mare de materiale aliate. unde a devenit tipul de motor predominant. masele de gaze sunt deplasate chiar de catre motor. Avionul inainteaza datorita fortei de reactiune a masei de aer deplasata de elice. instalat pe un avion. in comparatie cu motorul cu piston. siguranta in functionare mai redusa. Forta de reactiune care asigura inaintarea avionului nu se aplica direct asupra motorului. 22. Motorul cu piston. Spre deosebire de motoarele cu piston si elice. fac ca ele sa fie indicate pentru conditii de zbor de mare viteza. la motoarele cu reactie forta de tractiune nu scade cu cresterea vitezei de zbor. necesar camerelor de ardere etc.Fig. 203 . scade odata cu cresterea vitezei de zbor. recuperatoarele de caldura (fig.2). Partile principale ale unei instalatii de turbina cu gaze sunt: compresorul. la care forta de reactiune. Ca dezavantaje se pot aminti: puterea unitara mai mica. camera de ardere. Aceasta particularitate a motoarelor cu reactie. o mare masa de aer antrenata de paletele elicei. precum si constructia lor mai simpla. actioneaza elicea prin intermediul careia se produce o forta care se consuma pentru a deplasa inapoi si lateral in sens contrar deplasarii avionului. deci forta de reactiune se aplica direct asupra motorului. turbina cu gaze. Motoarele cu reactie difera de motoarele cu piston si elice prin principiul de producere a fortei de tractiune. La motoarele cu reactie. 22. ci prin intermediul propulsorului (elicei).

dispun de un cilindru in care se gaseste un "piston" cu miscare rotativa. .difuzor. compresoarele se pot clasifica in doua mari grupe si anume: . compresorul.compresoare dinamice.3 este prezentata schema unui turboreactor tip RD . care dispun de un cilindru. Aceste compresoare sunt utilizate pentru realizarea de presiuni inalte si foarte inalte (1000 bar). 6 – turbina cu gaze.). Din aceasta grupa fac parte compresoarele cu piston.compresoare volumetrice. 2. 22.Fig. turbina cu gaze si efuzorul reactiv. care.compresor axial. 4 – con de evacuare. 5 – efuzor. Cel mai raspandit tip de motor cu reactie in aviatie este turboreactorul. micsorarea acestui volum pana la ridicarea corespunzatoare a presiunii si evacuarea gazului la aceasta presiune.3 Schema unui turboreactor: 1. Principalele elemente ale unui turboreactor sunt: difuzorul. camera de ardere. Compresoarele volumice sunt acelea la care ridicarea presiunii gazului se face prin inchiderea lui intr-un anumit volum. 204 . Dupa principiul de functionare.10 cu compresor axial.4 Organologia unui compresor Compresoarele sunt masini consumatoare de lucru mecanic cu ajutorul carora se ridica presiunea gazelor. În figura 22. 3. de asemenea.camera de ardere. la debite de gaz relativ mici (450 cm3/min. 22. in care se deplaseaza liniar si alternativ un piston si compresoarele volumice rotative.

ce se exercita asupra moleculelor de gaz. aduse intr-o miscare de rotatie cu ajutorul rotorului paletat. La compresoarele centrifugale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte centrifugale. prin intermediul unui rotor paletat. cu ajutorul unui rotor paletat. Din aceasta grupa fac parte compresoarele centrifugale si compresoarele axiale. 6 bar si debite ce pot depasi 10. forte determinate de asemenea. dupa care urmeaza transformarea acesteia in energie potentiala de presiune. În cadrul lucrarii se va arata organologia unui compresor cu piston.ventilatoare daca La compresoarele axiale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte gazodinamice ce actioneaza asupra moleculelor de gaz.turbocompresoare daca . procesul avand loc in mod continuu..turbosuflante daca .Compresoarele dinamice sunt acelea la care ridicarea presiunii se face transferând gazului energia cinetica.. În functie de raportul dintre presiunea de refulare pr si presiunea de aspiratie pa se numesc: .000 m3/min. Sunt utilizate pentru presiuni de 5 .4 Schema de principiu a unui compresor 205 . 22. Fig.

Compresorul cuprinde si camera de aspiratie CA si camera de refulare CR.Un compresor cu piston se compune. numita supapa de aspiratie SA. in principiu.4): cilindru C. Una dintre supape permite intrarea (aspiratia) gazului in cilindru. a doua. 206 . pistonul P si chiulasa CL. dupa comprimare se evacueaza (refuleaza) gazul din cilindru. din urmatoarele elemente(fig. supapa de refulare SR prin care.22. in care sunt montate doua supape.

DETERMINAREA INFLUENTEI NEUNIFORMITATII PRESIUNII DE INJECTIE DEBITATA DE O POMPA DE INJECTIE ASUPRA PARAMETRILOR UNUI MOTOR Din studiile teoretice si din rezultatele incercarilor experimentale efectuate. Toate semnalele achizitionate au ca variabila independenta timpul.1 Schema de principiu pentru achizitionarea datelor Schema instalatiei realizata si montata pe un motor 797-05 se poate vedea in figura 23. senzorii fiind legati prin intermediul modulelor de conditionare a semnalului. În acest caz placa de achizitie este montata în calculator. placa de achizitie si comanda DAQ si un calculator IBM-PC. De aceea. ceea ce necesita un volum mare de munca si timp. 207 .23. care a fost prezentata in lucrarea 19. s-a ajuns la concluzia ca este util sa se realizeze o instalatie care sa indice permanent neuniformitatea debitarii. care permite vizualizarea presiunii de injectie pentru fiecare racord de refulare al pompei de injectie. <> Fig. Schema principiala de achizitie a semnalului de la care s-a plecat in realizarea instalatiei este prezentata in figura 23. 23. presupunea montarea pe motor a unor pompe de injectie cu neuniformitati cunoscute. Cercetarea influentei neuniformitatii debitarii asupra parametrilor motorului. In acest scop s-a conceput si realizat o instalatie care cuprinde traductori. a rezultat ca o debitare neuniforma a combustibilului are o influenta negativa aupra functionarii si parametrilor motorului.2.1.

configuratia lor putand fi vazuta in figura 23. <> 23.3. 2 – corpul traductorului. Etalonarea traductoarelor s-a facut cu ajutorul unei instalatii denumita pompa de etalonat manometre. Semnalul dat de traductoare ajunge la puntea de masurare. Ele sunt de tipul traductoarelor modulatoare al caror principiu de functionare consta in folosirea unei fractiuni din energia sistemului supus masurarii pentru modificarea unei marimi de circuit electric. Traductoarele sunt o realizare proprie.<> Fig. Pentru minimalizarea erorilor puntea se echilibreaza inainte de inceperea masuratorilor.3 Traductor pentru masurarea presiunii: 1 – marca tensometrica. Pentru reprezentarea marimilor masurate respectiv a presiunii de injectie s-a folosit programul de 208 . 23. Instalatia se compune din traductoare de presiune montate la iesirea din pompa de injectie dupa racordul de refulare al caror element sensibil sunt marcile tensiometrice si care transmit semnalul la o punte tensiometrica de unde semnalul ajunge la un calculator IBM-PC dotat cu o placa de achizitie si comanda DAQ.2 Instalatie pentru determinarea presiunii de injectie Instalatia permite masurarea presiunii de injectie debitata de cele 6 racorduri de refulare ale pompei de injectie cu distribuitor rotativ care echipeaza motorul respectiv.

6. 23.7. 23.achizitii de date LabView.4 Schema de achizitie a datelor Pe baza celor aratate s-au putut obtine urmatoarele diagrame de variatie a presiunii de injectie prezentate in figura 23. 23.5.5 Variatia presiunii de injectie 209 . Din cadrul vastei bibliografii a acestui program s-a selectat si realizat schema de achizitii prezentata in figura 23. Fig.4. 23.

23. 210 .6 Variatia presiunii de injectie daca se obtureaza alimentarea unui injector.<> Fig.

9.Fig.75% si respectiv de 117% in cazul celei mai mari neuniformitati. indicatia franei hidrulice si consumul de combustibil s-au calculat parametrii energetici si economici ai motorului. Neuniformitatea presiunii de debitare care a putut fi calculata din diagramele prezentate sunt de 3%. 23.7 Variatia presiunii de injectie daca un injector functioneaza necorespunzator. folosind un program de reprezentari grafice si masurand pe stand turatia motorului. 211 .8. Realizarea acestor neuniformitati similare cu cele din realitate s-a obtinut prin intreruperea partiala a alimentarii cu combustibil a unui injector. Pe baza neuniformitatilor calculate dupa diagramele din figurile 23. 23.

8 Caracteristica de turatie pentru consum orar.Fig. Marimea Simbol U/M Pompa de injectie rotativa Pompa de injectie în linie 212 . 23. puterea. 23. Tabelul 23.1.2 Mersul lucrarii. Rezultatele se centralizeaza in tabelul 23. Cu datele obtinute se pot trasa curbele caracteristice ca in lucrarea 20. Se va insista asupra influentei neuniformitatii de debitare asupra parametrilor mai importanti ai motorului: consumul specific de combustibil.9 Caracteristica de turatie pentru putere. momentul si randamentul efectiv al motorului. Fig.1 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr. 23.

Randamentul efectiv - Neuniformitatea se calculeaza cu relatia din lucrarea nr. 1. Neuniformitatea % 3. Momentul efectiv 6. SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT TURBIONAR 24. Timpul 5. Forta de franare 4.19. 213 .crt.1 Notiuni generale Efectul turbionar de racire a fost descoperit in anul 1931 de catre Ranque si consta in separarea energetica a unui curent de gaz compresibil si viscos. Rezultatul acestei separari este formarea a doi curenti de gaz. Turatia 2. care se destinde intr-un ajutaj dispus tangential in raport cu o conducta. Puterea efectiva 8. in care in loc de debitul maxim respectiv minim se ia presiunea maxima si presiunea minima debitata de pompa de injectie. 24. Consumul specific efectiv 9. Viteza unghiulara 7.

Fig. Pentru r = 0. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque): 1. iar la valori mai mici ale lui r se remarca o miscare axiala intensa spre sectiunea in care este dispus ajutajul. Referitor la componenta axiala wx se constata ca straturile periferice ale curentului se deplaseaza cu viteze moderate catre ventilul de reglare. iar curgerea se apropie de o curgere potentiala. insotita de scaderea corespunzatoare a debitului de gaz cald. La destinderea gazului in ajutaj se formeaza un curent circular intens. In momentul formarii vartejului liber componenta axiala a 214 . 4. Schema generala a curgerii gazului intr-un tub Ranque este prezentata in figura 24.7 r1 miscarea axiala practic se anuleaza. fiind evacuate prin orificiul diafragmei 3.2 Distributia vitezelor. 6. 5. iar cele periferice se incalzesc si parasesc tubul prin ventilul de reglare 5.2.24.24. caracterizat prin faptul ca straturile de gaz aflate in vecinatatea axei tubului se racesc. Mecanismul efectului de separare energetica.unul cu temperatura mai mare si unul cu temperatura mai mica decat a gazului ce intra in ajutaj.1.ventil de reglare. curentul turbionar format se extinde pe raza pana cand presiunea statica in zona periferica devine egala cu presiunea din zona centrala. este urmatorul: dupa iesirea din ajutaj. 3.cilindru.ajutaj. ce caracterizeaza tubul Ranque. adica de un vartej liber.capatul cald.diafragma. Aceste modificari sunt insotite si de variatii ale temperaturilor curentilor de gaz rece si cald. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque) este prezentata in figura 24. Profilul vitezei in diferite sectiuni scoate in evidenta faptul ca in tub are loc o variatie importanta a componentei tangentiale a vitezei wt . Prin reducerea sectiunii de curgere a ventilului are loc o crestere a debitului de gaz rece prin diafragma. in functie de raza tubului wt = f (r).capatul rece. 2. Fig.1 [18].

vartejul liber format este obligat sa se deplaseze catre ventilul de reglare. Pe masura ce viteza periferica scade. Tf.debitul masic corespunzator celor trei curenti de gaz. In timpul acestei deplasari viteza periferica a vartejului se micsoreaza ca urmare a viscozitatii gazului si a interactiunii sale cu peretele tubului.vitezei poate fi considerata nula. In timpul acestui proces are loc atat un transfer de energie cinetica cat si un schimb de caldura turbulent intre curentii de gaz care.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru aprecierea cantitativa a efectului turbionar se introduc urmatoarele notatii: Ta.temperatura si presiunea curentului de gaz rece.3. isi modifica in mod corespunzator temperatura. Dmc. Dma. 215 .temperatura si presiunea gazului comprimat la admisie. pf . pa . iar pe de alta parte se formeaza un gradient axial de presiune care obliga particulele de gaz intrate in zona axiala sa-si inverseze sensul de miscare si sa se deplaseze deci spre sectiunea orificiului. Tc. Dmf . ∆ pf .temperatura si presiunea curentului de gaz cald. ∆ pc. Schema instalatiei de masurare este prezentata in figura 24. se reduce si gradientul radial al presiunii statice. pc . astfel ca pe de o parte vartejul se extinde spre axa tubului. Datorita gazului care patrunde in continuare in tub.caderile de presiune pe diafragme pentru gazul cald si rece. 24.

4.Ta .conducta de alimentare cu gaz sub presiune. 3.manometre. 9. se citesc la aparatele indicatoare presiunile si temperaturile pe cele trei conducte precum si caderile de presiune pe diafragme. Avand in vedere ca cele doua debite se masoara in acelasi mod fractiunea µ (24.ventil de reglare. 24. 3) numit fractiune de gaz rece.1) care reprezinta scaderea temperaturii curentului rece. Dupa deschiderea ventilului de alimentare cu gaz comprimat si stabilizarea procesului.2) avand semnificatia cresterii temperaturii curentului cald. 2. 5diafragma.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Pentru prelucrarea rezultatelor se introduc urmatoarele marimi caracteristice: ∆ Tf = Ta . 216 . 5) unde: (24. 7. se poate scrie sub forma: (24.Fig.tub Ranque. (24. 6.termometre.24. 4) Pentru aprecierea economicitatii tubului se defineste randamentul intern η care reprezinta raportul dintre diferentele de temperatura ∆ Tf si ∆ Ts : (24.conducta cu gaz cald.3).conducta cu gaz rece. (24.3 Instalatia experimentala pentru separarea energetica a aerului comprimat: 1.Tf . (24. ∆ Tc = Tc . 8.manometre diferentiale.

fractiunea de gaz rece folosind expresiile (24. 7) Densitatile aerului pentru cele doua stari se calculeaza cu relatiile: (24.6). 24. Rezultatele masuratorilor si calculelor se trec in tabelul 24.7) si (24.5).1 Valori masurate si calculate.2). 9) Pe baza masuratorilor efectuate se calculeaza ∆ To si ∆ Tf cu relatiile (24. 217 .1 si in final se traseaza graficul ∆ Tf = f1 (µ ) si ∆ Tc = f2 (µ ). Fig.6) si are semnificatia variatiei temperaturii la destinderea adiabata reversibila a gazului de la pa la pf . 8) (24. (24. < > Tabelul 24.8).9) si (24.4. care calitativ este redata in figura 24.4). (24.4 Graficul variatiilor de temperatura functie de fractiunea de gaz rece. (24. precum si randamentul intern utilizand relatiile (24.1) si (24.

1 Notiuni generale Ejectorul sau compresorul cu jet este un dispozitiv destinat comprimarii sau deplasarii gazelor. precum si variatia presiunii statice si a vitezei in lungul ejectorului sunt prezentate in figura 25.Nr. 6. 25. STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTRUN EJECTOR 25. 5. crt. 3. Principiul de functionare al unui ejector se bazeaza pe transferul de energie de la fluidul care se deplaseaza cu viteza mare (fluid motor). vaporilor si lichidelor.1. Schema de principiu a acestui dispozitiv. la un alt fluid (ejectat). 218 . 4. 2. [18]. pa [Pa] Ta [K] pc [Pa] Tc [K] Pf [Pa] Tf [K] pb [Pa] ∆ Tc [K] ∆ Tf [K] µ [-] η [%] 1.

25. se destinde in ajutajul de ejectie dupa procesul teoretic (izentropic) 1-1s. 4 .difuzor. sau real 2-2r. 7conducta de evacuare a amestecului fluid. real dupa transformarea 1-1r. evolueaza dupa procesul teoretic 2-2s.1). viteza fluidului de ejectie creste de la wo la w1. <> Ca urmare a diferentei de presiune p2 . mai mica decat presiunea fluidului ejectat p2. prin transformarea energiei potentiale de presiune in energie cinetica. 219 .camera de distributie. Fluidul activ. 3 fanta de aspiratie a fluidului ejectat. 5. Fluidul ejectat de stare 2.25.25.2) exprima amestecul fluidului de ejectie.2 Diagrama h-s a proceselor de destindere si de comprimare din ejector. In difuzorul ejectorului are loc procesul de comprimare a amestecului care este reprezentat prin adiabata reversibila 3-4s. Procesele termodinamice la care sunt supuse cele doua fluide in ejector sunt prezentate in figura 25.Fig. Starea 3 (fig. sau reala 3-4r. in cursul careia presiunea scade la o valoare p3.ajutaj de destindere. In difuzor energia cinetica a amestecului (care intra in difuzor cu viteza w3) se transforma in energie potentiala de presiune. Fig.conducta de alimentare cu fluid activ. 2. de stare 1r cu fluidul ejectat de stare 2r.p3.1 Schema ejectorului: 1. fluidul ejectat este aspirat in camera de amestec cu viteza w2 (fig.2.25. avand la intrare in ejector starea 1.camera de amestec. 6. In ajutajul de ejectie.

3.robinet de reglaj. 3manometre cu tub de sticla.12.camera de amestec. 10camera de distributie. 9.10. 2. manometrele 2. 8.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Fig.conducte.3 Schema constructiva a standului cu ejector: 1. Instalatia experimentala. Se asteapta stabilizarea regimului de functionare. dupa transformari in tabelul de marimi (tabelul 25. Instalatia utilizeaza ca fluid activ aer comprimat. 1) 25. 12. 5 pentru masurarea debitelor pe conductele de circulatie a fluidelor 6. diafragmele 4. Ejectorul este prevazut cu un obturator 8. 25. iar valorile se trec.25. este echipata cu un ejector. 3 si termometrele 1. 6.manometre cu tub Bourdon.11. 4. iar ca fluid ejectat aerul atmosferic. 7. Pentru efectuarea masuratorilor se deschide robinetul de reglaj 9 de pe conducta de alimentare cu aer comprimat si se fixeaza un anumit regim de lucru prin reglarea deschiderii sectiunilor de aspiratie a fluidului ejectat (aerul atmosferic) in camera de amestec cu ajutorul obturatorului. pentru masurarea starilor fluidelor.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Se determina urmatoarele marimi: 220 .obturator. ansamblul 7.1). cu ajutorul caruia se poate varia debitul de aer antrenat (ejectat).Se defineste coeficientul de ejectie "u" ca raportul dintre debitul de fluid ejectat : (25. 11. apoi se citesc indicatiile acestora.difuzor. care se atinge cand indicatiile aparatelor de masura raman constante in timp. a carei schema este prezentata in figura 25.5-diafragme.termometre.fante de aspiratie.

- presiunea absoluta a fluidului de ejectie,
(25. 2)

- presiunea absoluta a amestecului in camera de amestec,
(25. 3)

- presiunea absoluta a amestecului in conducta de refulare,
(25. 4)

unde: iar

sunt presiunile indicate de manometrele 2 montate in amonte si aval de ejector, este indicatia manometrului 3 montat pe ejector.

Pe baza indicatiilor manometrelor diferentiale montate pe diafragme si a metodelor de calcul prezentate in lucrarea "Determinarea debitelor prin metoda strangularii", se calculeaza debitul fluidului activ si al amestecului Dm. Debitul fluidului ejectat este:
(25. 5)

Coeficientul de ejectie se calculeaza cu relatia (25.1). Dupa efectuarea masuratorilor si calculelor, rezultatele acestora din urma se trec in tabelul de marimi si se reprezinta caracteristicile ejectorului, definite prin curbele: si

Tabelul 25.1 Valori masurate si calculate.

Marimea

Notatia

U.M.

Relatia de calcul

Valoarea 1 2 3 4 4 5 6

0

1

2
221

3

Presiunea absoluta a fluidului activ Presiunea absoluta in camera de amestec Presiunea fluidului ejectat Diferenta de presiune pe diafragma 4 Presiunea fluidului ejectat dupadiafragma 4 Raport de destindere Debitul de fluid de ejectie Presiunea absoluta a amestecului Diferenta de presiune pe diafragma 5 Debitul amestecului

p’1

Pa

rel. (25.2)

p3

Pa

rel. (25.3)

p2

Pa

∆ p’1

Pa

p1

Pa

Dm1

kg/s

p4

Pa

rel. (25.4)

∆ p’2 Pa

Dm

kg/s

Dm=ε ktα Ao. .

Debitul ejectat

Dm2

kg/s

rel. (25.5)

222

Coeficient de ejectie Presiunea barometrica

u pb

Pa

rel. (25.1)

26. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE
26.1 Generalitati

Incalzirea si racirea fluidelor care curg monofazic prin interiorul sau exteriorul unor suprafete solide, in forma de conducte (tevi) cilindrice sau de alta forma, canale cu sectiuni geometrice diferite in prezenta unor suprafete extinse, reprezinta una dintre cele mai importante si frecvente procedee tehnice de transfer de caldura. Prin aplicarea lor, gabaritul schimbatoarelor de caldura se reduce, scade consumul specific de material pe unitatea de putere termica transferata si in consecinta scade si pretul de cost al produselor. Prin realizarea suprafetelor extinse se obtin asa numitele "sisteme conductiv-convective". Aceste sisteme sunt realizate cu precadere pentru fluidele care realizeaza coeficienti redusi de convectie (de exemplu gazele arse, aerul sau alte fluide gazoase).
223

Conform relatiei lui Newton, fluxul de caldura transmis se determina cu relatia:
[W] (26.1)

unde: α este coeficientul de convectie termica, in W/(m2K) ; A - suprafata de transfer de caldura, in m2; tp si tf - temperatura medie a peretelui respectiv a fluidului, in oC. Din relatia (26.1) rezulta ca pentru o diferenta de temperatura data intre temperatura fluidului si a peretelui si o valoare mica a coeficientului de convectie termica α , cresterea fluxului de caldura se poate face prin marirea suprafetei A. Extinderea suprafetei de transfer de caldura se poate realiza prin prevederea unor nervuri cu diverse forme geometrice (longitudinale, radiale, aciculare etc) atasate unei suprafete suport (de baza), executate din acelasi material sau din materiale diferite cu peretele suport. În figura 26.1 sunt prezentate cateva suprafete extinse, atat spre exteriorul cat si spre interiorul sistemului de curgere.

Fig. 26.1 Exemple de suprafete extinse:
a – nervura longitudinala cu profil rectangular; b – nervura longitudinala cu profil trapezoidal; c – nervura longitudinala cu profil parabolic; d – tub cilindric cu nervuri longitudinale; e – bara cilindrica; f – bara conica; g – bara parabolica; h – nervura inelara rectangulara; i – nervura inelara trapezoidala.

224

in W/(m2. (z reprezinta numarul de nervuri).2 Suprafete extinse longitudinale in interiorul tubului: a.2) in care k este coeficientul global de transfer de caldura. Pentru calculele de dimensionare sau de verificare ale schimbatoarelor de caldura cu suprafete extinse este valabila relatia: [W] (26. b. in oC. In figura 26.26.3.K).<> Fig. ∆ tmed – diferenta medie logaritmica de temperatura intre cei doi agenti termici. 225 .idem cu profil dreptunghiular.nervuri cu profil triunghiular cu z =2.2 sunt prezentate nervurarile interioare longitudinale montate la standul experimental prezentat in figura 26.4 si 6.

tronson de legatura. 4.tub pentru masurarea debitului si analize gaze.26. 2.2 Probleme specifice de calcul Fie fluxul termic in W. in [W] (fig. 3. suprafata nervurilor An1 in m2 cu temperatura tn1 in oC. 26. 26.4) 226 .suport. si suprafata de baza Ao1 in m2 cu temperatura to1 in oC. 5. respectiv la suprafata nervurii. 7.ambrazura si dilutie gaze arse. avand temperatura t1 in oC.arzator de gaz metan. 6.3 Schema instalatiei experimentale pentru determinarea schimbului global de caldura prin suprafete extinse: 1. care se transmite prin convectie de la un fluid 1. [W] (26.omogenizator de gaze arse. [-] (26.3) unde α o1 si α n1 reprezinta coeficientii de convectie termica la suprafata de baza.modul experimental.4) Diferenta de temperatura t1 – tn1 poate fi exprimata in functie de diferenta t1 – t01 cu ajutorul notiunii de randament al nervurarii.< center> Fig.

primul termen din relatia de mai sus este foarte mic in comparatie cu cel de-al doilea termen. In aceasta situatie se poate admite ipoteza simplificatoare α o ≅ α n si deci α o1 ≅ α n1 = α 1. in m.7) 227 .in care: este fluxul termic schimbat intre fluid si nervura ce are temperatura tn. An-suprafata neta nervurata (diferenta dintre suprafata totala si suprafata bazelor nenervurate). fiind dat de relatia: [W] (26. in K) si δ p grosimea peretelui de baza. in oC. in care temperatura nervurii ar fi aceeasi pe toata inaltimea ei "h" si egala cu temperatura suprafetei de baza to. Se poate scrie prin urmare: [] si rezulta: [W ] Intrucat suprafata nervurilor este foarte mare in comparatie cu suprafata de baza (An > > Ao).5) Acelasi flux termic se transmite prin conductie prin peretele de baza. de la suprafata peretelui si se exprima cu relatia: [W] (26. Dupa ce a traversat peretele. obtinandu-se: [W] (26. to2 – temperatura pe suprafata a doua a peretelui.6) unde λ p reprezinta conductivitatea termica a peretelui. a carui suprafata medie se noteaza cu Am. acest flux termic se transmite prin convectie fluidului 2.caldura care s-ar transfera intre fluid si nervura in cazul ideal. in regim stationar de transfer termic. .

8) temperaturile peretelui to1 si to2.8) Eliminand din relatiile (26. in W/ (m2.5). in oC. rezulta: [K/W] (26. respectiv la suprafata A2.10) se obtine: (26. Notand: α o2 = α 2 se obtine: [W] (26. Ao2 – suprafata de baza a fetei a doua a peretelui.9) Tinand seama de expresia uzuala a schimbului de caldura intre doua fluide separate prin intermediul unui perete.K). in m2. [W] (26.12) Expresia: [-] (26. t2 – temperatura fluidului de pe fata a doua a peretelui (fluidul 2). (26. din relatia (26. astfel rezulta: [(m2. iar k1 si k2 sunt coeficientii globali de transmitere a caldurii raportati la suprafata A1. Se considera ca peretele 2 nu este nervurat.6) si (26.K)/W] (26.10) unde: A1 = Ao1 + An1 si A2 = Ao2 reprezinta suprafetele extinse in contact cu fluidul 1 respectiv cu fluidul 2.unde α o2 este coeficientul superficial de transfer termic de la fata peretelui la fluidul 2.1 1) unde Ao1 = A1 – An1 si Ao2 = A2 .13) 228 .

in comparatie cu absenta nervurarii.3.13) si (26. expresia randamentului peretelui nervurat este de fapt: (26. iar dm reprezinta diametrul mediu logaritmic. se cere determinarea randamentului nervurarii.5 din figura 26. . In acest scop trebuie sa fie cunoscute marimile: t1. to1. Folosind relatiile (26. conform celor redate in figura 26.se numeste randamentul peretelui nervurat pe partea fluidului 1. to.. Din relatiile (26. se determina pe cale experimentala eficienta nervurarii prin suprafetele extinse prezentate.5. α n1. α o1.3). astfel incat in aceasta lucrare. expresia (26. prin montarea respectiv scoaterea nervurilor din tub (poz. Spre informare. to2. tn1.1 6) Pentru alte detalii privind calculul transferului de caldura prin suprafete extinse se recomanda studiul literaturii de specialitate [ 3] [ 17] [ 20] . si unde l – reprezinta lungimea tubului. in m. Tinand seama ca An = A – Ao. In cazul tevilor (tuburilor) cu diametrul interior d1 si diametrul exterior d2 rezulta .3.2. In cazul suprafetelor nervurate plane se poate scrie: Am = Ao1 = Ao2.elemente mai greu de stapanit decat elementele geometrice.1 5) Dupa unii autori produsul se numeste coeficient aparent de convectie. Pentru cazul ideal al temperaturii constante tn = to rezulta η n = 1 si η = 1.26..14).12) rezulta ca pentru calculul coeficientului global de transfer de caldura k. tn. dat de relatia: (26. program intocmit pe baza unui calcul de transfer de caldura 229 . se prezinta un exemplu de program de calcul redat in figura 26. pentru a avea o vedere de ansamblu mai completa asupra unor marimi care intervin in schimbul global de caldura prin suprafete extinse. datorita caderii de temperatura in nervura. Nervurarea si lipsa acesteia se poate realiza la instalatia experimentala prezentata in figura 26.1 4) si arata cu cat se micsoreaza eficacitatea suprafetei totale.12) ia forma: (26. t2..

(neprezentat in cazul de fata). considerandu-se si unele relatii criteriale de calcul pentru α . si a variatiei temperaturii in pereti despartitori. 230 . fata de cazul lipsei acestora.26. analiza chimica a gazelor arse. astfel: Fig. [%] (26. 26.4 Schema fluxurilor de caldura transmise intr-un sistem de schimbator de caldura gaze arse. debit si temperatura.6.3 permite efecutarea unor masuratori specifice legate de modul in care se realizeaza transferul (schimbul) de caldura prin suprafete extinse. Instalatia experimentala prezentata in figura 26. avand la baza datele si elementele prevazute in figura 26.3 Efectuarea masuratorilor.fluxul .4. debit si temperatura. la un acelasi flux de caldura intrat. Schimbatorul este prevazut la interior cu suprafete extinse de tip nervura cu sectiune constanta. precum si parametrii agentului termic secundar (apa). prezentate in figura 26. de caldura transmis in lipsa acestora. a calculelor si a interpretarilor.17) unde: este fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse. Se pot masura parametrii agentului termic primar (gazele arse). se defineste prin raportul dintre caldura preluata de fluidul secundar in cele doua cazuri.apa. Eficienta transferului de caldura prin suprafetele extinse ε .

se trec valorile masurate pentru determinarea fluxului de caldura intrat. Se impune si determinarea fluxului de caldura intrat. conform relatiilor: Fig. 26. in tabelul 26. pentru cele doua cazuri (fara si cu suprafete extinse).Experimental se determina cele doua fluxuri de caldura: si efectua masuratorile prevazute in tabelul 26. acesta trebuind sa fie acelasi in limita unei erori de circa 1.K).1. = D’2.(t’2e-t’1i) [ kW] (26.5 %.5 Schema logica de calcul a schimbului global de caldura prin suprafete extinse. . Trebuie respectata conditia ca fluxul de caldura intrat cu agentul primar sa fie aproximativ constant (cu o eroare de ± 1. celelalte marimi au ≅ semnificatia celor prezentate in tabelul 26. = D2. aceasta este: = 4. Astfel se vor si nu pot fi masurate oricum. Astfel. . la temperaturile t2e.2. reprezinta caldura specifica la presiune constanta a agentului secundar (apa).18) .5 %).1863 kJ/(kg.1. Esential la aceasta 231 .19) in care: . t’2e .(t2e-t1i) [ kW] (26.

D’2 Temperatura apei la intrare.) Tabelul 26. D2 Temperatura apei la intrare. 1 Valoare 2 3 kg/s o C o C kW 2 Fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse Debitul apei. considerat agent termic primar.M. t’2i Temperatura apei la iesire. t2e U. ε % Astfel. t’2e kg/s o C o C kW 3 Eficienta transferului de caldura.determinare este evaluarea in baza masuratorilor.20) iar fluxul de caldura iesit cu agentul termic primar se determina cu relatia: 232 . crt .5. a debitului de gaze arse D1.1 Marimi experimentale pentru calculul eficientei transferului de caldura prin suprafete extinse plasate in interiorul unui tub. 1 Fluxul de caldura transmis in lipsa suprafetelor extinse Marimea finala Denumire si simbol Marimea primara Denumire si simbol Debitul apei. (Nota: S-au utilizat notatiile prezentate in schema logica de calcul din figura 26. Nr . t2i Temperatura apei la iesire. fluxul de caldura intrat cu agentul primar se calculeaza cu: = t1i [ kW] . (26.

= unde. tgitemperatura gazului masurata la intrarea in instalatie. po=1. [ kW] (26. sunt trecute rezultatele masuratorilor pentru calculul debitului pentru fluxurile termice si . se poate calcula prin trei metode relativ diferite. respectiv Coeficientul excesului de aer λ poate sa fie citit direct la aparatul care efectueaza analiza gazelor arse sau se poate calcula. cu relatia: [-] (26.aerul teoretic necesar arderii unui m3N de gaz metan.2. (pentru gazul metan CO2max=11. in N/m2.15 K . In tabelul 26. in oC. (Lo = 9.23) in care: pb. pmg sunt presiunea barometrica si presiunea statica (manometrica) a gazului metan din racordul de alimentare.22) in care: este debitul de gaz metan intrat in instalatia de ardere.787 %).Lo [ m3N/s] (26. . λ . cunoscand CO2mas si CO2max. in kJ/(m N. 01325. t1e . po-presiunea la starea normala fizica.K). t1i. referinta prin relatia: .caldura specifica medie a gazelor 3 arse la iesire. in m3N/s. .coeficientul excesului de aer.temperatura starii normale. in kJ/(m3N. (26.24) 233 . in m3N/s.105 N/m2. λ . Astfel: 1calculat din controlul procesului de ardere.. t1e – temperatura gazelor arse la intrare respectiv la iesire. To=273. specifica medie a gazelor arse la intrare.K). in oC.21) . in consecinta aceasta valoare va trebui adusa la conditiile normale de [ m3N/s] . care se constitue in tot atatea metode de control.caldura este debitul gazelor arse intrate in tronsonul (tubul) de masurare. Prin masuratori se determina insa debitul de gaz metan la conditiile reale de lucru (nu la starea normala de referinta). .54 m3N aer/ m3N gaz metan). Lo.

Temp.M. gaze arse la intrare. Dg Presiune barometrica. 1 Debit de gaz. tgi Debit de gaz la starea normala. t1i m3/s N/m2 N/m2 o C m3N/s % - o C Fluxul de caldura intrat cu agentul primar. CO2 mas Coef. pmg Temp. pb Presiune manometrica. Tabelul 26. t1e o C kW 234 . Valoare 1 2 3 Marimea finala Denumire/ simbol Marime primara Denumire/simbol Marime calculata Denumire/simbol U. .2Valori masurate pentru calculul debitului Nr crt. λ Temp. kW 2 Fluxul de caldura iesit cu agentul primar. Dgo Continut volumic de bioxid de carbon. gaze arse la iesire. excesului de aer.unde CO2mas reprezinta cantitatea de CO2 in % volumetrice din gazele arse analizate. gaz metan la intrare.

. in N/m2. aer primar si aer secundar intrate in instalatie..28) iar.2. d1= 0. in m3N/s. in mN/s. ρ og – densitatea gazelor arse la starea normala (avand in vedere valoarea coeficientului excesului de aer mare ≅ 10. (26.wt =0.25) se calculeaza [m3N/s] (26.0. [ 5] . masurata in axa conductei.8.D1 calculat din masurarea presiunii dinamice pdin..25) .23). radicalul exprima viteza teoretica a gazelor arse. cu ajutorul unui tub Pitot se poate masura presiunea dinamica pdin. Astfel [ m3N/s] . wm – viteza medie a gazelor arse.27) in care si sunt debitele de gaz metan si aer primar considerate la conditiile de la starea normala fizica. rezulta ca pentru producerea gazelor arse se utilizeaza un arzator de gaz metan in care intra debitul de gaz . aceasta se calculeaza cu relatia: wm = ϕ . in m3/s. in care: d1 este diametrul interior al tubului.88). acestea doua se masoara cu rotametre si debitul de aer secundar incat: . 235 . Din figura 26. 3calculat din masurarea debitelor de: gaz metan.coeficient de pierdere de viteza pe sectiunea de curgere a fluidului.050 m. in m3N/s si se calculeaza cu relatiile (26. masurat cu o diafragma. (26. ϕ .85 [ mN/s] .3. datorat frecarilor (ϕ = 0.293 kg/m3N) . (26. Asa dupa cum rezulta din figura 26. ρ og ≅ 1. respectiv: [ m3N/s] .3.26) unde: pdin este presiunea dinamica a gazelor arse. iar cu relatia (26. debitul de aer primar . in m3/s..

Avand in vedere ca: = ksimplu. Avand calculate valorile lui si se poate determina valorile coeficientului global k de transfer termic.dm. Pentru determinarea marimilor ∆ tmed simplu si ∆ tmed s extin se utilizeaza relatia (26. ρ oa. t’2i.32) in care pentru datele din figura 26.29) unde: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0.densitatea aerului la starea normala de referinta (ρ oa=1.293 kg/m3N).caderea de presiune pe diafragma.K] . (26.30) avind valorile: t2i. dupa ce in prealabil se calculeaza ∆ tmed.998). respectiv Asimplu si As extin.623). (26. tgi si tge. 037 m). Asimplu.diametrul orificiului difragmei (d = 0.6 se dau valorile prezentate la pct.dn)] [ m2 .d1 + z.3.35) 236 .4. (26.30) evident folosind valorile temperaturilor pentru fiecare caz in parte. ∆ tmed simplu [ kW] . t2e.l [ m2 . [ oC] .1 din § 26. Marimile care trebuiesc masurate in plus dupa ultimile doua metode (2 si 3) sunt trecute in tabelul 26.[ m3N/s] . ∆ pas.coeficientul de expansiune al aerului dupa iesirea din diafragma (ε = 0. ε . ∆ tmed s extin [ kW] . (26. in N/m2. As extin. (26.34) Rezulta: ] ] [ W/m2. t’2e. Asimplu = π .( d1. (26. (26.31) As extin ≅ [ π .33) = ks extin. d.

(dupa metoda 2 si 3). tapi m3/s N/m2 o C m3N/s 3 Debitul de aer secundar la starea normala de referinta. (26. d2 = 56 mm. numarul de nervuri z = 2.3.08 mm. crt. Pres. dm = 53 mm. b = 6.6). manometrica a aerului primar.73 mm. pdin Valoare 1 2 3 1 m3N/s 2 Debitul de aer primar.36) Valorile astfel obtinute se vor compara cu cele prezentate in lucrarea 13 si cu alte date din literatura de specialitate. pe diafragma. U. pmap Temp. Presiune dinamica. Valori masurate pentru calculul lui Nr. Debitul de aer primar la starea normala de referinta.M. N/m 2 Marimea finala Marime primara Marime calculata Denumire / simbol Denumire/simbol Denumire/simbol Debitul de gaze arse.26. masurat cu rotametru. ∆ pas N/m2 m3N/s 237 .93 mm si dn = 17. la intrare.[ W/m2K] . Tabelul 26. aerului prim. 4 respectiv 6 (fig. Caderea de pres. Pentru calculul suprafetelor Asimplu si As extin sunt date in cazul de fata urmatoarele marimi: d1 = 50 mm. a = 2.

4 sau 6. 4.26. 2. .6).Punerea in evidenta a efectului nervurarii interioare asupra transferului de caldura. ca de exemplu: 1. prin efectuarea de masuratori in care sa se pastreze aproximativ constanta viteza de circulatie a agentului termic primar.6).-cu sectiune constanta. b. < TD> 26.3 se pot studia si alte probleme privind transferul de caldura prin suprafete extinse.26. cunoscandu-se elementele geometrice ale nervurilor (fig.Determinarea transferului de caldura realizat prin alte procedee de intensificare a acestuia.6. . z = 6.Determinarea comparativa a transferului de caldura modificand numarul de nervuri interioare z = 2. cu sectiune constanta sau cu sectiune variabila (fig. ca de exemplu introducerea in interiorul tubului a unor generatori de turbulenta (suprafete elicoidale redate in figura 26. .4 Alte probleme care pot fi studiate pe instalatia experimentala prezentata.7) si altele.Punerea in evidenta comparativa a transferului de caldura actionandu-se asupra formei sectiunii nervurii interioare.26. 238 . 3. Pe instalatia experimentala prezentata in figura 26.-cu sectiune variabila z = 6. Suprafete extinse prin nervuri interioare: a. .Fig.

fixat pe o teava. b.Fig..7 Generatori de turbulenta elicoidali: a.fara suport (simplu).26..fixat pe o tija.. < center> 239 . c.

27. INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR
27.1 Notiuni generale

Injectoarele au rolul de a dirija si pulveriza combustibilul in camera de ardere a motorului, in functie de ordinea de functionare a cilindrilor. Injectoarele se impart in doua mari clase: injectoare deschise si injectoare inchise. Injectorul este inchis sau deschis dupa cum orificiul de pulverizare este sau nu controlat de un ac sau de o supapa. Motoarele de autovehicule folosesc injectorul de tip inchis, cu ac. Dupa modul in care se comanda deschiderea acului, injectoarele se impart in trei grupe: cu comanda hidraulica (folosite curent pe motoarele de autovehicule), cu comanda electrica si cu comanda mecanica.
27.2 Descrierea aparaturii si mersul lucrarii

Deoarece injectoarele sunt o parte importanta a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, trebuie acordata o mare atentie verificarii si reglarii lor. La fiecare injector se controleaza calitatea pulverizarii, se regleaza presiunea de injectie a combustibilului si se stabileste marimea cursei de ridicare a acului. Verificarea calitatii pulverizarii consta in urmarirea uniformitatii si finetii pulverizarii jetului, lipsa unor picaturi mari, observabile cu ochiul liber, sau a unor vinisoare de combustibil nepulverizat; momentul optim al incetarii debitarii combustibilului, care este caracterizat printrun zgomot distinct si intrerupt; marimea unghiului de pulverizare a jetului de combustibil si distanta de patrundere a jetului de combustibil. Uniformitatea si finetea pulverizarii poate fi determinata prin metoda analitica sau experimentala (direct sau indirect). Relatiile analitice in general nu prezinta o precizie corespunzatoare. Metodele experimentale constituie un mijloc mai bun de apreciere a calitatii pulverizarii. Picaturile de combustibil obtinute la o singura injectie se capteaza pe un mediu potrivit, astfel ca sa nu se deformeze (in cazul metodelor directe), se grupeaza si se numara cu ajutorul unui microscop. Metodele indirecte la care nu este necesara captarea picaturilor pe un anumit mediu, pot fi: fotometrice, electrice, gravimetrice, fotografice etc. Dispozitivul manual folosit pentru incercarea si reglarea injectoarelor este redat in figura 27.1.

240

Fig. 27.1 Dispozitivul manual pentru incercarea si reglarea injectoarelor 1 - corpul dispozitivului; 2 - element de pompare; 3 - suport pentru fixarea injectoarelor; 4 - manometru; 5 - rezervor cu combustibil; 6 - injector.

Inainte de montarea injectorului, dispozitivul trebuie verificat, apoi se va evacua aerul prin deschiderea robinetului de inchidere prin efectuarea catorva curse cu ajutorul parghiei de mana. Etanseitatea se verifica acoperind cu o placa de cupru racordul la care se prinde injectorul, prin strangerea cu un surub. Se creeaza presiune in interiorul aparatului, iar daca dupa intreruperea pomparii combustibilului, acul manometrului ramane pe loc sau coboara foarte incet (cu maximum 20 bar/min), se poate trece la verificarea si reglarea injectoarelor. Daca pentru presiunea de injectie nu se obtine o pulverizare uniforma si fina, aparand picaturi mari sau vinisoare de combustibil, injectorul trebuie demontat, se spala toate piesele in petrol si motorina, stabilindu-se starea de uzura, apoi se regleaza si se incearca din nou. Unghiul conului de pulverizare se determina prin masurarea diametrului amprentei combustibilului pulverizat la injectarea lui pe un ecran acoperit cu o foaie de hartie. Presiunea de strangere a acului injectorului se verifica cu ajutorul manometrului 4 (fig.27.1) si se regleaza prin rotirea surubului de reglare a arcului injectorului cu contrapiulita slabita. Prin actionarea surubului de reglare cu o rotatie completa, presiunea de injectie creste cu circa 45 . . . 70 bar. In cazul pompelor de injectie noi sau putin uzate, injectoarele se regleaza la presiunea de injectie maxima, iar in cazul celorlalte, presiunea de injectie se micsoreaza cu 5 . . . 10 bar. Injectoarele care se monteaza la acelasi motor se vor regla la aceeasi presiune de injectie, abaterea admisibila fiind de ± 2,5 bar.
241

Daca injectoarele incercate prezinta o injectie neuniforma si intermitenta a combustibilului, se procedeaza la reglarea marimii cursei acului. Ridicarea optima a acului injectorului se obtine prin incercari astfel ca debitul si calitatea pulverizarii sa fie cele dorite. Parametrii pompei de injectie si ai injectorului influenteaza intr-o masura hotaratoare procesul de injectie a combustibilului. Cea mai simpla imagine asupra desfasurarii procesului de injectie se obtine considerand numai proprietatile pompei (legea de miscare a pistonului plonjor) si a injectorului (caderea de presiune in functie de debitul injectorului), ceilalti factori fiind neglijati. Caderea de presiune p - pz (p fiind presiunea din corpul injectorului inainte de prima sectiune de laminare, iar pz presiunea din cilindrul motorului) care se produce la curgerea prin injector a unei cantitati de combustibil sau depinde de proprietatile injectorului (suma rezistentelor hidraulice ale sectiunilor de laminare). Caracteristica injectorului p = f ( ) sau p = f ( ), se determina experimental creindu-se conditii similare cu cele puse la baza calculului sau. Ridicarea caracteristicilor injectoarelor se face pe o instalatie tip Bosch, unde sunt posibilitati de masurare a cantitatii de combustibil injectata si a presiunii din corpul injectorului (manometrul este montat pe conducta de legatura dintre pompa si injector). Debitul de combustibil se modifica prin variatia turatiei. La debite mici de combustibil poate aparea injectia intermitenta (proces nestabil) care se poate inlatura limitand ridicarea acului cu ajutorul unui reazem. Din alura curbelor p = f ( ) sau p = f ( ) se vede ca presiunea din camera pulverizatorului scade la inceput, trece printr-o valoare corespunzatoare debitului critic dupa care creste (fig.27.2).

242

Fig. 27.2 Variatia presiunii din camera de presiune a pulverizatorului in functie de debitul de combustibil

Cercetarile experimentale au aratat ca functionarea injectorului la debite mai mici decat cel critic este nestabila, iar functionarea la debite mai mari decat cel critic este stabila. Pentru obtinerea unui amestec uniform in toti cilindrii, este necesar ca toate injectoarele sa aiba aceeasi presiune de inceput de injectie si sa prezinte o identitate completa a variatiei p = f ( ) sau p = f ( ).

Trebuie avut in vedere ca prin strangerea arcului injectorului se largeste domeniul de functionare instabila.
27.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele masurarii si calculului referitoare la calitatea pulverizarii se trec in tabelul 27.1, iar cele referitoare la caracteristica injectorului in tabelul 27.2 Se vor face aprecieri asupra influentei unghiului conului de pulverizare si presiunii de injectie asupra calitatii pulverizarii, avand in vedere forma camerei de ardere a motorului. Referatul va cuprinde descrierea verificarilor care se fac pentru injectoare, mersul lucrarii, tabele cu rezultate, caracteristica unui injector si interpretarea rezultatelor.
Tabelul 27.1 Calitatea pulverizarii.
Nr . crt . Indici U .M. Injectoare Obs.

1 1 Calitatea pulverizarii combustibilului Diametrul amprentei Distanta dintre varful injectorului si ecran mm mm

2

3

4

2 3

243

4 Unghiul conului de pulverizare Intreruperea injectiei Presiunea de strangere a arcului Starea de uzura a injectoarelor grade 5 6 bar 7 Tabelul 27. Marimea Simbol U. crt . M. Incercari 1 1 2 3 Presiunea de injectie Pozitia cremalierei Turatia arborelui cotit al motorului Volumul de combustibil Numarul de cicluri Debitul pe ciclu Debit pe ciclu g / ciclu p h n bar mm rot/min 2 3 4 4 5 6 7 V Nc cm3 - 244 . Nr .2 Caracteristica injectorului.

276 kgf/m2 = 760 torr.6.6.9869232.10-6 0.68.1 1 1 1 N/m2 = 0.102.104 13.10-3 9.1 9.6.106 1.987 0.987.10-4 1.5591.81 98.3 9.105 0.10-5 750 750.6 1.81.10-5 torr.5951 kgf/m2 = 13.68.332.105 0. 1 At = 101.102 0.968 735.103 1 104 10-4 1 9.10-3 9.333.325 N/m2 = 10.013.10-6 750. 1 torr = 133.80665 N/m2 = 9.0637.013 1.10-4 torr.10-5 0.10-5 760 1 735.10-6 0.102 0.101976 kgf/m2 = 0.10-5 0.0102 0.333. 245 .013 13.10.102.105 133.6 1. 1 kgf/m2 = 9.013.10-4 9.ANEXA I Relatii intre unitatile de presiune Unitati N/m2 bar barye dyn/cm2 µ bar 10 106 1 kgf/m2 at kgf/cm2 At torr mm Hg mm H2O 1 N/m2 1 bar 1 barye 1dyn/cm2 1 105 10-5 1 10-6 0.81.10-4 10-4 1 1.02 1.81.81 9.10-5 10.10-4 735.10-5 At = 750.3223 N/m2 = 13.981 98.332 13.15789.10-4 At.6 1 104 1.105 1.10-5 0.104 1.0102 1µ bar 1 kgf/m2 1 at 1kgf/cm2 1 At 1 torr 1mm Hg 1mmH2O 10-1 9.987.67848 At = 735.013.02.32.81.

0 1465.043 319.27 1.7400 0.32 .003 2.1 1.010 64.31 246 1.054 4.060 50.2505 1.40 243.70 276.6 2059.40 1.7714 1.20 1.31 1.22 518.8 607.038 28.3 --2177.3560 1.53 296.66 1.3070 1.800 16.10 4124.9263 2.5392 3.4 5233.490 30.9768 2.016 34. cp [ J/(kgK)] Indicele politropic k Acetilena Aer Amoniac Argon Azot Bioxid de carbon Bioxid de sulf Clorura de metil Etan Etilena Heliu Hidrogen Hidrogen sulfurat Kripton Metan C2H2 NH3 Ar N2 CO2 SO2 CH3Cl C2H6 C2H4 He H2 H2S Kr CH4 26.5 14235.031 39.18 208.080 83.070 28.24 1.0 736.30 1.80 164.2 1000.9 1729.0898 1.68 1.90 99.41 1.25 1.944 28.7839 1.30 1.66 1.19 296.78 188.9 523.016 44.5 824.1709 1.35 287.14 488.29 1.ANEXA II Marimile caracteristice ale unor gaze Denumirea gazului Formula chimica Masa moleculara M [ kg/kmol] Constanta de gaz perfect R [ J/(kgK)] Densitatea ρ [ ] kg/mN3 Caldura specifica la 00C.40 1.2605 0.1785 0.3 1042.2928 0.40 2077.964 17.1 1105.92 129.7168 1641.

9 1050.183 28.66 247 .3402 1.9780 5.8900 1029.40 1.008 32.0 912.300 411.67 1.16 259.8999 1.Neon Oxid de carbon Oxid de azot Oxigen Protoxid de azot Xenon Ne CO NO O2 N2O Xe 20.83 188.97 296.011 30.40 1.90 63.4289 1.32 0.000 44.7 858.84 276.9 1009.016 131.40 1.2500 1.3 --- 1.30 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful