T. MADARASAN I.

TEBEREAN

B. APAHIDEAN P. UNGURESAN M. BALAN

I.GHIRAN B. DUMA

INDRUMATOR

pentru LUCRARI de TERMOTEHNICA si MASINI TERMICE

CLUJ-NAPOCA 2002
1

PREFATA
Aceasta lucrare reprezinta o editie noua, neglijabile, legate de publicarea acestor carti. revazuta si completata a indrumatorului Indrumatorul prezinta lucrarile de laborator "Termotehnica si masini termice-Lucrari de intr-o forma usor acesibila studentilor care au laborator", autori A. Apahidean, T. Madarasan, in planul de invatamant disciplina de I. Ghiran si I. Teberean, aparuta prin Atelierul Termotehnica si Masini termice. Fiecare lucrare de multiplicare al UTC-N in 2001. trateaza bazele teoretice ale procesului studiat, prezinta pe larg instalatia experimentala, Ideea transpunerii si difuzarii pe Internet a inclusiv aparatura de masura, mersul lucrarii, prezentei carti are la baza faptul ca Biblioteca prelucrarea si interpretarea rezultatelor Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTC-N) experimentale, precum si tabelul cu rezultatele achizitioneaza putine exemplare din materialele finale.O importanta deosebita se acorda didactice care apar. Ca urmare, dupa un an de preciziei de masurare. Pentru a se usura la publicarea unei lucrari solicitate de multi calculul marimilor care intervin, indrumatorul studenti, se face simtita nevoia reeditarii mai contine si o serie de anexe cu principalele respectivei lucrari. Aceasta este si situatia proprietati termofizice ale celor mai utilizati Indrumatorului de Lucrari de Termotehnica si agenti termodinamici. Masini Termice, care este folosit de studentii de la toate specializarile din cele trei facultati cu Au fost revazute toate lucrarile de laborator. Sprofil mecanic, precum si de catre studentii au operat schimbarile impuse de modificarile Facultatii de Electrotehnica ale UTC-N. aduse instalatiilor experimentale si s-au corectat unele scapari strecurate in editia precedenta. De asemenea se considera ca prin aceasta forma de difuzare se aduce o modesta contributie la Multumim pe aceasta cale tuturor acelora care, crearea bazei pentru dezvoltarea prin observatiilie si sugestiile facute, au invatamantului la distanta, care desigur, in anii contribuit la imbunatatirea continutului ce vin, se va raspandi din ce in ce mai mult. Alte indrumatorului de lucrari. avantaje ale publicarii pe internet a unei lucrari didactice le reprezinta posibilitatea de a modifica foarte operativ prezentarea lucrarilor care se modernizeaza si costurile practic

CUPRINS Nr. TITLUL LUCRARII
2

Lucr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 MASURAREA TEMPERATURILOR MASURAREA PRESIUNILOR DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT-DESORMES DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR DE INCALZIT ELECTRIC ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON TRASAEA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILLATOR CENTRIFUGAL INCERCARE SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON, A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR DETERMINAREA NEUNIFORMITATII DE DEBITARE A UNEI POMPE DE INJECTIE CU DISTRIBUITOR ROTATIV SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT
3

25 26 27 28 29

TURBIONAR STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTR-UN EJECTOR. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR ANEXA I ANEXA II

1. MASURAREA TEMPERATURILOR

1.1. Notiuni generale
4

m.pirometre. iar peste 660oC.se numesc termometre. In general. -aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t. se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura: -variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija. aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC . transferul de caldura dintre acestea se anuleaza. -actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala. pirometre optice cu benzi de radiatie. cand sudura se afla la temperatura de masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri).. gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice). Tabelul 1.t. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric.1.) la capetele libere a doua conductoare diferite.e. -alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor. stare in care. -variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid).1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura Domeniul de masura [ oC] 0 1 5 Materiale Aparat de masurat 2 . sudate intre ele. -variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori. -variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive). Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare). In general. Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul 1. termometre cu lama bimetalica).Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor . Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop.

. + 30 .60 . + 100 .30 .60 .. + 750 pana la + 1000 .... + 30 Mercur Mercur si atmosfera de azot la 10 bar Idem la 20 bar Idem la 70 bar Umplutura de galiu Aliaj de mercur cu taliu Umplutura de toluen Umplutura de pentan tehnic Termometre lichid cu pana la + 100 pana la + 350 .... + 30 + 50 .30 . + 500 .....70 . + 180 ..30 .220 .. + 600 .... + 500 pana la + 100 Fier Nichel Cupru Wolfram Platina Bismut-platina 6 Termorezistente Termoelemente .. + 150 .50 . + 110 ..70 .... + 400 + 350 .. + 650 + 20 ...... + 600 Umplutura de gaz lampant Umplutura de mercur Bioxid de carbon Eter Hidrocarburi Mercur Invar cu continut de 36% Ni Termometre cu presiune de lichid Termometre cu presiune de vapori Termometre cu dilatarea metalelor pana la + 150 .30 .30 .200 ... + 150 pana la + 400 ..

exprimata in Kelvin (K). (ca unitate de masura tolerata). + 1400 + 700 .273.. se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. + 2000 ( Cu filtru fumuriu) 1 Argint-constantan Fier-constantan Manganina-constantan Nichelcrom-constantan Nichel-nichelcrom Platina-platinarodiu (Cu diafragma) Pirometre de radiatie totala Pirometre de radiatie monocromatica Con Seger Termoelemente 2 In sistemul international de unitati de masura. + 2000 + 600 . in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t)..pana la + 600 Cupru-constantan Tabelul 1..15 [ oC] .1 Continuare 0 pana la + 600 pana la + 700 pana la + 900 pana la + 1000 pana la + 1300 pana la + 1600 + 700 . + 1600 + 600 . Descrierea aparatelor 7 . pentru masurarea temperaturii corpurilor...16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei. + 3000 + 600 .1) 1. In afara de temperatura termodinamica (T). In cadrul acestei scari. intre ele existand relatia: t = T .2..... (1. unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273..

38oC . pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla. termometrele electrice cu rezistenta. (1.t1 ) [ oC] .1. la care tubul capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie. exprimat in grade din scala termometrului. deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de masurat.) Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe variatia volumului unui lichid (mercur.Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii. in oC . alcool etilic. In afara de acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe. Termometre de sticla cu lichid (figura 1. Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii temperaturii in regim variabil. 8 . Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate. cu contacte mobile etc. t . + 700oC). pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie masurata. eter de petrol. Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (. Termometre de sticla cu mercur: a. toluen.1.2) in care: n este numarul de diviziuni ale portiunii necufundate a coloanei de mercur.cu contacte mobile.. se efectueaza corectia de temperatura ∆ t cu relatia: ∆ t = n⋅ α ⋅ ( t . in lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid.1. precum si termometre tija.. Daca coloana de mercur este incomplet cufundata in mediul de masurat.cu contacte fixe b.temperatura indicata de termometru. Fig. a caror scala este gradata direct pe tubul capilar.

t1 . α ..coeficientul de dilatare aparenta a lichidului termometric ( pentru mercur α = 0.2.. Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (. fierul (. Variatia rezistentei electrice a metalelor in functie de temperatura. Corectia de temperatura se adauga temperaturii indicate de termometru. cuprul.50oC . (1..temperatura firului capilar necufundat in mediul de masurat (de obicei egala cu cea a mediului ambiant).183oC .1.3) unde: 9 . in grd -1... nichelul. Termometre electrice cu rezistenta Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura.000166 grd-1). variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse. + 150oC) si unele aliaje..120oC . in oC .) . . Fig.2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate. In figura 1. + 700oC). Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice..+ 850oC. Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia: Rt = Ro ( 1 + a⋅ t + b⋅ t2 + c⋅ t3 + . Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi. coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare..

iar la valoarea curentului prin galvanometru IG=0. . La majoritatea materialelor. . pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente. R100. la care curentul prin galvanometru 10 .constante..4) in care rezistentele R1. Fig. .4) in care: Ro. (1.1. R2.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b). Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC. In figura 1. c.5).punti echilibrate (fig.Rt este rezistenta electrica la temperatura t. R3 sunt constante.rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC).1. relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui Callender: .punti neechilibrate (fig. Schema de infasurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din platina.3.. Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice: . 100oC si la temperatura t. In practica.1. Ro . δ . b.coeficient. a.

1.4. Pirometre termoelectrice Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o 11 . la care unghiul de deviere al cadrului mobil ϕ tϕ (Rt). -logometre (fig.6.1.1. Schema de principiu a puntii neechilibrate. -milivoltmetre digitale (electronice).IG =f (Rt). Schema de principiu a puntii echilibrate.1..5. Fig.6). Fig. Schema de principiu a unui logometru. Fig.

t.).5) unde: σ a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv.legea temperaturilor succesive sau intermediare. Efectul Seebeck consta in aparitia unei t.legea metalelor intermediare. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice.T2) tε ab(T2) -ε ab(T1) + (1. intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero. nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia. interval mare de masura (-200oC .e. poarta denumirea de pirometru termoelectric.6) unde: eab(T1).m. poate fi conectat la diferite indicatoare. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si T2. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat.e. ab(T1).1.t.t. produc o t.m.e..e. la locul de contact al celor doi T..m. cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2 si o t.e. daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura.t.e.m.care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte. . este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck.t.m.t. . E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3.Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen.t. Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.e.m. se poate prezenta prin relatia: Eab(T1. + 3000oC). Daca doua metale omogene. pret de cost redus.t. Tensiunea termoelectromotoare (t.m.constructie simpla. ε ab(T2). t.7) a carui capete se afla la temperaturi diferite: . generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2. (1. Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume: . eab(T2) sunt t. Suma algebrica a t.m.m.t. de natura diferita.e. E1. 12 .legea metalelor omogene.e. Ea intr-un conductor "a" (fig. care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul. ε conductori "a" si "b". semnalizare si comanda. inregistratoare.

se mentine constanta. Fig. t. tind . 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru. t1 . 13 . to . unde temperatura poate fi mentinuta constanta. circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material. Circuit termoelectric elementar .rezultata depinde numai de temperatura T1.m..8) se introduce un conductor de prelungire. cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului. adica: Eab(T1. Daca.e. in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia: treal =tind + k⋅ (t1 .in cadrul lucrarii).temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC.1. in oC.temperatura indicata de aparat.t. in oC. in oC.1.temperatura sudurii reci in timpul masurarii. (1.1. in oC.e.t.7) Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig. (1. se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda). care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2’.8) unde: treal este temperatura reala. si aparatul pentru masurarea t. Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci.7.8.1.m. Schema de principiu a unui termocuplu Fig. de exemplu T2.Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2’ (fig.8). T2) =f (T1) .to) (oC) . Daca una din temperaturi.

In tabelul 1. 14 .2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.056 0.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor.10. Ni). se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential.040 0. Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte.e. R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1.053 0.2. ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise.1.k . dezvoltata de termocuplu.067 0.t. Rt2) dependente de temperatura(Cu.9) alimentate la curent continuu. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare.9. constant si alcatuite din doua rezistente (R1.coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul de temperatura. compenseaza t.1.040 0.006 Platina Rodiuplatina Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig. In tabelul 1. Tabelul 1. Valorile coeficientului k TERMOCUPLUL Cromelcopel Fiercopel FierConstantan CupruCopel CupruConstantan CromelAlumel NichelCromnichel 0. Compensarea automata a variatiei de temperatura. Fig.046 0.1. iar in fig. proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD.040 0.m.

3.807 -270 400 400 20.869 3 -200 Polaritatea Minima Maxima continuu intermitent T.922 4 600 5 760 15 . Termocupluri si caracteristicile lor Limita de utilizare (oC) Termocuplul Simbol 0 FierConstantan CupruConstantan CromelConstantan Cromel-AluMel(NiCrNi) Cupru-Copel 1 J 2 Fe + Const T Cu + Const E K Cromel+ Const Cromel+ Alumel Cu + Copel CromelCopel Cromel+ Copel 0 600 800 66. maxima (mV) 6 42. 2.cutia de conexiuni.1. Tabelul 1.teaca de protectie.t.placa de borne.m. 4.470 -200 100 100 4.e.721 -270 -270 600 1000 1000 1370 76.10. Termocuplu: 1-termoelectrozi.Fig.358 54. 3.

678 .612 IrRh(5o%) – Ir IrRh(60%) Ir - IrRh(50) + Ir IrRh(60) + Ir - 0 2000 2140 12.636 2400 40.654 Tabelul 1. Continuare 0 WRo(5%) WRo(25%) WRo(3%) 1 2 WRo(5) + WRo(25) WRo(3) + 0 2300 16 3 0 4 2300 5 2500 6 33.3.612 R PtRh(13)+ Pt - 0 1400 1760 21.224 0 2000 2100 11.PtRh(lo%) -Pt PtRh(13%)Pt PtRh(30%)PtRh(6%) (PtRh-18) PtRh(20%)PtRh(5%) S PtRh(l0)+ Pt - 0 1400 1760 18.814 - PtRh(20)+ PtRh(5) IrRh(40) + Ir - 0 1700 1790 12.006 B PtRh(30)+ PtRh(6) - 0 1700 1820 13.509 IrRh(40%)-Ir - 0 2000 2150 11.

Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C.Termometru Digital Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank.07) - WRo(25) Cromel + FeAu(0.WRo(25%) Cromel FeAu(0.629 Termometru Digital Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital.1. 0F sau K. Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la –10-75 mV. Senzorul de temperatura este un termocuplu.07) -273 0 52. 17 . Fig.11. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate.

suficient de robuste si usor de manevrat.13. in care ε reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1. scala 10. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia: treal =tind + ∆ t [ oC] . butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. 18 . becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1.12. bateriile uscate (de 1. Partea optica se compune din: obiectivul 1. Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple. aparatul de masura 8. releul 11.Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann. (1. Temperatura unui corp care nu este negru. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC. ocularul 2. sticla absorbanta 4 si diafragma 5. reostatul 7. pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice.4. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului.9) unde: ∆ t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului. masurata cu pirometrul optic monocromatic.5V) 12. filtrul 3. El se compune dintr-o parte optica si una electrica.

2. Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7.1. pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala. 19 . Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta. 1. se efectueaza masurarea temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu. Mersul lucrarii Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. (Lucrarea 11).14. a carei schema electrica este prezentata in figura 11. a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului.12.3. se foloseste instalatia din figura 1. Schema unui pirometru cu radiatie partiala.Fig.

Coeficientii de absorbtie ε ai unor materiale la diferite temperaturi pentru λ =0. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile citite se vor trece in tabelul 1. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1. 1.8) si (1.9).5. Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala. Tabelul 1.650 µ Materialul 0 Temperatura [ oC] 1 20 ε 2 .13.4.1.Fig. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor.4.

15 0.45 0.37 0.81 0.40 0.85 0.90 0.96 0.20 0.80 0.40 0.40 0.60 0.50 21 .30 0.36 0.45 0.11 0.98 0.20 0.96 0.Fier solid Fier lichid Cupru solid Cupru lichid Nichel Wolfram Wolfram Wolfram Carbon grafit Carbon grafit Carbon grafit Otel topit Oxid de cupru Oxid de cupru Oxid de fier Oxid de fier Oxid de nichel Oxid de nichel Al2O3 Al2O3 MgO MgO Portelan 1050 1530 1100 1000 2000 3400 1000 2000 3000 1000 1100 800 1200 800 1300 900 1700 900 1700 - 0.43 0.85 0.0.25 .

Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1. 10.80 Valorile citite se vor trece in tabelul 1.Samota - 0. 3. 5.bare de silita. Limita masurare de Clasa de precizie Temperatura citita corectata Modul cum s-a facut corectia °C K °C K Pt 22 .5.intrerupator alimentare curent continuu.termorezistenta din Cu. 2.5. 4.9). 7.tablou de comanda.reostat.1.8) si (1. Fig. Tabelul 1. 15. Rezultatele masuratorilor Caracteristici Aparatul Elementul sensibil Termometru de sticla cu lichid Termometre 1 Hg min.termocuplu Pt-RhPt. 13.voltmetru. 14milivoltmetru.70 .logometru.0. max.termorezistente din Pt. 6.14.cuptor electric.intrerupator alimentare retea. 8panou. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1. 11. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor. 12.ampermetru. 16. 9.intrerupator alimentare bare de silita.logometru.

cu rezistenta 2 3 4 Pt Pt Cu Pt-RhPt Pirometru termoelectric Pirometru cu radiatie partiala 23 .

cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni: a) presiunea atmosferica pb. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice. subpresiune. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. Vidul.2. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea atmosferica. in cazul fluidelor inchise intr-un recipient.1. vacuum sau presiune vacuummetrica. In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala. avind aceeasi valoare in toate directiile. presiunea este independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita. exprimat in procente din presiunea atmosferica. MASURAREA PRESIUNILOR 2. este: 24 . intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu. in practica. Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut de presiune. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita greutatii aerului). aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45o si temperatura de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune hidrostatica. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala. presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia. c) suprapresiunea ps. diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune manometrica. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea atmosferica. Gazele fiind compresibile. d) depresiune pV. actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia. Notiuni generale Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea unui fluid. intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor. b) presiunea absoluta pa.

2) 2. in cazul suprapresiunilor: pa = pb + ps . 1. in cazul depresiunilor: pa = pb – pv . relatiile de legatura dintre acestea fiind urmatoarele: Fig. g) presiunea dinamica pdin . (2. (2. Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid. se mai numesc si presiuni relative. Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2. Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune. (2.5) 25 .1) Suprapresiunea si depresiunea. (2.2.1. fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica. Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala.Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare. pdin = ptot . f) presiunea totala ptot .4) fiind functie de viteza w si densitatea ρ a fluidului prin relatia: pdin = (2.1. Schema domeniilor de masurare a presiunilor.pst .3) e) presiunea statica pst .[ % ] .

cu piston diferential .cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate Tabelul 2. Tabelul 2. Continuare. Tipul aparatului 26 . inductive.2.cu capsula .cu tub si rezervor: • cu tub vertical • cu tub inclinat .cu piston echilibrat Electrice .2.cu tub Bourdon . piezoelectrice.cu traductoare electrice (rezistive.cu burduf cu piston si greutati .1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea Criteriul de clasificare Dupa principiul de functionare cu lichid .1. Descrierea aparatelor de masurat presiunea Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 2.simplu .diferentiale cu element elastic .cu doua lichide manometrice .micromanometre cu compensare (Askania) . tensometrice.cu membrana . capacitive) .cu traductoare pneumatice .1.cu tub in forma de U .

radioactive) Dupa locul de masurare .indicatoare de vid .cu clopot . vacuummetre.cu transmitere la distanta a indicatiei .indicatoare.inregistratoare Dupa domeniul de presiune .vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni .indicatoare • cu indicare continua • cu indicare discontinua . cu ionizare.manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni .cu plutitor Combinate .cu tor oscilant .de presiune relativa (manometre.inregistratoare . termoelectrice.de presiune absoluta joasa (de compresie.manovacuummetre si micromanovacuummetre care masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni Dupa afisarea rezultatului masurat .de lucru 27 .cu indicare locala . manovacuummetre) .etaloane .diferentiale Dupa subordonarea metrologica In raport cu presiunea atmosferica .Criteriul de clasificare Tipul aparatului .

Dupa tipul protectiei .).2). alcool etilic etc. aparatul masurind in acest caz o suprapresiune. exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid.care lucreaza in conditii normale (obisnuite) . socurilor de presiune. presiunile din cele doua ramuri. apa. Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi. In cazul majoritatii aparatelor. aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea presiunilor. suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale).a). Fig.6) unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele. Comparind relatia (2.2. presiunilor pulsatorii.2. sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig. (2. depresiunilor (vacuummetre). Manometru cu tub U.2.. vor fi egale rezultind: pa = pb + h . Constructiv.6) cu relatia (2.cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive.2.3. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii. Aparate cu lichid Avind o constructie simpla. Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A’ (fig. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. 28 . 1) Aparate cu tub U. temperaturilor mari. Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre). etc. intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu sticla de protectie.2.) a.3. presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig.2) rezulta h = ps. exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid.b). comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur.

servesc pentru masurarea depresiunilor pv respectiv a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare ∆ p. c.7) 29 .4. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita necesitatii a doua Fig. Valoarea presiunii este data de relatia : p = pa .3. Moduri de utilizare a tubului U. aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U.3. unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig.Asemanator. Fig. montajele din figurile 2.4). Manometru cu rezervor si tub vertical. (2.2. 2) Aparate cu rezervor si tub vertical.pb = ρ ⋅ g ⋅ h = ρ ⋅ g ⋅ h1 ⋅ unde: . dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. Principial.2. citiri.2. d.

5. 3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. (2. la aceste aparate tubul este inclinat fata de orizontala cu un unghi α putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse. (2.7) este valabila si in cazul acestor aparate.9) sau: p = k ⋅ l [ mm H2O] . ea fiind inscrisa pe sectorul circular 1 al aparatului (fig.2. se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.2. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5. numite si micromanometre.diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor. Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta: p = ρ ⋅ g ⋅ h1 = ρ ⋅ g ⋅ l ⋅ sin α = k ⋅ g ⋅ l [ N/m2 . Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in comunicatie cu tubul din sticla 4. Fig. Principiu de functionare.8) unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero. 30 ] .5 rezulta: h1 = l ⋅ sin α . Relatia (2. pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6.h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii gradate. (2. in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata fi neglijata. Micromanometru cu tub inclinat. Din figura 2. Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical.6) . Aceste aparate.10) unde k = ρ ⋅ sin α este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului α . Cu ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului. h .

spiralat etc. constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla. 31 .000 bar.6.Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat. Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare.7. Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistem Fig. capsula sau burduf. de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu. Manometru cu tub simplu curbat. elicoidal. iar precizia satisfacatoare. b) Aparate cu element elastic Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare. dublu curbat.7).).2.Fig. Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig.2. Sunt in acelasi timp robuste. membrana.2.

Fig. Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4.dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5. Fig. miscarea se transmite unui ac indicator 5. poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala.2.2. Sub actiunea suprapresiunii. Modul de lucru a unei capsule manometrice.8. Este format 32 .10) se mai numeste si tub ondulat.2. Capsula (fig. Manometru cu membrana.2.9). Manometrele cu membrana (fig. care permit deformarea datorita actiunii presiunii. fiind formata din doua membrane lipite intre ele.9.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare concentrice. Burduful elastic (fig. ca element de masurare. membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos.2.

2. in N. Manometru cu piston. Aa – aria activa a pistonului. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal. in m2.10. valoarea presiunii este data de relatia: . piesele calibrate 2. Fig. care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4. (2. inaltimea acestuia va creste sau va scadea. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui.dintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme.2. in m.11) unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a pieselor calibrate asezate pe acesta.11. 33 . r1. presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig.2. La echilibru. r2 – raza pistonului respectiv a cilindrului. c) Aparate cu piston si greutati Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor deosebite ale acestora. determinind deplasarea acului indicator. Modul de lucru a unui element elastic tip burduf pentru manometre.11) fiind echilibrata de presiunea data de Fig.

presiune realizata de catre o pompa de vid. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U. asupra caruia actioneaza presiunea de masurat.elementul sensibil. b) masurarea diferentei de presiune data de o diafragma montata pe o conducta de aer.traductorul. a aburului dintr-o retea. Se calculeaza de asemenea. in unitatile de masura in care au fost etalonate aparatele de masura. tensometrice. 34 . Prelucrarea rezultatelor Valorile presiunilor masurate cu aparatele indicate mai sus se centralizeaza in tabelul 2. rezervor si tub. prin utilizarea aparatelor de masura montate pe standurile din laborator: a) masurarea presiunilor aerului debitat de un compresor. Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor. 2. . utilizind manometrul cu lichid de tip U. a. precum si valorile transformate in sistemul international de unitati de masura. Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive. tor oscilant.d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice. capacitive. clopot etc. c precum si a presiunii totale in cazul e. 2. precum si a presiunii statice. Mersul lucrarii Lucrarea consta din masurarea diferitelor tipuri de presiuni intilnite in tehnica. 3aparatul de masurat.3. piezoelectrice. inductive. d) masurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur si a barometrului aneroid. c) masurarea presiunii vacuummetrice dintr-un recipient. care masoara valoarea marimii electrice. pneumatice.4.3. el putind fi: element elastic. cu radiatii etc. tub U. presiunea absoluta in cazurile a. care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica. indicatia fiind data in unitati de presiune. masurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal. 2. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U.2. Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1. de la punctul 2. prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat. vase cu plutitor. prin intermediul manometrelor cu element elastic de tip Bourdon.

Presiune absoluta Cazul 1 Cazul 2 pa pa pdin - Presiune dinamica 8.2. Presiune totala ptot - N/m2 N/m2 N/m2 35 . crt. Presiune atmosferica (barometrica. 6.Tabelul 2.I. Diferenta de presiune 5. Tipul presiunii Simbol Unitatea masura aparat S. Depresiune Pv - N/m2 - 3. Valori masurate si calculate Nr. 7. Presiune statica pst 9. Suprapresiune pa N/m2 - 2. - de Valori 1 2 3 1. locala) pb ∆ p - N/m2 N/m2 N/m2 N/m2 - 4.

a).m.3) de unde: (3. debitul masic se calculeaza cu relatia: Dm = ρ .4) Tinand seama ca sectiunea A2 din dreptul contractiei maxime (fig. rezulta: ρ .w2. wm [ kg/s] (3.1) Masa fluidelor fiind aceeasi in doua sectiuni diferite ale conductei (in regim stationar).A2.1. nu este egala cu sectiunea Ao din dreptul orificiului diafragmei. (3. iar: 36 .w2 .3.1. parcursa de un fluid incompresibil cu densitatea ρ si viteza medie wm. Deci: w1= µ .3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII 3. Calculul debitului Intr-o conducta cu aria sectiunii A1. se poate scrie raportul subunitar numit coeficient de contractie a vanei de lichid: (3.A1 = ρ .A1.w1.5) in care s-a notat : m = Ao/A1 si se numeste coeficient de strangulare.2) Ecuatia lui Bernoulli in doua sectiuni ale conductei este: (3.

7) Relatia (3.7) exprima valoarea vitezei in dreptul contractiei maxime. Deoarece µ si ξ nu sunt determinati in mod separat.8) Debitul masic in dreptul contractiei maxime se calculeaza cu relatia: 37 .diafragma.ajutaj.1. si (3. definit de expresia: (3.(3. numit coeficient de debit. Procesul curgerii intr-o conducta cu dispozitive de strangulare: a). apare o pierdere de viteza de care se tine seama prin coeficientul ξ . c).6) Fig.tub Venturi. se introduce in locul acestora coeficientul α . b). Din cauza viscozitatii fluidului si a frecarii lui de peretii conductei si de diafragma.3.

se va lucra cu o valoare medie (∆ p/p1)med .000 1.002 1.1). Coeficientul ε .003 1. debitul volumic: [ m3/s] . In cazul fluidelor incalzite are loc si o crestere a sectiunii Ao a dispozitivului de masura. variaza in anumite limite. (3.[ kg/s] .12) Ao se 2 3 introduce in m .011 1. (3.10) Pentru fluidele compresibile este necesar sa se tina seama de variatia densitatii si de procesul de detenta care are loc dupa dispozitivul de strangulare.014 Otel Alama si bronz 1. Deoarece la masurarea debitelor raportul ∆ p/p1. apreciind initial limita de variatie a presiunilor. ρ in kg/m si p1 respectiv p2 in N/m2. numit coeficient de expansiune tine seama de aceasta corectie.11).1 Coeficientul de corectie kt pentru diafragme Temperatura (oC) 20 100 150 200 250 1.009 Temperatura (oC) 300 350 400 450 500 1. Cu acestea vom avea: [ kg/s] .007 1.11) respectiv: [ m3/s] . (3.007 1.011 1.006 Otel Alama si bronz 1. Factorul de corectie ε se obtine din nomograme in functie de exponentul adiabatic k al gazului. respectiv (p1-p2)/p1.019 38 .012 1. De aceasta variatie a sectiunii de trecere se tine seama prin coeficientul de corectie kt (vezi tabelul 3. (3. (3. Tabelul 3.005 1.003 1.12) {n relatiile (3.009 1. de tipul aparatului de strangulare si de raportul presiunilor ∆ p/p1.000 1.005 1.9) iar.015 1.017 1.013 1.

000 10.Valoarea lui ε pentru aer se obtine din diagrama din figura 3. ale viscozitatii. m ) .2. {n coeficientul de debit α se cuprind si influentele: vitezei fluxului de fluid dinaintea orificiului. pentru abur supraincalzit pl [ bar] 5.2.2 Variatia lui ε cu presiunea.000 . pentru k = 1.3.000 [ mmH2O] 5000 39 10. Valoarea lui ε in functie de presiune. Fig. 20. Tabelul 3.000 ∆ pmax . cele ale scaderii presiunii in unghiurile marginale inainte si dupa sectiunea de strangulare.2 in functie de valoarea lui β 2. unde β 2 = m = Ao/A1 = d2o/d21. Coeficientul ε .4 (aer). Astfel se considera: α = f ( Re. pentru abur supraincalzit este data in tabelul 3.000 20. cele ale neliniaritatii repartitiei vitezelor de la ax la perete in sectiunea de masurare. ale rugozitatii si prin intermediul lui Re.

964 0.985 0. Pentru diafragma cu prize de presiune la fata coeficientul de debit se calculeaza cu relatia: α =α unde: α o o .982 0.973 0.998 0.980 0.2 2 4 6 8 10 20 40 80 0.992 0.992 0.959 0.999 β 2=0.995 0.987 0.989 0.factor de corectie care tine seama de rugozitatea relativa a conductei.990 0.3.991 0.991 0. Cercetari de laborator riguroase au demonstrat ca α nu este constant . a carui valoare se da in tabelul 3.946 0.β 2=0.996 0.984 0. {n consecinta s-au intocmit tabele si pentru cazul Re > 106.14) cu urmatoarele exceptii: 40 .13) este coeficientul de debit pentru conducte netede.977 0.938 0.995 0.991 0.959 0. α ramane constant. Valoarea lui rRe se calculeaza cu relatia: (3.998 0.996 0.996 0.998 0.982 0.970 0. de β si de Re din amonte de diafragma.999 0.977 0.968 0.998 0.959 0.992 0.954 0.984 0.954 0.980 0.954 0.995 Nota: In trecut s-a considerat ca pentru un anumit raport m = d2o/d21 = Ao/A1 si peste un anumit numar Re.rRe [ -] (3. rRe .5 0.

103 104 0.628 0.611 0.598 0.613 0.598 0.02 0.600 0.626 0.634 0.600 0.601 0.616 0.602 0.603 0..daca Re ≥ 106.607 0. in care kr reprezinta rugozitatea medie a tevilor.620 0.627 0.618 0.631 0.621 0. iar d1 este diametrul conductei in mm.005 0.612 0.0025 0.610 0.02 0. .daca Re ≤ 104. Valoarea lui ro se ia din tabelul 3.599 0.625 0. Tabelul 3.632 0.603 0.606 0.615 0.605 0.623 0.599 0.003 0.620 0.619 0.601 106 0.005 4 Re 5.602 3.0025 0.599 0.4.622 0.104 0.637 0.07 0.619 0. dat in tabelul 3.616 0.626 0.04 0.611 0.601 0.07 41 .604 0.606 0. se va lua rRe = ro.613 0.606 0.04 0. 3.643 0.5.630 0.603 0.600 0.605 0.617 0.622 0.627 0.104 0.632 0.599 0.600 107 0.01 0. s-a intercalat in circuit rezervorul tampon (3). Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia folosita pentru masurarea unui debit de aer refulat de un compresor (2) antrenat de catre motorul (1) este redata in figura 3.600 0.06 0.2. se va lua rRe = 1 .602 0.624 0.06 0.600 0.004 0.604 0.601 105 0.600 0.004 0.599 0.597 0.636 0.626 0.598 0. Pentru atenuarea impulsurilor de presiune in vederea asigurarii unui regim stationar de curgere prin conducta.601 0.05 0.614 0.602 2.600 0.602 0.599 0.3.01 0.606 0.608 0.05 0.03 0.621 0.598 0.3 Coeficientul de debit α β 4 o pentru diafragme cu prize de presiune la fata β 5.611 0.626 0.03 0.599 0.612 0.618 0.104 0.607 0.003 0.

655 0.685 0.709 0.641 0.19 0.634 0.667 0.663 0.22 0.15 0.16 0.658 0.12 0.656 0.684 0.629 0.637 0.742 0.21 0.11 0.692 0.689 0.683 0.695 0.18 0.694 0.664 0.687 0.671 0.700 0.666 0.13 0.641 0.687 0.668 0.659 0.737 0.652 0.703 0.716 0.17 0.691 0.698 0.663 0.660 0.677 0.659 0.17 0.14 0.10 0.675 0.649 0.705 0.697 0.695 0.648 0.671 0.20 0.682 0.685 0.681 0.719 0.699 0.683 0.710 0.16 0.650 0.632 0.707 0.651 0.693 0.650 0.700 0.24 0.674 0.679 0.682 0.26 0.705 0.701 0.640 0.638 0.648 0.723 0.25 0.673 0.633 0.716 0.699 0.644 0.726 0.630 0.636 0.710 0.687 0.21 0.721 0.20 0.15 0.668 0.08 0.646 0.18 0.654 0.691 0.678 0.644 0.636 0.668 0.689 0.641 0.689 0.642 0.712 0.672 0.714 0.25 0.677 0.647 0.09 0.23 0.659 0.659 0.651 0.703 0.667 0.655 0.653 0.12 0.13 0.08 0.664 0.636 0.705 0.671 0.663 0.659 0.09 0.679 0.651 0.675 0.0.696 0.645 0.663 0.23 0.670 0.19 0.688 0.11 0.647 0.645 0.692 0.679 0.663 0.22 0.10 0.634 0.696 0.26 42 .675 0.695 0.655 0.674 0.667 0.640 0.683 0.679 0.24 0.731 0.655 0.14 0.

34 0.711 0.3.786 0.804 0.740 0.32 0.732 0.709 0.781 0.712 0.715 107 0.40 0.31 0.775 0.707 0.33 0.758 0.741 0.728 0.751 0.41 0.723 0.104 0.38 0.703 0.742 0.718 0.772 0.723 0.30 0.725 0.34 0.76 0.745 0.104 0.717 0.748 0.38 0.767 0.733 0.755 0.716 0.728 0.761 0.37 0.759 0.39 0.721 0.786 0.29 0.781 0.753 0.757 0.103 104 0.0.734 0.748 0.757 0.729 0.725 0.777 0.721 0.40 0.31 0.753 0.765 0.798 0.27 Tabelul 3.28 0.780 0.748 0.29 0.753 0.750 0.727 105 0.783 0.732 0.738 0.714 0. continuare.775 0.775 0.755 0.28 0.36 0.35 0.748 0.740 0.745 0.104 0.27 0.763 0.756 0. β 4 Re 5.36 0.39 0.753 0.770 0.35 0.797 0.33 0.701 0.37 0.743 0.731 0.32 0.705 0.764 0.747 0.713 β 4 0.735 5.41 Tabelul 3.738 0.750 0.708 0.792 0.30 0.786 0.773 0.762 0.726 0.766 0.763 2.720 106 0.792 0.719 0.728 0.733 0.736 0.760 0.770 0.743 3.736 0.793 0.729 0.4 Valori ale lui ro pentru diafragme cu prize de presiune la fata d1 / kr 43 .769 0.744 0.

000 1.64 Reglarea debitului de aer se realizeaza prin robinetul (5).002 1.001 1.000 1.009 1.009 1.011 1600 1.004 1. Instalatia experimentala 3.000 1.020 1.2 0.000 1.6 0.000 1.4 0.002 1.000 1.003 2800 1.000 1.002 1.014 1.002 1.024 800 1.1 0.3. in afara citirii corecte ale valorilor marimilor de baza care intervin in calculul si masurarea debitelor cu ajutorul dispozitivelor de strangulare.000 1.4 0.002 3200 1.2 0.000 1.000 1.5 0.3.016 1200 1.000 1.05 0.007 2000 1.001 1.003 1. Presiunea si temperatura mediului ambiant se masoara cu un barometru respectiv cu un termometru de laborator. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Problema importanta care se pune.001 1.000 1. presiunea statica si caderea de presiune pe diafragma la manometrul (9).000 1.009 1.000 1.004 1.001 1.000 1. Se citesc: temperatura aerului.64 0.3 0. respectiv a presiunii statice a aerului inainte de intrarea in diafragma (8).000 1.000 1.000 1.000 1. Termometrul (6) si manometrul cu lichid (7) servesc pentru masurarea temperaturii.000 1.013 1.000 1.000 1.001 1.003 1.000 1.05 0.000 1.001 1.004 1.002 1. este 44 .000 1. Dupa pornirea compresorului si atingerea unui regim stationar de curgere a aerului prin conducta (presiune constanta in rezervorul 3) se trece la citirea indicatiile aparatelor.005 2400 1.001 3400 1.1 0.000 1.006 1.000 1.3 0.6 0.006 1.000 β 2 0.000 1.000 1.000 1.000 1.006 1.000 1. Fig.000 1.000 1.3.006 1.002 1.5 0.β 2 400 1.001 1.000 1.

rulate. fara sudura Conducte noi.0.5 Valori medii.0. ν aer . pentru temperatura masurata se va face o interpolare liniara (s-a neglijat influenta presiunii asupra viscozitatii. sudate elicoidal Conducte putin ruginite Conducte pronuntat ruginite Conducte cu depuneri mici 0.debitul volumic de aer in m3/s.2.10.30 0. se va lucra cu α si ε .05. Coeficientul de strangulare al diafragmei este: m=β 2 = d2o/d21 = (10 / 20)2 = 0..10-6 m2/s.50..03 0. Tabelul 3. fara sudura Conducte noi. tabelele si diagramele prezentate). in prima incercare pentru standul existent se ia Dv = 0..20 0. Dv . Deoarece standul este dotat cu diafragma care are diametrul nominal sub 50 mm. utilizandu-se relatiile de calcul (3.10 0. precum si a densitatii aerului la conditiile de lucru.3. in cazul de fata). sudate longitudinal OTEL Conducte noi.2.13).00 < 0. a coeficientului de expansiune ε . trase la cald.14). Criteriul Re se calculeaza cu relatia: ...0.15) in care: d1 = 2.10-6 m2/s si ν 100oCaer = 23..determinarea valorii coeficientului de debit α .viscozitatea cinematica a aerului care se da : ν 0oCaer = 13.003 m3/s .. (3.. orientative ale rugozitatii kr dupa STAS 7347/1-74 Materialul conductei Conditii de executie si exploatare kr [ mm] Conducte noi.10-2 m. trase la rece. (3.25. fara sudura Conducte noi.20.10 45 . determinat pentru fiecare masuratoare efectuata ( deci α si ε variabil.

1..03..acoperite cu bitum Conducte utilizate. Tabelul 3.16) ] unde: pb este presiunea barometrica locala. in oC. acoperite cu bitum Conducte cu acoperiri electrochimice >2 0.11). determinarilor 1 2 3 4 5 C 46 . t . in bar .0. in bar. crt.01325 bar. po = 1.presiunea manometrica a aerului din conducta de masurare.. Valorile marimilor masurate. determinate si calculate vor fi trecute in tabelul 3.Conducte cu depuneri mari(strat gros) Conducte noi.10. de calitatea muchiei diafragmei si altele care nu fac obiectul prezentei lucrari.13.12). Se mentioneaza faptul ca asupra debitului se mai pot efectua si determinarea altor erori de masura provenite din: determinarea lui ε . de variatia densitatii aerului cu p si t.0.. Debitul de aer se va determina cu relatiile (3..05 0.0.17) Nota: Pentru Redl > 104 aceste erori sunt relativ mici.6 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr.temperatura aerului masurata la intrarea in dispozitivul de masura.. Cu relatia (3.6. (3. pm . (3.17) se determina abaterea coeficientului α fata de valoarea stabilita initial pentru a se vedea cu ce eroare s-ar fi lucrat in ipoteza ca: α 1 = α initial = constant: [ %] . Nr. t o Marimea U. (3.20 0.15 Densitatea aerului ρ se calculeaza cu relatia:  [ kg/m3 .M.

p2 mm Hg N/m2 4. 9. 10. 8. se precizeaza ca pentru o prima evaluare a debitului se adopta α i = α o = α Daca ∆ α este mai mare de ± 0.5 %. 12. Se calculeaza: init . 11.003 m3/s. 7. 5. se calculeaza din nou debitul recalculand α . 6. 13. . dupa exemplul urmator : Se apreciaza ca debitul de aer ce trece prin diafragma este Dv= 0. 14. p1 mm Hg N/m2 3. 15. ∆ p m=β Red1 α rRe α ε ρ Dv Dm Dvo ∆ α o 2 N/m2 kg/m3 m3/s kg/s m3N / s % De asemenea. 47 .2. .

12) rezulta: m3/s valoarea mult diferita fata de cea initiala.000425381. 48 . pentru kt = 1. pentru p1 = 2 bar si β 2 = = 0.627.637 .3 se obtine α S-a masurat: t=20oC. obtinem ε =0.637271. Se calculeaza: o = 0. = 0.627 .4. rRe = 0. Red1 = 84. ro = 1.13) avem α = α o .995 bar.Pentru: . kg/m3. cu aceste date.625. se obtine α rRe = 1. utilizand relatia (3. va rezulta: % > 0.808 m/s. pm = 1 bar. pe de alta parte cu relatia (3.00321 si α 1 o = 0.25 (respectiv pentru d1/kr = 400).25 si ∆ pmax = 5000 mm H2O. adica α 1 = 0.959.637. 1. reluandu-se din nou masuratorile si calculele pana la respectarea conditiei impuse ca ∆ α ≤ ± 0.14) se obtine rRe = 1. iar conform relatiei (3.828. p1-p2 = 100 mm Hg = 13333 N/m2.0045.5. respectiv. cu β 2 = 0.05 % fata de ultima valoare luata in considerare. pb = 0. ceea ce inseamna ca pentru calcule se va adopta valoarea ultima a lui α .000425381 = 0. din tabelul 3. Pentru kr = 0.05 si d1 = 20 mm se obtine din tabelul 3. Din figura 3.2. Se recalculeaza α prin aceeasi metoda: w1 = 64.

c. (4. Capacitatea calorica a unui corp este un parametru extensiv.1. Notiuni generale Cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui corp cu un grad poarta denumirea de capacitate calorica. Caldura specifica c. caldurile specifice utilizate in tehnica. depinzand de masa si natura acestuia. fiind o proprietate intensiva a corpurilor. Capacitatea calorica a unitatii de cantitate de substanta se numeste caldura specifica sau capacitate calorica specifica. Din punct de vedere a unitatii de cantitate de substanta luata in considerare.T2) este data de relatia: Q12 = m⋅ ⋅ ( T2 – T1) [ J ].2) Potrivit relatiei (4. 4. care efectueaza automat aceste calcule si trimite rezultatele la afisare pe un ecran sau la un inregistrator. Dispozitivele moderne de masurare au in componenta lor minicalculatoare de proces. in J / (kg⋅ K) .1) de unde rezulta expresia caldurii specifice: [J / (kg⋅ K)] (4. 49 . Cantitatea de caldura schimbata de un corp de masa m in intervalul de temperatura (T1 . de intervalul de temperatura si de natura procesului termic. reprezinta energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un grad fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. sau capacitatea calorica specifica. a unei substante omogene.Obs. Valoarea ei nu depinde de cantitatea de substanta.2) caldura specifica este o marime care depinde de unitatea de cantitate de substanta. pot fi: a) calduri specifice masice. DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE 4.

(4.pentru gazul perfect: cp . c. cv. [J /(m3 K)]. in J /( kmol⋅ K). Dependenta dintre caldurile specifice este data de relatiile lui Robert Mayer: . . caldurile specifice pot fi: a) calduri specifice reale sau instantanee. CM. b) calduri specifice la volum constant .3) unde: M este masa moleculara a substantei [ kg/kmol] . VM = 22. Din punct de vedere a naturii transformarii realizata de substanta. cNp.cv = R [J / (kg⋅ K)]. CM . Caldura specifica raportata la unitatea de volum c’.5) 50 . in kg/m3N . Relatiile intre aceste tipuri de calduri specifice sunt: CM = M⋅ c = VM ⋅ cN [J / (kmol⋅ K) ]. CMp. N Din punct de vedere al intervalului de temperatura. .b) calduri specifice raportate la metru cub normal.volumul molar [ m3N/kmol] . in J /(m3N⋅ K) . este utilizata foarte rar in aplicatiile practice. (4. c) calduri specifice molare. (4. cN=ρ unde: ρ N ⋅ ⋅ c [J / (m3N. Cmv .4) este masa specifica a substantei in conditii normale.K)]. cN. cNv . b) calduri specifice medii.414 . . pentru practica prezinta interes urmatoarele calduri specifice: a) calduri specifice la presiune constanta. cN.

1. ..coeficientul de compresibilitate termica.5) si (4.6). Instalatia pentru determinarea caldurii specifice a 51 . 4. La corpurile gazoase cp se determina experimental iar caldura specifica la volum constant.2. in grd-1.1 este reprezentata schematic instalatia cu ajutorul careia se determina caldura specifica a substantelor gazoase.coeficientul real de dilatare volumica. . Descrierea instalatiei si mersul lucrarii In figura 4. . in J / (kg⋅ K) . a gazului metan in cazul prezentei lucrari. in Pa-1. (4.6) unde: R este constanta particulara a gazului perfect.pentru gazele reale: [J / (kg⋅ K) ]. Fig. rezulta prin calcul folosind relatiile (4.4. La corpurile solide si lichide are importanta practica numai caldura specifica la presiune constanta. cV.

citirea efectuandu-se prin intermediul unei lupe 10. in kg. (4. In serpentina schimbatorului de caldura 1.9) unde: m este cantitatea de gaz metan care trece prin calorimetru. Temperatura initiala to si finala t a apei din calorimetru se determina cu termometrul de precizie 9. Temperatura t2 a acestuia la iesirea din calorimetru se masoara cu termometrul 8. se determina cu termometrul cu lichid 5 si contorul 3. In calorimetrul 2. 52 . Caldura specifica la presiune constanta a gazului metan se determina considerand calorimetrul 2 ca incinta adiabatica. Cantitatile de caldura a1 si a2 se determina cu relatiile: [J ] . Pentru uniformizarea temperaturii apei din calorimetru se foloseste agitatorul 11 antrenat de motorul electric 12. gazul metan cedeaza caldura ansamblului calorimetric. Instalatia se compune din schimbatorul de caldura 1. (4.gazului metan.8) [ J ] . si contorul de gaz metan 3. in J. (4. Ecuatia calorimetrica a acestuia este: Q1 = Q2 [J] . Temperatura ti si volumul V ale gazului metan la intrarea in schimbatorul de caldura 1. calorimetrul 2. in J. La intrarea in calorimetrul 2 se masoara presiunea statica pst cu manometrul cu lichid 6 si temperatura t1 cu termometrul 7. Q2 .7) unde: Q1 este cantitatea de caldura cedata de gaz ansamblului calorimetric.cantitatea de caldura primita de elementele calorimetrului. gazul metan primeste caldura de la fluidul calorimetric aflat in interiorul acestuia care este incalzit cu ajutorul arzatorului 4.

(4. in m3.caldura specifica la presiunea constanta medie. (4. t2 . TN = 273. in J / (kg⋅ K). . medie.12) [m3N ] . in relatia (4.temperatura la starea normala.volumul de gaz metan redus la starea normala. mi . VN .caldura specifica la presiune constanta.16 . in kg.temperatura gazului metan la starea de masurare. t . in J / (kg⋅ K).volumul de gaz la starea de masurare determinat cu ajutorul contorului 3. [ kg ] .10) Din relatiile de mai sus rezulta: [ J / (kg⋅ K) ] . in K. a componentului i al ansamblului calorimetric. V .masa componentului i al ansamblului calorimetric. t1. Ti = ti + 273. in m3N. in oC.. to. in kg/m3N.temperatura gazului metan la intrare respectiv la iesire din calorimetru.13) unde: ρ N este masa specifica a gazului metan la starea normala. in K. (4.11) Cantitatea de gaz metan ce trece prin instalatie se determina cu relatia: m=ρ in care: N⋅ VN .9) calorimetrului: se noteaza cu C si poarta denumirea de capacitate calorica a [ J / K ] . (4.temperatura initiala respectiv finala a apei din calorimetru in oC.16 K . 53 .

1 Continuare. Presiunea barometrica Suprapresiunea gazului Temperatura gazului metan la starea de masurare pb pst Ti Pa Pa K ρ t1 t2 to t N o Marimea Simbol U.1. in Pa. 1 Valori 2 3 media . 2.M. Marimile masurate si calculate se centralizeaza in tabelul 4. Nr. 1 C C C C Valori 2 3 media o o o kg/m3N Tabelul 4. Tabelul 4.pst . 54 Marimea Simbol U. in Pa. 7. crt. in Pa. pN = 101325 Pa . 5. 3.M. 4.presiunea la starea normala. pb .presiunea barometrica. 8. crt. Temperatura medie a gazului metan la intrare Temperatura medie a gazului la iesire Temperatura initiala a apei Temperatura finala a apei Masa specifica a gazului metan la starea normala 6.presiunea statica a gazului metan la starea de masurare.1 Valori masurate si calculate Nr. 1.

Caldura specifica la presiune constanta J/(kg⋅ K) 14. 12. Caldura specifica la volum constant J/(kg⋅ K) 16. 17. Constanta particulara a gazului perfect R J/(kg⋅ K) 15. Caldura specifica molara Exponentul adiabatic al gazului metan J/(kmol⋅ K) - 55 . VN m3N 11. Volumul de gaz metan la starea de masurare Volumul de gaz metan redus la starea normala Cantitatea de gaz metan Capacitatea calorica a calorimetrului V m3 10. m C kg J/K 13.9.

(5.Notiuni generale Pentru a deosebi diversele stari de umiditate ale aburului saturat umed la o aceiasi presiune.h" = h’ + x . Se va nota cu indicele (‘ ) marimile corespunzatoare lichidului de pe curba de saturatie. iar cu indicele (" ) marimile referitoare la aburul saturat uscat. (5.5. s-a ales o marime noua reprezentand participatia masica a vaporilor de masa mv.1) Diferenta: y =1 .3) Entalpia masica a lichidului h’ la starea de saturatie este: 56 .1.lv [ kJ/kg] (5. Entalpia masica a aburului saturat umed se determina cu relatia: hx= (1-x) h’ + x. in amestecul de vapori si lichid (mv + m) si care se numeste titlul vaporilor: [ -] .x [ -] . DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED 5.2) reprezinta umiditatea vaporilor saturati de titlu x.

temperatura t2 si presiunea p2 dupa laminare. avand loc o supraincalzire a aburului.5. Masurand presiunea p1 inainte de laminare. In fenomenul de laminare.termometre.2.5) Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se face prin doua metode: prin metoda calorimetrului cu laminare si prin metoda calorimetrului cu apa. al calorimetrului (2). 5. (5. (fig. la manometrul (3).caldura si t .manometru. adica starea finala a aburului (abur 57 . in oC. 2. cu termometrul (4) si manometrul (5). Entalpia aburului saturat uscat este: h" = h’ + lv . Schema instalatiei cu calorimetru de laminare: 1.[ kJ/kg] . masica medie la presiune constanta a apei care este de de incalzire a apei.5.caldura masica de vaporizare. Metoda calorimetrului cu laminare . sufera o laminare (fenomen de entalpie constanta). <> Fig.temperatura Aburul saturat umed produs de un cazan. in kJ/kg. 5.calorimetru.4) in relatiile (5.1. [ kJ / kg] . (5.3) si (5. presiunea aburului scade brusc. la trecerea printr-un dispozitiv de strangulare (1). Descrierea instalatiilor si mersul lucrarii a.1).dispozitiv de strangulare.4) s-a notat cu: lv. 4. 3.

3). se determina pe baza caracteristicii laminarii: h1x = h2 . care trece prin punctul 1 indica chiar titlul aburului saturat umed cautat. desfasurarea acestuia se face cu o crestere de entropie ∆ s.supraincalzit). pana la intersectia cu izobara aburului saturat umed p1.2). chiar pe curba aburului saturat uscat (adica in punctul 2s). pe cale grafica. din care se duce o dreapta paralela cu axa 0s (dreapta de h = ct). se face cu ajutorul diagramei h-s (fig. (5. si intrucat este un proces ireversibil. Pentru o intelegere mai completa a acestui proces s-a trasat desfasurarea lui si in diagrama T-s (fig. Iar entalpia aburului saturat umed hx corespunzatoare punctului 1 se citeste de asemenea din aceeasi diagrama Fig. [ kJ/kg] . Se stabileste punctul 2. titlul x si entalpia aburului saturat umed. corespunzator aburului supraincalzit de parametrii p2 si t2 (masurati). Pe cale analitica.5. gasind punctul 1. Curba de titlu constant x. Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed. Din aceasta rezulta ca procesul de laminare este de entalpie constanta. cunoscand presiunea initiala si procesul care are loc.6) 58 . Reprezentarea procesului de laminare in diagrama h-s.5. Determinarea corecta a titlului x si a entalpiei h1x a aburului saturat umed din punctul 1 se face atunci cand punctul final 2 se gaseste in zona aburului supraincalzit (intre 2s si 2) sau la limita. se poate determina titlul si entalpia aburului saturat umed pe cale grafica sau analitica.2.5.

Reprezentarea procesului de laminare in diagrama T-s.5. Instalatia necesara (fig. agitatorul (3).8) Marimile h’1 si lv1 se gasesc in tabele pentru presiunea p1 a aburului saturat umed. initial masurata cu manometrul 3.h’1) . cu conditia ca vitezele inainte si dupa laminare sa fie egale sau foarte putin diferite. Entalpia aburului saturat umed este: h1x = h’1 + x .7) Din ecuatiile (5. (5. corespunzator temperaturii si presiunii masurate cu aparatele 4 si 5 Fig.3. Entalpia aburului supraincalzit h2 se determina din tabele. robinetul de alimentare (4).7) se obtine: .6) si (5.5. termometrul (2). b) Metoda calorimetrului cu apa. lv1 = h’1 + x ( h"1 .4) pentru determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se compune din: calorimetrul cu apa (1). 59 . (5.care arata ca entalpia aburului inainte de laminare este egala cu entalpia aburului dupa laminare.

separator de apa.termometru. in kg.manometru. 7.robinet. 1-calorimetru. ca = 4. (5.ca t) = m2 (h’ + x lv1 .5. ci reprezinta caldurile masice la presiune constanta ale acestora.9) unde: mi reprezinta masa partilor componente ale calorimetrului. Cantitatea de caldura preluata de ansamblul calorimetrului. ca + C ) to [kJ].4. Sistemul apa-calorimetru contine caldura: Q1 = ( m1.12) 60 . termometrul (6) si manometrul (7).10) Daca se introduce in calorimetru m2 kg de abur saturat umed de temperatura si presiune cunoscuta cantitatea de caldura cedata de abur este: Q2 = m2 ( h1x . 4. caldura masica a apei. in o C . va fi: Q3 = ( m1 ca + C ). in kJ/(kg. 5.( t .1863 kJ / (kg.K). (5.11) in care: t este temperatura finala de echilibru din calorimetru care se citeste la termometrul (2). (5. Se introduce in calorimetru m1 kg de apa si se masoara temperatura de echilibru din aparat. 3.ca t) [kJ]. {n prealabil se determina capacitatea calorica a calorimetrului cu relatia: [ kJ / K] (5. to in o C.K).agitator. 6.to ) [kJ]. 2. Schema instalatiei pentru metoda calorimetrului cu apa.termometru. Fig.separatorul de apa (5).

Avand determinata valoarea lui x.11) si (5. In tabel se trec si valorile extrase din diagrame sau tabele de abur. (5.3.13) in care restul marimilor au semnificatia fizica prezentata la punctul a.1 si se vor compara valorile obtinute pentru titlu si entalpie prin cele doua metode. de masura I II III Marimea Unit. (5.Din egalitatea relatiilor (5. de masura I II III p1 p2 t2 h’ lv1 x bar bar o C m1 to t h’1 kJ / K kg o C C C kJ / kg kJ / kg grafic analitic o kJ / kg kJ / kg m2 x kg - hx grafic kJ/kg analitic hx 61 kJ / kg . Tabelul 5.12) se obtine: . Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 5.13). se determina: hx = h’1 + x lv1 [kJ / kg].1 Determinarea entalpiei si titlului aburului saturat umed Metoda calorimetrului cu laminare Metoda calorimetrului cu apa Marimea Unit.14) 5. conform relatiei (5.

62 . fm . w [kJ/kg] (6.factor de corectie a indicatiilor debitmetrului.kg) sau kmol] .volumul gazelor inainte de ardere redus la starea normala.temperatura apei la iesire si la intrare in calorimetru. (6. caldura de ardere superioara redusa la starea normala se calculeaza cu relatia: [kJ / m3N] . Caldura de ardere poate fi determinata intr-un calorimetru la volum constant (Qv). Dupa starea in care se gaseste apa in produsele arderii conform STAS 3361-62 se deosebesc: caldura de ardere superioara (Qs) si caldura de ardere inferioara (Qi). La determinarea puterii calorice prin curent de apa.kJ/kg 6. cpa = 4.2) unde: m este cantitatea de apa in kg.DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI 6. Consideratii generale Caldura de ardere (puterea calorica. sau la presiune constanta (Qp).caldura masica pentru apa.1.1.grd . impropriu denumita) a unui combustibil reprezinta energia termica degajata prin arderea completa a unitatii de cantitate din combustibilul dat [ kJ/(m3N. in kg vapori/kg combustibil.1) in care lv este caldura medie de vaporizare. intre acestea existand relatia: Qi = Qs .cantitatea de vapori de apa din produsele arderii. Vo . iar w . Determinarea caldurii de ardere a combustibililor gazosi prin curent de apa 6. in oC. in m3N.1863 kJ/kg.lv .Deoarece diferenta dintre Qv si Qp este mica. (lv ˜ 2512 kJ / kg).1. in kJ/kg. fara a se tine seama de procesul termodinamic sub care se degaja energia termica in procesele respective. te si ti . practic se lucreaza cu Qi.

dispozitiv de umezire a aerului. calorimetru propriu zis. 6. (6. se determina cu relatia: 63 ..3. ceea ce corespunde la transmiterea a 3165 ± 160 kJ / h. arzatorul se aprinde dupa ce acul indicator al debitului a facut o rotatie completa. arzatorul se introduce cu grija in calorimetru si se urmareste flacara printr-o oglinda metalica. Se stabileste circuitul de apa al calorimetrului. regulator de presiune. racord. astfel incat flacara sa fie albastra.1. manometru cu lichid. 6. se pregateste vasul de colectare a apei si vasul gradat. Caldura de ardere inferioara redusa la starea normala este: [kJ / m3N]. vas gradat. Mersul lucrarii. T.2. robineti. In tabelul 6.cantitatea de condensat in kg.[m3N]. vas de colectare. conducte. in K respectiv bar. 40 mm H2O. Factorul mediu de corectie a debitmetrului (a valorii citite la debitmetru)..1.3) in care: V este volumul de gaze inainte de ardere la starea de masurare. p sunt temperatura si presiunea gazelor arse la starea de masurare. Aerul se va regla cu rondela arzatorului. termometru. Instalatia de masura Fara a se face o descriere detaliata a instalatiei de masura.1 se indica timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului. arzator. in m3. se precizeaza elementele componente ale acesteia: debitmetru. Determinarea factorului de corectie a debitmetrului Presiunea gazului se regleaza intre 20 . palnie. conducta de prea-plin. contragreutati. iar wc . corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h. cantar.4) unde: Vgo este volumul de gaze arse raportat la starea normala. (6. filtru. debitul de gaz se regleaza la 100 litri / h.

099 100. Tabelul 6.490 37. (n litri).726 92.608 66.049 50. daca acul indicator arata "z" litri ( deci nu se citeste exact un litru.863 46.471 94 108 121 134 148 161 187 215 241 270 296 324 64 5 litri [ secunde ] 150 175 200 225 250 270 310 352 400 450 495 540 .677 41. (6.5) unde: n reprezinta numarul de litri de gaz scurs..304 33. ci mai mult sau mai putin).353 83. iar este factorul de corectie al unui litru. operatia se repeta pentru doua sau trei rotatii complete.1 Timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h Puterea calorica a gazului Pentru debitmetru cu cadran de 3litri [kJ / m3N] 29.236 58.981 75.

6.4. Factorul de corectie fm = Cantitatea de gaz arsa in timpul unei determinari 7. Tabelul 6. 1. Temperatura gazelor la iesirea din calorimetru (oC) si in (K) 5. 2.Nota: Temperatura gazelor arse la iesirea din calorimetru trebuie sa fie foarte apropiata de temperatura mediului ambiant. 6. Gazul Mediul ambiant Gaz metan.1. Determinarea Temperatura apei la intrarea si iesirea din calorimetru [ oC] I ti te ti II te III ti te Citita : V (l) Redusa la starea normala Vo [ m3N] ta = pb= tg = pg= p = pb+ pg= t=T= 65 .2 Valori masurate. in acest caz Vo ≈ Vgo. Starea gazului in debitmetru Temperatura (oC) Presiunea manometrica(bar) Presiunea absoluta (bar) 4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 6. Temperatura (oC) Presiunea barometrica (bar) 3.2. etc.

cantitatea de caldura cedata prin arderea gazului este preluata integral de un curent continuu de apa. Cantitatea de apa colectata [ kg] Caldura de ardere superioara |s [ kJ / m3N] 10 Cantitatea de condens colectata w [ kg] Volumul gazelor arse. (6. 6. intr-o incinta adiabata.2. Vgo [ m3N] 11 12 Caldura de ardere inferioara |i [ kJ / m3N] Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate. Determinarea puterii calorice a combustibililor gazosi cu calorimetru indicator si inregistrator 6.1 2 3 Temperatura medie [ oC] ∆ t [ oC] 8.6) ] 66 .2.1. Caldura de ardere superioara a gazului la starea de masurare este data de relatia: [ kJ / m3 . 9. Consideratii generale La baza metodei automate pentru determinarea caldurii de ardere sta de asemenea principiul dupa care.

in care: Q este cantitatea de caldura primita de apa. respectiv la iesirea din calorimetru.1863 kJ/(kg.diferenta de temperatura a apei la intrarea. (6.12) unde. se considera k1 = k. in kg. ( 6. in kJ. (6. [ kJ / m3 . exprimata in kJ / m3. mcantitatea de apa..10) in care wc este masa condensului in kg. ∆ t .8) iar. determinabila cu relatia: ] ] ] [ kJ / m3 . c = 4. deci : [ kJ / m3 .7) Pentru c = ct. Rezulta ca: [ kJ / m3 . ( 6. V-cantitatea de gaz.13) 67 .K). Caldura de ardere superioara raportata la starea normala este: ] raportata la starea normala este: [ kJ / m3N] (6. (6.c. S-a prevazut ca raportul (raportul intre cantitatea de apa si cea de gaz ce trece prin calorimetru) sa fie constant. in oC. factorul de corectie F se calculeaza cu relatia : .11) iar caldura de ardere inferioara [ kJ / m3N ] . ( 6. in litri.9) unde: q este caldura de vaporizare a apei de condensatie obtinuta prin arderea a unui m3 de gaz.

presiunea manometrica din conducta de alimentare cu gaz dupa regulatorul de presiune. Mersul lucrarii Lucrarea isi propune de a verifica valoarea caldurii de ardere a combustibilului. iar corectata dupa foaia de etalonare a aparatului este de 3.4. Deoarece raportul este constant la calorimetrul automat. Temperatura apei la intrare: ti = 9.96 litri.440 / 3 = 1.7 oC. 6. temperatura apei la iesire te = 20. corespunzand la trei rotatii complete ale contorului de gaz.2. Instalatia experimentala In figura 6. Aceste valori reprezinta media a trei determinari. 6. in bar. independent de determinarile cantitat ilor de apa si gaz. Se compara valorile caldurii de ardere citite. Pentru o rotatie a contorului de gaz corespunde 4. astfel: masa totala = 5.210 kg.440 kg.01325 bar . citita la aparatul indicator si inregistrator.3. diferenta= 4. Pentru un gaz oarecare s-a determinat m kg de apa. se pot face citirile la termometre si milivoltmetre. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Modul de prelucrare a rezultatelor se arata printr-un exemplu de calcul.2.650 kg.in care : To = 273 K .2.73 oC. 68 .2. Cantitatea de gaz aferenta este de 4 litri. pb fiind presiunea barometrica si pm .1 este prezentata schema calorimetrului indicator si inregistrator pentru determinarea caldurii de ardere. T = t + 273 K si p = pb + pm . masa vasului = 1. in bar. po = 1. respectiv inregistrate cu valoarea determinata prin metoda neautomata. 6.48 kg gaz.

presiunea manometrica pm = 500 mm H2O = 0. 31-milivoltmetru inregistrator. 24-termometru.racitor gaz. 30manometru gaz. 19-palnie de reglaj. 9-colector. 23-gaze arse. 4-contor gaz. 25-teava condens. 5-regulator de precizie. 29-stut scurgere. 22-umidificator. 17-palnie colectoare. 32-milivoltmetru indicator.1. 20-pahar. Valoarea citita la aparatul inregistrator este de exemplu 17. 28-palnie evacuare.intrare apa racire. 33-comutator. 16-coloana termoelectrica. 14. 2-saturator. 7-robinet gaz. Calorimetru automat pentru gaze tip "JUNKERS-56": 1-regulator de gaz. 10pompa de apa. 11-regulator dublu prea-plin. 26-coloana reducere la starea normala.97888 bar. 6-separator de apa. 8-arzator.15-termometre. 18-racitor apa recirculare. Factorul de corectie va fi : Caldura de ardere superioara redusa la starea normala este : 69 kJ / m3N. Temperatura gazului tg = 21oC.6. 27. 3.Fig. . 21-conducta legatura cu umidificatorul.200 kJ / m3. starea barometrica pb = 0. 13-vas de compensatie.04905 bar. 12-contor de apa.

3. Coeficientul de reducere F \ Q‘i kJ/ m3 kJ/ m3 wc kg Q‘s kJ/ m3 te o 2 3 Media Obs. Determinari 1 1.3 Marimi masurate si calculate Nr. Cantitatea de apa Cantitatea de gaz Temperatura apei la intrare 4. m V ti kg m3 o C C Tabelul 6. Tabelul 6. Caldura de vapor. 8. Caldura de ardere superioara neredusa 6.Rezultatele marimilor masurate si calculate se trec in tabelul 6.crt Marimea Simbol U.M. Temperatura apei la iesire 5. 2. Cantitatea de apa condensata 7. Caldura de ardere inferioara neredusa 9. 3. 70 .3 Continuare.

10. Temperatura gazului Presiunea barometrica tg pb o C bar 13. Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate. Caldura de ardere superioara raportata la starea normala Qs kJ/m3N *) Valoare citita la aparatul inregistrator. Caldura de ardere inferioara raportata la starea normala Qi kJ/m3N 11. 14. 12. 71 . Presiunea gazului Caldura de ardere superioara neredusa *) pm Q‘s bar kJ/m3 15.

7. respectiv ale vaporilor de apa pv sunt: pa = p. Presiunile partiale ale aerului pa. este raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului uscat: . Pe fenomenul de evaporare superficiala a apei se bazeaza existenta vaporilor de apa din aerul atmosferic la temperaturi scazute.gradul de umiditate al aerului umed saturat. Pentru aerul umed se definesc urmatoarele marimi: . 0oC si sub 0oC.ra . iar ra si rv sunt participatiile volumice ale aerului uscat si respectiv ale vaporilor de apa. ( 7.4) in care: Mv . unde t = 100oC.Gradul de umiditate x. Presiunea partiala a vaporilor de apa in aerul atmosferic este foarte mica si in consecinta este posibila evaporarea apei la o temperatura mult inferioara temperaturii de vaporizare la presiunea normala fizica de 1.3) sau: (7.7. iar xs . 72 . Notiuni generale Amestecul mecanic dintre aerul uscat si vaporii de apa formeaza aerul umed. (7. Calculul marimilor principale ale aerului umed In baza legii lui Dalton se poate scrie : p = pa + pv .2. Ma sunt masele moleculare ale vaporilor de apa si ale aerului uscat. denumit si umiditatea absoluta sau continut de umiditate. pv si ps sunt presiunea partiala respectiv presiunea de saturatie a vaporilor de apa.1) in care: p este presiunea totala a aerului umed.2 ) Aerul umed care contine cantitatea maxima de umiditate (de vapori de apa) se numeste aer saturat. DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED 7. (7.1.rv .01325 bar. pv = p.

(7. (7.4) : [ bar] .Gradul de saturatie ψ .8) in care: pentru R = 8314 J / kmol. se determina din relatia (7. (7. Umiditatea relativa a aerului umed este raportul dintre cantitatea de vapori existenta in aer si cantitatea maxima de vapori de apa pe care o poate absorbi aerul la acea temperatura si se defineste cu relatia : ] [ -] .9) in care T este temperatura absoluta. p si pv se inlocuiesc in N / m2. (7.964 kg / kmol.K. Mv = 18. (7. in K.7) Densitatea aerului umed se determina cu relatia : [ kg/m3 . se defineste cu relatia : ψ [ -] .6) Presiunea partiala a aerului uscat este: [ bar] .11) 73 .5) Presiunea partiala a vaporilor de apa. (7. Ma = 28. Volumul masic al aerului umed se defineste cu: [ m3/kg] ..10) in practica se considera ψ = ϕ .016 kg / kmol. (7.I.: ] [ kg/m3 . se obtine in S.

15) 74 . Capetele termometrelor sunt scaldate de curentul de aer umed aspirat de catre un mic ventilator (4).866 kJ/(kg. iar din tabelul 7. denumit psicrometru cu ventilator de tip Asmann.14 ) Temperatura punctului de roua ( punctul τ ) este temperatura de saturatie a aerului umed care se raceste. ultimul fiind infasurat intr-o panza higroscopica imbibata cu apa. Cel mai utilizat este psicrometrul din figura 7.12) in care: cpa = 1. a aerului umed este: .t + x (cpa .0106 kJ / (kg. 7. actionat cu resort metalic sau electric.1.Caldura masica la p = ct. cpv= 1.6).t + 2512) [ kJ / (1+ x ) kg amestec ] ( 7.5 m / s. se determina pv cu relatia (7. (7. [ kJ/(kg. Datorita evaporarii.3.K)] . cu o viteza mai mare de 2. Determinarea experimentala a marimilor aerului umed Umiditatea aerului se masoara cu aparate numite: higrometre.K) este caldura masica medie a aerului uscat intre 0 si 50oC. Entalpia amestecului a 1 kg aer uscat si x kg vapori de apa este: H1+ x = cpa.10) scrisa sub forma: [ -] . Umiditatea relativa a aerului se determina folosind relatia (7. pastrandu-si umiditatea absoluta (x) constanta. Punctul τ se poate calcula astfel: cunoscandu-l pe x.13 ) Entalpia masica a 1 kg de aer umed va fi : [ kJ/kg aer umed] ( 7.K) este caldura masica medie a vaporilor de apa intre 0 si 75oC. considerand-o egala cu ps. care consta dintr-un termometru uscat (1) si un termometru umed (2).2 se citeste temperatura corespunzatoare acestei presiuni. psicrometre sau psihrometre. (7. temperatura tum indicata de termometrul umed (2) este mai mica decat temperatura tus indicata de termometru uscat (1).

7.terometre. Psicrometru cu ventilator.1 Coeficientul psicrometric C w[m/s] 0. Presiunea partiala umed saturat.00 C [ bar / K ] 0.8.3. in bar / K.1. la temperatura t.10-3 0.10-3 0. pb = p este presiunea barometrica si totodata si presiunea totala a aerului umed. continutul de vapori de apa x si entalpia a aerului x [ torr ] [ kg / kg ] 75 H1+ x [ kJ/(1+ x)kg . la temperatura tum. 1.40 C [ bar / K ] 1. 2.13 0. este presiunea la starea normala fizica. 4.01325 bar.20 0. C coeficient psicrometric.10-3 w[m/s] 0. Fig. t [ oC ] [ N / m2 ] .10-3 0.10-3 Tabelul 7. Tabelul 7. ps.7.in care: p’s este presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer.1. po= 1. iar valorile lui p’s si ps se citesc din tabelul 7.presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer insa la temperatura tus.2.80 2.10-3 1.30 4.1. tip Asmann. in bar.suport.ventilator. Coeficientul psicrometric depinde de viteza de circulatie a aerului w si se determina din tabelul 7. 3.67.9.2 in functie de tum si tus .

3 705.154 17.880 21.69 6.001650 0.2 Continuare.54 7.00485 0.003030 0.002343 0.00359 0.3 872.00520 0.001969 am.008 3.002149 0.5 517.00451 0.0 436.00598 0.150 .6 368.2 562.912 9.716 -0.6 813.8 475.936 15.002781 0.566 3.01 7.00420 0.002552 0.10 6.6 1001.5 657.182 Tabelul 7.0 934.521 6.00330 0.209 + 1.3 309.196 7.605 -3.00558 0.276 3.3 2 2.532 2.761 3.879 4.754 11.946 2.00642 76 4 -1.001180 0.00390 0.51 3 0.889 4.298 2.125 2.1 610.579 4.93 5.986 -4.512 12.015 23.1 401.321 3 0.] 4 -5.5 283.3 758.29 5. 0 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 1 337.0 -10 -9 -8 1 259.216 4.5 2 1.038 18.

3 2064.561 51.0 3168.588 29.6 1705.700 45.493 73.00736 0.01030 0.07 22.3 2338.52 11.01724 0.051 86.54 18.99 12.608 61.05 8.01833 0.00902 0.48 10.910 55.21 9.318 34.53 15.21 26.74 28.02077 25.370 27.2 3780.01337 0.830 37.656 91.384 40.01254 0.23 11.01100 0.6 2486.01425 0.0 2809.38 23.63 14.65 19.6 2644.0 2197.00964 0.3 2984.00844 0.3 1817.01951 0.2 3565.957 65.01618 0.48 16.02347 0.0 8.680 .259 58.3 1937.2 Continuare.61 9.02493 77 4 82.00788 0.48 17.0 1264.01174 0.3 1148.0 1228.725 69.0 2 25.0 1402.105 42.01519 0.83 21.6 1497.8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 1073.865 Tabelul 7.35 3 0.02209 0.631 48.76 0.3 1598.679 77.00688 0.79 13. 0 26 27 28 1 3361.932 32.

densitatea aerului umed cu relatia (7. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor In tabelul 7.03169 0. iar entalpia masica a 1 kg de aer umed cu relatiile (7.2 6992. ps . Umiditatea relativa a aerului ϕ se va calcula cu relatia (7. Caldura masica cu relatia (7. Gradul de umiditate se obtine din relatia (7.521 154.0 5941.0506 97.0425 0.7 4493.12).0 5624. din tabelul 7.0451 0.2 4754.2 pentru valoarea lui (tus).82 33.02649 0. in diferite locuri din laborator cu psicrometrul Asmann si in limita timpului disponibil chiar in afara cladirii.382 7.07 49. Presiunea partiala a aerului uscat se determina cu relatia (7.90 42.2.32 0.0 6625.0401 0.589 132.0379 0.146 107.14) sau utilizand valoarea lui H1+ x din tabelul 7.056 162.5) considerandu-se ψ = ϕ .69 52.03364 0.588 113.29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 4005. astfel: x = ϕ .5 5030.02814 0. Se vor face masuratori pentru determinarea marimilor aerului atmosferic (ambiant).310 125.7).9) calculata pentru temperatura citita la termometru uscat (tus). 78 .73 39.0 7376. iar pv = ϕ .66 37.404 146.287 139. unde valoarea lui xs se considera aceea din dreptul temperaturii indicate de termometru umed (tum).449 119.04 31.13) si (7.5 5320.3 se trec marimile masurate si calculate ale aerului umed.03569 0.2 6276. xs [ kg / kg] .67.122 102.0 30.010 170.02980 0.10-3 bar / K .0478 0.56 47.4.18 44.2 4242.44 55.70 35.15) unde pentru C se adopta valoarea C = 0.

p = pb bar tum O C tus o C p’s bar ps bar ϕ - . Crt. 1 Determinarea 2 3 4 Obs.M.3 Tabelul cu rezultate experimentale si calculate Nr. 1 Marimea masurata sau calculata Presiunea barometrica respectiv presiunea totala a aerului umed 2 Temperatura termometrului umed 3 Temperatura termometrului uscat 4 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului umed 5 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului uscat 6 Umiditatea relativa a aerului umed 7 8 Gradul de umiditate Presiunea partiala a x pa kg/kg bar 79 Simbol U.Tabelul 7.

aer umed ρ kg/m3 cp kJ/(kgK) 80 .aerului uscat 9 Densitatea aerului umed 10 Caldura masica la p = ct.a aerului umed 11 Entalpia masica a 1 kg de aer umed h kJ/kg.

t2 . . Conductivitatea termica a unei substante depinde de numerosi factori ca de exemplu: starea de agregare. in W/(m⋅ K). in m2. forma sub care se gaseste (bucati. in oC.1. (8.8.densitatea fluxului termic.). fiind cauzat de existenta unei diferente de temperatura in material. Cantitativ.1) unde: este fluxul termic transmis prin conductie. t1. in m.temperaturile pe suprafetele exterioare ale materialului.Metodele folosite pentru determinarea acesteia sunt cele experimentale. acest transfer de caldura se exprima prin legea lui Fourier: [ W] .grosimea materialului. δ .conductivitatea termica a materialului. etc. pulbere etc.aria sectiunii normale pe directia fluxului termic. in W . structura. DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE 8. in W/ m2.temperatura. A . din care cele mai importante sunt: 81 . λ . Notiuni generale Transferul de caldura prin conductie are loc prin medii lipsite de miscari aparente cum este cazul solidelor si a straturilor fluide foarte subtiri.

metoda tubului cilindric. Pentru termostatul 11 debitul de apa de racire poate fi redus cu ajutorul robinetului de ocolire 20. tw1 precum si cele de iesire tk2. metoda izvoarelor instantanee. metoda racirii laterale a unei bare prismatice. Fiecare termostat este prevazut cu cate un regulator de temperatura 10a. precum si temperaturile t1 si t2 pe cele doua suprafete ale unei placi de forma paralelipipedica.2. Schema de principiu este prezentata in figura 8.1) si consta in determinarea pe cale experimentala a cantitatii de caldura transmisa in unitatea de timp si unitatea de suprafata. etc. Reglarea debitului de apa de racire la termostatul 10. metoda placii termoflux.. una inferioara 3 si una superioara 4. se realizeaza cu ajutorul robinetului 18. este condusa in continuare in termostatul 11. b) in regim variabil . 11a cu termometrele cu cheie magnetica 12. 82 . Principiul metodei de determinare a conductivitatii termice utilizata in lucrare se bazeaza pe relatia (8.8 respectiv 7. metoda regimului regulat. etc.Bock.1. 17. Instalatia este compusa din doua placi. Temperaturile de intrare tk1. si o temperatura constanta ridicata pe suprafata superioara a probei de material.8.metoda modelarii termice. care au rolul de a mentine o temperatura constanta coborata pe suprafata inferioara a probei de material 1 introdusa intre cele doua placi. respectiv 11. Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide este de tipul dr. 15. In acest scop fiecare placa este legata la cate un circuit de incalzire-racire cu apa. apa de racire dupa ce trece prin termostatul 10. metoda comparativa de incalzire cu viteza constanta. singura deosebire fiind reglarea debitului de apa de racire care trece prin serpentinele 16. Functionarea celor doua termostate este identica. Astfel.a) in regim stationar . Fig.metoda placii. metoda etalonului indefinit. tw2 din placi sunt masurate cu ajutorul unor termometre cu lichid 6. 8. prevazut cu cate un termostat 10. metoda puntii termice.1.9. iar masurarea acestui debit se efectueaza cu ajutorul robinetului cu plutitor (rotametru) 19.13 si rezistentele electrice 14. Schema de principiu a instalatiei pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide.

cuplat cu un milivoltmetru 26 si legat la un regulator 24. atunci temperatura suprafetei de contact dintre placa de incalzire si proba de material ar fi si mai mare decat temperatura dintre suprafata de contact dintre placa superioara si proba de material. Intregul ansamblu al placilor este izolat adiabatic pe partile laterale cu ajutorul unei cutii de protectie. se ridica placa superioara 4 impreuna cu capacul 38. Circuitele electrice ale instalatiei sunt prevazute cu doua sigurante automate.3. cu ajutorul bratului deplasabil 37. un bec de semnalizare care este aprins cand circuitul este alimentat. Pentru egalizarea temperaturilor pe intreaga suprafata superioara a probei. 8. permitand asezarea probei de material 1 peste placa inferioara 3. masurandu-se in acelasi timp grosimea probei cu exactitate de 1 / 100 mm. Se aseaza placa superioara 4 peste proba si se fixeaza cu cele patru micrometre 39.Fluxul de caldura care strabate proba de material este asigurat de placa de incalzire 2. un transformator cu sase pozitii 25 si un voltmetru 31. Panoul 36 (fig. instalatia este prevazuta cu un brat deplasabil 37 care serveste la montarea capacului 38 pe placa superioara 4. mai cuprinde: becurile de semnalizare 29 si 30 care indica functionarea termostatelor 10 si 11. Daca rezistenta electrica ar fi alimentata continuu cu energie electrica. Urmeaza apoi izolarea ansamblului cu ajutorul cutiei de protectie. cu doua suduri. care face ca alimentarea rezistentei electrice sa se faca cu intermitenta. instalatia este prevazuta cu un termocuplu 5. una pe placa de incalzire si una pe placa superioara. Mersul lucrarii Se indeparteaza cutia de protectie dupa care. unde sunt plasate aparatele si cheile de actionare. In zona placilor.2). Cantitatea de energie electrica consumata se masoara cu ajutorul contorului 23. 83 . un ceasornic cu secundar central 33. care este prevazuta cu o rezistenta electrica alimentata de la reteaua de energie electrica prin intermediul transformatorului 25 (care asigura o tensiune de 120 V) si a reostatului cu douasprezece pozitii.8. un buton 34 pentru controlul punctului de nul al indicatorului milivoltmetrului 26. 22. citirile trebuind sa fie efectuate cu 4 zecimale. un intrerupator 32. precum si borna 35 la care se conecteaza sistemul optic de citire a indicatiilor termometrelor.

inchizand intrerupatorul 32 si intrerupatoarele termostatelor. Se roteste cheia de actionare a transformatorului 25 pana cand indicatorul voltmetrului 31 indica tensiunea de 120 V. timp masurat cu ceasornicul 33. Dupa atingerea temperaturilor de regim. Cu ajutorul cheilor magnetice ale termometrelor de la termostate. sa fie egal cu timpul cat acesta este aprins. intrarea ei in regim stationar de transfer de caldura. timpul cat becul de semnalizare 28 este stins. iar temperatura apei din circuitul placii inferioare mai mare cu circa 3-4oC decat temperatura apei de racire a termostatelor. se deschide robinetul 18 de alimentare cu apa de racire a termostatelor.8. sa fie egal cu timpul cat este aprins. Realizarea acestui regim este pusa in evidenta de faptul ca indicatiile 84 . 30.Fig. conectand sigurantele automate.2. fapt evidentiat de aprinderea si de stingerea becului de semnalizare 28. se fixeaza temperaturile apei in circuitele celor doua placi astfel ca intre acestea sa fie o diferenta de aproximativ 10oC. Reglarea debitului de apa de racire a termostatului 11 se face in acelasi mod actionand asupra robinetului 20 si observand becul de semnalizare 30. reglandu-se debitul de apa in asa fel incat timpul cat becul 29 este stins. Intrarea in regim normal de functionare a placii de incalzire se realizeaza prin rotirea cheii reostatului 25 pana la o anumita pozitie. cand. In timpul efectuarii acestor operatii se alimenteaza in mod automat cu energie electrica placa de incalzire 2. 28. Se efectueaza legatura la reteaua de curent alternativ. Dupa efectuarea acestor operatii instalatia este pusa in functionare normala si se asteapta o perioada de 1-2 ore (in functie de grosimea probei de material). deci dupa stingerea becurilor 29 si 30. Instalatie pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide. Prezenta curentului electric este semnalizata de becurile 27. 29.

Masuratorile initiale constau din citirea orei indicate de ceasornicul 33. 1. crt. precum si indicatiile termometrelor 6. Temperaturi placa inferioara 5. Marimea Simbol U.1. 3. 6. Datele de mai sus impreuna cu pozitia cheii reostatului se centralizeaza in tabelul 8. Valori masurate si calculate Nr.7. 9 variaza foarte putin in jurul unor valori stabile iar diferenta intre tw1 si tw2 respectiv intre tkl si tk2 este mai mica de 1oC. Citirile se repeta la intervale de timp de jumatati de ora. Tabelul 8. Pozitie reostat Cantitate energie τ E tw1 tw2 tk1 tk2 ∆ E h kWh o Marimea Simbol U.M.1. timp de 2 ore.7. 8.8.1.M. 1 2 85 Masuratori 3 4 5 6 7 8 . crt. 1 2 3 Masuratori 4 5 6 7 8 C C C C o o o kWh Tabelul 8. 2.termometrelor 6.9 cu o precizie de 1 / 100oC. Timpul Indicatie contor Temperaturi placa superioara 4. indicatia contorului de curent alternativ 23 in kWh cu o precizie de 1 / 1000 kWh. Continuare. Masuratorile propriu-zise in vederea determinarii conductivitatii termice incep in momentul intrarii in regim stationar a instalatiei. Nr.

7. 8.

Intervalul de timp Factor de corectie

∆ ι Ri

h kWh/ m2div

9.

Temperaturi medii, relatiile : (8.2)-(8.5); (8.7)

tw1m tw2m tk1m tk2m twm tkm

o

C C C C C C C

o

o

o

o

o

10. 11.

Diferenta temper. Conductivitatea termica

∆ t λ

o

W/ (m⋅ K)

Operatiile de oprire a instalatiei constau din manevrarea butonului 32, aducerea la pozitia 1 a cheilor de actionare a transformatorului 25 si a reostatului 22 precum si inchiderea circuitului apei de racire a termostatelor. Dupa oprire se departeaza cutia de protectie si se efectueaza din nou masurarea grosimii probei de material cu ajutorul micrometrelor 39, datele obtinute impreuna cu cele initiale centralizandu-se in tabelul 8.2. Tabelul 8.2. Masuratori asupra grosimii probei de material δ [ mm] Marimea 0 Grosimea necorectata initiala din finala dfn + 0,04 + 0,24 + 0,04 + 0,05
86

d1 1

d2 2

d3 3

d4 4

Relatia 5 Masurata Masurata

Eroare micrometru - ε

Corectie ε Grosimea corectata initiala dic finala dfc

-0,04

-0,24

-0,04

-0,05 dictdint ε dfctdfnt ε

Tabelul 8.2. Continuare, 0 Grosimea medie initiala corectata di [ mm ] Grosimea medie finala corectata df [ mm ] Grosimea medie δ [ mm ] 8.4. Interpretarea rezultatelor Dupa efectuarea masuratorilor se determina temperaturile medii corectate ale apei la intrare tw1m si la iesire tw2m din placa superioara, respectiv temperaturile medii de intrare tk1m si de iesire tk2m din placa inferioara, cu ajutorul relatiilor : 1 2 3 4 5

[ oC] , (8.2)

[ oC] (8.3)

[ oC] , (8.4)

[ oC] , (8.5)
87

unde: tw1i, tw2i, tk1i, tk2i sunt temperaturile apei la intrarea si iesirea din cele doua placi la intervalul de timp ι i , in oC ; ε
w1,

ε

w2,

ε

k1,

ε

k2

- corectiile termometrelor 6,7,8,9, care sunt prezentate in tabelul 8.3 ;

n - numarul de intervale de timp. Diferenta de temperatura ∆ t se determina cu relatia :

[ oC ] , (8.6) unde: twm, tkm sunt temperaturile medii ale apei in placa superioara respectiv in placa inferioara calculate ca medii aritmetice, dupa relatiile: Tabelul 8.3. Corectiile termometrelor instalatiei, [ oC] Temperatura [ oC] 10 15 20 25 30 35 + 0,04 + 0,08 + 0,05 + 0,05 + 0,03 0,00 + 0,05 + 0,02 ε
w1

ε

w2

ε

k1

ε

k2

( temp.tw1)

(temp.tw2)

(temp.tk1) + 0,03 -0,04 + 0,03 + 0,03

(temp.tk2) + 0,08 + 0,07 + 0,02 + 0,03

. (8.7) Pentru calcularea temperaturii medii a probei de material se foloseste relatia:

[ oC ] . (8.8) Masuratorile si calculele asupra grosimii probei de material sunt prezentate in tabelul 8.2.
88

Densitatea fluxului termic care strabate proba de material se determina cu relatia :

[ W / m2 ] , (8.9) unde: ∆ Ei reprezinta cantitatea de energie electrica consumata intre doua masuratori succesive, in kWh ; ∆ ι
i

- timpul dintre doua masuratori succesive, in h ;

Ki - factor de corectie dependent de treapta de incalzire reglata cu ajutorul cheii de actionare a reostatului, factor a carui valoare se da in tabelul 8.4. Datorita faptului ca twm si tkm reprezinta temperaturile medii ale apei care scalda peretele interior al placilor si nu proba de material propriu-zisa, conductivitatea termica se calculeaza cu relatia corectata:

[ W / (m⋅ K ) ] , (8.10) unde: Rt = 0,00186 m2 K / W este constanta instalatiei. Conductivitatea termica variaza cu temperatura, valoarea ei fiind corespunzatoare temperaturii medii tm. Tabelul 8.4 Factorul de corectie Ki [ kWh / m2 div ] Pozitia reostatului 1 2 3 4 0,1249 0,1835 0,2629 0,3801 Ki Pozitia reostatului 5 6 7 8 0,5752 0,8328 1,2292 1,8468 Ki Pozitia reostatului 9 10 11 12 2,7063 3,8960 5,5544 8,0619 Ki

89

1. rezulta ca si exponentul adiabatic va fi functie de acesti parametri . stabilindu-se parametrii de stare in diferite stari de echilibru termodinamic. pana la temperatura initiala (fig.9. la o destindere adiabata (12) si apoi la o incalzire la volum constant (2-3). 90 .1). Notiuni generale Principiul de determinare a exponentului adiabatic consta din realizarea unei succesiuni de transformari reversibile a unui gaz . In cazul gazelor reale caldurile specifice variind cu temperatura si presiunea. In cadrul prezentei lucrari agentul termodinamic este supus. In cazul gazelor perfecte la care cp si cv nu depind de temperatura.9. mai intii. DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT SI DESORMES 9. exponentul adiabatic k are o valoare unica pentru un anumit gaz.

la starea mediului ambiant. observabil prin denivelarea lichidului manometrului 4 cu h > 200 mm. (9.3) 9. Instalatia experimentala si mersul lucrarii Cu ajutorul instalatiei experimentale prezentate in figura 9. Se noteaza valorile T1 si pb.1) si (9.1.2. h1 = 0.Fig. Se aduce apoi incinta la starea ambianta deschizind robinetele 5 si 6 si se asteapta realizarea echilibrului termodinamic: T1=To. se poate scrie: p1Vk1 = p2 Vk2 (9.2 se recurge la urmatorul mod de lucru pentru determinarea exponentului adiabatic al aerului.Reprezentarea in diagrama p-v a experimentului. facandu-se in incinta cu ajutorul ejectorului un vid partial.9. indicatia manometrului ramane constanta.2) se obtine : .1) p1 V1 = p3 V3 . 91 . Masurand parametrii de stare p si T in cele trei puncte ale transformarilor. Se verifica mai intai etanseitatile dispozitivului de masurare. Daca dupa inchiderea robinetului 6. (9. p1 = pb.2) Din relatiile (9. inseamna ca dispozitivul de masurare este etans.

se alimenteaza cu aer comprimat ejectorul si cand functionarea lui s-a stabilizat se deschide cca 20-30 secunde robinetul 6. la momentul respectiv.ρ H2O . g . 6.Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Inlocuind valorile obtinute la masuratori. unde h3 reprezinta denivelarea lichidului manometrului 4. Deci p3 = pb . In continuare se efectueaza incalzirea la volum constant a aerului ramas in recipientul 1.3) se obtine: . 7. 8. 4. g . In acest timp robinetele 5 si 6 sunt inchise.ajutaj de golire. 5. in N / m2. 9.robinete. prin transfer de caldura de la mediul ambiant. Instalatie pentru determinarea exponentului adiabatic k: 1.3. Deci p2 = pb .manometru"U".Fig.conducta de golire.difuzor. 10. 9.5) 92 . prin indepartarea izolatiei termice. recipient (40 dm3).izolatie. Dupa realizarea echilibrului termodinamic se citeste indicatia manometrului 4.4) Tinand cont de dezvoltarea in serie a functiei logaritmice se obtine : (9. (9. Pentru destinderea adiabatica (1-2) se inchid robinetele 5 si 6. in relatia (9. in N / m2 .camera de amestec. 2. h3 . In momentul in care termometrul 3 indica T3 = T1 se citeste la manometrul 4 indicatia acestuia. unde h2 este denivelarea lichidului manometrului 4. cum rezulta din desen. 3-termometru.ρ H2O .9.2. h2 . apoi se inchid brusc.

calculat cu ecuatia de stare Beattie-Bridgemann t [oC] -40 -20 0.697 1. Nr. h2 [ mm] h3 [ mm] T1 [K] in recipient Valoarea Valoarea medie crt.2 Exponentul adiabatic k = k ( t.p ) pentru aer.1 Valori masurate si calculate.1 1.432 1.Repetand experimentul de n ori . Temperatura finala in recipient T2 [K] k [ -] Exponentul adiabatic km= Tabelul 9.966 1.859 2.402 1.415 1.M.402 1 1.6) Valorile obtinute din masuratori si calcule se trec in tabelul 9.496 10 1. Depresiunea initiala la sfarsitul vacuumarii adiabate Depresiunea finala la 2.653 15 1.503 1.2.086 20 .431 93 p [Mpa] 5 1. Tabelul 9.1 si se compara cu cele din tabelul 9. 5. Parametrul Simbol U. citit 1. se va calcula o valoare medie a exponentului adiabatic: (9. izocore Temperatura initiala 4.415 2 1. finele incalzirii 3.

415 1.901 1.411 1.746 1.843 1.479 1.474 1.415 1.402 1.733 1.546 1.423 1.428 1.680 1.677 10.657 1.585 1.629 1.399 1.485 1.558 1.604 1. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI 94 .570 1.453 1.492 1.391 1.420 1.0 20 40 60 80 100 150 1.426 1.402 1.431 1.409 1.402 1.396 1.524 1.980 1.759 1.431 1.637 1.599 1.464 1.401 1.407 1.762 1.414 1.413 1.709 1.469 1.397 1.798 1.

in W . numite invarianti sau criterii de similitudine.coeficientul de convectie termica. particulare.1) in care: reprezinta fluxul de caldura transmis. Aceasta teorie permite utilizarea relatiilor obtinute pe model la fenomenul asemenea cu modelul. pentru anumite cazuri practice.aria suprafetei de contact dintre fluid si corpul solid. tp . in W / (m2 K) . A . Dintre marimile care intra in alcatuirea relatiei lui Newton. in m2 . Notiuni generale Propagarea caldurii prin convectie reprezinta un proces complex de transmitere a caldurii. in oC .temperatura medie a fluidului care scalda suprafata corpului solid. etc. In proiectarea si verificarea schimbatoarelor de caldura care folosesc astfel de fascicule de tevi. in oC . Astfel. Pentru exprimarea fluxului de caldura care se transmite se utilizeaza relatia lui Newton : = α ⋅ A⋅ ( tf .1.10. s-au determinat relatiile criteriale care guverneaza fenomenele respective . forma si dimensiunile suprafetei de contact. nu se folosesc relatii analitice ci relatii deduse cu ajutorul teoriei similitudinii.temperatura medie a suprafetei corpului. α . Din aceasta cauza. caldura specifica a fluidului. viscozitatea fluidului. temperatura fluidului si a peretelui corpului solid. ⋅ 95 . pentru determinarea coeficientului de convectie termica α . masa specifica a fluidului. Schimbul de caldura intre un agent primar si un altul secundar prin intermediul unui fascicul de tevi este un caz de transmitere a caldurii des utilizat in practica industriala. una dintre marimile principale care trebuie determinate este coeficientul de convectie termica α de la tevile fasciculului la agentul secundar.tp ) [ W ] (10. tf . relatii in care intervin ca variabile marimi independente de unitatile de masura. conductivitatea termica a stratului limita de fluid. coeficient ce intra in alcatuirea relatiei coeficientului global de schimb de caldura k. intrucat acesta depinde de o serie de factori printre care: viteza de miscare a fluidului. proces care are loc intre un fluid aflat in miscare si un corp solid. determinarea coeficientului de convectie termica α prezinta dificultatile cele mai mari.

criteriul de similitudine Prandtl.Determinarea in acest caz a coeficientului de convectie termica mediu.coeficient a carui valoare se da in figura 10. Descrierea instalatiei Instalatia experimentala pentru determinarea coeficientului mediu de transmitere a caldurii prin convectie termica de la tevile unui fascicul la agentul secundar.31 . Din rezervorul tampon aerul trece mai departe intr-un canal paralelipipedic 4.criteriul de similitudine Reynolds.2. se efectueaza utilizand relatia criteriala: Nu = 0. valorile pasurilor transversale si longitudinale. (10. Re . Instalatia se compune dintr-un ventilator centrifugal 2 antrenat de un motor electric 1. precum si dimensiunile canalului.2.2) in care: Nu este criteriul de similitudine Nusselt care caracterizeaza schimbul de caldura prin convectie. C .32 ⋅ C ⋅ Re0. 10.1. este prezentata in figura 10.10.61 Pr0.3.1. ⋅ Fig. 96 . Dispozitia tevilor in fascicul este in esichier. aerul. care aspira aerul din mediul inconjurator si il refuleaza in rezervorul tampon 3. Pr . compus din tevi cu diametrul exterior de = 22 mm si de lungime 1 = 250 mm. fiind date in figura 10. Instalatia pentru determinarea coeficientului de convectie termica. care in tronsonul din mijloc are montat un fascicul de tevi 13.

ρ .3) se obtine: . Agentul primar. cu circulatie intratubulara este inlocuit in instalatie cu rezistente electrice. temperatura fiind masurata cu un termometru electronic 8. in kg/m3. se utilizeaza tubul Pitot 7 cuplat cu micromanometrul 5. utilizata in stabilirea marimilor care intra in componenta criteriilor de similitudine Nu. Pentru determinarea masei specifice a aerului ρ se utilizeaza relatia: 97 . (10.Parametrii geometrici ai fasciculului de tevi. (10. Re si Pr. introduse in interiorul tevilor si legate la reteaua de energie electrica prin intermediul unor borne 11.2.Fig.4) in care: pd este presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi. Temperatura determinanta.viteza aerului inainte de fasciculul de tevi. Pentru determinarea vitezei de circulatie a aerului inainte de fasciculul de tevi.masa specifica a aerului inainte de faciculul de tevi. este temperatura medie din fascicul. w . in m / s . Folosindu-se relatia : .10. Pentru masurarea acestui parametru se folosesc termistoare plasate in apropierea tevilor. in N / m2. prin comutarea aparatului pe fiecare punct de masurare.

(10.presiunea statica a aerului inainte de fasciculul de tevi.. . = 1. po = 101325 N / m2 .3. To = 273 K . in N/m2.presiunea aerului la starea normala. o To . in K .temperatura aerului inainte de fasciculul de tevi. precum si cu racordurile 6 si 10 pentru prelevarea presiunilor statice inainte de fasciculul de tevi si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul.2928 kg / m3N . Instalatia mai este prevazuta cu doua termometre cu lichid 9 si 12 pentru masurarea temperaturii aerului inainte si dupa fasciculul de tevi.5) unde: ρ ρ o este masa specifica a aerului in conditii normale. Dependenta coeficientului C de regimul de curgere. po . pb .10. 98 .presiunea barometrica. in kg / m3N . in N / m2 . in K. Fig.temperatura la starea normala. Ta = ta + 273 . in N / m2 .

3. care este vehiculat prin instalatie si care este acelasi atat inainte de fasciculul de tevi cat si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul. in m2. Dupa stabilirea unui regim stationar de transfer de caldura se noteaza presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi pd.aria sectiunii minime de trecere a aerului prin fascicul.viteza aerului in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul.25 – 3 ⋅ 0. Mersul lucrarii Dupa verificarea instalatiei se pune sub tensiune motorul 1 care antreneaza ventilatorul 2 si asigura circulatia unui debit de aer prin instalatie. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Debitul masic de aer.25 = 0. in m2 . este dat de relatia: [ kg/s] .6) in care: A este aria sectiunii transversale a canalului. (10. Cu ajutorul clapetei 4 se stabileste un anumit regim de curgere al aerului. wmin . A = L⋅ l = 0.23 ⋅ 0.10. masurata cu ajutorul termistoarelor.041 m2. se pun sub tensiune rezistentele electrice din tevile fasciculului. Din figura 10. in K . temperatura ta a aerului inainte de fascicul.2 rezulta: Amin = L⋅ l .25 = 0.022 ⋅ 0.n⋅ de⋅ l = 0.4.temperatura medie a aerului din fascicul. Amin . 10. temperaturile aerului in fascicul ti si presiunea barometrica pb. Pentru prevenirea accidentelor este obligatoriu ca manevrele sa se efectueze in ordinea amintita mai sus.23 ⋅ 0. Tam . In continuare.0575 m2. in m / s . presiunile statice si . Din relatia precedenta se determina viteza aerului in sectiunea minima de trecere prin fascicul: 99 . unde n este numarul de tevi din sectiunea transversala prin fascicul .

57 Pr -150 -100 .50 0 20 40 60 80 100 0. Valorile lui ν si λ se dau in tabelul 10.709 0.690 0. in m2 / s .53 70.690 0. marimea caracteristica fiind diametrul exterior al unei tevi din fascicul.989 3.152 5.431 5.9) in care: ν este vascozitatea cinematica a aerului.800 5.30 15.05 62.605 2.722 3.85 55.55 13.222 100 ν ⋅ 106 im2/s] 32.725 0. folosindu-se in acest sens relatiile: .1 in functie de temperatura.690 .8) .95 9. Tabelul 10.680 0.740 0.713 0.90 20.680 0.163 1.63 41.849 2.94 23.710 2.680 0.[ m/s] . se determina pentru temperatura medie a fluidului.29 34.1 Proprietatile fizice ale aerului uscat la presiunea starii normale fizice t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 1.08 5.711 0.97 18.210 4.760 0.54 78. (10. (10.715 0.680 0.536 4. (10.48 95.685 0.140 ν ⋅ 106 im /s] 3.06 0.035 2. Viteza se considera cea care se refera la suprafata minima de trecere a aerului prin fascicul.7) Criteriile de similitudine Re si Pr precum si conductivitatea termica λ care intra in componenta criteriului Nu.570 2.582 6.431 2.685 0.703 180 200 250 300 350 400 450 500 600 2 Pr t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 3.708 0.11 16.17 47.861 4.

Valoarea 1 2 3 pd N/m2 N/m2 N/m2 Ta K Tam K .2.280 3.690 700 800 900 6.7 132.8 152.408 113.5 0. 1 2 3 4 Presiunea dinamica Presiunea statica a aerului inainte de fascicul Presiunea statica a aerului din fascicul Temperatura aerului inainte de fascicul 5 Temperatura medie a aerului in fascicul 6 7 8 9 10 Presiunea barometrica Masa specifica a aerului inainte de fascicul Viteza aerului inainte de fascicul Viteza aerului in sectiunea minima din fascicul Viscozitatea cinematica ν pb ρ w wmin N/m2 kg/m3 m/s m/s m2/s 101 Marimea Simbol U.23 27.695 0.725 0. Tabelul 10.725 Marimile masurate precum si cele calculate se centralizeaza in tabelul 10.120 140 160 3.85 0.582 25.2 Valori masurate si calculate Nr.382 3.M.700 0.55 29.059 7.700 0. crt.665 7.

a aerului 11 12 13 14 15 16 Conductivitatea termica a aerului Criteriul Prandtl Coeficient Criteriul Reynolds Criteriul Nusselt Coeficientul de convectie termica λ Pr C Re Nu α W/(m⋅ K) W/(m2 K) ⋅ 11.1. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR INCALZIT ELECTRIC 11. 102 . Notiuni generale Necesitatea cunoasterii coeficientului global de transfer termic k si a conductivitatii termice echivalente λ e se impune in multe domenii ale tehnicii si in special in cazul izolatiilor termice.

.schimbul de caldura dintre partile componente ale diverselor instalatii si mediul inconjurator constituind o problema deosebit de importanta.11. si este realizat din succesiunea transferului termic prin convectie si radiatie intre fluidul 1 de temperatura > si suprafata B a peretelui de temperatura . In cadrul schimbului global de caldura. in m2. in W / (m2 K) .. λ 2.. si transferul termic prin convectie si radiatie de la suprafata C a peretelui de temperatura la fluidul 2. λ n).2) ⋅ ⋅ conv este coeficientul de convectie termica. avand temperatura < .. Fluxul de caldura reprezinta cantitatea de caldura transmisa in unitatea de timp si se exprima in W..1) unde: A reprezinta aria suprafetei de schimb de caldura. δ n avand conductivitatile termice λ 1. Densitatea fluxului de caldura q este fluxul termic transmis pe unitatea de suprafata: [ W/m2 . (11.11. aportul radiatiei termice la transmiterea caldurii se ia in considerare prin coeficientul de transfer termic de suprafata prin radiatie α α : α =α unde: α conv rad.1. (11. Schimbul global de caldura are loc intre doua fluide despartite printr-un perete (fig..Distributia temperaturii intre fluide despartite printr-un perete plan neomogen. ] rezultand valoarea coeficientului de transfer termic de suprafata +α rad [W / (m2 K)].1)... δ 2. conductia termica prin peretele neomogen (format din straturile de grosime δ 1. 103 . Fig.

(11.4) Pe baza legii lui Fourier.8) 104 . in W / (m⋅ K) . (11. transferul de caldura prin convectie si radiatie intre fluidul 1 si peretele B. respectiv intre peretele C si fluidul 2.7) ………………………. se poate exprima cu ajutorul legii lui Newton : [W] .In acest fel.5): [ ° C] . se inlocuieste cu un transfer de caldura de suprafata. rezulta: [ ° C] . [ ° C] .6) In mod analog .3) rezulta: ⋅ [ ° C] . in W / (m2 K) . 1 Diferenta de temperatura pe stratul de grosime δ a peretelui se obtine din relatia (11. (11.5) unde: λ 1 este conductivitatea termica a primului strat. Avand in vedere cele de mai sus.3) unde: α l este coeficientul de transfer termic de suprafata de la fluidul l la perete. (11. fluxul de caldura transmis prin primul strat al peretelui este dat de relatia: (11. (11. transferul de caldura dintre fluidul 1 si suprafata B a peretelui. Din relatia (11.

(11. rezulta: = 1 = 2 =. (11.8). (11.11) unde: [W / (m2K) ] .9)..10) Din relatia (11.13) de unde: [W] (11.10) rezulta: [ W] .. Daca se considera numai procesul de transmitere a caldurii prin conductie in interiorul peretelui.12) si se numeste coeficient global de transfer termic.(11. si adunand relatiile (11. adica = .Prin asemanare cu relatia (11.6) ÷ (11. rezulta: [ oC ] .6) ÷ (11.= = [ ° C] . (11.4) se exprima diferenta dintre temperatura suprafetei C si temperatura fluidului 2: [ ° C] .4). din insumarea relatiilor (11.14) 105 . (11.9) Considerand procesul de transmitere a caldurii stationar.

intrucat inertia termica este destul de mare. prin intermediul milivoltmetrului 14.unde: [W / (m. si a termorezistentei 5. 12. Fluxul de caldura ce ia nastere in cuptor se regleaza cu ajutorul reostatului 10. prin actionarea intrerupatoarelor 7 si 15.2. Dupa obtinerea regimului stationar de transfer de caldura.15) si reprezinta conductivitatea termica echivalenta a peretelui. incalzirea cuptorului incepe cu cateva ore inainte. Lucrarea se efectueaza dupa ce cuptorul a ajuns in stare de echilibru termic. Dimensiunile cuptorului sunt date in figura 11. se determina consumul de energie electrica prin masurarea intensitatii I si a tensiunii U a curentului electric cu ajutorul ampermetrului 16 si a voltmetrul 13 plasate pe panoul 9. Descrierea aparaturii si mersul lucrarii Scopul lucrarii este determinarea coeficientului global de transfer termic si a conductivitatii termice echivalente a unui cuptor incalzit electric. Se determina de asemenea temperatura tc a mediului din cuptor cu ajutorul pirometrului termoelectric 4 si indicata de milivoltmetrul 14.11. Temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului se determina cu ajutorul unui termometru cu rezistenta din cupru 5 cuplat cu un logometru 12 si a trei termometre cu rezistenta din platina 3 cuplate cu un logometru indicator-inregistrator 6 plasat pe stativul 8. Temperatura din interiorul cuptorului se masoara cu un termocuplu 4. In acest scop. Instalatia experimentala (fig. (11.2. temperaturi indicate de logometrul 6.2) se compune din cuptorul electric 1 incalzit prin intermediul barelor de silita 2 si aparatura de reglare si masurare a temperaturii din cuptor.K) ] . Se masoara in continuare temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului cu ajutorul celor trei termorezistente 3. temperatura 106 . in m . δ fiind grosimea totala a peretelui.

3. (11. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor si marimile obtinute prin calcul se centralizeaza in tabelul 11. U [V] I [A] [W] tc [oC] te [oC] ta [oC] Am [m2] k [W/(m2 K)] ⋅ λ e Obs [W/(m⋅ K)] 1.11) care. devine: [ W / (m2 K )] .indicata de 12.1 Rezultatele masuratorilor si a calculelor Nr. 11. crt. 107 . logometrul Media acestor masuratori va reprezenta temperatura exterioara a peretelui cuptorului te. Coeficientul global de transfer termic k se calculeaza cu relatia (11.1.16) Tabelul 11. prin transformare si adaptarea notatiilor de mai sus.

17) U . Media unde: este fluxul de caldura determinat cu relatia: = 0.85⋅ U⋅ I [W]. Am si tc au semnificatia de mai sus. (11. δ . se calculeaza cu expresia : [m2 ] . tc . in oC. 108 . in V. in A.18) unde: Ai este aria suprafetei interioare a cuptorului. avand in vedere forma si dimensiunile cuptorului. se poate adopta δ = 0. Am-aria suprafetei medii de transfer de caldura care. 3. δ .temperatura mediului ambiant.14) in care s-a tinut seama de notatiile de mai sus si in ipoteza ca α 1 = ∞ : [ W / (m⋅ K)] (11. (11. in m2. in oC.19) unde .2.175 m.120 m.intensitatea curentului electric. Conductivitatea termica echivalenta rezulta din relatia (11.tensiunea curentului electric.temperatura indicata de termocuplu. ta . I . iar te este temperatura medie a suprafetelor exterioare ale cuptorului. ∑ yi = 0.grosimea peretilor. yi – suma muchiilor interioare ale cuptorului.

tabelul cu rezultatele masuratorilor si a calculelor precum si o analiza a factorilor care influenteaza coeficientul global de transfer termic precum si conductivitatea termica echivalenta. 109 .Partea scrisa a lucrarii va cuprinde o succinta descriere a instalatiei experimentale folosite.

In cazul instalatiilor termice care necesita o atmosfera reducatoare (λ < 1).in scopul imbunatatirii randamentului arderii..12. Fig.1 se reprezinta dependenta continutului de oxigen si bioxid de carbon in functie de coeficientul excesului de aer λ . pentru diferiti combustibili.Dependenta continutului de O2 si CO2 in functie de coeficientul excesului de aer λ . acesta trebuie sa aiba o anumita insusire specifica. este necesara masurarea a doi parametri: continutul de oxid de carbon si hidrogen din gazele arse. In figura 12. Determinarea continutului de oxigen este mai avantajoasa decat a C02 .1. de natura chimica sau fizica prin care se deosebeste de ceilalti componenti.1. pentru reglarea arderii in atmosfera oxidanta se determina continutul de 02 din gazele arse. Arderea poate avea loc intr-o atmosfera reducatoare sau oxidanta in functie de cerintele procesului tehnologic pe care-l deserveste. 110 . Notiuni generale Pentru a asigura o ardere economica. cu ajutorul carora se verifica calitatea proceselor de ardere.12. se utilizeaza sisteme de control ale arderii. asa-numitele analizoare de gaze. ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE 12. iar C02 este influentat sensibil de compozitia chimica a combustibilului. deoarece o valoare mica a procentului de C02 poate avea atat semnificatia unei lipse de aer cat si a unui exces de aer. Astfel. Pentru ca un anumit component din gazele arse sa fie analizat. raportul dintre aer si combustibil etc. Continutul de oxigen din gazele arse este in mod practic independent de varietatea sorturilor de combustibil.

pentru absorbtia bioxidului de carbon si de sulf.I.T.8-biurete. hidrocarburile nesaturate ( Cn Hm ) in vasul 3. Analiza chimica a gazelor arse In figura 12. -solutia de bromura de potasiu (KBr). Schema analizorului de gaze arse de tip V. 12.-2 (sau Orsat) cu ardere suplimentara.vas de absortie prin suprafata. 111 .sticla de nivel. 4.T. 10autotransformator. 9. Absorbtia bioxidului de carbon se face in vasele 1 si 2.Proprietatile chimice constau in absorbtia componentilor in diferiti reactivi chimici. Absorbtia hidrocarburilor nesaturate poate fi realizata si intr-o solutie de acid sulfuric fumas (acid sulfuric concentrat care contine in solutie trioxid de sulf liber).3.hidroxidul de potasiu (KOH). 12. -solutia alcalina de pirogalol C6H3 (OH)3 pentru absorbtia oxigenului. pentru absorbtia hidrocarburilor nesaturate (CnHm).2 este redata schema de principiu a unui aparat pentru analiza chimica a gazelor arse de tip V. In vasul de absorbtie are loc reactia: CO2 + 2 KOH = CO3K2 + H2O. Solutia de hidroxid de potasiu (KOH) se obtine prin dizolvarea a 200 g KOH in 400 cm3 H2O.I.5.6vase de absortie prin barbotare. Fig.manometru.-2: 1.cuptor electric de incalzire. iar oxigenul in vasul 4.12.1) Solutia de bromura de potasiu (KBr) este formata din 20 % bromura de potasiu in apa.2. 11.2.2. (12. 7. Reactivii utilizati sunt: .

. dupa reactiile: (12. Pentru determinarea continutului de gaz metan se ridica temperatura in cuptorul electric pana la 850 .3.5) 12. . spre vasul tampon 6 si inapoi in biureta. care se bazeaza pe proprietatile electrice ale diferitelor gaze componente ale amestecului de gaze arse.4) Cantitatea de CH4 se determina prin micsorarea volumului amestecului in urma absorbtiei CO2 in vasul 2. unde are loc reactia: CH4+ 202 = CO2 + 2H2O (12. ca de exemplu rezistivitatea electrica. . In vasul de absorbtie are loc reactia: (12. 900 oC si se trece proba de gaz prin serpentina incandescenta a cuptorului. La temperatura de 270. Arderea are loc datorita reducerii oxidului de cupru CuO care se gaseste in serpentina cuptorului. . H2 si CH4 din gazele arse. se procedeaza la arderea lor in cuptorul electric. Analizorul GACOLoy afiseaza de exemplu urmatoarele date: 112 . se determina continutul de CO. prin trecerea probei de gaz din biureta de masurare in cuptor prin serpentina.2) Pentru determinarea componentelor CO. sau de tip BACHARACH sau alte modele. 290 oC ard componentii CO si H2.( CO2 + O2 + CO + H2 + CH4 + CnHm). Continutul de azot se determina dupa relatia: N = 100 . de unde din nou se va analiza produsul final de ardere CO2. Proba de gaz ramasa se trece in vasul 4 pentru absorbtia CO2 care s-a degajat din oxidul de cupru.Solutia alcalina de pirogalol se obtine prin dizolvarea a 180 g KOH in 300 cm3 apa distilata la care se adauga 15 g pirogalol (acid pirogalic) in 50 cm3 apa. . 6 ori in vasul 2 pentru absorbtia CO2 format. (12. Analiza automata a compozitiei gazelor arse Analiza automata a compozitiei gazelor arse se realizeaza cu ajutorul unor analizoare de gaze ca de exemplu analizorul GACOLoy productie RFG-model 1990. .3) si Prin micsorarea volumului amestecului se determina cantitatea de H2 apoi trecand proba ramasa de 5.

amb oC T. 113 .* G A C O .(λ ) Schema unui astfel de tip de aparat de analiza automata a gazelor arse este prezentat in figura 12.3.9 % Data: Ora: T. gaz oC O2 % CO PPM (parti pe milion) CO mg / Nm3 CO2 % SO2 PPM SO2 mg / Nm3 NO PPM NO exprimat in NO2 NO mg / Nm3 Eta % (η ) Lambda .SN * Combustibil Gaz natural 11.

114 . este valabil numai pentru combustibilul a carui compozitie chimica elementara este cunoscuta si pentru care s-a construit triunghiul de ardere respectiv). pe ceilalti doi componenti din gazele arse ( de exemplu. cunoscand procentul de CO2 si O2 .6 este prezentat triunghiul de ardere pentru acelasi gaz metan.Fig. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Indiferent pe ce cale se face analiza gazelor arse. triunghiul de ardere dupa Ostwald prezinta avantajul ca permite determinarea imediata a coeficientului excesului de aer λ . pe baza analizei chimice. 12.3. dupa Gibbs.4. De asemenea utilizarea triunghiului de ardere fie dupa Ostwald fie dupa Gibbs. procentul de CO poate fi determinat pe cale grafica). cunoscand in prealabil prin analiza chimica. sau dupa Gibbs.12. cade pe dreapta AB (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) si pe dreapta BC (pentru triunghiul de ardere dupa Gibbs). In figurile 12. Schema unui aparat de analiza automata a gazelor arse. punctul reprezentativ F. pe cale chimica cu analizor Orsat sau pe cale automata.5 sunt prezentate triunghiurile de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan si pentru combustibil lichid usor (de calorifer) STAS 54-70. In cazul arderii complete cand rezulta numai CO2 si O2.4 si 12. In figura 12. mai prezinta posibilitatea determinarii directe pe cale grafica a unui al treilea component. (Datorita variatiei compozitiei chimice elementare de la un combustibil la altul. Spre deosebire de diagrama Gibbs. triunghiul de ardere dupa Ostwald. trebuie sa fie urmata de o verificare a acesteia pe cale grafica (prin intermediul triunghiurilor de ardere).

4) rezulta punctul F cu λ = 1. Analiza este corecta. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan. Pentru arderea incompleta cand rezulta CO2. la intersectia lor rezultand punctul reprezentativ F (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) sau.Fig.12 si CO = 6.12. ducand o paralela la AC pentru valoarea lui CO2 determinata in % si o paralela la AB pentru valoarea lui O2 determinata in %. Aceeasi situatie se obtine si la triunghiul de ardere dupa Gibbs (fig. numai cand punctul F cade in interiorul triunghiului pentru arderea incompleta si pe latura AB (Ostwald).12.4.12.6).7 %. cu relatia: 115 . din triunghiul de ardere dupa Ostwald (fig. respectiv BC (Gibbs). se poate determina randamentul arderii η a. Exemplu: prin analiza chimica a gazelor arse rezultate din arderea gazului metan s-a obtinut : 7 % CO2 si 6 % O2. se obtine punctul F in triunghiul de ardere dupa Gibbs. pentru arderea completa. O2 si CO. din analiza chimica a gazelor arse si a cantitatii de funingine rezultata din arderea incompleta a carbonului. In cazul arderii incomplete. se duce o paralela la OA pentru valoarea lui O2 determinata in % si o paralela la OB pentru valoarea lui CO2 determinata in %.

5.cb.7) 116 .] (12.12. in kJ / kg sau in kJ / m3N. (12.6) in care: Qi este puterea caldura de ardere inferioara a combustibilului. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru combustibil lichid usor.cb. iar Qpachin este caldura pierduta prin arderea incompleta a combustibilului. Qpachin se determina cu relatia: [kJ / kg.Fig. [%].] sau [kJ / m3N.

.1 Valori masurate si calculate. CH4 si a carbonului nears sub forma de funingine (grafit) . unde: Vg reprezinta volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 kg sau 1 m3N de combustibil in m3N / kg sau m3N / m3N. . (12.1. Qi = 35583 kJ / m3N). rCH4-participatiile volumice ale CO. in %. . Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 12. H2 si CH4 in gazele arse. 0.97 . pentru combustibili lichizi η a = 0. pentru gazul metan se determina cu relatia: (12. . QiCO = 12.99 %.8) unde: 9. Vg. QiH2 = 10.continutul de funingine in g / m3N gaze arse ( pentru determinarea lui µ f.5 . Tabelul 12. QiCH4= 35.95 . (Combustibilul utilizat: gaz metan . 0. H2.45 reprezinta Lo (aerul minim necesar arderii teoretice a un m3N de gaz metan) in m3N gaz metan. 117 .cb.12. µ f. η a = 0. iar pentru combustibili solizi sub forma de praf. Volumul aproximativ de gaze arse. Triunghiul de ardere pentru gaz metan dupa Gibbs.332 kJ / kg reprezinta caldura de ardere inferioara pentru CO. 99. Nota: se recomanda pentru gazele naturale η a = 98. . .99 % . rH2. care pentru gaz metan se determina cu relatia aproximativa: [ -] .583 kJ / m3N si QiC = 34. vezi lucrarea 14).9) relatie care este riguros valabila numai in cazul arderii complete.6.5 %. rCO. iar λ este coeficientul excesului de aer.Fig.760 kJ / m3N.642 kJ / m3N.

M. 1.I.T. Marimea masurata sau calculata Simbol U. De asemenea. Pentru mai multe detalii a se consulta bibliografia [ 1] . aceste rezultate sunt utilizate pentru conducerea rationala (optima) a proceselor de ardere si pentru arderea cit mai economica a combustibililor clasici. utilizand metode automate sau semiautomate cu aparate inregistratoare sau indicatoare etc. 1 Presiunea barometrica Temperatura ambianta CO2 O2 CO H2 N2 Continutul de funingine Coeficientul excesului de aer Volumul total al gazelor arse Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta Randamentul arderii pb tc µ λ f 2 3 bar o C % % % % % g/m3N daca este cazul - 9. GACOLoy sau altele. η a % Observatii: Asa cum s-a mai aratat. 2.-2 (modelul prezentat in prezenta lucrare) sau cu analizoare chimice rapide de tip "Bacharach".Nr. 3. 118 . 7. analiza chimica a gazelor arse se poate face cu aparate de tip "Orsat" sau V. 6. 5. 4. [ 7] .cb 12. Vg m3N/m3N 11. [ 6] . Indiferent prin care metoda se obtine analiza componentilor gazelor arse. 10. 8. analiza gazelor arse se poate efectua pe cale cromatografica sau electrica (utilizand diferite proprietati fizice ale gazelor componente) sau pe alte cai. Determinarea Obs. crt. utilizati in diferite procese energo-tehnologice. |pachin kJ/ m3N.

permite evitarea expulzarii garniturilor in cazul unei presiuni ridicate intre placi.2. in figura 13.13.13. In figura 13.3 la detaliul "mod de etansare intre placi". Schimbatoarele de caldura sunt aparate termice de forme constructive si functionale foarte diversificate. iar in figura 13. Fig. 119 .1 este reprezentat un schimbator de caldura vapori-lichid (de tip condensator).13. In ultimul timp. prezenta bilelor pe locurile fara garnituri.1. Schema unui schimbator de caldura de tip vapori-lichid. un schimbator de caldura lichid-lichid (de tip Boiler). Energia termica a agentului secundar este aceea care se utilizeaza in diferite scopuri tehnologice. Schema unui schimbator de caldura de tip lichid-lichid. schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate tot mai mult.2. In figura 13.1. Fig. datorita eficientei crescute a transferului de caldura si a compactitatii (dimensiuni de gabarit cu mult mai reduse pentru un acelasi flux de caldura transferat). Notiuni generale Schimbatoarele de caldura sunt aparatele termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termic primar la un agent termic secundar.3 un schimbator de caldura cu placi lichid-lichid. BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA 13. de incalzire etc.

fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectia si radiatia termica a suprafetei exterioare a aparatului.3.Fig. 2. 6. 13.suruburi de fixare. (13. (13. In cazul in care acesta nu este corespunzator. se considera cazul unui schimbator de caldura de suprafata. iar . agentul termic secundar fiind apa (fig.1) unde: este fluxul de caldura cedat de agentul termic primar.conducta pentru agentul secundar. Calculul termic al schimbatoarelor de caldura Prin efectuarea unui bilant termic real al unui schimbator de caldura se urmareste determinarea randamentului termic al acestuia. 120 . .2. 3.fluxul de caldura primit de agentul termic secundar. Schimbator de caldura cu placi (schema): 1. Randamentul termic este: [ % ] . in W.4). cu schimbarea starii de agregare a agentului termic primar.garnituri. se impune luarea unor masuri de imbunatatire.13.13. 5. 4. Ecuatia generala a bilantului termic este: [ W ] .conducta pentru agentul primar. de la abur saturat la lichid.2) Pentru determinarea fluxurilor de caldura ale agentilor termici.placi nervurate.placa de fixare anterioara si posterioara.

functionand in regim de condensare.). trece in acelasi aparat.13.entalpiile specifice ale agentilor termici in punctele considerate.. in kJ/kg. in portiunea (1. in kJ/(kg. (13. In aceasta situatie este necesar sa se determine titlul x1 (acest lucru face obiectul lucrari de laborator nr.4.13.temperatura in punctele respective. Astfel consideram ca agentul termic primar 1. (13. Pentru aceasta situatie vom avea : [W] (13. sub forma de vapori saturati umezi cu titlul x1< l (fig..caldura latenta de condensare.a.4.4.13. iar in portiunea (3-4) in regim de racire la p = ct. in oC.5). lc.13.in kJ/kg .3) [W]. notat cu punctul M. Dm2 sunt debitele masice ale celor doua fluide. Un caz mai interesant il reprezinta situatia in care agentul primar 1 este la intrarea in aparat.K). [W ] .b. Din relatiile (13. hi. Evolutia temperaturii agentilor termici.3) si (13.4) rezulta ca fluxurile termice ale celor doi agenti termici pot fi determinate fie cunoscand entalpiile acestora in punctele considerate. Notam cu indice (1) agentul primar si cu indice (2) agentul secundar. la temperaturile prezentate in fig.Fig.5) 121 .4. din starea initiala caracterizata prin temperatura t’2 trece in starea finala caracterizata prin temperatura t"2 (fig.2-3). ti.13. caldura specifica la presiune constanta a apei.4) in care: Dm1. din starea de vapori saturati uscati (1) in starea de lichid (4) (fig.4.). fie cunoscand caldurile masice medii si temperatura in punctele corespunzatoare. in kg/s. Agentul secundar 2.a).

8) 122 .7).8 si 4. este necesar ca masuratorile de debit si de temperatura ale agentilor termici sa fie facute cu maximum de precizie. pma.aria suprafetei exterioare a aparatului.A. (13. (In conditiile unei izolatii perfecte Fluxul de caldura ≅ O ). [W] . K ) ] ( 1 3 .8 sunt coeficienti stabiliti pentru un schimbator de caldura avand mantaua exterioara cilindrica izolata termic. in W/(m . in oC. mai poate fi determinat si pe cale analitico- [ W] . pentru ca in caz contrar. In conditia in care aceste masuratori sunt efectuate cu maximum de precizie se poate determina termenul Fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant. tp. (13. 7 ) Deci. α se determina in functie de tp si tamb cu relatia (13. mai poate fi determinat si cu relatia: = k. Se .temperatura medie a suprafetei exterioare a aparatului si respectiv a mediului ambiant. unde 2. rezultatele pot fi eronate. experimentala cu ajutorul relatiei: pma. in cazul convectiei libere se determina cu relatia: [ W / ( m 2 . ∆ tm. tamb.6) unde: α este coeficientul de transfer termic de suprafata. 2 Coeficientul de transfer termic de suprafata. in m2.K).De asemenea.

K) = 3.aria suprafetei de transfer de caldura a aparatului. cunoscand valoarea lui A[m2] se poate determina valoarea lui k. ∆ tm .h.). se determina cu relatia: [oC].K).1.b.). ∆ tmax depinde si de raportul capacitatilor calorice al agentilor termici ( fig. Fig. determinata cu relatia (13.a.K)] (13.1.13. evident pentru cazul unui schimbator de caldura dat (relatia fiind data pentru cazul general cand agentul (2) isi schimba starea de agregare).9) unde: ∆ tmax si ∆ tmin sunt diferentele de temperatura maxima si respectiv minima. dintre agentii termici la intrarea si iesirea din aparat (fig.6.4).6 kJ/ (m2. Pentru schimbatoarele de caldura. tinand seama si de relatia (13. in oC . in m2. conform relatiei de calcul : [W/ (m2. k.9). In conditia determinarii cat mai corecte a lui cu relatia (13. de exemplu in contracurent.diferenta medie logaritmica de temperatura dintre cei doi agenti termici. se va tine seama ca 1 W/(m2.b si c).13.in care : k este coeficientul global de transmitere a caldurii de la fluidul 1 la fluidul 2 prin peretii despartitori respectivi. 123 . De fapt o verificare corecta a unui schimbator de caldura se face prin determinarea cit mai precisa a coeficientului de schimb de caldura.) si contracurent (b. in W/ (m2.10) Valoarea lui k.8) si (13. Determinarea diferentelor de temperatura in cazul curgerii agentilor termici in echicurent (a.K).13.h.5.10) se compara cu datele prezentate in tabelul 13.K).5a. Intrucat in tabelul 13. (13. k este exprimat in kJ/(m2. Diferenta medie logaritmica de temperatura in cazul circulatiei agentilor termici in echicurent sau contracurent. A .

250 Conditii de functionare Gaz (1 bar) . . gaz ( 1 bar ) Gaz (200 . Variatia temperaturii agentilor termici la schimbatoare de caldura in contracurent pentru diferite capacitati calorice. .Fig. 300 bar) Lichid (1 . 130 630 . . . .6. . . 1700 Tabelul 13. .1. . 124 . gaz k [kJ / (m2 h.1 Valoarea coeficientului k pentru diferite schimbatoare de caldura. gaz (1 bar ) 70 . Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) (200 . . . Continuare.13. [ 10] . . .K)] 20 . . 20 bar) . . . Tabelul 13. . 300 bar). .

. 300 bar) in tevi. 4200 Vaporizator Vapori in interiorul tevilor: 1) cu circulatie naturala de: -lichide de viscozitate ridicata ( mare ) . . . . . 300 bar) 630 . . gaz ( 1 bar ) Gaz de inalta presiune (200. . 4200 1300 . . .10500 1300 . . . lichid Abur in exteriorul tevilor . 1700 1260 . 1700 125 . 20 bar) Lichid . . 210 Teava in teava Gaz ( 1 bar ) . 3400 2100 .. . .. 130 80 . h. . .. . . 40 40 ... . lichid in tevi k [kJ / (m2. lichid in exteriorul tevilor (1. . . ...62800 65 . . apa in exteriorul lor Apa sau apa fierbinte in tevi. 4200 Condensator Vapori organici sau amoniac in exteriorul tevilor Abur in exteriorul tevilor 14700. gaz in exteriorul tevilor: 1) cu circulatie naturala 2) cu circulatie fortata 17 . . .. .300 bar) in tevi si gaz de joasa presiune (1 bar) in exteriorul lor Teava in teava Gaz de inalta presiune (200.lichide cu viscozitate mica 2) cu circulatie fortata 1300 . . 6300 3400 .K)] 850 .Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) Conditii de functionare Gaz (200 . . . .. 170 40 . . . . . 170 Recuperator de caldura Incalzitor de gaze cu tevi nervurate la exterior Gaze fierbinti in interiorul tevilor.. .

gaz de joasa presiune (1 bar) Lichid . lichid in recipient Abur care se condenseaza in serpentina. 1300 850 . lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in manta. . 3400 40 . . . Continuare. 5000 80 . 12600 Tabelul 13. 5000 2500 . 300 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior.K)] 1700 . lichid in recipient Abur care se condenseaza in manta. 3400 Cu serpentina interioara Abur care se condenseaza in serpentina. . lichid Abur care se condenseaza . lichid 630 . . . . . . lichid in interiorul tevilor Preancalzitor cu placi Spiral Gaz . . . lichid in recipient Apa sau saramura de racire in serpentina. lichid in recipient k [kJ/(m2. gaz de inalta presiune (200 . 210 1050 .in tevi si gaz de inalta presiune in exteriorul tevilor Racitoare cu evaporare Gaz de inalta presiune (200.1. 6300 630 . lichid Racitoare cu evaporare Apa in exterior. gaz (1 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. . 4200 4200 .. lichid in exteriorul tevilor Lichid . . . . .. .. . . lichid care se vaporizeaza in recipient 2500 . Tipul schimbatorului Cu manta exterioara Conditii de functionare Abur care se condenseaza in manta. . . . . . .h. . . .300 bar) in tevi. 8500 3400 . . 8500 1700 . 2100 1300 . 130 2500 . . . 12600 126 . . . . . . . .

Descrierea instalatiei si mersul lucrarii 127 . . in kg/s. Calculul vitezei de circulatie a agentilor termici in aparat Viteza de curgere a agentului termic in interiorul tevilor se calculeaza cu relatia: [m/s ] (13. 3 m/s. pentru lichide. . orientative. (13. 8500 Nota: valorile lui k prezentate in acest tabel sunt valorile medii. di. 25 m/s pentru gaze si pentru abur 20 . D .densitatea medie la conditiile de lucru.coeficientul derivat din 4/π ). . lichid in recipient Abur care se condenseaza in tevi. Z .3. Nota: acestea sunt vitezele teoretice. in m. . 13.4. in kg/m3. .numarul de tevi (corespunzatoare unei singure treceri).5 . . .Cu tevi sudate la exteriorul recipientului Abur care se condenseaza in tevi. lichid in recipient 1700 . care intra in calculul pierderilor de presiune prin frecare si rezistentele locale ale aparatului. .11) in care: Dmi este debitul masic al agentului termic. dar duce in acelasi timp la marirea pierderilor de presiune pe aparat. ventilatoarelor etc. .diametrul interior al tevilor. 6300 2500 .numarul de treceri (de cate ori setul de "n" tevi este dispus pe sectiunea transversala a aparatului). Viteza de curgere a agentului termic in exteriorul tevilor (in lungul acestora).numarul de tevi (corepunzatoare unei singure treceri). . 8500 2500 .diametrul exterior al tevilor in m . lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in tevi. n. 13. ρ i . ρ e .diametrul interior al mantalei cilindrice a aparatului.27. Cresterea vitezei agentului termic.12) unde: Dme este debitul masic al agentului termic. . Vitezele admise in mod curent sunt de 0. conduce la imbunatatirea conditiilor de schimb de caldura. de. n. 40 m/s. (1. respectiv la o crestere a consumului de energie pentru antrenarea pompelor. adica in calculul gazodinamic. in kg/s . se determina cu relatia: [m/s ] . in kg/m3. . 5 .densitatea medie la conditiile de lucru. in m.

in oC. In prima parte a lucrarii.7)).conducta.schimbator de caldura. ( acestea sunt necesare pentru calculul lui α cu relatia (13. si Dm2. di = 9 mm. Aceste debite se pot masura si cu apometre. cunoscut si cantarindu-i se obtine Dml Fig. tp si temperatura mediului ambiant. diametrul exterior al tevilor. care este de tipul unui condensator tubular. Schimbatorul de caldura (2) are urmatoarele caracteristici: • • • • • • • • numar de tevi. l = 530 mm. L = 660 mm. Schema instalatiei pentru determinarea bilantului termic al unui schimbator de caldura: 1. avand schimbatorul montat in echicurent.7. diametrul exterior al aparatului. lungimea totala a aparatului. in kg/s. variind debitul de agent termic secundar (apa). 2. Debitele agentilor termici se determina colectandu-i intr-un vas (fiecare in alt vas). tamb.Instalatia din figura 13. 128 . se mentine debitul de agent termic primar ( aburul sau apa calda ) constant.si contracurent. Masuratorile se fac in patru combinatii corespunzand pentru: • aparat in echicurent lichid . pentru un interval de timp. se face legarea in contracurent si se repeta masuratorile. diametrul interior al tevilor. De = 228 mm. In partea a doua a lucrarii.lichid. Se vor face masuratori de debit pentru agentii termici si temperatura la intrare si la iesire a acestora. numarul de treceri pe sectiunea transversala. n = 21. aburul intra in aparatul (2).13. Z = 2. lungimea tevilor . cu posibilitati de legare in echi .7 se compune din: conducta de abur (1) prin care de la un cazan de abur. τ . de = 14 mm. diametrul interior al mantalei D = 220 mm. Se determina de asemenea temperatura suprafetei exterioare a aparatului.

Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I II III 1. Masuratorile in toate cazurile. Pentru schimbatorul de caldura cu placi.5. 10.M.lichid. prezentat in figura 13. Colectarea agentilor termici se va face in acelasi interval de timp.lichid. fara a modifica conditiile de curgere.2 Valori masurate si calculate (aparat pentru lichid-lichid) Nr. 6. η wi Dm2 t’2 t’’2 Dml t’1 t’’1 kg/s o I II III C C o W kg/s o C C o W % m/s 129 . temperatura agentilor termici la intrare si la iesire ramanand constanta. 5. crt.2 si tabelul 13.3.lichid. Marimea (simbol) U. se procedeaza in mod asemanator.• • • aparat in contracurent lichid . 7. 9. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 13. Tabelul 13. 13. 4. 3. 2. aparat in contracurent vapori .4. aparat in echicurent vapori . vor putea incepe dupa ce s-a atins un regim termic stabil. 8. Cu datele prezentate in aceiasi figura se poate calcula suprafata exterioara a schimbatorului de calura si respectiv a caldurii pierdute in mediul ambiant.

lc si temperatura de saturatie t’1 pentru abur saturat uscat la presiunile uzuale de lucru la aparatul din figura 13. k W W/(m2. 13.5 0.35 93.4.2 127.8 158.m i oCa 45. p ibara lc ikJ/kga 2392 2304 2273 2258 2226 2202 2182 2164 2133 2109 2086 0. Tabelul 13. respectiv figura 13.3) si (13.84 81.8 1. we tp tamb α m/s o C C o kJ/(m2. S-au pastrat notatiile din relatiile (13..0 2.4.9 Tabelul 13.5 143.K) Nota: (pentru apa).5 2. Valori masurate si calculate (aparat pentru abur-lichid) 130 .4) si semnificatia fizica a marimilor redate in figura 13.0 1.K) 15. 12.4 120.3.5 3 4 5 6 t'1.11.6 151.3 sunt prezentate valoarea caldurii latente de condensare.1 0.4 133.h. 14.52 100 111.3. 16.K) W/(m2. Parametrii aburului saturat. In tabelul 13.7.

14.M Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I 1. 15. 9. 10.K) 17. η wi we tp t amb α Dm2 t’2 t’’2 Dml p t’1 lc t’’1 kg/s bar o II III I II III C kJ/kg o C kW kg/s o C C o kW % m/s m/s o C C o kJ/(m2. 12. 11.Nr. 8.hK) W/(m2. 6. 18. 7. 3. 2. 16.hK) Nota: si in acest caz 131 . crt. 4. 5. Marimea (simbol) U. 13. k kW kJ/(m2.

In concluzie, se va arata care din modurile de circulatie ale agentilor termici (echi - sau contracurent) sunt mai avantajoase din punct de vedere al randamentului termic. Referatul va cuprinde principiile de calcul ale bilantului termic, schema instalatiei, mersul lucrarii, tabelele cu rezultate si interpretarea lor. In functie de timpul disponibil se va putea efectua si o verificare termica a schimbatorului de caldura, determinandu-se:

(13.13) in care: ∆ tmc este diferenta medie logaritmica de temperatura calculata, obtinuta din relatia (13.9) pentru k determinat prin calcul teoretic, la conditiile concrete date; iar ∆ tmm este diferenta medie logaritmica de temperatura masurata efectiv la agentii termici ai aparatului si determinata din relatia (13.8).

132

14. BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR 14.1 Notiuni generale Ecuatia de bilant termic pentru un cazan de abur este:

[ kW ] , (14.1) in care: reprezinta fluxul de caldura dezvoltat prin arderea combustibilului, in kW ; - fluxul caldurii sensibile a combustibilului, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a aerului care participa in procesul de ardere, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, in kW ; - fluxul de caldura continut in aburul livrat, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin gazele arse evacuate, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin arderea chimica incompleta, in kW ; - fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie de la peretii exteriori si armaturile cazanului, kW ; - restul bilantului termic, in kW . Termenii din stanga ecuatiei sunt fluxurile de caldura intrate, iar cei din dreapta reprezinta fluxurile de caldura iesite din conturul de bilant. In cele ce urmeaza fluxurile de caldura se vor numi simplu calduri. In figura 14.1 se prezinta fluxurile de calduri intrate si iesite din conturul de bilant termic.

133

In cele ce urmeaza se vor prezenta explicit si detaliat fiecare termen.
Fig.14.1. Fluxurile de caldura intrate si iesite dintr-un cazan de abur.

14.2. Elementele bilantului termic pentru un cazan de abur, utilizand pentru ardere gazul metan 1. Caldura dezvoltata prin arderea combustibilului, Se determina cu relatia:
ac

= B . Qic , [kW] (14.2)

unde: B este debitul de combustibil, m3N/s sau in kg/s; Qic - caldura de ardere inferioara a combustibilului (pentru gazul metan Q ic = 35.583 kJ/m3N). Consumul de gaz se determina prin metoda strangularii cu diagrama, cu relatia:

[kg/s] (14.3)

[kg/m3], (14.4)

iar

[m3N/s]. (14.5)

In relatiile (14.3) α si ε sunt date (vezi lucrarea 3); dg- diametrul orificiului diafragmei, in ms ∆ pg se introduce in N/m2 si reprezinta caderea de presiune pe diafragma; pb si pm sunt presiunea
134

barometrica si manometrica, in bar; po= 1,01325 bar; To si Tg - temperatura la starea normala si respectiv a gazului din conducta, in K; iar ρ o= 0,715 kg/m3N este densitatea la starea normala fizica a gazului metan; iar Bm reprezinta debitul masic de gaz metan, in kg/s. 2. Caldura fizica a combustibilului, Se determina cu relatia: [kW] , (14.6) unde: = 1,57 kJ/(m3N.K) este caldura specifica medie la presiune constanta a gazului metan intre 0 - 25oC; tg - temperatura gazului din conducta, in oC . 3. Caldura fizica a aerului care participa in procesul de ardere, Aerul care participa in procesul de ardere provine din aerul insuflat de catre ventilator si aerul fals (intrat prin neetanseitati in incinta de ardere). Din analiza compozitiei gazelor arse se va determina continutul efectiv de bioxid de carbon CO2ef , iar coeficientul excesului de aer λ pentru gazul metan se va determina cu relatia [20]:

. (14.7) Cunoscand consumul de gaz metan consumat si λ se poate determina cantitatea totala de aer cu relatia : Daer = B.
λ .

Lo [m3N/s], (14.8)

unde: Lo = 9,393 m3N aer/m3N gaz - este aerul teoretic (minim) necesar arderii a 1 m3N de gaz metan. In consecinta: [kW] , (14.9) in care: o C. si taeri - temperatura aerului la intrarea in focarul cazanului, in

4. Caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, Se determina cu relatia:
135

Alimentarea cu apa a cazanului nu este continua. (14. b) Cazul masurarii debitului de abur Masurarea se face tot cu ajutorul diafragmei: 136 . diametrul orificiului diafragmei. in oC . In consecinta. ∆ papai . ρ a . se va citi caderea de presiune pe diafragma si timpul de functionare a pompei de alimentare (acest lucru se va repeta de cate ori va fi pornita pompa de alimentare in intervalul de o ora). (14.z2 ) .densitatea apei la temperatura de intrare in cazan. in N/m2 ( in aparat fiind pus mercur. a) Cazul masurarii debitului de apa. (se citeste din anexa V).densitatea apei la temperatura de intrare in cazan. in kg/s. Se considera pe durata unei ore ca debitul de apa intrat in cazan este egal cu debitul de abur livrat de cazan (se neglijeaza pierderile de abur si scaparile de apa eventuale prin neetanseitati si in acest interval de timp. in functie de aparatura de masura folosita pentru masurarea debitelor. Din aceasta cauza se vor citi datele de la apometru la inceput si dupa o ora.numarul diviziunilor la citirea a doua ( dupa o ora ).33. fie pe conducta de livrare a aburului.caderea de presiune pe diafragma. da =0. Daca este montata diafragma.ρ a / 3600 [kg/s] . (vezi anexa V). in kg/m3. in kg/m3. daca este montat apometru.timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a pompei in decurs de o ora.numarul diviziunilor la citirea intaia. fie pe conducta de alimentare cu apa.10) unde: temperatura apei la intrarea in cazan. se va determina.02775 m.12) in care: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0.634).[kW] . se va lua ∆ papai = 133. π i . Dapa debitul mediu de apa intrat in cazan.11) unde: z1 . ∆ pi in N/m2). In primul caz: Dapa = ( z1 . ρ ai . nu se face purjarea cazanului). fie debitul de abur. diviziunile reprezentand m3 de apa scursa. In al doilea caz: [kg/h] (14. z2 . fie debitul de apa.

in kg/m3.consumul de gaz metan.02875 m. se considera aburul ca avand proprietatile aerului k = 1. Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta . ρ ab . Caldura continuta in aburul livrat. este data in anexa XII).642). 7. rH2 . Caldura pierduta prin gazele arse evacuate.642 kJ/m3N si QiH2 = 10. (14. ∆ pabi .timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a consumatorului de abur ( daca functionarea nu este continua pe un interval de o ora ). in kJ/kg. in N/m2 ( in ∆ aparat fiind mercur se ia ∆ pabi = 133. masurata la baza cosului. se determina in functie de presiune din anexa V. in % . dab = 0.15) unde: reprezinta entalpia gazelor arse rezultate din arderea a unui m3N de gaz metan la un coeficient al excesului de aer λ determinat cu relatia (14.coeficientul de expansiune al aburului (vezi lucrarea nr. (14. Se determina cu relatia: [kW].16) in care: Vg este volumul total de gaze arse rezultate din arderea completa a unui m3N de gaz metan.13) unde: α ab .participatia volumica a CO si H2 in gazele arse. Se determina cu relatia: [kW] . ε ab . m3N gaze/ m3N gaz. conform anexei V). 6. in oC (valoarea lui Hg.33. pi in N/m2 ).7) si la temperatura de evacuare tgev . B .coeficientul de debit al diafragmei de abur (α ab = 0. rCO.densitatea aburului la conditiile de lucru (abur saturat uscat.3.[kg/s] (14.760 kJ/m3N reprezinta puterea 137 . (14.caderea de presiune pe diafragma. Se determina cu relatia: [kW] . 5.14) in care: hab este entalpia aburului saturat uscat. in m3N/s.3). in functie de λ si t. QiCO = 12. este diametrul orificiului diafragmei de aburs π i .

λ Vg[m N/m N] 3 3 1.17) unde: α i reprezinta coeficientul de transfer termic de suprafata. 8.302 1.3 13.temperatura suprafetei Si (valoare medie) si respectiv a mediului ambiant.2 t/h (care face obiectul lucrarii) se considera trei suprafete de temperaturi medii diferite: suprafata de langa arzator Si = 0. iar µ f se citeste din diagrama din figura 14.1 Volumul total de gaze arse rezultate din ardere.168 1. Caldura pierduta in mediul ambiant. in m2s tSi. µ f .3 22.9 18. Se determina cu expresia: [kW] .calorica inferioara a CO si respectiv H2. in W/(m2.5 15.257 1. Volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 m3N gaz metan in functie de coeficientul excesului de aer λ este dat in tabelul 14.5 rCO.0 10.809 2.2. in oC. reprezinta caldura de ardere inferioara a carbonului. practic se poate lua rH2 ≅ 0.156 m2 si suprafata boltei S3 = 0. (14.continutul de funingine din gazele arse in g/m3N gaze arse.5 24.aria suprafetei care are o temperatura medie tSi.332 kJ/kg.1.9 m2. QiC = 34.K). tamb . iar α i se calculeaza cu: 138 . suprafata cilindrica verticala S2 = 8.719 Nota: pentru valori intermediare ale lui λ se poate face interpolare. Si . Pentru cazanul de abur de 0.8 m2.392 1.988 2.2 12. Continutul de funingine se determina prin masuratori ale cifrei de fum (cu aparatul Bacharach cu tester de fum si hartia de filtru cu trusa etalon pentru innegrire). Tabelul 14. Nota: Daca din analiza compozitiei gazelor arse rezulta un anumit procent de monoxid de carbon.

se va masura cantitatea apei purjate si temperatura ei. Restul bilantului termic. 9.14.3. masuratori si interpretarea rezultatelor Se verifica starea si functionarea aparatelor de masura si a cazanului. f in functie 14. Daca purjarea nu se poate evita. Nota: In functie de clasa de precizie a aparatelor de masura si de control.18) Temperatura suprafetelor tSi se masoara cu un termometru de suprafata de contact sau cu termoculori. pentru a se intra intr-un regim termic stationar. Se recomanda ca valoarea acestui termen sa fie ≤ 3 % din suma caldurilor intrate in conturul de bilant termic.2. Cazanul trebuie sa fie pus in functiune cu cel putin 1/2 ore inainte de inceperea masuratorilor. (14. se determina din ecuatia (14. Mersul lucrarii.K)] .[W/(m2. Fig. restul bilantului termic poate sa aiba valori si mai mici. Citirile tuturor indicatiilor aparatelor de masura se vor face simultan. 139 . In timpul masuratorilor se va evita purjarea cazanului. Valoarea cifrei de fum µ de cifra Bacharach.1) prin diferenta.

1 Finala Marimea Primara U.2 (se va trece media aritmetica a doua sau trei citiri).19) Se va observa influenta coeficientului excesului de aer λ . asupra randamentului termic.Rezultatele masuratorilor se vor trece in tabelul 14. (14. I II III Obs ∆ pg mmH2O N/m2 pm Tg B bar K m3N/s kW 2 tg o C kW Calduri intrate 3 CO2ef λ Daer % m3N/h kW 4 z1-z2 ∆ papai m3/h mmHg N/m2 140 . Din datele din tabelul 14.2 se determina randamentul termic al cazanului cu relatia: [% ] .2 Tabel cu rezultatele masuratorilor de bilant termic Nr. crt.M. Tabelul 14.

I II III Obs W/(m2. 8 Finala Marimea Primara α tSi Calduri iesite 141 i U.M.K) o C Si m2 . crt. Nr.∆ pabi mmHg N/m2 Dapa kg/h kW 5 ∆ pab hab bar kJ/kg kW Calduri iesite 6 kJ/m3Ng kW 7 Vg rCO m3N/m3Ng % % µ f g/m3N kW Tabelul 14.2 Continuare.

kW kW 9 10 η t kW % Nota: se dau: α . ab. ε si dg pentru diafragma de masurare a debitului de gaz metan s α si da pentru diafragma de masurare a debitului de apa s α de abur. ε ab si dab pentru diafragma de masurare a debitului 142 .

fiind utilizat in industria alimentara. iar daca To< Tamb< T.1). Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde). In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece. pentru intensificarea unor procese de reactie. In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb.15. 143 .15.1).1). fig. termochimica etc. Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR 15. electrica. masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe.15. instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori. 15. instalatia este cu ciclu combinat (3. Daca To = Tamb (To fiind temperatura sursei reci). instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific. instalatia reprezinta o pompa de caldura (2. agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific. Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici. Dupa principiul de functionare. in industria chimica. In acest caz. de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant. fig. este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura.1). prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc. Fig. consumand in acest scop energie mecanica.1 Notiuni generale Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important. 15. instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1. hidrocarburile si diferiti compusi anorganici. inclusiv apa (tab. Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant. in instalatiile de conditionare sau climatizare. fig.15. de o larga raspandire fiind freonii.

2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori.15. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig.771 2.8 0.15.93 -77. preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat. Vaporii saturati de stare 1 (fig.1 Caracteristicile fizice a principalilor agenti frigorifici Denumirea Simbol chimic Simbol conventional Masa molara Constanta de gaz perfect [J/ (kgK)] 189.15. prin agentul de racire al condensatorului.06 488. Fig. c) instalatii frigorifice cu ejectoare. rezultand un amestec lichid-vapori. la starea 5.01 1.2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior. aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig.15.6 NH3 SO2 R171 - 17.3 129. 15.2).5 144 .15. < Tabelul 15.b) cu comprimare termochimica.2). Dupa condensare.9 -75.03 64.97 -56. numite si instalatii frigorifice cu absorbtie. Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.15. la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig.2) pana la presiunea din condensator p2. agentul frigorific.3).0 Densitate [kg/m3N] Temperatura de topire [oC] Bioxid de carbon Amoniac Bioxid de sulf CO2 - 44. In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig. Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila.

668 - -159.01 104.6 -94.4 -169.7 198.48 120.92 137.59 6.Apa Metanul Etilena Etanul Propilena Propanul H2O CH4 C2H4 C2H6 C3H6 (CH3)2 CH2 R1150 R170 R290 18.36 -135.9 54.0 -36.02 16.8 0.6 -77.63 -187.0 188.0 -160.92 50.66 3.86 5.12 50.2 - 2.3 -185.6 CF4 CF3Cl CHF2Cl CF2Cl2 Freoni CH3Cl CF2Cl CF2Cl CHFCl2 CFCl3 CFCl CF2Cl CHCl2-CF3 R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-114 88.93 164.356 1.717 1.915 2.5 CH3C -Cl2 F 145 .04 28.07 42.09 518.7 296.38 187.82 -101.9 Butanul Clorura de metil C4H10 CH3Cl R60 - 85.5 -183.08 44.804 0.47 86.05 30.0 81.39 - 4.42 -107.0 -111.3 6.5 71.40 2.0 -103.0 CH2F -CF3 R 134a R 141b 102.0 5.0 -181.0 117.13 8.0 R-21 R-11 R-113 102.019 ± 0.5 143.6 R123 152.0 -188.25 7.93 4.29 4.0 -155.0 -97.0 -182.6 276.261 1.8 - 3.49 170.

5 82.7 -33. in loc de se inlocuieste .CH3C -Cl F2 R 142b 100.2 -82.5 113.35 -10.2 46. .0 78.70 682 1458 1368.5 -88.2) deoarece laminarea are loc la entalpie constanta.0 146 .0 73. deci h4.0 132.0 485. = h5 .52 573.4 157. (15.4 51.8 958.5 32.63 -47.0 -161.5 390.9 46.5 9. p = 760 torr t [oC] ρ [kg/m3] 1560 lv [kJ/kg] Punctul critic tk [oC] pk [bar] Bioxid de carbon Amoniacul Bioxidul de sulf Apa Metanul Etilena Etanul Propilena -78. (15.2 91.2 Alte caracteristici ale agentilor frigorifici Denumirea Parametrii la fierbere.01 + 100. .5 -103.15.0 483.0 438.h1 [ kJ/kg ] (15.2 48.h5 [ kJ/kg ] .3) Daca ciclul este cu subracire (fig.7 4.79 -130.8 Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt: a) Capacitatea frigorifica specifica: qo = h1 .1 31.1) b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta: | q1 | = h2.4 221. Tabelul 15.0 374.3 422 569 546 612 2258 510. c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta: x lr x = h2 .3).h5 [ kJ/kg ] .

70 + 27.50 + 8.8 51.30 -11.1 66.80 -24.0 167.00 583 596 370 428.70 -24.6 49.0 182.1 37.7 -45. (transformarea 1-2’): x lr x = h2" .70 + 47.5 38.8 133.1 137.1 42.8 32.6 43.1 185.0 150.3 41.6 36.7 178.7 34.0 243.0 146.0 214.Propanul Butanul Clorura de metil R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-144 R-21 R-11 R-13 R 123 R134a R 141b R 142b -42.0 367.4 42.0 234.0 145.5 28.9 -26.4) e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit: [W] (15.2 101.1 40. d) Eficienta frigorifica reala: [-] (15.5) 147 .0 -81.4 + 32.3 225.7 143.5 198.0 112.0 -9.7 43.h1 .0 -128.2 214.00 + 3.0 - 96.0 la comprimarea adiabata ireversibila.0 144 171.78 96.0 429.0 143.5 -40.80 -29.1 36.7 68.6 1630 1525 1413 1486 1003 1520 1405 1480 1510 1465 1210 1235 1110 135.2 210.92 + 23.0 206.

unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Ca instalatie frigorifica.este randamentul compresorului. 15. un vaporizator 5. f) Puterea necesara antrenarii compresorului: [kW] (15.4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor). conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre pentru masurarea temperaturilor t1. in kg/h. izolata termic fata de mediul ambiant.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h. 15. si t5" . De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator. se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig. atunci din relatia (15. Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo. t2.15. un condensator 3. un ventil de laminare 4. Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1.5) se determina debitul de agent frigorific necesar.6) unde: η η c m . iar ca agent frigorific foloseste freon 12. Fig. un compresor 2. 148 .randamentul mecanic al transmisiei: .

din diagrama p-h se extrag entalpiile h1..caldura cedata in condensator. t2 si t5" . . Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m . cu relatia (15. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 . t5’).1.3). pana la intersectia cu izobara p2 .15. Din 3.7 bar.Fig. iar h5 = h4 . p1 si p2 . temperatura agentului de lucru in punctele 1. iar h5’ tinand seama ca h5’ = h4’ . cu relatia (15. Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct. care au valorile p1 = 1. 2’. Cu aceste valori se calculeaza .4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori. cunoscand t3 . h2 si h5. Pentru determinarea lui h5.capacitatea frigorifica specifica. . p2 = 13.3 .lucrul mecanic consumat.3). cu relatia (15. Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp τ = 30 min. 5’ a ciclului ( t1. La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale. 149 .7 bar.2). 15. pe o izobara-izoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat). t2’. se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig. t2m si t5"m . Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 .1) .

eficienta frigorifica.frigorifica specifica Caldura cedata in condensator Lucrul mecanic consumat Ef. ε f - 16..3. iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA 150 . crt.3). 6.15. Temp inaintea compresorului Temp.4). cu relatia (15. Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig. o 3. inainte de condensator Temp.3 Valori masurate si calculate Nr. Tabelul 15. kJ/kg kJ/kg kJ/kg 5. 7. Marimea Simbol UM τ =0 τ =05’ τ =10’ Incercari τ =15’ τ =20’ τ =25’ τ =30’ 1. o 4. frigorifica t1 t2’ t5’ qo o C C C 2. inainte de vaporizator Capacit.

care are rol de condensator. Se mentioneaza faptul ca exista pompe de caldura la care agentul de lucru este aerul. Fig. Trecand prin ventilul de laminare D vaporii isi reduc presiunea de la pc la pb. foloseste drept agent de lucru vapori saturati aflati in apropierea curbei de vaporizare. 151 . Cantitatea de caldura cedata mediului mai cald este mai mare decat cea preluata de agentul de lucru de la sursa rece si anume cu echivalentul termic al lucrului mecanic consumat L. vaporii condensandu-se cedeaza cantitatea de caldura Qcd sursei calde II. la o sursa calda de temperatura t > to. (fig.2).16.16. Sursa rece I. 16. In schimbatorul de caldura S2.1 Schema de principiu a pompelor de caldura. proces insotit si de o vaporizare partiala. Vaporii rezultati sunt absorbiti de compresorul C si comprimati adiabatic de la presiunea pb la pc (fig.1). cedeaza o parte din caldura sa Qab agentului de lucru in schimbatorul de caldura S1 . un compresor C si un dispozitiv de laminare D. In acest fel. printr-un consum de lucru mecanic (necesar antrenarii compresorului) se realizeaza un transport de caldura de la o sursa rece de temperatura to. schema de principiu a unei pompe de caldura se compune din doua schimbatoare de caldura (S1 si S2). care poate fi materializata prin mediul ambiant sau un agent termic purtator de caldura de temperatura joasa to. provocand vaporizarea acestuia. In general. care este reprezentata prin agentul ce trebuie incalzit.16.1 Consideratii teoretice Pompele de caldura sunt instalatii termice destinate valorificarii potentialului termic al surselor cu temperaturi egale sau cu putin mai mare decat cele ale mediului ambiant. Instalatia care face obiectul prezentului studiu.

In functie de destinatia pompei de caldura se recomanda urmatoarele valori minime pentru eficienta termica reala: . L . ε .lucrul mecanic consumat.exprima cantitatea de caldura transferata de la sursa rece la sursa calda pe unitatea de lucru mecanic consumat in acest scop. se face cu ajutorul eficientei termice ε definita prin raportul: [-] (16. Aprecierea calitatii proceselor ce au loc. . Ele au capatat o raspandire larga odata cu aparitia crizei energetice.ridicarea parametrilor (temperatura si presiune) agentilor de termoficare in vederea satisfacerii acelor consumatori care necesita parametri mai inalti decat ceilalti. in kJ . .2 Ciclul teoretic al unei pompe de caldura. in multe tari. Astfel. 16.incalzirea apei pentru bazinul de inot.la incalzirea locuintelor ε min = 2.Fig. in timpul verii 152 . in kJ .5.incalzirea apei pentru bazinele de inot etc. Domeniile de folosire a pompelor de caldura sunt foarte variate. Exemple de utilizare a pompelor de caldura : incalzirea unor incinte folosind ca sursa de caldura mediul ambiant.incalzirea apei in vederea folosirii ei in diverse procese industriale. in valoare absoluta. . .1) unde: Q cd = Q este caldura cedata sursei calde. exista la ora actuala o industrie specializata in producerea acestor aparate.

Din relatiile (16. π . se calculeaza randamentul exergetic: [-] (16.2) si (16. fara pierderi ireversibile poate calcula pe baza relatiei (16. Pentru a pune in evidenta pierderile ireversibile de energie. in K .2) unde: este exergia caldurii cedate sursei calde.3) este factorul exergetic de temperatura definit prin relatia: [-] (16. in K.pierderile de exergie.3) se obtine: [-] (16.5.1).5. min . in kJ . se . (16. Relatia de calcul este : EQ = θ unde: θ em em .incalzirea aerului in scopuri industriale ε = 2. To . Q [ kJ ] (16. Se reaminteste ca exergia caldurii Q este partea maxima din caldura respectiva.5) In cazul ciclului teoretic.5): 153 = 1.ε min = 3.temperatura mediului ambiant. in timpul iernii ε min =4.4) in care: Tm este temperatura medie la care are loc schimbul de caldura. si deci eficienta termica teoretica. pentru o stare data a mediului ambiant. care se poate transforma in lucru mecanic.

s-a determinat experimental capacitatea calorica a intregului sistem ce compune si delimiteaza sursa calda. ce poate fi studiat doar experimental. care materializeaza sursa rece. 16. 16. De asemenea.3 Instalatia experimentala Astfel. Pentru masurarea marimilor care intervin in calcule. deci: [kJ] (16. Fig. se urmareste deprinderea studentilor cu determinarea unei relatii analitice care exprima un fenomen complex. de a calcula randamentul exergetic si de a stabili masura in care eficienta termica exprima procesele reale din instalatie. In acest scop. se va determina o expresie analitica intre eficienta termica reala si temperatura medie a izvorului cald.6) Scopul lucrarii este de a determina experimental eficienta termica reala a unei pompe de caldura. vaporizatorul S1 a fost plasat in mediul exterior.7) unde: ∆ ti = ti . instalatia este prevazuta cu doua termometre (T pentru masurarea temperaturii sursei calde si To pentru masurarea temperaturii sursei reci) si un contor K destinat determinarii consumului de energie electrica pentru antrenarea compresorului. obtinandu-se C = 25. in oC .[-] (16. In vederea calculului caldurii cedate sursei calde.5 kJ/K.16. iar condensatorul S2 va incalzi incinta interioara. de a pune in evidenta diferenta dintre aceasta si eficienta termica teoretica.ti-1 este variatia temperaturii sursei calde. 154 .2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Instalatia experimentala s-a realizat prin inversarea rolului functional al unui frigider (fig.3).

respectiv in K.temperatura sursei calde la termometrul T. (16. conexiunile circuitului electric si se inchide usa.τ i-1 si caldura Qi. unde indicele i arata numarul masuratorilor. cu observatia ca primele citiri se fac la τ o = 0. . ti-1. ti. Din cinci in cinci minute. (16. sunt: Li = 3600 ( Ii . τ 6 = 30 min.9) Cu aceeasi semnificatie a indicilor se calculeaza: .11) 155 . De asemenea. in kWh . in oC. Fie: Ii si Ii-1 indicatia contorului la momentul τ i si τ i-1 . Masuratorile se fac din momentul τ o = 0. . Ti-1 temperatura sursei calde la τ i si τ i-1. la fiecare τ i.10) . la aproximativ 5 minute dupa pornirea instalatiei. in kWh. cu o precizie de trei zecimale.indicatia contorului. 16.8) Qi = 25.1. in oC . se masoara temperatura mediului ambiant cu termometrul To. Ti. Rezultatele se trec in tabelul 16. .Ii-I ) [ kJ ] . se verifica starea instrumentelor de masura. τ 1 = 5 min. se citesc: .Eficienta termica reala: [-] (16. Se subliniaza importanta deosebita a citirii simultane a indicatiilor contorului si a termometrului T.Temperatura medie: [K] (16. . i = 0.3 Prelucrarea datelor experimentale In prelucrarea datelor experimentale trebuie sa se tina seama de faptul ca procesele termodinamice din instalatie se desfasoara intr-un regim variabil de temperatura. atunci lucrul mecanic Li consumat in intervalul de timp τ i . cu o precizie de o zecime. .ti-1 ) [ kJ ] .Inainte de pornirea instalatiei se curata vaporizatorul de eventualele depuneri. Calculele se fac cu valori medii ale marimilor masurate intr-un interval τ i -τ i-1 . adica la τ o = 0 min.5 ( ti . cedata sursei calde in acelasi interval.

16. se poate aplica orice metoda cunoscuta de la disciplinele de matematici.. (16. .4 Eficienta termica in functie de temperatura medie. In vederea determinarii expresiei analitice a variatiei eficientei termice reale in functie de temperatura. 6.Factorul exergetic de temperatura: [-] (16. . Relatiile (16.Exergia caldurii: [kJ] (16.8) .15) se calculeaza pentru i = 1 . .Eficienta termica teoretica: [-] (16. Mai jos se prezinta o metoda bazata pe polinoamele Lagrange. .12) . 156 .Randamentul exergetic: [-] (16.13) .15) Fig.14) .

Numarul relatiei de calcul 1. 16.10) emi EQ i / [ kJ ] 11 Randamentul exergetic θ ei (16.1 Valori masurate si calculate.11) (16. Randamentul exergetic si eficienta termica reala reala. Nr. 2 3 Timpul Indicatia contorului Temperatura sursei calde 4 Temperatura sursei reci 5 Lucrul mecanic consumat 6 Caldura cedata sursei calde 7 Eficienta termica reala 8 9 10 Temperatura medie Factorul exergetic Exergia caldurii Tmi / [K] θ (16.14) 12 Eficienta termica ε Ti (17.M.9) (16. Tabelul 16. crt.13) ε I Numarul masuratorii i=0 i=1 i=2 i=3 i=4 i=5 i=6 τ / [min] J / [kWh] t / [oC] - τ o =0 τ 1 =5 τ 2 =10 3 τ τ =15= 4 =20 τ 5 = 25 τ 6 =30 To / [K] - Li / [kJ] (16.15) 157 .12) (16. Marimea Simbol / U.5.8) Qi / [kJ] (16.Fig.

. . . sa coincida cu cele experimentale pentru cele "n" puncte.1 7) Aceasta proprietate face ca valorile ε o . .. . . . . . .1 6) unde: n este numarul de valori stabilite experimental . . functia (16.un polinom care are proprietatea ca are valoarea 1 pentru Tm=Tmi si zero pentru orice valoare a lui Tm ≠ Tmi : (16. .22) Daca ε o este functia si Tm variabila independenta: (16. . . . + (16. Daca n = 6. . . . . . .21) 14 Abaterea relativa σ / [%] (16.20) si (16. .16). . .18) + 158 . pi (Tm) . rezultate din functia (16. . . . .13 Eficienta termica calculata ε o ε oi (16. ..16) devine: + + . ε i . .. . . .valorile lui ε la o anumita temperatura Tmi (cunoscute din masuratori).. . .

ORI. Tm6 in relatia (16.21) iar: Functia (16. Cu aceasta particularitate se obtine: (16.2 0) unde: . aaflat pe reteaua de calculatoatre a catedrei de Termotehnica.6. Pentru exemplificare..4. . a6 sunt constante.18). rezulta o functie de forma : (16.Inlocuind ε 1 .ε 6 si Tm1 . prezentata pe larg in lucrarea 20. . . .19) unde: a1. se aproximeaza eficienta pompei de caldura printr-o functie de gradul doi. (16.20) Tmi = Tm2. Pentru a stabili aproximatia cu care se pot calcula celelalte valori ale lui ε se determina ε o2.. . se iau in considerare rezultatele masuratorilor pentru i = 1. . MCD.. apoi se determina abaterea relativa: Sau. inlocuind in (16. . folosind metoda celor mai mici patrate.20) exprima exact valorile lui ε 1. 159 . Tm3 si respectiv Tm5. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. ε 4 si ε 6 . ε o3 si ε o5. In acest scop se utilizeaza programul FIT.

respectiv abaterea relativa a lui fata de . unde cu si s-au notat eficienta termica calculata prin functia de aproximatie de gradul doi. 160 . b) De cate ori este.1 si se traseaza diagramele din figurile 16.4 si 16. 16. cu relatia (16. mai mica eficienta termica reala de cat cea teoretica si cum se explica aceasta. e) Care este domeniul de valabilitate a relatiei (16. atunci ε i reda fidel calitatea proceselor. c) In ce masura eficienta termica reala reda calitatea proceselor ce au loc in instalatie. Deci. Pentru aceasta se remarca faptul ca marimea care defineste cel mai bine calitatea proceselor este randamentul exergetic. Cu cat legea de variatie a lui ε i in raport cu θ emi difera mai mult de legea de variatie a lui η ei . daca curba ε i = f1 (θ emi) are aceeasi alura ca si η ei = f2 ( θ emi).5.4 Interpretarea rezultatelor In finalul lucrarii studentii vor interpreta rezultatele obtinute precizand urmatoarele aspecte: a) Pana la ce temperatura este economica utilizarea acestei pompe de caldura (pe baza recomandarilor facute in paragraful 1). in medie.Toate aceste valori se trec in tabelul 16.20). functie de acelasi θ emi cu atat reflecta mai putin perfectiunea termodinamica a ciclului.20). d) Ce abateri exista intre valorile eficientei termice determinate experimental si cele calculate analitic.

1 si 17.17. 17. DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON 17.1 Determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor 17. <> Fig.1.1 Notiuni generale In figurile 17.1 Diagrama teoretica a unui compresor tehnic cu piston unui compresor tehnic cu piston Fig. in baza carora s-au stabilit marimile caracteristice ale compresorului. 17.2 sunt prezentate diagrama teoretica a unui compresor tehnic si respectiv diagrama indicata.2 Diagrama indicata a Se definesc: 161 .

m si p2 / p1 asupra debitului de refulare se determina experimental.1) care se numeste grad volumetric de compresie sau coeficientul spatiului mort relativ si [-] (17. Modul teoretic in care influenteaza raportul presiunilor. (17. din care se observa ca odata cu cresterea presiunii p2 scade valoarea lui µ .2). se cocsifica la 470 K.[-]. asupra randamentului de debit pentru un compresor cu un ε dat. Asupra randamentului de debit al compresorului influenteaza marimile mai sus -mentionate precum si raportul presiunilor ( a presiunii de refulare fata de presiunea de aspiratie).3) (vezi fig. deoarece uleiul utilizat pentru ungere.4) Daca in acest recipient se introduce o cantitate de m kg de gaz. Cantitatea de gaz ce rezulta in recipient este: 162 . in K . in K. este redat in figura 17. Influenta grupata a parametrilor µ . Se mentioneaza faptul ca in realitate p2max depinde si de temperatura de refulare a gazului care in general nu poate depasi 453 K.3. Randamentul de debit se defineste cu relatia: [-] (17. presiunea si temperatura vor creste la p2 si T2. λ . folosind metoda determinarii debitului prin umplerea unui rezervor etalonat de volum V. iar T1 .temperatura aerului la sfarsitul aspiratiei. Cantitatea de gaz ce se gaseste intr-un astfel de recipient la T1 si p1 este data de relatia: [kg] (17. in care To este temperatura aerului la aspiratie.2) care este numit coeficient de umplere. 17.

K). ( R = 287 J / (kg.5) p1 si p2 se introduc in N / m2. In relatia (17. R in J / (kg.6) unde: [kg / m3] pentru aer.[kg] (17. T2 in τ secunde vom avea debitul masic dat de relatia : Fig. T1 la p2 . K) pentru aer ).6) iar debitul volumetric: [m3 / min] (17. Modul de determinare a presiunii maxime la un compresor cu piston cu o singura treapta. [kg/s] (17. 17. 163 .5) Pentru o variatie deci a presiunii si temperaturii de la p1 . V in m3 si T1 respectiv T2 in K.3.

. recipientul (5) prevazut cu un manometru (3) pentru citirea presiunii de refulare (reglarea se face cu ventilul (8).1.2 Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor. se citeste si t2. Se citesc parametrii initiali p1 si t1 din recipientul (6). iar p este presiunea de refulare a compresorului. care este echipat cu un manometru (3). termometru (9). notandu-se de fiecare data p1. t1.3 Mersul lucrarii Se pune in functiune compresorul si se aduce la regim normal de lucru. La fiecare noua incercare presiunea se poate mari cu 1.17. unde: .1. Pe baza rezultatelor obtinute se traseaza diagrama: Dm = f ( β ) . 3 bar).1. Se cronometreaza timpul in care in recipientul (6) se ajunge la o valoare aleasa pentru p2 . 17.4 Standul de masuratori. 2 sau 3 bar. pornind in acelasi timp cronometrul.262 m3.4 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile masurate si calculate se trec in tabelul 17. Este necesar ca diferenta de presiune dintre recipientul (5) si (6) sa fie de cel putin 1 bar ( cand se ajunge la citirea finala p2). Prin reglarea ventilului (8) se mentine o presiune constanta p in recipientul (5). supapa de siguranta (1) si un ventil de golire (10). (de exemplu pentru inceput se poate alege 2 . In tot acest interval de timp. separatorul de ulei (7) pentru retinerea particulelor de ulei din aerul refulat de compresor.4 consta din: compresorul (2). t2 si timpul τ . .1. recipientul etalonat (6) cu V = 0. actionat de un motor electric (4). presiunea in recipientul tampon (5) se mentine constanta prin manevrarea ventilului (8). p2. Se repeta masuratorile pentru diferite presiuni realizate in recipientul (5). pb fiind presiunea barometrica si reprezinta presiunea de aspiratie a compresorului. 17. redata in figura 17. 164 . 17. Fig.

la sfarsitul masuratorii Masa de aer din recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem. Marimea Simbol U.M. se determina cu relatia: 165 . 1 Presiunea in recipientul intermediar (5) Presiunea in recipientul etalon (6) la inceputul masuratorii Presiunea in recipientul etalon la sfarsitul masuratorii Timpul in care creste presiunea de la p1 la p2 Temperatura aerului in recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem.1 Valori masurate si calculate.Tabelul 17. la sfarsitul masuratorii Debitul masic Debitul volumic Debitul volumic la conditia starii normale p p1 bar bar 2 Masuratoarea 3 4 5 6 p2 bar τ t1 s o C t2 m1 o C kg m2 Dm Dv Dvo kg kg / s m3/min m3N/min Debitul volumic la conditiile starii normale.

pentru comprimare. in bar si po = 1.2 Bilantul termic 17. in kW.01325 bar presiunea la starea normala de referinta.16 K) si respectiv a aerului din recipient.9) in care: este echivalentul in flux termic a energiei electrice consumate. in kW .1 Notiuni generale Pentru compresorul cu piston din schema prezentata in figura 17. . . in K. 17.fluxul termic pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie.lucrul mecanic efectiv consumat. Se va trasa diagrama Dm = f (β ) cu concavitatea conform figurii 17.8) unde: pb este presiunea barometrica locala. in kW . pm . prin apa de racire. .5 Curba de debit Dm = f (β ).1 ecuatia de bilant termic este: [kW] (17.2. 17.presiunea manometrica (finala) din recipientul etalon (pm = p2). 166 . -restul bilantului termic. in kW . in kW .5. Fig. in bar. To si T sunt temperatura absoluta a starii normale (To = 273.fluxul termic pierdut.[m3N / min] (17.

Si .17). (17. Pentru determinarea lui se utilizeaza relatia : [kW] .11) se determina cu relatia: [kW] . in oC.1863 kJ/(kg.turatia in rot / min. care se masoara cu apometrul sau prin captare intr- un vas si cronometrare .14) in care: α i este coeficientul de transfer termic de suprafata prin convectie si care tine seama si de radiatie.85 este randamentul mecanic al compresorului ( nota: un ciclu se realizeaza la o rotatie completa a arborelui cotit). cu relatia : [kW] (17.13) unde: este debitul apei de racire in kg / s. caldura masica a apei.10) In cazul in care se cronometreaza timpul τ in secunde pentru " z " rotatii a discului contorului care are o constanta k. iar η m = 0.K). (17. in oC. = 4. tsi si tamb sunt temperatura suprafetelor exterioare ale compresorului si respectiv a mediului ambiant. Fluxul de caldura pierduta in mediul ambiant se determina cu relatia: [kW] (17. in m2.K) si se determina conform (14.8 ~ 0. se determina Pc. in W /(m2.De la contorul electric se citeste valoarea lui Pc [ kWh ] astfel incat: [kW] (17. n .12) in care: Li este lucrul mecanic indicat in J / ciclu. tai si tae sunt temperatura apei la intrarea si iesirea din compresor .aria suprafetei care are temperatura medie tsi. data. 167 .

indicator mecanic pentru ridicarea diagramei indicate. rotatii s kWh U. care se completeaza cu: aparatura pentru determinarea debitului apei de racire (apometru sau prin masuratori directe).3 Mersul lucrarii.15) . Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 17.2.2. . 3 bar Masuratori pentru p2 4 bar 5 bar Obs. Marimea Finala 1 Primara z τ Ec nr. termometre si cronometru.2 Descrierea instalatiei In aceasta lucrare este folosita instalatia din figura 17. 15 minute de la pornirea instalatiei (timp in care se considera ca s-a ajuns la un regim termic stationar de lucru al compresorului).2 Marimi masurate si calculate pentru bilant termic Nr. pentru compresoarele racite si pentru cele neracite valoric rezulta din: [kW] (17. prelucrarea si interpretarea rezultatelor Masuratorile se vor efectua dupa circa 10 .De obicei.16) 17. Restul bilantului termic se recomanda sa fie sub 3% din Nota: in cazul in care Li nu se poate determina din cauze obiective (defectiune de aparate) se va proceda la aproximarea lui si se va determina cu relatia: [kW] (17.2.M. . 168 . crt. Tabelul 17. 17.1.

i = 1 . n ("i" fiind numarul de suprafete cu temperatura medie tsi in oC). . 169 . .kW 2 Li n J/ciclu rot/min kW 3 tai tae kg/s o C C o kW 4 Si tsi tamb α i m2 o C C o W/(m2.K) kW kW 5 kW Nota: la punctul 4.

ventilatoarele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: .18. dintre exteriorul rotorului si interiorul statorului (spatiu mort). astfel incat sa corespunda cat mai bine din punct de vedere al curgerii fluidului la vitezele subsonice. TRASAREA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILATOR CENTRIFUGAL 18. in constructiile noi s-a cautat sa se reduca la minimum interstitiul dintre racordul de aspiratie al statorului si rotor. puterea electrica absorbita din retea notata cu Pa si randamentul ventilatorului η . In urma acestor imbunatatiri.sa aiba un randament cat mai ridicat. pentru a oferi domenii de functionare cat mai largi (cu alte cuvinte de a functiona pe o plaja cat mai intinsa de debite la randamente maxime). . Pentru a cunoaste cat mai bine comportarea ventilatoarelor. precum si a altora de ordin mecanic (gresarea lagarelor. etc) s-a ajuns ca randamentul ventilatoarelor sa fie de 80 … 85 %. notata cu ∆ p. in interiorul careia se invarteste un rotor pe care sunt montate palete a caror forma si dimensiuni variaza in functie de tipul ventilatorului. Pentru imbunatatirea randamentului ventilatoarelor centrifugale. tipuri noi de lagare.1 Consideratii generale In functionarea lor. Un ventilator centrifugal se compune dintr-o carcasa in forma de spirala. . S-au efectuat imbunatatiri substantiale in ceea ce priveste forma carcasei ventilatorului. 170 .sa fie silentioase. Practic ventilatoarele functioneaza la turatia constanta si la debite variabile. se construiesc diagrame in care se reprezinta grafic variatia caracteristicilor ventilatorului in functie de debit pentru anumite turatii constante.sa aiba o curba de variatie a randamentului cat mai aplatisata. Principalele caracteristici sunt: presiunea realizata.

Principalele parti ale instalatiei experimentale sunt (fig. temperatura aerului din conducta de refulare a ventilatorului (care pentru simplificare in cazul de fata este aproximativ egala cu cea a mediului ambiant) in oC.2 Descrierea instalatiei Fig. Acesta corespunde regimului de mers in gol la care presiunea statica este in acelasi timp si presiunea totala (se citeste la tubul manometric 5). racordul de aspiratie (3). 171 .1 Schema instalatiei experimentale. De asemenea se mai citesc: presiunea barometrica locala pb. Se contorizeaza consumul de energie electrica la mersul in gol Pg. Pentru determinarea caracteristicilor mentionate mai sus se vor efectua mai multe masuratori. tub manometric "U" cu apa (5).18. contor electric trifazat (8). puterea utila fiind Pu = 0. 18. iar presiunea dinamica la micromanometru (7) fiind nula.3 Mersul lucrarii Pentru pozitia robinetului inchisa. presiunea dinamica la micromanometrul (7) pd. iar η = 0. micromanometru (7). motorul electric pentru antrenarea ventilatorului (2). iar pentru masurarea puterii absorbite de motorul electric se va cronometra timpul in care discul contorului face un anumit numar de rotatii z. robinet de reglare a debitului de aer (4). ventilatorul nu livreaza aer (DV = 0).18.1): ventilatorul centrifugal (1). tub pneumometric de tip "PITOT" (6). determinandu-se presiunea statica ps la manometrul (5). pentru diferite deschideri ale robinetului de reglare a debitului de aer (5).18. si puterea absorbita de motorul electric Pa.

in N/m2.5) in care ps si pd se citesc la manometrele (5) si (7) in mm H2O. kg/m3: [kg/m3] (18. pb . Debitul volumetric se determina astfel: (18. iar p este presiunea totala creata de ventilator. ta .293 kg/m3N este densitatea aerului la To = 273.temperatura aerului din mediul ambiant in oC. (18.4) in care: ρ o = 1. 3) unde: d este diametrul conductei de refulare in m.01325 bar ( starea normala de referinta ). 9.1): [%] (18.p .18. (Nota: se va avea in vedere la micromanometru scara la care s-a lucrat pentru citirea corecta a valorii lui pd.4 Calcule si rezultatele masuratorilor Randamentul ventilatorului se determina cu relatia (18. [W] (18. iar ρ aer este densitatea aerului la starea de lucru.15 K si 1. diametrul conductei de refulare pentru instalatia data este d = 0.presiunea barometrica locala in bar si ps .presiunea statica masurata la ventilator cu manometrul (5) in bar. Presiunea totala creata de ventilator se determina cu relatia: p ≅ ( ps + pd ) . Puterea absorbita se determina din relatia: 172 .1) Puterea utila se calculeaza cu Pu = DV .077 m).81 [ N/m2]. pd este presiunea dinamica masurata la tubul Pitot in N/m2.2) in care: DV este debitul volumic. in m3/s.

pentru a se obtine din relatia (18. 18.numarul de rotatii ale discului de la contorul electric.2.000 [ W ] . contorul indica 1 kWh. se utilizeaza relatia sub forma: Pa = 15. p = f2 ( DV ).timpul cronometrat in secunde in care s-au efectuat cele z rotatii.1 se trec marimile masurate si cele care se vor determina.6) puterea consumata direct in W. care vor avea alurile din figura 18. ps mm pd mm p N/ m 2 ρ aer DV m /s 3 z rot τ kg / s Pa W Pu W η - o ta C pb bar Obs.7) In baza acestor masuratori se pot ridica cele trei curbe caracteristice interioare ale ventilatorului: η = f1 ( DV). (18. 173 . τ .[kW] (18.2 Curbele caracteristice interioare ale unui ventilator centrifugal.crt. si Pa = f3 ( DV).1 Masuratori si rezultate experimentale Nr. Tabelul 18. Fig. In tabelul 18. La 240 rotatii ale discului.6) in care s-a notat cu: z .

H2O H2O m 3 1 2 3 4 5  174 .

actionat într-un sens de cama 3. fixata pe axul 8 prin intermediul unui rulment cu ace. iar cu celalalt pe discul mobil 11. Pe cilindrul 1 se roteste liber bucsa 12. la valorile stabilite.sa asigure debitarea unei cantitati de combustibil precis determinata pentru fiecare cilindru si pentru fiecare regim functional al motorului. fixata pe axul 4.detaliul a). fixat la capatul tijei pistonului.inceputul injectiei combustibilului sa se produca cu un anumit unghi de avans. solicitarea arborelui cotit fiind mult accentuata. Tachetul transmite miscarea la tija pistonului prin intermediul surubului de reglare 9. În figura 19. pentru a se asigura functionarea injectoarelor. iar în celalalt de arcul 5. . . fiind cuprinsa intre 100 .19. cîteva detalii principale. 300 bar. 175 .inceputul si sfirsitul injectiei combustibilului sa se produca brusc. INCERCAREA SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE SI A INJECTOARELOR 19. fata de punctul mort superior.1 Încercarea si reglarea pompelor de injectie 19. . Arcul se reazema cu un capat pe discul fix 10. la partea superioara a bucsei rotitoare se fixeaza coroana dintata 14 cu ajutorul surubului 15. Cama actioneaza prin intermediul tachetului 6 prevazut cu rola 7. alaturat. motorul nu va dezvolta puterea necesara. Cele mai des utilizate pompe de injectie sunt pompele cu piston –sertar si pompele cu distribuitor rotativ. Cand cantitatile de motorina nu sunt introduse corespunzator sarcinii.1 se arata un element al pompei cu piston sertar si. prevazuta la partea inferioara cu doua ferestre 13 (v. in functie de tipul motorului.1 Notiuni generale Pompa de injectie are rolul de a mari presiunea combustibilului.combustibilul sa fie debitat dupa o lege de injectie la care economicitatea si puterea motorului sa fie maxime. . Presiunea de injectie (de deschidere a acului injectorului indicator) se stabileste experi-mental. iar debitarea neegala a motorinei in cilindri face ca motorul sa functioneze neuniform.1. . În cilindrul 1 se deplaseaza pistonul-sertar 2. O pompa de injectie trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: .

22 – scaunul supapei.1 Sectiune printr-un element al pompei de injectie.rola. Pe corpul pistonului se prelucreaza santul de laminare l. 18 – orificiu de alimentare. 2 – piston sertar. Supapa de refulare (detaliu c) intra în scaunul ei cu coada cilindrica. 15 – surub. pe care sunt practicate santuri longitudinale pentru trecerea combustibilului. 23 . pe care sunt montate toate celelalte sisteme si dispozitive. 4 – ax. 7 . motorul electric trifazat de antrenare. 17 – bucsa rotitoare cu proeminente. La partea superioara a cilindrului se plaseaza supapa de refulare 21 cu scaunul ei 22. 11 – disc mobil . 19. 9 . 13 – ferestre. coroana gradata care da posibilitatea citirii unghiului de rotatie cu care are 176 . 6 – tachet. 24 – racord de presiune. Cilindrul comunica prin orificiile de alimentare 18 (detaliul b) cu canalul de combustibil 19. practicat în corpul 20 al pompei. 14 – coroana dintata.cremaliera. dispozitivul de masurare automata a numarului injectiilor.1. 5 – arc. prin ferestrele 13. 25 – guler conic.bucsa .19.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia pentru incercarea pompelor de injectie (fig. 26 guler. variatorul hidraulic. care se deplaseaza liber în lungul bucsei. 21 – supapa de refulare. 19 – canal de alimentare cu combustibil .arc. cu ajutorul caruia se poate regla turatia axului de antrenare in limitele 0 si 3000 rot / min. cu o putere de 2 kW impreuna cu instalatia electrica.Fig. iar pistonul-sertar angreneaza cu bucsa rotitoare prin proeminentele 17. 20 – corpul pompei.2) se compune din: batiul. 8 – ax.16 . 3 – cama. Ea asigura etansarea prin gulerul conic 25. cu piston-sertar: 1 – cilindru.24. Capul pistonului-sertar comporta o prelucrare speciala (detaliul d): se prelucreaza la strung gulerul g. 10 – disc fix. 12 . se frezeaza canalul c care stabileste legatura dintre spatiul de deasupra pistonului si guler si se frezeaza o rampa elicoidala r. supapa de refulare este mentinuta pe scaun de arcul 23 închis în racordul de presiune 24.surub de reglare. Coroana dintata angreneaza cu cremaliera 16.

B. Prin conductele de legatura se face legatura pompei de injectie cu injectoarele etalon. o cama a axului cu came a pompei trebuie sa parcurga un unghi de 90o. dispozitivul de asezare si fixare a pompei de verificat.5 bar. 3 – dispozitiv de masurare automata a numarului injectiilor.loc injectia (durata injectiei). 8 – rezervor. cuplajul dintre pompa si arborele variatorului. 13 – manta de cuplare. 1. a) Controlul si reglarea inceputului pomparii.). În cazul unei pompe de injectie care alimenteaza un motor Diesel cu patru cilindri. 10 – filtru.19. cu diferite presiuni. iar prin intermediul manetei 13 se cupleaza variatorul hidraulic astfel ca sensul de rotatie a axului de antrenare sa corespunda cu sensul normal de rotatie a pompei de verificat. 300 etc. Manevrand robinetul se regleaza presiunea de debitare a pompei de alimentare a standului la valoarea de 1 . prin robinetul de reglare cu pozitiile A. 5 – dispozitiv de asezare si fixare a pompei de verificare. Se cupleaza eprubetele la duzele injectoarelor. iar fixarea prin organele de strangere. 9 – pompe de înalta si joasa presiune. 177 . astfel ca dupa efectuarea injectiilor programate sa se opreasca automat. in caz contrar elementul pompei actionat de cama respectiva. injectoarele etalon cu conductele de legatura si dispozitivele de aerisire. sistemul de distributie care da posibilitatea conducerii motorinei la diferite locuri. sistemul de alimentare cu motorina compus din rezervor. Fig. 11 – manometru. Fazele de lucru pentru executarea incercarii si reglarii pompei de injectie se succed in urmatoarea ordine: Se monteaza pompa de verificat pe dispozitivul de asezare. apoi se porneste motorul electric de antrenare prin apasarea butonului ( I ). aparatura de masurat in cadrul careia intra un manometru si un tahometru. 7 – injectoare etalon. pompa si filtru. 6 – cupla. centrarea facandu-se dupa cuplajul de antrenare. C. 12 – tahometru. fixandu-se numaratorul de injectii pe tamburul de reglare (200.2 Schema bancului pentru încercarea pompelor de injectie: 1-motor electric trifazat. . va incepe pomparea mai devreme sau mai tarziu de momentul optim. . 4 – coroana gradata. 2 – variator hidraulic.

pompa nu refuleaza.3 este indicata pozitia relativa a pistonului fata de cilindru la diverse regimuri de functionare. prin intermediul bucsei cu proeminente 17 (fig.Momentul la care acul injectorului incepe ridicarea de pe sediu. 178 . orificiile de legatura cu canalul de joasa presiune sunt deschise astfel ca cilindrul se descarca (pozitia 3). Din acest moment. Pompa functioneza astfel (fig. Se roteste din nou motorul cu manivela si se determina momentul in care nivelul combustibilului in tubul de sticla incepe sa creasca. pana cand apare vizibil nivelul combustibilului in tubul de sticla.3 Pozitiile pistonului – sertar în functionare: 1.19. Apoi. initial. . Pistonul n-are voie sa depasasca pozitia 6. iar pistonul executa prima cursa moarta. Se indeparteaza conducta de injectie de la pompa si se monteaza in locul ei o conducta.s) in functionare. 4 – capul pistonului. Teoretic.3. combustibilul din cilindru are acces spre canalul de joasa presiune. cand pistonul se ridica. Se raporteaza acest moment la p. care reprezinta momentul la care marginea superioara a pistonului elementului de pompa inchide orificiul de incarcare (fig.3 .5 mm. . poz.3): cilindrul se umple cu combustibil la sfirsitul cursei de coborare. de aceea pompa înceteaza refularea.19. se numeste avans la injectie β i. cand pistonul descopera orificiile de alimentare (pozitiile 1 si 2). Avansul static se determina prin metoda meniscului.m. cu diametrul interior de 1 . efectuand cea de-a doua cursa moarta. 1. pana în pozitia 4.19. se executa cateva rotatii ale pompei. deoarece. b) Reglajul cantitatii de combustibil refulat la o cursa a pistonului si deci reglarea sarcinii motorului se realizeaza rotind pistonul 2.s. 2 – rampa elicoidala. dar pistonul continua înca sa se ridice.orificii. apoi. Uzinele constructoare indica avansul static la injectie β s . ceea cu nu este permis. Fig. masurat fata de punctul mort superior (p. deoarece.m. cursa de refulare începe din pozitia 4 si dureaza pana cand rampa elicoidala atinge marginea inferioara a orificiilor de alimentare (pozitia 5). din acest moment (pozitia 7) izoleaza din nou cilindrul de exterior si începe o noua cursa utila (pozitia 8). precizat de obicei pe volant si se obtine avansul static.m.s.1). prevazuta la o extremitate cu un tub de sticla.4) masurat fata de p. prin canalul si gulerul practicate pe capul pistonului (pozitia 6).19. cand acopera complet orificiile si izoleaza cilindrul fata de exterior. cand motorul este in repaus. În figura 19.

deoarece injectia combustibilului incepe cand pistonul inchide orificiile 1 si 3 si se termina cand marginea inferioara a pistonului deschide orificiile 1 si 3. . d) Caracteristica de debit a pompei de injectie. Abaterile admisibile ale neuniformitatii debitarii la functionarea motoului în sarcina nu trebuie sa depaseasca 2 . Pentru a opri motorul pistonul se roteste in pozitia 3. iar la turatia minima 5 . D = f (h). la turatie si presiune de injectie constanta. respectiv minim de combustibil la elementii pompei.1) unde: Dmax si Dmin . Operatiile se repeta pana se obtine debitul dorit. .19. pozitie in care nu se debiteaza combustibil deoarece orificiul 1 este in permanenta descoperit de catre canalul taiat in corpul pistonului. În acest scop se slabeste surubul 15 (fig. c) Reglarea neuniformitatii debitului.3) si se termina in momentul in care peretele elicoidal 2 (numit rampa elicoidala) deschide orificiul 1. La sarcina maxima cursa utila este egala cu lungimea capului pistonului. . 4 %. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de pozitia cremalierei. se roteste bucsa 12 si odata cu ea pistonul sertar. Mentinand cremaliera într-o pozitie neschimbata.1). Cand pompa de injectie este alcatuita din mai multe elemente de refulare. este debitul mediu.Pentru a asigura reglarea debitului de combustibil. cursa utila a pistonului.reprezinta debitul maxim. dureaza din momentul cand marginea superioara 4 a pistonului inchide orificiile 1 si 3 (fig. pistonul este prevazut pe suprafata laterala cu un canal profilat. . pentru un anumit numar de cicluri. 7 %. La sarcini partiale. este necesar sa se corecteze debitul de combustibil pentru a asigura o debitare uniforma. Unul din peretii canalului este rectiliniu. pana cand debitele refulate de diferite elemente de pompa ajung în limitele prescrise. 179 .19. la o pozitie relativa oarecare a acesteia fata de cilindru. Gradul de neuniformitate al debitului se calculeaza cu relatia: [%] (19. iar celalalt are forma elicoidala 2.

(19.19. presiunea medie efectiva pe si presiunea medie de frecare pfr ale motorului exista urmatoarea dependenta: ( 19.4 Caracteristica de debit a unei pompe de injectie. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de turatia axului pompei D = f (n). Cursa utila a cremalierei va corespunde variatiei debitului de combustibil de la sarcina minima la sarcina maxima.19.masa specifica a combustibilului. iar in cazul cand functioneaza cu regulator.Fig. procesul este invers (fig. Debitul de combustibil pe ciclu pentru un element se poate calcula cu relatia: . aceasta in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. ρ . in rot / min. Între presiunea medie indicata pi . n .numarul de elementi ai pompei. Pentru o anumita pozitie a cremalierei se masoara turatia axului cu came si cantitatea de combustibil debitata de elementii pompei de injectie intr-un timp determinat.5).3 ) Scaderea debitului de combustibil D produce scaderea presiunii medii indicate.4) se face prin incercarea pompei de injectie pe instalatie. pentru o turatie corespunzatoare regimului nominal al motorului. in kg / m3.2) unde: Ch este consumul orar de combustibil. i .turatia pompei de injectie. e) Caracteristica de turatie a pompei de injectie. in kg/h. 19. Ridicarea caracteristicii de debit (fig. 180 .

Cand turatia creste de la n2 spre n3 . actionate de lobii inelului cu came 23. la micsorarea turatiei de la n2 spre n1. prin intermediul tachetilor 22 si rolelor 27. cantitatea de combustibil debitata.Fig. Capul hidraulic 10. Pentru a asigura o functionare stabila.19. combustibilul. datorita fortelor de inertie. Cele mai utilizate pompe pentru motoarele cu turatie ridicata sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ. care inlatura pericolul de ambalare a motorului la cresterea turatiei. realizandu-se astfel cursa de aspiratie.5 se vede ca in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. este redat in figura 19. Cursa de refulare (pompare) are loc la trecerea rolelor 27 peste lobii camelor. aparand pericolul unor suprasolicitari ale pieselor motorului. Din figura 19. iar dupa depasirea lobilor. in functie de ordinea de functionare. consta intr-o bucsa interioara si un manson exterior fretat. Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ si regulator mecanic. Canalul axial din rotor vine pe rand in legatura cu canalele de aspiratie. in toata gama de turatii a motorului Diesel. sub presiunea de alimentare impinge pistonasele plonjoare.6. in functie de turatie. unul din suruburi este 181 . fiind fixat de corpul pompei prin trei suruburi.5 Variatia debitului de combustibil în functie de turatie la un motor Diesel cu si fara regulator. pentru toate regimurile. La majoritatea pompelor (dotate cu regulator de avans automat). Aceasta se realizeaza prin intermediul unui regulator. deoarece pi > pfr . in mod continuu. de precizia lor depinzand in foarte mare masura functionarea corespunzatoare a pompei de injectie. pi sa creasca. motorul se va opri. La capatul de antrenare a rotorului se afla pistonasele 24. Pentru mentinerea functionarii stabile a motorului este necesar a se urmari. cat si pericolul de oprire la scaderea turatiei si asigura o dependenta intre cantitatea de combustibil debitata in cilindrii motorului si turatie. este necesar ca la marirea turatiei presiunea pi sa scada iar la micsorarea turatiei. precum si cu cele de refulare 20 spre injectoare. Presiunea medie de frecare creste putin cu marirea turatiei arborelui cotit la toate tipurile de motoare. Rotorul 11 si capul hidraulic 10 sunt de mare precizie. motorul se va ambala.

10-cap hidraulic. 32-racord de retur.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Cu relatia (19. 7 %. 30-pivotul inelului cu came. . 2-capacul regulatorului. catre camera pistonului dispozitivului de avans. 19-canal de aspiratie.un element 182 . 26-placa de cuplare. 9canal de dozaj. 28-axul regulatorului.crt. . 8-alezajul supapei de dozaj. 18-canal de distributie. 3-corpul pompei. 38-parghie de acceleratie.1. 22-tachet.1. În cazul cand abaterile sunt mai mari de 5 . Vol. 23-inel cu came. 12-inelul pompei de transfer. 4-carcasa contramaselor. . 36-resortul principal al regulatorului. 40racord de alimentare. N. Rezultatele se trec in tabelul 19.de cicl. 20-racord de refulare. 35-tija regulatorului. 37-surub de reglare la relanti. 1. 25-placa de reglaj din spate. 13-garnitura. Pozitia cremalierei [mm] Turatia pompei. 39-surub de reglare a turatiei. 33-bratul regulatorului. Fig.inlocuit cu un racord 21.c. de comb. 6-placa de reglaj din fata. 15-supapa de reglare. Tabelul 19. 14rotorul pompei de transfer.1) se determina gradul de neuniformitate a debitarii. . 11-rotor. 4 % la turatia nominala. 24-piston plonjor. 29-variator automat de avans. 19.ax de antrenare. rot/min Nr. 27-rola. 17-paletele pompei de transfer. se procedeaza la reglarea elementilor pompei de injectie. 16-surub de fixare.6 Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ. pentru un element Neuniformitatea N [%] Debit/ciclu pt.19. 5contramase. rezultatele obtinute se compara cu valorile admisibile. 7-supapa de dozaj. 31-semeringuri.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr. care permite accesul combustibilului la presiunea de transfer. la turatia minima si de 2 . 21-racordul dispozitivului automat de avans. 34-parghia de stop.

183 . in functionarea motorului.1 1 2 3 4 1 2 3 4 h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h = ct h = ct h = ct h = ct 2 3 4 La interpretarea caracteristicilor de debit si turatie se va arata semnificatia acestora. precum si rolul regulatorului.

conducta de apa (6) si balanta pentru combustibil (7).1). Se pun pe balanta greutati. tahometrul (5). in s. In cadrul lucrarii se determina variatia puterii efective. Ambele instalatii se compun in principal din: motorul (1). a consumului specific efectiv si a randamentului respectiv in functie de turatie la un motor cu aprindere prin scâ nteie (MAS) si la un motor Diesel (MAC). prin inchiderea robinetului. La fiecare determinare se mareste turatia cu 200-300 rot/min.. forta de franare aplicata la frana hidraulica.1 kg combustibil. 184 . una pentru MAS. In afara de aceste caracteristici se mai cunosc caracteristicile de turatie partiale (cu deschiderea partiala a clapetei obturatoare . in N si timpul τ . La motoarele cu aprindere prin scâ nteie se definesc asa-numitele caracteristici exterioare. in rot / min. indicatorul frâ nei (4). reglâ nd incarcarea acesteia prin deschiderea robinetului prevazut de conducta 6. cutia de viteza (2). obtinute la deschiderea totala a clapetei obturatoare de la carburator. La motoarele Diesel caracteristicile exterioare se obtin la o pozitie fixa a cremalierei pompei de injectie. (fig. astfel incâ t indicatorul acesteia sa se gaseasca la valorile maxime ale scalei.1 Notiuni de baza Caracteristicile de turatie ale motoarelor cu ardere interna cu piston reprezinta relatii intre parametrii de lucru ai motoarelor si turatia acestora. pâ na se ajunge la turatia maxima.pentru MAS-uri). caracteristica limitei de fum si caracteristica limita (la MAC-uri). micsorâ nd incarcarea frâ nei. cu un unghi optim de avans la aprindere. Modificarea turatiei se face cu ajutorul frâ nei hidraulice.20. Incercarile urmatoare se fac la turatii din ce in ce mai mari. 20. Pentru fiecare incercare se noteaza turatia n. a momentului efectiv.20.20.1). corespunzatoare cu aprinderea fara fum a regimului maxim de viteza si cu unghiul optim de avans la injectia combustibilului. in care motorul consuma 0. Prima masuratoare se face la turatia minima a motorului. Pentru eliminarea erorilor intâ mplatoare se recomanda ca masuratorile sa se repete de mai multe ori. F .2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza doua instalatii experimentale. frâ na hidraulica (3). Masuratorile se fac dupa intrarea instalatiei in regim normal de functionare. alta pentru MAC (fig. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON 20.

indicatorul franei...1 kg.k . utilizâ nd in acest scop metoda celor mai mici patrate. 3.consumul de combustibil impus.tahometru.valorile medii ale fortei de frâ nare: [N] (20.timpul in care se consuma c kg combustibil. unde i=1..3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Prelucrarea rezultatelor masuratorilor experimentale se face cu ajutorul calculatorului electronic..Fig. 5. 20. Fie M numarul de câ te ori se repeta masurarea fiecarei marimi la o anumita turatie si N numarul de turatii la care se efectueaza determinari experimentale. τ i. Fi. obtinâ ndu-se in final functii de gradul doi care aproximeaza caracteristicile de turatie.turatia. ni . 20.M. 4. c = 0.1 Instalatia experimentala: 1.N.1) iar daca 185 .cutie de viteza.k ..frana hidraulica.. 6conducta de apa. Utilizâ nd notatiile: c .iar k=1.motor.. 7. 2. relatiile de calcul in sistemul international au forma: .balanta.forta de frâ nare.

(20.viteza unghiulara: [s-1] (20.puterea efectiva dezvoltata de motor: 186 .3) unde: Fi este forta medie.media aritmetica sau patratica a timpilor: [s ] sau.7162 m. l = 0. in N.atunci [N ] .2) -momentul de frâ nare: Mei = l. .4) . l .bratul frâ nei.m] .Fi [N. daca: atunci: [s] (20.

fi = X. unde fi este valoarea experimentala a marimii respective (Mei. astfel incâ t din (20.n2i + Y.pentru benzina: qi = 40.6) [-] (20.8) se obtine sistemul de ecuatii: f1 = X.7) In aceste relatii qi este puterea calorica inferioara.Pei = Mei ω i . cu valorile aproximative: .9) f10 = X.5) .000 kJ / kg . (20. cei sau η 10. Valorile experimentale ale caracteristicilor de turatie se interpoleaza cu o functie de gradul II de forma: f = Xn2 + Yn + Z. Pei.8) unde: X.n210 + Y. care se determina prin metoda celor mai mici patrate.Y si Z sunt coeficienti necunoscuti. 187 ei) la turatia ni. La elaborarea programului de calcul s-a adoptat N = 10.ni + Z.000 kJ / kg.consumul specific efectiv: cei = . cu o eroare patratica minima. Astfel rezulta functia f care interpoleaza valorile experimentale.n12 + Y. (20.n1 + Z. (20.n10 + Z. (20.pentru motorina: qi = 41.randamentul efectiv: [kg / kWh].10-3 [kW]. i=1- .

Y.13) este indeplinita daca derivatele partiale in raport cu x.14) (20. cu necunoscutele si : (20. sa fie minima: fi = fi (X.15) introducâ nd notatiile: ai = rezulta: .10) se obtin solutiile Necunoscutele introduc aproximatiile x.Z) − vi (20.13) Conditia (20.11) Valorile marimilor x. ci =1 .li = fi – fi ( ). i= 1 ÷ 10. ce rezulta din masuratorile experimentale fi si cele obtinute prin interpolare. bi = ni. y si z se determina din conditia ca suma patratelor erorilor vi.Folosind primele trei ecuatii. 188 . y si z astfel incâ t: (20.y si z se anuleaza. pentru a avea un sistem compatibil determinat. Astfel: (20.

8) este cunoscuta. z. Z.(20. unul pentru MAS si altul pentru MAC.18) Rezolvâ nd sistemul de ecuatii normale se obtin aproximatiile x.Cluj-Napoca si se poate accesa sub numele FIT– ORI. 189 . MCD.11) se calculeaza X. y. dupa modelul din figura 20. Y. iar cu relatiile (20. In final se traseaza caracteristicile de turatie. In acest mod functia de interpolare (20. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica . Pe baza acestor relatii s-a elaborat un program de calcul in MCD.16) Din conditiile: (20. program care se gaseste pe reteaua de calculatoare a catedrei de Termotehnica.17) se obtine sistemul de ecuatii normale: (20. Toate rezultatele obtinute se trec in tabelul 20.2 intocmindu-se doua aemenea grafice.1.

1.. 190 .1). 2 3 4.. 4... f(n) t.S.. rot/min N s N... Randamentul efectiv Functia de interpolare f(n) t..n2 + ... 2. Tabelul 20.1 Valori masurate si calculate. 6.A. Marimea Turatia Forta de frâ nare Timpul Momentul efectiv Viteza unghiulara Puterea efectiva Consumul specific efectiv Simbol ni Fi τ i U.C..(20. 20..8).n + . Nr. Studentii vor compara caracteristicile de turatie ale motoarelor supuse incercarilor cu caracteristicile date in literatura de specialitate si vor preciza turatia economica a motoarelor..n + .crt. 7. 5.Fig.m s-1 kW kg/kWh - M*ei ω i P*ei c*ei η *ei f(n) 8. 9. i=1 M.2 Curbele caracteristice de turatie In ipoteza in care nu se utilizeaza calculatorul electronic se vor determina caracteristicile de turatie utilizâ nd relatiile (20. 2 3 4.. 3....7) si se renunta la calculul functiei de interpolare (20. i=1 M.M.A.n2 + .

...7). iar la numitor valoarea obtinuta prin programul FIT – ORI .La marimile afectate prin semnul * se va specifica la numarator valoarea obtinuta experimental si calculata cu relatia (20.1). MCD . 191 .(20.

. contribuind la gasirea si indepartarea cauzelor care duc la folosirea neeconomicoasa a energiei termice.fluxul termic cedat fluidului de racire. <> Fig. sub forma: [kW] (21.21. in kW.1).1 Notiuni generale Bilantul termic al unui motor exprima modul de repartitie a energiei termice (caldurii disponibile). 21. Bilantul termic este util în calcule de dimensionare a suprafetelor de racire. etc. rezulta daca energia termica este utilizata eficient. in kW.1) unde: este fluxul de energie termica obtinut prin arderea combustibilului consumat de motor (energie disponibila). . . 192 .fluxul termic pierdut prin gazele de ardere.1 Schema fluxurilor de caldura intrate si iesite dintr-un motor cu ardere interna cu piston. prin evacuare. BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI 21. in kW. Ecuatia bilantului termic se scrie pe baza ecuatiei conservarii energiei.21. corespunzator mersului economic al motorului. Din analiza termenilor bilantului termic. in kW. intre energia echivalenta lucrului mecanic efectiv si diferitele pierderi care apar (fig. calculul instalatiei pentru recuperarea gazelor evacuate.energia termica transformata in energie mecanica efectiva (lucru mecanic efectiv).

si a temperaturii acestuia la intrare si iesire din motor. Fluxul termic .4) reprezinta randamentul efectiv al motorului. obtinandu-se: [W] (21. Fluxul termic. in ºC. . in kg/s. dezvoltat prin arderea combustibilului in cilindrii motorului. in kW. in kW. in kJ/kg. echivalent lucrului mecanic efectiv este: [kW] (21. Raportul: [-] (21. la motoarele racite cu lichid se determina prin masurarea debitului apei de racire in kg/s. Fluxul termic pierdut prin fluidul de racire.restul bilantului termic. Qi .5) unde: 193 . 2) unde: Ch este consumul de combustibil.caldura de ardere inferioara a combustibilului. in kW. se determina cu relatia: (21.fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete..3) unde: Pe este puterea efectiva a motorului.

.caldurile specifice ale gazelor evacuate si aerului. respectiv la iesire din motor. Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate se determina facand diferenta dintre entalpia gazelor arse evacuate si entalpia incarcaturii proaspete care intra in motor. in ºC.K) . 194 . in ºC. in m2. in kJ/(kgK). rezulta: [kW] (21. .temperaturile apei la intrare.7) Debitul de gaze se determina din relatia: [kg/s] (21. in kJ/(kg. . . Admitand ca .debitul de aer în kg/s.caldura specifica medie a apei. in kg/s.8) unde: S este aria sectiunii tevii de evacuare. .6) unde: este debitul gazelor evacuate în kg/s.este debitul apei de racire.temperatura gazelor in racordul de evacuare. in ºC. aceasta deoarece la umplerea cilindrului incarcatura proaspata poseda o entalpie care nu intra in primul membru al ecuatiei bilantului termic: [kW] (21. .temperatura aerului la admisie.

Qiam – caldura de ardere inferioara a componentilor gazosi nearsi din gazele de evacuare.1 se dau valorile orientative pentru fluxurile termice ale bilantului termic ale motoarelor cu ardere interna cu piston. din relatia: [m/s] (21.w .densitatea gazelor evacuate. Densitatea trebuie adusa la conditiile de lucru. masurand presiunea dinamica pd. energia consumata pentru punerea in functiune a mecanismelor auxiliare. ρ . Restul bilantului termic se determina astfel: [kW] (21.9) unde: pd este presiunea dinamica. Viteza gazelor se obtine. in N/m2.11) si cuprinde toate celelalte pierderi care n-au fost luate in considerare. in kJ/m3N. din cauza imperfectiunii amestecului si a arderii: [kW] (21. in m3N/s. in kg/m3.10) unde: Vi este cantitatea componentilor nearsi din gazele de evacuare.viteza gazelor in teava de evacuare. În tabelul 28. in m/s. cu ajutorul unui tub Pitot. cuplat cu un micromanometru. 195 . de exemplu energia termica corespunzatoare lucrului mecanic de frecare care nu trece in fluidul de racire. pierderile in mediul ambiant prin suprafata exterioara a motorului etc. Arderea incompleta poate avea loc nu numai pentru un coeficient al excesului de aer < 1 ci si in cazul cand λ ≥ 1. Fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete. se determina prin analiza gazelor evacuate si determinarea pe aceasta cale a componentilor care mai contin energie chimica.

3 Mersul lucrarii Dupa intrarea motorului in regim normal de functionare se determina consumul orar de combustibil si puterea efectiva a motorului cu relatiile: [kW ] si Ch = [ kg/h ]. [%] 21 . . 20. Tabelul 21. 28 16 . a apei de racire la intrarea si iesirea din motor. 16 21..Tabelul 21. M. 41 [%] 14 . ..2 Descrierea instalatiei Marimile necesare elaborarii bilantului termic la un anumit regim de functionare al motorului se obtine din masuratori directe.1 Valori orientative pentru fluxurile termice care intra în bilantul termic Tipul motorului M. .2 Marimile caracteristice ale unor combustibili 196 . ti. .4 [%] 8 . .A. 21.S. . tge si ta .2. precum si temperatura gazelor evacuate si a aerului. Caracteristicile de ardere a unor combustibili sunt trecute in tabelul 21. . . 44 [%] 1 . Instalatia este prevazuta cu un tub Pitot-Prandtl cu ajutorul caruia se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare. . .respectiv aer.A. avand motorul montat pe un stand ca in lucrarea nr. . Pe racordul de evacuare a apei de racire se monteaza un robinet cu trei cai care permite colectarea apei de racire consumata in timpul masurarii si cantaririi acesteia. completata cu termometre pentru masurarea temperaturii aerului admis in motor. . 19 8 . 29 28 . La teava de evacuare se monteaza un racord pentru captarea gazelor arse in vederea determinarii compozitiei chimice a acestora. . . facandu-se o medie pentru temperaturi (la intrare si la iesire) atat pentru apa cat si pentru gaze . Se citeste din trei in trei minute temperatura apei de racire la iesirea si intrarea in motor. . . 48 24 . . . 40 1. 33 [%] 28 .C. determinandu-se astfel temperaturile te.

5073 0.1043 0.12) cu relatia: unde: gi sunt participatiile masice ale componentelor gazelor.8) se determina debitul gazelor evacuate.1058 Din analiza chimica a gazelor rezulta compozitia acestora. in care se introduc si marimile determinate analitic. Se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare si cu relatia (21. Din tabele se iau caldurile specifice ale componentilor si se determina caldura specifica medie [J/(kg.1065 0.Combustibilul Benzina Motorina Petrol Omin [ kmol/kg ] Lmin [ kmol/kg ] 0. 21.4038 Qi [ kJ/kg ] 43524 41850 43105 0. Tabelul 21.9) se va calcula viteza acestora.caldurile specifice ale componentelor gazelor arse.3 Rezultatele masuratorilor si calculelor Marimea Simbol U.M.3. Se masoara sectiunea racordului de evacuare si cu relatia (21.4 Interpretarea rezultatelor Cu valorile determinate experimental se completeaza tabelul 21. in J/(kg⋅ K).grd)] (21. ci .4966 0. 1 Consumul orar de combustibil Puterea efectiva Durata masurarii Ch Pe τ kg/h kW s 197 Incercari 2 3 4 5 6 7 8 .

Temperatura apei de racire la intrare Debitul apei de racire Temperatura gazelor evacuate Temperatura aerului la admisie Caldura specifica medie a gazelor arse Presiunea dinamica a gazelor arse Viteza gazelor evacuate Aria sectiunii conductei de evacuare Debitul gazelor arse Fluxul termic disponibil Fluxul termic util ti Dapa tge ta cpg pd w S ºC kg/s ºC ºC J/(kg.K) N/m2 m/s m2 kg/s kW kW Randamentul efectiv Fluxul termic pierdut prin apa de racire Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate η e % kW kW 198 .

199 . Se indica de asemenea masurile propuse pentru reducerea pierderilor de energie termica. La intocmirea referatului.2. Restul bilantului termic kW kW Fig.Fluxul termic pierdut prin ardere incompleta. pe baza rezultatelor masuratorilor si a calculelor se va intocmi schema grafica a bilantului termic.2 Diagrama fluxurilor de caldura iesite din conturul de bilant termic al unui motor. 21. ca in figura 21.

Partile componente ale unui motor cu ardere interna cu piston sunt: Mecanismul motor este alcatuit din doua parti si anume: 200 .22. Puterea nominala : 135 CP (99. Ordinea de aprindere : 1-5-3-6-2-4.1). partile principale ale unui motor cu ardere interna cu piston se vor ilustra pe un motor Diesel de tipul SAVIEM 797-05. racire cu apa.Tipul motorului : 4 timpi in linie. Momentul motor : 370 N. (fig. 7. 2. Cursa pistonului : 112 mm. 4. Raportul de compresie : 18 : 1 . Consum specific minim de combustibil : 168 g/kWh 10. Numarul cilindrilor : 6 in linie. organe de masini si sisteme auxiliare. Masa motorului : 455 kg 11. Alezajul : 192 mm. 8. 9. În cadrul lucrarii. Cilindreea : 5488 cm3. menite a transforma energia de reactie chimica a combustibilului in lucru mecanic. 3. ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON. un ansamblu de sisteme auxiliare si aparate de masura si control al functionarii.22. a carui caracteristici principale sunt: 1.m la 1700 rot/min.2 kW) la 3000 rot/min.1 Organologia motoarelor cu ardere interna cu piston Un motor cu ardere interna reprezinta o masina complexa alcatuita dintr-un sistem de mecanisme. A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR 22. Un motor cu ardere interna este o masina complexa alcatuita dintr-un sistem elementar numit mecanism motor. 5. 6.

Ansamblul de sisteme auxiliare se compune din: . 3 . 7 .biela. 22.arbore cu came. Fig.10 – supape de admisie. 5 . Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti: conductele de gaze (colectoarele) care transporta si distribuie fluidul proaspat intre cilindri. 2 . colectoarele care colecteaza si transporta gazele de ardere in atmosfera. 3 .1 Sectiune printr-un motor: 1. 6 .clindri.carter inferior.partea fixa care cuprinde carterul superior în care se gasesc cilindrii 4. 4 . sistemul de joasa presiune prin care combustibilul circula la presiuni de cateva atmosfere.sistem de distributie.pompa de ulei.chiulasa. mecanismul care comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare a cilindrilor. refulare.22.partea mobila numita mecanismul biela-manivela care cuprinde trei organe principale: 1 pistonul. 11.arborele motor sau arborele cotit. amortizorul sau amortizoarele de zgomot.sistemul de distributie a gazelor.. prin care combustibilul circula la presiuni de sute de bari.1). 9 . chiulasa 5 si carterul inferior sau baia de ulei 6 (fig. 2 –biela. . 8 .piston. Sistemul de alimentare cu combustibil a unui MAC se compune din doua parti: sistemul de inalta presiune sau sistemul de injectie. care cuprinde ansamblul tuturor organelor care permit umplerea periodica a cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea periodica a gazelor de ardere din cilindrii motorului in atmosfera.arbore cotit. 201 .

Presiunea uleiului este: • la mers in gol (500 rot/min) 0.2 Organologia turbinelor cu gaze În instalatiile de turbine cu gaze are loc transformarea energiei chimice a combustibililor in energie termica. montat in fata motorului. de obicei doua legate in serie. . Fata de motoarele cu ardere interna. si conducte de joasa presiune. cu circulatie fortata sub presiune este format din: pompa de ulei 7 (fig. pentru ca apoi in turbina cu gaze energia potentiala a gazelor de ardere sa se transforme in energie cinetica si aceasta.1. filtrul de ulei . instalatiile de turbine cu gaze au avantaje datorate caracteristicilor functionale ale motoarelor rotative. servind la rotirea arborelui turbinei. precum si posibilitati de utilizare a unor combustibili ieftini si de realizare a unor instalatii cu puteri unitare ridicate.90oC.format din electromotor (demaror) si bateria de acumulatoare. montat pe butucul arborelui cotit. etc. 22.8 . Sistemul de joasa presiune este alcatuit din pompa de alimentare. constituie avantajele instalatiilor de turbine cu gaze fata de cele cu abur.sistemul de pornire . in camera de ardere. radiatorul de apa. 202 .1) cu roti dintate cu angrenare interioara. Presiunea de injectie pentru un motor de tipul SAVIEM 797-05 este 190 ± 8 at. actionata prin curea trapezoidala de la fulia arborelui cotit. de tip centrifugal. cu sase palete. Lipsa generatorului de abur si a condensatorului. .1). Temperatura de lucru a lichidului de racire: 80 . turometru. filtrele de combustibil. cu toate instalatiile aferente lor.22. injectoarele si conducte de legatura.22.4 bar. . ventilatorul 13.sistemul de racire este cu lichid de racire (apa sau antigel) cu circulatie fortata in circuit inchis si reglarea temperaturii prin termostat si jaluzele. care este actionata de arborele cotit. La MAS sistemul de alimentare cuprinde carburatorul în care are loc formarea amestecului carburant (combustibil si aer) care este introdus în galeria de admisie. in energie mecanica.Sistemul de injectie este alcatuit din pompa de injectie antrenata de la arborele cotit al motorului prin intermediul sistemului de distributie alcatuit din pinioane cu roti dintate sau curele de distributie. Aparatura de control este alcatuita din termometre. manometre. posibilitatea pornirii rapide si a realizarii relativ simple a unor instalatii mobile. unde combustibilul este injectat in aerul provenit de la compresor.4 bar • turatia maxima (3000 rot/min) 3 . numite conducte de inalta presiune . Este format din: pompa de apa 12 (fig.sistemul de ungere. supapa de descarcare.

203 . La motoarele cu reactie. Forta de reactiune care asigura inaintarea avionului nu se aplica direct asupra motorului.3 Organologia unui motor cu reactie Principalul domeniu de utilizare a motoarelor cu reactie este aviatia. Ca dezavantaje se pot aminti: puterea unitara mai mica. turbina cu gaze. ci prin intermediul propulsorului (elicei). la motoarele cu reactie forta de tractiune nu scade cu cresterea vitezei de zbor. consum mare de materiale aliate. 22. masele de gaze sunt deplasate chiar de catre motor. actioneaza elicea prin intermediul careia se produce o forta care se consuma pentru a deplasa inapoi si lateral in sens contrar deplasarii avionului. necesar camerelor de ardere etc. siguranta in functionare mai redusa. in comparatie cu motorul cu piston.2 Schema functionala a unei instalatii de turbine cu gaze. Avionul inainteaza datorita fortei de reactiune a masei de aer deplasata de elice. Motoarele cu reactie difera de motoarele cu piston si elice prin principiul de producere a fortei de tractiune. o mare masa de aer antrenata de paletele elicei. greutatea si gabaritele mai reduse. unde a devenit tipul de motor predominant. recuperatoarele de caldura (fig.Fig. Partile principale ale unei instalatii de turbina cu gaze sunt: compresorul. 22. instalat pe un avion.2). Spre deosebire de motoarele cu piston si elice. camera de ardere. Motorul cu piston. 22. fac ca ele sa fie indicate pentru conditii de zbor de mare viteza. deci forta de tractiune. la care forta de reactiune. scade odata cu cresterea vitezei de zbor. deci forta de reactiune se aplica direct asupra motorului. precum si constructia lor mai simpla. Aceasta particularitate a motoarelor cu reactie.

Fig. camera de ardere.compresoare dinamice. micsorarea acestui volum pana la ridicarea corespunzatoare a presiunii si evacuarea gazului la aceasta presiune. Din aceasta grupa fac parte compresoarele cu piston.3 este prezentata schema unui turboreactor tip RD . 22. dispun de un cilindru in care se gaseste un "piston" cu miscare rotativa.compresor axial.camera de ardere.). Aceste compresoare sunt utilizate pentru realizarea de presiuni inalte si foarte inalte (1000 bar). .3 Schema unui turboreactor: 1. 3. Compresoarele volumice sunt acelea la care ridicarea presiunii gazului se face prin inchiderea lui intr-un anumit volum. 5 – efuzor. 204 . 6 – turbina cu gaze. in care se deplaseaza liniar si alternativ un piston si compresoarele volumice rotative.compresoare volumetrice.4 Organologia unui compresor Compresoarele sunt masini consumatoare de lucru mecanic cu ajutorul carora se ridica presiunea gazelor. de asemenea. compresoarele se pot clasifica in doua mari grupe si anume: . care dispun de un cilindru. 2. compresorul. Dupa principiul de functionare. 4 – con de evacuare. turbina cu gaze si efuzorul reactiv. Cel mai raspandit tip de motor cu reactie in aviatie este turboreactorul. 22. Principalele elemente ale unui turboreactor sunt: difuzorul. În figura 22.difuzor. care. la debite de gaz relativ mici (450 cm3/min.10 cu compresor axial.

. La compresoarele centrifugale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte centrifugale.turbocompresoare daca .. 6 bar si debite ce pot depasi 10.Compresoarele dinamice sunt acelea la care ridicarea presiunii se face transferând gazului energia cinetica.000 m3/min. cu ajutorul unui rotor paletat.ventilatoare daca La compresoarele axiale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte gazodinamice ce actioneaza asupra moleculelor de gaz. prin intermediul unui rotor paletat. forte determinate de asemenea. dupa care urmeaza transformarea acesteia in energie potentiala de presiune. Fig. În functie de raportul dintre presiunea de refulare pr si presiunea de aspiratie pa se numesc: . 22.4 Schema de principiu a unui compresor 205 . aduse intr-o miscare de rotatie cu ajutorul rotorului paletat. Sunt utilizate pentru presiuni de 5 .turbosuflante daca . procesul avand loc in mod continuu. ce se exercita asupra moleculelor de gaz. Din aceasta grupa fac parte compresoarele centrifugale si compresoarele axiale. În cadrul lucrarii se va arata organologia unui compresor cu piston.

supapa de refulare SR prin care. a doua. pistonul P si chiulasa CL. in care sunt montate doua supape. numita supapa de aspiratie SA. in principiu.Un compresor cu piston se compune. dupa comprimare se evacueaza (refuleaza) gazul din cilindru. Compresorul cuprinde si camera de aspiratie CA si camera de refulare CR. Una dintre supape permite intrarea (aspiratia) gazului in cilindru.22.4): cilindru C. din urmatoarele elemente(fig. 206 .

În acest caz placa de achizitie este montata în calculator. care permite vizualizarea presiunii de injectie pentru fiecare racord de refulare al pompei de injectie. placa de achizitie si comanda DAQ si un calculator IBM-PC. a rezultat ca o debitare neuniforma a combustibilului are o influenta negativa aupra functionarii si parametrilor motorului. Cercetarea influentei neuniformitatii debitarii asupra parametrilor motorului. 23.2. <> Fig. senzorii fiind legati prin intermediul modulelor de conditionare a semnalului. Toate semnalele achizitionate au ca variabila independenta timpul. Schema principiala de achizitie a semnalului de la care s-a plecat in realizarea instalatiei este prezentata in figura 23.1. s-a ajuns la concluzia ca este util sa se realizeze o instalatie care sa indice permanent neuniformitatea debitarii. De aceea. In acest scop s-a conceput si realizat o instalatie care cuprinde traductori. ceea ce necesita un volum mare de munca si timp.23. 207 .1 Schema de principiu pentru achizitionarea datelor Schema instalatiei realizata si montata pe un motor 797-05 se poate vedea in figura 23. DETERMINAREA INFLUENTEI NEUNIFORMITATII PRESIUNII DE INJECTIE DEBITATA DE O POMPA DE INJECTIE ASUPRA PARAMETRILOR UNUI MOTOR Din studiile teoretice si din rezultatele incercarilor experimentale efectuate. presupunea montarea pe motor a unor pompe de injectie cu neuniformitati cunoscute. care a fost prezentata in lucrarea 19.

2 – corpul traductorului. <> 23. Etalonarea traductoarelor s-a facut cu ajutorul unei instalatii denumita pompa de etalonat manometre. Ele sunt de tipul traductoarelor modulatoare al caror principiu de functionare consta in folosirea unei fractiuni din energia sistemului supus masurarii pentru modificarea unei marimi de circuit electric. Pentru reprezentarea marimilor masurate respectiv a presiunii de injectie s-a folosit programul de 208 .<> Fig. 23.3 Traductor pentru masurarea presiunii: 1 – marca tensometrica. Pentru minimalizarea erorilor puntea se echilibreaza inainte de inceperea masuratorilor. Instalatia se compune din traductoare de presiune montate la iesirea din pompa de injectie dupa racordul de refulare al caror element sensibil sunt marcile tensiometrice si care transmit semnalul la o punte tensiometrica de unde semnalul ajunge la un calculator IBM-PC dotat cu o placa de achizitie si comanda DAQ.3. Traductoarele sunt o realizare proprie. Semnalul dat de traductoare ajunge la puntea de masurare. configuratia lor putand fi vazuta in figura 23.2 Instalatie pentru determinarea presiunii de injectie Instalatia permite masurarea presiunii de injectie debitata de cele 6 racorduri de refulare ale pompei de injectie cu distribuitor rotativ care echipeaza motorul respectiv.

7. 23. 23.4.achizitii de date LabView. 23.5 Variatia presiunii de injectie 209 . 23.5.4 Schema de achizitie a datelor Pe baza celor aratate s-au putut obtine urmatoarele diagrame de variatie a presiunii de injectie prezentate in figura 23.6. Din cadrul vastei bibliografii a acestui program s-a selectat si realizat schema de achizitii prezentata in figura 23. Fig.

210 .6 Variatia presiunii de injectie daca se obtureaza alimentarea unui injector.<> Fig. 23.

Neuniformitatea presiunii de debitare care a putut fi calculata din diagramele prezentate sunt de 3%. Pe baza neuniformitatilor calculate dupa diagramele din figurile 23.Fig. 23. 211 . folosind un program de reprezentari grafice si masurand pe stand turatia motorului.8.9.75% si respectiv de 117% in cazul celei mai mari neuniformitati. Realizarea acestor neuniformitati similare cu cele din realitate s-a obtinut prin intreruperea partiala a alimentarii cu combustibil a unui injector. indicatia franei hidrulice si consumul de combustibil s-au calculat parametrii energetici si economici ai motorului. 23.7 Variatia presiunii de injectie daca un injector functioneaza necorespunzator.

23. 23.1 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr.9 Caracteristica de turatie pentru putere. puterea. Se va insista asupra influentei neuniformitatii de debitare asupra parametrilor mai importanti ai motorului: consumul specific de combustibil.Fig. Marimea Simbol U/M Pompa de injectie rotativa Pompa de injectie în linie 212 . Fig.8 Caracteristica de turatie pentru consum orar.2 Mersul lucrarii. Rezultatele se centralizeaza in tabelul 23. Cu datele obtinute se pot trasa curbele caracteristice ca in lucrarea 20.1. Tabelul 23. 23. momentul si randamentul efectiv al motorului.

1 Notiuni generale Efectul turbionar de racire a fost descoperit in anul 1931 de catre Ranque si consta in separarea energetica a unui curent de gaz compresibil si viscos. Momentul efectiv 6. Puterea efectiva 8. Timpul 5. SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT TURBIONAR 24. 1. Forta de franare 4. Turatia 2. 24.crt. Neuniformitatea % 3. care se destinde intr-un ajutaj dispus tangential in raport cu o conducta. Viteza unghiulara 7. Randamentul efectiv - Neuniformitatea se calculeaza cu relatia din lucrarea nr.19. in care in loc de debitul maxim respectiv minim se ia presiunea maxima si presiunea minima debitata de pompa de injectie. 213 . Consumul specific efectiv 9. Rezultatul acestei separari este formarea a doi curenti de gaz.

Mecanismul efectului de separare energetica.24. 4.7 r1 miscarea axiala practic se anuleaza. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque): 1. iar la valori mai mici ale lui r se remarca o miscare axiala intensa spre sectiunea in care este dispus ajutajul. iar curgerea se apropie de o curgere potentiala. fiind evacuate prin orificiul diafragmei 3. curentul turbionar format se extinde pe raza pana cand presiunea statica in zona periferica devine egala cu presiunea din zona centrala.ajutaj.24. Profilul vitezei in diferite sectiuni scoate in evidenta faptul ca in tub are loc o variatie importanta a componentei tangentiale a vitezei wt . ce caracterizeaza tubul Ranque. 3.1.unul cu temperatura mai mare si unul cu temperatura mai mica decat a gazului ce intra in ajutaj. iar cele periferice se incalzesc si parasesc tubul prin ventilul de reglare 5.capatul cald. este urmatorul: dupa iesirea din ajutaj. Aceste modificari sunt insotite si de variatii ale temperaturilor curentilor de gaz rece si cald. Pentru r = 0. adica de un vartej liber.1 [18]. Fig. Prin reducerea sectiunii de curgere a ventilului are loc o crestere a debitului de gaz rece prin diafragma. In momentul formarii vartejului liber componenta axiala a 214 .diafragma. Schema generala a curgerii gazului intr-un tub Ranque este prezentata in figura 24.capatul rece. La destinderea gazului in ajutaj se formeaza un curent circular intens. caracterizat prin faptul ca straturile de gaz aflate in vecinatatea axei tubului se racesc. Fig. 6.2. Referitor la componenta axiala wx se constata ca straturile periferice ale curentului se deplaseaza cu viteze moderate catre ventilul de reglare. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque) este prezentata in figura 24. 2. insotita de scaderea corespunzatoare a debitului de gaz cald.cilindru.2 Distributia vitezelor. in functie de raza tubului wt = f (r).ventil de reglare. 5.

pa . isi modifica in mod corespunzator temperatura. Dmf . Schema instalatiei de masurare este prezentata in figura 24. Datorita gazului care patrunde in continuare in tub. vartejul liber format este obligat sa se deplaseze catre ventilul de reglare. Tc. astfel ca pe de o parte vartejul se extinde spre axa tubului. pf . iar pe de alta parte se formeaza un gradient axial de presiune care obliga particulele de gaz intrate in zona axiala sa-si inverseze sensul de miscare si sa se deplaseze deci spre sectiunea orificiului. In timpul acestei deplasari viteza periferica a vartejului se micsoreaza ca urmare a viscozitatii gazului si a interactiunii sale cu peretele tubului. pc . Dma. 24.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru aprecierea cantitativa a efectului turbionar se introduc urmatoarele notatii: Ta. Pe masura ce viteza periferica scade. se reduce si gradientul radial al presiunii statice.vitezei poate fi considerata nula. Dmc. 215 . In timpul acestui proces are loc atat un transfer de energie cinetica cat si un schimb de caldura turbulent intre curentii de gaz care.temperatura si presiunea curentului de gaz cald.caderile de presiune pe diafragme pentru gazul cald si rece. ∆ pc.debitul masic corespunzator celor trei curenti de gaz.temperatura si presiunea gazului comprimat la admisie. ∆ pf .temperatura si presiunea curentului de gaz rece. Tf.3.

conducta cu gaz rece. (24. 9.2) avand semnificatia cresterii temperaturii curentului cald.conducta cu gaz cald.24. 216 . se citesc la aparatele indicatoare presiunile si temperaturile pe cele trei conducte precum si caderile de presiune pe diafragme.3). Dupa deschiderea ventilului de alimentare cu gaz comprimat si stabilizarea procesului. 6. 3.tub Ranque. Avand in vedere ca cele doua debite se masoara in acelasi mod fractiunea µ (24.termometre.Ta . 5) unde: (24.manometre diferentiale.3 Instalatia experimentala pentru separarea energetica a aerului comprimat: 1. (24. 5diafragma. ∆ Tc = Tc . 8. 4. 2. 7.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Pentru prelucrarea rezultatelor se introduc urmatoarele marimi caracteristice: ∆ Tf = Ta . se poate scrie sub forma: (24. 3) numit fractiune de gaz rece.Fig.ventil de reglare.1) care reprezinta scaderea temperaturii curentului rece. 24.conducta de alimentare cu gaz sub presiune.manometre. 4) Pentru aprecierea economicitatii tubului se defineste randamentul intern η care reprezinta raportul dintre diferentele de temperatura ∆ Tf si ∆ Ts : (24.Tf . (24.

4. 217 .4 Graficul variatiilor de temperatura functie de fractiunea de gaz rece.6) si are semnificatia variatiei temperaturii la destinderea adiabata reversibila a gazului de la pa la pf . precum si randamentul intern utilizand relatiile (24.1) si (24.1 Valori masurate si calculate.2).5). Rezultatele masuratorilor si calculelor se trec in tabelul 24. < > Tabelul 24.4). (24. (24. 9) Pe baza masuratorilor efectuate se calculeaza ∆ To si ∆ Tf cu relatiile (24. 24.9) si (24.8).7) si (24. 7) Densitatile aerului pentru cele doua stari se calculeaza cu relatiile: (24. (24. Fig.1 si in final se traseaza graficul ∆ Tf = f1 (µ ) si ∆ Tc = f2 (µ ). fractiunea de gaz rece folosind expresiile (24. care calitativ este redata in figura 24.6). 8) (24.

Principiul de functionare al unui ejector se bazeaza pe transferul de energie de la fluidul care se deplaseaza cu viteza mare (fluid motor).1 Notiuni generale Ejectorul sau compresorul cu jet este un dispozitiv destinat comprimarii sau deplasarii gazelor. [18]. 2. 5.Nr. precum si variatia presiunii statice si a vitezei in lungul ejectorului sunt prezentate in figura 25. la un alt fluid (ejectat). 3. Schema de principiu a acestui dispozitiv. crt. STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTRUN EJECTOR 25. 6. pa [Pa] Ta [K] pc [Pa] Tc [K] Pf [Pa] Tf [K] pb [Pa] ∆ Tc [K] ∆ Tf [K] µ [-] η [%] 1. 25. 218 . vaporilor si lichidelor.1. 4.

In difuzorul ejectorului are loc procesul de comprimare a amestecului care este reprezentat prin adiabata reversibila 3-4s. prin transformarea energiei potentiale de presiune in energie cinetica. avand la intrare in ejector starea 1.2) exprima amestecul fluidului de ejectie. viteza fluidului de ejectie creste de la wo la w1.2 Diagrama h-s a proceselor de destindere si de comprimare din ejector. 7conducta de evacuare a amestecului fluid.1 Schema ejectorului: 1. In difuzor energia cinetica a amestecului (care intra in difuzor cu viteza w3) se transforma in energie potentiala de presiune. 5.1).camera de distributie. Fluidul activ. <> Ca urmare a diferentei de presiune p2 . real dupa transformarea 1-1r. evolueaza dupa procesul teoretic 2-2s.camera de amestec. in cursul careia presiunea scade la o valoare p3.difuzor.25. Procesele termodinamice la care sunt supuse cele doua fluide in ejector sunt prezentate in figura 25.25. 219 . fluidul ejectat este aspirat in camera de amestec cu viteza w2 (fig. 3 fanta de aspiratie a fluidului ejectat. 2.p3.25. Starea 3 (fig. de stare 1r cu fluidul ejectat de stare 2r. In ajutajul de ejectie. sau reala 3-4r.2. mai mica decat presiunea fluidului ejectat p2. se destinde in ajutajul de ejectie dupa procesul teoretic (izentropic) 1-1s.25. Fluidul ejectat de stare 2. Fig. 6.ajutaj de destindere. sau real 2-2r.conducta de alimentare cu fluid activ.Fig. 4 .

3. 6. este echipata cu un ejector.12. 5 pentru masurarea debitelor pe conductele de circulatie a fluidelor 6.termometre.difuzor. 12.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Fig. 4. 2. dupa transformari in tabelul de marimi (tabelul 25. ansamblul 7.obturator. cu ajutorul caruia se poate varia debitul de aer antrenat (ejectat). 8. 3 si termometrele 1. 3manometre cu tub de sticla. Instalatia utilizeaza ca fluid activ aer comprimat.manometre cu tub Bourdon.3 Schema constructiva a standului cu ejector: 1.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Se determina urmatoarele marimi: 220 .5-diafragme. 7.Se defineste coeficientul de ejectie "u" ca raportul dintre debitul de fluid ejectat : (25. manometrele 2. 11.25. 10camera de distributie. iar valorile se trec. 9. pentru masurarea starilor fluidelor. 25. a carei schema este prezentata in figura 25. iar ca fluid ejectat aerul atmosferic.fante de aspiratie. apoi se citesc indicatiile acestora. Instalatia experimentala.camera de amestec. Se asteapta stabilizarea regimului de functionare.conducte.11.10. 1) 25.1). Ejectorul este prevazut cu un obturator 8. care se atinge cand indicatiile aparatelor de masura raman constante in timp. Pentru efectuarea masuratorilor se deschide robinetul de reglaj 9 de pe conducta de alimentare cu aer comprimat si se fixeaza un anumit regim de lucru prin reglarea deschiderii sectiunilor de aspiratie a fluidului ejectat (aerul atmosferic) in camera de amestec cu ajutorul obturatorului.robinet de reglaj. diafragmele 4.

- presiunea absoluta a fluidului de ejectie,
(25. 2)

- presiunea absoluta a amestecului in camera de amestec,
(25. 3)

- presiunea absoluta a amestecului in conducta de refulare,
(25. 4)

unde: iar

sunt presiunile indicate de manometrele 2 montate in amonte si aval de ejector, este indicatia manometrului 3 montat pe ejector.

Pe baza indicatiilor manometrelor diferentiale montate pe diafragme si a metodelor de calcul prezentate in lucrarea "Determinarea debitelor prin metoda strangularii", se calculeaza debitul fluidului activ si al amestecului Dm. Debitul fluidului ejectat este:
(25. 5)

Coeficientul de ejectie se calculeaza cu relatia (25.1). Dupa efectuarea masuratorilor si calculelor, rezultatele acestora din urma se trec in tabelul de marimi si se reprezinta caracteristicile ejectorului, definite prin curbele: si

Tabelul 25.1 Valori masurate si calculate.

Marimea

Notatia

U.M.

Relatia de calcul

Valoarea 1 2 3 4 4 5 6

0

1

2
221

3

Presiunea absoluta a fluidului activ Presiunea absoluta in camera de amestec Presiunea fluidului ejectat Diferenta de presiune pe diafragma 4 Presiunea fluidului ejectat dupadiafragma 4 Raport de destindere Debitul de fluid de ejectie Presiunea absoluta a amestecului Diferenta de presiune pe diafragma 5 Debitul amestecului

p’1

Pa

rel. (25.2)

p3

Pa

rel. (25.3)

p2

Pa

∆ p’1

Pa

p1

Pa

Dm1

kg/s

p4

Pa

rel. (25.4)

∆ p’2 Pa

Dm

kg/s

Dm=ε ktα Ao. .

Debitul ejectat

Dm2

kg/s

rel. (25.5)

222

Coeficient de ejectie Presiunea barometrica

u pb

Pa

rel. (25.1)

26. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE
26.1 Generalitati

Incalzirea si racirea fluidelor care curg monofazic prin interiorul sau exteriorul unor suprafete solide, in forma de conducte (tevi) cilindrice sau de alta forma, canale cu sectiuni geometrice diferite in prezenta unor suprafete extinse, reprezinta una dintre cele mai importante si frecvente procedee tehnice de transfer de caldura. Prin aplicarea lor, gabaritul schimbatoarelor de caldura se reduce, scade consumul specific de material pe unitatea de putere termica transferata si in consecinta scade si pretul de cost al produselor. Prin realizarea suprafetelor extinse se obtin asa numitele "sisteme conductiv-convective". Aceste sisteme sunt realizate cu precadere pentru fluidele care realizeaza coeficienti redusi de convectie (de exemplu gazele arse, aerul sau alte fluide gazoase).
223

Conform relatiei lui Newton, fluxul de caldura transmis se determina cu relatia:
[W] (26.1)

unde: α este coeficientul de convectie termica, in W/(m2K) ; A - suprafata de transfer de caldura, in m2; tp si tf - temperatura medie a peretelui respectiv a fluidului, in oC. Din relatia (26.1) rezulta ca pentru o diferenta de temperatura data intre temperatura fluidului si a peretelui si o valoare mica a coeficientului de convectie termica α , cresterea fluxului de caldura se poate face prin marirea suprafetei A. Extinderea suprafetei de transfer de caldura se poate realiza prin prevederea unor nervuri cu diverse forme geometrice (longitudinale, radiale, aciculare etc) atasate unei suprafete suport (de baza), executate din acelasi material sau din materiale diferite cu peretele suport. În figura 26.1 sunt prezentate cateva suprafete extinse, atat spre exteriorul cat si spre interiorul sistemului de curgere.

Fig. 26.1 Exemple de suprafete extinse:
a – nervura longitudinala cu profil rectangular; b – nervura longitudinala cu profil trapezoidal; c – nervura longitudinala cu profil parabolic; d – tub cilindric cu nervuri longitudinale; e – bara cilindrica; f – bara conica; g – bara parabolica; h – nervura inelara rectangulara; i – nervura inelara trapezoidala.

224

26.4 si 6.nervuri cu profil triunghiular cu z =2. Pentru calculele de dimensionare sau de verificare ale schimbatoarelor de caldura cu suprafete extinse este valabila relatia: [W] (26. ∆ tmed – diferenta medie logaritmica de temperatura intre cei doi agenti termici.<> Fig.K). (z reprezinta numarul de nervuri). 225 . In figura 26. b.3.2) in care k este coeficientul global de transfer de caldura.2 Suprafete extinse longitudinale in interiorul tubului: a. in oC. in W/(m2.2 sunt prezentate nervurarile interioare longitudinale montate la standul experimental prezentat in figura 26.idem cu profil dreptunghiular.

respectiv la suprafata nervurii. si suprafata de baza Ao1 in m2 cu temperatura to1 in oC.< center> Fig. avand temperatura t1 in oC.modul experimental. [-] (26.suport. 7.4) 226 .tronson de legatura. [W] (26.4) Diferenta de temperatura t1 – tn1 poate fi exprimata in functie de diferenta t1 – t01 cu ajutorul notiunii de randament al nervurarii.omogenizator de gaze arse.arzator de gaz metan. 5.26. 26. 26. suprafata nervurilor An1 in m2 cu temperatura tn1 in oC. 2. 3. care se transmite prin convectie de la un fluid 1.3 Schema instalatiei experimentale pentru determinarea schimbului global de caldura prin suprafete extinse: 1. 6.2 Probleme specifice de calcul Fie fluxul termic in W.ambrazura si dilutie gaze arse. in [W] (fig.3) unde α o1 si α n1 reprezinta coeficientii de convectie termica la suprafata de baza.tub pentru masurarea debitului si analize gaze. 4.

Se poate scrie prin urmare: [] si rezulta: [W ] Intrucat suprafata nervurilor este foarte mare in comparatie cu suprafata de baza (An > > Ao). in K) si δ p grosimea peretelui de baza.5) Acelasi flux termic se transmite prin conductie prin peretele de baza. Dupa ce a traversat peretele. a carui suprafata medie se noteaza cu Am. . In aceasta situatie se poate admite ipoteza simplificatoare α o ≅ α n si deci α o1 ≅ α n1 = α 1.6) unde λ p reprezinta conductivitatea termica a peretelui. in regim stationar de transfer termic. obtinandu-se: [W] (26. in m. to2 – temperatura pe suprafata a doua a peretelui. acest flux termic se transmite prin convectie fluidului 2. fiind dat de relatia: [W] (26.caldura care s-ar transfera intre fluid si nervura in cazul ideal. An-suprafata neta nervurata (diferenta dintre suprafata totala si suprafata bazelor nenervurate). in care temperatura nervurii ar fi aceeasi pe toata inaltimea ei "h" si egala cu temperatura suprafetei de baza to. primul termen din relatia de mai sus este foarte mic in comparatie cu cel de-al doilea termen. in oC. de la suprafata peretelui si se exprima cu relatia: [W] (26.7) 227 .in care: este fluxul termic schimbat intre fluid si nervura ce are temperatura tn.

[W] (26.12) Expresia: [-] (26. iar k1 si k2 sunt coeficientii globali de transmitere a caldurii raportati la suprafata A1. in W/ (m2. t2 – temperatura fluidului de pe fata a doua a peretelui (fluidul 2). rezulta: [K/W] (26.5).9) Tinand seama de expresia uzuala a schimbului de caldura intre doua fluide separate prin intermediul unui perete. din relatia (26.8) temperaturile peretelui to1 si to2.unde α o2 este coeficientul superficial de transfer termic de la fata peretelui la fluidul 2.10) unde: A1 = Ao1 + An1 si A2 = Ao2 reprezinta suprafetele extinse in contact cu fluidul 1 respectiv cu fluidul 2.K). respectiv la suprafata A2. in oC.13) 228 .6) si (26. Se considera ca peretele 2 nu este nervurat. astfel rezulta: [(m2. (26. in m2.10) se obtine: (26.8) Eliminand din relatiile (26.1 1) unde Ao1 = A1 – An1 si Ao2 = A2 . Ao2 – suprafata de baza a fetei a doua a peretelui. Notand: α o2 = α 2 se obtine: [W] (26.K)/W] (26.

3). datorita caderii de temperatura in nervura. se cere determinarea randamentului nervurarii. in m. α n1. . in comparatie cu absenta nervurarii. astfel incat in aceasta lucrare. expresia randamentului peretelui nervurat este de fapt: (26. se prezinta un exemplu de program de calcul redat in figura 26. Tinand seama ca An = A – Ao.12) ia forma: (26. to. tn.13) si (26. pentru a avea o vedere de ansamblu mai completa asupra unor marimi care intervin in schimbul global de caldura prin suprafete extinse.1 6) Pentru alte detalii privind calculul transferului de caldura prin suprafete extinse se recomanda studiul literaturii de specialitate [ 3] [ 17] [ 20] . iar dm reprezinta diametrul mediu logaritmic.elemente mai greu de stapanit decat elementele geometrice. In cazul tevilor (tuburilor) cu diametrul interior d1 si diametrul exterior d2 rezulta .1 4) si arata cu cat se micsoreaza eficacitatea suprafetei totale.se numeste randamentul peretelui nervurat pe partea fluidului 1. Pentru cazul ideal al temperaturii constante tn = to rezulta η n = 1 si η = 1. conform celor redate in figura 26.5 din figura 26. Spre informare. tn1.3. se determina pe cale experimentala eficienta nervurarii prin suprafetele extinse prezentate. Din relatiile (26.. α o1.. program intocmit pe baza unui calcul de transfer de caldura 229 .14). si unde l – reprezinta lungimea tubului. prin montarea respectiv scoaterea nervurilor din tub (poz. to1. In cazul suprafetelor nervurate plane se poate scrie: Am = Ao1 = Ao2. In acest scop trebuie sa fie cunoscute marimile: t1.2. t2..3. dat de relatia: (26.5. Folosind relatiile (26. to2.12) rezulta ca pentru calculul coeficientului global de transfer de caldura k. expresia (26. Nervurarea si lipsa acesteia se poate realiza la instalatia experimentala prezentata in figura 26.26.1 5) Dupa unii autori produsul se numeste coeficient aparent de convectie.

4 Schema fluxurilor de caldura transmise intr-un sistem de schimbator de caldura gaze arse. 230 . la un acelasi flux de caldura intrat.4. debit si temperatura. Eficienta transferului de caldura prin suprafetele extinse ε . precum si parametrii agentului termic secundar (apa).(neprezentat in cazul de fata).apa. de caldura transmis in lipsa acestora.fluxul .6.17) unde: este fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse. si a variatiei temperaturii in pereti despartitori. Instalatia experimentala prezentata in figura 26.3 permite efecutarea unor masuratori specifice legate de modul in care se realizeaza transferul (schimbul) de caldura prin suprafete extinse. [%] (26. analiza chimica a gazelor arse. debit si temperatura. considerandu-se si unele relatii criteriale de calcul pentru α .3 Efectuarea masuratorilor. Schimbatorul este prevazut la interior cu suprafete extinse de tip nervura cu sectiune constanta. fata de cazul lipsei acestora. se defineste prin raportul dintre caldura preluata de fluidul secundar in cele doua cazuri. avand la baza datele si elementele prevazute in figura 26.26. Se pot masura parametrii agentului termic primar (gazele arse). astfel: Fig. 26. a calculelor si a interpretarilor. prezentate in figura 26.

2. Se impune si determinarea fluxului de caldura intrat. pentru cele doua cazuri (fara si cu suprafete extinse).(t2e-t1i) [ kW] (26. = D2. in tabelul 26.5 %).5 Schema logica de calcul a schimbului global de caldura prin suprafete extinse. aceasta este: = 4.K).5 %. Astfel se vor si nu pot fi masurate oricum. Trebuie respectata conditia ca fluxul de caldura intrat cu agentul primar sa fie aproximativ constant (cu o eroare de ± 1.Experimental se determina cele doua fluxuri de caldura: si efectua masuratorile prevazute in tabelul 26. . = D’2. Esential la aceasta 231 . t’2e .19) in care: .18) .1. . reprezinta caldura specifica la presiune constanta a agentului secundar (apa).(t’2e-t’1i) [ kW] (26. acesta trebuind sa fie acelasi in limita unei erori de circa 1. celelalte marimi au ≅ semnificatia celor prezentate in tabelul 26. 26. conform relatiilor: Fig.1.1863 kJ/(kg. la temperaturile t2e. se trec valorile masurate pentru determinarea fluxului de caldura intrat. Astfel.

a debitului de gaze arse D1. D2 Temperatura apei la intrare. (26.M. D’2 Temperatura apei la intrare. Nr . t’2e kg/s o C o C kW 3 Eficienta transferului de caldura. considerat agent termic primar.) Tabelul 26. ε % Astfel. (Nota: S-au utilizat notatiile prezentate in schema logica de calcul din figura 26. 1 Fluxul de caldura transmis in lipsa suprafetelor extinse Marimea finala Denumire si simbol Marimea primara Denumire si simbol Debitul apei. t2i Temperatura apei la iesire.5. t2e U. fluxul de caldura intrat cu agentul primar se calculeaza cu: = t1i [ kW] . crt .determinare este evaluarea in baza masuratorilor. t’2i Temperatura apei la iesire.1 Marimi experimentale pentru calculul eficientei transferului de caldura prin suprafete extinse plasate in interiorul unui tub. 1 Valoare 2 3 kg/s o C o C kW 2 Fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse Debitul apei.20) iar fluxul de caldura iesit cu agentul termic primar se determina cu relatia: 232 .

(Lo = 9. [ kW] (26. po-presiunea la starea normala fizica. in consecinta aceasta valoare va trebui adusa la conditiile normale de [ m3N/s] . specifica medie a gazelor arse la intrare. cu relatia: [-] (26. se poate calcula prin trei metode relativ diferite. 01325. . sunt trecute rezultatele masuratorilor pentru calculul debitului pentru fluxurile termice si . in kJ/(m3N.caldura este debitul gazelor arse intrate in tronsonul (tubul) de masurare.temperatura starii normale. tgitemperatura gazului masurata la intrarea in instalatie.caldura specifica medie a gazelor 3 arse la iesire. λ . po=1.105 N/m2. (26.aerul teoretic necesar arderii unui m3N de gaz metan. . Lo. t1e – temperatura gazelor arse la intrare respectiv la iesire. care se constitue in tot atatea metode de control.23) in care: pb. in N/m2. referinta prin relatia: .787 %). in kJ/(m N.22) in care: este debitul de gaz metan intrat in instalatia de ardere.2. Astfel: 1calculat din controlul procesului de ardere.K).coeficientul excesului de aer.= unde. in m3N/s.21) .Lo [ m3N/s] (26. in oC. in m3N/s. In tabelul 26. . in oC. cunoscand CO2mas si CO2max.24) 233 . λ .. t1i. t1e . Prin masuratori se determina insa debitul de gaz metan la conditiile reale de lucru (nu la starea normala de referinta). pmg sunt presiunea barometrica si presiunea statica (manometrica) a gazului metan din racordul de alimentare. To=273. (pentru gazul metan CO2max=11. respectiv Coeficientul excesului de aer λ poate sa fie citit direct la aparatul care efectueaza analiza gazelor arse sau se poate calcula.15 K .K).54 m3N aer/ m3N gaz metan).

pmg Temp. Tabelul 26.2Valori masurate pentru calculul debitului Nr crt. gaz metan la intrare. excesului de aer. Valoare 1 2 3 Marimea finala Denumire/ simbol Marime primara Denumire/simbol Marime calculata Denumire/simbol U. 1 Debit de gaz. CO2 mas Coef.M. kW 2 Fluxul de caldura iesit cu agentul primar. Dg Presiune barometrica. λ Temp. gaze arse la intrare. . Dgo Continut volumic de bioxid de carbon. Temp.unde CO2mas reprezinta cantitatea de CO2 in % volumetrice din gazele arse analizate. gaze arse la iesire. tgi Debit de gaz la starea normala. pb Presiune manometrica. t1i m3/s N/m2 N/m2 o C m3N/s % - o C Fluxul de caldura intrat cu agentul primar. t1e o C kW 234 .

25) . radicalul exprima viteza teoretica a gazelor arse. in m3N/s. iar cu relatia (26. debitul de aer primar .26) unde: pdin este presiunea dinamica a gazelor arse. in mN/s.2..25) se calculeaza [m3N/s] (26.85 [ mN/s] . (26. (26. in m3/s. Din figura 26.3. ρ og ≅ 1. (26. 235 . aer primar si aer secundar intrate in instalatie.. in m3/s.. in m3N/s si se calculeaza cu relatiile (26.. acestea doua se masoara cu rotametre si debitul de aer secundar incat: . Asa dupa cum rezulta din figura 26. rezulta ca pentru producerea gazelor arse se utilizeaza un arzator de gaz metan in care intra debitul de gaz .88).050 m. wm – viteza medie a gazelor arse.3.D1 calculat din masurarea presiunii dinamice pdin.293 kg/m3N) . masurata in axa conductei.coeficient de pierdere de viteza pe sectiunea de curgere a fluidului.wt =0. ρ og – densitatea gazelor arse la starea normala (avand in vedere valoarea coeficientului excesului de aer mare ≅ 10. in N/m2. aceasta se calculeaza cu relatia: wm = ϕ . d1= 0.0.23). 3calculat din masurarea debitelor de: gaz metan. [ 5] . Astfel [ m3N/s] .27) in care si sunt debitele de gaz metan si aer primar considerate la conditiile de la starea normala fizica. datorat frecarilor (ϕ = 0. in care: d1 este diametrul interior al tubului. respectiv: [ m3N/s] . masurat cu o diafragma. cu ajutorul unui tub Pitot se poate masura presiunea dinamica pdin. ϕ .28) iar.8.

6 se dau valorile prezentate la pct. (26. ∆ tmed simplu [ kW] .K] . Asimplu = π . Asimplu.33) = ks extin. (26. (26.32) in care pentru datele din figura 26.( d1.1 din § 26.29) unde: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0.caderea de presiune pe diafragma.30) avind valorile: t2i. t2e. (26. dupa ce in prealabil se calculeaza ∆ tmed. tgi si tge.293 kg/m3N). (26.623). respectiv Asimplu si As extin. d.31) As extin ≅ [ π .[ m3N/s] . [ oC] . ε . 037 m).4.dn)] [ m2 .d1 + z. ρ oa. t’2e.3. Pentru determinarea marimilor ∆ tmed simplu si ∆ tmed s extin se utilizeaza relatia (26.coeficientul de expansiune al aerului dupa iesirea din diafragma (ε = 0.l [ m2 .densitatea aerului la starea normala de referinta (ρ oa=1. ∆ tmed s extin [ kW] . ∆ pas. Avand in vedere ca: = ksimplu. Marimile care trebuiesc masurate in plus dupa ultimile doua metode (2 si 3) sunt trecute in tabelul 26.diametrul orificiului difragmei (d = 0. (26.35) 236 . t’2i.dm.998). (26. in N/m2. Avand calculate valorile lui si se poate determina valorile coeficientului global k de transfer termic.34) Rezulta: ] ] [ W/m2. As extin.30) evident folosind valorile temperaturilor pentru fiecare caz in parte.

pmap Temp. aerului prim. pdin Valoare 1 2 3 1 m3N/s 2 Debitul de aer primar. Pentru calculul suprafetelor Asimplu si As extin sunt date in cazul de fata urmatoarele marimi: d1 = 50 mm. ∆ pas N/m2 m3N/s 237 . d2 = 56 mm. Presiune dinamica.36) Valorile astfel obtinute se vor compara cu cele prezentate in lucrarea 13 si cu alte date din literatura de specialitate. Pres. pe diafragma. (26.26. la intrare. a = 2. Tabelul 26.M.73 mm. U.[ W/m2K] . dm = 53 mm. (dupa metoda 2 si 3). masurat cu rotametru. b = 6.3. N/m 2 Marimea finala Marime primara Marime calculata Denumire / simbol Denumire/simbol Denumire/simbol Debitul de gaze arse. manometrica a aerului primar. Caderea de pres. numarul de nervuri z = 2.93 mm si dn = 17. tapi m3/s N/m2 o C m3N/s 3 Debitul de aer secundar la starea normala de referinta.08 mm. Debitul de aer primar la starea normala de referinta. Valori masurate pentru calculul lui Nr. 4 respectiv 6 (fig. crt.6).

cu sectiune constanta sau cu sectiune variabila (fig.Punerea in evidenta comparativa a transferului de caldura actionandu-se asupra formei sectiunii nervurii interioare. 4 sau 6.Punerea in evidenta a efectului nervurarii interioare asupra transferului de caldura.Fig. Suprafete extinse prin nervuri interioare: a.-cu sectiune variabila z = 6.26.26. 4.Determinarea transferului de caldura realizat prin alte procedee de intensificare a acestuia.3 se pot studia si alte probleme privind transferul de caldura prin suprafete extinse. b. Pe instalatia experimentala prezentata in figura 26.6.26. .6).7) si altele.6).-cu sectiune constanta.4 Alte probleme care pot fi studiate pe instalatia experimentala prezentata. prin efectuarea de masuratori in care sa se pastreze aproximativ constanta viteza de circulatie a agentului termic primar. 3. ca de exemplu introducerea in interiorul tubului a unor generatori de turbulenta (suprafete elicoidale redate in figura 26. 2. . z = 6. ca de exemplu: 1.Determinarea comparativa a transferului de caldura modificand numarul de nervuri interioare z = 2. cunoscandu-se elementele geometrice ale nervurilor (fig. < TD> 26. . . 238 .

.fixat pe o tija.Fig.. b..7 Generatori de turbulenta elicoidali: a.fixat pe o teava.26. < center> 239 .fara suport (simplu). c.

27. INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR
27.1 Notiuni generale

Injectoarele au rolul de a dirija si pulveriza combustibilul in camera de ardere a motorului, in functie de ordinea de functionare a cilindrilor. Injectoarele se impart in doua mari clase: injectoare deschise si injectoare inchise. Injectorul este inchis sau deschis dupa cum orificiul de pulverizare este sau nu controlat de un ac sau de o supapa. Motoarele de autovehicule folosesc injectorul de tip inchis, cu ac. Dupa modul in care se comanda deschiderea acului, injectoarele se impart in trei grupe: cu comanda hidraulica (folosite curent pe motoarele de autovehicule), cu comanda electrica si cu comanda mecanica.
27.2 Descrierea aparaturii si mersul lucrarii

Deoarece injectoarele sunt o parte importanta a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, trebuie acordata o mare atentie verificarii si reglarii lor. La fiecare injector se controleaza calitatea pulverizarii, se regleaza presiunea de injectie a combustibilului si se stabileste marimea cursei de ridicare a acului. Verificarea calitatii pulverizarii consta in urmarirea uniformitatii si finetii pulverizarii jetului, lipsa unor picaturi mari, observabile cu ochiul liber, sau a unor vinisoare de combustibil nepulverizat; momentul optim al incetarii debitarii combustibilului, care este caracterizat printrun zgomot distinct si intrerupt; marimea unghiului de pulverizare a jetului de combustibil si distanta de patrundere a jetului de combustibil. Uniformitatea si finetea pulverizarii poate fi determinata prin metoda analitica sau experimentala (direct sau indirect). Relatiile analitice in general nu prezinta o precizie corespunzatoare. Metodele experimentale constituie un mijloc mai bun de apreciere a calitatii pulverizarii. Picaturile de combustibil obtinute la o singura injectie se capteaza pe un mediu potrivit, astfel ca sa nu se deformeze (in cazul metodelor directe), se grupeaza si se numara cu ajutorul unui microscop. Metodele indirecte la care nu este necesara captarea picaturilor pe un anumit mediu, pot fi: fotometrice, electrice, gravimetrice, fotografice etc. Dispozitivul manual folosit pentru incercarea si reglarea injectoarelor este redat in figura 27.1.

240

Fig. 27.1 Dispozitivul manual pentru incercarea si reglarea injectoarelor 1 - corpul dispozitivului; 2 - element de pompare; 3 - suport pentru fixarea injectoarelor; 4 - manometru; 5 - rezervor cu combustibil; 6 - injector.

Inainte de montarea injectorului, dispozitivul trebuie verificat, apoi se va evacua aerul prin deschiderea robinetului de inchidere prin efectuarea catorva curse cu ajutorul parghiei de mana. Etanseitatea se verifica acoperind cu o placa de cupru racordul la care se prinde injectorul, prin strangerea cu un surub. Se creeaza presiune in interiorul aparatului, iar daca dupa intreruperea pomparii combustibilului, acul manometrului ramane pe loc sau coboara foarte incet (cu maximum 20 bar/min), se poate trece la verificarea si reglarea injectoarelor. Daca pentru presiunea de injectie nu se obtine o pulverizare uniforma si fina, aparand picaturi mari sau vinisoare de combustibil, injectorul trebuie demontat, se spala toate piesele in petrol si motorina, stabilindu-se starea de uzura, apoi se regleaza si se incearca din nou. Unghiul conului de pulverizare se determina prin masurarea diametrului amprentei combustibilului pulverizat la injectarea lui pe un ecran acoperit cu o foaie de hartie. Presiunea de strangere a acului injectorului se verifica cu ajutorul manometrului 4 (fig.27.1) si se regleaza prin rotirea surubului de reglare a arcului injectorului cu contrapiulita slabita. Prin actionarea surubului de reglare cu o rotatie completa, presiunea de injectie creste cu circa 45 . . . 70 bar. In cazul pompelor de injectie noi sau putin uzate, injectoarele se regleaza la presiunea de injectie maxima, iar in cazul celorlalte, presiunea de injectie se micsoreaza cu 5 . . . 10 bar. Injectoarele care se monteaza la acelasi motor se vor regla la aceeasi presiune de injectie, abaterea admisibila fiind de ± 2,5 bar.
241

Daca injectoarele incercate prezinta o injectie neuniforma si intermitenta a combustibilului, se procedeaza la reglarea marimii cursei acului. Ridicarea optima a acului injectorului se obtine prin incercari astfel ca debitul si calitatea pulverizarii sa fie cele dorite. Parametrii pompei de injectie si ai injectorului influenteaza intr-o masura hotaratoare procesul de injectie a combustibilului. Cea mai simpla imagine asupra desfasurarii procesului de injectie se obtine considerand numai proprietatile pompei (legea de miscare a pistonului plonjor) si a injectorului (caderea de presiune in functie de debitul injectorului), ceilalti factori fiind neglijati. Caderea de presiune p - pz (p fiind presiunea din corpul injectorului inainte de prima sectiune de laminare, iar pz presiunea din cilindrul motorului) care se produce la curgerea prin injector a unei cantitati de combustibil sau depinde de proprietatile injectorului (suma rezistentelor hidraulice ale sectiunilor de laminare). Caracteristica injectorului p = f ( ) sau p = f ( ), se determina experimental creindu-se conditii similare cu cele puse la baza calculului sau. Ridicarea caracteristicilor injectoarelor se face pe o instalatie tip Bosch, unde sunt posibilitati de masurare a cantitatii de combustibil injectata si a presiunii din corpul injectorului (manometrul este montat pe conducta de legatura dintre pompa si injector). Debitul de combustibil se modifica prin variatia turatiei. La debite mici de combustibil poate aparea injectia intermitenta (proces nestabil) care se poate inlatura limitand ridicarea acului cu ajutorul unui reazem. Din alura curbelor p = f ( ) sau p = f ( ) se vede ca presiunea din camera pulverizatorului scade la inceput, trece printr-o valoare corespunzatoare debitului critic dupa care creste (fig.27.2).

242

Fig. 27.2 Variatia presiunii din camera de presiune a pulverizatorului in functie de debitul de combustibil

Cercetarile experimentale au aratat ca functionarea injectorului la debite mai mici decat cel critic este nestabila, iar functionarea la debite mai mari decat cel critic este stabila. Pentru obtinerea unui amestec uniform in toti cilindrii, este necesar ca toate injectoarele sa aiba aceeasi presiune de inceput de injectie si sa prezinte o identitate completa a variatiei p = f ( ) sau p = f ( ).

Trebuie avut in vedere ca prin strangerea arcului injectorului se largeste domeniul de functionare instabila.
27.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele masurarii si calculului referitoare la calitatea pulverizarii se trec in tabelul 27.1, iar cele referitoare la caracteristica injectorului in tabelul 27.2 Se vor face aprecieri asupra influentei unghiului conului de pulverizare si presiunii de injectie asupra calitatii pulverizarii, avand in vedere forma camerei de ardere a motorului. Referatul va cuprinde descrierea verificarilor care se fac pentru injectoare, mersul lucrarii, tabele cu rezultate, caracteristica unui injector si interpretarea rezultatelor.
Tabelul 27.1 Calitatea pulverizarii.
Nr . crt . Indici U .M. Injectoare Obs.

1 1 Calitatea pulverizarii combustibilului Diametrul amprentei Distanta dintre varful injectorului si ecran mm mm

2

3

4

2 3

243

M. Nr . Incercari 1 1 2 3 Presiunea de injectie Pozitia cremalierei Turatia arborelui cotit al motorului Volumul de combustibil Numarul de cicluri Debitul pe ciclu Debit pe ciclu g / ciclu p h n bar mm rot/min 2 3 4 4 5 6 7 V Nc cm3 - 244 .2 Caracteristica injectorului.4 Unghiul conului de pulverizare Intreruperea injectiei Presiunea de strangere a arcului Starea de uzura a injectoarelor grade 5 6 bar 7 Tabelul 27. crt . Marimea Simbol U.

81.10-4 10-4 1 1.105 0.10-4 9.10-6 750.102.987 0.987.104 13.68.013.10-4 1. 1 At = 101.0102 0.67848 At = 735.106 1.105 1.81.9869232.3 9.0637.013 13.15789.10-5 0.32.013.10-6 0.3223 N/m2 = 13.81 9.102 0.332 13.02 1. 245 .103 1 104 10-4 1 9.276 kgf/m2 = 760 torr.10-5 750 750.6. 1 kgf/m2 = 9.325 N/m2 = 10.10-6 0.6 1 104 1.332.10-5 760 1 735.6.10-5 10.81.104 1.81.101976 kgf/m2 = 0.10-3 9.102.0102 1µ bar 1 kgf/m2 1 at 1kgf/cm2 1 At 1 torr 1mm Hg 1mmH2O 10-1 9.02.333. 1 torr = 133.987.80665 N/m2 = 9.10.10-4 At.10-4 torr.68.81 98.102 0.333.10-5 0.968 735.013 1.105 133.981 98.1 9.105 0.10-4 735.10-5 torr.6 1.6.10-5 0.013.ANEXA I Relatii intre unitatile de presiune Unitati N/m2 bar barye dyn/cm2 µ bar 10 106 1 kgf/m2 at kgf/cm2 At torr mm Hg mm H2O 1 N/m2 1 bar 1 barye 1dyn/cm2 1 105 10-5 1 10-6 0.5951 kgf/m2 = 13.10-3 9.10-5 At = 750.1 1 1 1 N/m2 = 0.6 1.5591.

5 824.003 2.1 1105.7168 1641.18 208. cp [ J/(kgK)] Indicele politropic k Acetilena Aer Amoniac Argon Azot Bioxid de carbon Bioxid de sulf Clorura de metil Etan Etilena Heliu Hidrogen Hidrogen sulfurat Kripton Metan C2H2 NH3 Ar N2 CO2 SO2 CH3Cl C2H6 C2H4 He H2 H2S Kr CH4 26.3070 1.20 1.29 1.14 488.22 518.10 4124.0898 1.7714 1.2 1000.7400 0.9 1729.016 44.6 2059.31 1.3560 1.010 64.31 246 1.40 1.66 1.054 4.9263 2.40 243.800 16.2505 1.060 50.25 1.80 164.8 607.080 83.32 .30 1.27 1.0 1465.4 5233.070 28.53 296.24 1.3 --2177.9768 2.031 39.5 14235.41 1.3 1042.2605 0.7839 1.35 287.70 276.1709 1.68 1.0 736.1785 0.90 99.016 34.92 129.944 28.5392 3.40 1.30 1.2928 0.19 296.043 319.1 1.66 1.490 30.9 523.964 17.ANEXA II Marimile caracteristice ale unor gaze Denumirea gazului Formula chimica Masa moleculara M [ kg/kmol] Constanta de gaz perfect R [ J/(kgK)] Densitatea ρ [ ] kg/mN3 Caldura specifica la 00C.78 188.038 28.40 2077.

011 30.8900 1029.83 188.84 276.3402 1.67 1.40 1.9780 5.9 1050.000 44.008 32.32 0.016 131.16 259.300 411.183 28.9 1009.4289 1.90 63.40 1.3 --- 1.Neon Oxid de carbon Oxid de azot Oxigen Protoxid de azot Xenon Ne CO NO O2 N2O Xe 20.66 247 .7 858.0 912.30 1.40 1.97 296.2500 1.8999 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful