T. MADARASAN I.

TEBEREAN

B. APAHIDEAN P. UNGURESAN M. BALAN

I.GHIRAN B. DUMA

INDRUMATOR

pentru LUCRARI de TERMOTEHNICA si MASINI TERMICE

CLUJ-NAPOCA 2002
1

PREFATA
Aceasta lucrare reprezinta o editie noua, neglijabile, legate de publicarea acestor carti. revazuta si completata a indrumatorului Indrumatorul prezinta lucrarile de laborator "Termotehnica si masini termice-Lucrari de intr-o forma usor acesibila studentilor care au laborator", autori A. Apahidean, T. Madarasan, in planul de invatamant disciplina de I. Ghiran si I. Teberean, aparuta prin Atelierul Termotehnica si Masini termice. Fiecare lucrare de multiplicare al UTC-N in 2001. trateaza bazele teoretice ale procesului studiat, prezinta pe larg instalatia experimentala, Ideea transpunerii si difuzarii pe Internet a inclusiv aparatura de masura, mersul lucrarii, prezentei carti are la baza faptul ca Biblioteca prelucrarea si interpretarea rezultatelor Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca (UTC-N) experimentale, precum si tabelul cu rezultatele achizitioneaza putine exemplare din materialele finale.O importanta deosebita se acorda didactice care apar. Ca urmare, dupa un an de preciziei de masurare. Pentru a se usura la publicarea unei lucrari solicitate de multi calculul marimilor care intervin, indrumatorul studenti, se face simtita nevoia reeditarii mai contine si o serie de anexe cu principalele respectivei lucrari. Aceasta este si situatia proprietati termofizice ale celor mai utilizati Indrumatorului de Lucrari de Termotehnica si agenti termodinamici. Masini Termice, care este folosit de studentii de la toate specializarile din cele trei facultati cu Au fost revazute toate lucrarile de laborator. Sprofil mecanic, precum si de catre studentii au operat schimbarile impuse de modificarile Facultatii de Electrotehnica ale UTC-N. aduse instalatiilor experimentale si s-au corectat unele scapari strecurate in editia precedenta. De asemenea se considera ca prin aceasta forma de difuzare se aduce o modesta contributie la Multumim pe aceasta cale tuturor acelora care, crearea bazei pentru dezvoltarea prin observatiilie si sugestiile facute, au invatamantului la distanta, care desigur, in anii contribuit la imbunatatirea continutului ce vin, se va raspandi din ce in ce mai mult. Alte indrumatorului de lucrari. avantaje ale publicarii pe internet a unei lucrari didactice le reprezinta posibilitatea de a modifica foarte operativ prezentarea lucrarilor care se modernizeaza si costurile practic

CUPRINS Nr. TITLUL LUCRARII
2

Lucr.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 MASURAREA TEMPERATURILOR MASURAREA PRESIUNILOR DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT-DESORMES DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR DE INCALZIT ELECTRIC ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON TRASAEA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILLATOR CENTRIFUGAL INCERCARE SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE A MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON, A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR DETERMINAREA NEUNIFORMITATII DE DEBITARE A UNEI POMPE DE INJECTIE CU DISTRIBUITOR ROTATIV SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT
3

25 26 27 28 29

TURBIONAR STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTR-UN EJECTOR. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR ANEXA I ANEXA II

1. MASURAREA TEMPERATURILOR

1.1. Notiuni generale
4

se numesc termometre. transferul de caldura dintre acestea se anuleaza. Domeniul de utilizare a principalelor aparate folosite pentru masurarea temperaturii sunt prezentate in tabelul 1.m.) la capetele libere a doua conductoare diferite. Tabelul 1.pirometre. se foloseste variatia urmatoarelor proprietati fizice ale materialelor sau corpurilor termometrice functie de temperatura: -variatia dimensiunilor liniare ale unor corpuri solide cu temperatura (termometre cu tub si tija. pirometre optice cu benzi de radiatie.. iar peste 660oC. -aparitia unei tensiuni termoelectromotoare (t.e. stare in care. -actiunea termica si distributia spectrala a energiei radiate de un corp incalzit (pirometre optice cu radiatie totala. In general. Indicarea temperaturii se obtine prin stabilirea echilibrului termodinamic intre corpul al carui temperatura se doreste a fi stabilita si corpul termometric. pirometre spectrale si pirometre cu dispersie sau de culoare). sudate intre ele. Metodele si aparatele folosite pentru masurarea temperaturii se clasifica in functie de proprietatea fizica a corpului termometric utilizata in acest scop. Pentru masurarea temperaturii se recurge la un corp termometric ale carui proprietati fizice variaza cu temperatura. cand sudura se afla la temperatura de masurat iar capetele libere la o temperatura cunoscuta si constanta (termocupluri). -alte metode bazate pe variatia proprietatilor fizice si chimice ale corpurilor. -variatia volumului functie de temperatura a unor lichide in tuburi capilare (termometre cu lichid).1 Domeniile de utilizare ale unor aparate de masurat temperatura Domeniul de masura [ oC] 0 1 5 Materiale Aparat de masurat 2 . termometre cu lama bimetalica).1.Temperatura este o marime de stare termica ce caracterizeaza gradul de incalzire al corpurilor . -variatia presiunii functie de temperatura a unor vapori. In general. aparatele care servesc pentru masurarea temperaturilor sub 660oC . -variatia functie de temperatura a rezistentei electrice a unor conductoare (termorezistente) si semiconductoare (termistoare) (traductoare termorezistive). gaze sau lichide aflate intr-un volum inchis (termometre manometrice).t.

200 . + 30 . + 500 . + 180 ...70 ..60 ... + 600 Umplutura de gaz lampant Umplutura de mercur Bioxid de carbon Eter Hidrocarburi Mercur Invar cu continut de 36% Ni Termometre cu presiune de lichid Termometre cu presiune de vapori Termometre cu dilatarea metalelor pana la + 150 . + 650 + 20 ..30 ..30 ... + 500 pana la + 100 Fier Nichel Cupru Wolfram Platina Bismut-platina 6 Termorezistente Termoelemente . + 150 pana la + 400 ....70 .220 ...30 . + 30 Mercur Mercur si atmosfera de azot la 10 bar Idem la 20 bar Idem la 70 bar Umplutura de galiu Aliaj de mercur cu taliu Umplutura de toluen Umplutura de pentan tehnic Termometre lichid cu pana la + 100 pana la + 350 .... + 30 + 50 .....30 .60 . + 750 pana la + 1000 ...... + 600 . + 100 .30 ..50 ... + 150 . + 110 ... + 400 + 350 .

. unitatea de temperatura termodinamica este Kelvinul (K) definit ca fractiunea 1/273. + 3000 + 600 .. Descrierea aparatelor 7 . exprimata in Kelvin (K)..273. (1. In afara de temperatura termodinamica (T). + 2000 + 600 .1 Continuare 0 pana la + 600 pana la + 700 pana la + 900 pana la + 1000 pana la + 1300 pana la + 1600 + 700 . in sistemul international de unitati de masura se foloseste si temperatura exprimata in scara Celsius (t). intre ele existand relatia: t = T . + 1400 + 700 .. (ca unitate de masura tolerata).15 [ oC] .16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.. + 1600 + 600 .. In cadrul acestei scari.1) 1. se utilizeaza scara de temperatura termodinamica stabilita pe baza a sase temperaturi fixe reproductibile definite de starile de echilibru ale unor materiale la presiunea normala de 101325 Pa. pentru masurarea temperaturii corpurilor..pana la + 600 Cupru-constantan Tabelul 1...2. + 2000 ( Cu filtru fumuriu) 1 Argint-constantan Fier-constantan Manganina-constantan Nichelcrom-constantan Nichel-nichelcrom Platina-platinarodiu (Cu diafragma) Pirometre de radiatie totala Pirometre de radiatie monocromatica Con Seger Termoelemente 2 In sistemul international de unitati de masura..

se efectueaza corectia de temperatura ∆ t cu relatia: ∆ t = n⋅ α ⋅ ( t .cu contacte fixe b. alcool etilic. termometrele electrice cu rezistenta.1. la care tubul capilar si scala gradata sunt introduse impreuna intr-un tub de protectie.t1 ) [ oC] . + 700oC). in lucrare se utilizeaza: termometrele de sticla cu lichid. Termometre de sticla cu lichid (figura 1. deci cand elementul sensibil este cufundat in intregime in mediul de masurat.1..) Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se bazeaza pe variatia volumului unui lichid (mercur. cu contacte mobile etc. a caror scala este gradata direct pe tubul capilar. Fig. pentan) inchis intr-un tub capilar de sticla. Termometre de sticla cu mercur: a. (1. Daca coloana de mercur este incomplet cufundata in mediul de masurat. Din punct de vedere constructiv se deosebesc: termometre capsulate. t . Dezavantajul acestora consta in faptul ca au inertie termica mare nefiind adecvate masurarii temperaturii in regim variabil. exprimat in grade din scala termometrului. toluen. pirometrele termoelectrice (termocupluri) si pirometrul cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. precum si termometre tija.Din multitudinea de aparate si metode folosite pentru masurarea temperaturii.temperatura indicata de termometru. Termometrele cu lichid indica corect temperatura numai atunci cand intreaga masa a lichidului termometric se afla la temperatura care trebuie masurata. 8 .38oC . eter de petrol. In afara de acestea exista si alte constructii speciale ca de exemplu: termometre cu contacte fixe.2) in care: n este numarul de diviziuni ale portiunii necufundate a coloanei de mercur.cu contacte mobile. in oC .. Cele mai utilizate termometre sunt cele cu mercur (.1.

. fierul (. + 700oC).2..2 se prezinta variatia rezistentei electrice cu temperatura pentru cateva materiale mai des utilizate. Materialele care satisfac aceste cerinte sunt platina (..1..t1 . nichelul.. Variatia rezistentei electrice a metalelor in functie de temperatura. Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: sa nu-si schimbe proprietatile fizice si chimice. (1.) .120oC . coeficientul de variatie a rezistentei electrice cu temperatura sa fie mare..+ 850oC.. Aceste termometre se folosesc pe scara larga in industrie avand un domeniu larg de temperaturi.3) unde: 9 . Corectia de temperatura se adauga temperaturii indicate de termometru. in grd -1. In figura 1.temperatura firului capilar necufundat in mediul de masurat (de obicei egala cu cea a mediului ambiant).183oC .. Rezistenta electrica a conductoarelor utilizate variaza cu temperatura dupa relatia: Rt = Ro ( 1 + a⋅ t + b⋅ t2 + c⋅ t3 + . Termometre electrice cu rezistenta Functionarea acestor termometre se bazeaza pe variatia rezistentei electrice a metalelor cu temperatura. + 150oC) si unele aliaje.000166 grd-1).50oC . in oC . variatia rezistentei electrice cu temperatura sa fie cat mai liniara iar proprietatile materialului sa poata fi usor reproduse. α . . cuprul. Fig.coeficientul de dilatare aparenta a lichidului termometric ( pentru mercur α = 0.

constante. iar la valoarea curentului prin galvanometru IG=0. R3 sunt constante.4) in care: Ro.1. Masurarea rezistentei electrice a elementului sensibil al termometrului se poate face cu ajutorul urmatoarelor instrumente electrice: .1.3 se prezinta schema de infasurare a unui termometru cu rezistenta din platina (a) precum si aspectul exterior al termometrului (b). La majoritatea materialelor. . b. Fig. a.coeficient.. Schema de infasurare si aspectul exterior al unui termometru cu rezistenta din platina.Rt este rezistenta electrica la temperatura t. Rt sunt rezistentele electrice ale materialului la 0oC. . la care curentul prin galvanometru 10 . (1. Ro . In practica.punti neechilibrate (fig.. . c. pentru masurarea temperaturii se iau in considerare numai primele doua constante din paranteza relatiei precedente. relatia de mai sus este utilizata sub forma ecuatiei lui Callender: . 100oC si la temperatura t. In figura 1. δ .5). R2.1. R100.rezistenta electrica la temperatura de etalonare (in general 0oC).4) in care rezistentele R1.3.punti echilibrate (fig.

-logometre (fig.6. la care unghiul de deviere al cadrului mobil ϕ tϕ (Rt). Schema de principiu a puntii neechilibrate. Pirometre termoelectrice Termocuplul reprezinta un mijloc de masurare a temperaturii cu o larga raspandire datorita avantajelor pe care le ofera fata de alte mijloace de masurare a temperaturii si anume: are o 11 .1.4. Fig.1. Schema de principiu a unui logometru. Schema de principiu a puntii echilibrate.1. Fig. -milivoltmetre digitale (electronice).5.6). Fig.IG =f (Rt).. 1.

t.t.t. inregistratoare. E1.e. daca intreg circuitul se afla la aceeasi temperatura. Efectul Seebeck consta in aparitia unei t. t. de natura diferita.t.e. semnalizare si comanda. totala care este functie numai de valorile temperaturilor T1 si T2. .Intr-un circuit termoelectric format dintr-un singur metal omogen.m. Masurarea temperaturii cu ajutorul termocuplurilor se bazeaza pe legile fenomenelor termoelectrice.). cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T2 si o t.t.m.. Tensiunea termoelectromotoare (t. Suma algebrica a t. ε ab(T2). intr-un circuit compus dintr-un numar oarecare de materiale diferite este zero.m.5) unde: σ a este coeficientul Thomson pentru conductorul respectiv. este rezultatul actiunii concomitente a efectului Thomson si a efectului Seebeck. Ea intr-un conductor "a" (fig.m.t.T2) tε ab(T2) -ε ab(T1) + (1. nu poate aparea un curent termoelectric prin incalzirea acestuia.1.legea metalelor intermediare. + 3000oC). la locul de contact al celor doi T.m. Daca doua metale omogene.. interval mare de masura (-200oC .e.m. ε conductori "a" si "b".constructie simpla.legea temperaturilor succesive sau intermediare. poarta denumirea de pirometru termoelectric. care apare in circuitul celor doi conductori omogeni care compun termocuplul. (1.m. se poate prezenta prin relatia: Eab(T1. eab(T2) sunt t. 12 .6) unde: eab(T1).e. E2 cand jonctiunile sunt la temperaturile T2 si T3.m.e.e.m. Aplicatiile practice se bazeaza pe trei legi de baza empirice si anume: .legea metalelor omogene.7) a carui capete se afla la temperaturi diferite: .e.t. ab(T1). .t. Efectul Thomson reprezinta aparitia unei t.care apar la cele doua capete ale termocuplului ca rezultat comun al celor doua efecte. Termocuplul impreuna cu aparatul electric de masurat.e.t. produc o t. generata cand jonctiunile sunt la temperaturile T1 si T3 va fi E1 + E2.e. poate fi conectat la diferite indicatoare. pret de cost redus.

t.7. unde temperatura poate fi mentinuta constanta. circuitul se comporta ca si cum nici nu ar exista cel de al treilea material. in oC.Din aceste legi rezulta ca daca intre jonctiunile 1 si 2’ (fig. Daca.temperatura sudurii reci in timpul masurarii.8). t. cablurile de prelungire CP confectionate din acelasi material ca si conductorii termocuplului.m. care au rolul de a deplasa jonctiunea de referinta 2 (cu fluctuatii mari de temperatura) in zona 2’.1.1.8) unde: treal este temperatura reala. in oC.1. adica: Eab(T1.temperatura sudurii reci la etalonare (to t=0oC. Fig. se compun din termocuplul format din doua materiale de natura diferita a si b sudate la jonctiunea 1 (sudura calda). (1.1. Daca una din temperaturi. Circuit termoelectric elementar .8) se introduce un conductor de prelungire. 3 (care de obicei este un milivoltmetru) conectat la jonctiunea de referinta prin conductori de cupru. T2) =f (T1) .in cadrul lucrarii). se mentine constanta.temperatura indicata de aparat.t. in oC. si aparatul pentru masurarea t.to) (oC) . in conditiile de masurare temperatura sudurii reci variaza in raport cu temperatura de etalonare se efectueaza corectia acesteia dupa relatia: treal =tind + k⋅ (t1 .e.8.7) Circuitele termoelectrice utilizate pentru masurarea temperaturii (fig.rezultata depinde numai de temperatura T1. 13 . t1 . (1. tind . to .. Schema de principiu a unui termocuplu Fig.m. in oC. Etalonarea milivoltmetrelor pentru termocupluri se face in general la temperatura de 0oC sau 20oC a sudurii reci. de exemplu T2.e.

ansamblul unui termocuplu pentru masurarea temperaturii in spatii inchise. Puntea este alimentata in curent continuu de la sursa S prin rezistenta aditionala Ra necesara reglarii curentului in punte. Tabelul 1. R2) independente de temperatura (din manganina sau constantan) si doua rezistente (Rt1.1.1. constant si alcatuite din doua rezistente (R1. 14 . Valorile coeficientului k TERMOCUPLUL Cromelcopel Fiercopel FierConstantan CupruCopel CupruConstantan CromelAlumel NichelCromnichel 0. Rt2) dependente de temperatura(Cu.040 0. Compensarea automata a variatiei de temperatura.046 0.9. se dezechilibreaza puntea iar diferenta de potential.coeficient care depinde de tipul termocuplului si de intervalul de temperatura. Fig. iar in fig.e. In tabelul 1.3 sunt prezentate termocuplurile cele mai uzuale si caracteristicile lor.2.2 se dau valorile coeficientului k pentru cele mai uzuale termocupluri.1.040 0.9) alimentate la curent continuu.040 0. dezvoltata de termocuplu. Ni).t.10.006 Platina Rodiuplatina Compensarea influentei variatiei temperaturii sudurii reci se poate face automat prin folosirea unor dispozitive numite punti compensatoare (fig.053 0. Cand are loc modificarea temperaturii jonctiunii de referinta fata de temperatura de etalonare.067 0. In tabelul 1.m.k . compenseaza t.056 0. proportionala cu variatia temperaturii care apare in diagonala CD.

placa de borne.807 -270 400 400 20. Tabelul 1.721 -270 -270 600 1000 1000 1370 76. Termocupluri si caracteristicile lor Limita de utilizare (oC) Termocuplul Simbol 0 FierConstantan CupruConstantan CromelConstantan Cromel-AluMel(NiCrNi) Cupru-Copel 1 J 2 Fe + Const T Cu + Const E K Cromel+ Const Cromel+ Alumel Cu + Copel CromelCopel Cromel+ Copel 0 600 800 66.t.teaca de protectie.10.869 3 -200 Polaritatea Minima Maxima continuu intermitent T.3.e.m. Termocuplu: 1-termoelectrozi.922 4 600 5 760 15 .cutia de conexiuni. 2.470 -200 100 100 4.358 54. 3.Fig.1. maxima (mV) 6 42. 4.

509 IrRh(40%)-Ir - 0 2000 2150 11.814 - PtRh(20)+ PtRh(5) IrRh(40) + Ir - 0 1700 1790 12.224 0 2000 2100 11.612 R PtRh(13)+ Pt - 0 1400 1760 21.PtRh(lo%) -Pt PtRh(13%)Pt PtRh(30%)PtRh(6%) (PtRh-18) PtRh(20%)PtRh(5%) S PtRh(l0)+ Pt - 0 1400 1760 18.006 B PtRh(30)+ PtRh(6) - 0 1700 1820 13.636 2400 40.654 Tabelul 1.678 .3.612 IrRh(5o%) – Ir IrRh(60%) Ir - IrRh(50) + Ir IrRh(60) + Ir - 0 2000 2140 12. Continuare 0 WRo(5%) WRo(25%) WRo(3%) 1 2 WRo(5) + WRo(25) WRo(3) + 0 2300 16 3 0 4 2300 5 2500 6 33.

WRo(25%) Cromel FeAu(0.Termometru Digital Pirometre cu radiatie Legile care stabilesc legatura dintre energia radiata si temperatura sunt legile radiatiei emise de Stefan-Boltzmann si Plank.1. Senzorul de temperatura este un termocuplu.07) -273 0 52. Aceste legi arata ca un corp radiaza energie termica la orice temperatura si ca o crestere a temperaturii provoaca o crestere a energiei radiate. Acest aparat permite citirea temperaturii direct 0C.629 Termometru Digital Tensiunea termoelectromotare care apare in circuit poate fi masurata si cu un termometru digital. Fig.07) - WRo(25) Cromel + FeAu(0. 17 . Domeniul de masurare pentru termocuplul digital este 200-18000C (depinde de tipul termocuplului) iar domeniul de tensiuni de la –10-75 mV.11. 0F sau K.

releul 11. Pirometrele optice monocromatice cu disparitia filamentului sunt larg raspandite in practica industriala deoarece sunt simple. Citirea temperaturii se efectueaza pe scala superioara a aparatului pana la temperatura de 1400oC.5V) 12. Partea optica se compune din: obiectivul 1. sticla absorbanta 4 si diafragma 5. becul 9 pentru iluminarea scalei aparatului de masura. bateriile uscate (de 1. 18 . filtrul 3. Masurarea temperaturii se face prin compararea intensitatii radiatiei emise de corpul cercetat cu intensitatea radiatiei filamentului lampii pirometrice a carei incandescenta se regleaza cu ajutorul reostatului. (1. scala 10. In felul acesta se pot masura temperaturi pana la 2000oC. in care ε reprezinta coeficientul de absorbtie al corpului a carui temperatura se masoara si care se obtine din tabelul 1. Schema de principiu a unui pirometru optic cu disparitia filamentului este prezentata in figura 1.12. este totdeauna mai mica decat temperatura reala a corpului.13. Partea electrica este formata din lampa pirometrica 6. ocularul 2. aparatul de masura 8. masurata cu pirometrul optic monocromatic. suficient de robuste si usor de manevrat. Corectiile de temperatura ce se impun in asemenea cazuri se efectueaza cu relatia: treal =tind + ∆ t [ oC] .4. butonul 13 pentru inchiderea circuitului electric al aparatului de masura si butonul 14 pentru alimentarea becului. reostatul 7.Dupa principiul lor de functionare pirometrele cu radiatie se impart in : pirometre cu radiatie totala avand la baza legea Stefan-Boltzmann.9) unde: ∆ t este corectia de temperatura determinata din nomograma din figura 1. El se compune dintr-o parte optica si una electrica. Temperatura unui corp care nu este negru. pirometre optice cu disparitia filamentului (cu radiatie partiala) bazate pe legea lui Plank si pirometre fotoelectrice. Peste aceasta valoare este necesar a se introduce intre obiectiv si lampa pirometrica sticla absorbanta 4 pentru evitarea volatilizarii filamentului.

2. Pentru masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor cu rezistenta.Fig.1. Schema unui pirometru cu radiatie partiala.14. Dupa cuplarea instalatiei la reteaua de energie electrica cu ajutorul intrerupatoarelor 15 si 7. 19 . se efectueaza masurarea temperaturii cu ajutorul termorezistentelor din Pt si Cu.12. 1. Mersul lucrarii Masurarea temperaturii cu ajutorul termometrelor de sticla cu lichid se efectueaza asupra mediului ambiant. pirometrului termoelectric din Pt-RhPt si a pirometrului cu radiatie partiala. a carei schema electrica este prezentata in figura 11. se foloseste instalatia din figura 1. a pirometrelor termoelectrice si a pirometrelor cu radiatie cu disparitia partiala a filamentului. (Lucrarea 11).3.

Coeficientii de absorbtie ε ai unor materiale la diferite temperaturi pentru λ =0.5.8) si (1. Nomograma pentru corectia temperaturii la pirometrul cu radiatie partiala. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor.13.650 µ Materialul 0 Temperatura [ oC] 1 20 ε 2 .4.4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile citite se vor trece in tabelul 1. 1.Fig.9). Tabelul 1.1.

85 0.85 0.45 0.96 0.60 0.30 0.11 0.20 0.20 0.36 0.40 0.45 0.40 0.25 .37 0.43 0.50 21 .40 0.80 0.90 0.Fier solid Fier lichid Cupru solid Cupru lichid Nichel Wolfram Wolfram Wolfram Carbon grafit Carbon grafit Carbon grafit Otel topit Oxid de cupru Oxid de cupru Oxid de fier Oxid de fier Oxid de nichel Oxid de nichel Al2O3 Al2O3 MgO MgO Portelan 1050 1530 1100 1000 2000 3400 1000 2000 3000 1000 1100 800 1200 800 1300 900 1700 900 1700 - 0.96 0.0.81 0.15 0.98 0.

Rezultatele masuratorilor Caracteristici Aparatul Elementul sensibil Termometru de sticla cu lichid Termometre 1 Hg min.9).intrerupator alimentare retea. Fig.5. 9.logometru. 11.bare de silita.8) si (1. 12. Se va efectua de asemenea corectarea temperaturilor cu ajutorul relatiilor (1. Tabelul 1.logometru.termocuplu Pt-RhPt.14.termorezistenta din Cu. 13. 6.intrerupator alimentare bare de silita.reostat.ampermetru.1. 16. 8panou.80 Valorile citite se vor trece in tabelul 1. max. 14milivoltmetru.termorezistente din Pt. 15.70 . 10.intrerupator alimentare curent continuu. 5.voltmetru.5. 3. 4. Limita masurare de Clasa de precizie Temperatura citita corectata Modul cum s-a facut corectia °C K °C K Pt 22 .0. 7. Instalatia utilizata pentru masurarea temperaturii: 1.tablou de comanda. 2.cuptor electric.Samota - 0. dupa ce in prealabil s-au indicat caracteristicile si clasa de precizie a aparatelor.

cu rezistenta 2 3 4 Pt Pt Cu Pt-RhPt Pirometru termoelectric Pirometru cu radiatie partiala 23 .

cu starea vremii (data de deplasarea maselor de aer atmosferic) si cu pozitia geografica de pe globul terestru. c) suprapresiunea ps. In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de deasupra lui. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice.2. este: 24 . se poate considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia In natura si in instalatiile tehnice pot exista diferite tipuri de presiuni: a) presiunea atmosferica pb. Variatia densitatii aerului functie de presiune a condus la necesitatea de a stabili o presiune de referinta numita presiune normala. in practica. avind aceeasi valoare in toate directiile. Notiuni generale Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza starea unui fluid. diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune manometrica. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. MASURAREA PRESIUNILOR 2. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea atmosferica. Gazele fiind compresibile. b) presiunea absoluta pa. intr-un punct al fluidului considerat ca mediu continuu. intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor. Presiunea exercitata de invelisul gazos care inconjoara globul terestru poarta denumirea de presiune atmosferica sau presiune barometrica. in cazul fluidelor inchise intr-un recipient. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune statica egala. In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta denumirea de presiune hidrostatica. aceasta fiind presiunea corespunzatoare nivelului marii la latitudinea de 45o si temperatura de 0oC si care are valoarea pN = 760 mmHg = 101325 Pa. Vidul. exprimat in procente din presiunea atmosferica. vacuum sau presiune vacuummetrica. Cind in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea atmosferica. presiunea este independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita. diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune. d) depresiune pV.1. subpresiune. Aceasta variaza cu: altitudinea (datorita greutatii aerului). Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut de presiune. actiunea dintre straturile care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai jos. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza asupra unei suprafete si aria acesteia. presiunea este independenta de forma geometrica a acestuia.

pst .[ % ] .1) Suprapresiunea si depresiunea.Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare dintre doua mase de fluid aflate in miscare. Presiunile precizate anterior pot fi reprezentate schematic in figura 2. f) presiunea totala ptot . Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune. se mai numesc si presiuni relative.1.3) e) presiunea statica pst .5) 25 . 1. in cazul depresiunilor: pa = pb – pv . relatiile de legatura dintre acestea fiind urmatoarele: Fig. g) presiunea dinamica pdin .2) 2. (2.2.4) fiind functie de viteza w si densitatea ρ a fluidului prin relatia: pdin = (2.1. (2. pdin = ptot . Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala. fiind exprimate in raport cu presiunea atmosferica. Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica dintr-o sectiune transversala printr-un curent de fluid. (2. (2. in cazul suprapresiunilor: pa = pb + ps . Schema domeniilor de masurare a presiunilor.

tensometrice.1 Clasificarea aparatelor de masurat presiunea Criteriul de clasificare Dupa principiul de functionare cu lichid . piezoelectrice.cu piston echilibrat Electrice .cu capsula .simplu .cu traductoare pneumatice . capacitive) .2.cu burduf cu piston si greutati . Continuare.cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate Tabelul 2.2. Tipul aparatului 26 . Descrierea aparatelor de masurat presiunea Clasificarea aparatelor de masurat presiunea este data in tabelul 2. Tabelul 2.cu piston diferential .cu doua lichide manometrice .cu traductoare electrice (rezistive.cu tub in forma de U .micromanometre cu compensare (Askania) . inductive.cu tub Bourdon .diferentiale cu element elastic .cu tub si rezervor: • cu tub vertical • cu tub inclinat .1.cu membrana .1.

etaloane .diferentiale Dupa subordonarea metrologica In raport cu presiunea atmosferica .cu tor oscilant .inregistratoare Dupa domeniul de presiune . radioactive) Dupa locul de masurare . cu ionizare. termoelectrice. vacuummetre.manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni .de presiune relativa (manometre.cu plutitor Combinate .manovacuummetre si micromanovacuummetre care masoara atit suprapresiuni cit si depresiuni Dupa afisarea rezultatului masurat .cu indicare locala .cu clopot .cu transmitere la distanta a indicatiei . manovacuummetre) .de presiune absoluta joasa (de compresie.de lucru 27 .indicatoare de vid .vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni .Criteriul de clasificare Tipul aparatului .indicatoare • cu indicare continua • cu indicare discontinua .inregistratoare .indicatoare.

sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3 (fig. Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A’ (fig.care lucreaza in conditii normale (obisnuite) .2) rezulta h = ps. vor fi egale rezultind: pa = pb + h .). socurilor de presiune.cu protectii speciale (impotriva fluidelor corosive. Fig. suprapresiunilor si depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale). Daca nivelul lichidului in ambele ramuri ale tubului este acelasi. comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei coloane de lichid (mercur.2.. Aparate cu lichid Avind o constructie simpla. presiunilor pulsatorii. 1) Aparate cu tub U.Dupa tipul protectiei .3.2.) a. temperaturilor mari.2.6) cu relatia (2. exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid.2). etc. Constructiv. aparatul masurind in acest caz o suprapresiune.b). aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru masurarea presiunilor. depresiunilor (vacuummetre). alcool etilic etc. Se utilizeaza pentru masurarea suprapresiunilor (manometre).6) unde h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua nivele. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a hidrostaticii. presiunile din cele doua ramuri.2. Manometru cu tub U. presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea atmosferica (fig. 28 .2.a). apa. Comparind relatia (2. (2. exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. In cazul majoritatii aparatelor. intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4 prevazuta cu sticla de protectie.3.

Principial. servesc pentru masurarea depresiunilor pv respectiv a diferentelor de presiune dintre doua rezervoare ∆ p.pb = ρ ⋅ g ⋅ h = ρ ⋅ g ⋅ h1 ⋅ unde: .3. Fig. montajele din figurile 2. Valoarea presiunii este data de relatia : p = pa . unul dintre tuburi fiind insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub (fig. (2.2. 2) Aparate cu rezervor si tub vertical. c. d.2. Moduri de utilizare a tubului U.2. aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U. citiri.3. dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza. Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita necesitatii a doua Fig.7) 29 .4.Asemanator.4). Manometru cu rezervor si tub vertical.

Cu ajutorul suruburilor 7 si 8 si a nivelelor 9 si 10 se realizeaza reglarea la zero a aparatului.7) este valabila si in cazul acestor aparate. 30 ] .9) sau: p = k ⋅ l [ mm H2O] .2. se utilizeaza pentru masurarea presiunilor sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa. Relatia (2. Micromanometru cu tub inclinat.6) .10) unde k = ρ ⋅ sin α este o constanta pentru o anumita valoare a unghiului α . Din figura 2. Tubul se poate roti in plan vertical prin intermediul bucsei 5.diferenta dintre nivelul lichidului din tub si cel din rezervor. Fig. Aceste aparate. 3) Aparate cu rezervor si tub inclinat. Neglijind influenta raportului d2 / D2 rezulta: p = ρ ⋅ g ⋅ h1 = ρ ⋅ g ⋅ l ⋅ sin α = k ⋅ g ⋅ l [ N/m2 .5. numite si micromanometre.5 rezulta: h1 = l ⋅ sin α . in practica se alege D > > d astfel incit influenta raportului d2/ D2 sa poata fi neglijata. (2. pozitia acestuia fiind fixata pe sectorul circular 1 cu ajutorul unei armaturi si a unei tije 6. Aparatul se compune dintr-un postament 2 pe care este montat rezervorul 3 care se afla in comunicatie cu tubul din sticla 4. (2.h1 este nivelul lichidului manometric fata de reperul zero al scarii gradate. Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical. la aceste aparate tubul este inclinat fata de orizontala cu un unghi α putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului manometric in tub la presiuni reduse. Principiu de functionare.2.8) unde l este lungimea coloanei de lichid din tub fata de reperul zero. h . ea fiind inscrisa pe sectorul circular 1 al aparatului (fig. (2.

spiralat etc.2. iar precizia satisfacatoare. 31 . Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon (fig.7). constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla.000 bar.2. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu. Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber al tubului 1 transmitind miscarea prin intermediul unei tije 2 si a unui sistem Fig.7.Micromanovacuummetru cu rezervor si tub inclinat.Fig. elicoidal. de la presiuni de ordinul milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10.6.). membrana.2. Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare. b) Aparate cu element elastic Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare. Sunt in acelasi timp robuste. Manometru cu tub simplu curbat. capsula sau burduf. dublu curbat.

miscarea se transmite unui ac indicator 5.2.2.10) se mai numeste si tub ondulat.8) au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare concentrice.2.9.dintat 3 la un ac indicator 4 care se deplaseaza in fata unei scari gradate 5. fiind formata din doua membrane lipite intre ele. Burduful elastic (fig. Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4. Modul de lucru a unei capsule manometrice. Sub actiunea suprapresiunii.2. Capsula (fig. Manometrele cu membrana (fig. membrana se curbeaza in sus iar sub actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos. Este format 32 . ca element de masurare.8. Manometru cu membrana.2. Fig. poate fi cu actiune unilaterala sau bilaterala.9). care permit deformarea datorita actiunii presiunii. Fig.

2. r2 – raza pistonului respectiv a cilindrului.11.2. Modul de lucru a unui element elastic tip burduf pentru manometre. r1. care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4. 33 . valoarea presiunii este data de relatia: . La echilibru. in m. inaltimea acestuia va creste sau va scadea. in N. in m2. c) Aparate cu piston si greutati Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita performantelor deosebite ale acestora.10. piesele calibrate 2. Fig. Aa – aria activa a pistonului. presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 (fig.2. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui Pascal. determinind deplasarea acului indicator. Manometru cu piston.dintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme.11) unde G este suma fortelor corespunzatoare greutatilor pistonului cu taler si a pieselor calibrate asezate pe acesta.11) fiind echilibrata de presiunea data de Fig. Supus la actiunea presiunilor din interiorul si exteriorul lui. (2.

4.traductorul. b) masurarea diferentei de presiune data de o diafragma montata pe o conducta de aer. el putind fi: element elastic. care masoara valoarea marimii electrice. prin intermediul manometrelor cu element elastic de tip Bourdon. Prelucrarea rezultatelor Valorile presiunilor masurate cu aparatele indicate mai sus se centralizeaza in tabelul 2. a aburului dintr-o retea. 34 . c) masurarea presiunii vacuummetrice dintr-un recipient. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U.3. de la punctul 2. masurarea presiunii dinamice la trecerea aerului printr-un canal. rezervor si tub. prin intermediul micromanometrului cu tub inclinat. Mersul lucrarii Lucrarea consta din masurarea diferitelor tipuri de presiuni intilnite in tehnica. inductive. cu ajutorul manometrului cu lichid tip U. . asupra caruia actioneaza presiunea de masurat. precum si a presiunii statice. presiune realizata de catre o pompa de vid. pneumatice. vase cu plutitor. 2. precum si valorile transformate in sistemul international de unitati de masura. in unitatile de masura in care au fost etalonate aparatele de masura. Partile principale ale unor astfel de aparate sunt: 1.elementul sensibil. cu radiatii etc.d) Aparate cu traductoare electrice si pneumatice. care preia de la elementul sensibil marimea rezultata prin aplicarea presiunii de masurat si o converteste intr-o marime electrica sau pneumatica. indicatia fiind data in unitati de presiune. capacitive. Traductoarele utilizate pentru masurarea presiunii pot fi: rezistive.2. 3aparatul de masurat. prin utilizarea aparatelor de masura montate pe standurile din laborator: a) masurarea presiunilor aerului debitat de un compresor. tor oscilant.3. presiunea absoluta in cazurile a. c precum si a presiunii totale in cazul e. Se calculeaza de asemenea. d) masurarea presiunii atmosferice cu ajutorul barometrului cu mercur si a barometrului aneroid. utilizind manometrul cu lichid de tip U. 2. piezoelectrice. Aceste aparate sunt utilizate indeosebi pentru transmiterea la distanta a indicatiilor. a. tub U. clopot etc. 2. tensometrice.

Suprapresiune pa N/m2 - 2. Presiune atmosferica (barometrica.I.Tabelul 2. Valori masurate si calculate Nr. Presiune statica pst 9. 7. Diferenta de presiune 5. Tipul presiunii Simbol Unitatea masura aparat S.2. Presiune totala ptot - N/m2 N/m2 N/m2 35 . Presiune absoluta Cazul 1 Cazul 2 pa pa pdin - Presiune dinamica 8. locala) pb ∆ p - N/m2 N/m2 N/m2 N/m2 - 4. - de Valori 1 2 3 1. crt. 6. Depresiune Pv - N/m2 - 3.

(3.m.3.5) in care s-a notat : m = Ao/A1 si se numeste coeficient de strangulare.A2.A1 = ρ . Calculul debitului Intr-o conducta cu aria sectiunii A1.1) Masa fluidelor fiind aceeasi in doua sectiuni diferite ale conductei (in regim stationar). rezulta: ρ . nu este egala cu sectiunea Ao din dreptul orificiului diafragmei.a).3 DETERMINAREA DEBITELOR PRIN METODA STRANGULARII 3.2) Ecuatia lui Bernoulli in doua sectiuni ale conductei este: (3.w2. parcursa de un fluid incompresibil cu densitatea ρ si viteza medie wm.3) de unde: (3. iar: 36 . Deci: w1= µ . debitul masic se calculeaza cu relatia: Dm = ρ .w1. wm [ kg/s] (3. se poate scrie raportul subunitar numit coeficient de contractie a vanei de lichid: (3.1.w2 .A1.1.4) Tinand seama ca sectiunea A2 din dreptul contractiei maxime (fig.

b). se introduce in locul acestora coeficientul α . Din cauza viscozitatii fluidului si a frecarii lui de peretii conductei si de diafragma.7) exprima valoarea vitezei in dreptul contractiei maxime.ajutaj. si (3.6) Fig. c). definit de expresia: (3. numit coeficient de debit. Procesul curgerii intr-o conducta cu dispozitive de strangulare: a). apare o pierdere de viteza de care se tine seama prin coeficientul ξ .1.7) Relatia (3.8) Debitul masic in dreptul contractiei maxime se calculeaza cu relatia: 37 .diafragma.tub Venturi. Deoarece µ si ξ nu sunt determinati in mod separat.(3.3.

1 Coeficientul de corectie kt pentru diafragme Temperatura (oC) 20 100 150 200 250 1. ρ in kg/m si p1 respectiv p2 in N/m2.005 1. (3.007 1.000 1.000 1.012 1. Coeficientul ε .003 1. Factorul de corectie ε se obtine din nomograme in functie de exponentul adiabatic k al gazului. Deoarece la masurarea debitelor raportul ∆ p/p1.009 Temperatura (oC) 300 350 400 450 500 1.12) Ao se 2 3 introduce in m .017 1. In cazul fluidelor incalzite are loc si o crestere a sectiunii Ao a dispozitivului de masura.006 Otel Alama si bronz 1.005 1. (3.11) respectiv: [ m3/s] . respectiv (p1-p2)/p1.12) {n relatiile (3.009 1. variaza in anumite limite.011 1. debitul volumic: [ m3/s] . de tipul aparatului de strangulare si de raportul presiunilor ∆ p/p1.[ kg/s] . Tabelul 3. apreciind initial limita de variatie a presiunilor.013 1.9) iar.014 Otel Alama si bronz 1.007 1. numit coeficient de expansiune tine seama de aceasta corectie.10) Pentru fluidele compresibile este necesar sa se tina seama de variatia densitatii si de procesul de detenta care are loc dupa dispozitivul de strangulare.003 1.1).015 1.11). se va lucra cu o valoare medie (∆ p/p1)med . De aceasta variatie a sectiunii de trecere se tine seama prin coeficientul de corectie kt (vezi tabelul 3.002 1.019 38 . Cu acestea vom avea: [ kg/s] . (3.011 1. (3. (3.

2 Variatia lui ε cu presiunea.000 [ mmH2O] 5000 39 10. Astfel se considera: α = f ( Re. Coeficientul ε . ale viscozitatii.2 in functie de valoarea lui β 2.000 20. m ) .2.000 . {n coeficientul de debit α se cuprind si influentele: vitezei fluxului de fluid dinaintea orificiului. unde β 2 = m = Ao/A1 = d2o/d21. Tabelul 3.3. pentru k = 1. pentru abur supraincalzit este data in tabelul 3. cele ale scaderii presiunii in unghiurile marginale inainte si dupa sectiunea de strangulare. 20.2.Valoarea lui ε pentru aer se obtine din diagrama din figura 3. cele ale neliniaritatii repartitiei vitezelor de la ax la perete in sectiunea de masurare.4 (aer). Valoarea lui ε in functie de presiune.000 10. Fig. ale rugozitatii si prin intermediul lui Re.000 ∆ pmax . pentru abur supraincalzit pl [ bar] 5.

992 0.14) cu urmatoarele exceptii: 40 .959 0.β 2=0.996 0.938 0.984 0.998 0.996 0. a carui valoare se da in tabelul 3.987 0.980 0.985 0. rRe . α ramane constant.999 0.999 β 2=0.5 0.998 0.990 0.998 0.992 0.982 0.977 0.992 0.998 0.959 0.968 0.995 Nota: In trecut s-a considerat ca pentru un anumit raport m = d2o/d21 = Ao/A1 si peste un anumit numar Re.3.973 0. Pentru diafragma cu prize de presiune la fata coeficientul de debit se calculeaza cu relatia: α =α unde: α o o .954 0.996 0.factor de corectie care tine seama de rugozitatea relativa a conductei. Valoarea lui rRe se calculeaza cu relatia: (3.964 0.rRe [ -] (3.991 0.946 0.991 0.959 0.995 0.991 0.977 0.982 0. Cercetari de laborator riguroase au demonstrat ca α nu este constant .2 2 4 6 8 10 20 40 80 0.954 0.954 0.980 0.970 0. {n consecinta s-au intocmit tabele si pentru cazul Re > 106.995 0.984 0. de β si de Re din amonte de diafragma.989 0.13) este coeficientul de debit pentru conducte netede.

600 0.103 104 0.621 0.004 0. Pentru atenuarea impulsurilor de presiune in vederea asigurarii unui regim stationar de curgere prin conducta.622 0.613 0.3.602 2.606 0.02 0.06 0.603 0.600 107 0. .602 0.603 0.634 0.627 0.602 0.599 0.598 0.606 0.618 0.05 0.607 0.637 0.daca Re ≥ 106.03 0.5.0025 0.003 0.601 0.636 0.04 0.607 0.616 0.07 0.626 0.600 0.625 0.603 0. 3.615 0.606 0.600 0.04 0.602 3.004 0.624 0.600 0.005 4 Re 5.608 0.104 0.611 0.604 0.600 0.05 0.616 0.627 0. in care kr reprezinta rugozitatea medie a tevilor.602 0.626 0.06 0.598 0.4.621 0. Valoarea lui ro se ia din tabelul 3.0025 0.613 0.599 0.620 0. s-a intercalat in circuit rezervorul tampon (3). iar d1 este diametrul conductei in mm.612 0.597 0.03 0. dat in tabelul 3.620 0.599 0.601 105 0.005 0.600 0.632 0.622 0.601 106 0.01 0. se va lua rRe = 1 .2.619 0.614 0.02 0.631 0.643 0.598 0.611 0.626 0.599 0.618 0. Tabelul 3.604 0.626 0.612 0..632 0.01 0.003 0.630 0.601 0. Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia folosita pentru masurarea unui debit de aer refulat de un compresor (2) antrenat de catre motorul (1) este redata in figura 3.599 0.617 0.600 0.623 0.601 0.628 0. se va lua rRe = ro.619 0.104 0.104 0.605 0.605 0.611 0.599 0.606 0.599 0.598 0.07 41 .3 Coeficientul de debit α β 4 o pentru diafragme cu prize de presiune la fata β 5.daca Re ≤ 104.610 0.

647 0.641 0.663 0.659 0.640 0.737 0.663 0.17 0.687 0.650 0.658 0.659 0.705 0.692 0.632 0.692 0.641 0.12 0.700 0.653 0.10 0.705 0.707 0.684 0.677 0.0.26 42 .709 0.712 0.20 0.13 0.11 0.10 0.24 0.671 0.664 0.672 0.18 0.696 0.710 0.663 0.651 0.650 0.667 0.681 0.679 0.671 0.682 0.646 0.694 0.719 0.703 0.651 0.742 0.664 0.679 0.666 0.679 0.24 0.683 0.689 0.647 0.675 0.22 0.637 0.19 0.675 0.695 0.636 0.705 0.16 0.714 0.23 0.710 0.678 0.644 0.699 0.695 0.668 0.25 0.641 0.700 0.22 0.721 0.726 0.716 0.648 0.26 0.634 0.18 0.689 0.20 0.19 0.11 0.655 0.636 0.09 0.08 0.15 0.723 0.638 0.642 0.683 0.674 0.21 0.652 0.685 0.636 0.673 0.659 0.25 0.685 0.683 0.659 0.651 0.659 0.670 0.12 0.645 0.668 0.14 0.682 0.687 0.698 0.13 0.648 0.655 0.633 0.21 0.703 0.14 0.696 0.09 0.667 0.17 0.15 0.16 0.668 0.731 0.660 0.649 0.687 0.663 0.691 0.634 0.679 0.689 0.655 0.699 0.674 0.716 0.644 0.08 0.656 0.671 0.693 0.695 0.675 0.677 0.655 0.654 0.630 0.645 0.701 0.640 0.629 0.697 0.667 0.663 0.691 0.688 0.23 0.

103 104 0.727 105 0.729 0.763 0.713 β 4 0.714 0.733 0.30 0.736 0.748 0.755 0.28 0.761 0.707 0.736 0.740 0.104 0.744 0.32 0.775 0.718 0.741 0.748 0.715 107 0.770 0.3.775 0.731 0.27 0.41 Tabelul 3.40 0.764 0.757 0.104 0.777 0.743 0.738 0.756 0.728 0.762 0.786 0.753 0.765 0.758 0.28 0.725 0.740 0.792 0. β 4 Re 5.4 Valori ale lui ro pentru diafragme cu prize de presiune la fata d1 / kr 43 .793 0.36 0.729 0.34 0.703 0.759 0.738 0.38 0. continuare.32 0.735 5.717 0.39 0.733 0.31 0.798 0.721 0.753 0.728 0.719 0.723 0.781 0.767 0.0.726 0.786 0.708 0.751 0.786 0.728 0.760 0.37 0.35 0.734 0.797 0.750 0.763 2.720 106 0.705 0.34 0.723 0.721 0.712 0.745 0.742 0.753 0.701 0.757 0.769 0.775 0.29 0.27 Tabelul 3.35 0.745 0.716 0.748 0.781 0.104 0.33 0.780 0.732 0.31 0.743 3.772 0.773 0.76 0.711 0.40 0.39 0.747 0.30 0.766 0.770 0.709 0.753 0.750 0.748 0.755 0.41 0.732 0.38 0.33 0.29 0.783 0.804 0.792 0.37 0.36 0.725 0.

5 0.007 2000 1.000 1.64 Reglarea debitului de aer se realizeaza prin robinetul (5).002 1.3. in afara citirii corecte ale valorilor marimilor de baza care intervin in calculul si masurarea debitelor cu ajutorul dispozitivelor de strangulare.4 0.002 1. Presiunea si temperatura mediului ambiant se masoara cu un barometru respectiv cu un termometru de laborator.000 1.5 0.001 1.005 2400 1.000 1.001 1. presiunea statica si caderea de presiune pe diafragma la manometrul (9).000 1.013 1.000 1.016 1200 1.000 1.3 0.001 1.000 1.000 1.002 1.000 β 2 0.6 0.002 1.000 1.000 1.000 1.001 1.001 1.000 1. Instalatia experimentala 3.000 1.000 1.4 0.004 1.1 0.2 0.000 1.009 1.001 1.001 3400 1.002 1.000 1.000 1.003 2800 1.000 1.009 1.000 1.000 1. respectiv a presiunii statice a aerului inainte de intrarea in diafragma (8).000 1.3.3.020 1.009 1. Se citesc: temperatura aerului. Termometrul (6) si manometrul cu lichid (7) servesc pentru masurarea temperaturii.000 1.000 1.000 1.003 1.006 1.011 1600 1. Fig. este 44 .024 800 1.004 1.05 0.006 1.β 2 400 1.000 1.05 0.000 1.006 1.000 1.000 1.006 1.000 1.64 0.000 1.1 0.6 0. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Problema importanta care se pune.3 0. Dupa pornirea compresorului si atingerea unui regim stationar de curgere a aerului prin conducta (presiune constanta in rezervorul 3) se trece la citirea indicatiile aparatelor.002 3200 1.000 1.2 0.004 1.000 1.000 1.003 1.000 1.001 1.000 1.002 1.014 1.

sudate longitudinal OTEL Conducte noi.30 0. utilizandu-se relatiile de calcul (3.10-6 m2/s si ν 100oCaer = 23.10-6 m2/s. orientative ale rugozitatii kr dupa STAS 7347/1-74 Materialul conductei Conditii de executie si exploatare kr [ mm] Conducte noi.0.0.20.2.. sudate elicoidal Conducte putin ruginite Conducte pronuntat ruginite Conducte cu depuneri mici 0.20 0.2. Criteriul Re se calculeaza cu relatia: . ν aer ..14).. Deoarece standul este dotat cu diafragma care are diametrul nominal sub 50 mm.03 0. fara sudura Conducte noi.viscozitatea cinematica a aerului care se da : ν 0oCaer = 13. in cazul de fata).. in prima incercare pentru standul existent se ia Dv = 0.15) in care: d1 = 2.003 m3/s . fara sudura Conducte noi.10 45 .10 0.25. (3.10. Coeficientul de strangulare al diafragmei este: m=β 2 = d2o/d21 = (10 / 20)2 = 0.. trase la rece. Tabelul 3.3. tabelele si diagramele prezentate). Dv .00 < 0. se va lucra cu α si ε . (3.debitul volumic de aer in m3/s. precum si a densitatii aerului la conditiile de lucru. fara sudura Conducte noi. a coeficientului de expansiune ε .50..0. rulate. determinat pentru fiecare masuratoare efectuata ( deci α si ε variabil.. pentru temperatura masurata se va face o interpolare liniara (s-a neglijat influenta presiunii asupra viscozitatii.5 Valori medii. trase la cald.determinarea valorii coeficientului de debit α .13).05.10-2 m..

Debitul de aer se va determina cu relatiile (3. t o Marimea U. determinarilor 1 2 3 4 5 C 46 .16) ] unde: pb este presiunea barometrica locala. in oC. crt.17) Nota: Pentru Redl > 104 aceste erori sunt relativ mici.10. t . (3.12).11). determinate si calculate vor fi trecute in tabelul 3.6 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr. in bar .0. (3.13. po = 1.. (3. in bar. pm . Tabelul 3. Nr. Valorile marimilor masurate.20 0.acoperite cu bitum Conducte utilizate.0.M..15 Densitatea aerului ρ se calculeaza cu relatia:  [ kg/m3 .0..presiunea manometrica a aerului din conducta de masurare. de variatia densitatii aerului cu p si t. acoperite cu bitum Conducte cu acoperiri electrochimice >2 0. Se mentioneaza faptul ca asupra debitului se mai pot efectua si determinarea altor erori de masura provenite din: determinarea lui ε .05 0.03.... de calitatea muchiei diafragmei si altele care nu fac obiectul prezentei lucrari.temperatura aerului masurata la intrarea in dispozitivul de masura.01325 bar.Conducte cu depuneri mari(strat gros) Conducte noi. 1.6.17) se determina abaterea coeficientului α fata de valoarea stabilita initial pentru a se vedea cu ce eroare s-ar fi lucrat in ipoteza ca: α 1 = α initial = constant: [ %] . Cu relatia (3.

7. 14. 12. se calculeaza din nou debitul recalculand α . 47 . . 11.2. 5. p1 mm Hg N/m2 3. Se calculeaza: init . 8.5 %. 13. se precizeaza ca pentru o prima evaluare a debitului se adopta α i = α o = α Daca ∆ α este mai mare de ± 0. 10. ∆ p m=β Red1 α rRe α ε ρ Dv Dm Dvo ∆ α o 2 N/m2 kg/m3 m3/s kg/s m3N / s % De asemenea. 9. 6. 15. .003 m3/s. p2 mm Hg N/m2 4. dupa exemplul urmator : Se apreciaza ca debitul de aer ce trece prin diafragma este Dv= 0.

828. utilizand relatia (3. kg/m3. p1-p2 = 100 mm Hg = 13333 N/m2. cu aceste date. se obtine α rRe = 1. ro = 1.5. din tabelul 3. Pentru kr = 0.Pentru: .959.00321 si α 1 o = 0. pe de alta parte cu relatia (3. respectiv. iar conform relatiei (3.637271.4.3 se obtine α S-a masurat: t=20oC.13) avem α = α o .0045.000425381 = 0. = 0. pentru kt = 1. Se recalculeaza α prin aceeasi metoda: w1 = 64.05 si d1 = 20 mm se obtine din tabelul 3. va rezulta: % > 0. pm = 1 bar.808 m/s.627.637 . Se calculeaza: o = 0.627 . Red1 = 84.12) rezulta: m3/s valoarea mult diferita fata de cea initiala.05 % fata de ultima valoare luata in considerare. pb = 0. cu β 2 = 0.2. Din figura 3. 48 .625. 1.637.14) se obtine rRe = 1. pentru p1 = 2 bar si β 2 = = 0. reluandu-se din nou masuratorile si calculele pana la respectarea conditiei impuse ca ∆ α ≤ ± 0. rRe = 0. obtinem ε =0.000425381. ceea ce inseamna ca pentru calcule se va adopta valoarea ultima a lui α .25 (respectiv pentru d1/kr = 400). adica α 1 = 0.995 bar.25 si ∆ pmax = 5000 mm H2O.

reprezinta energia termica necesara unitatii de cantitate din acea substanta pentru a-si mari temperatura cu un grad fara ca procesul sa produca o schimbare de faza sau de stare de agregare. c. Capacitatea calorica a unitatii de cantitate de substanta se numeste caldura specifica sau capacitate calorica specifica.2) caldura specifica este o marime care depinde de unitatea de cantitate de substanta. 4. pot fi: a) calduri specifice masice. Valoarea ei nu depinde de cantitatea de substanta. Capacitatea calorica a unui corp este un parametru extensiv. Dispozitivele moderne de masurare au in componenta lor minicalculatoare de proces. (4. de intervalul de temperatura si de natura procesului termic. 49 . in J / (kg⋅ K) . fiind o proprietate intensiva a corpurilor. depinzand de masa si natura acestuia.1) de unde rezulta expresia caldurii specifice: [J / (kg⋅ K)] (4. Cantitatea de caldura schimbata de un corp de masa m in intervalul de temperatura (T1 . Caldura specifica c. caldurile specifice utilizate in tehnica. care efectueaza automat aceste calcule si trimite rezultatele la afisare pe un ecran sau la un inregistrator.1.T2) este data de relatia: Q12 = m⋅ ⋅ ( T2 – T1) [ J ].Obs. Notiuni generale Cantitatea de caldura necesara pentru ridicarea temperaturii unui corp cu un grad poarta denumirea de capacitate calorica.2) Potrivit relatiei (4. sau capacitatea calorica specifica. DETERMINAREA CALDURILOR SPECIFICE ALE SUBSTANTELOR GAZOASE 4. Din punct de vedere a unitatii de cantitate de substanta luata in considerare. a unei substante omogene.

cN=ρ unde: ρ N ⋅ ⋅ c [J / (m3N. caldurile specifice pot fi: a) calduri specifice reale sau instantanee. c) calduri specifice molare. Caldura specifica raportata la unitatea de volum c’. (4.5) 50 . Cmv . este utilizata foarte rar in aplicatiile practice. b) calduri specifice medii. c. cNp. CM. cNv . (4. b) calduri specifice la volum constant .pentru gazul perfect: cp .b) calduri specifice raportate la metru cub normal. . . Dependenta dintre caldurile specifice este data de relatiile lui Robert Mayer: .K)].volumul molar [ m3N/kmol] . CMp. VM = 22.cv = R [J / (kg⋅ K)]. cv. in J /(m3N⋅ K) . CM . cN. (4. in J /( kmol⋅ K). Relatiile intre aceste tipuri de calduri specifice sunt: CM = M⋅ c = VM ⋅ cN [J / (kmol⋅ K) ].3) unde: M este masa moleculara a substantei [ kg/kmol] . pentru practica prezinta interes urmatoarele calduri specifice: a) calduri specifice la presiune constanta. Din punct de vedere a naturii transformarii realizata de substanta. [J /(m3 K)].414 . cN. . in kg/m3N . N Din punct de vedere al intervalului de temperatura.4) este masa specifica a substantei in conditii normale.

Fig. La corpurile gazoase cp se determina experimental iar caldura specifica la volum constant.1 este reprezentata schematic instalatia cu ajutorul careia se determina caldura specifica a substantelor gazoase. rezulta prin calcul folosind relatiile (4. La corpurile solide si lichide are importanta practica numai caldura specifica la presiune constanta.pentru gazele reale: [J / (kg⋅ K) ]. Instalatia pentru determinarea caldurii specifice a 51 .coeficientul de compresibilitate termica. . Descrierea instalatiei si mersul lucrarii In figura 4.1..coeficientul real de dilatare volumica.6).4. .2. in J / (kg⋅ K) . in Pa-1. cV. . in grd-1. (4. a gazului metan in cazul prezentei lucrari. 4.5) si (4.6) unde: R este constanta particulara a gazului perfect.

(4. Cantitatile de caldura a1 si a2 se determina cu relatiile: [J ] . in kg. Temperatura t2 a acestuia la iesirea din calorimetru se masoara cu termometrul 8. gazul metan cedeaza caldura ansamblului calorimetric. citirea efectuandu-se prin intermediul unei lupe 10. calorimetrul 2. In calorimetrul 2. Ecuatia calorimetrica a acestuia este: Q1 = Q2 [J] . (4.cantitatea de caldura primita de elementele calorimetrului. Pentru uniformizarea temperaturii apei din calorimetru se foloseste agitatorul 11 antrenat de motorul electric 12. (4. In serpentina schimbatorului de caldura 1. gazul metan primeste caldura de la fluidul calorimetric aflat in interiorul acestuia care este incalzit cu ajutorul arzatorului 4. in J.8) [ J ] . Caldura specifica la presiune constanta a gazului metan se determina considerand calorimetrul 2 ca incinta adiabatica. Instalatia se compune din schimbatorul de caldura 1.7) unde: Q1 este cantitatea de caldura cedata de gaz ansamblului calorimetric. 52 . Temperatura initiala to si finala t a apei din calorimetru se determina cu termometrul de precizie 9. in J.9) unde: m este cantitatea de gaz metan care trece prin calorimetru. Q2 .gazului metan. si contorul de gaz metan 3. Temperatura ti si volumul V ale gazului metan la intrarea in schimbatorul de caldura 1. se determina cu termometrul cu lichid 5 si contorul 3. La intrarea in calorimetrul 2 se masoara presiunea statica pst cu manometrul cu lichid 6 si temperatura t1 cu termometrul 7.

16 ..caldura specifica la presiunea constanta medie.9) calorimetrului: se noteaza cu C si poarta denumirea de capacitate calorica a [ J / K ] . (4.volumul de gaz metan redus la starea normala. . 53 .temperatura initiala respectiv finala a apei din calorimetru in oC.volumul de gaz la starea de masurare determinat cu ajutorul contorului 3.10) Din relatiile de mai sus rezulta: [ J / (kg⋅ K) ] . in relatia (4. Ti = ti + 273. in K. [ kg ] . (4.11) Cantitatea de gaz metan ce trece prin instalatie se determina cu relatia: m=ρ in care: N⋅ VN . TN = 273.caldura specifica la presiune constanta.16 K . mi . in m3. in J / (kg⋅ K).temperatura la starea normala.13) unde: ρ N este masa specifica a gazului metan la starea normala. to. V .temperatura gazului metan la starea de masurare. in oC. in m3N.12) [m3N ] .masa componentului i al ansamblului calorimetric. (4.temperatura gazului metan la intrare respectiv la iesire din calorimetru. t1. in J / (kg⋅ K). t . (4. in kg. in kg/m3N. in K. a componentului i al ansamblului calorimetric. medie. t2 . VN .

2. in Pa. 7.presiunea statica a gazului metan la starea de masurare.M. in Pa. 3.pst . crt. 1 Valori 2 3 media . Presiunea barometrica Suprapresiunea gazului Temperatura gazului metan la starea de masurare pb pst Ti Pa Pa K ρ t1 t2 to t N o Marimea Simbol U.1 Valori masurate si calculate Nr.1. 1 C C C C Valori 2 3 media o o o kg/m3N Tabelul 4. 4.1 Continuare. crt.presiunea la starea normala. pN = 101325 Pa . Tabelul 4. pb . Marimile masurate si calculate se centralizeaza in tabelul 4. in Pa.presiunea barometrica. 54 Marimea Simbol U. Nr. Temperatura medie a gazului metan la intrare Temperatura medie a gazului la iesire Temperatura initiala a apei Temperatura finala a apei Masa specifica a gazului metan la starea normala 6. 1.M. 8. 5.

Volumul de gaz metan la starea de masurare Volumul de gaz metan redus la starea normala Cantitatea de gaz metan Capacitatea calorica a calorimetrului V m3 10. 17. VN m3N 11. Caldura specifica molara Exponentul adiabatic al gazului metan J/(kmol⋅ K) - 55 . Constanta particulara a gazului perfect R J/(kg⋅ K) 15. 12. Caldura specifica la volum constant J/(kg⋅ K) 16. Caldura specifica la presiune constanta J/(kg⋅ K) 14. m C kg J/K 13.9.

(5.1. in amestecul de vapori si lichid (mv + m) si care se numeste titlul vaporilor: [ -] .x [ -] . DETERMINAREA TITLULUI SI ENTALPIEI ABURULUI SATURAT UMED 5.3) Entalpia masica a lichidului h’ la starea de saturatie este: 56 .2) reprezinta umiditatea vaporilor saturati de titlu x.lv [ kJ/kg] (5.Notiuni generale Pentru a deosebi diversele stari de umiditate ale aburului saturat umed la o aceiasi presiune.h" = h’ + x . Entalpia masica a aburului saturat umed se determina cu relatia: hx= (1-x) h’ + x.1) Diferenta: y =1 . (5. Se va nota cu indicele (‘ ) marimile corespunzatoare lichidului de pe curba de saturatie. iar cu indicele (" ) marimile referitoare la aburul saturat uscat.5. s-a ales o marime noua reprezentand participatia masica a vaporilor de masa mv.

[ kJ/kg] . (fig.4) in relatiile (5.termometre. 3. Schema instalatiei cu calorimetru de laminare: 1.caldura masica de vaporizare.caldura si t .1). (5.calorimetru. la manometrul (3). sufera o laminare (fenomen de entalpie constanta). 4. cu termometrul (4) si manometrul (5). temperatura t2 si presiunea p2 dupa laminare.2.4) s-a notat cu: lv. Entalpia aburului saturat uscat este: h" = h’ + lv . Descrierea instalatiilor si mersul lucrarii a.1.dispozitiv de strangulare. in kJ/kg. in oC. Metoda calorimetrului cu laminare . In fenomenul de laminare. 2.5.5. 5. Masurand presiunea p1 inainte de laminare. <> Fig. avand loc o supraincalzire a aburului.3) si (5. adica starea finala a aburului (abur 57 . presiunea aburului scade brusc.manometru. masica medie la presiune constanta a apei care este de de incalzire a apei. [ kJ / kg] . (5. al calorimetrului (2).5) Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se face prin doua metode: prin metoda calorimetrului cu laminare si prin metoda calorimetrului cu apa.temperatura Aburul saturat umed produs de un cazan. la trecerea printr-un dispozitiv de strangulare (1). 5.

[ kJ/kg] . Iar entalpia aburului saturat umed hx corespunzatoare punctului 1 se citeste de asemenea din aceeasi diagrama Fig. Se stabileste punctul 2. Curba de titlu constant x.5.3). gasind punctul 1. desfasurarea acestuia se face cu o crestere de entropie ∆ s. cunoscand presiunea initiala si procesul care are loc. Determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed. care trece prin punctul 1 indica chiar titlul aburului saturat umed cautat. se face cu ajutorul diagramei h-s (fig.2). Determinarea corecta a titlului x si a entalpiei h1x a aburului saturat umed din punctul 1 se face atunci cand punctul final 2 se gaseste in zona aburului supraincalzit (intre 2s si 2) sau la limita.6) 58 . din care se duce o dreapta paralela cu axa 0s (dreapta de h = ct). Pentru o intelegere mai completa a acestui proces s-a trasat desfasurarea lui si in diagrama T-s (fig. se poate determina titlul si entalpia aburului saturat umed pe cale grafica sau analitica. se determina pe baza caracteristicii laminarii: h1x = h2 .2. chiar pe curba aburului saturat uscat (adica in punctul 2s). (5.5. Pe cale analitica.supraincalzit). pana la intersectia cu izobara aburului saturat umed p1. titlul x si entalpia aburului saturat umed. Din aceasta rezulta ca procesul de laminare este de entalpie constanta. corespunzator aburului supraincalzit de parametrii p2 si t2 (masurati). si intrucat este un proces ireversibil. Reprezentarea procesului de laminare in diagrama h-s. pe cale grafica.5.

Instalatia necesara (fig. agitatorul (3).h’1) . initial masurata cu manometrul 3. robinetul de alimentare (4).4) pentru determinarea titlului si entalpiei aburului saturat umed se compune din: calorimetrul cu apa (1). termometrul (2).6) si (5. b) Metoda calorimetrului cu apa.7) Din ecuatiile (5.7) se obtine: . lv1 = h’1 + x ( h"1 . Entalpia aburului supraincalzit h2 se determina din tabele. (5. cu conditia ca vitezele inainte si dupa laminare sa fie egale sau foarte putin diferite. corespunzator temperaturii si presiunii masurate cu aparatele 4 si 5 Fig. Reprezentarea procesului de laminare in diagrama T-s.5. (5.8) Marimile h’1 si lv1 se gasesc in tabele pentru presiunea p1 a aburului saturat umed. 59 .3.care arata ca entalpia aburului inainte de laminare este egala cu entalpia aburului dupa laminare.5. Entalpia aburului saturat umed este: h1x = h’1 + x .

12) 60 . in o C .termometru. caldura masica a apei. Sistemul apa-calorimetru contine caldura: Q1 = ( m1. 5. termometrul (6) si manometrul (7). ca = 4.termometru.manometru. Schema instalatiei pentru metoda calorimetrului cu apa. to in o C. ca + C ) to [kJ].ca t) = m2 (h’ + x lv1 .10) Daca se introduce in calorimetru m2 kg de abur saturat umed de temperatura si presiune cunoscuta cantitatea de caldura cedata de abur este: Q2 = m2 ( h1x .separator de apa.robinet. (5.( t .K). (5. 2. 6. in kJ/(kg.agitator. 7. in kg. {n prealabil se determina capacitatea calorica a calorimetrului cu relatia: [ kJ / K] (5.9) unde: mi reprezinta masa partilor componente ale calorimetrului.K).1863 kJ / (kg. ci reprezinta caldurile masice la presiune constanta ale acestora.11) in care: t este temperatura finala de echilibru din calorimetru care se citeste la termometrul (2). (5.4. 1-calorimetru.ca t) [kJ]. 3.5. Fig. Cantitatea de caldura preluata de ansamblul calorimetrului.separatorul de apa (5). va fi: Q3 = ( m1 ca + C ).to ) [kJ]. Se introduce in calorimetru m1 kg de apa si se masoara temperatura de echilibru din aparat. 4.

de masura I II III Marimea Unit. de masura I II III p1 p2 t2 h’ lv1 x bar bar o C m1 to t h’1 kJ / K kg o C C C kJ / kg kJ / kg grafic analitic o kJ / kg kJ / kg m2 x kg - hx grafic kJ/kg analitic hx 61 kJ / kg .13). conform relatiei (5. Tabelul 5.1 Determinarea entalpiei si titlului aburului saturat umed Metoda calorimetrului cu laminare Metoda calorimetrului cu apa Marimea Unit.13) in care restul marimilor au semnificatia fizica prezentata la punctul a.Din egalitatea relatiilor (5.11) si (5.1 si se vor compara valorile obtinute pentru titlu si entalpie prin cele doua metode. (5. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 5. Avand determinata valoarea lui x. (5.14) 5. se determina: hx = h’1 + x lv1 [kJ / kg]. In tabel se trec si valorile extrase din diagrame sau tabele de abur.3.12) se obtine: .

kg) sau kmol] . intre acestea existand relatia: Qi = Qs .factor de corectie a indicatiilor debitmetrului. te si ti .lv .Deoarece diferenta dintre Qv si Qp este mica. in oC. impropriu denumita) a unui combustibil reprezinta energia termica degajata prin arderea completa a unitatii de cantitate din combustibilul dat [ kJ/(m3N. cpa = 4. in m3N.1.1863 kJ/kg. in kJ/kg.kJ/kg 6. caldura de ardere superioara redusa la starea normala se calculeaza cu relatia: [kJ / m3N] . Determinarea caldurii de ardere a combustibililor gazosi prin curent de apa 6. Dupa starea in care se gaseste apa in produsele arderii conform STAS 3361-62 se deosebesc: caldura de ardere superioara (Qs) si caldura de ardere inferioara (Qi). (lv ˜ 2512 kJ / kg).1.grd . in kg vapori/kg combustibil. Caldura de ardere poate fi determinata intr-un calorimetru la volum constant (Qv). Vo .1. La determinarea puterii calorice prin curent de apa. fara a se tine seama de procesul termodinamic sub care se degaja energia termica in procesele respective. Consideratii generale Caldura de ardere (puterea calorica. 62 .volumul gazelor inainte de ardere redus la starea normala. (6.DETERMINAREA CALDURII DE ARDERE A COMBUSTIBILILOR GAZOSI 6. practic se lucreaza cu Qi.cantitatea de vapori de apa din produsele arderii. iar w . sau la presiune constanta (Qp).caldura masica pentru apa.2) unde: m este cantitatea de apa in kg. w [kJ/kg] (6. fm .temperatura apei la iesire si la intrare in calorimetru.1) in care lv este caldura medie de vaporizare.

1.4) unde: Vgo este volumul de gaze arse raportat la starea normala. T. p sunt temperatura si presiunea gazelor arse la starea de masurare. vas de colectare.. manometru cu lichid. conducta de prea-plin.. contragreutati. in m3. arzatorul se introduce cu grija in calorimetru si se urmareste flacara printr-o oglinda metalica. astfel incat flacara sa fie albastra. 6.2. se pregateste vasul de colectare a apei si vasul gradat. se precizeaza elementele componente ale acesteia: debitmetru. 40 mm H2O. ceea ce corespunde la transmiterea a 3165 ± 160 kJ / h. in K respectiv bar. (6. arzator. iar wc . conducte. Se stabileste circuitul de apa al calorimetrului. corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h. Aerul se va regla cu rondela arzatorului.3) in care: V este volumul de gaze inainte de ardere la starea de masurare. In tabelul 6. Mersul lucrarii. cantar.[m3N]. termometru.1.cantitatea de condensat in kg. dispozitiv de umezire a aerului. Determinarea factorului de corectie a debitmetrului Presiunea gazului se regleaza intre 20 . se determina cu relatia: 63 . debitul de gaz se regleaza la 100 litri / h. calorimetru propriu zis. arzatorul se aprinde dupa ce acul indicator al debitului a facut o rotatie completa. Factorul mediu de corectie a debitmetrului (a valorii citite la debitmetru). regulator de presiune. Caldura de ardere inferioara redusa la starea normala este: [kJ / m3N]. vas gradat. 6. robineti. filtru.1 se indica timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului.3. palnie. racord. Instalatia de masura Fara a se face o descriere detaliata a instalatiei de masura. (6.

353 83.471 94 108 121 134 148 161 187 215 241 270 296 324 64 5 litri [ secunde ] 150 175 200 225 250 270 310 352 400 450 495 540 . (6.608 66. iar este factorul de corectie al unui litru. (n litri).863 46.1 Timpul necesar pentru o rotatie a acului indicator al debitmetrului corespunzator transmiterii a 3165 kJ / h Puterea calorica a gazului Pentru debitmetru cu cadran de 3litri [kJ / m3N] 29.236 58.726 92.304 33.981 75. Tabelul 6.049 50.5) unde: n reprezinta numarul de litri de gaz scurs. ci mai mult sau mai putin).677 41. daca acul indicator arata "z" litri ( deci nu se citeste exact un litru.490 37.. operatia se repeta pentru doua sau trei rotatii complete.099 100.

1.1. Gazul Mediul ambiant Gaz metan. Temperatura (oC) Presiunea barometrica (bar) 3. Temperatura gazelor la iesirea din calorimetru (oC) si in (K) 5. Determinarea Temperatura apei la intrarea si iesirea din calorimetru [ oC] I ti te ti II te III ti te Citita : V (l) Redusa la starea normala Vo [ m3N] ta = pb= tg = pg= p = pb+ pg= t=T= 65 . Tabelul 6. 6.4.Nota: Temperatura gazelor arse la iesirea din calorimetru trebuie sa fie foarte apropiata de temperatura mediului ambiant.2. Starea gazului in debitmetru Temperatura (oC) Presiunea manometrica(bar) Presiunea absoluta (bar) 4. etc. 2. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 6. 6. in acest caz Vo ≈ Vgo. Factorul de corectie fm = Cantitatea de gaz arsa in timpul unei determinari 7.2 Valori masurate.

9.6) ] 66 . Determinarea puterii calorice a combustibililor gazosi cu calorimetru indicator si inregistrator 6. 6. (6. Vgo [ m3N] 11 12 Caldura de ardere inferioara |i [ kJ / m3N] Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate.2.1 2 3 Temperatura medie [ oC] ∆ t [ oC] 8. Cantitatea de apa colectata [ kg] Caldura de ardere superioara |s [ kJ / m3N] 10 Cantitatea de condens colectata w [ kg] Volumul gazelor arse.1. Consideratii generale La baza metodei automate pentru determinarea caldurii de ardere sta de asemenea principiul dupa care. intr-o incinta adiabata.2. cantitatea de caldura cedata prin arderea gazului este preluata integral de un curent continuu de apa. Caldura de ardere superioara a gazului la starea de masurare este data de relatia: [ kJ / m3 .

( 6. (6. ( 6. ( 6. in litri. respectiv la iesirea din calorimetru. (6. ∆ t .in care: Q este cantitatea de caldura primita de apa. factorul de corectie F se calculeaza cu relatia : . Rezulta ca: [ kJ / m3 . (6. V-cantitatea de gaz.diferenta de temperatura a apei la intrarea.7) Pentru c = ct.8) iar.11) iar caldura de ardere inferioara [ kJ / m3N ] .9) unde: q este caldura de vaporizare a apei de condensatie obtinuta prin arderea a unui m3 de gaz.c.12) unde.. in oC. in kJ. deci : [ kJ / m3 .10) in care wc este masa condensului in kg. in kg.1863 kJ/(kg. se considera k1 = k. Caldura de ardere superioara raportata la starea normala este: ] raportata la starea normala este: [ kJ / m3N] (6. c = 4.K). mcantitatea de apa. exprimata in kJ / m3. [ kJ / m3 . determinabila cu relatia: ] ] ] [ kJ / m3 . S-a prevazut ca raportul (raportul intre cantitatea de apa si cea de gaz ce trece prin calorimetru) sa fie constant.13) 67 .

presiunea manometrica din conducta de alimentare cu gaz dupa regulatorul de presiune.440 / 3 = 1. Cantitatea de gaz aferenta este de 4 litri. 68 . respectiv inregistrate cu valoarea determinata prin metoda neautomata.2. astfel: masa totala = 5. Pentru o rotatie a contorului de gaz corespunde 4. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Modul de prelucrare a rezultatelor se arata printr-un exemplu de calcul. iar corectata dupa foaia de etalonare a aparatului este de 3.2.2.96 litri. po = 1. citita la aparatul indicator si inregistrator. se pot face citirile la termometre si milivoltmetre. 6. diferenta= 4. Mersul lucrarii Lucrarea isi propune de a verifica valoarea caldurii de ardere a combustibilului. masa vasului = 1.4. in bar. 6.3. Temperatura apei la intrare: ti = 9.73 oC. in bar. independent de determinarile cantitat ilor de apa si gaz.01325 bar . temperatura apei la iesire te = 20.1 este prezentata schema calorimetrului indicator si inregistrator pentru determinarea caldurii de ardere. T = t + 273 K si p = pb + pm .7 oC.440 kg. Se compara valorile caldurii de ardere citite. 6.in care : To = 273 K . Pentru un gaz oarecare s-a determinat m kg de apa. corespunzand la trei rotatii complete ale contorului de gaz.210 kg. Aceste valori reprezinta media a trei determinari. Deoarece raportul este constant la calorimetrul automat.2.48 kg gaz. pb fiind presiunea barometrica si pm . Instalatia experimentala In figura 6.650 kg.

Factorul de corectie va fi : Caldura de ardere superioara redusa la starea normala este : 69 kJ / m3N. Valoarea citita la aparatul inregistrator este de exemplu 17.97888 bar. 3. 19-palnie de reglaj. 22-umidificator. 33-comutator. .intrare apa racire. 18-racitor apa recirculare. 23-gaze arse. 31-milivoltmetru inregistrator. 5-regulator de precizie. Calorimetru automat pentru gaze tip "JUNKERS-56": 1-regulator de gaz. starea barometrica pb = 0. 25-teava condens. 9-colector.Fig.15-termometre. 4-contor gaz. 7-robinet gaz. 17-palnie colectoare. 13-vas de compensatie. 12-contor de apa.6.racitor gaz. Temperatura gazului tg = 21oC. 6-separator de apa. 2-saturator. 28-palnie evacuare. 27. 29-stut scurgere. 14.04905 bar. 20-pahar. 24-termometru.1. 32-milivoltmetru indicator. 11-regulator dublu prea-plin. 16-coloana termoelectrica. 26-coloana reducere la starea normala. 21-conducta legatura cu umidificatorul. 8-arzator. 10pompa de apa. 30manometru gaz. presiunea manometrica pm = 500 mm H2O = 0.200 kJ / m3.

Temperatura apei la iesire 5.3 Marimi masurate si calculate Nr. 2. Caldura de ardere superioara neredusa 6. Coeficientul de reducere F \ Q‘i kJ/ m3 kJ/ m3 wc kg Q‘s kJ/ m3 te o 2 3 Media Obs.3 Continuare. Tabelul 6.M. Cantitatea de apa condensata 7.3. Caldura de ardere inferioara neredusa 9. Determinari 1 1.Rezultatele marimilor masurate si calculate se trec in tabelul 6. Cantitatea de apa Cantitatea de gaz Temperatura apei la intrare 4.crt Marimea Simbol U. 8. 70 . m V ti kg m3 o C C Tabelul 6. Caldura de vapor. 3.

71 . Caldura de ardere inferioara raportata la starea normala Qi kJ/m3N 11. 12. 14. Presiunea gazului Caldura de ardere superioara neredusa *) pm Q‘s bar kJ/m3 15. Temperatura gazului Presiunea barometrica tg pb o C bar 13. Rezultatele obtinute se compara cu cele recomandate in literatura de specialitate.10. Caldura de ardere superioara raportata la starea normala Qs kJ/m3N *) Valoare citita la aparatul inregistrator.

Gradul de umiditate x. Notiuni generale Amestecul mecanic dintre aerul uscat si vaporii de apa formeaza aerul umed. Pentru aerul umed se definesc urmatoarele marimi: . Ma sunt masele moleculare ale vaporilor de apa si ale aerului uscat. (7. 7. 72 . 0oC si sub 0oC. DETERMINAREA MARIMILOR DE STARE ALE AERULUI UMED 7.2 ) Aerul umed care contine cantitatea maxima de umiditate (de vapori de apa) se numeste aer saturat. Pe fenomenul de evaporare superficiala a apei se bazeaza existenta vaporilor de apa din aerul atmosferic la temperaturi scazute. Presiunile partiale ale aerului pa.rv .2. Calculul marimilor principale ale aerului umed In baza legii lui Dalton se poate scrie : p = pa + pv .1) in care: p este presiunea totala a aerului umed. iar xs .7.01325 bar.ra . denumit si umiditatea absoluta sau continut de umiditate.1. ( 7.4) in care: Mv .3) sau: (7. unde t = 100oC. pv si ps sunt presiunea partiala respectiv presiunea de saturatie a vaporilor de apa. pv = p. (7.gradul de umiditate al aerului umed saturat. respectiv ale vaporilor de apa pv sunt: pa = p. iar ra si rv sunt participatiile volumice ale aerului uscat si respectiv ale vaporilor de apa. este raportul dintre masa vaporilor de apa si masa aerului uscat: . Presiunea partiala a vaporilor de apa in aerul atmosferic este foarte mica si in consecinta este posibila evaporarea apei la o temperatura mult inferioara temperaturii de vaporizare la presiunea normala fizica de 1.

se obtine in S.6) Presiunea partiala a aerului uscat este: [ bar] .11) 73 . (7.Gradul de saturatie ψ . se defineste cu relatia : ψ [ -] .10) in practica se considera ψ = ϕ .9) in care T este temperatura absoluta.8) in care: pentru R = 8314 J / kmol. (7. Umiditatea relativa a aerului umed este raportul dintre cantitatea de vapori existenta in aer si cantitatea maxima de vapori de apa pe care o poate absorbi aerul la acea temperatura si se defineste cu relatia : ] [ -] . se determina din relatia (7. Volumul masic al aerului umed se defineste cu: [ m3/kg] . Mv = 18.016 kg / kmol. Ma = 28. in K.4) : [ bar] . (7.: ] [ kg/m3 . (7. (7. (7.K.I.7) Densitatea aerului umed se determina cu relatia : [ kg/m3 .. p si pv se inlocuiesc in N / m2.964 kg / kmol.5) Presiunea partiala a vaporilor de apa. (7.

iar din tabelul 7.0106 kJ / (kg.2 se citeste temperatura corespunzatoare acestei presiuni. Punctul τ se poate calcula astfel: cunoscandu-l pe x.t + 2512) [ kJ / (1+ x ) kg amestec ] ( 7. temperatura tum indicata de termometrul umed (2) este mai mica decat temperatura tus indicata de termometru uscat (1).K) este caldura masica medie a vaporilor de apa intre 0 si 75oC. Cel mai utilizat este psicrometrul din figura 7.866 kJ/(kg.3. actionat cu resort metalic sau electric. psicrometre sau psihrometre. [ kJ/(kg.1. Datorita evaporarii.10) scrisa sub forma: [ -] . (7. se determina pv cu relatia (7.13 ) Entalpia masica a 1 kg de aer umed va fi : [ kJ/kg aer umed] ( 7.6). Entalpia amestecului a 1 kg aer uscat si x kg vapori de apa este: H1+ x = cpa. cpv= 1. pastrandu-si umiditatea absoluta (x) constanta. (7.14 ) Temperatura punctului de roua ( punctul τ ) este temperatura de saturatie a aerului umed care se raceste. 7. Determinarea experimentala a marimilor aerului umed Umiditatea aerului se masoara cu aparate numite: higrometre.5 m / s.12) in care: cpa = 1. care consta dintr-un termometru uscat (1) si un termometru umed (2).t + x (cpa .Caldura masica la p = ct. cu o viteza mai mare de 2. considerand-o egala cu ps. ultimul fiind infasurat intr-o panza higroscopica imbibata cu apa.K) este caldura masica medie a aerului uscat intre 0 si 50oC. a aerului umed este: .15) 74 .K)] . denumit psicrometru cu ventilator de tip Asmann. Capetele termometrelor sunt scaldate de curentul de aer umed aspirat de catre un mic ventilator (4). Umiditatea relativa a aerului se determina folosind relatia (7.

4.30 4.67.10-3 0.10-3 0.suport. Fig. iar valorile lui p’s si ps se citesc din tabelul 7. ps.1 Coeficientul psicrometric C w[m/s] 0. tip Asmann.8.10-3 w[m/s] 0.40 C [ bar / K ] 1.7. 2. la temperatura tum. este presiunea la starea normala fizica.1. C coeficient psicrometric. pb = p este presiunea barometrica si totodata si presiunea totala a aerului umed.in care: p’s este presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer. in bar / K.2.10-3 Tabelul 7.1. 1.10-3 0. Psicrometru cu ventilator.20 0.3. in bar.9. Tabelul 7. Coeficientul psicrometric depinde de viteza de circulatie a aerului w si se determina din tabelul 7. t [ oC ] [ N / m2 ] . Presiunea partiala umed saturat.terometre.80 2.ventilator.7.1.2 in functie de tum si tus . la temperatura t.00 C [ bar / K ] 0. po= 1.10-3 1. 3. continutul de vapori de apa x si entalpia a aerului x [ torr ] [ kg / kg ] 75 H1+ x [ kJ/(1+ x)kg .13 0.01325 bar.presiunea partiala a vaporilor de apa saturati continuti de aer insa la temperatura tus.

0 436.986 -4.298 2.3 758.10 6.3 2 2.946 2.29 5.00642 76 4 -1.2 562.3 872.002552 0.1 610.51 3 0.00420 0.002149 0.880 21.716 -0.] 4 -5.754 11.00451 0.001969 am.579 4.5 283.00520 0.879 4.6 813.001180 0.321 3 0.5 2 1.566 3.00485 0.209 + 1.002343 0.69 6.1 401.0 934.00359 0.5 517.512 12.01 7.182 Tabelul 7.936 15.150 .003030 0.93 5.038 18.54 7.889 4.00598 0.216 4.761 3. 0 -7 -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 1 337.3 309.00558 0.015 23.6 368.276 3.521 6.196 7.605 -3.3 705.5 657.125 2.154 17.00330 0.00390 0.2 Continuare.008 3.001650 0.912 9.532 2.6 1001.8 475.0 -10 -9 -8 1 259.002781 0.

79 13.3 2064.76 0.00736 0.02347 0.8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 1073.6 1497.48 17.01519 0.0 1402.051 86.588 29.01337 0.631 48.608 61.00902 0.3 1148.07 22.0 8.384 40.61 9.54 18.00688 0.2 Continuare.2 3780.52 11.00788 0.01951 0.0 1228.02493 77 4 82.01030 0.3 1817.48 10.6 2644. 0 26 27 28 1 3361.865 Tabelul 7.74 28.0 3168.957 65.01618 0.2 3565.105 42.99 12.0 1264.493 73.21 26.370 27.01254 0.6 1705.02077 25.6 2486.680 .932 32.01100 0.00844 0.3 1598.3 1937.48 16.01425 0.05 8.0 2197.3 2984.01724 0.21 9.0 2 25.01833 0.700 45.63 14.318 34.656 91.23 11.0 2809.35 3 0.910 55.725 69.65 19.53 15.83 21.3 2338.259 58.02209 0.38 23.01174 0.830 37.679 77.561 51.00964 0.

82 33.14) sau utilizand valoarea lui H1+ x din tabelul 7.404 146.29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 4005. in diferite locuri din laborator cu psicrometrul Asmann si in limita timpului disponibil chiar in afara cladirii.449 119. Umiditatea relativa a aerului ϕ se va calcula cu relatia (7.70 35.32 0.4.18 44.5) considerandu-se ψ = ϕ .2 6992.2.2 pentru valoarea lui (tus).9) calculata pentru temperatura citita la termometru uscat (tus). iar entalpia masica a 1 kg de aer umed cu relatiile (7.04 31.66 37.67. unde valoarea lui xs se considera aceea din dreptul temperaturii indicate de termometru umed (tum).310 125. densitatea aerului umed cu relatia (7.0 6625.10-3 bar / K .7).5 5030.0 5941.0 7376.02649 0.02814 0.0379 0.2 6276.0506 97. Se vor face masuratori pentru determinarea marimilor aerului atmosferic (ambiant). Gradul de umiditate se obtine din relatia (7.03569 0.588 113.010 170.13) si (7.2 4754. xs [ kg / kg] . Prelucrarea si interpretarea rezultatelor In tabelul 7.0478 0.382 7. ps . din tabelul 7.12).056 162.2 4242.15) unde pentru C se adopta valoarea C = 0.5 5320.521 154.122 102.3 se trec marimile masurate si calculate ale aerului umed.287 139.07 49.0 30. Caldura masica cu relatia (7.7 4493.03169 0. iar pv = ϕ .0425 0. astfel: x = ϕ .0 5624.02980 0.0451 0.69 52.589 132.90 42.56 47. Presiunea partiala a aerului uscat se determina cu relatia (7. 78 .44 55.146 107.03364 0.0401 0.73 39.

1 Marimea masurata sau calculata Presiunea barometrica respectiv presiunea totala a aerului umed 2 Temperatura termometrului umed 3 Temperatura termometrului uscat 4 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului umed 5 Presiunea partiala a vaporilor de apa saturati la temperatura termometrului uscat 6 Umiditatea relativa a aerului umed 7 8 Gradul de umiditate Presiunea partiala a x pa kg/kg bar 79 Simbol U.M.3 Tabelul cu rezultate experimentale si calculate Nr. 1 Determinarea 2 3 4 Obs. Crt. p = pb bar tum O C tus o C p’s bar ps bar ϕ - .Tabelul 7.

a aerului umed 11 Entalpia masica a 1 kg de aer umed h kJ/kg. aer umed ρ kg/m3 cp kJ/(kgK) 80 .aerului uscat 9 Densitatea aerului umed 10 Caldura masica la p = ct.

fiind cauzat de existenta unei diferente de temperatura in material.aria sectiunii normale pe directia fluxului termic. etc. Notiuni generale Transferul de caldura prin conductie are loc prin medii lipsite de miscari aparente cum este cazul solidelor si a straturilor fluide foarte subtiri. δ .).conductivitatea termica a materialului. Conductivitatea termica a unei substante depinde de numerosi factori ca de exemplu: starea de agregare. t1. . (8.temperatura. in W/ m2.1) unde: este fluxul termic transmis prin conductie. λ .temperaturile pe suprafetele exterioare ale materialului. din care cele mai importante sunt: 81 .Metodele folosite pentru determinarea acesteia sunt cele experimentale. Cantitativ. forma sub care se gaseste (bucati. in W . t2 . in W/(m⋅ K). in m2. DETERMINAREA CONDUCTIVITATII TERMICE A MATERIALELOR SOLIDE 8. in oC. structura.1.densitatea fluxului termic. acest transfer de caldura se exprima prin legea lui Fourier: [ W] .grosimea materialului. pulbere etc. in m.8. A .

una inferioara 3 si una superioara 4.Bock. metoda regimului regulat. singura deosebire fiind reglarea debitului de apa de racire care trece prin serpentinele 16. metoda tubului cilindric. se realizeaza cu ajutorul robinetului 18.8 respectiv 7.metoda placii.2. este condusa in continuare in termostatul 11. Principiul metodei de determinare a conductivitatii termice utilizata in lucrare se bazeaza pe relatia (8.. tw1 precum si cele de iesire tk2. Pentru termostatul 11 debitul de apa de racire poate fi redus cu ajutorul robinetului de ocolire 20. Fiecare termostat este prevazut cu cate un regulator de temperatura 10a. metoda racirii laterale a unei bare prismatice. metoda etalonului indefinit. tw2 din placi sunt masurate cu ajutorul unor termometre cu lichid 6. Fig.9. Functionarea celor doua termostate este identica.1. 17. 8. Astfel. Instalatia este compusa din doua placi. Reglarea debitului de apa de racire la termostatul 10.a) in regim stationar . 11a cu termometrele cu cheie magnetica 12. apa de racire dupa ce trece prin termostatul 10. metoda puntii termice.1) si consta in determinarea pe cale experimentala a cantitatii de caldura transmisa in unitatea de timp si unitatea de suprafata. iar masurarea acestui debit se efectueaza cu ajutorul robinetului cu plutitor (rotametru) 19. metoda izvoarelor instantanee. precum si temperaturile t1 si t2 pe cele doua suprafete ale unei placi de forma paralelipipedica. Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide este de tipul dr. etc.8.13 si rezistentele electrice 14. care au rolul de a mentine o temperatura constanta coborata pe suprafata inferioara a probei de material 1 introdusa intre cele doua placi. 15. Temperaturile de intrare tk1. b) in regim variabil . metoda placii termoflux.metoda modelarii termice. etc. respectiv 11.1. metoda comparativa de incalzire cu viteza constanta. In acest scop fiecare placa este legata la cate un circuit de incalzire-racire cu apa. 82 . si o temperatura constanta ridicata pe suprafata superioara a probei de material. Schema de principiu a instalatiei pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide. prevazut cu cate un termostat 10. Schema de principiu este prezentata in figura 8.

atunci temperatura suprafetei de contact dintre placa de incalzire si proba de material ar fi si mai mare decat temperatura dintre suprafata de contact dintre placa superioara si proba de material. Circuitele electrice ale instalatiei sunt prevazute cu doua sigurante automate. se ridica placa superioara 4 impreuna cu capacul 38. Se aseaza placa superioara 4 peste proba si se fixeaza cu cele patru micrometre 39.Fluxul de caldura care strabate proba de material este asigurat de placa de incalzire 2.2). Pentru egalizarea temperaturilor pe intreaga suprafata superioara a probei. masurandu-se in acelasi timp grosimea probei cu exactitate de 1 / 100 mm. permitand asezarea probei de material 1 peste placa inferioara 3. 8. 22. mai cuprinde: becurile de semnalizare 29 si 30 care indica functionarea termostatelor 10 si 11. un transformator cu sase pozitii 25 si un voltmetru 31. instalatia este prevazuta cu un brat deplasabil 37 care serveste la montarea capacului 38 pe placa superioara 4. In zona placilor. 83 . cuplat cu un milivoltmetru 26 si legat la un regulator 24. un bec de semnalizare care este aprins cand circuitul este alimentat. una pe placa de incalzire si una pe placa superioara. Cantitatea de energie electrica consumata se masoara cu ajutorul contorului 23. Panoul 36 (fig. Intregul ansamblu al placilor este izolat adiabatic pe partile laterale cu ajutorul unei cutii de protectie. cu ajutorul bratului deplasabil 37. precum si borna 35 la care se conecteaza sistemul optic de citire a indicatiilor termometrelor. cu doua suduri. Urmeaza apoi izolarea ansamblului cu ajutorul cutiei de protectie. un ceasornic cu secundar central 33. care face ca alimentarea rezistentei electrice sa se faca cu intermitenta. citirile trebuind sa fie efectuate cu 4 zecimale. un intrerupator 32.3.8. unde sunt plasate aparatele si cheile de actionare. instalatia este prevazuta cu un termocuplu 5. Daca rezistenta electrica ar fi alimentata continuu cu energie electrica. un buton 34 pentru controlul punctului de nul al indicatorului milivoltmetrului 26. care este prevazuta cu o rezistenta electrica alimentata de la reteaua de energie electrica prin intermediul transformatorului 25 (care asigura o tensiune de 120 V) si a reostatului cu douasprezece pozitii. Mersul lucrarii Se indeparteaza cutia de protectie dupa care.

Se efectueaza legatura la reteaua de curent alternativ. reglandu-se debitul de apa in asa fel incat timpul cat becul 29 este stins. inchizand intrerupatorul 32 si intrerupatoarele termostatelor. se deschide robinetul 18 de alimentare cu apa de racire a termostatelor. Cu ajutorul cheilor magnetice ale termometrelor de la termostate. fapt evidentiat de aprinderea si de stingerea becului de semnalizare 28. deci dupa stingerea becurilor 29 si 30. In timpul efectuarii acestor operatii se alimenteaza in mod automat cu energie electrica placa de incalzire 2. iar temperatura apei din circuitul placii inferioare mai mare cu circa 3-4oC decat temperatura apei de racire a termostatelor. se fixeaza temperaturile apei in circuitele celor doua placi astfel ca intre acestea sa fie o diferenta de aproximativ 10oC. Instalatie pentru determinarea conductivitatii termice a materialelor solide.2. cand. Se roteste cheia de actionare a transformatorului 25 pana cand indicatorul voltmetrului 31 indica tensiunea de 120 V. conectand sigurantele automate. timp masurat cu ceasornicul 33. Prezenta curentului electric este semnalizata de becurile 27. intrarea ei in regim stationar de transfer de caldura. 28.8. sa fie egal cu timpul cat acesta este aprins. 30. Dupa efectuarea acestor operatii instalatia este pusa in functionare normala si se asteapta o perioada de 1-2 ore (in functie de grosimea probei de material). Realizarea acestui regim este pusa in evidenta de faptul ca indicatiile 84 . Intrarea in regim normal de functionare a placii de incalzire se realizeaza prin rotirea cheii reostatului 25 pana la o anumita pozitie. sa fie egal cu timpul cat este aprins. Reglarea debitului de apa de racire a termostatului 11 se face in acelasi mod actionand asupra robinetului 20 si observand becul de semnalizare 30. Dupa atingerea temperaturilor de regim. timpul cat becul de semnalizare 28 este stins.Fig. 29.

2.1. 1. Masuratorile propriu-zise in vederea determinarii conductivitatii termice incep in momentul intrarii in regim stationar a instalatiei.1. 6. Nr.M. Datele de mai sus impreuna cu pozitia cheii reostatului se centralizeaza in tabelul 8. 1 2 3 Masuratori 4 5 6 7 8 C C C C o o o kWh Tabelul 8.8. Pozitie reostat Cantitate energie τ E tw1 tw2 tk1 tk2 ∆ E h kWh o Marimea Simbol U. Marimea Simbol U.7. precum si indicatiile termometrelor 6.M. crt. 8. 1 2 85 Masuratori 3 4 5 6 7 8 . Temperaturi placa inferioara 5. Tabelul 8. 3. timp de 2 ore.termometrelor 6. Timpul Indicatie contor Temperaturi placa superioara 4.1. Citirile se repeta la intervale de timp de jumatati de ora. indicatia contorului de curent alternativ 23 in kWh cu o precizie de 1 / 1000 kWh. crt.7. 9 variaza foarte putin in jurul unor valori stabile iar diferenta intre tw1 si tw2 respectiv intre tkl si tk2 este mai mica de 1oC. Valori masurate si calculate Nr. Masuratorile initiale constau din citirea orei indicate de ceasornicul 33. Continuare.9 cu o precizie de 1 / 100oC.

7. 8.

Intervalul de timp Factor de corectie

∆ ι Ri

h kWh/ m2div

9.

Temperaturi medii, relatiile : (8.2)-(8.5); (8.7)

tw1m tw2m tk1m tk2m twm tkm

o

C C C C C C C

o

o

o

o

o

10. 11.

Diferenta temper. Conductivitatea termica

∆ t λ

o

W/ (m⋅ K)

Operatiile de oprire a instalatiei constau din manevrarea butonului 32, aducerea la pozitia 1 a cheilor de actionare a transformatorului 25 si a reostatului 22 precum si inchiderea circuitului apei de racire a termostatelor. Dupa oprire se departeaza cutia de protectie si se efectueaza din nou masurarea grosimii probei de material cu ajutorul micrometrelor 39, datele obtinute impreuna cu cele initiale centralizandu-se in tabelul 8.2. Tabelul 8.2. Masuratori asupra grosimii probei de material δ [ mm] Marimea 0 Grosimea necorectata initiala din finala dfn + 0,04 + 0,24 + 0,04 + 0,05
86

d1 1

d2 2

d3 3

d4 4

Relatia 5 Masurata Masurata

Eroare micrometru - ε

Corectie ε Grosimea corectata initiala dic finala dfc

-0,04

-0,24

-0,04

-0,05 dictdint ε dfctdfnt ε

Tabelul 8.2. Continuare, 0 Grosimea medie initiala corectata di [ mm ] Grosimea medie finala corectata df [ mm ] Grosimea medie δ [ mm ] 8.4. Interpretarea rezultatelor Dupa efectuarea masuratorilor se determina temperaturile medii corectate ale apei la intrare tw1m si la iesire tw2m din placa superioara, respectiv temperaturile medii de intrare tk1m si de iesire tk2m din placa inferioara, cu ajutorul relatiilor : 1 2 3 4 5

[ oC] , (8.2)

[ oC] (8.3)

[ oC] , (8.4)

[ oC] , (8.5)
87

unde: tw1i, tw2i, tk1i, tk2i sunt temperaturile apei la intrarea si iesirea din cele doua placi la intervalul de timp ι i , in oC ; ε
w1,

ε

w2,

ε

k1,

ε

k2

- corectiile termometrelor 6,7,8,9, care sunt prezentate in tabelul 8.3 ;

n - numarul de intervale de timp. Diferenta de temperatura ∆ t se determina cu relatia :

[ oC ] , (8.6) unde: twm, tkm sunt temperaturile medii ale apei in placa superioara respectiv in placa inferioara calculate ca medii aritmetice, dupa relatiile: Tabelul 8.3. Corectiile termometrelor instalatiei, [ oC] Temperatura [ oC] 10 15 20 25 30 35 + 0,04 + 0,08 + 0,05 + 0,05 + 0,03 0,00 + 0,05 + 0,02 ε
w1

ε

w2

ε

k1

ε

k2

( temp.tw1)

(temp.tw2)

(temp.tk1) + 0,03 -0,04 + 0,03 + 0,03

(temp.tk2) + 0,08 + 0,07 + 0,02 + 0,03

. (8.7) Pentru calcularea temperaturii medii a probei de material se foloseste relatia:

[ oC ] . (8.8) Masuratorile si calculele asupra grosimii probei de material sunt prezentate in tabelul 8.2.
88

Densitatea fluxului termic care strabate proba de material se determina cu relatia :

[ W / m2 ] , (8.9) unde: ∆ Ei reprezinta cantitatea de energie electrica consumata intre doua masuratori succesive, in kWh ; ∆ ι
i

- timpul dintre doua masuratori succesive, in h ;

Ki - factor de corectie dependent de treapta de incalzire reglata cu ajutorul cheii de actionare a reostatului, factor a carui valoare se da in tabelul 8.4. Datorita faptului ca twm si tkm reprezinta temperaturile medii ale apei care scalda peretele interior al placilor si nu proba de material propriu-zisa, conductivitatea termica se calculeaza cu relatia corectata:

[ W / (m⋅ K ) ] , (8.10) unde: Rt = 0,00186 m2 K / W este constanta instalatiei. Conductivitatea termica variaza cu temperatura, valoarea ei fiind corespunzatoare temperaturii medii tm. Tabelul 8.4 Factorul de corectie Ki [ kWh / m2 div ] Pozitia reostatului 1 2 3 4 0,1249 0,1835 0,2629 0,3801 Ki Pozitia reostatului 5 6 7 8 0,5752 0,8328 1,2292 1,8468 Ki Pozitia reostatului 9 10 11 12 2,7063 3,8960 5,5544 8,0619 Ki

89

DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR PRIN METODA CLEMENT SI DESORMES 9. Notiuni generale Principiul de determinare a exponentului adiabatic consta din realizarea unei succesiuni de transformari reversibile a unui gaz . In cadrul prezentei lucrari agentul termodinamic este supus.9. rezulta ca si exponentul adiabatic va fi functie de acesti parametri . la o destindere adiabata (12) si apoi la o incalzire la volum constant (2-3). In cazul gazelor perfecte la care cp si cv nu depind de temperatura.9. exponentul adiabatic k are o valoare unica pentru un anumit gaz. mai intii. In cazul gazelor reale caldurile specifice variind cu temperatura si presiunea.1. pana la temperatura initiala (fig. stabilindu-se parametrii de stare in diferite stari de echilibru termodinamic.1). 90 .

Instalatia experimentala si mersul lucrarii Cu ajutorul instalatiei experimentale prezentate in figura 9.Fig. 91 .2) Din relatiile (9.2) se obtine : .Reprezentarea in diagrama p-v a experimentului.3) 9.1) si (9. Se verifica mai intai etanseitatile dispozitivului de masurare. inseamna ca dispozitivul de masurare este etans.2 se recurge la urmatorul mod de lucru pentru determinarea exponentului adiabatic al aerului.2. la starea mediului ambiant.1) p1 V1 = p3 V3 . indicatia manometrului ramane constanta. Masurand parametrii de stare p si T in cele trei puncte ale transformarilor. (9. se poate scrie: p1Vk1 = p2 Vk2 (9. Se aduce apoi incinta la starea ambianta deschizind robinetele 5 si 6 si se asteapta realizarea echilibrului termodinamic: T1=To. Se noteaza valorile T1 si pb. Daca dupa inchiderea robinetului 6. (9. p1 = pb. h1 = 0. observabil prin denivelarea lichidului manometrului 4 cu h > 200 mm.1. facandu-se in incinta cu ajutorul ejectorului un vid partial.9.

Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Inlocuind valorile obtinute la masuratori.manometru"U". Deci p3 = pb . 5. se alimenteaza cu aer comprimat ejectorul si cand functionarea lui s-a stabilizat se deschide cca 20-30 secunde robinetul 6. Instalatie pentru determinarea exponentului adiabatic k: 1. h3 . Dupa realizarea echilibrului termodinamic se citeste indicatia manometrului 4. prin indepartarea izolatiei termice.3.2.3) se obtine: . 10. in N / m2.izolatie. In continuare se efectueaza incalzirea la volum constant a aerului ramas in recipientul 1.conducta de golire. 3-termometru.ρ H2O .Fig.9.robinete. la momentul respectiv. 9.camera de amestec.ajutaj de golire. In acest timp robinetele 5 si 6 sunt inchise.4) Tinand cont de dezvoltarea in serie a functiei logaritmice se obtine : (9. cum rezulta din desen.difuzor. 6. 8. 9. Deci p2 = pb . Pentru destinderea adiabatica (1-2) se inchid robinetele 5 si 6. g . in relatia (9. recipient (40 dm3). prin transfer de caldura de la mediul ambiant. g . 7. In momentul in care termometrul 3 indica T3 = T1 se citeste la manometrul 4 indicatia acestuia. in N / m2 . unde h2 este denivelarea lichidului manometrului 4. 4. unde h3 reprezinta denivelarea lichidului manometrului 4. 2. (9. apoi se inchid brusc.ρ H2O .5) 92 . h2 .

415 1.M.697 1.2. Nr. Depresiunea initiala la sfarsitul vacuumarii adiabate Depresiunea finala la 2. h2 [ mm] h3 [ mm] T1 [K] in recipient Valoarea Valoarea medie crt.415 2 1. Parametrul Simbol U.859 2. 5.2 Exponentul adiabatic k = k ( t.653 15 1.086 20 . izocore Temperatura initiala 4.496 10 1.432 1. citit 1. Temperatura finala in recipient T2 [K] k [ -] Exponentul adiabatic km= Tabelul 9.966 1.Repetand experimentul de n ori .p ) pentru aer.6) Valorile obtinute din masuratori si calcule se trec in tabelul 9.402 1.431 93 p [Mpa] 5 1.503 1.1 1.402 1 1. finele incalzirii 3. Tabelul 9. se va calcula o valoare medie a exponentului adiabatic: (9.1 Valori masurate si calculate. calculat cu ecuatia de stare Beattie-Bridgemann t [oC] -40 -20 0.1 si se compara cu cele din tabelul 9.

402 1.759 1.762 1.414 1.415 1.629 1.680 1.402 1.524 1.599 1.558 1.402 1.431 1.423 1.479 1.415 1.401 1.901 1.657 1.485 1.411 1.677 10.399 1.474 1.409 1.420 1.637 1.843 1.413 1.492 1.0 20 40 60 80 100 150 1.428 1.426 1.464 1.980 1.469 1.604 1.407 1.453 1.798 1.746 1.397 1.733 1.585 1.546 1.391 1.396 1.709 1. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE CONVECTIE TERMICA LA UN FASCICUL DE TEVI 94 .431 1.570 1.

masa specifica a fluidului. una dintre marimile principale care trebuie determinate este coeficientul de convectie termica α de la tevile fasciculului la agentul secundar. relatii in care intervin ca variabile marimi independente de unitatile de masura. Din aceasta cauza. viscozitatea fluidului. in m2 . α . intrucat acesta depinde de o serie de factori printre care: viteza de miscare a fluidului. Aceasta teorie permite utilizarea relatiilor obtinute pe model la fenomenul asemenea cu modelul. tp . In proiectarea si verificarea schimbatoarelor de caldura care folosesc astfel de fascicule de tevi. pentru determinarea coeficientului de convectie termica α . etc. in oC .aria suprafetei de contact dintre fluid si corpul solid. numite invarianti sau criterii de similitudine. coeficient ce intra in alcatuirea relatiei coeficientului global de schimb de caldura k. ⋅ 95 . Schimbul de caldura intre un agent primar si un altul secundar prin intermediul unui fascicul de tevi este un caz de transmitere a caldurii des utilizat in practica industriala. in W . in oC . determinarea coeficientului de convectie termica α prezinta dificultatile cele mai mari.10.temperatura medie a suprafetei corpului. temperatura fluidului si a peretelui corpului solid. caldura specifica a fluidului.coeficientul de convectie termica. tf . in W / (m2 K) . Astfel. nu se folosesc relatii analitice ci relatii deduse cu ajutorul teoriei similitudinii. forma si dimensiunile suprafetei de contact.1) in care: reprezinta fluxul de caldura transmis. proces care are loc intre un fluid aflat in miscare si un corp solid.tp ) [ W ] (10. Dintre marimile care intra in alcatuirea relatiei lui Newton.1. Pentru exprimarea fluxului de caldura care se transmite se utilizeaza relatia lui Newton : = α ⋅ A⋅ ( tf . s-au determinat relatiile criteriale care guverneaza fenomenele respective . pentru anumite cazuri practice. conductivitatea termica a stratului limita de fluid. Notiuni generale Propagarea caldurii prin convectie reprezinta un proces complex de transmitere a caldurii. A . particulare.temperatura medie a fluidului care scalda suprafata corpului solid.

(10. valorile pasurilor transversale si longitudinale.2) in care: Nu este criteriul de similitudine Nusselt care caracterizeaza schimbul de caldura prin convectie.1. C . Instalatia se compune dintr-un ventilator centrifugal 2 antrenat de un motor electric 1. care in tronsonul din mijloc are montat un fascicul de tevi 13. Instalatia pentru determinarea coeficientului de convectie termica. aerul. este prezentata in figura 10.10.32 ⋅ C ⋅ Re0. fiind date in figura 10.criteriul de similitudine Prandtl. precum si dimensiunile canalului. ⋅ Fig.61 Pr0. compus din tevi cu diametrul exterior de = 22 mm si de lungime 1 = 250 mm. Dispozitia tevilor in fascicul este in esichier.3.criteriul de similitudine Reynolds.2. Descrierea instalatiei Instalatia experimentala pentru determinarea coeficientului mediu de transmitere a caldurii prin convectie termica de la tevile unui fascicul la agentul secundar. se efectueaza utilizand relatia criteriala: Nu = 0. Re .Determinarea in acest caz a coeficientului de convectie termica mediu. Din rezervorul tampon aerul trece mai departe intr-un canal paralelipipedic 4.coeficient a carui valoare se da in figura 10. 96 . care aspira aerul din mediul inconjurator si il refuleaza in rezervorul tampon 3. 10.1. Pr .2.31 .

cu circulatie intratubulara este inlocuit in instalatie cu rezistente electrice. (10. utilizata in stabilirea marimilor care intra in componenta criteriilor de similitudine Nu. se utilizeaza tubul Pitot 7 cuplat cu micromanometrul 5. in m / s .2. Pentru masurarea acestui parametru se folosesc termistoare plasate in apropierea tevilor.masa specifica a aerului inainte de faciculul de tevi. Pentru determinarea masei specifice a aerului ρ se utilizeaza relatia: 97 .4) in care: pd este presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi. temperatura fiind masurata cu un termometru electronic 8. Agentul primar.Parametrii geometrici ai fasciculului de tevi. in kg/m3. prin comutarea aparatului pe fiecare punct de masurare. Pentru determinarea vitezei de circulatie a aerului inainte de fasciculul de tevi.3) se obtine: . w . ρ . Folosindu-se relatia : . introduse in interiorul tevilor si legate la reteaua de energie electrica prin intermediul unor borne 11. Temperatura determinanta.Fig. Re si Pr. in N / m2.viteza aerului inainte de fasciculul de tevi.10. este temperatura medie din fascicul. (10.

pb . in kg / m3N .temperatura aerului inainte de fasciculul de tevi. in K . (10.2928 kg / m3N . in K. po = 101325 N / m2 . Instalatia mai este prevazuta cu doua termometre cu lichid 9 si 12 pentru masurarea temperaturii aerului inainte si dupa fasciculul de tevi.10. in N / m2 .5) unde: ρ ρ o este masa specifica a aerului in conditii normale.temperatura la starea normala. = 1.. Ta = ta + 273 . po .presiunea aerului la starea normala. 98 . To = 273 K . in N/m2. Fig.presiunea barometrica. in N / m2 .presiunea statica a aerului inainte de fasciculul de tevi. Dependenta coeficientului C de regimul de curgere.3. . precum si cu racordurile 6 si 10 pentru prelevarea presiunilor statice inainte de fasciculul de tevi si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul. o To .

aria sectiunii minime de trecere a aerului prin fascicul. presiunile statice si . 10.23 ⋅ 0. Din figura 10. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Debitul masic de aer.25 = 0.n⋅ de⋅ l = 0.25 = 0. unde n este numarul de tevi din sectiunea transversala prin fascicul . in m2. in m2 . (10. Tam .temperatura medie a aerului din fascicul. A = L⋅ l = 0.3. Dupa stabilirea unui regim stationar de transfer de caldura se noteaza presiunea dinamica a aerului inainte de fasciculul de tevi pd.041 m2. temperaturile aerului in fascicul ti si presiunea barometrica pb. Cu ajutorul clapetei 4 se stabileste un anumit regim de curgere al aerului. Amin . care este vehiculat prin instalatie si care este acelasi atat inainte de fasciculul de tevi cat si in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul.23 ⋅ 0. masurata cu ajutorul termistoarelor. temperatura ta a aerului inainte de fascicul.25 – 3 ⋅ 0.4. in m / s .0575 m2.10. In continuare.6) in care: A este aria sectiunii transversale a canalului. este dat de relatia: [ kg/s] . Mersul lucrarii Dupa verificarea instalatiei se pune sub tensiune motorul 1 care antreneaza ventilatorul 2 si asigura circulatia unui debit de aer prin instalatie.022 ⋅ 0.2 rezulta: Amin = L⋅ l . wmin . in K . Pentru prevenirea accidentelor este obligatoriu ca manevrele sa se efectueze in ordinea amintita mai sus. se pun sub tensiune rezistentele electrice din tevile fasciculului. Din relatia precedenta se determina viteza aerului in sectiunea minima de trecere prin fascicul: 99 .viteza aerului in sectiunea minima de trecere a aerului prin fascicul.

690 0. (10.690 .7) Criteriile de similitudine Re si Pr precum si conductivitatea termica λ care intra in componenta criteriului Nu.63 41.703 180 200 250 300 350 400 450 500 600 2 Pr t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 3. se determina pentru temperatura medie a fluidului.710 2.9) in care: ν este vascozitatea cinematica a aerului.85 55.725 0.08 5.685 0.431 5.48 95. folosindu-se in acest sens relatiile: .06 0.690 0.680 0.861 4. Tabelul 10.29 34.989 3.722 3. in m2 / s .582 6.53 70.210 4.709 0.680 0.94 23.536 4.1 in functie de temperatura.50 0 20 40 60 80 100 0.90 20. (10. Viteza se considera cea care se refera la suprafata minima de trecere a aerului prin fascicul.05 62.97 18.8) .760 0.1 Proprietatile fizice ale aerului uscat la presiunea starii normale fizice t ioC] λ ⋅ 102 iW/(m⋅ K)] 1.55 13.715 0.708 0.605 2.140 ν ⋅ 106 im /s] 3.95 9.[ m/s] .035 2.713 0.222 100 ν ⋅ 106 im2/s] 32.163 1.30 15.800 5.680 0. (10.680 0.54 78.570 2.11 16. Valorile lui ν si λ se dau in tabelul 10.849 2.431 2.152 5.685 0. marimea caracteristica fiind diametrul exterior al unei tevi din fascicul.57 Pr -150 -100 .740 0.711 0.17 47.

690 700 800 900 6.059 7.725 Marimile masurate precum si cele calculate se centralizeaza in tabelul 10.665 7.8 152.695 0.120 140 160 3.2. 1 2 3 4 Presiunea dinamica Presiunea statica a aerului inainte de fascicul Presiunea statica a aerului din fascicul Temperatura aerului inainte de fascicul 5 Temperatura medie a aerului in fascicul 6 7 8 9 10 Presiunea barometrica Masa specifica a aerului inainte de fascicul Viteza aerului inainte de fascicul Viteza aerului in sectiunea minima din fascicul Viscozitatea cinematica ν pb ρ w wmin N/m2 kg/m3 m/s m/s m2/s 101 Marimea Simbol U.23 27.M. Tabelul 10.700 0.280 3.582 25.5 0. crt.85 0.7 132.2 Valori masurate si calculate Nr.382 3.408 113.725 0.700 0.55 29. Valoarea 1 2 3 pd N/m2 N/m2 N/m2 Ta K Tam K .

1.a aerului 11 12 13 14 15 16 Conductivitatea termica a aerului Criteriul Prandtl Coeficient Criteriul Reynolds Criteriul Nusselt Coeficientul de convectie termica λ Pr C Re Nu α W/(m⋅ K) W/(m2 K) ⋅ 11. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER TERMIC SI A CONDUCTIVITATII TERMICE ECHIVALENTE LA UN CUPTOR INCALZIT ELECTRIC 11. 102 . Notiuni generale Necesitatea cunoasterii coeficientului global de transfer termic k si a conductivitatii termice echivalente λ e se impune in multe domenii ale tehnicii si in special in cazul izolatiilor termice.

δ n avand conductivitatile termice λ 1. 103 ..11. in W / (m2 K) . δ 2.. ] rezultand valoarea coeficientului de transfer termic de suprafata +α rad [W / (m2 K)]. Fig.. In cadrul schimbului global de caldura.schimbul de caldura dintre partile componente ale diverselor instalatii si mediul inconjurator constituind o problema deosebit de importanta.. conductia termica prin peretele neomogen (format din straturile de grosime δ 1. si transferul termic prin convectie si radiatie de la suprafata C a peretelui de temperatura la fluidul 2.Distributia temperaturii intre fluide despartite printr-un perete plan neomogen. in m2..2) ⋅ ⋅ conv este coeficientul de convectie termica. Densitatea fluxului de caldura q este fluxul termic transmis pe unitatea de suprafata: [ W/m2 . Schimbul global de caldura are loc intre doua fluide despartite printr-un perete (fig.1).... aportul radiatiei termice la transmiterea caldurii se ia in considerare prin coeficientul de transfer termic de suprafata prin radiatie α α : α =α unde: α conv rad.1) unde: A reprezinta aria suprafetei de schimb de caldura. (11. (11. avand temperatura < . λ 2. si este realizat din succesiunea transferului termic prin convectie si radiatie intre fluidul 1 de temperatura > si suprafata B a peretelui de temperatura .11.1. Fluxul de caldura reprezinta cantitatea de caldura transmisa in unitatea de timp si se exprima in W. λ n).

Din relatia (11. Avand in vedere cele de mai sus. (11. se inlocuieste cu un transfer de caldura de suprafata. (11.3) rezulta: ⋅ [ ° C] . in W / (m⋅ K) .In acest fel. rezulta: [ ° C] . (11.5) unde: λ 1 este conductivitatea termica a primului strat. 1 Diferenta de temperatura pe stratul de grosime δ a peretelui se obtine din relatia (11. (11.3) unde: α l este coeficientul de transfer termic de suprafata de la fluidul l la perete.6) In mod analog . se poate exprima cu ajutorul legii lui Newton : [W] .5): [ ° C] . transferul de caldura prin convectie si radiatie intre fluidul 1 si peretele B.4) Pe baza legii lui Fourier. (11.8) 104 . transferul de caldura dintre fluidul 1 si suprafata B a peretelui. fluxul de caldura transmis prin primul strat al peretelui este dat de relatia: (11. [ ° C] . in W / (m2 K) . respectiv intre peretele C si fluidul 2.7) ……………………….

12) si se numeste coeficient global de transfer termic. din insumarea relatiilor (11.10) rezulta: [ W] .9) Considerand procesul de transmitere a caldurii stationar. (11. (11.9).14) 105 .. rezulta: [ oC ] .Prin asemanare cu relatia (11. Daca se considera numai procesul de transmitere a caldurii prin conductie in interiorul peretelui.4) se exprima diferenta dintre temperatura suprafetei C si temperatura fluidului 2: [ ° C] . (11.8).(11.6) ÷ (11.10) Din relatia (11. (11.4)..13) de unde: [W] (11. si adunand relatiile (11. adica = . (11.11) unde: [W / (m2K) ] .= = [ ° C] .6) ÷ (11. rezulta: = 1 = 2 =.

11. (11. Se masoara in continuare temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului cu ajutorul celor trei termorezistente 3. Temperatura din interiorul cuptorului se masoara cu un termocuplu 4. si a termorezistentei 5. Lucrarea se efectueaza dupa ce cuptorul a ajuns in stare de echilibru termic. intrucat inertia termica este destul de mare. In acest scop. prin actionarea intrerupatoarelor 7 si 15.unde: [W / (m.2.K) ] . in m . temperatura 106 . se determina consumul de energie electrica prin masurarea intensitatii I si a tensiunii U a curentului electric cu ajutorul ampermetrului 16 si a voltmetrul 13 plasate pe panoul 9.2. Descrierea aparaturii si mersul lucrarii Scopul lucrarii este determinarea coeficientului global de transfer termic si a conductivitatii termice echivalente a unui cuptor incalzit electric. δ fiind grosimea totala a peretelui. 12.2) se compune din cuptorul electric 1 incalzit prin intermediul barelor de silita 2 si aparatura de reglare si masurare a temperaturii din cuptor.15) si reprezinta conductivitatea termica echivalenta a peretelui. Dimensiunile cuptorului sunt date in figura 11. Se determina de asemenea temperatura tc a mediului din cuptor cu ajutorul pirometrului termoelectric 4 si indicata de milivoltmetrul 14. temperaturi indicate de logometrul 6. Fluxul de caldura ce ia nastere in cuptor se regleaza cu ajutorul reostatului 10. Dupa obtinerea regimului stationar de transfer de caldura. prin intermediul milivoltmetrului 14. incalzirea cuptorului incepe cu cateva ore inainte. Temperatura suprafetelor exterioare ale cuptorului se determina cu ajutorul unui termometru cu rezistenta din cupru 5 cuplat cu un logometru 12 si a trei termometre cu rezistenta din platina 3 cuplate cu un logometru indicator-inregistrator 6 plasat pe stativul 8. Instalatia experimentala (fig.

(11.16) Tabelul 11. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Rezultatele masuratorilor si marimile obtinute prin calcul se centralizeaza in tabelul 11.indicata de 12. prin transformare si adaptarea notatiilor de mai sus. Coeficientul global de transfer termic k se calculeaza cu relatia (11.11) care. devine: [ W / (m2 K )] . crt.1. 107 . U [V] I [A] [W] tc [oC] te [oC] ta [oC] Am [m2] k [W/(m2 K)] ⋅ λ e Obs [W/(m⋅ K)] 1. 11.3.1 Rezultatele masuratorilor si a calculelor Nr. logometrul Media acestor masuratori va reprezenta temperatura exterioara a peretelui cuptorului te.

Media unde: este fluxul de caldura determinat cu relatia: = 0.19) unde . yi – suma muchiilor interioare ale cuptorului.14) in care s-a tinut seama de notatiile de mai sus si in ipoteza ca α 1 = ∞ : [ W / (m⋅ K)] (11. δ . in A. (11. iar te este temperatura medie a suprafetelor exterioare ale cuptorului. tc . (11.tensiunea curentului electric. avand in vedere forma si dimensiunile cuptorului. Am si tc au semnificatia de mai sus. in V.17) U . Conductivitatea termica echivalenta rezulta din relatia (11.temperatura indicata de termocuplu.18) unde: Ai este aria suprafetei interioare a cuptorului.2. in m2. in oC.grosimea peretilor. ∑ yi = 0.120 m.temperatura mediului ambiant. Am-aria suprafetei medii de transfer de caldura care. δ .85⋅ U⋅ I [W]. in oC. se poate adopta δ = 0.intensitatea curentului electric. 3. se calculeaza cu expresia : [m2 ] . 108 . I . ta .175 m.

Partea scrisa a lucrarii va cuprinde o succinta descriere a instalatiei experimentale folosite. 109 . tabelul cu rezultatele masuratorilor si a calculelor precum si o analiza a factorilor care influenteaza coeficientul global de transfer termic precum si conductivitatea termica echivalenta.

110 .12. Pentru ca un anumit component din gazele arse sa fie analizat.Dependenta continutului de O2 si CO2 in functie de coeficientul excesului de aer λ .12. Notiuni generale Pentru a asigura o ardere economica.in scopul imbunatatirii randamentului arderii. In cazul instalatiilor termice care necesita o atmosfera reducatoare (λ < 1). raportul dintre aer si combustibil etc. Arderea poate avea loc intr-o atmosfera reducatoare sau oxidanta in functie de cerintele procesului tehnologic pe care-l deserveste. pentru reglarea arderii in atmosfera oxidanta se determina continutul de 02 din gazele arse. de natura chimica sau fizica prin care se deosebeste de ceilalti componenti. Continutul de oxigen din gazele arse este in mod practic independent de varietatea sorturilor de combustibil. pentru diferiti combustibili. ANALIZA COMPOZITIEI CHIMICE A GAZELOR ARSE 12. Fig. deoarece o valoare mica a procentului de C02 poate avea atat semnificatia unei lipse de aer cat si a unui exces de aer. asa-numitele analizoare de gaze. este necesara masurarea a doi parametri: continutul de oxid de carbon si hidrogen din gazele arse. se utilizeaza sisteme de control ale arderii. iar C02 este influentat sensibil de compozitia chimica a combustibilului. Astfel.1 se reprezinta dependenta continutului de oxigen si bioxid de carbon in functie de coeficientul excesului de aer λ . In figura 12.1. acesta trebuie sa aiba o anumita insusire specifica. Determinarea continutului de oxigen este mai avantajoasa decat a C02 .1. cu ajutorul carora se verifica calitatea proceselor de ardere..

iar oxigenul in vasul 4. pentru absorbtia hidrocarburilor nesaturate (CnHm).12.2.T.hidroxidul de potasiu (KOH). Fig.3.I.2.1) Solutia de bromura de potasiu (KBr) este formata din 20 % bromura de potasiu in apa. hidrocarburile nesaturate ( Cn Hm ) in vasul 3.8-biurete.cuptor electric de incalzire.manometru. 10autotransformator. Analiza chimica a gazelor arse In figura 12. Absorbtia hidrocarburilor nesaturate poate fi realizata si intr-o solutie de acid sulfuric fumas (acid sulfuric concentrat care contine in solutie trioxid de sulf liber).vas de absortie prin suprafata. (12.-2 (sau Orsat) cu ardere suplimentara. 4. In vasul de absorbtie are loc reactia: CO2 + 2 KOH = CO3K2 + H2O.6vase de absortie prin barbotare.T. 7. Reactivii utilizati sunt: .sticla de nivel. 11. 12.Proprietatile chimice constau in absorbtia componentilor in diferiti reactivi chimici.2 este redata schema de principiu a unui aparat pentru analiza chimica a gazelor arse de tip V.I. -solutia de bromura de potasiu (KBr).2. 111 .-2: 1. Absorbtia bioxidului de carbon se face in vasele 1 si 2. 12. 9. -solutia alcalina de pirogalol C6H3 (OH)3 pentru absorbtia oxigenului. Schema analizorului de gaze arse de tip V. pentru absorbtia bioxidului de carbon si de sulf. Solutia de hidroxid de potasiu (KOH) se obtine prin dizolvarea a 200 g KOH in 400 cm3 H2O.5.

.4) Cantitatea de CH4 se determina prin micsorarea volumului amestecului in urma absorbtiei CO2 in vasul 2. . La temperatura de 270. (12. dupa reactiile: (12. de unde din nou se va analiza produsul final de ardere CO2.Solutia alcalina de pirogalol se obtine prin dizolvarea a 180 g KOH in 300 cm3 apa distilata la care se adauga 15 g pirogalol (acid pirogalic) in 50 cm3 apa. Analiza automata a compozitiei gazelor arse Analiza automata a compozitiei gazelor arse se realizeaza cu ajutorul unor analizoare de gaze ca de exemplu analizorul GACOLoy productie RFG-model 1990.2) Pentru determinarea componentelor CO. 290 oC ard componentii CO si H2. care se bazeaza pe proprietatile electrice ale diferitelor gaze componente ale amestecului de gaze arse. . 6 ori in vasul 2 pentru absorbtia CO2 format. se procedeaza la arderea lor in cuptorul electric. . H2 si CH4 din gazele arse. Proba de gaz ramasa se trece in vasul 4 pentru absorbtia CO2 care s-a degajat din oxidul de cupru. unde are loc reactia: CH4+ 202 = CO2 + 2H2O (12. Continutul de azot se determina dupa relatia: N = 100 . ca de exemplu rezistivitatea electrica. Analizorul GACOLoy afiseaza de exemplu urmatoarele date: 112 . Pentru determinarea continutului de gaz metan se ridica temperatura in cuptorul electric pana la 850 . 900 oC si se trece proba de gaz prin serpentina incandescenta a cuptorului. . prin trecerea probei de gaz din biureta de masurare in cuptor prin serpentina. . In vasul de absorbtie are loc reactia: (12. Arderea are loc datorita reducerii oxidului de cupru CuO care se gaseste in serpentina cuptorului.3) si Prin micsorarea volumului amestecului se determina cantitatea de H2 apoi trecand proba ramasa de 5.( CO2 + O2 + CO + H2 + CH4 + CnHm).5) 12.3. spre vasul tampon 6 si inapoi in biureta. se determina continutul de CO. sau de tip BACHARACH sau alte modele.

amb oC T. 113 .3.SN * Combustibil Gaz natural 11.9 % Data: Ora: T. gaz oC O2 % CO PPM (parti pe milion) CO mg / Nm3 CO2 % SO2 PPM SO2 mg / Nm3 NO PPM NO exprimat in NO2 NO mg / Nm3 Eta % (η ) Lambda .* G A C O .(λ ) Schema unui astfel de tip de aparat de analiza automata a gazelor arse este prezentat in figura 12.

In figura 12. triunghiul de ardere dupa Ostwald prezinta avantajul ca permite determinarea imediata a coeficientului excesului de aer λ . punctul reprezentativ F. dupa Gibbs. In cazul arderii complete cand rezulta numai CO2 si O2. Spre deosebire de diagrama Gibbs. cade pe dreapta AB (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) si pe dreapta BC (pentru triunghiul de ardere dupa Gibbs).4.4 si 12. Schema unui aparat de analiza automata a gazelor arse.12. procentul de CO poate fi determinat pe cale grafica).Fig. pe ceilalti doi componenti din gazele arse ( de exemplu. trebuie sa fie urmata de o verificare a acesteia pe cale grafica (prin intermediul triunghiurilor de ardere).5 sunt prezentate triunghiurile de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan si pentru combustibil lichid usor (de calorifer) STAS 54-70.6 este prezentat triunghiul de ardere pentru acelasi gaz metan. pe cale chimica cu analizor Orsat sau pe cale automata. pe baza analizei chimice. In figurile 12. cunoscand procentul de CO2 si O2 . 12. sau dupa Gibbs. De asemenea utilizarea triunghiului de ardere fie dupa Ostwald fie dupa Gibbs. cunoscand in prealabil prin analiza chimica. este valabil numai pentru combustibilul a carui compozitie chimica elementara este cunoscuta si pentru care s-a construit triunghiul de ardere respectiv). Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Indiferent pe ce cale se face analiza gazelor arse. 114 . triunghiul de ardere dupa Ostwald. mai prezinta posibilitatea determinarii directe pe cale grafica a unui al treilea component. (Datorita variatiei compozitiei chimice elementare de la un combustibil la altul.3.

12. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru gaz metan. O2 si CO.4. se duce o paralela la OA pentru valoarea lui O2 determinata in % si o paralela la OB pentru valoarea lui CO2 determinata in %. In cazul arderii incomplete. numai cand punctul F cade in interiorul triunghiului pentru arderea incompleta si pe latura AB (Ostwald).7 %. Exemplu: prin analiza chimica a gazelor arse rezultate din arderea gazului metan s-a obtinut : 7 % CO2 si 6 % O2. se obtine punctul F in triunghiul de ardere dupa Gibbs. respectiv BC (Gibbs). se poate determina randamentul arderii η a.12.Fig. din triunghiul de ardere dupa Ostwald (fig. Analiza este corecta. cu relatia: 115 . din analiza chimica a gazelor arse si a cantitatii de funingine rezultata din arderea incompleta a carbonului.12. ducand o paralela la AC pentru valoarea lui CO2 determinata in % si o paralela la AB pentru valoarea lui O2 determinata in %. Pentru arderea incompleta cand rezulta CO2.4) rezulta punctul F cu λ = 1.6). Aceeasi situatie se obtine si la triunghiul de ardere dupa Gibbs (fig. pentru arderea completa. la intersectia lor rezultand punctul reprezentativ F (pentru triunghiul de ardere dupa Ostwald) sau.12 si CO = 6.

] sau [kJ / m3N. Triunghiul de ardere dupa Ostwald pentru combustibil lichid usor.cb.] (12.12.6) in care: Qi este puterea caldura de ardere inferioara a combustibilului. Qpachin se determina cu relatia: [kJ / kg. (12.5. [%]. in kJ / kg sau in kJ / m3N.Fig.7) 116 . iar Qpachin este caldura pierduta prin arderea incompleta a combustibilului.cb.

(12.97 . Vg. H2 si CH4 in gazele arse.Fig. iar λ este coeficientul excesului de aer. QiCO = 12. . iar pentru combustibili solizi sub forma de praf.continutul de funingine in g / m3N gaze arse ( pentru determinarea lui µ f.583 kJ / m3N si QiC = 34. QiCH4= 35. pentru gazul metan se determina cu relatia: (12. 0.1. unde: Vg reprezinta volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 kg sau 1 m3N de combustibil in m3N / kg sau m3N / m3N. . Tabelul 12. rH2.760 kJ / m3N. H2. 0.5 %. 117 . rCO. in %. Rezultatele masuratorilor se trec in tabelul 12.cb. Volumul aproximativ de gaze arse. . CH4 si a carbonului nears sub forma de funingine (grafit) . Triunghiul de ardere pentru gaz metan dupa Gibbs. . QiH2 = 10. (Combustibilul utilizat: gaz metan .332 kJ / kg reprezinta caldura de ardere inferioara pentru CO.12.1 Valori masurate si calculate. Nota: se recomanda pentru gazele naturale η a = 98. µ f. rCH4-participatiile volumice ale CO.6. pentru combustibili lichizi η a = 0. η a = 0.45 reprezinta Lo (aerul minim necesar arderii teoretice a un m3N de gaz metan) in m3N gaz metan.95 . 99. .5 . care pentru gaz metan se determina cu relatia aproximativa: [ -] . vezi lucrarea 14).9) relatie care este riguros valabila numai in cazul arderii complete.99 % . .99 %.8) unde: 9.642 kJ / m3N. Qi = 35583 kJ / m3N).

|pachin kJ/ m3N. analiza gazelor arse se poate efectua pe cale cromatografica sau electrica (utilizand diferite proprietati fizice ale gazelor componente) sau pe alte cai. [ 7] . crt. aceste rezultate sunt utilizate pentru conducerea rationala (optima) a proceselor de ardere si pentru arderea cit mai economica a combustibililor clasici. De asemenea.M. 5. 118 .Nr. 1 Presiunea barometrica Temperatura ambianta CO2 O2 CO H2 N2 Continutul de funingine Coeficientul excesului de aer Volumul total al gazelor arse Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta Randamentul arderii pb tc µ λ f 2 3 bar o C % % % % % g/m3N daca este cazul - 9. 6. 10.I. 2. Determinarea Obs. Marimea masurata sau calculata Simbol U. utilizati in diferite procese energo-tehnologice. Pentru mai multe detalii a se consulta bibliografia [ 1] .T. GACOLoy sau altele.-2 (modelul prezentat in prezenta lucrare) sau cu analizoare chimice rapide de tip "Bacharach". 8. utilizand metode automate sau semiautomate cu aparate inregistratoare sau indicatoare etc. η a % Observatii: Asa cum s-a mai aratat.cb 12. Indiferent prin care metoda se obtine analiza componentilor gazelor arse. [ 6] . 1. Vg m3N/m3N 11. 7. 4. 3. analiza chimica a gazelor arse se poate face cu aparate de tip "Orsat" sau V.

Schimbatoarele de caldura sunt aparate termice de forme constructive si functionale foarte diversificate. Notiuni generale Schimbatoarele de caldura sunt aparatele termice in care are loc transferul de caldura de la un agent termic primar la un agent termic secundar. Schema unui schimbator de caldura de tip vapori-lichid.1.3 un schimbator de caldura cu placi lichid-lichid. iar in figura 13. Fig. In figura 13.1.2.13. In figura 13. prezenta bilelor pe locurile fara garnituri.13.3 la detaliul "mod de etansare intre placi".1 este reprezentat un schimbator de caldura vapori-lichid (de tip condensator). un schimbator de caldura lichid-lichid (de tip Boiler). permite evitarea expulzarii garniturilor in cazul unei presiuni ridicate intre placi. Energia termica a agentului secundar este aceea care se utilizeaza in diferite scopuri tehnologice. Fig.13. datorita eficientei crescute a transferului de caldura si a compactitatii (dimensiuni de gabarit cu mult mai reduse pentru un acelasi flux de caldura transferat). 119 . de incalzire etc. In ultimul timp. BILANTUL TERMIC AL SCHIMBATOARELOR DE CALDURA 13. schimbatoarele de caldura cu placi sunt utilizate tot mai mult.2. in figura 13. Schema unui schimbator de caldura de tip lichid-lichid.

in W. se impune luarea unor masuri de imbunatatire. de la abur saturat la lichid. iar .garnituri.placa de fixare anterioara si posterioara.placi nervurate. Ecuatia generala a bilantului termic este: [ W ] . 13. 2. 3. . Calculul termic al schimbatoarelor de caldura Prin efectuarea unui bilant termic real al unui schimbator de caldura se urmareste determinarea randamentului termic al acestuia. cu schimbarea starii de agregare a agentului termic primar.13. In cazul in care acesta nu este corespunzator.1) unde: este fluxul de caldura cedat de agentul termic primar.conducta pentru agentul primar. agentul termic secundar fiind apa (fig. 4. Randamentul termic este: [ % ] . (13.Fig. 120 .suruburi de fixare.2) Pentru determinarea fluxurilor de caldura ale agentilor termici. 6.fluxul de caldura primit de agentul termic secundar.4). (13.fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectia si radiatia termica a suprafetei exterioare a aparatului.2.3.conducta pentru agentul secundar. se considera cazul unui schimbator de caldura de suprafata. 5.13. Schimbator de caldura cu placi (schema): 1.

4. in oC.b.4) in care: Dm1. ti. trece in acelasi aparat. din starea initiala caracterizata prin temperatura t’2 trece in starea finala caracterizata prin temperatura t"2 (fig.5). Evolutia temperaturii agentilor termici.4.temperatura in punctele respective.). notat cu punctul M. Astfel consideram ca agentul termic primar 1. Agentul secundar 2. hi. Un caz mai interesant il reprezinta situatia in care agentul primar 1 este la intrarea in aparat. (13. lc. Dm2 sunt debitele masice ale celor doua fluide. Din relatiile (13.4) rezulta ca fluxurile termice ale celor doi agenti termici pot fi determinate fie cunoscand entalpiile acestora in punctele considerate.13. Pentru aceasta situatie vom avea : [W] (13.a. din starea de vapori saturati uscati (1) in starea de lichid (4) (fig.a). functionand in regim de condensare.13. sub forma de vapori saturati umezi cu titlul x1< l (fig. in kg/s.K). in kJ/kg. in portiunea (1.).4. la temperaturile prezentate in fig.. (13.4.13.5) 121 .3) [W].. iar in portiunea (3-4) in regim de racire la p = ct.caldura latenta de condensare. [W ] .3) si (13.Fig.4. fie cunoscand caldurile masice medii si temperatura in punctele corespunzatoare.13. in kJ/(kg.in kJ/kg .entalpiile specifice ale agentilor termici in punctele considerate.2-3).13. In aceasta situatie este necesar sa se determine titlul x1 (acest lucru face obiectul lucrari de laborator nr. caldura specifica la presiune constanta a apei. Notam cu indice (1) agentul primar si cu indice (2) agentul secundar.

(13.7).De asemenea. in cazul convectiei libere se determina cu relatia: [ W / ( m 2 . Se . (In conditiile unei izolatii perfecte Fluxul de caldura ≅ O ). rezultatele pot fi eronate. 2 Coeficientul de transfer termic de suprafata. unde 2.8) 122 . 7 ) Deci. este necesar ca masuratorile de debit si de temperatura ale agentilor termici sa fie facute cu maximum de precizie. in oC. α se determina in functie de tp si tamb cu relatia (13. experimentala cu ajutorul relatiei: pma.8 si 4.aria suprafetei exterioare a aparatului. in m2. K ) ] ( 1 3 . mai poate fi determinat si cu relatia: = k. pma.A.8 sunt coeficienti stabiliti pentru un schimbator de caldura avand mantaua exterioara cilindrica izolata termic. tamb.K).temperatura medie a suprafetei exterioare a aparatului si respectiv a mediului ambiant. tp.6) unde: α este coeficientul de transfer termic de suprafata. In conditia in care aceste masuratori sunt efectuate cu maximum de precizie se poate determina termenul Fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant. ∆ tm. in W/(m . [W] . (13. mai poate fi determinat si pe cale analitico- [ W] . pentru ca in caz contrar.

13.6 kJ/ (m2.h.5. conform relatiei de calcul : [W/ (m2.10) se compara cu datele prezentate in tabelul 13. Determinarea diferentelor de temperatura in cazul curgerii agentilor termici in echicurent (a.K).13.) si contracurent (b. evident pentru cazul unui schimbator de caldura dat (relatia fiind data pentru cazul general cand agentul (2) isi schimba starea de agregare). k. dintre agentii termici la intrarea si iesirea din aparat (fig.4).1. De fapt o verificare corecta a unui schimbator de caldura se face prin determinarea cit mai precisa a coeficientului de schimb de caldura.).5a.b si c).K) = 3.K).K). Pentru schimbatoarele de caldura.K)] (13. In conditia determinarii cat mai corecte a lui cu relatia (13. tinand seama si de relatia (13. (13. in W/ (m2. A .in care : k este coeficientul global de transmitere a caldurii de la fluidul 1 la fluidul 2 prin peretii despartitori respectivi.9) unde: ∆ tmax si ∆ tmin sunt diferentele de temperatura maxima si respectiv minima.). Intrucat in tabelul 13.a. ∆ tm . Diferenta medie logaritmica de temperatura in cazul circulatiei agentilor termici in echicurent sau contracurent. se va tine seama ca 1 W/(m2.1. in m2.10) Valoarea lui k.aria suprafetei de transfer de caldura a aparatului. ∆ tmax depinde si de raportul capacitatilor calorice al agentilor termici ( fig. Fig. in oC . k este exprimat in kJ/(m2.diferenta medie logaritmica de temperatura dintre cei doi agenti termici. 123 .6. se determina cu relatia: [oC]. cunoscand valoarea lui A[m2] se poate determina valoarea lui k. de exemplu in contracurent.h.b.8) si (13.13.9). determinata cu relatia (13.

. 130 630 . . . . . . Variatia temperaturii agentilor termici la schimbatoare de caldura in contracurent pentru diferite capacitati calorice. gaz k [kJ / (m2 h. .Fig. Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) (200 . . 20 bar) . 300 bar).1 Valoarea coeficientului k pentru diferite schimbatoare de caldura. gaz ( 1 bar ) Gaz (200 . .13. .1. . 1700 Tabelul 13. . . . Tabelul 13.K)] 20 . . [ 10] . Continuare. 250 Conditii de functionare Gaz (1 bar) .6. 300 bar) Lichid (1 . . gaz (1 bar ) 70 . 124 . . .

. . 4200 Condensator Vapori organici sau amoniac in exteriorul tevilor Abur in exteriorul tevilor 14700. .. .. 1700 1260 . gaz in exteriorul tevilor: 1) cu circulatie naturala 2) cu circulatie fortata 17 .. 6300 3400 . 40 40 . .10500 1300 .300 bar) in tevi si gaz de joasa presiune (1 bar) in exteriorul lor Teava in teava Gaz de inalta presiune (200... .. . . . 3400 2100 . apa in exteriorul lor Apa sau apa fierbinte in tevi. lichid Abur in exteriorul tevilor . . 1700 125 .. . 170 Recuperator de caldura Incalzitor de gaze cu tevi nervurate la exterior Gaze fierbinti in interiorul tevilor. . . . 210 Teava in teava Gaz ( 1 bar ) . 130 80 . . gaz ( 1 bar ) Gaz de inalta presiune (200... . . lichid in tevi k [kJ / (m2. . . .lichide cu viscozitate mica 2) cu circulatie fortata 1300 .Tipul schimbatorului Tubular (cu fascicule de tevi) Conditii de functionare Gaz (200 . 300 bar) in tevi.62800 65 . . . . . 4200 Vaporizator Vapori in interiorul tevilor: 1) cu circulatie naturala de: -lichide de viscozitate ridicata ( mare ) . 20 bar) Lichid . .. . 300 bar) 630 .K)] 850 . . lichid in exteriorul tevilor (1. h. . . . . . . 4200 1300 .. 170 40 . .

lichid 630 . 2100 1300 . . .. . . . . . . 300 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. .1. . . . lichid in recipient Abur care se condenseaza in manta. lichid Racitoare cu evaporare Apa in exterior. .h. . . . 6300 630 . . . 12600 Tabelul 13. gaz de inalta presiune (200 . 5000 2500 . lichid in recipient k [kJ/(m2. 210 1050 . 130 2500 . 5000 80 . 3400 Cu serpentina interioara Abur care se condenseaza in serpentina. . lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in manta. lichid in recipient Abur care se condenseaza in serpentina. . . . . . . lichid in recipient Apa sau saramura de racire in serpentina. . gaz (1 bar) in interiorul tevilor Apa in exterior. lichid care se vaporizeaza in recipient 2500 .in tevi si gaz de inalta presiune in exteriorul tevilor Racitoare cu evaporare Gaz de inalta presiune (200. 12600 126 .300 bar) in tevi. 8500 1700 . . lichid Abur care se condenseaza .. gaz de joasa presiune (1 bar) Lichid . . Tipul schimbatorului Cu manta exterioara Conditii de functionare Abur care se condenseaza in manta. . . . .K)] 1700 . . 4200 4200 . lichid in exteriorul tevilor Lichid . 3400 40 . . 8500 3400 .. 1300 850 . . . . Continuare. lichid in interiorul tevilor Preancalzitor cu placi Spiral Gaz . .

Descrierea instalatiei si mersul lucrarii 127 . orientative. ventilatoarelor etc. ρ e .27. in kg/s. .numarul de tevi (corespunzatoare unei singure treceri). in kg/s .3. 25 m/s pentru gaze si pentru abur 20 .11) in care: Dmi este debitul masic al agentului termic. . 3 m/s. de. ρ i . . . conduce la imbunatatirea conditiilor de schimb de caldura. . (1.diametrul exterior al tevilor in m . adica in calculul gazodinamic. Viteza de curgere a agentului termic in exteriorul tevilor (in lungul acestora).Cu tevi sudate la exteriorul recipientului Abur care se condenseaza in tevi. pentru lichide. .numarul de treceri (de cate ori setul de "n" tevi este dispus pe sectiunea transversala a aparatului).numarul de tevi (corepunzatoare unei singure treceri). Z .4. lichid in recipient Abur care se condenseaza in tevi. in kg/m3. Cresterea vitezei agentului termic. in m. lichid care se vaporizeaza in recipient Apa sau saramura de racire in tevi. . (13. di. 8500 2500 . . Calculul vitezei de circulatie a agentilor termici in aparat Viteza de curgere a agentului termic in interiorul tevilor se calculeaza cu relatia: [m/s ] (13. 13. se determina cu relatia: [m/s ] . 6300 2500 . n.densitatea medie la conditiile de lucru.5 . . D . . . 13. care intra in calculul pierderilor de presiune prin frecare si rezistentele locale ale aparatului. 5 .coeficientul derivat din 4/π ). 40 m/s. respectiv la o crestere a consumului de energie pentru antrenarea pompelor.diametrul interior al tevilor. n. in m. 8500 Nota: valorile lui k prezentate in acest tabel sunt valorile medii. . Nota: acestea sunt vitezele teoretice. Vitezele admise in mod curent sunt de 0.densitatea medie la conditiile de lucru.12) unde: Dme este debitul masic al agentului termic. lichid in recipient 1700 . dar duce in acelasi timp la marirea pierderilor de presiune pe aparat.diametrul interior al mantalei cilindrice a aparatului. in kg/m3.

diametrul interior al mantalei D = 220 mm. se face legarea in contracurent si se repeta masuratorile. Masuratorile se fac in patru combinatii corespunzand pentru: • aparat in echicurent lichid .7)). cu posibilitati de legare in echi . aburul intra in aparatul (2).Instalatia din figura 13. tp si temperatura mediului ambiant. De = 228 mm. cunoscut si cantarindu-i se obtine Dml Fig. tamb.conducta. l = 530 mm. n = 21. diametrul exterior al tevilor. avand schimbatorul montat in echicurent. in kg/s. Debitele agentilor termici se determina colectandu-i intr-un vas (fiecare in alt vas).7. si Dm2. se mentine debitul de agent termic primar ( aburul sau apa calda ) constant. ( acestea sunt necesare pentru calculul lui α cu relatia (13. in oC.7 se compune din: conducta de abur (1) prin care de la un cazan de abur. 128 . lungimea tevilor . τ . Se determina de asemenea temperatura suprafetei exterioare a aparatului. Schema instalatiei pentru determinarea bilantului termic al unui schimbator de caldura: 1. L = 660 mm. variind debitul de agent termic secundar (apa). Schimbatorul de caldura (2) are urmatoarele caracteristici: • • • • • • • • numar de tevi. diametrul interior al tevilor. In partea a doua a lucrarii.13. lungimea totala a aparatului. Aceste debite se pot masura si cu apometre. diametrul exterior al aparatului. di = 9 mm. pentru un interval de timp.schimbator de caldura. care este de tipul unui condensator tubular. 2. numarul de treceri pe sectiunea transversala.si contracurent.lichid. In prima parte a lucrarii. de = 14 mm. Z = 2. Se vor face masuratori de debit pentru agentii termici si temperatura la intrare si la iesire a acestora.

Cu datele prezentate in aceiasi figura se poate calcula suprafata exterioara a schimbatorului de calura si respectiv a caldurii pierdute in mediul ambiant. Masuratorile in toate cazurile. Marimea (simbol) U. aparat in echicurent vapori . fara a modifica conditiile de curgere. η wi Dm2 t’2 t’’2 Dml t’1 t’’1 kg/s o I II III C C o W kg/s o C C o W % m/s 129 .5. 4. 5. 6.2 Valori masurate si calculate (aparat pentru lichid-lichid) Nr. Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 13.• • • aparat in contracurent lichid . se procedeaza in mod asemanator.2 si tabelul 13.M. Pentru schimbatorul de caldura cu placi. 13. 3.lichid. Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I II III 1.lichid. aparat in contracurent vapori . Colectarea agentilor termici se va face in acelasi interval de timp. 10. vor putea incepe dupa ce s-a atins un regim termic stabil. 7. 9.lichid.3. 8. crt. temperatura agentilor termici la intrare si la iesire ramanand constanta. Tabelul 13. 2. prezentat in figura 13.4.

h. Valori masurate si calculate (aparat pentru abur-lichid) 130 .4 120. 14.84 81. 13.11.7.3.4) si semnificatia fizica a marimilor redate in figura 13.5 2. 16.52 100 111. In tabelul 13. respectiv figura 13.5 143.K) Nota: (pentru apa).8 1.0 2.6 151.0 1.K) W/(m2. we tp tamb α m/s o C C o kJ/(m2. 12. lc si temperatura de saturatie t’1 pentru abur saturat uscat la presiunile uzuale de lucru la aparatul din figura 13.4 133.5 3 4 5 6 t'1.9 Tabelul 13.m i oCa 45.8 158.5 0.3.K) 15.2 127.4. Parametrii aburului saturat.3 sunt prezentate valoarea caldurii latente de condensare.3) si (13. k W W/(m2.1 0.4.35 93. Tabelul 13.. p ibara lc ikJ/kga 2392 2304 2273 2258 2226 2202 2182 2164 2133 2109 2086 0. S-au pastrat notatiile din relatiile (13.

6. 15. 14. 5. η wi we tp t amb α Dm2 t’2 t’’2 Dml p t’1 lc t’’1 kg/s bar o II III I II III C kJ/kg o C kW kg/s o C C o kW % m/s m/s o C C o kJ/(m2.hK) Nota: si in acest caz 131 . 10. 4. 12.K) 17.M Sensul de circulatie a agentului termic In echicurent In contracurent I 1. 18. 11. 8. 16.Nr. k kW kJ/(m2. 9. 7. 13. 2. Marimea (simbol) U.hK) W/(m2. crt. 3.

In concluzie, se va arata care din modurile de circulatie ale agentilor termici (echi - sau contracurent) sunt mai avantajoase din punct de vedere al randamentului termic. Referatul va cuprinde principiile de calcul ale bilantului termic, schema instalatiei, mersul lucrarii, tabelele cu rezultate si interpretarea lor. In functie de timpul disponibil se va putea efectua si o verificare termica a schimbatorului de caldura, determinandu-se:

(13.13) in care: ∆ tmc este diferenta medie logaritmica de temperatura calculata, obtinuta din relatia (13.9) pentru k determinat prin calcul teoretic, la conditiile concrete date; iar ∆ tmm este diferenta medie logaritmica de temperatura masurata efectiv la agentii termici ai aparatului si determinata din relatia (13.8).

132

14. BILANTUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR 14.1 Notiuni generale Ecuatia de bilant termic pentru un cazan de abur este:

[ kW ] , (14.1) in care: reprezinta fluxul de caldura dezvoltat prin arderea combustibilului, in kW ; - fluxul caldurii sensibile a combustibilului, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a aerului care participa in procesul de ardere, in kW ; - fluxul de caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, in kW ; - fluxul de caldura continut in aburul livrat, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin gazele arse evacuate, in kW ; - fluxul de caldura pierdut prin arderea chimica incompleta, in kW ; - fluxul de caldura pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie de la peretii exteriori si armaturile cazanului, kW ; - restul bilantului termic, in kW . Termenii din stanga ecuatiei sunt fluxurile de caldura intrate, iar cei din dreapta reprezinta fluxurile de caldura iesite din conturul de bilant. In cele ce urmeaza fluxurile de caldura se vor numi simplu calduri. In figura 14.1 se prezinta fluxurile de calduri intrate si iesite din conturul de bilant termic.

133

In cele ce urmeaza se vor prezenta explicit si detaliat fiecare termen.
Fig.14.1. Fluxurile de caldura intrate si iesite dintr-un cazan de abur.

14.2. Elementele bilantului termic pentru un cazan de abur, utilizand pentru ardere gazul metan 1. Caldura dezvoltata prin arderea combustibilului, Se determina cu relatia:
ac

= B . Qic , [kW] (14.2)

unde: B este debitul de combustibil, m3N/s sau in kg/s; Qic - caldura de ardere inferioara a combustibilului (pentru gazul metan Q ic = 35.583 kJ/m3N). Consumul de gaz se determina prin metoda strangularii cu diagrama, cu relatia:

[kg/s] (14.3)

[kg/m3], (14.4)

iar

[m3N/s]. (14.5)

In relatiile (14.3) α si ε sunt date (vezi lucrarea 3); dg- diametrul orificiului diafragmei, in ms ∆ pg se introduce in N/m2 si reprezinta caderea de presiune pe diafragma; pb si pm sunt presiunea
134

barometrica si manometrica, in bar; po= 1,01325 bar; To si Tg - temperatura la starea normala si respectiv a gazului din conducta, in K; iar ρ o= 0,715 kg/m3N este densitatea la starea normala fizica a gazului metan; iar Bm reprezinta debitul masic de gaz metan, in kg/s. 2. Caldura fizica a combustibilului, Se determina cu relatia: [kW] , (14.6) unde: = 1,57 kJ/(m3N.K) este caldura specifica medie la presiune constanta a gazului metan intre 0 - 25oC; tg - temperatura gazului din conducta, in oC . 3. Caldura fizica a aerului care participa in procesul de ardere, Aerul care participa in procesul de ardere provine din aerul insuflat de catre ventilator si aerul fals (intrat prin neetanseitati in incinta de ardere). Din analiza compozitiei gazelor arse se va determina continutul efectiv de bioxid de carbon CO2ef , iar coeficientul excesului de aer λ pentru gazul metan se va determina cu relatia [20]:

. (14.7) Cunoscand consumul de gaz metan consumat si λ se poate determina cantitatea totala de aer cu relatia : Daer = B.
λ .

Lo [m3N/s], (14.8)

unde: Lo = 9,393 m3N aer/m3N gaz - este aerul teoretic (minim) necesar arderii a 1 m3N de gaz metan. In consecinta: [kW] , (14.9) in care: o C. si taeri - temperatura aerului la intrarea in focarul cazanului, in

4. Caldura sensibila a apei la intrarea in cazan, Se determina cu relatia:
135

se va citi caderea de presiune pe diafragma si timpul de functionare a pompei de alimentare (acest lucru se va repeta de cate ori va fi pornita pompa de alimentare in intervalul de o ora). ∆ papai . (14.numarul diviziunilor la citirea intaia. nu se face purjarea cazanului). In primul caz: Dapa = ( z1 . diviziunile reprezentand m3 de apa scursa.caderea de presiune pe diafragma.[kW] . fie pe conducta de livrare a aburului. ρ ai .timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a pompei in decurs de o ora. Se considera pe durata unei ore ca debitul de apa intrat in cazan este egal cu debitul de abur livrat de cazan (se neglijeaza pierderile de abur si scaparile de apa eventuale prin neetanseitati si in acest interval de timp.634). (vezi anexa V). a) Cazul masurarii debitului de apa. fie debitul de apa. fie pe conducta de alimentare cu apa. z2 . daca este montat apometru. in kg/m3. Alimentarea cu apa a cazanului nu este continua. in kg/m3.33.ρ a / 3600 [kg/s] . da =0. diametrul orificiului diafragmei.z2 ) .12) in care: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0. π i . in kg/s. in oC . (14. in N/m2 ( in aparat fiind pus mercur.11) unde: z1 . In al doilea caz: [kg/h] (14. Dapa debitul mediu de apa intrat in cazan. Daca este montata diafragma. (se citeste din anexa V).10) unde: temperatura apei la intrarea in cazan. fie debitul de abur.02775 m. ∆ pi in N/m2). ρ a .densitatea apei la temperatura de intrare in cazan.densitatea apei la temperatura de intrare in cazan. se va lua ∆ papai = 133. Din aceasta cauza se vor citi datele de la apometru la inceput si dupa o ora. se va determina.numarul diviziunilor la citirea a doua ( dupa o ora ). in functie de aparatura de masura folosita pentru masurarea debitelor. In consecinta. b) Cazul masurarii debitului de abur Masurarea se face tot cu ajutorul diafragmei: 136 .

in functie de λ si t. in % .coeficientul de debit al diafragmei de abur (α ab = 0. este data in anexa XII). in m3N/s. Caldura pierduta prin gazele arse evacuate. se determina in functie de presiune din anexa V.3). in N/m2 ( in ∆ aparat fiind mercur se ia ∆ pabi = 133. in kg/m3.7) si la temperatura de evacuare tgev . conform anexei V). (14.760 kJ/m3N reprezinta puterea 137 .15) unde: reprezinta entalpia gazelor arse rezultate din arderea a unui m3N de gaz metan la un coeficient al excesului de aer λ determinat cu relatia (14. (14.3.participatia volumica a CO si H2 in gazele arse.timpul in secunde pentru fiecare perioada de functionare a consumatorului de abur ( daca functionarea nu este continua pe un interval de o ora ).densitatea aburului la conditiile de lucru (abur saturat uscat. Se determina cu relatia: [kW] . in oC (valoarea lui Hg. Caldura pierduta prin arderea chimica incompleta . QiCO = 12. ∆ pabi . este diametrul orificiului diafragmei de aburs π i . Se determina cu relatia: [kW] .02875 m. 6. dab = 0. 7.33. m3N gaze/ m3N gaz. Se determina cu relatia: [kW]. ε ab . pi in N/m2 ). 5.642 kJ/m3N si QiH2 = 10. in kJ/kg. masurata la baza cosului.642).[kg/s] (14.13) unde: α ab . (14. ρ ab .16) in care: Vg este volumul total de gaze arse rezultate din arderea completa a unui m3N de gaz metan.caderea de presiune pe diafragma. rCO. rH2 .coeficientul de expansiune al aburului (vezi lucrarea nr. B . Caldura continuta in aburul livrat.14) in care: hab este entalpia aburului saturat uscat.consumul de gaz metan. se considera aburul ca avand proprietatile aerului k = 1.

9 18.5 15.17) unde: α i reprezinta coeficientul de transfer termic de suprafata.392 1.continutul de funingine din gazele arse in g/m3N gaze arse.3 22.302 1.1. 8.temperatura suprafetei Si (valoare medie) si respectiv a mediului ambiant.156 m2 si suprafata boltei S3 = 0.5 rCO. Volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 m3N gaz metan in functie de coeficientul excesului de aer λ este dat in tabelul 14.988 2. iar α i se calculeaza cu: 138 . iar µ f se citeste din diagrama din figura 14. Pentru cazanul de abur de 0.332 kJ/kg.K).2 12.0 10. reprezinta caldura de ardere inferioara a carbonului. in oC. tamb .257 1. Se determina cu expresia: [kW] . Caldura pierduta in mediul ambiant. Tabelul 14. in m2s tSi.719 Nota: pentru valori intermediare ale lui λ se poate face interpolare. QiC = 34.2.9 m2. Continutul de funingine se determina prin masuratori ale cifrei de fum (cu aparatul Bacharach cu tester de fum si hartia de filtru cu trusa etalon pentru innegrire). suprafata cilindrica verticala S2 = 8.168 1.aria suprafetei care are o temperatura medie tSi.5 24. λ Vg[m N/m N] 3 3 1. (14. µ f .3 13. in W/(m2.809 2. Nota: Daca din analiza compozitiei gazelor arse rezulta un anumit procent de monoxid de carbon.1 Volumul total de gaze arse rezultate din ardere.calorica inferioara a CO si respectiv H2.8 m2.2 t/h (care face obiectul lucrarii) se considera trei suprafete de temperaturi medii diferite: suprafata de langa arzator Si = 0. practic se poate lua rH2 ≅ 0. Si .

Daca purjarea nu se poate evita.1) prin diferenta. restul bilantului termic poate sa aiba valori si mai mici. Nota: In functie de clasa de precizie a aparatelor de masura si de control.K)] . Restul bilantului termic. Citirile tuturor indicatiilor aparatelor de masura se vor face simultan.3.14.[W/(m2. (14. In timpul masuratorilor se va evita purjarea cazanului. Fig. Cazanul trebuie sa fie pus in functiune cu cel putin 1/2 ore inainte de inceperea masuratorilor. 139 . pentru a se intra intr-un regim termic stationar. Valoarea cifrei de fum µ de cifra Bacharach. 9.18) Temperatura suprafetelor tSi se masoara cu un termometru de suprafata de contact sau cu termoculori. se va masura cantitatea apei purjate si temperatura ei. se determina din ecuatia (14.2. Se recomanda ca valoarea acestui termen sa fie ≤ 3 % din suma caldurilor intrate in conturul de bilant termic. f in functie 14. masuratori si interpretarea rezultatelor Se verifica starea si functionarea aparatelor de masura si a cazanului. Mersul lucrarii.

Din datele din tabelul 14. asupra randamentului termic. (14.2 Tabel cu rezultatele masuratorilor de bilant termic Nr.M.19) Se va observa influenta coeficientului excesului de aer λ . 1 Finala Marimea Primara U. I II III Obs ∆ pg mmH2O N/m2 pm Tg B bar K m3N/s kW 2 tg o C kW Calduri intrate 3 CO2ef λ Daer % m3N/h kW 4 z1-z2 ∆ papai m3/h mmHg N/m2 140 .2 (se va trece media aritmetica a doua sau trei citiri). Tabelul 14.2 se determina randamentul termic al cazanului cu relatia: [% ] . crt.Rezultatele masuratorilor se vor trece in tabelul 14.

Nr.M. crt. 8 Finala Marimea Primara α tSi Calduri iesite 141 i U.2 Continuare. I II III Obs W/(m2.∆ pabi mmHg N/m2 Dapa kg/h kW 5 ∆ pab hab bar kJ/kg kW Calduri iesite 6 kJ/m3Ng kW 7 Vg rCO m3N/m3Ng % % µ f g/m3N kW Tabelul 14.K) o C Si m2 .

ε si dg pentru diafragma de masurare a debitului de gaz metan s α si da pentru diafragma de masurare a debitului de apa s α de abur. ε ab si dab pentru diafragma de masurare a debitului 142 . ab.kW kW 9 10 η t kW % Nota: se dau: α .

de o larga raspandire fiind freonii. fiind utilizat in industria alimentara. In functie de temperatura surselor de caldura raportate la temperatura mediului ambiant Tamb. consumand in acest scop energie mecanica. agentul de lucru poarta denumirea de agent frigorific. 15.1).1). hidrocarburile si diferiti compusi anorganici. masinile care functioneaza dupa un ciclu inversat se impart in trei grupe.1). de temperatura To si o cedeaza mediului ambiant.15.15. In acest caz. instalatia are rolul de a mentine temperatura scazuta intr-o incinta si se numeste instalatie frigorifica (1. pentru intensificarea unor procese de reactie. electrica. iar daca To< Tamb< T. este necesar ca el sa cedeze mediului ambiant caldura.1 Particularizarea ciclului Carnot inversat. instalatiile frigorifice cele mai utilizate sunt: a) instalatii cu comprimare mecanica a agentului frigorific. Sunt cunoscuti peste 80 de agenti frigorifici. Pentru a raci un corp si a-l mentine la o temperatura mai mica decat cea a mediului ambiant. termochimica etc. instalatia reprezinta o pompa de caldura (2. Daca To = Tamb (To fiind temperatura sursei reci). in instalatiile de conditionare sau climatizare. fig. In principiu instalatiile frigorifice absorb caldura de la un corp rece. 143 . Din punct de vedere al agentilor frigorifici utilizati. prelucrarea metalelor la temperaturi joase etc.1).15. in industria chimica. Fig. inclusiv apa (tab. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE UNEI INSTALATII FRIGORIFICE CU COMPRESOR 15. Daca T = Tamb (T fiind temperatura sursei calde). fig. instalatia este cu ciclu combinat (3. Dupa principiul de functionare. fig.1 Notiuni generale Frigul artificial a capatat in ultimii ani un rol foarte important. instalatiile frigorifice pot fi cu aer sau cu vapori.15. 15.

agentul frigorific. la starea 5. Transformarea (4-5) este izentalpica si ireversibila.01 1.8 0.2) unde are loc racirea izobara pana la starea de saturatie si condensarea lor (transformarea 2-3-4) cu cedarea caldurii q1 mediului exterior.2 Schema de principiu a instalatiei frigorifice cu compresie mecanica cu vapori.771 2.15.9 -75. In continuare are loc vaporizarea (5-1) in vaporizatorul 4 (fig.2).5 144 . prin agentul de racire al condensatorului.0 Densitate [kg/m3N] Temperatura de topire [oC] Bioxid de carbon Amoniac Bioxid de sulf CO2 - 44.97 -56. Fig. c) instalatii frigorifice cu ejectoare.b) cu comprimare termochimica. Vaporii saturati de stare 1 (fig.93 -77. Agentul frigorific in faza de vapori supraincalziti intra in condensatorul 2 (fig.3). aflati la presiune scazuta p1 sunt comprimati politropic in compresorul 1 (fig.15.1 Caracteristicile fizice a principalilor agenti frigorifici Denumirea Simbol chimic Simbol conventional Masa molara Constanta de gaz perfect [J/ (kgK)] 189.03 64.15.15.06 488. 15. preluandu-se caldura qo de la spatiul refrigerat. la starea 4 este laminat in ventilul de laminare 3 (fig. numite si instalatii frigorifice cu absorbtie.2) pana la presiunea din condensator p2.15. < Tabelul 15.2) pana la nivelul presiunii p1 din vaporizator.15. In prezenta lucrare se trateaza instalatii frigorifice cu vapori cu comprimare mecanica (fig. rezultand un amestec lichid-vapori.6 NH3 SO2 R171 - 17. Dupa condensare.3 129.2).

38 187.48 120.82 -101.6 -94.5 CH3C -Cl2 F 145 .0 CH2F -CF3 R 134a R 141b 102.25 7.0 -188.05 30.668 - -159.0 -36.6 CF4 CF3Cl CHF2Cl CF2Cl2 Freoni CH3Cl CF2Cl CF2Cl CHFCl2 CFCl3 CFCl CF2Cl CHCl2-CF3 R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-114 88.93 164.0 -111.9 Butanul Clorura de metil C4H10 CH3Cl R60 - 85.0 -155.0 R-21 R-11 R-113 102.2 - 2.36 -135.0 -97.09 518.07 42.08 44.0 -182.356 1.717 1.Apa Metanul Etilena Etanul Propilena Propanul H2O CH4 C2H4 C2H6 C3H6 (CH3)2 CH2 R1150 R170 R290 18.7 198.261 1.0 -103.3 6.92 50.13 8.04 28.86 5.8 - 3.5 -183.804 0.915 2.40 2.93 4.019 ± 0.5 71.29 4.0 117.39 - 4.59 6.12 50.47 86.01 104.6 276.9 54.7 296.49 170.92 137.8 0.5 143.0 -160.63 -187.0 81.42 -107.02 16.0 188.6 R123 152.66 3.0 -181.6 -77.3 -185.0 5.4 -169.

h5 [ kJ/kg ] .0 485.0 132.8 958.7 -33.h5 [ kJ/kg ] . in loc de se inlocuieste .3).15.0 78.70 682 1458 1368.7 4. = h5 . p = 760 torr t [oC] ρ [kg/m3] 1560 lv [kJ/kg] Punctul critic tk [oC] pk [bar] Bioxid de carbon Amoniacul Bioxidul de sulf Apa Metanul Etilena Etanul Propilena -78.0 483. Tabelul 15.4 51.5 390.CH3C -Cl F2 R 142b 100. c) Lucrul mecanic consumat de instalatie in valoare absoluta: x lr x = h2 .52 573.5 32.0 374. . (15.9 46.4 221.1) b) Caldura cedata in condensator q1 in valoare absoluta: | q1 | = h2.3 422 569 546 612 2258 510.5 -103.1 31.0 146 .4 157.63 -47. deci h4.2 -82.01 + 100.2) deoarece laminarea are loc la entalpie constanta.2 48.5 113.3) Daca ciclul este cu subracire (fig.5 -88.0 438.0 -161.35 -10.5 9. (15.8 Caracteristicile principale ale instalatiilor frigorifice sunt: a) Capacitatea frigorifica specifica: qo = h1 .2 91.0 73.79 -130.2 46.h1 [ kJ/kg ] (15. .5 82.2 Alte caracteristici ale agentilor frigorifici Denumirea Parametrii la fierbere.

0 234.1 37.4 42.3 41.5 28.0 -9.0 150.0 112.0 214.3 225.7 178.7 43.0 144 171.9 -26. d) Eficienta frigorifica reala: [-] (15.5 198.70 -24.0 429.6 49.1 137.0 167.5 -40.0 - 96.0 146.0 367.7 143.0 143.6 36.h1 .70 + 47.1 42.6 1630 1525 1413 1486 1003 1520 1405 1480 1510 1465 1210 1235 1110 135.50 + 8.92 + 23.0 -81.0 la comprimarea adiabata ireversibila.7 68.5) 147 .2 210.6 43.1 185. (transformarea 1-2’): x lr x = h2" .1 36.8 133.7 -45.00 + 3.8 32.4 + 32.0 182.80 -24.7 34.0 -128.80 -29.8 51.2 101.Propanul Butanul Clorura de metil R-14 R-13 R-22 R-12 R-40 R-144 R-21 R-11 R-13 R 123 R134a R 141b R 142b -42.0 145.4) e) Capacitatea frigorifica a instalatiei (Qo) care reprezinta caldura preluata de agentul frigorific in unitatea de timp de la corpul racit: [W] (15.0 243.78 96.30 -11.2 214.00 583 596 370 428.1 66.5 38.1 40.0 206.70 + 27.

15. in kg/h. 148 .este randamentul compresorului. un ventil de laminare 4. se utilizeaza un frigider ARCTIC (fig.3 Ciclul instalatiei frigorifice cu compresie mecanica de vapori in diagramele T-s si p-h.4) care functioneaza cu comprimare mecanica (compresor). Daca se impune ca o instalatie frigorifica sa realizeze o anumita capacitate frigorifica Qo.6) unde: η η c m . iar ca agent frigorific foloseste freon 12. izolata termic fata de mediul ambiant. un vaporizator 5. f) Puterea necesara antrenarii compresorului: [kW] (15. un condensator 3. conducte de legatura 6 pentru circulatia agentului frigorific si trei termometre pentru masurarea temperaturilor t1. un compresor 2.unde D este debitul de agent frigorific al instalatiei. si t5" .randamentul mecanic al transmisiei: .15. 15. t2. atunci din relatia (15. Fig. Instalatia se compune dintr-o incinta frigorifica 1. De asemenea se presupun cunoscute presiunile p1 si p2 din vaporizator si respectiv condensator.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Ca instalatie frigorifica.5) se determina debitul de agent frigorific necesar.

temperatura agentului de lucru in punctele 1. Cu aceste valori se calculeaza . Din 3.capacitatea frigorifica specifica. se stabileste punctul 3 in diagrama p-h (fig. Avand valorile temperaturilor si cunoscand presiunile p1 si p2 . .4 Instalatie frigorifica cu comprimare mecanica de vapori. pe o izobara-izoterma se gaseste punctul 4 (pe curba lichidului saturat). 149 . cu relatia (15. din diagrama p-h se extrag entalpiile h1. care au valorile p1 = 1. masurandu-se din 5 in 5 minute temperaturile t1 .1. .3). t2 si t5" . cunoscand t3 . cu relatia (15.3 . 2’.1) . 15.7 bar. cu relatia (15. iar h5’ tinand seama ca h5’ = h4’ . Eficienta frigorifica se determina pe un interval de timp τ = 30 min. La pornirea instalatiei se citeste indicatia contorului cu precizie de trei zecimale. Entalpia h2 se determina daca din punctul 1 se duce curba s = ct. Pentru fiecare interval de masurare se calculeaza o temperatura medie t1m . t2’.. Pentru determinarea lui h5.7 bar. h2 si h5. p1 si p2 .Fig. iar h5 = h4 . 5’ a ciclului ( t1. t2m si t5"m .2).lucrul mecanic consumat. p2 = 13.caldura cedata in condensator. t5’).15.3). pana la intersectia cu izobara p2 .

o 4. frigorifica t1 t2’ t5’ qo o C C C 2. Pe baza acestor date se va reprezenta ciclul in diagrama p-h (fig. Temp inaintea compresorului Temp. inainte de vaporizator Capacit. 6.3. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE POMPELOR DE CALDURA 150 .3 Valori masurate si calculate Nr.15.4).. o 3. crt.3).eficienta frigorifica. Tabelul 15. cu relatia (15. kJ/kg kJ/kg kJ/kg 5. 7. Marimea Simbol UM τ =0 τ =05’ τ =10’ Incercari τ =15’ τ =20’ τ =25’ τ =30’ 1. inainte de condensator Temp. ε f - 16.frigorifica specifica Caldura cedata in condensator Lucrul mecanic consumat Ef. iar rezultatele se vor centraliza in tabelul 15.

care are rol de condensator.16. care este reprezentata prin agentul ce trebuie incalzit. Trecand prin ventilul de laminare D vaporii isi reduc presiunea de la pc la pb. vaporii condensandu-se cedeaza cantitatea de caldura Qcd sursei calde II. (fig. la o sursa calda de temperatura t > to.1 Schema de principiu a pompelor de caldura.1). Instalatia care face obiectul prezentului studiu.16. care poate fi materializata prin mediul ambiant sau un agent termic purtator de caldura de temperatura joasa to. 151 . Se mentioneaza faptul ca exista pompe de caldura la care agentul de lucru este aerul. Cantitatea de caldura cedata mediului mai cald este mai mare decat cea preluata de agentul de lucru de la sursa rece si anume cu echivalentul termic al lucrului mecanic consumat L. Vaporii rezultati sunt absorbiti de compresorul C si comprimati adiabatic de la presiunea pb la pc (fig. foloseste drept agent de lucru vapori saturati aflati in apropierea curbei de vaporizare. In schimbatorul de caldura S2. 16. un compresor C si un dispozitiv de laminare D. schema de principiu a unei pompe de caldura se compune din doua schimbatoare de caldura (S1 si S2). printr-un consum de lucru mecanic (necesar antrenarii compresorului) se realizeaza un transport de caldura de la o sursa rece de temperatura to.2). In general. proces insotit si de o vaporizare partiala. In acest fel. Fig.16. provocand vaporizarea acestuia.1 Consideratii teoretice Pompele de caldura sunt instalatii termice destinate valorificarii potentialului termic al surselor cu temperaturi egale sau cu putin mai mare decat cele ale mediului ambiant. cedeaza o parte din caldura sa Qab agentului de lucru in schimbatorul de caldura S1 . Sursa rece I.

incalzirea apei pentru bazinele de inot etc. Astfel. Aprecierea calitatii proceselor ce au loc.lucrul mecanic consumat. Exemple de utilizare a pompelor de caldura : incalzirea unor incinte folosind ca sursa de caldura mediul ambiant.la incalzirea locuintelor ε min = 2.ridicarea parametrilor (temperatura si presiune) agentilor de termoficare in vederea satisfacerii acelor consumatori care necesita parametri mai inalti decat ceilalti.5.incalzirea apei in vederea folosirii ei in diverse procese industriale. In functie de destinatia pompei de caldura se recomanda urmatoarele valori minime pentru eficienta termica reala: . in valoare absoluta. in kJ . in timpul verii 152 .Fig. in kJ . in multe tari.2 Ciclul teoretic al unei pompe de caldura. . . se face cu ajutorul eficientei termice ε definita prin raportul: [-] (16. .incalzirea apei pentru bazinul de inot.exprima cantitatea de caldura transferata de la sursa rece la sursa calda pe unitatea de lucru mecanic consumat in acest scop. exista la ora actuala o industrie specializata in producerea acestor aparate. Domeniile de folosire a pompelor de caldura sunt foarte variate. 16. Ele au capatat o raspandire larga odata cu aparitia crizei energetice. L .1) unde: Q cd = Q este caldura cedata sursei calde. ε . .

5.temperatura mediului ambiant. Relatia de calcul este : EQ = θ unde: θ em em .pierderile de exergie. min . in K. π .5. To . in kJ .1). si deci eficienta termica teoretica. care se poate transforma in lucru mecanic. Se reaminteste ca exergia caldurii Q este partea maxima din caldura respectiva. in timpul iernii ε min =4. se calculeaza randamentul exergetic: [-] (16. fara pierderi ireversibile poate calcula pe baza relatiei (16. (16. Din relatiile (16.ε min = 3.2) unde: este exergia caldurii cedate sursei calde. Pentru a pune in evidenta pierderile ireversibile de energie.4) in care: Tm este temperatura medie la care are loc schimbul de caldura. in K .2) si (16. pentru o stare data a mediului ambiant. Q [ kJ ] (16.incalzirea aerului in scopuri industriale ε = 2.5): 153 = 1.3) este factorul exergetic de temperatura definit prin relatia: [-] (16. se .3) se obtine: [-] (16.5) In cazul ciclului teoretic.

In acest scop.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Instalatia experimentala s-a realizat prin inversarea rolului functional al unui frigider (fig. ce poate fi studiat doar experimental. obtinandu-se C = 25. 154 .16. Fig. deci: [kJ] (16. De asemenea. in oC .[-] (16.3). 16. se va determina o expresie analitica intre eficienta termica reala si temperatura medie a izvorului cald. In vederea calculului caldurii cedate sursei calde. vaporizatorul S1 a fost plasat in mediul exterior. 16.7) unde: ∆ ti = ti . care materializeaza sursa rece. de a calcula randamentul exergetic si de a stabili masura in care eficienta termica exprima procesele reale din instalatie.ti-1 este variatia temperaturii sursei calde. Pentru masurarea marimilor care intervin in calcule. iar condensatorul S2 va incalzi incinta interioara.6) Scopul lucrarii este de a determina experimental eficienta termica reala a unei pompe de caldura.3 Instalatia experimentala Astfel. se urmareste deprinderea studentilor cu determinarea unei relatii analitice care exprima un fenomen complex. s-a determinat experimental capacitatea calorica a intregului sistem ce compune si delimiteaza sursa calda. instalatia este prevazuta cu doua termometre (T pentru masurarea temperaturii sursei calde si To pentru masurarea temperaturii sursei reci) si un contor K destinat determinarii consumului de energie electrica pentru antrenarea compresorului. de a pune in evidenta diferenta dintre aceasta si eficienta termica teoretica.5 kJ/K.

Ti-1 temperatura sursei calde la τ i si τ i-1. Calculele se fac cu valori medii ale marimilor masurate intr-un interval τ i -τ i-1 . Rezultatele se trec in tabelul 16. . se citesc: . in kWh. se masoara temperatura mediului ambiant cu termometrul To.Ii-I ) [ kJ ] . respectiv in K.11) 155 . se verifica starea instrumentelor de masura. in oC.Eficienta termica reala: [-] (16. conexiunile circuitului electric si se inchide usa.9) Cu aceeasi semnificatie a indicilor se calculeaza: .3 Prelucrarea datelor experimentale In prelucrarea datelor experimentale trebuie sa se tina seama de faptul ca procesele termodinamice din instalatie se desfasoara intr-un regim variabil de temperatura.Inainte de pornirea instalatiei se curata vaporizatorul de eventualele depuneri. in oC . Se subliniaza importanta deosebita a citirii simultane a indicatiilor contorului si a termometrului T. cedata sursei calde in acelasi interval. . la aproximativ 5 minute dupa pornirea instalatiei.ti-1 ) [ kJ ] . Fie: Ii si Ii-1 indicatia contorului la momentul τ i si τ i-1 .indicatia contorului.8) Qi = 25. cu observatia ca primele citiri se fac la τ o = 0. (16. unde indicele i arata numarul masuratorilor. . adica la τ o = 0 min. τ 6 = 30 min. . atunci lucrul mecanic Li consumat in intervalul de timp τ i . Din cinci in cinci minute. cu o precizie de trei zecimale. in kWh . .5 ( ti . la fiecare τ i. ti-1.10) . sunt: Li = 3600 ( Ii . (16. τ 1 = 5 min. Ti.Temperatura medie: [K] (16. De asemenea. 16.temperatura sursei calde la termometrul T. Masuratorile se fac din momentul τ o = 0. cu o precizie de o zecime.τ i-1 si caldura Qi.1. i = 0. ti.

. (16.15) Fig.Factorul exergetic de temperatura: [-] (16.Randamentul exergetic: [-] (16. .Exergia caldurii: [kJ] (16.Eficienta termica teoretica: [-] (16. .13) . 16. Relatiile (16. 6. Mai jos se prezinta o metoda bazata pe polinoamele Lagrange.15) se calculeaza pentru i = 1 .14) .. 156 . In vederea determinarii expresiei analitice a variatiei eficientei termice reale in functie de temperatura. .12) .8) .4 Eficienta termica in functie de temperatura medie. se poate aplica orice metoda cunoscuta de la disciplinele de matematici.

12) (16.13) ε I Numarul masuratorii i=0 i=1 i=2 i=3 i=4 i=5 i=6 τ / [min] J / [kWh] t / [oC] - τ o =0 τ 1 =5 τ 2 =10 3 τ τ =15= 4 =20 τ 5 = 25 τ 6 =30 To / [K] - Li / [kJ] (16.14) 12 Eficienta termica ε Ti (17. Randamentul exergetic si eficienta termica reala reala. crt.1 Valori masurate si calculate.8) Qi / [kJ] (16. Nr.Fig. Marimea Simbol / U. Tabelul 16. Numarul relatiei de calcul 1.10) emi EQ i / [ kJ ] 11 Randamentul exergetic θ ei (16.M.9) (16.15) 157 .11) (16. 2 3 Timpul Indicatia contorului Temperatura sursei calde 4 Temperatura sursei reci 5 Lucrul mecanic consumat 6 Caldura cedata sursei calde 7 Eficienta termica reala 8 9 10 Temperatura medie Factorul exergetic Exergia caldurii Tmi / [K] θ (16. 16.5.

16). . . .valorile lui ε la o anumita temperatura Tmi (cunoscute din masuratori).1 6) unde: n este numarul de valori stabilite experimental ..1 7) Aceasta proprietate face ca valorile ε o .un polinom care are proprietatea ca are valoarea 1 pentru Tm=Tmi si zero pentru orice valoare a lui Tm ≠ Tmi : (16. .22) Daca ε o este functia si Tm variabila independenta: (16.. . . . . . . pi (Tm) . + (16.20) si (16. .. . . . . sa coincida cu cele experimentale pentru cele "n" puncte. . .21) 14 Abaterea relativa σ / [%] (16.13 Eficienta termica calculata ε o ε oi (16. . . . . .16) devine: + + . functia (16. . . . ε i . . . .. . . . . . rezultate din functia (16. .18) + 158 . Daca n = 6. .

4.20) exprima exact valorile lui ε 1. (16..21) iar: Functia (16. inlocuind in (16. Cu aceasta particularitate se obtine: (16.ε 6 si Tm1 . ε 4 si ε 6 . se iau in considerare rezultatele masuratorilor pentru i = 1. .6. a6 sunt constante. prezentata pe larg in lucrarea 20. ε o3 si ε o5. . In acest scop se utilizeaza programul FIT. se aproximeaza eficienta pompei de caldura printr-o functie de gradul doi.18).2 0) unde: .ORI. Tm6 in relatia (16.. rezulta o functie de forma : (16. . Pentru a stabili aproximatia cu care se pot calcula celelalte valori ale lui ε se determina ε o2. aaflat pe reteaua de calculatoatre a catedrei de Termotehnica. MCD. Pentru exemplificare.. 159 .Inlocuind ε 1 . Tm3 si respectiv Tm5. .19) unde: a1. apoi se determina abaterea relativa: Sau. .20) Tmi = Tm2. . Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica Cluj-Napoca. folosind metoda celor mai mici patrate. .

20). Pentru aceasta se remarca faptul ca marimea care defineste cel mai bine calitatea proceselor este randamentul exergetic. cu relatia (16. functie de acelasi θ emi cu atat reflecta mai putin perfectiunea termodinamica a ciclului. mai mica eficienta termica reala de cat cea teoretica si cum se explica aceasta.1 si se traseaza diagramele din figurile 16. atunci ε i reda fidel calitatea proceselor.5. e) Care este domeniul de valabilitate a relatiei (16. respectiv abaterea relativa a lui fata de . c) In ce masura eficienta termica reala reda calitatea proceselor ce au loc in instalatie. daca curba ε i = f1 (θ emi) are aceeasi alura ca si η ei = f2 ( θ emi). 160 . in medie. d) Ce abateri exista intre valorile eficientei termice determinate experimental si cele calculate analitic.4 si 16.4 Interpretarea rezultatelor In finalul lucrarii studentii vor interpreta rezultatele obtinute precizand urmatoarele aspecte: a) Pana la ce temperatura este economica utilizarea acestei pompe de caldura (pe baza recomandarilor facute in paragraful 1). 16.Toate aceste valori se trec in tabelul 16. unde cu si s-au notat eficienta termica calculata prin functia de aproximatie de gradul doi. b) De cate ori este. Cu cat legea de variatie a lui ε i in raport cu θ emi difera mai mult de legea de variatie a lui η ei .20). Deci.

1 Notiuni generale In figurile 17.17. DETERMINAREA CURBEI DEBITULUI IN FUNCTIE DE RAPORTUL PRESIUNILOR SI BILANTUL TERMIC LA UN COMPRESOR CU PISTON 17.1 Determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor 17. <> Fig.1 si 17.2 Diagrama indicata a Se definesc: 161 . 17.1.2 sunt prezentate diagrama teoretica a unui compresor tehnic si respectiv diagrama indicata. in baza carora s-au stabilit marimile caracteristice ale compresorului.1 Diagrama teoretica a unui compresor tehnic cu piston unui compresor tehnic cu piston Fig. 17.

[-]. asupra randamentului de debit pentru un compresor cu un ε dat.3) (vezi fig.1) care se numeste grad volumetric de compresie sau coeficientul spatiului mort relativ si [-] (17. deoarece uleiul utilizat pentru ungere. (17. iar T1 . in care To este temperatura aerului la aspiratie.2). folosind metoda determinarii debitului prin umplerea unui rezervor etalonat de volum V.temperatura aerului la sfarsitul aspiratiei. Asupra randamentului de debit al compresorului influenteaza marimile mai sus -mentionate precum si raportul presiunilor ( a presiunii de refulare fata de presiunea de aspiratie). in K. este redat in figura 17.2) care este numit coeficient de umplere. se cocsifica la 470 K. Modul teoretic in care influenteaza raportul presiunilor. λ .4) Daca in acest recipient se introduce o cantitate de m kg de gaz. Randamentul de debit se defineste cu relatia: [-] (17. 17. Cantitatea de gaz ce rezulta in recipient este: 162 . m si p2 / p1 asupra debitului de refulare se determina experimental. din care se observa ca odata cu cresterea presiunii p2 scade valoarea lui µ .3. presiunea si temperatura vor creste la p2 si T2. Cantitatea de gaz ce se gaseste intr-un astfel de recipient la T1 si p1 este data de relatia: [kg] (17. Influenta grupata a parametrilor µ . Se mentioneaza faptul ca in realitate p2max depinde si de temperatura de refulare a gazului care in general nu poate depasi 453 K. in K .

3.5) p1 si p2 se introduc in N / m2.5) Pentru o variatie deci a presiunii si temperaturii de la p1 . T2 in τ secunde vom avea debitul masic dat de relatia : Fig.[kg] (17. R in J / (kg.6) iar debitul volumetric: [m3 / min] (17.6) unde: [kg / m3] pentru aer. T1 la p2 . K). ( R = 287 J / (kg. K) pentru aer ). In relatia (17. 17. Modul de determinare a presiunii maxime la un compresor cu piston cu o singura treapta. 163 . V in m3 si T1 respectiv T2 in K. [kg/s] (17.

In tot acest interval de timp.17. p2. se citeste si t2. t1. 3 bar). recipientul etalonat (6) cu V = 0. Se repeta masuratorile pentru diferite presiuni realizate in recipientul (5). 17. pb fiind presiunea barometrica si reprezinta presiunea de aspiratie a compresorului. t2 si timpul τ . La fiecare noua incercare presiunea se poate mari cu 1. actionat de un motor electric (4). Se cronometreaza timpul in care in recipientul (6) se ajunge la o valoare aleasa pentru p2 .1. Este necesar ca diferenta de presiune dintre recipientul (5) si (6) sa fie de cel putin 1 bar ( cand se ajunge la citirea finala p2). 17.2 Descrierea instalatiei Instalatia pentru determinarea curbei debitului in functie de raportul presiunilor.1. 2 sau 3 bar. 164 . . .4 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Valorile masurate si calculate se trec in tabelul 17. Fig. pornind in acelasi timp cronometrul. recipientul (5) prevazut cu un manometru (3) pentru citirea presiunii de refulare (reglarea se face cu ventilul (8).262 m3.1.4 consta din: compresorul (2). termometru (9). iar p este presiunea de refulare a compresorului. Se citesc parametrii initiali p1 si t1 din recipientul (6). presiunea in recipientul tampon (5) se mentine constanta prin manevrarea ventilului (8).3 Mersul lucrarii Se pune in functiune compresorul si se aduce la regim normal de lucru.1. notandu-se de fiecare data p1.4 Standul de masuratori. 17. Prin reglarea ventilului (8) se mentine o presiune constanta p in recipientul (5). Pe baza rezultatelor obtinute se traseaza diagrama: Dm = f ( β ) . care este echipat cu un manometru (3). supapa de siguranta (1) si un ventil de golire (10). (de exemplu pentru inceput se poate alege 2 . redata in figura 17. separatorul de ulei (7) pentru retinerea particulelor de ulei din aerul refulat de compresor. unde: .

se determina cu relatia: 165 . la sfarsitul masuratorii Debitul masic Debitul volumic Debitul volumic la conditia starii normale p p1 bar bar 2 Masuratoarea 3 4 5 6 p2 bar τ t1 s o C t2 m1 o C kg m2 Dm Dv Dvo kg kg / s m3/min m3N/min Debitul volumic la conditiile starii normale. 1 Presiunea in recipientul intermediar (5) Presiunea in recipientul etalon (6) la inceputul masuratorii Presiunea in recipientul etalon la sfarsitul masuratorii Timpul in care creste presiunea de la p1 la p2 Temperatura aerului in recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem.M. la sfarsitul masuratorii Masa de aer din recipientul etalon la inceputul masuratorii Idem.1 Valori masurate si calculate.Tabelul 17. Marimea Simbol U.

5. in bar si po = 1.2. in kW . 166 . in kW . .fluxul termic pierdut. in bar.16 K) si respectiv a aerului din recipient.1 Notiuni generale Pentru compresorul cu piston din schema prezentata in figura 17.2 Bilantul termic 17. 17.[m3N / min] (17.5 Curba de debit Dm = f (β ). pentru comprimare. in kW . To si T sunt temperatura absoluta a starii normale (To = 273.lucrul mecanic efectiv consumat.1 ecuatia de bilant termic este: [kW] (17. prin apa de racire.01325 bar presiunea la starea normala de referinta.fluxul termic pierdut in mediul ambiant prin convectie si radiatie.8) unde: pb este presiunea barometrica locala. -restul bilantului termic. in K.9) in care: este echivalentul in flux termic a energiei electrice consumate. pm . Fig.presiunea manometrica (finala) din recipientul etalon (pm = p2). Se va trasa diagrama Dm = f (β ) cu concavitatea conform figurii 17. in kW. . . 17. in kW .

in oC. tsi si tamb sunt temperatura suprafetelor exterioare ale compresorului si respectiv a mediului ambiant. se determina Pc.85 este randamentul mecanic al compresorului ( nota: un ciclu se realizeaza la o rotatie completa a arborelui cotit). care se masoara cu apometrul sau prin captare intr- un vas si cronometrare .10) In cazul in care se cronometreaza timpul τ in secunde pentru " z " rotatii a discului contorului care are o constanta k. data. iar η m = 0. Si .K). n .aria suprafetei care are temperatura medie tsi.K) si se determina conform (14.turatia in rot / min. Pentru determinarea lui se utilizeaza relatia : [kW] .13) unde: este debitul apei de racire in kg / s. in oC. caldura masica a apei. 167 .11) se determina cu relatia: [kW] .12) in care: Li este lucrul mecanic indicat in J / ciclu. cu relatia : [kW] (17. = 4.De la contorul electric se citeste valoarea lui Pc [ kWh ] astfel incat: [kW] (17.14) in care: α i este coeficientul de transfer termic de suprafata prin convectie si care tine seama si de radiatie. tai si tae sunt temperatura apei la intrarea si iesirea din compresor . (17. in W /(m2.17).1863 kJ/(kg.8 ~ 0. (17. Fluxul de caldura pierduta in mediul ambiant se determina cu relatia: [kW] (17. in m2.

3 bar Masuratori pentru p2 4 bar 5 bar Obs. Restul bilantului termic se recomanda sa fie sub 3% din Nota: in cazul in care Li nu se poate determina din cauze obiective (defectiune de aparate) se va proceda la aproximarea lui si se va determina cu relatia: [kW] (17.2. care se completeaza cu: aparatura pentru determinarea debitului apei de racire (apometru sau prin masuratori directe).2 Marimi masurate si calculate pentru bilant termic Nr. 15 minute de la pornirea instalatiei (timp in care se considera ca s-a ajuns la un regim termic stationar de lucru al compresorului). indicator mecanic pentru ridicarea diagramei indicate.16) 17.15) . Tabelul 17. 17. pentru compresoarele racite si pentru cele neracite valoric rezulta din: [kW] (17. .2 Descrierea instalatiei In aceasta lucrare este folosita instalatia din figura 17.2. rotatii s kWh U. termometre si cronometru.2.1. crt. . 168 .M. Marimea Finala 1 Primara z τ Ec nr.De obicei. Marimile masurate si calculate se trec in tabelul 17. prelucrarea si interpretarea rezultatelor Masuratorile se vor efectua dupa circa 10 .3 Mersul lucrarii.

. n ("i" fiind numarul de suprafete cu temperatura medie tsi in oC).kW 2 Li n J/ciclu rot/min kW 3 tai tae kg/s o C C o kW 4 Si tsi tamb α i m2 o C C o W/(m2. . 169 . i = 1 .K) kW kW 5 kW Nota: la punctul 4.

18. . precum si a altora de ordin mecanic (gresarea lagarelor.1 Consideratii generale In functionarea lor. notata cu ∆ p. 170 .sa aiba o curba de variatie a randamentului cat mai aplatisata. in interiorul careia se invarteste un rotor pe care sunt montate palete a caror forma si dimensiuni variaza in functie de tipul ventilatorului.sa aiba un randament cat mai ridicat. in constructiile noi s-a cautat sa se reduca la minimum interstitiul dintre racordul de aspiratie al statorului si rotor. In urma acestor imbunatatiri. puterea electrica absorbita din retea notata cu Pa si randamentul ventilatorului η . tipuri noi de lagare. S-au efectuat imbunatatiri substantiale in ceea ce priveste forma carcasei ventilatorului. Pentru a cunoaste cat mai bine comportarea ventilatoarelor. pentru a oferi domenii de functionare cat mai largi (cu alte cuvinte de a functiona pe o plaja cat mai intinsa de debite la randamente maxime). ventilatoarele trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: . Un ventilator centrifugal se compune dintr-o carcasa in forma de spirala. dintre exteriorul rotorului si interiorul statorului (spatiu mort). astfel incat sa corespunda cat mai bine din punct de vedere al curgerii fluidului la vitezele subsonice. Principalele caracteristici sunt: presiunea realizata.sa fie silentioase. . se construiesc diagrame in care se reprezinta grafic variatia caracteristicilor ventilatorului in functie de debit pentru anumite turatii constante. etc) s-a ajuns ca randamentul ventilatoarelor sa fie de 80 … 85 %. TRASAREA CURBELOR CARACTERISTICE INTERIOARE LA UN VENTILATOR CENTRIFUGAL 18. Practic ventilatoarele functioneaza la turatia constanta si la debite variabile. Pentru imbunatatirea randamentului ventilatoarelor centrifugale.

De asemenea se mai citesc: presiunea barometrica locala pb. iar η = 0. puterea utila fiind Pu = 0. Acesta corespunde regimului de mers in gol la care presiunea statica este in acelasi timp si presiunea totala (se citeste la tubul manometric 5). tub manometric "U" cu apa (5). motorul electric pentru antrenarea ventilatorului (2). determinandu-se presiunea statica ps la manometrul (5). racordul de aspiratie (3). si puterea absorbita de motorul electric Pa. tub pneumometric de tip "PITOT" (6).18.2 Descrierea instalatiei Fig. 171 .18. contor electric trifazat (8). iar pentru masurarea puterii absorbite de motorul electric se va cronometra timpul in care discul contorului face un anumit numar de rotatii z.3 Mersul lucrarii Pentru pozitia robinetului inchisa.1): ventilatorul centrifugal (1). presiunea dinamica la micromanometrul (7) pd.18. Se contorizeaza consumul de energie electrica la mersul in gol Pg.1 Schema instalatiei experimentale. pentru diferite deschideri ale robinetului de reglare a debitului de aer (5). 18. iar presiunea dinamica la micromanometru (7) fiind nula. Principalele parti ale instalatiei experimentale sunt (fig. Pentru determinarea caracteristicilor mentionate mai sus se vor efectua mai multe masuratori. temperatura aerului din conducta de refulare a ventilatorului (care pentru simplificare in cazul de fata este aproximativ egala cu cea a mediului ambiant) in oC. micromanometru (7). ventilatorul nu livreaza aer (DV = 0). robinet de reglare a debitului de aer (4).

in N/m2.15 K si 1. (18. [W] (18.4) in care: ρ o = 1. pb .077 m).1): [%] (18.presiunea statica masurata la ventilator cu manometrul (5) in bar. 3) unde: d este diametrul conductei de refulare in m. iar p este presiunea totala creata de ventilator. ta . Debitul volumetric se determina astfel: (18.293 kg/m3N este densitatea aerului la To = 273. diametrul conductei de refulare pentru instalatia data este d = 0. kg/m3: [kg/m3] (18. iar ρ aer este densitatea aerului la starea de lucru.81 [ N/m2].2) in care: DV este debitul volumic.1) Puterea utila se calculeaza cu Pu = DV .p .01325 bar ( starea normala de referinta ). Puterea absorbita se determina din relatia: 172 .18.4 Calcule si rezultatele masuratorilor Randamentul ventilatorului se determina cu relatia (18. pd este presiunea dinamica masurata la tubul Pitot in N/m2. 9.5) in care ps si pd se citesc la manometrele (5) si (7) in mm H2O.temperatura aerului din mediul ambiant in oC. Presiunea totala creata de ventilator se determina cu relatia: p ≅ ( ps + pd ) . in m3/s.presiunea barometrica locala in bar si ps . (Nota: se va avea in vedere la micromanometru scara la care s-a lucrat pentru citirea corecta a valorii lui pd.

In tabelul 18. La 240 rotatii ale discului. (18.crt.2. si Pa = f3 ( DV). τ . ps mm pd mm p N/ m 2 ρ aer DV m /s 3 z rot τ kg / s Pa W Pu W η - o ta C pb bar Obs. contorul indica 1 kWh. 173 .7) In baza acestor masuratori se pot ridica cele trei curbe caracteristice interioare ale ventilatorului: η = f1 ( DV).timpul cronometrat in secunde in care s-au efectuat cele z rotatii. care vor avea alurile din figura 18.1 se trec marimile masurate si cele care se vor determina.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr.6) in care s-a notat cu: z . Tabelul 18.[kW] (18. p = f2 ( DV ).numarul de rotatii ale discului de la contorul electric. pentru a se obtine din relatia (18. se utilizeaza relatia sub forma: Pa = 15.2 Curbele caracteristice interioare ale unui ventilator centrifugal.6) puterea consumata direct in W.000 [ W ] . 18. Fig.

H2O H2O m 3 1 2 3 4 5  174 .

În cilindrul 1 se deplaseaza pistonul-sertar 2. . În figura 19. . fiind cuprinsa intre 100 .1 Notiuni generale Pompa de injectie are rolul de a mari presiunea combustibilului. Presiunea de injectie (de deschidere a acului injectorului indicator) se stabileste experi-mental. cîteva detalii principale. pentru a se asigura functionarea injectoarelor. 175 . iar în celalalt de arcul 5. O pompa de injectie trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: .1. Pe cilindrul 1 se roteste liber bucsa 12. iar debitarea neegala a motorinei in cilindri face ca motorul sa functioneze neuniform. la partea superioara a bucsei rotitoare se fixeaza coroana dintata 14 cu ajutorul surubului 15. fata de punctul mort superior. 300 bar. actionat într-un sens de cama 3. solicitarea arborelui cotit fiind mult accentuata. Cama actioneaza prin intermediul tachetului 6 prevazut cu rola 7.1 Încercarea si reglarea pompelor de injectie 19. fixata pe axul 8 prin intermediul unui rulment cu ace. fixata pe axul 4.detaliul a). motorul nu va dezvolta puterea necesara.inceputul injectiei combustibilului sa se produca cu un anumit unghi de avans.1 se arata un element al pompei cu piston sertar si. Cand cantitatile de motorina nu sunt introduse corespunzator sarcinii. . prevazuta la partea inferioara cu doua ferestre 13 (v. Tachetul transmite miscarea la tija pistonului prin intermediul surubului de reglare 9. iar cu celalalt pe discul mobil 11. . la valorile stabilite. in functie de tipul motorului.inceputul si sfirsitul injectiei combustibilului sa se produca brusc. .sa asigure debitarea unei cantitati de combustibil precis determinata pentru fiecare cilindru si pentru fiecare regim functional al motorului. Arcul se reazema cu un capat pe discul fix 10.combustibilul sa fie debitat dupa o lege de injectie la care economicitatea si puterea motorului sa fie maxime. alaturat. fixat la capatul tijei pistonului.19. Cele mai des utilizate pompe de injectie sunt pompele cu piston –sertar si pompele cu distribuitor rotativ. INCERCAREA SI REGLAREA POMPELOR DE INJECTIE SI A INJECTOARELOR 19.

19 – canal de alimentare cu combustibil . dispozitivul de masurare automata a numarului injectiilor. 21 – supapa de refulare. 4 – ax. Capul pistonului-sertar comporta o prelucrare speciala (detaliul d): se prelucreaza la strung gulerul g. prin ferestrele 13. 24 – racord de presiune. 5 – arc. 13 – ferestre. 22 – scaunul supapei. cu piston-sertar: 1 – cilindru. cu ajutorul caruia se poate regla turatia axului de antrenare in limitele 0 si 3000 rot / min. 7 . 19. 15 – surub. coroana gradata care da posibilitatea citirii unghiului de rotatie cu care are 176 . care se deplaseaza liber în lungul bucsei. variatorul hidraulic.16 .24. 10 – disc fix. Ea asigura etansarea prin gulerul conic 25. 6 – tachet. 18 – orificiu de alimentare. 2 – piston sertar.1. motorul electric trifazat de antrenare. 9 .bucsa . 20 – corpul pompei.surub de reglare. Pe corpul pistonului se prelucreaza santul de laminare l. 25 – guler conic. supapa de refulare este mentinuta pe scaun de arcul 23 închis în racordul de presiune 24. pe care sunt montate toate celelalte sisteme si dispozitive. practicat în corpul 20 al pompei. Coroana dintata angreneaza cu cremaliera 16.2 Descrierea instalatiei si mersul lucrarii Instalatia pentru incercarea pompelor de injectie (fig.arc.1 Sectiune printr-un element al pompei de injectie. Supapa de refulare (detaliu c) intra în scaunul ei cu coada cilindrica.cremaliera. cu o putere de 2 kW impreuna cu instalatia electrica. La partea superioara a cilindrului se plaseaza supapa de refulare 21 cu scaunul ei 22. se frezeaza canalul c care stabileste legatura dintre spatiul de deasupra pistonului si guler si se frezeaza o rampa elicoidala r. pe care sunt practicate santuri longitudinale pentru trecerea combustibilului. 11 – disc mobil .rola. 14 – coroana dintata. 12 .2) se compune din: batiul.Fig. 17 – bucsa rotitoare cu proeminente. 23 .19. 26 guler. 8 – ax. iar pistonul-sertar angreneaza cu bucsa rotitoare prin proeminentele 17. Cilindrul comunica prin orificiile de alimentare 18 (detaliul b) cu canalul de combustibil 19. 3 – cama.

injectoarele etalon cu conductele de legatura si dispozitivele de aerisire. 6 – cupla. 177 .19. sistemul de alimentare cu motorina compus din rezervor. 2 – variator hidraulic.2 Schema bancului pentru încercarea pompelor de injectie: 1-motor electric trifazat. B. 12 – tahometru. 7 – injectoare etalon. 8 – rezervor. 9 – pompe de înalta si joasa presiune. . 11 – manometru. . apoi se porneste motorul electric de antrenare prin apasarea butonului ( I ). cuplajul dintre pompa si arborele variatorului. iar prin intermediul manetei 13 se cupleaza variatorul hidraulic astfel ca sensul de rotatie a axului de antrenare sa corespunda cu sensul normal de rotatie a pompei de verificat. prin robinetul de reglare cu pozitiile A. aparatura de masurat in cadrul careia intra un manometru si un tahometru. dispozitivul de asezare si fixare a pompei de verificat.). Se cupleaza eprubetele la duzele injectoarelor. 1. astfel ca dupa efectuarea injectiilor programate sa se opreasca automat. 5 – dispozitiv de asezare si fixare a pompei de verificare. o cama a axului cu came a pompei trebuie sa parcurga un unghi de 90o. Prin conductele de legatura se face legatura pompei de injectie cu injectoarele etalon.loc injectia (durata injectiei). va incepe pomparea mai devreme sau mai tarziu de momentul optim. În cazul unei pompe de injectie care alimenteaza un motor Diesel cu patru cilindri. a) Controlul si reglarea inceputului pomparii.5 bar. pompa si filtru. sistemul de distributie care da posibilitatea conducerii motorinei la diferite locuri. cu diferite presiuni. C. 10 – filtru. 3 – dispozitiv de masurare automata a numarului injectiilor. centrarea facandu-se dupa cuplajul de antrenare. fixandu-se numaratorul de injectii pe tamburul de reglare (200. 300 etc. iar fixarea prin organele de strangere. Manevrand robinetul se regleaza presiunea de debitare a pompei de alimentare a standului la valoarea de 1 . in caz contrar elementul pompei actionat de cama respectiva. Fig. 4 – coroana gradata. Fazele de lucru pentru executarea incercarii si reglarii pompei de injectie se succed in urmatoarea ordine: Se monteaza pompa de verificat pe dispozitivul de asezare. 13 – manta de cuplare.

4) masurat fata de p. precizat de obicei pe volant si se obtine avansul static.Momentul la care acul injectorului incepe ridicarea de pe sediu. 4 – capul pistonului. deoarece. dar pistonul continua înca sa se ridice. apoi.m.3. se executa cateva rotatii ale pompei. care reprezinta momentul la care marginea superioara a pistonului elementului de pompa inchide orificiul de incarcare (fig.3 . cand pistonul se ridica. Din acest moment. Avansul static se determina prin metoda meniscului.19. Se roteste din nou motorul cu manivela si se determina momentul in care nivelul combustibilului in tubul de sticla incepe sa creasca. cu diametrul interior de 1 . cursa de refulare începe din pozitia 4 si dureaza pana cand rampa elicoidala atinge marginea inferioara a orificiilor de alimentare (pozitia 5).19.5 mm. Uzinele constructoare indica avansul static la injectie β s . prevazuta la o extremitate cu un tub de sticla.19. prin intermediul bucsei cu proeminente 17 (fig.3 Pozitiile pistonului – sertar în functionare: 1. b) Reglajul cantitatii de combustibil refulat la o cursa a pistonului si deci reglarea sarcinii motorului se realizeaza rotind pistonul 2. din acest moment (pozitia 7) izoleaza din nou cilindrul de exterior si începe o noua cursa utila (pozitia 8).3 este indicata pozitia relativa a pistonului fata de cilindru la diverse regimuri de functionare. . iar pistonul executa prima cursa moarta. combustibilul din cilindru are acces spre canalul de joasa presiune. În figura 19.m.orificii.s) in functionare. Se raporteaza acest moment la p. cand acopera complet orificiile si izoleaza cilindrul fata de exterior. Pompa functioneza astfel (fig. initial. masurat fata de punctul mort superior (p. Se indeparteaza conducta de injectie de la pompa si se monteaza in locul ei o conducta.3): cilindrul se umple cu combustibil la sfirsitul cursei de coborare. cand pistonul descopera orificiile de alimentare (pozitiile 1 si 2). ceea cu nu este permis. orificiile de legatura cu canalul de joasa presiune sunt deschise astfel ca cilindrul se descarca (pozitia 3). deoarece. .19. de aceea pompa înceteaza refularea. pompa nu refuleaza. se numeste avans la injectie β i. 178 . 2 – rampa elicoidala. Fig.1). Teoretic. cand motorul este in repaus. 1.m. pana cand apare vizibil nivelul combustibilului in tubul de sticla.s. poz. Apoi. prin canalul si gulerul practicate pe capul pistonului (pozitia 6). pana în pozitia 4. efectuand cea de-a doua cursa moarta. Pistonul n-are voie sa depasasca pozitia 6.s.

dureaza din momentul cand marginea superioara 4 a pistonului inchide orificiile 1 si 3 (fig. pana cand debitele refulate de diferite elemente de pompa ajung în limitele prescrise. . 4 %. În acest scop se slabeste surubul 15 (fig. iar celalalt are forma elicoidala 2. la turatie si presiune de injectie constanta. 179 . 7 %. Cand pompa de injectie este alcatuita din mai multe elemente de refulare. Gradul de neuniformitate al debitului se calculeaza cu relatia: [%] (19. iar la turatia minima 5 . este debitul mediu. pozitie in care nu se debiteaza combustibil deoarece orificiul 1 este in permanenta descoperit de catre canalul taiat in corpul pistonului.1) unde: Dmax si Dmin . cursa utila a pistonului.19.19. Mentinand cremaliera într-o pozitie neschimbata.3) si se termina in momentul in care peretele elicoidal 2 (numit rampa elicoidala) deschide orificiul 1. se roteste bucsa 12 si odata cu ea pistonul sertar. este necesar sa se corecteze debitul de combustibil pentru a asigura o debitare uniforma.1). . Abaterile admisibile ale neuniformitatii debitarii la functionarea motoului în sarcina nu trebuie sa depaseasca 2 . Unul din peretii canalului este rectiliniu. pistonul este prevazut pe suprafata laterala cu un canal profilat. d) Caracteristica de debit a pompei de injectie. pentru un anumit numar de cicluri. D = f (h). Operatiile se repeta pana se obtine debitul dorit. La sarcina maxima cursa utila este egala cu lungimea capului pistonului. La sarcini partiale. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de pozitia cremalierei. c) Reglarea neuniformitatii debitului.Pentru a asigura reglarea debitului de combustibil. respectiv minim de combustibil la elementii pompei. Pentru a opri motorul pistonul se roteste in pozitia 3.reprezinta debitul maxim. deoarece injectia combustibilului incepe cand pistonul inchide orificiile 1 si 3 si se termina cand marginea inferioara a pistonului deschide orificiile 1 si 3. . . la o pozitie relativa oarecare a acesteia fata de cilindru.

masa specifica a combustibilului.turatia pompei de injectie. (19. pentru o turatie corespunzatoare regimului nominal al motorului. in kg / m3. i . in kg/h. 180 . Pentru o anumita pozitie a cremalierei se masoara turatia axului cu came si cantitatea de combustibil debitata de elementii pompei de injectie intr-un timp determinat.5). n . Cursa utila a cremalierei va corespunde variatiei debitului de combustibil de la sarcina minima la sarcina maxima.4) se face prin incercarea pompei de injectie pe instalatie. aceasta in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. Debitul de combustibil pe ciclu pentru un element se poate calcula cu relatia: . in rot / min.2) unde: Ch este consumul orar de combustibil.19.Fig. presiunea medie efectiva pe si presiunea medie de frecare pfr ale motorului exista urmatoarea dependenta: ( 19.3 ) Scaderea debitului de combustibil D produce scaderea presiunii medii indicate.numarul de elementi ai pompei. reprezinta variatia debitului de combustibil in functie de turatia axului pompei D = f (n). iar in cazul cand functioneaza cu regulator. ρ . 19.19.4 Caracteristica de debit a unei pompe de injectie. Ridicarea caracteristicii de debit (fig. e) Caracteristica de turatie a pompei de injectie. Între presiunea medie indicata pi . procesul este invers (fig.

Canalul axial din rotor vine pe rand in legatura cu canalele de aspiratie. fiind fixat de corpul pompei prin trei suruburi. in functie de turatie. pi sa creasca. unul din suruburi este 181 . Pentru mentinerea functionarii stabile a motorului este necesar a se urmari.6. Aceasta se realizeaza prin intermediul unui regulator. care inlatura pericolul de ambalare a motorului la cresterea turatiei. in functie de ordinea de functionare.5 se vede ca in cazul cand pompa de injectie functioneaza fara regulator. Cele mai utilizate pompe pentru motoarele cu turatie ridicata sunt pompele de injectie cu distribuitor rotativ. pentru toate regimurile. Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ si regulator mecanic. actionate de lobii inelului cu came 23. Din figura 19. combustibilul. motorul se va ambala. in mod continuu. sub presiunea de alimentare impinge pistonasele plonjoare. Cursa de refulare (pompare) are loc la trecerea rolelor 27 peste lobii camelor. deoarece pi > pfr . prin intermediul tachetilor 22 si rolelor 27. precum si cu cele de refulare 20 spre injectoare. de precizia lor depinzand in foarte mare masura functionarea corespunzatoare a pompei de injectie. in toata gama de turatii a motorului Diesel. datorita fortelor de inertie.19. este necesar ca la marirea turatiei presiunea pi sa scada iar la micsorarea turatiei. Presiunea medie de frecare creste putin cu marirea turatiei arborelui cotit la toate tipurile de motoare. Cand turatia creste de la n2 spre n3 . cat si pericolul de oprire la scaderea turatiei si asigura o dependenta intre cantitatea de combustibil debitata in cilindrii motorului si turatie. Rotorul 11 si capul hidraulic 10 sunt de mare precizie. Pentru a asigura o functionare stabila. este redat in figura 19. la micsorarea turatiei de la n2 spre n1. consta intr-o bucsa interioara si un manson exterior fretat. La capatul de antrenare a rotorului se afla pistonasele 24.5 Variatia debitului de combustibil în functie de turatie la un motor Diesel cu si fara regulator. iar dupa depasirea lobilor.Fig. cantitatea de combustibil debitata. motorul se va opri. aparand pericolul unor suprasolicitari ale pieselor motorului. Capul hidraulic 10. La majoritatea pompelor (dotate cu regulator de avans automat). realizandu-se astfel cursa de aspiratie.

15-supapa de reglare.19. 7 %. Vol. 30-pivotul inelului cu came. 8-alezajul supapei de dozaj.inlocuit cu un racord 21. 13-garnitura.1 Masuratori si rezultate experimentale Nr. la turatia minima si de 2 . 23-inel cu came. . . 20-racord de refulare. 19. În cazul cand abaterile sunt mai mari de 5 . 4-carcasa contramaselor. 26-placa de cuplare. .1.1) se determina gradul de neuniformitate a debitarii. 29-variator automat de avans. 36-resortul principal al regulatorului.crt. 33-bratul regulatorului. 6-placa de reglaj din fata. 21-racordul dispozitivului automat de avans.6 Ansamblul unei pompe de injectie cu distribuitor rotativ. 2-capacul regulatorului. catre camera pistonului dispozitivului de avans.ax de antrenare. rot/min Nr. 38-parghie de acceleratie. 5contramase.c. 27-rola. N. 28-axul regulatorului. 19-canal de aspiratie. 4 % la turatia nominala. rezultatele obtinute se compara cu valorile admisibile. 3-corpul pompei. 17-paletele pompei de transfer. 1. 12-inelul pompei de transfer. 10-cap hidraulic. Pozitia cremalierei [mm] Turatia pompei. Fig. 22-tachet. 32-racord de retur. 40racord de alimentare.un element 182 . Tabelul 19. 7-supapa de dozaj. 35-tija regulatorului. . 11-rotor. care permite accesul combustibilului la presiunea de transfer. de comb. 18-canal de distributie. 31-semeringuri. pentru un element Neuniformitatea N [%] Debit/ciclu pt. 9canal de dozaj. 24-piston plonjor. 34-parghia de stop. se procedeaza la reglarea elementilor pompei de injectie.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Cu relatia (19. 25-placa de reglaj din spate. 37-surub de reglare la relanti.de cicl. 14rotorul pompei de transfer. 39-surub de reglare a turatiei.1. Rezultatele se trec in tabelul 19. 16-surub de fixare.

1 1 2 3 4 1 2 3 4 h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h ≠ ct h = ct h = ct h = ct h = ct 2 3 4 La interpretarea caracteristicilor de debit si turatie se va arata semnificatia acestora. 183 . in functionarea motorului. precum si rolul regulatorului.

Incercarile urmatoare se fac la turatii din ce in ce mai mari. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR DE TURATIE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON 20. F .1 Notiuni de baza Caracteristicile de turatie ale motoarelor cu ardere interna cu piston reprezinta relatii intre parametrii de lucru ai motoarelor si turatia acestora.1). La motoarele cu aprindere prin scâ nteie se definesc asa-numitele caracteristici exterioare.20. alta pentru MAC (fig. pâ na se ajunge la turatia maxima.1).20. corespunzatoare cu aprinderea fara fum a regimului maxim de viteza si cu unghiul optim de avans la injectia combustibilului. obtinute la deschiderea totala a clapetei obturatoare de la carburator. reglâ nd incarcarea acesteia prin deschiderea robinetului prevazut de conducta 6. indicatorul frâ nei (4). Se pun pe balanta greutati. La motoarele Diesel caracteristicile exterioare se obtin la o pozitie fixa a cremalierei pompei de injectie. forta de franare aplicata la frana hidraulica. a momentului efectiv. cutia de viteza (2). 20. Ambele instalatii se compun in principal din: motorul (1). In cadrul lucrarii se determina variatia puterii efective. frâ na hidraulica (3). una pentru MAS. in rot / min. Prima masuratoare se face la turatia minima a motorului. Pentru fiecare incercare se noteaza turatia n. (fig.pentru MAS-uri). In afara de aceste caracteristici se mai cunosc caracteristicile de turatie partiale (cu deschiderea partiala a clapetei obturatoare . micsorâ nd incarcarea frâ nei.1 kg combustibil. Masuratorile se fac dupa intrarea instalatiei in regim normal de functionare.. conducta de apa (6) si balanta pentru combustibil (7). La fiecare determinare se mareste turatia cu 200-300 rot/min. caracteristica limitei de fum si caracteristica limita (la MAC-uri). in s. a consumului specific efectiv si a randamentului respectiv in functie de turatie la un motor cu aprindere prin scâ nteie (MAS) si la un motor Diesel (MAC).20. in care motorul consuma 0. tahometrul (5). prin inchiderea robinetului. 184 . Modificarea turatiei se face cu ajutorul frâ nei hidraulice. in N si timpul τ . cu un unghi optim de avans la aprindere.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru efectuarea lucrarii se utilizeaza doua instalatii experimentale. Pentru eliminarea erorilor intâ mplatoare se recomanda ca masuratorile sa se repete de mai multe ori. astfel incâ t indicatorul acesteia sa se gaseasca la valorile maxime ale scalei.

. Fie M numarul de câ te ori se repeta masurarea fiecarei marimi la o anumita turatie si N numarul de turatii la care se efectueaza determinari experimentale.1) iar daca 185 .3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Prelucrarea rezultatelor masuratorilor experimentale se face cu ajutorul calculatorului electronic. ni .iar k=1. 2.frana hidraulica. Utilizâ nd notatiile: c . 3. τ i.forta de frâ nare.indicatorul franei.cutie de viteza. utilizâ nd in acest scop metoda celor mai mici patrate. 5.Fig.turatia..N.motor.1 kg..1 Instalatia experimentala: 1. c = 0. 20... Fi.timpul in care se consuma c kg combustibil. 7.consumul de combustibil impus. relatiile de calcul in sistemul international au forma: . 20. unde i=1..k .tahometru.M.. obtinâ ndu-se in final functii de gradul doi care aproximeaza caracteristicile de turatie.valorile medii ale fortei de frâ nare: [N] (20. 4.balanta. 6conducta de apa.k .

l = 0.bratul frâ nei. .4) . daca: atunci: [s] (20.7162 m. in N.atunci [N ] .m] . (20.2) -momentul de frâ nare: Mei = l.puterea efectiva dezvoltata de motor: 186 .media aritmetica sau patratica a timpilor: [s ] sau.viteza unghiulara: [s-1] (20. l .Fi [N.3) unde: Fi este forta medie.

n1 + Z. cu valorile aproximative: .8) se obtine sistemul de ecuatii: f1 = X.n10 + Z. (20. (20.n210 + Y. i=1- .000 kJ / kg .randamentul efectiv: [kg / kWh]. Astfel rezulta functia f care interpoleaza valorile experimentale.n12 + Y.Y si Z sunt coeficienti necunoscuti. unde fi este valoarea experimentala a marimii respective (Mei.pentru motorina: qi = 41. Pei.pentru benzina: qi = 40. (20. cu o eroare patratica minima.10-3 [kW].ni + Z.6) [-] (20.7) In aceste relatii qi este puterea calorica inferioara. fi = X. (20. La elaborarea programului de calcul s-a adoptat N = 10.8) unde: X. Valorile experimentale ale caracteristicilor de turatie se interpoleaza cu o functie de gradul II de forma: f = Xn2 + Yn + Z.consumul specific efectiv: cei = .n2i + Y. 187 ei) la turatia ni. astfel incâ t din (20. cei sau η 10.000 kJ / kg. care se determina prin metoda celor mai mici patrate.9) f10 = X.5) .Pei = Mei ω i .

cu necunoscutele si : (20.10) se obtin solutiile Necunoscutele introduc aproximatiile x.15) introducâ nd notatiile: ai = rezulta: .li = fi – fi ( ). sa fie minima: fi = fi (X.13) este indeplinita daca derivatele partiale in raport cu x.Z) − vi (20. Astfel: (20. y si z astfel incâ t: (20.y si z se anuleaza.14) (20. 188 . y si z se determina din conditia ca suma patratelor erorilor vi. ce rezulta din masuratorile experimentale fi si cele obtinute prin interpolare.Y.13) Conditia (20. pentru a avea un sistem compatibil determinat. i= 1 ÷ 10.Folosind primele trei ecuatii. ci =1 . bi = ni.11) Valorile marimilor x.

11) se calculeaza X. In final se traseaza caracteristicile de turatie.2 intocmindu-se doua aemenea grafice. Z. MCD. iar cu relatiile (20. y. z.8) este cunoscuta. dupa modelul din figura 20. 189 .18) Rezolvâ nd sistemul de ecuatii normale se obtin aproximatiile x.1. Masini si Echipamente Termice din Universitatea Tehnica .17) se obtine sistemul de ecuatii normale: (20. Pe baza acestor relatii s-a elaborat un program de calcul in MCD.(20. program care se gaseste pe reteaua de calculatoare a catedrei de Termotehnica. Y.Cluj-Napoca si se poate accesa sub numele FIT– ORI. unul pentru MAS si altul pentru MAC.16) Din conditiile: (20. In acest mod functia de interpolare (20. Toate rezultatele obtinute se trec in tabelul 20.

8).. 1.... Tabelul 20.n2 + . 3. 4.. Nr...n + . 2.A. 6. 9. 5.(20.Fig. i=1 M. f(n) t..A. rot/min N s N..m s-1 kW kg/kWh - M*ei ω i P*ei c*ei η *ei f(n) 8. 2 3 4. 7.7) si se renunta la calculul functiei de interpolare (20.n + . 190 . Randamentul efectiv Functia de interpolare f(n) t.2 Curbele caracteristice de turatie In ipoteza in care nu se utilizeaza calculatorul electronic se vor determina caracteristicile de turatie utilizâ nd relatiile (20.1). 2 3 4.. Studentii vor compara caracteristicile de turatie ale motoarelor supuse incercarilor cu caracteristicile date in literatura de specialitate si vor preciza turatia economica a motoarelor... 20..M.n2 + ..C.. Marimea Turatia Forta de frâ nare Timpul Momentul efectiv Viteza unghiulara Puterea efectiva Consumul specific efectiv Simbol ni Fi τ i U. i=1 M.S.crt.1 Valori masurate si calculate...

191 .1).La marimile afectate prin semnul * se va specifica la numarator valoarea obtinuta experimental si calculata cu relatia (20..7). MCD ... iar la numitor valoarea obtinuta prin programul FIT – ORI .(20.

21. Din analiza termenilor bilantului termic. . sub forma: [kW] (21. 192 . Bilantul termic este util în calcule de dimensionare a suprafetelor de racire. intre energia echivalenta lucrului mecanic efectiv si diferitele pierderi care apar (fig.1). Ecuatia bilantului termic se scrie pe baza ecuatiei conservarii energiei. . calculul instalatiei pentru recuperarea gazelor evacuate. . <> Fig.21. etc. in kW.fluxul termic pierdut prin gazele de ardere.1) unde: este fluxul de energie termica obtinut prin arderea combustibilului consumat de motor (energie disponibila). in kW. 21. prin evacuare.energia termica transformata in energie mecanica efectiva (lucru mecanic efectiv). in kW. BILANTUL TERMIC AL UNUI MOTOR DIESEL IN PATRU TIMPI 21. rezulta daca energia termica este utilizata eficient.1 Schema fluxurilor de caldura intrate si iesite dintr-un motor cu ardere interna cu piston. in kW. contribuind la gasirea si indepartarea cauzelor care duc la folosirea neeconomicoasa a energiei termice. corespunzator mersului economic al motorului.fluxul termic cedat fluidului de racire.1 Notiuni generale Bilantul termic al unui motor exprima modul de repartitie a energiei termice (caldurii disponibile).

fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete. Raportul: [-] (21. in kW. dezvoltat prin arderea combustibilului in cilindrii motorului. la motoarele racite cu lichid se determina prin masurarea debitului apei de racire in kg/s. 2) unde: Ch este consumul de combustibil. in kJ/kg. in kW.3) unde: Pe este puterea efectiva a motorului.4) reprezinta randamentul efectiv al motorului. Fluxul termic. se determina cu relatia: (21. echivalent lucrului mecanic efectiv este: [kW] (21. Qi .caldura de ardere inferioara a combustibilului. in ºC. obtinandu-se: [W] (21. in kg/s..restul bilantului termic. Fluxul termic pierdut prin fluidul de racire. .5) unde: 193 . si a temperaturii acestuia la intrare si iesire din motor. in kW. Fluxul termic .

. aceasta deoarece la umplerea cilindrului incarcatura proaspata poseda o entalpie care nu intra in primul membru al ecuatiei bilantului termic: [kW] (21. respectiv la iesire din motor. 194 . in kg/s.7) Debitul de gaze se determina din relatia: [kg/s] (21. . . . rezulta: [kW] (21.este debitul apei de racire. Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate se determina facand diferenta dintre entalpia gazelor arse evacuate si entalpia incarcaturii proaspete care intra in motor.K) . Admitand ca .temperatura aerului la admisie. in m2. in ºC.caldurile specifice ale gazelor evacuate si aerului.caldura specifica medie a apei. in ºC. in kJ/(kg.temperatura gazelor in racordul de evacuare.temperaturile apei la intrare.8) unde: S este aria sectiunii tevii de evacuare. in kJ/(kgK).debitul de aer în kg/s.6) unde: este debitul gazelor evacuate în kg/s. in ºC. . .

energia consumata pentru punerea in functiune a mecanismelor auxiliare. in N/m2.w . În tabelul 28. Fluxul termic pierdut datorita arderii chimice incomplete. Densitatea trebuie adusa la conditiile de lucru. cu ajutorul unui tub Pitot.densitatea gazelor evacuate. cuplat cu un micromanometru. de exemplu energia termica corespunzatoare lucrului mecanic de frecare care nu trece in fluidul de racire. in kJ/m3N. se determina prin analiza gazelor evacuate si determinarea pe aceasta cale a componentilor care mai contin energie chimica.1 se dau valorile orientative pentru fluxurile termice ale bilantului termic ale motoarelor cu ardere interna cu piston. Arderea incompleta poate avea loc nu numai pentru un coeficient al excesului de aer < 1 ci si in cazul cand λ ≥ 1.10) unde: Vi este cantitatea componentilor nearsi din gazele de evacuare. Viteza gazelor se obtine. masurand presiunea dinamica pd.11) si cuprinde toate celelalte pierderi care n-au fost luate in considerare. 195 . din cauza imperfectiunii amestecului si a arderii: [kW] (21. pierderile in mediul ambiant prin suprafata exterioara a motorului etc. in m3N/s.9) unde: pd este presiunea dinamica.viteza gazelor in teava de evacuare. Qiam – caldura de ardere inferioara a componentilor gazosi nearsi din gazele de evacuare. in m/s. din relatia: [m/s] (21. ρ . in kg/m3. Restul bilantului termic se determina astfel: [kW] (21.

ti. . Instalatia este prevazuta cu un tub Pitot-Prandtl cu ajutorul caruia se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare. ...A. completata cu termometre pentru masurarea temperaturii aerului admis in motor. avand motorul montat pe un stand ca in lucrarea nr.C. 19 8 . precum si temperatura gazelor evacuate si a aerului. 29 28 . 41 [%] 14 .respectiv aer. tge si ta . Se citeste din trei in trei minute temperatura apei de racire la iesirea si intrarea in motor. . . 33 [%] 28 . . .4 [%] 8 .2 Descrierea instalatiei Marimile necesare elaborarii bilantului termic la un anumit regim de functionare al motorului se obtine din masuratori directe. .1 Valori orientative pentru fluxurile termice care intra în bilantul termic Tipul motorului M. . . . .2. determinandu-se astfel temperaturile te. .Tabelul 21. 48 24 . M. 20.S. . 40 1. . 16 21. [%] 21 . a apei de racire la intrarea si iesirea din motor.3 Mersul lucrarii Dupa intrarea motorului in regim normal de functionare se determina consumul orar de combustibil si puterea efectiva a motorului cu relatiile: [kW ] si Ch = [ kg/h ]. 28 16 . . La teava de evacuare se monteaza un racord pentru captarea gazelor arse in vederea determinarii compozitiei chimice a acestora. . 44 [%] 1 . . Tabelul 21. Caracteristicile de ardere a unor combustibili sunt trecute in tabelul 21. facandu-se o medie pentru temperaturi (la intrare si la iesire) atat pentru apa cat si pentru gaze .A. 21.2 Marimile caracteristice ale unor combustibili 196 . Pe racordul de evacuare a apei de racire se monteaza un robinet cu trei cai care permite colectarea apei de racire consumata in timpul masurarii si cantaririi acesteia. .

1 Consumul orar de combustibil Puterea efectiva Durata masurarii Ch Pe τ kg/h kW s 197 Incercari 2 3 4 5 6 7 8 .caldurile specifice ale componentelor gazelor arse. in care se introduc si marimile determinate analitic.4 Interpretarea rezultatelor Cu valorile determinate experimental se completeaza tabelul 21. Tabelul 21.4038 Qi [ kJ/kg ] 43524 41850 43105 0.grd)] (21.1043 0.4966 0.1065 0. Se masoara sectiunea racordului de evacuare si cu relatia (21.Combustibilul Benzina Motorina Petrol Omin [ kmol/kg ] Lmin [ kmol/kg ] 0.9) se va calcula viteza acestora.3. in J/(kg⋅ K).12) cu relatia: unde: gi sunt participatiile masice ale componentelor gazelor.8) se determina debitul gazelor evacuate.5073 0. 21. Se masoara presiunea dinamica a gazelor in racordul de evacuare si cu relatia (21.3 Rezultatele masuratorilor si calculelor Marimea Simbol U.M. Din tabele se iau caldurile specifice ale componentilor si se determina caldura specifica medie [J/(kg.1058 Din analiza chimica a gazelor rezulta compozitia acestora. ci .

K) N/m2 m/s m2 kg/s kW kW Randamentul efectiv Fluxul termic pierdut prin apa de racire Fluxul termic pierdut prin gazele evacuate η e % kW kW 198 .Temperatura apei de racire la intrare Debitul apei de racire Temperatura gazelor evacuate Temperatura aerului la admisie Caldura specifica medie a gazelor arse Presiunea dinamica a gazelor arse Viteza gazelor evacuate Aria sectiunii conductei de evacuare Debitul gazelor arse Fluxul termic disponibil Fluxul termic util ti Dapa tge ta cpg pd w S ºC kg/s ºC ºC J/(kg.

Fluxul termic pierdut prin ardere incompleta. La intocmirea referatului. pe baza rezultatelor masuratorilor si a calculelor se va intocmi schema grafica a bilantului termic.2 Diagrama fluxurilor de caldura iesite din conturul de bilant termic al unui motor.2. 199 . Se indica de asemenea masurile propuse pentru reducerea pierderilor de energie termica. ca in figura 21. Restul bilantului termic kW kW Fig. 21.

menite a transforma energia de reactie chimica a combustibilului in lucru mecanic. racire cu apa. 3. Numarul cilindrilor : 6 in linie. Masa motorului : 455 kg 11. 2.m la 1700 rot/min. Ordinea de aprindere : 1-5-3-6-2-4.22. ORGANOLOGIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU PISTON. 7.22.1). organe de masini si sisteme auxiliare. În cadrul lucrarii. un ansamblu de sisteme auxiliare si aparate de masura si control al functionarii. Alezajul : 192 mm. 5.Tipul motorului : 4 timpi in linie.1 Organologia motoarelor cu ardere interna cu piston Un motor cu ardere interna reprezinta o masina complexa alcatuita dintr-un sistem de mecanisme. a carui caracteristici principale sunt: 1. (fig. Puterea nominala : 135 CP (99. Cursa pistonului : 112 mm.2 kW) la 3000 rot/min. 9. Cilindreea : 5488 cm3. 6. Partile componente ale unui motor cu ardere interna cu piston sunt: Mecanismul motor este alcatuit din doua parti si anume: 200 . 8. Un motor cu ardere interna este o masina complexa alcatuita dintr-un sistem elementar numit mecanism motor. Raportul de compresie : 18 : 1 . A TURBINELOR CU GAZE SI A COMPRESOARELOR 22. 4. Momentul motor : 370 N. Consum specific minim de combustibil : 168 g/kWh 10. partile principale ale unui motor cu ardere interna cu piston se vor ilustra pe un motor Diesel de tipul SAVIEM 797-05.

2 . 7 .1).arborele motor sau arborele cotit.10 – supape de admisie.biela.1 Sectiune printr-un motor: 1. sistemul de joasa presiune prin care combustibilul circula la presiuni de cateva atmosfere. 6 . 4 . 9 . chiulasa 5 si carterul inferior sau baia de ulei 6 (fig.carter inferior. 5 . mecanismul care comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare a cilindrilor. Fig. colectoarele care colecteaza si transporta gazele de ardere in atmosfera.arbore cu came. 201 .partea mobila numita mecanismul biela-manivela care cuprinde trei organe principale: 1 pistonul. 22..arbore cotit. 3 . 11. Ansamblul de sisteme auxiliare se compune din: .partea fixa care cuprinde carterul superior în care se gasesc cilindrii 4. 2 –biela. Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti: conductele de gaze (colectoarele) care transporta si distribuie fluidul proaspat intre cilindri.clindri. 8 .sistemul de distributie a gazelor. prin care combustibilul circula la presiuni de sute de bari. amortizorul sau amortizoarele de zgomot. care cuprinde ansamblul tuturor organelor care permit umplerea periodica a cilindrului cu gaze proaspete si evacuarea periodica a gazelor de ardere din cilindrii motorului in atmosfera. 3 . Sistemul de alimentare cu combustibil a unui MAC se compune din doua parti: sistemul de inalta presiune sau sistemul de injectie.22. refulare. .piston.sistem de distributie.chiulasa.pompa de ulei.

sistemul de ungere.90oC.2 Organologia turbinelor cu gaze În instalatiile de turbine cu gaze are loc transformarea energiei chimice a combustibililor in energie termica. cu sase palete. filtrul de ulei .1) cu roti dintate cu angrenare interioara. constituie avantajele instalatiilor de turbine cu gaze fata de cele cu abur. turometru. La MAS sistemul de alimentare cuprinde carburatorul în care are loc formarea amestecului carburant (combustibil si aer) care este introdus în galeria de admisie. care este actionata de arborele cotit. instalatiile de turbine cu gaze au avantaje datorate caracteristicilor functionale ale motoarelor rotative.format din electromotor (demaror) si bateria de acumulatoare. Presiunea de injectie pentru un motor de tipul SAVIEM 797-05 este 190 ± 8 at.8 .22. montat pe butucul arborelui cotit. . Presiunea uleiului este: • la mers in gol (500 rot/min) 0. . posibilitatea pornirii rapide si a realizarii relativ simple a unor instalatii mobile. 22. Sistemul de joasa presiune este alcatuit din pompa de alimentare. unde combustibilul este injectat in aerul provenit de la compresor.sistemul de racire este cu lichid de racire (apa sau antigel) cu circulatie fortata in circuit inchis si reglarea temperaturii prin termostat si jaluzele.22. in energie mecanica. servind la rotirea arborelui turbinei. si conducte de joasa presiune. Aparatura de control este alcatuita din termometre. Fata de motoarele cu ardere interna.Sistemul de injectie este alcatuit din pompa de injectie antrenata de la arborele cotit al motorului prin intermediul sistemului de distributie alcatuit din pinioane cu roti dintate sau curele de distributie.sistemul de pornire . pentru ca apoi in turbina cu gaze energia potentiala a gazelor de ardere sa se transforme in energie cinetica si aceasta. numite conducte de inalta presiune . manometre. Temperatura de lucru a lichidului de racire: 80 . ventilatorul 13. . in camera de ardere. injectoarele si conducte de legatura. precum si posibilitati de utilizare a unor combustibili ieftini si de realizare a unor instalatii cu puteri unitare ridicate.4 bar. supapa de descarcare. de obicei doua legate in serie. actionata prin curea trapezoidala de la fulia arborelui cotit. cu toate instalatiile aferente lor. radiatorul de apa. etc. Lipsa generatorului de abur si a condensatorului.4 bar • turatia maxima (3000 rot/min) 3 . cu circulatie fortata sub presiune este format din: pompa de ulei 7 (fig. filtrele de combustibil. de tip centrifugal. montat in fata motorului. 202 . Este format din: pompa de apa 12 (fig.1).1.

actioneaza elicea prin intermediul careia se produce o forta care se consuma pentru a deplasa inapoi si lateral in sens contrar deplasarii avionului. Motoarele cu reactie difera de motoarele cu piston si elice prin principiul de producere a fortei de tractiune. la motoarele cu reactie forta de tractiune nu scade cu cresterea vitezei de zbor. camera de ardere. in comparatie cu motorul cu piston. o mare masa de aer antrenata de paletele elicei. siguranta in functionare mai redusa. la care forta de reactiune. 203 . deci forta de tractiune.2 Schema functionala a unei instalatii de turbine cu gaze. recuperatoarele de caldura (fig. masele de gaze sunt deplasate chiar de catre motor. instalat pe un avion. Aceasta particularitate a motoarelor cu reactie. Motorul cu piston.Fig.2). precum si constructia lor mai simpla. 22. ci prin intermediul propulsorului (elicei). Partile principale ale unei instalatii de turbina cu gaze sunt: compresorul. 22. Forta de reactiune care asigura inaintarea avionului nu se aplica direct asupra motorului. unde a devenit tipul de motor predominant. La motoarele cu reactie. greutatea si gabaritele mai reduse. Ca dezavantaje se pot aminti: puterea unitara mai mica. consum mare de materiale aliate. Spre deosebire de motoarele cu piston si elice. scade odata cu cresterea vitezei de zbor. 22. turbina cu gaze. necesar camerelor de ardere etc. Avionul inainteaza datorita fortei de reactiune a masei de aer deplasata de elice. deci forta de reactiune se aplica direct asupra motorului. fac ca ele sa fie indicate pentru conditii de zbor de mare viteza.3 Organologia unui motor cu reactie Principalul domeniu de utilizare a motoarelor cu reactie este aviatia.

4 – con de evacuare.compresor axial. de asemenea.).compresoare volumetrice. in care se deplaseaza liniar si alternativ un piston si compresoarele volumice rotative. 2. Aceste compresoare sunt utilizate pentru realizarea de presiuni inalte si foarte inalte (1000 bar). 22. Principalele elemente ale unui turboreactor sunt: difuzorul. Cel mai raspandit tip de motor cu reactie in aviatie este turboreactorul. . care. În figura 22. 204 . Din aceasta grupa fac parte compresoarele cu piston. Dupa principiul de functionare. compresoarele se pot clasifica in doua mari grupe si anume: . 3. 22. camera de ardere.camera de ardere.compresoare dinamice. care dispun de un cilindru. turbina cu gaze si efuzorul reactiv.4 Organologia unui compresor Compresoarele sunt masini consumatoare de lucru mecanic cu ajutorul carora se ridica presiunea gazelor. 5 – efuzor.3 este prezentata schema unui turboreactor tip RD .10 cu compresor axial. 6 – turbina cu gaze.difuzor. la debite de gaz relativ mici (450 cm3/min. dispun de un cilindru in care se gaseste un "piston" cu miscare rotativa.3 Schema unui turboreactor: 1.Fig. Compresoarele volumice sunt acelea la care ridicarea presiunii gazului se face prin inchiderea lui intr-un anumit volum. micsorarea acestui volum pana la ridicarea corespunzatoare a presiunii si evacuarea gazului la aceasta presiune. compresorul.

cu ajutorul unui rotor paletat.Compresoarele dinamice sunt acelea la care ridicarea presiunii se face transferând gazului energia cinetica. 6 bar si debite ce pot depasi 10. ce se exercita asupra moleculelor de gaz. prin intermediul unui rotor paletat.turbosuflante daca . aduse intr-o miscare de rotatie cu ajutorul rotorului paletat. Fig. În cadrul lucrarii se va arata organologia unui compresor cu piston.4 Schema de principiu a unui compresor 205 .. procesul avand loc in mod continuu.. dupa care urmeaza transformarea acesteia in energie potentiala de presiune. forte determinate de asemenea.000 m3/min.turbocompresoare daca . În functie de raportul dintre presiunea de refulare pr si presiunea de aspiratie pa se numesc: .ventilatoare daca La compresoarele axiale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte gazodinamice ce actioneaza asupra moleculelor de gaz. 22. La compresoarele centrifugale transformarea energiei se face prin intermediul unor forte centrifugale. Sunt utilizate pentru presiuni de 5 . Din aceasta grupa fac parte compresoarele centrifugale si compresoarele axiale.

supapa de refulare SR prin care.Un compresor cu piston se compune.22. pistonul P si chiulasa CL. numita supapa de aspiratie SA. in care sunt montate doua supape. in principiu. dupa comprimare se evacueaza (refuleaza) gazul din cilindru. Una dintre supape permite intrarea (aspiratia) gazului in cilindru. Compresorul cuprinde si camera de aspiratie CA si camera de refulare CR. a doua. din urmatoarele elemente(fig.4): cilindru C. 206 .

presupunea montarea pe motor a unor pompe de injectie cu neuniformitati cunoscute. De aceea. s-a ajuns la concluzia ca este util sa se realizeze o instalatie care sa indice permanent neuniformitatea debitarii. 207 . 23. a rezultat ca o debitare neuniforma a combustibilului are o influenta negativa aupra functionarii si parametrilor motorului. Schema principiala de achizitie a semnalului de la care s-a plecat in realizarea instalatiei este prezentata in figura 23. care a fost prezentata in lucrarea 19.1. senzorii fiind legati prin intermediul modulelor de conditionare a semnalului. În acest caz placa de achizitie este montata în calculator. Cercetarea influentei neuniformitatii debitarii asupra parametrilor motorului.23. care permite vizualizarea presiunii de injectie pentru fiecare racord de refulare al pompei de injectie. DETERMINAREA INFLUENTEI NEUNIFORMITATII PRESIUNII DE INJECTIE DEBITATA DE O POMPA DE INJECTIE ASUPRA PARAMETRILOR UNUI MOTOR Din studiile teoretice si din rezultatele incercarilor experimentale efectuate. ceea ce necesita un volum mare de munca si timp. <> Fig. Toate semnalele achizitionate au ca variabila independenta timpul.1 Schema de principiu pentru achizitionarea datelor Schema instalatiei realizata si montata pe un motor 797-05 se poate vedea in figura 23. placa de achizitie si comanda DAQ si un calculator IBM-PC. In acest scop s-a conceput si realizat o instalatie care cuprinde traductori.2.

Traductoarele sunt o realizare proprie. Instalatia se compune din traductoare de presiune montate la iesirea din pompa de injectie dupa racordul de refulare al caror element sensibil sunt marcile tensiometrice si care transmit semnalul la o punte tensiometrica de unde semnalul ajunge la un calculator IBM-PC dotat cu o placa de achizitie si comanda DAQ. Etalonarea traductoarelor s-a facut cu ajutorul unei instalatii denumita pompa de etalonat manometre. Pentru reprezentarea marimilor masurate respectiv a presiunii de injectie s-a folosit programul de 208 . 23.3. configuratia lor putand fi vazuta in figura 23.<> Fig. Ele sunt de tipul traductoarelor modulatoare al caror principiu de functionare consta in folosirea unei fractiuni din energia sistemului supus masurarii pentru modificarea unei marimi de circuit electric. 2 – corpul traductorului. Pentru minimalizarea erorilor puntea se echilibreaza inainte de inceperea masuratorilor.2 Instalatie pentru determinarea presiunii de injectie Instalatia permite masurarea presiunii de injectie debitata de cele 6 racorduri de refulare ale pompei de injectie cu distribuitor rotativ care echipeaza motorul respectiv. <> 23.3 Traductor pentru masurarea presiunii: 1 – marca tensometrica. Semnalul dat de traductoare ajunge la puntea de masurare.

6. Din cadrul vastei bibliografii a acestui program s-a selectat si realizat schema de achizitii prezentata in figura 23.5 Variatia presiunii de injectie 209 . Fig.4 Schema de achizitie a datelor Pe baza celor aratate s-au putut obtine urmatoarele diagrame de variatie a presiunii de injectie prezentate in figura 23.achizitii de date LabView. 23.7. 23.4. 23.5. 23.

210 .<> Fig.6 Variatia presiunii de injectie daca se obtureaza alimentarea unui injector. 23.

Pe baza neuniformitatilor calculate dupa diagramele din figurile 23. 211 .9.7 Variatia presiunii de injectie daca un injector functioneaza necorespunzator.75% si respectiv de 117% in cazul celei mai mari neuniformitati. indicatia franei hidrulice si consumul de combustibil s-au calculat parametrii energetici si economici ai motorului.Fig. folosind un program de reprezentari grafice si masurand pe stand turatia motorului. Realizarea acestor neuniformitati similare cu cele din realitate s-a obtinut prin intreruperea partiala a alimentarii cu combustibil a unui injector.8. 23. 23. Neuniformitatea presiunii de debitare care a putut fi calculata din diagramele prezentate sunt de 3%.

23.9 Caracteristica de turatie pentru putere.1. Rezultatele se centralizeaza in tabelul 23. Fig. Cu datele obtinute se pot trasa curbele caracteristice ca in lucrarea 20. 23. Tabelul 23.1 Rezultatele masuratorilor si calculelor Nr.2 Mersul lucrarii. Se va insista asupra influentei neuniformitatii de debitare asupra parametrilor mai importanti ai motorului: consumul specific de combustibil.8 Caracteristica de turatie pentru consum orar. puterea. Marimea Simbol U/M Pompa de injectie rotativa Pompa de injectie în linie 212 .Fig. momentul si randamentul efectiv al motorului. 23.

Randamentul efectiv - Neuniformitatea se calculeaza cu relatia din lucrarea nr. Neuniformitatea % 3. Turatia 2. 213 . Forta de franare 4. Momentul efectiv 6.19. in care in loc de debitul maxim respectiv minim se ia presiunea maxima si presiunea minima debitata de pompa de injectie. 24. Viteza unghiulara 7. Consumul specific efectiv 9. SEPARAREA TERMICA A UNUI CURENT DE GAZ PRIN EFECT TURBIONAR 24. Puterea efectiva 8.crt. Timpul 5. 1. care se destinde intr-un ajutaj dispus tangential in raport cu o conducta. Rezultatul acestei separari este formarea a doi curenti de gaz.1 Notiuni generale Efectul turbionar de racire a fost descoperit in anul 1931 de catre Ranque si consta in separarea energetica a unui curent de gaz compresibil si viscos.

Mecanismul efectului de separare energetica. Fig.cilindru. 3. in functie de raza tubului wt = f (r). 6. 2.capatul rece. iar la valori mai mici ale lui r se remarca o miscare axiala intensa spre sectiunea in care este dispus ajutajul. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque): 1. Aceste modificari sunt insotite si de variatii ale temperaturilor curentilor de gaz rece si cald. Referitor la componenta axiala wx se constata ca straturile periferice ale curentului se deplaseaza cu viteze moderate catre ventilul de reglare.1.24. In momentul formarii vartejului liber componenta axiala a 214 .unul cu temperatura mai mare si unul cu temperatura mai mica decat a gazului ce intra in ajutaj. iar curgerea se apropie de o curgere potentiala. Schema generala a curgerii gazului intr-un tub Ranque este prezentata in figura 24. insotita de scaderea corespunzatoare a debitului de gaz cald.ventil de reglare.2. iar cele periferice se incalzesc si parasesc tubul prin ventilul de reglare 5.capatul cald. Prin reducerea sectiunii de curgere a ventilului are loc o crestere a debitului de gaz rece prin diafragma. 5. caracterizat prin faptul ca straturile de gaz aflate in vecinatatea axei tubului se racesc.diafragma. Profilul vitezei in diferite sectiuni scoate in evidenta faptul ca in tub are loc o variatie importanta a componentei tangentiale a vitezei wt . 4. Pentru r = 0.ajutaj.24.2 Distributia vitezelor. La destinderea gazului in ajutaj se formeaza un curent circular intens.1 [18]. fiind evacuate prin orificiul diafragmei 3. adica de un vartej liber. Fig. curentul turbionar format se extinde pe raza pana cand presiunea statica in zona periferica devine egala cu presiunea din zona centrala. ce caracterizeaza tubul Ranque. este urmatorul: dupa iesirea din ajutaj.7 r1 miscarea axiala practic se anuleaza. Schema unui tub cu efect turbionar (tub Ranque) este prezentata in figura 24.

24. astfel ca pe de o parte vartejul se extinde spre axa tubului.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Pentru aprecierea cantitativa a efectului turbionar se introduc urmatoarele notatii: Ta. ∆ pc. pa . Dma. pc . pf . ∆ pf .temperatura si presiunea curentului de gaz cald.caderile de presiune pe diafragme pentru gazul cald si rece. Tf.temperatura si presiunea curentului de gaz rece.vitezei poate fi considerata nula. Datorita gazului care patrunde in continuare in tub.3. se reduce si gradientul radial al presiunii statice. Pe masura ce viteza periferica scade.temperatura si presiunea gazului comprimat la admisie. Schema instalatiei de masurare este prezentata in figura 24. In timpul acestei deplasari viteza periferica a vartejului se micsoreaza ca urmare a viscozitatii gazului si a interactiunii sale cu peretele tubului. 215 . In timpul acestui proces are loc atat un transfer de energie cinetica cat si un schimb de caldura turbulent intre curentii de gaz care. Tc. iar pe de alta parte se formeaza un gradient axial de presiune care obliga particulele de gaz intrate in zona axiala sa-si inverseze sensul de miscare si sa se deplaseze deci spre sectiunea orificiului. Dmf . vartejul liber format este obligat sa se deplaseze catre ventilul de reglare.debitul masic corespunzator celor trei curenti de gaz. isi modifica in mod corespunzator temperatura. Dmc.

se poate scrie sub forma: (24. 5) unde: (24.Fig. (24. 3) numit fractiune de gaz rece.tub Ranque.conducta cu gaz cald.3 Instalatia experimentala pentru separarea energetica a aerului comprimat: 1. 4) Pentru aprecierea economicitatii tubului se defineste randamentul intern η care reprezinta raportul dintre diferentele de temperatura ∆ Tf si ∆ Ts : (24.manometre diferentiale.2) avand semnificatia cresterii temperaturii curentului cald. 9. 5diafragma.Ta . 3.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Pentru prelucrarea rezultatelor se introduc urmatoarele marimi caracteristice: ∆ Tf = Ta . (24. 8. 24. (24.conducta cu gaz rece. Avand in vedere ca cele doua debite se masoara in acelasi mod fractiunea µ (24. Dupa deschiderea ventilului de alimentare cu gaz comprimat si stabilizarea procesului.Tf . 2.conducta de alimentare cu gaz sub presiune.1) care reprezinta scaderea temperaturii curentului rece.manometre.ventil de reglare.24.3). 4. 216 .termometre. 7. se citesc la aparatele indicatoare presiunile si temperaturile pe cele trei conducte precum si caderile de presiune pe diafragme. ∆ Tc = Tc . 6.

5). Fig.9) si (24. care calitativ este redata in figura 24. 9) Pe baza masuratorilor efectuate se calculeaza ∆ To si ∆ Tf cu relatiile (24. < > Tabelul 24. 7) Densitatile aerului pentru cele doua stari se calculeaza cu relatiile: (24.2). Rezultatele masuratorilor si calculelor se trec in tabelul 24.1) si (24. fractiunea de gaz rece folosind expresiile (24. 24. (24. 8) (24.8). (24.7) si (24. precum si randamentul intern utilizand relatiile (24. (24.6) si are semnificatia variatiei temperaturii la destinderea adiabata reversibila a gazului de la pa la pf .1 Valori masurate si calculate.4.1 si in final se traseaza graficul ∆ Tf = f1 (µ ) si ∆ Tc = f2 (µ ).4). 217 .4 Graficul variatiilor de temperatura functie de fractiunea de gaz rece.6).

la un alt fluid (ejectat). 5.1 Notiuni generale Ejectorul sau compresorul cu jet este un dispozitiv destinat comprimarii sau deplasarii gazelor. Schema de principiu a acestui dispozitiv. 6. 3. 2.1. 218 . 4.Nr. crt. precum si variatia presiunii statice si a vitezei in lungul ejectorului sunt prezentate in figura 25. 25. pa [Pa] Ta [K] pc [Pa] Tc [K] Pf [Pa] Tf [K] pb [Pa] ∆ Tc [K] ∆ Tf [K] µ [-] η [%] 1. [18]. Principiul de functionare al unui ejector se bazeaza pe transferul de energie de la fluidul care se deplaseaza cu viteza mare (fluid motor). STUDIUL PROCESULUI DE COMPRIMARE INTRUN EJECTOR 25. vaporilor si lichidelor.

se destinde in ajutajul de ejectie dupa procesul teoretic (izentropic) 1-1s.camera de amestec. 2. Fluidul ejectat de stare 2.difuzor. In ajutajul de ejectie. 6. Starea 3 (fig. In difuzorul ejectorului are loc procesul de comprimare a amestecului care este reprezentat prin adiabata reversibila 3-4s. 5. fluidul ejectat este aspirat in camera de amestec cu viteza w2 (fig.conducta de alimentare cu fluid activ.p3. Fig.25. real dupa transformarea 1-1r. 219 .Fig. 4 .25. 3 fanta de aspiratie a fluidului ejectat.2) exprima amestecul fluidului de ejectie.ajutaj de destindere. Procesele termodinamice la care sunt supuse cele doua fluide in ejector sunt prezentate in figura 25.25.2. de stare 1r cu fluidul ejectat de stare 2r. avand la intrare in ejector starea 1. mai mica decat presiunea fluidului ejectat p2.1).1 Schema ejectorului: 1. sau real 2-2r. evolueaza dupa procesul teoretic 2-2s.camera de distributie. Fluidul activ. in cursul careia presiunea scade la o valoare p3. In difuzor energia cinetica a amestecului (care intra in difuzor cu viteza w3) se transforma in energie potentiala de presiune. sau reala 3-4r. viteza fluidului de ejectie creste de la wo la w1. 7conducta de evacuare a amestecului fluid.2 Diagrama h-s a proceselor de destindere si de comprimare din ejector. prin transformarea energiei potentiale de presiune in energie cinetica.25. <> Ca urmare a diferentei de presiune p2 .

12. 4. iar ca fluid ejectat aerul atmosferic. 10camera de distributie. 11.conducte. Se asteapta stabilizarea regimului de functionare. 8.termometre.11. dupa transformari in tabelul de marimi (tabelul 25.25. 3manometre cu tub de sticla. care se atinge cand indicatiile aparatelor de masura raman constante in timp.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor Se determina urmatoarele marimi: 220 .difuzor.obturator. manometrele 2. Instalatia utilizeaza ca fluid activ aer comprimat. Ejectorul este prevazut cu un obturator 8. pentru masurarea starilor fluidelor.robinet de reglaj. iar valorile se trec. 2.1). Pentru efectuarea masuratorilor se deschide robinetul de reglaj 9 de pe conducta de alimentare cu aer comprimat si se fixeaza un anumit regim de lucru prin reglarea deschiderii sectiunilor de aspiratie a fluidului ejectat (aerul atmosferic) in camera de amestec cu ajutorul obturatorului.camera de amestec. a carei schema este prezentata in figura 25.3 Schema constructiva a standului cu ejector: 1. 3 si termometrele 1. 12. Instalatia experimentala. 9.2 Instalatia experimentala si mersul lucrarii Fig. 7.fante de aspiratie. 25. diafragmele 4. cu ajutorul caruia se poate varia debitul de aer antrenat (ejectat). 1) 25.10. 6. ansamblul 7. este echipata cu un ejector.3.5-diafragme.manometre cu tub Bourdon.Se defineste coeficientul de ejectie "u" ca raportul dintre debitul de fluid ejectat : (25. apoi se citesc indicatiile acestora. 5 pentru masurarea debitelor pe conductele de circulatie a fluidelor 6.

- presiunea absoluta a fluidului de ejectie,
(25. 2)

- presiunea absoluta a amestecului in camera de amestec,
(25. 3)

- presiunea absoluta a amestecului in conducta de refulare,
(25. 4)

unde: iar

sunt presiunile indicate de manometrele 2 montate in amonte si aval de ejector, este indicatia manometrului 3 montat pe ejector.

Pe baza indicatiilor manometrelor diferentiale montate pe diafragme si a metodelor de calcul prezentate in lucrarea "Determinarea debitelor prin metoda strangularii", se calculeaza debitul fluidului activ si al amestecului Dm. Debitul fluidului ejectat este:
(25. 5)

Coeficientul de ejectie se calculeaza cu relatia (25.1). Dupa efectuarea masuratorilor si calculelor, rezultatele acestora din urma se trec in tabelul de marimi si se reprezinta caracteristicile ejectorului, definite prin curbele: si

Tabelul 25.1 Valori masurate si calculate.

Marimea

Notatia

U.M.

Relatia de calcul

Valoarea 1 2 3 4 4 5 6

0

1

2
221

3

Presiunea absoluta a fluidului activ Presiunea absoluta in camera de amestec Presiunea fluidului ejectat Diferenta de presiune pe diafragma 4 Presiunea fluidului ejectat dupadiafragma 4 Raport de destindere Debitul de fluid de ejectie Presiunea absoluta a amestecului Diferenta de presiune pe diafragma 5 Debitul amestecului

p’1

Pa

rel. (25.2)

p3

Pa

rel. (25.3)

p2

Pa

∆ p’1

Pa

p1

Pa

Dm1

kg/s

p4

Pa

rel. (25.4)

∆ p’2 Pa

Dm

kg/s

Dm=ε ktα Ao. .

Debitul ejectat

Dm2

kg/s

rel. (25.5)

222

Coeficient de ejectie Presiunea barometrica

u pb

Pa

rel. (25.1)

26. SCHIMBUL GLOBAL DE CALDURA PRIN SUPRAFETE EXTINSE
26.1 Generalitati

Incalzirea si racirea fluidelor care curg monofazic prin interiorul sau exteriorul unor suprafete solide, in forma de conducte (tevi) cilindrice sau de alta forma, canale cu sectiuni geometrice diferite in prezenta unor suprafete extinse, reprezinta una dintre cele mai importante si frecvente procedee tehnice de transfer de caldura. Prin aplicarea lor, gabaritul schimbatoarelor de caldura se reduce, scade consumul specific de material pe unitatea de putere termica transferata si in consecinta scade si pretul de cost al produselor. Prin realizarea suprafetelor extinse se obtin asa numitele "sisteme conductiv-convective". Aceste sisteme sunt realizate cu precadere pentru fluidele care realizeaza coeficienti redusi de convectie (de exemplu gazele arse, aerul sau alte fluide gazoase).
223

Conform relatiei lui Newton, fluxul de caldura transmis se determina cu relatia:
[W] (26.1)

unde: α este coeficientul de convectie termica, in W/(m2K) ; A - suprafata de transfer de caldura, in m2; tp si tf - temperatura medie a peretelui respectiv a fluidului, in oC. Din relatia (26.1) rezulta ca pentru o diferenta de temperatura data intre temperatura fluidului si a peretelui si o valoare mica a coeficientului de convectie termica α , cresterea fluxului de caldura se poate face prin marirea suprafetei A. Extinderea suprafetei de transfer de caldura se poate realiza prin prevederea unor nervuri cu diverse forme geometrice (longitudinale, radiale, aciculare etc) atasate unei suprafete suport (de baza), executate din acelasi material sau din materiale diferite cu peretele suport. În figura 26.1 sunt prezentate cateva suprafete extinse, atat spre exteriorul cat si spre interiorul sistemului de curgere.

Fig. 26.1 Exemple de suprafete extinse:
a – nervura longitudinala cu profil rectangular; b – nervura longitudinala cu profil trapezoidal; c – nervura longitudinala cu profil parabolic; d – tub cilindric cu nervuri longitudinale; e – bara cilindrica; f – bara conica; g – bara parabolica; h – nervura inelara rectangulara; i – nervura inelara trapezoidala.

224

225 .2) in care k este coeficientul global de transfer de caldura.4 si 6. in W/(m2.K).3. In figura 26.<> Fig. (z reprezinta numarul de nervuri). ∆ tmed – diferenta medie logaritmica de temperatura intre cei doi agenti termici.idem cu profil dreptunghiular.nervuri cu profil triunghiular cu z =2.2 Suprafete extinse longitudinale in interiorul tubului: a.2 sunt prezentate nervurarile interioare longitudinale montate la standul experimental prezentat in figura 26. b.26. in oC. Pentru calculele de dimensionare sau de verificare ale schimbatoarelor de caldura cu suprafete extinse este valabila relatia: [W] (26.

5. respectiv la suprafata nervurii. 3. suprafata nervurilor An1 in m2 cu temperatura tn1 in oC. si suprafata de baza Ao1 in m2 cu temperatura to1 in oC. [W] (26.suport.3) unde α o1 si α n1 reprezinta coeficientii de convectie termica la suprafata de baza.omogenizator de gaze arse. avand temperatura t1 in oC.4) 226 .tronson de legatura. 7. 6.arzator de gaz metan.4) Diferenta de temperatura t1 – tn1 poate fi exprimata in functie de diferenta t1 – t01 cu ajutorul notiunii de randament al nervurarii. in [W] (fig. 4.< center> Fig.3 Schema instalatiei experimentale pentru determinarea schimbului global de caldura prin suprafete extinse: 1.ambrazura si dilutie gaze arse. care se transmite prin convectie de la un fluid 1. 26.2 Probleme specifice de calcul Fie fluxul termic in W.26. [-] (26. 26.tub pentru masurarea debitului si analize gaze.modul experimental. 2.

de la suprafata peretelui si se exprima cu relatia: [W] (26. Dupa ce a traversat peretele. . in K) si δ p grosimea peretelui de baza. in m. An-suprafata neta nervurata (diferenta dintre suprafata totala si suprafata bazelor nenervurate).5) Acelasi flux termic se transmite prin conductie prin peretele de baza. obtinandu-se: [W] (26. in care temperatura nervurii ar fi aceeasi pe toata inaltimea ei "h" si egala cu temperatura suprafetei de baza to. in oC. fiind dat de relatia: [W] (26.6) unde λ p reprezinta conductivitatea termica a peretelui. primul termen din relatia de mai sus este foarte mic in comparatie cu cel de-al doilea termen. in regim stationar de transfer termic. acest flux termic se transmite prin convectie fluidului 2.in care: este fluxul termic schimbat intre fluid si nervura ce are temperatura tn. to2 – temperatura pe suprafata a doua a peretelui.caldura care s-ar transfera intre fluid si nervura in cazul ideal.7) 227 . a carui suprafata medie se noteaza cu Am. In aceasta situatie se poate admite ipoteza simplificatoare α o ≅ α n si deci α o1 ≅ α n1 = α 1. Se poate scrie prin urmare: [] si rezulta: [W ] Intrucat suprafata nervurilor este foarte mare in comparatie cu suprafata de baza (An > > Ao).

10) unde: A1 = Ao1 + An1 si A2 = Ao2 reprezinta suprafetele extinse in contact cu fluidul 1 respectiv cu fluidul 2. Notand: α o2 = α 2 se obtine: [W] (26. in W/ (m2. in m2.12) Expresia: [-] (26. Ao2 – suprafata de baza a fetei a doua a peretelui.9) Tinand seama de expresia uzuala a schimbului de caldura intre doua fluide separate prin intermediul unui perete.unde α o2 este coeficientul superficial de transfer termic de la fata peretelui la fluidul 2. [W] (26.13) 228 . respectiv la suprafata A2. in oC. iar k1 si k2 sunt coeficientii globali de transmitere a caldurii raportati la suprafata A1.K)/W] (26.8) Eliminand din relatiile (26.5). astfel rezulta: [(m2.1 1) unde Ao1 = A1 – An1 si Ao2 = A2 .6) si (26. rezulta: [K/W] (26.8) temperaturile peretelui to1 si to2. t2 – temperatura fluidului de pe fata a doua a peretelui (fluidul 2). (26.10) se obtine: (26. din relatia (26.K). Se considera ca peretele 2 nu este nervurat.

. in m. Nervurarea si lipsa acesteia se poate realiza la instalatia experimentala prezentata in figura 26. astfel incat in aceasta lucrare. In cazul suprafetelor nervurate plane se poate scrie: Am = Ao1 = Ao2. prin montarea respectiv scoaterea nervurilor din tub (poz.14). In cazul tevilor (tuburilor) cu diametrul interior d1 si diametrul exterior d2 rezulta ..1 5) Dupa unii autori produsul se numeste coeficient aparent de convectie.26.5 din figura 26. .3).1 6) Pentru alte detalii privind calculul transferului de caldura prin suprafete extinse se recomanda studiul literaturii de specialitate [ 3] [ 17] [ 20] . tn1. Pentru cazul ideal al temperaturii constante tn = to rezulta η n = 1 si η = 1. α n1. se prezinta un exemplu de program de calcul redat in figura 26. expresia (26.. expresia randamentului peretelui nervurat este de fapt: (26.3. Din relatiile (26.elemente mai greu de stapanit decat elementele geometrice. se determina pe cale experimentala eficienta nervurarii prin suprafetele extinse prezentate. Folosind relatiile (26. t2. Tinand seama ca An = A – Ao. program intocmit pe baza unui calcul de transfer de caldura 229 . α o1. in comparatie cu absenta nervurarii. to. to2. tn. datorita caderii de temperatura in nervura. to1.1 4) si arata cu cat se micsoreaza eficacitatea suprafetei totale. Spre informare.2.3. conform celor redate in figura 26.12) rezulta ca pentru calculul coeficientului global de transfer de caldura k.12) ia forma: (26. pentru a avea o vedere de ansamblu mai completa asupra unor marimi care intervin in schimbul global de caldura prin suprafete extinse. si unde l – reprezinta lungimea tubului.13) si (26. dat de relatia: (26. iar dm reprezinta diametrul mediu logaritmic.5. In acest scop trebuie sa fie cunoscute marimile: t1. se cere determinarea randamentului nervurarii.se numeste randamentul peretelui nervurat pe partea fluidului 1.

debit si temperatura. Instalatia experimentala prezentata in figura 26.apa. debit si temperatura. precum si parametrii agentului termic secundar (apa).3 permite efecutarea unor masuratori specifice legate de modul in care se realizeaza transferul (schimbul) de caldura prin suprafete extinse. de caldura transmis in lipsa acestora.fluxul . Schimbatorul este prevazut la interior cu suprafete extinse de tip nervura cu sectiune constanta. 230 . se defineste prin raportul dintre caldura preluata de fluidul secundar in cele doua cazuri. analiza chimica a gazelor arse. Se pot masura parametrii agentului termic primar (gazele arse). la un acelasi flux de caldura intrat. astfel: Fig.17) unde: este fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse.4.3 Efectuarea masuratorilor.6. 26. a calculelor si a interpretarilor. Eficienta transferului de caldura prin suprafetele extinse ε . [%] (26. avand la baza datele si elementele prevazute in figura 26. considerandu-se si unele relatii criteriale de calcul pentru α .26.(neprezentat in cazul de fata). fata de cazul lipsei acestora.4 Schema fluxurilor de caldura transmise intr-un sistem de schimbator de caldura gaze arse. prezentate in figura 26. si a variatiei temperaturii in pereti despartitori.

Astfel. pentru cele doua cazuri (fara si cu suprafete extinse).1863 kJ/(kg. celelalte marimi au ≅ semnificatia celor prezentate in tabelul 26.2. Esential la aceasta 231 . conform relatiilor: Fig. = D’2. in tabelul 26. Trebuie respectata conditia ca fluxul de caldura intrat cu agentul primar sa fie aproximativ constant (cu o eroare de ± 1.19) in care: .(t2e-t1i) [ kW] (26.K). .1.5 Schema logica de calcul a schimbului global de caldura prin suprafete extinse. acesta trebuind sa fie acelasi in limita unei erori de circa 1. = D2. Astfel se vor si nu pot fi masurate oricum. aceasta este: = 4. la temperaturile t2e.(t’2e-t’1i) [ kW] (26. . 26. se trec valorile masurate pentru determinarea fluxului de caldura intrat.Experimental se determina cele doua fluxuri de caldura: si efectua masuratorile prevazute in tabelul 26.5 %.1. Se impune si determinarea fluxului de caldura intrat. reprezinta caldura specifica la presiune constanta a agentului secundar (apa).5 %).18) . t’2e .

20) iar fluxul de caldura iesit cu agentul termic primar se determina cu relatia: 232 .5. t2i Temperatura apei la iesire. 1 Valoare 2 3 kg/s o C o C kW 2 Fluxul de caldura transmis in prezenta suprafetelor extinse Debitul apei. considerat agent termic primar.M. (26. D2 Temperatura apei la intrare. t’2e kg/s o C o C kW 3 Eficienta transferului de caldura.1 Marimi experimentale pentru calculul eficientei transferului de caldura prin suprafete extinse plasate in interiorul unui tub. ε % Astfel. a debitului de gaze arse D1.determinare este evaluarea in baza masuratorilor. t’2i Temperatura apei la iesire. (Nota: S-au utilizat notatiile prezentate in schema logica de calcul din figura 26. fluxul de caldura intrat cu agentul primar se calculeaza cu: = t1i [ kW] . t2e U. crt . 1 Fluxul de caldura transmis in lipsa suprafetelor extinse Marimea finala Denumire si simbol Marimea primara Denumire si simbol Debitul apei. D’2 Temperatura apei la intrare.) Tabelul 26. Nr .

cu relatia: [-] (26.21) .22) in care: este debitul de gaz metan intrat in instalatia de ardere. in oC.temperatura starii normale. In tabelul 26. (pentru gazul metan CO2max=11. sunt trecute rezultatele masuratorilor pentru calculul debitului pentru fluxurile termice si . pmg sunt presiunea barometrica si presiunea statica (manometrica) a gazului metan din racordul de alimentare.15 K .787 %). in m3N/s.caldura specifica medie a gazelor 3 arse la iesire.K). [ kW] (26. (26. referinta prin relatia: .24) 233 . se poate calcula prin trei metode relativ diferite. care se constitue in tot atatea metode de control. in m3N/s. in N/m2.23) in care: pb.54 m3N aer/ m3N gaz metan). in oC.Lo [ m3N/s] (26. Astfel: 1calculat din controlul procesului de ardere.aerul teoretic necesar arderii unui m3N de gaz metan. λ . . t1e .. respectiv Coeficientul excesului de aer λ poate sa fie citit direct la aparatul care efectueaza analiza gazelor arse sau se poate calcula.105 N/m2. To=273. (Lo = 9. po=1.= unde. cunoscand CO2mas si CO2max. .caldura este debitul gazelor arse intrate in tronsonul (tubul) de masurare. t1e – temperatura gazelor arse la intrare respectiv la iesire.K). Lo. po-presiunea la starea normala fizica. t1i. specifica medie a gazelor arse la intrare.coeficientul excesului de aer. 01325. tgitemperatura gazului masurata la intrarea in instalatie. . in kJ/(m N. λ . in kJ/(m3N. in consecinta aceasta valoare va trebui adusa la conditiile normale de [ m3N/s] .2. Prin masuratori se determina insa debitul de gaz metan la conditiile reale de lucru (nu la starea normala de referinta).

λ Temp. CO2 mas Coef. pmg Temp. pb Presiune manometrica. . kW 2 Fluxul de caldura iesit cu agentul primar. tgi Debit de gaz la starea normala. excesului de aer. t1i m3/s N/m2 N/m2 o C m3N/s % - o C Fluxul de caldura intrat cu agentul primar.M. gaze arse la intrare. gaze arse la iesire. Temp. Valoare 1 2 3 Marimea finala Denumire/ simbol Marime primara Denumire/simbol Marime calculata Denumire/simbol U. 1 Debit de gaz. t1e o C kW 234 .unde CO2mas reprezinta cantitatea de CO2 in % volumetrice din gazele arse analizate. Dg Presiune barometrica. gaz metan la intrare.2Valori masurate pentru calculul debitului Nr crt. Tabelul 26. Dgo Continut volumic de bioxid de carbon.

(26.8. ϕ . [ 5] .050 m. in N/m2.D1 calculat din masurarea presiunii dinamice pdin.. aer primar si aer secundar intrate in instalatie.. aceasta se calculeaza cu relatia: wm = ϕ . Asa dupa cum rezulta din figura 26.25) . datorat frecarilor (ϕ = 0.wt =0.3. in m3N/s.. respectiv: [ m3N/s] . wm – viteza medie a gazelor arse. Din figura 26. acestea doua se masoara cu rotametre si debitul de aer secundar incat: . in care: d1 este diametrul interior al tubului. rezulta ca pentru producerea gazelor arse se utilizeaza un arzator de gaz metan in care intra debitul de gaz . in mN/s.3.88). debitul de aer primar . in m3/s.. 3calculat din masurarea debitelor de: gaz metan. radicalul exprima viteza teoretica a gazelor arse. 235 .27) in care si sunt debitele de gaz metan si aer primar considerate la conditiile de la starea normala fizica.28) iar. in m3N/s si se calculeaza cu relatiile (26. ρ og ≅ 1. in m3/s. (26.25) se calculeaza [m3N/s] (26.293 kg/m3N) . masurata in axa conductei.23).85 [ mN/s] . d1= 0. (26.coeficient de pierdere de viteza pe sectiunea de curgere a fluidului. iar cu relatia (26. masurat cu o diafragma. ρ og – densitatea gazelor arse la starea normala (avand in vedere valoarea coeficientului excesului de aer mare ≅ 10. Astfel [ m3N/s] .0.2.26) unde: pdin este presiunea dinamica a gazelor arse. cu ajutorul unui tub Pitot se poate masura presiunea dinamica pdin.

Asimplu = π . Marimile care trebuiesc masurate in plus dupa ultimile doua metode (2 si 3) sunt trecute in tabelul 26.4. t2e.caderea de presiune pe diafragma. ρ oa. t’2i. Asimplu. (26.coeficientul de expansiune al aerului dupa iesirea din diafragma (ε = 0. As extin.densitatea aerului la starea normala de referinta (ρ oa=1. ∆ pas.diametrul orificiului difragmei (d = 0.dn)] [ m2 . Avand calculate valorile lui si se poate determina valorile coeficientului global k de transfer termic. ε .35) 236 . (26. (26.1 din § 26.293 kg/m3N). t’2e. 037 m).K] . dupa ce in prealabil se calculeaza ∆ tmed. ∆ tmed simplu [ kW] .l [ m2 . ∆ tmed s extin [ kW] . (26.dm. respectiv Asimplu si As extin.3.6 se dau valorile prezentate la pct.32) in care pentru datele din figura 26.30) evident folosind valorile temperaturilor pentru fiecare caz in parte. in N/m2. (26.29) unde: α este coeficientul de debit al diafragmei (α = 0.34) Rezulta: ] ] [ W/m2.998).( d1.d1 + z.623). (26. tgi si tge.30) avind valorile: t2i. (26.33) = ks extin. d. Pentru determinarea marimilor ∆ tmed simplu si ∆ tmed s extin se utilizeaza relatia (26.31) As extin ≅ [ π .[ m3N/s] . Avand in vedere ca: = ksimplu. [ oC] .

Presiune dinamica.36) Valorile astfel obtinute se vor compara cu cele prezentate in lucrarea 13 si cu alte date din literatura de specialitate. N/m 2 Marimea finala Marime primara Marime calculata Denumire / simbol Denumire/simbol Denumire/simbol Debitul de gaze arse. crt. pe diafragma. d2 = 56 mm.M.08 mm. Pentru calculul suprafetelor Asimplu si As extin sunt date in cazul de fata urmatoarele marimi: d1 = 50 mm.[ W/m2K] . pmap Temp. pdin Valoare 1 2 3 1 m3N/s 2 Debitul de aer primar. la intrare. 4 respectiv 6 (fig.3. (26. Valori masurate pentru calculul lui Nr.73 mm.26. a = 2. aerului prim. numarul de nervuri z = 2. tapi m3/s N/m2 o C m3N/s 3 Debitul de aer secundar la starea normala de referinta. Tabelul 26. Pres. ∆ pas N/m2 m3N/s 237 . masurat cu rotametru. b = 6. manometrica a aerului primar. dm = 53 mm. (dupa metoda 2 si 3).6). U. Caderea de pres. Debitul de aer primar la starea normala de referinta.93 mm si dn = 17.

Punerea in evidenta a efectului nervurarii interioare asupra transferului de caldura.4 Alte probleme care pot fi studiate pe instalatia experimentala prezentata. b. . 4. cunoscandu-se elementele geometrice ale nervurilor (fig. 2. Suprafete extinse prin nervuri interioare: a.Determinarea transferului de caldura realizat prin alte procedee de intensificare a acestuia.6). ca de exemplu: 1. 3.Punerea in evidenta comparativa a transferului de caldura actionandu-se asupra formei sectiunii nervurii interioare. z = 6. 238 . .-cu sectiune constanta. Pe instalatia experimentala prezentata in figura 26. cu sectiune constanta sau cu sectiune variabila (fig. 4 sau 6.26. .6.3 se pot studia si alte probleme privind transferul de caldura prin suprafete extinse.6).26.Determinarea comparativa a transferului de caldura modificand numarul de nervuri interioare z = 2. < TD> 26. prin efectuarea de masuratori in care sa se pastreze aproximativ constanta viteza de circulatie a agentului termic primar. ca de exemplu introducerea in interiorul tubului a unor generatori de turbulenta (suprafete elicoidale redate in figura 26.Fig.-cu sectiune variabila z = 6. .26.7) si altele.

< center> 239 .fara suport (simplu).. c.. b.26.7 Generatori de turbulenta elicoidali: a.fixat pe o tija.Fig.fixat pe o teava..

27. INCERCAREA SI REGLAREA INJECTOARELOR
27.1 Notiuni generale

Injectoarele au rolul de a dirija si pulveriza combustibilul in camera de ardere a motorului, in functie de ordinea de functionare a cilindrilor. Injectoarele se impart in doua mari clase: injectoare deschise si injectoare inchise. Injectorul este inchis sau deschis dupa cum orificiul de pulverizare este sau nu controlat de un ac sau de o supapa. Motoarele de autovehicule folosesc injectorul de tip inchis, cu ac. Dupa modul in care se comanda deschiderea acului, injectoarele se impart in trei grupe: cu comanda hidraulica (folosite curent pe motoarele de autovehicule), cu comanda electrica si cu comanda mecanica.
27.2 Descrierea aparaturii si mersul lucrarii

Deoarece injectoarele sunt o parte importanta a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, trebuie acordata o mare atentie verificarii si reglarii lor. La fiecare injector se controleaza calitatea pulverizarii, se regleaza presiunea de injectie a combustibilului si se stabileste marimea cursei de ridicare a acului. Verificarea calitatii pulverizarii consta in urmarirea uniformitatii si finetii pulverizarii jetului, lipsa unor picaturi mari, observabile cu ochiul liber, sau a unor vinisoare de combustibil nepulverizat; momentul optim al incetarii debitarii combustibilului, care este caracterizat printrun zgomot distinct si intrerupt; marimea unghiului de pulverizare a jetului de combustibil si distanta de patrundere a jetului de combustibil. Uniformitatea si finetea pulverizarii poate fi determinata prin metoda analitica sau experimentala (direct sau indirect). Relatiile analitice in general nu prezinta o precizie corespunzatoare. Metodele experimentale constituie un mijloc mai bun de apreciere a calitatii pulverizarii. Picaturile de combustibil obtinute la o singura injectie se capteaza pe un mediu potrivit, astfel ca sa nu se deformeze (in cazul metodelor directe), se grupeaza si se numara cu ajutorul unui microscop. Metodele indirecte la care nu este necesara captarea picaturilor pe un anumit mediu, pot fi: fotometrice, electrice, gravimetrice, fotografice etc. Dispozitivul manual folosit pentru incercarea si reglarea injectoarelor este redat in figura 27.1.

240

Fig. 27.1 Dispozitivul manual pentru incercarea si reglarea injectoarelor 1 - corpul dispozitivului; 2 - element de pompare; 3 - suport pentru fixarea injectoarelor; 4 - manometru; 5 - rezervor cu combustibil; 6 - injector.

Inainte de montarea injectorului, dispozitivul trebuie verificat, apoi se va evacua aerul prin deschiderea robinetului de inchidere prin efectuarea catorva curse cu ajutorul parghiei de mana. Etanseitatea se verifica acoperind cu o placa de cupru racordul la care se prinde injectorul, prin strangerea cu un surub. Se creeaza presiune in interiorul aparatului, iar daca dupa intreruperea pomparii combustibilului, acul manometrului ramane pe loc sau coboara foarte incet (cu maximum 20 bar/min), se poate trece la verificarea si reglarea injectoarelor. Daca pentru presiunea de injectie nu se obtine o pulverizare uniforma si fina, aparand picaturi mari sau vinisoare de combustibil, injectorul trebuie demontat, se spala toate piesele in petrol si motorina, stabilindu-se starea de uzura, apoi se regleaza si se incearca din nou. Unghiul conului de pulverizare se determina prin masurarea diametrului amprentei combustibilului pulverizat la injectarea lui pe un ecran acoperit cu o foaie de hartie. Presiunea de strangere a acului injectorului se verifica cu ajutorul manometrului 4 (fig.27.1) si se regleaza prin rotirea surubului de reglare a arcului injectorului cu contrapiulita slabita. Prin actionarea surubului de reglare cu o rotatie completa, presiunea de injectie creste cu circa 45 . . . 70 bar. In cazul pompelor de injectie noi sau putin uzate, injectoarele se regleaza la presiunea de injectie maxima, iar in cazul celorlalte, presiunea de injectie se micsoreaza cu 5 . . . 10 bar. Injectoarele care se monteaza la acelasi motor se vor regla la aceeasi presiune de injectie, abaterea admisibila fiind de ± 2,5 bar.
241

Daca injectoarele incercate prezinta o injectie neuniforma si intermitenta a combustibilului, se procedeaza la reglarea marimii cursei acului. Ridicarea optima a acului injectorului se obtine prin incercari astfel ca debitul si calitatea pulverizarii sa fie cele dorite. Parametrii pompei de injectie si ai injectorului influenteaza intr-o masura hotaratoare procesul de injectie a combustibilului. Cea mai simpla imagine asupra desfasurarii procesului de injectie se obtine considerand numai proprietatile pompei (legea de miscare a pistonului plonjor) si a injectorului (caderea de presiune in functie de debitul injectorului), ceilalti factori fiind neglijati. Caderea de presiune p - pz (p fiind presiunea din corpul injectorului inainte de prima sectiune de laminare, iar pz presiunea din cilindrul motorului) care se produce la curgerea prin injector a unei cantitati de combustibil sau depinde de proprietatile injectorului (suma rezistentelor hidraulice ale sectiunilor de laminare). Caracteristica injectorului p = f ( ) sau p = f ( ), se determina experimental creindu-se conditii similare cu cele puse la baza calculului sau. Ridicarea caracteristicilor injectoarelor se face pe o instalatie tip Bosch, unde sunt posibilitati de masurare a cantitatii de combustibil injectata si a presiunii din corpul injectorului (manometrul este montat pe conducta de legatura dintre pompa si injector). Debitul de combustibil se modifica prin variatia turatiei. La debite mici de combustibil poate aparea injectia intermitenta (proces nestabil) care se poate inlatura limitand ridicarea acului cu ajutorul unui reazem. Din alura curbelor p = f ( ) sau p = f ( ) se vede ca presiunea din camera pulverizatorului scade la inceput, trece printr-o valoare corespunzatoare debitului critic dupa care creste (fig.27.2).

242

Fig. 27.2 Variatia presiunii din camera de presiune a pulverizatorului in functie de debitul de combustibil

Cercetarile experimentale au aratat ca functionarea injectorului la debite mai mici decat cel critic este nestabila, iar functionarea la debite mai mari decat cel critic este stabila. Pentru obtinerea unui amestec uniform in toti cilindrii, este necesar ca toate injectoarele sa aiba aceeasi presiune de inceput de injectie si sa prezinte o identitate completa a variatiei p = f ( ) sau p = f ( ).

Trebuie avut in vedere ca prin strangerea arcului injectorului se largeste domeniul de functionare instabila.
27.3 Prelucrarea si interpretarea rezultatelor

Rezultatele masurarii si calculului referitoare la calitatea pulverizarii se trec in tabelul 27.1, iar cele referitoare la caracteristica injectorului in tabelul 27.2 Se vor face aprecieri asupra influentei unghiului conului de pulverizare si presiunii de injectie asupra calitatii pulverizarii, avand in vedere forma camerei de ardere a motorului. Referatul va cuprinde descrierea verificarilor care se fac pentru injectoare, mersul lucrarii, tabele cu rezultate, caracteristica unui injector si interpretarea rezultatelor.
Tabelul 27.1 Calitatea pulverizarii.
Nr . crt . Indici U .M. Injectoare Obs.

1 1 Calitatea pulverizarii combustibilului Diametrul amprentei Distanta dintre varful injectorului si ecran mm mm

2

3

4

2 3

243

4 Unghiul conului de pulverizare Intreruperea injectiei Presiunea de strangere a arcului Starea de uzura a injectoarelor grade 5 6 bar 7 Tabelul 27. crt . Nr . Incercari 1 1 2 3 Presiunea de injectie Pozitia cremalierei Turatia arborelui cotit al motorului Volumul de combustibil Numarul de cicluri Debitul pe ciclu Debit pe ciclu g / ciclu p h n bar mm rot/min 2 3 4 4 5 6 7 V Nc cm3 - 244 . Marimea Simbol U.2 Caracteristica injectorului. M.

104 1.10-4 735.10-6 750.80665 N/m2 = 9.81.105 1.102.987.10.332.32.981 98.276 kgf/m2 = 760 torr.02.1 1 1 1 N/m2 = 0.332 13.102.013.987 0.10-5 10.6 1.333.987.10-6 0.102 0.013 1.10-5 At = 750.10-3 9. 245 .0637.10-4 10-4 1 1.81 9.5951 kgf/m2 = 13.968 735.0102 0.333.105 0.105 0.013.68.10-6 0.104 13.10-5 torr.5591.6.102 0.6.10-5 0.81.3223 N/m2 = 13.325 N/m2 = 10.15789.9869232.3 9.6 1.10-4 torr.10-5 760 1 735. 1 kgf/m2 = 9.6 1 104 1.101976 kgf/m2 = 0.10-3 9.02 1.6. 1 torr = 133.10-5 0.1 9.013.10-5 750 750.81 98.10-4 9.10-4 At.81.106 1.0102 1µ bar 1 kgf/m2 1 at 1kgf/cm2 1 At 1 torr 1mm Hg 1mmH2O 10-1 9. 1 At = 101.10-4 1.103 1 104 10-4 1 9.ANEXA I Relatii intre unitatile de presiune Unitati N/m2 bar barye dyn/cm2 µ bar 10 106 1 kgf/m2 at kgf/cm2 At torr mm Hg mm H2O 1 N/m2 1 bar 1 barye 1dyn/cm2 1 105 10-5 1 10-6 0.105 133.68.81.013 13.10-5 0.67848 At = 735.

1785 0. cp [ J/(kgK)] Indicele politropic k Acetilena Aer Amoniac Argon Azot Bioxid de carbon Bioxid de sulf Clorura de metil Etan Etilena Heliu Hidrogen Hidrogen sulfurat Kripton Metan C2H2 NH3 Ar N2 CO2 SO2 CH3Cl C2H6 C2H4 He H2 H2S Kr CH4 26.3 1042.0 1465.66 1.10 4124.003 2.40 1.6 2059.1 1105.4 5233.14 488.9 523.490 30.66 1.010 64.1 1.7714 1.90 99.1709 1.ANEXA II Marimile caracteristice ale unor gaze Denumirea gazului Formula chimica Masa moleculara M [ kg/kmol] Constanta de gaz perfect R [ J/(kgK)] Densitatea ρ [ ] kg/mN3 Caldura specifica la 00C.3560 1.40 2077.31 1.18 208.22 518.20 1.070 28.70 276.2605 0.5 824.25 1.5 14235.080 83.40 1.27 1.68 1.2928 0.92 129.016 34.3 --2177.3070 1.19 296.800 16.016 44.7839 1.78 188.2505 1.31 246 1.53 296.30 1.41 1.8 607.038 28.30 1.9768 2.944 28.0 736.7168 1641.35 287.24 1.054 4.060 50.29 1.32 .043 319.40 243.7400 0.5392 3.964 17.9 1729.0898 1.2 1000.9263 2.031 39.80 164.

84 276.83 188.016 131.40 1.000 44.30 1.40 1.3 --- 1.67 1.9780 5.183 28.9 1009.008 32.8999 1.40 1.4289 1.2500 1.66 247 .9 1050.3402 1.0 912.97 296.300 411.Neon Oxid de carbon Oxid de azot Oxigen Protoxid de azot Xenon Ne CO NO O2 N2O Xe 20.7 858.011 30.32 0.16 259.8900 1029.90 63.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful