www.cartiaz.

ro – Carti si articole online de la A la Z
FONETICĂ. ORTOGRAFIE

Fonetica studiază producerea, transmiterea şi receptarea sune- telor, din care se articulează, din aproape In aproape, toate celelalte unităţi ale limbii. Sunetele sunt privite ca fenomene fizice şi fiziologice, accentul căzând pe conţinutul lingvistic şi pe variaţia Inregistrată de unităţile fonice. Perspectiva studiului poate fi a emiterii sau a receptării sunetului şi, In funcţie de aceasta, fonetica este articulatorie sau acustică. Fonologia studiază sunetele limbii din punct de vedere funcţional (privind capacitatea lor de a distinge semnificaţii). Fonetica a făcut, de altfel, şi ea dintotdeauna analiza distinctivă a sunetelor (literele nu sunt altceva decât unităţi invariante funcţional, fiind stabilite cu mult Inainte de apariţia fonologiei ca disciplină de sine stătătoare), dar fără a utiliza criterii teoretice şi procedee metodologice explicite, cum se Intâmplă In cazul fonologiei. Termenul fonetică are un rol Inglobator, acoperind frecvent ambele tipuri de abordare. Ortoepia şi ortografia stabilesc corectitudinea pronunţării, respectiv a scrierii unităţilor limbii, prin norme literare bazate pe principii ce asigură funcţionarea unitară şi performantă a comunicării verbale orale şi scrise. Varianta orală a limbii este primară şi fundamentală, cea scrisă este secundară şi derivată din cea orală, dar o dată cu creşterea importanţei culturii livreşti a dobândit o importanţă deosebită. Aceste discipline sunt In mare parte aplicaţii ale foneticii şi fonologiei In domeniul normativ. Sunetul este un fenomen fizic: vibraţia regulată a aerului antrenat de vibraţia coardelor vocale. Pentru producerea lui, acţionează un Intreg aparat sonor, compus, In principal, din organe respiratorii care au primit şi funcţii fonatorii-articulatorii. Fonemul este unitatea funcţională minimă a limbii, care serveşte la formarea şi deosebirea Intre ele a cuvintelor, prin calitatea de a fi comutabilă (de a determina, prin substituire, schimbări In planul semnificaţiei) şi contrastivă (de a se opune una alteia, sub formă sistematică).

www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Producerea şi receptarea sunetelor limbii se realizează de către aparatul fonoarticulator, respectiv de către aparatul auditiv. Aparatul fonoarticulator are ca părţi componente importante: plămânii, laringele, glota, epiglota, faringele, cavităţile supralaringiene; organele articulatorii propriu-zise: limba, vălul palatin, palatul dur, zona alveolară, dinţii, maxilarul inferior, buzele. Aparatul auditiv este format In principal din: canalul auditiv extern, membrana timpanică, grupul de oscioare, cohleea sau urechea internă. Acustic, sunetul este prezentat simplu, ca o undă sonoră cu aspect regulat. El se deosebeşte de zgomot tocmai prin caracterul său predominant muzical. Proprietăţile sunetului sunt calităţile dobândite de sunet In urma prelucrării (producere, amplificare, modulare) In aparatul fonator. Ele sunt: Inălţimea, intensitatea, durata şi timbrul (sau culoarea). Articularea sunetelor limbii române se realizează In cavitatea bucală, prin intervenţia organelor articulatorii. In funcţie de caracterul undei sonore, obţinute ca urmare a Impiedicării sau neImpiedicării ei In tronsonul parcurs prin cavitatea bucală, se obţin vocale sau consoane. Vocalele sunt unde sonore regulate, muzicale, rezultate din trecerea nestânjenită, continuă, a curentului de aer fonator prin cavitatea bucală. In funcţie de apertură (gradul de deschidere a maxilarului) şi de apropierea limbii faţă de bază, se obţin vocale: deschise (a), semideschise (e, ă, o) sau Inchise (i, 1, u). In funcţie de localizare (locul unde se creează spaţiul optim de rezonanţă, prin modul de aşezare a limbii), rezultă vocale: anterioare (e, i), mediale sau centrale (a, ă, 1) şi posterioare (o, u). In funcţie de labializare (participarea sau neparticiparea buzelor), avem vocale: labiale sau rotunjite (o, u) şi nelabiale sau nerotunjite (a, e, i, ă, 1). Consoanele sunt unde sonore care Işi pierd caracterul regulat, muzical, din cauza interpunerii In calea lor a unor obstacole care Inchid (momentan) sau Ingustează mult canalul fonator bucal şi creează, astfel, unde suplimentare nearmonice. Acestea transformă sunetele respective In zgomote.

www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
In funcţie de localizare (locul unde se realizează obstacolul momentan sau Ingustarea canalului), se obţin consoane: bilabiale (b, p, m), articulate cu buzele; labiodentale (f, v), articulate cu buza inferioară

t. Consoanele se disting acustic prin prezenţa. n. z. ž. articulate prin lipirea sau apropierea vârfului limbii de palatul anterior. la gradul de concentrare/dispersie a formanţilor acustici şi la gradul de continuitate a fluxului auditiv. p. š. dar nu se aşteaptă formarea unei presiuni care să genereze explozia. n. m. Semivocalele. z. g. t. rostite cu participarea coardelor vocale şi In condiţii de alterare maximă a undei sonore iniţial muzicale. Acustica sunetelor limbii române se referă la perceperea auditivă de către receptor a sunetelor articulate de emiţător. g).ro – Carti si articole online de la A la Z şi dinţii superiori. . ş. k. rezultă consoane: sonante (1. r). g’. k). articulate şi percepute acustic foarte aproape de vocalele omoloage.www. h). v. articulate prin Ingustarea accentuată a canalului fonator. Diferenţele dintre unităţile vocalice privesc Inălţimea şi gradul de concentrare/dispersie a formanţilor sunetului. ci se eliberează imediat aerul. laringale (h). k’). f. k’. ţ. ca In cazul fricativelor. In funcţie de sonoritate (participarea sau neparticiparea coardelor vocale). ë. d. se diferenţiază funcţional de acestea prin faptul că nu pot primi accent şi. z. rostite combinat — se interpune obstacolul. g. s. la a căror producere participă coardele vocale. h). nesonante surde (p. astfel că aerul In trecere se freacă zgomotos de pereţii acestuia. Diferenţele dintre unităţile consonantice se referă la Inălţime. In consecinţă. articulate prin Inchiderea completă a canalului şi deschiderea sa bruscă. Vocalele se disting acustic prin caracterul lor muzical. k’. 1. rostite fără participarea coardelor vocale şi cu alterarea undei sonore. articulate prin lipirea spatelui limbii de palatul mediu. prepalatale (ë. g). fără impurităţi de natura zgomotelor. ë. r). š. iar gradul de alterare a undei sonore muzicale este minim. palatale (g’. nu pot Indeplini rolul de centru (nucleu) silabic. nesonante sonore (b. n. ţ. mai mult sau mai puţin pronunţată. velare (g. g.cartiaz. articulate prin Ingustarea canalului fonator constituit de glotă (care este situată In laringe). fricative sau constrictive (f. v. d. k). semioclusive sau africate (ţ. ž. s. dentale (d. a zgomotelor In perceperea lor auditivă. t. sub formă explozivă. s. ž). articulate prin lipirea spatelui limbii de vălul palatului. In funcţie de modul de articulare rezultă consoane: oclusive sau explozive (b. m.

respectiv al derivării.www. o. Alternanţele fonetice sunt modificări regulate pe care le suferă temele cuvintelor pe parcursul flexiunii.cartiaz. i (notat şi j) şi u (notat şi w).ro – Carti si articole online de la A la Z Sistemul semivocalelor cuprinde 4 unităţi: e. .

Silaba grupează. In sensul că poate fi pronunţată cu intensitate mai mare decât celelalte silabe din cuvânt. Celelalte. copil-copilándru. constItuie. dintre care unul obligatoriu vocală. In limba română accentul este liber (nu e legat de o anumită poziţie In cuvânt a silabei) şi poate fi mobil (Işi schimbă locul pe parcursul flexiunii). Astfel. cazul cel mai frecvent: cárte. In flexiunea nominală (sóră-suróri. In funcţie de categoria de sunete implicate. . câteva foneme.www. Ele sunt de două categorii: intensive (accentul) şi extensive (intonaţia). cafeá. rádioradióuri). merge. pe antepenultima (proparoxiton): mármură. pe a patra de la final: veveriţă. care are rol de nucleu silabic. accentul poate fi pus pe ultima silabă a cuvântului (fiind numit oxiton): covór. Alternanţele au rol de marcă distinctivă morfologică. de fapt. a căror prezenţă este facultativă. In sensul că poate fi divizată In unităţi mai mici succesive). mai rar. sau trei termeni. Unităţile suprasegmentale intensive (accentele) sunt unităţi ce pot caracteriza intensiv o silabă. sunt consoane şi semivocale. Acestea sunt: vocalice şi consonantice. Fonetic. silaba este caracterizată ca fiind segmentul sonor rostit cu un singur efort respirator. ca In fată-fete-fătuţă. frumós-frumucel). Unităţile suprasegmentale sunt unităţile care pot contracta relaţii de dependenţă heterosintagmatică (Intre segmente. constituind una dintre particularităţile care o individualizează Intre celelalte limbi romanice. Este mobil Intr-o mare parte din flexiunea verbală (mergmergem-mergeám-merseseră) şi din tabloul derivativ substantival şi adjectival (cásă-căsOţă.cartiaz. precum şi. fiind pusă astfel In evidenţă. e definită ca cea mai mică tranşă sonoră ce poate purta accent. pe a cincea: nóuăsprezece. pe penultima (paroxiton). fiind unitate constitutivă a cuvântului. care este cea mai mică unitate structurală a limbii (structurală. Fonologic. ca In poartă-porţi. Toate aceste noţiuni se definesc In funcţie de silabă. deci Intre silabe). Ele pot să aibă doi termeni.ro – Carti si articole online de la A la Z Sistemul alternanţelor fonetice din limba română este deosebit de bogat şi divers.

cartiaz. . cOmpărăcumpără. rezultă că locul lui In cuvânt are funcţie distinctivă. Dacă avem In vedere şi faptul că accentul e liber şi mobil In limba română. respectiv formă gramaticală. móbilă-mobIlă.www. dispune de o schemă proprie de accentuare.ro – Carti si articole online de la A la Z Fiecare cuvânt. veselă-veselă. Dovadă sunt cuvintele şi formele gramaticale identice din punctul de vedere al structurii fonematice şi diferenţiate numai prin accent: cópii-copIi.

alibI. sptne-le. angóra. taxI. ánost şi anóst. hátman şi hatmán. sénior (tatăl).unealtă”. anátemă şi anatémă. muscél. unele prepoziţii şi conjuncţii) nu poartă accent In enunţ. motrIce. Exemple: un studént. . áripă şi arIpă.deget”). seniór (stăpân feudal.). néutru şi nettru. facsImil şi facsimIl. de regulă.Unele categorii de cuvinte (articolul. Intrevedére. adultér. directór (adj. calcár şi cálcar. máfie. ópus (subst. Cuvintele cu un număr mai mare de silabe pot primi şi unul sau mai multe accente secundare. la vói. fáctor. ftrie. bittm. companIe (. precáut. tergál. bárem (adv. azbést. Sunt aşa-numitele accente sintactice. déspot şi despót.şi tri-). dtsu-m-am. ibIdem.). haltéră (. Index (listă). avarIe. amnistIe. simból. tIpic (adj.avere”). supérfluu şi superfltu. apéndice (.tovărăşie”). antIc. máur.anexă”) şi apéndice/apendIce (anat. preceptór. diáspora. agorá.). situate. juniór (sportiv). verbele auxiliare. de scrIs. mozaIc. cráter şi cratér. radár. sátiră şi satIră.). indéx (. comándo.).). gărgăriţă (pe silaba -ri-). din două In două silabe la distanţă de accentul principal: alimentară (pe silaba -li-). pronumele personal şi reflexiv In dativ şi acuzativ forme neaccentuate. tipIc (subst. áisberg. există o ierarhie In ceea ce priveşte intensitatea Intre accentele cuvintelor. Infim şi infIm.talie”). fiind asociate accentului unui cuvânt Invecinat (precedent sau următor). caractér. simpózion şi simpozión. séif. barIton şi baritón. editór. mIjloc (. mijlóc (. tanágra. podgórie.) şi barém. karaté. sportiv). scrutIn. Multe din aceste situaţii sunt marcate ca unităţi lexicale (cuvinte) conjuncte: de-o viáţă. electricitate (pe silaba e. ostróv. Prezentăm In continuare o listă de cuvinte care pun probleme de accentuare (variantele prezentate sunt cele corecte): ádică şi adIcă. cu rol logic şi/sau expresiv. sIpet. rambtrs. al dóilea.fiul”). cei btni. managér. penurIe. te-apreciéz. . unul sau mai multe dintre acestea fiind mai reliefate.). legItim. butélie. rtcsac. lásă-mi-l. Exemple: Atunci să vorbecti sau Atunci să vorbeşti. torpédo. profésor şi profesór. conductór. jtnior (. In multe enunţuri. mozáic (cult). opts (adj. compánie (mil.greutate”). Intim şi intIm. pIcnic şi picnIc. diréctor (subst. aIdoma. pónei. l-am ctitt. . mi-a zIs.).procedeu”. coláps. subtrbie şi suburbIe.

Nicódim. . TeodosIa. Ankara. vérmut.). tliţă. Dobrógea. Rozália şi RozalIa. ùtefán şi ùtéfan. Govóra.. NicosIa.. Carácas. ţarévici. tric (adj. Ltgoj şi Lugój. Médiac şi Mediác. zápis. BeijIng. vatmán. MIron şi Mirón. vestibtl (spaţiu care precedă. Cópenhaga şi Copenhága.trafIc. AspasIa. Si câteva nume de persoană: Armánd. Beirtt. Ulán Bátor. Bosfór. urIc (subst.).).). respectiv de locuri: AndalucIa/AndaluzIa. vestIbul (anat. Bogotá. Monáco şi Monacó. SofIa.

de tensiune (mai Inalt) şi de destindere (cel mai jos). 4) combinat (ascendent-descendent). cánd. Exemplu: Andrei. Segmentul vocalic simplu poate constitui singur silaba şi atunci spunem că avem o silabă deschisă la ambele capete (a-er. 2) ascendent. segmentul consonantic precedă şi urmează după segmentul vocalic. Segmentul vocalic poate fi: simplu şi complex. Intr-o ordine sau alta. Foarte importantă este partea finală a acestora. Intonaţia marchează părţi din cuvinte. se rosteşte pe un ton mai ridicat). constituind Impreună o silabă Inchisă (fac. Structura silabei cuprinde: segmentul vocalic şi segmentul consonantic. Exemplu: Andrei este student. Au dispărut toate: cărţi. caiete. yin. se Intâlneşte In variante specifice ale propoziţiilor menţionate. e-ră. stilouri. fapte. numită contur terminal. i-de-e. In limba română literară standard sunt percepute trei tonuri (registre melodice): iniţial (sau neutru). Indeosebi când este vorba de enumerări de argumente. propoziţii la care se răspunde prin da sau nu). Intonaţia uniformă (sau neutrală) este Intâlnită cel mai frecvent la propoziţiile enunţiative. In care ordinul este semnalat de tonul ridicat iniţial şi este Intărit de tonul grav din final. Succesiunea acestor tonuri In secvenţele non-finale ale unui enunţ poate determina patru tipuri fundamentale de contururi intonaţionale: 1) uniform (sau neutral). stilouri. cuvinte sau chiar grupuri de cuvinte. sol. Exemple: Cărţi. Exemplu: Andrei este student? Intonaţia cu contur descendent este specifică mai ales propoziţiilor imperative. 3) descendent. de aceea. cum). mergi acasă! Succesiunea intonaţie ascendentă — intonaţie descendentă. toate zac aruncate. a-ră). caiete. . o-ră. Intonaţia cu contur ascendent este caracteristică propoziţiilor interogative totale (fără pronume sau adverbe interogative. prin care se comunică o informaţie. obiecte etc. Segmentul vocalic simplu caracterizează silabele care au ca nucleu o singură vocală. păr.Unităţile suprasegmentale extensive (intonaţia) sunt unităţile care pot caracteriza extensiv (mai multe silabe) sintagmele fonologice. fără participare afectivă sesizabilă. realizând contururi intonaţionale mai mult sau mai puţin extinse ale enunţului. In sensul pronunţării lor pe un ton deosebit de cel cu care sunt pronunţate celelalte silabe. Intrucât cuvântul care arată conţinutul propriu-zis al Intrebării se află spre partea finală a enunţului (care.

segmentul consonantic precedă sau .

or-gă. e-i: neisprăvit. e-u: neutru. o-e: poet. In-că. fie cu vocală simplă (prin dispariţia uneia dintre vocale). Vocale diferite In hiat: Centrală-anterioară: Anterioară-posterioară: a-i: Inainte. e-a: real. u-i: (a) Ingădui. ci. apărute mai ales la Intâlnirea unor cuvinte care au deja vocale In hiat: i-a-e: antiaerobic. in-tră. Hiatul este greu tolerat In rostirea românească.urmează segmentul vocalic. Vocalele de acelaşi fel In hiat: a-a: supraaglomerat. e-I: neInceput. ă-i: trăind. antiinflaţie. e-o-e-u: neoeugenie. se formează fenomenul denumit In fonetică hiat. ă-u: răul. o-e-u: indoeuropean. u-a: actual. Când sunt alături două silabe deschise sau două capete deschise de silabă cu segment vocalic simplu. i-u: triunghi. e-e: neelucidat. i-e: sanie. cooperare. u-o: respectuos. o-a-u: coautor. Centrală-posterioară: Anterioară-anterioară: a-o: supraorganizare. u-u: reziduuri. tá-rI. e-o: arheolog. i-e-u: arhieuforic. zoologie. Posterioară-centrală: Posterioară-posterioară: o-a: coarticula. idee. i-i: ctiinţă. es-te. o-i: voinţă. a-u: aur. de. o-o: alcool. e-o-a-u: neoautocrat. Combinările de vocale In hiat pot fi foarte diverse. o-u: biroul. igluuri. a-e: aer. á-i: bájbâi. constituind silabe Inchise (deschise) la un capăt (ca. reevaluat. Anterioară-centrală: Posterioară-anterioară: i-a: (a) speria. us-cat). ultraatent. că. de aceea a fost Inlocuit In multe situaţii fie cu diftong. Există şi situaţii de hiat In lanţ. á-u: párâul. . i-o: biologie. ar-tă.

ái: máine. ea: deal. Creează deseori alternanţe. dual. roua. frăţior. căpcăun. luă. scatiul. Diftongi ascendenţi Combinaţia vocalică Hiat ia: iarnă. trăim. poartă. ploua. radio. boa. de semivocală (In secvenţa care precedă vocala pot să apară şi două semivocale). dai. áu: páráu. care constituie elemente de dificultate pentru străinii care Invaţă limba română. aud. miere. crea. real. răul. Diftongii sunt segmente vocalice complexe formate dintr-o vocală şi o semivocală. uá: plouánd dezavuánd Diftongi descendenţi Hiat ai: ai. In limba română aceştia sunt numeroşi şi apar frecvent In lanţul sonor al cuvintelor. deseori. Dăm mai jos cei 24 de diftongi (10 ascendenţi şi 14 descendenţi) care există In limba română. uă: două. coaliţie. . cuie. veselie io: iod. Au rol distinctiv morfologic şi se regăsesc In multe dintre normele ortografice şi ortoepice. au: au. fiind de două feluri. ie: iepure. dulău. pian. ecuator. deodorant. raţiune. ie. ua: cuantum. sau şi precedată şi urmată. párául. dau. duium. oa: oală. căi. tăia. lua. taină. Segmentele vocalice complexe sunt ceea ce In fonetică poartă numele de diftongi. cutie. respectiv triftongi. iu: iunie. Pentru comparaţie. hăinuţă. ău: rău. aici. antreu. rouă. Limba română nu are diftongi egali (ca In cuvântul german für sau In cuvântul francez pur). eo: deodată. eu: meu.Segmentul vocalic complex caracterizează silabele care au ca nucleu silabic o vocală precedată. zgáit. bielă. coabita. balaur. urmată. neon. hain. bájbái. aoleo. biosferă. voios. toată. ăi: clăi. In funcţie de poziţia semivocalei faţă de vocală: ascendenţi (când semivocala precedă vocala: ia din iarnă) şi descendenţi (când semivocala urmează după vocală: ai din tai). dezavuă. sau. feudal. Vasiliu. gráucor. alăturăm şi hiatul cu structură similară. euforie. vouă. acadea. gráu. băiat. rămái.

Decisiv In impunerea sau diminuarea şi dispariţia unor . doină. huilă. Incovoiau. Triftongi centraţi: e-a-i: cădeai. piei. măsliniu. bour. să se amplifice şi chiar să antreneze modificări mai mari. Triftongii sunt segmente vocalice complexe formate dintr-o vocală şi două semivocale. fuioare. puteai. ii: copii. eroilor. In funcţie de poziţia semivocalelor faţă de vocală. oi: noi. care să fie. epuiza. ului. poate fi prevocalic şi postvocalic. Rezultatul unor asemenea analize se concretizează In configurarea unor tendinţe actuale de evoluţie a limbii române. i-e-i: iei. tablou. doime. o-a-i: lupoaică. Triftongi ascendenţi: i-o-a: aripioară. ttii. Intreit. uu: - (a) polei. după caz. paspartuul. continuu. iu: fiu. când o semivocală precedă vocala şi alta urmează după vocală (exemplu: oai din lupoaică). fiindcă. Având o restricţie In plus. sunt mai puţin numeroşi decât diftongii. ou: ou. de sistem. i-au. naţiune. i-a-u: iau. Indoiai. pleoapă. Este important pentru despărţirea cuvintelor In silabe. diurnă. eroul. sunt de două feluri: ascendenţi (sau progresivi). puică. de restructurare. vrei. de ceea ce are şanse să se impună. ui: lui. Tendinţe fonetice In limba romană actuală Limba se află Intr-un continuu proces de prefacere. i-ai. efemer. Specialiştii Inregistrează şi analizează In permanenţă aceste schimbări de amănunt. viitor.ei: trei. când ambele semivocale precedă vocala (exemplu: ioa din aripioară) şi centraţi. acceptate normativ sau combătute. e-o-a: leoarcă. miei. tei. Segmentul consonantic poate fi simplu (constituit dintr-o singură consoană) sau complex (constituit din minimum două consoane). i-o-i: i-oi. Incercând să discearnă ceea ce este accidental. In funcţie de poziţia faţă de vocală. a prii. i-a-i: tăiai.

drumurile>drumurle. cuviincios>cuvincios. demisie>dimisie. frustrare>frustare. care nu poate fi Intotdeauna nici prevăzut. proprietar> propietar. nici condus. deranjem. magheran>măghiran. eream. navigatór. butonieră >butoneră. — Inchiderea lui e In i şi. seziune.asemenea tendinţe este pană la urmă uzul lingvistic. — simplificarea grupurilor de consoane: antreprenor>antrepenor. imecher. u. omologă. — atrofierea pană la dispariţie a lui i asilabic din finalul unor cuvinte (rolul distinctiv fiind preluat de alternanţă): studenţi>studenţ. antic şi antIc. respectiv a pronunţării limbii. precedat de i: serviciu>servici. redactor. grije. oprobriu>oprobiu. respectuos>respectos). In cazul neologismelor. fregvent. — evitarea hiatului prin: epenteza semivocalelor i şi u (viie. regizór şi regIzor. domiciliu>domicil. cu atat mai mult cu cat specialiştii adoptă frecvent poziţii diferite. seringă>siringă. luua). birjear. In silaba penultimă a cuvintelor articulate la plural cu -le: fetele>fetile. — sonorizarea prin asimilare: admosferă. In felul acesta a amplorii şi rolului alternanţelor vocalice. omoloagă. trafic şi trafIc. — sonorizarea lui s intervocalic şi In situaţiile In care nu este etimologic: chintezenţă. sinereză sau diftongare (neapărat. Prezentăm In continuare cateva tendinţe actuale: — Inchiderea vocalelor a. — dispariţia lui u final. — extinderea In anumite contexte a consoanelor palatalizate: ute. căznicie. uneori. sufere. Ingroate. i. sImbol şi simból. robinet>rubinet. analogă In loc de pitorească. plezni. a conduitei . teapte. sincoparea lui i. o la ă. dar coréctor. Ortografia şi ortoepia se ocupă de studierea scrierii. pe această bază. — renunţarea. — fluctuaţii In accentuarea cuvintelor: meditatór. e. explica>esplica. — eliminarea lui i din grupul ie (diftong sau hiat): plutonier>plotoner. la corelaţia de timbru (pitorescă. şi de stabilirea. contrariu>contrar. frumoti>frumot. recreaţie). mai ales In poziţie neaccentuată: ataca> atăca. eliziune (alcool>alcol. analoagă) şi reducerea.

respectiv rostirea diferitelor ei unităţi şi Imbinări.considerate corecte In grafia. .

neunitar. dar sistemul corespondenţelor dintre litere şi sunete a fost provizoriu. Inventarul literelor Intr-o anumită ordine. Aceste semne sunt In primul rând literele. chirilico-latine. hotă. prezenta importante inconveniente (se foloseau câte două.Corespondenţa sunet/fonem-literă este esenţială pentru Inţelegerea sistemului de reguli care constituie ortografia şi ortoepia limbii române. sedila (la t şi ţ) şi semnul scurtimii (la ă). deşi adaptat Intr-o măsură specificului limbii române. dar tot cu alfabet chirilic. linia de pauză) şi mărcile ortografice (blancul. Legiferarea scrierii cu litere latine (In 1860) a pus oamenii de cultură ai vremii In faţa necesităţii de a se adopta un sistem ortografic unitar. activitatea comisiilor pentru adoptarea unui alfabet de tranziţie (1850) şi. dispută . şi semnele ortografice (apostroful. se numeşte alfabet (de unde numele de scriere alfabetică). acolo unde este cazul. Acest fapt a făcut ca In timp să apară Incercări de simplificare a scrierii româno-chirilice. cratima. Alfabetul Românii au Inceput să scrie In limba slavă (datorită influenţei bisericii ortodoxe In această parte a Europei). cărţile sau documentele erau scrise cu alfabet şi ortografii diferite (alfabetul chirilic tradiţional. apar şi scrieri In limba română. şi semnele diacritice: accentul circumflex (la a şi i). fluctuant şi. Scrierea utilizează. punctul. fapt care a determinat o lungă bătălie intelectuală Intre susţinătorii principiului fonetic şi cei ai principiului etimologic. ce foloseşte semne pentru redarea fiecărui sunet-tip (pe care Il vom numi In continuare sunet) In parte. alfabete mixte. In principal. care. a unui alfabet latin (1856). După secolul al XV-lea. cu rol orto. In final. Trebuie să precizăm că In Transilvania au fost tipărite cărţi cu alfabet latin şi Inainte de această dată. trei semne pentru acelaşi sunet şi semne diacritice care nu aveau Intotdeauna valori foarte clare). logograma). literele folosite numai In cuvinte ale vorbirii cultivate. din care fac parte. In perioada alfabetelor de tranziţie s-a creat un anumit haos In scrierea românească: ziarele. variante ale alfabetului latin). pentru a arăta că aceeaşi literă are mai multe valori fonetice. stabilită prin tradiţie. Amintim In acest sens iniţiativele lui Ienăchiţă Văcărescu şi Ion Heliade Rădulescu. etimologic (susţinut de reprezentanţii Scolii Ardelene şi ulterior de cei ai şcolii latiniste).râre recunoscută oficial In 1860. mult deosebite Intre ele. bara.grafic. Scrierea noastră este o scriere alfabetică.

preponderent fonetic de data aceasta. ó (pentru diftongii ea. u (asilabici) etc. el a fost abandonat şi Inlocuit cu un nou sistem ortografic.zis”). la despărţirea cuvintelor In silabe. luat ca model de latinişti. i. principalul lui susţinător. di: sperantia . dar care răspundea unor cu totul alte condiţii istorice). El are o utilizare mult mai largă decât cel anterior. In urma căreia se renunţă la s geminat din cuvinte ca massă. In 1932 este realizată. dissu . publicându-se şi primul Indreptar ortografic (intitulat Regule ortografice). a consoanelor duble şi a accentului. impus de marii lingvişti şi scriitori ai timpului. Intrucât acest sistem ortografic etimologic nu se justifica nici cultural.finalizată abia spre sfârşitul secolului trecut prin victoria principiului fonetic. . Acest sistem a fost caracterizat de Titu Maiorescu. Sunetul I era notat cu I la Inceputul cuvintelor şi cu a In interiorul acestora. Alfabetul stabilit atunci se păstrează aproape neschimbat până astăzi. prevedea scrierea cu ph. theorema. cassă.speranţă”. adduce. i. anumite edituri. d (pentru z). In 1904 se face o nouă reformă ortografică. sci (pentru tt). In cuvintele care conţineau aceste grupuri In latină: phonetica. z erau notate In cuvintele de origine latinească ti. nici istoric (cum s-a Intâmplat cu sistemul ortografic francez. la scrierea cu majuscule. z. cerând serioase cunoştinţe de latină (de exemplu. care reclamă simplificarea acestuia (considerând că făcuse prea multe concesii etimologismului). u. publicaţii nu l-au aplicat. la abrevieri şi la folosirea apostrofului şi a cratimei. oa. ca fiind fundamentat pe . din 1925). th. ţ. ziare. De semnalat aplicarea mai consecventă a principiului morfologic In fixarea normelor ortografice. Deşi acest sistem a fost adoptat de cercuri mult mai largi de intelectuali. o nouă reformă ortografică. se stabilesc regulile de punctuaţie. pentru că era greu de Inţeles şi de folosit. se dau indicaţii cu privire la scrierea numelor proprii.fonetism temperat de necesităţi etimologice”. tt. au fost Inlocuite cu semne folosite şi astăzi: ea. oa). dar nu a fost acceptat de majoritatea oamenilor de cultură şi mai ales de scriitori. după aprinse dezbateri (Incepute la primul Congres al Filologilor Români. cassier. Sistemul ortografic adoptat de Societatea Literară Romană In 1867 (propus de Timotei Cipariu) a fost folosit numai In publicaţiile academice. Vechile grafii cu é. se precizează normele de scriere a numeroase cuvinte şi forme gramaticale. dar Intâmpină Incă mari opoziţii din partea unor lingvişti şi a profesorilor. consoană dublă. litteratura. adoptat prin reforma ortografică din 1881 a noii Academii Române (Infiinţată In 1879).

Câteva amendamente la acest sistem ortografic au fost aduse prin Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie 1993 (In primul rând extinderea notării cu a In interiorul cuvintelor şi scrierea cu sunt). che. a fost adoptată In 1954. Un nou Indreptar (ediţia a V-a). 1965. 1. Ţ (HARLĂU. ROMANIA. u. v (ve). j (je). é etc. Köln. g (ghe). x (ics). o. când sunt vocale. ci. In 1982 a apărut o lucrare de mari proporţii. t (te). ü. y (i grec). Succesiunea imediată a unora din aceste litere formează aşanumitele litere compuse. ortoepice (1956) şi de punctuaţie (1956). A. n (ne). Literele majuscule corespunzătoare lui ă. Barié). ö. ge (când i. (Handel. a apărut In 1995. e. a. k (ca). ortoepic ti morfologic al limbii romane (DOOM). fiind elaborate dicţionare ortografice (1954). l (le). cum se scrie). b (pronunţat. d (de). h (ha). când e singur be). 1971. Limba română mai foloseşte pentru scrierea unor neologisme recente sau a unor nume proprii. primul având Insă valoare diferită faţă de alte contexte). ghe (când i şi e nu formează silabe). r (re). ă. ce. chi. gh (Inainte de e. Alfabetul actual al limbi române are 31 de litere: a (pronunţat. c (ce). 1. ţ (ţe). f (fe). m (me). gi. München. litere străine: a. IN — la iniţială. t. i. reprezintă două sunete. e nu sunt plenisone. ţ se scriu cu semnele diacritice respective: Ă. t (te). I. care actualizează normele de scriere potrivit cu aceste schimbări. p (pe). El este alcătuit din litere simple. Indreptar ortografic. s (se).0 nouă reformă. REùIŢA). ortoepic ti de punctuaţie (publicat In 1960. ghi. valabilă In cea mai mare parte şi astăzi. i plenisone). grupul reprezintă un singur sunet. fuzionate Intr-o formă revăzută şi amplificată. 1983). z (ze). Dicţionarul ortografic. ca şi celelalte vocale. care nu figurează Insă In alfabet: ch. w (dublu ve). . ù. q (chiu). a.

— litere diferite care notează acelaşi sunet: c. z. w. el — pronunţate [ia. 1.Cele 31 de litere notează 33 de sunete câte are limba română. k. p. y. x notează pe gz. — litere (12) care au mai multe valori: c. r. b. t. o. k şi q notează pe [k]. x. h. ţ. dar cocs). u. i şi y notează pe [i] sau [į]. i. v. ă. w şi u notează pe [u]. x şi cs notează pe [ks] (fix. n. ceea ce arată că Intre litere şi sunete nu e o corespondenţă perfectă. e şi i notează pe [i] (In ea. d. a. m. a şi 1 notează pe [1]. . g. s. l. Din punctul acesta de vedere. iel]). o. f. q. e. j. literele se grupează In trei clase: — litere (In număr de 19) care corespund câte unui singur fonem: a. t. w şi v notează pe v.

fr. match. şi ortoepia. Principiul fonologic (fonetic) este fundamental. meeting. tezlong. Innora etc. de fapt. lider. rarisim.Principiile ortografiei romaneşti care privesc. Câteva exemple: scrierea prefixelor des-. vizavi. Istanbul). intermezzo etc. dar se pronunţau cu una: casă (de bani). ia]. scrierea unor nume de persoane aşa cum şi le-au scris purtătorii lor. el. Kogălniceanu. indirect. Wall Street. agre. goal. iel. In virtutea multiplelor interdependenţe dintre cele două domenii. en gros. Inainte de vocale şi consoane sonore (dezavantaj. snop) sau cu forma din limba de provenienţă (bleu. se scrie este. football. dezmotteni. care a dispărut din pro. desinenţă) şi de flexiunea lor. fiindcă cre-. iceberg. De exemplu: se scrie creez. Principiul morfologic ţine seama de structura morfematică a cuvintelor (radical. de asemenea. gol. rasă (de animale). scrierea lui n ca m Inainte de b sau p (Imblăni. consemnarea In scris a articolului hotărât -l. bomboane). definitoriu pentru sistemul ortografic al limbii române (se şi afirmă adesea că ortografia românească este fonetică sau fonologică). dezgoli. chaise-longue). reprezintă temeiul doctrinar al sistemului ortografic (ortoepic) al limbii române. generalisim etc. ceea ce pune In corelaţie directă ortografia şi ortoepia. Potrivit acestui principiu. dancing.). Hasdeu. sufix. nu cum se scriu In limba de origine (engl. Tot In virtutea tradiţiei. oaie. masă (mulţime). Köln. răzbate). de regulă personalităţi culturale larg cunoscute (Alecsandri. agreez. Principiul etimologic (sau tradiţional-istoric) impune In anumite cazuri abaterea de la principiul fonetic şi scrierea unor cuvinte conform cu tradiţia istorică (roman. sunt. week-end. Tonitza) şi a numelor de locuri străine ca In limba de origine (Bordeaux. El prevede. scrierea la Inceput de cuvinte oa (oală. diesel.nunţarea obişnuită a românei. scrierea reproduce pronunţarea (literară. celelalte amendându-l sau completându-l. deşi se pronunţă (In varianta acceptată de ortoepie) [ieste. răs.sub forma dez-. şi menţinerea In scris a ambelor consoane acolo unde ele se pronunţă (una aparţinând prefixului şi alta rădăcinii): transsaharian.constituie radicalul. deşi se pronunţă ua: [uálă. oare). iar -ez . răz-. fireşte). suspendarea uneia dintre consoanele duble din unele neologisme care se scriau anterior cu două consoane. Indeosebi In aspecte de detaliu. uáie. uáre]. ea. angro. foehn. fotbal. miting. design. meci. Innoda. Unele neologisme se scriu aşa cum se pronunţă: aisberg. subţire. leader.

reprezintă sufixul specific pentru timpul prezent al unor verbe de .

carį]). gene]). păpucă. De exemplu. oameni. face.). demult — de mult. de termen comun (occident. devreme — de vreme etc. pentru că majoritatea substantivelor feminine terminate la plural In i sau e au la singular ă (casă. nicicánd — nici cánd. scrierea cu e la singular ar duce la confundarea cu formele de plural (birje. vrajă etc. treacă-treci. oaste este menţinut prin tradiţie şi pentru că alternează flexionar cu o.). vraje]. cu c. gană]) şi reprezintă atât semnul acestei valori. plaje). cravace. plajă. g când nu formează centru de silabă (ceapă. g urmate de i. de nume propriu (Occidentul. Revoluţia franceză. coajă. geantă — transcrise [éapă. cravacă. ca In olar. viclean-vicleni. om. e reprezintă numai semnul valorii é. In cioban. gene — transcrise [éere. cari — transcris [pomį. De altfel. cât şi valoarea de vocală In sine. prin tradiţia etimologică şi pentru că alternează cu e ca In ceaţă — ceţuri. se scrie aceeaci la feminin singular. schijă. plajă etc. după consoane: pomi. Exemple: etimologic şi morfologic (grupul iniţial oa din oală. chiriace. prin tradiţie. g se scriu. est. totuna — tot una. plaje. când formează centru de silabă (cere. Principiul simbolic. octi). etimologic şi morfologic (sunetele é. Principiul silabic acţionează pentru diferenţierea valorilor unor litere In funcţie de Invecinarea lor In cadrul silabei. Facultatea de Litere). Intruna — Intr-una. potrivit principiului silabic. k’. [į] (In diftongi) sau [į] (In finalul unor forme. coaje. barcă etc. deoparte — de o parte. Reforma. magiun. i are valoarea [i]. Se scrie la singular mătucă. deşi In unele dialecte se pronunţă [mătuce. c are valorile k. In interiorul cuvintelor se scrie ea sau ia In funcţie de cum alternează cu e sau ie: seacă-seci. hangioaică. g a lui c. . é In funcţie de literele care urmează. schije. In conformitate cu care acelaşi cuvânt se poate scrie diferit In funcţie de accepţia care i se dă: cu iniţială mică. biată-biete.conjugarea I. dacă este folosit cu Inţelesul obişnuit. tăciune. Unele situaţii sunt reglementate prin aplicarea simultană a mai multe principii. geană — gene). piaţă-pieţe. piară-pieri. Estul. dar aceiaci la masculin plural. dinafară — din afară. revoluţie. silabic. păpuce.. Principiul sintactic impune delimitarea cuvintelor după sensul lor lexical şi după valoarea lor gramaticală: odată — o dată. reformă. chiriacă. facultate) şi cu iniţială majusculă dacă are o semnificaţie simbolică. urmate de e Inainte de a. la unele cuvinte (birjă.

particulare (reglează serii de fapte. deci fără defecte fiziologice. Ele stabilesc ce forme sunt corecte. ca sâsâiala. procopsi—pricopsi. piuneză— pioneză. Normele ortografice au un caracter prescriptiv categoric (In sensul că nu admit alt uz decât cel conform cu norma. care. respingând alte variante existente In uz.) şi de dicţiune (care presupune pronunţarea corectă din perspectiva adecvării la conţinutul de idei şi sentimente a enunţului). despera—dispera. cum ar fi scrierea şi pronunţarea după consoană. prin hotărâri academice. cârnat— cârnaţ. elaborate de specialişti (deci subiective). la nivelul unor serii mai extinse sau mai restrânse de fapte. bâlbâiala. cafeină—cofeină. Sunt norme preconizate prin deciziile unor instituţii. văita—văieta. flăcăiandru—flăcăuandru. b: Istanbul. chiorăi—ghiorăi. care nominalizează aceste fapte. Pe de altă parte. Normele cu enunţ (celelalte figurând numai ca articol de . normele sunt individuale (vezi excepţiile de la scrierea cu m Inainte de p. principiile ortografiei. In vederea asigurării unei exprimări cultivate. e drept de multe ori aceasta acceptând mai multe variante corecte). stabilind modul In care el reglementează aceste situaţii. maiou—maieu. nu pot funcţiona ca reguli concrete. fiind prea generale. avanpost. In sensul că prima este preferată ca recomandată. celelalte fiind numai acceptate: anghină—angină. carafă—garafă. Normele concretizează. Ortoepia trebuie distinsă de ortofonie (care Inseamnă pronunţare corectă din punct de vedere articulatoriu. a căror scriere o stabilesc prin directive enunţate. stabile şi funcţionale.) sau In perechi/grupuri de forme literare ierarhizate. Variantele de pronunţare se pot constitui In opoziţii ortoepic literar-neliterar/ hiperliterar (pâine—pâne. avanpremieră etc.). rostirea peltică etc. bergamot— pergamut. scrierii şi pronunţării. In cuvintele vechi oa sau ua. autonome principial faţă de normele lingvistice literare (de exemplu. Norma optează pentru principiul regent Intr-o situaţie sau alta. fără excepţii. corvadă— corvoadă. proră—provă. cum ar fi scrierea cu majusculă a numelor proprii). zbârli —zburli etc. fără ca această conduită să decurgă nemijlocit din evoluţia uzului literar). unitare. sau generale (stabilesc un mod de scriere şi de pronunţare caracteristic pentru o totalitate de fapte.Normele ortografice şi normele ortoepice sunt restricţii (imperative sau orientative) impuse. graseierea. prin faptul că urmăreşte conformitatea cu normele limbii literare. mărfar—marfar etc. sandvic—sandvici. In poziţii diferite se scrie â sau 1.

o ilustrare a .dicţionar) cuprind o directivă de scriere şi pronunţare.

3. . a%eza—a%ază. i (nu á/I): a) a In alternanţă cu e: %a—%ei. .men pot fi concordante. dar poate fi formulată şi prohibitiv (cum este cazul respingerii formelor de persoana I cu u la verbele apropiu. jărui). jindui. %ase—%esime. j: a) când este vorba de articolul feminin la nominativ-acuzativ singular: păpu%a. jecmăni. bandajasem. j In rădăcina cuvintelor se scrie şi se pronunţă a (nu ea). e (nu ă). stejar. pentru exemplificare. jale—jeli. găinu%a. câteva dintre normele ortografice şi ortoepice cele mai importante ale limbii române. %edea— %ade. u%a. 2. Fac excepţie unele cuvinte ca derivatele lui jar (jăratic. %atră (%ătrar). j: . mu%eţel. jertfi. lucram etc. prăjină. de exemplu). %anţ (%ănţuleţ). c) i: le%in. grija. De cele mai multe ori. %agă (%ăgalnic). plaja. b) când este sufix al infinitivului şi In formele de trecut ale verbelor de conjugarea I: bandaja. dar se pronunţă” (pentru cele discordante). Infăţi%a%i. b) a şi e fără să fie In alternanţă: a%a.se scrie” sau . Vocalele 1.ei (In cazul normelor generale) sau o nominalizare a faptelor la care se referă directiva (In cazul normelor particulare). %ir. directiva poate avea caracter descriptiv. Infăţi%am. mătu%a. %ină. Infăţi%at (ca lucra. Acestea pot avea rol pur indicator (se mărgineşte să arate care este scrierea-pronunţarea corectă) sau adaugă aspecte explicative şi circumstanţiale. Infăţi%a. bandajat. mi%el. Se scrie şi se pronunţă ă (nu e) după %. In%ela—In%ală. már%av. jaf— jefui. Alteori (modelele de flexiune. scrijeli. Intárziu etc. bandajam. vijelie. %arjă. Se scrie şi se pronunţă a (nu ea) după %.se scrie.).). mojic. După %. de%ela—de%ală. bandaja%i. rogojină. norma cuprinde o indicaţie pozitivă (precizează cum trebuie scris/pronunţat). jărăgui. %al (%ăluţ). Normele ortografice şi cele ortoepice referitoare la acelaşi feno. Infăţi %asem. Situaţiile se diferenţiază clar prin modul de formulare a regulii: . cum e cazul sunetelor notate diferit In situaţii diferite). discordante sau fără nici o legătură Intre ele. %apcă—%epci. jigărit.se scrie şi se pronunţă” (pentru cele concordante). Prezentăm. vraja.se pronunţă” (pentru cele fără legătură Intre ele.

u%ă.a) când este desinenţă a nominativ-acuzativului feminin singular: păpu%ă. vrajă. grijă. . plajă. mătu%ă.

. Sufixul gerunziului la conjugarea I se scrie şi se pronunţă cu á (nu cu i) Intotdeauna. cu excepţia cuvintelor compuse sudate In care al doilea cuvânt Incepe cu I: bineInţeles. In majoritatea cuvintelor neologice: incarna. Se scrie I (nu á) In poziţie iniţială sau finală: Inceput. 10.). Ingracă. investiţie. intitula. aceeaci.. repaus.b) când este sufix al verbelor de conjugarea I la indicativ prezent. est. iarăci. Se scrie á (nu I) In poziţie medială In toate cuvintele: hotărásem. incrusta. Insuci. feruginos. insufla. Se scriu şi se pronunţă i (nu e) cuvintele: distructiv. Se scrie şi se pronunţă i (nu I) la iniţială. aficánd. 7. Intái. bandajăm. eveniment. lucră etc. 4. eram etc. singuratic. persoana a III-a singular: Ingrăcăm.. evoluţie. semiIntuneric etc. faeton. 6. el. tentacul. jăratic. ecti. pronunţate [ieu. pántec. bandajă (ca adunăm. 8. ieste. persoana I plural sau a III-a singular şi plural (când nu se conjugă cu sufixul -ez) şi la perfect simplu. eră. cátuci. asilabic): acelaci. fasciculă. In schimb. plapumă. maestru. adaos (dar adăuga). atacă. electric. Se scriu şi se pronunţă cu e (nu cu ie) cuvintele: ferăstrău. ei. mánecă. adună etc. aeroport).(aerodinamic. j: Ingrăcánd. şi a cuvintelor derivate cu prefixe de la un cuvânt care Incepe cu I: neIncrezător. trimite. respectiv lucrăm. atacăm. 9. b) In elementul de compunere aero. marmură (dar marmorean).. pánă. dar se pronunţă [ie]: eu. In toate cuvintele. 13. ventricul. ieram]. ridicol (dar ridiculiza). nu [ie]: economie. Se scriu şi se pronunţă e (nu i) cuvintele: deforma (dar diform). Incăleca. Impeliţat. 5. se scrie şi se pronunţă u (nu o) In cuvintele: fascicul. investi (bani). sieci. máine. Intuneric. emisferă. Invercunat. incrimina. La sfârşitul unor pronume sau adjective pronominale şi adverbe compuse cu -ci se scrie -i şi se pronunţă [i] (scurt. Vocalele In hiat 1. este. epocă. Se scrie şi se pronunţă o (nu u) In cuvintele: matricolă (dar Inmatricula). inclusiv după c. exemplu etc. infiltra. 11. 12. trăgánd etc. aranjánd. Ingrăcă. iei. aceiaci. episod. iel. totuci. preIntámpina. emoţie. subInţeles etc. iecti. primăvăratic. In formele pronumelui personal şi ale verbului a fi care Incep cu e. vánt. dumeri. etapă. várI etc. e iniţial se pronunţă [e]. In majoritatea neologismelor. această literă se scrie e. oriIncotro. vers. vehicul. Se scrie şi se pronunţă a-e (nu a-ie): a) In cuvinte noi ca: aer. feronerie.

7.). c) In gerunziul verbelor de conjugarea I In -ia (două silabe): apropiind. coechipier. funcţiilor. d) la finala unor feminine invariabile ca: maree. Se scrie şi se pronunţă o-o (nu o): a) In neologisme ca: alcool. la Intâlnirea lui o din finala unui element cu o de la Inceputul elementului următor: microorganism. reedita. poezie. f) la formele de indicativ prezent pers. Se scrie şi se pronunţă i-i: a) la pl. miime. dar i-a In: oficia. pueril. a pustii. proeminent. scriind.ie mică”). crea (cream. ctiind. I şi a II-a sg. Inainte de articole: alifiile. ale unor verbe de conjugarea I. b) la Intâlnirea elementelor de compunere sau a prefixului cu rădăcina: ortoepie. cereale. la Intâlnirea finalei e şi a rădăcinii cu iniţiala e a sufixului gramatical: creez. b) In cuvinte compuse sau derivate cu prefixe. decaedru. agreat etc. vicia. Infiinţa. siluetă. onomatopee. agreabil. creezi. Se scrie şi se pronunţă e-a In cuvinte noi ca: agrea (agream.c) la Intâlnirea dintre formanţii unor cuvinte compuse sau derivate. canoe. să creeze. neexistent. Inmiind. substantivelor şi adjectivelor feminine In -ie (două silabe) şi al neutrelor In -iu. 6. In]unghia. ultraelegant. conctiincios. zootehnie. d) In cuvinte ca: fiindcă. să Inmiim. coerent. coopta. omagia. fiinţă. conctiinţă. poet. b) la Intâlnirea dintre formanţii unor cuvinte derivate sau compuse ca: needucat.). 4. duet. 2. precum şi al unor verbe neregulate: fiind. Inmiit). şi de conjunctiv prezent pers. bacalaureat. b) In formele care menţin sufixul -i din tema verbelor de tipul: a prii. să creez. creator. precum: contraexpertiză. trunchia.Ac. a se sfii (exemple: Inmii. real. coordona. auriile. viciilor. ctiinţă. coopera. reexaminare. creat etc. locţiitor. coexista. şi pl. feerie. muzee. a II-a şi a III-a sg. e) la pluralul unor neutre ca: licee. preelectoral. confluenţă. singular al unor substantive feminine ca: alee. alineat. Inmiici. viilor. cooperativă. . supraestima. noosferă. Se scrie şi se pronunţă e-e (nu e-ie): a) In cuvintele: gheenă. pustiire. creaţie. c) la N. idee. priinţă. coeziune. sfiiciune. Se scrie şi se pronunţă o-e (nu o-ie): a) In neologisme ca: boem. 5.. 3. zoologie. Se scrie şi se pronunţă u-e (nu u-ie): a) In neologisme ca afluent. ideal. iicoară (. coreeni. I sg.

statuetă. .

perpetue. amiază. miercuri. perpetuu. veghea.g’ dacă nu există alternanţă: maghiar. cojea. c) după labiale şi după k’. maramure%ean. găsească. 4. după consoane: bleojdi. Se scrie şi se pronunţă u-u In cuvintele: reziduu. faianţă. şi pl. biată. c) la indicativ prezent pers. I sg. (să) dezavuez. vacuum. Se scrie şi se pronunţă eo. gre %ească. atuuri etc. s. continue. păţea.b) In forma de genitiv-dativ sg. Se scrie şi se pronunţă ia (nu ea): a) la iniţială de cuvânt: iarnă. obiect. chiar. femeia. de tipul: (să) efectuez. urechea). impiegat. vuiet. verdeaţă. asiduu. dacă alternează cu ie: piatră (pietre). viezure. piersică. oaste (o%ti). ca: atuul. pleoscăi. mierlă. Se scrie şi se pronunţă ie (nu e): a) la Inceput de cuvânt şi de silabă. ale verbelor de conjugarea I cu sufix. joia. coniac. coafa. păţească (ca In citea. prăjeală. clujean. -ean. . cáteodată. pers. a adjectivelor feminine de tipul: ambigue. I şi a II-a sg. proiect. 5. precum şi după consoane: iederă. b) după consoane. pavoaza. găsea. unuia. k’. Se scrie oa dar se pronunţă [ua]: a) la iniţială de silabă. muntean. igluul. 2. z. fricoasă. coală. -ească: gre%eală. románească). Intemeiază. boier. a II-a sg. Se scrie şi se pronunţă ea (nu a): a) In sufixe verbale după %. vitejească (ca In acreală. şi a III-a sg. ţ. angoasă. vreodată se pronunţă cu diftong In tempo obişnuit şi cu hiat In tempo lent). iasă. Diftongi şi triftongi 1. balansoar. fermoar. 8. d) după consoane. când există alternanţă cu o: oameni (om). In general: băiat. tabuul. culoar. trezească. şi la conjunctiv prezent. ro%eaţă. g’: gre%ea. ie%ire. greier. -eaţă. deoparte. 3. aceluia. j. viaţă. continuu. fiare. deocamdată. asidue.. şi pl. ambiguu. aievea. ieftin. cu sau fără alternanţă cu o: boală. diavol. ghiaur. fără alternanţă cu ie In: abia. precum şi In formele de plural sau de singular articulate ale unor neutre terminate In u accentuat. trezea. b) la iniţială de silabă. iască. vasluian. (să) statuez etc. paspartuul. vreo (dar deodată. voalat. b) In sufixele: -eală. Indoială.

cuarţ. . trotuar. quasar.6. cuantă. Se scrie şi se pronunţă ua: a) după consoane. In neologisme ca: acuarelă. scuar. cuartet.

relicvă (dar: cvadrimotor şi cuadrimotor. fucsină. Se scrie şi se pronunţă s (nu %) In: musculatură. smarald. b) după tradiţie. kirilic). strangula. cvintet. cvartă şi cuartă). disertaţie. chermesă. azbest. când există alternanţă ua/uă: piua (piuă). dezminţi. %tachetă. cvadrat. poznă. Imbácsi. zlătar. trăsnite. smalţ. micsandră. fereastră. casnic. a noua. 1) la verbele de conjugarea a IV-a In sufixele verbale: gre%eai. Se scriu: chintal. trosni. grimasă. roua. Se scrie şi se pronunţă s (nu z) In: episod. sconcs. propriu. izlaz. %tecăr. beznă. Se scrie şi se pronunţă: eai. basma. itinerar. emistih). 8. umor. sesiune. razna. hieroglifă. musculos. obraznic. plesni. ecvestru. In catadicsi. paznic. %tanţă. cojeai. stofă (dar: %paclu. vacs. căzni. cvintă. zloată. sprint. sesiza. acvilă. igienă. frustra. elocvent. %piţ. 7. răzgándi. 3. gre %eau. lesne. dezlănţui. eterodox şi heterodox. himeră (dar: arţag. zmeu. Consoanele 1. 4. conclusiv. strat. spangă. hernie. prezbit. noua. Se scrie şi se pronunţă h In: halva. au) după consoane (š. hele %teu. corosiv (dar: bezmetic. 2. prismă. %tangă. azvárli). rucsac. %trand. Se scrie şi se pronunţă n In: cincantin. 6. zmeură. spicher. %palt. standard. smoală. traversa). expropria. 5. Se scrie şi se pronunţă cv In: acvariu. chirilic (nu quintal. conjunctură. contingent. măslină. ilar. glasvand. Se scrie şi se pronunţă r In: apropria. sfoară. oclusiv. oprobriu. delincvent (dar: corupt. In: cocs. adecvat. Se scrie cs (nu x): a) după etimon. Improprietări (dar repercusiune). pizmă. tocsin. proprietar. spalier. premisă. cojeau. hegemonie. aisberg. %trudel). cizmă. caznă. cazma. . %taif. stand. elicopter. stat (de plată). eteroclit şi heteroclit. ticsi. eau (nu ai. 7. ziua. dezbate. comics. cizmar.b) la iniţială de silabă. %tafetă. disident.

avanscenă). exces. escală. escortă.9. avangardă. pustnic. eschimos. várstnic (dar: ve%mánt. Se scrie şi se pronunţă s (nu x) In: escadră. astfel. exclude. jertfă. exclama. Se scrie şi se pronunţă t In: altceva. astmă. estradă (dar: excava. espadrilă. escalada. . optsprezece. avanpremieră. escadron. avanpost. extaz. escadrilă. extenua). escroc. 10. escapadă. expedia.

i-gi-e-nă. moţi-u-ne. deşi se pronunţă uală etc. fe-bru-a-ri-e. a-chi-e-sa. co-a-li-ţi-e. ho-lo-caust. iia (se scrie sfială. lobbism. nu studiează. a-cua-re-lă. nu studiăm. trun-chi-a. ma-chi-ave-lic. noi-mă. Despărţirea cuvintelor In silabe urmează pronunţarea literară. pauper. hobby. oase.co. Innoi. am-bi-gu-u. „Frumos!“). pianissimo. ais-berg. viaţă. aus-tru. po-em. că-i-na. grosso modo. cre-ea-ză. gai-ţă. Innobila. Innoda.u-te-ri-za. sunnism. Innăscut. Innopta. a-da-giu. croa-zi-e-ră. %i-fo-ni-er. Succesiuni de litere interzise In ortografia românească (chiar dacă acestea ar transcrie pronunţarea secvenţelor respective): ua la Inceput de cuvânt (se scrie oală. iea (se scrie studiază. e-cu-a-do-ri-an. cu-loar. na-i-vi-ta-te. ro-uă. nu sfiială). sau pentru scopuri expresive („Plea-că!“. Innămoli. interregional. boccacesc. ve-nea. coa-for. mais-tru. e-mail. loggia. kilogrammetru. Orice segment rezultat din despărţirea In silabe trebuie să conţină cel puţin o vocală plenisonă. . jun-ghi-a. po-ia-nă. co-niac. In limba română. fu-ri-oa-să. Grupurile vocalice: a) vocalele In hiat se despart In silabe diferite: a-er. fii-că. mezzo-soprană. addenda. bi-o-log. calcio vecchio. ur-soai-că. glau-com. transsiberian. porttabac. cre-deai. posttraumatic. a-diacent. la-i-ci-za. Inapoi). loess. ca-i-să. c) semivocala Intre două vocale trece la silaba care urmează: oaie. %ti-ind. Innegura. mi-cro-zo-a-re. b) diftongii şi triftongii se grupează In aceeaşi silabă: faimă.11. cu unele amendamente de natură morfologică.). fias. Inota. răssemăna. ge-o-gra-fi-e. strámţi). nu vieaţă). mass-media. Se scriu cu consoană dublă unele cuvinte preluate etimologic şi derivatele şi compusele la care consoanele de contact Intre formanţi sunt identice: gauss. luddism. watt. Innărăvi. larghetto. gă-i-tan. Se realizează la sfârşitul rândului. ve-ne-zu-eli-an. piu-ne-ză. oaie. allegro. oameni. voa-la. studie. ghei-zer. im-pie-gat. Consoanele intervocalice: d) o consoană intervocalică trece la silaba care urmează: a-ră. Inainte. a-da-gi-o. Innora (dar: Ineca. ca. iă (se scrie studiem. ad litteram. o silabă poate cuprinde minimum un sunet (i-e) şi maximum şapte sunete (strámbi. studiă).

sea-mă. e) două consoane intervocalice trec. pu%-la-ma. braz-dă. di-baci. cealaltă la silaba care urmează: ar-mă. . plim-bă. prima la silaba anterioară. bar-că. tur-lă. ca-să. e-cher. vi-nă. vaccin. iz-laz. mij-loc. pás-lă. ve-ghea.

mon-stru. sin-op-tic. Despărţirile l-a. folc-lor. arc-tic. f. de-scri-e. linia de pauză. Cratima (sau liniuţa de unire) (-) marchează pronunţarea Impreună a două cuvinte alăturate. iar celelalte trec la silaba care urmează: as-tro-nomi-e. d. Cuvintele conjuncte care formează silabă comună nu se despart la capăt de rând. nesta. pan-op-tic. ja-vră. Cuvintele compuse şi cuvintele derivate se despart ţinânduse seama de elementele lor de compunere: drept-unghi. ‘ 90. primele două trec la silaba anterioară. dec-a-tlon. iar cealaltă trece la silaba care urmează: sculp-tu-ră. h.rob. află. e-li-co-pter. i-a. punctul. stm. g. nevr-al-gic. ndv (a se observa că fiecare conţine minimum două oclusive alăturate). o-hra-nă. gen-til-om. dacă Intre cratime nu există minimum o vocală. p. rct. nct. a-mne-zi-e. le-uc-e-mi-e. ‘neaţa (bună dimineaţa). cu-pru. in-stinc-tiv. In limba română sunt folosite cu această funcţie: apostroful. de-linc-vent. v şi r sau l trec integral la silaba următoare: ta-blă. an-ti-sta-tal. a-gri-că. sand-vic. bara. ncţ. c. ex-a-cer-ba. sa-vant-lác. an-es-te-zi-e. sub-li-ni-a. a-cru. te-le-scop. ant-arc-tic. sau pentru scurtarea unor secvenţe foarte frecvent folosite) a unor sunete (silabe) dintr-un cuvânt sau a unor cifre din notaţia unui an: ‘mneata (dumneata). somp-tu-os. Semnele ortografice sunt semne cu ajutorul cărora se consemnează In scris aplicarea unor norme ortografice. h) In grupurile de consoane lpt. a-gnos-tic. ncc. dom‘le (domnule). iar alteori numai cu alipirea unor cuvinte reduse fonetic la cuvântul Invecinat sau cu inversarea . func-ţi-e. neglijentă. a-tle-tism. sfinc-cii. mpt. pán‘la (pánă la). banc-rut. In-ă-cri. bin-o-clu. rtf. jert-fă. g) când sunt trei sau mai multe consoane alăturate.f) grupurile formate dintr-una din consoanele b. pro-scri-e. prima trece la silaba anterioară.bil. ca-dru. Apostroful (‘) marchează grafic Inlăturarea Intâmplătoare (de regulă In vorbirea grăbită. herma-fro-dit. seta-ve-raj. cu elidarea vocalei din finalul primului cuvânt sau a vocalei de la Inceputul celui de-al doilea. am-plu. bi-o-sfe-ră. ori cu transformarea lor In diftong sau triftong. In-tr-o sunt greşite. i) In unele neologisme tăietura grupului de patru sau cinci consoane se face după consoana a doua: ang-strom. cratima. chint-esen-ţă. ana-e. t. ast-mă. ncv. să-mi.

.unor forme gramaticale analitice: s-a (se+a) văzut. m-ac (mă-ac) duce.

show-ul. = număr). când cuprind şi fragmente de cuvinte (RENEL = Regia Naţională pentru Energie Electrică). Punctul (. Nu se pune punct: după abrevieri formate din iniţiala unui cuvânt şi finala lui vocalică (cca = circa. In care cuprinde blancul (sau pauza albă). după unele abre. vorba-i. l-am. C = carbon. Cu excepţia apostrofului. se-nţelege (se Inţelege). Bara (I) ca semn ortografic se foloseşte In abrevierea unor formule distributive (km/h. Cratima se foloseşte şi la: despărţirea cuvintelor In silabe (mă-sa).zionale sau la articularea ori flexiunea unor neologisme neadaptate limbii române: CFR-ist. v. cu alte funcţii. d-ta = dumneata). de-ar putea. prin convenţie ortografică.c. majuscula şi logograma (abrevierile prin iniţiale. la derivate oca. m/s) sau a prefixului contra-(c/val = contravaloarea). Recentul Dicţionar ortografic la limbii románe (1993) introduce şi noţiunea de mărci ortografice. id. mi-a zis. denumirile literelor din alfabet. etc.Intr-un (Intru+ un). . succesiunile de litere care reproduc cuvântul ca obiect de referinţă: de este prepoziţie).). ţi-i dă. sud-vest—nord-est. dă-i-o. nr. părándu-nise. x.vieri oficiale şi simboluri ştiinţifice (E = est. = anul curent. cm = centimetru). site-uri. pentru a-i spune. = idem. fireşte. după componentele cuvintelor compuse din iniţiale. dar. de-a curmezicul.) ca semn ortografic se foloseşte In abrevieri formate din inţialele cuvintelor (a.U. duce-se-vor. mulţi-s. la scrierea unor cuvinte compuse sau derivate (prim-ministru. galben-auriu).N. las-o (lasă+o). Linia de pauză (—) ca semn ortografic marchează scrierea unor cuvinte compuse care au cel puţin un termen compus deja: americano—sud-coreean. semnele menţionate servesc şi ca semne de punctuaţie. spus-a. y). w. face-li-se-va. = vezi) sau In unele abrevieri tradiţionale (dr. q. parc-aud (parcă aud). = doctor. ex-senator. n = număr Intreg. = etcetera. nu-i bine. literele folosite numai In cuvinte ale vorbirii cultivate (k. Substantivele compuse din literele iniţiale pot fi scrise cu sau fără punct după fiecare componentă (ONU sau O. Scrierea cu majusculă Literele mari (majusculele) au In principiu aceleaşi valori fonetice cu literele mici (minusculele).

.transmit şi alte informaţii faţă de acestea. Aceste informaţii pot fi de natură lexicală (valoarea semantică de individualizare a numelor proprii. spre deosebire de valoarea de generalizare a numelor comune.

Alah. de exemplu genul personal). Marcarea Inceputului unei comunicări prin majusculă se referă la următoarele situaţii: 1) primul cuvânt al unui text. Halima şi halima. pastorala şi Pastorala.a se vedea diferenţa dintre creangă şi Creangă. după punct. 6) cu intenţii stilistice (. Marcarea numelor proprii prin majusculă necesită următoarele precizări: 1.cipial valorile majusculelor sunt clare. Buda. 5) la primul cuvânt al unui vers (dacă autorul nu a scris altfel). Dacă prin. după celelalte semne menţionate se scrie cu majusculă când e vorba de o nouă comunicare. renactere şi Renactere. bucteni şi Bucteni. b) mitologice şi religioase (Jupiter. puncte de suspensie sau două puncte (obligativitatea majusculei este numai după punct. Moise. nume de personaje literare umane: Gheorghe. Vidra. Indeplinită de majuscule).. Păstorel. semnul exclamării. cu tot ce presupune această distincţie. stilistică (sublinierea emfatică a unor cuvinte). marcată printr-o pauză mai mare. Zeus. deşi după formula de adresare se pune virgulă (Domnule Ministru. Gemenii). pseudonime şi porecle.). . Pămántul. lehova. Subsemnatul. 2) primul cuvânt al unui titlu. iar In cazul celor două puncte trebuie ca acestea să introducă o vorbire directă neanunţată de autorul acesteia). Luceafărul. apus şi Apus. Se scriu cu iniţială majusculă toate numele proprii simple sau compuse cu termeni sudaţi: a) de persoane (prenume. Balanţa. pe de o parte. 3) primul cuvânt al formulei de adresare a unei scrisori (Domnule Ministru) şi primul cuvânt al textului care urmează după adresare. Dumnezeu. Christos). morfologică (substantive comune— substantive proprii. c) de animale (Grivei. Soarele. Joiana. Damasc şi damasc. pe de altă parte). nu de continuarea ideii precedente. Luna. 4) primul cuvânt al propoziţiilor şi al frazelor independente din cuprinsul unui text. d) de aştri şi de constelaţii (Casiopeea. Nababul. nume de familie. sintactică (funcţia de delimitare a unor comunicări lingvistice. balanţă şi Balanţă. Uranus.M-am Intálnit cu larna la Predeal”). semnul Intrebării. Gerilă). deci de o nouă idee. Murgu). Păcală şi păcală.. Popescu. folosirea acestora In diverse situaţii necesită cunoaşterea unor norme detaliate. arctic şi Arctic. şi dintre Diesel şi diesel.

Renacterea. . Comuna).e) de evenimente istorice (Reforma.

Cotroceni. dacă nu se află pe primul loc) când sunt: nume de persoane şi de personaje literare (Ion Creangă. Pastorala). rege. un harpagon. Telecolor. o odisee). duminică. sud. Golden. denumirile . Romarta. h) numele obiectelor de Invăţământ: matematică. instituţii. doctor. prepoziţii. j) de mărci de produse industriale (Arctic. mercedes. Pacte. coulomb. g) numele lunilor şi ale zilelor săptămânii: ianuarie. conjuncţii. miazăzi. capitalismul. d) termeni generici pentru organe şi organizaţii de stat şi politice. b) numele punctelor cardinale: est. g) geografice şi teritorial-administrative (Bucurecti. vine de la facultate. paleozoicul. Tractorul. Getica. politice şi militare. Dol]). Numele proprii formate din mai mulţi termeni se scriu: a) cu iniţială majusculă la toţi termenii (cu excepţia cuvintelor ajutătoare: articole. Sussex. Ateneul. general. Volvo). precedinte. ùtefan cel Mare. c) denumirile funcţiilor de stat. naţionale şi internaţionale. primar. apus. hertz. nume proprii mitologice şi religioase (Amon-Ra. h) de sărbători calendaristice. când nu denumesc entitatea dată: membrii guvernului. Everest. ]oi. York. Olt. Clocca-cu-Pui). titlurile şi gradele ştiinţifice şi didactice: senator. cah. occident. Senatul. american. politice. havană. Impărat. ohm. nume proprii de animale (Rilă-Iepurilă. firme. Intreprinderi. voievod. Steaua-Polară. conferenţiar. Toulouse. Cel-de-Sus). Ramadan). Románia. merge la firmă. artistice (Adevărul. Bucegi. specii. 3.f) de organe şi organizaţii de stat. Constantin Rădulescu-Motru. f) numele de popoare: román. Riţa-Veveriţa). varietăţi etc. 2. zoologie. Rompress. de Intreprinderi. martie. Sony. firme (Bundestag. instituţii. Bazna. numele de aştri şi de constelaţii (Luceafărul-de-Dimineaţă. prefect. de animale sau de plante (Pinzgau. k) de rase. Vulcan. Nu se scriu cu iniţială majusculă: a) nume comune provenite din nume proprii (ford. e) denumirile epocilor istorice şi geologice care nu au semnificaţia unor evenimente: antichitatea. Franţa. naţionale şi internaţionale (Crăciun. bulgar. i) de publicaţii periodice. francez. Coleus). de opere literare. Moromeţii. Aurora). Albă-caZăpada). religioase. ştiinţifice. feudalismul. chimie. Parlamentul. un mecena.

.de evenimente istorice (Conferinţa ONU pentru Dreptul Mării. naţionale şi internaţionale. denumirile organelor şi organizaţiilor de stat şi politice. Unirea Principatelor. Al X-lea Congres Internaţional al Lingvictilor).

Piatra-0lt).mentelor oficiale. Muntele de Sare. titlurile onorifice. Macul ro%u (pudră). chimice etc. A. Adunarea Naţională Franceză. bulevard. Republica Moldova). Caragiale. Sub Cetate. E. religioase. ùt.. Al. P. de animale şi plante (Marele alb. care cuprind un termen generic: baltă. Tu%nad-Băi. C. Scrierea abrevierilor cu majusculă se face când: a) sunt abrevieri cu caracter internaţional (N. denumirile docu.. de nume de personalităţi. După Deal). Biblioteca Centrală Universitară. Bulevardul Armata Poporului. instituţiilor şi firmelor (Serviciul Roman de Informaţii. Institutul de Lingvistică. S. Amintiri din copilărie. Romania liberă. denumirile mărcilor de produse industriale: Flori de camp (săpun). Maiestăţile lor imperiale). termenul generic aşezat pe termenul secund sau Intreaga formaţie denumeşte altă realitate decât termenul compus (Balta Brăilei. Ziua Victoriei. de Intreprinderi (N. Poiana Bra%ov. C.. urmat de unul sau mai multe substantive In genitiv. denumirile sărbătorilor calendaristice. de un numeral cardinal. deal. ca In Columna lui Traian): formulele de politeţe (Domnia voastră. Măria ta. b) abrevierile numelor de puncte cardinale. care cuprind pe locul al doilea un termen de identificare (PucheniiMo%neni.ale Intreprinderilor. speciilor etc.. Excelenţa sa.A. numele ordinelor şi ale medaliilor de stat (0rdinul Mihai Viteazul.. simboluri (matematice.N. Plafar). Iosif. 0. unor unităţi de măsură..C. L.).). c) formulele de politeţe abreviate (D-ei). Bulevardul 1848. Eforie-Nord). piaţă etc. de prepoziţie + substantiv...E. Balta Mare. 0.L. G. ale operelor literare.S. de adjective. 0. numele edificiilor şi ale monumentelor (Sala sporturilor. Noua Zeelandă). ùcoala Centrală de Fete).B. artistice şi ştiinţifice (Convorbiri literare. Alteţa sa. Regulamentul organic). naţionale şi internaţionale (Legea Invăţămantului.. Schimbarea la Faţă).. care cuprind nume generic precedat de un cuvânt de legătură (Sub Arini. Cornul-caprei). d) abrevierile numelor de Intreprinderi şi instituţii formate din . naţionale şi internaţionale (Anul Nou. lac. Monumentul aviatorilor). Marea Britanie. titlurile publicaţiilor periodice. care cuprind denumirea oficială a statelor (Statele Unite ale Americii. numele proprii ale raselor. b) cu iniţială majusculă numai la primul termen (dacă ceilalţi termeni nu sunt substantive proprii Incorporate. Curtea de Conturi.U. Legiunea de 0noare). de ţări. I. Hz. SlănicMoldova. numele geografice şi teritorial-administrative (care nu cuprind termeni generici — Curtea de Arge%.. 0 scrisoare pierdută).U..

.iniţiale şi din fragmente ale termenilor componenţi (majuscula poate fi la iniţială sau la toate literele componente: Adas sau ADAS).

tradiţia scrierii lor. Camil Ressu. Eugeniu Sperantia. Mălăecti. Shakespeare. Mickiewicz. Kazan. Jacques Byck. Isac Peltz. Okinawa. Scrierea numelor proprii româneşti şi străine Normele privind notarea prin litere şi succesiuni de litere a sunetelor se aplică şi In cazul numelor proprii. Theodor Palady. Bruxelles. C. Dimitrie Ollănescu. Maria Filotti. Amman. Hugo. 3) numele proprii străine din ţările care folosesc alfabetul latin se scriu şi se pronunţă ca In limba de origine: Bordeaux. 5) numele proprii din ţările care folosesc alte caractere sau sisteme de scriere decât alfabetele latin şi slav se scriu conform cu transcrierea internaţională cu litere latine stabilită de statele respective: Beijing (se acceptă şi Pekin). Páráu Mare. New Delhi. Suceava). Racine. Constantin Jiquidi. Anton Pann. Mihail Kogălniceanu. Iaşi). dar Mihăiecti. Christian Tell. 6) numele proprii cunoscute şi folosite de . dar Gruieni. Erbiceni. dar Párául Mare. Nicolae Tonitza. Anghel Saligny. sistemele diferite care au fost impuse In plan public fac ca ele să prezinte numeroase neregularităţi: 1) unele toponime româneşti sunt scrise. New York. 2) unele nume de personalităţi se scriu conform dorinţei purtătorilor lor. altfel decât se recomandă pentru numele comune: Ciacova şi Giarmata. Goethe. Ovid Densusianu. Bassarabescu. Ion Pillat. dar Izvorul Oltului. Matei Millo. Al. Alecu Russo. Rosetti. Mhz). Nicolae Kretzulescu. Quito. Ioan A. Brăecti (In Buzău. faţă de Geamăna. Turgheniev. Vasile Párvan.e) abrevierile unităţilor de măsură pot avea In forma abreviată o literă majusculă internă când al doilea termen component se prescurtează cu literă mare (kW. Constantin Mille. 4) numele proprii din ţările care folosesc alfabetul chirilic se scriu după normele de transliterare stabilite de DOOM: Baku. dar Brăiecti (In Botoşani. Tolstoi. Nicolae Quintescu. Philippide. chiar dacă se Incalcă normele actuale privind raportul dintre grafeme şi sunete: Florian Aaron. Luigi Cazzavillan. Cezar Bolliac. Bogdan Petriceicu Hasdeu. Ecanca. Izvoru Murecului. Dimitrie Kiriac. Marrakesh. potrivit standardizării geografice (nepusă Insă de acord cu normele ortografice). Alexandru Macedonski. Cernácevski. Mihăecti. Costache Negruzzi. Cueni.A. Dumitru Ghiaţă. Cinghiia. Vasile Alecsandri. Celeabinsk. Agatha Bársescu. mA. München. Iuliu Zanne. Caracterul de entităţi individuale (uneori de unicate) al acestora. ùcedrin. George Tattarescu. Nicolae Kalinderu. Carol Popp Szatmary. dar Mălăiecti. Constantin Bráncuci.

multă vreme la noi. se scriu potrivit . care s-au adaptat fonetic limbii române.

= antemeridian. V = vest. ib. = ibidem (. ibid. Florenţa (Firenze). S = sud. Nipru (Dnepr). = arhitect. Atena (Athinai). d-voastră = dumneavoastră. Tipologie 1. = sergent. = capitol. = ediţia.a. c.m.d. d-lor = dumnealor. Loara (Loire).. Bitolia (Bitola). ing. = idem (. c) abrevierile pronumelor şi formulelor de politeţe: d-ei = dumneaei. fasc. mr. N-V = nord-vest..acestei tradiţii. dna = doamna. dra =domnicoara. = ci aca mai departe. prof.S.n. serg. plut. N-E = nord-est. = post-scriptum. d-sa = dumneasa. cos. Moscova (Moskva). = colonel. = Inainte de era noastră.. Marsilia (Marseille). id. = conferenţiar. Tamisa (Thames).B. D-ei = Domnia ei. = ci altele. = locotenent. = fascicula. . Londra (London). N = nord. Viena (Wien). ms. D-lor = Domniile lor. S-E = sud-est. Creta (Kriti). Belgrad (Beograd). fig. conf. d) abrevierile punctelor cardinale: E = est. etc. m. de profesii ai de grade militare: acad. ed. Sena (Seine). d-lui = dumnealui. = plutonier. =postmeridian. = articol. Dv. Varcovia (Warszawa). = coseaua. = bulevardul. = loco citato. gen. b) abrevierile titlurilor academice. Scoplie (Skopje).m.. slav sau alte alfabete ori sisteme de scriere: Copenhaga (faţă de numele originar Copenhavn). Lisabona (Lisboa). Rhein).acelaai autor”). = etcetera.a. col. = maior. = Domnia voastră. = era noastră. e. D-ta = Domnia ta. d. cf. Abrevieri grafice sunt substantivele prescurtate ale unui cuvânt sau ale unei succesiuni de cuvinte care se citesc ca ai cum ar fi Intregi: a) abrevierile de cuvinte şi de formule uzuale de felul: a. = profesor. = confer (. dv. str.a. = inginer.. Abrevierile. = după amiază. = strada. dvs. Ohrida (Ohrid). P. cit. loc. p. = coloana. = numărul. c. e) abrevieri de indicaţii bibliografice: art. = doctor.n. = general. = nota bene. d-ta = dumneata. art. I. S-V = sud-vest. col. = figura. lt.e. cit.compară”). Dvs. Plevna (Pleven). D-lui = Domnia lui.. Praga (Praha). cap.In acelaai loc”). bd. = articol citat.. D-sa = Domnia sa. Rin (Rhin. Salonic (Thessaloniki). cpt. nr. indiferent dacă ţara din care provin foloseate alfabet latin. N. d. dl = domnul. arh. Alexandria (El IskandarIya). = academician. dr. = căpitan.

= manuscrisul, n. = nota, obs. = observaţie, op. cit. = opus o citatum (,opera citată”), p., pag. = pagina, r. = rándul, r = recto, o s.v. = sub voce, t. = tomul, urm. = următoarele, v. = vezi, v = verso, vol. = volumul;

f) abrevierile unităţilor de măsură: cg = centigram, cl = centilitru, cm = centimetru, dal = decalitru, dam = decametru, dg = decigram, dl = decilitru, dm = decimetru, g, gr = gram, gf =gramforţă, h = oră, ha = hectar, hg = hectogram, hl = hectolitru, hm = hectometru, kg = kilogram, kl = kilolitru, km = kilometru, kt = kilotonă, l = litru, m = metru, mg = miligram, ml = mililitru, mm = milimetru, t = tonă, A = amper, C = coulomb, F = farad, G, Gs = gauss, Hz = hertz, J = joule, V = volt, W = watt, Wb = weber, Mhz = megahertz, MW = megawat, VA = volt-amper; g) simboluri chimice, matematice, fizice: Al = aluminiu, Ba = bariu, C = carbon, Cl = clor, H = hidrogen, He = heliu, Mg = magneziu, O = oxigen, h = Inălţime, F = forţă, l = lăţime, L = lungime, m = masă, n = număr Intreg, s = spaţiu, t = timp, v = viteză, cos = cosinus, cosec = cosecantă, cot = cotangentă, sec =secantă, sin = sinus, tg =tangentă. Abrevieri grafice (In scris) şi verbale (In rostire): a) unele abrevieri de nume de personalităţi (In exprimarea nepretenţioasă): I.L. (i le) Caragiale, ‘t.O. (ate o) Iosif; b) abrevierile unor nume de ţări: SUA (sua); c) unele abrevieri cu circulaţie Inchisă: SCL (se ce le); d) simbolurile ai abrevierile de funcţii matematice ai fizice: sin (sin), s=v.t. (spaţiu egal viteză ori timp sau es egal ve ori te); e) cuvinte compuse abreviate: CFR (cefere), CEC (cec), ONU (onu), Rompress (Rompres), SRI (se re i), Plafar (plafar). Scrierea abrevierilor 1. Cu majusculă sau cu minusculă (vezi capitolul privind scrierea cu majusculă); 2. Semne de punctuaţie folosite In abreviere: a) Punctul: când abrevierea este formată din litera sau literele iniţiale pentru termeni curenţi referitori la timp: a.c., l.c., a.m., p.m., min., sec.(secundă), sec. (secol), mil., I.e.n., I. Chr., e.n., d. Chr.; abrevierea lunilor anului: ian., febr., mart., apr., iun., iul., aug., sept., oct., nov. sau n., dec.; termeni de adresare sau de referire la persoane: d. = domnul, Onor. = onoratul(ui), onorata(ei), M.S. = Maiestatea sa, P.S.S. = Preasfinţia sa, Sf. = Sfántul, Sfánta; nume de profesii: agr. = agronom, ec. = economist; titluri atiinţifice: acad. = academician, dr. = doctor; termeni folosiţi In indicaţii bibliografice: art. = articolul, cit. = citat(ă), pp. = paginile, tab. = tabelul; termeni folosiţi In adrese ai In scrisori: ap. = apartamentul, bl. = blocul, com. = comuna, dest.

=

h = oră. ASIROM. ‘89.-col. exp. prenume de bărbaţi (cele de femei nu se abreviază): A. Fe = fier.S. (Paraschivescu). (ONU). (dar ai SUA). Ah = amper-oră. ACIN. (CFR).. b) Cratima: In abrevierile unor compuse scrise cu cratimă: N-E = nord-est. CL. Fl.T.Q. amper. red. N-V = nord-vest. ROMPRESS. a = ar. abrevierile literale (formate din iniţiala fiecărui termen component sau a celor consideraţi de bază.H (ACTH)..K. jr = junior).H. Rh... numele de localităţi (cu excepţia primului termen din unele substantive compuse: Sf. = scara. RENEL. prenumele feminine. numele judeţelor: CJ.D. I.S. nr.Z.C. Gheorghe. In abrevierile compuselor scrise cu blanc: D-sa = Domnia sa. (CEC).R.-%ef = redactor-%ef. str.S.. d-ei = dumneaei. A.N. L. O.S. S. Tr. = numărul curent.-Jiu.-Severin). BCR = becere. O.destinatar. = locotenent-colonel. = judeţul. Au = aur. d) Bară şi punct: c/val = contravaloare. B.. ROMARTA. = strada.U. e) Apostrof: In scrierea prescurtată a anilor: ‘99. = numărul. diverse: TV. K. dl = decilitru. de grade militare): ec. c) Punct şi cratimă: In abrevierile compuse scrise cu cratimă (nume de profesii. DJ. = expeditor. diverse: S. partide sau alianţe politice: M. = economist-contabil. (USD). CP = cal-putere. (OZN).R.I. sc. M.O. lt.C. In abrevierile termenilor medicali: pH.R. Tg. instituţii. jud. cu accent pe ultima iniţială. O. (Popescu). (VSH). U. S-E = sud-est. ADN. TVR. Interdicţii pentru abrevieri: numele de familie. D. de felul: CFR = cefere. TBC. d-voastră = dumneavoastră. N. dnei = doamnei. dlor = domnilor. In abrevierile compuselor sudate: d-lui = dumnealui. Citirea (pronunţarea) abrevierilor: a) Se citesc alfabetic.semnătura sa”). drei = domni%oarei..-cont. D-voastră = Domnia voastră. cca = circa. = intrarea. G. C. Ag = argint. când se abreviază termeni atiinţifici (indiferent de modul abrevierii): A = arie. nume de ţări: S. crt..F. ‘907. SS (= sua subscriptione . nume de societăţi. (dar ai MI). S-V = sud-vest. GH.O.N. V. C. SRI = .. nr. = loc de %tampilă. D. grade militare: gral = general. V. intr. CV. UEFA.. = compania.E. termeni atiinţifici: A. f) Fără semne ortografice: când abrevierea cuprinde litera finală a cuvântului simplu abreviat (termeni de adresare: dl = domnul. Al. cal = calorie. termeni de referinţă In acte oficiale: co. numele punctelor cardinale: E. U. când abrevierea este formată din litere iniţiale ai segmente iniţiale de cuvânt sau din fragmente de cuvinte: TAROM.

serei. S. = serele).L.R. .

maistru. Islam. nestrămutat. micsandră. februarie. tuslama. ignora. Despărţiţi In silabe cuvintele ai grupurile de cuvinte următoare ai precizaţi regulile. abrevieri formate numai din fragmente ale termenilor componenţi sau din abrevieri ai cuvinte Intregi (Plafar. mausoleu. cinemascop. transeuropean. vinietă. borma%ină. agnostic. deocamdată. anafură. Balaci. piuneză. autopsie. Indeajuns. necropsie. funcţie. troiţă. angora. calcar. ONU = onu. Bankcoop). Neajlov. Bogota. afin. retroactiv. fiică. deodată. bacilemie. budoar. transcrie. cá%lă. voalat. gua%ă. UEFA = uefa. biopsie. binoclu. oceanografie. studio. austru. oligantropie. ceasla. comedie. companie. cais. dintr-un. toasta. vreodată. linc%ii. văzándu-l. preempţiune. gheizer. elicopter. mijloc. Russo. monstru. diacon. fiasco. ioniu. geografie. adoptare. diavol. pu%lama. unghieră. Intr-un. agri%ă. dezechilibru. aripă. Puneţi accentul corect pe următoarele cuvinte: abaţie. abia. teslă. apendice. transilvan. voiager. adulter. umlaut. chiasm. leoaică. beatifica. batisferă. Rompress. acvilă. anaforă. inaugura. con %tiinţă. Ucraina. somnambul. . exploata. chintesenţă. anost.b) Se citesc fonetic sau mixt unele abrevieri literale: CEC = cec. alo. corector. leucemie. c) Se citesc fonetic: abrevierile formate din iniţiale ai fragmente ale termenilor componenţi (ASIROM. yorkian. ducándu-se. obiectiv. bitum. conductor. deopotrivă. avarie. anafora. laureat. subiect. bacalaureat. coafa. Boston. panoptic. monogramă. TAROM). optsprezece. lornietă. caracter. copii. bojdeucă. silicios. abstract. mi-au adus. Buenos Aires. angstrom. 2. colos. subestima. ace%tia. emailare. sufleor. inaniţie. babord. bariton. patinoar. ghei%ă. Budapesta. fiinţă. impiegat. Indeaproape. adagio. junghiere. automat. clarobscur. anestezie. %a%lác. inegal. Bombay. antarctic. totdeauna. adumbri. pauper. agora. gaudeamus. continuu. bancrută. uruguayan. antic. acvilă. aghiotant. voievod. autumnal. poliomielită. colonie. Alexandria. trotuar. gentilom. textual. Aplicaţii cu rol evaluativ 1. crocant. excepţiile ai restricţiile de care aţi ţinut seama In fiecare caz: acră. Bangkok. barem. banjo. jertfelnic. ibidem. acolo. beucă. măslină. crater. despre. maslu. aisberg. co%averaj. Erza. baclava. ceaslov. Ancara. riesling. holocaust. %ifonier. anafilactic. copiii. sanctitate. adagiu. jaguar. Beijing. anatemă. ghionoaie. absorbţie. butelie. bismut. fortissimo. cislă.

cetină. cais. Cupidon. du%man. Copenhaga. chivot. domino. . Caragea. colaps. director.

premisă/premiză. conclusiv/concluziv. afluent/afluient. penurie. neutru. fief. Peru. Hiperion. zapis. godin. cazma/casma. desfinţa/ desfiinţa. statue/statuie. chirilic/kirilic/cirilic. Pelaghia. intim. honved. grepfrut. Govora. Ulan Bator. Zagreb. profesor. vatman. creezi/creiezi. firav. glaucom. matur. osana. ketchup. Ucraina. mafie. 3. ibidem. Media%. Lugoj. %ătrar/ %etrar. %a/%ea. seif. jilav. santal. tranzistor. palie. libido. Pekin. ion. protector. caznic/casnic. măestru/măiestru. halima. agrează/agreează. passim. superfluu. hatman. factor. editor. Incolo. balansoar/balansor. incrimina/ Incrimina. auricul/auricol. coroziv/corosiv. găinu%ă/ găinu%e. Papahagi. aceea%i/aceia%i. vehicol/vehicul. cismar/ cizmar. abraziv/abrasiv. unic. hachiţă. mijloc. a apropia/ apropria. cuno%tinţă/cuno%tiinţă. basma/bazma. despot. sipet. chermesă/ chermeză. miri%te. plajă/plaje. %ănţuleţ/%enţuleţ. malaga. adaus/ adaos. sanguin/sangvin. erbar/ierbar. suburbie. uric. duminică. Dobrogea. onix. ginga%. Nicodim. angajem/angajăm. ridicol/ridicul. erbicid/ierbicid. fascicul/fasciculă/ fascicol/fascicolă. rabin. iară%/iară %i. Macao. In%ela/In%ăla. simbol. maistru. incasa/Incasa. tergal. u%ă/ u%e. con%tiinţă/con%tinţă. sever. contor/contoar. Infăţi%ăm/Infăţi%em. translator. să creeze/să creieze. repaus/ repaos. scrutin. Haţeg. trăznet/ trăsnet. proprietar/propietar. %etrărie/%ătrărie. statuetă/statuietă. recuno%tinţă/recuno%tiinţă. rector. matriculă/matricolă. %ăluţ/%eluţ. ostrov. ferigă. efectuez/efectuiez. junior. sinecdocă. lingual/lingval. . jălui/jelui. asidue/asiduie. tanagra. Subliniaţi formele corecte ai motivaţi-vă opţiunea: a%ază/a%ează. Russo. maur. radar. vestibul. prevedere. chintesenţă/chintezenţă. repercursiune/ repercusiune. duet/duiet. jeratic/jăratic. alva/halva. contribuie/contribue. %ăgalnic/%egalnic. Incotro. lingav. oprobiu/oprobriu. creem/creăm. acuarelă/acoarelă. Incarna/incarna/Incărna. epitrop. ţarină. ghei%ă. cvintet/quintet. satiră. episcop. sesiune/seziune. marmură/ marmoră. constituie/constitue. osmoză/ osmosă. vermut. coaje/coajă. valvulă. nubilă. propriu/propiu. lectică. dafin. situez/situiez. ocniţă. deunăzi. alee/aleie. regizor.diaspora. rucsac. trafic. revizor. Miron. Intrevedere. exagon/hexagon. Inconjur. tombolă. troiţă. motrice. splendid. erbivor/ ierbivor. Incrusta/incrusta. cismă/cizmă. fică/fiică. atribue/ atribuie. mizer. prismă/prizmă. In%tinţa/In%tiinţa. destructiv/distructiv. frustra/ frusta. infiltra/Infiltra. halteră.

musculatură/mu%chiulatură. helioterapie/elioterapie. higienă/igienă.helicopter/elicopter. . mu%chetar/muschetar. hieroglifă/ieroglifă. musculos/mu%chiulos. ilar/ hilar.

aloie/aloe. spalier/cpalier. escadrilă/excadrilă. blue-jeans/blugi. estaz/extaz. escadron/excadron. glasvand/glazvand. briantină/ briliantină. bazorelief/basorelief. Anul Nou/Anul nou. capot/capod. cartesian/cartezian. alocuri/alocurea.www. bazedof/bazedov. presbit/prezbit. transitiv/tranzitiv. blacheu/placheu. aliură/alură. canea/cana. adaus/adaos. bulgăre/ bulgăr. a asambla/a ansambla. bendiţă/bentiţă. stat (de plată)Ictat. servici/ serviciu. berbec/berbece. adineauri/adineaori/adinioarea. altminteri/ altminterea/ altmintrelea. cartaboc/caltaboc. astm/astmă. cortej/cortegiu. accepţie/accepţiune. benefici/beneficiu. avantgardă/avangardă. sarma/sarmală. cangrenă/gangrenă. camping/chemping. a aszvárli/a azvárli. auditor/auditoriu/ auditorium. agheasmă/aghiasmă. asvárli/azvárli. argecan/argecean. badminton/badmington. excală/escală. adăugită/adăugată/adăogită. atlas/atlaz. escava/excava. ambiguu/ambigu. anafură/anaforă/anafora. cafeină/cofeină. aoleu/auleu/aoleo. bransardă/brasardă. adopţie/adopţiune. peisaj/peisagiu. a catadicsi/a catadixi. brizbiz/brizbriz. sandvic/sandvici/sandvich.). extompa/ estompa. augur/ auguriu. harap/ arap. babilonean/babilonian. 4. dicţie/ dicţiune. Buna-Vestire/Bunavestire. arădan/arădean. standard/ctandard. bitter/biter. cartilaj/cartilagiu. bergamot/pergamut. caramea/caramelă. bleumaren/bleumarin. zgură/sgură. basc (beretă)/bască. cancioc/ canciog. aliniat/alineat. carafă/garafă. afruntare/afrontare. bosumflat/bozumflat. apropo (subst.cartiaz. branhie/bronhie. becisnic/bicisnic. cabrioletă/gabrioletă. ctecăr/stecăr/stecher. stoc/ctoc. anticameră/antecameră. băjenie/ bejenie/bejanie. antedeluvian/antediluvian/antidiluvian. asterisc/asterix. alogen/halogen. cazino/cazinou. atunci/atuncea. acont/aconto. atenţie/atenţiune. avantpost/avanpost. asbest/azbest. aldămac/adălmac. afrodisiac/afrodiziac. burete/buret. bridge/brigi. brusture/brustur. aisberg/iceberg. spiţ/cpiţ. .)Iapropou. spicher/cpicher/speaker.ro – Carti si articole online de la A la Z spaclu/cpaclu. atriu/atrium. alică/alice (sing. Subliniaţi variantele corecte: adagiu/adagio. aleator/aleatoriu. start/ctart. amploiat/amploaiat. amăreală/amărală. escroc/excroc. stachetă/ctachetă. areopag/aeropag. caracul/carachiul. sanda/sandală. espadrilă/expadrilă. strangula/ctrangula. ambulator/ambulatoriu. bolero/bolerou. bluz/blues. baretă/beretă.

ro – Carti si articole online de la A la Z cearceaf/cearcaf.www. cercevea/gergevea/giurgiuvea. kitsch/kitch. cismă/cizmă. circumferinţă/circomferinţă. chimonou/ chimono. .cartiaz. chebab/chebap. a chelălăi/a schelălăi. chics/chix. chisăliţă/chiseliţă.

inopinat/inopinant. gric/gris. de-a pururea/de-a pururi. a incrusta/a Incrusta. a fricţiona/a frecţiona. hasdeian/ hasdeean/hajdeian. gheto/ghetou. container/conteiner/ containăr. a debraia/a debreia. ghiceft/gheceft. a descăleca/a descălica. a deconspira/a desconspira. flanea/flanelă/flanel. garderob/garderobă. a datora/a datori. huţa (interj. fairplay/fair-play. Impeliţat/Impieliţat. galanton/ galantom. a intitula/a Intitula. ghionoaie/gheonoaie. de-a-ndoaselea/ de-a-ndoasele.ro – Carti si articole online de la A la Z clovn/claun. importuna/inoportuna.cartiaz. godin/goden. cuvincios/cuviincios. fusiform/fuziform. giuvaier/juvaier. glonţ/ glonte. foarfece/foarfeci/foarfecă. distructiv/ destructiv. genuflexiune/genoflexiune. conclusiv/concluziv. deseară/diseară. a Imbácsi/a Imbáxi. dandi/dendi. jerseu/jerse. de altminteri/de altminterea/ dealtmintrelea. cuartet/cvartet. a detalia/a detaila. culasă/chiulasă/ chiuloasă. filigran/filigram. jiujitsu/jiu-jitsu. gogoman/guguman. jeantă/geantă. erbar/ierbar. erbivor/ierbivor. harpă/harfă. intrepid/Intreprid/Intrepid. a Ingreuia/a Ingreuna.)/uţa. filozofie/filosofie. fricţiune/frecţie. incas/incac. itinerar/itinerariu. foehn/ föhn. din contra/din contră. cosciug/cocciug. facsimil/faximil. ferăstrău/ fierăstrău. crenvurst/crenvurct/crenvuct. colind/colindă. dojană/dojeană. de asemenea/de asemeni. jeţ/jilţ. germen/germene. ghioacă/ ghioagă. golgeter/ golgheter. disident/dizident. disertaţie/dizertaţie. Incarnare/Incărnare/incarnare. gărgăun/gărgăune. a se dezice/a se deszice. extensiune/extensie. ghiuden/ ghiudem. greier/greiere. funcţie/funcţiune. detenţie/detenţiune. a Impieta/a impieta. expres/expre. corigent/corijent. grunzuros/grunţuros/zgrunţuros. hilar/ilar. idiosincrazie/idiosincrasie. extravertit/extrovertit. gips/ghips. a irupe/ a irumpe. a Invecmánta/a Invesmánta. a frustra/a frusta. Insemn /insemn. de-a-ndărătelea/de-a-ndăratele. delicvent/delincvent. gheenă/ghenă. contingent/contigent. a se dumeri/a se dumiri. Indemánatic/Indemánatec. emisiune/emisie. a fonda/a funda. hiatus/hiat. erbicid/ierbicid. iaca/iacă. jiclor/jiglor/jigler. fondator/fundator. glaspapir/glacpapir. franc/franc. impegat/impiegat. genunche/genunchi. in cvarto/ in cuarto. cvintă/chintă. gablonz/gablonţ. juntă/huntă. cvadratură/cuadratură. funeralii/funerarii. a ingurgita/a Ingurgita. . israelian/ izraelian. divident/ dividend. echinocţiu/echinox. flash/flec.www. darmite/darămite. enfizem/emfizem. a incrimina/a Incrimina. degrade/degradeu. hobby/hoby. glasvand/ glasvant. flăcăiandru/flăcăuandru.

kmer/khmer. kaki/kakiu. kibbutz/ kibuţ.cartiaz. .www.ro – Carti si articole online de la A la Z juristconsult/jurisconsult.

reIncarnare/ reincarnare. remmy/rumi.cartiaz. lebărvur%t/lebărvu%t. petic/petec. paliativ/paleativ. minimum/ minim. pricomigdală/picromigdală. lobby/ loby. onorariu/onorar. lineal/linear/liniar. oclusiv/ocluziv. prooroc/proroc. maiestuos/ majestuos/maiestos. pedigriu/pedigri. randevu/rendez-vous. ostatic/ostatec. repercusiune/repercursiune. mazagram/mazagran. pate/pateu. loca%/lăca%. profesiune/profesie. nanghin/nanchin. sangvin/sanguin. leal/loial/ loaial. lef%oară/lefu%oară. preceptor/perceptor. livrească/livrescă. ralanti/relanti. pronostic/prognostic. receptacol/receptacul. pri%niţ/pri%niţă. mar%alier/mar%arier. mezelic/mizilic. sandvi%/sandvici. nylon/nailon. obiecţiune/obiecţie. a se pricopsi/a se procopsi. mănu%ă/mánu%ă. a pietrifica/a petrifica. plebiscit/plebicist. răsătură/răzătură. rezidu/reziduu. premisă/premiză. mute%te/muţe%te. mugur/mugure. pieptene/piepten. pioneză/piuneză. macrame/macrameu. pre%edenţie/pre%idenţie/pre %edinţie. mănăstire/ mánăstire. parodontoză/ paradontoză.www. marihuana/ marijuana. pălăvrăgeală/palavrageală. papillon/papion. pururi/pururea. penalty/penalti. magaziner/magazioner. salcie/salce. micsandră/mixandră. posesiune/posesie. a răzgáia/ a rázgáia/a rázgái. picap/ pick-up. nămiază/namiază. plăsea/prăsea. păstrugă/păstrungă. pernă/perină. ma%inaţie/ma%inaţiune. prenadez/prenandez. repaus/repaos. maieu/maiou. salariu/salar. petrosin/petroxin. lezmaiestate/lezmajestate. plenipotenţial/ plenipotenţiar. maestru/ maistru/măiestru. moto/motto. menu/meniu. pătlăgea/pătlăgică. marochiner/ marochinier. ruxac/rucsac. pancartă/ pancardă. manechiură/manichiură. o dată ce/ odată ce. obstretică/obstetrică. . pulovăr/pulover. mesadă/misadă. mental/mintal. lubrefiant/lubrifiant. muschetar/ mu%chetar. poliloghie/polologhie. luminiscent/luminescent. o dată cu/odată cu. porthartă/ porthart. pántece/pántec. poanson/ponson. maiestate/majestate. rela%/relache. lunatec/lunatic. recviem/requiem. nicăieri/nicăierea. preerie/prerie. respectuos/respectos. muche/muchie. nefondat/nefundat. migraţie/migraţiune. lăcătu%ărie/lăcătu%erie. ranch/renci/ranci. roentgen/röntgen. marochinărie/marochinerie. paradisiac/paradiziac.ro – Carti si articole online de la A la Z kuwaitian/kuweitian. oleacă/o leacă. niscai/niscaiva. perciune/perciun. nimeni/nimenea. negară/năgară. plancardă/placardă. prim-plan/ primplan. opiu/ opium.

. semen/seamăn. seif/safe.www. statuetă/statuietă. a scránti/ a scrinti. a secunda/a seconda.cartiaz. a scrijela/a scrijeli. secţie/secţiune. satin/saten. speze/spese. spray/sprey. spicher/speaker/%picher. schimnic/schivnic.ro – Carti si articole online de la A la Z santinelă/sentinelă. scotch/scoci. a selecta/a selecţiona.

taxi/taxiu/taximetru. Editura Academiei. 1983. Editura Stiinţifică ai Enciclopedică. a se strepezi/a se sterpezi. ediţia a V-a. talaj/tala%. Limba románă. punctuaţie. tălpig/tălpic. 8. %oarece/%oarec. 1998. ziler/zilier. Alexandru. Graur. vasăzică/va să zică. Limba románă contemporană. ortoepie. a trăsni/a trăzni. Editura Litera. Editura Petrion. 1997. %leampăt/%lampăt. 1982. 1982. 9. viager/viajer. Toma.ro – Carti si articole online de la A la Z statuie/statue. Editura Teora. ortoepic %i morfologic al limbii románe. 1995. tumoare/tumoră. Indreptar ortografic. voluptuos/voluptos. Bucureati. 2. zizanie/zázanie. vinietă /vignietă. a termofica/a termifica. ediţia a II-a. Editura Fundaţiei Románia de Máine. Dicţionarul ortografic. Chiainău. Semnele ortografice %i de punctuaţie In limba románă. 10. Hristea. Ion. Theodor. Ortografie pentru toţi. zeppelin/zepelin. BIBLIOGRAFIE 1. %otron/%odron. ortoepic %i de punctuaţie. zalhana/zahana. Bucureati. ulcior/urcior. %orici/%oric. a zădărI/a zădări. a se văita/a se vaieta/a se văieta. 1995. Coteanu. 4. varieteu/variete. 5. zigzag/zig-zag. Introducere In fonetică. trosnet/troznet. Bucureati. ţurţur/ţurţure. Editura Stiinţifică. 3. Ortografie. 1985. 2000. venezuelian/venezuelean. vultan/hultan. Bucureati. Morfologia. Rosetti. Limba románă contemporană. Bucureati. Editura Academiei.cartiaz. Bucureati. sumă/ summum/sumum.www. Beldescu. Mioara. . Sergiu. tăiţei/tăieţei. vizavi/vis-â-vis. Bucureati. %urub/%urup. Societatea de Stiinţe Filologice. Ion (coordonator). 6. a tulbura/a turbura. a ve%teji/a vesteji. Fonetica. Fonologia. 1967. Drincu. Alexandru. tangou/tango. Ortografia pentru toţi. tobogan/topogan. George. vodcă/votcă. Avram. 7. Bucureati.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful