P. 1
lucrare de licenta

lucrare de licenta

|Views: 2,131|Likes:
Published by Crisan Lali

More info:

Published by: Crisan Lali on Nov 25, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR”, TÂRGU-MUREŞ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRATIVE SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ASIGURAREA AUTOVEHICULELOR - PREZENT ŞI PERSPECTIVE ~ LUCRARE DE DIPLOMĂ~

Coordonator ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Cistelecan Lazăr

Absolvent: Borz Alina Elena

TÂRGU-MUREŞ 2007

CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………….4 Cap.1 Conţinutul, necesitatea şi rolul transportului auto……………………...6 1.1.Conţinutul transportului auto………………………………………………6 1.2.Formele de transport……………………………………………………….8 1.3.Necesitatea transportului………………………………………………….10 1.4.Rolul transportului………………………………………………………..11 Cap.2 Riscul în transporturi…………………………………………………….12 2.1.Conceptul de risc………………………………………………………….12 2.2.Riscul în asigurări…………………………………………………………16 2.3.Riscul în transportul auto………………………………………………….18 2.4.Identificarea, analiza, prevenirea şi reducerea riscurilor…………………...21 Cap.3 Mecanismul asigurărilor de autovehicule………………………………..24 3.1.Istoria asigurărilor auto…………………………………………………….24 3.2.Evoluţia primelor brute încasate în România, din asigurările……………....26 facultative de autovehicule, în perioada 2003-2005 3.3.Mijloace legale de stimulare/sancţionare a asiguratului……………………28 pentru numărul de evenimente rutiere 3.4.Conţinutul şi tehnica asigurărilor autocasco………………………………..29 3.4.1.Elementele tehnice ale asigurării……………………………………..29 3.4.2.Mecanismul derulării asigurării………………………………………47 3.4.3.Alte asigurări privind autovehiculele…………………………………50 3.4.4.Constatarea, evaluarea pagubelor şi stabilirea………………………..57 despăgubirilor la autovehicule asigurate

2

Cap.4 Investigaţii şi studiu de caz privind asigurarea…………………………..64 de autovehicule la S.C. ASIROM S.A. 4.1.O prezentare sintetică a S.C. ASIROM S.A………………………………..64 4.2.Principalii indicatori ai S.C. ASIROM S.A………………………………...69 4.3.Asigurările de transport auto în portofoliul S.C. ASIROM S.A……………72 4.4.Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor efectuate……………………….77 4.5.Aspecte ale gradului de informatizare a evidenţei asigurărilor……………..83 4.6.Studiu de caz la S.C. ASIROM S.A. privind asigurarea……………………90 facultativă pentru avarăă şi furt a autovehiculelor Cap.5 Concluzii…………………………………………………………………….95 Bibliografie…………………………………………………………………………97 Anexe

politica de contractare a asigurărilor. Societăţile de asigurare se constituie şi funcţionează după reglementări speciale care stabilesc limitele economicojuridice ce trebuie sa le îndeplinească pentru a rămâne pe piaţa asigurărilor în general şi pe cea a asigurărilor de autovehicule sau în legătură cu autovehicule participante la traficul rutier. Informaţiile şi statisticile reflectă prezenţa asigurărilor în eforturile ce se fac pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere. plata la zi a taxelor de autorizare şi funcţionare. prin ceea ce este specific activităţii acestora. de ce şi când avem nevoie de o asigurare auto. şi anume legislaţia specială. în special. pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri de proprietăţi. pentru a contribui la stabilizarea şi la securizarea traficului rutier. pe lângă cerinţele minime de capital social. 4 . totuşi trebuie să admitem că nesiguranţa rutieră afectează încă ţările aflate în tranziţie. Oricât am aprecia tendinţa de scădere a accidentelor de circulaţie care produc moartea persoanei. Societăţile de asigurare din România sunt şi ele direct interesate de creşterea siguranţei rutiere şi sunt destul de interesate de implicarea în acţiuni specifice acestui domeniu. şi nu în ultimul rând dotarea tehnico-informaţională pe care o au şi legăturile cu organismele de organizare şi de control al traficului rutier. calitatea socio-profesională a acţionarilor.INTRODUCERE Îmbunătăţirea situaţiei rutiere reprezintă un interes maxim pentru societăţile de asigurare care practică asigurări auto de diferite clase. Căci. În zona interesului pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere se regăseşte fără îndoială şi industria asigurărilor. pentru a putea practica asigurarea de răspundere civilă pentru daunele produse terţilor din accidente de autovehicule. societăţile de asigurare trebuie să dispună şi autorizare specială. De multe ori ne punem întrebări. Acestea au fost nevoite să plătească daune pentru vătămări corporale şi pentru proprietăţile afectate de accidentele rutiere mult mai mari decât la alte clase de asigurări. aceasta deoarece se diminuează neprofitabilitatea acestui tip de asigurare. dată de organul de supraveghere a asigurărilor. Oare merită. Accidentele de circulaţie care au drept rezultat. constituirea şi menţinerea de rezerve tehnice pentru crearea potenţialului de indemnizare a păgubiţilor. în numeroase cazuri. subscris şi vărsat. afectează direct şi situaţiile financiare ale societăţilor de asigurare. fie ei asiguraţi sau terţi păgubiţi. în general să te asiguri sau să-ţi asiguri bunurile pe care le ai în patrimoniu? Da! Acesta ar trebui să fie răspunsul.

Avarierea unui alt autovehicul. altfel spus înainte de folosirea acestuia în circulaţie. 20 www.. Dacă aveţi deja un autoturism şi nu sunteţi în posesia unei poliţe de asigurare auto cel mai bine ar fi să o cumpăraţi. de către forţe naturale sau poate fi obiectul unui furt. astăzi. desigur prin încercări la infinit. fără a mai vorbi de înlocuirea acestuia. ■ Accidentarea unor persoane dintr-un vehicul implicat în accidentul de circulaţie sau a unui pieton. Dar autoturismul propriu poate fi avariat sau distrus şi pe timpul staţionării în garaj.De ce avem nevoie de o asigurare auto? Deţinerea şi conducerea unui autoturism implică asumarea anumitor riscuri. Acestea apar cel mai frecvent în circulaţie şi pot consta în: ■ ■ Avarierea autoturismului propriu.ro 5 . Prin această modalitate poţi să-ţi calculezi prima de asigurare la suma de asigurat.. Sau o altă posibilitate este de a merge direct la o societate de asigurare..finanţebănciasigurări. Fapt care impune costuri foarte mici şi timp minim. În legătură cu asigurarea sau nu a vieţii/bunului ne apar întotdeauna întrebări şi suspiciuni referitor la: Cum aleg opţiunile poliţei? Cum aleg un contract de asigurare? Cum solicit o despăgubire? Oare pot avea încredere în societatea respectivă de asigurări? Cât mă costă o poliţă de asigurare auto?20 Toate aceste întrebări le poţi găsi pe site-urile oficiale ale diferitor societăţi de asigurare. Accidentarea noastră sau a altor persoane din autoturismul pe care ■ ■ îl conducem. Avarierea sau distrugerea unor bunuri. Cei aflaţi în asemenea situaţii nedorite îşi vor da seama că o asigurare auto ar fi fost salvatoare. în parcare. Când avem nevoie de o asigurare auto? Cel mai potrivit moment pentru achiziţionarea unei astfel de poliţe este cel al cumpărării autoturismului nou sau second-hand. Toate aceste elemente ne afectează bugetul şi este posibil să ajungem în situaţia de a nu putea folosi autoturismul un timp îndelungat din cauza costurilor ridicate ale unei reparaţii.

schiţa ceea ce astăzi constituie baza analizei repartiţiei de trafic: modelul gravitaţional. 6-7. iar în particular a celor legate de pieţele contestabile şi de producţia multiplă. calculul investiţiilor legate de infrastructură nu intra în categoria problemelor importante. Cu această ocazie. 1999. În 1850. Încă din secolul XIX. Teorie economică.2 Toate aceste observaţii pe marginea istoricului şi evoluţiei teoriei economice a transporturilor nu au urmărit decât să evidenţieze modul în care acestea se diferenţiază de alte sectoare economice şi faptul că analiza sectorului a stat. adoptate iniţial pentru rezolvarea unor probleme specifice din domeniul transporturilor. legislaţie ".CAPITOLUL 1 Conţinutul. Puternicele raporturi existente între preţuri şi economiile de scară au atras însă curând atenţia economiştilor. nu de puţine ori. fundamentul vieţii fiecăruia dintre noi" Neil Kinnock 1. în 1885. Conţinutul transportului auto. „ Un sistem eficient de transport reprezintă. analiza comportamentului acestora. necesitatea şi rolul transportului auto. Ideea a fost reluată de Lill în 1891. reprezintă esenţa teoriei economice a sectorului. au fost integrate ulterior în teoriile generale de calcul economic. Kohl studia relaţia dintre repartiţia geografică a resurselor naturale şi structura reţelelor de transport. în mod cert. Astfel. legăturile dintre economia naţională. p. Din această perspectivă.Ungar. Ravenstein. de o deosebită importanţă a fost introducerea în analiza generală a unor noi concepte teoretice. plecând de la studierea fluxurilor de circulaţie. 6 . ulterior generalizate pentru întreaga economie. în general (industrie în mod special) şi transporturi. au făcut obiectul a numeroase cercetări teoretice. „Transporturi. la baza elaborării unor concepte specifice. ed. care a formulat „legea fundamentală a călătoriei" aplicând-o la planificarea construcţiei căilor ferate din Imperiul Austro . 2 Fistung D. ALL BECK Bucureşti.1. Până la jumătatea secolului XX. ecologică. transporturile au fost din nou în centrul unor dezbateri de politică economică. Astfel un anumit număr de concepte generale.

Pe ansamblu. aerian. de către stat faţă de toate întreprinderile şi modurile de transport. în sfera circulatiei. naval . autonomia financiară şi managerială a întreprinderilor de transport. combinat) care şi-au creat propriile activităţi de întreţinere şi reparaţii mijloace.. sunt4: a) definirea activităţii ca o continuare a proceselor productive. b) specificitatea procesului de producţie constituit de deplasarea în mijloace de producţie constituit de deplasarea în spaţiu a bunurilor şi persoanelor care se 7 .maritim şi fluvial . - protejarea factorilor de mediu şi de sănătate a populaţiei şi asigurarea unor condiţii pentru un transport eficient şi în maximă siguranţă. tratamentul egal. cale şi instalaţii. potrivit intereselor populaţiei şi economiei naţionale în ansamblu. precum şi de supraveghere a circulaţiei şi navigaţiei. Particularităţile activităţii de transport. Construcţiilor şi Turismului cuprinde cele 6 moduri de transport (auto. transportul reprezintă un consum intermediar. feroviar.Actualmente. la destinaţie. structura organizatorică sistemului de transport din cadrul Ministerului Transporturilor. repartizarea echitabilă a investiţiilor publice către întregul sistem de transport. - sprijinirea liberei alegeri a modului de transport de către clienţi. în acest scop. următoarele principii3: - libertatea de acţiune a întreprinderilor de transport. mijlocit de circulaţia bunurilor şi persoanelor. Construcţiilor şi Turismului.Obiectivul strategic actual al politicii economice în domeniul transporturilor îl constituie accelerarea restructurării şi dezvoltării economiei româneşti prin asigurarea unor condiţii de dezvoltare sigure în traficul intern şi internaţional de mărfuri şi persoane şi totodată prin crearea condiţiilor de integrare a sistemului românesc de transport în viitor sistem european unic. în raport cu celelalte sectoare ale economiei naţionale. politica economică din domeniul transporturilor este exercitată de către Guvern prin Ministerul Transporturilor. ca ramură independentă a producţiei materiale. faţă de consumul final.ceea ce coincide cu un proces de producţie suplimentar. Politica economică în transporturi are la bază.

3-4. ed. ed.cit. „Transporturi şi expediţii internaţionale".. 1995 Fistung D. Bucureşti. Bucureşti. 1999. „Transporturi. p. 8 . ALL. legislaţie ".. Teorie economică. All Beck. ecologică. op.3 4 Alexa C.

Din punct de vedere al caracterului transportului: Transporturi naţionale. transporturile din România au fost concepute să rezolve necesităţile interne de deplasare în teritoriu a mărfurilor şi populaţiei. determinată de dezvoltarea economică.consumatorul trebuind astfel protejat împotriva unor eventuale abuzuri. subsisteme de transport. Transporturi în interes propriu. 1. Formele de transport. c) efectul util creat prin deplasarea mărfurilor (fără a avea loc procesul de transformare a proprietăţilor acestora. Din această cauză. f) socio-economice. Prin caracteristicile sale şi în contextul politicii generale. În acest cadru. Pe baza reglementărilor în vigoare. de preluare mărfuri pe teritoriul ţării. din punct de vedere al caracterului activităţii: Transporturi în interes public. cunoscându-se că transportul este un mare consumator de spaţiu. 2. d) imposibilitatea creării de rezerve.realizează prin intermediul unor mijloace de producţie speciale (mijloacele de transport şi căile de rulare -infrastructură). e) existenţa. Specialitatea transporturilor constă de condiţionarea prestărilor de servicii în funcţie de calitatea şi capacitatea infrastructurii.2. 2. din perspectiva cererii de infrastructură a transporturilor. a unor activităţi cu randament influenţa deosebită a infrastructurii transporturilor asupra geografiei crescător. 9 . sunt mai importante următoarele aspecte: şi sociale traficul de mărfuri şi călători. Transporturi internaţionale. stocuri de servicii de transport. din punct de vedere chimic sau fizic). a fost creată infrastructura întregului sistem de transport (linii. în numeroase situaţii. deplasarea bunurilor şi/sau persoanelor faţă de activităţile economice 1. B. aeroporturi) şi respectiv structura sa organizatorică şi funcţională. 1. porturi. în România sunt legiferate următoarele categorii de transport rutier: A. staţii. profil teritorial a activităţii de transport. drumuri.

Activităţi conexe. 10 .3.

Transporturi de produse petroliere. b. c.în acelaşi context.Transporturi de mărfuri periculoase. b. e.Transporturi de presă. d. 1. e. f. după cum urmează: A. 2.Transporturi de mărfuri cu mase şi dimensiuni depăşite. Transporturi de materiale explozibile.Transporturi de produse de carieră şi balastieră. h. Transporturi de mărfuri şi bunuri contra plată. g. Transporturi de produse agroalimentare (neperisabile) la pieţe. 4. i. Transporturi de mobilă.Transporturi de intervenţie. Transporturi în regim de „rent a car".Transporturi de animale vii. b.Transporturi de prefabricate. 11 .Transporturi de mărfuri generale.Transporturi de recipienţi şi butelii cu gaze lichefiate.Transporturi de cadavre umane h. Transporturi de materiale radioactive. d.Transporturi de produse agricole de câmp.Alte categorii de transport.Transporturi de lichide alimentare. b. f.Transporturi de mărfuri perisabile.Transporturi de efecte poştale. 3.Transporturi de pâine.Transporturi de deşeuri şi gunoaie.Transporturi de ciment în vrac. g.Transporturi de cărbuni.Transporturi de mărfuri contra plată: a. c.Transporturi de valori şi bani. j.Transporturi de produse de excavaţii din şantiere.Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autovehicule specializate: a. c. e.Transporturi speciale de mărfuri: a.Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autobasculante: a.Transporturi de faină în vrac. c. d. există clasificarea pe tipuri. d. i.

indiferent de capacitatea de transport a cestora. ajungând să exercite o influenţă orizontală asupra întregului sistem productiv. pe/de un alt mijloc de transport. rolul atribuit procesului de transport s-a adâncit. pe o anumită porţiune a drumului. sporind apoi gradual complexitatea activităţii. chiar dacă vehiculul este. Transporturi publice în regim de închiriere („rent a car"). contra plată. iar mai târziu folosindu-se de animale de povară (primele mijloace de transport). mergând pe jos pentru început. Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a impus. cu inspecţia tehnică periodică şi cu licenţa de execuţie valabilă. Transporturile rutiere. Transporturi publice în regim de taxi. transportat la rândul său. Conform aceloraşi reglementări prin transport rutier se înţelege orice operaţiune de transport care se realizează cu vehicule rutiere. Transporturi prin curse regulate. Necesitatea transportului. Transporturi prin curse ocazionale. 5.Transporturi de mărfuri şi bunuri: 1. da către un agent economic titular al licenţei obţinute. având ca obiect de activitate transportul rutier şi care deţine. influenţând 12 . operaţiunile şi serviciile adiacente sau conexe transporturilor rutiere sunt considerate operaţiuni de transport rutier. 4. În contextul formării societăţii industrializate. 2. în convenţie. în proprietate sau cu chirie.3. Omul primitiv trebuia să se deplaseze în căutarea hranei. B. iar certificarea tehnică. vehicule rutiere. Astfel transporturile structurează spaţiul marilor oraşe moderne. pentru deplasarea persoanelor.Transporturi mixte de mărfuri şi persoane. în conformitate cu normele în vigoare. Transport rutier public poate fi efectuat pe bază de contract. turistice. Transporturi de confecţii pe umeraşe. 3. 1.k. trebuie executate doar cu vehicule a căror stare tehnică este conformă standardelor naţionale de siguranţă rutieră şi protecţia mediului înconjurător. corespunzătoare clasei şi tipului de marfa şi/sau persoane transportate. bunurilor şi mărfurilor. Transportul rutier în folos propriu este efectuat fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia. fără îndoială. şi nevoia de transport. Transporturi publice prin curse regulate. C.

ci un mijloc de realizare a unei multitudini de scopuri practice. se deosebeşte de toate. deoarece face posibilă efectuarea schimburilor economice prin legătura pe care a realizează între producători şi consumatori. Bucureşti. a fiecărei localităţi. internaţionale. mobilitatea populaţiei depind de modul în care transporturile răspund exigenţelor activităţii conducând la numeroase şi permanente tendinţe şi evoluţii. 1996. au devenit plurimodale. armonioasă a acestora. De aceea. de efectele economico-sociale ce urmează a fi obţinute. ele constituie o necesitate vitală. „Implicaţii economice ale modernizării infrastructurii transporturilor". Transporturile nu reprezintă un scop în sine. Importanţa activităţii apare cu pregnanţă în sfera circulaţiei mărfurilor. Omul primitiv nu se deplasa şi nu ducea cu sine cele necesare fără un ţel anume. în evoluţia lor. constituie un obiectiv important al politicii economice a oricărui stat. Tendinţa generalizată de liberalizare progresivă a activităţilor economice şi de schimb reciproc la nivel mondial contribuie la creşterea importanţei infrastructurilor în dezvoltarea economică şi în calitatea vieţii. Validarea oricărei mişcări în spaţiu a bunurilor şi persoanelor depinde exclusiv de scopul urmărit. Transporturile. După producţia agricolă. desfacerea produselor pe piaţa internă şi pe pieţele externe. A devenit astfel evident că transporturile reprezintă un adevărat sistem circulator al economiei naţionale. orice dereglare sau defecţiune a acestui proces specific producând perturbaţii în diferitele compartimente ale producţiei şi consumului5. iar societatea modernă de azi oferă nenumărate motivaţii cu privire la deplasarea în timp şi spaţiu a oamenilor şi mărfurilor. iar dezvoltarea echilibrată. mondiale.. se poate afirma că transportul reprezintă o activitate din sfera serviciilor de tip special. cu o importanţă vitală în buna desfăşurare a activităţii economice. 13 .implantarea întreprinderilor şi stimulând dezvoltarea schimburilor internaţionale. Rezultă că activitatea de transport are trăsături comune cu toate celelalte activităţi economice. se poate afirma că transportul influenţează toate laturile vieţii economico-sociale. În concluzie. Infrastructurile de transport sunt factori fundamentali ai dezvoltării economice.4. 1. în stadiul atins de dezvoltarea socială. 5 Stoica M. Asigurarea aprovizionării fiecărei „celule" economice. dar în acelaşi timp. prin natura şi specificul său. în pas cu cerinţele reproducţiei lărgite. Rolul transportului.

fie o persoană sau un lucru". afacerile şi pentru care societăţile de asigurări pot oferi protecţie. 14 . iar toate cursurile de asigurări au rezervate capitole distincte în care este abordat riscul ca element important al contractului de asigurare. aversiunea faţă de risc. multe definiţii ca: „obiect al asigurării. aprilie 2003. Conceptul de risc. voi prezenta în continuare câteva aspecte legate de6 : natura riscului.1. nr. Definirea riscului este încă o problemă larg dezbătută în literatura de specialitate. „Managementul Riscului II". Natura riscului:Riscul este prezent ori de câte ori fiinţele umane sunt incapabile să ţină sub control sau să prevadă în mod perfect viitorul. nu ar exista asigurări. ed. Încheierea unui contract de asigurare este o metodă de a ţine sub control aspectele financiare ale unei situaţii viitoare necunoscute. prevăzute în contractul de asigurare. relaţia dintre risc şi asigurare. în condiţiile respectării anumitor clauze. Dacă o persoană cumpără o poliţă de asigurare. „şansa unei pierderi". . astfel. p. Tribuna Economică. situaţia sa financiară nu va fi afectată de apariţia sau neapariţia unor anumite evenimente specificate. Asigurări”.. o primejdie la care sunt supuse bunurile. oamenii. deoarece compania de asigurări garantează celui ce a cumpărat asigurarea că. Din această perspectivă. în „Finanţe. întâlnim. el schimbă o situaţie de risc (în cadrul căreia sunt posibile diferite consecinţe financiare) cu o situaţie de siguranţă (certitudine) financiară. „nesiguranţa privind rezultatul unei activităţi". Bucureşti. Au fost scrise tratate cuprinzând multe pagini care se ocupă exclusiv de risc. 4. tipuri de risc. Riscul este un pericol. 6 Galiceanu M. Riscul este obiectul oricărui contract de asigurare şi reprezintă elementul specific al asigurării. 2.CAPITOLUL 2 Riscul în transporturi. 62-64. Dacă nu ar exista risc. Bănci.

ce se pot produce ca urmare a acţiunii oamenilor. nici măcar parţial. Acest risc este prezent în cazul forţelor din natură (calamităţi naturale etc. eşuare.cum ar fi: incendiu. fiecare dintre aceştia trebuie să le suporte consecinţele şi cele mai multe riscuri asigurabile sunt riscuri particulare. deoarece nici un om de afaceri nu poate garanta că el va realiza profituri şi nu pierderi. deşi nu le putem prevedea. de exemplu. casa nu poate fi aşadar protejată complet împotriva acestor evenimente neprevăzute. p. Ca abordare specifică. riscurile legate de deţinerea unei locuinţe provin din faptul că nimeni nu poate şti cu siguranţă dacă casa respectivă va fi sau nu arsă din temelie.se referă la acele evenimente viitoare pe care le putem ţine parţial sub control. Deoarece riscurile particulare intră în responsabilitatea indivizilor. de către o singură persoană. de a conduce un autocamion.afectează fie societatea. În mod asemănător există riscuri legate de derularea unei afaceri. de a traversa o stradă. aici sunt incluse acele evenimente a căror producere este certă sau se apropie de 7 Ciurel Violeta „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale". de cele mai multe ori. - riscul particular . 15 . riscurile se pot clasifica în două mari categorii: 1) Riscuri asigurabile. în general. şomajul etc). din deciziile individului de a conduce/sau nu un autovehicul cu motor. Ele provin.De exemplu. adică acelea pe care asigurătorii le preiau şi pentru care oferă protecţie asiguraţilor. naufragiu. Dat fiind extinderea foarte mare a efectelor în spaţiu şi. Tipuri de risc: Există câteva moduri de a privi riscul7: 1. Din punct de vedere al efectelor pe care le produc există: - riscul fundamental . 2. Ele se subdivid în: - riscuri generale . ed. având impact asupra asigurabilităţii. fie grupuri de oameni şi nu poate fi ţinut sub control. explozie.) sau din economie (inflaţia. AII Beck. lovită de trăsnet. 33-36. etc. riscuri speciale . în timp. Bucureşti 2000. se consideră că ele sunt probleme ale societăţii întregi care trebuie rezolvate la nivelul guvernelor sau chiar la nivel internaţional. inundată sau jefuită. 2) Riscuri neasigurabile (excluse) sunt acele riscuri pe care asigurătorii nu le acceptă.

în optica asigurătorilor. includerea unui anumit risc într-una din categoriile menţionate (general. consecinţele energiei atomice. valoarea de 25%. când a fost exclus din asigurare datorită frecvenţei acestor acte din acea perioadă. cunoscute de către acesta şi ascunse asigurătorului. Este foarte important de menţionat faptul că fiecare societate de asigurări are libertatea de a-şi grupa riscurile după cum consideră că este optim pentru asiguraţi şi pentru ea însăşi. în consecinţă. special. în funcţie de natura bunurilor asigurate şi de riscurile incluse în asigurare. Să presupunem că un individ decide că nu vrea să cheltuiască mai mult de 100 mii lei pe an cu reparaţiile automobilului său. De exemplu. riscul de terorism a fost considerat un risc special. până în anul 1993. Totodată. cum ar fi: viciile ascunse ale bunului asigurat. Măsurarea riscului este dificil de realizat şi chiar experţii nu sunt de acord asupra modului exact în care ea trebuie făcută. pe piaţa asigurărilor din Marea Britanie. faptele săvârşite cu intenţie. deci asigurabil. denumită pragul minim de risc. deoarece 80% dintre maşinile modelului "B" au costuri anuale cu reparaţiile mai mici de 100 mii lei şi numai 75% din maşinile modelului "A" este. în aceste condiţii. sau cele care sunt cauzate de către asigurat. un risc fundamental. ambalarea necorespunzătoare a mărfii asigurate. este posibilă trecerea acestuia dintr-o categorie în alta. de dimensiunea posibilă a daunei şi de politica de subscriere a asigurătorului. exclus) nu are neapărat un caracter permanent. S-a considerat că nu mai este un risc pentru care se poate oferi protecţie prin asigurare deoarece nu mai îndeplinea condiţiile de asigurabilitate. Măsurarea riscului. Aceasta înseamnă că el va cumpăra o maşină pentru care probabilitatea ca valoarea reparaţiilor anuale să depăşească 100 mii lei este mică. devenind. în funcţie de criteriile de asigurabilitate menţionate. 16 . În aceste condiţii va alege automobilul "B". examinează probabilitatea ca pagubele să fie mai mari decât un anumit nivel dinainte stabilit. probabilitatea de a avea costuri cu reparaţiile mai mari decât 100 mii lei şi are.certitudine. au fost elaborate mai multe metode de măsurare a riscului. în consecinţă. în timp ce valoarea acestui indicator pentru modelul "B" are pragul minim de risc mai mic. însă mă voi limita doar la analiza a două dintre cele mai simple: Prima metodă. Riscurile sunt grupate şi sunt oferite de cele mai multe ori în "pachet" sub forma "condiţiilor de asigurare" care poartă diferite denumiri.

un asigurat solicită o sumă mare la asigurarea facultativă de autovehicule. în principal. recompensându-i pe aceia ale căror pierderi sunt mai mici. va fi probabil tratat cu o oarecare suspiciune. cresc. De asemenea. Dificultatea problemei legată de riscul moral stă în aceea că asigurătorii nu pot şti dacă asiguratul este sau nu afectat. spre exemplu. Şi în acest caz se pare că modelul "B" prezintă riscuri mai mici. riscului de a pierde fie nimic. deoarece spectrul costurilor sale de reparaţii se întinde de la 0 la 300 mii lei. Acest comportament este numit risc moral.A doua metodă de măsurare a riscului analizează aspectul consecinţelor. în vreme ce pentru modelul "A" acest domeniu atinge 400 mii lei pe an. transferarea responsabilităţii privitoare de la o persoană la alta. Totuşi. dacă. fie mărimea pagubei. Reacţia standard a asigurătorilor la existenţa potenţială a riscului moral constă în a cere asiguraţilor să suporte ei înşişi o parte din pagube. fie probabilitatea ca pagubă să se producă. considerând în esenţă că cu cât acest spectru este mai larg. Acest lucru poate avea loc în două moduri opuse: a) Asigurătorii i-ar putea încuraja pe deţinătorii de poliţe de asigurare să fie mai grijulii. fie să fie mai puţin grijulii datorită existenţei protecţiei prin asigurare. fie sau autovehiculul în 17 . deoarece preferaţi o consecinţă sigură (o pierdere de 100 mii lei) uneia riscante (fie să pierdeţi 200 mii lei. În paralel cu faptul că asigurarea ţine sub control riscul. reprezentând prima de asigurare. Majoritatea oamenilor nu agreează riscul. De exemplu. Riscul moral apare atunci când contracararea unei asigurări schimbă comportamentul asiguratului într-un asemenea mod încât. fie să nu pierdeţi nimic). o persoană "X" a cumpărat o asigurare fapt care a preferat o pierdere sigură de 200 mii lei. Oamenii cumpără asigurări pentru că ei au aversiune faţă de risc. Aversiunea fată de risc. asigurătorii ar putea oferi consultanţă privitoare la modul de a evita pagubele. deţinătorii de poliţe de asigurare ar putea fie să- şi cauzeze în mod deliberat pagube pentru a obţine bani de la asigurători. b) Pe de altă parte. ei preferă siguranţa. cu atât riscul este mai mare. lucru care se realizează prin utilizarea franşizei. ce preferaţi: să pierdeţi 100 mii lei sau să aveţi 50% şanse de a pierde 200 mii lei? Dacă alegeţi prima posibilitate înseamnă că aveţi aversiune faţă de risc. ea poate influenţa riscul şi în mod direct prin influenţarea probabilităţii de producere a unei pagube. De exemplu.

constituie o măsură aplicată de asigurător conform căreia riscurile deosebit de nefavorabile. Selecţia poate avea loc la instituirea formei de asigurare.2. de asemenea evenimentul. practic. sau care afectează doar o parte din masa asigurabilă. Riscul înseamnă obiectul asigurării. constituind un element esenţial al contractului de asigurare. Noţiunea de risc în asigurări impune şi alte precizări. În al doilea rând mă refer la selecţia şi antiselecţia (contraselecţia) riscurilor. - Asigurătorul este obligat la plată sau dezdăunare. „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale”. 21 Ar fi greşit să se creadă că selecţia este o măsură care se ia în interesul asigurătorului. acoperi orice risc. fie că nu se cuprind în. deci.Este. grele. în interesul marii mase a populaţiei şi a unităţilor economice ca primele să fie calculate cât mai mici cu putinţă. 21 Ciurel Violeta. grindina. incendiul. p. lucru care nu se poate realiza decât prin selecţie .care poate produce pagube şi contra ivirii căruia acordă acoperirea prin asigurare. a drepturilor decurgând din asigurare. All Beck. constituie riscuri asigurabile. Riscul reflectă gradul de probabilitate a ivirii unui pericol pentru care se încheie asigurarea. atunci acest eveniment poartă denumirea de risc asigurat. oricât de greu ar fi. 2000. care poate genera prejudicii la bunuri sau persoane se justifică a fi luat în seamă în activitatea de asigurare.55-58 18 . Selecţia riscurilor. Aceasta poate. ed. decesul etc. (prin lege sau prin contractul de asigurare). Noţiunea de risc este specifică domeniului asigurărilor. fie că se cuprind în condiţii deosebite. Semnificaţiile noţiunii de risc în asigurări sunt variate. Mă refer mai întâi.calamitatea naturală sau accidentul . faţă de cele obişnuite. Riscul în asigurări. 2. Prima poate fi.valoare de 80 de milioane lei. totul se reduce doar la stabilirea unei prime corespunzătoare riscului preluat. Ca urmare. în teorie oricât de mare. prin eliminarea fin asigurare a riscurilor pe care practica le-a evidenţiat ca fiind nefavorabile. faţă de asigurat. numai atunci când s-a ivit cazul asigurat. . la distincţia dintre risc asigurat şi caz asigurat: - Dacă evenimentul viitor şi nesigur. sau pe parcurs. dar probabil. iar alteori proporţiile răspunderii asigurătorului.

Dar selecţia corespunde în mare măsura şi interesului general al economiei. dat fiind 19 .

 Să fie suportabile ca mărime şi ca frecvenţă. 55-56. „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale". Şansa presupune o abordare optimistă. Din punct de vedere al asigurării. trebuie combătută cu atenţie.rolul educativ şi de prevenire a pagubelor pe care îl are asigurarea9. într-un context mutual. Această tendinţă spre antiselecţie. nr. Bucureşti. „Selecţia şi antiselecţia riscurilor în activitatea de asigurare".  Să nu poată fi evitate. fiind considerat ca o întâmplare nedorită.. 1). Riscul în asigurări este folosit în sens pesimist. Complexitatea manifestării riscurilor în viaţa indivizilor. 6. Cristea M. ed. adică să poată fi suportate din Să fie compensatorii. iunie 2001. nu se pot asigura decât acele evenimente prin a căror producere poate apare o pierdere. ed. şi anume10:  Să fie calculabile. în economie şi societate a impus studiul statistic organizat şi conjugarea eforturilor comune de apărare. în general cu cât riscurile sunt mai defavorabile. se vor manifesta din primul moment tendinţe spre antiselecţie. riscurile trebuie să îndeplinească o serie de criterii de asigurabilitate. în care s- au stabilit de la început anumite criterii de selecţie. să poată determina probabilistic şi să se poată produce cu o probabilitate cuprinsă între (0. Tribuna Economică. Pentru a fi asigurabile. 10 . la fel se procedează şi în alte tipuri de asigurări.  vedere a lor. sperându-se preponderent obţinerea unui câştig. Galiceanu M. deci prin asigurare. adică asigurătorul să poată fi suportate din punct de punct de vedere financiar de către asigurător. decât un autovehicul pe care îl ştie într-o stare perfectă. care constituie un specific al asigurărilor facultative şi care un efect negativ asupra echilibrului financiar al asigurătorului. - Chiar prin punerea în aplicare a unei forme de asigurare facultativă. All Beck. Ciurel V. 2000. 9 Galiceanu I. Este o constatare că omul îşi asigură mai uşor un autovehicul despre care el ştie că are anumite deficienţe de natură tehnică.. cu atât ele se prezintă cu o mai mare insistenţă spre a fi cuprinse în asigurarea respectivă. p.

accident etc). să se producă drept urmare a "hazardului". mai multe criterii . la riscuri asemănătoare. Obiectivul asigurării este de a prezenta situaţia financiară a asiguratului şi este evident că această situaţie nu este afectată de pierderi care nu au un echivalent bănesc. Riscul în transportul auto. adică să reprezinte protecţia prevăzută în contractul de asigurare.3. şi deci apare logic ca producerea lui să nu depindă de un act intenţionat al oricăruia dintre aceştia (furt. Mai important este acest lucru din punct de vedere al asigurătorilor. > Pierderile trebuie să fie fortuite. Pentru a fi asigurabil. astfel. orice risc trebuie să îndeplinească condiţiile menţionate anterior. în mare. Diversitatea riscurilor la care sunt supuse vieţile omeneşti. 2. cum ar fi de pildă trimiterea unei expediţii care să caute aur . Nu poţi cumpăra o asigurare care să acopere pierderi care nu sunt măsurabile în bani. cum ar fi pierderea valorii sentimentale sau pierderea bunelor maniere. Există.oricât de mici ar fi şansele de succes ale respectivei afaceri. Dacă lucrurile nu ar sta aşa. Altă clasificare ne sugerează că riscurile trebuie să respecte cel puţin patru condiţii11: > Să fie măsurabil în termeni băneşti. > Se asigură numai riscurile pure. > Să existe un număr mare de expuneri independente. atunci un asigurat ar putea avea întotdeauna garanţia succesului unei aventuri în afaceri. proprietăţile de orice fel şi activităţile desfăşurate obligă la o sistematizare a lor. Din punct de vedere al asigurătorului pierderile să fie accidentale sau neintenţionate. Asigurătorul trebuie să fie capabil să adune un grup suficient de mare de unităţi de expunere separate şi independente care sunt supuse. Nu toate evenimentele ce pot provoca pierderi pot fi protejate de societăţi de asigurare. în mod obişnuit asigurătorii nu permit asigurarea riscurilor speculative. pentru a determina asigurabilitatea si preţul protecţiei în funcţie de natura şi posibilele daune ce pot fi provocate. Să fie contractuale.

Tribuna Economică. „Risc şi asigurare". iulie 1997. p. Galiceanu L. Cristea M. 20-21.11 Dr. Bucureşti...15. ed. . nr.

încheie asigurare în două forme: parţială şi totală. ed. cădere pe autovehicul a unor corpuri . carbonizare. în timpul transportării.aşa fiind: incendiul. cele mai importante fiind prezentate anterior (vezi 2. respectiv averii sau stricăciuni. bolovani). greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă.copaci. b. izbiri cu alte vehicule sau cu diverse alte corpuri mobile sau imobile aflate în afara ori în interiorul autovehiculului asigurat. cădere din cauza ruperii podului. c. Riscuri specifice (de circulaţie). pătare. Riscuri generale (elementare) care se întâlnesc şi la alte categorii de bunuri. căderea autovehiculului (în prăpastie. diverse distrugeri şi avarieri cauzate de apă precum şi ca urmare a măsurilor luate în timpul producerii cazului asigurat în vederea salvării autovehiculului sau a construcţiei în care acesta se află.). explozia (inclusiv efectele indirecte ale acesteia). Tg-Mureş. p. loviri. 2. ca de pildă ASIROM S. 2004. pentru care se încheie asigurarea de avarii a autovehiculelor. trăsnetul. Riscul de furt al autovehiculului ori a unor părţi componente sau piese ale acestuia.A. grindina. În caz de incendiu riscul asigurat include şi pagubele produse ca urmare deprecierii calitative a componentelor autovehiculului prin afumare. blocuri de gheaţă. Riscurile. distrugeri accidentale generate de: ciocniri (coliziuni). Asigurarea parţială acoperă riscurile generale precum şi riscul de furt şi pagube generate de tentativa de furt.1. cit. răsturnare etc. 3.inundaţia. Cu privire la riscurile asigurate pentru avarii la autovehicule se impun câteva precizări12: 1. 289-290. Universitatea „Petru Maior” . uraganul. Asigurarea totală cuprinde în plus riscurile de avarii de circulaţie a autovehiculelor. prăbuşirea sau alunecarea de teren. Unele societăţi de asigurare. „Asigurări”. furtuna.. în apă. derapare. avalanşe de zăpadă. riscul asigurabil se extinde şi la cazul în care evenimentul s-a produs la distanţă de autovehiculul respectiv. zăpadă. Risc de transport terestru a autovehiculelor (casco).de clasificare. căderea unor corpuri pe autovehicule sau pe construcţia în care se află autovehiculul etc. În caz de inundaţie. . cutremurul de pământ. op. riscul asigurat are în vedere şi pagubele cauzate ca 12 Cistelecan Lazăr. În caz de trăsnet sau explozie. pot fi încadrate în următoarele grupe: a. zgâriere.

proprietatea asiguratului. 4. centuri de siguranţă. În cazul riscurilor generale. topirea lagărelor. precum şi cheltuielile aferente luării unor măsuri de limitare a pagubelor sau de salvare a autovehiculului. barei de direcţie. Furtul autovehiculului. defecte de fabricaţie ale materialelor din care sunt confecţionate unele piese. anvelope. Pagube produse construcţiei sau încăperii. casetofoane. scule. a supapelor. trepidaţii ale autovehiculului.. pagube produse prin acţiunea curentului electric. sau existente în autovehicul. De remarcat este faptul că nu se cuprind în sfera riscurilor asigurate pentru avarii la autovehicule o serie de evenimente cum sunt: a. supraîncălzirii. spargerea pistoanelor. Reducerea valorii autovehiculului după efectuarea unor reparaţii. Riscurile generatoare de avarii şi pagube ca urmare influenţei temperaturii asupra motorului autovehiculului. întrebuinţare şi uzură a autovehiculului. acţiunea mecanică a obiectelor purtate de furtună sau uragan. montate pe. electromotorului etc. deteriorarea rulmenţilor. în timpul mersului. crucilor cardanice. 7. b. dinamului. Riscul asigurat are în sfera sa de cuprindere şi cheltuielile ocazionate cu transportul autovehiculului de la locul producerii avariilor la atelierul de reparaţii sau la locul de adăpostire. 6. a unor componente sau piese ale acestuia ori a unor bunuri din autovehicul.dărâmareaacoperişurilor etc). Pagubele de orice fel produse autovehiculului ca urmare furtului sau tentativei de furt a autovehiculului. c. ca urmare furtului sau tentativei de furt prin efracţie. arborelui cotit. al unor părţi componente sau piese ale acestuia. b. insuficientei ungeri. riscul asigurat cuprinde şi pagubele cauzate de producerea evenimentului asigurat la aceste dotări ale autovehiculului. truse de prim ajutor etc). c. televizoare. 5. în care se afla autovehiculul. precum şi cele provocate de acţiunea mecanică a apelor curgătoare sau a obiectelor purtate de ape. asupra instalaţiei electrice. griparea motorului.urmare acoperirii locului în care se află autovehiculul cu un strat de apă provenit din orice cauză. camere. riscul asigurat priveşte: a. Ruperea arcurilor sau amortizoarelor telescopice. În cazul autovehiculelor dotate cu instalaţii speciale (aparate de radio. În caz de furt. se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse autovehiculului prin efectele (cum sunt: prăbuşirea pe autovehicul a unui copac lovit de trăsnet. întrucât asemenea riscuri se datorează modului de funcţionare. explozia pneurilor în timpul mersului. .

la lipsa unui venit. în primul rând se pune . 2000. capacitatea de muncă pot fi şi ele afectate. de valori. “Asigurări”. pensie.290 Ciurel V. Această formă de asigurare a fost concepută în diferite variante. în prezent. analiza. Aceste variante diferă după sfera riscurilor cuprins în asigurare şi a nivelului cotelor tarifare de prime de asigurare. pentru a satisface nevoile şi preferinţele unor variate grupe de posesori de mijloace de transport auto. a dependenţilor sau a celor apropiaţi în cazul decesului persoanei asigurate. După cum se poate constata. ed. integritatea fizică. carburant şi alte bunuri existente în autovehicul. prelate. pot fi generate de o serie de riscuri generale.4.14 În ţările dezvoltate. prevenirea şi reducerea riscurilor Oricine are nevoie de protecţie. Pierderea financiară rezultată nu poate fi compensată pe altă cale decât prin asigurare. care pot dispărea într-o clipă în urma unui incendiu. Cât despre asigurarea de viaţă. 2004. asigurarea auto-casco. alături de care operează o serie de riscuri specifice. avariile la autovehicule. ducând la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi şi. a unui cutremur. Identificarea. asigurarea unui venit suplimentar pentru perioada de pensionare se pot realiza tot prin asigurare. Universitatea “Petru Maior”.d. ea provine. în timp ce în România. 13 14 Cistelecan Lazăr. în paralel cu alte avantaje pe care asigurătorii le pot oferi . op. oferind protecţia financiară a familiei. suntem departe de a putea vorbi de o educaţie la nivelul întregii populaţii în acest domeniu. All Beck.cit. dintr-o nevoie absolută a fiecăruia. a tradiţiei şi chiar a vieţii. ed. 13 2. In acelaşi timp. agonisite cu multă trudă. fapt care a impus instituirea acestei forme de asigurare distinctă. Împrumuturile pentru cumpărarea unei locuinţe. asigurările reprezintă o parte a educaţiei. deci. în timpul unei vieţi întregi se acumulează o serie de bunuri.economisire. a unui furt sau a unui alt motiv. indiferent dacă ne gândim la o persoane fizice sau persoane juridice. Tg-Mureş. „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale". sănătatea. Riscul producerii unor pagube la părţile componente de rezervă ale autovehiculului ca: huse. de asemenea. investiţii şi altele. comune altor bunuri.. Deoarece problematica riscului în asigurări este complexă.

creşterea calităţii pneurilor.problematica identificării riscurilor. De exemplu. protecţia împotriva incendiilor asupra autovehiculelor se traduce în achiziţionarea unor bunuri prin care să se poată limita rapid consecinţele evenimentului. constituie obligaţia fiecărui angajat în parte. în vederea obţinerii de profit. În perspectiva asiguraţilor. stabilirii primelor de asigurare şi promovării unor acţiuni pentru realizarea unor asigurări eficiente cu costuri cât mai reduse. persoane fizice şi juridice. sub spectru cărora se află orice activitate economică. iluminatul drumurilor pe timp de noapte. Formele de protecţie a oamenilor şi a bunurilor împotriva acţiunii forţelor distructive ale naturii şi a accidentelor constau în: evitarea şi prevenirea riscurilor . crearea unor rezerve pentru acoperirea pagubelor şi preluarea riscurilor de către un terţ.15 Rezolvarea revine prioritar deţinătorilor de bunuri şi avere. în instruirea personalului astfel încât să se reducă la minimum 15 Cistelecan L. Acest fapt implică organizarea constructivă şi funcţională a societăţii în aşa fel încât să poată fi identificaţi factorii de risc. Universitatea „Petru Maior”.cit. asigurarea pazei şi integrităţii bunurilor. trebuie elaborate măsuri care vizează îmbunătăţirea parametrilor de funcţionare a autovehiculelor: creşterea capacităţii de frânare a autovehiculelor.59 . refacerea drumurilor şi modernizarea lor. Analiza riscurilor are un caracter obiectiv. op. adică de către o societate specializată în asigurări. Identificarea riscurilor. analiza riscurilor constituie un argument pentru a lua măsuri de protecţie a bunurilor. „Asigurări” ed. ca şi pentru a promova diferite forme de asigurare. folosirea centurilor de siguranţă. promovarea unor măsuri de asigurare a sănătăţii publice şi de creştere a loialităţii fiecărui angajat faţă de economia şi interesele firmei . Din punctul de vedere al asigurătorilor-societăţile de asigurare. creşterea responsabilităţii în conducerea autovehiculelor. Tg-Mureş.. adică ei trebuie să ia toate măsurile pentru funcţionarea normală a societăţii şi gosopdărirea patrimoniului. analiza riscurilor poate servi atragerii în asigurare a unor riscuri. crearea condiţiilor de siguranţă în funcţionarea instalaţiilor şi echipamentelor tehnice. 2004. Prevenirea sau evitarea riscurilor presupune o bună organizare a patrimoniului unităţilor economice. limitarea pagubelor generate de riscuri. Legea 31/1990 precizează răspunderile pe care le au managerii societăţilor comerciale. Având în vedere faptul ca riscurile rutiere sunt în creştere.

pentru cazuri de urgenţă.întreţinerea corespunzătoare a spaţiului şi a echipamentului ce asigură buna funcţionare a activităţii respective.Buna întreţinere şi depozitarea corespunzătoare materiilor prime şi materialelor. 3. p. urmând ca în cazul producerii riscului sau riscurilor asigurate. pentru îndepărtarea zăpezii. Orice societate de asigurări trebuie să dispună de un plan de prevenire a riscurilor. Acţiuni de recuperare postcriză (după încetarea fenomenului asigurat).probabilitatea de producere a fenomenului prin neglijenţă sau poate necesita chiar angajarea unei persoane specializate în acest domeniu. 472. Bucureşti. 16 Constantinescu Dan Anghel. dar şi cel mai frecvent întâlnită în practică. . 1999.Să cureţe. forma cea mai simplă. Un plan eficace de prevenire a riscurilor 1. . putem să includem în rândul soluţiilor de protecţie a riscurilor. să consolideze şi să refacă echipamentul şi clădirile afectate într-un nterval de timp cât mai scurt posibil. Asigurarea are la bază un acord de voinţă între o persoană fizică/juridică. existenţi şi potenţiali16. O alternativă la toate cele trei forme de protecţie este transferul riscului asupra unei societăţi de asigurări. Măsuri de reducere a pierderilor: . Măsuri de prevenire a pierderilor: . . . pe care să îl propună clienţilor săi. numită primă de asigurare. „ Tratat de asigurări". prin care asiguratul cedează asigurătorului un risc sau o clasă de riscuri pentru cate obţine protecţia asigurătorului. . Pentru această protecţie. Restricţii în privinţa fumatului. De asemenea. cum ar fi echipamente sau dispozitive specifice pentru prevenirea inundaţiilor.Să stabilească un termen pentru reluarea normală a tuturor operaţiunilor. clasică. 2. constă în protecţia financiară pentru pierderi cauzate de o gamă largă şi variată de riscuri. combaterea dăunătorilor etc. asigurătorul să îl despăgubească pe asigurat pentru daunele suferite. însăşi asigurarea propriu-zisă.Montarea unor aparate.Instalarea şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor automate de stingere a ncendiilor. asiguratul plăteşte asigurătorului o sumă de bani.

Chiar cu un Ford. fără asigurări. fiind incluse în categoria asigurărilor de accidente. Odată cu dezvoltarea acestei modalităţi de transport a crescut şi numărul accidentelor.. " Neil Kinnock 3. „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale". fără asigurări. p. ed. „New York-ul nu este opera oamenilor. Volumul primelor de asigurare deja să fie mai mare decât totalul primelor de asigurare încasate din toate tipurile de asigurări de accidente la un loc17. pe care un singur muc de ţigară şe-ar putea transforma în scrum. nici un capitalist n-ar investi milioane pentru a construi astfel de clădiri. cu creşterea vertiginoasă a numărului de maşini şi cu diversitatea acestora. asigurările de autovehicule s-au desprins din grupa asigurărilor de accidente. op. All Beck. iar lipsa asigurării a făcut de multe ori imposibilă despăgubirea pentru pierderile materiale create terţilor. odată cu dezvoltarea transporturilor rutiere. deoarece nici un muncitor n-ar accepta să lucreze la o asemenea înălţime.1. După Primul Război Mondial s-a constatat o creştere fără precedent a transporturilor rutiere. Asigurările auto au apărut pentru prima dată la începutul secolului al XX-lea. n-ar exista zgârienori.fără asigurări. ci a asigurătorilor. iar deţinerea unui autovehicul era un adevărat lux pe care şi-1 permiteau foarte puţini. şi mai ales compensarea pentru rănirea sau decesul celor accidentaţi. cit. deşi la vremea respectivă numărul autovehiculelor era foarte mic. 2000. riscând să facă un plonjon mortal şi să-şi lase familia în mizerie. un bun şofer este conştient de faptul că în fiecare clipă riscă să dea peste un Dieton. . 297-298. datorată în mare parte revigorării economice şi dezvoltării ramurilor producătoare de autovehicule şi motociclete. În a doua jumătate a secolului.CAPITOLUL 3 Mecanismul asigurărilor de autovehicule. nimeni n-ar circula cu automobilul pe străzi. devenind o categorie de asigurări de sine-stătătoare. a apărut nevoia de asigurare. La puţin timp după apariţia autovehiculelor. 17 Ciurel V. Istoria asigurărilor auto. la sfârşitul secolului al XlX-lea.

conducând la o creştere vertiginoasă a asigurărilor de acest tip. chiar de strictă necesitate. De la un obiect de lux la începutul secolului. Conform datelor de la Institutul de Statistică din SUA. Asigurarea de transport auto se încadrează în sfera asigurărilor de bunuri pentru riscuri produse pe teritoriul naţional şi care pot afecta mijloacele de transport . autovehiculele. Pierderile mari din activitatea de subscriere. este prezentat în tabelul 3.1.încărcătura sau ambele categorii de bunuri. Asigurarea de transport terestru este inclusă în portofoliu multor societăţi de asigurare din ţara noastră. Costurile ridicate pe care le implică accidentele. au ajuns un bun uzual. cel puţin în ţările dezvoltate. Disponibilitatea şi posibilitatea de cumpărare a unei poliţe de asigurare auto.În ultimii zeci de ani s-a putut constata o creştere "unică" a numărului de autovehicule în întreaga lume. numărul de accidente auto din anul 2000. Câteva dintre problemele referitoare la asigurarea automobilelor sunt următoarele: • • • • • Frecvenţa mare a accidentelor. Aspecte generale ale asigurării de transport. Unii conducători auto întâmpină dificultăţi în obţinerea asigurării pe care şi-o pot permite.: Tabelul 3. În cadrul societăţilor de asigurare care oferă asigurări auto au fost studiate multe probleme legate de asigurarea conducătorilor auto.1 . Iresponsabilitatea unor conducători auto.

2. dar şi viaţa proprie. Primele 3 societăţi (ASIROM . Este impresionant faptul că majoritatea populaţiei acordă mai multă importanţă bunurilor sale. Figura 3. se poate concluziona că în perioada 2002 2003 veniturile totale din primele brute de asigurare au înregistrat o creştere semnificativă. pe de altă parte. Mulţi dintre asigurători încearcă să convingă potenţialii asiguraţi. Din analiza datelor prezentate în figura 3.1.1. de rata crescută a inflaţiei în această perioadă.. pe de o parte.2.68 % din totalul asigurărilor facultative.845 ron (reprezentând 60.68%.din asigurările facultative de autovehicule. Primele brute încasate din activităţile de asigurări facultative de autovehicule pe anul 2004 au reprezentat 1. adică autovehicule. mai ales celor de o valoare ridicată.044. decât vieţii proprii.3.41% din totalul încasărilor pentru această categorie de asigurări. adică 28. că nu numai bunurile scumpe pe care le posedă trebuie asigurate.101 ron adică o pondere din totalul de prime brute de 38. Conform acestei ponderi concluzionăm că asigurările auto deţin primul loc în topul asigurărilor . de faptul că nevoia de asigurare a populaţiei a devenit efectivă iar. patrimoniul personal ca şi viaţa personală se află pe aceeaşi treaptă în faţa riscurilor. Această creştere a fost determinată. .173. în perioada 2003-2005. deoarece aceasta se află sub incidenţa aceloraşi riscuri ca şi bunurile lor. De asemenea se poate analiza faptul ca asigurările facultative de autovehicule (CASCO) deţin ponderea cea mai mare. figura 3. Omniasig şi Allianz Tiriac) deţin un volum de prime încasate de 2. Situaţie ce ne arată creşterea grijii populaţiei faţă de bunurile scumpe. Evoluţia primelor brute încasate în România.).

altele decât cele feroviare. 3. ceea ce reprezintă o creştere reală faţă de anul anterior de 17. Din datele prezentate se observa ca primele trei societăţi au înregistrat o valoare a primelor încasate de 2.845 ron.78 mii.19 Volumul primelor brute încasate din asigurări directe de cele 32 de societăţi care au practicat aceasta clasa în anul 2003 a fost de 2. cu un volum de prime încasate de 185. Figura 3.3. însă veniturile încasate de către cele 10 societăţi de asigurare sunt în valoare de 2. care era deţinut in 2003 de societatea Astra.258 ron. pe anul 2003.200 ron.837.84%.romasig. lei. În funcţie de primele încasate din asigurări directe de mijloace de transport terestru. reprezentând 37. Ca o concluzie. aflata pe locul 4 în 2004. altele decât cele feroviare.Figura 3. cu un volum al primelor de 299.367.147 ron a trecut pe locul 2.2.82% din totalul primelor brute încasate din asigurări directe generale. în 2005 la 134.574 ron. Ordinea în topul anului 2004 a primelor încasate pentru asigurările directe de autovehicule a suferit unele modificări si anume: societatea Omniasig.173.ro Conform "RAPORTULUI COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATA SI EVOLUŢIA PIEŢEI DE ASIGURĂRI IN ANUL 2003" .) din totalul primelor brute încasate din asigurări de transport terestru.44% (figura 3. 19 www. asigurările facultative de autovehicule primele de asigurare s-au cifrat în anul 2004 la 110.786 ron. reprezentând o pondere de 62.697.

care a dus la plata de Indemnizaţii de asigurare sau despăgubiri la terţii păgubiţi. Sistemul de stimulare/sancţionare cunoscut sub numele de BONUS . interesul pentru asigurare scăzut. domnul R.finanţebănciasigurări. crearea unei baze de date comuna tuturor asigurătorilor va duce la eficientizarea şi amplificarea proceselor de comunicare intre companiile de profil implicate în acest proiect.3. Spre deosebire de stimularea (Bonus). în sensul neproducerii de daune. 110-111. printre altele şi ca urmare a disciplinei arătate pe perioada anului de asigurare. în Finanţe. Mijloacele legale de stimulare/sancţionare a asiguratului pentru numărul de evenimente rutiere. cu numeroase implicaţii de natură pozitivă pentru piaţă si asiguraţi. exclusiv în asigurarea facultativă auto pentru avarii şi furt. „Bonus . Asigurări.Malus în practica asigurărilor". 21 . 7-8.MALUS. p. Bucureşti. După cum afirma directorul general al AGI România. stimulentul (Bonus) a fost posibil a fi acordat asiguraţilor. Reversul acestei situaţii constă în solicitarea de către asigurător a unei prime suplimentare. ed. 21 20 Galiceanu M. acel asigurat a fost actorul a numeroase evenimente rutiere. În legislaţia României referitoare la asigurările auto. este un sistem de asigurare conform căruia asigurătorul acordă reduceri de primă celor asiguraţi care nu au provocat accidente sau nu au ridicat pretenţii de despăgubiri în anul de asigurare20.ro Tribuna Economică. sancţionarea (Malus) nu se practică nici în cazul asigurărilor auto pentru avarii şi furt. dacă în cursul anului de asigurare.Mustatea.3. concurenţa neîngrădită şi lipsa unei dotări tehnice suficiente care să permită cunoaşterea de către toţi asigurătorii a situaţiei accidentelor produse de un deţinător de autovehicule.. Bănci. măsurile administrative preliminare implementării sistemului bonus-malus în România. deoarece asigurătorul stabileşte singur nivelul primei şi îl practică diferenţiat în funcţie de interesul menţinerii unui asigurat în sfera sa de servicii. împiedicând materializarea acestui lucru. nr. iulie-august 2003. www.

Subiecţii asigurării:22 1. În cazul coproprietarilor de autovehicule asigurarea se consideră încheiată pe numele tuturor proprietarilor.1.română si străină. ed. locaţie de gestiune. cu o persoană fizică sau juridică română. este o asigurare de bunuri.2.1. leasing. Aceste contracte încheiate cu deţinătorii trebuie să conţină clauze privind beneficiarul despăgubirilor.supuse 22 Ciumaş Cristina.4. Asiguraţii-sunt deţinătorii de autovehicule supuse înmatriculării în România. După obiectul asigurării. Datorită complexităţii sale. etc. comodat. 3. Pot fi cuprinse în asigurare şi:  autovehiculele înmatriculate în străinătate pentru care există un contract de închiriere. Cluj-Napoca. care au în portofoliul lor asigurarea autocasco. Se pot asigura şi alte persoane decât deţinătorii care au interes asigurabil cu privire la autovehicul. 2003 .1. Elementele tehnice ale asigurării. interes care trebuie să reiasă dintr-un contract de închiriere.Obiectul asigurat. alături de asigurările de persoane şi cele de răspundere civilă. Asigurătorii-sunt societăţile de asigurări.1.3. Sunt asigurate autovehiculele menţionate expres în poliţa de asigurare faţă de care asiguratul are un interes patrimonial precum şi remorcile trase de acestea.  autovehiculele care aparţin unei personae fizice cu dublă cetăţenie. 2. “Economia Asigurărilor”. 3. această asigurare constituie una dintre cele mai solicitate asigurări cu caracter facultativ. Conţinutul şi tehnica asigurărilor AUTO CASCO Asigurările comerciale comportă un mecanism complex de înfăptuire şi forme de realizare variate. Având în vedere regimul juridic sau forma de realizare a asigurărilor.4.4. Casa Cărţii de Ştiinţă. sub aspectul extensiei riscurilor. având. 3. chiar dacă nu au fost înscrişi în contractul de asigurare. comodat. asigurarea autovehiculelor se regăseşte în portofoliul societăţilor de asigurare în forme variate.4.

23 Cistelecan Lazăr . aparatelor de aer condiţionat. acel autovehicul autopropulsat(acţionat pe principiul motorului).23 Sunt acoperite pagubele produse:    a) aparatelor radio. dacă se aflau în autovehicul. farurilor de ceaţă. autobasculante. 2005 . portbagajelor. boxelor. remorci auto tractate de un autovehicul asigurat. sistemului de alarmă.Nu pot fi asigurate autovehiculele care nu sunt înmatriculate potrivit destinaţiilor legale privind circulatia pe drumurile publice în România. autobuze(autocare). în timp ce se aflau demontate se la autovehicul în vederea reparaţiei sau întreţinerii. aparatelor de taxat. special construite pentru autovehicule. autotractoare. motocicluri(motociclete. lanţurilor antiderapante. radiocasatofoanelor. tractoare rutiere. autocisterne. şenile sau tălpi de alunecare. compact discului. autovehicule speciale. Universitatea “Petru Maior”. in afara celor prezentate la litera a)-d) de mai sus. care serveşte la transportul terestru al oamenilor si al bunurilor. centurilor de siguranţă. caravane cinematografice. cum sunt: autocamioane. trusei medicale de prim ajutor şi roţii de rezervă. mototriciclete). Tg-Mureş. d) instalaţii speciale de pe autovehicule indifferent dacă erau sau nu montate la autovehicul. e) altor părţi componente sau piese ale autovehiculului. “Asigurări”. Este considerat autovehicul. Fac obiectul asigurării urmatoarele:  autovehiculele destinate transportului de persoane de tip autoturism. extinctorului.înmatriculării in România. prelatei care acoperă coviltirul.  autovehiculele destinate transportului de bunuri. capacelor roţilor. televizoarelor. autovehicule ci instalaţii de radioficare. numai dacă acestea erau montate la autovehicul. dacă erau montate la autovehicul. pentru gospodăria comunală: autostropitori. tramvaie şi alte mijloace de transport pe cale. autostaţioane. suspendat pe roţi. autofurgoane. pentru stingerea incendiilor. scutere. troleibuze. ed. autosanitare. înţelesul condiţiilor de asigurare. autovehicule pentru explorări geologice. staţiilor de emisie-recepţie şi altele asemenea. frigiderului auto. c) sculelor care fac parte din trusa de scule. automăturători. b) anvelopelor ori camerelor autovehiculului. frigiderului. motorete.

Universitatea “Petru Maior” Târgu-Mureş.1. căderea unor corpuri pe clădirea(constucţia) în care se află autovehiculul. pereţilor. căderii(căderii în prăpastie. grindină. ferestrelor. cutremur de pământ. derapării. 24 Cistelecan L. răsturnării. blocuri de gheaţă sau de zăpadă.”Asigurări”. al unor părţi din dotarea acestuia. ploaie torenţială inclusive efectele indirecte ale acesteia. tavanelor. al unor aceesorii din dotarea acestuia. bolovani. prăbuşire sau alunecare de teren.3. furtună. ca de exemplu: copaci. încăperii încuiate în care se afla autovehiculul.) Asigurarea pentru riscul de furt acoperă:  furtul autovehiculului sau al unor părţi cmponente şi accesorii din dotarea acestuia prin efracţie sau prin acte de violenţă.3. zgârierii. 2005. greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă. al unor părţi componente sau accesorii din dotarea acestuia ori bunuri din autovehicul. acoperişului. Riscurile asigurate prin asigurare pot fi încadrate în 3 grupe: 24   riscuri generale(elementare) riscuri specifice(de circulaţie) riscul de furt Categoria riscuri generale include: incendiu. căderii peste autovehicul a unor corpuri. .4. avalanşe de zăpadă. trăsnet. căderii din cauza ruperii podului. uragan. explozie(inclusive explozia  rezervorului de carburanţi şi a rezervorului de aer comprimat) chiar dacă trăsnetul sau explozia nu au fost urmate de incendiu.  pagubele produse autovehiculului ca urmare a furtului sau tentativei de furt: al autovehiculului. proprietatea asiguratului. lovirii sau izbirii cu alte vehicule sau cu orice alte corpuri mobile sau imobile aflate în interiorul sau în afara autovehiculului asigurat. ed. etc. dispozitivelor de închidere. căderii îm apă cu prilejul transbordării.  pagubele produse încăperii. al unor bunuri din autovehicul.Riscuri asigurate. În grupul riscuri specifice intră avariile accidentale ca urmare a ciocnirii. în care se afla autovehiculul ca urmare a furtului prin efracţie sau tentativei de furt prin efracţie a autovehiculului. inindaţie.Prin efracţie se întelege spargerea uşilor.

a cutremurului de pământ. Societăţile de asigurări acoperă prin despăgubiri şi următoarele :25 a) cheltuielile de transport al autovehiculului la atelierul de reparaţii cel mai apropiat de locul accidentului care poate face reparaţia sau la locul cel mai apropiat de adăpostire al autovehiculului(prin locul de adăpostire al autovehiculului se înţelege cel mult adresa garajului menţionata în cerificatul de înmatriculare al autovehiculului). tractării. ca de exemplu: prăbuşirea unui copac lovit de trăsnet. În aceste cazuri nu se acordă despăgubiri pentru avariile suferite de autovehicul ca urmare a transportului. “Economia Asigurărilor”. În caz de inundaţie se acordă despăgubiri: pentru pagubele produse ca urmare a acoperirii locului unde se afla autovehiculul asigurat cu un strat de apă provenit din orice cauză.153 . precum şi avarieri cauzate de apă. a prăbusirilor sau alunecărilor de teren. remorcării. Cluj-Napoca.În caz de incendiu se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse prin afumare. ed. daca acesta nu poate fi deplasat prin forţă proprie. acţiunea mecanică a obiectelor purtate de furtună sau uragan. Extinderi generale. pentru pagubele produse de acţiunea mecanică a apelor curgătoare sau a obiectelor purtate de ape. În cazurile de trăsnet. 25 Ciumaş Cristina. carbonizare sau diverse alte distrugeri. p. b) pagubele produse autovehiculului asigurat de avarieri sau distrugeri prilejuite de măsurile luate în timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehiculului. dărâmarea acoperişurilor sai construcţiilor din cauza greutăţii stratului de zăpadă sau de gheaţă. Casa Cărţii de Ştiinţă. prăbuşire sau alunecare de teren greutatea stratului de zăpadă sau de gheaţă. cutremur de pământ. pătare. avalanşe de zăpadă se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse autovehiculului de efectele indirecte ale acestoe fenomene. uragan. În caz de trăsnet sau explozie se acordă despăgubiri şi pentru pagubele produse atunci când trăsnetul sau explozia s-au produs la distanţă de autovehiculul respectiv. 2003. Extinderi. ca urmare a măsurilor luate în timpul producerii evenimentului asigurat pentru salvarea autovehiculului sau construcţiei în care se afla acesta. furtună.

Cluj-Napoca. Sunt excluse de la plata despăgubirilor următoarele:26 a) pagubele cauzate autovehiculului. uzare. griparea motorului. Casa Cărţii de Ştiinţă. cutiei de viteze sau diferenţialului ca urmare a lipsei sau insuficienţei ungerii ori 26 Ciumaş Cristina. a barei de direcţie. ed. ajustaje si toleranţe necorespunzătoare. darn u se despăgubesc pagubele produse la bara de direcţie sau la pneul explodat). goluri de turnare. a arcurilor.prin întrebuinţare. b) pagubele produse prin influenţa temperaturii asupra motorului autovehiculului(de exemplu: avarieri la blocul motor.etc. dar cu consimţământul acestuia. Extinderi speciale: a) b) poliţa de asigurare acoperă şi cazurile în care autovehiculul este condus de poliţa se extinde în afara teritoriului României în baza unui supliment de catre o altă persoană decât asiguratul. chiulasă sau la sistemul de răcire) şi cele produse motorului. spargerea pistoanelor. asigurare.etc. de exemplu: ruperea amortizoarelor telescopice.funcţionare. ca de exemplu: fisuri. . Excluderi. d) cheltuielile efectuate de asigurat în vederea înlocuirii setului de închidere a autovehiculului asigurat(butuci.c) cheltuielile făcute în vederea limitării pagubelor. unor părţi componente sau piese ale acestuia: . tensiuni interne provenite din forjare. Dacă însă datorită defectării din orice cauză a unor piese ale autovehiculului. pe aceeaşi perioadă şi cu aceeaşi valabilitate teritorială pentru care asiguratul încheie la asigurător o asigurare de răspundere civilă a autovehiculelor cu valabilitate în afara teritoriului României. “Economia Asigurărilor”. a supapelor. 2003. deschiderea capotei sau explozia pneurilor în timpul mersului. . aceste paguce se despăgubesc(de exemplu: dacă din cauza ruperii barei de direcţie dau datorită exploziei unui pneu în timpul mersului. yale si dupa caz rezervor şi/sau contact pornire) în cazul în care asiguratul a avizat asigurătorul despre furtul/pierderea cheilor şi/sau telecomenzilor autovehiculului). autovehiculul se răstoarnă.defecte de fabricaţie ale materialului. dacă sunt necesare în urma unor daune produse din cause cuprinse în asigurare. deteriorarea rulmenţilor de la sistemul de rulare. tratament termic necorespunzător. inclusive a anvelopelor ori camerelor acestora se produc pagube din riscuri acoperite prin asigurare. se despăgubesc pagubele produse prin răsturnare.

înlocuirea pieselor avariate cu altele de calitate superioară. tulbuări civile. ale radiaţiilor sau infestării radioactive ca urmare a folosirii energiei atomice sau materialelor fisionabile care fac obiectul asigurărilor practicate de pool-ul nuclear. cele pentru repararea unor avarii sau distrugeri produse din cauze necuprinse în asigurare. dacă la data accidentului autovehiculul nu avea Inspecţia Periodică valabilă. război civil. i) pagubele produse în legătură cu utilizarea autovehiculelor la concursuri. revolte. huselor. d) pagubele produse ca urmare directă a trepidaţiilor autovehiculului în timpul mersului. chiar ca urmare a unor cause cuprinse în asigurare. g) cheltuielile făcute pentru transformarea sau îmbunătăţirea autovehiculului în comparaţie cu starea lui dinaintea producerii evenimentului asigurat(de exemplu: înlocuirea capotelor din pânză cu capote metalice.Nu se consideră piese de rezervă: roţile de rezervă. combustibililor. . distrugere sau avariere din ordinul oricărui guvern de drept sau de fapt sau oricărei autorităţi publice. h) pagubele rezultând din supraîncărcarea sau suprasolicitarea autovehiculului. adăugarea de accesorii suplimentare). e) pagubele produse ca urmare a defecţiunii tehnice. influenţele directe ale exploziei atomice. paturilor sau oricăror altor bunuri existente în autovehicule. revoluţie. cele produse prin acţiunea curentului electric asupra instalaţiei electrice. j) pagube produse de: război. echipamentului suplimentar. c) pagubele indirecte sau pagubele produse prin întreruperea folosirii autovehiculului. conspiraţie. acte de terorism.a electromotorului. naţionalizare. a becurilor sau a altor piese sau accesorii care folosesc curentul electric ori sunt acţionate de acesta.încălzirii din oricare alte cause decât cele cuprinse în asigurare. expropiere. dacă aceasta rezultă inechivoc din actele încheiate de organele în drept.pieselor de rezervă. inclusive anvelopa şi camera cu care autovehiculul de marca şi tipul respectiv este dotat în cazul producţiei de serie. sechestrare. dictatură militară. f) pagubele produse părţilor componente de rezervă. întreceri sau antrenamente pentru acestea. k) pagubele produse în situaţiile în care: au fost provocate cu intenţie de către asigurat sau prepuşii acestuia. insurecţit. rebeliune. confiscare. prelatelor.

anulat sau reţinut în vederea anulării.sarcina probei de acoperire prin asigurare revine asiguratului. în care asigurătorul pretinde că. inclusiv a luminii cu flacără deschisă. asistat de către instructorul auto sau examinator). a unei infacţiuni săvârşite cu intenţie. etc. paguba s-a mărit prin neluarea intenţionată a măsurilor pentru limitarea ei. Faptele prevăzute la punctele anterioare trebuie să rezulte din actele încheiate de organelle în drept(poliţie.. pompieri. fizică. după comiterea furtului sau tentativei de furt. în timpul comiterii de către asigurat. distrugerea sau răspunderea nu este asigurată prin poliţa de asigurare. în timpul orelor de conducere. generate prin folosirea de către asigurat. în momentul accidentului. a focului deschis. c) dacă la comiterea furtului sau a tentativei de furt au luat parte persoane din familia asiguratului sau din serviciul acestuia.În orice acţiune. avarierea. ori ca urmare a suspendării exercitării dreptului de a conduce(cu excepţia cazurilor îm care autovehiculul adaptat cu comanda dublă a fost condus de cursantul unei şcoli de şoferi. asiguratul. în cazul în care aceste fapte rezultă din actele . alte organe de cerecetare. în încăperea în care se afla autovehiculul. autovehiculul nu avea certificat de înmatriculare valabil sau o altă autorizaţie de autovehiculul. în conformitate cu excluderile prezentate. în cazul în care aceste fapte rezultă din actele încheiate de organele în drept(poliţie. din culpa asiguratului. fără permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicule. care conducea autovehiculul şi a produs accidentul avea în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limita legală sau era în stare de ebrietate ori se afla sub influenţa băuturilor alcoolice sau s-a sustrasde la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ori a părăsit locul accidentului în condiţiile în care acest fapt nu este permis prin dispoziţii legale. ori în timpul în care asiguratul autor al unei infracţiuni săvârsite ci intenţie încerca să se sustragă de la urmărire. Pentru riscul de furt asigurătorul nu acordă despăgubiri : a) dacă organele de poliţie nu confirmă furtul sau tentative de furt ori dacă la acestea nu s-a înregistrat o reclamaţie în legătură cu furtul sau tentative de furt. pentru partea de pagubă care s-a mărit.). procuratură sau alte organe de cercetare). persoană fizică. proces sau altă procedură judecătorească. în situaţiile prezentate mai sus. distrugerea sau avarierea construcţiei în care se afla autovehiculul. b) dacă. persoană circulaţie valabilă. ori după ce permisul i-a fost retras. persoană fizică. era condus sau acţionat de asiguratul.au fost cauzate de incendiu sau explozie. pierderea.

4. autovehiculul era desfăcut în părţile sale componente. Întâlnim 3 variante de calcul a uzurii:27 Varianta A) 1. la data încheierii asigurării. preţul de comercializare din nou în valută convertibilă. potrivit scalei de uzură a asigurătorului.4. ed. iar conducătorul l-a părăsit. exprimată în unitaţi de timp(ani) diferenţiat pe categorii de autovehicule clasificate după capacitatea cilindrică a 27 Ciumaş Cristina. valoarea de comercializare din nou în valută convertibilă. cu excepţia cazurilor când autovehiculul se afla într-o încăpere încuiată. nu i-a scos cheia din contact şi nu i s-au încuiat uşile. precum şi în cazul reînnoirilor pentru noi perioade de câte un an. “Economia Asigurărilor”. în mod expres prin acordul părţilor. Cluj-Napoca. b. Prin valoarea reală la data perfectării asigurării. altele decât cele din dotarea acestuia. se întelege valoarea din nou. cataloagelor sau listelor de preţuri. Casa Cărţii de Ştiinţă. exprimat în kilometrii. de întreţinere a autovehiculului. valoarea de comercializare din nou în lei. întrebuinţarea şi starea valută convertibilă. precum şi de vechimea în exploatare. la autovehiculele de producţie străină pentru care se solicită încheierea asigurării în lei. dacă nu au fost cuprinse în asigurare. d) dacă în timpul cât autovehiculul nu era folosit. Autovehiculele se asigură pentru sumele declarate de asigurat fără ca acestea să depăşească valoarea reală a acestora la data încheierii asigurării. e) dacă în momentul furtului sau tentativei de furt. c. f) pentru bunurile din autovehicul. cu excepţia cazurilor când furtul sau tentative de furt s-a produs prin efracţie. stabilită conform facturilor.1. Valoarea din nou a autovehiculelor la data asigurării reprezintă: a. mai puţin uzura.încheiate de organele în drept. la autovehiculele de producţie străină pentru care se solicita încheierea asigurarii în Uzura este stabilită în raport cu vechimea autovehiculului. din încăperea în care se afla autovehiculul desfăcut în părţile sale componente. la care se aplică cursul de referinţă BNR la data încheierii asigurării. la autovehiculele de producţie românească. 3.Suma asigurată. 2003. . Uzura se stabileşte în funcţie de gradul de întrebuinţare(parcurs) al autovehiculului.

5 tf şi cele al căror număr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9: Coeficient de uzură(%) Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 peste 10 0 7 15 18 23 26 30 34 37 41 45 48 51 53 56 58 60 61 62 63 63 Stare de întreţinere bună medie 7 15 23 28 33 37 42 45 48 52 55 58 62 65 67 70 72 73 74 75 75 satisfăcătoare 10 20 30 35 40 45 50 53 56 59 62 65 69 72 75 78 80 82 84 85 85 Tabelul coeficienţilor de uzură (tabelul 3.3.motorului în cm3.2. potrivit tabelelor coeficientilor de uzură(vezi tabelul 3.) pentru autovehicule a căror greutate maximă autorizată nu depăşeşte 3.) pentru autovehicule a căror greutate maximă autorizată depăşeşte 3.5 tf şi cele al căror număr de locuri pe scaune este mai mare de 9: .2. şi 3.3.): Tabelul coeficienţilor de uzură (tabelul 3.

Ani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Coeficient de uzură(%) Stare de întreţinere bună medie satisfăcătoare 0 7 10 8 15 20 13 20 27 18 25 34 23 30 39 28 35 44 33 40 48 37 45 52 41 49 56 44 52 60 47 55 63 50 58 65 53 60 68 55 64 70 58 66 72 60 68 74 63 70 76 65 71 77 66 73 79 67 74 80 63 75 85 69 76 77 78 83 84 85 12 70 71 .

Pentru stabilirea uzurii unui autovehicul sunt necesare: *data introducerii în exploatare a autovehiculului respectiv, menţionată în documentele de identitate ale acestuia(carte de identitate, certificat de înmatriculare,etc.) sau în lipsă, anul de fabricaţiede pe placa de origine a autovehiculului; *parcursul în kilometrii realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui în exploatare de nou. 2. Pentru autovehiculele destinate transportului de persoane şi de bunuri, pentru stabilirea uzurii autovehiculului se caută în tabelul coeficienţilor de uzură linia corespunzătoare vechimii în exploatare(în ani) şi coloana corespunzătoare stării de întreţinere medie (determinată pentru un parcurs mediu anual de 10.000 km) la intersecţia cărora se va găsi coeficientul de uzură respectiv. În cazul în care există diferenţe între parcursul real şi cel rezultat utilizând media anuală, coeficientul corespunzător stării de întreţinere medie se va corecta cu 0,6% pentru fiecare 1.000 km, fără a se putea depăşi coeficienţii corespunzători stărilor de întreţinere bună sau satisfăcătoare 3. Pentru autovehiculele la care nu se cunoaşte parcursul(km) realizat până la data producerii evenimentului asigurat, sau acesta nu este în concordanţă cu starea tehnică a autovehiculului respectiv, uzura autovehiculului avariat se stabileşte în funcţie de vechimea în exploatare şi starea de întreţinere a acestuia, prevăzute în tabelele coeficienţilor de uzură.Starea de întreţinere a unui autovehicul se clasifică în bună, medie şi satisfăcătoare.Stabilirea stării de întreţinere a autovehiculului se face potrivit stării acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat pe baza criteriilor de mai jos:
a)

stare de întreţinere bună:

Autovehiculul prezintă integritatea elementelor caroseriei, barelor de protecţie şi capacelor de roţi; vopseaua intactă, fără exfolieri sau urme aparente de rugină a tablei; tapiţeria fără pete, urme de uzură prematură sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fără să prezinte uzuri accentuate pe unul din flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al direcţiei; motorul fără scurgeri de ulei pe părţile laterale sau pe capotajele interioare ale spaţiului afectat acestuia.
b)

stare de întreţinere medie:

Autovehiculul prezintă deformări ale caroseriei, barelor de protecţie şi capacelor de roţi până la 10 dm2 însumat pe întreaga suprafaţă exterioară; degradări ale vopselei în ceea ce priveşte luciul, cu urme de rugină aparentă pe o suprafaţă totală până la 10 dm2, cu exfolieri pe suprafaţă totală până la 0,5 cm2 sau orice alte zgârieturi, pete pe tapiţeria scaunelor.

c)

stare de întreţinere satisfăcătoare:

Autovehiculul prezintă deformări ale caroseriei, barelor de protecţie şi capacelor de roţi mai mari de 10 dm3 însumat pe întreaga suprafaţă exterioară, degradări ale vopselei, pierderea totală a luciului, cu exfolieri pe o suprafaţă totală mai mare de 0,5 cm2, cu urme pronunţate de rugină aparentă şi zgârieturi; tapiţeria deteriorată şi murdară; cauciucurile uzate neuniform cu accentuări pe unul din flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al direcţiei; motorul cu urme de ulei pe părţile superioare şi laterale, ca urmare a scurgerilor la capacul distriuţiei, al chiulasei sau pe lângă garniturile de etanşare; joc mare la volanul direcţiei. Varianta B) 1. Vechimea autovehiculului se calculeză prin scăderea din numărul reprezentând anul în care se încheie asigurarea a numărului reprezentând anul de fabricaţie al autovehiculului. Exemplu: an de fabricaţie 2000, asigurarea se încheie în 2005, vechimea este de 5 ani. Pentru autovehiculele achiziţionate din nou aflate la prima înmatriculare şi la care anul de fabricaţie este diferit de anul în care se face înmatricularea, vechimea autovehiculului se va stabili ca diferenţă între anul în care se încheie asigurarea şi anul primei înmatriculări. Exemplu: an de fabricaţie 2000, anul primei înmatriculări 2002, anul în care se încheie asigurarea 2004; rezultă vechimea este de 2 ani. 2. Coeficientul de uzură(%) folosit la stabilirea sumei asigurate: Tabel 3.4. Vechime(ani) Tip autovehicul A B C 0-12 luni 0 0 0 1 8 2 3 4 5 6 7 8 9 10 > 10
Câte 1 pct în plus pt fiec. an, coef. de uzură va fi maxim 90

18 26 34 42 50 56 61 65 68

15 23 32 41 48 56 63 68 72 76 22 29 40 48 55 61 67 72 75 78

A- autoturisme Dacia, Olcit, ARO; B- autoturisme străine, motocicluri; C- autoturisme Daewoo, alte autovehicule. Coeficienţii de uzură din tabelul de mai sus se aplică la valoarea din nou a autovehiculului; valoarea rezultată se scade din valoarea din nou, rezultând astfel suma asigurată. Coeficienţii de uzură stabiliţi mai sus pot fi modificaţi în plus sau în minus cu maxim 2

puncte în funcţie de starea de întreţinere a autovehiculului, km parcurşi, valoarea de piaţă,etc. Varianta C) Autoturisme, autovehicule de teren, microbuze având până la 9 locuri, autovehicule construite sau echipate pentru diverse destinaţii speciale, având o masă maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv. Tabelul 3.5. Vechimea autovehiculului în funcţie de anul de fabricaţie
Până la 1 an 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani

Scala coeficienţilor valorii rămase -% din valoarea din nou
100 90 80 70 60 50 45 39 34 29 25

Autovehiculele cu vechimea peste 10 ani, se asigură numai ţinând cont de următoarele: 1.

Coeficientul valorii rămase se diminuează astfel: cu câte 2% pentru fiecare an de vechime ce depăşeşte 10 ani, dar pentru autovehiculele din tabelul 3.5, cu câte 1% pentru fiecare an de vechime ce 2. Autovehiculele din tabelul 3.5 care au o vechime mai mare de 15 ani nu se asigură;

nu mai mult de 12 ani; • depăşeşte 12 ani, dar nu mai mult de 15 ani;

Exemplu: Pentru un autoturism de fabricaţie 1998, vechimea acestuia este de 14 ani. Conform tabelului 3.5, coeficientul valorii rămase pentru o vechime de 10 ani este 25%. Pentru autoturismul în cauză: Coef.val.rămase= 25% - 2*2% - 2*1% = 19%. 3. Potrivit condiţiilor de asigurare ale unor asigurători prin excepţie, pentru autovehiculele cu o vechime cuprinsă între 10 şi 15 ani se vor putea încheia contracte de asigurare dacă acestea sunt reînnoiri ale unor contracte încheiate la aceeaşi asigurători. Dotările suplimentare28 se asigură la valoarea declarată de asigurat în cerereachestionar si acceptată de asigurător, în lei sau în valută.

28

Ciumaş Cristina, “Economia Asigurărilor”, ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003.

* Varianta B) – suma asigurată va include taxele vamale. sumele asigurate pot fi majorate(inclusiv cu valorile unor dotări suplimentare montate la autovehicul. care include şi dobânzile. Pe toată durata asigurării. Furt: Intern+Extern.Această nouă valoare nu poate depăşi 130% din valoarea stabilită la data încheierii asigurării. Asiguratul va dovedi cu documente că a suportat sau urmează să suporte plata acestora. după caz. e) Avarii: Intern.A. * varianta de asigurare. Furt: Intern.La autovehiculele care fac obiectul contractelor de leasing: * Varianta A) – suma asigurată va corespunde cu preţul unitar al autovehiculului.4. Valoarea reală poate fi recalculată la cererea asiguratului ca urmare a executării reparaţiilor capitale sau îmbunătăţirilor aduse autovehiculului. Variantele de asigurare sunt:29 a) Avarii: Intern+Extern . dar ca urmare a unor evenimente rutiere anterioare.variante de asigurare la S.5.ro. 29 www. ASIROM S. Prima de asigurare este anuală şi se stabileşte. pe tipuri şi mărci de autovehicule sau sub forma unor cote tarifare la 100 lei sumă asigurată. Cotele tarifare de primă sunt diferenţiate în funcţie de: * tipul de autovehicul. numai dacă acestea au fost suportate sau ar urma să fie suportate de asigurat. taxele. * vechimea autovehiculului. . lasig.Prima de asigurare Se obţine prin ponderea sumei asigurate cu cota tarifară de primă. Furt: Intern. b) Avarii: Intern+Extern . exprimat în valută. Nu se va lua în calcul valoarea totală a contractului. altele decât cele existente la data încheierii asigurării şi stabilirea sumei asigurate iniţial) ori reevaluate sau indexate potrivit clauzelor contractuale. 3. potrivit condiţiilor unor asigurători. f) Avarii parţiale(riscuri elementare). dovedite cu acte justificative. c) Avarii: Intern+Extern.1. d) Avarii: Intern .C.

ed. Tariful de prime cuprinde primele de asigurare anuale în sumă absolută. pentru autovehiculele autorizate să funcţioneze ca taximetre. diferenţiate pe 12 grupe tarifare. reducerea de primă se acordă la fiecare rată de primă. la asigurările ce se reînnoiesc pe o perioadă de 1 an. 20%. 45%. La asigurările cu plata primelor în rate subanuale. De aici rezultă că şi despăgubirile cuvenite se micşorează corespunzător reducerii primei cu 10%. 2004. în ultimii 5 ani. patru. faţă de cea prevăzută în tariful de prime. în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului. şcoli de şoferi. Varianta B) – asigurarea pentru avarii. după caz. “Asigurări”. Tg-Mureş.Pentru autoturisme şi autostaţioane primele de asigurare sunt stabilite în suma absolută. sau 25%. datorită inflaţiei. după caz. inclusiv remorcile tractate de aceste autovehicule. La fel. De remarcat este faptul că tariful primelor de asigurare a crescut substanţial. primele se majorează cu 50%. Pentru autoturisme şi autostaţioane. Grupa tarifară minimă este de până la 750 cm. Prin aplicarea clauzei bonus. Pentru asigurările încheiate pe durata de 1 an se acordă următoarele reduceri suplimentare de prime: 30 Cistelecan Lazăr. p.3. 15%. 35%. sau pentru care despăgubirile plătite ori datorate se cuvin pentru pagubele produse din culpa unor terţe persoane aflate în afara autovehiculului asigurat. aceasta asigurare se poate încheia. doi. dar cel puţin în limita franşizei stabilite în sumă absolută. Universitatea “Petru Maior”. cinci. trei. 30%. primele se reduc cu 15%.3. 25%. cu prima de asigurare integrală sau cu prima de asigurare redusă cu 15%. la unele societăţi.291 . corespunzător unui an. sau mai mulţi ani de asigurare anteriori şi consecutivi pentru care asigurătorul nu a plătit sau nu datorează asiguratului despăgubiri în legătură cu: Varianta A) – asigurarea de avarii şi furt.30 Pentru autovehiculele cu motorizare străină unii asigurători majorează cotele de primă. Reducerea de primă ca urmare a anilor anteriori consecutivi fără daune se poate acorda şi în cazul în care de la expirarea asigurării ce urma a fi reînnoită a trecut o perioadă de timp nu mai mare de 60 zile şi nu s-au înregistrat pagube. iar grupa tarifară maximă cuprinde autovehiculele cu capacitate cilindrică mai mare de 6000 cm.

20 10 peste 20 15 Varianta B) c) la încheierea asigurării cu franşiză deductibilă: * din pagubă( tabelul 3.20 5 21 . .):31 Tabelul 3.a) la achitarea integrală a primei de asigurare – 10% din prima anuală.82 parţiale Franşiza(%) 5 0. Varianta A) Număr de autovehicule Reducere de primă(%) 5 .10 1 0.85 0. “Economia Asigurărilor”.95 0.05 1 Avarii 1 0. furt şi respectiv avarii( tabelul 3. b) la asigurarea unui număr mare de autovehicule( vezi tabelul 3.100 15 peste 100 20 Tabelul 3. 2003.85 0. şi 3.8.90 0.95 0.7 ) Tabelul 3.6.8.50 10 51 .7.95 0.90 totale 31 Ciumaş Cristina.9.) : Franşiza(%) % de reducere Tabelul 3. ed.15 1.10 1.80 Daune totale 0 10 20 Coeficienţi de ajustare a primei de asigurare Furt total 1.6.10 5 11 .9. Număr de autovehicule Reducere de primă(%) 3 . Cluj-Napoca. 1 4 2 7 3 1 0 4 1 3 5 1 6 6 1 9 7 2 2 8 2 5 9 2 8 10 30 * din suma asigurată diferenţiat pentru daune parţiale şi daune totale.90 Avarii 1 0. Casa Cărţii de Ştiinţă. Daune parţiale Franşiza(%) 0 1 2 3 4 Coeficienţi de ajustare a primei de asigure Furt parţial 1.

în numărul. la cererea asiguratului. La eşalonarea ratelor se va avea în vedere ca: . Nr.10. La asigurările pentru autovehicule gajate băncilor.ultima rată sa fie încasată cel târziu cu 2 luni înainte de expirarea asigurării.în primele 6 luni să se încaseze minimum 70% din prima anuală(inclusiv prima achitată la încheierea asigurării).): Tabelul 3.000 lei. primele de asigurare se achită integral şi anticipat.10. plata primelor poate fi stabilită în rate subanuale.rate Cuantum prima rată (% din prima anuală) Eşalonarea celorlalte rate Cota de majorare a primei de asigurare(%) în max. * pentru autoturismele ce sunt adăpostite în garaje închise sau în incintele societăţilor care au organizat sistem propriu de pază: 2% din prima anuală. în cazul în care asigurarea cuprinde riscul de furt: 3% din prima anuală. . 6 luni de la intrarea în vigoare a asigurării în rate egale scadente la cel mult 3.la încheierea asigurării să se încaseze minim 25% din prima anuală. 4 şi respectiv 6 luni în rate egale consecutive în rate egale consecutive 2 3 4 5–7 8–10 50 40 30 30 20 0 5 10 15 20 Numărul de rate se va stabili astfel încât cuantumul unei rate de primă sa fie mai mare de 100. . repectiv 6 luni în rate egale scadente la cel mult 2. . b) la asigurările cu prime stabilite în valută. cuantumul şi la scadenţele prevăzute în contractul de asigurare.d) * pentru autoturismele care au montate sisteme de alarmă sau sunt conectate la sisteme de urmărire prin satelit. În schimb. Spre exemplu: a) la asigurările cu primele stabilite în lei( tabelul 3. nu se vor aplica majorări ale primei de asigurare în cazul plăţii acesteia în rate. plătibile anticipat. alţi asigurători percep o majorare în situaşiile în care autovehiculul este fără sistem antifurt. La asigurări încheiate pe o perioadă de un an.

situaţia contractului rămâne neschimbată până la expirarea acestui termen. contractul de asigurare se suspendă automat pentru următoarele 20 de zile calendaristice.32 La asigurările pentru care primele se plătesc în rate: 1) asigurătorul nu este obligat să amintească asiguratului scadenţa primei de plată la domiciliul(sediul ori reşedinţa) sau la locul de muncă al asiguratului.tribunaeconomică..1. Poliţele de asigurare se încheie pe un an sau 6 luni. durata asigurării poate fi chiar mai mică. deţinătoare de autovehicule. www. * varianta B) – asigurătorul acordă asiguratului posibilitatea achitării acesteia în termen de 10 zile calendaristice de la scadenţa ratei respective. 2) în caz de neplată la scadenţă a unei rate de primă următoare celei dintâi: * varianta A) – asiguratul are dreptul să o plătească în termen de 15 zile de la scadenţa ratei respective.romasig. situaţia contractului de asigurare rămâne neschimbată până la expirarea acestiu termen. Dacă rata de primă nu a fost achitată la expirarea perioadei de suspendare . respectiv asigurătorul nu datorează despăgubiri pentru eventualele evenimente produse în această perioadă. Pe perioada suspendării asigurarea nu produce efecte.6.orice rată să fie de minim 20 USD(Euro). Contractul de asigurare se reziliază în cazul în care sumele datorate de asigurat cu titlu de primă nu sunt plătite în termen de 15 zile de la scadenţă. În cazul în care sumele datorate de asigurat cu titlu de primă nu sunt plătite în termenul de păsuire de 10 zile. de minim o lună. aflate temporar în ţara noastră.ro. fără restituirea primelor de asigurare plătite.Durata asigurată.4. 3.ro . raporturile de asigurare încetează definitiv şi contractul de asigurare este reziliat de plin drept. 32 www. dar pentru persoanele străine.

la data producerii unei daune totale. dar acoperirea lor poate fi extinsă.1.4. chiar dacă există un început de dovadă scrisă. repectiv a primei rate de primă şi este valabilă exclusiv pentru autovehiculele şi riscurile specificate în contract.Încheierea contractului de asigurare.4. la cererea asiguratului şi în afara ţării. 2003 . după încasarea primei de asigurare. adică: certificatul de înmatriculare şi cartea de identitate. a contractului de vânzare-cumpărare. 3. răspunderea societăţii de asigurare continuă fără întrerupere.4. Asigurarea se consideră încheiată prin emiterea de către asigurător a contractului de asigurare. după ora 24 a zilei în care s-a încheiat contractul de asigurare şi s-a încasat prima rată şi încetează la ora 24 a ultimei zile din perioada pentru care s-a încheiat asigurarea. prin plata despăgubirii. prin plata unei prime suplimentate conform tarifului de prime.2.2. dacă plata primelor s-a făcut înainte de încetarea asigurării în curs. numai după efectuarea de către reprezentantul asigurătorului a inspecţiei autovehiculului. Casa Cărţii de Ştiinţă. răspunderea asigurătorului începe din momentul semnării de către beneficiari. Mecanismul derulării asigurării.2. Contractul de asigurare nu poate fi dovedit cu martori. din incinta unităţilor care au în obiectul lor de activitate comercializarea de autovehicule noi. cu efectuarea inspecţiei de risc.33 3.Începerea şi încetarea răspunderii asigurătorului Răspunderea societăţii de asigurări începe după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a emis poliţa şi s-a încasat prima. Asigurarea se încheie în baza declaraţiei asiguratului din cererea-chestionar.Riscurile sunt acoperite prin asigurare pe teritoriul României. La reînnoirea asigurării pentru o nouă perioadă. „Economia Asigurărilor”. În cazul în care asigurarea se încheie concomitent cu livrarea autovehiculului nou. ed. Cluj-Napoca. La subscrierea poliţei solicitantul este obligat să prezinte actele originale ale autovehiculului. 33 Ciumaş Cristina. 3.2.

 modificarea domiciliului.  schimbarea culorii autovehiculului asigurat.  să comunice în scris asigurătorul cu privire la orice schimbare intervenită în cursul derulării contractului. sau. a seriei şasiului sau a caroseriei autoportante. în cazul decesului acestuia.  schimbarea proprietarului autovehiculului. . Tg-Mureş. asiguratul are următoarele obligaţii:34  de a plăti prima de asigurare stabilită la data încheierii contractului.  schimbarea numărului de înmatriculare. incendiului sau exploziei şi la pagubele provocate. cerând întocmirea de acte cu privire la cauzele şi împrejurările producerii accidentului. fără ca acest lucru să afecteze dreptul de proprietate al persoanei respective asupra obiectului. 34 35 Ciumaş Cristina. unităţile de pompieri sau alte organe de cercetare. în scopul prevenirii producerii evenimentelor asigurate.  retragerea definitivă a autovehiculului din circulaţie.  pentru autovehiculele înmatriculate cu număr provizoriu. prin prezentarea contractului de vânzare-cumpărare. să înştiinţeze imediat organele poliţiei. În caz de producere a evenimentului asigurat. „Asigurări”.Obligaţiile asiguratului Până la producerea evenimentului asigurat. numărul de înmatriculare definitiv.  să transmită o informare scrisă la sediul asigurătorului care administrează poliţa. certificatul de moştenitor sau hotărârea judecătorească de partaj succesoral. asiguratul are următoarele obligaţii:35   să ia măsuri pentru limitarea pagubelor. Cistelecan Lazăr.3. în legătură cu unele modificări.4. 2003. cele mai apropiate de locul producerii evenimentului asigurat. la termenele şi în moneda convenită. 2004. în termen de 5 zile.Casa Cărţii de Stiinţă. Cluj-Napoca. cum ar fi:  schimbarea numelui asiguratului.Universitatea „Petru Maior”. ed.  înlocuirea autovehiculului nou în perioada de garanţie. efectuând revizia tehnică periodică obligatorie la zi.2.3. ed. „Economia Asigurărilor”.  să întreţină autovehiculul asigurat în bune condiţii şi în conformitate cu dispoziţiile legale.

documentaţia privind evenimentul asigurat. copii ale permisului de conducere al şoferului. ASTRA S. data şi locul evenimentului. În înştiinţare se vor arăta:  numele persoanei care a condus autovehiculul. locul unde se află autovehiculul dăunat în momentul avizării. păstrarea şi paza autovehiculului sau a părţilor componente rămase ca urmare a realizării evenimentului asigurat.  actele întocmite de poliţie sau de alte organe. S. schiţa accidentului. să ia măsuri pentru salvarea. felul. cu declaraţia conducătorului auto.A.167-168.  să înştiinţeze în scris asigurătorul despre producerea evenimentului.A.  preciza: felul. precum şi pentru prevenirea degradărilor ulterioare..A. „Economia Asigurărilor”. 2003.C.. certificatului de înmatriculare al autovehiculului. la S.Casa Cărţii de Stiinţă. solicitate de asigurător. în termen de 24 de ore(potrivit condiţiilor de asigurare S. Cluj-Napoca. marca şi numărul de înmatriculare al autovehiculului.) de la producere sau de luarea la cunoştinţă despre producerea acestuia.       despăgubire.C. în cazul în care evenimentul 36 Ciumaş Cristina.). ASTRA S. . ASIROM S.36 Potrivit condiţiilor de asigurare. localitatea. descrierea avariilor. privire la împrejurările producerii evenimentului asigurat. marca. să depună la asigurător în vederea stabilirii drepturilor de cererea de despăgubire a asiguratului în care se va precizarea că a condus sau nu cu acordul asiguratului. ed. data şi locul accidentului. precum şi numărul şi data poliţei de asigurare. dovezilor privind inspecţia orice alte documente necesare.C. dând informaţii asupra naturii şi mărimii pagubei.     tehnică periodică. BCR-Asigurări S. devizul de reparaţie şi celelelte acte de cheltuieli.A. care cuprinde următoarele:  contul şi banca.C. numărul de înmatriculare. p. 48 de ore(în baza regulamentului de asigurare S.

asiguratul este obligat să prezinte documentaţia tradusă în limba română şi legalizată.37 37 www. în afara teritoriului ţării. .asigurat a avut loc în străinătate sau reparaţia autovehiculului s-a efectuat cu acordul asigurătorului.romasig.ro.

organele poliţiei în raza căreia s-a produs evenimentul sau în raza căreia îşi are reşedinţa asiguratul. să comunice organelor de poliţie orice informaţii ce ar putea duce la găsirea autovehiculului. precum şi actele originale. în maxim 24 de ore de la luarea la cunoştinţă. să comunice imediat sau într-un anumit termen. depunând setul de chei declarate la încheierea asigurării. 5. precum şi dacă a . asiguratul are următoarele obligaţii: 1. în scris. părţile componente sau piesele furate. să se îngrijească ca toate urmele furtului să rămână neatinse până la cercetarea faptului de către organele de poliţie şi să ia măsuri de limitare a pagubei. să înştiinţeze imediat. asiguratul are obligaţia de a informa asigurătorul risc. 2. 4. să facă tot ce îi stă în putinţă pentru păstrarea şi paza obiectelor rămase. 3. despre încheierea unei asigurări cu un alt asigurător pentru acelaşi să conserve dreptul de regres al  asigurătorului împotriva celor vinovaţi de producerea daunei. În cazul în care evenimentul produs este furtul sau tentativa de furt. să avizeze asigurătorul în maxim 48 de ore de la luarea la cunoştinţă.

deşi complexă. cirtificatul de înmatriculare. asigurarea conducătorilor auto amatori care conduc autoturisme ale altor persoane fizice sau juridice. 7. seturile de chei ale autovehiculului. asigurarea pentru avarii a autovehiculelor aparţinând unor persoane străine care vin temporar în ţara noastră. Alte asigurări privind autovehiculele. factura de achiziţie. asigurarea motociclurilor. pentru autoturisme. cartea de identitate. pentru a fi în drept să primească despăgubiri pentru autovehiculul furat trebuie să pună la dispoziţia asigurătorului: actele originale ale autovehiculului.3.fost identificat autorul furtului. 6. nu rezolvă toate speţele care pot să intervină în materia asigurării autovehiculelor. O serie de Condiţii speciale reglementează mecanismul unor variate categorii de asigurări facultative ce pot fi contractate suplimentar sau complementar. pentru pagube. şi să solicite introducerea acestuia în calitate de 3. pagube produse de incendiu şi alte calamităţi. între care: asigurarea autovehiculelor pentru furt.4. în cazul identificării autorilor furtului după plata despăgubirilor să declare în faţa organelor de cercetare penală şi a instanţei de judecată că a fost despăgubit de asigurător parte civilă. mai ales. în cazul conducerii autovehiculului de către o altă persoană decât asiguratul. asigurarea privind utilizarea autovehiculelor pentru întreceri şi concursuri. Asigurarea pentru avarii a autovehiculelor (auto-casco). . asigurarea pentru avarii a autovehiculelor închiriate de către persoane juridice unor persoane fizice şi altele.

2004. prin acelaşi contract. într-o analiză succintă. de răspundere civilă sau suplimentar la această asigurare. dacă se încheie concomitent cu asigurarea de bază. b) de bază.Mecanismul acestor asigurări privind autovehiculele are drept cadru Condiţiile generale ale asigurării pentru avarii a autovehiculelor. Asigurarea autovehiculelor pentru avarii.4. Tg-Mureş. la această asigurare este stabilită distinct şi reprezintă o cotă parte (25% la societatea Asigurarea Românească) în raport cu prima de asigurare la asigurarea de bază. Asigurarea suplimentară pentru cazurile când autovehiculul este condus de alte persoane decât asiguratul. la cererea asiguratului. 38 Cistelecan Lazăr.Universitatea “Petru Maior”. dacă se încheie concomitent cu asigurarea pentru avarii sau suplimentar la această asigurare. să fie completată. împreună. . auto-casco poate. împreună sau suplimentar la aceste asigurări. ed. cu Asigurarea suplimentară pentru cazurile când autovehiculul este condus de alte persoane decât asiguratul. Prima de asigurare. 3. Tocmai de aceea voi reţine în continuare. “Asigurări”. Asigurarea are loc la aceleaşi sume asigurate ca în asigurarea de bază. fiecare implicând unele condiţii speciale.3. fie complementare. Asigurarea se poate încheia:38 a) Pentru avarii.1. c) Pentru avarii şi de răspundere civilă. dacă se încheie concomitent cu asigurarea de bază Pentru răspundere civilă. mecanismul de realizare a fiecăreia dintre aceste categorii de asigurări. Totuşi acestea sunt asigurări fie suplimentare. de avarii şi de răspundere civilă.

3. Asigurarea se poate încheia pentru avarii sau răspundere civilă ori se pot cupla ambele asigurări. .. 3. dacă asemenea manifestări au caracter oficial. Celelalte elemente cu privire la tehnica acestei forme de asigurare sunt comune asigurării autovehiculelor pentru avarii sau asigurării de răspundere civilă. pentru autoturisme.3.2. 1997. pentru o perioadă de cel puţin o lună. Tg-Mureş. Celelalte elemente ale asigurării sunt comune asigurării autovehiculelor pentru avarii. Cota respectivă este mai ridicată în cazul în care se referă la taximetrişti şi şcoli de conducere auto. cu domiciliul în România. Asigurarea pentru avarii se încheie pe baza unor tarife de prime special elaborate în condiţiile acestei forme de asigurare. Asigurarea autovehiculelor în legătură cu utilizarea lor la concursuri. „Asigurări comerciale”.3. Această asigurare poate fi încheiată de către conducătorii auto amatori. sunt exprimate în sume absolute. inclusiv remorcile tractate de acestea. întrecerilor sau antrenamentelor pentru acestea. Constituie o formă de asigurare ce poate fi încheiată numai pentru autoturisme şi motocicluri înmatriculate în ţara noastră. Pentru motocicluri primele de asigurare sunt stabilite pe baza cotei tarifare la 100 lei sumă asigurată. întreceri sau antrenamente. după caz. care conduc autoturisme.4. aparţinând altor persoane fizice. fiind stabilite pentru o durată a asigurării de o lună de zile. variate în funcţie de capacitatea cilindrică a autoturismelor.39 În asigurare sunt cuprinse riscurile de pagube în legătură cu utilizarea autovehiculelor în timpul concursurilor.de avarii şi răspundere civilă.”Dimitrie Cantemir”. 39 Cistelecan L. Asigurarea conducătorilor auto amatori care conduc autoturisme ale altor persoane fizice. ed. 3.4. La asigurarea de răspundere civilă sunt stabilite plafoane de sumă asigurată în limita cărora se acordă despăgubiri pentru o persoană accidentată şi sume fixe pentru pagube la bunuri distruse sau avariate aparţinând terţilor. după caz. inclusiv în timpul deplasărilor legate de acest scop. cu domiciliul în ţara noastră. Primele de asigurare. Cistelecan Rodica.

fiind angajaţi în unităţile de referinţă. Această asigurare poate fi încheiată numai de conducători auto amatori care.4. Primele de asigurare sunt. respectiv deţinătorul de autovehicul. autoturismul fără conducător auto. cu o sumă fixă convenită de părţi la încheierea contractului de asigurare. Primele de asigurare se asimilează celor aferente asigurării pentru avarii a autovehiculelor. la producerea cazului asigurat. comune asigurării autovehiculelor pentru avarii. fiind însă mai reduse (cu 25% la societatea Asigurarea Românească). dar nu-i aparţine. societatea de asigurare despăgubeşte proprietarul. pentru o durată corelată cu perioada în care autoturismul se află în folosinţa persoanei respective. pe care le conduc personal. riscurile de avarii şi răspundere civilă în ipoteza folosirii autovehiculelor şa întreceri şi concursuri şi nu are valabilitate în afara ţării. pentru misiuni în interesul firmei. Asigurarea conducătorilor auto amatori care conduc autoturisme aparţinând unor persoane juridice. riscurile aferente utilizării autovehiculului la întreceri şi concursuri ori cele aferente parcursului în afara teritoriul ţării noastre. în principiu. Celelalte elemente cu privire la tehnica acestei asigurări sunt. comune asigurării autovehiculelor pentru avarii. în principiu. Despăgubirea cuvenită ca urmare producerii cazului asigurat se acordă unităţii care deţine autoturismul. Primele de asigurare se achită de către unitatea care atribuie în folosinţă. 3. Celelalte elemente cu privire la tehnica acestei forme de asigurare sunt. unui angajat. în principiu. în legătură cu îndeplinirea funcţiei sau misiunii lor. Ca urmare. în principiu. Asigurarea se încheie pentru avarii la autoturisme din culpa conducătorului auto.4. Această formă de asigurare nu implică riscul de furt.Asigurarea se încheie pentru avarii la autovehiculul pe care asiguratul îl conduce. .3. În această asigurare nu se cuprind riscul de furt. în alte funcţii decât aceea de conducător auto. utilizează autoturisme ale unităţii. dar mai reduse (cu 40% la societatea Asigurarea Românească). cele prevăzute în tariful de prime de asigurare a autovehiculelor pentru avarii.

ed. în principiu. după caz. Tg-Mureş. 40 40 Cistelecan L. în termenul de 60 de zile de la data înştiinţării societăţii de asigurare. Asigurarea se poate încheia numai de persoane fizice sau juridice străine. Despăgubirea se încadrează. înmatriculate în străinătate.3.3. Asigurarea facultativă pentru avarii a autovehiculelor aparţinând persoanelor străine care vin temporar în România. În asigurare sunt cuprinse şi cazurile în care autovehiculul este condus de alte persoane decât asiguratul. 1997. dar despăgubirea poate fi făcută şi în valută. răspunderea societăţii de asigurare declanşându-se după 24 de ore de la expirarea zilei în care s-a încheiat contractul de asigurare şi a fost achitată prima de asigurare. comune asigurării autovehiculelor pentru avarii. în România.3. Celelalte elemente cu privire la tehnica acestei forme de asigurare sunt.. Dacă se plăteşte un supliment de primă (faţă de asigurarea de avarii. Asigurarea globală a motociclurilor. atunci în asigurare se cuprinde şi riscul de furt a autovehiculului. care se află în proprietatea persoanelor fizice cu domiciliul sau reşedinţa în România. componentelor sale ori a unor bunuri aflate în autovehicul. cu plata în lei. dacă reparaţiile acestuia se efectuează în altă ţară şi deci autovehiculul se deplasează în acest scop. În caz de avarii la autovehicul. În asigurare sunt cuprinse numai pagubele produse din riscuri asigurate.6. care vin temporar în România. proprietare de autovehicule şi remorci tractate de acestea. 3. scutere etc.4.) cu o capacitate cilindrică până la 69 cm.”Dimitrie Cantemir”. Cistelecan Rodica. Asigurarea poate fi încheiată numai pentru motocicluri (motorete.3. Perioada de asigurare este de o lună. considerată de bază). pe teritoriul României.5.4. în valută numerar sau a fost notificată la bancă plata prin virament. în principiu. inclusiv în legătură cu utilizarea autovehiculului pentru concursuri şi întreceri. „Asigurări comerciale”. reparaţiile pot fi efectuate. inclusiv. .

este mai ridicată în cazul riscurilor ce pot afecta persoane. faţă de riscurile de pagube la bunuri. Această asigurare se poate cupla ori se poate completa cu alte forme de asigurare facultative a autovehiculelor (cum ar fi pentru cazul când autovehiculul este condus de alte persoane decât asiguratul ori pentru cazul de furt.7. pot fi supuse probelor de recepţie. fiind plafonată. . O serie de elemente cu privire la mecanismul acestei forme de asigurare sunt comune cu asigurarea autovehiculelor pentru avarii. de către conducători auto străini. pentru pagube de avarii produse autovehiculului. Suma asigurată. în celelalte cazuri (de răspundere civilă ori de accidente şi deces). pentru perioada de asigurare de un an.3. din culpa conducătorului auto. Răspundere civilă ca urmare vătămării ori decesului unor persoane din afara motociclului asigurat. 3. respectiv cu asigurarea de răspundere civilă auto. se aplică principiul despăgubirii primului risc (la pagube din avarii şi furt). Autovehiculele produse în România.4. destinate exportului. destinate exportului. Suma asigurată este variabilă: la asigurarea de avarii. Cu ocazia producerii cazului asigurat. Riscul de accidente a conducătorului motociclului şi a altor persoane ce călătoresc pe şeaua din spate (ori în ataşul) motociclului. suma cuvenită în dezdăunare se stabileşte în corelare cu efectele asigurării specifice.  Perioada de asigurare este de un an sau de 6 luni. Prima de asigurare este stabilită în sumă absolută.Asigurarea se încheie pentru :   Avarii la motociclu. la drum. Societăţile de asigurare din ţara noastră asigură facultativ aceşti conducători auto străini. Asigurarea conducătorilor auto străini care efectuează probe de recepţie la autovehicule ale întreprinderile producătoare româneşti. faţă de asigurarea de răspundere civilă şi respectiv asigurarea de accidente. dar cu modificarea corespunzătoare a primei de asigurare de bază). în legătură cu deţinerea şi folosirea motociclurilor. în limita sumei asigurate şi a valorii motociclului în momentul producerii evenimentului asigurat. angajaţi ai firmelor cumpărătoare. respectiv pentru 6 luni.

ASIROM S. Cistelecan Rodica. .3. Asigurarea operează numai pentru riscuri care s-ar putea produce pe teritoriul ţării. precum şi a riscurilor de accidentare a persoanelor transportate cu asemenea autovehicule. 3.C.8. „Asigurări comerciale”. răspunderea societăţii de asigurare începând din ziua următoare celei în care s-a perfectat asigurarea şi a fost achitată prima de asigurare. Evident. Asigurarea. Despăgubirea se plăteşte în lei.4. Asigurarea pentru cazurile de avarii a autovehiculelor care se închiriază unor persoane. de către societăţi comerciale cu profil specific de activitate. dar ea se extinde. diferitelor persoane solicitante. pentru avarii. fără şofer. Primele de asigurare sunt stabilite în sume absolute. în acest caz.”Dimitrie Cantemir”. în funcţie de capacitatea cilindrică. autovehiculele închiriate. Tg-Mureş. 1997. 41 41 Cistelecan L. constituie o necesitate.Asigurarea se poate încheia pe o perioadă de cel puţin o lună. Celelalte elemente sunt comune cu privire la tehnica asigurării facultative a autovehiculelor. Primele de asigurare se plătesc de către asigurat. pentru autoturisme şi sub forma cotelor tarifare la 100 lei sumă asigurată. şi-a inclus în portofoliul său această asigurare în anul 1990. ed. variabile. se află sub incidenţa riscurilor de avarii. fără şofer. pentru celelalte autovehicule. excluzându-se cele care se referă la utilizarea autoturismelor la concursuri şi întreceri sau antrenamente aferente. constituie o practică uzuală în diferite ţări ale lumii. Celelalte elemente care configurează mecanismul.. a autovehiculelor.A. tehnica acestei asigurări sunt similare asigurării autovehiculelor pentru avarii sau asigurării de răspundere civilă. Închirierea autovehiculelor. S. şi complementar a persoanelor implicate. unităţii prejudecate din culpa conducătorului auto care a efectuat probe de recepţie la autovehicul. dar care se extinde şi în ţara noastră.

3. Răspunderea societăţii de asigurare începe în momentul semnării contractului de cumpărare-vânzare a autoturismului şi încetează la orele 24 ale zilei în care s-a reţinut ultima rată din preţul de vânzare. pentru întreaga perioadă asigurată.42 42 Cistelecan L. se scade prima inclusă în preţ aferentă unei perioade de 6 luni.”Asigurări”.4.9. Asigurarea pentru cazurile de avarii a autovehiculelor vândute cu plata în rate. în cadrul unui termen limită (10 zile) de la primirea înştiinţării scrise cu privire la producerea cazului asigurat. cu valabilitate pe teritoriul ţării noastre. Celelalte elemente sunt comune cu privire la tehnica asigurării facultative a autovehiculelor. pentru cazurile de avarii şi furt a autovehiculelor vândute cu plata în rate. Constatarea pagubei are loc. Constatarea. la un atelier de reparaţii sau la societatea de asigurări . Constituie o formă de asigurare facultativă. Dacă în acest termen reprezentantul societăţii de asigurări nu se prezintă pentru constatarea pagubei asiguratul poate proceda la repararea autovehiculului avariat.1. Constatarea pagubei se efectuează de către societatea de asigurări. pentru avarii.4. Tg-Mures. Din prima de asigurare pentru cazurile de avarii.3. implicit în ipoteza conducerii autoturismului de către o altă persoană decât asigurat (fără adaos de primă).4.Universitatea “Petru Maior”. 2004 . evaluarea pagubelor şi stabilirea despăgubirilor la autovehicule asigurate.4. de regulă. Prima de asigurare se stabileşte pentru fiecare an în funcţie de capacitatea cilindrică a autoturismului respectiv şi în funcţie de tariful de prime aferent asigurării autovehiculelor pentru avarii.4.3.. diferenţa înscriindu-se în contractul de asigurare. 3. ed.

4. actul de evaluare a pagubelor.44 În principiu. În cazul în care vinovat de producerea accidentului este conducătorul auto al unui alt autovehicul implicat în accident. necesare ca urmare pagubelor produse din cauze cuprinse în asigurare. pentru luarea unor măsuri de limitare a avariilor produse la autovehicul ori a măsurilor de salvare a autovehiculului. faţă de valoarea din nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat. din avarii la autovehicule.Universitatea “Petru Maior”. potrivit procesului-verbal întocmit de poliţie. cu autovehicule. Cota respectivă este mai ridicată în cazul autovehiculelor vândute cu plata în rate.4. ed.Constatarea poate fi propriu-zisă şi suplimentară (atunci când unele avarii sunt depistate prin demontarea unor elemente sau piese ale autovehiculului). nu poate depăşi o anumită proporţie (80%). Cluj-Napoca. Valoarea din nou a autovehiculului avariat se stabileşte pe baza preţurilor de vânzare practicate în comerţul organizat. actul de expertiză tehnică. Uzura luată în calcul nu poate depăşi 75% din valoarea autovehiculului. 43 44 Ciumaş Cristina. costul de înlocuire al acestora. pieselor şi manoperei aferente. înştiinţarea şi constatarea pagubelor se face la societatea care administrează asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule a celui ce se face vinovat.Casa Cărţii de Ştiinţă. Valoarea reală a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat se stabileşte scăzându-se din valoare din nou a acestuia a uzurii corespunzătoare.. cu ocazia evaluării pagubelor. Cistelecan L. valoarea materialelor.2. “Economia Asigurărilor”. aceasta trebuind să se efectueze de aceiaşi comisie. prin societăţi comerciale de profil. inclusiv cheltuielile pentru transportarea autovehiculului la atelierul de reparaţii. ed. În cazul producerii evenimentului asigurat în afara teritoriului României. 2004 . se iau în considerare doar piesele şi componentele avariate din cadrul unor mecanisme şi angrenaje. referatul inspectorului de daune. Rezultatele constatării se înscriu într-un proces-verbal de constatare.Evaluarea pagubei se efectuează pe baza devizului care cuprinde costul reparaţiilor părţilor componente sau pieselor avariate. Cuantumul pagubei stabilite. constatarea pagubelor se face de către împuternicitul asigurătorului din ţara respectivă. după caz.43 3. 2003. menţionat pe versoul poliţei de asigurare. chiar dacă unele din ele trebuie să fie înlocuite.”Asigurări”. Tg-Mures.

299. echivalenţi realizat de autovehiculul respectiv până la se ţine seama de următoarele elemente: - momentul producerii evenimentului asigurat.costul reparaţiilor şi înlocuirilor de componente şi piese originale. 46 . norma de parcurs pentru fiecare ciclu de exploatare în parte.”Asigurări”. exprimat în cm. stabilită pe tipuri şi mărci de autovehicule. p. faţă de preţurile oficiale ale tipului de autoturism considerat bază de referinţă. Tg-Mures. Dacă la data producerii evenimentului asigurat. cu anumiţi coeficienţi stabiliţi de societatea de asigurări.299 Cistelecan L. 2004. Stabilirea uzurii are loc diferit.reprezintă valoarea din nou a autovehiculului avariat. la data producerii evenimentului asigurat. ed.IV. Ca urmare gradul de uzură recalculat (Ur) va fi:46 45 Cistelecan L. a .Pentru tipurile de autoturisme la care nu există preţuri stabilite ori nu se mai fabrică.. Tg-Mures. Dacă autovehiculul.. p. în funcţie de apartenenţa lor:45 1. are toate piesele componente originale. cubi. (NI) pentru ciclul I şi (N2) pentru ciclul II . ed. pentru autovehicule.Universitatea “Petru Maior”. în calculul uzurii ciclul de exploatare (I .Universitatea “Petru Maior”. 2004. autovehiculul suportase reparaţii cu înlocuiri ale unor părţi şi piese componente.IV) în care se află autovehiculul în parcursul în km.”Asigurări”. atunci uzura pe cicluri va fi: Ciclul I Ciclul II Cilul III Ciclul IV unde. la valoarea din nou a acestora se are în vedere valoarea rezultată din înmulţirea capacităţii cilindrice a motorului autoturismului avariat. în cazul autovehiculelor aparţinând persoanelor juridice. - data producerii evenimentului asigurat (P). la stabilirea uzurii se ţine seama de un coeficient de corecţie stabilit conform relaţiei: A .

Stabilirea şi plata despăgubirilor Despăgubirea se face de către asigurător în baza documentaţiei complete privind cauzele şi împrejurările în care s-a produs cazul asigurat. poziţia corespunzătoare parcului efectuat. ASIROM S.ro.. b) Pentru autovehiculele la care nu se cunoaşte parcursul realizat.47    47 www. suma la care s-a făcut asigurarea. potrivit tabelelor coeficienţilor de uzură. clasificate după capacitatea cilindrică a motorului în cm3. întreprinzătorilor particulari şi persoanelor juridice străine. Despăgubirea nu poate depăşi:  cuantumul pagubei. în km.C. poziţia corespunzătoare vechimii în exploatare (în ani) a autovehiculului.2. 3. în cazul autovehiculelor aparţinând persoanelor fizice.romasig. Pe rânduri.4. în mii km.4.2. pa bază de acte şi parcursul în kilometri realizat de la intrarea în exploatare până la momentul producerii evenimentului asigurat. se caută în tabelul coeficienţilor de uzură astfel: - Pe coloană. uzura autovehiculului avariat se stabileşte în funcţie de vechimea în exploatare şi starea de întreţinere a acestuia. potrivit condiţiilor de asigurare la S. ca nou.) a) Pentru stabilirea uzurii unui autovehicul la care se cunoaşte data introducerii în exploatare. şi 3. uzura se stabileşte în funcţie de gradul de întrebuinţare al autovehiculului. diferenţiată pe categorii de autovehicule.(vezi tabelul 3.3. . până la data producerii evenimentului asigurat sau parcursul realizat nu concordă cu stare tehnică a autovehiculului respectiv. până la momentul producerii evenimentului asigurat.A. valoarea reală a autovehiculului din momentul sau la data producerii evenimentului asigurat 90% din valoarea din nou a acestuia. exprimată în ani. exprimat în km. şi vechimea în exploatare.3.

„Economia asigurărilor”. „Economia asigurărilor”.plata primei de asigurare s-a făcut în valută. 2003. Cluj-Napoca. S. p. p.C. care este o cheltuială recuperabilă de către asigurat întrucât numai el este îndreptăţit să solicite returnarea acestuia. valoarea facturii de cumpărare.documentele privind reparaţiile efectuate în străinătate(facturile şi devizele de reparaţie) 48 49 Ciumaş Cristina.A. în cazul avarierii cutiei de viteze prin distrugerea unor roti dinţate. 50%(S. Cluj-Napoca. despăgubirea se acordă numai dacă:49 .Casa Cărţii de Ştiinţă. unde. c = cheltuielile pentru materiale .C. prin aplicarea cursului de referinţă al BNR la data evenimentului asigurat sau la data eliberării facturii. cuantumul despăgubirii este valoarea în lei a facturii de cumpărare.. ASTRA S. e = TVA-ul inclus în cazul reparaţiilor efectuate în România. chiar dacă cu prilejul reparaţiei s-a înlocuit întregul ansamblu sau subansamblu al autovehiculului respectiv. f = valoarea eventualelor deşeuri. 2003.Casa Cărţii de Ştiinţă. În cazul în care costul reparaţiei depăşeşte valoarea din nou a părţilor componente sau a pieselor avariate. exprimată în valută convertibilă. d = cheltuielile de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse din cauze cuprinse în asigurare. se ia în considerare numai înlocuirea acestora nu însă şi a celorlalte piese ale cutiei de viteze care nu au fost avariate. 2. ed. Revopsirea integrală a autovehiculului se consideră necesară atunci când părţile avariate din cauze cuprinse în asigurare reprezintă cel putin 25%( S.A. Pentru reparaţiile efectuate în străinătate. exprimată în valută convertibilă mai puţin TVA-ul. .170-171.) din suprafaţa totală exterioară a autovehiculului respectiv.Spre exemplu. la asigurările încheiate în valută.s-a dat acordul prealabil al asigurătorului. Dacă părţile componente avariate au fost achiziţionate din străinătate. cuantumul despăgubirii este: 1. ASIROM S.). se ia în considerare valoarea acestora din urmă. b = costul de înlocuire al părţilor componente. Ciumaş Cristina.C. .A. ed. fără TVA. La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare numai înlocuirea părţilor componente care au fost avariate. Allianz-Ţiriac S.Cuantumul pagubei este egal cu:48 [ a + b + c + d + e ] – f . a = costul reparaţiilor părţilor componente sau părţilor avariate .171 .

respectiv 30% în cazul S.C.A. Despăgubirea se calculează ţinând cont de costul manoperei practicat de atelierele din România pentru tipul respectiv de autovehicul. vor fi depuse în original la asigurător şi vor fi însoţite obligatoriu de dovada achitării: chitanţă fiscală. dacă cuntumul despăgubirii depăşeşte 25% din suma de asigurare. Potrivit condiţiilor de asigurare ale unor asigurători în cazul evenimentelor asigurate întâmplate în afara teritoriului României. plata despăgubirii se poate efectua direct unităţii reparatoare sau furnizorului de piese de schimb. sau costul manoperei practicate pe piaţa locală de unităţile reparatoare. adică reparaţii provizorii. reparaţiile definitive urmând a fi efectuate în România.C. Din cuantumul sumei de despăgubit se scad: • franşiza prevăzută în poliţa de asigurare. . potrivit condiţiilor de asigurare S. se pot efectua în străinătate numai reparaţiile strict necesare continuării călătoriei pe propriile roţi. ASTRA S.A. inclusiv cheltuielile de transport până la atelierul cel mai apropiat de locul accidentului. dispoziţie de plată valutară externă.. ordin de plată. La cererea expresă a asiguratului. ASIROM S. • orice prime datorate până la sfârsitul perioadei de asigurare.achitate direct de către asigurat. • valoarea resturilor care pot fi întrebuinţate sau valorificate.

p. suma asigurată se micşorează cu începere de la data plăţii despăgubirii. 50 51 www.172.50 Asigurătorul are următoarele drepturi:51  să amâne acordarea despăgubirii. 2003.lasig. Plata despăgubirilor în aceste cazuri se face numai cu condiţia ca asiguratul să dea o declaraţie în care să arate că se obligă a restitui total sau parţial. fără modificarea primei de asigurare. înştiinţându-se în scris despre aceasta şi asiguratul. Cluj-Napoca. După fiecare daună. în cazul în care cererea de despăgubire este frauduloasă. după caz. despăgubirea se acordă după trecerea unei perioade de 60 de zile şi dacă poliţia confirmă în scris că autovehiculul sau părţile componente nu au fost găsite.  În caz de furt al autovehiculului. „Economia asigurărilor”. are la bază declaraţii false sau dacă asiguratul a contribuit în mod deliberat la producerea daunei. să nu plătească despăgubirea. despăgubirea primită.Pentru asigurarea de autovehicule deja gajate băncilor. în cazurile în care se găsesc piesele componente. al unor părţi componente. asigurătorul este în drept să ceară deschiderea unei proceduri penale şi a unei actiuni civile împotriva asiguratului. dacă în legătură cu dauna a fost instituită împotriva asiguratului o anchetă sau procedură penală. respectiv a procedurii penale. în caz de daună totală. în vederea recuperării despăgubirilor încasate necuvenit de către acesta. . despăgubirea se plăteşte direct băncii creditoare.ro. până la finalizarea anchetei. cu suma cuvenită drept despăgubire. ed. Unii asigurători prevăd termenul de 30 de zile pentru părţi componente şi accesorii din dotarea autovehiculului. Dacă asiguratul nu s-a conformat prevederilor privind restituirea despăgubirii. pentru restul perioadei asigurate.Casa Cărţii de Ştiinţă. asigurarea continuând pentru suma rămasă. Ciumaş Cristina.

1. SC Asigurarea Româneasca .A.A. an de an.A.Investigaţii şi studiu de caz privind asigurarea de autovehicule la S. creşterea satisfacţiei angajaţilor. 4.. reprezentând. în topul societarilor de asigurare-reasigurare prin rezultatele obţinute.ASIROM S.C. . să se plaseze.ASIROM SA are sediul social în Bucureşti şi îşi desfăşoară activitatea în peste 80 reprezentante teritoriale printr-un personal specializat şi operativ. punctul de referinţă al celorlalte societăţi apărute ulterior. puterea financiară şi prestigiul Societăţii sunt elemente ale credinţei ASIROM în setul de valori pentru care a optat şi pe care le promovează în toate demersurile sale: exigenţe înalte.8 milioane ron. ASIROM a reuşit. dublată de o înaltă responsabilitate: aceea de formator al pieţei asigurărilor din România . Târgu Mureş Scurt istoric Societatea Comercială Asigurarea Românească S. . Capitalul social subscris si vărsat este în valoare de 63. ASIROM şi-a asumat pe parcursul ultimilor ani o remarcabilă misiune.RCA.ASIROM a luat fiinţă la 1 ianuarie 1991. Asigurarea Românească . pentru piaţa românească de asigurări. integritate. Asigurarea Românească . Astfel. piatra de temelie. Vocaţia de constructor. O prezentare sintetică a S. In această perioadă a intensificării concurenţei pe piaţa asigurărilor prin apariţia a numeroase noi societăţi autohtone şi multinaţionale. ASIROM este autorizat să practice peste 70 de forme de asigurare facultative generale şi asigurări de viaţă prevăzute de legislaţie şi asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terţilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul României . din perspectiva poziţiei sale de leader.ASIROM S.C. angajament total faţă de nevoile şi aşteptările clienţilor.

ASIROM a avut în vedere administrarea eficientă a portofoliului existent. Scor Re (Franţa). Gothaer Re (Germania).Acţionariatul Asigurării Româneşti este compus din următorii membri: Tabel 4.79% 6.41% Structura Societăţii Comerciale Asigurarea Românească S. Hannover Re (Germania). 2 Interaero Bucureşti SA Broadhurst Investments Rafinăria Astra Romana APAPS Postelnicu Tiberiu Bica Alţi acţionari 38. Timişoara. Asigurarea Românească îşi are sediul principal în Bucureşti. Cluj. nr. Bd. Alea (Elveţia). De asemenea dispune de filiale în fiecare judeţ din ţară. Carol I. cât şi extinderea acestuia prin promovarea unor noi forme de asigurare. General Cologne Re (Austria). Printre cele mai principale filiale sunt: Arad. Partner Re (Elveţia). acoperind multiple . Numărul de colaboratori este de 8743. Galaţi. Strategiile ASIROM 1. • • • • Numărul de sucursale existente este de 48. Munich Re (Germania). 31 33. Numărul judeţelor în care compania îşi desfăşoară activitatea este de 41.14% 19. Târgu Mureş etc. MAPFRE (Spania). GE Frankona (Germania). Sindicatele Lloyd's (Marea Britanie). Numărul de angajaţi permanenţi este de 2649. Reasiguratorii Societăţii Comerciale Asigurarea Românească: ASIROM a încheiat contracte cu reasiguratori de prima mărime şi anume: Swiss Re (Germania). Numărul de agenţii este de 80.74% 17. Asigurarea Românească este afiliată la organizaţia APAR.38% 11.54% 6.A. Transatlantic Re (Franţa). clădiri) şi răspundere civilă. Le Mans Re (Franţa).performanţă peste timp În domeniul asigurărilor de bunuri (transporturi. Strategia dezvoltării . Converium Re (Germania). Iaşi.

până la răspundere civilă.motorul dezvoltării Societăţii Politica de plasamente a avut ca principal obiectiv în anii 2000-2005 valorificarea resurselor financiare în condiţii de maximă siguranţă şi eficienţă. programul de activitate specific a urmărit unor acorduri de reasigurare care să permită o mai mare flexibilitate şi dezvoltare a portofoliilor.forţă şi stabilitate financiară Pe parcursul anilor 2000-2005.ASIROM. precum şi la evoluţia economiei de piaţă. 5. la necesităţile de protecţie ale populaţiei. investiţia în active proprii. ASIROM a reactualizat gama produselor sale tradiţionale cu noi forme. Sistemul informatic a fost adaptat şi modelat corespunzător creşterii cifrei de afaceri şi forţei financiare. Produsele practicate de către ASIROM au fost aliniate standardelor internaţionale. furt prin efracţie dau prin acte de tâlhărie.montaj. Această concepţie a avut ca punct central necesitatea realizării unei corelaţii flexibile şi eficiente între procesele economice gestionate şi crearea.A. adaptate la schimbările din sistemul social. răspunzându-se astfel unei cerinţe imperioase a dezvoltării Societăţii Comerciale Asigurarea Românească S. 3. Angajament total pentru siguranţa şi necesităţile clienţilor În cadrul strategiei ASIROM de perfecţionare a gamei de asigurări existente şi de introducere a unor noi forme de asigurare.de la incendii şi calamităţi naturale. 4. pe de altă parte. pe de o parte. principalele obiective urmărite la asigurările de persoane în anii 2000-2005 au fost menţinerea şi consolidarea portofoliului asigurărilor de viaţă şi impulsionarea contractării asigurărilor facultative de accidente. condiţii şi tarife de asigurare. .riscuri . Reasigurarea . . Aceasta înseamnă. Resursele financiare şi investiţiile . riscuri agricole şi de construcţii . Optimizarea fluxului de informaţii economico-financiare În domeniul informatizării subsistemului contabilităţii s-au înregistrat certe progrese. 2. iar. protejarea sumelor atrase şi a rezervelor constituite le nivelul ASIROM. diversificării gamei de produse specifice şi optimizării modalităţilor de fructificare a rezervelor tehnice. în care obligaţiile asumate de către ASIROM depăşesc capacitatea de reţinere a Societăţii.

folosind instrumente corespunzătoare pieţei interne de asigurări pentru atragerea. 6.nucleul realizării unei activităţi de înaltă performanţă Dezvoltarea ofertei de servicii pe piaţa internă. dezvoltarea şi motivarea acestuia. 8. realistă şi flexibilă Într-un context general dominat de schimbări permanente ale cerinţelor de protecţie prin asigurare. consolidarea imaginii şi prestigiului produselor şi serviciilor oferite de ASIROM a reprezentat principalul vector integrat în strategia generală de promovare. Parte integrantă a politicii manageriale a Societăţii.punct cardinal în formarea identităţii ASIROM În condiţiile unei concurenţe tot mai puternice.capital sigur pentru viitor Managementul resurselor umane a avut ca obiectiv în perioada 2000-2005 formarea unui capital uman de înaltă calitate. Obiectivele strategiei de imagine a societăţii au în vedere creşterea prestigiului companiei. menţinerea unei clientele stabile. Resursele umane . . publicitate şi relaţii publice. consacrarea încrederii în produsele şi serviciile sale. Identitate şi creativitate. Sistemul informatic . strategia de marketing a urmărit în principal creşterea: • Flexibilităţii ofertei de produse de asigurare în report cu criteriile efective şi solvabile ale pieţei.o abordare modernă. atragerea de noi parteneri de afaceri şi prestarea unui management performant sunt indisolubil legate de existenţa unui sistem informatic adaptat activităţii de asigurare. de segmentare a pieţei pe ramuri şi chiar forme de asigurare şi de creştere a agresivităţii concurenţiale. 9. Mixul comunicaţional . ca lider al pieţei naţionale de asigurări. având drept obiectiv consolidarea imaginii ASIROM. cât şi susţinerea atitudinii pozitive a clienţilor săi fideli. s-au realizat acţiuni specifice de marketing. 10. 7.la un cost rezonabil. Marketing . a unui sistem informaţional adaptat activităţii de asigurare.

asigurarea managerilor pentru cazurile de accidente. • • • • asigurarea de cauţiune (garanţie). • • în vederea creşterii competenţei profesionale. concretizate în: • diversificarea gamei de produse şi servicii specifice oferite clienţilor actuali orientarea. a profitabilităţii. a eficienţei personalului şi prestarea unor servicii ireproşabile asiguraţilor. capabili să contracareze agresivitatea celor peste 60 de societăţi de asigurare concurente. în special ca urmare a aplicării măsurilor de reformă prin restructurare şi transfer de proprietate. juridice şi fizice. legislativ şi social.calitate . • • • perfecţionarea produselor existente. în strategia de dezvoltare a ASIROM aceste obiective se materializează în acţiuni precise. cu precădere. Printre cele mai importante tipuri de asigurări. În cadrul obiectivelor prevăzute de către ASIROM amintim promovarea de noi forme de asigurări.• Capacitatea de adaptare la schimbările de ordin economic. • îndelungată. spre segmentele de piaţa nou apărute. aplicarea unor metode flexibile de organizare şi structurare a resurselor umane şi potenţiali în concordanţă cu legislaţia în vigoare. . perfecţionarea managementului resurselor umane şi optimizarea investiţiilor. se au în vedere: • asigurarea riscului de neplată a ratelor la bunurile comerciale către persoanele asigurarea creditelor bancare acordate pentru cumpărarea bunurilor de folosinţă asigurarea creditelor comerciale acordate persoanelor juridice. • Produse noi.eficientizare maxima. Obiectivele strategice ale societăţii ar putea fi sintetizate astfel: modernizare . sporirea forţei şi stabilităţii financiare. asigurarea viageră reevaluabilă PATERN. creşterea calităţii serviciilor. • Profesionalismul salariaţilor şi colaboratorilor Societăţii.

017 1600000 1400000 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2003 2004 2005 2006 Prime e asig brute subscrise Prime de asig brute incasate Ven.5 2004 558493 545291 1103784 2001 246406 13509.4.banesti Tot active Profit inaintea inpozit[rii 2) Contul de profit şi pierdere Milione lei Venituri 2000 2001 Prime de asig 268407 424627.1 Profit înainte de 33.9 161761. 26 46. Principalii indicatori ai societăţii ASIROM Evoluţia principalilor indicatori financiari: RON DATE PRINCIPALE 2000 2001 Prime de asig.brute 173.87 impozitare 1) 2004 427.financiare Rezerve tehn. încasate Rezerve tehnice tot.3 Total Active 266.6 2005 49.3 subscrise Prime de asig.350 66.8 822499.06 419.3 367. Ven.din oper.9 încasate Alte venituri 375401.brute 252 238. Dispon.2 Milioane lei Cheltuieli Despăgubiri din asig.3 Tot.6 682. 2000 121086.7 -23.tot. Variaţie rezerve Alte chelt.2 2005 925103 236363 1161466 2004 316753 -2557 905100 2005 381747 -20590 798965 .6 95054.2.100 29.1 15032.8 397871.9 167.venituri 643808.159 20.7 227.de reasig.

Tot. Variaţia rezerve Alte chelt. Profit brut 1500000 1000000 500000 0 -500000 2003 2005 . Cheltuieli Tot. 1500000 1000000 500000 0 2003 2005 Venituri din asig. Prime de asig.6 421677.1 1219296 -115512 1160122 1344 Prezentarea grafică a veniturilor: Venituri din asig.2 412635.chelt.chelt Profit brut 231173.1 400822.venituri Prezentarea grafică a cheltuielilor: Cheltuieli Despăgubiri din asig.încasate Alte venituri Tot.

5 106.1 147.7 394.terestru RCA 131727 Maritime şi bunuri 12238 în tranzit Incendiu şi alte 8062 pagube la bunuri Pers.6 98.Evoluţia ASIROM în perioada 2004-2005: Poliţe încheiate Nr.2 134.de clienţi Prime subscrise Prime încasate Numărul daunelor achitate: Milioane lei Tipuri de riscuri Daune plătite 2004 Mijloace de 126298 transp.5 147.3 98.de clienţi Prime subscrise(Ron-m) Prime încasate 2004 359492 309972 691 558 2005 525351 456157 925 821 % 146.5 .+viaţă 1594 Altele 36834 Total 361753 Daune plătite 2005 167290 140453 12030 7954 6291 47727 381747 % 132.0 Prezentarea grafică a evoluţiei ASIROM: 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2005 Evoluţia ASIROM Poliţe încheiate Evoluţia ASIROM Nr.6 129.6 120.

acordându-se permanent sprijin şi o mai puternică stimulare . Strategia de dezvoltare a societăţii în direcţia diversificării ofertei de produse de asigurare.terestru RCA Maritime Incendiu Pers.Prezentarea grafică a nr. asigurarea de avarii şi furt autovehiculelor CASCO. încheierea şi derularea Total contractelor de asigurare. Asigurările de transport auto în portofoliul Societăţii Comerciale Asigurarea Românească . perfecţionarea modalităţilor de promovare a condiţiilor de asigurare a echipamentelor electronice. Strategia de administrare şi promovare a portofoliului asigurărilor facultative de autovehicule a vizat realizarea unei politici unitare de ofertare şi monitorizare a riscurilor mari şi foarte mari şi menţinerea unui contact permanent cu asiguraţii.+viata 2005 2006 Altele 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 De asemenea.3.daunelor: 4. Daune achitate Mijloace de transp. precum şi adaptarea condiţiilor de asigurare la solicitările pieţei. dezvoltarea condiţiilor de asigurare pentru riscurile de incendiu. au fost perfecţionate produsele existente: asigurarea de avarii accidentale. a crescut flexibilitatea în negocierea.ASIROM S. prestarea unor servicii de calitate la constatarea daunelor şi plata operativă a despăgubirilor cuvenite asiguraţilor sau păgubiţilor. asigurarea bunurilor pe parcursul transportului. alte calamităţi şi pentru riscurile comerciale.A.

Totodată. respectiv şi în dorinţa menţinerii şi dezvoltării portofoliului de asigurări. în acelaşi timp. prin personalizarea poliţelor de asigurare. . În perioada 2000-2005 s-au luat măsuri pentru: • Menţinerea în asigurare a asiguraţilor persoane juridice cu care ASIROM are raportu bune de colaborare. condiţiile creşterii concurenţei pe piaţă.ASIROM. fiind acordate comisioane care au contribuit la marin portofoliului de asigurări şi. ca urmare a dezvoltării de asigurări. În componenţa portofoliului Societăţii Româneşti . Depistarea şi contractarea din timp a potenţialelor clienţi .persoane juridice şi fizice. precum şi în vederea combaterii fraudelor în acest domeniu de asigurări. • • fizice: • Stabilirea facilităţilor ce pot acordate asiguraţilor .persoane juridice şi Amplasarea personalului propriu în cele mai adecvate locuri pentru contractarea Structura portofoliului asigurărilor CASCO a fost modificată. în domeniul asigurărilor auto au fost pregătite condiţiile pentru diversificarea activităţilor specifice. redactarea unor condiţii de asigurare în concordanţă cu solicitările asiguraţilor şi potenţialelor clienţi. stimularea interesului informarea clienţilor despre produsele de asigurare oferite. la realizarea unui raport judicios între costuri profitul obţinut.A.ASIROM S. a contractelor de asigurare pentru autovehicule. s-a impus elaborarea şi introducerea unor noi produse se asigurare. în vederea desfăşurării operaţiunilor de lichidare a daunelor produse în străinătate de asiguraţii ASIROM. redactarea acestora într-un limbaj accesibil asiguratului. se găseşte de asemenea şi de asigurarea facultativă de autovehicule: Asigurarea de accidente a conducătorilor de autovehicule şi a persoanelor transportate.a agenţilor c asigurare (sucursalelor ASIROM). Asigurarea facultativă a autovehiculelor pentru avarii şi furt (AUTO-CASCO) în cadrul Societăţii Româneşti . În vederea dezvoltării portofoliului de asigurări facultative de avarii şi furt autovehiculelor .CASCO şi a asigurărilor de bunuri pe timpul transportului.

.

ciocniri. Valoarea reală este valoarea de comercializare de nou.Condiţiile generale privind asigurarea facultativă a autovehiculelor (AUTO-CASCO). derapări. Suma asigurată Suma de asigurarea este declarată de către asigurat. zgârieri accidentale. În cazul suportării unor cheltuieli suplimentare de către asigurat. precum şi avarii produse acestuia ca urmare a furtului sau a tentativei de furt. Riscuri asigurate. calamităţi naturale. b) furt (furtul autovehiculului sau al unor părţi componente ori piese ale acestuia).A. explozie (inclusiv din cauze tehnice). la data încheierii asigurării (conform facturilor de achiziţie de nou. loviri. pe baza propriei sale opţiuni. Perioada de asigurare. dar asigurarea se poate încheia între minimum 6 luni şi maximum durata contractului de rate / leasing (mai mulţi ani). căderi (în prăpastie. oferite de Societatea Românească . mai puţin uzura stabilită în raport cu vechimea în ani a acestora. acordă acoperiri suplimentare. cataloagelor de specialitate Eurotax-Schwacke sau listelor de preţuri de la producător). în apă). a) avarii provocate de: . izbiri. Obiectul asigurării ASIROM asigură toată gama de autovehicule rutiere autopropulsate (cu excepţia celor care circulă pe şine). Asigurarea Românească ASIROM S. Asigurarea se încheie: Deţinătorului înscris în cartea de identitate sau alte persoane care au interes asigurabil cu privire la autovehicul. trăsnet. . . potrivit scalei de uzură ce este parte integrantă a contractului de asigurare. sumă care ar trebui să corespundă valorii reale a autovehiculului. răsturnări. Este de regulă un an. de comodat.ASIROM. interes reieşit dintr-un contract (de leasing.incendiu. căderi de corpuri pe autovehicul. etc). care sunt înmatriculate conform legislaţiei în vigoare.

Autovehiculul poate fi introdus în reparaţie după. 2. dintre următoarele: 1. asigurătorul acordă asiguratului posibilitatea achitării acesteia în termen de 15 zile de la scadenţa ratei respective. sau concomitent cu efectuarea de către ASIROM. Poate fi aleasă de către asigurat. conform avariilor consemnate în procesul verbal . calculate la data producerii evenimentului asigurat. pentru repararea autovehiculului asigurat. 4 rate trimestriale egale.Prima de asigurare Se calculează potrivit tarifului de prime ASIROM. se exprimă în valută şi poate fi plătită în lei sau în valută. printr-un inspector de specialitate. prin virament sau ordin de plată. urmând a se plăti şi diferenţa. situaţia contractului rămânând neschimbată până la expirarea acestui termen. Termenul de păsuire la plata ratelor de prima este de 15 zile. contractul de asigurare este reziliat retroactiv. stabilită pe baza de deviz antecalcul întocmit de unitatea de reparaţii sau pe baza preţurilor de catalog şi a tarifelor de manoperă. 3. scadente în primele 9 luni. începând cu ziua imediat următoarea datei scadente a ratei restante. pe baza actelor care dovedesc cheltuieli efectiv făcute într-un termen de cel mult 60 zile de la data producerii evenimentului asigurat. fără nici o formalitate prealabilă să mai fie necesară. Modalitatea de plată a despăgubirii. La solicitarea asiguratului. dacă există. în caz de neplată la scadenţă a unei rate de primă următoare celei dintâi. -10 rate egale. se pot acorda avansuri din despăgubiri de până la 60% din valoarea estimată a pagubelor. direct către unitatea service care pe baza documentelor care probează cheltuieli efectiv făcute de către asigurat efectuează reparaţia. Eşalonarea plăţii ratelor de primă se poate face în: 2 rate semestriale egale. a constatării privind daunele efectiv produse în timpul evenimentului asigurat. se poate ridica de la ASIROM suma necesară demarării reparaţiei. In cazul în care sumele datorate de asigurat cu titlu de primă nu sunt plătite nici în termenul de păsuire de 15 zile de la scadenţă. pe baza evaluării asigurătorului (deviz antecalcul).

- încheie Carte Verde la ASIROM: cu încasarea unei prime de asigurare adiţionale. . Asigurarea de AVARII validează în România şi în străinătate Extinderea în afara teritoriului României a acoperirii riscului de FURT se poate face: - în cazul în care autovehiculul este asigurat Casco la ASIROM: GRATUIT ! în cazul în care autovehiculul este asigurat Casco la ASIROM. Plata despăgubirilor se face în termen de 15 zile lucrătoare de la data când dosarul de daună este completat cu toate documentele necesare.de constatare. dar nu se dacă asiguratul încheie tot la ASIROM şi asigurarea Carte Verde.

societăţile de asigurare. cu suma încasată în numerar sau cu suma încasată prin virament bancar în contul de disponibil: 54711 „Casa în lei” = 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” 54411 „Conturi la bănci în lei” = 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” 3) Rezilierea poliţei de asigurare care va conduce la anularea primelor de asigurare subscrise.4. trebuie să efectueze următoarele înregistrări contabile: 1) Înregistrarea veniturilor din asigurări conform poliţei de asigurare: 4012 „Decontări = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale subscrise” -cu valoarea primelor de asigurare brute subscrise privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” 2) Încasarea primelor de asigurare. Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor efectuate de societăţile de asigurări Conform Reglementărilor contabile specifice domeniului asigurărilor. dar neîncasate: -cu suma încasată prin virament -cu suma încasată în numerar . care au ca produse de asigurare asigurările bunuri(asigurările auto).4. emise în luna decembrie 2001 de către Ministerul Finanţelor Publice şi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. armonizate cu Directivele europene şi cu Standardele de contabilitate.

reprezentând despăgubiri de asigurare: 602 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările generale directe” 602 „Cheltuieli privind daunele şi prestaţiile la asigurările directe” = 54411 „Conturi la bănci în lei” -cu valoarea sumelor plătite = 54711 „Casa în lei” -cu valoarea sumelor plătite 5) Înregistrări contabile privind rezervele care se constituie la nivelul activităţii de asigurări generale:  rezerva de prime : Rp=(x:Pp)*Pbs. suma respectivă este stornată din veniturile societăţii prin intermediul contului 708 „Prime brute subscrise anulate”: 7082 aferente asigurărilor generale” = 4021 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale” -cu valoarea primelor de încasat anulate „Prime brute subscrise anulate 4) Înregistrarea sumelor plătite în numerar sau prin virament în contul de disponibil de la bancă. exprimată în număr de zile Pbs – prime brute subscrise pentru contractul respectiv a) constituirea rezervei de prime: . unde: x – numărul de zile corespunzător perioadei neexpirate a contractului Pp – perioada contractului.4022 „Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale” = 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” -cu valoarea primelor de încasat anulate Concomitent.

615 „Cheltuieli privind rezerva de prime” = 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” -cu suma constituită b) diminuarea rezervei de prime(corespunzător riscurilor neexpirate): 315 generale” = 615 „Cheltuieli privind rezerva de prime” -cu suma aferentă diminuării „Rezerve prime privind asigurările c) eliberarea rezervei de prime(corespunzător poliţelor anulate): 315 „Rezerva de prime privind asigurările generale” = 715 tehnice aferente asigurărilor generale”  -cu suma „Venituri din eliberarea rezervelor eliberată rezerva de daune: se crează şi se actualizează lunar. dar neavizate. astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune. în baza estimărilor acestuia. constituirea rezervei de daune: 6271 „Cheltuieli privind rezerva de daune avizate” Şi 6272 „Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate” b. a datelor statistice sau a calculelor actuariale pentru daunele întâmplate. a. în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător. care se crează şi se ajustează cel puţin la încheierea exerciţiului financiar. Pentru activitatea de asigurări generale se constituie şi o rezervă de daune neavizate . diminuarea rezervei de daune: = 3272 „Rezerva de daune neavizate -cu suma constituită = 3271 „Rezerva de daune avizate” -cu suma constituită . dacă reglementările asigurătorului nu prevăd altfel.

daune estimate că vor apărea în perioada viitoare Rp – rezerva de prime . Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculează după formula: Rm = Dest – Rp .rezerva pentru riscuri neexpirate Dest .3271 „Rezerva de daune avizate = 6271 „Cheltuieli privind rezerva de daune avizate” -cu suma aferentă diminuării Şi 3272 „Rezerva de daune neavizate = 6272 „Cheltuieli privind rezerva de daune neavizate” c. eliberarea rezervei de daune: 3271 „Rezerva de daune avizate = 712 „Venituri din eliberarea rezervelor tehnice aferente asigurărilor generale” Şi 3272 „Rezerva de daune neavizate = 712 „Venituri din eliberarea rezervelor tehnice aferente asigurărilor generale”  -cu suma aferentă diminuării -cu suma eliberată -cu suma eliberată rezerve pentru riscuri neexpirate: se calculează pe baza estimării daunelor ce vor apărea după încheierea exerciţiului financiar. în cazul în care se constată că daunele estimate în viitor depăşesc rezervele de prime constituite pentru un anumit tip de contract de asigurare. unde: Rm .

a. Constituirea rezervei de egalizare va avea loc numai în condiţiile în care rata daunei. diminuarea rezervei pentru riscuri neexpirate: 334 = 634 „Cheltuieli privind rezerva pentru riscuri neexpirate” c. eliberarea rezervei pentru riscuri neexpirate: 334 = 712 „Venituri din eliberarea rezervelor tehnice aferente asigurărilor generale”  -cu suma aferentă diminuării „Rezerva pentru riscuri neexpirate” -cu suma eliberată „Rezerva pentru riscuri neexpirate” rezerva de egalizare se crează în anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor în anii în care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile. constituirea rezervei pentru riscuri neexpirate: 634 riscuri neexpirate ” = 334 „Rezerva pentru riscuri neexpirate” -cu suma constituită „Cheltuieli privind rezerva pentru b. Formula de calcul este: RD = (DPnr + ∆RND) (PNS . se situează sub 50%. aferentă tuturor claselor de asigurări practicate.∆RP) Unde: RD – rata daunei DPnr – daune plătite nete de reasigurare ∆RN – variaţia rezervei de daune nete ∆RP – variaţia rezervei de prime PNS – prime nete subscrise. .

diminuarea rezervei de egalizare: 338 „Rezerva de egalizare” = 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare” -cu suma aferentă diminuării = 338 „Rezerva de egalizare” -cu suma constituită c. aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale. până când fondul de rezevă atinge cel puţin nivelul reţinerii proprii sau 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contracte ce acoperă riscuri catastrofale. a. diminuarea rezervei de catastrofă: 333 „Rezerva de catastrofă” = 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă” -cu suma aferentă diminuării = 338 „Rezerva de catastrofă” -cu suma constituită . constituirea rezervei de catastrofă: 633 „Cheltuieli privind rezerva de catastrofă” b. eliberarea rezervei de egalizare: 338 „Rezerva de egalizare” = 715 tehnice aferente asigurărilor generale” -cu suma „Venituri din eliberarea rezervelor eliberată  rezerva de catastrofă se crează prin aplicarea lunară a minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise. constituirea rezervei de egalizare: 638 „Cheltuieli privind rezerva de egalizare” b.a.

prin asimilarea standardelor occidentale pentru produsele şi serviciile oferite.I. în perioada 2002-2003. de a realiza un control managerial mai eficient asupra stadiului de înfăptuire a obiectivelor-ţintă stabilite. Activitatea societăţii este reflectată la nivel de sucursale prin fişierele bazei de date.A. De asemenea. urmând ca la sfârsitul lunii să se întocmească fişiere centralizatoare.ASIROM S.5. eliberarea rezervei de catastrofă: 333 „Rezerva de catastrofă” = 712 „Venituri din eliberarea rezervelor tehnice aferente asigurărilor generale” -cu suma eliberată 4. a fost creat un sistem informatic modern. 4. Sistemul informatic existent în cadrul societăţii ASIROM S. oferă managerilor posibilitatea de a monitoriza activitatea şi de a-şi completa gama de informaţii cu privire la evoluţia pieţei şi e intereselor clientei.C. care permite evaluarea exactă a situaţiilor financiare. care prezintă un grad de implementare la nivel naţional. preconizată a avea loc în preajma aderării noastre la Uniunea Europeană.5. Gradul de informatizare al sistemului.1.c. a contractelor de asigurare şi a cheltuielilor de administrare. Liberalizarea pieţei de asigurări din România. poartă denumirea de S.I. În acest context. menit să ofere suport. Asigurarea Românească. pe baza strategiei de dezvoltare şi modernizare a societăţii. Aspecte ale gradului de informatizare a evidenţei asigurărilor la S. Prin implementarea sistemului integrat a fost realizată o bază de date.A. tuturor segmentelor de activitate. În cadrul sistemului informatic prezentat a fost creat un program (modul) special numai pentru asigurările autocasco. care se comunică la nivel central.(sistemul informatic integrat al Asirom). într-o manieră eficientă şi flexibilă.A. se numără printre provocările cărora ASIROM se pregăteşte să le facă faţă. .

5. accidente persoane din autovehicul: invaliditate.A”: ASIGURAŢI FINANCIARCONTABIL EVIDENŢA ASIGURĂRILOR PRODUSE DIN ASIGURARE MANAGEMENT Figura 4. avarii: avarii parţiale.    accidente persoane din autovehicul: invaliditate. deces. intrările. Intrări de date: Poliţe(contracte de asigurare).I. erate de plată a despăgubirilor pentru: avarii şi furt.  plătit primele la zi).5. avarii parţiale. În continuare vă voi prezenta diagrama de context a sistemului informatic integrat ”S. ieşirile. Borderourile de depunere.I. Cereri de despăgubire pentru:     Ieşiri de date: avarii şi furt.4. deces. evidenţă statistică:  fişe active care cuprind asigurările fişe căzute în stoc(pentru care nu s-au situaţia scadenţelor în lunile existente.  următoare. Descrierea programului. .2. contracte noi. avarii.

suma asigurată.DBF. Descărcarea borderourilor se face după validarea datelor. STOC. dacă sunt active. se verifică următoarele: dacă contractul de asigurare este activ. cele care au ieşit din termenul de păsuire vor intra în stoc activ(au mai mult de 2 luni de neîncasare a primelor). listări. Se verifică dacă sumele înscrise în borderourile de depunere corespund cu cele din casă sau bancă. La introducerea borderourilor de depunere cu primele încasate de la asiguraţi.DBF. de prelucrare. borderouri. în tabelele: CASCO\FF. actualizarea fişierelor. astfel se vor înregistra datele despre: asigurat. care ţine evidenţa fişelor căzute în stoc. vizualizări.  Tipuri de prelucrări:       culegerea datelor(din contractele de asigurare. Prelucrările realizează evidenţa contractelor de asigurare. se întocmesc note contabile. dacă datele din contract(numărul contractului. Structurile de date sunt prezentate mai jos. validarea datelor.DBF şi CASCO\STOC.DBF. dacă vor expira. dacă suma încasată este cea corectă. La închidere de lună se face o verificare a tuturor contractelor. . prima de asigurare. prelucrări de închidere de lună(întocmirea rapoartelor centralizate şi trimiterea lor la central). care ţine evidenţa contractelor de asigurare active. După aceste operaţii.Funcţiile programului sunt:  de instalare. datele de identificare a clientului) sunt corecte. felul asigurării. Principalele structuri de date sunt:   FF. etc. efectiv pe poliţă. sau în stoc pasiv(cu mai mult de 6 luni de neîncasare).). Entităţi.

Field 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 Total Field name CONSIMTAM FIL INSP TIPAG AGENT UNITATE FELASIG CONTRACT RATA SUMA DURATA INCEPUT EXPIRARE VIRSTA NUME MOD_PLATA LL_PLATITE ULT_PLATA ULT_AGENT ULT_BORD SCUTIT REACTIVAT PROBLEME DATA_IMPLE DIF_RATA Type Character Numeric Numeric Numeric Numeric Numeric Character Numeric Numeric Numeric Numeric Character Character Numeric Character Character Numeric Character Numeric Numeric Character Numeric Numeric Character Numeric ** Width 1 1 2 1 3 3 2 8 9 9 2 6 6 2 30 1 3 6 3 3 6 1 1 6 9 132 Dec Index Collate Nulls No No No No No No No No No No No No No No No No No No No No No No No No No .

Asigurarea autocasco:

1. Contractul – seria şi numărul; 2. Asigurat – datele de identificare ale asiguratului conform instucţiunilor; 3. Data declaraţie – data semnării declaraţiei pentru încheierea contractului de asigurare; 4. Început asigurare – data intrării în vigoare a contractului de asigurare, dată ce este calculată în funcţie de data declaraţiei de asigurare, dar care se poate modifica şi se va trece data din contractul de asigurare; 5. Durata plăţii primelor – numărul de luni pentru care se încheie asigurarea; 6. Data expirării – data calculată în funcţie de data intrării în vigoare a contractului de asigurare şi durata asigurării; 7. Modul de plată – se alege din lista derulantă, modul plăţii primei de asigurare; 8. Se alege din lista derulantă de valute, valuta în care s-a stabilit suma asigurată; 9. Suma asigurată suplimentară – conform condiţiilor de asigurare; 10. Butonul „Adaugă Beneficiar” – prin apăsarea butonului se vor deschide câmpurile corespunzătoare coloanelor din tabelul cu beneficiari ai asigurării şi se vor completa cu datele corespunzătoare:

- se completează numele şi prenumele beneficiarului, se alege din lista derulantă, gradul de rudenie cu asiguratul, se alege sexul beneficiarului şi se apasă butonul „Adaug” pentru adăugarea datelor introduse în tabelul cu beneficiari; - se procedează în acelaşi mod la introducerea tuturor beneficiarilor asigurării. 11. Butonul „Calculez Prima” – apăsarea acestui buton generează calculul automat al primei totale de asigurare pentru contractul de asigurare, în funcţie de datele introduse anterior; 12. Valoare rate – se afişează valoarea ratelor de primă; 13. Butonul „Salvare Date” – salvează datele introduse; 14. Butonul „Renunţă” – se poate renunţa la introducerea datelor fără ca acestea să fie salvate. Introducere asiguraţi În toate formularele de introducere a poliţelor de asigurare există câmpul „Asigurat”. În continuare, vă voi prezenta modul de introducere a datelor de identificare a asiguratului: Reguli: 1. Toate datele din formularul de introducere a asiguratului vor fi scrise cu majuscule. 2. Va fi scris numai numele societăţilor comerciale, asociaţiilor familiale, fundaţiilor(persoane juridice) fără S.C., A.F., etc

Prin selecţia butonului din dreapta câmpului „Asigurat”, se trece la înregistrarea datelor despre asigurat: - se va deschide formularul de mai jos, care permite alegerea unui asigurat deja existent

în baza de date, adică cel care a mai încheiat asigurări pentru alte forme de asigurare sau care a mai fost asigurat anterior pentru forma de asigurare pentru care doriţi să încărcaţi datele.

1. Asiguratul este – se selectează unul din butoanele radio din casetă, în funcţie de tipul asiguratului; 2. Numele asiguratului este – se trece numele asiguratului, care se va selecta din baza de date;

4.5.3. Avantaje şi dezavantaje ale sistemului informatic existent.
Principalele avantaje ale sistemului informatic S.I.I.A sunt:  asigură o bună administrare a asigurărilor, din punct de vedere al: • • • • • primelor încasate; numărului de contracte încheiate; evidenţei contractelor care au scadenţa la termen, în cadrul unei luni; evidenţei contractelor care au ieşit din termenul de păsuire; evidenţei contractelor care expiră;

posibilitatea ţinerii unei evidenţe la zi privind asigurările existente;  posibilitatea obţinerii de informaţii complete referitoare la un contract de asigurare, prin introducerea numărului de contract;  asigură o fiabilitate ridicată. Dezavantajele sistemului informatic integrat al Asirom sunt următoarele:  tratarea erorilor ce intervin lasă de dorit;  securitatea datelor este limitată(pericolul apariţiei viruşilor, bacteriilor, etc.)  uneltele pentru aplicaţii curente(utilitare şi accesorii) sunt mult mai reduse şi mai dificil de operat.

nr. 0614392 Date de identificare a asiguratului: Date de identificare a autovehiculului: Nume.  Accidente persoane din autovehicul. de locuri Capacitate cilindrică (cm ) Putere (kw) Moldovan Alexandru Tg-Mureş Dacia Albastră MS-30-SER 2000 5 1397 45 Obiectul asigurării pentru care s-a încheiat contractul de asigurare îl reprezintă autovehiculul (datele căruia s-au prezentat în tabel) asiguratului.  Avarii. Asigurarea Românească S. de culoare albastră. Aceşti coeficienţi reprezintă procentele din valoarea . deţinătorul autovehiculului marca .. Prenume Domiciliu Marca.Mureş. Perioada asigurării : Asigurarea se va încheia pe perioada de un an de zile începând cu data de 20 august 2005 până la data de 19 august 2006. ap. de înmatriculare Anul de fabricaţie Nr. jud. Studiu de caz la S. Asigurarea validează doar pe teritoriul României.9. însă în concordanţă cu datele din tabelul coeficienţilor valorii rămase.230. cu domiciliul stabil în Tg-Mures. S-a acordat o reducere promoţională de 10%.4.A. încheie un contract de asigurare facultativă a autovehiculelor pentru avarii şi furt la Societatea Comercială Asigurarea Românească -ASIROM S. Suma asigurată:este declarată de asigurat (domnul Moldovan A.) în cererea chestionar de asigurare (declaraţia de asigurare).C. În asigurare sunt acoperite riscurile:  Avarii şi furt intern. B-dul 1 Decembrie 1918.6. -ASIROM privind asigurarea facultativă pentru avarii şi furt a autovehiculelor .întocmirea contractului de asigurare În data de 18 august 2005.A. domnul Moldovan Alexandru.Dacia. nr. în calitate de asigurat. autoturism Culoare Nr. cu numărul de înmatriculare MS-30-SER. care este pus sub incidenţa riscului.

050 €. domnul Moldovan A. .nu depăşeşte 3 tone. autoturismul are 3 ani şi 2 luni vechime la data încheierii asigurării. în funcţie de starea de întreţinere a autovehiculului. ca la Convenţia Transeuro sau la asigurarea obligatorie RCA. şi numărul de locuri de scaune: în acest caz . inclusiv valoarea pe piaţa locală a acestuia. domnul Moldovan A. valoarea corespunzătoare anului de fabricaţie a autovehiculului. constatată cu prilejul inspecţiei de risc. şi nu procentele de uzură ce se scad din valoarea de nou. parcursul în kilometri. etc. Suma asigurată se determină prin aplicarea la valoare de nou a coeficienţilor de valoare rămasă din condiţia asigurare. care este de 65%. în rezultat se calculează valoarea reală a autovehiculului la 2632. se are în vedere.din nou ale valorii unui autovehicul cu o anumită vechime (în acest caz este de trei ani). Având în vedere starea autovehiculului. Coeficienţii valorii rămase din tabelul mai sus-amintit se pot corecta cu până la +/10%. Asiguratul.. Tabelul corespunzător valorii rămase are două seturi de coeficienţi: • • în funcţie de masa totală maximă autorizată: în acest caz .5 €. nu este primul proprietar al autovehiculului şi deci valoarea de nou a autovehiculului respectiv se va lua din cataloagele Eurotax SuperSchwacke. stabilirea valorii de nou pe bază de catalog. În acest caz.. Stabilirea sumei asigurate În cazul asiguratului.5 locuri de scaune. cu o valoare de nou (conform catalogului SuperSchwacke) de 4.

prima de asigurare. (2) . În cazul asiguratului..04 €.04. . fapt care permite această marjă.7% .800 €. Pa = 68. s-a stabilit de comun acord unei sume asigurate de 2. Deci. Calculul primei de asigurare: unde: Pa. prima de asigurare este de 78. Componentele primei de asigurare în situaţia respectivă sunt: .cota de primă. Pa = 2. Sa . este valabilă pe toată durata asigurării. Notă: De obicei se stabileşte o sumă asigurată „rotundă".43%. Suma asigurată este exprimată în valută (EURO) şi se încasează în lei (condiţie stabilită în contractul de asigurare).).43%. Suma de asigurare stabilită. Aplicarea reducerii promoţionale: Cota de primă în acest caz rezultă 2. în funcţie de vechimea şi tipul autovehiculului: Conform tarifului de prime privind asigurarea facultativă a autovehiculelor pentru cazurile de avarii (în România şi în străinătate) şi furt în România se extrag datele referitor la autovehiculul şi avem cota de primă 2.precum şi negocierea cu asiguratul (d-1 Moldovan A.cota de primă.suma de asigurare.800€ * 2. care se situează în marja de abatere +/-10% de la valoarea determinată prin calcul. Cpr . II. Stabilirea cotei de primă. III. d-1 Moldovan A. pentru autoturism între 3 (de la data fabricaţiei)-7 ani de vechime.reducerea promoţională Determinarea primei de asigurare autoturism impune următoarele etape: I.

IV. însă conform următoarelor opţiuni: □anticipat şi integral sau □ în rate subanuale. rezultă o rată medie de: 78. Calculul general al primei de asigurare: La prima anuală de asigurare (2) se adaugă prima anuală de 10 €: => Pa = 78.04 . încasată la data încheierii asigurării. Prima de asigurare anuală privind asigurarea de accidente a persoanelor din autovehicule: Asiguratul a declarat o sumă de asigurare (în cererea de asigurare) de : • • în caz de invaliditate: 1000 €/$. Conform acestei sume de asigurare.) .04 € Însă celelalte rate vor fi compuse numai din partea întreagă (vezi tabelul 4.04 € (anuală) : 4 = 7.7 (partea întreagă)*3 (rate rămase) = 15. Asiguratul a ales opţiunea de a plăti în 4 rate . Numai Rata I de primă.04 € Modalitatea de plată a primei de asigurare este aleasă de către asigurat. prima anuală per autovehicul este de 10. în caz de deces: 500 €/$.804 € (pe lună) Se observă că prima de rată este cu zecimale.împărţind prima de asigurare anuală la numărul ratelor.4. astfel: □ 2 rate D 4 rate □ 10 rate . Pentru a evita această inconvenienţă se rotunjeşte prima lunară. Prima de asigurare se exprimă în valută (EURO) şi se încasează în lei (opţiunea stabilită în contractul de asigurare de către asigurat). prima de asigurare anuală este divizată în zece rate egale pe toată perioada de asigurare. V. Plata primei de asigurare: Conform alegerii făcute de asigurat. va include partea zecimală a primei anuale: 78.

04 7 7 7 7 la încheierea asigurării 19.04 € * 38.04 VI VII VIII IX X Scadenţă Rata Valoare Scadenţă (EURO) Deci.04 19.500 lei (15. Rata I II III IV V Valoare (EURO) 15.12.10.500 lei.04 19. cursul stabilit de BNR). la data de 18 august 2005 (încheierea contractului) s-a încasat prima de asigurare / rată de 562.11.09. 4.04 17.Tabel 4. .

realizarea profitabilităţii la un nivel satisfăcător. se numără printre societăţile româneşti de asigurări care au adoptat tehnici moderne. “Tratat de asigurări”. soluţii pentru alinierea rapidă a sistemului românesc de asigurări la Standardele Internaţionale. un sector al serviciilor. 52 Constatinescu Dan Anghel. ar fi numai câteva din soluţiile întrevăzute.A. societatea ASIROM a reuşit să-şi atingă obiectivele propuse. putând fi remarcată şi o cale eficientă de comunicare cu piaţa ţintă prin intermediul internetului.”52 În urma analizei activităţii societăţii ASIROM am putut constata o evoluţie a performanţelor. site-urile societăţii fiind accesate zilnic de un număr impresionant de utilizatori.CAPITOLUL 5 Concluzii “ Activitatea de asigurări este unică din punctul de vedere al cantităţii de date prelucrate şi al gradului de utilizare a fiecărei informaţii în practica de zi cu zi. Pentru promovarea ofertelor de asigurare ASIROM a apelat la reclamă şi la alte mijloace de publicitate. printre care pot să enumăr: cifra de afaceri tot mai mare obţinută an de an. Bucureşti. acestea depăşind cifra de 1. servirea promptă a asiguraţilor. extinderea gamei de produse şi servicii de asigurare. “O societate de asigurări este asemănătoare unui organism viu. pentru ca asigurătorul să supravieţuiască şi să aibă succes. Importul de informaţii şi know-how din ţările cu experienţă vastă. performanţe care depind de succesul obţinut în îndeplinirea obiectivelor. cu multiple valenţe. . Astfel în decursul unei perioade relative scurte de timp. asigurările auto constituie o ramură de activitate. Dincolo de rolul fundamental al acestora – de protejare a bunurilor împotriva diferitelor riscuri – acestea îndeplinesc o serie de funcţii socio-economice. cu dotare logistică şi informatică de ultimă generaţie. plătindu-le la timp drepturile cuvenite din poliţele de asigurare. creşterea numărului poliţelor emise. 1999.” Constantinescu Dan Anghel În contextul economiei de piaţă din România.6 milioane. Societatea Asigurarea Românească – ASIROM S. fiind alcătuită din departamente care trebuie să funcţioneze asemenea unui organ vital. acoperirea întregului teritoriu al ţării cu o reţea proprie.

pe baza principiilor concutenţei loiale.“Valorile” societăţii ASIROM sunt clienţii. al spiritului de cooperare. o înaltă responsabilitate. în orice domeniu postura de lider înseamnă. Această misiune reprezintă o “obligaţie” de implicare activă a asigurătorilor . În concluzie. al respectului. . aş vrea să precizez faptul că. înainte de toate. în modelarea sistemului românesc de asigurări. calitatea şi profesionalismul.

6. ed. „Asigurări”.4. Constantinescu Dan Anghel. 8. 7. . Alexa C.Bibliografie: 1. 6. 2000. „Economia asigurărilor”. nr. Universitatea „Petru Maior”.7-8. Ciurel Violeta. All.Asigurări”. ed.”Dimitrie Cantemir”. nr. aprilie 2003. ed. „Managementul riscului II”. 1999. Cluj-Napoca. Fistung D. Bucureşti. Cristea M. Tg-Mureş. All Beck. „Transporturi şi expediţii internaţionale”. ed. Bănci. „Tratat de asigurări”. Galiceanu M.. Ciumaş Cristina. Asigurări”. „Selecţia şi antiselecţia riscurilor în activitatea de asigurare”. Tribuna Economică.. Bănci. legislaţie”. în „Finanţe. Bucureşti.. iulie-august 2003. Galiceanu M. 2003. Bucureşti. iunie 2001. 2. ed. Tribuna Economică.. Tribuna Economică.Teorie economică. Galiceanu M. All. ed. Asigurări”. Bucureşti. 3. 9. ed. „Bonus-Malus în practica asigurărilor”.. în „Finanţe.. „Asigurări comerciale”. 10. „Transporturi. 1999. ed. în „Finanţe. ed. Cistelecan Lazăr. 4. 2004. 1997. Casa Cărţii de Ştiinţă. „Asigurări şi reasigurări: abordări teoretice şi practici internaţionale”. ed. 1995. Tg-Mureş. Bucureşti. Cistelecan Rodica. ecologică. 5. nr. Cistelecan Lazăr. Bucureşti. All Beck.Bănci. Bucureşti.

*** www. *** www. ed. 12. *** www. *** www.tribunaeconomică.. „Implicaţii economice ale modernizării infrastructurii transporturilor”.romasig.l asig. Bucureşti.ro. 1995.finanţebănciasigurări.ro.ro. .ro. Stoica M. All. 15. 14.11. 13.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->