UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMI OARA FACULTATEA DE ECONOMIE I ADMINISTRARE A AFACERILOR MASTER ECONOMIA I ADMINISTRAREA AFACERILOR

PRINCIPALELE ARGUMENTE FOLOSITE DE GUVERNUL BRITANIC PENTRU NEPARTICIPAREA LA UEM

MASTERANDE: STEPA CECILIA TOMA ALINA

TIMI OARA 2010
1

Cuprins:

1. Introducere 2. Drumul spre Uniunia economic i monetar

3. Componentele Uniunii economice i monetare 4. Argumente pro european i contra form rii Uniunii economice i monetare în spa iul

5. Motivele neader rii Marii Britanii la Uniunea economic 6. Concluzii 7. Bibliografie

i monetar

2

Ca atare. în general insistând pe motivele invocate de Marea Britanie pentru neparticiparea la ultima etap a uniunii. menit s evolueze într-un stat birocratic i nedemocratic. De asemenea. conceput i crescut asemenea unui stat. Spre deosebire de francezi. tradi iile i metodele vechi de sute de ani ale Imperiului ar fi puse în pericol de o armonizare institu ional . Ei consider c UE este o inven ie birocratic . precum i la transformarea acesteia într-un stat federal i pierderea unei p r i din suveranitatea na ional a c p tat consisten a unei mi c ri i a primit numele de euroscepticism. Statele Unite ale Europei. Ca atare. împov rat de birocra ie i care aduce atingere suveranit ii na ionale. Bazat sau nu pe prejudec i. singurele filosofii economice cu care britanicii ar putea fi de acord sunt globalizarea i localismul. euroscepticii consider c Uniunea este o organiza ie nedemocratic . ei sus in c dimensiunile geografice nu au nici o leg tur cu stabilitatea sau for a unui stat. Introducere În prezenta lucrare am încercat s eviden iem principalele argumente pro i contra form rii Uniunii Economice i Monetare. Principalele argumente contra au vizat incompatibilit ile dintre sistemele juridice civile i ³imposibilitatea´ de a asigura cet enilor câteva dintre drepturile elementare precum prezum ia de nevinov ie. O bun parte din cei care se opun Uniunii î i bazeaz argumenta ia pe faptul c Uniunea nu este perceput ca un produs natural. bazat pe fundamente na ionale. O alt problem cheie se leag de centralizare i de ideea de a crea un superstat. În Marea Britanie. Uniunea este privit ca o institu ie ineficient . Euroscepticii se opun i ideii de armonizare a sistemului de justi ie i afacerilor interne pe care o consider lipsit de necesitate în condi iile în care justi ia la nivel na ional func ioneaz satisf c tor. În acest moment. m surile adoptate sau propuse de Uniune compromit suveranitatea fiec rui stat. euroscepticii britanici amintesc de rolul pe care Marea Britanie îl joac în politica mondial . În argumenta ia lor. opusul primei. În plus. englezii sunt mai liberali în gândire atunci când vine vorba de schimburile comerciale. disputa a ajuns pân în Parlament. scepticismul cu privire la ac iunile UE prezente i viitoare. Economia puternic i locul rezervat în Consiliul de Securitate al ONU sunt tot atâtea argumente în favoarea unui Regat puternic. Dezbaterile din Parlament au scos în eviden opinii conform c rora institu iile britanice sunt mai eficiente decât cele ale rilor învecinate. o dictatur a func ionarilor. ideea unit ii europene sau o ar cât tot continentul este una demodat i lipsit de realism. i anume adoptarea monedei unice Euro. 3 . Toate acestea se datoreaz i faptului c britanicii sunt lega i prin tradi ie destul de pu in de restul europenilor. o copie a Statelor Unite ale Americii. În Marea Britanie. cu capacitatea de a na te idealuri extraordinare pe care apoi nu este capabil s le pun în practic . Ei consider totu i c politica de centralizare birocratic nu este în interesul Marii Britanii. Mul i dintre eurosceptici consider c tendin a integralist actual nu poate avea decât acest rezultat.1.

a c rui func ionare se bazeaz pe mai multe principii generale dintre care amintim independen a institu ional i financiar a B ncii Centrale Europene i a b ncilor centrale ale statelor membre. Jaques Delors. transparen a. Introducerea monedei Euro. proces care a presupus parcurgerea mai multor etape1. Editura Uranis. subsidiaritatea i responsabilitatea în atingerea obiectivelor propuse prin Tratatul de la Maastricht. Summitul de la Haga din 1969 în care s-a pus problema cre rii unei uniuni economice i monetare. Drumul spre Uniunia economic i monetar Uniunea economic i monetar european este rezultatul unui proces integrativ complex. i din rile africane aflate în spa iul colonial. o nou baz pentru unificarea monetar în Europa. Bucure ti. sub conducerea pre edintelui Comisiei Europene din acea perioad . Raportul Werner din 1970. derulat de-a lungul unei jum t i de secol în spa iul comunitar. 61-79 4 . Crearea Sistemului Monetar European (1979). cele mai importante sunt: y Crearea unui aranjament monetar numit Uniunea European de Pl i (1950) format nu doar din state europene ci. i a Pie ei Comune pentru liberalizarea mi c rii factorilor de produc ie. prin raportul care îi poart numele. Tratatul de la Maastricht (1992) privind constituirea Uniunii Europene.2. a uniunii monetare. în mai multe etape. care a propus crearea Uniunii Monetare Europene prin fixarea irevocabil a parit ilor dintre monedele statelor membre i liberalizarea total a fluxurilor de capital. Economie European . în 1988. Crearea Sistemului European al B ncilor Centrale. începând cu ianuarie 1999. prin intermediul lirei sterline i a zonei francului. înlocuit ulterior de c tre Mecanismul Ratei de Schimb cu cele dou forme ale sale. 1 y y y y y y y y Diaconescu Mirela. care în plan monetar. a consfin it constituirea unei B nci Centrale la nivelul Uniunii i a stabilit criteriile pe care statele membre trebuie s le îndeplineasc pentru a deveni membru al spa iului monetar european. pag. atât în planul economiei reale cât i în cel al economiei monetare. 2002. Crearea. Crearea Comunit ii Economice Europene care a însemnat liberalizarea fluxurilor de bunuri i servicii. care a propus. a Comitetului pentru Studiul Uniunii economice i monetare. Raportul Delors a definit strategia care a condus la realizarea. Dintre acestea.

pe baza unor rapoarte periodice. în procesul de consolidare a pie ei. Cea de-a doua etap a început la 1 ianuarie 1994 i s-a încheiat la 31 decembrie 1998. a reprezentat etapa consolid rii pie ei i a marcat începutul perioadei de creare a structurilor economico-institu ionale proprii uniunii economice i monetare. acesta poate fi delimitat în trei etape: Prima etap . pornind de la prevederile Tratatului Uniunii Europene statele membre au fost constrânse s evite deficitele bugetare excesive. În cadrul acestei etape. ci doar precizeaz c Äfiecare ar participant la procesul de integrare consider politicile sale conjuncturale i politicile în domeniul cursului de schimb ca elemente ale unui consens reciproc acceptabil. cât i performan ele Politicii comerciale comune i ale Politicii Agricole Comune erau puternic influen ate de fluctua iile cursului de schimb valutar. Cu toate c formarea Uniunii economice i monetare a fost considerat ca fiind rezultatul unui proces unitar. sus inerea politicilor economice generale ale Uniunii. Sila i G. Consiliul a stabilit un cadru de convergen al performan elor economice din statele membre i de monitorizare a progresului realizat. Economia Uniunii Europene. Tratatul Uniunii Europene semnat la Maastricht în 1992 este cel care condus la introducerea unei politici monetare comune bazat pe o moned unic administrat de c tre o singur banc central independent . În procesul de cre tere a independen ei b ncilor centrale. în care s-au pus bazele uniunii vamale i s-au creat instrumentele Politicii Agricole Comune. O poveste de succes?. În cadrul ei s-au realizat o serie de progrese legate de abolirea restric iilor legate de mi c rile de capital. (1 iulie 1990 i 31 decembrie 1993) ale c rei elemente centrale au fost stabilite înainte de Maastricht. Obiectivul central al acestei etape l-a constituit cre terea convergen ei politicilor economice i a cooper rii între b ncile centrale în scopul încorpor rii practicilor monetare ale statelor membre în cadrul Sistemului Monetar European.3. Componentele Uniunii economice i monetare a. Tratatul le interzicea acestora acordarea de facilit i de creditare guvernamentale sau de achizi ii de instrumente privind datoria public direct de la acestea.. în concordan cu principiile economiei libere de pia i ale concuren ei. În timpul acestei etape. principala problem a Comunit ii din perspectiv monetar a fost ajustarea cursurilor de schimb. 5 . Aceasta se datora faptului c atât func ionarea.2 Pe parcursul primilor ani ai construc iei europene. Editura Universit 2007. pag. Politica monetar comun Tratatul de la Roma nu face referire în mod explicit la introducerea unei monede unice i nici la un sistem de coordonare a politicilor monetare între statele membre. considerând cursul de schimb ca fiind o problem de interes comun´. consolidarea mecanismului ratei de schimb i o înt rire a cooper rii între b ncile centrale ale statelor membre. În conformitate cu prevederile Tratatului. i s ini ieze pa i spre independen a b ncii centrale. Timi oara. obiectivul de baz al politicii monetare comune i al politicii cursului de schimb îl reprezint stabilitatea pre urilor i f r a aduce prejudicii acestui obiectiv. 42 2 ii de Vest.

y PIB-ul pe cap de locuitor. Acestea sunt: y rat sc zut a infla iei. Criteriile de convergen Tratatul de la Maastricht condi ioneaz participarea în cadrul Uniunii economice i monetare de îndeplinirea unor criterii de convergen nominal . care s nu dep easc cu mai mult de 1. În afara acestor criterii. ca urmare a procedurilor i foii de parcurs stabilite prin tratatul CE. în sensul men inerii cursului na ional în limitele marjelor normale de fluctua ie ale MRS2 pentru cel pu in doi ani înaintea intr rii în zona euro. au fost luate în calcul i o serie de al i factori. y datorie public cumulat care s nu dep easc 60% din PIB. îns f r a face obiectul Tratatului de la Maastricht. au ap rut.5 % cele mai bune performan e ale statelor membre participante în anul dinaintea examin rii. y stabilitatea cursului de schimb. Altfel spus. Irlanda. Fran a. y ponderea comer ului bilateral cu rile membre ale Uniunii Europene în totalul comer ului exterior. Olanda. calculat în func ie de paritatea puterii de cump rare. care s nu dep easc cu mai mult de 2% dobânzile din cele mai performante state membre participante în anul dinaintea examin rii. Tratatul mai prevedea ca autorit ile publice s nu aib acces privilegiat la institu iile financiare. la ini iativa Comisiei Europene i a B ncii Centrale Europene o serie de criterii care merg pe asigurarea convergen ei i coeziunii structurilor economice ale statelor membre i ale celor candidate. Criteriul de convergen a cursului de schimb reprezint una din condi iile Tratatului de la Maastricht care trebuie îndeplinit de c tre statele membre înainte de adoptarea monedei unice. calculat ca pondere a schimburilor comerciale externe în PIB. Tratatul a încercat s induc un control bugetar indus de pia . soldul balan ei de pl i. respectiv: 6 . i Finlanda au îndeplinit condi iile de adoptare a monedei unice. agricultur i servicii). Luxemburg. În preg tirea celei de-a treia etape. Germania. Spania. costul unitar al for ei de munc precum i alte elemente relevante pentru stabilitatea pie elor. Aceste criterii numite i criteriile de convergen real privesc: y gradul de deschidere a economiei. cunoscute i sub numele de Criteriile de la Maastricht. Aceasta presupune participarea obligatorie la MRS2 cel pu in doi ani înainte de intrarea în zona euro. y un deficit bugetar care s nu dep easc 3% din PIB. Italia. Consiliul a decis c Belgia.Al turi de interzicerea explicit a finan rii directe a deficitelor publice. decât dac acesta avea la baz motive de natur pruden ial . Începând cu 1 mai 1998. Portugalia. Al turi de criteriile de convergen nominal . pe baza recomand rii Comisiei. cum ar fi gradul de integrare al pie elor. y dobânzi sc zute pentru creditele pe termen lung. Comisia i Institutul Monetar European au fost obligate s raporteze Consiliului aspectele legate de modul în care legisla iile na ionale r spund cerin elor legate de atingerea uniunii economice i monetare i asupra progresului f cut în îndeplinirea criteriilor de convergen . y structura economiei pe cele trei ramuri principale (industrie. un fel de inte cantitative de referin . timp în care nu este permis realinierea parit ii centrale în sensul devaloriz rii în cei doi ani de participare la MRS2. Austria.

În acela i timp. y y b. guvernatorii b ncilor centrale din aceste state sunt membri ai Consiliului general al B ncii Centrale Europene. Statelor membre care nu au îndeplinit condi iile pentru adoptarea monedei unice de la început le-a fost acordat o perioad de derogare. inclusiv statutul b ncilor centrale erau compatibile cu Tratatul i cu statutul Sistemului European al B ncilor Centrale. Etapa a treia. Consiliul a decis c Grecia i Suedia nu îndeplineau condi iile necesare pentru adoptarea monedei unice i nu a examinat situa ia Marii Britanii i a Danemarcei. nedeterminat . Lichtenstein. deoarece. ca urmare a îndeplinirii criteriilor de convergen . Islanda. un moment de importan crucial l-a constituit înlocuirea politicilor monetare na ionale cu o politica monetar comun . 7 . s-a semnat.îndeplinirea criteriilor de convergen nominal . Politica economic comun Uniunea economic i monetar se sprijin pe trei piloni: primul este cel monetar. Al turi de introducerea monedei euro în spa iul format de c tre statele membre care au îndeplinit criteriile de convergen . Din ianuarie 1999. conceput de c tre Banca Central European . Dac în cadrul primul pilon. în cadrul c reia nu li se aplic prevederile legate de politica monetar i sanc iunile legate de deficitele excesive. monedele na ionale ale statelor membre (ale zonei euro) au continuat s circule numai ca exprim ri nezecimale ale monedei unice. De men ionat c moneda euro este utilizat ca i însemn monetar i în alte state. se poate vorbi de o slab coordonare i de slabe performan e în aplicarea în comun a unor prevederi i reguli de aceast natur . În acela i timp îns . cel monetar. se poate vorbi de o puternic coordonare înso it de o înlocuire a politicilor monetare na ionale i a celor privind cursul de schimb cu politici comunitare. în analizarea modului în care s-a realizat îndeplinirea criteriilor de convergen s-au f cut o serie de concesii dintre care le amintim pe cele legate de ponderea datoriei publice în PIB (cazul Italiei i al Belgiei) sau a deficitului bugetar (cazul Germaniei). toate decont rile dintre statele membre. în privin a celui de-al doilea pilon. faptul c legisla iile na ionale. Pactul de Stabilitate i Cre tere (1997) prin care era asigurat disciplina financiar prin evitarea unor deficite bugetare peste limitele stabilite. a început la 1 ianuarie 1999 cu stabilirea ratelor de schimb irevocabile între monedele statelor participante i în raport cu euro. care nu sunt membre ale Uniunii Europene. cum ar fi Andora. datorit în principal lipsei unui regulament fiscal comun. emisiunile de titluri de stat sau contractele încheiate în cadrul spa iului sunt realizate în mod obligatoriu în euro. pan cand au fost complet înlocuite cu moneda euro. ca urmare a Tratatului de la Amsterdam. Cu aceea i ocazie. Pentru a se evita controlul guvernelor asupra chestiunilor financiare ale statelor membre. Politica economic comun acoper cu preponderen pilonii doi i trei. În iulie 2002. etc. cel deal doilea este cel fiscal iar cel de-al treilea cel structural. pe baza deciziei Consiliului. în concordan cu prevederile Tratatului acestea au trimis o notificare Consiliului prin care îl anun au c nu doresc s participe la cea de-a treia etap a uniunii economice i monetare. Greciei i-a fost permis adoptarea monedei Euro. De fapt.

nu oblig . f r a presupune existen a unei baze legale în acest sens. la acel moment. ac ionând pe baza majorit ii calificate. prin care practic statele membre transfer puterea de decizie de la nivel na ional la nivel comunitar. este cel adoptat de Pactul de Stabilitate i Cre tere. dar care nu sunt. în condi iile respect rii principiilor economiei de pia deschise în cadrul unui mediu concuren ial corect. De men ionat faptul c sanc iunile pot fi acordate numai statelor membre ale zonei euro. lec iile primite în acea perioad au constituit un important stimulent pentru elaborarea i formularea unei politici economice eficiente. de stabilitatea pre urilor sau de echilibrul balan ei de pl i. presupune aplicarea unor proceduri. Începand cu 1 ianuarie 1994. Cel de-al doilea. politici a c ror elaborare i implementare a r mas în exclusivitate în sarcina i sub jurisdic ia statelor membre. prin lege. la respectarea prevederilor i nu permite acordarea de sanc iuni financiare. care st la baza elabor rii Cadrului General de Politic Economic . politicile economice ale statelor membre sunt coordonate la nivel comunitar. prin lege. în cazuri dovedite de nerespectare a acesteia. Cel de-al treilea. o sarcin deosebit de dificil de îndeplinit. ca rezultat al concluziilor Consiliului European. la aplicarea de penalit i. un document 8 . prev zute în tratate. Primul. s accepte abandonarea controlului asupra problemelor economice i monetare în favoarea Comunit ii. la recomandarea Comisiei. în fiecare an. În acest context. bazat pe reguli stricte prev zute în tratatele Uniunii i care sunt aplicate prin intermediul unor reglement ri formale care oblig la respectarea legii i. obligatoriu de respectat. creat pentru a impune disciplin financiar . cel de-al doilea bazat pe reguli orientative i cel de-al treilea. inclusiv cele legate de gradul de ocupare a for ei de munc . care merge pe metoda deschis de coordonare a politicilor economice. Consiliul pentru Afaceri Economice i Financiare (ECOFIN). care merge pe principiul coordon rii politicilor economice ale statelor membre. formuleaz . acestea î i men in responsabilitatea asupra politicii economice. Convergen a economic în Uniunea European Spre deosebire de politica monetar . ca urmare a unei rezolu ii a Consiliului i a reprezentan ilor guvernelor statelor membre. Ca atare. în func ie de modul i puterea de interven ie: unul bazat pe reguli obligatoriu de respectat. Condi ia realiz rii etapelor cerute de c tre Uniunea economic i monetar a constat în convergen a economiilor statelor membre. În ciuda e ecului înregistrat.În cadrul Uniunii economice i monetare exist mai multe modele de coordonare a politicii economice. statele membre semnatare ale Tratatului de la Roma nu au fost preg tite. au fost definite obiectivele care urmau s fie atinse prin politicile na ionale. Decizia Consiliului din decembrie 1990 este direc ionat spre înt rirea capacit ii statelor membre de a atinge în mod progresiv convergen a în privin a performan elor economice înregistrate. Privind din perspectiv istoric . Momentul în care s-a putut vorbi de o politic economic comun este legat de decizia luat de statele membre de trecere spre Uniunea economic i monetar . în 1971. date fiind disparit ile structurale majore dintre economiile care urmau s participe la acest proces înainte de completarea pie ei interne.

cea care înregistreaz cele mai mari diferen ieri între statele membre. aprob cadrul general al politicii economice prin care sunt stabilite obiectivele comune legate de infla ie. s decid pe baz de unanimitate. Consiliul poate. datorit faptului c bugetul reprezint cea mai puternic form de manifestare a suveranit ii na ionale din punct de vedere economic. Intrarea în etapa a treia a Uniunii economice i monetare i adoptarea monedei euro a legat economiile statelor membre i mai mult prin adoptarea politicii monetare i a cursului de schimb comun. Consiliul poate. El este în egal m sur cel mai important instrument de orientare a economiei în general i a diferitelor politici guvernamentale. Consiliul prin majoritate calificat . Politicile economice i determinarea nivelului salariilor au r mas în responsabilitatea guvernelor na ionale. sa fac recomand ri statului membru în cauz . Deoarece dezvoltarea economiilor na ionale are impact asupra perspectivelor infla iei în zona euro. O mai puternic coordonare va putea. Din acest motiv. cu referire particular la m rimea i finan area deficitelor. din cauze care nu se afl sub controlul acestuia. i asupra celor private. la recomandarea Comisiei. Disciplina bugetar Politica bugetar reprezint . în schimb. acordarea de asisten financiar statului membru respectiv. De asemenea. introducerea monedei unice presupune o mai puternic monitorizare i coordonare a politicilor economice ale statelor membre care formeaz zona euro. stabilitatea cursului de schimb i ocuparea for ei de munc . indirect. finan e publice. probabil. bugetul are o influen direct asupra investi iilor publice i. 2 din tratatul EC.i coordona politicile economice. de dezvoltare regional sau social . prin a a numita monitorizare multilateral fundamentat pe programele de convergen prezentate de c tre fiecare din statele membre.care cuprinde cadrul general al politicii economice pentru statele membre i pentru Uniune în ansamblul ei i raporteaz rezultatele Consiliului. la propunerea Comisiei. Consiliul poate s decid asupra m surilor ce urmeaz a fi luate atunci cand se consider c situa ia dintr-un stat membru prezint dificult i legate de aprovizionarea cu un anumit produs. în conformitate cu prevederile Pactului de Cre tere i Stabilitate. 9 . dar fac parte din mecanismul ratei de schimb trebuie incluse în coordonarea politicilor economice. Prin partea de cheltuieli. Monitorizarea multilateral are drept scop ob inerea de angajamente reciproce din partea statelor membre de a. Consiliul. Pe aceast baz . statele membre care nu fac parte din zona euro. În situa ia în care se constat c politicile elaborate de c tre un stat membru nu sunt în concordan cu cadrul general stabilit. pe baza rapoartelor întocmite de c tre Comisie monitorizeaz dezvolt rile economice ale fiec rui stat membru i ale Uniunii. pe baza majorit ii calificate. ele influen eaz condi iile monetare ale zonei. Acest document se afl în centrul coordon rii politicii economice a Uniunii Europene. Procesul de monitorizare este înso it i de o revizuire a politicilor bugetare. În situa ia în care un stat membru se afl în dificultate sau este amenin at de o situa ie dificil . Pentru a asigura cre terea convergen ei i bunei func ion ri a pie ei interne. cum ar fi cea industrial . s contribuie la atingerea obiectivelor propuse prin art. prin unanimitate.

la recomandarea Comisiei. Primul este Regulamentul cu privire la înt rirea monitoriz rii pozi iilor bugetare. Cel de±al doilea regulament are drept scop cre terea vitezei de implementare a rezolv rii problemelor legate de deficitele bugetare excesive. Dac se stabile te existen a acestuia. prin prevederile lui. Dac un stat membru nu îndepline te unul sau ambele criterii men ionate anterior. care a început la 1 ianuarie 1999. un stat membru poate influen a obiective economice pe termen scurt cum ar fi evitarea unei recesiuni sau cre teri infla ioniste sau obiective structurale pe termen lung. y interzicerea oric rui acces al autorit ilor publice la institu iile financiare. Pactul oblig la înt rirea monitoriz rii i a respect rii disciplinei bugetare. politicile bugetare ale statelor membre întâmpin un nou tip de constrângeri legate de: y accesul la orice tip de facilit i de creditare ale B ncii Centrale Europene sau ale b ncilor centrale ale statelor membre îndreptate spre autorit ile publice. programe de convergen ) prin care pozi ia bugetar a statului respectiv s fie una apropiat de echilibru sau s înregistreze surplus. cu excep ia situa iilor în care se înregistreaz o sc dere permanent a excesului de deficit. care coboar aproape de valoarea stabilit . i pe baza observa iilor f cute de c tre statul membru în cauz . în spe va examina concordan a disciplinei bugetare sub dou aspecte: y cel al respect rii ponderii deficitului bugetar actual sau planificat astfel încat s nu dep easc valoarea de referin (3% din PIB). Consiliul va face recomand ri statului membru cu privire la perioada în care acesta trebuie remediat. Consiliul. care le cerea statelor membre s prezinte programe de stabilizare (sau. în special cele legate de pozi ia economic i bugetar pe termen mediu a statului membru respectiv. Începând cu cea de-a treia etapa a UEM. Datorit acestora. Strategia de politic economic bazat pe politici macroeconomice de cre tere i stabilizare al turi de progresele permanente înregistrate de reformele economice permit r spunsuri flexibile la schimbarea condi iilor economice pe termen scurt i înt resc siguran a i stabilitatea capacit ilor productive ale economiilor pe termen mediu. dar. în cazul statelor care nu particip în cadrul zonei euro. Dac pe parcursul acestei perioade statul membru nu ia 10 . coordonarea politicilor bugetare este deosebit de dificil de realizat. statele membre r mân în continuare responsabile pentru politicile lor bugetare na ionale. bugetul influen eaz economisirea i circula ia monetar . y dac ponderea datoriei publice dep e te valoarea de referin (60% din PIB). Comisia preg te te un raport în care sunt prezentate toate aspectele relevante. Pe baza majorit ii calificate. În acela i timp îns . Conform Pactului de Cre tere i Stabilitate. cu excep ia situa iei în care se observa o sc dere a diferen ei fa de valoarea de referin într-un ritm suficient de rapid încât s se ajung în apropierea valorii de referin . prin intermediul a dou regulamente. Prin politica bugetar . în egal m sura este un demers important legat de cre terea convergen ei economice a statelor membre ale Uniunii Europene. Comisia va monitoriza situa ia deficitului bugetului de stat i a datoriei publice din statele membre.Prin partea de venituri. va decide dac exist un deficit excesiv. inclusiv prin administrarea de sanc iuni impuse statelor membre care nu pot lua m surile necesare corect rii deficitelor excesive i stabile te termenele de aplicare a acestora. sau atunci cand cre terea deficitului este temporar i excep ional i r mane apropiat de valoarea de referin .

în dorin a de a contribui. i care nu particip la luarea deciziilor cu privire la politica monetar unic pentru zona Euro. Structura institu ional Structura institu ional a Uniunii economice i monetare este dat în principal de c tre Banca Central European i b ncile centrale ale statelor membre care. Din acest sistem mai fac parte i b ncile centrale ale statelor membre care nu fac parte din zona Euro. pe care le redistribuie apoi statelor membre pentru ca acestea. are o structur a ac ionariatului format din Banca European de Investi ii (60%). opera iuni de schimburi de devize i lichidit i în alb. y asigurarea stabilit ii sistemului financiar. înfiin at în 1994. y facilit i permanente care permit furnizarea sau retragerea de lichidit i. al turi de BEI. Adi ional acestui obiectiv. protejarea mediului înconjur tor sau cooperarea cu statele din afara spa iului comunitar. asupra m surilor care urmeaz a fi luate. Comisia European (30%) i membrii din sectorul bancar comunitar. împreun formeaz Sistemul European al B ncilor Centrale. y rezervele obligatorii. Politica monetar comun este adoptat de c tre BCE i apoi implementat de c tre b ncile centrale ale statelor membre participante la moneda unic . în timp ce b ncile centrale na ionale sunt unicii ac ionari i de in tori ai capitalului BCE. cu majoritate calificat . Începand cu 1 ianuarie 1999. banca cump r de pe pie ele de capital credite la o rat sc zut a dobânzii. y controlul dobânzii la împrumuturile pe termen scurt. Ea are dreptul exclusiv de a autoriza emisiunea de bancnote în cadrul zonei euro. Scopul acestuia îl reprezint dezvoltarea leg turilor dintre organismele comunitare i mediul financiar. Fondul European de Investi ii. în egal m sur . din care fac parte opera iunile de cesiune temporar . d. opera iile ferme de vanzare de active de c tre SEBC. Instrumentele i procedurile de politic monetar utilizate de c tre BCE sunt: y opera iunile pe pia a deschis . Banca reprezint o surs major de finan are a activit ilor industriale noi i a sectoarelor cu tehnologie avansat . Solidaritatea financiar Instrumentul comunitar prioritar pentru solidaritate financiar este Banca European de Investi ii. ci la nivel comunitar de c tre Banca Central European (BCE). BCE este independent i nu execut dispozi iile institu iilor Uniunii Europene i nici pe cele ale guvernelor statelor membre. Obiectivul declarat al SEBC îl constituie men inerea stabilit ii pre urilor. dup care va decide. politica monetar a Uniunii Europene nu a mai fost conceput la nivel na ional. în mod public. Consiliul va face mai întâi. la rândul lor s le direc ioneze spre dezvoltarea întreprinderilor mici i mijlocii. c. Obiectivul B ncii îl reprezint contribu ia la men inerea stabilit ii macroeconomice în spa iul comunitar. Capitalul subscris 11 . Datorit încrederii financiare de care se bucur . emisiunea de certificate de depozit.m surile necesare. y crearea i de inerea de rezerve valutare ale statelor participante. contribuind. sistemul urm re te: y definirea i implementarea politicii monetare unice. acelea i recomand ri. la crearea de locuri de munc în spa iul comunitar i în rile aflate în curs de aderare. la formarea re elelor de transport i energie transeuropene.

integrarea fiscal . Ibidem. în primul rând deoarece spa iul comunitar nu reprezint o zon monetar optim .. pag. 4. diversitatea aparatului productiv. integrarea financiar i fluiditatea capitalurilior. Uniunea economic i monetar nu s-ar fi realizat nici în prezent deoarece doar din punct de vedere economic sau doar din punct de vedere politic argumentele nu ar fi fost suficiente. Argumente pro spa iul european i contra form rii Uniunii economice i monetare în Uniunea economic i monetar considerat a fi. dintr-un anumit punct de vedere. în interiorul unei zone monetare optime. Mai mult. Statutul de zon monetar optim presupune4: y y y y y y y mobilitatea ridicat a principalilor factori de produc ie în interiorul zonei respective. introducerea i utilizarea monedei unice ar presupune o singur conducere economic care ar necesita transferul de responsabilit i i chiar func ionarea unei conduceri politice unice.3 În prezent se consider c un grup de ri poate forma o zon monetar optim dac dezechilibrele care afecteaz balan ele de pl i bilaterale ale oric ror dou ri din cadrul grupului pot fi corectate f r a se modifica cursul valutar dintre monedele lor. Timi oara. în rela iile cu exteriorul. 124 12 . pag. în timp ce. Dac doar una din cele dou componente (economic sau politic ) ar fi stat la baza cre rii acesteia. 123 4 3 i financiar interna ional . Uniunea economic i monetar nu prezint argumente suficiente pentru crearea ei. ajustarea optim necesit cursuri valutare flexibile. convergen a ratei infa iei (reducerea diferen ialului infla iei). Din punct de vedere politic.existen a unui mecanism de transferuri fiscale. Economie monetar 2005. Astfel. ajustarea în caz de ocuri asimetrice se realizeaz în mod optim prin cursuri fixe. formarea Uniunii economice i monetare reprezint cedarea de suveranitate i de control asupra deciziilor privind politica economic a statelor membre. cel mai ambi ios dar i cel mai riscant proiect al construc iei europene este rezultatul unei decizii politice fundamentat pe o puternic component economic . Editura Universit ii de Vest. manifestarea aceleia i preferin e în materie de politic economic : pentru stabilitatea Cerna S.este propor ional cu ponderea PIB-ului i respectiv a popula iei statului membru respectiv în totalul comunitar. Nici din punct de vedere economic. gradul de deschidere reciproc a economiilor care constituie zona monetar . Economistul englez McKinnon d o prim defini ie clar i explicit no iunii de zon monetar optim : ³o zon monetar în care o moned unic i un curs valutar flexibil constituie cela mai bun solu ie pentru atingerea a trei obiective importante: ocupare deplin . echilibrul balan ei de pl i i stabilitatea pre urilor interne .

înt rirea pozi iei Uniunii Europene în cadrul sistemului monetar interna ional. mi c rile de capital.pre urilor sau pentru gradul de ocupare ca prim prioritate. În esen . Altfel spus. fapt ce constituie un impediment în aceast etap a integr rii. ceea ce determina varia ii legate de nivelul salariilor i de rata omajului. 13 . adic atunci când structurile lor economice sunt similare i când nu exist riscul ca ocurile asimetrice s afecteze doar unele din aceste ri. politica fiscal . statele dintr-un grup sau care ader la un grup pot câstiga reciproc din de inerea unei monede comune doar atunci când fac parte dintr-o zon monetar optim . altele în cea de declin sau stagnare. fuziunea pie elor financiare. în sensul ca o pia unic are nevoie de o moned unic . datorit disciplinei impuse economiilor care formeaz zona Euro. cre terea vitezei de transfer a fluxurilor monetare i eliminarea costurilor de conversie. pentru acele state membre care sunt exportator net modificarea pre ului mondial al unui produs va avea efecte opuse celor înregistrate de statele care se situeaz pe pozi ia de importator net. care nu reprezint nici în acest moment o zon monetar optim . exist bariere culturale i lingvistice legate de mobilitatea for ei de munc . nu ar putea rezolva problemele tuturor statelor implicate. transparen a pre urilor i prin aceasta o mai bun informare a participan ilor la tranzac ii. astfel încât o politic monetar unic . cre terea eficien ei i ob inerea unor ritmuri de cre tere economic înalte. Cum îns între economiile statelor membre exist diferen e notabile între nivelurile de dezvoltare. Astfel. În acelasi timp. proprie zonelor monetare optime. în sensul ca unele state membre se pot afla în faza de cre tere. nivelul salariilor. reducerea riscurilor legate de schimburi comerciale i investi ii prin eliminarea fluctua iilor ratei de schimb. ocurile asimetrice pot genera disfunc ionalit i i din perspectiva incompatibilit ii ciclurilor de afaceri. ca atare vor percepe în mod diferit fluctua iile ratelor dobânzilor de pe pia a interna ional . nici unul din mecanismele alternative de ajustare. În mod similar. care poate conduce la economii la scar . În ciuda statutului de zon monetar sub-optim . Argumentele în favoarea unei uniuni economice Europene au fost: y y y y y y y y y i monetare în spa iul Uniunii completarea pie ei unice. exista îns o serie de argumente pro ( i desigur i contra) constituirii unei Uniuni economice i monetare în spa iul european. cum ar fi migra ia.i stabili propria rat a dobânzii sau de a utiliza cursul de schimb ca instrument al politicii economice. în sensul c guvernele nu vor mai putea utiliza valutele ca instrumente de politic economic . Uniunea European reprezint i în prezent o zon monetar sub-optim . al ii mai pu in i. disciplina monetar . sc derea infla iei. statele membre ale acesteia nu mai au posibilitatea de a. unificarea sa monetar nu ridic mari probleme. Particularizând pentru zona Euro. transferurile fiscale sau ajutoarele directe nu func ioneaz la parametri optimi în spa iul Euro. consumatorii din unele state membre se împrumut mai mult. dac o regiune nu se confrunt cu ocuri asimetrice. acestea vor reac iona în mod diferit la ocurile venite din exterior. Din aceste considerente. Mai mult.

în elegerea modului de func ionare a politicii monetare a tuturor rilor membre ale UEM i a aspirantelor la aceasta (toate noile state membre inclusiv România) trebuie bazat pe o bun în elegere a sistemului monetar european. crearea institu ional i modific rile de natur legislativ cerute de acest demers. Argumentele împotriva form rii unei uniuni monetare în spa iul Uniunii Europene au fost: y y pierderea controlului i a puterii de decizie cu privire la problemele monetare. Noile state membre (din care doar Slovenia (2007) i Slovacia (2009) au devenit membre ale zonei euro) vor trebui mai devreme sau mai târziu s îndeplineasc criteriile de convergen impuse de Tratatul de la Maastricht. În acest context. Dup cum se tie. pierderea de flexibilitate. obiectivul principal al BCE este men inerea stabilit ii pre urilor în 14 . b ncile centrale împreun cu BCE formeaz Sistemul European al B ncilor Centrale (SEBC). în sensul c guvernele na ionale nu vor putea s ia decizii de politic monetar care s permit protejarea economiilor lor de ocurile externe. Aceasta a preluat ca sarcin politica monetar a economiilor din zona euro iar b ncile centrale na ionale au devenit simple reprezentante ale BCE. y de gestionare a cursurilor monedelor europene în raport cu celelalte monede. În principal. potrivit statutului s u. ca majoritatea b ncilor centrale din lume. a politicilor acestui sistem i a cerin elor impuse de acesta. rolul BCE este: y de emisiune a monedei unice.y facilitarea atingerii elului cre rii uniunii politice. s adere la MRS II i în final s adopte moneda unic european . y y y 5. independen a ei este dat de faptul c guvernatorii au influen politic redus asupra BCE. pericolul de a diviza Uniunea European în state din interiorul i din afara Uniunii economice i monetare. Totodat . diferen e relativ mari în ciclurile de afaceri i standardele de via dintre statele membre. BCE este independent fa de guvernele i autorit ile politice na ionale. BCE are o autonomie larg deoarece prin actul ei constitutiv nu poate monitoriza deficitele bugetare ale guvernelor statelor membre. Teoretic. rile candidate la zona euro (Uniunea Economic i Monetar ) trebuie s men in moneda na ional în conformitate cu Mecanismul Ratei de Schimb 2 (MRS II) pentru o perioad de cel pu in doi ani înainte de aderare. y de gestionare a rezervelor valutare. În acest sens. în detrimentul altor ri. Motivele neader rii Marii Britanii la Uniunea economic i monetar În conformitate cu Tratatul de la Amsterdam (1997) toate rile care devin membre ale Uniunii Europene trebuie s adopte euro ca moned dup o perioad mai mult sau mai pu in extins . Acest obiectiv necesit în rile candidate restructurarea sectorului bancar i a institu iilor de politic monetar în contextul general ce reflect func ionarea sistemului euro. aplicând politica acestei b nci. un rol crucial îl joac Banca Central European (BCE). Totodat . costurile materiale pe care le incumb înlocuirea monedelor na ionale cu moneda unic .

Marea Britanie are o economie de esen capitalist (a patra ca m rime din lume). îndeosebi serviciile bancare. producînd 60% din necesarul de hran cu doar 1% din popula ia activ . În ultimele decenii.zona euro. televizoare i telefoane mobile. i dezmembrarea Imperiului. Turismul ocup i el un loc important. Marea Britanie fiind a asea destina ie turistic din lume ca popularitate. Aceasta a condus la reinventarea Regatului Unit ca un stat european modern i prosper. Regatul Unit de ine mari rezerve de energie constînd în c rbune. produse din petrol. Produc ia de energie contribuie la PIB cu 10%. prin separarea coloniilor în state independente. gaze naturale i petrol (ultimele dou exploatate din Marea Nordului). Al doilea r zboi mondial a adus. Danemarca i Suedia. Obiectivul stabilit ii pre ului se refer la nivelul general al pre urilor din economie ce sugereaz c trebuie evitat atât o infla ie cât i o defla ie prelungit (exact a a cum se poate întâmpla în urm torii doi ani pentru rile zonei euro i pentru rile emergente candidate la aceasta. Marea Britanie i Uniunea European 15 . cu toate c Marea Britanie r mâne cel mai important fabricant european de armament. de asigur ri i de consultan de afaceri. Informatii generale despre Marea Britanie Regatul Unit este o monarhie constitu ional .una din rile constituente. Ponderea industriei continu s scad . deoarece Marea Britanie desemneaz doar Anglia. cu 24 milioane de turi ti pe an. Serviciile contribuie la PIB în propor ia cea mai însemnat . De la începutul secolului al XX-lea. chiar dac acest nume nu este întru totul corect. rile din Uniunea European care nu au o strategie clar de adoptare a euro sunt Marea Britanie. Discu ia despre avantajele apartenen ei la zona euro ar trebui totu i s suporte o contra-argumenta ie în care s se puncteze dezavantajele ader rii la aceast zon monetar . În cadrul acestei p r i ne vom referi cu prec dere la Marea Britanie. deoarece este o economie dominant în lume. guvernul s-a angajat în privatiz ri majore i a crescut cheltuielile cu protec ia social . una din cele mai ridicate rate din toate statele industrializate. computere. iar euroscepticismul se men ine la cote ridicate. Regatul Unit înc refuz adoptarea monedei euro. ce influen eaz Ädecizional´ i celelalte state ce nu i-au propus adoptarea euro. îns atitudinea britanicilor fa de pia a unic european este mai degrab rezervat . Dup cum se tie. Regatul Unit nu trebuie îns confundat cu Anglia . în care puterea executiv este atribuit Guvernului Regatul Unit este numit. pe lâng serioase probleme economice. Împreun cu Fran a i Rusia creeaz Antanta. din care face parte i România). Regatul Unit este înving tor în Primul R zboi Mondial. În acest sens. în mod obi nuit. Marea Britanie. puternic mecanizat i foarte eficient dup standardele europene. o analiz particular ar trebui s o suporte rile care nu vor s adere la zona euro i implicit la politicile monetare federaliste ale BCE. i este un centru comercial i financiar de frunte al lumii. Sco ia i ara Galilor. influen a britanic s-a diminuat constant. Agricultura este intensiv . Regatul Unit este membru al Comunit ii Economice Europene din 1973. în române te.

y s eludeze: ÄCarta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene´ i ÄCooperarea poli ieneasc i judiciar în materie penal ´. imediat dupa preluarea puterii în 1997. pentru aceast ar nici nu a mai avut loc evaluarea îndeplinirii criteriilor de convergen pentru trecerea la moneda unic .M. astfel încât s asigure un anumit nivel de trai atât în Marea Britanie.Marea Britanie este declarat membr a UE din anul 1973. din 1984. Guvernul britanic este în principiu de acord cu statutul de membru al zonei euro. aceea de la ÄProtocolul Social´. Acela i Tony Blair a reu it cu abilitate. în noiembrie 1997. Astfel. ara beneficiaz de: y dou clauze de opt-out respectiv derogari sau excep ii de la legisla ia comunitar (acquis). Astfel. pozi iile Marii Britanii între cele 27 de state membre baleiaz un spectru larg de specificit i. reflectând. respectiv returnarea unei p r i din contribu iile financiare la politica agricol comun (a a numitul Ärebate´ ob inut de Margaret Thatcher în 1984). Marea Britanie beneficiaz de o derogare de la Tratatul de la Maastricht i nu este obligat s intre în zona euro. Mai exact. Marea Britanie a notificat Consiliului c nu are inten ia de a trece la ce-a de-a treia faz a UEM început la 1 ianuarie 1999. au analizat dac : y ciclurile de afaceri i structurile economice sunt compatibile cu ratele dobânzii din zona euro pe termen lung. negociat de premierul John Major în anul 1991. Negociat cu abilitate. abandonat de Tony Blair. cât i în celelalte ri din zona euro? exist suficient flexibilitate pentru a rezolva eventualele probleme ap rute? intrarea în UEM creeaz condi ii mai bune pentru investitorii pe termen lung în economia britanic ? ce impact ar avea adoptarea euro asupra pozi iei competitive a serviciilor financiare ale Marii Britanii? 16 y y y . Äeurorealismul´ britanic. al turi de Irlanda. îns dac condi iile economice sunt corespunz toare.E. nu accept trecerea de la deciziile prin unanimitate la deciziile prin majoritate calificat (a a numit Äclauz pasarel ´). y unica excep ie de la acquis. guvernul Gordon Brown a stabilit cinci teste economice prin care poate fi m surat preg tirea rii pentru adoptarea euro. In Uniunea European . În prezent. Fiecare test evalua dac economia Marii Britanii va beneficia sau va suferi în urma acestei schimb ri de regim monetar i nu numai.E. în opinia sus in torilor. De aceea. care i dau dreptul s raman în afara Äzonei euro´ i a Äzonei Schengen´. în cel de-al doilea caz. Marea Britanie versus zona euro Cum am precizat i mai sus. În practic . în acest sens. y exceptie. r mane la op iunea Regatului Unit dac s intre sau nu în acele cooper ri. Marea Britanie. În declara ia de notificare s-au fixat regulile ce vor fi respectate de aceast ar în cursul celei de-a treia etape a U. în timpul pre edin iei britanice a U. în semestrul II 2005 s men in Ärebate´-ul. politica de Äopt-out´. adic dac economia britanic va avea de câ tigat în urma introducerii monedei europene. aduce beneficii rii. de i descurajat de institu iile europene.

aceasta existând de mult mai mult timp decât monedele multor altor na iuni europene. London. Acest lucru este natural i de în eles. 303 Ibidem. iar sistemul de valori britanic. dup doi ani de func ionare în cadrul acestui sistem. fiind îmbr i ate în absen a oric ror constrângeri. O opine în acest sens este c adoptarea euro trebuie evitat i pentru c înseamn cheltuieli financiare mari. Marea Britanie a fost obligat s . reforme i presiuni privind adaptarea la noul sistem. In monarhie. în 16 septembrie 1992 din cauza neconcordan ei dintre paritatea de referin a monedei na ionale i performan ele ei economice. 1996. pag. Prin urmare. la fel ca i celelalte b nci din zona euro. valorile prezentând o probitate moral permanent . schimbarea primind rezisten din diferite motive. pag. Macmillan Press Ltd.i men ine moneda na ional între limitele bandei de fluctua ie permise în MRS. ocurile asupra economiei fac greu de g sit o rat corect a dobânzii pentru toate statele din zona 5 Holmes M. bine cunoscut. de remarcat c anterior a existat o experien Ädureroas ´ a Marii Britanii în privin a adopt rii euro. Al turându-se zonei euro. O moned comun înseamn o rat a dobânzii pan-european ce limiteaz abilitatea guvernului de a împrumuta bani. iar Banca Angliei va avea doar un vot. Factorul istorico-cultural5 este înt rit de faptul c Marea Britanie este înc o monarhie. cu siguran condi iile pentru afaceri. O ar cu vechi r d cini istorice.i retrag moneda na ional din Mecanismul ratelor de schimb (MRS). guvernul britanic nu a putut men ine lira sterlin deasupra limitei inferioare a intervalului de fluctua ie stabilit. Acest lucru face ca ruptura de structura UE cu tent federalist s fie i mai puternic în aceast ara.y i dac intrarea în zona euro va genera cre tere economic mai mare. bine argumentat privind avantajele i dezavantajele introducerii acestei monede(prezentate mai sus). unele sunt de ordin: y istorico-culturale y altele de ordin pur economic. de i a cheltuit enorm din rezervele valutare pentru a. fost imperiu colonial î i p streaz înc o moned puternic i credibil precum lira sterlin . Rata dobânzii pentru zona euro este stabilit de Banca Central European la Frankfurt. Dezbaterea privind adoptarea euro în Marea Britanie este unic la nivel european în sensul unei dezbateri largi. Contra-argumentele adopt rii euro6 sunt la fel de puternice. Chiar i în prezent. Faptul c Marea Britanie este o insul se adaug la rezervele pe care le au britanicii privind acest subiect. (coord). Astfel. mai mult stabilitate i o cre tere pe termen lung a num rului de locuri de munc ? Rezultatele acestei analize nu au fost complet în favoarea sau în defavoarea introducerii monedei euro îns problema nu a fost nici m car supus referendumului. 323 6 17 . Marea Britanie intrând în recesiune economic ca urmare a specula iilor valutare. opinia public din Marea Britanie este împotriva adopt rii euro i sus ine în continuare p strarea lirei. opinie împ rt it mai degrab de multina ionale. moneda reprezint un puternic simbol na ional. Totu i. The eurosceptical reader. vor fi mai bune. nu poate fi înlocuit de un sistem de reguli. privite pe termen lung. Sus in torii euro cred c o moned comun european le va permite britanicilor s compare mai u or pre urile i veniturile lor cu cele ale partenerilor europeni i aceasta va duce la o mai mare convergen economic .

inducând un fenomen infla ionist în aceast economie. Încetinirea economiei i dificult i în a reac iona la anumite ocuri macroeconomice din cauza pierderii autonomiei asupra ratei dobânzii i a cursului de schimb reprezint doar câteva exemple pentru care Marea Britanie se men ine conservatoare în privin a adopt rii euro. problema pierderii identit ii economice de c tre Marea Britanie este dezb tut aprins. cu reglement ri rigide privind func ionarea pie ei muncii i cu o putere a sindicatelor sporit comparativ cu a altor ri. flexibilitatea salariilor depinzând mai degrab de negocierile sindicale decât de cele dintre angajator i angajat. fapt ce face dificil o evolu ie supl a pie ei muncii. pia a imobiliar din Marea Britanie este foarte sensibil la varia iile ratei dobânzii.i lege economia de a altor ri europene. fac ca o varia ie mare a cursului euro-USD s provoace fluctua ii puternice ale pre urilor bunurilor care fac obiectul schimburilor comerciale în Marea Britanie. Marea Britanie a ie it mai puternic decât celelalte ri europene. Totodat putem observa c flexibilitatea pie ei muncii i existen a unor rate ale dobânzii reduse semnific în principal mai multe locuri de munc . 18 . Astfel. Unele simul ri privind instabilitatea economic indic o cre tere spectaculoas a acestui indicator din cauza pierderii independen ei monetare. De asemenea. argument care ar putea face ca Maria Britanie s nu doreasc s . Amploarea schimburilor comerciale cu str in tatea face ca Marea Britanie s fie foarte vulnerabil la ocurile asupra euro. similarit ile economiei britanice cu cea a SUA fac ca aderarea la euro s fie dificil i poate chiar de nedorit. dup evenimentele din 11 septembrie din SUA.euro. în UE preferându-se rate de dobând cu structur fix i prin urmare cre terea infla iei în Marea Britanie poate avea efecte mult mai nepl cute asupra debitorilor britanici decât în restul europeni. De exemplu. flexibilitate ce nu exist în egal m sur în Uniunea European . leg tura comercial puternic cu toate rile lumii inclusiv cu SUA. Uniunea European are o structur biroctatic dificil i stufoas . În consecin . Marea Britanie a implementat cu decenii în urm o serie de reforme economice i sociale ce i-au permis o bun flexibilitate a salariilor din economie.

Totu i. Astfel. în contextul crizei economice i financiare globale unele state care anterior aveau o atitudine ferm contrar acestei adopt ri au început a. Totodat . nici Banca Central Europen în acest moment nu vede cu ochi buni intrarea Marii Britanii în zona euro din cauz c aceasta are probleme în privin a deprecierii lirei sterline i a deficitului bugetar în cre tere.i tempera atitudinea. Marea Britanie a trebuit s recunoasc unele merite ale zonei euro. Cu toate acestea. exist înc o serie de voci care spun c o eventual adoptare a monedei unice de c tre Marea Britanie nu ar fi cea mai potrivit solu ie pentru ie irea din criz . O economie puternic ca a Marii Britanii nu va putea niciodat s adere la federalismul obtuz al zonei euro. În acest sens. ar accentua destul de mult instabilitatea ciclurilor economice în Marea Britanie. Marea Britanie n-ar fi interesat de abandonarea politicii monetare iar adoptarea rapid a euro în acest moment ar putea mai degrab s agraveze decât s atenueze criza economic în aceast ar . deciziile BCE constituie un r spuns la problemele întregii zone euro i nu doar ale unei singure ri. 19 . În acest sens. sinonim cu abandonarea independen ei politicii monetare. discursurile politice din Marea Britanie iau schimbat tenta i au subliniat faptul c izola ionismului britanic face ca existen a în afara zonei euro s fie mai riscant . opinia privind rigidizarea excesiv a sistemului legislativ britanic prin introducerea ad literam în legisla ia intern a legisla iei europene creaz un val profund de nemul umire a britanicilor prin lipsa de discen mânt între ceea ce este bun sau nu din aceast legisla ie pentru ara lor. Concluzii Dac Marea Britanie r mâne în afara zonei euro este liber s stabileasc i implementeze ce politica monetar dore te iar intrarea în UEM. creându-se astfel un Ät v lug´ legislativ care va trebui implementat cu orice pre . Marea Britanie î i va pierde i mai mult din Äindependen a economic ´ fapt de neconceput de britanici mai ales c decizia privind adoptarea euro este una politic iar avantajele economice ce decurg din adoptarea euro nu sunt i nu vor putea fi niciodat garantate. Mai mult. Cu un sistem financiar puternic afectat de criz . deoarece cel pu in în privin a problemelor monetare.6. lira depreciindu-se puternic în raport cu moneda european în toamna anului trecut. chiar dac va aduce deservicii cet enilor britanici.

accesat la data de 17. Bibliografie y Cerna S..2010 20 .eu. Timi oara. O poveste de succes?. Timi oara.7.. http://www. 2005 i financiar interna ional . Macmillan Press Ltd. Editura Universit Vest. Editura Uranis. The eurosceptical reader. Bucure ti.ecb. Uniunea Economic ii de y i Monetar . 1996 Sila i G. 2007 ***. Economia Uniunii Europene. London. Economie monetar Vest.11. (coord). Editura Universit ii de y y y Diaconescu Mirela. 2002 Holmes M. Economie European .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful