1) Abuzul de încredere. Infracţiunea de abuz de încredere este reglementată de art. 213 C. pen.

Infracţiunea de abuz de încredere constă în fapta persoanei care îşi însuşeşte un bun mobil al altuia, deţinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept sau refuzul de a-l restitui. Obiectul infracţiunii. Obiectul juridic specific al infracţiunii de abuz de încredere îl constituie relaţiile sociale patrimoniale a căror normală desfăşurare depinde de apărarea încrederii între subiectele raporturilor respective. Obiectul material îl constituie bunul mobil deţinut cu orice titlu de făptuitor. Subiecţii infracţiunii. Subiectul activ nu poate fi decât persoana care deţine, pe baza unui raport juridic, un bun mobil al altuia. Participaţia este posibilă. Subiect pasiv direct este persoana de la care făptuitorul primise bunul. În cazul în care bunul aparţinea altei persoane, aceasta va fi subiect pasiv indirect. Latura obiectivă. Elementul material al faptei este prevăzut de lege în trei ipostaze: însuşirea, dispunerea pe nedrept şi refuzul de restituire. „Însuşirea” reprezintă luarea în stăpânire a bunului mobil de către cel care, de drept, nu avea decât detenţia acestuia. Pe lângă corpus, făptuitorul îşi arogă în mod fraudulos şi animus, comportându-se cu bunul ca un adevărat proprietar. Refuzul de restituire înseamnă împotrivirea manifestă a detentorului de a înapoia bunul mobil celui care i la încredinţat. Simpla abţinere de a restitui bunul la epuizarea termenului până la care subzistă detenţia nu reprezintă un „refuz de restituire”. Latura subiectivă. Fapta se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă. Deşi este susceptibilă de toate formele, legea nu pedepseşte nici actele preparatorii, nici tentativa. Consumarea infracţiunii de abuz de încredere are loc în momentul însuşirii, al dispunerii pe nedrept ori al refuzului. Această consumare este instantanee. Fapta poate avea caracterul unei infracţiuni continuate. Abuzul de încredere se poate realiza prin trei modalităţi normative: însuşirea bunului altuia, dispunerea pe nedrept de un asemenea bun sau refuzul de a-l restitui. Infracţiunea se poate realiza şi printr-o varietate de modalităţi faptice. Abuzul de încredere se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amendă. Pentru infracţiunea de abuz de încredere, acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală. Dacă însă bunul este în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Dacă prin comiterea infracţiunii de abuz de încredere s-a produs o pagubă nesemnificativa şi sunt îndeplinite celelalte condiţii, instanţa de judecată poate dispune înlocuirea răspunderii penală cu răspunderea care atrage o sancţiune de drept administrativ. 2) Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este reglementată de art. 246 C. Pen. Infracţiunea constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Obiectul juridic special este reprezentat de relaţiile sociale de serviciu, pentru protejarea cărora este necesar ca orice funcţionar public să-şi îndeplinească atribuţiile conform statutului său juridic, evitând astfel să aducă atingere intereselor legale ale unei persoane. În subsidiar, sunt protejate relaţiile sociale privitoare la interesele legale ale persoanelor fizice, interese la care se referă, direct sau indirect, actul de serviciu. De regulă, obiectul material lipseşte. Dacă însă fapta se realizează asupra unui bun, obiectul material este acel bun. Subiectul activ este funcţionarul public sau un alt funcţionar, deci circumstanţiat. Subiectul pasiv este statul ca titular al valorilor sociale ocrotite de lege, adică bunul mers al activităţii instituţiilor publice. Subiectul pasiv secundar poate fi orice persoană. Fapta se comite numai cu prilejul efectuării unui act de serviciu la care agentul era îndreptăţit să procedeze. Elementul material constă într-o acţiune ori o inacţiune. Astfel, autorul nu îndeplineşte actul de serviciu atunci când trebuia să facă acest lucru ori, dimpotrivă, îl realizează, dar într-un mod necorespunzător. Pentru ca infracţiunea să subziste nu este nevoie de repetarea elementului material. Termenul act utilizat în lege are semnificaţia de operaţiune pe care funcţionarul trebuie să o efectueze. Prin neîndeplinirea unui act se înţelege omisiunea făptuitorului de a efectua acea activitate, pe care era obligat să o facă, iar prin neîndeplinirea în mod defectuos se înţelege efectuarea unei operaţii în mod abuziv, altfel de cum trebuia făcută. Pentru existenţa infracţiunii se cere ca fapta să fi fost săvârşită de făptuitor în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Urmarea infracţiunii constă în apariţia unei vătămări aduse intereselor unei persoane fizice. Raportul de cauzalitate presupune nu numai dovedirea caracterului incorect al exercitării atribuţiilor de serviciu de către autor, dar şi relevarea faptului că rezultatul acestei conduite necorespunzătoare a fost, nemijlocit, o vătămare a drepturilor unei persoane. Forma de vinovăţie cu care se săvârşeşte fapta este numai intenţie (directă sau indirectă). Culpa este exclusă, deoarece 1

termenul „cu ştiinţă” pe care îl conţine textul de lege implică cunoaşterea de către agent a caracterului necorespunzător al exercitării atribuţiilor lui de serviciu şi urmărirea sau acceptarea ca, prin aceasta, să se ajungă la vătămarea intereselor legale ale unei persoane. Actele de pregătire şi tentativa nu se pedepsesc. Consumarea are loc numai atunci când s-a produs efectiv lezarea unui drept patrimonial sau nepatrimonial al subiectului pasiv adiacent. Infracţiunea poate avea forma continuată atunci când făptuitorul, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, omite cu ştiinţă să îndeplinească în mod repetat un act sau în mod repetat îndeplineşte defectuos un act, aducând o vătămare intereselor legale ale unei persoane. Se disting două modalităţi normative: prima constă în neîndeplinirea cu ştiinţă a unui act de către un funcţionar public (sau funcţionar) în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu; cea de-a doua constă în îndeplinirea defectuoasă a unui act de către funcţionarul public‚ (sau funcţionarul) în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Infracţiunea poate prezenta diferite modalităţi faptice generate de împrejurările în care s-a produs abuzul şi care pot avea ca efect atenuarea sau agravarea răspunderii penale. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.

3) Abuzul în serviciu contra intereselor publice. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este reglementată de art. 248 C. pen. Abuzul în serviciu contra intereselor publice constă în fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiunilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. Pen., sau o pagubă patrimoniului acesteia. Obiectul juridic special îl formează relaţiile sociale a căror normală desfăşurare şi dezvoltate nu este posibilă fără o corectă îndeplinire a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii publici (sau funcţionari). Obiectul material. Abuzul în serviciu contra intereselor publice nu are, de regulă, un obiect material. Dacă însă neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a actului s-a făcut în legătură directă cu un anumit bun, acel bun sau lucru devine obiect material al infracţiunii. Subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice este calificat - el trebuie să aibă calitatea specială de funcţionar public sau funcţionar. Participaţia penală este posibilă în oricare din formele sale. Pentru existenţa coautoratului este necesar ca toţi făptuitorii să aibă calitatea specială cerută de lege. Instigator sau complice poate fi însă orice persoană care îndeplinite condiţiile generale ale răspunderii penale. Subiectul pasiv este instituţia sau orice altă unitate din cele arătate în art. 145 C. pen. care a suferit o tulburare însemnată a activităţii sau o pagubă adusă patrimoniului său prin săvârşirea faptei. Elementul material se poate realiza fie printro inacţiune - neîndeplinirea unui act; fie printr-o acţiune - îndeplinirea defectuoasă a unui act privitor la îndatoririle de serviciu. Prin „act” se înţelege operaţiunea care trebuia efectuată de funcţionarul public (sau funcţionar) potrivit solicitărilor făcute de o persoană şi conform cu atribuţiunile sale de serviciu. „Neîndeplinirea unui act” presupune omiterea, neefectuarea unui act care trebuie îndeplinit în virtutea îndatoririlor de serviciu, adică a unui act a cărei îndeplinire cădea în atribuţiunile funcţionarului public (sau funcţionarului). Prin „îndeplinirea actului în mod defectuos” se înţelege îndeplinirea lui în alte condiţii, termene, modalităţi decât cele reglementate de lege. Neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a actului, adică acţiunea sau inacţiunea prin câre se realizează elementul material al infracţiunii, trebuie să fie săvârşită de făptuitor în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Urmarea imediată poate consta într-o tulburare a bunului mers al unui organ sau instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele prevăzute în art. 145 C. pen. ori într-o pagubă adusă patrimoniului acesteia. Tulburarea bunului mers constă în orice fel de atingere adusă funcţionării ireproşabile a acestora. A doua urmare constă în producerea unei pagube patrimoniului unui organ, unei instituţii de stat sau unei alte unităţi din cele prevăzute în art. 145 C. pen. prin fapta abuzivă a subiectului. Este necesară stabilirea legăturii de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea funcţionarului public (funcţionarului) şi una dintre urmările prevăzute de textul de incriminare (tulburarea însemnată a bunului mers al unităţii ori păgubirea patrimoniului acesteia). Abuzul în serviciu contra intereselor publice se săvârşeşte numai cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Tentativa nu se pedepseşte. Infracţiunea se consumă în momentul săvârşirii conduitei abuzive a funcţionarului public (funcţionar) în exercitarea atribuţiilor de serviciu, urmată de producerea rezultatului. Infracţiunea de abuz contra intereselor publice poate fi săvârşită în forma continuată. Infracţiunea se epuizează, în aceste situaţii în momentul săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice are două modalităţi normative: prima modalitate normativă constă în neîndeplinirea cu 2

ştiinţă a unui act de către un funcţionar public; a doua modalitate normativă constă în îndeplinirea în mod defectuos a unui act de către un funcţionar public în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

4) Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este reglementată de art. 247 C. Pen. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi constă în îngrădirea de către un funcţionar public sau funcţionar a folosinţei sau a exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean, ori crearea pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie. Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale care asigură interesele legale ale cetăţenilor în ceea ce priveşte egalitatea în drepturi a acestora împotriva abuzurilor funcţionarilor publici sau a funcţionarilor. Obiectul material. De regulă, la această infracţiune lipseşte. Pot fi situaţii în care fapta să aibă un obiect material, de exemplu, în ipoteza în care abuzul‚ priveşte modificarea unui act de stare civilă sau a altui act public. Subiectul activ nemijlocit este calificat, el poate fi numai un funcţionar public sau un funcţionar. La săvârşirea faptei pot participa şi alte persoane în calitate de coautori, instigatori sau complici. În ceea ce priveşte coautorii, aceştia trebuie să aibă calitatea specială cerută de lege autorului. Instigator sau complice poate fi orice persoană. Subiectul pasiv este cetăţeanul căruia i s-a îngrădit folosinţa sau exerciţiul drepturilor pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie. Latura obiectivă. Elementul material. Abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi are conţinuturi alternative, putându-se realiza, sub aspectul elementului material, fie prin acţiunea de îngrădire a folosinţei sau exerciţiului drepturilor vreunui cetăţean, fie prin acţiunea de creare pentru acesta a unor situaţii de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex său religie. În prima modalitate de realizare a elementului material al infracţiunii făptuitorul, fără nici o justificare legală, îl împiedică pe un cetăţean să folosească drepturile pe care le are sau să le exercite în întregime. În ceea de-a doua modalitate, i se creează cetăţeanului, de către făptuitor, tot fără nici o justificare legală, o situaţie mai puţin bună decât cea a celorlalţi cetăţeni. Nu are relevanţă dacă situaţia de inferioritate este de ordin material sau numai moral. În ambele cazuri, acţiunea făptuitorului este săvârşită pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie. Deşi este o infracţiune comisivă, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi poate fi săvârşită şi prin acte omisive (de exemplu, neincluderea unui cetăţean pe lista de alegători, neangajarea unei persoane într-un post vacant, deşi îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi angajată în acel post etc.). Pentru ca acţiunile incriminate să constituie elementul material al infracţiunii - este necesar ca ele să fie efectuate de un funcţionar public sau funcţionar în sfera atribuţiunilor de serviciu, în caz contrar nu se poate vorbi de abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Urmarea imediată se referă la lezarea folosinţei sau exerciţiului acelui drept sau prin crearea unei situaţii care nesocoteşte dreptul cetăţeanului. Lezarea poate fi nu numai morală, dar poate fi şi materială. Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie directă. Cerinţa săvârşirii faptei numai în această formă de vinovăţie rezultă din mobilul special prevăzut de lege. Stabilirea mobilului în cazul acestei infracţiuni constituie o cerinţă esenţială pentru existenţa vinovăţiei făptuitorului. Infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi este o infracţiune de acţiune chiar dacă se poate săvârşi şi prin acte omisive; ca urmare este susceptibilă de acte pregătitoare şi tentativă însă legea penală incriminează, numai forma faptei consumate. Infracţiunea este săvârşită în forma consumată când s-a realizat acţiunea incriminată şi implicit s-a produs urmarea imediată cerută de norma de incriminare, adică lezarea unui drept al persoanei. Din art. 247 C. pen. rezultă că infracţiunea are două modalităţi normative: prima modalitate normativă constă în îngrădirea folosinţei sau a exerciţiului drepturilor unui cetăţean; a doua modalitate normativă constă în crearea unei stări de inferioritate pe temei de naţionalitate, rasă, sex sau religie. În raport de fiecare dintre aceste modalităţi normative poate exista o varietate de modalităţi faptice determinate de împrejurările concrete de comitere a faptei şi anume loc, timp, mijloace, natura dreptului îngrădit, relaţiile dintre subiecţi. De aceste modalităţi faptice se va ţine seama la stabilirea gradului de pericol social concret şi la dozarea pedepsei. Infracţiunea de abuz în îngrădirea unor drepturi este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani.

3

care nu a implinit varsta de 15 ani sau in actul sexual. si consta in actul sexual. ingrijitor. descrisă în norma de incriminare. Pentru ca o activitate să fie considerată ca act premergător. prevăzut pentru tentativă. mai înainte de descoperirea faptei. Caracteristic actelor de pregătire este faptul că ele nu pot fi concepute numai în cazul în care realizarea hotărârii delictuale are loc într-un anumit timp. folosind calitatea sa. să nu facă parte din latura obiectivă. 160 C. 161 C. Actele pregătitoare sau preparatorii constau în activitatea de procurare a instrumentelor. (atentat asupra unei colectivităţii) etc. posibilitatea de acţiune etc. Având în vedere cele trei concepţii cu privire la incriminarea actelor de pregătire. pen.2 faptuitorul trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege. de orice natura. care incriminează o formă agravantă a infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal. 189 alin. potrivit căruia „este apărat de pedeapsă făptuitorul care s-a desesizat ori a împiedicat. art. Infractiune care face parte din subgrupul de infractiuni privitoare la viata sexuala. actele pregătitoare sunt incompatibile cu intenţia indirectă sau culpa. 159 C. ca statul. 22 C. ca formă a infracţiunii. pen. pen.1 subiectul activ poate fi orice persoana. 3 C. de art. să fie săvârşită cu intenţie directă. Obiectul material consta in corpul victimei. Actele pregătitoare. se consideră tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor. pen. cu o persoana intre 15-18 ani . deci ca faptă pedepsită. deoarece ele se absorb în infracţiunea săvârşită. concepţia incriminării limitate a actelor premergătoare şi concepţia incriminării nelimitate a actelor de pregătire.5) Actele preparatorii. 21 C. se arată că: „dacă pentru eliberarea persoanei se cere. In cazul al. ea trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să fie comisă în scopul săvârşirii infracţiunii. cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex. iar in cazul al. (spionajul). cât şi codul penal actual au adoptat concepţia obiectivă a neincriminării actelor pregătitoare. profesor sau educator. Actele pregătitoare asimilate tentativei sunt susceptibile de desesizare şi de împiedicare a producerii rezultatului în condiţiile impuse în art. dacă sunt urmate de comiterea infracţiunii sub formă consumată sau tentativă. să îmbrace o formă concretă.În art. pen. care sunt mijloacele de transport.. pen. şi anume: concepţia obiectivă. pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani”. Dacă actele îndeplinite până în momentul desesizării sau împiedicării producerii rezultatului constituie o altă infracţiune. în art. ci ar fi vorba despre tentativă. se aplică pedeapsa pentru acea infracţiune”. deoarece în acest caz nu ar fi act pregătitor.. Urmarea imediata 4 .Încriminarea actelor pregătitoare prin asimilarea lor cu tentativa nu înseamnă că se confundă actele pregătitoare cu aceasta (tentativa). asimilate cu tentativa şi sancţionate ca atare. Obiectul juridic consta in inviolabilitatea sexuala a minorului. deoarece numai în acest caz între executarea propriu-zisă şi rezoluţia delictuală ar putea să se interpună o perioadă de timp suplimentară aceea în care este necesară realizarea actelor de pregătire. În ceea ce priveşte incriminarea actelor pregătitoare. a mijloacelor şi cunoaşterea împrejurărilor necesare săvârşirii infracţiunii. Participatia penala este posibila sub toate formele. se prevede că constituie tentativă şi producerea sau procurarea mijloacelor. Latura obiectiva consta intr-un act sexual care se realizeaza cu consimtamantul victimei. a pregătirii activităţii ulterioare care să se desfăşoare cert. fără eşec. pen. o persoană juridică. producerea rezultatului. se elaborează planul acţiunii. ori de catre supraveghetor. în sensul urmăririi producerii rezultatului. codul penal incriminând în mod excepţional actele pregătitoare pentru o serie de infracţiuni cu grad ridicat de periculozitate. După activitatea de pregătire pentru a ajunge la rezultatul dorit. (trădarea prin ajutarea inamicului). a instrumentelor sau luarea de măsuri în vederea comiterii faptei prevăzute în alin. C. Cod penal. 198. pen. în raport de elementele evidenţiate. medic curant. 2 C. 173 alin. Conţinut si pedepsire. în literatura de specialitate s-au conturat trei opinii. 6) Actul sexual cu un minor. art. motiv pentru care în partea generală a Codului penal actele premergătoare nu au fost definite. daca fapta este savarsita de tutore sau curator. atât Codul penal din 1937. modul de îndepărtare de la locul faptei. precum şi luarea de măsuri în vederea comiterii infracţiunilor prevăzute la art. o organizaţie internaţională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anumit act. se stabileşte modul de îndepărtare al obstacolelor materiale. nu vor fi sancţionate separat ca un concurs de infracţiuni. Totodată. 189. în orice mod. art. de orice natura. ci doar că se va aplica tratamentul juridic înscris în art. (atentat care pune în pericol securitatea statului). pen. persoana trebuie să treacă la noi acte materiale care produc acest rezultat. urmând a se considera întreaga activitate ca o unitate infracţională. 3. să se materializeze într-o manifestare capitală de a crea condiţii favorabile executării acţiunii ilicite sau pentru împiedicarea descoperirii faptei. Actul de pregătire presupune o manifestare de durată. În art. 156 C.

Limitele amnistiei: Limita temporala. O problema discutata in doctrina este cea referitoare la efectele amnistiei in legatura cu infractiunile cu durata de executare.197 al. 7)Amnistia. educarea. Amnistia conditionata -.2 lit. Exista o exceptie in acest caz. iar daca nu a fost pusa in executare. Tentativa se pedepseste.consta intr-o incalcare a libertatii sexuale. din considerente de politica penala. Cand intervine dupa savarsirea infractiunii. Efectele amnistiei postcondamnatorii se produc intotdeauna numai pentru viitor. 5 . Dupa aria de cuprindere. este inlaturata raspunderea penala. pana la data intrarii in vigoare a legii de amnistie. Astfel.6-fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Este actul de clementa acordat prin lege de Parlament. Al. Dupa momentul in care intervine: Amnistia antecondamnatorie -. executarea pedepsei si celelalte consecinte ale condamnarii. atat doctrina. acesta va inceta in momentul aplicarii actului de amnistie.c (viol-s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii). Desi nu exista un text de lege expres. Efectele amnistiei antecondamnatorii Amnistia are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita.faptele din al. Cand priveste anumite infractiuni.197 al. In cazul in care se constata vinovatia inculpatului el nu va fi condamnat. prin care. Daca este vorba de o infractiune continua. De asemenea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Al. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice. astfel incat legiuitorul nu poate interveni spre a scinda aceasta unitate.1-4 au avut urmarile prevazute in art.5 faptele prevazute in al. Latura subiectiva presupune intentia directa. o lege cu aplicare retroactiva. ocrotirea. dar inainte de condamnarea definitiva pentru aceasta. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. Cand intervine dupa ce hotararea de con-damnare a ramas definitiva. ori calitatea infractorilor.2 lit. se discuta ce se intampla in cazul unei infractiuni continuate ale carei acte sunt savarsite o parte inainte de intervenirea amnistiei si o parte dupa intervenirea acesteia. paza sau in tratamentul faptuitorului) sau faptele prevazute in al. natura lor. aceasta trebuie sa se fi epuizat ante-rior intervenirii amnistiei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. Daca la finalizarea procesului inculpatul este gasit nevinovat. in lipsa unei asemenea precizari. Efectele amnistiei postcondamnatorii Amnistia are ca efect incetarea executarii pedepsei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Amnistia este. amenda platita pana in momentul intervenirii actului de amnistie nu se va restitui. Cand priveste orice infractiune indiferent de gravitate. Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta: Amnistia neconditionata (pura sau simpla) -. legiuitorul poate scinda o astfel de infractiune. Forme agravate al. Amnistie speciala -. Prevederile actu-lui de amnistie se aplica infractiunilor savarsite pana la data indicata in cuprinsul actului sau. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicea unor drepturi. Astfel. de intindere: Amnistie generala -. executarea va inceta. particularizate prin cuantumul pedepsei. acesta nu va mai fi pornit. Incidenta acesteia este subordonata indeplinirii anumitor conditii. In schimb. Tentativa se pedepseste. pentru a beneficia de amnistie. se considera ca.3-daca a ctul sexual cu o persoana care nu a implinit 18 ani a fost determinat de oferirea sau darea de foloase de catre faptuitor victimei. Al. daca pedeapsa a fost pusa in executare.4 faptele din al. atunci cand procesul va continua la cererea inculpa-tului pentru ca acesta sa-si poata dovedi nevinovatia. Cand incidenta ei nu este subordonata indeplinirii vreunei conditii speciale.4 ipoteza II.1-3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice si s-a folosit constrangerea.b (viol-victima se afla in ingrijirea. cat si jurisprudenta romaneasca apreciaza ca amnistia poate produce efecte cu privire la o infractiune continua. Amnistia postcondamnatorie -. Doctrina romana nu a impartasit aceasta distinctie. instanta va pronunta o solutie de achitare. aceasta nu va mai incepe. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. precum si inlaturarea tuturor consecintelor care decurg din condamnare. In unele sisteme de drept (Italia) se prevede ca amnistia inlatura raspunderea penala pentru actele savarsite anterior interventiei amnistiei. facandu-se aplicarea prevederilor actului de amnistie.1 au fost savarsite in imprejurarile prevazute in art. iar daca procesul a inceput deja. infractiunea continua apartine unitatii naturale de infractiuni. Astfel. In sprijinul acestor argumente se sustine ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale (este o interventie a legiuitorului) si ca. Aceasta inseamna ca respectiva con-damnare nu se ia in considerare la stabilirea starii de recidiva si ca nu va constitui un impediment la acordarea liberarii conditionate. pentru infractiuni conise pana la data aparitiei legii de amnistie. prin esenta ei.Reprezinta momentul pana la care opereaza actul de amnistie. iar condamnatul nu va primi despagubiri pentru partea executata din pedeapsa. pe calea unui act de amnistie. daca nu a fost declansat procesul penal.

marea majoritate a actelor de amnistie adoptate in ultimii ani au prevazut ca amnistia se aplica si masurilor educative. Astfel. legiuitorul derogand de la art. atunci caracterul penal al faptei nu este inlaturat. nu se pot dispune aceste masuri. In aceasta stare persoana este incapabila de a intelege caracterul actiunii ori inactiunii sale si de a fi stapan pe ea. cod penal amnistia nu produce efecte asupra masurilor de siguranta. deoarece art. a determinat ca 6 . sa se fi gasit in stare de betie produa prin alcool ori alte substante. amnistia nu produce efecte asupra drep-turilor persoanelor vatamate (despagubirile civile). Pentru existenta acestei cauze care inlatura caracterul penal al faptei se cer indeplinite conditiile: in momentul savarsirii faptei. din cauze independente de vointa sa in imposibilitatea de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale si de a fi stapan pe ele. ci doar slabita. Acesta fiind un considerent important. Dupa gradul de intoxicatie cu alcool ori alte substante. dupa limita pedepsei. s-a aflat. 119 (1). Efectele amnistiei: Potrivit art. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. 8) Beţia accidentală. Prima opinie spune ca se vor aplica oricum masurile de siguranta. 9 c. 119 (2). în stare de beţie completă produsă de alcool sau alte substanţe. în momentul săvârşirii faptei. Spre deosebire de celelalte doua cazuri. Betia voluntara este starea in care ajunge o persoana care consuma voit bauturi alcoolice. Cea de-a doua sustine ca acestea nu se vor mai executa. fapta comisa in aceasta stare de betie accidentala si completa sa fie prevazuta de legea penala. In doctrina exista discutii cu privire la faptul daca se vor mai executa masurile de siguranta atunci cand amnistia intervine dupa ce acestea au fost aplicate." În acest caz. Faptuitorul in momentul savarsirii faptei. savarsind fapta fara vinovatie. se găsea. Limita materiala-Se refera la sfera infractiunilor pentru care legea de amnistie poate fi aplicata. In vederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana. In aceasta stare capacitatea persoanei de a intelege si de a voi nu este abolita. Referitor la masurile educative. cod penal. Conditiile starii de betie. involuntara. manifestata de regula. dupa persoana sau varsta condamnatului. dacă făptuitorul.continuata sau de obicei numai in masura in care ea s-a epuizat anterior adoptarii actului de amnistie sau datei pre-vazute pentru aplicabilitatea actului de amnistie. Beţia accidentală. fortuita. În această situaţie persoana este incapabilă să înţeleagă caracterul acţiunii ori inacţiunii sale. Aceasta limita poate fi determinata in functie de mai multe criterii: dupa natura infractiunilor. problema raspunderii penale a persoanei juridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina juridica. a masurilor educative. fiind savarita fara vinovatie. involuntară sau fortuită este starea în care a ajuns o persoană independent de voinţa ei. prin excitabilitate si impulsivitate. In legatura cu aceasta problema exista doua opinii. Conform art. Cand betia accidentala nu este completa. starea de betie in care se gasea faptuitorul sa fie accidentala. dupa valoarea prejudiciului. 119 (2). Beţia completă se caracterizează prin lipsa aproape totală a energiei fizice şi afectarea psihică a individului. Exceptii: In cazul masurilor de siguranta produc efecte in anumite situatii. interzicerea aflarii intr-o anumita localitate si interzicerea intoarcerii in locuinta fa-miliala nu se poate dispune decat daca persoana a fost condamnata la o anumita pedeapsa. a despagubirilor civile sau asupra drepturilor per-soanei vatamate. Efecte juridice-Fapta savarsita in stare de betie accidentala completa nu este infractiune. cod penal arata ca pe data aplicarii actului de amnistie inceteaza toate consecintele condamnarii. Daca nu a fost condamnata ca efect al amnistiei. starea de betie sa fi fost completa. iar starea de betie poate constitui o circumstanta atenuanta. faptuitorul. Betia preordinata sau premeditata este totdeauna o circumstanta agravanta a raspunderii penale deoarece peroana si-a provocat anume aceasta stare pentru a avea mai mult curaj in savarsirea faptei ori pentru a o invoca drept scuza a savarsirii faptei. ori substante al caror efect ebriant il cunoste. Betia completa se caracterizeaza prin paralizarea aproape completa a energiei fizice si intunecare a facultatilor psihice. caci numai atfel isi gasesc incidenta dipozitiile art.p. betia poate fi : completa sau incompleta. autorul nu va fi pedepsit.49 Cod Penal: "Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală. Betia incompleta se caracterizeaza prin aceea ca intoxicatia cu alcool ori alte substante ebriante este intr-o faza incipienta. 9) Concursul de infracţiuni şi recidiva în cazul persoanei juridice. datorită unor împrejurări independente de voinţa sa. Betia simpla poate fi deopotriva si o circumstanta atenuanta caci faptuitorul in momentul cand si-a provocat aceasta stare nu avea intentia sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. Pe langa pedeapsa principala a amenzii. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica. cu rea-credinta. 2)– suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani. iar daca este bine individualizata. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. de catre instanta de judecata. Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in: interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice. Tentativa este prevazuta de Codul penal si in cazul persoanei juridice. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. Pedeapsa principala – plata unei amenzi in suma de la 2 500 lei la 2 000 000 lei si 2.legiuitorul roman sa introduca. 4)– interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani. dar prezinta si costuri minime pentru executare. Declansarea raspunderii penale. autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. Suspendarea activitatii sau a uneia dintre 7 . iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata. sindicatelor. La aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. are cateva avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice. raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare definitiva. Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt prevazute in art. reduse la jumatate. iar cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. II)– cand. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10 000 lei. 2)– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual. care va proceda la desemnarea lichidatorului. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5 000 lei. in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. a uneia dintre pedepsele complementare (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei juridice. iar maximul special este de 60 000 lei. sanctiune pecuniara. 531 Cod penal. se pot aplica persoanei juridice. cu rea-credinta. care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: a)– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnate in acest scop. 5)– afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. nu executa pedeapsa complementara afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. Reguli privind aplicarea pedepselor: cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. b)– in caz de neexecutare. 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat. iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente. cu exceptia statului. fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege. Pedepse complementare: 1)– dizolvarea persoanei juridice. una sau mai multe pedepse complementare. dupa cum urmeaza: 1. Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni. interzicerea de a participa la achizitii publice). iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata. adica sa existe: in momentul savarsirii infractiunii. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice. daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”. iar maximul special al amenzii este de 900 000 lei. se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare. a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. Calitatea de persoana juridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita. institutia raspunderii penale a persoanei juridice “persoanele juridice. Recidiva-exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele situatii: I)– cand. pedepsita drastic prin aplicarea la maximul special al pedepsei amenzii a unui spor de 600 000 lei sau 900 000 lei. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. 3)– inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice de la 3 luni la 3 ani. care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute pentru infractiunea consumata. Plata unei amenzi. patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei. Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara.

care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. dupa caz. faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii (fortei straine) care a produs rezultatul. invazia unor insecte) a caror producere in timp nu poate fi prevazuta. durata acesteia nu poate depasi 3 luni. la data ramanerii definitive. dupa caz. in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii ori. Cazul fortuit este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Oficiului Registrului Comertului. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la:inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ. concomitenta sau subsecventa actiunii faptuitorului. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate. Conditii de existenta O fapta se considera savarsita in caz fortuit cand sunt indeplinite conditiile: rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului. fapta care a capatat un rezultat socialmente periculos sa fie prevazuta de legea penala. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. atac de cord etc). O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta masura. Potentialele victime ale persoanei juridice sunt astfel atentionate si devin mai precaute in incheierea unei relatii contractuale cu persoana juridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. reputatiei comerciale.activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani. direct sau indirect. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. dovada executarii publicarii hotararii de condamnare. pentru a lua masurile necesare. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni. la data ramanerii definitive. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. spionaj economic etc. la data ramanerii definitive. pozitiei persoanei juridice. la savarsirea aceleiasi infractiuni. instanta de judecata stabileste numarul de aparitii. in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice. Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului. conduita imprudenta a unei persoane (aparitia brusca in fata unui autovehicul in viteza a unei persoane). iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale. Imprejurarea neprevizibila poate fi anterioara. Publicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audiovizuala. la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. asupra : imaginii de marca. Ministerului Justitiei. starea imprejurarea in care actiunea sau interactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea peroana nu l-a conceput si nici urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi prevazuta. pentru a lua masurile necesare. Interdictia de a participa la procedurile de achizitii publice-Masura consta in interzicerea de a participa. in orice mod. are obligatia de a inainta instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau. care nu poate fi mai mare de 10. starea maladiva a unei persoane (epilpsie. Sursa imprejurarilor fortuite poate fi: fenomenele naturii (cutremure. Punerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. de la executare.se comunica. licitatii frauduloase. concurenta neloiala. 10) Cazul fortuit. O copie de pe hotararea de condamnare se comunica.Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. furtuni. trasnete. Cazul fortuit desemneaza situatia. 8 . tehnicizarea activitatilor umane (defectarea unui mecanism). alunecari de teren. precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice. lesin.

rautatea. violare de domi-ciliu sau alte asemenea fapte ce absorb actele de violenta. se va retine aceasta circumstanta si daca minorul este cel care l-a introdus in campul infractional pe major. prin natura ei. Nu intra in calcul instigatorii si complicii anteriori. 75 (1). nu se retine agravanta generala. a) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime Pentru a fi o infractiune comisa prin acte de cruzime trebuie sa indeplineasca doua conditii: presupune o ferocitate din partea infractorului. daca aceasta locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul. deci nu poate fi retinuta in acest caz ca agravanta generala. Ex: Furtul calificat comis de doua sau mai multe persoane. prin violente asupra membrilor familiei sau prin mijloace ce prezinta pericol public. Sunt considerate motive josnice: invidia. in caz de santaj. Se pune problema daca ea presupune in mod necesar premeditarea. Prin membru al familiei se intelege sotul sau ruda apropiata. b) Savarsirea infractiunii prin violente asupra membrilor familiei. Raspunsul ar fi ca nu presupune. fiind reala. In cazul in care majorul nu cunoaste varsta minorului nu se retine circumstanta agravanta deoarece majorul este intr-o eroare de fapt. 3) Savarsirea infractiunii de catre un major impreuna cu un minor. Circumstanta. savarsirea faptei trebuie. Exista si in cazul acestei modalitati de savarsire a infractiunii o circumstanta agravanta speciala si anume omorul calificat comis in interes material. De asemenea. o salbaticie in comiterea faptei. deoarece premeditarea necesita o stare de relativ calm si un timp relativ indelungat de luare a hotararii. E importanta determinarea sferei participantilor pentru a decide daca fapta a fost comisa de 3 sau mai multe persoane. e necesar ca victima sa se fi aflat in viata in momentul aplicarii loviturilor ce constituie cruzimi. pentru retinerea agravantei. ci cea speciala. Daca aceasta circumstanta agravanta nu presupune premeditarea. in cazul de talharie intre membrii familiei. E o circumstanta reala. sau viol. Aceasta nu se poate retine in cazul infractiunilor de loviri sau alte violente.. sa cauzeze un sentiment de oroare celor ce asista sau celor ce afla de savarsirea ei. aceasta fiind prevazuta in aceasta situatie ca agravanta speciala. atunci cand autorul a si premeditat savarsirea faptei. Agravanta ar putea fi retinuta in cazul vatamarii corporale grave. Ea nu se aplica atunci cand in continutul agravat al infractiunii intra ca element circumstantial savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. vatamare corporala grava. 5) Savarsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei. inundare sau distrugere prin explozie. Savarsirea infractiunii prin cruzimi este prevazuta si ca element circumstantial al omorului deosebit de grav. Ratiunea instituirii acestei agravante se leaga de gradul de pericol social mai ridicat a unei persoane ce comite fapta in aceasta stare. Se pune problema infractiunilor in cazul carora se poate retine aceasta agravanta. Sunt cuprinse aici orice mijloace de comitere care prezinta o potentialitate de pericol mai mare decat cea pe care o implica comiterea faptei. coautorii si complicii concomitenti. Cele doua conditii trebuie sa fie indeplinite cumulativ. nefiind necesar sa se fi produs si urmarea potentiala. Prin acestea se inteleg mijloace susceptibile sa aduca atingere unui numar mare de persoane sau unor bunuri foarte importante. fiind suficient ca el sa participe la comiterea infractiunii. In cazul infractiunii de distrugere calificata sau in cazul infractiunii de omor. nu are importanta. De asemenea. 2) Savarsirea infractiunii prin acte de cruzime. accentul cazand pe prima dintre ele. daca victima a stiut sau nu ca fapta se comite de trei sau mai multe persoane. 4) Savarsirea infractiunii din motive josnice.11) Circumstanţele agravante. Pentru retinerea circumstantei faptuitorul trebuie sa comita fapta in stare de betie completa sau incompleta pe care si-a provocat-o el in ideea ca aceasta l-ar fi ajutat sa comita fapta. Pentru a retine agravanta nu e necesar ca actele de cruzime sa fi dus la moartea victimei. Ca exemplu am avea savarsirea faptei prin incendiere. Aceasta se rasfrange asupra tuturor participantilor care au cunoscut-o sau prevazut-o. se resfrange si asupra acestora in masura in care au cunoscut-o sau au prevazuto. cele doua circumstante se pot retine concomitent. De asemenea. cod penal: 1) Savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna. prin care se cauzeaza victimei suferinte inutile pe o perioada indelungata de timp. Mai general spus. c) Savarsirea faptei prin metode ori mijloace care prezinta pericol public. opereaza regula privind raportul dintre circumstantele generale si cele speciale. Circumstantele agravante legale-Sunt prevazute expres in art. Asta pentru ca exista o agravanta speciala cu acest continut. Aceasta circumstanta agravanta este realizata indiferent daca toate cele trei per-soane sunt prezente ori nu la locul faptei. Pentru retinerea circumstantei nu este necesar ca minorul sa raspunda penal. indiferent de contributia acestora la savarsirea infractiunii si indiferent daca toti raspund penal. Cand o astfel de imprejurare este prevazuta si ca element circumstantial al unei infractiuni calificate nu se valorifica decat ca element circumstantial. deoarece se refera la fapta. 6) Savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o 9 . Aceasta circumstanta se aplica doar in cazul pluralitatii ocazionale (participatiei) si nu se aplica in cazul pluralitatii naturale sau pluralitatii constituite. razbunarea etc. Este suficient ca prin metodele sau mijloacele folosite sa se produca acest pericol. Se au in vedere autorul. gelozia.

Circumstantele atenuante legale prevazute in articolul mentionat sunt: 1) Depasirea limitelor legitimei aparari. Pentru a fi circumstanta atenuanta trebuie indeplinite conditiile: a) Savarsirea faptei sa constea intr-o aparare in fata unui atac material. Ca circumstanta agravanta speciala avem aici furtul calificat in timpul unei calamitati. in functie de caracteristicile fiecarei infractiuni sau a fiecarui infractor. 73. In acest caz nu este necesar ca starea de necesitate sa fie instituita de Guvern. deoarece ea nu este nici violenta si nici atingere grava adusa demnitatii. b) Urmarea cauzata de actiunea de salvare sa fie vadit disproportionata fata de urmarea pe care ar genera-o pericolul. De asemenea. Astfel. cod penal se limiteaza la a preciza faptul ca instanta poare retine cu titlu de circumstante agravante si alte imprejurari ce confera faptei un caracter grav. Circumstantele agravante judiciare Sunt acele imprejurari care confera faptei un caracter agravant. cod penal prevede ca o circumstanta agravanta speciala la omor. sporul de 5 ani nu poate depasi o treime din maximul special. 12) Circumstanţele atenuante. injust si care sa puna in pericol grav persoana sau drepturile ei.calamitate. 74. Conditiile starii de provocare: I. in mod facultativ. Se pot retine ca agravante judiciare imprejurari reglementate de judecator ca agravante speciale. cod penal. Art. c) Faptuitorul sa-si fi dat seama ca exista aceasta disproportie. Aprecierea acestei conditii se fa-ce in concreto. amenintarea sau violenta psihica nu constituie act provocator. sa aplice o pedeapsa pana la maximul special. c) Sa determine o stare de puternica tulburare. fiind suficient ca ea sa existe. ramanand la latitudinea judecatorului decizia de a le alege si de a le aplica. cu titlu exemplificator. ci trebuie ca persoana sa fi profitat efectiv de aceasta calamitate. Circumstantele atenuante legale-Acestea sunt cele prevazute expres in art. 175. a). premeditarea nu mai poate fi retinuta ca agravanta judiciara la omor. Daca acesta este neindestulator mai poate adauga un spor de pana la 5 ani in cazul pedepsei inchisorii si de pana la jumatate din maximul special in cazul amenzii. In cazul pedepsei inchisorii. produsa prin violenta. premeditarea. cum ar fi violul sau talharia. Conditiile actului provocator: a) Sa constea intr-o violenta. 3) Starea de provocare-consta in savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii. lit. b) Fapta infractorului sa constea intr-o aparare disproportionata. Totusi. circumstantele agravante determina o depasire facultativa a limitei speciale de pedeapsa. comiterea unui furt de catre un politist sau talharia comisa de cel care efectueaza serviciul de paza. adica sa existe o cauzalitate psihica intre actul provocator si riposta. direct. fara ca ele sa fie prevazute de legea penala. II. Sunt considerate in doctrina penala circumstante agravante judiciare: betia voluntara. o atingere grava a demnitatii persoanei sau o alta actiune ilicita grava. se pot retine ca circumstante agravante impreju-rari ce privesc modul de savarsire a infractiunii sau mijloacele folosite. dar poate fi retinuta la alte infractiuni. ea poate fi inclusa la alta actiune ilicita grava. De asemenea ele nu au ca efect inlocuirea pedepselor prevazute de lege si nu au efect asupra pedepselor complementare. Potrivit acestei conditii. 2) Staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara 10 . Pentru a se retine aceasta agravanta nu este suficient ca infractiunea sa fie comisa in timpul unei calamitati. Conditiile ripostei: a) Trebuie sa fie concomitenta sau posterioara actului de provocare. a caror aplicare este obligatorie si care au ca efect atenuarea pedepsei aplicabile infractorului. b) Poate fi comis cu orice forma de vinovatie sau chiar de catre o persoana iresponsabila. c) Sa fie determinata de actul provocator. B. Legea nu le mentioneaza nici ca titlu exemplificativ. b) Sa fie intentionata. 2) Depasirea limitelor starii de necesitate Conditii: a) Fapta trebuie sa constea intr-o actiune de salvare in fata unui pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. imediat. Circumstantele agravante nu au efect asupra pedepsei detentiunii pe viata. c) Excesul de aparare sa nu se datoreze starii de tulburare sau temere in care s-a aflat infractorul. determinate de o provocare din partea persoanei vatamate. judecatorul putand alege una sau mai multe. Circumstantele atenuante judiciare Sunt acele imprejurari care atenueaza raspunderea penala. aceasta poate. d) Sa se indrepte impotriva provocatorului. trei imprejurari care pot constitui circumstante atenuante: 1) Conduita buna a infractorului inainte de savarsirea infractiunii. Codul penal prevede expres in art. Art. d) Sa nu fi fost determinat de catre cel care a comis fapta in stare de provocare. Efectele circumstantelor agravante-Spre deosebire de circumstantele atenuante. dar aplicandu-se la alte infractiuni decat cele pentru care sunt reglementate expres. 75 (2). in fiecare caz particular instanta apreciind daca acea persoana a fost sau nu in stare de tulburare. In cazul in care instanta a retinut cel putin o circumstanta agravanta legala sau judiciara. Ramane la latitudinea instantei sa aprecieze existenta unor astfel de circumstante. Aceste circumstante sunt intr-un numar nelimitat. printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

Efectele circumstantelor atenuante I.175-Cod penal-consta in omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: 1) cu premeditarepremeditarea presupune intrunirea cumulativa a trei conditii: trecerea unui interval de timp din momentul 11 . 74. cod penal mai pot exista alte circumstante atenuante judiciare neprevazute expres in lege. Nu este nici o diferenta privind limitele de pedeapsa daca este retinuta o singura circumstanta atenuanta sau daca sunt retinute mai multe. 76 (1). lit. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. putand fi redusa pana la 150. Acesta va fi inferior minimului special prevazut de lege pentru infractiunea comisa. Cand minimum special este sub 3 luni se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 2. Inactiunea ca modalitate a elementului material. 1) Efectele asupra detentiunii pe viata. Raportul de cauzalitate dintre fapta autorului si moartea victimei trebuie sa existe. ori pana la mini-mul general. pana la minimum general. 3) Efectele asupra pedepsei cu amenda Art. infractiuni savarsite cu intentie care au avut ca urmare moartea unei persoane sau infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave. in cazul in care minimul special este de 350. Omorul-infractiunea consta in uciderea unei persoane. Eroarea asupra persoanei victimei nu influenteaza vinovatia faptuitorului si nu inlatura raspunderea sa penala. cand minimul special este sub 350. Atunci cand exista circumstante atenuante. 76.000 lei. In cazul in care instanta alege o circumstanta atenuanta judiciara ea este obligata sa motiveze retinerea acesteia si sa aplice tratamentul sanctionator atenuat. pe-deapsa se coboara sub minimum special. Participatia penala este posibila sub toate formele. In afara de circumstantele prevazute in art. Fapta constituie infractiune chiar si atunci cand faptuitorul pune victima intr-o situatie periculoasa si nu face nimic pentru a impiedica producerea mortii acesteia.. exista atunci cand faptuitorul nu isi indeplineste obligatia de a actiona pentru impiedicarea mortii victimei. cand reducerea pedepsei inchisorii nu se poate face decat pana la o treime din minimul special. pe-deapsa se coboara sub acest minim. nu poate fi mai mica de 2. 3 luni) sau se aplica pedeapsa cu amenda. cod penal prevede: Cand pedeapsa prevazuta de lege e amen-da. dar nu mai jos de 3 ani. dar noul minim nu poate fi mai mic de 5 ani. II.000 lei sau mai mare. d) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de un an sau mai mare. infractiuni contra pacii si omenirii. obiectul juridic-dreptul la viata. starea de betie voluntara completa (uneori). Subiect activ poate fi orice persoana. Omorul calificatart. Atunci cand minimum special se modifica in urma retinerii circumstantelor atenuante are loc si modificarea maximului special.500.000 lei. dar nu mai jos de 3 luni. pedeapsa complementara privativa de drepturi poate fi inlaturata. b) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 5 ani sau mai mare. care. 13) Omorul simplu şi omorul calificat. rezultand din prezentarea sa in fata autoritatii.paguba pricinuita. cod penal.000 lei. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. chiar si cu o zi. Tentativa se pedepseste. c) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 3 ani sau mai mare. dar nu mai jos de un an. Urmarea imediata consta in moartea victimei. comportarea sincera in cursul procesului. atunci cand exista circumstante atenuante in cazul unei pedepse cu detentiunea pe viata.000 lei. aceasta se coboara sub minimul ei special. 2) Efectele asupra pedepsei inchisorii Aceste efecte sunt reglementate in art. cod penal: a) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare.000. dupa noile modificari. cum ar fi: starea de betie accidentala incompleta. Exista o situatie de exceptie. 3) Atitudinea infractorului dupa savarsirea infractiunii. Aceasta exceptie se aplica atunci cand e vorba de urmatoarele tipuri de infractiuni: infractiuni contra sigurantei statului. pedeapsa se coboara sub acest minim. 77. e) Cand minimum special al pedepsei inchisorii este cuprins intre 3 luni si 1 an. fie o inlocuire cu o alta specie de pedeapsa. f). Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. prevazute de Legea 169/2002. pe-deapsa se coboara sub minimum special. Efectele asupra pedepselor principale Circumstanta atenuanta poate determina fie o coborare a pedepsei sub minimum special. pana la minimum general (15 zile -. Efectul asupra pedepselor complementare. infractiuni de omor. Lovitura deviata aberatio ictus exista in situatia in care faptuitorul isi indreapta actiunea asupra unei persoane pe care vrea sa o ucida insa datorita unei manipulari gresita a instrumentului folosit ori datorita altor cauze accidentale rezultatul se produce asupra unei alte persoane. instanta este obligata sa inlocuiasca aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 10 si 25 de ani. obiectul materialcorpul victimei aflate in viata. Latura obiectiva se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. nivelul intelectual al faptuitorului. Potrivit art. pe-deapsa se coboara sub minimum special. mediul din care provine acesta etc. inlesnirea descoperi-rii ori arestarii participantilor. Consta in aceea ca aplicarea pedepselor complementare devine facultativa.

arestarea.luarii hotararii de a savarsi omorul si pana in momentul executarii infractiunii. Arestarea semnifica atat arestarea invinuitului sau a inculpatului ca masura preventiva cat si arestarea pentru punerea in executare a unei hotarari definitive de condamnare la o pedeapsa cu inchisoarea privativa de libertate. Tentativa se pedepseste. Aceste acte trebuie realizate in intervalul de timp cuprins intre momentul luarii rezolutiei infractionale si momentul savarsirii faptei. Agravanta exista indiferent daca interesul material urmarit de catre faptutor este realizat sau nu. Pentru aplicarea agravantei este suficient sa se stabileasca o legatura intre omorul savarsit si indatoririle de serviciu ale victimei. Daca scopul lipseste agravanta nu poate fi aplicata. stingerea unei datorii. descendentii. faptuitorul trebuie sa profite efectiv de starea victimei savarsind infractiunea mai usor. In principiu este posibila coexistenta premeditarii cu provocarea. avantaje.145 Cod penal ascendentii. se incalca in secundar si activitatea de infaptuire a justitiei. Pozitia faptuitorului se caracterizeaza prin intentie directa in raport cu persoana vizata ca victima si intentie indirecta in raport cu persoanele a caror viata este pusa in pericol datorita mijloacelor pe care le foloseste. Situatia premisa consta in faptul ca autorul omorului sau o terta persoana se afla in una din urmatoarele trei situatii prevazute alternativ: urmarirea. 5) Omorul savarsit prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane-agravanta se refera la mijloacele de savarsire a omorului mijloace care fie prin natura lor fie datorita imprejurarilor i n care sunt folosite in afara mortii victimei creaza o stare de pericol pentru viata altor persoane. 9) Omorul savarsit in public. Este necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut faptul ca mijloacele folosite pun in pericol viata mai multor persoane. Executarea unei pedepse semnifica masura luata pentru aducerea la indeplinire a dispozitiilor privind executarea pedepselor principale. executarea unei pedepse. materiale. situatie in care infractiunea de ultraj este absorbita de omor. copii acestora precum si persoanele devenite prin infiere astfel de rude. complementare si accesorii. avantaj sau beneficiu de natura sau beneficiu de natura patrimoniala si poate consta in bunuri. omorul este simplu si nu calificat. Se considera a fi in stare de neputinta de a se apara si persoanele a caror forta fizica este vadit disproportionata fata de cea a faptuitorului. 7) Omorul savarsit pentru a se sutrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare. Agravanta ia in considerare faptul ca prin savarsirea omorului. 3) Omorul savarsit asupra sotului sau asupra unei rude apropiate-agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima acea de sot sau ruda apropiata. instigator sau complice. Daca faptuitorul a fost in eroare in ceea ce priveste starea victimei. 4) Omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara-trebuie indeplinite doua conditii: victima trebuie sa se afle in stare de neputinta de a se apara. Savarsirea omorului din interes material este o circumstanta personala deoarece priveste latura subiectiva a infractiunii. Rude apropiate sunt potrivit art. 6) Omorul savarsit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei-agravanta se justifica deorece fapta nu incalca numai dreptul persoanei la viata ci si atributul autoritatii cu care sunt investite anumite persoane. Starea de neputinta a victimei de a se apara trebuie sa fie exterioara activitatii faptuitorului adica sa nu i se datoreze acestuia. daca faptuitorul a participat sau nu la comiterea ei. procurarea de instrumente sau mijloace. In cazul in care victima este un functionar care exericta autoritatea de stat omorul implica si un act de ultraj. psihica in vederea savarsirii faptei constand in activitatea psihica a faptuitorului de reflectare cum va savarsi infractiunea. efectuarea unor acte de pregatire materiala in vederea savarsirii faptei constand in luarea de masuri. efectuarea unor acte de pregatire morala. 2) Omorul savarsit din interes material-interesul material este orice folos. recunoasterea unui drept. Actele de natura sa puna victima in neputinta de a se apara savarsite de faptuitor constituie acte de pregatire sau de executare a omorului care sunt absorvite de infractiunea consumata omor. In cazul ascunderii altei infractiuni nu intereseaza daca omorul s-a savarsit dupa sau concomitent cu acea infractiune. Calitatea de sot sau ruda apropiata a faptuitorului in raport cu victima este o circumstanta personala care nu se rasfrange asupra participantilor. fratii si surorile. Circumstanta este reala si se rasfrange asupra participantilor cu conditia sa o fi cunoscut. 8) Omorul savarsit pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni-agravanta ia in considerare faptul ca omorul este conceput si realizat ca o infractiune mijloc pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni. Pedeapsa consta in inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. Circumstanta are caracter personal. ori de la executarea unei pedepse. Premeditarea este o circumstanta personala care nu se va rasfrange asupra celorlanti participanti. Circumstanta agravanta a premeditarii exista atat in cazul erorii asupra persoanei victimei. cat si in cazul devierii loviturii deoarece ceea ce intereseaza este ca faptuitorul sa fi premeditat suprimarea vietii unui om. 12 . Calitatea de sot trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. In cazul inlesnirii comiterii altei infractiuni nu intereseaza daca faptuitorul urmeaza sau nu sa participe la acea infractiune. nici daca participand a avut calitatea de autor. Este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul savarsirii faptei ca victima se afla in stare de neputinta de a se apara.

Nu i se pot aplica pedepse complementare. Concursul ideal de infractiuni exista potrivit art. chiar daca ulterior aceasta promisiune nu se va implini. chiard aca dupa savarsirea faptei. Aceasta complicitate capata relevanta din punct de vedere al dreptului penal. Astfel. inlesneste sau ajuta in orice mod. o prezumtie relativa. Minoritatea făptuitorului este situaţia în care fapta este comisă de un minor care la dată săvârşirii ei nu îndeplinea condiţiile legale pentru a răspunde penal. Complicitatea este acea forma a participatiei penale. promisiunea nu este indeplinita 15) Concursul ideal de infracţiuni. in orice mod. răspund pentru pagubele produse de copiii lor minori aflaţi sub supravegherea lor. Minorul beneficiaza de un regim special al sanctiunilor penale. În dreptul civil însă susţinătorii legali. Fata de minorul care raspunde penal. savarsita de un minor care. nu este infractiune fiind savarsita fara vinovatie. Prin inlesnire se realizeaza o complicitate anterioara. 13 . Pana la 14 ani. nu raspunde penal minorul care nu a implinit varsta de 14 ani. precum si minorul intre 14 si 16 ani care. care cu intentie. tainuirea de bunuri sau favorizarea celui ce a comis fapta. Limitele pedepselor se reduc la jumatate. promite ca va tainui lucrurile provenite din aceasta fapta sau ca va favoriza pe infractor. Complicele este acea persoana. iar prin ajutor o complicitate concomitenta. activitatea coplicelui sa se angreneze in cauzalitatea psihica dar si morala a faptei. Inmanarea in timpul comiterii faptei de diferite instrumente ce servesc in acest scops au asistenta in timpul savarsiri faptei de catre autorul ce se sprijina pe acest act reprezinta un ajutor acordat. a lucrat fara discernamant. Fapta savarsita de un minor.14) Complicitatea. se poate lua o masura educativa prevazuta de lege ori i se poate aplica o pedeapsa cu inchisoare sau amenda.. Potrivit dispozitiilor legale. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei trebuie indeplinte urmatoarele conditii: sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.Cod penal atunci cand o actiune sau o inactiune savarsita de aceeasi persoana datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs. Minorul. Complicitatea se poate realiza si prin promisiunea facuta inainte sau in timpul savarsirii faptei. Infractiunile pot de aceeasi natura concursul fiind omogen sau de natura diferita concursul fiind eterogen. Complicitatea presupune activitatea prin car4e se ajuta sau inlesneste. cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala prin care se promite inainte sau in timpul savarsirii faptei.33 lit. la data comiterii acesteia. Este o circumstanta personala care nu se resfrange asupra participantilor. care a implinit varsta de 16 ani. urmand a fi stabilita printr-o expertiza medicala. la realizarea unei fapte prevazute de legea penala. iar intre 14 si 16 ani. timpul comiterii faptei. atunci cand acest ajutor si inlesnire a savarsirei unei fapte prevazute de legea penala. de tainuire a bunurilor provenite din aceasta sau de favorizare a faptuitorului. in momentul savarsirii faptei. părinţii. nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala. chiar in conditiile neindeplinirii acestei promisiuni. insotita de intentie. constand intr-o activitate care ajuta sau inlesneste in orice mod organizarea unei fapte prevazute de legea penala ori care in timpul sau inainte de savarsirea faptei.b. Actele de pregatire in vederea savarsirii infractiunii cand se comit de complice pot consta in procurarea de instrumente sau procurarea de informatii referitoare la locul. raspunde penal. lipsa discernamantului este o prezumtie absoluta. 16) Minoritatea făptuitorului – cauză care înlătură caracterul penal al faptei. nu implineste conditiile legale pentru a raspunde penal. intruneste elementele mai multor infractiuni. Pentru a fi in prezenta complicitati trebuie ca aceasta activitate de ajutare si inlesnire pe care o savarseste complicele sa fie alaturata activitati infactionale a autorului. faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal.

Aceasta este guvernata de un principiu de baza care se completeaza cu alte trei principii de aplicare subsidiara. 18) Constrângerea fizică şi constrângerea morală. cutremur etc. O infractiune se socoteste a fi comisa pe teritoriul tarii atunci cand pe acel teritoriu ori pe o nava sau aeronava a avut loc actiunea ori s-a produs rezultatul. Tot ceea ce intereseaza este ca infractiunea sa fi fost savarsita pe teritoriul Romanei. averea celui amenintat ori a altei persoane. constrangerea poate fi din partea unui animal (un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul). Constrangerea la care a fost supusa persoana sa nu I se fi putut rezista. Conexitatea consecventiala-se comite o infractiune pentru a acoperi savarsirea altei infractiuni. 143. Sub imperiul constrangerii fizice persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala. nici cea a victimei. Pericolul grav cu care se ameninta. nu sunt o extindere a teritoriului. Constrangerea fizica ete preiunea pe care o forta careia nu I se poate rezita o exercita asupra energiei fizice a unei alte persoane in asa fel incat aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposibilitate fizica sa actioneze altfel. Constrangerea morala consta in presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol grav. O infractiune savarsita la bordul unor nave sau aeronave ramane o infractiune savarsita pe teritoriul tarii. adica o infractiune este comisa pentru a inlesni savarsirea altei infractiuni. Conexitatea etiologica-presupune o legatura mijloc-scop intre infractiunile comise. secrestare). Acest principiu este 14 . se considera infractiune savarsita pe teritoriul tarii si infractiunea savarsita pe o nava sau aeronava romana. epilepia etc). pentru persoana faptuitorului ori a altuia si sub imperiul careia cel amenintat savarseste o fapta prevazuta de legea penala.17) Concursul real de infracţiune. libertatea. viscol.) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului in sensul ca il opreste de la o actiune. daca nu se savarseste fapta pretinsa poate privi viata. chiar daca ele sunt in afara teritoriului tarii. Cele trei principii de aplicare susidiara sunt: a) Principiul personalitatii legii penale romane b) Principiul realitatii legii penale romane c) Principiul universalitatii legii penale romanea) Principiul personalitatii legii penale romane. Sa exercite o actiune de constrangere exercitata prin amenintare cu un pericol grav. Concursul real de infractiuni este acea forma ce se realizeaza prin savarsirea mai multor infractiuni ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte. ci o extindere a legii penale in cazul infractiunilor savarsite pe acestea. prevazut de art. Aceasta regula are drept scop evitarea situatiei de nepedepsire. Conditiile constrangerii morale Sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri exercitate prin amenintare. Conditiile constrangerii fizice: Sa exite o constrangere aupra fizicului unei persoane. Concursul real calificat-exista anumite conexiuni intre infractiunile savarsite. care ar decurge din deplasarea victimelor dintr-un stat in altul. Concursul real simplu-intre infractiuni nu exista alta legatura decat cea personala. 142 cod penal. Principiul fundamental in materia aplicarii legii penale romane in spatiu este principiul teritorialitatii. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Nu are importanta nici cetatenia infractorului. 19) Principiile aplicării legii penale în spaţiu. integritatea corporala. lesinul.Elementul care determina incidenta legii penale romane este locul comiterii infractiunii. In schimb. fac parte din teritoriul Romaniei localurile misiunilor diplomatice si consulare straine existente in tara noastra. 3 cod penal. Regula ubicuitatii (art. Cod penal) -. Aceste nave si aeronave nu fac parte din teritoriul tarii. ori il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument (cadrea pe gheata. Potrivit aln. Pericolul grav cu care ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse. demnitatea.Teritoriul tarii este definit de art. Actiunea de constrangere asupra fizicului unei persoane poate proveni din partea altei persoane (imobilizare. ori din partea unui eveniment (inundatie. Posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza la cazul concret tinand seama deopotriva de natura si de intensitatea fortei de constrangere ca si de capacitatea si starea psihica a persoanei constranse. articol in conformitate cu care legea penala romana se aplica infractiunilor comise pe teritoriul tarii noastre. nici valoarea sociala impotriva careia se indreapta actiunea. 1 al acestui articol.

in mod retroactiv. 5 cod penal. dispozitia din art. el este incident indiferent de legile penale ale statului pe teritoriul caruia s-a comis infractiunea. statul al carui cetatean este cel ce a comis infractiunea are obligatia de a-l trage la raspundere pentru fapta savarsita. Aceasta dispozitie nu instituie o exceptie de la principiul extradarii. de protectia statului roman. intrucat statele refuza sa incarce autoritatea nationala cu cauze care nu au nici o legatura cu statul. Sanctionarea unei persoane care nu ar avea cetatenie romana la data infractiunii ar insemna stabilirea. Potrivit art. aplica. nu este suficienta sesizarea din oficiu. potrivit acestuia. Acest principiu este consacrat in foarte putine legislatii. intrarea sau iesirea dintr-un stat strain. c) Principiul universalitatii legii penale romane Potrivit acestui principiu. in cazul in care infractiunea este indreptata impotriva sigurantei statului roman ori impotriva vietii sau integritatii corporale a unui cetatean roman. In ceea ce priveste calitatea (sfera) persoanelor. Aceste imunitati au caracter general. doar daca la data comiterii infractiunii persoana care a comis fapta avea cetatenie romana. dar nu absolut. indiferent de principiul care ar face incidenta aceasta lege. savarsita de un cetatean roman sau de o persoana apatrida domiciliata in Romania. Ele au caracter general. sub rezerva a doua conditii: Fapta sa fie incriminata atat de legea penala romana. dupa cum isi au sau nu domiciliul in Romania. Legea penala se poate. deci. constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani. Romania) are obligatia de a judeca in conformitate cu legea nationala. Sanctionarea persoanei in cauza se face potrivit dispozitiilor inscrise in tratatele si conventiile de asistenta juridica in materie penala. Art. O persoana poate fi judecata doar pentru infractiunea pentru care a fost extradata. Caracterul subsidiar fata de conventiile internationale privind extradarea. Potrivit OUG 112/30. In baza conventiilor internationale. pentru ca nu exonereaza de raspundere persoana care a comis fapta. in baza principiului personalitatii. cat si de legea penala a statului unde a fost savarsita. Deoarece este necesara o cooperare cu organele statului in care a fost comisa infractiunea. In textele acestor tratate exista o clauza in conformitate cu care. In acest caz.08. infractiunea savarsita pe teritoriul celuilalt stat de catre persoana a carei extradare s-a refuzat. prin trecerea ilegala a frontierei acestuia. legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de cetatenii romani sau de persoanele apatride care isi au domiciliul in Romania. legea penala romana se aplica doar daca s-a obtinut extradarea persoanei in cauza. In materia aplicarii legii penale in spatiu sunt incidente imunitatile de jurisdictie penala Imunitatea de jurisdictie penala Constituie o exceptie de la aplicarea in spatiu a legii penale romane. in strainatate. Doctrina sustine ca ar trebui conditionata aplicarea legii penale romane in baza acestui principiu de dubla incriminare (legea penala ar trebui sa se aplice doar daca infractiunea este prevazuta si de legea penala a statului unde a fost comisa). punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. 4 cod penal si. 1 din OUG mentionata. De lege lata. fiindca: Limiteaza competenta organelor de cercetare romane la acele ipoteze in care infractorul se afla benevol pe teritoriul statului nostru. b) Principiul realitatii legii penale romane Elementul de legatura este valoarea impotriva careia se indreapta infractiunea. pentru ca exclud in toate situatiile aplicarea legii penale romane. Se considera ca acestea sunt o exceptie de la principiul teritorialitatii. legea penala romana se aplica infractiunii savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain. incheiate de Romania cu alte state.2001 sunt incriminate faptele savarsite in strainatate de cetatenii romani sau de persoanele fara cetatenie. legea penala romana se aplica sanctiunii savarsite in strainatate de cetateni straini. atunci cand se refuza extradarea. Potrivit art. Acestia nu mai beneficiaza. 6 (2) cod penal prevede ca legea penala romana poate fi aplicata infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain. fara a refuza extradarea pe motiv ca ar avea competenta in judecarea infractorului. Legea penala romana se aplica in acest caz. Categorii de functionari care beneficieaza de imunitate de jurisdictie 15 . indiferent daca legea statului in care a fost comisa infractiunea o prevede sau nu. sfera persoanelor care intra sub incidenta legii penale romane. domiciliati in Romania. apatrizii pot fi extradati fara nici o distinctie. In cazul acestor fapte. dar nu au caracter absolut. Infractorul sa se afle benevol pe teritoriul Romaniei. statul solicitat (Ex. Doctrina considera ca cetatenia trebuie sa existe in momentul savarsirii infractiunii. atunci cand aceste infractiuni au fost comise impotriva intereselor statului roman ori impotriva intereselor unui cetatean roman. se restrange la cetatenii romani. a obligatiei de a respecta legea penala romana in sarcina unei persoane care la data comiterii infractunii nu avea nici o legatura cu statul nostru.formulat de art. dar ca este posibila aplicarea legii penale romane in baza principiului personalitatii si atunci cand cetatenia a fost dobandita dupa savarsirea infractiunii. In ipoteza in care exista o cerere de extradare care vizeaza persoana in cauza. Potrivit dispozitiilor Constitutiei. ci instituie o exceptie de la regimul aflarii benevole a infractorului pe teritoriul tarii noastre. insa sfera e mult mai larga. Astfel. E greu de aplicat acest text. autoritatile romane vor da prioritate cererii de extradare. domiciliate in Romania. 4 este clara: cetatenii romani si cei apatrizi.

actele normative nu prevăd data ieşirilor din vigoare. abrogarea poate fi : expresă sau tacită. e) Cand interventia autoritatilor romane a fost ceruta in scris de capitanul navei sau de un agent diplomatic sau consular al statului al carui pavilion il abordeaza. prin care actul normativ care intră în vigoare nu prevede în mod expres încetarea aplicabilităţii unui act normativ anterior. c) Cand infractiunea este de natura sa tulbure linistea si ordinea publica din tara sau marea teritoriala. legea penală mai blândă. Abrogarea expresă indirectă nu nominalizează în mod expres actul normativ sau părţi ale acestuia care-şi încetează aplicabilitatea. abrogare: totală – se realiz. dar numai cu condiţia ca făptuitorul să nu fi fost judecat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. dar cuprinde reglementări contrare acestuia. normele juridice vechi devin incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ nou ----sunt scoase din vigoare în mod tacit. Au caracter retroactiv deoarece prin ele nu se aduc reglementări noi. De la principiul neretroactivităţii există două excepţii de retroactivitate: se referă la normele juridice interpretative prin care se clarifică înţelesul unor norme juridice anterioare spre a face imposibilă aplicarea lor unitară. prin scoaterea din vigoare a unei norme juridice dintr-un act normativ. care iau naştere . atunci cand sunt stationate in porturi sau aeroporturi sau in marea teritoriala. Ieşire din vigoare a actelor normative permanente se realizeaza prin abrogare. Ca regulă generală. Toate actele normative intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial sau de la o dată ulterioară expres prevăzută în actul normativ. Abrogarea expresă poate fi directă sau indirectă. membrii guvernelor straine. În acest fel. In schimb. vizeaza atat infractiunile savarsite la bordul lor. Abrogarea expresă este modalitatea prin care un act normativ care intră în vigoare prevede în mod expres ieşirea din vigoare altui act normativ. Prevăzute ca ele să se aplice. Spre deosebire de navele si aeronavele mai sus amintite. Abrogarea expresă directă constă în nominalizarea expresă a actului normativ sau apărţilor din cuprinsul acestuia care-şi înceteză aplicativitatea odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ. Toate actele normative se aplică pe întreg intervalul cuprins între momentul intrării în vigoare şi acelea al ieşirii din vigoare. precum si alte categorii de functionari stabiliti prin conventii internationale sau pe baza de reciprocitate. Actele normative temporare îşi încetează aplicabilitatea la expirarea per. legate de personalul navelor si aeronavelor. sau unei părţi din el. d) Cand exercitarea jurisdictiei autoritatilor romane este necesara pentru a pune capat unei activitati de trafic de stupefiante. Ele fac corp comun cu normele interpretate şi intră în vigoare de la data la care au intrat în vigoare normele interpretate. in urmatoarele situatii: a) Cand infractiunea a fost comisa de un cetatean roman sau fara cetatenie domiciliat in Romania. 16 .penala: a) agentii diplomatici si consulari acreditati in Romania b) reprezentantii organizatiilor internationale aflate pe teritoriul tarii noastre c) sefii statelor straine. cele folosite in scopuri comerciale nu beneficiaza de imunitate de jurisdictie. Principiul aplicării legii oenale mai blânde în caz de succesiuni de legi penale în timp dacă legea penală nouă creează o nouă situaţie mai favorabilă făptuitorului. navele comerciale aflate in tranzit prin marea teritoriala beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala.aplicării legii noi constă în faptul că legea nouă se aplică tuturor faptelor jur. Acţiunea normelor juridice în timp este guvernată de principiul neretroactivităţii legii şi principiului aplicării imediate a legii noi. Din punct de vedere a modalităţii în care operează. Ele se aplică şi unor fapte săvârşite înainte de intrarea ei în vigoare. Legea penala romana se va aplica infractiunilor savarsite la bordul acestor nave. parţială – se realiz. Princ. se modifică sau se sting după momentul intrării în vigoare precum şi efectelor produse de aceste efecte juridice. b) Cand infractiunea a fost indreptata impotriva intereselor Romaniei sau impotriva unui cetatean roman sau a unei persoane rezidente pe teritoriul Romaniei. Din punct de vedere al întinderii. atunci cand se afla pe teritoriul Romaniei d) personalul fortelor armate straine stationate sau aflate in tranzit pe teritoriul statului roman cu acordul autoritatilor romane e) personalul navelor si aeronavelor militare straine precum si personalul navelor si aeronavelor utilizate in scopuri guvernamentale Aceste imunitati. Abrogarea este un procedeu de tehnică legislativă şi constă în manifestarea de voinţă a legislatorului în sensul încetării puterii obligatorii a unui act normativ sau a unor păţi din el. Abrogarea tacită – mod. menţionând doar la modul general că pe data intrării în vigoare a noului act normativ orice dispoziţie contrară acestuia se abrogă. prin scoaterea din vigoare a unui întreg act normativ. Principiul neretroactivităţii legii constă în faptul că legea dispune numai pentru viitor neavînd putere retroactivă. 20) Principiile aplicării legii penale în timp. cat si infractiunile savarsite de personalul acestora pe teritoriul Romaniei.

oferirea sau darea de bani sau alte foloase. Pentru ca un bun sa devina obiectul material al infractiunii de delapidare . talharie. cecurile . Trebuie intrunite urmatoarele conditii: mituitorul trebuie sa denunte fapta. in interesul sau ori pentru altul . Infractiunea fiind savarsita de un functionar public are ca obiect juridic secundar relatiile sociale care asigura desfasurarea normala si corecta a serviciului unitatii private sau publice. Delapidarea . Obiectul material al infractiunii de delapidare este reprezentat de bani . desfasurare si dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului . de bani. el nu se poate niciodata instraina ci se transmite numai la moartea subiectului.asa cum este prevazuta in art.Prin “bani” se inteleg biletele de banca si monedele metalice romanesti sau straine care au putere circulatorie indiferent daca se afla in numerar sau la dispozitia unitatii private sau publice. conform prevederilor art. Subiect activ poate fi orice persoana. Urmarea imediata consta intr-o stirbire adusa prestigiului de care se bucura functionarul public. trebuie ca acesta sa aiba o existenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase . facultati. principale sau accesorii. 215 Cod penal . Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani.1 nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita. Obiectul juridic generic al infractiunilor impotriva patrimoniului il constituie relatiile sociale a caror formare . valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza. folosirea sau traficarea . care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului. oferirea sau darea de bani sau alte foloase in scopurile aratate in art. hartiile de virament . inselaciunea. denuntarea trebuie facuta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat. apartin unitatii plusurile de bani sau marfuri indiferent de sursa acestora dar aparute in cadrul operatiunii de gestionare sau administrare a bunurilor aflate in cadrul unitatii.Varianta simpla consta in – insusirea . denuntarea trebuie facuta unei autoritati. valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza .2-fapta prevazuta in al. 22) Delapidarea. adica tot ce reprezinta puteri . titlurile de credit . ca o totalitate independenta de bunurile care le cuprinde la un moment dat patrimoniul . de insusire sau folosire in scopuri personale a bunurilor ce constituie obiectul activitatii de gestionare sau administrare. Obiectul juridic se refera la activitatiile de serviciu. timbrele . Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. de creanta . daca incorporeaza drepturi a caror valorificare este legata de detinerea respectivelor inscrisuri. alin 2.255-Cod penal –promisiunea. aptitudini. exista obligatoriu la orice subiect de drept. alin 1.5-obiectul infractiunii se confisca. etc. mai ales su aspectul drepturilor reale privitoare la bunuri si implicit sub aspectul obligatiei de a mentine pozitia fizica a bunului in cadrul patrimoniului . Al. din eroare . de catre un functionar . cum sunt obligatiunile CEC . Patrimoniul este un concept juridic care exprima ansamblul de drepturi si obligatii ale unei persoane ca o universalitate . trebuie sa aiba o 17 . etc .3mituitorul nu se pedepseste daca a denuntat autoritatii fapta mai inainte de sesizarea organului de urmarire penala. Art. mobile sau imobile . este incriminata intr-o varianta simpla sau tip si alta agravata si face parte din grupa de infractiuni impotriva patrimoniului alaturi de furt. De asemenea . Al.Poate fi obiect material si bunul ajuns . acesta facand parte din gajul general al creditorilor chirografari. aceasta este incriminata in doua variante. abuzul de incredere. facultati .21) Darea de mită. Latura subiectiva presupune intentia directa. Prin “valori se inteleg hartiile de valoare si inscrisurile de orice fel . Participatia penala este posibila in toate formele. etc. Revenind strict la delapidare . in gestiune sau administrarea unitatii private sau publice. De asemenea . Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin savarsirea uneia din cele trei activitati alternative: promisiunea. Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale de natura patrimoniala a caror existenta si dezvoltare este conditionata de mentinerea pozitie de fapt a bunurilor ce apartin sau intereseaza o persoana juridica privata sau publica impotriva actelor gestionarilor sau administratorilor . Varianta agravanta se realizaeza in cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave. Tentativa nu se pedepseste. Al. Din cuprinsul patrimoniului fac parte bunurile corporale si incorporale . 215 Cod Penal .254-Cod penal. Prin ‘alte bunuri” se inteleg bunurile mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora . fie ca il privim ca o entitate strans legata de persoana subiectului fie ca o universalitate de de drepturi . bunurile consumptibile ori fungibile. conform prevederilor aceluiasi articol in vigoare. De regula infractiunea este lipsita de obiect material. aptitudini ale subiectului privite din punct de vedere al valorii lor economice si a raporturilor care se nasc din exercitiul acestor puteri.

Prin eliberarea bunurilor se 18 . totodata . dupa cum urmeaza : Prin termenul de public se intelege tot ce priveste autoritatile publice . pastrarea si eliberarea de bunuri aflate in administrarea . in virtutea raportului juridic cu persoana juridica au atributii de gestionare sau administrare. construirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor . acel functionar care exercita ca atributii principale de serviciu . savarsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este posibila numai dupa preuarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa predarea efectiva a acestuia . ca activitatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul se caracterizeaza prin urmatoarele: in primul rand este o activitate de primire a unor bunuri . ne referim acum la ali 2 care prevede ca : prin “functionar “ se intelege persoana mentionata in alin 1 . Rezulta. De aceea . a miscarii bunurilor gestionate. dupa cum urmeaza: alin 1 defineste “functionarul” . de exemplu. in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. Important pentru stabilirea momentului intrarii sau iesirii bunului in si din patrimoniueste predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatieirespective in scriptele contabile ale persoanei juridice. precum si orice salariat care exercita o insarcinare . E considerat . asigurarea integritatii acestora I vederea efectuarii . felurile si calitatea bunurilor in pastrare . insitutiile publice . chiar temporara a unei unitati publice sau a oricarei alte persoanejuridice. chiar daca preluarea sau predarea nu au fost insotite de operatiunile scriptice respective. usile. nu are calitatea de gestionar acela care are in primire anumite bunuri de la unitate in vederea procesului de munca( de exemplu. potrivit legii . Paznicul nu ia in primire bunurile in individualitatea lor lor spre pastrare si eliberare . functionarul si functionarul public . Din coroborarea acestor prevederi cu caracter general cu norma de incriminare a delapidarii se desprinde faptul ca indeplineste calitatea de a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii atat functionarul public cat si functionarul. modul de investire . adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice . el are . Facandu-se referire la art. Obiectul material al delapidarii il formeaza numai bunurile corporale mobile. penal . calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare. bun mobil . o insarcinare de orice natura . 147 C.retribuita sau nu . prin care se intelege tinerea in depozit . indiferent de modul de dobandire si de locul unde se afla bunurile. 215 C. 145. calitatea de functionar public sau functionar . alaturi de o persoana ( functionar ) care indeplineste aceste conditii . trebuie sa tinem seama si de dispozitiile art. Activitatea de pastrare nu se confunda cu cea de paza . iar pe de alta parte . 1 ale Legii nr. institutiile sau alte persoane juridice de interes public . Sustragerea de catre paznic a bunurilor aflate in paza sa nu va constitui delapidare . pe de o parte . penal care defineste din punct de vedere legal procedurilor in vigoare . registre . ci furt. un functionar care a contribuit prin acte nemijlocite la insusirea unor bunuri fara a fi insarcinat cu administrarea sau gestionarea lor .valoare economica si o anumita situatie juridica . sunt de interes public. de asemenea . adica de luare in primire in cantitatea. lipsa oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare . descarca marfa ) in al treilea rand este o activitate de eliberare ( predare) a bunurilor. Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteiea si iese din aceasta sfera in momentul in care a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar . care “gestioneaza sau administreaza” bunurile unei unitati publice sau private . sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si . In explicarea notiunii de “functionar” in sensul folosit de art. serviciile de interes public . potrivit dispozitiilor din art. la delapidare autorul este de doua ori calificat. cum sunt . cu orice titlu . ferestrele unei cladiri . de asemenea . precum si bunurile de orice fel care. documente ) care sa oglindeasca in mod exact cantitatea. in conditii normale. nu va fi coautor la delapidare ci complice. calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice. administrarea . Prin urmare . 22 din 18 noiembrie 1969 privind angajarea gestionarilor. Asadar . bunurile de protectie ) sau cei care desfasoara o activitate de manipulare a bunurilor 9 incarca . Se observa ca notiunea de “functionar’ este destul de cuprinzatoare si ca se pune accentul pe exercitarea in fapt a activitatii fiind fara relevanta titlul . sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor. acte corespunzatoare 9 evidente . prin “functionar public” se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar . ei asigura numai siguranta unui ansamblu de bunuri situate intr-un anumit loc. 145. persoana careia I-a fost dat in paza un bun nu indeplineste de cat atributii tehnice care constau in vegherea ca bunul sa nu fie distrus .pastrarea implica. folosinta sau detinerea. in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat. In cazul infractiunii de delapidare calitatea de functionar este circumscrisa numai la acei functionari care . fructele unui teren. Revenind la art. degradat ori sustras. De asemenea . Subiectul activ nu poate fi decat un functionar sau funcitonar public . Calitatea de gestionar o are . indiferent cum a fost investita .asadar. primirea . este o activitate de pastrare . de retributie ori timpul cat dureaza insarcinarea in serviciul unei persoane juridice publice sau private. folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica .Aceste doua calitati se cer cumulativ indeplinite . in al doilea rand . bunul ce poate fi desprins de un bun imobil . 147 . va trebui sa detaliem si acet ultim articol mantionat .

desi nu ocupa o functie care sa indreptateasca aceasta activitate. Deci . In practica judiciara sa retinut . sotul . mandatarul CEC care sustrage din sumele primite de la personalul din unitate pentru a le depune la agentia CEC . In toate cazurile in care angajatul unei persoane juridice indeplineste o functie care potrivit legii dobandeste calitatea de gestionar este considerat gestionar de drept. din retributie pe care le inregistreaza in contul debitelor ce nu mai pot fi urmarite . Latura obiectiva . iar cel de-al doilea are numai un contact virtual . Se pot ivi insa si situatii de fapt in care alti angajati sau chiar persoane particulare (de exemplu . Elementul material al infractiunii de delapidare consta dintr-o actiune de sustrageredefinitiva sau temporara a unui bun din patrimoniul unei persoane juridice in posesia sau detentia careia se afla . calitatea si sortimentele specifice in actele de eliberare. ruda. seful oficiului postal care isi insuseste suma de bani folosind libretul CEC apartinand unei persoane decedate . din categoria administratorilor fac parte . urmarea imediata si legatura de cauzalitate intre cele doua . ca element al continutului constitutiv. Subiectul pasiv al infractiunii de delapidare nu poate fi decat organul . sa-l utilizeze . concretizat in actele de dispozitie pe care le ia cu privire la acestea. Folosirea” consta dintr-un act initial de luare sau scoatere a unui bun din sfera patrimoniala aa unei unitati publice sau private si apoi dintr-un act 19 . De aceea . gestionari sau administratori. Asemenea acte de dispozitie privesc planificarea . sau sustrag sumele reprezentand garantii personale . o are acel functionar in a caror atributiuni de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu rpivire la bunurile ce apartin unitatii publice sau private potrivit cu natura si scopul activitatii acesteia. in oricare forma a acesteia. Pentru coautorat se cere ca toti participantii sa aiba calitatea de functionari . Intrucat Codul penal da termenului de “functionar “ un sens foarte lerg se poate considera ca si aceasta gestionare . gestionarul de fapt este acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane jurdice fara a avea obligatii in acest sens . avand si calitatea de administratori al bunurilor unitatii . este de asemenea defalcata in element material. daca primesc de la gestioanr o parte din plusul constatat in gestiunea acestuia . de catre o persoana care il gestioneaza sau administreaza. directorii . Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca sustragerea s-a efectuat in interesul faptuitorului sau a unei alte persoane. juridic . subofiterul de politie care sustrage din sumele provenite din incasarea amenzilor . inginerul sef . Se realizeaza delapidarea prin aceasta modalitate in cazul in care autorulsi-a insusit sumele achitate de beneficiar pentru unele contracte de lucrari incheiate in numele unitatilor si pe formulare ale acestora . taxatorul de la regia de transport care isi insuseste contravaloarea biletelor vandute . in sens contrar . ori daca gestionarul ia din gestiune o motocicleta pe care o inregistreaza pe numele sau. insarcinat cu primirea mandatelor postale sau cu efectuarea operatiunilor CEC care sustrage din sumele manipulate. pastrarea sau eliberarea bunurilor . aprovizionarea . desfacerea . ca savarseste infractiunea de delapidare avand calitatea de functionar – gestionar spre exemplu . In practica judiciara s-a decis ca savarsesc infractiunea de delapidare prin insusure conducatorul si contabilul sef al unei unitati publice .intelege predarea lor de ctre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea . Infractiunea de delapidare se poate comite de o singura persoana ori in participatie . ori daca sustrage bunuri care numai scriptic au fost scoase din gestiunea sa . Insusirea” . faptuitorul in cauza nu poate fi privit ca avand o insarcinare in serviciul unitatii publice sau private. Insusirea . traficare sau folosire a bunului ce formeaza obiect material al infractiunii de delapidare. cosilierii . ori sa-l instraineze. etc. Dar pentru a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii trebuie ca persoana juridica sa aiba cunostiinta despre exercitarea in fapt a actvitatii de gestionare . in sensul ca primul vine in contact direct si material cu bunurile datorita atributiunilor sale legate de primirea .folosirea sau traficarea nu reprezinta decat modalitati ale sustragerii. ori acorda persoanelor incadrate in munca avansuri . de exemplu . ori oficiantul postal . chiar saca . elemente fara de care . care este cunoscuta sub denumirea de gestionare de fapt. Exista o deosebire intre gestionar si administrator . sau folosesc in interesul lor avansurile primite pentru procurarea de materiale . sa atribuie persoanei care o exercita . ca modalitate a sustragerii unui bun consta in scoaterea unui bun din posesia sau detentia unei persoane juridice si trecerea acestuie in stapanirea faptuitorului care poate dispune de el adica poate sa-l consume . Calitatea de administrator . repartizarea platilor . infractiunea de delapidare nu ar exista. contabilul sef . atributiile legate de dispozitia patrimoniului acesteia. institutia publica . etc si sunt indeplinite de cei special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respectiva . functionarul de la serviciul funciar ( sef biroul financiar ) care isi insuseste suma primita pentru a o preda casierului . cu bunurile pe care le administreaza . sau orice alta persoana juridica in cadrul carora exercita acivitatea functionarul care a comis actiunea de insusire . ori ii acorda in mod nejustificat perisabilitati contra unei sume de bani. casierul care isi insuseste sumele cuvenite persoanelor trecute pe statele de plata . calitatea de gestioanr cu toate consecintele pe care le genereaza aceasta. uneori nu au profitat personal de sumele ori bunurile sustrase. in fapt nefiind predate beneficiarului . de exemplu. prieten al gestionarului ) efectueaza acte specifice activitatii de gestionare .

etc Infractiunea n-ar putea fi niciodata indreptata asupra patrimoniului ca universalitate de bunuri pentru ca acesta din urma va exista dintotdeauna indiferent de numarul sau valoarea bunurilor componente si chiar daca subiectul nu poseda nimic. Existenta infractiunii nu este afectata de imprejurarea ca. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani in forma prevazuta in al. pe de o parte . paguba consta in uzura bunului pe timpul cat a fost scos din gestiune . Infractiunea este lipsita de obiect material. nu ca universalitate . in limitele sumelor insusite . Tentativa nu se pedepseste. Infractiunea se savarseste cu intentie. ceea ce duce si la producerea unei eventuale pagube unitatii . indiferent de modalitatea de comitere . daca obiectul material este o suma de bani. Daca deposedarea se datoreaza altei cauze . Obiectul juridic se refera la infaptuirea justitiei. nici o persoana nu poate fi lipsita de patrimoniu ci cel mult de unul sau mai multe din bunurile care compun patrimoniul sau. deposedarea unitatii publice sau private de acel bun. la “ folosire “ se satisface o nevoie personala. etc. Art. In caz de delapidare prin folosire sau traficare . deteriorate . Asadar . De remarcat faptul ca. traficarea presupune ca dupa scoaterea bunului din sfera patrimoniala a unitatii publice ori private sa fie dat in folosinta altei persoane in schimbul unui profit sau castig. pentru intregirea laturii obiective a infractiunii de delapidare .259 al.1 si in inchisoare de la 1 la 5 ani in forma prevazuta in al. sau . In cazul “traficarii “ scoaterea bunului este temporara ca si la “folosire” dar scopurile sunt diferite . numai datorii . nu poate exista infractiunea de delapidare. folosire sau traficare si urmarea imediata . de posibilitatea de a-l avea si de a folosi bunul respectiv . atata vreme cat bunul a fost scos . Al. fiind vorba numai de o sustragere temporara a acestuia. in vedea obtinerii unui profit. intre actiunea de insusire . Traficarea “ este tot o forma de sustragere si consta .1 Cod penal-invinuirea mincinoasa facuta prin plangere sau prin denunt cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o alta persoana. constand din valoarea bunului sustras prin insusire. .2. ca in locul banilor insusiti . nu s-a produs un prejudiciuevaluabil in bani. ci in individualitatea lor susceptibilade a fi apropiate de faptuitor prin mijloace frauduloase ori de a fi distruse . ori ca a avut aprobarea sefului unitatii pentru a lua bunuri din gestiune . tainuite gestionate fraudulos. De aceea . cand bunul luat ramane la faptuitor . Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin invinuirea mincinoasa cu privire la savarsirea unei infractiuni sau prin producerea de probe in sprijinul invinuirii nedrepte. ca de pildapierderea bunului. Urmarea imediata la infractiunea de delapidare . in scoaterea bunului din sfera patrimoniului persoanei juridice si apoi din actul de speculare . De aceea ar fi mai corect sa se denumeasca aceste infractiuni ca fiind indreptate contra bunurilor care fac parte din patrimoniu( patrimoniale) decat ca infractiuni asupra patrimoniului 23) Denunţarea calomnioasă.subsecvent de intrebuintare a bunului sustras prin care se obtine un folos in benefiviul faptuitorului sau a altei persoane . prin folosirea bunului .3-daca cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale ca denuntul sau probele sunt mincinoase pedeapsa se reduce.2-producerea sau ticluirea de probe mincinoase in sprijinul invinuirii nedrepte. al. au fost introduse in gestiune bunuri proprietate personala ori sustrase de catre alte persoane din alte gestiuni. nu este afectata de faptul ca gestionarul are de recuperat de la unitate o suma de bani. sau . 20 . Legatura de cauzalitate este necesar sa existe . Subiect activ poate fi orice persoana. spre deosebire de insusire . din sfera patrimonial in care se gasea . in echivalentul dobanzii legale pe durata folosirii sumei. s-a creat o stare de pericol pentru acel patrimoniu existand posibilitatea ca bunul sa fie pierdut sau insusit . constituie delapidare “prin folosire “ scoaterea repetata a unor sume de banidin gestiune pentru acoperirea unor lipsuri anterioare . Existenta delapidarii . in cazul folosirii bunul este readus in unitatea publica sau privata. la “traficare “ se urmareste realizarea unui profit . temporar . consta in scoaterea bunului din sfera patrimoniala in care se gasea si lipsirea unitatii publice sau private de bunul sustras . furtul acestuia. sau luarea din gestiune a unor aparate electronice pentru a le folosi o perioada de timp. In dreptul penal notiunea de patrimoniu in legatura cu infractiunile care se pot comite impotriva acestuia are numai un inteles mai restrans si se refera la bunuri . distrugerea lui.

22 din actualul Cod penal prevede ca efect al desistării şi al împiedicării producerii rezultatului nepedepsirea făptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 ani sau amenda. fapta se considera descoperita si atunci cand victima a luat cunostinta de savarsirea infractiunii. utilizând orice mijloace sau modalităţi disponibile şi urmărind prevenirea efectelor socialmente periculoase. Pentru ca împiedicarea rezultatului să poată opera drept cauză de nepedepsire se cere: activitatea infracţională să fi fost realizată integral. timbre sau alte valori. el va raspunde pentru aceasta. Art. făptuitorul să fi efectuat o intervenţie eficientă pentru a împiedica producerea rezultatului. Impiedicarea sa fie rezultatul vointei libere a infractorului (transportarea victimei la spital). Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de fabricare sau de detinere de instrumente apte sa serveasca la falsificare. Intreruperea actului de executare sa se datoreze vointei libere a infractorului. Subiect activ poate fi orice persoana. ea afla in mod necesar despre savarsire. Consta in intreruperea actului de executare din propria initiativa a infractorului. ceea ce nu constituie un impediment la desistare. datorita imprejurarii ca obiectul material lipsea de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. Desistarea nu este o cauza de impunitate absoluta. Conditii cumulative: Trebuie sa avem o intrerupere a actului de executare. manifestarea activă prin care făptuitorul a împiedicat producerea rezultatului să fi fost voluntară. Nu vom fi in prezenta unei desistari atunci cand infractorul a fost surprins si impiedicat sa continue actul de executare ori atunci cand nu a putut continua actul de executare. In cazul infractiunii contra patrimoniului.22 alin. Fapta se considera descoperita. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin una din urmatoarele activitati alternative: distrugerea.285-Cod penal-fabricarea ori detinerea de instrumente sau materiale in scopul de a servi la falsificarea de valori. degradarea. împiedicarea producerii rezultatului să fi avut loc înainte de descoperirea faptei. dacă actele îndeplinite până în momentul desistăriisau împiedicării nu constituie o altă infracţiune. In cazul infractiunii contra unei persoane. nu doar o incercare. timbre sau alte valori. Efectele desistării şi ale împiedicării producerii rezultatului-Art. aducerea in stare de neintrebuintare a bunului. Obiectul material il reprezinta orice bun mobil sau imobil. Desistarea sa fi avut loc inainte de descoperirea faptei. Participatia penala este posibila sub toate formele. in primul rand atunci cand a ajuns la cunostinta autoritatilor sau atunci cand alte persoane iau conostinta de savarsirea ei (martori oculari). Obiectul material este reprezentat de instrumente si materiale fabricate sau detinue in vederea falsificarii de monede. Obiectul juridic este acelasi ca la infractiunea de falsificare de monede. insa ea nu se pedepseste. b) Impiedicarea producerii rezultatului Este specific tentativei perfecte. Tentativa se pedepseste. dar să nu se fi produs urmarea socialmente periculoasă aşa cum este prevăzută de lege. degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartind altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun precum si inlaturarea masurilor luate. Aceasta intrerupere nu poata sa survina decat inainte ca actul de executare sa se fi incheiat.217-Cod penal-distrugerea. inainte de descoperirea faptei. In cazul 21 . astfel ca din acel moment nu mai e posibila desistarea.24) Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului. conform art. atunci cand victima este prezenta la locul savarsirii infractiunii. Presupune indeplinirea mai multor conditii: Actul de executare sa se fi incheiat. 26) Distrugerea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Infractiunea se savarseste cu intentie care poate fi directa sau indirecta. Art. Fapta constituie tentativa. ceea ce inseamna ca renuntarea la repetarea actului de executare nu echivaleaza cu renuntarea. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca ceea ce infractorul a savarsit pana in momentul desistarii constituie o alta infractiune. Tentativa nu este pedepsita. Este specifica tentativei imperfecte. Făptuitorul care a împiedicat de bună voie producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale este apărat de pedeapsă. datorita rezistentei victimei ori cand continuarea actului nu a fost posibila. 25) Deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori. Efectele desistarii: Desistarea nu inlatura tentativa.1 teza II din actualul Cod penal. Obiectul juridic are caracter patrimonial. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi numai directa. Impiedicarea trebuie sa fie efectiva.

Din reglementarea legala se observa ca eroarea poate fi: o stare. Forme agravate: al. Eroarea este definita ca “reprezentarea gresita. o situatie. 22 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 10 ani. posibilitatea de evitare si intinderea consecintelor. 27) Eroarea de fapt. Al. situatia sau imprejurarea care nu au fot cunoscute sa reprezinte un element constitutiv al infractiunii ori o circumstanta a acesteia. o imprejurare ce constituie element de circumstantiere. o situatie. Dupa factorii care determina eroare se disting: eroare prin necunoastere sau ignoranta ce reprezinta o stare psihica determinata de regula de lipsa de cultura.2-daca bunul are o valoare artistica. iar eroare vincibila nu inlatura caracterul penal al faptei afara de cazul cand faptele sunt incriminate numai daca se savarsesc cu intentie. sau numai din culpa. Dupa posibilitatea de evitare a erorii se disting: eroare de neinlaturat sau invincibila cand se datoreaza completei necunoasteri a realitatii si care nu ar fi putut fi inlaturata oricata diligenta ar fi depus faptuitorul. daca fapta nu a fost incriminata atunci cand este savarsita cu intentie. Efectele erorii de fapt-Efectele erorii de fapt cand aceasta priveste un element constitutiv al infractiunii. iar cand poarta asupra unei circumstante agravante la o infractiune incriminanta si atunci cand este savarsita din culpa va duce la inlaturarea ei numai daca necunoasterea sau cunoasterea gresita a starii. Al. ori din culpa. situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. eroarea de drept sau de norma consta in nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unei norme juridice. starea. amagirea sau inducerea in eroare care reprezinta o stare psihica provocata de actiunea de inselare exercitata de o persoana asupra alteia. caz in care fapta nu are caracter penal. situatie in care este inlaturata aceasta circumstanta. eroare secundara cand aceasta priveste o stare. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 10 ani. de care depinde insasi exitenta infractiuni. Dupa consecintele pe care le poate avea. de catre cel ce savareste o fapta prevazuta de legea penala. Eroarea de fapt inlatura caracterul penal al faptei savarsite daca sunt indeplinite conditiile: sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala. Eroarea de fapt in cazul faptelor savarsite cu intentie. a realitatii din momentul savarsirii faptei.3-daca sunt distruse echipamente de interes public ( conducte de gaz. explozie. Sub raportul consecintelor juridice se cuvine subliniat ca eroarea invincibila inlatura caracterul penal al faptei. Dupa obiectul asupra caruia poarta se disting: eroarea de fapt si eroarea de drept: eroarea de fapt exista atunci cand necunoasterea sau cunoaterea gresita poarta asupra unor date ale realitatii (stari. Tot in raport cu criteriul de mai sus completat cu cel al obiectului asupra caruia poarta se distinge: eroare principala cand aceasta priveste date de fapt referitoare la elementele constitutive ale infractiunii. 28) Executarea pedepsei la locul de muncă.Eroarea se diferentiaza in raport de: obiectul asupra caruia poarta. situatii. Conditiile erorii de fapt. cat I atunci cand este savarsita din culpa eroarea de fapt va inlatura vinovatia si deci si caracterul penal al faptei si atunci cand este savarsita din culpa. o imprejurare de fapt de care depinde caracterul penal al faptei. reprezentare determinata de nerecunoasterea sau cunoasterea gresita a unor data ale realitatii”. imprejurare ce reprezinta o circumstanta de savarsire.4-daca distrgerea se savarseste prin incendiere. situatiei. linii de tensiune). fapta ramanand infractiune in varianta tip. eroare vincibila sau inlaturabila care ar fi putut fi inlaturata daca faptuitorul era mai atent. imprejurari etc). numai daca se constata ca eroarea nu este ea insasi rezultatul culpei Efectele erorii de fapt. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani. o circumstanta agravanta a infractiunii. iar pe planul consecintelor juridice reprezinta o circumstanta atenuanta.bunurilor proprietate privata actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei vatamate. in momentl savarsirii faptei faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari. factori care au determinat-o. asupra circumstantelor. eroarea poate fi: eroare esentiala cand reprezinta pentru faptuitorul aflat in eroare o justificare a activitatii lui si exclude vinovatia eroare neesentiala cand apare ca o scuza pentru faptuitorul aflat in eroare. eroarea de fapt inlatura agravarea cand poarta asupra unor circumstante de agravare ale unei infractiuni intentionate. mai diligent. Si in cazul cand eroarea de fapt priveste o stare. imprejurarii ce constituie circumstanta de agravare nu este ea insasi rezultatul culpei. o situatie. Regula este aceeasi. efectele acesteia sunt diferentiate dupa cum fapta este incriminata cand este savarsita cu intentie.

2 elementul material se realizeaza prin doua actiuni alternative: punerea in circulatie si detinerea in vederea punerii in circulatie a valorilor falsificate. o infractiune din culpa. dupa caz. pedeapsa rezultanta se va calcula potrivit regulilor de la concurs. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de falsificare de monede. In caz de anulare. se constata ca cel condamnat mai savarsise o infractiune anterior dispunerii executarii la locul de munca. Executarea pedepsei la locul de munca nu are ca efect reabilitarea de drept. Subiectul activ poate fi orice persoana.Aceasta modalitate de individualizare a executarii pedepsei se aplica in cazul pedepselor cu inchisoarea. Al. 2) Sa nu fie vorba de infractiuni intentionate al caror maxim special depaseste 15 ani sau de infractiunile de viol. obligatorie sau facultativa. de hartie. In urma indeplinirii acestor conditii instanta dispune incetarea executarii pedepsei la locul de munca. Regimul executarii pedepsei la locul de munca Revocarea executarii pedepsei la locul de munca poate fi dispusa obligatoriu sau facultativ. se poate dispu-ne acest tip de executare a pedepsei si in cazul furtului de la art. Art. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru buna circulatie a titlurilor de valoare. isi executa in mod necorespunzator obligatiile la locul de munca sau nu respecta masurile de supraveghere sau obligatiile impuse pe durata executarii pedepsei. vatamare corporala grava. se va revoca incetarea si. Anularea executarii pedepsei la locul de munca se dispune atunci cand. Se dipune daca sunt indeplinite conditiile: 1) Condamnatul a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei.2-punerea in circulatie in orice mod a valorilor falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie. in timpul executarii. Participatia penala este posibila sub toate formele. Forme agravate al. Atunci cand. daca pedeapsa aplicata in concret nu depaseste 2 ani. cod penal. 2) Instanta sa aprecieze ca reeducarea se poate realiza si fara privare de libertate. Latura subiectiva presupune intentia. Pedeapsa se va considera in intregime executata daca in intervalul de timp dintre incetarea executarii si implinirea duratei pedepsei condamnatul nu savarseste o noua infractiune. Este facultativa in doua situatii: Atunci cand condamnatul savarseste. cod penal. staruitor in munca si sa fi dat dovezi temeini-ce de indreptare. 2) Inculpatul sa fi fost disciplinat. titluri de credit public. Incetarea executarii pedepsei la locul de munca. Conditii referitoare la infractor: 1) Infractorul sa nu fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an. Daca. Ipoteza II. II. Daca e vorba de o pe-deapsa aplicata pentru concurs de infractiuni aceasta sa nu depaseasca 3 ani. Tentativa se pedepseste. Indiferent de tipul revocarii. Obiectul material consta in moneda sau titlul de valoare fata de care se realizeaza actiunea. in timpul executarii pedepsei. totusi. adica cele exceptate de la beneficiul acordarii sus-pendarii sub supraveghere. in timpul executarii pedepsei. Atunci cand conduita condamnatului este necorespunzatoare in timpul executarii pedepsei. Tentativa se pedepseste. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. ci se aplica. Este obligatorie in doua situatii: Atunci cand. dupa caz. 29) Falsificarea de monede sau alte valori. Obiectul juridc se refera la increderea publica in autenticitatea monedelor sau alte valori. cod penal pentru dispunerea executarii la locul de munca. Conditii referitoare la infractiune: 1) Pedeapsa aplicata sa fie inchisoarea de cel mult 5 ani. afara de cazul in care condamnarea se inscrie printre cele prevazute in art. pedeapsa se executa prin privare de libertate.-daca faptele au cauzat o paguba importanta a 23 . Anularea se dispune daca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. in timpul executarii pedepsei la locul de munca. tratamentul prevazut de lege pentru recidiva sau pluralitate intermediara (cumulul juridic).282-Cod penal-falsificarea de moneda metalica. condamnatul savarseste o noua infractiune intentionata. Spre deosebire de suspendare. condamnatul isi pierde in intregime capacitatea de munca. tortura sau lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte. inculpatul savarseste o alta infractiune. Astfel. 3) Condamnatul sa aiba acceptul unei unitati economice privind executarea pe-depsei in cadrul acesteia. titluri de orice fel pentru efectuarea platilor emise de institutii de credit competente. In urma acestei revocari se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Si in cazul acestei modalitati exista o prevedere speciala. In conditiile al. 38. 867. daca sunt indeplinite urmatoarele conditii. recidiva sau pluralitate intermediara.3-ipoteza I-daca faptele ar fi putut cauza o paguba importanta a sistemului financiar. 209 (3). in cazul revocarii executarii pedepsei la locul de munca nu se aplica cumulul aritmetic. cecuri.adica se sustrage de la prestarea muncii. se va revoca obligatoriu sau facultativ si executarea pedepsei la locul de munca (vor fi incidente regulile de la cumulul juridic). Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar. Obiectul material consta inscrisul oficial al carui continut este alterat in momentul intocmirii. pentru sine sau pentru altul atunci cand potrivit legii sau imprejurarilor declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de falsificare.sistemului financiar. Inactiunea consta in omisiunea de a insera unele date sau imprejurari. Participatia penala este posibila sub toate formele. Inscrisul falsificat constituie si produsul infractiunii. Latura subiectiva presupune intentia directa. Latura subiectiva presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta. Obiectul juridic consta in increderea publica pe care trebuie sa o inspire un inscris oficial. daca faptuitorul foloseste inscrisul falsificat ori il incredinteaza altei persoane spre folosire in vederea producerii unor consecinte juridice. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Obiectul juridic se refera la incredea publica pe care trebuie sa o inspire inscrisurile sub semnatura privata . Art. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. 32) Falsul în declaraţii. 31) Falsul intelectual. Tentativa nu se pedepseste. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate. Art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.290-Cod penal-falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod. 30) Falsificarea de timbre. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale protejate. Actiunea consta in atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului.289-Cod penal-falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Participatia penala este posibila sub toate formele. Tentativa este pedepsita. 33) Falsul în înscrisuri sub semnătură privată. prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari. bilete ori foi de calatorie ori transport. Obiectul juridic consta in increderea publica in declaratiile facute oficial care servesc la producerea unor consecinte juridice. plicuri postale. Infractiunea exista indiferent daca actiunea sau inactiunea se refera la mai multe date sau imprejurari. Art. marci postale. Subiect activ poate fi orice persoana. Tentativa se pedepseste. Art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. cupoane raspuns international ori punerea in circulatie a unor astfel de valori falsificate. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Participatia penala este posibila sub toate formele. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o declaratie necorespunzatoare adevarului. Obiectul juridic se refera la increderea publica in valorile enumerate. Obiectul material consta in materialele din care s-au confectionat valorile enumerate. Subiect activ poate fi orice persoana.292-Cod penal-declararea necorespunzatoare adevarului facuta unui organ sau institutii de stat in vederea producerii de consecinte juridice. Tentativa se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Obiectul material este reprezentat de declaratia scrisa. mărci sau bilete de transport. carti postale.283-Cod penal-falsificarea de timbre. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Obiectul 24 .

Fapta constituie infractiune numai daca priveste un inscris care are putere probatorie si contine relevanta juridica. Art. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru normala desfasurare a activitatii de justitie.2-incredintarea unui inscris care serveste la dovedirea starii civile spre a fi folosit fara drept. in autenticitatea sau veridicitatea inscrisulrilor oficiale. alterarea inscrisului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. ori pentru a asigura infractorului produsul infractiunii.Obiectul juridic se refera la increderea publica. Obiectul material este reprezentat dupa caz de materialul pe care se scrie in cazul falsificarii prin contrafacere sau de inscrisul oficial preexistent in cazul falsificarii prin alterare. Participatia penala este posibila sub toate formele.293-Cod penal-prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane pentru a induce in eroare un organ de stat in vederea producerii unei consecinte juridice. Elementul material al laturii obiective in forma al. Subiect activ poate fi orice persoana cu exceptia autorului infractiunii in legatura cu care se realizeaza fapta de favorizare. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de falsificare a unui inscris sub semnatura privata.264-Cod penal-ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala. contrafacerea subscrierii. Participatia penala este posibila sub toate formele. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valoarea sociala protejata.288-Cod penal-falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea inscrierii sau prin alterarea lui in orice mod de natura sa produca consecinte juridice. Obiectul juridic se refera la activitatea de infaptuire a justitiei.2-infractiunea este mai grava daca falsul este savarsit de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Art. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Trebuie indeplinite doua conditii. Subiect activ poate fi orice persoana. 35) Falsul privind identitatea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea are caracter subsidiar.material consta in inscrisul sub semnatura privata falsificat. Tentativa se pedepseste. Art. Subiect activ poate fi orice persoana. Urmarea imediata consta inntr-o stare de pericol pentru valorile ocrotite de lege. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Participatia penala este posibila sub toate formele. judecata sau executarea pedepsei. 34) Falsul material în înscrisuri oficiale. In modalitatea al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin ajutorul dat unui infractor.2-subiectul activ are calitatea de functionar si savarseste fapta in exercitiul atributiilor sale de serviciu. pentru ca un inscris sa constituie obiect material: sa emane de la o persoana particulara si sa fie producator de consecinte juridice. Obiectul material poate consta in bunul provenit din savarsirea infractiunii. Latura subiectiva presupune intentia directa. Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol pentru valorile ocrotite de lege. In forma agravata din al.2incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile sau pentru identificarea spre a fi folosit fara drept. iar in forma al. Participatia penala este posibila sub toate formele. Tentativa se pedepseste. Obiectul juridic se refera la increderea publica la adevarul privind concordanta dintre identitatea sub care se prezinta si identitatea reala. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Al. 36) Favorizarea infractorului. Latura subiectiva presupune intentia directa.1 infractiunea nu are obiect material. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin una din cele trei actiuni alternative: contrafacerea scrieii.1-se realizeaza prin doua actiuni alternative: prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati unei persoane. Tentativa nu se 25 .

Prin "mijloc de transport in comun" se intelege mijlocul de transport care anume aceasta destinatie precum si cele care fara a avea anume aceasta destinatie sunt folosite pentru a transporta mai multe persoane impreuna. 209 lit g. in aceasta situatie furtul este calificat deoarece. Furtul savarsit in timpul noptii a fost considerat pe drept cuvant mai grav deoarece noapte ofera imprejurari deosebit de favorabile pentru savarsirea acestei infractiuni. in acest caz. a linistii si singuratatii.p. ca circumstanta agravanta. detinerea armei sau a substantei narcotice implica pericolul folosirii acestora. periculozitatea sociala a furtului este determinata. piesa sau dispozitiv declarat astfel prin dispozitiile legale. o stare de paft pagubitoare pentru o colectivitate de persoane. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 7 ani. 1 al art. de asemenea.p. 209 lit.). Intrucat legiuitorul a folosit expreia "in timpul noptii" in sensul pe care il are in vorbirea obisnuita. Furtul calificat prevazut in art. Furtul savarsit in timpul unei calamitati (art. iar pe de alta parte. Furtul savarsit de doua sau mai multe persoane impreuna (art. Circumstanta care califica furtul se refera in acest caz la mijlocul folosit de faptuitor demonstrand din partea acestuia o mai 26 . adica in sensul de fenomen natural care se manifesta prin lasarea intunericului cu toate consecintele pe care le atrage in mod obiectiv acest fenomen. 37) Furtul calificat.p. b c. Notiunea de "arma" are intelesul stabilit prin dispozitiile al. se simte incurajat sa savraseasca fapta existand si pericolul ca el. Pentru existenta agravantei este suficient ca faptuitorul sa fi avut asupra sa arma sau substanta narcotica in momentul savarsirii furtului.p. a c.) Mijloacele de transport in comun.p. Pentru existenta agravantei se cere. o mare aglomeratie ceea ce usureaza sustragerea de bunuri. care in marea lor majoritate se retrag pentru odihna. exclude folosirea armei sau a substantei narcotice. si in mijloacele de transport in comun este inevitabila. Furtul savarsit de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica (art. le creaza mai mari posibilitati de savarsire si de ascundere a infractiunii. pe de o parte. Furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun (art. 152 c.pedepseste. noaptea datorita intunericului.3-fapta savarsita de o ruda nu se pedepseste. ceea ce impune o mai mare severitate din partea legii penale.p. Furtul savarsit intr-un loc public (art. cel ce intelege sa se foloseasca de toate aceste imprejurari si se dovedeste mai periculos. noaptea datorita intunericului. Al. consideram ca noaptea incepe in momentul cand se creaza aceasta ambianta si dureaza pana in momentul cand ziua aparand din nou se ridica intunericul si inceteaza conditiile create de timpul noptii. ca furtul sa fie savarsit de doua sau mai multe persoane.). In unele dintre aceste locuri exista aglomeratii (piete. d c. orice loca care prin natura sau destinatia lui este in permanenta accesibil publicului precum si orice alt loc in care publicul are acces in anumite intervale de timp.). Dupa cum s-a aratat. furtul este prevazut in codul penal atat in forma simpla cat si in forma calificata. pe de o parte faptuitorul avan asupra sa o arma sau o substanta narcotica capata incredere sporita in reusita actiunii sale. de insasi pluritatea faptuitorilor. 209 lit c c. 209 lit.p. ca orice forma agravata a unei infractiuni. mai ales la anumite ore. de bunul pe care urmareste sa-l sustraga. 209 lit. Locurile publice ofera conditii favorabile sustragerii de bunuri. faptuitorul este mai indraznet. c. a scaderii atentiei si a vigilentei oamenilor. 151 c. Prin "calamitate" trebuie sa intelegem ca si in vorbirea obisnuita situatia in care se produce. adica intelesul de instrument. din aceasta cauza. e c. care da acestora o mai mare forta de actiune. b c.).p. f c. Intrucat legiuitorul se refera la savarsirea furtului in timpul unei calamitati. Furtul savarsit prin efractie. deoarece situatia de fapt creata face ca oamenii dominati de necesitatea salvarii vietii lor sau a altora sa scape din vedere paza bunurilor. 209 lit. escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei micinoase (art. Furtul calificat presupune. realizarea continutului infractiunii in prezenta uneia dintre imprejurarile care ridica gradul de pericol social al faptei si care este prevazuta. Furtul savarsit in timpul unei calamitati este mai grav. 209 lit. ii face sa actioneze cu mai multa siguranta si indrazneala. faptuitorul se poate apropia mai usor si cu mai putine riscuri de a fi descoperit. Prin "loc public" trebuie sa intelegem avand in vedere dispozitiile art. ca faptuitorii sa fi savarsit fapta impreuna. statii). sa recurga la folosirea unor mijloace violente: in sfarsit. 209 lit.p. ca si locurile publice ofera conditii favorabile savarsirii unor furturi.p.). iar pe de alta parte. Furtul savarsit in timpul noptii (art. Pentru aplicarea agravantei este necesar ca bunul sustras sa se fi aflat asupra unui pasager sau in spatiul afectat transportului in comun.). ca urmare a unui eveniment. Daca faptuitorul foloseste arma sau substanta narcotica fapta constituie talharie si nu furt. aplicarea agraventei este necesar ca fapta sa fie savarsita in perioada de timp cuprinsa intre momentul cand se produce evenimentul care da nastere starii de calamitate si momentul cand aceasra stare inceteaza.

acte pe care le-a gasit ulterior si nici in cazul in care 27 . Exsita efractie si atunci cand faptuitorul inlatura piedica intalnita prin demontare sau prin orice alta violenta care nu duce la distrugerea sau degradarea acesteia (demontarea unei ferestre pentru a intra intr-o locuinta). Efractia poate consta in utilizarea violentei pentru inlaturarea dispozitivelor de inchidere exterioare ori a unor dispozitive de inchidere interioare. deghizata sau travestita (art. si atunci cand fapta a fost savrasita prin folosirea fara drept adevarate ori a unei chei mincinoase. de exempl. deghizare sau travestire. copiile notariale ale acestora. varstei etc. mijloace de escaladare sau chei adevarate sau false ci va trebui sa se faca dovada ca in incercarea sa de a savarsi furtul el s-a folosit de aceste mijloace. depozite si cisterne (art. Actele care servesc pentru dovedirea starii civile sunt: certificatul de nastere. 209 lit j cp) Circumstanta agravanta consta in folosirea de catre faptuitor a unui anumit procedeu pentru a nu putea fi recunoscut. De regula efractia duce la distrugerea sau degradarea obiectului sau dispozitivului asupra caruia actioneaza faptuitorul (spargerea geamului.p. Pentru existenta furtului calificat prevazut in art. pentru legitimare sau identificare (art. agravanta savarsirii furtului prin efractie nu poate fi retinuta. Furtul este calificat potrivit art. certificatul de casatorie. este necsar ca starea persoanei sa nu fie produsa de faptuitor deoarece in caz contrar fapta constituie infractiunea de talharie. Pentru aplicarea agravantei este necesar sa se stabileasca ca faptuitorul a stiut in momentul savarsirii furtului ca sustrage un act care serveste pentru dovedirea starii civile. Furtul savarsit asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural (art. contrafacuta sau orice instrument cu ajutorul caruia poate fi actionat mecanismul unui dispozitiv de inchidere fara a fi distrus sau degradat. actiunea de sustragere trebuie sa priveasca produse petrolire sau gaze naturale. Gravitatea sporita a furtului savarsit asupra produselor petroliere sau gazelor naturale din conducte. De asemenea este necesar ca faptuitorul sa fi stiut in momentul comiterii furtului ca savarseste fapta asupra unei persoane incapabile de a-si exprima vointa sau de a se apara. unei maladii sau altor imprejurari: betie. stricarea incuietorii).). acesta trebuie sa fie un bun care face parte din patrimoniul cultural. In cazul mascarii faptuitorul isi acopera fata cu o masca lasand descoperiti numai ochii. legitimare sau identificare. Violenta constituie asadar o conditie absolut necesara pentru existenta efractiei. oboselii fizice. Efractia consta in inlaturarea prin violenta a oricarui obiect sau dispozitiva care are menirea de a impiedica patrunderea intr-un anume loc. Daca inlaturarea obiectului s-a facut sau a dispozitivului ce impiedica patrunderea s-a facut in mod firesc fara ca faptuitorul sa recurga la o actiune violenta. In consecinta. Prin cheie mincinoasa se intelege cheia falsa. in cazul in care faptuitorul a furat o haina. iar acte care servesc pentru legitimare sau identificare sunt: buletinul de identitate. fara a cunoaste ca in buzunarul acesteia se aflau acte de identitate. circumstanta agravanta se refera la obiectul material al infractiunii: daca in cazul furtului simplu obiectul material al infractiunii poate fi orice bun mobil. Daca trecerea peste obstacol nu a necesitat nici un efort suplimentar din partea faptuitorul furtul este simpl si nu calificat (trecrea cu piciorul peste un gard de mica inaltime). Cheia adevarata este cheia care slujeste in mod normal la deschiderea dispozitivului de catre cel indreptatit sa o foloseasca. g c. Furtul savarsit asupra unei persoane incapabile de a-si exprima vointa sau de a se apara (art. de consecitele pe care la poate aduce savarsirea faptei. Furtul savarsit asupra produselor petrolire sau gazelor naturale din conducte. h c. este necesar sa sa stabileasca ca faptuitorul a folosit in mod efectiv unul dintre mijloacele sau procedeele indicate in text. furtul este simplu si nu calificat. trecerea peste anumite obstacole care impiedica patrunderea faptuitorului in locul in care se afla bunul pe care urmareste sa-l sustraga. 209 lit g c.p.p. 209 lit k cp) Este incapabila de a-si exprima vointa persoana lipsita de aptitudinea de a intelege si de a-si manifesta constient vointa fie datorita varstei. Furtul savarsit asupra unui act care serveste pentru dovedirea starii civile. in caz de tentativa nu este suficient sa se constate ca faptuitorul avea asupra sa instrumente de efractie. 209 lit. Dar daca in cazul efractiei efortul suplimentar al faptuitorului se refera la inlaturarea prin violenta a unui obiect sau dispozitiv de inchidere in cazul escaladarii acest efort se refera la folosirea fortei fizice si a abilitatii pentru a trece peste un obstacol pe care faptuitorul nu-l distruge nici nu-l degradeaza. In cazul deghizarii sau travestirii faptuitorul isi creaza o infatisare sau se imbraca in asa fel incat sa nu poata fi recunoscut. Incapabila de a se apara este persoana care nu poate opune rezistenta faptuuitorului datorita unei infirmitati fizice. Daca faptuitorul a fost in eroare cu privire la aceasta imprejurare agravanta nu este aplicabila. somn hipnotic. legitimatia eliberata de organizatia sau institutia unde functioneaza posesorul acesteia. depozite si cisterne este determinata pe de o parte de insemnatatea acestor resurse energetice iar pe de alta parte. 209 lit i cp) Circumstanta care atribuie furtului caracter calificat se refera si de data aceasta la obiectul material al infractiunii. Acest procedeu poate consta in mascare. 209 lit j cp). in cazul acestui furt calificat.mare staruinta in realizarea hotararii infractionale si deci un grad mai ridicat de pericol social. 209 lit. Furtul savarsit de catre o persoana mascata. Escaladarea care demonstraza ca si efractia o mai mare staruinta a faptuitorului in realizarea hotararii sale infractionale consta in depasirea.

s-au produs consecinte deosebit de grave. fapta constituie furt calificat (prin efractie). introducand mana in buzunar si tragand afara batista. Obiectul material al furtului poate fi si un vehicul. De asemenea nici bunul abandonat -. Vehiculul lipsit de aceasta aptitudine nu poate fi furat decat in scopul insusirii pe nedrept. a dispus de el pe nedrept sau a refuzat sa-l resituie. Posesia legitima este aparata impotriva oricui. prin savarsirea furtului. 38) Furtul. 2 c.p. pentru a putea constitui obiect al furtului. Posesia nelegitima este si ea aparata. solida sau gazoasa). din punctul de vedere al ocrotirii penale. asupra caruia se exercita actiunea de luare. Banii si hartiile de valoare sunt considerate bunuri mobile si. Infractiunea de furt are ca obiect material bunul mobil. C. deoarece. Pot constitui obiect material al furtului parti artificiale ale organismului uman (de ex. Pentru a fi considerata bun mobil si a putea constitui obiectul material al furtului energia. Un asemenea bun constituie obiectul material al abuzului de incredere. cum sunt manuscrisele. fapta constituie furt chiar daca bunul apartine in intregime sau in parte faptuitorului. fie in scopul folosirii pe nedrept. trebuie sa aiba valoare economica. in al doilea rand. el nu a putut avea reprezentarea ca fura un act de identitate. fara a-si modifica valoarea.faptuitorul a sustras din buzunarul unei persoane o batista in care se gasea o suma de bani si un buletin de identitate. In schimb parti dintr-un asemenea bun. 208 al. Bunul mobil poate fi animat sau neanimat.p. Bunul mobil. fungibile sau nefungibile. dar se pot afla in stapanirea altei persoane. Din cerinta legii ca bunul sa fie mobil rezulta ca un bun imobil nu poate constitui obiectul material al furtului. Neanimate sunt toate celelate bunuri. fara consimtamantul acestuia. 3 al aceluiasi text. Furtul savarsit in scopul folosirii pe nedrept nu poate avea ca obiect material decat un vehicul susceptibil de folosire. legiuitorul a urmarit sa ocroteasca si detentia asupra bunurilor mobile.. si nici bunul gasit -.p. dupa ce au fost desprinse de pe tulpini. trebuie sa se afle. avand o valoare materiala independenta. In lipsa unei precizari legale. Furtul are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Furtul care a avut consecinte deosebit de grave (art. corespondenta etc. indiferent de starea lor fizica (lichida. fac parte din patrimoniul unei persoane. in conditiile al. Legea asimileaza bunului mobil. dar in momentul savarsirii acel bun se gasea in posesia sau detentia legitima a altei persoane. asemenea acte netinandu-se in batista.p. potrivit al. in consecinta. ele sunt puse pe acelasi plan. 208 c. si orice energie care are valoare economica (art. in posesia sau detentia altei persoane decat faptuitorul in momentul savarsirii faptei. Pot constitui obiect material al furtului arborii. daca faptuitorul si l-a insusit.in luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia. aflat in posesia sau detentia altuia. adica iesit din posesia altei persoane fara voia acesteia. Ne intereseaza daca bunurile mobile sunt principale sau accesorii. prin “inscrisuri” trebuie sa intelegem nu numai acele acte scrise care au valoare probanta. in posesia sau detentia faptuitorului. Furtul care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. legitimare sau identificare. divizibile sau indivizibile.. Cu privire la un asemenea bun nu se poate concepe realizarea actiunii de luare. Daca inscrisul este un act care dovedeste pentru dovedirea starii civile. memoriile. precum si fructele -. Posesia exercitata de o alta persoana decat proprietarul bunului poate fi legitima sau nelegitima. furtul este calificat (art. consumptibile sau neconsumptibile. un bun furat poate constitui. adica iesit din posesia persoanei cu voia acesteia.dupa ce au fost desprinse de pe sol.p. totusi. jurnalele intime. precum si vietuitoarele care traiesc in stare naturala. nu pot constitui obiectul material al 28 . transportat dintr-un loc in altul. Furtul simplu consta. chiar si impotriva proprietarului. la randul sau obiectul material al altui furt Ocrotirea penala si a posesiei nelegitime asupra bunurilor mobile este necesara. pot constitui obiectul material al furtului. in scopul de a si-l insusi pe nedrept. deoarece.). 2 c. Prin “bun mobil” se intelege bunul care poate fi deplasat. Desi din punctul de vedere al dreptului civil exista deosebiri esentiale intre posesie si detentie. 1 art. In cazul sustragerii de energie electrica prin ruperea sigiliilor aplicate pe contoarele electrice. potrivit alin. Prin incriminarea furtului. pot constitui obiectul material al infractiunii. 208 al. In asemenea caz furtul poate fi savarsit fie in scopul insusirii pe nedrept. De asemenea. adica trebuie sa fie susceptibila de captare si folosire pentru satisfacerea unei trebuinte a omului. Obiectul material al furtului se caracterizeaza in primul rand prin aceea ca este un bun mobil. o proteza). 208 c. daca se ia bunul. in cazul furtului. care se face si el vinovat de savarsirea infractiunii de furt. recoltele . ci si orice alte inscrisuri care. 209 alin ultim cp) Circumstanta agravanta consta in aceea ca. 1 al art.). 209 ultim al. devenite mobile prin detasare.). legea asimileaza bunului mobil si inscrisurile (art. Din aceasta cerinta a legii rezulta ca nu poate constitui obiect material al furtului bunul care s-a aflat in momentul sustragerii. Sunt bunuri animate animalele si pasarile domestice.

sau in parte. In ceea ce priveste bunul gasit. prin decret care are ca efect inlaturarea executarii unei pedepse. deplasandu-l in alt loc. bunul pe care urmareste sa si-l insuseasca pe nedrept. respectiv considerarea ca executata a pedepsei ori a unei parti din pedeapsa. Dupa modul in care se produc efectele gratierii: 1) Gratiere neconditionata -. Cand efectele sale se produc definitiv si irevoca-bil de la data aplicarii actului de gratiere. cerinta referitoare la aflarea bunului in posesie sau detentia altuia este indeplinita. Daca fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. Furtul se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 15 ani. intotdeauna. 2) Gratiere colectiva -. de ex. 39) Graţierea.. in sala de asteptare a unei gari. comite tot infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere sau inselaciune. si-o insuseste fugind cu ea etc. Efectele definitive ale acesteia. iar daca il sustrage. Infractiunea se savaseste cu intentie directa. acela care isi insuseste plicul cu un bilet de tren gasit in fata cutiei postale a blocului in care locuieste. cu toate ca si-a dat seama ca acesta nu era pierdut ci doar s-a indepartat de locuinta proprietarului. Cand se inlatura in intregime executarea pedepsei. Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. Cand efectele definitive se produc doar la expirarea unui termen de incercare stabilit prin actul de gratiere.III. 209 lit. In consecinta. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ajunge in situatia de a-si asigura stapanirea asupra bunului. cel care fuge cu un portmoneu pe care cel din fata lui I l-a incredintat pentru a scrie pe el sau cel care rugat de pagubas. daca gasitorul nu-l preda in termenul prevazut de lege poate dispune de el ca de un bun propriu. legea nu cere faptuitorului o calitate speciala. De ex.infractiunii de furt. 222 c.). Tentativa furtului este pedepsita de lege (art. De regula faptuitorul nu are nici un drept asupra bunului pe care il ia din posesia sau detentia altuia. Daca faptuitorul a patruns in locuinta victimei exista concurs real de infractiuni intre violarea de domiciliu si furt. Insusirea unui bun abandonat nu poate cnstitui infractiune. bunul s-a aflat in stapanirea de fapt a altei persoane decat proprietarul. Nu intereseaza cine ste proprietarul bunului si nici daca persoana de la care a fost luat bunul era sau nu titular al vreunui drept de a-l poseda sau detine. dar aplicarea ei se va face doar dupa ce hotararea a ramas definitiva. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul ridica bunul din locul in care se afla. Clasificare: In functie de intinderea efectelor: 1) Gratiere totala -. legea punand posesia si detentia asupra bunului mobil pe acelasi plan sub raportul ocrotirii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Poate interveni si an-terior ramanerii definitive a hotararii. Stapanirea de fapt nu trebuie insa confundata cu simplul contact material pe care o persoana il are cu un bun.). 120. a c. teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul luarii bunului in stapanirea de fapt a faptuitorului. gratierea conditionata se regaseste in numeroase legi de gratiere. Desi Codul penal nu o mentioneaza in mod expres in art. Elementul material al laturii obiective consta in actiune a de a lua bunul mobil din posesia altuia fara consimtamantul acestuia. Acordata de presedinte prin decret prezidential. pe cale de lege sau de catre seful statului. 2) Gratiere partiala -. Este un act de clementa adoptat de catre Parlament. Infractiunea de furt poate fi savarsita de orice persoana. savarseste tot infractiunea de furt si nu infractiunea de insusire a bunului gasit. Participatia penala este posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. redu-cerea unei pedepse sau inlocuirea acesteia cu o specie de pedeapsa mai usoara.p. in momentul savarsirii faptei. 2) Gratiere conditionata -. Actiunea de luare se realizeaza prin doua acte distincte constand in: deposedarea-scoaterea bunului din sfera de stapanire a posesorului si respectiv imposedarea-trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. un drept de proprietate asupra bunului. furtul este calificat (art. teoria potrivit careia consumarea furtului este determinata de ridicarea si transportarea bunului in locul unde faptuitorul a avut intentia de a-l depune. indiferent daca a reusit sa-l ia si sa-l pastreze. cu mana sau cu instrumentul de care se foloseste. Dupa numarul subiectilor vizati: 1) Gratiere individuala -. daca. un asemenea contact nu confera persoanei nici posesia si nici detentia asupra bunului. II. Exista numerose teorii referitoare la consumarea furtului: teoria potrivit careia furtul se consuma in momentul cand faptuitorul apuca. Furtul poate fi savarsit de o singura persoana sau de mai multe persoane. se 29 . sa aiba grija pentru scurta vreme de o valiza.p. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea de furt exista si atunci cand cel care savarseste fapta are total. intreruperea temporara a contactului material cu un bun mobil nu inseamna pierderea posesiei asupra acelui bun. Dimpotriva. prin lege. comite infractiunea de furt si nu infractiunea de abuz de incredere. desi pe plic era scrisa adresa persoanei vatamate sau acela care-si insuseste un animal gasit. Cand produce efecte doar asupra unei parti din pedeapsa. Inter-vine. Acordata de Parlament. In cazul furtului.

La fel ca amnistia. Daca gratierea e totala.produc la expirarea termenului de incercare. dar in termenul de incercare al gratierii. 3) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al suspendarii. Limitele efectelor gratierii 1) Limita temporala Aceste limite sunt similare cu cele de la amnistie. 120 (4). Daca in termenul de incercare condamnatul nu savarseste o alta infractiune. pedeapsa se va considera executata de la data aplicarii actului de gratiere. Efectele gratierii Indiferent de forma gratierii se vor produce aceleasi efecte. dar. gratierea opereaza retroactiv cu privire la fapte savarsite anterior adoptarii actului de gratiere. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. partea din pedeapsa care a fost gratiata va fi considerata ca executata in mod irevocabil. dat fiind ca termenul de incercare al gratierii a expirat. deci. Acest termen este stabilit prin fiecare lege. infractorul va executa doar pedeapsa pentru infractiunea savarsita ulterior. 2) Infractiunea e savarsita in termenul de incercare al gratierii si in termenul partii gratiate din pedeapsa. partea de pedeapsa care a fost gratiata se va scadea din termenul de incercare al suspendarii. Caracteristic gratierii conditionate este si faptul ca in cazul acesteia poate interveni revocarea ei. 4) Infractiunea e savarsita dupa expirarea termenului de incercare al gratierii si in timpul fractiunii de pedeapsa ce a fost gratiata. Avem 4 situatii: 1) Cand infractiunea este comisa doar in termenul de incercare al suspendarii. considerarea ca executata a unei parti din pedeapsa sau comutarea pedepsei intr-o specie mai usoara (comutarea detentiunii pe viata in pedeapsa cu inchisoarea. efectele sale s-au produs cu titlu definitiv. In caz de revocare a gratierii conditionate se aplica cumulul aritmetic. Efectul revocarii este reintregirea termenului de incercare al suspendarii. 3) Limita efectelor pedepsei Gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare. In aceasta situatie. chiar daca intervine anterior condamnarii. In concluzie. de regula. noua infractiune fiind savarsita in termenul de incercare al gratierii. gratierea va produce efecte doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare. Astfel. care va continua sa curga. alteori limiteaza acest efect doar la infractiunile intentionate) in termenul de incercare. din termenul de incercare al suspendarii va ramane doar acel termen fix de 2 ani. ceea ce va atrage revocarea suspendarii. efectele se produc la momentul expirarii termenului de incercare. Vom avea in acest caz doua termene de incercare: termenul de incercare al suspendarii si termenul de incercare al gratierii. In schimb. el este de 3 ani. cat si revocarea gratierii. Comiterea unei noi infractiuni poate atrage atat revocarea suspendarii. pedeapsa gratiata adaugandu-se la pedeapsa aplicata pentru infractiunea care a atras revocarea gratierii. efectele gratierii s-au produs in mod irevocabil. in termenul de incercare al suspendarii sau in ambele termene).In acest caz. pedeapsa pentru noua infractiune se va adauga la restul negratiat din pe-deapsa initiala. In aceasta situatie. se constata ca noua infractiune e comisa si in termenul de incercare al suspendarii. In aceasta ipoteza se va revoca gratierea. exista mai multe posibilitati pentru revocarea gratierii dispusa pentru o pedeapsa a carei executare a fost suspendata. Astfel. Daca intervine o gratiere conditionata. spre deosebire de amnistie. Gratierea poate interveni si cu privire la o pedeapsa a carei executare a fost suspendata. nu mai poate opera revocarea si infractorul va executa doar pedeapsa prevazuta pentru noua infractiune. se va revoca gratierea. Aceasta intervine atunci cand condamnatul savarseste o noua infractiune (uneori. In cazul in care infractorul comite o noua infractiune. Acestea pot fi: Considerarea ca executata a pedepsei in intregul sau. Efectul revocarii gratierii consta in reintregirea termenului de incercare al suspendarii. Totusi. In caz de gratiere intervenita inainte de condamnare este obligatorie continuarea procesului penal pana la finalizarea acestuia si abia apoi se va face aplicarea actului de gratiere. Astfel. Art. In exemplul dat. cod penal prevede ca gratierea nu are efecte asupra 30 . 2) Limita materiala Priveste sfera infractiunilor la care se aplica gratierea. adica partea de pedeapsa gratiata este in mod irevocabil considerata ca executata. sau comutarea acesteia din urma in pedeapsa cu amenda). nu mai este posibila revocarea suspendarii. legiuitorul prevede ca orice infractiune poate atrage revocarea. continuata sau de obicei doar daca s-a epuizat anterior datei stabilite prin actul de gratiere. Aceasa limitare este stabilita in fiecare caz in parte prin legea de gratiere. aceasta opereaza cu privire la o infractiune continua. iar infractorul va executa pedeapsa pentru noua infractiune adaugata la pedeapsa initiala in intregul ei. in functie de momentul in care este comisa aceasta infractiune (in termenul de incer-care al gratierii. chiar reintregit. functionand ca un termen de reabilitare special. Intr-un asemenea caz. caci infractiunea este savarsita in termenul de incercare al gratierii. Termenul de incercare al gratierii incepe sa curga de la data aplicarii actului de gratiere. va opera revocarea suspendarii conditionate si se va aplica sistemul cumulului aritmetic. In concluzie. se implinise la momentul comiterii noii infractiuni si. Astfel. afara de cazul cand prin actul de gratiere se dispune astfel. aceste efecte se produc de la momentul aplicarii gratierii. Daca este vorba de o gratiere neconditionata. Si in cazul gratierii. aceasta fractiune iese din structura termenului de incercare al suspendarii (care acum se compune din perioada fixa de 2 ani si partea negratiata din pedeapsa) si se considera ca noua infractiune e savarsita dupa epuizarea acestui termen. se constata ca acest din urma termen.

contra securitatii nationale.consumata este acea forma de infr. Infractiunea de insusire a bunului gasit La infractiunile comisive prin omisiune este posibila tentativa.firesc.independente de vointa faptuitorului.de pericol. gratierea nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatamate.pen)in forma consumata se poate include si incercarea(tentativa) de a suprima viata ori de a afecta integritatea corporala sau sanatatea unei pers. In cazul infr. Nu au fost insa extinse si asupra masurilor de siguranta. Infr. Este important de precizat ca gratierea nu are ca efect reabilitarea de drept.fie datorita prelungirii actiunii sau inactiunii tipice si dupa atingerea momentului consumptiv pana la interventia unei actiuni contrare (a faptuitorului sau a autoritatii) de natura sa opreasca prelungirea actiunii sau inactiunii. Infr. Condamnarile in privinta carora a intervenit gratierea pot fi luate in calculul starii de recidiva. Art. De asemenea. Infr. nu va exista infr. ea poate avea 31 . e) Infractiunile de obicei In literatura de specialitate se afirma ca nu este posibila tentativa la infractiunea continua.bigamie si o mare parte a infr. ori acestea sunt cuprinse in forma consumata. deci nu putea fi prevazut.de rezultat presupune executarea actiunii si producerea rezultatului respectiv. in sensul ca actiunea si urmarile ce se produc reprezinta tocmai intentia faptuitorului. pe langa producerea unui prin rezultat. de cele mai multe ori mai grav decat primul.fara nicio noua interventie a faptuitorului.infr. . la infr.fara a se mai cere producerea unui rezultat.din diferite motive.masurilor de siguranta si asupra masurilor educative. Legea penala nu prevede insa producerea lor in mod expres. prin procedura urmarii immediate sub forma de vatamare. este posibil ca.se considera consumata si atunci cand aceste scopuri nu s au realizat.fie in cadrul unui proces natural. fie aceasta conduita nu a avut loc si suntem in prezenta unei infractiuni consumate. d) Infractiunile omisive In cazul acestor actiuni fie a avut loc conduita pozitiva la care legea obliga. Exista si unele infr.dupa ce fapta s-a consumat. acte de diversiune.. Sunt unele infr.epuizata-In cazul anumitor categorii de infr.continuate.in care intentia se materializeaza printr-o activitate care realizeaza intregul continut al infractiunii. cod penal -. forma consumata a infr se prezinta in doua modalitati: . Amplificarea urmarilor dupa momentul consumarii este posibila numai la unele categorii de infr.consumata in cazul infr. si anume.detarminata de faza de desfasurare a activitatii infractionale.care indeplineste o activitate importanta de stat. Infractiuni la care nu este posibila tentativa a) Infractiunile din culpa Deoarece tentativa ate la baza o hotarare de a comite actiunea. aunei stari de pericol. sunt numai acte de pregatire sau acte de incercare aunei infractiuni. O infr.acest rezultat sa se amplifice. se considera consumata in momentul in care s-a realizat actiunea-inactiunea incriminata. calomnia sunt fapte care se consuma chiar in momentul savarsirii actiunii sau inactiunii. o forma atipica.iar infractiunile care au cunoscut o asemenea amplificare a rezultatului sunt fapte penale epuizate. Infr. Ex: infractiunile de specula. In functie de felul activitatii infractionale si de continutul infractiunilor.de obicei si progresive. distrugere sau neglijenta in serviciu.epuizata este. un alt rezultat. 41) Infracţiuni la care nu este posibilă tentativa. infr.trebuind tratata distinct. Insa.fara a se produce rezultatul.calificate. Asadar. Momentul in care rezultatul nu mai produce consecinte subsecvente este momentul asa-numit al epuizarii actiunii. prin care legiuitorul a incriminat fapte care. b) Infractiunile praeterintentionate Rezultatul mai grav este produs din culpa. de primejdie ptr valorile aparatede lege si se numesc infr. c) Infractiunile de executare prompta Insulta.dezertare. au existat numeroase acte de gratiere a caror aplicabili-tate a fost extinsa si in cazul masurilor educative. indeosebi la infr. Ex: in cazul infr.altele determina crearea unei stari de pericol.de atentat (art 281 c.in al caror continut se prevede. de rezultat. consumata. Afirmatia este eronata. De ex.in fond.acesta subintelegandu-se sub forma unei anumite tulburari sociale. in realitate.obiectiv si cel subiectiv al continutului infr. 40) Infracţiunea consumată şi infracţiunea epuizată. La infractiunea consumata se realizeaza o unitate deplina intre elem. deoarece. Ex: Situatia mamei care ia hotararea de a-si omori copilul prin nealaptare. in practica legislativa.ca si tentativa. de pericol.se considera consumata in masura in care se realizeaza continutul cuprins in legea penala.continue.unele fapte sunt urmate in mod nemijlocit de un rezultat concret si se numesc infr. daca se realizeaza numai actiunea. La infractiunile de omor. 216.ca o forma infractionala de sine statatoare.

precum si autorul. prin orice mijloace o alta persoana sa savarseasca o fata prevazuta de legea penala (art. rugaminti sau amenintari. face sa se nasca in mintea altuia. fiindca a contribuit la intarirea hotararii infractionale. de asemenea.) care constituie. contributia lor constand in generarea si realizarea laturii subiective din continutul faptei prevazute de legea penala. razbunare etc. datorita unitatii infractiunii. Trebuie facuta precizarea ca infractiunea continuata poate cunoaste o tentativa. cu intentie. Este deci o exteriorizare a intentiei instigatorului. explicite sau ascunse si sa constea in argumente logice. Deci se instiga cu intentie. Daca se instiga la o infractiune din al carei continut face parte un anumit mobil sau scop. fiindca hotararea era deja luata de catre instigat.tentativa. instigatorii au fost si mai sunt inca denumiti “autori morali”. Instigatul sa inceapa savarsirea actiunii la care a fost determinat sau sa se fi abtinut sa efectueze actiunea ceruta de lege. instigatorul. directe sau indirecte. gelozie. susceptibile de a fi calificate in mod diferit. in raport cu natura contributiei pe care diferiti participanti o au la savarsirea faptei. chiar daca coautorul a determinat mai intai la savarsirea infractiunii dupa ce a participat cu acte de executare la comiterea ei. Deci. insa. adresat alteia ca sa-l loveasca de agresor si acesta loveste. iar aceasta sa aiba ca rezultat determinarea. promisiuni de daruri. La stabilirea pedepsei de catre instanta se ca avea insa in vedere aceasta imprejurare a participarii cu acte multiple. ea creeaza. Aceste moduri corespund. deoarece fapta autorului nu constituie infractiune. ii procura informatii etc. Instigarea prezinta in principal un aspect psihic (moral). prezenta a doua persoane: una a instigatorului care desfasoara activitatea de instigare si alta. il convinge. Aceasta legatura se realizeaza cand primul concepe comiterea unei infractiuni si hotaraste sa determine o alta persoana sa o savarseasca. adica insusirea ideii de catre instigat. Se poate. Sa existe o activitate de instigare care sa constea in indemn. in masura in care toate actele care o compun au ramas in faza tentativei. 25 Cod penal indemnul unei persoane aflate in legitima aparare. Ex: Tentativa de furt savarsita in forma continuata. fara aceste acte materiale contributia instigatorului nu s-ar putea exterioriza si ar ramane ineficienta. a instigatului fata de care se desfasoara aceasta activitate. incitare si insasi determinarea. Daca acesta nu este urmat de determinare. adevarate acte de pregatire in vederea savarsirii infractiunii. Ex: Ipoteza furtului de energie electrica S-a mai spus ca nu este posibila tentativa la infractiunea continuata. acelasi faptuitor nu poate fi coautor si complice sau instigator si complice la aceeasi infractiune. Ca forma a participatiei penale instigarea consta in fapta unei persoane care. insa la infractiunile cu subiect pasiv special instigatul trebuie sa aiba calitatea ceruta de continutul legal al infractiunii in momentul comiterii actiunii (inactiunii) la care a fost determinat sa o comita. Instigatorul poate comite si un 32 . manifestata prin indemn. 25 Cod penal). hotararea de a savarsi fapta prevazuta de legea penala. Indemnul este o imbiere la o actiune (inactiune) infractionala. Formele participatiei au caracter absorbant. indemnul poate constitui doar complicitate intelectuala. 42) Instigarea. le absorb pe cele mai putin grave (cele de instigare si complicitate). fiind comisa in stare de legitima aparare. Desigur. cum sunt cele de coautorat. daca sunt intrunite conditiile atacului si ale apararii. bani sau orice alte foloase. realizand in acest fel cauzalitatea psihica care precede si insoteste apoi cauzalitatea fizica. indeplinite anumite conditii: Existenta legaturii subiective intre instigator si instigat. orice persoana poate fi instigata. manifestata prin aceea ca hotaraste sa comita infractiunea la care a fost indemnat. Participatia penala se prezinta sub mai multe forme. diferitelor moduri de cooperare la savarsirea infractiunii. Pentru existenta instigarii se cer. in mod firesc. in sensul ca cele mai grave. asadar. trebuie sa cunoasca si sa actioneze datorita aceluiasi mobil si sa urmareasca scopul respectiv. Actiunea de determinare sa fie anterioara inceperii executarii actiunii sau inactiunii si sa se refere la o anumita infractiune care sa fie savarsita intr-un anumit timp. In principiu. Intre activitatea de instigare si luarea hotararii de catre instigat trebuie sa existe un raport de cauzalitate. dar acesta mai avea unele ezitari cu privire la punerea in executare. determinaa. recurge la desteptarea unor sentimente de lacomie. in esenta. participarea unei persoane la savarsirea aceleiasi infractiuni nu poate fi considerata si autorat si instigare. Mijloacele folosite pentru determinare pot fi verbale sau scrise. Nu se considera instigare in sensul art. Instigarea presupune. efectueaza acte (ia contact cu cel instigat. adica efectuarea actelor de executare prin care se savarseste fapta. imprejurare ce reiese din aceea ca trece la executarea ei. De aici nu trebuie sa se traga concluzia ca contributia instigatorului ar fi numai de ordin imaterial: instigatorul desfasoara si el o activitate fizica. ci numai coautorat. fiindca primul act il absoarbe pe ultimul. Datorita acestui continut psihic al instigarii.

alin 1 Cod penal) exista cand actele de instigare au fost urmate de inceperea executarii actiunii. Uneori “determinarea” nu constituie instigare act de participatie. in taina. In functie de felul cum este comunicata ideea infractionala. Ca urmare. Infractorii au participat la comiterea aceleiasi infractiuni. aceasta poate fi determinata.concurs real de infractiuni. 25 Cod penal si neurmata de executare (alin 1. In aceasta ultima situatie este suficient ca numai una dintre ele sa treaca la executarea infractiunii pentru a se realiza participatia. nu ar necesita sanctionarea ei. 29. cand se precizeaza infractiunea care urmeaza sa fie comisa. 33 . virtual. 181 Cod penal. Instigarea perfecta poate fi urmata de desistarea instigatului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului. trebuie ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat sa fie mai mare de 2 ani. instigarea imbraca mai multe aspecte astfel: Tinand seama de numarul persoanelor care instiga. Avand in vedere rezultatele urmarite prin instigare. Nefiind comisa actiunea (inactiunea) prevazuta de legea penala la care instigatul a fost indemnat. iar nu pentru infractiunea efectiv comisa pana in momentul desistarii autorului. al carei autor este cel care a “determinat”. asa cum se intampla in majoritatea cazurilor. poate exista instigare cu un singur instigator sau cu mai multi. 27 sau 31 Cod penal. se realizeaza participatia. cand instigarea are loc. Deoarece s-a trecut la executare. instigatorul sa fie sanctionat cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea efectiv comisa (tentativa) fiind vorba de o instigare perfecta urmata de executare. potrivit art. De lege ferenda. Tinand seama de efectul indemnului. poate fi instigata o singura persoana. In unele situatii aspectul direct (personal) este cerut expres prin lege. si indeterminata cand. una din conditiile de existenta a participatiei. instigatorului i se va aplica pedeapsa pentru infractiunea efectiv comisa de instigat. se contravine dispozitiilor art. care nu-i profita nici instigatorului si nici altor participanti. daca X a instigat la omor simplu. expresa ori tacita. Aceasta situatie (prevazuta in art. aflate in concurs. instigarea neurmata de executare se sanctioneaza cu o pedeapsa intre minimul special al celei prevazute pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general. alin 1. de pericol. redusa potrivit art. de exemplu. cat si cea urmata de executare dar a avut loc desistarea ori impiedicarea producerii rezultatului. art. cat si instigatorului. instigarea putea deveni o forma de participatie. Asa se explica faptul ca sanctiunea pentru aceasta infractiune deriva din pedeapsa pentru instigarea act de participatie. ei vor fi coinstigatori. urmata de executare). insa instigatul s-a desistat. insa numai la o tentativa. 29 Cod penal). In cazul in care au fost instigate mai multe persoane. Daca fiecare instigator isi desfasoara activitatea separat. Pentru a fi sanctionata instigarea neurmata de executare. S-a considerat ca gradul de pericol al infractiunii si al instigatorului in cazurile in care pedeapsa legala a inchisorii este de 2 ani sau mai mica. trebuie ca nici una sa nu fi inceput executarea actiunii. INSTIGAREA NEURMATA DE EXECUTARE (art. DAR CAND INSTIGATUL S-A DESISTAT ORI A IMPIEDICAT PRODUCEREA REZULTATULUI. In situatia instigarii urmata de desistarea instigatului. Instigarea este colectiva cand instigatorul se adreseaza unui numar indeterminat de persoane. daca s-a realizat o legatura subiectiva intre ei. Altfel. Instigarea pote fi realizata personal de catre instigator. aceasta pedeapsa i se va aplica atat instigatului. fara sa aiba cunostinta unul de activitatea celuilalt. exista concurs de instigari. sau mai multe persoane precis determinate. ii spune instigatului sa faca ce va sti numai sa procure bani chiar prin comiterea unei infractiuni. instigarea poate fi explicita (deschisa) si ascunsa (perfida. un casier platitor il determina pe cel ce intocmeste statele de plata sa introduca in acesta persoane fictive si apoi retine sumele ce s-ar fi cuvenit acestora. Activitatea coinstigatorilor poate fi concomitenta ori succesiva. pentru care ar trebui sa se aplice pedeapa inchisorii intre 15 zile si 10 ani insa pana in momentul desistarii s-au cauzat victimei vatamari corporale. sau prin intermediul altei persoane. care se sanctioneaza cu inschisoare de la 10 la 20 de ani. ci ca autor al unei infractiuni de sine statatoare in forma consumata. instigarea poate fi perfecta sau propriu-zisa (reusita. Daca pedeapsa pentru fapta comisa de autor pana in momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului este mai mica decat cea a faptei la care a fost instigat. intrucat desistarea instigatului are un caracter personal. insidioasa) fiindca instigatorul nu-si da in vileag rolul fata de instigat. 29. ci infractiune de sine statatoare. cazurile cele mai frecvente. altfel instigatorul nu se sanctioneaza. 29 Cod penal) este aceea cand instigatul nu trece la executare. Astfel. de regula. instigatorul nu va fi sanctionat ca participant potrivit art. Cod penal. deoarece. instigatul nu va fi pedepsit. astfel ca acesta din urma crede ca ideea infractionala ii apartine. prevazute in art. insa instigatorul urmeaza sa fie sanctionat pentru tentativa la infractiunea respectiva. pentru care instigatul nu va fi sanctionat fiindca s-a desistat. De asemenea. In acest caz se comite de catre casier o instigare la infractiunea de fals intelectial si o infractiune de delapidare in calitate de autor. INSTIGAREA URMATA DE EXECUTARE. In acest ultim caz. daca s-ar fi comis infractiune la care s-a instigat. De exemplu. Instigatorul va fi sanctionat insa ca si in cazul instigarii neuramata de executare. In raport cu reusita sau nu a determinarii. pe cand concursul de instigari este numai succesiv. care se sanctioneaza cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

fara a avea un caracter penal propriu. De asemenea. Nu paote fi considerat in stare de iresponsabilitate cel care si-a provocat o astfel de stare ori care a acceptat sa I se provoace o stare de inconstienta. pentru a-l determina pe autor sa comita fapta prevazuta de legea penala. fara aceasta eroare cel inselat nu ar fi incheiat contractul. 43) Iresponsabilitatea. Iresponsabilitatea priveste incapacitatea pihica a peroanei atat sub raport intelectiv cand aceta nu-si poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor ei cat si sub raport volitiv cand nu-si poate determina si dirija in mod normal vointa. Incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze. aceasta nu va duce la inlaturarea caracterului penal al faptei. Obiectul juridica are caracter petrimonial. s-au folosit mijloace care. 45) Înşelăciunea.2-inselaciunea prevazuta in al. Conditii cu privire la fapta: pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de cel mult un an sau amenda. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 12 ani. aprecierea instantei ca faptuitorul poate fi indreptat fara a i se aplica o pedeapsa. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de inducere in eroare. amenda. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii pagubei. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele. Participatia penala este posibila sub toate formele. este posibil ca actele de instigare ce nu s-au produs efectul. Starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii faptei. Daca in momentul savarsirii faptei. fapta prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave. Art215-Cod penal-inducerea in eroare aunei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate. santaj etc. Forme agravate: al. sa cada totusi sub incidenta legii penale datorita imprejurarii ca. Conditiile starii de iresponsabilitate Faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectuala si volitiva cu privire la actiunile sau inactiunile lui. Inlocuirea raspunderii penale poate fi definita ca institutia in baza careia instanta de judecata inlocuieste in conditiile prevazute de lege raspunderea penala cu alta forma de raspundere juridica ce atrage o sanctiune cu caracter administrativ. Instanta dispune inlocuirea si aplica: mustrarea. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 34 . pana la pronuntarea hotararii paguba trebuie sa fie reparata in totalitate. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. mustrarea cu avertisment. Obiectul material poate consta in bunuri mobile. Eroarea trebuie sa aiba rol determinant. faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectuala si volitiva. Urmarea imediata consta in pricinuirea unei pagube. starea de iresponsabilitate a faptuitorului trebuie sa exite in momentul savarsirii faptei si sa fie totala. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani.5-inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave. Al. imobile sau in insrisuri cu valoare patrimoniala. Fapta savarsita in stare de incapacitate psiho-fizica intelectiva ori volitiva sa fie prevazuta de legea penala. prin ele insele.22 Cod penal. faptuitorul sa regrete fapta. Tentativa se pedepseste. Este indeplinita aceasta conditie si atunci cand dupa savarsirea faptei faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectuala si volitiva.1 si 3 sunt mai grave daca au fost savarsite prin folosirea de calitati mincinoase. Subiect activ poate fi orice persoana. 44) Înlocuirea răspunderii penale.3-inselaciunea in conventii consta in inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract. Pentru a duce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite. in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba. Latura subiectiva presupune intentia directa deorece faptuitorul actioneaza in scopul obtinerii unui folos material. constituie infractiuni: amenintare. dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei. Al.

public justifica o aparare legitima. Pentru a da nastere unei aparari legitime atacul trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: atacul trebuie sa fie material. b) Atacul sa fie direct. Legitima aparare este o cauza care exclude caracterul penal al faptei datorita lipsei de vinovatie in conditiile in care aceasta este savarsita. Atacul nu este direct daca intre agresor si victima se afla un obstacol (poarta inchisa. Aceste drepturi ale persoanei pot privi: viata. care face ca atacul sa nu creeze un pericol pentru valoarea sociala ocrotita. relatie. In acest caz legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt. Atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia. nefiind obligat sa caute o solutie mai putin periculoasa. obiectiv si nu presupune ca acesta este pe cale sa se dezlantuie. imediat si injust. Atacul este just si nu poate da nastere unei aparari legitime daca consta dintr-o activitate prevazuta sau permisa de lege: spre ex. Atacul este direct cand se indreapta si creeza un pericol nemijlocit pentru valoarea sociala ocrotita. onoarea. a) Atacul sa fie material. a drepturilor acesteia susceptibile de a fi atacate direct. imediat si injust. Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprjurarile in care s-a produs atacul” Legitima aparare apare ca o riposta pe care o da o persoana impotriva unui atac ce pune in pericol grav persoana. material. gard etc. Atacul sau agresiunea este o comportare violenta a omului. libertatea. Atacul sa fie indreptat impotriva persoanei care se apara. Atacul sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori interesul public. Deci atacul este imediat atunci cand este dezlantuit sau este pe cale sa se dezlantuie. direct. direct. Atacul iminent trebuie sa fie real. este actual sau este pe cale sa se iveasca (pericol iminent). Caracterul imediat al atacul este reliefat in intervalul scurs intre inceputul atacul si momentul ivirii pericolului. Atacul este imediat cand pericolul pe care-l reprezinta pentru valoarea sociala s-a ivit. a altuia sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana si drepturile celui atacat ori interesul obstesc. “Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un act material. Atacul se indreapta impotriva persoanei. Caracterul imediat al atacului vizeaza raportul in timp intre atac si obiectul vizat. Conditiile legitimei aparari A. Atacul trebuie sa fie material. Interesul public poate consta intr-o stare. Potrivit art. caci permite altor forte sa pericliteze fizic valorile sociale ocrotite.: nu este un atac direct un atac deslantuit de la o distanta de 100 m cu o secure. sanatatea. Caracterul imediat al atacului presupune deci iminenta lui (cand este pe cale sa se dezlantuie) cat si declansarea lui. daca cel ce riposteaza cunoaste starea de iresponsabilitate a agresorului si deci va trebui sa comita fapta prevazuta de legea penala numai daca nu putea inlatura altfel pericolul. situatie. a drepturilor acesteia sau impotriva unui interes obstesc. Atacul permis sau ordonat de lege isi pastreaza caracterul just atata timp cat este efectuat in limitele prevazute de lege. Spre ex. s-a sustinut in literatura juridica. integritatea corporala. atacul nu mai este imediat si nu se justifica savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. direct. Conditiile atacului. 46) Legitima apărare. 44 c. Atacul indreptat impotriva unui interes. riposta determinata de necesitatea apararii valorilor sociale periclitate.20 ani si interzicerea unor drepturi. ori impotriva alteia sau impotriva unui interes public. usa inchisa. Daca cel ce face apararea nu cunoaste starea de iresponsabil a agresorulu el va riposta in legitima aparare inlaturand pericolul prin mijloacele pe care le considera eficiente. d) Atacul sa fie injust. de urmarile ireparabile ori greu de remediat 35 . adica sa nu aiba temei legal in baza caruia se efectueaza. Cand intervalul este mare exista posibilitatea inlaturarii pericolului prin alte mijloace. imediat si injust indreptat impotriva sa. zid. c) Atacul sa fie imediat. perioada in care apararea este legitima.). o atitudine ofensiva ce se materializeaza de regula intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite. si atunci cand vizeaza una din valorile sociale aparate chiar daca nu are un contact nemijlocit cu acea valoare. imediat si injust. Atacul este direct.p. Si actiunea poate reprezenta un atac material.: nu reprezinta un atac injust impotriva libertatii. arestarea unei persoane pe baza mandatului de arestare. menite sa pericliteze in substanta sa fizica valorile sociale octorite. Impotriva unui atac dezlantuit de un iresponsabil se va riposta in stare de necesitate. averea. Al. activitate ce intereseaza o organizatie publica. atacul sa puna in pericol grav valorile sociale ocrotite.4-inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire. Atacul nu este direct daca intre agresor si valoarea ocrotita exista o distanta mai mare de spatiu. drepturile acesteia ori interesul public.Caracterul grav al pericolului care ar ameninta valorile ocrotite se apreciaza in funtie de intensitatea acestuia. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani. Un atac este material cand se obiectivizeaza prin actiuni fizice. atacul sa fie indreptat impotriva unei persoane.

Lipsa pericolului social duce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite.: pierderea vietii. distrugerea unor bunuri importante etc. Apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva valorile periclitate. 47) Lipsa pericolului social. fapta nu mai este considerata savarsita in legitima aparare ci este infractiune savarsita in circumstanta atenuanta prevazuta de art. Se vor aplica sanctiuni cu caracter administrativ: mustrarea. Pentru existenta excesului justificat se cer indeplinite conditiile cu privire la atac. (Spre ex. scopul urmarit de faptuitor. sa fie precedata de atac. amenda. Conditiile apararii. In general se apreciaza ca fapta savarsita in legitima aparare propriu-zisa nu are caracter ilicit si nu poate atrage nici o alta raspunderea juridica.care s-ar produce in cazul in care nu s-ar interveni. Determinarea starii de tulburare sau temere implica cercetarea tuturor imprejurarilor de fapt in care s-a produs atacul.p. Apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat a agresorului va duce la inlaturarea caracterului penal al faptei si pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparare cu care vine in concurs. 73 lit. Fapte prevazuta de legea penala care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni potrivit art. Proportionalitatea apararii cu gravitatea atacului respectarea unei echivalente intre actul de aparare si cel de atac.) raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna. dar nu impotriva bunurilor sale. 44 al c. Apararea sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. Apararea se realizeaza printr-o fapta prevazuta de legea penala. Apararea sa fie precedata de atac. Daca apararea este vadit disproportionata fata de gravitatea atacului si de imprejurarile in care acesta a avut loc. Este asa numitul exces justificat. 44 al. imprejurarile in care a fost comisa fapta. Apararea se poate indrepta impotriva vietii. apararea trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala. 3 c.Necesitatea apararii se apreciaza atat sub raportul intinderii in care aceasta poate fi facuta cat si sub raportul intensitatii. Apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat. Pentru a fi legitima. sanatatii. conduita faptuitorului. Cand legitima aparare vine in concurs cu alte cauze inlatura caracterul penal al faptei. Daca s-a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se cerceteaza conditiile in care aceasta a avut loc. 36 .p. a c. libertatii agresorului. Depasirea limitelor legitimei aparari Depasirea limitelor legitimei aparari poate constitui tot legitima aparare cand se intemeiaza pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul in momentul comiterii faptei. fapta este savarsita cu depasirea limitelor legitimei aparari. Faptuitorul a fost constans de necesitatea inlaturarii agresiunii care punea in pericol grav valorile sociale ocrotite si nu a actionat cu vointa libera. depasire intemeiata pe tulburarea sau temerea in care se gasea faptuitorul. tocmai pentru astfel de cauze. cauzarea unei vatamari corporale. astfel ca la un atac indreptat impotriva integritatii corporale se poate riposta cu o fapta de aparare ce priveste integritatea corporala a agresorului. mustrarea cu avertisment. Proportionalitatea dintre aparare si atac nu este de ordin matematic si nu presupune echivalenta mijloacelor. Aceasta conditie are in vedere desfasurarea apararii dupa inceputul atacului cand acesta devine actual. conditiile cu privire la aparare pentru existenta legitimei aparari cu deosebirea ca fapta in aparare a depasit marginile unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului.p. Fapta lipsita de pericol social concret nu are caracter penal si nu atrage raspunderea pentru aceasta fapta. Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului. Criterii de apreciere a pericolului social: modul si mijloacele de savarsire. Aceasta conditie ce priveste proportionalitatea dintre atac si aparare se degaja din dispozitiile art. daca sunt indeplinite conditiile cu privire la atac pentru a putea decide daca a fost savarsita in legitima aparare. concluzie ce rezulta din atingerea minima adusa valorilor ocrotite de legea penala si din continutul ei concret. dar exista posibilitatea inlaturarii ori diminuarii efectelor. Excesul de data aceasta este scuzabil.). urmarea produsa. Efectele legitimei aparari Fapta savarsita in stare de legitmima aparare nu este infractiune pentru ca ii lipseste trasatura esentiala a vinovatiei. In cazul excesului justificat (art. Simpla presupunere ca agresorul va deslantui un atac nu da dreptul la o aparare legitima. Fapta savarsita in legitma aparare nu este infractiune si pe cale de consecinta nu atrage raspunderea penala a faptuitorului. raspunderea civila poate interveni. sa fie proportionala cu atacul. Daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere.18unu-Cod penal este o fapta lipsita in mod vadit de importanta. sa fie necesara pentru inlaturarea atacului. sa fie indreptata impotriva agresorului. conditia psiho-fizica a celui ce face apararea.

Pentru a produce efecte împăcarea părţilor trebuie ca legea să prevadă în mod expres. Subiect activ poate fi orice persoana.1-4 se savarsesc de o persoana care fac parte dintr-un grup organizat.1. inchisoare de la 10 la 20 ani pentru faptele prevazute in al. 37 . Tentativa este pedepsita. daca in schimbul eliberarii se cere un folos material sau orice alt avantaj. la înlăturarea răspunderii penale. Al. savarsirea faptei prin rapire-se refera la procedeul folosit de faptuitor constand in rapirea victimei pe care o duce in alt loc impotriva vointei unde o priveaza de libertate. iar epuizarea are loc in momentul in care inceteaza starea de lipsire de libertate a persoanei. in cazul in care victima este supusa unor suferinte. savarsirea faptei de catre o persoana inarmata.4-daca pentru eliberarea persoanei se cere sa se indeplineasca sau nu un anumit act.48) Lipsa plângerii prealabile şi împăcarea părţilor. Lipsirea de libertate in mod ilegal poate fi absorvita de alte infractiuni. Tentativa se pedepseste. Condiţiile în care tragerea la răspundere penală depinde de existenţa unei plângeri prealabile sunt: să existe o infracţiune pentru care legea peanlă să prevadă în mod expres că acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani in forma din al. 49) Lipsirea de libertate în mod ilegal. de persoana vătămată şi să aibă conţinutul prevăzut de lege şi. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 18 ani.2-savarsirea faptei prin simularea de calitati oficiale-se refera la procedeul folosit de faptuitor in sensul ca acesta pretinde o calitate pe care acesta nu o are in realitate. de asemeni. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii anterioare. Al. să fie adresată şi introdusă la organul competent în termenul prevăzut de lege. Retragerea plângerii prealabile înainte de soluţionarea cauzei printr-o hotărâre definitivă dacă este făcută în mod expres. savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna-se ia in considerare cooperarea mai multor persoane la savarsirea faptei.189-Cod penal-lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal. Împăcarea părţilor reprezintă înţelegerea intervenită între persoana vătămată şi infractor de a pune capăt conflictului născut între ei ca urmare a săvârşirii infracţiunii. Plângerea prealabilă reprezintă manifestarea de voinţă a persoanei vătămate care aduce la cunoştinţă organului de urmărire penală săvârşirea infracţiunii de către făptuitor şi cere urmărirea şi judecarea acelei infracţiuni. când este cazul. în cazurile expres prevăzute de lege. totală. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani.6-fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. total şi necondiţionat determină înlăturarea răspunderii penale. plângera prealabilă să fie făcută. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani. Lipsa plângerii prealabile sau nerespectarea condiţiilor de depunere a acesteia poate duce. în punerea în mişcare a acţiunii penale şi. Fapta poate fi comisiva sau omisiva. Art. Latura obiectiva-elementul material consta intr-o fapta prin care persoana vatamata este lipsita de libertate fizica. declanşarea procesului penal. efectul depunerii plângerii prealabile constă. Urmarea imediata consta intr-o stare de incalcare a libertatii de miscare a persoanei vatamate. Pentru existenta infractiunii este necesar ca lipsirea de libertate sa aiba caracter ilegal.3-lipsirea de libertate a unei persoane in scopul de a obliga la practicarea prostitutiei-lipsirea de libertate este conceputa ca o infractiune mijloc pentru a o determina la practicarea prostitutiei. înţelegere care în anumite cazuri prevăzute de lege ănlătură răspunderea peanlă a infractorului şi consecinţele civile ale faptei. respectiv. De regula infractiunea nu are obiect material. în majoritatea cazurilor.5-daca faptele prevazute in al.4. Al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. in cazul in care victima este minora. Al. inchisoare de la 7 la 18 ani pentru forma din al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani. in cazul in care sanatatea sau viata victimei sunt puse in pericol. Tentativa se pedepseste. Obiectul juridic principal consta in libertatea fizica a persoanei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 15 ani. necondiţionată şi definitivă şi să intervină până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti. între partea vătămată şi infractor să intervină împăcarea clar exprimată. Constituie tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor sau luarea masurilor in vederea comiterii faptei. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei care poate fi directa sau indirecta. Tentativa se pedepseste. Forme agravate: al. Lipsirea de libertate trebuie sa dureze atat cat victima sa fie impiedicata in mod efectiv de a se deplasa si a actiona in conformitate cu vointa sa. in dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu propria vointa.2-3. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana vatamata este lipsita de posibilitatea de a se deplasa si a actiona in conformitate cu vointa sa.

ori in acceptarea promisiunii unor astfel de foloase. sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. dar pentru existenta acestuia este necesar ca faptuitorul sa aiba calitatea speciala ceruta de lege autorului. Circumstanta agravanta se refera la rezultatul actiunii de lovire sau a actului de violenta. pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu I se cuvin. de regula. fapta constituie tot luare de mita si nu primire de foloase necuvenite atunci cand functionarul primeste banii sau foloasele dupa indeplinirea actului. Latura subiectiva-Infractiunea de luare de mita se savarseste numai cu intentie directa. neindeplinire etc. Infractiunea se realizeaza cu praeterintentie. a actului pentru a carui indeplinire. de un obiect material. Coautoratul este posibil. Tentativa nu se pedepseste. faptuitorul pretinde sau primeste bani ori foloase. Latura obiectiva se poate realiza printr-o fapta comisiva sua omisiva constand in lovirea sau orice alte acte de violenta producatoare de suferinta fizica. Obiectul material consta in corpul victimei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la un sau amenda. constand in bunul respectiv (de ex. Luarea de mita are ca obiect juridic special. Urmarea imediata consta in suferintele fizice cauzate persoanei vatamate. Exista opinia ca obiectul material al luarii de mita este constituit din prestatia mituitorului.1-lovirea sau orice alte violente cauzatoare de suferinte fizice. 256 cp). adica o atingere a integritatii corporale sau a sanatatii persoanei. iar inactiunea consta in nerespectarea de catre acesta a unei asemenea promisiuni. Participatia penala este posibila sub toate formele. Actiunea sau inactiunea faptuitorului trebuie sa fie anterioara indeplinirii. fie printr-o inactiune. vatamarea produsa sa necesite pentru vindecare ingrijiri medicale. sub denumirea de “luare de mita” fapta functionarului care. Subiect activ poate fi orice persoana. Totusi. Forme agravate: faptele prevazute in al. atribute care protejeaza persoana impotriva actelor de violenta producatoare de violente fizice.183 Cod penal-daca vreuna din faptele prevazute in art.50) Lovirea sau alte violente şi lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda. Consumarea infractiunii are loc in momentul lovirii persoanei. A doua forma agravata exista potrivit al. ci infractiunea de primire de foloase necuvenite (art. Tentativa nu este posibila.180-182 Cod penal au avut ca urmare moartea victimei. In sfarsit. Obiectul material consta in corpul victimei. fie printr-o actiune. luarea de mita este lipsita. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. 51) Luarea de mită. Inactiunea consta in neindeplinirea unei obligatii. durata ingrijirilor medicale sa fie de cel mult 20 zile. in scopul de a indeplini. A pretinde ceva inseamna a cere ceva. Latura obiectiva se poate realiza atat prin actiuni cat si prin inactiuni care sa aiba ca urmare moartea victimei. direct sau indirect. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. faptuitorul primeste un bun). putandu-se realiza. dar pe baza unei intelegeri anterioare. Participatia penala este posibila sub toate formele. Actiunea poate consta in pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase ce nu I se cuvin faptuitorului. Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte-art. relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu. Legiuitorul a incriminat in dispozitiile art. sub aspectul elementului material.1 savarsite asupra membrilor familiei-agravanta ia in considerare calitatea speciala dintre faptuitor si victima. ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge. Obiectul juridic se refera la atributele persoanei. 254 cp.2 daca lovirea sau actele de violenta au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecari ingrijiri medicale de cel mult 20 zile. Art180-Cod penal-al. Ca si celelalte infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul.Latura obiectiva-Luarea de mita are continuturi alternative. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei. Actiunea se poate datora energiei faptuitorului sau altei forte pe care acesta o pune in actiune. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 2 ani sau amenda. Trebuie indeplinite urmatoarele conditii: sa se produca o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii. Daca faptuitorul primeste bani sau alte foloase dupa indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu si la care era obligat in temeiul acestora. Subiect pasiv poate fi orice persoana. infractiunea are si un asemenea obiect. a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu. care presupune indeplinirea cu probitate de catre functionarii publici. Obiectul juridic consta in dreptul la viata. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. daca actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun. Subiect activ poate fi orice persoana. faptuitorul isi da 38 . Subiect al infractiunii de luare de mita nu poate fi decat un functionar public sau un alt functionar. fapta nu constituie luare de mita. a formula o pretentie. precum si de catre ceilalti functionari a indatoririlor de serviciu. neindeplinirii etc.

in momentul savarsirii faptei. legiuitorul a pus activitati care constituie activitati care constituie un inceput de executare pe acelasi plan cu fapta in forma consumata (de ex. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin fapta martorului care intr-o cauza penala civila. Internarea medicală – art. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta.113 Cod penal prevede că în cazurile în care. în majoritatea cazurilor. Obiectul juridic se refera la infaptuirea justitiei. civila. Al. stupefiante sau alte asemenea substanţe făptuitorul prezintă pericol social. indiferent dacă a atras sau nu aplicarea unei pedepse pentru majoritatea cazurilor. 52) Mărturia mincinoasă. Interzicerea unei funcţii sau unei profesii – când făptuitorul care a săvârşit infracţiunea ca urmare a incapacităţii.116 Cod penal în situaţia în care persoana condamnată la pedeapsa închisorii de minim un an a mai fost condamnată pentru alte infracţiuni. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor expert sau interpret. uneori provizoriu şi de procurori. 117 Cod penal.3daca retragerea intervine dupa pronuntarea unei hotarari se va reduce pedeapsa. Tentativa nu se pedepseste. Expulzarea – conform prevederilor art. disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori. că făptuitorul ar mai putea săvârşi asemenea infracţiuni datorită stării de pericol pe care o prezintă. Infractiunea se consuma in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii incriminante. pentru viitor. ori pentru exercitarea unei profesii.2-fapta prevazuta in al. pretinderea in raport cu promisiunea banilor sau foloaselor). Măsura interzicerii de a se afla în anumite localităţi trebuie motivată atât de situaţia personală a făptuitorului cât şi de legătura dintre acesta şi localitatea sau localităţile în care a săvârşit infracţiuni. Scopul măsurilor de siguranţă este înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală şi. 53) Măsurile de siguranţă. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. Al. determinat de existenţa unei boli sau a intoxicării cronice prin alcool. meserii sau altei ocupaţii. sau dacă pentru infracţiunea săvârşită condamnarea este mai mare de 5 ani iar instanţa constată că prezenţa acesteia în localitatea unde a săvârşit infracţiunea sau în alte localităţi constituie un pericol grav pentru societate poate dispune luarea măsurii de interzicere de a se afla în anumite localităţi în mod expres determinate prin hotărârea de condamnare. el vrea sa le pretinda sau sa le primeasca ori sa accepte sau sa nu respinga promisiunea ce I s-a facut. nepregătirii sau a altor cauze care îl fac impropiu pentru ocuparea unei anumite funcţii. poate fi obligat la internare într-un institut medical de specialitate până la însănătoşire.1 nu se pedepseste inainte de a se produce arestarea inculpatului sau inainte de a pronunta o hotarare martorul isi retrage marturia. poate fi luată măsura interzicerii acestuia de a ocupa funcţia sau de a exercita profesia sau ocupaţia respectivă. pot fi luate chiar dacă făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.seama. in cazul acestei infractiuni. Măsurile de siguranţă sunt sancţiuni de drept penal cu caracter preventiv pevăzute de lege şi luate de instanţele de judecată. faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală şi cu privire la care există temerea că şi în viitor vor comite asemenea fapte datorită unor situaţii sau stări care au fost relevate prin săvârşirea faptei. 114 Cod penal stipulează că făptuitorul bolnav mintal sau toxicoman. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii.260-Cod penal-fapta martorului care intr-o cauza penala. face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat. Art. să poată fi obligat să se prezinte în mod regulat la tratament medica până la însănătoşirea . Interzicerea de a se afla în anumite localităţi – potrivit art. De altfel. Pentru dispunerea de către instanţa de judecată a unei măsuri de judecată trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: săvârşirea unei fapte prevăzute de lega penală. să existe temerea justificată. să existe o stare de pericol din partea persoanei care a săvârşit infracţiunea sau altor cauze. nu I se cuvin si cu toate acestea. Tentativa infractiunii de luare de mita nu este pedepsita de lege. adica in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite orin in momentul in care faptuitorul accepta ori accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea foloase. cetăţeanului străin sau apatridului care 39 . ca banii sau foloasele pe care le pretinde sau primeste ori care constituie obiectul promisiunii pe care o accepta sau nu o respinge. aflat într-o stare de sănătate care prezintă pericol pentru societate. penala sau disciplinara face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie referitor la acea cauza. Obligarea la tratament medical – art.

după caz. bunuri dobândite prin săvârşirea infracţiunii dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi nu servesc nici la despăgubirea acesteia. bunuri care au fost folosite. în condiţiile în care se constată că poate reprezenta un pericol grav pentru ceilalţi membri ai familiei. internarea într-un institut medical – educativ. cu unele excepţii. Internarea într-un centru de reeducare – dacă se consideră insuficientă aplicarea celorlalte măsuri şi se poate adopta pentru o perioadă nedeterminată. Măsurile educative ce pot fi luate faţă de minorii infractori: Mustrarea – măsură educativă determinată de săvârşirea de către minor a unor fapte foarte uşoare sau determinate de anumite împrejurări constă în dojenirea minorului. libertatea supravegheată. aplicarea unei măsuri de natură educativă nu-şi poate realiza eficienţa deoarece minorul are o vârstă apropiată de cea a majoratului. Internarea într-un institut medical – educativ – dacă starea fizică sau psihică a minorului determină aplicarea unui tratament medical sau un regim special de educaţie. pedepse – închisoarea sau amenda. atenţionarea şi sfătuirea minorului cu privire la comportarea sa pe viitor. Pentru dispunerea acestei măsuri este necesară cererea părţii vătămate prin care solicită interzicerea întoarcerii făptuitorului în locuinţă. posibilitatea evaluării bunurilor care nu pot fi supuse confiscării speciale din diferite motive şi confiscarea în schimbul acestora a altor bunuri sau a unor sume de bani până la concureţa valorii. dar şi în anumite împrejurări altei persoane de încredere sau instituţii competente în acest sens. Pedeapsa închisorii aplicată infractorilor minori se diferenţiază de cea aplicată celor majori nu numai în cuantum dar şi prin reglementarea executării acesteia. în acelaşi timp.art. bunuri produse. Indiferent de incriminarea faptei pentru care legea prevede o pedeapsă distinctă în cazul minorilor infractori se aplică. dacă au săvârşit o infracţiune şi dacă rămânerea lor pe acest teritoriu ar putea reprezenta o stare de pericol care nu poate fi înlăturată altfel. supravegherea poate fi încredinţată. 99 din actualul Cod penal reglementează limitele răspunderii penale a minorilor şi ia în considerare existenţa a două categorii: minori care nu răspund penal – până la vârsta de 14 ani şi între 14 şi 16 ani dacă fapta nu a fost comisă cu discernământ. scopul acestei măsuri este reeducarea minorului prin asigurarea învăţăturii necesare şi a unei pregătiri profesionale potrivit cu aptitudinile sale. dar care nu poate depăşi . comportarea acestuia dar şi condiţiile în care a evoluat. părinţilor minorului. fiind ale altei persoane. Sistemul sancţionator al minorilor în legislaţia penală română măsuri educative – mustrarea. Art. 54) Pedepsele aplicabile minorilor şi măsurile educative. bunuri a căror deţinere este interzisă prin lege. 118 Cod penal enumeră în conţinutul său categoriile de bunuri care pot fi supuse măsurii confiscării speciale: bunuri produse prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. în general. în orice mod. în momentul săvârşirii faptei aveau vârdta cuprinsă între 14 şi 16 ani şi au comis fapta cu discernământ. Reglementarea priveşte şi aspecte speciale referitoare la cuantumul confiscării speciale. minori care răspund penal – cei care au împlinit vârsta de 16 ani şi cei care. Suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi suspendarea 40 .în cazuri excepţionale . bunuri date pentru a determina săvârşirea unei fapte sau pentru a răsplăti pe făptuitor. În stabilirea categoriei de sancţiuni aplicate minorului infractor instanţa de judecată trebuie să ţină seama de gradul de pericol social al faptei săvârşite. internarea într-un centru de reeducare. arătarea pericolului social al faptei comise.nu are domiciliul în România li se poate interzice rămânerea în ţara noastră. o reducere a limitelor pedepsei la jumătate. Pedepsele ce pot fi aplicate minorilor infractori: Închisoarea – în cazul săvârşirii unor fapte cu grad de pericol social ridicat se apreciază că luarea unei măsuri educative nu este suficientă pentru îndreptarea minorului infractor şi acesta poate fi condamnat la pedeapsa închisorii. orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului. Confiscarea specială . fiind expulzaţi.durata de 2 ani după împlinirea vârstei de 18 ani. Libertatea supravegheată – se poate dispune pentru perioada de un an dacă fapta săvârşită nu este prea gravă iar minorul la data la care are loc judecata nu a depăşit încă vârsta de 17 ani. starea fizică şi dezvoltarea intelectuală a minorului. Amenda dacă pedeapsa închisorii este considerată ca fiind prea severă faţă de gravitatea faptei săvârşite şi. adoptatorului sau tutorelui. Interdicţia de a reveni în locuinţa familiei pe o perioadă determinată -În cazurile în care persoana este condamnată la pedeapsa închisorii de minim un an pentru infracţiunea de loviri sau alte acte de violenţă săvârşite asupra membrilor familiei se poate dispune împotriva acesteia luarea măsurii de interdicţie de a se întoarce în locuiţa familiei pe o perioadă cu durata determinată. la săvârşirea unei infracţiuni. aceasta a cunoscut destinaţia lor. de până la 2 ani de zile. modificate sau adaptate în scopul săvârşirii unor infracţiuni. dacă au aparţinut infractorului sau unei alte persoane iar aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.a. dacă au fost folosite la comiterea acesteia şi dacă sunt ale infractorului sau dacă. ş. perioada de aplicare a acestei măsuri având aceleaşi limite de timp cu ale măsurii precedente.

Al. faptuitorul nu prevede urmarea faptei sale. cauzata de un organ de stat. 246 cp.2-impiedicarea unui persoane de a folosi o locuinta sau imobil. Infractiunea de neglijenta in serviciu are ca obiect juridic relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu. Tentativa nu se pedepseste. 249 cp. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau sub control – reglementată în condiţiile în care instanţa de judecată dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii de către minor dar consideră necesară. iar in cazul culpei cu previziune. art. 56) Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti. regii autonome. vinovatia faptuitorului sub forma culpei.4-nerespectarea hotararii judecatoresti prin sustragerea de la executarea masurilor de siguranta. Infractiunea de neglijenta in serviciu consta.executării pedepsei sub supraveghere sau sub control aplicate minorilor în caz de suspendare condiţionată a executării pedepsei aplicate minorului termenul de încercare se compune din durata pedepsei la care instanţa poate adăuga un interval de timp cuprins între 6 luni şi 2 ani. Neglijenta in serviciu. încredinţarea supravegherii minorului unei persoane sau instituţii abilitate în acest sens. incalcarea din culpa. Obiectul juridic se refera la asigurarea autoritatii hotararilor judecatoresti. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. sub aspectul laturii obiective. Infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.1 cand fapta se realizeaza prin amenintare. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de impotrivire la executarea unie hotarari judecatoresti. iar in secundar se refera la drepturile persoanelor care se realizeaza prin hotarari judecatoresti. savarsindu-se din culpa. prin amenintarea fata de organul de executare sau prin acte de violenta. faptele de incalcare a acestor indatoriri prezinta pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa. prin “consecinte deosebit de grave” se intelege. o paguba materiala mai mare de 15 milioane lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii. nu este susceptibila de tentativa. constituie infractiune de neglijenta in serviciu. pe durata termenului de încercare şi până la împlinirea vârstei de 18 ani. 249 cp. care presupune indeplinirea corecta si cu constiinciozitate de catre functionarii publici. Neglijenta in seviciu exista in forma agravata. Participatia penala este posibila in toate formelel. In cazul culpei simple. dar crede fara temei ca aceasta nu se va produce. precum si de catre ceilalti functionari a indatorrilor lor de serviciu. prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa. Indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditionand buna desfasurare a activitatii de serviciu. Astfel. în cazul amendei termenul de încercare este de 6 luni. integritatea corporala sau libertatea persoanei. in incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa.2-inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda sau inchisoare de la 6 luni la 3 41 . In forma al. Art. de catre un functionar public. daca fapta a avut consecinte deosebit de grave. incalcare care a produs una din urmarile prevazute in textul legii. 55) Neglijenţa în serviciu. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane. Infractiunea de neglijenta in serviciu nu poate fi savarsita decat de un functionar public sau de un alt functionar. desi putea si trebuia sa o prevada. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani in forma al.271-impotrivirea la exexutareaunei hotarari judecatoresti. a unei indatoriri de serviciu. iar cand se realizeaza prin violente de la 1 la 7 ani. unei institutii. altei persoane juridice ori unei persoane fizice. Al. Infractiunea de neglijenta in serviciu presupune. potrivit art. daca s-a creat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau institutii de stat ori al unei alte unitati din cele prevazute in art. el prevede posibilitatea survenirii urmarii. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei. potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv. potrivit alin. care poate fi simpla sau cu previziune. Dupa cum s-a mai aratat. societati comerciale. detinute in baza unei hotarari judecatoresti. Prin “indatorire de serviciu” se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar public sau a altui functionar. 2 art. de impiedicare a unei persoane de a folosi o locuinta sau de sustragere de la executarea masurilor de siguranta. Subiect activ poate fi orice persoana. sub aspectul laturii subiective.

Art. Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social. de a impiedica in mod repetat pe oricare dintre parinti sa aibe legaturi personale cu minorul. în consecinţă. praeterintenţia. al.1 pct. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. în două modalităţi: intenţia directă – când infractorul prevede rezultatul faptei sale şi. factorul volitiv – priveşte voinţa de a săvârşi fapta. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penala. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda. Vinovăţia reprezintă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvârşită şi faţă de urmările faptei sale. Pentru ca o faptă prevăzută de legea penală să poată fi calificată ca infracţiune ea trebuie să îndeplinească pe lângă cerinţa legată de gradul de pericol social şi pe cea legată de vinovăţie.1 pct. Criteriile de stabilire în concret a gradului de pericol social sunt: modul şi mijloacele de săvârşire a faptei.1 din actualul Cod penal prevede ca forme principale ale vinovăţiei intenţia şi culpa. să vatăme sau să lezeze valorile sociale apărate de legea penală). Pericolul social reprezintă încălcarea normelor în vigoare avînd ca rezultat împiedicarea desfăşurării normale a relaţiilor sociale. comportă la rândul ei mai multe modalităţi: culpa cu prevedere sau uşurinţa – când infractorul prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale. admimistrativ. atingerea adusă în concret vreuneia din valorile sociale apărate de legea penală este minimă şi.. Tentativa nu se pedepseste. acţiunea sau inacţiunea să aducă atingere anumitor valori sociale (să pună în primejdie. 19 alin.4-inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.19 alin.2 lit. in conditiile stabilite de parti sau de organul competent. pentru sancţionarea acţiunii sau inacţiunii să fie necesară aplicarea unei pedepse.1 lit. scopul urmărit de făptuitor în comiterea faptei. urmăreşte producerea rezultatului socialmente periculos (art. socotind fără temei că el nu se va produce (art. deci săvârşit cu intenţie şi un rezultat mai grav. mai mult.a din actualul Cod penal). intenţia indirectă – când infractorul prevede rezultatul faptei sale şi.1 pct. deşi putea şi 42 . nu constituie infracţiune. împrejurările în care a fost comisă fapta.1 lit.307-Cod penal-retinerea de catre un parinte a copilului sau minor fara consimtamantul celuilat parinte sau al persoanei careia i-a fost incredintat minorul potrivit legii. dar nu-l acceptă. Intenţia. Praeterintenţia sau intenţia depăşită este o formă mixtă de vinovăţie întâlnită în cazurile în care prin săvârşirea faptei se produc două rezultate: un rezultat cu o gravitate mai redusă. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de retinere a minorului de catre un parinte sau prin actiunea de a impiedica pe oricare dintre parinti de a avea legaturi cu minorul. Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale. Subiectul activ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i-a fost incredintata minorul. deşi nu-l urmăreşte. deşi trebuia şi putea să-l prevadă (art. urmărit sau acceptat de către făptuitor. imputabil făptuitorului ca fiind obţinut de acesta din culpă. Art.ani cand fapta se realizeaza prin amenintare si inchisoare de la 1 la 5 ani cand fapta se savarseste prin violenta. Pentru ca o faptă pevăzută de legea penală şi săvârşită cu vinovăţie să atragă răspunderea penală a infractorului trebuie să prezinte un anumit grad de pericol social.1 pct. acceptă posibilitatea producerii lui (art. Ea presupune interacţiunea a doi factori: factorul intelectiv – priveşte reprezentarea la nivelul conştiinţei a faptei şi a rezultatului socialmente periculos. deoarece l-a prevăzut dar nu l-a acceptat sau nu l-a prevăzut. Gradul de pericol social al unei infracţiuni trebuie să fie mai ridicat comparativ cu al celorlalte forme de ilicit juridic (civil. culpa simplă sau neglijenţa – când infractorul nu prevede rezultatul faptei sale. la rândul ei. Art. disciplinar). 57) Nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului.19 alin. ca formă a vinovăţiei. 58) Noţiunea şi trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.19 alin. Al. rezultatul produs sau care s-ar fi putut produce. se poate prezenta. 181 din actualul Cod penal reglementează cazul în care o faptă are un grad de pericol social redus. dar remarcăm existenţa la unele infracţiuni a unei forme mixte de vinovăţie.a din actualul Cod penal). Obiectul juridic se refera la convietuirea sociala in cadrul familiei.b din actualul Cod penal).19 alin.2 lit. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea persoanei vatamate. ca formă a vinovăţiei. persoana şi conduita făptuitorului.2-fapta persoanei careia i s-a incredintat prin hotarare judecatoreasca minorul spre crestere si educare. Culpa. Gradul de pericol social cerut pentru existenţa infracţiunii trebuie raportat la împlinirea cumulativă a următoarelor condiţii: să existe o acţiune sau inacţiune.b din actualul Cod penal).

cerute de norma de incriminare pentru ca un anumit tip de faptă să constituie infracţiune. scopul – reprezintă ţelul urmărit prin săvârşirea faptei şi presupune reprezentarea clară a faptei de către făptuitor. Conţinutul infracţiunii reprezintă totalitatea condiţiilor obiective şi subiective. Acest rezultat poate consta: fie într-o stare de pericol – când se creează o ameninţare pentru obiectul infracţiunii. imediat. subiecţi pasivi – persoane fizice sau juridice titulare ale valorilor socaile ocrotite de legea penală. în general. dar există şi situaţii când mobilul este prevăzut în mod expres în norma de incriminare ca element al laturii subiective sau apare ca element circumstanţial în conţinutul agravat al unor infracţiuni.trebuia să-l prevadă. simpla cuprindere într-un text de lege penală a caracteristicilor unei fapte nu o califică drept infracţiune. respecziv între elementul material şi urmarea socialmente periculoasă. se poate prezenta sub forma intenţiei. Obiectul infracţiunii este constituit din valoarea socială şi relaţiile sociale constituite în jurul acestei valori care sunt puse în pericol sau prejudiciate efectiv prin săvârşirea infracţiunii. numită şi urmare socialmente periculoasă – reprezintă rezultatul propriu-zis al infracţiunii. Vinovăţia. Deci.265-Cod penal-fapta de a nu aduce la cunostinta organelor judiciare a unor imprejurari care daca ar fi cunoscute ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane trimise in judecata sau condamnate pe nedrept ori la eliberarea unei persoane tinute in arest preventiv pe nedrept. Conceptul de faptă prevăzută de legea penală nu trebuie confundat cu cel de infracţiune. susceptibilă să producă o schimbare în lumea înconjurătoare prin punerea în pericol sau lezarea efectivă a uneia valori sociale şi a relaţiilor sociale corespunzătoare acesteia constituie latura obiectivă a infracţiunii. potrivit legii. ca element subiectiv al infracţiunii. obiectul material – bunul. exprimată în forma cerută de lege pentru existenţa infracţiunii. pentru calificarea ca infracţiune a faptei prevăzute de legea penală. culpei sau a praeterintenţiei. Cunoaşterea mobilului serveşte la stabilirea pericolului social concret şi individualizarea pedepsei. cînd are loc o vătămare efectivă a obiectului ocrotirii penale.Conţinutul laturii subiective a infracţiunii cuprinde trei componente: elementul subiectiv (sau vinovăţia) este constituit din formele şi modalităţile vinovăţiei şi reflectă atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta sa şi faţă de urmările acesteia. de regulă. schimbarea în lumea obiectivă produsă prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. legătură pretinsă de legea penală pentru existenţa infracţiunii. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a 43 . cu privire la atitudinea conştiinţei şi voinţei infractorului faţă de faptă şi urmările socialmente periculoase ale acesteia.1 din actualul Cod penal: „Infracţiunea este fapta care prezintă pericol social. lucrul sau corpul persoanei asupra căreia este îndreptată activitatea infracţională Subiecţii infracţiunii sunt persoanele implicate într-un raport juridic penal de conflict fie ca urmare a săvârşirii infracţiunii. printr-o acţiune sau o inacţiune. deci este legat de momentul iniţial al adoptării hotărârii. Cunoaşterea scopului are relevanţă. vătămate prin săvârşirea infracţiunii. legătura de cauzalitate – reprezintă legătura de la cauză la efect. Lipsa mobilului reprezintă un indiciu de anormalitate psihică şi determină cercetarea responsabilităţii făptuitorului. Latura subiectivă -Totalitatea condiţiilor cerute de lege. Subiect activ poate fi orice persoana. Structura laturii obiective a infracţiunii cuprinde trei componente: elementul material – reprezintă actul de conduită interzis sau impus prin norma de reglementare şi se poate realiza. fie a suportării consecinţelor determinate de comiterea acesteia. Obiectul secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. Distingem între: obiectul juridic al infracţiunii – constituit din relaţiile sociale ocrotite de normele de drept. lipsa oricăreia dintre aceste trăsături conduce la înlăturarea caracterului penal al faptei. În concluzie. săvârşită cu vinovăţie şi prevăzută de legea penală” clarifică acest aspect. Stabilirea legăturii de cauzalitate: este obligatorie – în cazul infracţiunilor de rezultat. rezultă din săvârşirea faptei – în cazul infracţiunilor de pericol.17 alin. orice infracţiune trebuie prevăzută de legea penală.. respectiv: subiecţi activi – persoane fizice sau juridice care săvârşesc sau contribuie la comiterea unei infracţiuni şi pot fi traşi la răspundere penală. Obiectul juridic principal se refera la activitatea de infaptuire a justitiei. dar nu orice faptă prevăzută de legea penală este şi infracţiune. 59) Omisiunea sesizării organelor judiciare Art. Este necesară îndeplinirea şi a celorlalte cerinţe. deci este legat de momentul finalizării actului. Latura obiectivă -Activitatea fizică materială desfăşurată de subiectul activ. doar în stabilirea pericolului social concret şi individualizarea pedepsei. urmarea imediată. a pericolului social şi a formei de vinovăţie prevăzută de norma de reglementare cu care trebuie săvârşită fapta. mobilul – reprezintă impulsul intern al făptuitorului din care ia naştere rezoluţia infracţională. Art. schimbare care determină atingerea în orice mod a vreuneia din valorile sociale ocrotite din punct de vedere penal. Uneori poate însă apare şi ca element circumstanţial al variantei agravate a infracţiunii. fie într-o vătămare efectivă – prin modificarea obiectului sau a poziţiei acestuia.

31 din actualul Cod penal prevede ca modalităţi ale participaţiei penale improprii: modalitatea intenţie şi culpă . Modalităţile recidivei în cazul persoanei fizice sunt marea recidivă post-condamnatorie sau post-executorie. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe Infractiunea poate fi savarsita cu intentie sau din culpa. În acest caz pedepsa aplicată de legiuitor se raportează la sistemul diversificării pedepselor în funcţie de poziţia subiectivă a participanţilor. funcţie de persoana care îndeplineşte rolul de subiect activ al infracţiunii. în situaţia participaţiei penale improprii întâlnim forme diferite de vinovăţie. în timpul executării sau în stare de evadare. Dacă în cazul participaţiei penale proprii toţi participanţii acţionează cu aceeaşi formă de vinovăţie la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Pentru recidiva mare postcondamnatorie se aplica sistemul cumulului juridic cu spor facultativ. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru activitatea de infaptuire a justitiei si incalcarea atributelor fundamentale ale unei persoane. 61) Pedeapsa în caz de recidivă. 402 în sensul în care. Codul penal în vigoare reglementează existenţa stării de recidivă în mod diferit. 39 pedeapsa în caz de recidivă pentru persoana fizică stabilind modul de contopire a pedepselor dar a lăsat la latitudinea instanţei de judecată aprecierea gradului real de pericol social pe care îl prezintă infractorul recidivist şi respectiv aplicarea unor sporuri speciale în anumite cazuri.2-fapta nu se pedepseste daca prin aducerea la cunostiinta si-ar crea un prejudiciu. cu intenţie. sau. înainte de executarea pedepsei. 60) Participaţia improprie. după stabilirea pedepsei în cazul infracţiunilor săvârşite se va aplica pedeapsa cea mai mare care poate fi sporită până la maximul special prevăzut de lege şi. precum şi mica recidivă post-condamnatorie şi post-executorie. în alte cazuri după executarea a cel puţin 3 condamnări la pedeapsa închisorii de până la 6 luni. o infracţiune iar amenda pentru infracţiunea anterioară nu a fost executată.complicitatii. sistem prevazut pentru concursul de infractiuni. după executarea unei pedepse cu închisoarea mai mare de 6 luni sau. cu intenţie. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 1 an sau amenda. în cazul persoanei fizice recidiva poate fi definită ca fiind forma pluralităţii de infracţiuni care există când: după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni sau respectiv după condamnarea la cel puţin 3 pedepse cu închisoare până la 6 luni. cu intenţie. culpă şi/sau lipsă de vinovăţie. Daca s-a executat o parte din pedeapsa ea se va scadea din pedeapsa rezultata. o infracţiune. Daca noua infractiue s-a savarsit in stare de evadare la ce a mai ramas din primul termen se va aduna pedeapsa pentru evadare care se va contopi cu pedeapsa pentru infractiunea savarsita in stare de evadare. Daca se savarseste o infractiune inainte de a incepe executarea pedepsei ce formeaza primul termen se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune si se contopeste cu primul termen al recidivei. ori respectiv a cel puţin 3 asemenea pedepse. după graţierea totală sau a restului restului de pedeapsă ori după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei. Elementul material al laturii obiective consta in omisiunea faptuitorului de a aduce la cunostinta organelor judiciare imprejurari care ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane. în cazul în care primul termen al recidivei este reprezentat de pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cea a închisorii mai mare de 6 luni. Actualul Cod penal a reglementat în art. dacă instanţa consideră 44 . Pedeapsa în cazul recidivei persoanei juridice este reglementată în Codul penal în art. respectiv intenţie. o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an. In acest caz la maximul special al pedepsei se poate adauga un spor de pana la 7 ani. recidiva post-executorie – când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare persoana juridică săvârşeşte din nou.când autorul comite fapta din culpă iar instigatorul sau complicele acţionează cu intenţie. Tentativa nu este posibila. Art. în cazul celor 3 pedepse mai mici de 6 luni. modalitatea intenţie şi lipsă de vinovăţie . În ceea ce priveşte modalităţile recidivei în cazul persoanei juridice acestea sunt prevăzute în art. în condiţiile în care amenda pentru infracţiunea anterioară a fost executată sau a fost considerată ca executată.când autorul comite fapta fără vinovăţie în timp ce instigatorul sau complicele acţionează cu intenţie. 402 din actualul Cod penal astfel: recidiva post-condamnatorie – când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare persoana juridică săvârşeşte iar. In cazul recidivei mari postexecutorii se stabileste o pedeapsa pentru noua infractiune care poate fi ridicata la maximul ei special si daca acest maxim este neindestulator se poate adauga un spor de pana la 10 ani. respectiv dacă este o persoană fizică sau o persoană juridică. Condamnatul săvârşeşte din nou. la recidiva post-condamnatorie. Al. Astfel.

dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. În ceea ce priveşte executarea ei aceasta se realizează în regimul de maximă siguranţă. dreptul de a fi tutore sau curator. natura şi modul de săvârşire a infracţiunii. respectiv: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. pedeapsa închisorii este prevăzută singură sau alternativ cu pedepasa detenţiunii pe viaţă sau amenda. Aplicarea şi executarea pedepsei cu închisoarea-În general. regimul închis – pentru persoanele condamnate la pedepasa închisorii cuprinsă între 15 ani şi 5 ani. dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. privativă de libertate.necesar. drepturile părinteşti. iar liberarea condiţionată se poate acorda după executarea efectivă a 20 de ani de detenţie ţinându-se cont de comportarea condamnatului. izolarea lui de societate şi supunerea lui la un regim de viaţă sever. care constă în scoaterea celui condamnat din mediul şi condiţiile în care a trăit. precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. se poate adăuga un spor variabil de pedeapsă care poate ajunge chiar la jumătate din maximul special. 64) Pedepsele principale. Pedepsele complementare stabilite pentru fiecare infracţiune vor fi aplicate alături de pedeapsa amenzii. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie când legea o prevede mod expres şi facultativă când pedeapsa principală stabilită este închisoare de cel puţin 2 ani şi instanţa consattă că. Închisoarea este o pedeapsă principală. În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a degradării militare aceasta constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. Aceste regimuri enumerate succint sunt: regimul de maximă siguranţă – pentru pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau a închisorii mai mare de 15 ani. respectiv nu se aplică celui care la data pronunţării hotărârii de condamnare a împlinit vârsta de 60 de ani şi nici minorilor. natura şi modul săvârşirii infracţiunii. În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi instanţa poate decide interzicerea unuia sau unora din următoarele drepturi: dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice. Codul penal în vigoare reglementează ca pedepse complementare interzicerea unor drepturi şi degradarea militară. regimul semideschis – pentru pedeapsa închisorii cuprinsă între 5 ani şi un an. drepturile părinteşti. cu condiţia ca el să nu mai săvârşească o nouă infracţiune până la împlinirea duratei 45 . un spor suplimentar care poate ajunge la două treimi din acel maxim. Aplicarea acestei pedepse prezintă o serie de limitări. regimul deschis – pentru persoanele condamnate la maxim un an de închisoare În mod excepţional. în cazul recidivei post-executorii a persoanei juridice se poate aplica pedeapsa amenzii sporită cu maximul special şi. 63) Pedepsele complementare. Liberarea condiţionată în cazul pedepsei închisorii în regim de detenţie reprezintă punerea în libertate a condamnatului din locul de deţinere înainte de executarea în întregime a pedepsei cu închisoarea la care a fost condamnat. împrejurările cauzei şi persoana infractorului. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii. faţă de natura şi gravitatea infracţiunii. dacă este cazul. dreptul de a fi tutore sau curator. această pedeapsă este necesară. Executarea pedepsei cu închisoarea se poate realiza în regimuri diferite de executare în funcţie de perioada de condamnare la această sancţiune. Aplicarea şi executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă -Pedeapsa detenţiunii pe viaţă reprezintă cea mai severă formă de sancţiune din legislaţia noastră în vigoare şi se aplică în cazul săvârşirii infracţiunilor deosebit de grave. precum şi persoana infractorului. Momentul punerii în executare a pedepsei accesorii coincide cu momentil în care hotărârea de condamnare rămâne definitivă. Codul penal în vigoare reglementează ca pedeapsă accesorie interzicerea unor drepturi. 62) Pedepsele accesorii. se aplică în mod obligatoriu (pentru pedepse cu nchisoarea mai mari de 10 ani sau detenţiune pe viaţă) sau facultativ (pentru pedepse cu închisoarea cuprinse între 5ani şi 10 ani) doar condamnaţilor militari sau rezervişti în condiţiile stabilite de lege şi se pune în executare. dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii.

Pedepsele instituite impotriva persoanelor juridice care au savarsit infractiuni sunt prevazute in art. iar cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani. 2)– infractiunea sa fie savarsita de orice persoana care actioneaza individual. 4)– interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani. Calitatea de persoana juridica este o conditie pentru autor care trebuie sa fie indeplinita. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. 402 Cod penal. persoana juridica savarseste din nou o infractiune cu intentie. Acesta fiind un considerent important. Temei legal Sediul materiei se afla in art. Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este obligata sa o plateasca drept urmare a savarsirii unei infractiuni. odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. cu exceptia statului. iar maximul special al amenzii este de 900 000 lei. Pedepse complementare: 1)– dizolvarea persoanei juridice. sanctiune pecuniara. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca infractiunea pentru ca raspunderea penala a persoanei juridice sa fie angrenata sunt urmatoarele: 1)– infractiunea sa fie savarsita in realizarea obiectului de activitate ori in numele sau interesul persoanei juridice. iar daca este bine individualizata. Această măsură are caracter general. 65) Pedepsele aplicabile persoanei juridice. 63 Cod penal şi pot varia între 150 lei şi 30. asigura in mod direct realizarea scopului pedepsei. a determinat ca legiuitorul roman sa introduca. iar amenda pentru infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata. problema raspunderii penale a persoanei juridice a constituit obiect de preocupare atat pentru legiuitorul roman cat si pentru doctrina juridica. Declansarea raspunderii penale. 711 din Codul penal stipuleaza cateva reguli. In vederea alinierii legislatiei noastre la cea europeana. dupa cum urmeaza: 1. Pedeapsa principala – plata unei amenzi in suma de la 2 500 lei la 2 000 000 lei si 2. dar prezinta si costuri minime pentru executare. 5)– afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. autoritati publice sau institutii publice care nu desfasoara activitati din domeniul privat. şi alte moduri de individualizare a executării pedepsei care sunt lăsate la latitudinea instanţei de judecată: executarea pedepsei într-o închisoare militară. 191 Cod penal care prevede urmatoarele: “persoanele juridice. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10 000 lei. 531 Cod penal.pedepsei. pe lângă executarea pedepsei închisorii în regim de detenţie. Reguli privind aplicarea pedepselor Art. 2)– suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre acti-vitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea pe o durata de la 3 luni la 3 ani. şi care constă într-o sumă de bani stabilită de instanţa de judecată pe care infractorul este obligat să o plătească statului. suspendarea condiţionată a executării pedepsei. pe cale obişnuită. Aplicarea şi executarea pedepsei cu amenda persoanei fizice-Amenda este o pedeapsă penală principală care poate fi prevăută alternativ cu pedeapsa închisorii şi într-un număr limitat de cazuri singură. prin Legea nr. II)– cand. iar maximul special este de 60 000 lei. a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. fie ca membru al unei persoane juridice care are atributii de conducere in sanul ei 3)– sa fie indeplinita forma de vinovatie prevazuta de lege. Condiţiile de acordare a liberării condiţionate se referă la fracţiunile de pedeapsă şi la persoana condamnatului Alte moduri de executare a pedepsei cu închisoarea -Actualul Cod penal prevede. suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. are cateva avantaje: atinge in mod direct patrimoniul persoanei juridice. Plata unei amenzi. Potrivit continutului art. institutia raspunderii penale a persoanei juridice. Limitele pedepsei cu amenda sunt stabilite în art. 3)– inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice de la 3 luni la 3 ani. facultativ şi revocator. Tentativa este prevazuta de Codul penal si in cazul persoanei 46 . executarea pedepsei închisorii la locul de muncă. instanţa poate înlocui această pedeapsă cu pedeapsa închisorii în limitele prevăzute pentru infracţiunea săvârşită şi ţinând cont de partea din amendă care a fost achitată. dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare. minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5 000 lei. dupa cum urmeaza: cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda. În cazul în care cel condamnat la plata unei amenzi nu execută această obligaţie. exista recidiva si pentru persoana juridica in urmatoarele situatii: I)– cand. individual.0000 lei. iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata. 4)– infractiunea sa nu fie savarsita de catre stat. datorită relei credinţe a condamnatului. raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului lor de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala”. adica sa existe: in momentul savarsirii infractiunii. Recidiva.

3 lit. una sau mai multe pedepse complementare. 47910 alin. 278/ 2006. Potentialele victime ale persoanei juridice sunt astfel atentionate si devin mai precaute in incheierea unei relatii contractuale cu persoana juridica in cauza sau pot sa se orienteze spre alti parteneri. reduse la jumatate. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare definitiva. 531 alin. reputatiei comerciale. Suspendarea activitatii sau a uneia din activitatile persoanei juridice consta in: interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice. 356/2006). pr. pen). 47912 alin. a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. pedepsita drastic prin aplicarea la maximul special al pedepsei amenzii a unui spor de 600 000 lei sau 900 000 lei. 3 Cod penal. la aceasta pedeapsa se pot adauga una sau mai multe pedepse complementare. care poate fi pronuntata in urmatoarele situatii: a)– atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni sau cand obiectul sau de activitate a fost deturnate in acest scop. Concursul de infractiuni este prezent si in cazul persoanei juridice. 479.chizitii publice). Dizolvarea persoanei juridice este cea mai aspra pedeapsa complementara. introdus prin Legea nr. Masura dizolvarii persoanei juridice nu se aplica in cazul partidelor politice.se comunica. Pe langa pedeapsa principala a amenzii. precum si altor autoritati care tin evidenta persoanelor juridice. Aceasta sanctiune se poate dispune si atunci cand persoana juridica. durata acesteia nu poate depasi 3 luni. pozitiei persoanei juridice. dovada executarii publicarii hotararii de condamnare. Punerea in practica a acestei pedepse complementare se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate. dar nu mai tarziu de 10 zile de la data inceperii executarii ori. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat persoanei juridice pedeapsa complementara a interzicerii de a participa la achizitii publice se va comunica. asupra : imaginii de marca. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. dupa caz. nu executa pedeapsa complementara prevazuta in art.i C. cu rea-credinta. 3 lit. Afisarea hotararii de condamnare se realizeaza in extras. se pot aplica persoanei juridice. pentru a lua masurile necesare (art. instanta de judecata stabileste numarul de aparitii. 1 C. 21 alin.se comunica organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare (art. penala). in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii. care este sanctionata cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute pentru infractiunea consumata. organului care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica. nu li se poate aplica o asemenea pedeapsa complementara . Potrivit art. Ministerului Justitiei. la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice pe o perioada de la 1 la 3 ani. de la executare. care nu poate fi mai mare de 10. O copie de pe hotararea de condamnare se comunica. 531 alin. patronatelor si organizatiilor religioase apartinand minoritatilor care au fost constituite potrivit legii si persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei. interzicerea de a participa la a. Raspunderea penala a persoanei juridice 47 .juridice. 5/2008 al revistei Tribuna Economica tatea. dupa caz. b)– in caz de neexecutare. in forma si locul stabilite de instanta pentru o perioada intre o luna si 3 luni. de catre instanta de judecata. la data ramanerii definitive. la data ramanerii definitive. 2 Cod de procedura penala. sindicatelor. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul comertului. cu rea-credinta. O copie de pe dispozitivul hotararii de condamnare prin care s-a aplicat aceasta masura. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. 3 Cod penal – afisarea sau difuzarea hotararii de condamnare. introduse prin Legea nr. care va proceda la desemnarea lichidatorului. in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. care duce la pierderea clientelei si diminuarea credibilitatii acesteia. in care s-a desfasurat activitatea in realizarea careia a fost savarsita infractiunea. in domeniul presei. potrivit art. Oficiului Registrului Comertului. Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice poate fi aplicata pe o durata de la 3 luni la 3 ani. 712 – 716 Cod penal. Publicarea se mai poate face si in presa scrisa sau audiovizuala. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate (art. pr. pentru a lua masurile necesare (art. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o anumita perioada-articolul a aparut in nr. 47911 Cod de procedura penala). la data ramanerii definitive. Masura poate fi dispusa pe o perioada de la 3 luni la 3 ani. iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale. Inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice se refera la:inchiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru ale persoanei juridice cu scop lucrativ. are obligatia de a inainta instantei de executare dovada inceperii executarii afisarii sau. direct sau indirect (simulatie prin interpunere de persoane). Masura consta in interzicerea de a participa. in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate in registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. b-d Cod penal (suspendarea activitatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei juridice in legatura cu care s-a savarsit infractiunea. iar o copie de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare se va comunica instantei civile competente.

Există pluralitate de infractori în cazul în care. la savarsirea aceleiasi infractiuni. In cazul minorilor termenul de prescriptie se reduce la jumatate.Pluralitatea este considerată diferit în diferitele legislaţii. la săvârşirea unei fapte considerată infracţiune de legea penală. cod penal. infracţiunea de bigamie. concurenta neloiala. în cazul în care mai multe persoane săvârşesc o faptă. se determina in func-tie de natura pedepsei a carei executare se prescrie. în cazul în care se şi comite infracţiunea vom fi în prezenţa unui concurs de infracţiuni care se pedepseşte ca atare. Formele pluralităţii de infractori: Pluralitatea naturală: Suntem în prezenţa unei pluralităţi de infractori naturală atunci când o infracţiune nu poate fi săvârşită decât de un număr mai mare de persoane ( de exemplu: infracţiunea de incest. Suntem în prezenţa acestei forme. Pluralitatea constituită-În cazul infracţiunii constituite este vorba de simpla grupare a mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni. câte 2 pentru fiecare tabără). Daca este vorba de sanctiuni cu caracter administrativ aplicate in cazul faptelor care intra sub incidenta art. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publiceAfisarea sau difuzarea hotararii de condamnare produce un efect negativ Persoana juridica condamnata. Daca este o pedeapsa cu amenda. Pluralitatea constituită nu trebuie să fie confundată cu pluralitatea ocazională.: un autor iresponsabil + un instigator care îl determină pe iresponsabil să comită un furt). licitatii frauduloase. De pildă. Pentru a avea pluralitate ocazională. termenul va fi de 3 ani. Sistemul nostru penal este bazat pe teoria unităţii infracţionale. la un furt participă 5 persoane deşi ar fi fost de ajuns doar una). respectiva structură să aibă caracter de continuitate si Pluralitatea ocazională-Este cunoscută şi sub denumirea de participaţie penală. atunci când la săvârşirea unei infracţiuni participă un număr mai mare de persoane decât ar fi fost necesar pentru săvârşirea acelei fapte. ca formă a pluralităţii de infracţiuni. spionaj economic etc. in orice mod. Aceasta reglementare este legitimata de realitatile sociale si economice.: la un incest participă 3 persoane. îşi aduc concursul mai mulţi făptuitori. 68) Prescripţia executării pedepsei. Daca este o pedeapsa cu inchisoarea de pana la 15 ani. este întâlnită în cazul în care. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: să existe o structură organizatorică. tinandu-se cont de durata con-cret stabilita de instanta pentru aceasta pedeapsa: Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. Noua reglementare conditioneaza angajarea raspunderii persoanei juridice de savarsirea infractiunii in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau in interesul ori in numele acesteia. nu doar obiectivă) 67) Pluralitatea intermediară de infracţiuni. (de ex. infracţiunea de încăierare – la aceasta din urmă e nevoie de minim 4 persoane. Are ca efect considerarea ca executata a pedepsei dupa trecerea unui interval de timp prevazut de lege. : complotul împotriva siguranţei statului) Este pedepsit simplul fapt al constituirii. după condamnarea definitivă cel condamnat săvârşeşte o nouă infracţiune înainte de începerea executării pedepsei. nu avem unitate de infracţiune. la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. in acest caz.nu exclude raspunderea persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi infractiuni. trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: să se săvârşească o faptă prevăzută de legea penală. Intreruperea termenului prescriptiei Legiuitorul reglementeaza doua cauze de intrerupere: Cand 48 . Pentru a avea pluralitate constituită.Un alt motiv al instituirii raspunderii persoanei juridice a fost dat de conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Termenele de prescriptie. Sunt legislaţii care consideră că. fara ca raspunderea penala a persoanei juridice sa excluda raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit. dacă mai multe persoane se întâlnesc şi pun la cale săvârşirea unei infracţiuni de contrabandă. in vederea savarsirii de infractiuni sau pentru acoperirea savarsirii unor infractiuni economice. (de ex. termenul va fi format dintr-o perioada fixa de 5 ani la care se adauga jumatate din pedeapsa aplicata. fapta prevăzută de legea penală trebuie să fie considerată infracţiune (de ex. 181. termenul este de un an. termenul este de 20 de ani. iar. Pluralitatea intermediară. ele sunt pedepsite chiar dacă nu au săvârşit efectiv infracţiunea. să-şi aducă contribuţia mai multe persoane. pedepasa aplicată va respecta regulile pentru concursul de infracţiuni. în timpul executării acesteia sau în stare de evadare şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă. să se manifeste voinţa comună a celor ce alcătuiesc pluralitatea (să existe o coeziune psihică între aceştia. 66) Pluralitatea constituită şi pluralitatea naturală de infractori. să existe un lider.

Alta situatie in care se intrerupe termenul este cea in care intervine un eveniment imprevizibil. Efectul e doar considerarea pedepsei ca executate. Legea instituie masuri de prevenire. Prescriptia opereaza indiferent de gradul de gravitate a infractiunii. Astfel. citatia. confruntarea etc. care impiedica desfasurarea unor acte de procedura (locali-tatea in care s-a comis infractiunea e izolata din cauza unor calamitati naturale). In cazul revocarii suspendarii conditionate. potrivit legii. legiuitorul a reglementat o prescriptie spe-ciala care are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. actiunea penala se pune in miscare numai cu autorizarea procurorului general. cand are loc actiunea sau inactiunea in cazul infractiunilor formale si cand se epuizeaza infractiunea in cazul infractiunilor cu durata de executare). Sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani 49 . 70) Prezentarea specificului infracţiunilor prevăzute de Legea nr. care acorda asistenta specializata institutiilor publice sau care detin o functie de conducere intr-un partid. pentru ca termenul de incercare se calculeaza in functie de limitele pedepsei reduse la juma-tate. cu exceptia infractiunilor contra pacii si omenirii. la fel si primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta. Termenele de prescriptie se determina in functie de natura si durata sanctiunii prevazute de lege pentru fapta care se prescrie. 69) Prescripţia răspunderii penale. Pana cand intervine aceasta autorizare. nu si inlaturarea raspunderii penale pentru fapta comisa. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 1-5 ani. care exercita o functie publica si participa la luarea deciziilor. iar dupa suspendare cursul termenului continua o data cu disparitia cauzei de suspendare. Diferenta dintre intreruperea si suspendarea prescriptiei. care exercita atributii de control. 78/2000. Daca este o pedeapsa cu inchisoarea pana la un an sau amenda. iar apoi termenul astfel calculat se reduce si el la jumatate. De aceea se considera ca.incepe executarea pedepsei sau Cand infractorul savarseste o noua infractiune. Termenul de prescriptie a executarii pedepsei curge de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Suspendarea cursului prescriptiei-Are loc atunci cand. termenul este de 8 ani. Darea de mita savarsita fata de un functionar cu atributii de control se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege al carui maxim poate fi majorat cu 2 ani. prescriptia reprezinta o sanctiune la adresa pasivitatii organelor judecatoresti care au avut dreptul sa-l traga la raspundere pe infractor. Are ca efect inlaturarea raspunderii penale pentru fapta savarsita. cursul prescriptiei este suspendat. se considera suspendat cursul prescriptiei si in caz de intrerupere a procesului penal pe motivul existentei unei boli grave a invinuitului sau incul-patului. Asadar. indiferent de numarul intreruperilor. exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau continuarea actiunii nepenale.). De exemplu. a executarii pedepsei la locul de munca sau a revocarii liberarii conditionate. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 10-15 ani. termenul este de 3 ani. descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie care se aplica urmatoarelor persoane: care exercita o functie publica. termenul este de 5 ani. in cazul minorilor opereaza o dubla reducere. daca termenul de prescriptie a fost depasit cu jumatate din durata sa. Daca este o pedeapsa cuprinsa intre 5-10 ani. termenul curge de la data ramanerii definitive a hotararii de revocare. punerea in executie sau continuarea executarii pedepsei. a suspendarii sub supraveghere. Suspendarea termenului prescriptiei-Atunci cand exista o dispozitie legala ce impiedica. Pe perioada termenului de prescriptie a executarii pedepsei opereaza pedepsele accesorii. Termenul de prescriptie incepe sa curga de la data savarsirii infractiunii (cand se produce rezultatul in cazul infractiunilor de rezultat. In cazul minorilor termenele de prescriptie se reduc la jumatate. De asemenea. Efectul prescriptiei raspunderii penale este similar cu cel al amnistiei antecondamnatorii. in cazul infractiunilor care intra sub incidenta legii penale romane in baza principiului realitatii. luandu-se in calcul si perioada anterioara intervenirii suspendarii. Pentru a evita o prescriptie perpetua.Dupa intrerupere incepe sa curga un nou termen. termenul este de 10 ani. o pedeapsa prescrisa se considera executata si se ia in considerare la starea de recidiva. avandu-se in vedere maximul special al acestei pedepse: Daca este o pedeapsa cu detentiunea pe viata sau cu inchisoarea mai mare de 15 ani. Intreruperea prescriptiei-Are loc atunci cand intervine un act de tragere la raspunderea penala a faptuito-rului sau atunci cand se efectueaza orice act de procedura care trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului (fac parte din aceasta categorie arestarea. potrivit Codului de procedura penala (in acest cod sunt reglementate institutiile amanarii sau intrerupe-rii pedepsei). termenul este de 15 ani. in dreptul penal. iar dupa expirarea acestui termen opereaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.

Daca pedeapsa depaseste 10 ani. Faptuitorii trebuie sa fie rude in linie directa sau frate si sora. E vorba de pedeapsa pronuntata de instanta.1-intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda. acordarea de credite cu incalcarea legii si utilizarea creditelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate. Daca pedeapsa nu depaseste 5 ani. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv. Exista situatii speciale ale reabilitarii de drept si anume aceasta se face in urma executarii pedepsei intr-o inchisoare militara. 71) Purtarea abuzivă. Tentativa se pedepseste. efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia.2-sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actului sexual si se poate epuiza in momentul realizaii ultimului act sexual. ci numai reabilitarea judecatoreasca. la care se adauga jumatate din durata pedepsei. Aceasta intervine daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) Persoana cu privire la care intervine reabilitarea a fost condamnata la pedeapsa inchisorii de cel mult un an sau la pedeapsa amenzii. Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru fondul biologic al societatii si incalcarea normelor de convietuire sociala. nu va mai opera reabilitarea de drept. Al. una cu rol activ si una cu rol pasiv. Obiect material exista numai in forma agravata prevazuta in al. Sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un raport sexual firesc. Al. Art. comisa in cadrul actiuniii de privatizare sau de vanzare a acestora. Condamnatul poate. Reabilitarea de drept intervine prin simpla implinire a termenului. Obiectul juridic se refera la buna desfasurare a activitatii de serviciu.2 cand actiunea se exercita nemijlocit asupra corpului victimei. Incestul este o infractiune bilaterala care nu poate fi savarsita decat prin cooperarea a doua persoane de sex opus. Daca pedeapsa este cuprinsa intre 5-10 ani. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii.203-Cod penal-raportul sexual intre rude in linie directa sau intre frati si surori. termenul este de 4 ani. nefiind nece-sar ca ea sa fie pronuntata de catre instanta. Subiect activ este calificat prin calitatea de functionar. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. indiferent de durata pedepsei aplicata pentru aceasta. Condamnatul poa-te beneficia insa de reabilitarea de drept pentru condamnari succesive. Raspunderea penala revine ambilor faptuitori. termenul este de 5 ani si jumatate din durata pedepsei. Tentativa este pedepsita. solicita instantei sa constate intervenirea reabilitarii si sa dispuna radierea condamnarilor din cazierul judiciar in masura in care acest lucru nu s-a facut din oficiu. Latura subiectiva presupune intentia faptuitorului care poate fi directa sau indirecta.1. in urma suspendarii conditionate si a suspendarii sub supraveghere. Termenul de 50 . 73) Reabilitarea de drept. Tentativa nu se pedepseste. Este acordata de catre instanta daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: a) S-a implinit termenul de reabilitare. b) Condamnatul nu a savarsit o alta infractiune in termen de 3 ani de la execu-tarea sau considerarea ca executata a pedepsei.2-lovirile sau actele de violenta savarsite in conditiile al. Eroarea cu privire la rudenie inlatura raspunderea penala. termenul este de 7 ani si jumatate din durata pedepsei.urmatoarele fapte: stabilirea cu intentie a unei valori comerciale diminuate a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul este actionar. nu de pedeapsa redusa in urma gratierii. in masura in care nici una dintre infractiuni nu a fost savarsita in termenul de reabilitare pentru condamnarea precedenta. Art. Daca in acest interval el savarseste o noua infractiune. Latura subiectiva presupune intentia directa. folosirea de informatii care nu sunt destinate publicitatii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. Obiectul juridic se refera la desfasurarea vietii sexuale cu respectarea normelor morale fara a pune in pericol sub aspect biologic specia umana. Acesta se calculeaza in raport de durata pedepsei executata sau considerata ca executata. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. 72) Incestul.250-Cod penal-al. 74) Reabilitarea judecătorească. Elementul material se realizeaza prin actiunea faptuitorului constand in intrebuintarea de expresii jignitoare. eventual.

dupa condamnarea pentru o infractiune intentionata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. instanta poate dispune reabilitarea. nu se acorda reabilitarea. se poate deduce ca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva. 75) Recidiva postcondamnatorie. b) Pedeapsa prevazuta pentru acest termen sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de un an. Termenul curge de la data aplicarii actului de gratiere. Daca toate infractiunille au stabilite pedepse mai mici de 6 luni. cod penal face aluzie la faptele intentionate si. Termenul de reabilitare curge tot de la data aplicarii gratierii si nu de la data implinirii termenului de incercare. in timpul executarii sau in stare de evadare. Daca este o pedeapsa de la 3 luni la 2 ani exista recidiva. chiar daca rezultanta depaseste limita de 6 luni. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata pentru o singura infractiune sau pentru concurs de infractiuni. Aceasta este cea mai fracventa forma a recidivei. 38. Termenul de reabilitare curge de la data punerii in libertate a condamnatului.Termenul curge din momentul implinirii duratei pedepsei. infractorul savarseste. caci art. Cand a intervenit prescriptia executarii pedepsei -. dar sunt toate intentionate si rezultanta lor depaseste 6 luni. avem recidiva. In caz de condamnari succesive -. Ea exista atunci cand. nu avem recidiva. c) Sa fie savarsita dupa condamnarea data in primul termen si inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru aceasta condamnare. cod penal prevede ca nu atrag starea de recidiva infractiunile comise din culpa. Reabilitarea are ca efect inlaturarea tuturor decaderilor. o noua infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de un an. Tinand cont de faptul ca prevederile art. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei: a) Infractiunile ce compun acest termen sa fie fapte intentionate sau cel putin praeterintentionate. art. Daca inculpatul a executat pedeapsa la locul de munca -. Nu intereseaza pedeapsa concret stabilita de instanta.reabilitare: Curge de la data cand pedeapsa a fost executata sau considerata ca executata. indiferent daca persoana a executat pe-deapsa integral sau a beneficiat de incetarea executarii. Cand condamnatul a fost liberat conditionat -. cod penal constituie o exceptie. e) Inculpatul sa fi achitat in intregime cheltuielile judecatoresti si despagubirile civile. adica de la expirarea termenului de incer-care a liberarii conditionate. In practica s-a pus problema existentei starii de recidiva atunci cand pedeapsa de la primul termen a fost aplicata pentu concurs de infractiuni in structura caruia intra atat fapte intentionate cat si fapte din culpa. S-a considerat in practica judiciara ca aceasta conditie nu e indeplinita atunci cand plata despagubirilor nu mai poate fi ceruta de catre partea civila. Insa in cazul in care toate infractiunile componente ale concursului sunt mai mici de 6 luni si unele dintre infractiuni au fost comise din culpa. deoarece maximul special este mai mare de un an. Chiar daca instanta va aplica doar o pedeapsa de 3 luni va fi tot recidiva. Conditiile de existenta ale recidivei mari postcondamnatorii Presupune existenta a doi termeni:1. iar in cazul celui de-al doilea termen se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege. Condamnările care nu atrag starea de recidivă. daca una dintre infractiunile componente ale concursului este intentionata si are stabilita o pedeapsa de peste 6 luni. c) Inculpatul sa aiba o buna conduita. In cazul in care a intervenit gratierea totala -. in acelasi timp. d) Condamnarea aplicata pentru acest prim termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. Termenul de reabilitare curge de la data implinirii termenului de prescriptie. In acest caz. b) Pedeapsa aplicata pentru acest prim termen sa fie inchisoare mai mare de 6 luni. cod penal (condamnarile prevazute de acest articol nu atrag starea de recidiva). In caz de gratiere conditionata -. in timpul executarii sau 51 . avem recidiva. Asadar infractiunea poate fi comisa in intervalul cuprins intre hotararea definitiva de condamnare si efectuarea propriu-zisa a condamnarii. inainte de inceperea executarii. respectiv data intrarii in vigoare a actului de gratiere. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei: a) Sa fie vorba de o infractiune intentionata. 38. La pedeapsa executata integral in regim de detentie -. Se pune problema daca infractiunile praeterintentionate atrag starea de recidiva. deoarece este necesar ca inculpatul sa aiba o buna conduita. Termenul de reabilitare curge de la implinirea duratei pedepsei. Aceasta data poate fi data ramanerii definitive a hotararii de condamnare. atunci cand aceasta a intervenit dupa ramanerea definitiva a hotararii. 38. 2. dato-rita intervenirii prescriptiei civile. dar aceasta a fost amnistiata. In cazul primului termen se are in vedere pedeapsa concret stabilita de instanta. b) Inculpatul sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul de reabilitare. atunci cand legea de gratiere a intervenit in cursul procesului. d) Inculpatul sa-si asigure existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste. Daca neplata se datoreaza imposibilitatii inculpatului. c) Pedeapsa aplicata in primul termen sa fie definitiva. incapacitatilor si inter-dictiilor care ar fi putut avea loc. 37. Termenul de reabilitare se calculeaza in raport de pedeapsa cu durata cea mai mare si curge de la data executarii sau consi-derarii ca executata a ultimei pedepse. Daca a savarsit o noua infractiune.

Sanctionarea recidivei postexecutorii-Potrivit art. 77) Relele tratamente aplicate minorului. avem situatia in care pentru 4 infractiuni. Astfel. 4. Obiectul juridic se refera la convietuirea in familie. pentru care s-au stabilit pedepse de 5. fie alternativ cu amenda. Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. poate sa adauge un spor de pana la 10 ani. cod penal. contopirea se face potrivit art. s-au stabilit pedepse de 5. ori dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse. cod penal. respectiv 5 luni. iar pedeapsa rezultanta este de 9 luni. cod penal recidiva postexecutorie se sanctioneaza prin aplicarea unei pedepse spre maximum special al infractiunii comise. cel condamnat savarseste din nou o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un an fie singura. nu putem imparti sporul adaungat la pedeapsa de baza pentru a vedea care e cota-parte aferenta pedepsei ce ne intereseaza. in caz ca se dovedeste ulterior ca totusi nu sunt implinite conditiile existentei recidivei. Astfel. Asa fiind. potrivit art. pedeapsa trebuie recalculata. Astfel. 2) Situatia in care pentru nici una dintre faptele intentionate nu s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni.in stare de evadare. in cazul pedepsei cu inchisoarea. recidiva. La concursul de infractiuni. unde infractiunile sunt comise cu intentie si din culpa. 4. Intr-o opinie din doctrina s-a exprimat ideea ca putem avea recidiva in masura in care pedeapsa pentru o fapta intentionata plus partea din spor aferenta celeilalte fapte intentionate depaseste 6 luni. deoarece acesta nu este cunoscut. Obiectul material consta in corpul minorului. astfel ca aceste pedepse sunt concurente. Intr-o asemenea situatie nu avem recidiva. potrivit art. iar pedeapsa rezultanta s-a stabilit la 8 luni. singura sau impreuna cu amenda. neputandu-se inlatura sporul acordat pentru recidiva.Pedepsirea recidivei mari postcondamnatorii In cazul recidivei. Conditiile referitoare la cel de-al doilea termen al recidivei: a) Sa fie vorba de o infractiune savarsita cu intentie sau praeterintentie. d) Condamnarea sa nu se numere printre cele prevazute de art. Conditiile referitoare la primul termen al recidivei: a) Infractiunea savarsita sa prevada o pedeapsa mai mare de 6 luni. 76) Recidiva postexecutorie. sporul aplicat in cazul recidivei este de pana la 7 ani. In realitate. Elementul 52 . infractorul savarseste o noua infractiune intentionata pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 1 an. Subiectul activ este calificat prin calitatea de parinte sau persoana careia i-a fost incredintata spre crestere un minor. daca o astfel de infractiune este inceputa in timpul executarii si se termina dupa executare avem recidiva postexecutorie. exista. 39.Recidiva mica postexecutorie-Exista atunci cand dupa executarea sau considerarea ca executate a celor trei pedepse de pana la 6 luni. cod penal. pentru determinarea formei recidivei.306-Cod penal-punerea in primejdie grava prin masuri sau tratamente a dezvoltarii fizice. In acest caz se retin doua ipoteze: 1) Situatia in care pentru cel putin una dintre infractiunile intentionate aflata in concurs s-a stabilit o pedeapsa mai mare de 6 luni. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. pedeapsa a fost gratiata sau executarea pedepsei s-a prescris. 38. iar daca instanta socoteste acel maxim insuficient. De asemenea. Pedeapsa este considerata ca fiind executata atunci cand a expirat termenul pe care a fost dispusa. 7 si respectiv 3 luni.2. c) Pedeapsa pentru prima infractiune sa fi fost executata. dupa executarea unei pedepse cu inchisoarea mai mare de 6 luni. Conditiile de existenta ale recidivei mari postexecutorii 1. 38. instanta stabilind direct pedeapsa rezultanta pentru infractiunea comisa si pentru recidiva. se pune problema daca se retine starea de recidiva. intelectuale sau morale a minorului de catre parinti sau oricare persoana careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare. 39. Momentul comiterii infractiunii prezinta o particularitate in raport de infractiunile cu durata de executare. 38. b) Infractiunea savarsita sa fie intentionata sau praeterintentionata. in acest caz. si de pana la 2/3 din maximul respectiv in cazul pedepsei cu amenda. Exista atunci cand. Cele trei pedepse trebuie sa fie pentru condamnari succesive. doua din culpa si doua intentionate. dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa. doua din culpa si doua intentionate. deoarece avem o pedeapsa mai mare de 6 luni. Se pune problema daca indeplineste conditiile termenului recidivei. c) Cea de-a doua infractiune sa fie comisa dupa executarea pedepsei de la primul termen. se va lua in considerare momentul epuizarii acestora. Art. Recidiva postexecutorie nu presupune contopirea pedepselor. in cazul carora. daca avem patru infractiuni. b) Pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune sa fie mai mare de un an. d) Condamnarea sa nu fie dintre acelea de care nu se tine seama la stabilirea starii de recidiva. cod penal. 4. Acest sistem de pedepsire nu se face in mai multe etape. nu postcondamnatorie.

este o masura de individualizare a reactiei penale pe care o poate lua instanta de judecata prin pronuntarea unei hotarari de condamnare. 2 c. Pericolul care ameninta valorile sociale ocrotite in cazul starii de necesitate este generat de diferite intamplari: inundatii. in termenul de incercare o alta infractiune. era obligat la aceasta. cutremure. O fapta este considerata savarsita in stare de necesitate cand a fost necesara pentru a salva de la un pericol iminent valorile sociale: viata. 79) Suspendarea condiţionată a executării pedepsei. pronuntand suspendarea conditionata a acesteia.p. In practica instantelor judecatoresti se intalnesc situatii cand se pronunta condamnari la pedepse mici. Se considera fapte savarsite in stare de necesitate. ori un interes public. a executarii pedepsei aplicate. Tentativa nu se pedepseste. institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei a fost adoptata si reglementata in cadrul legislatiilor penale contemporane. Astfel. contactul cu infractori recidivisti periculosi care il pot antrena in continuare pe calea infractiunii. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei este o masura de politica penala bazata pe increderea in posibilitatea indreptarii condamnatului si observarea comportarii acestuia pe durata suspendarii pedepsei. Desi. Fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul. contribuie la indreptarea acestor condamnati fara a se 53 . fara executarea efectiva a acesteia. iar condamnatul este tinut sa execute atat pedeapsa a carei executare fusese suspendata. Ea consta in suspendarea pe o anumita durata denumita termen de incercare. el este reabilitat si reintegrat fara vreo restrangere a drepturilor pentru fapta penala savarsita.p. pentru a fi considerata savarsita in stare de necesitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala. reactii ale animalelor etc si nu de atacul unei persoane ca in cazul legitimei aparari.p. distrugerea unui pod de lemn peste un rau care impreuna cu obiectele aduse de ape au format un baraj in calea apelor si astfel prezinta un pericol iminent de inundare a unei localitati. a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public". suspendarea executarii pedepsei se revoca. cu obligatia pentru cel condamnat de a avea o comportare corecta in tot acest timp. Conditii privitoare la pericol-Sa fie iminent Pericolul este imonent cand este pa cale sa se produca. 45 c. Actiunea de salvare este considerata necesara cand se efectueaza intre momentul in care pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuia. adica sa nu poata fi inlaturat in alt mod decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala. stimuleaza pe unii condamnati ca sa nu mai comita infractiuni si prin felul acesta. Conditiile actiunii de salvare-Actiunea de salvare a valorilor sociale aratate in art. sustragerea unui autovehicul pentru a transporta de urgenta la spital o persoana accidentata. Daca insa condamnatul nu are o buna purtare si savarseste. anume cand este vorba de infractiuni mai usoare. 45 al. a unei uzine. integritatea corporala sau sanatatea sa. Potrivit dispozitiilor art. 78) Starea de necesitate. ceea ce presupune ca este indeplinita aceasta conditie de a fi iminent cand pericolul este deja actual. integritatea corporala. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. ori un bun important al acesteia. actiunea de salvare prin savarsirea faptei prevazuta de legea penala sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului. a unei incuietori pentru a salva o persoana imobilizata intr-o incapere care este incendiata. ea are totusi o importanta deosebita fiind destinata sa duca la realizarea scopului pedepsei. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. institutia suspendarii conditionate se remarca mai cu seama prin faptul ca: ajuta. In cazul acestor condamnari instanta poate ajunge uneori la concluzia ca un condamnat se poate indrepta si fara executarea pedepsei.material al laturii obiective se poate realiza prin masuri sau tratamente de orice fel. evitandu-se astfel neajunsurile pe care le atrage dupa sine privatiunea de libertate: indepartarea condamnatului de familie si de modul de viata obisnuit. Daca a expirat termenul de incercare si condamnatul a avut o purtare buna. 45 al. 2 c. Iminenta se situeaza in anticamera atacului. cat si pedeapsa aplicata pentru noua infractiune. prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari mai grave decat acela care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat. se pune problema daca astfel de condamnari usoare trebuie executate intotdeauna. Daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace fara a savarsi fapta prevazuta de legea penala. sanatatea persoanei. Pericolul sa fie inevitabil. Pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art. Conditiile starii de necesitate. "Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei. viata. incendii. In asemenea situatii. spargerea unui zid.

mai impune executarea pedepsei; sunt evitate totodata cheltuielile pe care le implica executarea pedepsei in penitenciar. O serie de autori precum Vintila Dongoroz sau Ion Oancea spuneau ca, de fapt aceasta institutie nu urmareste indepartarea condamnatilor la pedepse de scurta durata de mediul nociv al inchisorilor, ci rolul sau este acela de a realiza scopul pedepsei prin stimularea eforturilor de autoreeducare ale condamnatului. Nu putem fi de acord in totalitate cu aceasta opinie intrucat oricat de bine organizat ar fi un penitenciar, acesta tot mai exercita o influenta negativa asupra unor condamnati astfel incat crearea unei atmosfere propice pentru indreptarea acestora joaca un rol la fel de important in asigurarea succesului aplicarii acestor masuri. Asa cum am mentionat anterior, institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei, a fost introdusa pentru prima data prin Legea conflictelor de munca din 1920 si Legea sindicatelor profesionale din 1921 iar in legislatia penala a fost introdusa prin Codul penal de la 1936. Acesta prevedea posibilitatea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de cel mult 2 ani inchisoare corectionala, detentie simpla (in materie politica) sau amenda, indiferent de cuantum, iar revocarea suspendarii atragea executarea integrala a pedepselor, care nu se puteau contopi. Cu unele mici modificari, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, in aceeasi conceptie francobelgiana de la finele secolului trecut, este prevazuta si in Codul penal de la 1968, prin dispozitiile cuprinse in. art 81-86 care prevad conditiile in care poate fi dispusa, efectele imediate si definitive pe care le produce, precum si consecintele nerespectarii conditiilor sub care este acordata. S-a prevazut conditia repararii integrale a pagubei numai pentru infractiunile prin care s-a produs o paguba avutului obstesc. Putem spune in aceste conditii ca piatra de temelie a institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei o reprezinta Codul de la 1936. Principiul fundamental de la care s-a pornit a fost urmatorul: celui condamnat pentru prima oara si pentru infractiuni care ar atrage o pedeapsa privativa de libertate ,de scurta durata - cel mult 2 ani- i se da posibilitatea de a se indrepta nu prin efectul discutabil al pedepsei, ci prin propria lui vointa, punandu-l la incercare sa probeze, printr-o conduita ireprosabila in tot timpul fixat, ca pentru el pedeapsa nu e necesara. Bineinteles ca aceasta incercare se acorda, daca din circumstantele faptului si din conduita sa anterioara, rezulta ca el merita o consideratie deosebita si justifica asteptarile conform carora pe viitor conduita lui va fi buna chiar fara executarea pedepsei. Daca, toti penalistii au fost de acord asupra principiului, s-a discutat totusi, pe de o parte modalitatea termenului de incercare, daca el trebuie fixat prin lege sau din contra lasat la facultatea judecatorului, care sa-l fixeze cum va crede el de cuviinta inauntrul unui maximum fixat de lege, iar pe de alta parte se discuta daca trebuie aplicata mai intai pedeapsa si apoi pronuntata suspendarea, sau din contra sa se acorde inainte de orice pedeapsa. In sistemul legii franceze durata de incercare e de 5 ani si suspendarea se acorda dupa ce s-a pronuntat pedeapsa. Codul belgian si legea engleza, arata ca durata poate fi liber fixata de judecator in limitele unui maximum fixat de lege la 5 ani. In codul japonez durata este fixata la 7 ani, iar in cel norvegian si transilvanean la 3 ani. Cat despre suspendare, in sistemul legii angloamericane, suspendarea se acorda inainte de a interveni vreo condamnare sau cu alti termeni, se suspenda insasi pronuntarea hotararii. La noi s-a inlaturat sistemul anglo-american si s-a adoptat sistemul francez, admitandu-se ca mai intai sa se pronunte condamnarea si apoi sa urmeze suspendarea, iar termenul de incercare sa fie fixat prin lege. Acest termen a fost fixat in 1936 la 3 ani plus durata pedepsei. S-a admis, de asemenea, ca suspendarea executarii pedepsei nu are efect asupra masurilor de siguranta pronuntate si nici asupra condamnarii la despagubiri civile. S-au precizat, de asemenea, cazurile cand suspendarea nu poate avea loc si s-a reglementat si situatia condamnatului care, in timpul suspendarii pedepsei, ar comite o noua infractiune; s-a precizat ca suspendarea executarii nu se aplica in caz de concurs real de infractiuni, sau de contopire de pedepse, cand instanta a pronuntat o pedeapsa mai mare de un an, precizandu-se in art. 68 urmatoarele: condamnarea se considera inexistenta, daca a expirat termenul de incercare, fara sa fi survenit vreuna din cauzele de revocare a suspendarii pedepsei. Codul penal din 1936 cu mici modificari a fost inlocuit de cel din 1968 care, la randul sau, a suferit o serie de modificari prin Legea nr. 104/1992 .Modificarile au vizat conditiile de aplicare a suspendarii, in sensul liberalizarii acestora in vederea extinderii campului de incidenta ale acestor masuri. Astfel, limita maxima a pedepsei inchisorii care poate fi suspendata a fost ridicata de la 2 la 3 ani, iar in caz de concurs de infractiuni de la 1 la 2 ani. In ce priveste persoana infractorului, in locul conditiei negative ca acesta sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii, fara limita, s-a introdus conditia ca el sa nu fi fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. In fine, cu privire la obligatia de reparare a pagubei, aceasta a fost extinsa la toate infractiunile prin care s-a produs o paguba. De asemenea, au fost aduse modificari institutiei suspendarii si prin Legea nr.140/1996 pentru modificarea si completarea Codului penal, pe de o parte excluzandu-se de la incidenta acestei masuri infractiunile grave iar pe de alta parte prevazandu-se o modalitate noua de reparare a pagubei, ca cerinta pentru 54

acordarea suspendarii. Aceasta lege a suferit unele modificari prin Legea 197/2000 care a ridicat limita pedepsei-pentru care poate fi acordata suspendarea-in cazul infractiunilor intentionate si a mai completat art.86¹ alin.3C.pen..Trebuie mentionat, in legatura cu evolutia legislatiei in materie, faptul ca prin Legea nr.104/1992 a fost introdusa si in dreptul nostru penal o forma speciala de suspendare a executarii pedepsei, sub denumirea de "suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere", dupa modelul francez al suspendarii executarii pedepsei cu punere la incercare (sursis avec à l'épreuve). Inca de la primele sale reglementari, aceasta institutie si-a dovedit efectul benefic intrucat, in toate tarile unde a fost aplicata a avut un efect mai salutar si mai eficace asupra condamnatului decat executarea pedepsei. Conditiile pentru acordarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei sunt prevazute in art. 81 C. pen.; ele se impart in conditii OBIECTIVE si SUBIECTIVE, primele referindu-se la condamnare, iar celelalte la persoana condamnatului. Indeplinirea conditiilor prevazute de lege, nu atrage obligativitatea aplicarii institutiei, ci acordarea ei ramane la latitudinea instantei de judecata. Suntem de parere ca conditia esentiala pentru aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei este, fara indoiala, aptitudinea subiectiva a persoanei faptuitorului de a se corija, de a se elibera de mentalitatea si de deprinderile antisociale care l-au antrenat pe calea infractiunii, prin eforturi facute sub amenintarea pedepsei la care a fost condamnat si de a carei executare poate scapa numai printr-o conduita corecta si deci prin autoreeducare. Aceasta conditie nu poate fi considerata indeplinita anticipat pe baza prezumtiei ca orice infractor este capabil de un asemenea efort. Dimpotriva, trebuie sa se constate posibilitatea reala de indreptare pe care ar prezenta-o faptuitorul, constatare ce trebuie sa rezulte din anumite date obiective, care sa reflecte aceasta posibilitate. Se intelege ca principala sursa a acestor date o constituie conduita anterioara a faptuitorului si comportarea lui in insasi savarsirea infractiunii pentru care urmeaza sa se aplice suspendarea executarii pedepsei. Posibilitatea aplicarii suspendarii conditionate a pedepsei isi afla deci o limita obiectiva in gravitatea faptei savarsite care reflecta, totodata, starea de periculozitate a persoanei. Existenta unei fapte grave si a unei vadite stari de periculozitate face ca aplicarea acestei institutii sa fie nu numai ineficace, dar si de-a dreptul primejdioasa pentru apararea intereselor societatii. Oricare ar fi situatia faptuitorului, ceea ce va fi precumpanitor in acordarea suspendarii este gradul deosebit de pericol social pe care il prezinta fapta a carei savarsire a pricinuit o tulburare alarmanta a relatiilor penale normale. Trebuie, cu alte cuvinte, sa se tina seama in aplicarea masurii suspendarii executarii si de constiinta sociala, de constiinta juridica a oamenilor si de atitudinea pe care acestia o manifesta impotriva infractiunilor grave care reclama, in general, o reactiune represiva severa. Lasarea in libertate a unui infractor condamnat pentru o fapta grava poate crea un sentiment de nesiguranta, in ceea ce priveste savarsirea in viitor a unor astfel de fapte.Astfel, pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie sa se tina seama de o serie de conditii, care privesc: NATURA SI MARIMEA PEDEPSELOR APLICATE - condamnarea cu suspendarea executarii pedepsei se aplica in cazul infractiunilor de o gravitate mai scazuta, ce se reflecta in pedeapsa aplicata de instanta si nu in cea prevazuta de lege. Astfel, art. 81 lit. b C. pen. prevede ca, pentru a se putea dispune suspendarea conditionata, pedeapsa aplicata de instanta trebuie sa fie de cel mult 3 ani inchisoare sau amenda. Inainte de modificare, art. 81 lit. a C. pen. prevedea ca suspendarea se putea aplica daca pedeapsa era inchisoarea de cel mult 2 ani sau amenda, iar pentru infractiunile contra avutului public, pedeapsa aplicata era de cel mult 1 an. In prezent cuantumul de 3 ani inchisoare priveste toate categoriile de infractiuni fata de care se poate dispune suspendarea executarii pedepsei. Prin pedeapsa aplicata trebuie sa intelegem pedeapsa in intregul ei asa cum a fost pronuntata prin hotararea de condamnare, iar nu fractiunea de pedeapsa ramasa neexecutata dupa deducerea duratei detinerii preventive, ori in urma unei gratieri partiale sau, in fine, - in cazul admiterii unui recurs extraordinar - dupa ce s-a scazut timpul executat din pedeapsa. Daca s-ar admite ca este posibil a se suspenda conditionat doar o parte din pedeapsa - aceea care nu a fost executata ori considerata ca executata - s-ar ajunge la situatia ca la expirarea termenului de incercare, condamnatul sa nu mai fie reabilitat pentru intreaga condamnare, ceea ce, desigur, nu se poate concepe. La cuantumul de 3 ani, stabilit de lege pentru a se putea acorda suspendarea conditionata a executarii pedepsei, se poate ajunge prin stabilirea pedepsei in limitele prevazute in norma incriminatoare sau prin recunoasterea circumstantelor atenuante si deci coborarea pedepsei sub minimul special. Cand pedeapsa aplicata consta in amenda, nu intereseaza daca la aceasta sanctiune s-a ajuns prin alegerea amenzii dintre cele doua pedepse alternative prevazute in norma sau prin inlocuirea inchisorii cu amenda, ca efect al recunoasterii circumstantelor atenuante, in conditiile art. 76 lit. e C. pen. Suspendarea conditionata se poate aplica si in cazul concursului de infractiuni daca pedeapsa stabilita de instanta este de cel mult 2 ani inchisoare si sunt indeplinite conditiile legii, avanduse in vedere pedeapsa globala aplicata ansamblului de fapte, cu sau fara spor. Inainte de modificarea 55

adusa prin Legea nr. 104/1992 pedeapsa stabilita de instanta, in caz de concurs de infractiuni, trebuia sa fie de cel mult 1 an iar daca una din faptele concurente era contra avutului public, pedeapsa aplicata trebuia sa fie de cel mult 6 luni inchisoare. In urma modificarii aduse, pedeapsa de 2 ani priveste toate situatiile concursului de infractiuni, indiferent de faptele reunite in structura sa. In ipoteza concursului, masura suspendarii trebuie aplicata pedepsei rezultante. Nu se poate dispune masura suspendarii numai pentru pedeapsa uneia dintre infractiunile in concurs iar pentru celelalte executarea in regim de detentie, intrucat, pentru intregul concurs de infractiuni trebuie sa se aplice o singura pedeapsa globala, ca sanctiune a ansamblului de fapte, potrivit art. 34 C. pen. Legiuitorul a fost mai prevazator fata de autorul unui concurs de infractiuni, reducand limita pedepsei inchisorii a carei executare poate fi suspendata conditionat, avand in vedere pericolul social mai mare al faptelor si periculozitatea sporita a faptuitorului. Condamnarea cu suspendare, in cazul concursului, se va putea dispune si atunci cand instanta a aplicat pedeapsa inchisorii de 2 ani la care a adaugat amenda conform art. 34 lit. c, C. pen. In acest caz, termenul de incercare va fi determinat de pedeapsa inchisorii (2 ani plus durata pedepsei a carei executare s-a suspendat). O serie de probleme se pot ivi atunci cand pentru una din pedepsele aferente infractiunilor in concurs, care, impiedica aplicarea art.81 C.pen., a intervenit – anterior condamnarii definitive – o cauza de stingere a executarii. INFRACTIUNILE PENTRU CARE NU POATE FI DISPUSA SUSPENDAREA - prin legea nr.140/1996, pentru modificarea si completarea Codului penal, a fost introdus in textul art.81 C. pen., un alineat nou, in care se prevede ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani, precum si in cazul, infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura. Aceasta limita a fost ridicata de la 12 la 15 ani prin Legea 197/2000. Legiuitorul a voit sa excluda de la beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei pe infractorii care au savarsit infractiuni intentionate grave, oricare ar fi natura acestora, sau infractiunile de violenta grava. S-a dorit sa se evite riscul la care societatea s-ar expune prin lasarea in libertate si fara supraveghere a infractorilor periculosi. REPARAREA PREJUDICIULUI CAUZAT PRIN INFRACTIUNE - daca repararea de bunavoie a prejudiciului provocat persoanei vatamate prin fapta sa constituie o dovada ca infractorul intelege caracterul antisocial al faptei sale, in cazul in care pretinde sa i se acorde incredere prin suspendarea conditionata a executarii, este firesc si logic ca el sa faca aceasta dovada prin repararea pagubei pricinuite prin infractiune. Cu toate acestea, Codul penal de la 1968 nu pretindea o astfel de reparatie ca cerinta a suspendarii decat in cazul infractiunilor prin care se provocau pagube avutului obstesc. Aceasta restrangere nejustificata a fost eliminata in urma modificarii aduse institutiei suspendarii prin Legea nr.104/1992, legea prevazand ca, in cazul condamnarii pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba, instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei numai daca paguba a fost integral reparata, pana la pronuntarea hotararii. Practic, deci instanta nu poate pune in discutie suspendarea executarii pedepsei chiar daca ar aprecia ca celelalte conditii sunt indeplinite, cata vreme nu are la dosar dovada indeplinirii acestei obligatii. Prin Legea nr.140/1996, dispozitiile art. 81 alin. 4, privitoare la obligatia repararii pagubei au fost completate, in sensul ca instanta poate dispune suspendarea cand paguba a fost integral reparata sau plata despagubirii este garantata de o societate de asigurari. PERSOANA CONDAMNATULUI – in cadrul conditiilor suspendarii, persoana condamnatului intereseaza sub raportul periculozitatii sale decurgand, in primul rand din fapta si din imprejurarile in care acesta a fost savarsita, iar in al doilea rand din antecedentele sale penale. Pentru acordarea suspendarii legea impune conditia ca persoana sa nu mai fi fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni. Conditia de a nu mai fi suferit anterior o condamnare superioara limitei de 6 luni, a fost introdusa in cod prin Legea nr. 104/1992. Inainte de aceasta modificare, Codul penal in art. 81 lit.b, a impus cerinta ca persoana sa nu fi fost condamnata anterior la pedeapsa inchisorii oricat de mica ar fi fost aceasta pedeapsa. Se admite posibilitatea acordarii, chiar daca persoana a suferit o condamnare anterioara la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, daca aceasta intra in vreunul din cazurile prevazute in art. 38 C. pen. (condamnari pentru infractiunile savarsite in timpul minoritatii, pentru infractiunile amnistiate, dezincriminate, condamnari pentru fapte din culpa precum si condamnari in privinta carora a intervenit reabilitarea sau pentru care sa implinit termenul de reabilitare). Daca persoana a fost anterior condamnata la pedeapsa inchisorii cu suspendarea executarii sau a executarii pedepsei intr-o inchisoare militara si s-au respectat conditiile impuse de lege, intrucat la expirarea termenelor prevazute de lege este reabilitata de drept, in viitor va putea beneficia pentru pedeapsa aplicata unei noi infractiuni, de suspendarea conditionata. In situatia in care condamnarea anterioara a constat in amenda, institutia suspendarii se poate aplica. CONVINGEREA INSTANTEI CA SCOPUL PEDEPSEI POATE FI ATINS FARA EXECUTAREA 56

pentru indreptarea faptuitorului nu este necesar ca el sa execute pedeapsa. Instanta poate decide sa respinga cererea acestuia si este obligata sa motiveze acordarea suspendarii (art. ultim C. adunata la durata pedepsei stabilita pentru infractiunea pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere. uneori pot coincide cu cele retinute de instanta ca circumstante atenuante. imprejurari. mijloace de individualizare a pedepsei. Dar cum. imprejurarile. care nu este ceruta si pentru constatarea circumstantelor atenuante. se cere indeplinirea unei conditii specifice aptitudinea faptuitorului de a se indrepta fara executarea pedepsei. permit sa se aprecieze ca aceasta conditie specifica este indeplinita. De asemenea. 92/2000. Termenul de incercare: Este compus dintr-o durata de la 2-5 ani. 81 C. nu este necesara executarea efectiva a pedepsei. pen. daca pedeapsa aplicata e inchisoarea de cel mult 2 ani. In aceste conditii. vatamare corporala grava.PEDEPSEI .. ca folosirea unor mijloace viclene .nu permite a se aprecia ca pe viitor conduita inculpatului va fi buna chiar fara executarea pedepsei. constituie o imprejurare de natura a invedera lipsa unor garantii suficiente in sensul ca. Potrivit OG nr. pentru indreptarea sa. Impunerea masu-rilor de supraveghere este obligatorie.intocmirea unor liste de plata fictive. aceasta motivare dand posibilitatea instantei de control judiciar sa verifice temeinicia acestei masuri. 861. 80) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. La acesta pedeapsa se poate ajunge daca infractiunea a fost comisa de catre un minor. instanta trebuie sa realizeze o analiza completa a personalitatii infractorului urmarind in acest sens comportarea sa in viata sociala. fie pentru a acoperi o delapidare . Sa nu fie vorba de infractiuni al caror maxim special depaseste 15 ani sau de infractiunile de viol. de exemplu. este necesar a se exprima intotdeauna motivandu-se corespunzator concluzia la care s-a ajuns . de asemenea.) pen. pentru acordarea suspendarii executarii pedepsei se mai cere ca instanta de judecata sa aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia. ambele.daca datele.in principiu .pe langa conditiile sus mentionate. In practica s-a decis insa ca misiunea instantei de a motiva suspendarea. daca a ramas in faza de tentativa sau daca au existat circumstante atenuante. instanta a decis. pen. O alta particularitate a acestui tip de suspendare este existenta unui ansamblu de obligatii si masuri de supraveghere (art. Conditiile suspendarii sub supraveghere-Conditiile cu privire la infractiune: Pedeapsa cu inchisoarea sa nu fie mai mare de 4 ani (art. in unele cauze concrete asupra suspendarii conditionate a executarii pedepsei. prin negarea savarsirii faptei sau prin incercarea de a invinui de savarsirea infractiunii alte persoane. inainte si dupa savarsirea infractiunii si numai in masura in care se dovedeste ca savarsirea faptei se datoreste unui concurs accidental de imprejurari si ca. stari sau situatii sa se afle la baza folosirii amandurora. cod penal) pe care instanta le poate impune persoanei condamnate pe durata termenului de incercare. Legea nu arata acele elemente pe care instanta trebuie sa le ia in considerare pentru a aprecia daca se impune sau nu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. la locul de munca. 38. supravegherea 57 . a hotarat ca adoptarea unei pozitii nesincere in cursul procesului. Se aseamana foarte mult cu suspendarea conditionata. 863. retinute ca circumstante atenuante. nu constituie motiv de netemeinicie a hotararii sau o incalcare esentiala a legii. cod penal). cod penal. starile etc. apare o dispozitie speciala care spune ca se poate dispune acest tip de suspendare si in cazul infractiunii de furt calificat prevazut la art. distrugeri si inlocuiri de acte.ca aceleasi date. tortura si loviri sau vatamari cauza-toare de moarte. daca din actele dosarului rezulta ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. cod penal. ci o facultate a instantei de judecata care este libera sa aprecieze – chiar daca sunt indeplinite celelalte conditii – din oficiu sau la cererea condamnatului daca este sau nu cazul sa se acorde suspendarea. Cand pedeapsa a fost aplicata pentru concurs de infractiuni. Avand a se pronunta. stabilita de instanta. Din cele examinate mai sus rezulta ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu este un drept al condamnatului. suspendarea se poate dispune numai daca aceasta nu depaseste 3 ani. 209 (3). Elementele de fapt ce stau la baza convingerii instantei ca faptuitorul este apt a se indrepta. se poate dispune suspendarea acesteia. 81 alin.. In legatura cu aceasta problema exista o serie de discutii in doctrina. iar impunerea obligatiilor este lasata la latitu-dinea instantelor de judecata. pentru a putea dispune suspendarea conditionata a executarii. afara de cazurile cand condamnarea intra in una din ipotezele prevazute in art. lasand astfel instantelor cele mai largi posibilitati in ceea ce priveste depistarea si aprecierea semnificatiei lor. Conditiile cu privire la infractor: Este necesar ca infractorul sa nu fi fost anterior condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de un an. Instanta trebuie sa aprecieze ca reeducarea inculpatului poate avea loc si in libertate. Suspendarea conditionata a executarii si reducerea pedepsei ca efect al circumstantelor atenuante fiind. chiar fara sa execute pedeapsa. fie pentru a comite. spre a se putea face aplicarea art. nimic nu se opune . Acest tip de suspendare nu se poate dispune in cazul unei pedepse cu amenda. 81 C.

In cazul pedepsei cu amenda termenul de incercare este de 6 luni. 863 (3). 81 si art. cod penal „Condamnarile pronuntate pentru fapte savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decaderi”. Exista in plus la sus-pedarea sub supraveghere o cauza de revocare facultativa. incredintarea supravegherii si executarea unor obligatii. termenul de incercare este compus din pedeapsa aplicata adunata la un interval de timp stabilit de instanta intre 6 luni. Dispune suspendarea conditionata si supravegherea minorului. Nici acest tip de suspendare nu are ca efect reabilitarea de drept. dupa implinirea acestei varste. Deoarece legea nu contine dispozitii cu caracter derogatoriu. fie sa revoce suspendarea. suspen-darea este obligatorie. Dupa implinirea varstei de 18 ani. Suspendarea in cazul infractiunii de abandon de familie Prin dispozitiile art. Oricum. 103. 305 (4). toate prevederile cu privire la revocarea si anularea suspendarii conditionate de la majori opereaza si in cazul minorilor. Sub aspectul conditiilor de acordare a suspendarii singura particularitate priveste antecedentele penale. cod penal. cod penal. odata indeplinite conditiile prevazute de art. 81 sau art. o data cu dispunerea suspendarii si cu incredintarea supravegherii minorului instanta poate sa dispuna indeplinirea de catre acesta. cod penal. Suspendarea sub control-Potrivit acestei modalitati. 81. cod penal.2 ani. s-a instituit posibilitatea suspendarii conditionate a pedepsei in cazul infractiunii de abandon de familie. 110 si art. Conditii: a) Hotararea de condamnare sa se fi fost pronuntat pentru infractiunea de abandon de familie. 863 (3). instanta poate sa-i impuna respectarea masurilor de supraveghere prevazute de art. fiindca anularea se dispune atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de art. Cazuri speciale de suspendare a executarii pedepsei Suspendarea in cazul pierderii totale a capacitatii de munca-Conditii: a) Persoana sa fi fost condamnata la pedeapsa inchisorii. a dispozitiilor prevazute de art. De asemenea. 861. Nu trebuie confundata cu suspendarea sub supraveghere aplicata majorilor. Suspendarea in cazul infractiunilor comise de minori-Legiuitorul a reglementat doua modalitati ale suspendarii. aceasta deroga de la dreptul comun.modului de respectare a acestor obligatii si masuri revine serviciilor de probatiune. 1101. instanta are mai multe posibilitati: Dispune suspendarea conditionata. c) Pierderea capacitatii de munca sa nu fi fost provocata de persoana in cauza. In 58 . deoarece orice tip de infractiune ar comite minorul aceasta ar intra sub incidenta art. ci se grefeaza pe suspendarea conditionata. fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. pentru ca nu e necesar sa fie indeplinite conditiile prevazute in art. De asemenea ea nu poate fi revocata decat daca infractorul. cod penal. reglementate in art. Aceasta suspendare nu poate fi anulata. Revocarea suspendarii sub supraveghere-Cauzele si efectele revocarii suspendarii sub supraveghere sunt identice cu cele de la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Daca sunt indeplinite aceste conditii. instanta poate. Infractiunile care intra sub incidenta acestui articol nu trebuie sa indeplineasca nici o conditie pentru a se putea dispune suspendarea. b) In timpul executarii pedepsei sa intervina pierderea totala a capacitatii de munca. 103 (3). aceasta suspendare urmeaza. De asemenea. pe durata termenului de incercare. cod penal si. b) Pana la pronuntarea hotararii inculpatul sa fi achitat pensia de intretinere. Astfel. cu executare la locul de munca. Efectele suspendarii conditionate S-a pus problema in doctrina daca aceasta modalitate de individualizare are ca efect reabilitarea de drept. b) Suspendarea sub supraveghere sau sub control E prevazuta de art. atunci cand con-damnatul nu respecta obligatiile si masurile de supraveghere impuse. Astfel. daca termenul de incercare a depasit aceasta varsta. cod penal. Daca aceste conditii sunt indeplinite. Ea cunoaste doua modalitati: 1. dar urmeaza regimul de drept comun in ceea ce priveste revocarea. Suspendarea sub supraveghere-Ea nu se aplica decat in cazul pedepsei inchisorii. 861. cod penal. 38. ea nu are ca efect reabilitarea de drept. deoarece potrivit art. cod penal in cazul suspendarii sub supraveghere aplicabile majorilor. savarseste din nou infractiunea de abandon de familie. instanta va dispune obligatoriu fie suspendarea conditionata. cauzele de anulare si efectele acesteia sunt identice la cele doua tipuri de suspendare. in plus. 305 (4). 2. Aceasta. cod penal: a) Suspendarea conditionata Aplicata minorilor. Presupune incredintarea su-pravegherii minorului pe durata termenului de incercare pana la implinirea varstei de 18 ani unei persoane sau unei institutii prevazute in art. Daca in timpul termenului de incercare condamnatul nu a savarsit o alta infractiune si daca nu a intervenit revocarea sau anularea suspendarii. pana la implinirea varstei de 18 ani. regimul de drept comun cu urmatoarele particularitati: In cazul pedepsei inchisorii. cod penal. 109. deoarece nu sunt indeplinite conditiile de la art. Daca sunt indeplinite conditiile pentru a se dispune una din modalitatile de mai sus. 1101. se poate observa ca in cazul minorilor reabili-tarea ar fi lipsita de obiect. cod penal. in linii generale. acesta este reabilitat de drept. instanta e obligata sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Aceasta suspendare nu poate fi anulata. fie suspendarea sub supraveghere. respectiv dipozitiile prevazute de art. Aceasta modalitate speciala de suspendare nu cunoaste conditii proprii de aplicare. Dispune suspendarea conditionata. cod penal. 81. Suspendarea poate fi dispusa chiar daca nu sunt indeplinite conditiile generale prevazute de art. in termenul de incercare.

de cele mai multe ori.3-infractiunea este mai grava daca faptele din al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani. instanta va tine cont de mai multe situatii. apeleaza la prima varianta. Art. cod penal. Obiectul juridic principal se refera la posesia si detentia asupra 59 . Tentativa este posibila numai in forma al. pentru sotul acestuia sau pentru o ruda apropiata. Al. Al.1 si 2 sunt savarsite de un functionar public in exercitiul atributiilor sale de serviciu.242-Cod penal-sustragerea sau distrugerea unui dosar care se afla in pastrarea sau detinerea unei institutii. Obiectul material consta in bunul legal sechestrat. Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constragerii. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o actiune de sustragere sau de distrugere.1 si inchisoare de la 3 luni la 5 ani in forma al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. Participatia penala este posibila sub toate formele. fie sa revoce suspendarea. 863 (3). Obiectul juridic principal consta in libertatea morala a persoanei iar obiectul juridic secundar poate consta in bunuri. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii persoanei. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de sustragere a bunului legal sechestrat.211-Cod penal-furtul savarsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau de neputinta de a se apara. Varianta a doua este mai rar dispusa. Art.1 care prezinta o anumita valoare. sa faca. De regula infractiunea nu are obiect material. fie sa prelungeasca termenul de incercare cu cel mult 3 ani. Forma agravata al. Infractiunea se savarseste in forma al. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la un an sau amenda. Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. Ultimele doua posibilitati se pot aplica doar in cazul pedepsei cu inchisoarea. Subiect activ poate fi orice persoana. fiindca nu ar avea obiect (vezi art. Potrivit textului legal.alegerea unei posibilitati. Al. Daca minorul se sustrage dupa implinirea varstei de 18 ani sau daca nu-si indeplineste obligatiile impuse potrivit art. Se majoreaza cu un an maximul pedepselor prevazute in al. 82) Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri. Art.2. In mod normal. iar cea de-a treia nu a fost dispusa aproape niciodata. documentul care se sustrage. Latura subiectiva presupune intentia directa deoarece faptuitorul savarseste fapta cu scopul de a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Tentativa nu se pedepseste. Nu are ca efect reabilitarea de drept.1 si 2. Obiectul juridic se refera la respectul datorat autoritatii.194-Cod penal-constragerea unei persoane prin violente sau amenintare sa dea.1 cu intentie directa sau indirecta. cod penal).244-Cod penal-sustragerea unui bun care este legal sechestrat. 83) Şantajul. iar in forma al. instanta poate.2 din culpa. sa nu faca sau sa sufere ceva daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos pentru sine sau pentru altul. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.1 dar nu se pedepseste.2-distrugerea din culpa a vreunuia din inscrisurile prevazute in al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Subiect activ poate fi orice persoana.2-constragerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare compromitatoare pentru persoana amenintata. 109. printre care gradul de pericol social al faptei. Participatia penala este posibila in toate formele. Obiectul juridic se refera la respectul datorat sechestrului legal aplicat.2-infractiunea este mai grava daca fapta a fost savarsita de custode. sustragerea de sub supraveghere inainte de implinirea varstei de 18 ani poate atrage revocarea acestei masuri. 81) Sustragerea de sub sechestru. persoana faptuitorului etc. Tentativa nu se pedepseste. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de constragere exercitata asupra unei persoane. Obiectul material consta in dosarul. Subiect activ poate fi orice persoana. instanta. precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii sau pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Art. Contrangerea trebuie exercitata prin violenta sau amenintare si trebuie sa fie efectiva. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani in forma al. 84) Tâlhăria.

iar in al doilea rand la corpul persoanei. Obiectul material consta in bunul tainuit. slutirea. Art. Potrivit art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.1 este posibila numai in forma instigarii si a complicitatii anterioare.bunurilor mobile.2unu-daca talharia a fost savarsita: de doua sau mai multe persoane impreuna. astfel incat nu mai era posibil producerea rezultatului. in timpul unei calamitati. o substanta narcotica sau paralizanta. Exista o tentativa improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs din cauza ca mijloacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului juridic fie in concret. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin doua activitati. Scopul obtinerii de catre faptuitor a unui folos material poate fi pentru sine sau pentru altul.Formele tentativei:In functie de momentul pana la care a fost adus actul de executare se face distinctie intre: a) tentativa perfecta (terminata) b) tentativa imperfecta (intrerupta) Suntem in prezenta tentativei perfecte atunci cand actul de executare a fost adus pana la capat. deghizata sau travestita. in timpul noptii. cat si in concret. Exista o tentativa relativ improprie: Atunci cand infractorul administreaza o cantitate de otrava care se dovedeste 60 . Sanctiunea consta in inchisoare de la 7 la 20 ani. Suntem in prezenta tentativei imperfecte atunci cand actul de executare a fost intrerupt. Tentativa nu se pedepseste. iar obiectul juridic secundar se refera la infaptuirea justitiei. Urmarea imediata consta in pricinuirea unui pagube si impiedicarea a desfasurarii normale a activitatii de justitie. Participatia in forma al. 86) Tentativa. Al. cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea pentru sine sau pentru altul a unui folos material. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 20 ani. Urmarea imediata consta pe de parte in pricinuirea unei pagube. transformarea bunului-modificarea acestuia astfel incat sa nu mai fie usor recunoscut. Obiectul material consta in primul rand intr-un bun mobil. dobandirea su transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia. intr-un loc public sau intrun mijloc de transport. de o persoana avand asupra sa o arma. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin una din urmatoarele actiuni alternative: primirea bunului. Latura subiectiva presupune intentia directa. iar in al doilea rand savarsirea furtului. 85) Tăinuirea. inlesnirea valorificarii bunului-ajutorul acordat pentru realizarea folosului urmarit. intr-o locuinta. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 18 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Subiect activ poate fi orice persoana. tentativa consta in punerea in executare a hotararii de a savarsi infractiunea.221-Cod penal-primirea. o infirmitate permanenta fizica sau psihica. Subiect activ poate fi orice persoana. fie nu a produs rezultatul prevazut de norma de incriminare. Infractiunea are trei forme agravate: al. iar pe de alta parte in in incalcarea unui atribut fundamental al persoanei. cod penal. activitatea principala corespunzatoare furtului si alta secundara constand in folosirea violentei. Participatia penala este posibila sub toate formele. in primul rand insusirea bunului.3daca talharia a produs consicente deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei. Tentativa se pedepseste. dar rezultatul nu s-a produs datorita modului gresit de utilizare a acestor mijloace. Constituie tentativa si numai executarea actelor de violenta. executare care fie nu a fost dusa pana la capat. iar obiectul juridic secundar se refera la atributele fundamentale ale persoanei. 20. In functie de cauza neproducerii rezultatului avem: a) tentativa proprie b) tentativa improprie Exista o tentativa proprie atunci cand mijloacele folosite erau apte sa produca rezultatul. dar rezultatul nu s-a produs. fara ca sanctiunea aplicata sa depaseasca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit. Tentativa improprie poate fi clasificata in: a) Tentativa relativ improprie b) Tentativa absolut improprie Exista o tentativa relativ improprie atunci cand rezultatul nu s-a produs datorita insuficientei si diferitelor mijloace folosite ori datorita faptului ca obiectul material nu se afla la locul unde credea faptuitorul. Obiectul juridic principal are caracter patrimonial. fie in abstract.Intreruperea se poate datora si unor cauze straine de vointa autorului sau chiar datorita vointei acestuia. dobandirea bunului. daca a avut ca urmari: pierderea unui simt sau organ. incetarea functionarii acestora. Neproducerea rezultatului se poate datora unor imprejurari straine de vointa infractorului sau chiar de interventia autorului. Latura subiectiva presupune intentia directa. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 7 ani.2-cand talharia este savarsita in urmatoarele imprejurari: de o persoana mascata. deorece exista dublu scop. Taiunuirea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste. interventie indreptata spre impiedicarea producerii rezultatului. atat in abstract. avortul sau punerea in primejdie a vietii persoanei.

stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor avand ca rezultat obtinerea fara drept a unor sume de bani cu titlu de rambursari de la bugetul de stat . mijloacele folosite sunt apte. vanzarea.7 al. cu referire la o grupa de infractiuni.4-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente dupa ce a somata de 3 ori documentele legale si bunurile din patrimoniu. dar datorita defectiunilor nu produc rezultatul. distribuirea cu orice titlu. Al. desi existent.3-constituie infractiune si se pedepseste cu amendafapta contribuabilului care cu intentie nu reface documentele de evidenta contabila distruse. punerea in circulatie fara drept a timbrelor. Art. mijloacele folosite sunt inapte. Trebuie sa se faca distinctie intre inexistenta obiectului material si aflarea obiectului in alta parte decat cea in care se credea. Art. dar arma nu functioneaza. In primul caz. banderolelor sau formularelor tipizate. Exista o tentativa absolut improprie atunci cand consumarea infractiunii nu era posibila datorita modului in care era conceputa executarea. desi mijloacele folosite aveau aceasta aptitudine.1-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Art. In acest caz. se aplica aceeasi pedeapsa ca si pentru fapta savarsita. 3-10 din Legea nr. 88) Infracţiunile prevăzute de art. Fapta putativa nu se pedepseste. punerea in vanzare. prin stropire cu apa sfintita etc. Atunci cand infractorul incearca sa ucida victima cu o arma de foc. fabricarea. deci nu este posibila lezarea obiectului juridic. Legiuitorul roman a optat. prepararea. 143/2000.5-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda impiedicarea sub orice forma a organelor competente de a intra in sedii incinte sau pe terenuri cu scopul efectuarii verificarilor. desi avem tentativa si legea prevede sanctiune pentru aceasta. Daca este vorba de droguri de mare risc pedeapsa este inchisoare de la 15 la 25 ani si interizcerea unor drepturi. Art.2-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi tipizare sau punerea in circulatie cu stiinta a timbrelor sau formularelor tipizate utilizate in domeniul fiscal cu regim special falsificate. utilizate in domeniul fiscal cu regim special. 241/2005. tentativa se pedepseste atunci cand e prevazuta in mod expres si cu o pedeapsa mai mica decat la infractiunea consumata. Exista doua situatii in care. sa produca rezultatul. Pedeapsa e cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului aplicat in cazul infractiunii consumate. Art. fiscale sau vamale. pe baza citeriului diversificarii pedepsei.Al. In aceasta situatie. transportul. prevăzut de art. nu poate fi lezat prin mijloacele folosite. oferirea.2-daca faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc. in abstract. Atunci cand obiectul material se afla in alta parte decat credea faptuitorul. Art. Tentativa absolut improprie nu se pedepseste. Tentativa absolut improprie nu se pedepseste datorita faptului ca obiectul material. Art. Dispozitia privind sanctionarea tentativei poate fi cuprinsa in textul care sanctioneaza o anumita fapta sau poate fi cuprinsa intr-un text distinct. in termenul inscris in documentele de control. Art. extragerea. deoarece nu exista obiectul material. pedeapsa este inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi.6constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani sau amenda retinerea si nevarsarea cu intentie in cel mult 30 zile de la scadenta a sumelor reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa. procurarea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interizcerea unor drepturi.2-cultivarea.insuficienta pentru a produce moartea. experimentarea. Al. Astfel.1-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi. Efectele care se produc sunt diferite. In cel de-al doilea caz sanctiunea se face in limite mai reduse decat in cazul infractiunii consumate.8-al. Sanctionarea tentativei-Se face distinctie intre sanctionarea limitata si sanctionarea nelimitata a tenta-tivei. transformarea. totusi infractiunea nu este sanctionata: a) Desistarea b) Impiedicarea producerii rezultatului. Sanctionarea nelimitata presupune ca tentativa se pedepseste intotdeauna. Cuantumul pedepseiSe face distinctie intre sistemul parificarii pedepsei si sistemul diversificarii pedepsei. prin natura lor. producerea. in scopul verificarii financiare. desi putea sa o faca. trimiterea. in materia sanctionarii tentativei pentru sanctionarea limitata. sa produca rezultatul. 87) Traficul de droguri.2-constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 61 . 2 şi 3 din Legea nr. Avem de a face cu o tentativa absolut improprie atunci cand se incearca uciderea victimei prin farmece.3-introducerea sau scoaterea din tara precum si importul sau exportul de droguri de risc fara drept se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. in vreme ce sanctiunea limitata presupune ca tentativa se pedepseste atunci cand legea prevede expres acest lucru.

Latura subiectiva presupune intentia care poate fi directa sau indirecta. evidentierea de cheltuieli care nu baza reala.2 este savarsita de 2 sau mai multe persoane impreuna. iar daca prejudiciul este mai mare de 500000 Euro limitele pedepsei se majoreaza cu 3 ani. pana la primul termen de judecta inculpatul acopera total prejudiciul limitele pedepsei se reduc la jumatate. Culpa exclusiva a victimei la producerea rezultatului inlatura raspunderea penala a faptuitorului. Al. distrugerea de acte contabile. amenintari trebuie sa fie folosita de faptuitor ca mijloc pentru realizare activitatii principale de ocupare a imobilului. Participatia penala este posibila sub toate formele. Culpa concurenta a victimei care care contribuie la producerea rezultatului nu inlatura raspunderea penala a faptuitorului. daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii. Daca prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100000 Euro limitele pedepsei se majoreaza cu 2 ani. Consumarea infractiunii are loc in momentul ocuparii imobilului. meserias sau alta persoana care efectueaza o anumita activitate. Infractiunea are patru forme agravate: al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 7 ani. fapta sa fie savarsita in exercitiul profesiei. Subiect activ poate fi orice persoana chiar si proprietarul.1-Cod penal-infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Urmarea imediata consta in moartea unei persoane.2-daca fapta prevazuta in al. omisiunea evidentierii in actele contabile a operatiunilor comerciale efectuate. In cazul culpei simple faptuitorul nu a prevazut rezultatul desi trebuia si putea sa-l prevada. executarea de evidente contabile duble folosindu-se de casele de marcat. Latura obiectiva consta intr-o activitate de ucidere care poate fi actiune sau inactiune. Art. iar daca prejudiciul este de pana la 50000 Euro se aplica o sanctiune administrativa. Forme agravate: al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani.220-Cod penal-ocuparea in intregime sau in parte. prevazuta de lege. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. daca imobilul se afla in posesia unei persoane private.4-fapta savarsita din 62 .10-al. 90) Uciderea din culpă. Al. Latura subiectiva presupune culpa cu sau fara previziune.3-uciderea din culpa a unei persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica avand in sange o imbibare alcoolica ce depaseste limita legala sau care se afla in stare de ebrietate. In cazul culpei cu previziune faptuitorul a prevazut posibilitatea producerii rezultatului dar a sperat in mod usuratic ca acest rezultat nu se va produce. Tentativa nu se pedepseste. Participatia penala este posibila numai sub forma participatiei improprii.178 al.ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptelor de mai sus. instrainarea sau degradarea bunurilor sechestrate. Activitatea secundara constand in intrebuintarea de violente. fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia.1 se savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar al unui imobil aflat in posesia altuia. Art. Obiectul material consta in corpul victimei. Daca prejudiciul este de pana la 100000 Euro se poate aplica amenda. Art. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Se cere ca faptuitorul sa fie un conducator de vehicul cu tractiune mecanica si acesta sa aiba in momentul savarsirii faptei o imbibatie alcoolica peste limita legala sau sa fie in stare de ebrietate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Elementul material al laturii obiective presupune o actiune de ocupare a unui imobil aflat in posesia altuia. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.1-in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala. sa existe anumite dispozitii legale sau masuri de prevedere pentru exerctiul profesiei sau meseriei ori pentru efectuarea acelei activitati. Obiectul juridic consta in dreptul la viata. Subiect activ poate fi orice persoana.1-constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoareele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale: ascunderea sursei taxabile. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 la 5 ani. 89) Tulburarea de posesie.2-prima forma agravata consta in uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilr de prevede pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Consumarea are loc in momentul producerii mortii victimei. Daca culpa faptuitorului in una din cele dua forme nu poate fi stabilita fapta nu constituie infractiunea de ucidere din culpa. fapta sa fie urmarea nerespectarii acestor dispozitii legale sau masuri de prevedere. meseriei ori in indeplinirea respectivei activitati. Tentativa se pedepseste. Participatia penala ete posibila numai sub forma instigarii si a complicitatii anterioare.3-daca fapta din al.9-al. Art. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 2 ani sau amenda. Trebuie intrunite urmatoarele conditii: faptuitorul trebuie sa fie profesionist. Al. sustragerea de la efectuarea verificarilor prin nedeclarea sau declarea inexacta a sediilor si punctelor de lucru. Tentativa nu este posibila.

adica faptuitorul sa aiba in minte. Aceasta presu-pune doua lucruri: In primul rand. Este vorba de o unitate infractionala legala compusa din fapte care astfel ar fi ramas infractiuni diferite si ar fi intrat in concurs. care in mod normal ar fi realizat continutul a mai multe infractiuni.3-ipoteza II-daca s-a produs o vatamare corporala grava. Fapta trebuie savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa. Este necesar ca inainte de incepe-rea executarii actiunii faptuitorul sa ia aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actiunile comise ulterior. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand doua sau mai multe actiuni sau rezultate. continutul aceleiasi infractiuni”. Ultrajul este absorbit de omorul calificat prevazut de art. pot sa probeze existenta unei rezolutii unice. fara inreruperi. Al. ar exista o pluritate de infractiuni. ea reprezinta o suma de infractiuni de acelasi fel. Rezolutia unica presupune mai mult decat o simpla idee infractionala.2-infractiunea este mai grava cand este savarsita asupra unui functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. actiuni sau inactiuni care prezinta. in mod normal.4-faptele sunt savarsite asupra unui magistrat. sunt unite prin vointa legiuitorului. b) Sa existe o singura rezolutie infractionala. 41 (2). cand functionarul se afla in exercitiul functiunii sau in legatura cu exercitiul functiei. Astfel. De exemplu. Rezultatele partiale trebuie sa poata fi cumulate intr-un rezultat unic. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenda.175 lit. se mai au in vedere modalitatea de comitere a actiunii. infractiunea continuata se delimiteaza de unitatea naturala colectiva la care actele de executare erau comise in mod continuu. infractiunea complexa. Pentru a putea vorbi de o rezolutie infractionala trebuie ca aceas-ta sa fie determinata. constand in moartea a doua sau mai multe persoane. se poate vorbi de o singura rezolutie. dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale. 92) Unitatea legală de infracţiune.infractiunea este continuata cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp. E obligatoriu sa existe acelasi subiect pasiv. Al. Prin existenta acestei conditii. desfasurarea ulterioara a infractiunii. precum si atributiilor fundamentale ale persoanei. fara sa conteze insa for-ma de participatie si fara sa conteze daca isi schimba sau nu calitatea in care participa la comiterea infractiunii (autor.f-Cod penal. Elementul material se realizeaza printr-o insulta sau calomnie. infractiunea de obicei si infractiunea progresiva. care. c) Toate actiunile sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni. Infractiunea continuata-Este reglementata in art. intr-o infractiune unica.culpa de orice alta persoana in exercitiul profesiei si care se afla in stare de ebrietate. instigator. d) Toate actiunile sa fi fost comise de aceeasi persoana. iar obiectul juridic secundar in onoarea si demnitatea persoanei.. Obiectul juridic principal consta in respectul datorat autoritatii de stat. Mai explicit. sa existe unitate de incadrare juridica si In al doilea rand. In aceasta categorie intra infractiunea continuata. comise in baza aceleiasi hotarari. Art. complice). precum si obiectele vizate. Se poate adauga la pedepsele prevazute o spor de pana la 3 ani. Al. In cazul in care in cadrul unei infractiuni continuate un infractor participa in mai 63 . daca sunt asemanatoare. Conditiile de existenta ale infractiunii continuate a) Sa existe mai multe actiuni comise la diferite intervale de timp. daca acest interval e scurt. Existenta unei rezolutii infractionale unice se determina in practica dupa anumite criterii. 91) Ultrajul. Tentativa nu se pedepseste. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea are obiect material numai in forma agravata cand se realizeaza acte de violenta fiizca asupra corpului victimei. De asemenea. Agravanta se refera la rezultatul produs. Participatia penala este posibila sub toate formele. cel putin in linii mari. sa existe acelasi rezultat al intregii infractiuni. jandarm sau politist.239-Cod penal-insulta sau calomnia savarsita nemijlocit ori prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii. dar legiuitorul a prevazut expres existenta unei singure infractiuni. cod penal potrivit caruia . Al. coautor. Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 15 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 7 ani.3-ipoteza I-lovirea sau orice acte de violenta sau vatamarea corporala a persoanei prevazute in al. Sanciunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. dupa marimea intervalului de timp dintre actiuni. Infractiunea are patru forme agravate: al.1. Sanctiunea este cea din aliniatele precedente la care maximul special se majoreaza cu 3 ani. b) Unitatea legala de infractiuni exista atunci cand. Latura subiectiva presupune intentia directa sau indirecta.5-daca prin savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multe persoane. fiecare in parte. Urmarea imediata consta intr-o atingere adusa autoritatii de stat. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 4 ani.

nefiind determinata sau determinabila. ceferistul care nu lasa.. Acest criteriu se analizeaza in abstract. adica cu o pedeapsa intre minimum si maximum special al infractiunii comise. Ceea ce caracterizeaza infractiunea complexa este existenta a doua obiecte juri-dice. Infractiunea complexa-Este infractiunea in cazul careia unul dintre elementele constitutive ale infractiunii realizeaza continutul unei alte infractiuni (Talharia -. 2) Criteriul caracterului determinat sau determinabil al infractiunii absorbite Presupune ca textul legal al infractiunii complexe trebuie sa precizeze. fabrica. avort). asa cum prevede Codul rutier. secundar. infractiunea care este absorbita. Sanctionarea infractiunii continuate Potrivit art. 41 (3). infractiunile continue si cele de obicei se pot comite in forma continuata. In raport de aceste conditii trebuie sa se faca distinctie intre infractiunea conti-nuata si concursul real omogen. in acest caz va exista concurs de infractiuni. In situatia in care o persoana participa la o singura actiune se va retine ca a comis o infractiune continuata doar daca stia ca participa la o astfel de infractiune. se considera ca atunci cand intre actiuni trec intervale de timp foarte lungi exista mai multe rezolutii. formata din furt si violenta. care sunt si conditiile de existenta ale infractiunii complexe: 1) Criteriul necesitatii absorbtiei . fara a se leza si cel principal. Potrivit acestuia. acesta nu absoarbe violarea de domiciliu. in timp ce la concurs nu este ceruta aceasta conditie. este necesar sa fie comise mai multe acte de executare.Potrivit acestui criteriu. iar la concursul omo-gen exista o pluralitate de rezolutii. Nu e necesar ca aceasta sa fie comisa prin doua actiuni. Dupa parerea noastra. Astfel. b) Infractiune complexa in forma agravata -. Aceasta se consuma atunci cand se aduce atingere obiectului principal. iar la concurs nu exista acesta conditie. Au existat discutii in doctrina daca furtul prin efractie absoarbe sau nu violarea de domiciliu. s-au format trei criterii de delimi-tare. inexistenta conditiilor de existenta ale infractiunii complexe conduce la retinerea a doua infractiuni distincte. insa nu e asa. potrivit textului legal. Ea este reglementata in art. Categorii de infractiuni care nu se pot comite in forma continuata 1) Infractiunile al caror rezultat este indivizibil sau definitiv (Ex: omor. au existat discutii cu privire la textul art. dar in forma simpla. De asemenea. 42. Criteriile de delimitare sunt urmatoarele: a) La infractiunea continuata exista o unitate de rezolutie. Din aceeasi ratiune nu pot fi comise sub forma infractiunilor continuate nici infractiunile praeterintentionate. o infractiune este complexa si o absoarbe pe alta atunci cand infractiunea absorbanta nu se poate co-mite niciodata fara a comite automat si infractiunea absorbita. Cand continutul de baza al infractiunii cuprinde un element care realizeaza singur continutul unei infractiuni. Daca infracti-unile sunt comise in modalitati asemanatoare si vizeaza acelasi obiect exista. b) In cazul infractiunii continuate este obligatorie existenta aceluiasi subiect pa-siv. Infractiunea complexa poate fi de doua feluri: a) Infractiune complexa in forma simpla -. exista tentativa la infractiunea complexa. bariera la trecerea trenului. existand si in-fractiuni complexe comise printr-o singura actiune (ultrajul). Cand elementul care realizeaza continutul altei infractiuni este o circumstanta agravanta (Ex: furt prin efractie). in timp ce la infractiunea continuata orice act de executare luat separat este 64 . Importanta acestei clasificari consta in faptul ca in cazul infractiunii complexe in forma simpla. Infractiunea de obicei-Pentru a exista infractiune de obicei. Infractiunea de inselaciune nu e una complexa. in mod repetat. 178 absoarbe prevederea din Codul rutier. infractiunea absorbanta trebuie sa aiba un pericol social mai mare decat infractiunea absorbita (sa aiba o pedeapsa mai mare). De regula. Este important de precizat ca si unele infractiuni omisive se pot comite in forma continuata. c) La infractiunea continuata se cere ca intre actiuni sa existe anumite intervale de timp. De asemenea. 3) Criteriul pericolului social -. La prima vedere art. Daca pedeapsa pentru infractiunea absorbita este mai mare se retine intotdeauna concurs de infractiuni.multe forme de participatie se ia in considerare forma de participatie cea mai grea. cod penal care incrimineaza uciderea din culpa comisa de catre un conducator auto aflat in stare de ebrietate. In cazul in care se lezeaza doar obiectul juridic secundar. in timp ce la infractiunea complexa in forma agravata. deoarece aceasta infractiune se poate comite si in alte locuri decat pe drumurile publice. o singura rezolutie. uzina etc. Daca lipseste acest carac-ter determinat sau determinabil fapta nu este complexa si nu absoarbe o alta infrac-tiune. deoa-rece poate exista furt prin efractie si din masina. care sa evidentieze existenta unei obisnuinte. 2) Infractiunile din culpa. cod penal infractiunea continuata se sanctioneaza dupa acelasi sistem ca si recidiva postexecutorie. Ceea ce diferentiaza infractiunea de obicei de cea continuata este faptul ca in cazul celei dintai un act de executare luat separat nu are relevanta penala. fie implicit. fie explicit. insa sporul e cel de la concursul de infractiuni (5 ani pentru inchisoare si jumatate din maxim pentru amenda). violul -. format din violenta si act sexual). de re-gula. daca nu sunt indeplinite criteriile de existenta ale infractiunii complexe se vor retine tot 2 infractiuni. 178 (3). dintre care unul este principal iar celalalt. deoarece in cazul acestora nu exista rezolutie infractionala. Deci. cod penal. De exemplu. Infractiunea complexa prezinta importanta doar din punct de vedere al delimi-tarii acesteia de concursul de infractiuni. insa una dintre ele este infractiune banuita a fi complexa.

iar ceea ce se comite ulterior acestui moment intra in interiorul unei noi infractiuni. atunci cand un infractor care fura curent electric e prins si debransat de catre politie. Astfel. conducand la o alta incadrare juridica a faptei (Exemplul clasic: art. dupa comiterea actiunii de catre faptuitor. deoarece este o intrerupere fireasca. 180 -. 93) Unitatea naturală de infracţiune. art. Daca infractorul a fost condamnat pentru prima fapta. b) Trebuie sa existe aceeasi rezolutie infractionala pentru toate actele de executare. prin mai multe acte care se unesc intr-o singura actiune. daca elementul nou aparut intervine dupa epuizarea actiunii. Astfel.infractiune. Este indeplinita aceasta conditie. exista si cazuri de infractiuni progresive comise intentionat sau din culpa. Aceasta clasificare este importanta deoarece se tine cont de faptul ca in cazul infractiunilor continue succesive doar intreruperile anormale duc la un concurs de infractiuni. Infractiunea continua-Este acea infractiune care se caracterizeaza prin faptul ca fie actiunea. Ceea ce conteaza pentru incadrarea juridica a faptei este rezultatul final care se produce. Chiar daca de cele mai multe ori infractiunea progresiva apare la infractiunile comise praeterintentionat. se produce un singur rezultat si. Infractiunea simpla exista atunci cand avem un singur act de executare si un singur rezultat. acesta determinand incadrarea juridica a faptei. printr-o fictiune se considera ca infractiunea s-a epuizat. este evident ca acesta nu este furat in continuu. atunci exista o noua rezolutie infractionala si o pluralitate de infractiuni. Aceasta ar fi afectata doar daca intreruperile nu ar mai fi normale sau firesti. Argumentele care sustin acest punct de vedere sunt urmatoarele: In momentul trimiterii in judecata infractorului i se imputa faptele comise.Se caracterizeaza prin faptul ca actiunea incriminata nu presupune prin natura ei anumite intreruperi. a) Unitatea naturala de infractiuni exista atunci cand o fapta constituie. Infractiunile continue mai pot fi clasificate in: a) Infractiuni continue succesive . atunci cand se produce rezultatul mai grav se face recurs in anulare si se da o noua hotarare de condamnare. Infractiunea progresiva-Exista atunci cand. Daca elementul nou aparut in cadrul rezolutiei infractionale intervine inainte de epuizarea actiunii. 183. care sa fie nefiresti in raport de natura infractiunilor. rezultatul faptei se agraveaza fara interventia faptuitorului. O actiune cuprinde mai multe acte atunci cand actele respective sunt executate in mod continuu. cod penal). 98. Pentru ca actiunea sa cuprinda mai multe acte trebuie ca intre aceste acte sa nu existe intreruperi sau intervale de timp. datorita naturii infractiunilor respective exista anumite intreruperi ale continuitatii (in cazul furtului de curent. Intr-o astfel de ipoteza. d) Existenta aceluiasi subiect pasiv sau existenta aceluiasi obiect juridic lezat. ci mai sunt si perioade in care nu este folosita reteaua de curent). o singura infractiune. fie re-zultatul actiunii se prelungesc pe o perioada mai lunga de timp datorita naturii lor. s-ar crea un perpetum mobile judiciar. In schimb. O astfel de infractiune continua permanenta este orice fel de detinere ilegala: de droguri. care se caracterizeaza prin faptul ca legea precizeaza cu exactitate numarul ac-telor de executare care trebuie comise pentru a exista infractiune. portul ilegal de arma. c) Toate actele care creeaza actiunea unica trebuie sa aiba acceasi incadrare juridica. in consecinta. firesc o singura infractiune. b) Infractiuni continue permanente . astfel incat orice intrerupere a actului de executare conduce la solutia retinerii unei pluralitati de infractiuni. Intreruperile judiciare ale actului de executare-In mod normal. iar ceea ce se intampla ulterior nu poate face parte din rechizitoriu. nu se intrerupe actul de executare. cod silvic incrimineaza insusirea de cel putin doua ori a vreascurilor din padure ce depasesc o cantitate de 3m² de lemn. Conditii de existenta: a) Trebuie sa existe o singura actiune realizata prin mai multe acte. Potrivit doctrinei. de arme etc. insa efectul ei se prelungeste in timp (Ex: furtul de curent).Acele infractiuni in cazul carora. atunci exista doar o modificare a rezolutiei initiale. incadrarea juridica a faptei va fi in forma agravanta a acesteia. Exista o anumita forma a acestei infractiuni numita infractiune de simpla repe-tare. Formele unitatii naturale de infractiuni 1) Unitatea naturala colectiva exista atunci cand. Aceste intreruperi nu afecteaza unitatea de infractiuni. 2. 1. in timp ce incadrarile an-terioare isi pierd relevanta. detinerea de instrumente in vederea falsificarii). b) Acea forma la care actiunea este unica. adica printr-un proces executional unic. in mod natural. fapta incadrandu-se intr-o singura norma legala. existand incadrare juridica si atunci cand o parte dintre actele de executare realizeaza forma simpla a infractiunii. iar conditia unicitatii rezolutiei este indeplinita. iar alte acte de executare realizeaza forma calificata (agravanta) a infractiunii. Daca s-ar lua in considerare momentul condamnarii ca fiind momentul intre-ruperii actului de executare. Potrivit altor 65 . insa el se rebranseaza imediat. in timp ce la infractiunile continue permanente orice intrerupere duce la un concurs de infractiuni. art. momentul trimiterii in judecata echivaleaza cu intreruperea actului de executare. Exista doua forme de infractiuni continue: a) Acea forma la care actiunea este continua (Ex: Conducerea in stare de ebri-etate.

Obiectul material este reprezentat de inscrisul falsificat. Participatia penala este posibila sub toate formele. Obiectul juridic consta in dreptul persoanei la integritate corporala si sanatate.3 si 4 sunt savarsite de o persoana care se afla in stare de ebrietate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. In fapt intreruperile judiciare sunt niste intreruperi artificiale. Obiectul material consta in corpul victimei. Tentativa nu se pedepseste. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani. 96) Vătămarea corporala gravă. in vederea producerii unor consecinta juridice. raportarea altor institutii de drept penal se face la momentul epuizarii infractiunilor. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Art291-Cod penal-folosirea unui inscris oficial sau sub semnatura privata cunoscand ca este fals. Subiect activ poate fi orice persoana. Urmarea sociala consta intr-o stare de pericol pentru valorile sociale ocrotite. o infirmitate permanenta psihica sau fizica. fie cu cel al falsului in inscrisuri sub semnatura privata. Tentativa nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce vatamarea integritatii corporale a victimei. cat si cel referitor la momentul epuizarii infractiunii sunt la fel reglementate in cazul tuturor infractiunilor cu durata de executare. Art. deoarece infrac-tiunea se comite in continuare. Participatia penala este posibila sub toate formele. in baza caruia se urmareste ca faptuitorul sa nu aiba o pozi-tie mai buna decat cel care a comis fapta pe o perioada mai scurta. 94) Uzul de fals. ele fiind rezultatul unei fictiuni prin care se con-sidera ca o infractiune s-a epuizat.182-Cod penal-fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 60 zile. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.3-savarsirea faptei de loviri sau acte de violenta este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exerctiul unei profesii sau meserii ori pentru indeplinirea unei anumite activitati. Latura subiectiva presupune culpa faptuitorului. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.3 si inchisoare de la unu la 5 ani pentru al. Obiectul juridic este identic fie cu cel al falsului material in inscrisuri oficiale. pentru ca in dreptul penal roman singurele hotarari judecatoresti sau singurele acte de procedura care produc efecte sunt cele defini-tive. pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora. insa exista destul de multe exceptii de la regula. avortul. in cazul infractiunilor cu durata de executare. Art184-Cod penal-lovirile sau actele de violenta care nu necesita ingrijiri medicale de mai mult de 10 zile si faptele prin care s-a pricinuit sanatatii vatamari care necesita ingrijiri medicale de cel mult 60 zile savarsite din culpa. Al. Singurul rationament dupa care se alege momentul la care ne raportam e unul de natura pur practica. Obiectul juridic consta in dreptul persoanei la sanatate si integritate corporala. Participatia penala este posibila numai sub forma improprie. Subiect activ poate fi orice persoana. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-o fapta care produce integritatii corporale sau 66 .4. acte de violente sau fapte prin care s-a pricinuit sanatatii vatamari.4-daca vatamarea care necesita ingrijiri mai mari de 60 de zile pentru vindecare este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitul unei profesii sau pentru indeplinirea unei activitati. Momentul consumarii si epuizarii infractiunii-Ca regula generala. Daca faptele prevazute in al. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii. Forme agravate: al. Momentul consumarii infractiunii este momentul primului act de executare. Subiect activ poate fi orice persoana.2-daca fapta a avut ca urmari vatamari care necesita ingrijiri medicale mai mult de 60 zile sau a avut una din urmatoarele consecinte: slutirea. Elementul material se realizeaza prin loviri.instante si altor autori momentul care trebuie luat in calcul este cel al condamnarii definitive. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin actiunea de folosire a unui inscris cunoscand ca este fals. 95) Vătămarea corporală din culpă. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la unu la 3 ani pentru al. Este important de precizat ca atat capitolul referitor la intreruperile judiciare ale actului de executare. Actiunea penala se pune in miscare la plagerea prealabila a persoanei vata mate. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 3 ani cand inscrisul este oficial si inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda cand inscrisul este sub semnatura privata. iar momentul epuizarii infractiunii echivaleaza cu momentul ultimului act de execu-tare. Latura subiectiva presupune intentia directa.

Actiunea consta in patrunderea intr-un domiciliu fara consimtamantul persoanei care foloseste respectiva locuinta. slutireaalterarea infatisarii fizice a vicitimei.sanatatii o vatamare ce necesita ingrijiri mai mari de 60 zile. Circumstanta agravanta consta in faptul ca infractiunea se savarseste cu intentie directa. Art. Urmarea imediata consta intr-o incalcare a libertatii unei persoane de a avea un domiciliu in care sa-si desfasoare viata personala fara nici un amestec din partea altuia. Participatia penala este posibila sub toate formele. avortul-prin avort se intelege intreruperea cursului sarcinii si expulzarea produsului de conceptie. 98) Violul. savarsirea faptei in timpul noptii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. victima este un membru al familiei. Al. savarsirea faptei prin folosirea de calitati mincinoase. Infractiunea se savarseste cu intentie directa. Obiectul juridic principal consta in libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei indiferent de sex.197-Cod penal-actul sexual de orice natura cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima vointa.1 si 2. Infractiunea se savarseste cu intentie directa sau indirecta. convietuirea in cadrul familiei. In acest caz este necesar ca victima sa fie o femeie insarcinata si ca faptuitorul sa fi stiut aceasta imprejurare. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat atat printr-o actiune cat si printr-o inactiune. Subiect activ poate fi orice persoana.192-Cod penal-patrunderea fara drept in orice mod intr-o locuinta incapere dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea fara consimtamantul persoanei care le foloseste sau refuzul de a le parasi la cererea acesteia. Art. Participatia penala este posibila sub toate formele. Subiect activ poate fi orice persoana. Tentativa se pedepseste. dreptul la viata. Obiectul material consta in corpul victimei. Consumarea are loc in momentul in care faptuitorul patrunde in domiciliul persoanei vatamate sau refuza sa-l paraseasca. Daca violarea de domiciliu se savarseste printr-un mijloc care constituie el insusi infractiune se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani. Forme agravate:al. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii actului sexual. Consumarea are loc in momentul producerii urmarii socialmente periculoase. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea persoanei vatamate. desfigurarea sau mutilarea acesteia de natura sa-i creeze un aspect neplacut si sa o prejudicieze din punct de vedere estetic. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 12 ani. Tentativa nu se pedepseste. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un act sexual de orice natura care are loc fara consimtamantul persoanei.2-infractiunea este mai grava daca se savarseste in una din urmatoarele situatii: de o persoana inarmata. 97) Violarea de domiciliu. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Infractiunea nu are obiect material. Inactiunea consta in refuzul de a parasi o locuinta la cererea persoanei care o foloseste. Tentativa nu se pedepseste.2-infractiunea este mai grava daca: fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. paza sau tratamentul faptuitorului. Latura subiectiva presupune intentia indirecta. In acest caz infractiunea este savarsita cu paeterintentie. Obiectul juridic secundar se refera la integritatea corporala si sanatatea persoanei. profitand de neputinta victimei de a se apara. Urmarea imediata consta in incalcarea libertatii sexuale a victimei. auz. savarsirea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 10 ani. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 4 ani. Lipsa consimtamantului rezulta din imprejurarea ca actul sexual se realizeaza: prin constrangere fizica sau psihica. deformarea. Caracterul grav consta in durata mare a ingrijirilor medicale.3-infractiunea este mai grava cand fapta a fost realizata in scopul producerii consecintelor prevazute in al. sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie. Urmarea imediata consta intr-o atingere adusa integritatii corporale a unei persoane. 67 . Obiectul juridic consta in inviolabilitatea domiciliului. Infractiunea are trei forme agravate: al. s-a cauzat victimei o vatamare a integritatii corporale sau sanatatii-vatamarea corporala trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie consecinta violentelor exercitate asupra victimei pentru a o constrange la un act sexual de orice natura. Infractiunea are doua forme agravate: fapta a produs vreuna din urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ sau incetarea functionarii acestora-pierderea unui din cele cinci simturi: vaz. educarea. miros si pipait sau de lipsirea unei persoane de o parte a corpului care indeplineste o anumita functie. indiferent de sex. producerea unei infirmitati fizice sau psihice permanente. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani. victima se afla in ingrijirea. gust.

1 actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.Pentru al.3-ipoteza I-daca victima nu a implinit 15 ani-faptuitorul trebuie sa fi cunoscut varsta victimei. 68 . Al. Circumstanta se rasfrange asupra tuturor participantilor.3-ipoteza II-daca fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei-moartea sau sinuciderea victimei-moartea sau sinuciderea victimei trebuie sa-i fie imputabila faptuitorului pe baza de praeterintentie.Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi. Al. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Sanctiunea consta in inchisoare de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful