SCOPUL LUCRARII Necesitatea unui diagnostic rapid al bolilor respiratorii ale pasarilor, aparute in unitatiile de crestere fie ele

industriale, fie gospodaresti, a ridicat ponderea unui diagnostic morfopatologic si a unui diagnostic clinic , la un nivel superior. Specialistul veterinar de astazi trebuie sa fie atat un bun clinician, dar si un bun morfopatolog, care prin necropsiile zilnice pe care le efectueaza sa aiba permanent in fata potentialul patogen existent in unitatea de crestere. Se va putea inarma astfel cu tot arsenalul de masuri preventive si curative pentru ca o eventuala izbucnire de boala sa fie rapid lichidata si pierderile sa fie cat mai reduse. In combaterea bolilor respiratorii ale pasarilor, fie ele infectioase, fie parazitare, tehnicianul veterinar trebuie sa urmareasca aplicarea regulilor de igiena si alimentatie corespunzatoare unei exploatari rationale si economice. Pentru a preciza daca un animal este sau nu bolnav si de ce afectiune sufera, se cer de la ingrijitor orice lamuriri cum ar fi: -Cand si cum a observat inbolnavirea? -Daca animalul a mai fost bolnav si de ce boala? -Daca mai sunt in jur si alte animale bolnave? -Cum s-a intervenit? Adica date antecedente de istoric al bolii ce poarta numele de anamneza; ele ne dau uneori un sprijin pretios in stabilirea diagnosticului si al prognosticului. In acelas timp, animalul contentionat in scopul de a permite examinarea sa este investigat clinic prin metode curente cum ar fi: inspectia, palpatia, percutia, ascultatia si termometria. Uneori sunt necesre si alte examene speciale, examene de laborator. Metaforic vorbind, sanatatea animalelor influenteaza intr-o masura considerabila sanatatea umana. Asadar este imperios necesar ca pasarile domestice si produsele lor sa fie crescute, intretinute si procesate dupa toate normele igienice si sanitar-veterinare in vigoare. Lucrarea de fata Bolie respiratorii ale pasarilor doreste sa fie o sinteza a elementelor indispensabile de cunoastere in domeniul patologiei, semiologiei si terapeuticii respiratorii a pasarilor. Daca nu am reusit sa redau totul, sa nu uitam ca noul apare in fiecare zi si in patologie ca in orice domeniu al vietii. Patologia de astazi nu mai seamana cu cea de ieri, si cu siguranta patologia de maine va fi alta fata de ceea pe care o cunoastem astazi.

1

PASTRAREA SANATATII PASARILOR NOASTRE Ar trebui sa fim foarte preocupati de mentinerea sanatatii pasarilor. Gainile bolnave nu se mai oua, nu cresc cum trebuie si nu sunt potrivite pentru inmultire. De aceea, orice crescator ar trebui sa-si dea osteneala, sa-si insuseasca cunostintele cele mai importante despre boli, cauzele lor, simptomele, combaterea lor si despre metodele terapeutice posibile.Numai asa putem scuti pasarile noastre de suferinta. Fiindca in aceasta lucrare voi vorbi numai despre cele mai importante boli, va recomand ca, in caz de nevoie sa consultati si alte carti de specialitate mai detaliate. Totusi, cunostintele preluate din aceste carti de specialitate nu inlocuiesc sfaturile medicului veterinar. Este strict necesar sa recunoastem simptomele cazurilor de imbolnaviri grave. Putem a evita astfel suferinta pasarilor, dupa exemplul dat in relatarea care urmeaza. De cate ori pasarile prezinta simptome neobisnuite, crescatorii se grabesc sa taie pasarile care au probleme. Este bine sa rezervam un sector separat din adapost pentru animalele bolnave sau ranite sau sa amenajam un loc unde sa putem izola, un timp, animalele bolnave pentru a le ajuta sa se vindece mai rapid si a le feri, pe cele sanatoase, de o eventuala contaminare cu germeni. Dupa insanatosire, le putem reintegra in card fara nici un fel de probleme. Pasarea sanatoasa si cea bolnava Inainte de a prezenta tabloul clinic al bolilor, cauzele lor posibile si tratamentul corespunzator, ar trebui sa stim foarte bine cum trebuie sa arate o gaina sanatoasa. Ochii trebuie si fie luminosi, limpezi, penajul neted si stralucitor, iar creasta si gusa de un rosu deschis, sunt primele semne ale unei stari perfecte de sanatate. Cand respiratia deabia i se aude si nu exista scurgeri oculare, nazale sau orale, vom cerceta animalul mai indeaproape. Mucoasa cailor respiratorii trebuie sa fie rosie, de un rosu deschis sau sangeriu, nu palida sau galbuie. Si excrementele constituie un element important: nu trebuie sa fie apoase. Diareea se recunoaste usor dupa penele murdare din juful cloacei. O gaina sanatoasa este usor de recunoscut: ea este atenta, ciuguleste si cotcodaceste, isi ingrijeste penele, mananca si bea regulat cu o pofta de mancare normala. Pasarea sanatoasa este vioaie. Primele semne de boala sunt lipsa poftei de mancare sau, dimpotriva, foamea si setea exagerate. Pasarile bolnave se izoleaza de card, stau retrase, apatice, cu aripile
2

atarnand, cu penele zburlite si cu capul varat intr-un colt, sunt slabite iar penajul este lipsit de stralucire si friabil. Daca observam lucruri suspecte, trebuie sa luam masuri. Cum putem preveni aparitia acestor simptome, vom vedea in continuare. Pasarea sanatoasa Sa previi este mai bine decat sa vindeci Preventia-i mama sigurantei Curatenia, ingrijirea adecvata si o hrana selectionata constituie cea mai buna garantie pentru intretinerea sanatoasa a pasarilor noastre. Este strict necesar sa se indeparteze excrementele de pe podelele adapostului si sa se controleze caracteristicile acestora (consistenta, culoare, miros) pentru prevenirea bolilor. Si suporturile pe care stau pasarile trebuie curatate constant de impuritati. O data pe saptamana vom schimba asternutul in cusca. In adapost vom observa daca asternutul este uscat, curat si fara praf. De 3-4 ori pe an, din toamna pana in primavara cand pasarile stau mai ales in adapost iar pericolul de infectii create, ar trebui sa reinnoim asternutul de paie. Baia de nisip pe care trebuie sa le-o asiguram va fi alcatuita din nisip fin, uscat, putin rumegus ca si praf de var si deparazitata cu insecticid praf. Medicul veterinar poate recomanda si alte metode antiparazitare. In orice caz, inainte de a le inchide, toamna, in adapost, cel putin o data pe an, grajdul va fi curatat temeinic. Stiu din experienta cat de solicitanta este aceasta operatic, dar merita. Toate partile componente ale adapostului vor fi curatate cu lesie fierbinte de soda si periate. Tot asa si peretii - dupa curatare, vor fi varuiti pentru a nu mai da nici o posibilitate capuselor si puricilor. Pentru un plus de precautie, in laptele de var putem adauga si un dezinfectant. Mica farmacie a adapostului Pentru amintitele masuri de prevenire si ingrijire ca si pentru cazuri de necesitate ar trebui, in orice caz, sa fim pregatiti. Pentru aceasta se recomanda sa alcatuim, la sfatul medicului veterinar, o farmacie a adapostului. Ea ar trebui sa contina: - un preparat cu multivitamine pentru tratarea si prevenirea bolilor cauzate de deficitul de vitamine (de exemplu rahitismul) si pentru intarirea generala a organismului, mai ales in faza de boala si dupa vindecare. - un medicament antiparazitar pentru curele obisnuite - un medicament pentru tratarea bolilor diareice - un dezinfectant pentru tratarea ranilor pielii si dermatozelor - un medicament impotriva ectoparazitilor ca puricii si capusele - o alifie pentru rani si contra degeraturilor - solutie borica (2%) si ceai de musetel pentru
3

dar dovada experimentala a anaturii virotice a bolii o face Beach (1931). Tineretul aviar in varsta de 4-8 luni este mai sensibil. caracterizata din punct de vedere anatomoclinic prin inflamatia acuta alarinxului si traheei. De asemenea. Beaudette sustine ca boala este produsa de un virus. Medicamentele trebuie sa stea incuiate si sa nu fie accesibile copiilor. se constata prezenta de incluzii intranucleare colorabile cu solutia Giemsa (incluziile Seifried). Dupa introducerea bolii in Germania ea s-a raspandit in Europa. a mucoasei conjunctivale sau cloacale cu material virulent constituit din broiaj 4 . Spania. La noi in tara a fost identificata intr-o singura unitate in 1967. la lumina solara directa in 6-7 ore. Trece usor prin filtrele Berkefeld V. c. In celulele epiteliale din mucusul traheal si laringian de la pasarile bolnave ca si in epiteliile ectodermice ale embrionului de gaina pe care s-a cultivat virusul. partial prin N. virusul este distrus la temperatura camerei pana in 10 zile. Seifried (1931) pune in evidenta. (1925). a. celule renale).VIROZE RESPIRATORII AVIARE 1. Virusul nu aglutineaza globulele rosii de pasare. in Germania (1932). dar nu prin W. nici nu formeaza in organism anticorpi fixatori de complement. incluziile intranucleare specifice. Virusul se cultiva in embrionul de gaina de 9-12 zile. b.. boala poate fi reprodusa prin badijonarea larinxului. cu semne respiratorii grave.A. Istoric. In embrionul de gaina produce pe alantocorion leziuni caracteristice de marimea uni bob de mei. Sub forma de mucus traheal. raspandire: A fost descrisa prima data in Canada (1922) si S. precum si animalele de laborator sunt refractare la infectie. Etiologie: Agentul etiologic este un virus cu marime de 80-100 m?. fiind semnalata in Rusia. Polonia. LARINGOTRAHEITA INFECTIOASA A PASARILOR (Laryngotracheitis Infectiosa Avium) Este o boala infectocontagioasa a galinaceelor. prin inocularea materialului virulent pe cale carioalantoidiana. Italia. cu mers enzootic. putrefactia il distruge foarte repede. prin importul de pui.1. in clulele epiteliale ale traheei. produsa de un virus filtrabil. In mod experimental.tratamentul inflamatiilor oculare. de unde a fost introdusa. Receptivitatea: In mod natural sunt receptive gainile si fazanii.. Anglia. Celelalte pasari.U. Rezistenta virusului este slaba in conditiile mediului exterior. se cultiva in culturi de tesuturi (celulele aparatului respiator. In cadavre. 1.

pana la 500 zile. Epizootologie: Boala apare in tot cursul anului. astfel ca puii eclozionati din astfel de oua au o imunitate pasiva pana la 4-10 zile. De la locul de multiplicare. Materiile virulente sunt mucusul traheal. agravandu-se. Astfel se explica aparitia an de an a bolii in unele ferme avicole. asocierea cu alte boli (difterovariola. de la an la an. prin stropii virulenti inhalati o data cu aerul. e. in special hipovitaminoza A. se explica prin existenta purtatorilor de virus si nu prin persistenta virusului in mediul 5 . holera). Transmiterea prin ou nu se face. Calea de infectie este calea respiratorie. Patogeneza: Virusul patrunde prin mucoasa nazala sau bucala. Pasarile trecute prin boala castiga imunitate. dar nu se multiplica. reactiile postvaccinale dupa diferite imunizari active. introduse in efectivul dce pasari adulte. f. Surse de infectie si mod de contaminare: Sursele de infectie sunt pasarile bolnave si cele trecute prin boala. De asemenea sobolanii pot fi transmitatori (vectori) ai virusului. trecute prin boala si ca atare purtatoare de virus. secretiile conjunctivale. bronsic. cu frecventa maxima toamna. frigul. transporturile obositoare. rezistand la infectie. Se admite si posibilitatea infectiei pe cale digestiva. El are o afinitate pronuntata pentru mucoasa traheala. Ele transmit anticorpi prin vitelus. Pe coaja oualelor si in ouale provenite de la gainile infectate nu s-a putut pune in evidenta prezenta virusului. Cotaminarea poate fi si indirecta. care raman purtatoare si eliminatoare de virus timp indelungat. supraaglomerarea in adaposturi (mai ales in sistem de crestere in baterii). prin pasarile refractare la infectie si personalul de ingrijire a pasarilor. prin apa si alimentele contaminate. Frecventa mai mare in sezonul de toamna se explica prin completarea efectivului matca cu pasari tinere receptive la infectie. jetajul. Experimental infectia se realizeaza prin badijonarea mucoasei conjunctivale sau laringiene. virusul trece si in sange. d.al mucoasei traheale de la o pasare bolnava. Caracterul stationar al bolii. parazitismul intestinal. procesul inflamamato initial se complica. dar mai ales toamna si iarna. producand inflamatia acesteia. Receptivitatea pasarilor este marita si boala capata o extindere mare prin actiunea unor factori favorizanti: carentele alimentare si vitaminice. exesul de umiditate. Prin interventia germenilor microbieni secundari de la suprafata mucoasei respiratorii. unde se multiplica. Contaminarea se face direct prin coabitare intre pasarile bolnave sau eliminatoare de virus si cele receptive.

in modul acesta. Boala are un mers enzootic. ciocul intredeschis Forma subacuta: manifestarile respiratorii sunt mai benigne.simptomele sunt mai putin severe. Unele pasari prezinta un catar oculo-nazal si chiar sinuzita infraorbitara sau oftalmie purulenta. tuse. fara tendinte de raspandire in alte ferme la distanta. prostratie. cu mortalitate de 10-15%. percepandu-se un zgmot de glu-glu si un fel de tipat plangator. In momentul inspiratiei. cu o mortalitate de 5%. Durata acestei forme este de 13 saptamani. la orificiul traheal. ca atare. Exudatul se muleaza sub forma de mansoane de-a lungul traheei. cu ochii inchisi. sunt cuprinse de o tuse spasmodica. Pasarile pot elimina.dispnee puternica. de 10-20 zile. sanguinolent. In cazurile mai usoare se constata numai o respiratie horcaitoare. raluri traheala. in infectia experimentala incubatia este mai scurta si variaza dupa calea de inoculare. In cele mai multe cazuri insa.2 luni. pana cand ciocul atinge solul. afara de cazul cand se scot pasari eliminatoare de virus. Simptomatologie: Incubatia naturala este de 6-12 zile. in 5090% din cazuri. in expiratie capul se lasa in jos. iapetenta si sete puternica. siflanta. bucala. Moartea se produce in decurs de 2-4 zile. Forma acuta: (hemoragica) se intalneste la inceputul epizootiei. cu caracter cazeos. raluri in timpul respiratiei si tuse. Se pot constata si forme benigne de boala. In scurt timp apa tulburari respiratorii grave. se introduce infectia in ferma indemna. De fapt insa. sau ca urmare a formei subacute. un exudat consistent sau pseudomembrane. prin edemul laringotraheal sau prin toxiemie. pentru completarea efectivului. manifestandu-se prin dispnee. in timpul stranutului sau tusei. Boala se poate constata si la puii tineri. la puii tineri mortalitatea se ridica la 50-100%. a crestelor si a barbitelor. cu prezenta de pseudomembrane traheale. Forma cronica:poate aparea de la inceput. g. Durata bolii este de 1-1. cu semne de conjunctivita si diaree grava.pasarea isi ridica si isi intinde capul cu ciocul larg deschis. Ea incepe cu febra puternica (44 grade C). Se intalneste de regula spre sfarsitul enzootiei. Pasarile stranuta puternic. eliminand un jetaj mucos. Se manifesta prin respiratie dispneica.exterioe. uneori chiar chiaguri de sange sau sange lichid. Isi scutura cu putere capul. producand obstructia larinxului si moartea prin asfixie. Boala evolueaza sub forma acuta subacuta si cronica. prin asfixia produsa de chiagurile de sange care obstrueaza larinxul. cu 6 . prin pasari purtatoare de virus. cianoza mucoaselor aparente.

iar dupa detasarea lor mucoasa apare sangeranda. Pseudopesta aviara. In forma subacuta se observa o laringotraheita: mucoasa este edematiata. macroscopice si microscopice sunt carcteristice si precizeaza diagnosticul. pana nu sa produs alterarea pronuntata a mucoasei. la gainile adulta. in medie pe efectiv cu 12%. prezinta un sindrom respirator mai putin accentuat. diagnosticul clinic este dificil sau imposibil din cauza asemanarii cu alte boli respiratorii. uneori coaguli de sange. de regula. cu petesii si un mucus sanguinolent la suprafata. In schimb la puii pana la 7 . laringe si trahee. pseudomembranelese gasesc mai ales pe mucoasa bucala. ovala sau neregulata. -Chiaguri de sange pe mucoasa inflamata a traheei. Toate formele clinice de boala pot evolua. uneori insa pana la 50%. este mai difuzibila. La pasarile ouatoare ara loc o scadere a ouatului. cu un exudat fibrinos la suprafata. In examenul histopatologic se constata incluziuni intranucleare. In forma cronica se constata pseudomembrane cazeoase in faringe. iar la pasarile peste varsta de 2 luni. simultan sau succesiv. scaderea ouatului mai pronuntata. 1951). in cursul unei enzooti. Ele se constata usor in faza initiala a bolii. -Incluzii Seifried in celulele mucoasei traheale. i. in celulele epitrliale ale mucoasei laringelui si traheei. Bronsita infectioasa. In general. Laringotraheita infectioasa afecteaza rareori puii tineri. in formele mai putin grave si cronice. nici chiar ca in bronsita infectioasa a gainilor. Aceste incluziuni se pot constata insa si in epiteliile pleoapelor si ale bronhiilor. in multe cazuri exista sindrom digestiv si nervos. 1931). Diagnostic: Datele epizootologice si anatomoclinice permit un diagnistic in formele acute si tipice. forma respiratorie. h. desi acestia sunt sensibili la infectie cu virusul LTI. Modificari anatomopatologice: In forma acuta se constata o traheita hemoragica: mucoasa este tumefiata.tulburari respiratorii putin accentuate. Boala poate fi confirmata prin izolarea virusului si identificarea lui prin reactia HA si IHA. Intr-un nucleu se constata de regula o singura incluziune rotunda. nu se inregistreaza mortalitate. Difterovariola aviara prezinta leziuni cutanate. asemanatoare altor boli respiratorii ale pasarilor. observandu-se frecvent in forma acuta de boala rareori in cea cronica. Scaderea ouatului in LTI nu este asa de accentuata ca in pseudopesta. mai ales in formele acute si subacute. modificarile anatomopatologice. colorabile in roz prin metoda Giemsa prelunita ( Seifried. ocupand aproape jumatate de nucleu (Poliakova.

Spre a se evita pericolul excretorilor de lunga durata. livrabil sub forma liofilizata. dar acestea sunt albicioase si usor detasabile.vrsta de 10 zile boala are un tablou clinic destul de caracteristic. din efectiul propriu al fermei. conjunctivale. In perioada de carantina se introduc martori de contact. j. Vaccinul este un virus. Dupa aparitia bolii se vor sacrifica si valorifica pasarile din lotul unde a aparut boala. Puii sensibili fac de regula o forma acuta si tipica de boala. prin tamponarea mucoasei cloacale. beningna cu mers cronic. Aplicarea lui se face dupa solubilizarea intr-un diluant special. Tratament. Pastrarea indemnitatii fermelor avicole se obtine prin controlu si carantina de 14 zile a pasarilor nou introduse in ferma. Pentru infectia experimentala se utilizeaza mucusul traheal filtrat si aseptizat cu antibiotice. Hipovitaminoza A este caracterizata si ea prin pseudomembrane. in special la inceputul bolii. iar leziunile principale sunt de aerosaculita. cu care se tamponeaza mucoasa traheala a puilor sensibili si rezistenti la infectie. In studiile epizootologice sunt utilizabile testele serologice de SN si seroprecipitare in gel de agar. urmata de dezinfectia radicala a adapostului cu formol 1. prin izolarea virusului LTI si prin examen histopatologic. a sinusurilor intraorbitare. Diagnosticul de laborator se face prin reproducerae experimentala a bolii. tetraciclinele amelioreaza starea cinica prin actiunea lor fata de germenii secundari. datorita uei materii cazeoase la orificiile glandelor mucoase. Examenul histologic al mucoasei respiratoriii in formele acute si subacute. profilaxie si combatere: Nu exista un tratament specific si eficace. este de o inalta valoare diagnostica si este decisiv(a se vedea modificarile histopatologice). in genera. Boala este. cu depozite fibrinoase. Se produce o inflamatie a mucoasei cloacale. Coriza infectioasa prezinta modificari anatomopatologice ale mucoasei nazale. urmata de 8 . cu ajutorul unei pensule aspre. se va proceda numai la sacrificarea celor bolnave si vaccinarea celor aparent sanatoase din ferma contaminata. De astfel aceste infectii pot coexista. repopularea se va face numai dupa 3 luni. preparat pe embrionul de gaina.vaccin viu. Pentru izolarea virusului se inoculeaza embrioni de gaina de 9-10 zile. In formele subacute. In cazul cand din considerente economice nu se poate recurge la sacrificarea pasarilor bolnave si suspecte de contaminare. niciodata ale mucoasei laringotraheale. Micoplasmoza aviara are o evolutie cronica. in faringe si esofag se constata zone alb-galbui.

Pastrarea virusului sub forma de lichid alantoamniotic necesita 9 . in conditiile mediului exterior. deoarece el nu produce. cu semne respiratorii grave. pana in prezent s-au pus in evidenta 5 tipuri imunologic distincte. a puilor de gaina.A. este mica.2. a. La gainile adulte se constata o scadere accentuata a ouatului. Din efectivele unde s-a aplicat vaccinarea nu vor fi scoase pasari de vanzare in scopul cresterii. importanta: A fost descrisa prima data in S. fara alte manifestari morbide.istalarea imunitatii dupa 9 zile pe o perioada de 6 luni. La adulte boala se traduce prin tulburari ale ouatului. in varsta de 9-12 zile. moartea embrionilor in primele 4-6 pasaje. de catre Shalk si Hawn (1931) Beach si Schalm (1933) dovedesc prin probe de imunitate incrucisata diferenta intre laringotraheite si bronsita infectioasa. b. sub o forma mai putin grava. de regula. Rezistenta virusului. trecuti prin boala. Repopularea adaposturilor unde au stat pasarile vaccinate se va face numai dupa 2-3 dezinfectii riguroase si dupa trecerea a 2 saptamani vara si 6 saptamani iarna de la lichidarea efectivului si efectuarea dezinfectiei finale. cu dimensiuni de 70-105m. in conditiile mediului exterior este mica. 1. La inceput boala a fost semnalata la puii mici. Izolarea virusului pe embrionul de gaina este destul de dificila. caracterizata din punct de vedere anatomoclinic prin inflamatia bronhiilor (ca si a traheei si a laringelui).Etiologie: Virusul bronsitei infectioasa (BI) este un mixovirus. sub o forma grava si cu o raspandire rapida. ultrrior boala s-a constatat si la puii mai mari. Pastrarea virusului. Acest vaccin viu are inconvenientul ca pasarile vaccinate raspandesc virusul un anumit timp dupa vaccinare. In cadrul virusului BI sau constatat diferente imunologice . produsa de un virus filtrabil. iar cele la care nu s-a produs reactia locala vor fi revaccinate. raspandire. Boala este foarte pagubitoare . Se cultiva pe oul embrinat de gaina.U. Pasarile vaccinate vor fi controlate dupa 4-6 zile.BRONSITA INFECTIOASA AVIARA (Bronchitis infectiosa avium) Este o boala infectocontagioasa de natura virotica. ramanintarziati in dezvoltare. Aplicarea vaccinului se mai poate face pe pielea deplumata sau pe mucoasa oculara.Istoric. Efectivul vaccinat va fi crescut si exploatat separat pana la valorificarea lui totala. cu evolutie acuta. prin mortaltatea mare la pui si raspandirea rapida in untatiile mari de crestere a puilor. puii mai mari.

subcutanata si intravenoasa. La puii peste 6 10 .Simptomatologie: Perioada de incubatie in boala naturala este de 36 ore pana la 6 zile. virusul nu a mai putut fi pus in evidenta nici la pasarile trecute prin boala. pe care ii protejeaza fata de infectie pana la 2 luni. raluri si tuse chintoasa. traheal si nazal) contine virus.Atitudine tipica in bronsita infectioasa a puilor. prin intermediul apei si al alimentelor contaminate. d. virusul este eliminat incepand cu ziua a 3-a pana in ziua a 24-a dupa infectie. Se constata si semne de conjuctivita si rinita. stau somnolenti. Durata bolii este de 3-10 zile. prin coabitare. Porumbelul este refractar la infectie. La puii peste 3 saptamani: mortalitatea este mica dar puii raman inapoiati in dezvoltare. Virusul este eliminat in special prin jetej. e. Puii mai mari fac forme mai usoare de boala. . cu accese de sufocatie. manifestand mult timp dispnee si raluri. este cea respiratorie. Tulburari respiratorii traduse prin dispnee. cu jetaj seros. infectia se realizeaza inconstanat. puii stau cu cioicul deschis si gatul intins. La puii in varsta de 2-10 zile. ceea ce pledeaza pentru inexistenta purtatorilor de virus de lunga durata in bronsita infectioasa.temperaturi sub -45C. Prin fecale. Dezinfectantela uzuala in concentratii obisnuite distrug repede virusul. mai rar cea digestiva.Receptivitate: Pui de gaina pana la varsta de 5-10 zile au receptivitatea maxima. Puii sunt lipsiti de voiciune. iar gainile adulte fac forma inaparenta de boala. incepand cu ziua a 35-a dupa vindecare. La puii mici sub 10 zile mortalitatea este de 50%. mai rar indirect.Surse de infectie si mod de contaminare: Pasarile bolnave si recent trecute prin boala constituie sursa principala de infectie. sub forma liofilizata este valabil peste un an. respiratie bucala horcaitoare. In mod experimental. Jetajul (exudatul bronsial. nici in oua. adeseori si inflamatia sinusurilor infraorbitale. In timpul acceselor de tuse. sangele si organele interne de la pasarile bolnave sunt virulente. Pasaril trecute prin boala castiga imunitate puternica si de lunga durata. stranut. transmisibila prin vitelus la pui. De asemenea. Calea de infectie naturala. infectia se poate realiza prin instilatia nazala si laringiana a mucusului virulent. exprimata numai prin tulburari ale ouatului. Nu se observa niciodata semne nervoase. c. Nu se constata exudat sanguinolent ca in laringotaheita. mucozitatiile si exudatul cazeos acumulat in bronsii si partea inferioara a traheei sunt eliminate in exterior. Pe cale digestiva. se ingramadesc in locurile calduroase. Contaminarea naturala se face direct.

atrezii foliculare. Mucoasa este puternic ingrosata. Se constata o traheita catarala: petesii si exudat bogat seromucos pe mucoasa laringotraheala. La gainile ouatoare se constata o scadere a ouatului. ceea ce impune un diagnostic complex de laborator pentru confirmarea sau infirmarea prezentei virusului BI. In pulmoni: focare de bronhopneumonie. In faza acuta se constata o infiltrare celulara in lamina propria. Adeseori se constata gaini fals ouatoare.Modificari anatomopatologice: Leziunile nu sunt caracteristice. La tineretul peste 2 luni si pasarile adulte: tulburarile respiratorii sunt putin evidente. Foarte adesea aceste infectii pot coexista in acelas efectiv. . ouale sunt deformate. fara modificareaepiteliului cilindric traheal. La gaini: degenerari ovariene. micoplasmoza aviara. nu se constata aspectul sanguinolent al exudatului ca in laringotraheita infectioasa.Cheaguri de sange in mucoasa tumefiata si inflamata a traheei. dar refuza uruielile. . Dezvoltarea puilor se face necorespunzator cu varsta.11 zile MortalitateaNumai la puii foarte miciLa toate varstele DispneeaLa numeroase pasari deodataNumai cateva pasari deodata Simptome nervoaseNici unulFrecvente Consum de hranaRedus la jumatateNul La necropsieExudat seromucos in trahee si bronhii. adica pasari cu aparenta normala care cauta cuibul. In tabelul I se redau unele diferente intre BI si forma respiratorie a pseudopestei aviare. nici nervoase. Pasarile consuma grauntele. f. nu se constata tulburari digestive.Diagnostic: Diagnosticul anatomoclinic este foarte dificil sau chiar imposibil. produsa de tulpini mai putin patogene. dar nu oua. In unele cazuri se observa pericardita fibrinoasa. La ehamenul histologic nu se constata incluziispecifice ca in laringotraheita infectioasa.saptamani: semnele respiratorii sunt mult mai putin evidente. uneori petesiPetesii pot 11 . Mortalitatea este neansemnata. formele benigne respiratorii de pseudopesta aviara. raluri traheale si tuse. puii nu mai prezinta semne de coriza. Puii prezinta dispnee. De regula. uneori cu aspect cazeos. cu exudat serogelatinos in bronhii si sacii aerieni. deoarece boala are multe asemanari cu celelalte boli respiratorii ale pasarilor: formele subacute si cronice de laringotraheita. holera cronica si difterovariola aviara. g. oua cu coaja moale si deformata. se constata o slabire progresiva. matim 6 zile4. cu coaja subtire si aspra sau fara coaja.Modificari in aspectul si consistenta cojii oualelor. Tabelul I: Bronsita infectioasaPseudopesta aviara Incubatia18-96 ore.

aseptizate bacteriologic) in oul embrionat de gaina in varsta de 910 zile si adaptarea lui prin pasaje succesive pana la aparitia nanismului. h.Scadere rapida la zero. Puii mici vor fi crescuti separat de pasarile adulte. De asemenea se poate recurge la infectia experimentala a puilor mici. In acest scop. serul pasarilor de cercetat se pune in contact.Tratament. Puii din efectivele contaminate vor fi crescuti si destinati consumului cand ajung la greutatea de valorificare. pe masuri generale. provenite din gaini verificate ca indemne de BI. Pe o lunga perioada de timp. Dupa eliberarea adaposturilor de aceste efective se va 12 . in vitro. cu o tulpina de virus de referinta cu titru ridicat.pentru punerea in evidenta a virusului BI. fiind contraindicata retinerea lor pentru reproductie. Se vor asigura conditii optime de crestere pentru puii tineri. profilaxie si combatere: Tratamentul curativ cu streptomicina (intramucular sau per os) are o valoare discutabila. din cauza difuzarii rapide a infectiei. Puii peste varsta de 6 saptamani pot fi supusi imunizarii active cu un virus vaccin viu atenuat pe cale nazala. In afara de testul de SN se poate utiliza si seroprecipitarea in gel de agar. Profilaxia si combaterea bolii. mai ales la puii tineri. Loturile amenintate de contaminare vor fi supuse vaccinarii.Testul de SN se considera pozitiv daca 50% din embrioni au ramas in viata dupa 8 zilede la inoculare.Identificarea virusului BI din embrionul de gaina se face prin testul de SN pe embrionul de gaina.broiaj de pulmon. in special. Inca normal la primele semne. In loturile de pui unde apare boala se va proceda radical: puii bolnavi vor fi sacrificati. se bazeaza. ouatul este scazut si nu se restabileste decat partial. executandu-se dezinfectia adapostului. Completarea efectivului de pasari se va face numai cu pui sanatosi. In formele asimptomatice sau cronice se poate recurge la testul de SN pe oua embrionate. prin inocularea intratraheala a materialului suspect. oculara. indemni de BI. Diminuarea se produce de la primele semne de boala. sau intramusculara. timp de 30`.se face prin inocularea materialului suspect (mucus bronsic. Ouatul se restabileste dupa cateva saptamani Examenul virusologic.aparea peste tot OuatulScade rapid (uneori la zero). iar amestecul este inoculat in oua embrionate in varsta de 10 zile. cu un ser anti-BI de referinta. si a martorilor imunizati. Pentru prevenirea bolii se vor folosii la incubatienumai oua de la pasari si din ferma indemne de boala. In locul unde apare boala vaccinarea nu da rezultate.

iar dupa o luna se poate trece la repopularea lor cu efective sanatoase. In schimb. Pneumoencefalita. enzootica specifica galinaceelor. insotite sau urmate de manifestari nervoase. care ii inhiba propietatea hemaglutinanta.Istoric. mai rar subacut. importanta: Pseudopesta poate fi considerata ca fiind cea mai grava boala a pasarilor. In organismul pasarilor.executa o dezinfectie. cu cea mai mare putere de difuziune. Aceste propietati se folosesc in cercetarile de diagnostc la identificarea virusului. iar anatomopatologic prin proventriculita. ca si anticorpi care-i neutralizeaza actiunea patogena. raspandire. in care nu se respecta normele de profilaxie generala si specifica. de tip evolutiv acut. asociate diferit. A fost diagnosticata pe toate continentele. deosebindu-se dinacest punct de vedere trei tipuri de tuilpini: cu patogenitate foarte scazuta (lentogene). provocand anual pierderi importante atat in sectorul industrial cat si in unitatile gospodaresti. a. Aceste pierderi sunt consecinta morbiditatii si mortalitatii foarte ridicate cu care boala evolueaza. virusul determina formarea anticorpiior specifici. produsa de un virus filtrabil si caracterizata clinic prin semne respiratorii si digestive. a restrictiilor impuse in cadrul masurilor de combatere si a cheltuielilor antrenate de aplicarea masurilor profilactice. Caldura il distruge repede iar razele 13 . b. iar cele din ultima grupa se izoleaza obisnuit din focarele grave de boala. cu patogenitate medie. Culturile pe oul embrionat servesc la prepararea vacinurilor antipestoase. Intre tulpinile de virus izlolate in diferite zone ale globului nu exist diferente antigenice. PSEUDOPESTA AVIARA (Boala de Newcastle. 1. Tulpinile din primele 2 grupe se utilizeaza ca vaccinuri vii.Etiologie: Agentul patogen al pseudopestei este un virus care se cultiva pe oua embrionate ca si pe culturi de celule. patogene numai pentru pui (mezogene) si cu patogenitate ridicata (velogene). enterita si tiflita hemoragico-necrotica. puterea patogena a vrusului poate varia in functie de tulpina. Pesta Aviara Atipica) Pseudopesta aviara este o boala infectioasa. doar acolo unde se incalca masurile de profilaxie. In prezent se mai inregisteaza focare limitate. Pesta Aviara Asiatica. Virusul este destul de rezistent in mediul exterior. La noi in tara boala a fost introdusa in anul 1942. Virusul pseudopestei se absoarbe pe eritrocitele de gaina si provoaca aglutinarea lor (hemaglutinarea).3.

oua.in 1-5 zile. cuprinzand intr-un timp scurt 90-100% din pasari. nervoase si respiratori. cu apa. curca. Enzootiile cele mai grave in sezoanele reci si umde. manifestata prin diaree. Surse de infectie : sunt reprezentate de pasarile bolnave. difuzand in afara focarului si cuprinzand teritorii mari. La temperatura camerei rezista pana la 17 saptamani. d. iar pe mucoasa se observa hemoragii punctiforme sau focare necrotice mici de culoare cenusie galbuie. paunul. imbolnavinduse exceptional. Celelalte pasari nu sunt receptive sunt refractare. fazanul. devenind purtator activ. Ele pot face infectii inaparente clinic. cu creasta si barbitele cianozate. pseudopesta evolueaza grav. cu fecale galben14 .rar mai mult. jucand un mare rol in difuzarea boli. in care numarul cazurilor de inbolnavire variaza intre 20-80%. Dinamica epizootica:dupa ce a aparut intr-un efectiv. abundent. iar in cotete pana la 250 de zile. Gusa este impastata (indigestie ingluviala). formolul. fara pofta de mancare. Un semn foarte frecvent este enterita. jetaj).solare in cateva minute. boal are o evidenta tendinta la evolutia epizootica. bibilica. in concentratii uzuale. clorura de var.Caractere epizootologice: Receptivitate: In conditii naturale sunt receptive :gaina. apa. insotita de tulburari digestive. care elimina cantitati masive de virus prin toate produsele de secrectie si excretie (fecale. Omul poate vehicula virusu pasiv sau face infecti benigne sau inaparente. In efectivele incomplet imunizate datorita vaccinarilor incorecte. Difuzarea boli se realizeaza si prin produsele si subprodusele pasarilor bolnave (carne. prin cadavre. etc). de 3-10 zile si evolueaza acut. Semnele clinice sunt caracterizate printr-o stare generala grava. ca si prin toate lucrurile venite in contact cu pasarile bolnave (furaje. custi. in apa 10-15 zile. pene). somnolente. cand virusul rezista mai mult in mediul extern. In cavitatea bucala se constata un exudat mucos. etc). Tabloul clinic: Boala apare dupa o incubatie scurta. furaje si particule de praf contaminate. Pasarile sunt abatute. se intalnesc aspecte enzootice. In carcase si oua rezista pana la 200 de zile. Antisepticile obisnuite (soda caustica. evoluand ca cea mai contagioasa boala a pasarilor. distrug virusul in cateva minute pana la o ora. pana la 1-2 zile. obiecte de inventar. iar cand acestea sunt congelate pana la doi ani. Mod de contaminare:transmiterea boli se face direct prin cohabitarea pasarilor bolnave cu cele santoase si indirect pe cale respiratorie si digestiva. c. mijloace de transport. In cazul in care nu se iau masuri corespunzatoare.

. In stomacul glandular se observa hemoragii si necroze localizate de obicei la varful papilelor glandulare sub forma unui brau la intrarea si iesirea din stomac ( proventriculita hemoragico-necrotica ). . La puii mici. Acest concert de respiratie zgomotoasa. e. leziunile sunt mai putin constante si mai discrete. intalnite la 88-89% din cazuri. Boala s-ar putea confunda cu holera. cu leziuni de 15 . Frecvent se intalnesc si semne nervoase (convulsii sau paralizii). Pasarile nu mai rareori se vindeca. Ca modificari histopatologice importante pentru diagnostic se citeaza si leziuni de encefalita nepurulenta. usor detasabile. horcaitoare si stranut-tuse este caracteristic pseudopestei. horcaitoare. Pe mucoasa intestinala. gros.Focare hemoragiconecrotice in intestin la gaina f. cu continut mucopurulent sau cazeos. . pana la varsta de 2 luni. nervoase si respiratorii si a leziunilor de proventriculita si tiflita hemoragico-necrotica. a tulburarilor generale intense. mai frecvent la baza sacilor cecali si intestinul gros. tot de natura nervoasa. cu miros respingator. In restul organelor se pot intalnii leziuni hemoragice sau degenerative. se observa focare hemoragico-necrotice. Holera evolueaza mai rapid. tifoza laringotraheita si cocidioza. dispneica si zgomotoasa. Pentru a se elibera de mucusul care obstrueaza caile respiratori anterioare. dominate de simptome digestive. uneori inconjurati de o zona hemoragica. boala evolueaza mai benign si predomina sindromul digestiv si nervos. faringiana. scturand in acelasi timp capul. Modificari anatomopatologice: La pasarile moarte de pseudopesta se constata leziuni grave si foarte importante pentru diagnostic. dupa o convalescenta lunga sau raman cu tare nervoase sub forma de paraliziii. in trahee se gaseste o cantitate mare de mucus filant. Astfel in cavitatea bucala. Boala evolueaza in majoritatea cazurilor mortal.Diagnostic: Se stabileste pe baza difuzibilitatii accentuate. punctiforme sau sub forma de ulcere mai mari.verzui. dar si pe restul intestinului. pasarile scot un zgomot asemanator cu stranutul. Sindromul respirator sau laringotraheal. laringiana. uneori sub forma de depozite difteroide. este manifestarea clinica cea mai caracteristica pseudopestei si se traduce prin respiratie accelerata. uneori si esofagiene se mai pot gasi mici noduli galbeni-cenusii.Laingotraheita consecutiva. La nivelul mucoasei bucofaringiene.Hemoragii in mucoasa stomacului glandular. Dispnee La curca. Pe mucoasa cloacala se constata adeseori focare hemoragico-necrotice.

-vaccinarea de necesitate a pasarilor sanatoase.declararea bolii si instituirea carantinei de gradul II. care constau in: . distrugerea cadavrelor si asternutului prin ardere sau ingropare. In acest scop se expediaza la laborator mai multe pasari bolnave si cadavre. cu vaccin H sau Roakin. Se prezinta in fiole. sub forma liofilizata ce se dilueaza in diferite proportii. fara proventriculita si tiflita hemoragico-necrotica.Prognostic: Este grav. In focarele atipice de boala. trebuie avuta o deosebita grija la achizitionarea pasarilor.5 16 . etc. care lipsesc in pseudopesta aviara. Tifoza este mai rar intalnita si evolueaza trenant si subacut cu anemie si tulburari digestive si cu leziuni hepatice grave. boala avand o evolutie mortala. Cocidioza apare obisnuit la tineret si evoluaza cu diaree si tiflita hemoragica difuza. este absolut necesara confirmarea diagnosticului prin examene de laborator. iar cocidioza apare obisnuit la tineret si evolueaza numai cu simptome respiratorii. in diluant. inregistrate uneori la pasarile vaccinate si la pui. Se administreaza individual pe cale conjunctivala sau subcutan in doza de 0. Cercetarile de laborator constau in izolarea si identificarea virusului. Prevenirea aparitiei pseudopestei in efectivele indemne se realizeaza prin masuri generale si specifice. Ca masuri generale se vor executa dezinfectii profilactice si se va reglementa circulatia persoanelor. vehiculelor. Vaccinul antipseudopestos La Sota este preparat dintr-o tulpina mai atenuata ( lentogena ).sacrificarea pasarilor bolnave si darea lor in consum conditionat. oualelor pentru incubatie si furajelor. daca sunt in varsta de pana peste 2 luni si cu vaccin La Sota la tineretul sub 2 luni. cu caracter epizootic. examenul microscopic al fecalelor este edificator. Profilaxia specifica consta in vaccinarea profilactica periodica a tuturor pasarilor. dezinfectia halelor. prin inoculari la pui sau embrioni si examene serolologice. dupa sterilizarea prin fierbere. g. pentru eradicarea bolii se poate hotari sacrificarean intregului efectiv contaminat. .reactia de hemaglutinare si inhibare a hemaglutinarii si seroneutralizarii. uneori. cotetelor si padocurilor cu soda custica 2% sau formol 3%.Profilaxie: In efectivele contaminate boala se combate prin masuri generale si specifice. ca acestea sa provina din efective si localitati sigur indemne. nedispunand de mijloace curative eficace. Laringotraheita evolueaza numai cu simptome respiratorii. La noi in tara se utilizeaza in mod curent vaccinul antipseudopestos La Sota. In cocidioza .hepatita miliara necrotica. h.

mai aleas la cele apartinand raselor perfectionate. Boala a fost descoperita in Italia in jurul anului 1900. iar simptomele variaza de la un individ la altul. Din 16 subtipuri de virusi ai tipului A (numite H) fiecare cu 9 sub-sub-tipuri (numite N). In efectivele mari se poate aplica in apa de baut sau sub forma de aerosoli. ARN (subtipurile H5 si H7). prezinta particularitati din mai multe 17 .ml la gaina si 1ml la curca. acestea fiind si cele mai rezistente la infectie. sunt deosebit de predispuse la epidemiile de gripa letale. Trebuie retinut faptul ca indiferent de tipul de vaccin utilizat lupta antiepizootica impotriva pseudopestei nu va fi incununata de succes daca nu se respecta toate masurile profilactice generale. lipidele sunt raspunzatoare pentru complicatiile grave care afecteaza individul in timpul bolii. doar trei -H5. La pasarile adulte. cea care a permis trecerea de la pasari la om. care le uneste forrnand nucleoproteidul. rnateriaiul genetic al virusului). Combinatia H5N1. b. este o boala infectjioasa a pasarilor cauzata de mutatia de tip A a virusului gripal. H7 sj H9 sunt capabile sa treaca granitele dintre diferite specii (in special de la pasare la om). Se mai folosesc cu succes si alte vaccinuri cuma ar fi: vaccinul antipseudopestos viu din tulpini mezogene ( H sau Roakin ) si vaccinul uleios inactivat. Fragmentele de ARN au un invelis proteic comun. desi unele specii sunt mai rezistente la imbolnavire. Perioada de incubatie este de la trei la cinci zile. Istoric si raspandire. la pui se poate administra incepand cu varsta de 8-10 zile. Pasarile migratoare (in special ratele salbatice) sunt considerate principala sursa de gripa aviara. inclusiv gainile si curcanii.Tehnica vaccinarii antipseudopestoase la gaina 1. Gripa aviara (Avian influenza). Izbucnirile formelor foarte patogenice pana acum au fost cauzate de virusul gripal de tip A. Virusul gripal contine un lant unic negativ ARN compus din noua fragmente care codifica 144 proteine virale (combinatii intre N si H. Etiologie: Toate pasarile sunt considerate predispuse la infectie cu gripa aviara.4. acestea fiind folosite mai des in fermele de selectie la curci si gaini. din familia Orthomyxoviridae. Pasarile domestice. invelisul exterior este constituit dintr-o membrana lipidica. in schimb. de atunci raspandindu-se in intreaga lume. GRIPA AVIARA ( Avian influenza ) a. care actioneaza ia nivelul acidului ribonucleic. este indicata vaccinarea in continuare cu vaccinul La Sota din 3 in 3 luni. .

Pentru ca virusii gripali suporta schimbari genetice frecvente. infectand si alte specii de animale. epidemiile de gripa se asteapta sa apara. Mai mult. in absenta masurilor prompte de control sustinute de o buna supraveghere. care se estimeaza ca a cauzat moartea a 40-50 milioane de oameni in intreaga lume. cand tulpina de tip H5N1 a cauzat boli respiratorii acute la 18 persoane. in schimb. in primul rand. dintre care 6 au murit. studiile de laborator au demonstrat ca acest virus are o patogenitate ridicata si poate cauza boli acute si la oameni. Oricum incidenta epidemiilor de gripa este imprevizibila. cand milioane de pasari au trebuit sacrificate in rnai multe tari asiatice pentru a preveni raspandirea infectiei. activitati ce au fost prioritare pentru Programul Global de Gripa al Organizatiei Mondiaie a Sanatatii (OMS) inca de la inceputul lui in 1947. apoi prin alimente contaminate. nu au fost inregistrari. Transmiteri s-au inregistrat si la lucratorii de asistenta medicala. la populatiile de pasari domestice din Hong Kong. de trei patru ori intr-un secol. dar nu au cauzat boii acute. pana acum. Studiile efectuate ulterior la nivel genetic au aratat ca virusul a trecut direct de la pasari la oameni. este nevoie de o monitorizare permanenta a situatiei gripei la nivel global si ajustari anuale in compozitia vaccinurilor antigripale. Infectia la oameni a coincis cu o epidemie de gripa aviara. epidemiile pot dura ani. Despre gripa aviara s-a pomenit din nou spre sfarsitui anului 2003. Transmiterea bolii se face prin aer si prin excrementele pasarilor (de la un animal bolnav la altul). echipamente si imbracaminte. Investigatiile legate de izbucnirea epidemiei au stabilit ca sursa infectarii oamenilor a fost contactul direct cu pasarile afectate. cauzata de aceeasi tulpina. marea epidemie de gripa dintre 1918-1919. Dupa modelele precedente. in mod normal. H5N1 se modifica rapid si prezinta tendinta de a dobandii gene de la virusi. pagubele provocate industriei avicole din aceste tari fiind colosale. Prima infectie cu un virus de gripa aviara inregistrata la om a aparut in Hong Kong in 1997. de infectare prin mancare gatita din carne de pasare (de la animale bolnave la om si de la un om bolnav la altul). Abliitatea sa de a cauza boala acuta la oameni a fost confirrnata. apa. a fost urmata de epldemii in 1957-1958 si 18 . In secolul al XX-lea. in medie. cand un nou subtip de virus apare.puncte de vedere. virusii gripei aviare nu afecteaza si alte specii decat pasarile si porcii. virusii care au suferit mutatii s-au dovedit capabili sa provoace efecte catastrofale.

dar acestea sunt inconstant prezente si apar nu numai in pesta aviara. dar lipsesc modificarile cu caracter necroticdifteroid. Modificari anatomopatologice: Modificarile anatomopatologice constau in leziuni asemanatoare cu cele din pseudopesta. e. sero-fibrinoase sau sero-hemoragice in cavitati si a hemoragiilor pe seroase si mucoase.1968-1969. Vaccinurile inactivate dau o imunitate de scurta durata si utilizarea lor presupune o permanenta cunoastere a tipurilor existente in teritoriu. cu tulburari respiratorii. obisnuit. f. d. Edemele constituie semne caracteristice. circulatorii. specia de pasari. In gripa aviara cu manifestari predominent respiratorii. cu deosebirea ca in pesta aviara apar frecvent si edeme ale tesutului conjunctiv subcutanat. obisnuit intalnite in pseudopesta. sinuzita. Uneori gripa pasarilor evolueaza numai cu manifestari respiratorii sau digestive si chiar asimptomatic. Tabloul clinic: Tabloul clinic al infectiilor gripale aviare este foarte variat. Diagnosticul de certitudine al bolii se bazeaza pe izolarea si identificarea virusului gripal sau si pe evidentierea anticorpilor in serul sanguin al pasarilor trecute prin boala. se constata catar conjunctival. digestive si nervoase. Forma asimptomatica poate fi demonstrata numai prin evidentierea anticorpilor serici. Exista o mare asemanare sub aspect clinic intre pesta aviara si pseudopesta aviara (boala de Newcastle). c. In proventricol pot sa apara hemoragii diseminate sub forma de inel. rinita. dar utilizarea vaccinurilor in acest scop este limitata din considerente economice. Tratament : Impotriva lui H5N1 nu exista deocamdata decat un vaccin aflat in stadiu experimental. Chiar daca acesta se va dovedi eficient. dependent de tipul de virus. Masuri de profilaxie : Vaccinarea pare sa fie singura posibilitate certa de prevenire a gripei aviare. cantitatile necesare in cazul unei epidemii globale ar depasi cu mult capacitatea rnondiaia de produce. pentru o continua adecvare a compozitiei antigenice a vaccinului corespunzator 19 . traheita. Acelasi lucru este valabil si in cazul singurului tratament antiviral care pare sa fi dat pana acum rezultate impotriva gripei aviare. localizate mai ales la cap si gat. Expertii in domeniu considera ca o alta epidemie de gripa este inevitabila si posibil iminenta. la care se adauga prezenta edemelor gelatinoase in tesutul conjunctiv subcutanat. Formele clinice cele mai grave le prezinta pesta aviara. varsta si conditiile de intretinere. aerosaculita si pneumonie interstitiala. foarte importante pentru orientarea diagnosticului. a exsudatelor seroase.

iar spalarea cu apa calda si sapun a mainilor si in general a suprafetlelor contaminate. Aceasta masura trebuie aplicata cu prioritate in localitatiile aflate pe culoarele de migrate a pasarilor saibatice acvatice. in care nu au acces pasarile salbatice. In abatoare si in intreprinderile de valorificare a deseurilor organice. care nu trebuie sa vina in contact cu pasarile domestice si nici cu furajele si apa destinata acestora. care se manifesta tot mai frecvent. Pentru protectia populatei umane fata de contaminarea cu virusul gripal aviar este esentiala respectarea normelor de igiena veterinara pe tot parcursul procesului de crestere a pasarilor si de obtinere si de prelucrare a produselor avicole. Pentru combaterea bolii la pasari in focarele diagnosticate. In transmiterea la distanta a acestor virusuri un rol important revine pasarilor salbatice migratoare. dar OMS apreciaza ca in cazul aparitei unei pandemii de gripa aviara nu ar fi posibila o productie suficienta de vaccin. De aceea. Transmiterea virusurilor gripale pe alte cai si mai ales prin ou. exista doua culoare mari de migrate a pasarilor: din nord (mai ales din Marea Baltica) si din sud (Delta Nilului. In Romania. 20 . nespecifica. ca si utilizarea de antiseptice si dezinfectante uzuale. Vaccinarea antigripala obisnuita. Dinspre nord (Marea Baltica). care se practica anual in tara noastra. deoarece acestea sunt diferite din punct de vedere antigenic. nu asigura o protectie fata de virusurile gripale aviare. fiind transmis de tantari (la animale si la om). nu a fost inca constatata in conditii naturale. Este mai ales important ca pasarile domestice sa fie crescute in spatii inchise. Tratamentul termic al carnii si oualor exclude posibilitatea infectarii omului pe aceasta cale. asigura distrugerea virusului gripal in decurs de cateva minute. Pe plan mondial. este necesara sacrificarea intregului efectiv si efectuarea de dezinfectii generale riguroase in adaposturile depopulate. Dakkar si Africa subsahariana) spre Delta Dunarii sau alte lunci din sudul tarii.evolutiei procesului de reasortare genomica a virusurilor care produc boala. desi pare posibila. a fost pusa la punct prepararea de vaccin contra tipului aviar H5N1. nici macar pentru populatia Europei. iar dinspre sud cu virusul encefalitei West Nile. dar posibil si din est (Marea Caspica) migratia pasarilor ameninta teritoriul Romaniei cu gripa aviara. se considera ca protecta pasarilor si a oamenilor fata de gripa aviara trebuie realizata preponderent prin masuri de protectie generala.

b. sub forma unor picaturi fine de roua. c. El reproduce boala la pasare. o bacterie fina gram-negativa. a facut dovada experimentala ca aceasta coriza. intr-o atmosfera cu CO 10%.2. In 1931. Mai multi autori americani izoleaza si descriu un germen asemanator cu cel descris de De Blieck. Rezistenta germenului este mica in conditiile mediului exterior. importanta: Coriza contagioasa a fost mult timp considerata ca un simptom al altor boli specifice (difterovariola aviara. Boala este destul de raspandita in toarte tarile cu avicultura intensiva. termenul de coriza este mai mult un termen generic decat al unei boli distincte. temperatura de 45-50?C il distruge imediat.Etiologie: Etiologia corizei contagioase este inca neprecizata. cu mers enzootic. curca. La temperatur de 22?C rezista apna ia 4 zile. imobil.CORIZA CONTAGIOASA A PASARILOR ( Coryza infectiosa avium ) Este o boala infecto-contagioasa a pasarilor. cu caracter contagios. In cadrul aceleas specii. insotit adeseori si de catarul sinusurilor infraorbitale. Hemoglobinophilus coriaze gallinarum). Hemophilus gallinarum este un bastonas cocoid. Cultivarea repetata pe medii artificiale duce la pierderea patogenitatii pentru gaina. holera cronica). raspandire. avand caracter hemoglobinofil ( B. Sensibilitatea la infectie este influentata intr-o mare masura de deficienta factorilor zooigienici. prin cultura acestui germen instilata nazal. cu o etiologie complexa. De asemenea se cultiva bine in agar cu ser de gaina si medii cu drojdii. colorabila bipolar. a. colorabil bipolar. Germenele descris de Nelson (1923-1936) s-a stabilit ulterior ca apartine grupului PPLO. Foarte putin receptive sunt palmipedele. cu care reusesc sa reproduca boala. pe care il denumesc hemophilus galinarum cu toate ca el n-ar prezenta absolut toate caracterele acestuia. caracterizata din punct de vedere clinic printrun catar oculonazal si tumefierea fetei. tineretul intre 3-8 luni este mai sensibil. De Blieck. porumbelul si fazanul. De Blieck pune in evidenta. se cultiva in agarul cu sange 5%. Prin etiologia ei multipla. gram-negativ. fiind astazi considerat ca agent al bolii 21 . nu este produsa de virusul difterovariolei aviare.1. Este hemofil.Receptivitate: In mod natural sunt receptive gaina. in secretiile nazale ale pasarilor bolnave de coriza. cu toate multiplrle cercetari microbiologice facute in acest scop.BACTERIOZE RESPIRATORII AVIARE 2. ca si Fally mai inainte (1918).Istoric.

adeseori exudatul iese prin orificiile nazale. stranuta. Timpul rece. care are rol important in mentinerea integritatii epiteliilor. Dupa 2-3 zile se constata o secretie limpede. uscate. de asemenea o secretie conjunctivala serosa. La inceput. se scarpina cu piciorul la nari. In cazul inflamatiei sinusurilor infraorbitare. pleoapele sunt tumefiate. In acest caz. favorizeaza aparitia bolii. formandu-se conclomerate murdare. parazitismul. Mucusul nazal se amesteca cu praful din atmosfera. aparitia si raspandirea infectiei intr-un efectiv de pasari sunt influentate. uneori pana la 8 zile. joaca un rol favorizant. umed. ventilatia insuficenta a adaposturilor. pasarile scutura capul. intr-o mare masura. producand uneori o obstructie a narilor. Boala este destul de raspandita in toate tarile mai ales in unitatile mari avicole. cu aspect uneori de cap de bufnita. apare mai ales toamna spre iarna. umed si avariatilorbruste de temperatura. de altfel este cunoscuta coriza de nutritie. jetaj si sinuzita.cronice respiratorii. gros. sensibile. Indiferend de germenii microbieni in cauza. ulceratia cornei si chiar panoftalmie. hipovitaminoza A. d. in jurul orificiilor nazale . supraincalzirea si lipsa de oxigen legata de suprapopularea adaposturilor constituie factori favorizanti ai aparitiei si raspandirii boli. adaposturile cu curenti reci de aer. se lipesc. Mai rar se constata semne de cheratita. acestea sunt destinse. Coriza contagioasa are un pronuntat caracter sezonier. Secretia conjuctivala la inceput seroasa devine mucopurulenta. Alimentatia carentata. cunoscut in limbajul popular sub denumirea de tfna. In afara cauzelor enumerate mai sus si alti factori ca:oboseala de transport.Simptomatologie: Incubatia naturala este de 1-3 zile. Se mai considera de catre unii ca agetul etiologic ar fi un virus filtrabil cultivabil pe oul embrionat de gaina. mucoasa. limba se usuca si pasarile in timpul respiratiei fac un zgomot special. de o serie de cauze favorizante. Mai 22 . Evolueaza sub forma enzootica. datorita carentei in vitamina A. o data cu aparitia timpului rece. Boala se traduce printr-o coriza subacuta. Inflamatia mucoasei nazale se extinde si la mucoasa conjuctivala a sinusurilor. in gospodariile in care factorii favorizanti actioneaza timp indelungat. La presiune. Din cauza respiratiei bucale. acestea sunt destinse. boala capata un caracter stationar. suprapopulare a acestora. jetajul devine mucopurulent. pasarile erespira pe cavitatea bucala si tin ciocul cascat. asternutul umed. capul tumefiat. Dupa cateva zile. pe regiunea sinusurilor infraorbitare.Conjuctivita .

dupa detasarea carora mucoasa ramane putin modificata. Durata enzootiei intr-o crescatorie cu efectiv mare de pasari este de cateva iuni. cu o simptomatologie caracteristica. Pe mucoasa bucala apar pseudomembrane de culoare gri-alburie. apoi pe masura ce boala avanseaza.` Mult mai rar. fata de care trebuie sa se faca un diagnosic diferential. aceasta in cazul cand nu se remediaza conditiile zooigienice si nu se iau masuri de combatere. . In atmosfera adaposturilor neaerisite in care se gasesc numeroase cazuri de coriza contagioasa se percepe un miros dulceag. dispneea accentuata si de regula exista si forme acute de boala. care prin detasare 23 . pielea in dreptul lor este edematiata. septicemice. procesul inflamator de la mucoasa oculara si nazala se poate extinde spre trahee si bronhii. pseudomembrane difteroide in cavitatea bucala. Boala este afebrila. Cand conditiile zooigienice sunt nesatisfacatoare. caracterisric. prin exudatul consistent care nu se mai evacueaza sre cavitatile nazale. e. Uneori. se traduce uneori prin coriza. Modificarile anatomopatologice si examenul bacteriologic precizeaza diagnosticul. se constata micsorarea apetitului. Diagnostic: Din punct de vedere epizootologic si clinic. scaderea productiei de oua si slabirea progresiva a pasarilor Durata evolutiei bolii este de 2-4 saptamani. cu o mortalitate de 2-10%. Precizarea pseudopestei se face prin examen virusologic ( inocularea oualelor embrionate cu o suspensie din broiaj de creier. uneori enzootia capatand un caracter stationar. Holera aviara: forma cronica. coriza contagioasa se aseamana cu numeroase boli ale pasarilor. Ea este insa mai difuzabila. Pseudopesta aviara: forma subacuta benigna. pasarile la inceput au apetit normal. lichidul alantoamniotic producand aglutinarea globulelor rosii de gaina).Aspect de cap de bufnita Sinusurile se dilata mult. cazeos. pasarile tin ochii inchisi. Examinarea in masa a uni efectiv de pasari ne da posibilitatea sa constatam si forme tipice de difterovariola: leziuni nodulare pe pielea capului. procentul de mortalitate poate fi mult mai ridicat. formele de coriza coincid sau sunt precedate de forme acute. starea generala mai grava. ceea ce duce uneori la imposibilitatea inhiderii ciocului. urat. se produce deformarea boltii palatine spre cavitatea bucala. din cauza destinderii enorme a sinusurilor.tarziu exudatul din cavitatile sinusurilor devine consistent. se manifesta in animite cazuri sub forma de coriza cronica. se aseamana cu coriza contagioasa. In holera aviara insa. Difterovariola aviara: in formele atipice.

dupa cateva zile de la instilatia nazala. Concomitent. aplicate pe pielea deplumata a unui membru. in concentratie de 0. se produce dupa cateva zile.2%. Diagnosticul de laborator: consta in izolarea din cavitatea nazala a agentului patogen (hemophilus galinarum) si infectia experimentala cu cultura acestui germen. oleuri eterice. iar din secretia nazala se izoleaza germenele respectiv. un catar nazal tipic. Streptomicina injectata intramuscular are efect terapeutic bun in coriza si este ineficace in difterovariola. Teramicina sau Hostaciclina se adauga in hrana concentrata in proportie de 200-400 mg pentru 1kg de concentrate. cu depozite fibrinoase galbui in sacii aerieni. In aceasta boala avem leziuni de aerosaculita. Prin presiune se evacueaza din glandele mucoasei materia cazeoasa sub forma de cilindrii de 2-3 mm lungime. Diferentierea se mai poate face si prin diagnosticul terapeutic. In caz de coriza contagioasa se reproduce. Examenul histologic poate ajuta diagnosticul. datorate acumularii unei substante cazeoase in glandele mucoasei. Laringotraheita infectioasa: este o boala cu manifestari si leziuni traheo-bronhice. Sulfamidele (sulfadiazolul. 24 .Tratament. in caz de difterovariola. Sulfadiazolul se administreaza timp de 7-10 zile in apa. fara de care celelalte mijloace sunt eficace. Tratamenrul profilactic al pasarilor sanatoase dintr-un efectiv contaminat se face prin administrarea antibioticelor din grupa tetraciclinelor. Caracteristice in aceasta boala sunt leziunile din mucoasa laringiana si faringiana. cu evolutie supraacuta si acuta. Prin broiaj de pseudomembrane suspendate in ser fiziologic.5%. pasarile cu coriza vor fi tratate si local. Adaosul de vitamina Ain alimente joaca un rol important. prin aplicarea in cavitatea nazala a unor oleuri antiseptice (antibiotice. profilaxie si combatere: Prima si cea mai importanta masura profilactica si curativa este imbunatatirea conditiilor de adapostire si alimentatie.lasa o mucoasa sangeranda. Sulfametazina se administreaza timp de 3-5 zile in apa de baut in concentratie de 0. Boala cronica respiratorei: este foarte greu de diferentiat clinic si chiar anatomopatologic. sulfametazina) administrate in apa de baut reprezinta un tratament comod in efectivele mari de pasari. cu dimensiunea de 1-2 mm. leziunea caracteristica. sub forme de pete alburii. care prin detasare lasa mucoasa putin modificata. Hipovitaminoza A: se manifesta prin pseudomembrane alb-galbui. f. Difterovariola mai poate fi precizata si prin infectia experimentala.

masculul si femele formand in permanenta un cuplu asemanator literei Y. In scop profilactic este utila administrarea antibioticelor furajere in zilele si perioadele cu timp rece si umed. cand pasarile ajung la greutatea de valorificare. (1952) si apoi de Lungu V. al bronhiilor si chiar al plamanului. femela eliminand oua deja embrionate in momentul eliminarii lor. Gallinarum. Syngamus trachea este un vierme de culoare rosie. In stadiul adult. curcanii. Imunoprofilaxia activase poate face printr-un vaccin inactivat dintr-o cultura de H. dar mai exact o data cu 25 . cu importanta mai mare sunt fazanii. Daca tratamentul cu antibiotice se aplica parenteral. valoarea profilactica a vaccinarii este relativa. iar dintre cele salbatice.Istoric si si raspandire: Cu toate ca boala este cunoscuta inca din secolul al XVlea sub denumirea de viermii rosii ai gatului. cu pasari din efective verificate ca indemne de boala.aspect clinic 3. primele lucrari stiintifice asupra ei apar in secolul al XVIII-lea. In mediul exterior. iar femela poate ajunge pana la 30 mm lungime.2 mm latime. masculul este prevazut cu o bursa caudala.1. Masculul masoara 2-6 mm lungime pe 0. nu este necesar si tratament local. Coriza contagioasa aviara. si Suteu E. nu pe cale bucala in apa sau furaje. Gura este orbiculara si are o capsula bucala puternica in fundul careia se gasesc 7-9 dinti. ele ajung fie o data cu tusea sau stranutul pasarilor.vitamina A in oleu de vaselina).Definitie: Sunt boli cunoscute si sub numele de helmintozele aparatului respirator. paunii si anseriformele. PARAZITOZE RESPIRATORII AVIARE 3. b. care se produc la galinacee si anseriforme in urma dezvoltarii helmintilor din familia Syngamidae la nivelul traheei. (1956) c. cu ajutorul careia este fixat de femela in permanenta dand cuplul caracteristic. In tara noasatra a fost semnalata si de Simionescu E. Boala este raspandita in aproape toate tarile lumii.Etiologie: Agentul patogen . Printre cele domestice sunt afectate: gainile. Pentru eradicarea bolii intr-o crescatorie contaminata este recomandabila valorificarea prin consum prin consum a intregului efectiv.. femela se gaseste fixata pe mucoasa traheala in special. Sunt viermi ovipari. atat la pasarile domestice cat si salbatice. dupa doua saptamani de la dezinfectia finala. SINGAMOZA GALINACEELOR ( Singamidoze ) a. dezinfectia radicala a adaposturilor si repopularea crescatoriei.

Epizootologie: Boala se gaseste numai in unele regiuni unde se mentine de la an la an. uneori continand o mica masa cazeoasa sau numai purulenta. Evolutia se face deosebit de repede. la mentinerea si intinderea focarului.excrementele. de rame din genul Lumbricus. pui slabesc si mor. astfel ca in 14-21 de zile de la ingerarea larvelor infestate deja se pot gasi oua in fecalele pasarii infestate. e. Singamus trachea are nevoie . localizandu-se apoi in trahee. dupa care gatul este intins si respiratia accelerata. in timp de cel mult 7 zile apare o larva de 280 lungime pe 15 largime. Pasarile salbatice contribuie. ales la fazan. fie mici abcese. Sunt pareri ca pentru a se dezvolta. Sunt insa pareri ca localizarea in trahee s-ar face fara a fi nevoie de migratia larvelor prin circulatie. Pofta de mancare scade treptat. De asemenea se pot gasi fie noduli miliari pe trhee. boala este cantonata in cateva regiuni. g. Sunt cercetari care au demonstrat ca atat ramele cat si unele gasteropode terestre pot acumula in organism formele larvare de Syngamus. . actul respirator devenind extrem de dificil. Se pare insa ca ajungerea in trahee direct din tubul digestiv anterior este mult mai grea.Contaminare Aceasta se poate face direct prin ingerarea formelor larvare impreuna cu alimentele sau apa. In tara noastra. ca gazda intermediaras. alb-galbuie. in cazul cand sunt inghitite. Ciocul este tot timpul intredeschis si puii au tendinta sa inghita mereu. de asemenea. pe suprafete mici. La varsta de 3-4 saptamani sunt semnele respiratorii. dupa cum si prin ingerarea formelor facultative aratate. Larvele ingerate de pasari si ajunse in tubul digestiv trec pe cale circulatorie in plamanul acestora. constituind in acest fel un izvor de contaminare de la an la an. f. Din cand in cand se aude o tuse puternica si brusca. In acest stadiu este infestanta si poate contamina si alte pasari. dar cu reaparitii de la an la an. in general 3-6 perechi. ouale fiind deglutite.. Arges etc. Leziunile de mucoasa traheala se datoresc capsulei bucale a viermilor si ele se prezinta ca mici timefactii. Puii fac eforturi penibile de inspiratie.Modificari anatomopatologice Mai ales in sfertul anterior al traheei se gaseste un numar variabil de perechi de Syngamus. d. Aceste oua se pot dezvolta in mediul exterioor daca au temperatura in jurul a 25C si umiditate suficienta. 26 . ca: Bucuresti.Trahee de pui cu Singamus tracheea. Se poate intampla ca numarul parazitilor sa fie mai mare si sa formeze ghemuri mai.Simptimatologie: Manifestarea clinica este in functie de varsta pasarilor.

S-a observat ca ingerarea de usturoi da.A. 4. i. Este indicat sa se foloseasca padocurile cat mai uscate . Se foloseste tetraclorura de carbon. boala s-a constatat prima 27 .5 luni sa nu consume rame.U. atat la fazani cat si la gaini si pui. adeseori cu depozite fibrinoase.Prognostic: Pentru tineretul sub 2-3 luni. tusea.Dezvoltarea la Singamus trachea. inoculand pana la 1 ml.25-1 ml per os.A. Se face deparazitarea cotetelor si se iau masuri ca puii pana la varsta de 1.mortalitatea putand ajunge pana la 80% la puii in varsta de 2-3 luni. Anglia.Profilaxia: Se izoleaza pasarile bolnave. k.Tratament: Cu toate ca s-au incercat multe substante chimice. in doza de 0. Anatomopatologic se traduce prin aerosaculite. administrata de 3 ori la interval de 2 zile. Olanda. . MICOPLASMOZE RESPIRATORII AVIARE 4. in special la puii tineri. caracterizata clinic prin semne respiratorii cronice: raluri traheale. j. chiar in alimente. Prin importul de pui si oua de reproductie. prognosticul este grav. urmate de intirzierea in dezvoltare a tineretului aviar. Canada. sunt suficiente pentru diagnostic. de preferat pe locuri nisipoase unde ouale de helminti nu se pot dezvolta. vindecarea spontana este o raritate. in unele cazuri cele mai bune rezultate. totusi pana acum nu se dispune de un tratament usor de aplicat. tuse. cu ol. MICOPLASMOZA RESPIRATORIE AVIARA ( BRC= Boala respiratorie cronica) a. atat la puii de gaina cat si la fazan. pe cale intratraheale.. cu mers enzootic. acolo unde rasele de gaini au atins o specializare mare.Definitie : Este o boala infectioasa a galinaceelor. ciocul in permanenta deschis. b. ajungind uneori pina la cahexie. la o lumina puternica prin transparenta. boala s-a raspindit in-tr-un numar mare de tari. Se poate confirma diagnosticul prin examenul ovohelmintoscopic. la puii foarte tineri se pot vedea. Boala este foarte raspindita in S. viermii in trahee. olivarum sausimpla. raspindire : Boala a fost descrisa prima data in S.Diagnostic: Semnele clinice. de De-laplane si Stuart (1943). La curci evolueaza sub forma de sinuzita periorbitara. Tot pe aceasta cal s-au folosit solutii alcoolice de acid salicilic 8% cu rezultate mai bune. iodura de potasiu 2g si apa distilata 250 ml) a dat bune rezultate. tendinta de asfixie. Solutia Lgol (iod metalic 1g. h. In Romania. scaderea ouatului. Istoric.U. de slabirea progresiva a gainilor adulte.1.

Astazi este foarte raspindita in fermele avicole din sistemul intensiv de crestere. ca: supraaglomerarea din adaposturi. Patrunderea bolii intr-un efectiv indemn se face prin introducerea de pasari cu forme cronice de boala sau cu infectie inaparenta. pina intervin o serie de factori favorizanti. reactiile postvaccinale mai ales cu vaccinuri vii etc. agentul etiologic produce initial inflamatia catarala a 28 . pro-venite de la gainile bolnave sau purtatoare de micoplasme (transmisie transovariana). gallisepticum se izoleaza obisnuit din organele respiratorii ale pasarilor bolnave. dupa importul de pui din Canada. Anticorpii aglutinanti din serul gainilor infectate natural pot fi pusi in evidenta prin reactia de aglutinare cu un antigen de M. care poarta ger-menii in aparatul respirator si-i elimina prin exsudatul cailor respiratorii. Se cultiva pe mediile cu ser si in embrionul de gaina pe care-1 omoara. Tulpinile patogene produc aglutinarea globulelor rosii de pasare. Importanta economica a bolii este mare . Cind actioneaza microorganismul singur. producind leziuni pe aparatul respirator. prin oua infectate. acesta determina o boala in general benigna in asociatie cu alti germeni boala capata insa un caracter grav.Epizootologie: Sursele de infectie si modul de contaminare.data in 1958. Incidenta si gravitatea formelor clinice este in directa legatura cu actiunea factorilor favorizanti. care determina exprimarea clinica a infectiei. d. a micsorarii productiei de oua si carne. Un alt mod de transmitere este calea verticala. deprecierii calitative a carnii si necesitatii unor tratamente costisitoare. mai ales din sacii aerieni. Infectia puilor tineri poate ramine mult timp latenta.. De la pasarile bolnave ea se izoleaza in mod regulat unele tulpini sint patogene. Calea de infectie naturala este cea respiratorie . M. altele nu. fortajul fiziologic in timpul ouatului la puicile in virsta de 56 luni. Sursele primare sint reprezentate prin pasarile bolnave si cu infectii inaparente. desi mortalitatea este mica. iar transmisia se face prin contact pe cale orizontala. a procentului redus in fecunditate si ecloziune. parazitismul intestinal. c. diverse afectiuni respiratorii. Serul pasarilor infectate in contact cu cultura de M. gallisepticum inhiba fenomenul de aglutinare a eritrocitelor de gaina. totusi pagubele economice sint mari din cauza intirzierii in dezvoltare a ti-neretului aviar. alimentatia deficitara. Etiologie: Agentul etiologic este Mycoplasma gallisepticum. Adeseori acest PPLO actioneaza in asociatie cu alti germeni bacterieni sau virali. gallisepticum. micro-climatul necorespunzator din adaposturi.

In cazul infectiei transovariene. Intr-un stadiu mai avansat. Pasarile peste virsta de 10 luni fac. Adeseori se formeaza adevarate depozite cazeoase galbui in sacii aerieni si orificiul traheal. Incubatia naturala. trahee. este de 1030 zile.sau bilaterala.Dispnee accentuata. Manifestable clinice variaza in mare masura dupa virsta la care apare boala. conjunctivita. Rareori apar focare necrotice in ficat. in cazul contaminarii prin contact. adesea au sinuzita infraorbitara si enterita. sacii aerieni). glandele mucoasei traheale prezinta prelungiri tubulare care sint considerate caracteristice 29 . La puii in virsta de 13 luni se constata : apetit redus. pierderile prin mortalitate sint neinsemnate atunci cind conditiile de intretinere sint bune. jetaj seromucos. Boala evolueaza cronic. la adulte. Mortalitatea la tineret variaza intre 10 si 30/o. Modificari anatomopatologice : Modificarile anatomopatologice sint variabile dupa virsta pasarilor si stadiul bolii. La curca. Uneori se produce. Pasarile scad in greutate. exsudatul devine purulent sau cu particule cazeoase. dar tabloul clinic se caracterizeaza in principal prin semne respiratorii. de regula ca sinuzita uni. respiratie horcaitoare. bronhii. rareori tuse. Simptomatologie. bronhii. Ele dau oua cu procent scazut de fecunditate. . Exsudatul cazeos nu adera la mucoasa. productia de oua scade cu 10 50%. datorita aerosaculitei : tuse. care uneori deformeaza capul. timp de 24 luni. perihepatita sau serozita generalizata. Aceasta stare morbida este urmata de intirziere in dezvoltare. La puicile in virsta de 56 luni. Peretii sacilor aerieni sint ingrosati si opaci (aerosaculita). trahee. in generall forme benigne de boala sau infectii inaparente. Ficatul si alte organe interne sint acoperite cu o membrana fibrino-cazeoasa. sacii aerieni. boala se manifesta. puii eclozionati sint infectati inca din viata embrionara. raluri la nivelul larinxului si traheei. Sinusurile infraorbitare sint dilatate de un exsudat seromucos sau cazeos. Uneori apare o diaree cronica. boala debuteaza uneori cu semne de coriza cronica. el se poate forma in cavitatile nazale. f. altermnd cu stranut. raluri fine traheale. e. Dopuri cazeoase la orificul laringeal Examenul histologicc al mucoasei sinusurilor si traheei arata o hiperplazie a mucoasei. In stadiul initial al bolii se constata un exsudat mucos pe traiectul aparatului respirator (sinusuri. Puii stau cu ciocul intredeschis. stranut. sinuzite cu colectie f ibrinoasa-cazeoasa. dispnee.mucoasei respiratorii si a sacilor aerieni. enterita cronica. ciocul intredeschis. keratite. dispnee.

iar patogenitatea tulpinii izolate poate fi testata prin infectie experimentala in sacii aerieni ai puilor tineri.Sectine histologica in mucoasa traheala Examenul bacteriologic. la git sau ceafa. Tratamentul curativ se poate aplica oral. care se aseamana in parte cu cele din BRC. Leziunile histologice ale mucoasei traheale sint caracteristice. Metodele serologice au o inalta valoare ca examen de masa. Reactia de seroaglutinare lenta (RSAL) este mai precisa decit seroaglutinarea rapida (RSAR). boala trebuie diferentiata de bronfita infecfioasa. Leziunile din aspergiloza si ornitoza. 4 ml). Amestecul de antibiotic 1 g/1 kg furaj. Diagnostic: Diagnosticul clinic si anatomopatologic dispune de suficiente date pentru precizarea bolii. administrate preferabil pe cale parenterala.5% (25 mg/ml) injectabila s. Formele usoare de boala se pot trata prin antibiotice. deoarece datele anatomoclinice sint in general suficiente pentru precizarea bolii. daca nu sint complicatii cu alte infectii. Se foloseste reactia de seroaglutinare cu un antigen din tulpini selectionate (Se). Titrul de 1/40 in RSAL se considera pozitiv. pentru izolarea M. Clinic. lenta. . Se poate folosi Teramicina in suspensie uleioasa 2. pe medii speciale si pe embrionul de gaina. gaini adulte. pot fi precizate prin examen bacteriologic. pseudopesta aviara. Streptomicina (dihidro si sulfat aa) se admi-nistreaza in doza de 250 mg la gainile adulte. proveniti din efective indemne. Anatomopatologic. Reactia de inhibare a hemoaglutinarii este insa si mai sigura decit reactia de aglutinare. h. 1 ml. nu se face in mod obisnuit.pentru BRC. leziunile sint caracteristice. serologic pentru decelarea anticorpilor specifici este metoda care permite stabilirea existentei infectiei intr-un efectiv de pasari. g. tineret intre 2 i 6 luni. Teramicina sau Tetraciclina pura se administreaza in furaj fara saruri de calciu. Tratamentul si combaterea: Pasarile cu forme grave de boala nu se trateaza. se 30 . respiratorie . 2 ml. dupa 48 ore de la administrare. ci se elimina din efectiv. Tratamentul se repeta dupa 3 saptamini. laringotraheita infecfioasa. in caz de aerosaculite acute. Izolarea agentului etiologic este dificila ea se poate face din mucusul traheal. dar nu pentru diagnostic individual. Aceste antibiotice amelioreaza evident starea clinica a pasarilor bolnave. in doza de 14 ml (pui pina la 8 saptamini. diftero-variola aviara si hipovitaminoza A. bine omogenizat. gallisepticum. Valorificarea pasarilor se poate face dupa 4 saptamini. repetata dupa o saptamina. Examenul.c. in hrana.

Un alt antibiotic folosit pe scara mare este Tylan-ul (tartrat de tylosin). Administrarea se repeta la virsta de 34 saptamini.c. insolubil in apa Eritromicina baza se da in primele zile de hranire. Streptomicina se administreaza simultan cu Sulfadimidin 0. Cazurile clinice se scot din efectiv si eventual se trateaza pe cale parenterala. Se poate aplica si un tratament profilactic-curativ de masa. coli. timp de 714 zile. timp de 34 zile consecutiv. ea este insa putin eficace in micoplasmoza cailor respiratorii su-perioare. In scop curativ. timp de 56 zile. in absenta altor infectii asociate. in doza de 12. 3 zile consecutiv. timp de 5 zile. timp de 24 ore. are ca rezultat prevenirea aparitiei formelor clinice sau anatomopatologice s. In mod preventiv s-au obtinut rezultate bune dupa urmatoarea schema (Nemteanu si colab.5 g/litru). sau 200 g/tona de furaj. Acest tratament profilactic. In caz de asociatie cu Ps. Tylan-ul se administreaza in apa de baut 0. in doza de 100 g/tona de furaj. In restul tainurilor. Administrarea se repeta din 30 in 30 zile. In scop preventiv. se administreaza streptomicina parenteral. in doza de Im/lkcorp. pe cale s.5% in hrana. cite 5 zile consecutiv. i. Eritromicina baza se da 200 g/tona furaj. Aceasta medicare produce vindecare sau ameliorarea clinica. sau dupa a 2-a vaccinare contra pseudopestei aviare. 1967) : Eritromicina tiocianat (solubila in apa : produs de import = Gallimycin) se administreaza la puii de o zi. Produsul indigen. Tratamentul se repeta din 30 in 30 zile. cu saruri minerale. in primele 3 zile dupa ecloziune.administreaza dimineata. sau in apa de baut (Tylan solubil 0. Aceasta medicare se poate repeta lunar. 31 .5 g/100 1 apa. In cazul micoplasmozei asociate cu alte infectii bacteriene se obtin ret zultate satisfacatoare printr-o medicatie asociata. In cazul asocierii cu E. Un tratament profilacticocurativ eficace si comod de aplicat este administrarea Eritromicinei.2% in apa sau 0.5 g/200 1 apa. Eritromicina tiocianat se da in doza de 25 g/100 1 apa.i reducerea cu 50% a reagentilor serologici in comparatie cu efectivele de origine. de doua ori la interval de o saptamina. aeruginosa. timp de 2448 ore. se administreaza sub forma injectabila. 5 zile consecutiv. calculat la 30 g furaj pe cap de pasare (30 mg antibiotic). furajele se administreaza in mod normal. iar restul pasarilor sanatoase se trateaza preventiv pe cale orala.04% in furaj. concomitent cu Furazolidona 0. in doza de 12.5 g/litru. timp de 5 zile consecutiv. 5 zile consecutiv. atunci cind formele clinice nu depatesc 10% din efectiv..

Ouale spalate se introduc in solutia de antibiotic intr-un container. pentru depistarea si eliminarea purtatorilor. Se face vid pina la 3060 cm Hg. Efectivele libere de micoplasme trebuie supuse unor masuri speciale pentru pastrarea indemnitatii. ouale se scot. iar pentru pui. Profilaxia BRC se realizeaza si prin conditii optime de intretinere. 20 saptamini. dar nu le omoara. Alta metoda foloseste presiunea diferentiata. comsbaterea bolilor respiratorii.1 ml solutie 1% Tylosin in ser fiziologic. o data pe luna. Dupa aceea. sint aproape inaplicabile. introdusa in camera alantoidiena. in toata perioada cit se li-vreaza oua la incubat. urmata de patrunderea solutiei in ou datorita temperaturii diferentiate. 16. Ca atare are un efect limitat. iar ouale se scot din container dupa 10'. R i c h-t e r foloseste doza de 0. cu popularea si depopularea totala a unei ferme avicole. Dupa 10 minute. De asemenea este necesara generalizarea sistemului de crestere in circuit inchis. dupa care se astupa uvertura cu parafina. dehelmintizari periodice. In tarile in care se urmareste eradicarea BRC. 32 . dupa care se imerg in solutia de antibiotic la 4 C. Carantina profilactica pentru adulte trebuie sa fie de 30 zile. Ouale sint in prealabil incalzite la 37 C. cu doza de 200 mg Streptomicina. se usuca si se pun la incubatie. Una din metode consta in imersia oualor in solutia de antibiotice. de eel putin 612 luni. verificate in prealabil prin control serologic. Tratarea oualor cu antibiotice inhiba dezvoltarea micoplasmelor din ou. presiunea se egaleaza cu cea atmosferica. in actuala situate a raspindirii bolii in multe tari si la noi. timp de 5 minute. In acest scop. planul de actiune prevede crearea de efective de reproduce indemne de aceasta infectie. se va efectua controlul prin RSAL a puilor la virsta de 12. folosindu-se diverse metode de tratare cu antibiotice a oualor de incubat. Aceste masuri sint greu de aplicat si. Alta metoda foloseste inocularea directa a antibioticului in ou. in fermele destinate furnizarii de oua pentru incubatie. La ouale intre a 7 la a 11a zi de incubatie se perforeaza camera de aer si se inoculeaza solutia de antibiotic. Pentru a preveni sau micsora transmiterea infectiei prin ou la pui s-a preconizat injectarea gainilor.Profilaxia: Profilaxia micoplasmozei se bazeaza pe folosirea de oua pentru incubatie din efective indemne. Introducerea de pasari in efectiv se va face numai din ferme indemne pe baza de certificat. Pina atunci se urmareste micsorarea pericolului transmiterii infectiei prin ou. neputind duce la eradicarea infectiei.

Bucuresti. calmantelor. vestimentatia de protectie proprie adapostului. .Bucuresti. Aceasta se realizeaza prin: .. si deratizari. Alimentatia trebuie sa se faca intr-un mediu igienizat si dezinfectat..Licperta E.: Patologie veterinara si controlul sanitar veterinar al alimentelor Editura Ceres. dezinsectii. CONCLUZII Lupta impotriva imbolnavirii cailor respiratorii este o preocupare continua.Evitarea supraaglomerarii. . Popoviciu A.1971 2. Scopul combaterii bolilor respiratorii si nu numai este scaderea incidentei factorilor fevorizanti si a surselor de infectie astfel incat acestia sa nu mai duca la declansarera bolii. si cu o stare cunoscuta de sanatate.. BIBLIOGRAFIE 1. Bogdan A. : Diagnostic 33 . Ventilatia din adapost trebuie asigurata de personal specializat care va controla cotele de aerisire. lucru care ar facilita aparitia bolilor de orice natura.: Bolile infectioase ale animalelor domestice.Bucuresti.. efectuarea periodica de dezinfectii. in functie de categoriile de varsta carora le apartin animalele si sa fie insotita de o adapare suficienta. Combaterea agentilor patogeni se realizeaza direct.Baiesi I. Appeltauer V. a tehnicianului si medicului veterinar precum si a ingrijitorilor de animale si a administratorilor de ferma..Boli virotice..1965 3. fara germeni si ciuperci.administrarea de antibiotice in furaje timp de 5 zile la pasarile supuse diferitelor stress-uri (transporturi.Baiesi I. sulfamidelor. hemoaglutinari). Achizitionarea animalelor strict din efective cunoscute ca fiind cu siguranta indemne. a temperaturii. pe scut respectarea cu strictete a masurilor esentiale de zooigiena. Factorii care favorizeaza aparitia bolilor trebuie eliminati. a curentiilor. tonicelor generale. sis a umiditatii din aer. vaccinari.: Bolile infectioase ale animalelor domestice.Achizitionarea animalelor cu o origine cunoscuta. Editura Didactica si Pedagogica.1986 4.Paul I. Bran L. si indirect sub forma masurilor de dezinfectie si curatenie.Combaterea efectiva a parazitilor din adaposturi. Editura Didactica si Pedagogica. care vor trebuii sa asigure animalelor conditii optime de dezvoltare. atestata prin certificat sanitar-veterinar. Bran L. utilizarea mijloacelor de transport curate si dezinfectate. astfel incat. principiul totul plin-totul gol. antiparazitarelor. rezistenta organismului animal sa nu scada. Climatizarea inseamna controlul si optimizarea gazelor daunatoare. prin introducerea antibioticelor. Moisiu M.

. Beate C.T.Bucuresti 1982 5.S.A.Niculescu A.Bucuresti.Peiz L. Editura Ceres.2004 34 .1964 6.Bucuresti.: Parazitologie veterinara Editura Didactica si Pedagogica.: Crestera gainilor Eitura M.morfopatologic veterinar..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful