UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ IAŞI FACULTATEA DE LITERE DOMENIUL: ŞTIINŢE UMANISTE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

“FIGURI ANDROGINE ÎN OPERA LUI THOMAS MANN”

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: PROF. UNIV. DR. ANDREI CORBEA-HOISIE DOCTORAND: MONA CRISTIANA TRIPON

Iaşi 2010

CUPRINS
Introducere.................................................................................................................................. 7 Partea I Figuri androgine în istoria culturii .............................................................. 16

1.1 Androginia ca mit .......................................................................................................... 16 1.1.1 Androginia: Origini la Platon şi consecinţe antropologice ................................... 17 1.1.2 Androgin şi hermafrodit sau mitul elen şi roman ................................................. 21 1.1.3 Motivul androginiei în diferite epoci şi culturi ..................................................... 23 1.2. Androginia ca motiv artistic în literatura occidentală .................................................... 27 1.2.1 Redescoperirea tradiţiei antice în timpul Renaşterii ............................................. 28 1.2.2 Idealul de frumuseţe la Winckelmann .................................................................. 32 1.2.3 Motivul androginiei la Goethe ............................................................................. 37 1.2.4 Motivul androginiei în perioada Romantismului german ..................................... 46 1.2.5 Motivul androginiei în literatura din jurul anului 1900 ........................................ 54 1.3 Androginia şi identitatea modernă ................................................................................. 55 1.3.1 Teoria bisexualităţii la Freud şi Jung .................................................................... 57 1.3.2 Intimitatea şi codarea sa estetică şi socială........................................................... 68 1.3.2.1 Androginie, homosexualitate şi limbaj ....................................................... 68 1.3.2.2 Androginie şi thanatos ................................................................................ 70 1.3.2.3 Androginia ca negare ................................................................................. 71 Partea a II-a: Intimitatea erotică şi estetica lui Thomas Mann ............................................. 73 2.1 Homosexualitate disimulată ........................................................................................... 73 2.1.1 Homosexualitatea ca problemă de identitate ........................................................ 77 2.1.2 Homosexualitatea şi reprezentarea sa artistică ..................................................... 81 2.1.3 Există o estetică homosexuală la Thomas Mann? ................................................ 85 2.1.4 Iubiri reale şi oglindirea lor în operă .................................................................... 88 2.2 Thomas Manns şi psihanaliza freudiană........................................................................102 2.2.1 Problematica datării ............................................................................................102 2.2.2 Psihanaliză în „Muntele vrăjit“ ...........................................................................104 Citate din Freud în „Muntele vrăjit“ .....................................................................109

1

2.....1......173 3....................................................... parodie.161 3...6..2.........3......6......................................................147 3..................................................................................................................178 3..........1 Contextul apariţiei ........3 Modalităţi şi tehnici de disimulare a homoeroticii ....2 Personaje................2 Figuri androgine în romanele de maturitate ...........2.............................................. Psihanaliza.......2 „Iosif şi fraţii săi“.........................................................2............... 113 2...........121 2...........................1 Profiluri masculine şi feminine la Thomas Mann ..2......3 Moarte şi erotică în „Furtuna de zăpadă“ .......................5 „Nimic nou“..........................................1......4 “O minciună nevinovata“ – Apropiere şi distanţare de Freud................2 Androginia ca veşmânt al homoeroticii: Clawdia und Hippe ....175 3......2..2...................166 3..........................138 3.....................................................2 Motive constante în nuvelele lui Thomas Mann...........1..4 Concluzii ........3....141 3..........143 3......1 Apariţie şi surse de inspiraţie .............................197 3...1...........2.............. ......194 3...........................1.....................................1......................................................154 3.....165 3.............1....1.....................175 3...............................125 2...6...............4 Probleme legate de formă: legendă.........1 Apariţia şi sursele de inspiraţie.....3“Iosif şi fraţii săi“: psihanaliza în operă .........2....1...2...164 3....2....................................1 Fundal biografic .................175 3.......................1.... 116 2......6 Narcisism............1...4 Androginie şi problematica artistului în nuvela „Tristan“ ..........................1.............. 111 2......................5.......3 Motivul androginiei şi al artistului .6.1 „Muntele vrăjit“ .........5.......2..138 3..1.1 Optica dublă şi „ironia erotică“ ...2 Simulacre ............3 Bisexualitatea ca mască 204 2 ................... satiră..6 Utopia androgină în „Capetele schimbate“ .............................................................................1 Figuri androgine în nuvele .................................................2..............................................2.......154 3.......................1.2..........................................................................164 3.............................2....1....2...... existenţă artistică şi psihanaliză .......................................................125 2.............................3 Redarea artistică a masculinităţii şi feminitătii în nuvelele din tinereţe .5......2 Simbolistica morţii în nuvela„Moartea la Veneţia“ ...138 3...............................192 3.....130 Partea a III-a: Artă şi existenţă artistică. utopie..................................1.......................157 3.5 Nuvela homoerotică „Moartea la Veneţia“ ...............187 3........... Motive androgine în opera lui Thomas Mann .......................1......................3 Androginie prin constelaţia personajelor ................2 Androginia lui Iosif ................................................................................................... Schopenhauer şi Nietzsche .......194 3......

.............2...2.....216 3........................2..............3 Probleme de interpretare ale romanului........2.................237 Concluzii finale .......................................................2...........3 4 Personajul androgin „Echo“ ......................2..................224 3.6 Concluzii ....................................2..........229 3...........................................220 3....................................2..................2...........................208 3..2 Felix ca Hermes şi Narcis .................................231 3.......................4.............................2..................................................................2...4..................................3...................5 Bântuirea ......................4 Identitatea ascunsa a soţiei lui Potifar ........1 Apariţia şi structura romanului „Mărturisirile excrocului Felix Krull“ .241 3 .............3..212 3..........2.................................229 3.........218 3..........1 Apariţie şi substrat biografic .....3......5 Dualismul ca sistem .......3 „Doctor Faustus“ ...........................................................4 Felix Krull ca androgin narcisist ...........................2.............2................3.....3...227 3..215 3.2..............4.......................................................................2 Mascarea identităţilor şi a înclinaţiilor homoerotice ..................................................................3 Androginie şi tandem homoerotic .....216 3......2..........................................

Alături de cele opt romane trebuie să menţionăm numeroasele povestiri. Fără a avea o valoare literară deosebită. studii şi eseuri semnate de acest maestru al cuvântului şi magician al frazei. Magicianul Thomas Mann a reuşit şi reuşeşte încă să fascineze şi să surprindă nu doar prin opera sa. aruncă o lumină nouă asupra vieţii şi operei acestuia. în ecou la titlul celebrului său roman.REZUMAT Teza de doctorat îşi propune un studiu al personajelor androgine prezente in opera scriitorului german Thomas Mann. Premisele acesteia au fost pe de o parte actualitatea subiectului androginiei ca fenomen literar. Laureat al premiului Nobel pentru literatură (1929). datorate apariţiei jurnalelor sale în forma integrală. Publicarea jurnalelor sale intime începând cu anul 1975.magicianul. E suficient aici să amintim doar „Muntele vrăjit“ care a fost tradus în 27 de limbi. aceste jurnale aduc în faţa criticii şi a publicului larg imaginea unui om măcinat de o perpetuă tensiune interioară. Thomas Mann este implicit şi unul dintre cei mai traduşi scriitori. cultural şi social (în acest sens filozoful francez Elisabeth Banditer vorbeşte despre o adevărată „revoluţie androgină“ a secolului nostru). atât 4 . ci şi prin existenţa sa. Thomas Mann însuşi le etichetase ca fiind “without literary value”. pe de altă parte actualitatea unei aşa-zise reinterpretări a operei lui Thomas Mann. la douăzeci de ani de la moartea sa. unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai secolului XX. pe care proprii copii îl numeau „der Zauberer“.

ele furnizează suficiente dovezi cu privire la un detaliu biografic aparent neesenţial şi anume înclinaţiile sale homoerotice.de diferită de imaginea consacrată de cetăţean de onoare şi scriitor emblematic al culturii germane.nesemnificativ în societatea post-modernă. aceste înclinaţii ale autorului au lăsat urme adânci în operă. unde tematica homosexualităţii este abordată în mod direct. Deşi jurnalele lui Thomas Mann nu s-au păstrat integral. carte care a constituit o sursă valoroasă de informaţii pentru lucrarea de faţă. dat fiind faptul că nici viaţa personală a scriitorului (familist convins şi tată a şase copii) şi nici opera sa nu lăsau să se înţeleagă până la acea dată într-un mod neechivoc existenţa unor atari înclinaţii. Mai important însă decât amănuntul biografic. care depăşesc cadrul nuvelei “Moartea la Veneţia”. După publicarea jurnalelor. Astfel de informaţii sunt însă remarcabile. Kurzke atrage atenţia 5 .“. O biografie. critica literară a început să reinterpreteze anumite pasaje din opera lui Thomas Mann.este faptul că în ciuda aparenţelor. încercându-se chiar revizuirea întreagii viziuni asupra operei acestuia. Viaţa ca opera de artă. pornind de la faptul bine cunoscut că sursa principală de inspiraţie a lui Thomas Mann era realitatea imediată. apărută în anul 1999 la München. În acest sens amintim biografia lui Hermann Kurzke intitulată „Thomas Mann. Kurzke reuşeşte să identifice conexiunile strânse dintre înclinaţiile erotice ale autorului şi opera acestuia.

îsi axează demersul hermeneutic pe elementele androgine.asupra comportamentului auctorial marcat de disimulare. Karl Werner Böhm. acestea – cu o singură excepţie. ţinând cont de faptul că androginia depăşeste graniţele sexualităţii. încercând să cuprindă în analiză acest element biografic ce pare a fi definitoriu pentru creaţia artistică a lui Thomas Mann. urmând în acelaşi timp evoluţia acestuia în istoria culturii. Studiul întreprins în lucrarea de faţă cuprinde trei părţi. lucrarea evidenţiază 6 . descoperind faptul că interesul autorului este focalizat pe profilul androgin. Demersul nostru se vrea unul integrator. care continuă cercetările în direcţia lui Kurzke. pornind de la scrierile lui Platon şi Ovidiu. cu consecinţe profunde asupra discursului narativ. Cu toate că există deja studii care vizează fenomenul androginiei în opera lui Thomas Mann. Astfel. Prima parte intitulată “Motive androgine în istoria culturii” este o trecere în revistă a originii şi sensurilor motivului de androginie. accentul punându-se pe expresiile sale literare. evidenţiază câteva profiluri tipice pentru personajele lui Thomas Mann. fiind totodată un fenomen artistic. fără a-şi pune întrebarea dacă nu există cumva vreo legătură directă între frecvenţa apariţiei acestui motiv la Thomas Mann şi înclinaţia sa homofilă. Pornind de la această constatare ne-am propus să analizăm valenţele multiple ale personajelor de factură androgină.

Un rol important în demersul de faţă îl au scrierile criticului de artă J. odată cu revirimentul tradiţiei antice pe filieră neoplatonistă. narcisismul şi homosexualitatea. 7 . J.bogata simbolistică legată de acest motiv în istoria timpurie a culturii. promotor al Clasicismului german. von Goethe preia la rândul său motivul androginiei în romanul „Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister” prin intermediul personajului Mignon. în special a artei elene către spaţiul european. motivul androginiei cunoaşte în evoluţia sa câteva puncte culminante. Sunt diferenţiate de asemenea numeroasele faţete ale fenomenului de androginie.J. hermafroditismul. Clasicism. Din punct de vedere literar. idealul uniunii maritale (Ebreo) sau ideal de galanterie (moda mignonului de la curtea regelui Henric al III-lea al Franţei). care îşi găsea corespondentul perfect în conceptul de androginie. cu relevanţa lor pe plan mitologic.W. care este analizat în mod detaliat în lucrare. gnoseologic şi religios. motivul androginiei reintră pe scară largă în peisajul cultural. Winckelmann a fost cel care. Romantism şi de începutul secolului XX. a reuşit să stabilească un ideal de frumuseţe estetică. al cărui merit deosebit constă în transmiterea culturii elene. pornind de la sculpturile antice. etape pe care lucrarea le analizează în cel de-al doilea capitol. antropologic. În perioada Renaşterii. Winckelmann. simbolizând printre altele dualismul sufletului uman (Ficino). ca bisexualitatea. Este vorba indeosebi de Renaştere.

Această schimbare radicală se datorează faptului că fundamentele androginiei nu mai sunt considerate a fi cele mitice sau gnoseologice. datorită faptului că problematizează la extrem raportul dintre sexe. Aceste accepţiuni ale androginiei în perioada romantică sunt exemplificate prin intermediul a trei romane: romanul „Heinrich von Ofterdingen” al lui Novalis. „Lucinde” de F. când are loc o adevărată „revoluţie androgină” în plan cultural şi nu numai. în intenţia depăşirii graniţelor tradiţionale impuse celor două sexe. reinterpretată de către C. Schlegel şi romanul „Godwi” de Brentano. Tot în Romantism motivul androginiei se deschide spre utopia complementarităţii între sexe. androginia fiind utilizată aici cu scop subversiv. Jung teoria bisexualitatăţii umane are la bază studiul unor cazuri inedite din punct de vedere psihiatric şi de inters pentru lucrarea de faţă. Un moment de cotitură în evoluţia motivului androginiei îl constituie finele secolului XIX şi începutul secolului XX.În perioada Romantismului german motivul androginiei devine intersant în contextul descoperirii eului. al introspecţiei ca alternativă în faţa unei realităţi resimţite ca fiind din ce în ce mai inconfortabilă. odată cu emanciparea femeilor în spaţiul literar. intră în discuţie şi probematica relaţiei dintre sexe. În acelaşi timp.G. Formulată de Sigmund Freud împreună cu Wilhelm Fliess. W. Este vorba aici de cazul preşedintelui de Senat Daniel Paul Schreber şi de „cazul” Otto Weininger care în anul 1903 şi-a 8 . Ultimul capitol al primei părţi intitulat „Androginia şi identitatea modernă” îşi îndreaptă atenţia asupra perioadei moderne. ci devin un fapt constatat biologic. anume bisexualitatea umană.

iar intimitatea ajunge să fie subiect de cercetare ştiinţifică. 9 . O lucrare des citată în acest capitol este cea a lui Jacques Le Rider intitulată „Sfârşitul unei iluzii. androginia devine treptat mod de exprimare estetică a unei aspiraţii către completitudine. Modernitatea vieneză şi crizele identităţii”. ambele exprimând inefabilul. Într-un context în care statutul uman este resimţit ca insuficient. Ea este asociată cu criza identităţii individului. cu criza identităţii sexuale. Înainte de a trece la partea a doua a lucrării se încearcă găsirea unui răspuns la întrebarea ce au în comun androginia şi homoerotica. Problematica androginiei capătă în raport cu identitatea modernă o importanţă nebănuită până atunci.publicat controversata carte „Sex şi caracter”. la unul de proiecţie a unei necesităţi acute. Consideraţii asupra modernităţii. cu criza identitătii masculine şi accede de la statutul de utopie sau viziune. lucrare care dezvăluie legăturile dintre criza identitatăţii sexuale şi spiritul societăţii moderne. Legătura dintre androginie şi homoerotică vizează codarea estetică la nivelul limbajului. În partea a doua a lucrării intitulată „Intimitatea erotică şi estetica lui Thomas Mann” este abordat subiectul homoeroticii raportat la identitatea autorului şi la mijloacele acestuia de creaţie. după care s-a sinucis la scurt timp.

Aceste reţineri sunt altminteri uşor de înţeles dacă ţinem cont de contextul socio-cultural de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Considerăm definitorii următoarele două caracteristici ale esteticii homosexuale: exprimarea voalată . ba chiar pedepsită prin lege. ambele fiind posibilităţi generoase de autoreprezentare şi autoînscenare.de aici tendinţa spre 10 . doar căţiva dintre ei conferind o importanţă majoră homoeroticii ca atare şi nu erotismului în general. ce ţin de felul de a fi al scriitorului. este interesant de constatat. când homosexualitatea era incriminată. La acestea se adaugă reţinerile de natură pur personală. Dat fiind faptul că elementul erotic joacă un rol foarte important în opera lui Thomas Mann. precum şi cu privire la necesitatea acestuia de disimulare în discursul narativ. cât de diferit percep exegeţii operei sale acest element. începutul secolului al XX-lea. Ne-am pus întrebarea dacă estetica homosexuală presupune nişte mijloace de expresie specifice şi dacă în cazul lui Thomas Mann poate fi vorba despre o astfel de estetică. Este analizată legătura dintre homosexualitate şi identitatea artistică.Faptul ca autorul a avut reţineri majore în a-şi declara sau a-şi trăi pornirile homoerotice este un fapt incontestabil din punct de vedere biografic. Capitolul „Homosexualitate disimulată” reia punctul de vedere al lui Karl Werner Böhm cu privire la strategiile aşa-zis compensatorii dezvoltate de Thomas Mann prin procesul de creaţie.

îi conideră adevăraţii creatori ai analizei abisale. Acest capitol încearcă să reconstituie cronologic biografia tulburărilor amoroase ale autorului. Psihanaliza a lăsat o amprentă puternică atât asupra operei lui Thomas Mann.ambiguitate. disimulare şi codare la nivelul limbajului-. cât şi asupra vieţii acestuia. care face obiectul unui capitol distinct din partea a doua a lucrării. pe baza unei admiraţii reciproce. pe care. discursul lui Thomas Mann este destul de ambiguu. de altfel. respectiv predilecţia pentru tematica morţii. În discursul profesorului Krokowski din „Muntele vrăjit”. oferindu-i un instrument valoros de cunoaştere şi autocunoaştere. pe filiera Schopenhauer – Nietzsche. Privit din acest punct de vedere. Jurnalele şi scrisorile lui Thomas Mann ne îndreptăţesc să credem că forţa compoziţională şi tehnica narativă a acestuia se datorează în mare parte efortului de redare a unei trăiri autentice. În repetate rânduri el a afirmat că a descoperit psihanaliza indirect. el persiflează 11 . Thomas Mann a păstrat distanţă faţa de psihanaliză o bună perioadă de timp. cât şi modalităţile subtile de disimulare la nivelul discursului narativ. Deşi a stabilit legături de amiciţie cu Freud. Pentru a crea o bază a anlizei ulterioare a personajelor. în subcapitolul „Iubiri reale şi oglindirea lor în opera” sunt evidenţiate atât strânsele legături dintre viaţa şi opera lui Thomas Mann. Nu puteam să ignorăm relaţia dintre scriitor şi părintele psihanalizei. disimulat şi impregnat cu tematica morţii pentru a putea fi considerat expresia unei viziuni estetice homosexuale.

Este interesant de reţinut faptul că. poliperspectivismul şi „ironia erotică”. Sunt identificate atât personaje de o ambiguitate erotică ce poate trece drept androginie. „ironia erotică” postulată de Thomas Mann ca modalitate de expresie artistică are un rol mediator între viaţă şi artă. pretinde el. ambiguitatea discursului. androginia presupune fuziunea entităţilor antagonice. Subcapitolul „Narcisism. cea din urmă fiind marca discursului lui Thomas Mann. Porinind de la cercetările lui Böhm. după metoda lui 12 . existenţă artisctică şi psihanaliză” evidenţiază. la fel cum la nivel conceptual.psihanaliza într-un moment în care. nici măcar nu ar fi avut contact cu ea. de altfel. Cu toate acestea Thomas Mann îi recunoaşte psihanalizei meritele referitoare la „sistemul de ordine” pe care aceasta îl promovează şi care îi facilitează o mai bună înţelegere de sine. Motive androgine în opera lui Thomas Mann” şi este consacrată analizei concrete de text. căt şi motive androgine sau contexte care trimit la ideea de androginie. Al treilea capitol a celei de-a doua părţi intitulat „Modaliţăţi şi tehnici de disimulare a homoerotismului” este consacrat analizei unor metode specifice de disimulare discursivă frecvent întâlnite la Thomas Mann. Primul capitol al acestei părţi se concentrează asupra analizei profilurilor feminine şi masculine din nuvelele de tinereţe ale autorului. şi anume optica dublă. atât ca om cât şi ca artist. tocmai acest fapt. Partea a treia a lucrării poartă titlul „Artă şi existenţă artistică.

acestea fiind abordate în ordinea apariţiei lor. cu o utopie a androginiei: dorinţa de contopire a mai multor persoane intr-una singură întru împlinirea dragostei.Leo Weisgerber. ce merită preţul suprem.e asociată cu tinereţea şi frumuseţea artistică. în vreme ce descrierea personajelor masculine este detaliată şi variată. Este demnă de remarcat evoluţia motivului androginiei pe parcursul a doar trei nuvele: dacă în „Tristan” androginia e corelată cu sterilitatea artistică. Al doilea capitol al celei de-a treia parţi îşi îndreaptă atenţia asupra romanelor. în „Moartea la Veneţia” -prin personajul Tadzio. Pribislav Hippe. se constată că personajele feminine sunt reprezentate schematic. în „Capetele schimbate” avem de-a face. cel care fascinează şi devine totodată obiect de admiraţie artistică. În acelaşi capitol sunt supuse unei analize amănunţite nuvela „Tristan” (din perspectiva motivului androginiei şi al artistului). Profilul asupra căruia Thomas Mann îşi îndreaptă cu precădere atenţia. O problematizare interesantă a androginiei ca utopie sau revers al dramei dualităţii sexuale la care este supusa omenirea o găsim în comentariul visului din episodul furtunii de zăpadă. nuvela „Moartea la Veneţia” (din perspectiva motivului androginiei. datorită constelaţiei personajelor. În „Muntele vrăjit” (1924) motivul androginiei apare întruchipat în personajul Clavdiei Chauchat. este cel al tânărului androgin. 13 . al artistului şi a temei morţii) şi nuvela „Capetele schimbate” (din perspectiva motivului androginiei). evocat în roman. care se află în simbioză androgină cu un personaj masculin.

Tânărul Iosif. Este supusă analizei relaţia dintre personajul principal. Osiris. personajul central al romanelor. accente care se vor păstra pe tot parcursul romanului. Concluzia la care s-a ajuns în urma cercetării motivului androginiei în opera lui Thomas Mann este că motivul nu apare 14 . Deşi anumiţi comentatori ai operei lui Mann (ca de exemplu M. unde capătă însă accente ironice. Într-un asemenea cadru. Isus) o existenţă situată -în mod paradoxal tocmai datorită frumuseţii masculine iesite din comun. Curtius) au considerat abordarea tematicii androginiei în roman ca fiind una utopică. Ultimul roman analizat „Mărturisirile escrocului Felix Krull” (1954). homosexualitatea sau narcisismul. Tematica androginiei este dezbătută pe larg în roman (reprezentativă este scena din grădina lui Potifar). se remarcă prin “pan-erotismul” (Sommerhage) care-l emană.Un alt roman abordat este tetralogia „Iosif şi fraţii săi” (1933. ca simbol al ambiguităţii estetice şi unic răspuns la polimorfismului erotic al întregii lumi. androginia apare alături de alte aspecte ale sexualitătii ca bisexualitatea. Accente adrogine sunt identificate şi în romanul „Doctor Faustus” (1947). şi violonistul Rudi Schwerdtfeger. evocă prin nenumăratele asocieri mitologice (Hermes. 1943) unde avem de-a face poate cu cea mai intensă şi variată problematizare a ideii de androginie. 1936. Ambigiutatea artistică se confundă aici cu ambiguitatea sexuală. Tamuz. nu trebuie pierdută din vedere ironia abordării. Adrian Leverkühn.dincolo de graniţele individuării sexuale. relaţia acestora stând sub semnul artei. 1934.

oscilează între disimularea unei erotici particulare şi idealizarea eroticii ca întreg. menit să redea o viziune artistică ce pune sub semnul întrebării sau ironizează constrângerile unei societăţii restrictive şi ale unei realităţi insuficiente. motivul exprimă confortabil o înclinaţie inconfortabilă propriului autor. ambele fiind incontestabil sursa principală a inspiraţiei artistice a scriitorului. 15 .doar ca mod de reprezentare la nivelul anumitor personaje. Din punctul de vedere al expresiei artistice. ci ca un fenomen mult mai complex.

Katia: Meine ungeschriebenen Memoiren. 1937-1947. Notizen. Frankfurt am Main: S. von Hermann Kurzke und Stephan Stachorski. Frankfurt am Main: S. Mann. von Bernd Urban. Fischer 1979. Hrsg. von Erika Mann. 1889-1936. Michael Mann. Fischer 1997. Thomas: Briefe III. 1948-1955 und Nachlese. Fischer 1965. von Erika Mann. Fischer 1979. Elisabeth Plessen u. Mann. Frankfurt am Main: S. Hrsg. Fischer 1991. von Erika Mann. Hrsg. Hrsg. Briefe. Mann. Thomas: Essays 1945 – 1955. Thomas: Sämtliche Erzählungen. Hrsg. Fischer 1963. Frankfurt am Main: S. Betrachtungen. Thomas: Briefe II. Thomas: Briefe an Otto Grautoff 1894-1901 und Ida BoyEd 1903-1928. Mann. Hrsg. Mann. von Peter de Mendelssohn. Frankfurt am Main: S. 16 . Frankfurt am Main: Fischer 1991. Thomas: Freud und die Psychoanalyse: Reden.Bibliografie selectivă Opere Mann. Mann. Mann. Frankfurt am Main: Fischer 1976. Frankfurt am Main: S. Thomas: Gesammelte Werke in 13 Bänden. Frankfurt am Main: S. v. Thomas: Briefe I. Fischer 1974. Mann. Hrsg.

Oktober 2003. Frankfurt am Main. . Frankfurt am Main. Fischer Taschenbuch Verlag. Frankfurt am Main. (Ungekürzte Ausgabe).1936.Tagebücher 1946 – 1948.Tagebücher 1949 – 1950. Oktober 2003. 17 . . Herausgegeben von Peter de Mendelssohn. (Ungekürzte Ausgabe). Fischer Taschenbuch Verlag.Tagebücher 1940 – 1943. . . Fischer Taschenbuch Verlag.1921. Herausgegeben von Inge Jens. (Ungekürzte Ausgabe). Fischer Taschenbuch Verlag. Frankfurt am Main. Herausgegeben von Peter de Mendelssohn. Oktober 2003. Oktober 2003. Frankfurt am Main. Frankfurt am Main. Herausgegeben von Inge Jens. Thomas: Tagebücher 1918 . Frankfurt am Main. Frankfurt am Main. Tagebücher 1951 – 1952. (Ungekürzte Ausgabe). 1995. Fischer Taschenbuch Verlag. Oktober 2003.Tagebücher 1953 – 1955. Tagebücher 1933 – 1934. Frankfurt am Main. Oktober 2003. (Ungekürzte Ausgabe).Tagebücher 1935 . Herausgegeben von Inge Jens. . Fischer Taschenbuch Verlag. (Ungekürzte Ausgabe). . Fischer Taschenbuch Verlag. (Ungekürzte Ausgabe).Mann. Oktober 2003. Fischer Taschenbuch Verlag. Oktober 2003. Herausgegeben von Inge Jens. Herausgegeben von Peter de Mendelssohn.Tagebücher 1944 – 1946. (Ungekürzte Ausgabe). Herausgegeben von Peter de Mendelssohn. Herausgegeben von Inge Jens. verbesserte Auflage). Fischer Taschenbuch Verlag. (2.

Manfred: Studien zu Mythos und Psychologie bei Thomas Mann. Karl Werner: Zwischen Selbstzucht und Verlangen. Untersuchungen zu Frühwerk und Jugend.) Stationen der Thomas Mann-Forschung. An seinem Nachlass orientierte Untersuchungen zum „Tod in Venedig“. Würzburg: Könighausen und Neumann 1991. 145 – 165. Manfred: Der Wahn und die Träume: Eine fast wahre Erzählung aus dem Leben Thomas Manns. Zur literarischen Produktivität eines Tabus von Winckelmann bis zu Thomas Mann. In: Thomas Mann-Handbuch. Würzburg: Königshausen & Neumann 1985. 18 . Das offene Geheimnis. Böhm. Mechthild: Erotische Phantasien bei Thomas Mann. New York: Twayne Publishers Inc. Karl Werner: Die homosexuellen Elemente in Thomas Manns Der Zauberberg. 1968. Aufsätze seit 1970. Aufl. Finck. Dierks. 2.Studii critice Böhm. S. Feuerlicht. 1995. Hg. Manfred Thomas Mann und die Tiefenpsychologie.a. Heinrich Detering. Helmut Koopmann. Düsseldorf u. Königstein/Ts.: Artemis & Winkler 1997. Ignace: Thomas Mann. (Band 2) Bern und München: Francke 1972. Thomas Mann und das Stigma der Homosexualität.: Athenäum 1984. Dierks. Stuttgart: Kröner. Göttingen: Wallstein 1994. Dierks. in: Hermann Kurzke (Hg. Paris: Les Belles Lettres 1973. Curtius. Jean: Thomas Mann und die Psychoanalyse.. „Zauberberg“ und zur „Joseph“-Tetralogie.

Hermann (Hrsg. Hermann: Thomas Mann. Mann und Fichte. Heftrich. Homosexuelle Ästhetik bei Platen. Aufl. Hermann.). München: Beck 1985 Kurzke. Härle. München: Beck 1999. Kurzke. Jelka: Geschlechterproblematik und Androgynie in Thomas Manns Joseph-Romanen. Frankfurt am Main: Fischer 2005. Gerhard: Männerweiblichkeit: Zur Homosexualität bei Klaus und Thomas Mann. Würzburg: Königshausen & Neumann 1985. 3. Helmut (Hrsg. Keiler. Angst und Provokation. Frankfurt am Main. Kerényi. Aus der Reihe: Das Abendland. Karl (Hrsg. Helmut (Hrsg. Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht 1993. Zürich: Rhein-Verlag 1960. 7. Angst und Provokation. Eckhard: Zauberbergmusik. Bd. Frankfurt am Main: Klostermann 1975. In: Puff. 19 . Heidelberg: Winter 1968.Härle. Koopmann. Über Thomas Mann. Thomas Mann. Das Leben als Kunstwerk. S.): Lust.): Thomas Mann-Handbuch. Stationen der Thomas MannForschung: Aufsätze seit 1970. 104-128.): Thomas Mann/Karl Kerényi: Gespräch in Briefen. Kurzke. Epoche – Werk – Wirkung. Forschungen zur Geschichte des europäischen Geisteslebens. Athenäum Verlag. Eine Biographie. Gerhard: Lust. Band 1. Lubich. Frankfurt am Main: Lang 1999. 1998. Frederick Alfred: Die Dialektik von Logos und Eros im Werk von Thomas Mann.

Paderborn: Schöningh 1984. Wysling. Wysling. Bd. Das Leben des deutschen Schriftstellers Thomas Mann. Frankfurt am Main: Fischer 1975. Hans: Bild und Text bei Thomas Mann. Martin: Tagebuch und spätes Leid: über Thomas Mann. Frankfurt am Main. Guido: Thomas Manns Bekenntnisse des Hochstaplers Felix Krull. von Hans Wysling. Eine Dokumentation. Schröter. Neuausgabe 2005. Bonn: Bouvier Verlag Herbert Grundmann 1983. V.Luft. Reinbek bei Hamburg: Rowohlt 1964. Hans Peter: Erscheinungsformen des Androgynen bei Thomas Mann. Barbara: `Daß ich Eins und Doppelt bin': Studien zur Idee der Androgynie unter besonderer Berücksichtigung Thomas Manns. In: Thomas-Mann-Studien. Bern: Francke 1975. Über das Erotische im Werk Thomas Manns. 20 . Teil 1: 1875–1918. Künstler und Komödiant. Thomas Mann. Claus: Eros und Poesis. Stein. München: Wien. Wedekind-Schwertner. Mendelssohn. 1999. Bern: Lang 1998. Hanser. Bern: Lang 1984. Bern: Francke 1982. Frankfurt am Main: Fischer 1992. Hans: Narzissmus und illusionäre Existenzform. Peter de: Der Zauberer. hrsg. Zu den Bekenntnissen des Hochstaplers Felix Krull. Frankfurt am Main: S. Marcel: Thomas Mann und die Seinen. Reich-Ranicki. New York. Meyer. Teil 2: 1919 – 1933. Fischer 1987. Sommerhage. Klaus.

Blazek. Frankfurt am Main: Suhrkamp 1988. Elisabeth: Ich bin Du: die neue Beziehung zwischen Mann und Frau oder die androgyne Revolution. Aus dem Französischen von Friedrich Griese. 1989. Berlin: Verlag Rosa Winkel 1990. Epoche. Das offene Geheimnis. Ethnologische Studien zur Bisexualität in Ritus und Mythos. Dienst. Beck 2000. Ulla/Alfermann. Zur literarischen Produktivität eines Tabus von Winckelmann bis zu Thomas Mann.Wirkung. Geschlechterbeziehungen in der bürgerlichen 21 . Banditer. Helmut: Rosa Zeiten für rosa Liebe. Wien: Böhlau 1986. Achim: Androgynie. Dorothee (Hrsg. München: Pieper 1988. Stuttgart: Metzler 1999. Derks. Köln. Detering Heinrich. Frankfurt am Main: Fischer 1996. Studien zu einem Motiv in der europäischen Literatur.Studii teoretice Aurnhammer. Bierhoff-Alfermann.1850. Auflage Berlin: Riemer 1980. Göttingen: Wallstein 1994. Opladen: Westdeutscher Verlag. Geschichte der Homosexualität.H.): „Das Weib existiert nicht für sich“. Becker-Cantarino. Barbara: Schriftstellerinnen der Romantik. Joachim: Andere Lieben: Homosexualität in der deutschen Literatur. Hermann: Das doppelte Geschlecht. Heide/ Sauerer.Werk. Bock. Homosexualität und Öffentlichkeit in der deutschen Literatur 1750 .): Androgynie: Vielfalt der Möglichkeiten. Dorothee: Androgynie: Möglichkeiten und Grenzen der Geschlechterrollen. Campe. Paul: Die Schande der heiligen Päderastie. Edith (Hrsg. Baumann. 2. München: C.

Berlin: Rosa Winkel 1995. Die männliche Zuneigung zu Knaben aus individualpsychologischer Sicht. Bd. 5.: Duke University Press 1993. Konstituens eines Texttypus. Paris: Gallimard 1962. Kerényi. Cornelia (Hrsg. In: Österreichische Texte zur Gesellschaftskritik. I und II. Dieth. Mircea: Méphistophélès et l’androgyne. Durham. Kerényi. Ulrich: Zweideutigkeit als System.C. Hans-Joachim: Das androgyne Unsagbare. N.): Körper-Konzepte. Randbemerkungen zu den Vertauschten Köpfen. Zur Geschichte und Ästhetik des Erotischen in der Literatur. Bd. Karl: Die goldene Parodie. München: Beck 1966. S. Horst Albert: Annäherungsversuche. In: Die neue Rundschau 67/1956. Kinzel. In: Litertur und Anthropoloie. Zur Geschichte der Beziehungen zwischen der Vernunft und dem Anderen in 22 . Guy: Homosexual Desire. 1999. Tübingen: Narr. Zur Sozialgeschichte der Homosexualität im Spiegel der Literatur. Markus: Die Sehnsucht nach dem Knaben. Bern: Haupt 1993. Kröning: Asanger 2004. 55 – 83. Bd. Wien: Verlag für Gesellschaftskritik 1990. Guldin. Funk. Graubner. Karl: Die Mythologie der Griechen. 48. Frankfurt am Main: Insel 1999). (Deutsche Ausgabe: Mephistopheles und der Androgyn. Rainer: „Lieber ist mir ein Bursch“. Bonn: Romanistischer Verlag 1994. Julika/ Brück. Eliade. Hocquenhem.Gesellschaft. Glaser.

Bd.): Männerliebe im alten Deutschland: sozialgeschlichtliche Abhandlung. New York und London: Routledge 2004. Frankfurt: Suhrkamp 1981. Rechtsrevolutionäre Schriftsteller zwischen Bisexualität und Androgynie. Bern. Frankfurt am Main: Lang 1987. Weinheim: Deutscher Studienverlag 1994. Zur Kritik der Moderne.Thomas Manns Roman 'Doktor Faustus'. Volker: Identität und Intimität: eine biographische Rekonstruktion männlich-homosexueller Handlungsstile. Berlin: Verlag Rosa Winkel 1992. Berlin: Verlag Rosa Winkel 1997. Bd. Meesmann. Koch. 23 . Klaus: Aber in meinem Herzen sprach eine Stimme so laut. Le Rider. Claude: Die elementaren Strukturen der Verwandtschaft. Jahrhundert. Mellor. In: Sozialwissenschaftliche Studien zur Homosexualität. Lévy-Strauss. Berlin: Rosa Winkel 1991. Rüdiger (Hrsg.): “Jeder Mensch in sich ein Paar!?“ Androgynie als Ideal geschlechtlicher Identität.: Romanticism and Gender. In: Sozialwissenschaftliche Studien zur Homosexualität. Homosexuelle Autobiographien und medizinische Pathographien im 19. Hartmut/Sill. Lautmann. Aus dem Französischen übersetzt von Robert Fleck. Anne K. Franziska: Emanzipation als Herausforderung. Müller. Wien: Böhlau 1998.Burghardt. Wien: ÖBV 1990. Meier. Jacques: Das Ende der Illusion. Bernhard (Hrsg.5. Die Wiener Moderne und die Krisen der Identität. 7.

Helmut (Hg. Angela: Das romantische Kind. Otto: Geschlecht und Charakter. Wien. Popp.Pikulik. Heidelberg: Winter (Frankfurter Beiträge zur Germanistik. Heidelberger Beiträge zur deutschen Literatur. Schwarz. Winkler. Wiese. unter Mitarbeit von Thomas Lau): Deutsche Familien: historische Portraits von Bismarck bis Weizsäcker. Band 9. RM-Buch-und-Medien-Vertrieb 2006. Göttingen: Vandenhoeck und Ruprecht 2005. Reinhardt. Kurt: Vertieftes Coming-out: schwules Selbstbewusstsein jenseits von Hedonismus und Depression. Ein poetischer Typus von Goethe bis Thomas Mann. Wilhelm Braumüller. Eichendorffs. Homosexualität in der Gesellschaft. Frankfurt am Main: Wien 2000 24 . Wolfgang: Männerliebe. Nachdruck: München Matthes & Seitz: 1980 & 1997. Hoffmanns.): Lust. Göttingen: Vandenhoeck & Ruprecht 1993. 25) 1993. 1979. Lothar: Romantik als Ungenügen an der Normalität. Suhrkamp. Weininger. Stuttgart: Metzler 1992. Puff. Wien und Leipzig 1903. Am Beispiel Tiecks. Heidelberg: Ueberruter 1971. Frankfurt am Main. Benno von: Romantik. Eine prinzipielle Untersuchung. Volker (Hrsg. Angst und Provokation. Christopher: Langeweile und Identität: Eine Studie zur Entstehung und Krise des romantischen Selbstgefühls. Wiesendanger. Homosexualität und Literatur.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful