Graficã pe calculator

5

CAPITOLUL I INTRODUCERE
Desenarea ºi proiectarea asistatã de calculator, cunosc în prezent o dezvoltare deosebitã, datoritã acurateþii ºi rapiditãþii pe care calculatorul le pune la dispoziþia proiectantului. CAD = Computer Aided Design Avantajele utilizãrii AutoCAD 1. AutoCAD-ul are un caracter general putând fi utilizat într-o varietate de domenii; 2. AutoCAD-ul este un produs de desenare eficient ºi flexibil, permiþând realizarea desenelor bidimensionale ºi tridimensionale, prin modelarea suprafeþelor ºi a corpurilor solide. De asemenea, existã multiple posibilitãþi de vizualizare a desenelor, la scara ºi cu precizia doritã. 3. Dispune de o precizie foarte bunã a desenelor; 4. Permite modelarea dinamicã a unor procese (AutoDesk Animator); 5. Permite crearea simbolurilor ºi a elementelor tipizate; 6. AutoCAD-ul permite ºi proiectarea asistatã, prin limbajul de programare AutoLisp, ce are la bazã posibilitatea de a realiza calcule ºi desene, dar ºi a realizãrii unei interfeþe cu alte limbaje de programare (C+, C++); 7. Oferã posibilitatea transferului comod al informaþiilor spre sau dinspre alte produse informatice. 1.1. Lansarea programului AutoCAD ºi descrierea ecranului de lucru Incepând cu versiunea 12, AutoCAD-ul a fost conceput sã ruleze sub Windows ºi ca urmare lansarea în execuþie a programului se face cu uºurinþã executând dublu clic pe pictograma respectivã sau lansând programul direct din directorul ACAD, acad.exe.

6

Graficã pe calculator

O datã cu lansarea programului se deschide o fereastrã de lucru în care se pot identifica elemente de interfaþãdin figura 1. Observaþie Ecranul AutoCAD este foarte uºor configurabil, iar ceea ce a fost prezentat înainte reprezintã configurãrile AutoCAD prestabilite.

BARA DE TITLU (TITLE BAR) Afiºeazã numele programului, urmat de numele fiºierului deschis. In momentul lansãrii apare cuvântul <DRAWING> In stânga acestei bare se aflã caseta de control a meniului (Control Menu), iar în dreapa butoanele de minimizare / maximizare, având aceleaºi funcþii ca în orice aplicaþie Windows. Observaþie: Se poate rula concomitent o singurã sesiune AutoCAD, care nu are decât o singurã zonã de desenare.

:

Graficã pe calculator

7

BARA DE MENIURI (MENU BAR) Permite accesul la meniurile derulante. Alegând o opþiune din bara de meniuri se provoacã derularea meniurilor AutoCAD. Meniurile derulante pot fi adaptate cerinþelor utilizatorului, putând fi modificate.

:

BARA CU INSTRUMENTE STANDARD (TOOLBAR) Conþine comenzile folosite în mod uzual: New - creeazã noi fiºiere; Open - deschide fiºiere create anterior; Save - Salveazã fiºierele activate; Print - Tipãreºte, etc. Bara cu instrumente standard poate fi poziþionatã pe ecran în orice locaþie, în funcþie de preferinþele utilizatorului. Implicit, ea este aºezatã în partea superioarã, sub bara de meniuri. Deplasarea acesteia, în versiunile superioare versiunii 12 se face prin clic pe butonul din stânga al mouse-ului urmat de “drag” (târâre) pânã la locaþia doritã.

:

:

BARELE MOBILE CU INSTRUMENTE Au fost introduse începând cu versiunea 13, fiind organizate pe categorii. Exemplu: Object SNAP; View; Dimensioning; Draw; Modify.

FEREASTRA DE COMANDÃ : Se aflã în partea de jos a ecranului ºi cuprinde linia de comandã care aratã ceea ce se introduce de la tastaturã. Command: Aceasta este invitaþia pe care o face programul pentru a comunica cu utilizatorul.

opþiunile de comandã ºi alte invitaþii. Pânã la versiunea 12 aceastã barã a fost la partea superioarã ºi începând cu versiunea 13 a fost poziþionatã la baza ecranului. APELAREA COMENZILOR : Când în linia de comandã nu se afiºeazã nimic. Fereastra de comandã trebuie privitã întotdeauna cu atenþie. putând fi mutatã în orice locaþie. precum ºi rezultatele unor acþiuni ale utilizatorului. Snap etc. CURSORUL : În funcþie de comanda care se executã. cu excepþia faptului cã dimensiunile pot avea orice valori. : caseta de selecþie (pick-box) reprezentând un pãtrat utilizat pentru selectarea obiectelor. . Aceastã fereastrã este de asemenea mobilã. Aici sunt afiºate mesajele de eroare. reprezentând cele 2 axe de coordonate. deoarece programul o foloseºte pentru comunicare. coordonatele cursorului. fiind practic infinite. starea diferitelor moduri operaþionale AutoCAD (Ortho.).8 Graficã pe calculator Dupã introducerea unei comenzi vor apare invitaþii sau comenzi adiþionale. programul este gata sã accepte o nouã comandã. SUPRAFAÞA DE DESENARE /FEREASTRA DE VIZUALIZARE : Zona din centrul ecranului se numeºte DRAWING AREA sau VIEW WINDOW ºi reprezintã foaia de hârtie pe care se executã un desen. BARA DE STARE (STATUS BAR) : Afiºeazã numele stratului curent (LAYER). cursorul poate avea diverse forme: : cursor în cruce (cross-hair). Acestea pot fi activate / dezactivate (ON/OF) cu dublu clic executat pe ele. : o sãgeatã folositã pentru accesarea meniurilor ºi a barelor cu instrumente.

cu barele de instrumente. Se revine la promptul Command: ESC Începând cu versiunea 13. Home Revenirea cursorului în zona de desenare. în diverse moduri: . . Shift + <tasta> Se scriu caracterele din partea superioarã a tastei. F6 Activeazã modul de afiºare a coordonatelor. .cu ajutorul tastaturii. La invitaþia calculatorului se introduc coordonatele punctului din care va începe linia.din meniurile derulante. F10 Activeazã bara de meniuri. Insert Ins .de la tastaturã.deplaseazã cursorul în zona meniului.Graficã pe calculator 9 Exemplu: Command: Line ↵ From point: clic. F8 Apeleazã modul Ortho. pentru întreruperea forþatã se foloseºte tasta ESC. tastaturã. de la dreapta spre stânga. F9 Apeleazã modul Snap. . .din meniul principal. F1 Help. Incheierea unei comenzi se realizeazã cu apãsarea tastei ENTER (↵) Observaþie: In AutoCAD tastele Return (Enter) ºi bara de spaþiu au acelaºi rol funcþional. Backspace ªtergerea caracterelor din linia de comandã. F7 Apeleazã afiºarea grilei (reþelei de puncte). O comandã se poate lansa: . . TASTE FUNCÞIONALE Ctrl+C (utilizatã în versiunile inferioare versiunii 13) Întrerupe forþat execuþia comenzii.din bara mobilã de meniuri (începând cu versiunea 13).

1. Se precizeazã sistemele pentru mãsurarea unghiurilor: 1. 4. Lansarea în execuþie a programului AutoCAD se concretizeazã prin apariþie pe ecranul monitorului a unei fereastre standard. se face printr-o casetã de dialog. cu un desen nou. . În continuare se indicã precizia doritã prin numãrul de zecimale. Fractional. fãrã nume. Crearea unui desen în AutoCAD Pentru realizarea unui desen cu ajutorul mediului de desenare AutoCAD. 3. Engineering. opþiunilor pentru unitãþile de mãsurã 3. selectarea 2. Se indicã precizia ºi direcþia de mãsurare a unghiului de 00. Grade centezimale. 2. Radiani. se parcurg urmãtoarele etape: 1. alb. Scientific. Când se tasteazã <↵> la invitaþia Command . Stabilirea formatului ecranului ºi a unitãþilor de mãsurã. Acesta este editorul de desenare ºi permite crearea imediatã a elementelor geometrice. prin introducerea numãrului de ordine al sistemului.2. Iniþializarea spaþiului de lucru presupune: 2. utilizatorul fiind invitat sã aleagã pe cel dorit. Arhitectural.1. Decimal. Începând cu versiunea 13. Opþiunile pe care le poate selecta utilizatorul sunt: 1.10 Graficã pe calculator Enter Încheie orice rãspuns dat de utilizator. 4. Comenzile sunt: C: UNITS La lansare se afiºeazã sistemele de mãsurã disponibile pentru lungimi. Unitãþi topometrice.se executã ultima comandã lansatã. 5. 2. Grade/minute/secunde.

care permite vizualizarea pe ecran a limitelor suprafeþei de desenare. Se precizeazã limitele prin indicarea coordonatelor colþurilor (de ex. 0>: ↵ Upper Right Corner < >: 420.3. Pentru uºurarea lucrului în AutoCAD se folosesc ºi mijloace auxiliare de proiectare. 297 ↵ y 420.Graficã pe calculator 11 C: LIMITS Prin care se stabilesc dimensiunile desenului. pentru un format A3).2. 2.29 7 WC x 0 S 2. Aceste operaþii de iniþializare sunt urmate de comanda C: ZOOM cu opþiunea All. ON/OFF <Lower Left Corner> <0. . cum ar fi: C: GRID o reþea de puncte la distanþa doritã:10 Command: grid ↵ Grid Spacing (x) or ON/OFF/Snap/Aspect <valoarea curentã>:10↵ Opþiunea Aspect permite spaþieri diferite pe orizontalã ºi pe verticalã.

Exemplu: Desen 1. 2) Grila poate fi rotitã ºi aliniatã pentru realizarea de reprezentãri izometrice. linii orizontale ºi SALVAREA DESENELOR Comanda SAVE sau SAVE AS. fiecare desen salvat va primi extensia dwg. El conþine configurãri ale variabilelor de genul: . ORTHO Permite realizarea de verticale sau paralele între ele.dwg CREAREA UNUI NOU DESEN (NEW) Se obþine prin activarea din meniul File a opþiunii New (sau tastând New în linia de comandã) prin care se acceseazã o casetã de dialog folositã pentru a preciza numele noului fiºier ºi de asemenea. cursorul “sare” cu pasul de incrementare dorit de utilizator Snap Spacing or ON/OFF/Aspect/Rotate/Style/<Current Value>: Cu tasta F9 se comutã între modurile Snap ON/OFF. C:SNAP La apelare. În mod implicit. Un desen prototip este un fiºier de desenare care poate fi utilizat ca ºablon pentru alte desene. se poate preciza dacã acesta va fi folosit ca desen prototip sau nu.12 Graficã pe calculator Cu tasta F7 se realizeazã comutarea între opþiunile ON/OFFale reþelei de puncte Observaþii: 1) Se poate realiza o reþea de puncte cu distanþe diferite pe X ºi pe Y. cere utilizatorului indicarea destinaþiei desenului salvat ºi numele acestuia. C: COORDS Utilizatã pentru afiºarea coordonatelor punctului curent în acre se aflã cursorul. Concluzii: Grila oferã un cadru de referinþã pentru estimarea distanþelor în desen. Cu tasta F8 se comutã ON/OFF. Cu tasta F6 se comutã ON/OFF.

directoare. . . pasului de incrementare al saltului. Ecranul standard AutoCAD este în relaþie directã cu sistemul cartezian. indicatorul. Originea se aflã în colþul din stânga jos în sistemul de coordonate al lumii (WCS) sau în altã locaþie pe care o poate da utilizatorul (UCS). Închiderea sesiunii de lucru se poate face ºi cu comanda End care combinã funcþionarea comenzilor Save ºi Quit. ÎNCHIDEREA SESIUNII DE LUCRU AUTOCAD File. Coordonate ºi unitãþi de mãsurã AutoCAD-ul permite utilizarea a 4 metode de introducere a coordonatelor: Carteziene .absolute. Polare .Graficã pe calculator 13 - limitelor. pasului de incrementare al grilei. Comanda End creeazã o copie a fiºierului cu extensia Bak sau Dwk. Open .relative. chenarul. de unde se poate indica desenul care va fi deschis în vederea editãrii. 1. y x 0 y x .bara de meniuri sau introducând Open de la tastaturã se deschide o casetã de dialog care afiºeazã unitãþi.absolute.3. fiºe derulante. Exit (bara de meniuri) sau Quit din linia de comandã. DESCHIDEREA UNUI DESEN EXISTENT ÎN VEDEREA EDITÃRII Din File.relative.

COORDONATELE POLARE : Sunt date de distanþa ºi de unghiul faþã de un punct specificat. 15 ↵ To point: 30. Pentru coordonatele polare absolute. se introduce mai întâi distanþa si apoi unghiul.14 Graficã pe calculator COORDONATELE ABSOLUTE : Se indicã faþã de originea sistemului ºi sunt separate între ele prin virgulã. Ele sunt precedate de simbolul :@ [shift+2]. 15 ↵ To point: @ 20. Exemplu: C: Line ↵ From point: 10. y (30.0 0 00 27 00 . 10 ↵ To point: ↵ Rezultatul acestei execuþii este identic cu cel precedent.2 Exemplu: 5) C: Line ↵ ∆y From point: 10. +25 ↵ ∆x To point ↵ (10. Exemplu: To point: 10<60↵ dist = 10 90 0 unghiul = 600 10 18 00 60 0.1 5) 0 x COORDONATELE RELATIVE : Sunt utilizate pentru a localiza punctele în funcþie de selecþia punctului anterior ºi nu de origine. între ele fiind simbolul “<”.

precedate de @. Exemplu: @10<60 .Graficã pe calculator 15 Coordonatele polare relative sunt mãsurate în funcþie de ultimul punct introdus.

C: Line ↵ From point: (se indicã punctul de start) ↵ To point: (se indicã al doilea punct) ↵ To point: (la ultimul mesaj se rãspunde cu <Enter>) Dacã la ultima invitaþie “To point” se rãspunde cu “C” de la Close. Center. Comanda ARC . Diameter = se specificã mai întâi centrul ºi apoi diametrul (C. Tangent. linia se închide. Radius (tangentã. arc) care vor fi tangente la cerc ºi raza acestuia (TTR). La tastarea comenzii CIRCLE: C: CIRCLE ↵ 3P/2P/TTR/<Center point>: 36. tangentã. Tangent. 2 Point (2 puncte) = se precizeazã douã puncte care definesc diametrul cercului (2P).1. 3 Point (3 puncte) = se specificã 3 puncte de pe circumferinþa cercului (3P). 2. Observaþie: Variabila de sistem CIRCLERAD are valoarea razei ultimului cerc desenat.D). dreaptã. razã) = 2 entitãþi (cerc. Center. Principalele comenzi de desenare Comanda LINE deseneazã o linie. Radius = se specificã mai întâi centrul ºi apoi raza (C. 65) ºi cu raza de 30 unitãþi.16 Graficã pe calculator CAPITOLUL II TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D 2. R).65↵ Diameter /<Radius>: 30 ↵ Command: se deseneazã un cerc cu centrul în punctul de coordonate (36. 4. 5. AutoCAD-ul oferã cinci posibilitãþi de desenare a unui cerc: 1. 3. Comanda CIRCLE deseneazã cercuri.

Start. Start. Start. arcul = în sensul arcelor de ceasornic. Center. . o valoare negativã = arcul mai mare). Start. Se indicã punctul de început. Angle (SEA). 4. arcul este mai scurt. centrul ºi capãtul arcului. Direction (SED) unde Direction se referã la direcþia de rotaþie a arcului în grade. unde Lenght se referã la lungimea coardei (o valoare pozitivã = arcul mai mic.Distanþa dintre punctul de început ºi cel de sfârºit al arcului ºi numãrul de grade determinã poziþia ºi mãrimea acestuia. 7. Center. iar dacã Radius este negativã arcul este mai lung. dacã Angle este pozitiv.Direcþia de start a arcului este tangentã la direcþia specificatã. Start. .Graficã pe calculator 17 AutoCAD-ul oferã 11 metode pentru desenarea unui arc: 1. End. 6. 5. End. Radius (SER) . 2. Center. 3. iar dacã Angle este negativ. End. unde Angle reprezintã unghiul inclus cuprins între cele douã raze care încep din centrul arcului ºi se terminã la capetele lui. Start. Lenght (SCL). . 3 Puncte de pe arc indicate în sens trigonometric. Angle (SCA). arcul = în sens trigonometric. Dacã Radius este pozitivã. End (SCE).se deseneazã numai în sens trigonometric.

Center. Center. 2. Poligoanele pot fi înscrise în cerc. 11. obþinându-se o polilinie. Cu ajutorul opþiunii “Continue” se continuã un arc din cel desenat anterior.. 10. fiecare arc este tangent la arcul anterior.2. Continuarea unui arc dintr-unul existent. Start. Angle (CSA). . fiind deci o singurã entitate. Start.centrul poligonului Inscribed in circle / Circumscribed about circle (i/c): <I>: . Desenarea dreptunghiurilor poligoanelor regulate ºi a C: POLYGON ↵ Se deseneazã cu o polilinie închisã.18 Graficã pe calculator 8. Center.se indicã 2 colþuri opuse ale dreptunghiului prin diverse metode. circumscrise cercului sau prin precizarea mãrimii laturilor acestuia. Start. Lengh (CSL). Exemplu: C: Polygon ↵ Number of sides <4>: (numãr de laturi) ↵ Edge/<Center of Polygon>: . Radius of circle: (raza) C: RECTANG . adicã dreoptunghiul realizat cu aceastã comandã este considerat de program o entitate de sine stãtãtoare. End (CSE). 9.

Modurile Object SNAP NU sunt comenzi. AutoCAD-ul oferã metode prin care se poate controla miºcarea cursorului în cruce. Obiecte grafice uzuale ºi punctele lor de salt Midpoin t End point Tangen t Intersec tion Perpendic ular Quadr ant Center End point Center Mid point TEXT Intersection (punct de inserare) END POINT .este un instrument foarte util care permite cursorului sã facã un salt într-un anumit punct sau obiect existent.3. .cursorul “sare” la capãtul unei entitãþi. spre capãtul în care se doreºte saltul.Graficã pe calculator 19 2. Selecþia se face relativ la mijlocul entitãþii. ci ele se utilizeazã în conexiune cu comenzile AutoCAD de desenare ºi editare. Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului Modurile de fixare pe obiecte (OBJECT SNAP) OSNAP In scopul efectuãrii unor reprezentãri precise . Object SNAP .

QUADRANT . NEAREST .în poziþiile unghiurilor de 0 0. CENTER . al unui cerc sau al unei coroane circulare.construcþia unei perpendiculare pe un obiect selectat. un arc sau alt obiect care este apropiat de centrul cutiei vizorului.se realizeazã saltul într-un punct de intersecþie aparentã.se realizeazã saltul în mijlocul unei drepte sau al unui arc. TANGENT .se realizeazã salt într-un obiect punctual. NODE . acolo unde se intersecteazã crucea vizorului. APPARENT INTERSECTION .permite fixarea pe o dreaptã.20 Graficã pe calculator MID POINT . . PERPENDICULAR .se pot construi drepte tangente la cercuri sau la arce.se realizeazã salt în centrul unui arc. 900.salt în punctul de intersecþie a douã entitãþi. Selecþia se face incluzând ambele entitãþi în pãtrãþelul de selecþie. pe un cerc. 2700 0 INTERSECTION . 120 .

cursorul dispare ºi pe ecran apare caseta vizorului. Dacã un anumit mod de fixare este utilizat frecvent.Graficã pe calculator 21 Modurile de fixare pe obiecte pot fi: temporare ºi continue (permanente). Comanda utilizatã este: APERTURE. Modurile multiple de fixare pe obiecte . el poate fi definit (configurat) ca ºi continuu. este activ ori de câte ori se face o selecþie. Pentru a întrerupe folosirea modului continuu de fixare pe obiecte. In aceastã situaþie modul de fixare pe obiecte ales. Modurile continue de fixare pe obiecte Modurile OSNAP temporare pot fi accesate introducând primele trei litere în dreptul invitaþiei care apare în timpul unei secvenþe de comandã ºi ele sunt active doar pentru o selecþie. La folosirea modurilor de fixare pe obiecte. se introduce none la invitaþia: Object snap modes. ale cãrei dimensiuni se pot ajusta în funcþie de necesitãþi. Un mod de fixare pe obiecte este continuu dacã se lanseazã comanda OSNAP↵ Object snap modes: (se introduc primele trei litere ale modului dorit).

Controlarea dimensiunilor casetei vizorului La introducerea modului de fixare pe obiecte. prin care se pot introduce dimensiunile (pixeli). Dimensiunile vizorului pot fi controlate cu comanda APERTURE. 4. AutoCAD-ul permite un numãr nelimitat de straturi. în funcþie de necesitãþi. pe orice format. 2. Lucrul cu straturi (Layers) Straturile (layers) oferã un mijloc de a grupa obiectele ºi AutoCAD-ul a împrumutat tehnica pin drafting DDLMODES Avantaje: 1. Caseta de selecþie nu trebuie confundatã cu vizorul. 5. C: LAYER ↵ . separate prin virgulã) Se poate folosi caseta de dialog OSNAP Settings indicându-se modurile continue de fixare pe obiecte. Permite lucrul simultan a mai multor proiectanþi. ale cãrei dimensiuni pot fi modificate (mãrite sau micºorate). Creºte productivitatea. fiecãruia putându-i-se atribui un nume. pe ecran apare caseta vizorului. 3.4. Straturile pot fi îngheþate (dezactivate) pentru a reduce cantitatea de informaþii de pe ecran.22 Graficã pe calculator Aceastã opþiune permite selecþia punctului cel mai apropiat de caseta de selecþie. Straturile pot fi tipãrite individual sau combinate. Se pot grupa informaþiile distinct. C: OSNAP ↵ Object snap modes: (se tasteazã primele 3 litere ale modurilor dorite. Fiecare strat poate avea o culoare proprie pentru a-i mãri claritatea ºi entitãþile din stratul respectiv pot fi desenate cu un anumit tip de linie ºi cu o anumitã grosime. pe straturi separate. 2. o culoare ºi un tip de linie. care corespunde unui criteriu indicat de modurile de selecþie.

Denumirea straturilor AutoCAD este definitã în funcþie de standardele de proiectare ale unei firme. Numele unui strat poate conþine 31 caractere (cifre. stare). Când se lucreazã la un desen. Controlarea vizibilitãþii straturilor ON/OFF . tip de linie. _.Graficã pe calculator 23 Invitã utilizatorul sã atribuie nume. Din bara de stare. din care se alege culoare doritã pentru un anumit strat. vor primi caracteristicile acestuia (culoare. _. obþinându-se paleta de culori. unui strat. $) Schimbarea stratului curent (CLAYER) Când un strat devine curent. tip linie. se pot adãuga noi straturi cu ajutorul casetei de dialog LAYER CONTROL. C: CLAYER ↵ New value for clayer <current layer>: (noua valoare pentru stratul curent). se deruleazã straturile create ºi se alege stratul care trebuie sã devinã curent. toate construcþiile geometrice care se aflã pe acel strat. Numele startului curent este afiºat în bara de stare. Atribuirea unor tipuri de linie (LINETYPE) Înainte se aceastã operaþie se încarcã tipurile de linie introducând de la tastaturã (LINETYPE) LOAD Toate entitãþile (obiecte) dintr-un strat vor fi desenate cu acelaºi tip de linie. Modificarea culorii stratului Din caseta de dialog LAYER CONTROL se acceseazã caseta SET COLOR. culoare.

vizualizarea desenului devine mai uºoarã. Comanda este LOCK Dacã un strat a fost denumit greºit ºi se doreºte redenumirea lui. 2.24 Graficã pe calculator Oferã posibilitatea On sau OFF. . Stratul curent nu poate fi dezactivat. Conceptul de tip de linie (LINETYPE) In desenul tehnic fiecare tip de linie are un scop precis ºi este desenatã într-un anumit mod. aceasta însemnând economie de timp. Pentru a vizualiza tipurile de linii. Programul AutoCAD conþine un alfabet de linii predefinit incluzând tipurile de linii conform ISO (standarde internaþionale).lin. se tasteazã: C: LINETYPE ↵ ? / Create/Set/Load: ? ↵ (se vizualizeazã liniile) Pentru încãrcarea lor. Observaþie: Dezactivarea presupune regenerarea stratului o datã cu întreg desenul. din caseta de dialog Select Linetype se alege opþiunea Load.5. Încuierea ºi descuierea straturilor Un strat se încuie atunci când se doreºte ca acesta sã nu poatã fi editat sau modificat. Stratul curent nu poate fi încuiat. Cele mai uzuale tipuri de linii folosite pentru realizarea desenelor tehnice sunt cele prezentate în caseta de dialog de mai jos. din caseta de dialog Layer Control se activeazã opþiunea RENAME. dar se pot crea de utilizator ºi alte tipuri de linii. Toate tipurile de linii se gãsesc în fiºierul acad. In mod prestabilit. Îngheþarea ºi dezgheþarea straturilor se realizeazã cu ajutorul comenzilor: Freeze ºi Thaw. O altã etapã importantã este încãrcarea tipului de linie. iar îngheþarea aratã cã stratul nu este regenerat. AutoCAD este încãrcat cu tipul de linie Continous. Stratul nu este afiºat pe ecran ºi nici plotat.

Prestabilit. Comanda LTSCALE permite modificarea scãrii relative a acesteia. Selecþia unui obiect se face cu uºurinþã. iar lungimile segmentelor. distanþele dintre ele sunt cele care au fost definite iniþial pentru fiecare tip de linie. AutoCAD furnizeazã ºi o comandã separatã SELECT care creeazã un set de selecþie.Graficã pe calculator 25 Foarte importantã este scara unui tip de linie. scara este 1. Observaþie: dimensiunea casetei de selecþie poate fi ajustatã în funcþie de necesitãþi. Selecþia se realizeazã în mai multe moduri. iar obiectele selectate apar pe ecran puse în evidenþã prin schimbarea culorii ºi a conturului (highlighted). .00>: (noul factor de scalã). Aceasta se plaseazã pe obiect ºi se executã clic pe butonul din stânga al mouse-ului. CAPITOLUL III EDITAREA DESENELOR 3. C: LTSCALE ↵ New scale factor <1. alegând obiectul cu ajutorul casetei de selecþie (pick box). Seturile de selecþie Lansarea unor comenzi are drept urmare invitaþia de a selecta anumite obiecte în vederea editãrii.1.

AutoCAD-ul permite corectarea cu uºurinþã a greºelilor accidentale.metoda pick first (se face selecþia ºi apoi se lanseazã comanda). ÎNCHEIEREA SELECÞIEI se face prin apãsarea tastei <Enter> sau <Space bar> obþinându-se un rãspuns nul (null response). 3.se selecteazã toate obiectele care traverseazã un gard de selecþie. cu ajutorul comenzii UNDO care merge pânã la deschiderea fiºierului.se selecteazã toate obiectele incluse întro fereastrã sau care o traverseazã. . L (last) . Pentru adãugarea obiectelor într-un set de selecþie. P (previous) .se selecteazã ultimul obiect creat.2. A (all) . Tehnici de editare Realizarea unui desen presupune etapele de creare sau desenare ºi de editare.26 Graficã pe calculator C: SELECT ↵ Select object: (se selecteazã obiectele) AutoCAD-ul oferã douã posibilitãþi de construcþie a unui set de selecþie: .se selecteazã toate obiectele incluse întro fereastrã. .metoda pick after (se lanseazã comanda ºi selecþia). se poate folosi ºi tasta SHIFT ca în Windows. F (fence) .se selecteazã toate obiectele vizibile de pe straturile dezgheþate.se selecteazã un grup.selecteazã obiectele cuprinse în ultimul set de selecþie. iar AutoCAD-ul continuã comanda de editare pe baza setului de selecþie. La invitaþia: Select object se pot tasta urmãtoarele opþiuni: W (window) . G (group) . C (crossing) . AutoCAD-ul oferã o multitudine de metode pentru selectarea obiectelor.

Succesiunea invitaþiilor este: C: COPY↵ Select object: (selecþia) <Base point or displacement> / Multiple: (locul de unde sunt copiate. teºire. multiplicare de entitãþi. ERASE permite ºtergerea obiectelor. STRETCH permite deformarea unor pãrþi din desen prin alungirea sau scurtarea unor porþiuni. Second point of displacement (unde vor fi mutate obiectele) COPY realizeazã multiplicarea unor entitãþi într-o nouã locaþie. tãiere. extindere. MOVE permite deplasarea entitãþilor între douã puncte precizate.Graficã pe calculator 27 Editarea desenelor constã în: ºtergere. <Second point of displacement>: (locul în care vor fi copiate obiectele). Succesiunea invitaþiilor este: C: MOVE↵ Select object: (selecþie)↵ Base point or displacement (punct de bazã sau deplasament) se indicã locul de unde vor fi mutate obiectele. . rupere. deoarece reface ultimul set de obiecte eliminat din desen. deformare. Dacã se alege opþiunea M se creeazã mai multe copii ale obiectelor originale ºi apoi se solicitã indicarea unui punct de bazã). OOPS trebuie sã urmeze imediat dupã ERASE. racordare. decalare. C: ERASE↵ Select object: (se selecteazã obiectul) Pentru a anula o ºtergere greºitã se pot utiliza comenzile OOPS sau UNDO. deplasare. rotire.

Succesiunea invitaþiilor este: C: SCALE↵ Select object: (selecþie)↵ Base point (punctul de bazã. Unghiul de rotaþie se mãsoarã faþã de poziþia originalã. <Rotation angle> / Reference: (unghiul de rotaþie / referinþã). ROTATE permite rotirea obiectelor.28 Graficã pe calculator Succesiunea invitaþiilor este: C: STRETCH ↵ Select object to stretch by crossing window or polygon…↵ (Obligatorie utilizarea acestor tipuri de selecþie) ⇒ selecþia Base point of displacement: (locul de la care vor fi modificate obiectele) Second place of displacement: (pânã unde vor fi modificate obiectele). care este punctul de referinþã de la care sau spre care se aduc la scarã obiectele. SCALE permite aducerea la scarã a unor pãrþi din desen. Succesiunea invitaþiilor este: C: ROTATE↵ Select object: (se face selecþia cu oricare din modurile de selecþie) Base point: (punctul indicat este centrul cercului imaginar folosit pentru rotirea obiectelor). el se indicã oriunde sau pe obiectul selectat dacã acesta trebuie sã rãmânã în aceeaºi poziþie) . Observaþie: Comanda STRETCH lucreazã cu ajutorul unui punct de ancorare (anchor point) care împiedicã modificarea unuia din capetele obiectului. Referinþa are trimitere spre indicarea unghiurilor de început ºi de sfârºit ale obiectelor.

Edgemode = No extend) Select object: (se selecteazã entitãþile care sunt utilizate drept muchii tãietoare).se selecteazã obiectele care se taie pe partea care se doreºte înlãturatã. Succesiunea invitaþiilor este: C:TRIM↵ Select cutting edges (Projmode = UCS. Succesiunea invitaþiilor este: C: OFFSET↵ Offset distance or through <through> ⇒ (distanþa sau spre) • se introduce o valoare numericã sau un punct iniþial ºi altul final care sã serveascã drept distanþã de offset. adicã lungimea realã a obiectului) New lenght (noua lungime) . Selecþia se încheie cu <Enter> <Select object to trim> / Project / Edge / Undo: . • Tastând t se poate preciza un punct prin care sã treacã dupã deplasare obiectul selectat. asupra entitãþilor de tip text. polilinie. Nu acþioneazã asupra blocurilor.Graficã pe calculator 29 <Scale factor> / Reference: (factorul de scarã/referinþã) Reference lenght <1>: (lungimea de referinþã . linie.se introduce valoarea de scarã iniþialã. Select object to offset: (selecþie)↵ Through point: (selecþie într-un punct sau spre un obiect) select object to offset: (arc. UNDO . TRIM permite eliminarea unor pãrþi din obiecte.anuleazã tãierea. OFFSET realizeazã copii ale unor obiecte. . elipsã) Side to offset: (partea în care se doreºte copierea).valoarea introdusã este comparatã cu valoarea anterioarã. cerc.

oferã posibilitatea precizãrii modului în care vor fi tãiate obiectele care nu sunt în sistemul de coordonate utilizator curent.iar dacã se doreºte un alt punct de început.linii.permite ºtergerea unor pãrþi din obiecte prin indicarea a douã puncte pe un obiect. BREAK . Succesiunea invitaþiilor este: C:BREAK ↵ Select object: (selecþia)↵ Enter second point (or F for first point): .se precizeazã modul în care se extind obiecte care nu sunt în UCS curent. arce. Aceastã comandã se executã numai asupra unui singur obiect. puncte care delimiteazã porþiunea care se ºterge. se tasteazã F.se realizeazã extinderea liniei de frontierã pânã la infinit. polilinii . Se introduc pe rând punctul de început ºi de sfârºit.se introduce al doilea punct.30 Graficã pe calculator PROJECT . . Succesiunea invitaþiilor este: C: EXTEND↵ Select boundary edges (Projmode = UCS. Aceastã opþiune este utilizatã pentru editarea 3D. EXTEND permite prelungirea obiectelor.)↵ Project . EDGE . Edgemode = No extend) Select object: (se selecteazã obiectele care reprezintã graniþele)↵ <Select object to extend> / Project / Edge / Undo: (selecþia obiectelor care se alungesc .lanseazã o altã listã de opþiuni: Extend / No extend <No extend>: . Edge ↵ Extend / No extend <No extend > .prelungirea planului de tãiere la infinit.

• Distances . Impune indicarea razei de racordare.se realizeazã racordãri în toate punctele de inflexiune ale poliliniei selectate. Enter second chamfer distance: <0.se introduce raza cercului de racordare.0000>: . Cu valoarea 0 a razei se realizeazã alungirea sau scurtarea obiectelor pentru a forma un unghi. • Pentru opþiunea TRIM mesajul este: Trim / No trim <Trim>: . Succesiunea invitaþiilor este: C:CHAMFER↵ Polyline/Distances/Angle/Trim/Method/ < Select first line>:↵ (prestabilit se cere selectarea celor douã obiecte care se unesc printr-o linie de teºire) • Polyline .0000>: .a doua distanþã.lanseazã urmãtorul mesaj: Enter first chamfer distance: . • Angle .0000>: . Succesiunea invitaþiilor este: C: FILLET↵ Polyline / Radius / Trim / <Select first object>: .Graficã pe calculator 31 FILLET permite racordarea obiectelor.în mod prestabilit se înlãturã porþiunea ce depãºeºte arcul de racordare.permite teºirea obiectelor.se introduce lungimea de teºire de pe primul obiect . • Radius . Programul cere douã distanþe faþã de punctul în care obiectele selectate se pot întâlni ºi care vor constitui punctele de început ºi de final pentru teºitura care uneºte obiectele.se selecteazã primul obiect.se aplicã teºirea pentru fiecare punct de inflexiune al poliliniei. CHAMFER .se iniþializeazã raza de racordare Fillet radius <0.0000> punctul de intersecþie la începutul liniei de teºire pentru primul obiect selectat.se introduce distanþa de la <0. sau • Polyline .apare urmãtorul mesaj: Enter chamfer lengh on the first line <0.

sunt memorate toate informaþiile despre modificãrile fãcute în desenul curent.dacã Auto este stabilitã pe ON.32 Graficã pe calculator • selectat ºi apoi se cere unghiul de teºire de la prima linie selectatã. • End .permite definirea unei matrice de desene ºi/sau acþiuni de editare care sã fie tratate de UNDO ca un grup. La lansarea acestei comenzi apare urmãtoarea succesiune a invitaþiilor: C:UNDO↵ Auto/Control/Begin/End/Mark/Back/<Number>: • Auto . • Mark .automat .lucreazã împreunã cu BACK ºi permite întoarcerea pe parcursul desenãrii în anumite puncte. Trim permite comutarea între modurile care realizeazã îndepãrtarea colþurilor ºi modul care adaugã linia de teºire fãrã ºtergerea colþurilor. • Control . . programul AutoCAD menþine un fiºier secundar cu informaþii despre starea desenului. Trim No Trim • Method permite comutarea între opþiunile Distance ºi Angle. Control permite stabilirea numãrului de informaþii memorate: All/None/One<All>:↵ • Begin . • Back . Comanda UNDO poate anula modificãrile efectuate.pentru anularea modificãrilor fãcute în desen.aceastã opþiune readuce desenul în starea iniþialã la un punct selectat. Distance/Angle<Distance>:↵ UNDO Atât timp cât un desen nu este pãrãsit sau încheiat.defineºte sfârºitul grupului de comenzi început cu BEGIN. în funcþie de necesitãþi.

• stiluri de cotare (Dim Styles).apar urmãtoarele mesaje: . fie polare.se selecteazã tipul de matrice. C: U↵ . • stiluri de multilinii. Se pot elimina urmãtoarele obiecte: • straturi (LAYERS). fie dreptunghiulare. PURGE .realizeazã eliminarea obiectelor nedorite dintr-un desen care mãresc dimensiunea fiºierului ºi timpul necesar pentru încãrcare. • R .nu afiºeazã mesaj ºi anuleazã rând pe rând o comandã. • blocuri. Succesiunea invitaþiilor este: C:ARRAY ↵ Select objects: (selecþia obiectelor care se vor multiplica)↵ Rectangular or Polar array (R/P) <R>: . • tipuri de linii (LTYPES). • forme (SHAPES).defineºte numãrul de comenzi care se anuleazã.Graficã pe calculator 33 • Number . Succesiunea invitaþiilor este: C: PURGE↵ Purge unused Blocks / Dimstyles / Layers / Ltypes / Shapes / Styles / Appids / Mlinestyles / All:↵ Aceastã comandã nu ºterge decât obiectele specificate. • stiluri de text (STYLES). anulând efectul acestei comenzi. • identificatori de aplicaþii. care nu sunt folosite în desen ºi programul cere confirmarea înainte de a ºterge un element. În mod prestabilit UNDO anuleazã o comandã. REDO nu are opþiuni ºi funcþioneazã doar imediat dupã UNDO. ARRAY Permite realizarea unor matrice de obiecte.

Vizualizarea unui desen REDRAW permite curãþarea ecranului dupã editare. se pot indica unghiurile dintre copii.controleazã regenerarea desenului ºi aspectul curbelor în desen. Implicit.redimensionãri rapide (fast zooms) .rotirea obiectelor faþã de centrul cercului. Dacã se introduce valoarea 0. inclusiv obiectul selectat. Nu se regenereazã layerele îngheþate. Viteza redimensionãrilor ºi regenerãrile sunt controlate în douã moduri: . Number of items: . Se poate realiza ºi regenerare automatã cu comanda REGENAUTO.se indicã punctul de centru în jurul cãruia programul AutoCAD copiazã obiectele.numãr de coloane.numãrul de elemente.se indicã pe a câta parte din cerc vor fi distribuite obiectele copiate. C: VIEWRES (View Resolution) .34 Graficã pe calculator Number of rows <1>: .distanþa dintre coloane. Distance between columns . . se considerã cã este un cerc întreg. Angle to fill (+ = c c w. Valorile pozitive multiplicã obiectele selectate deasupra ºi la dreapta.= c w) <360> . Comanda poate fi transparentã (se poate executa în interiorul altei comenzi) dacã este precedatã de apostrof.apar invitaþiile: Center point of array: . iar valorile negative plaseazã matricea dedesubt ºi la stânga obiectelor originale.numãr de linii.pot fi ON sau OFF. • P . Unit cell or distance between rows . 3.3. C: REGEN permite regenerarea desenului. Rotate object as they are copied ? <Y> . Number of columns <1>: .distanþa dintre linii sau dimensiunea cãsuþei. .

Graficã pe calculator 35 . în unitãþile de mãsurã curente.se creeazã o nouã vedere a desenului ºi trebuie precizat punctul central pentru noua vedere.fineþea trasãrii curbelor (numãrul de vectori drepþi din care este alcãtuitã curba pe monitor) Tipãrirea nu este afectatã. . LEFT .creeazã o nouã vedere. ALL . CENTER . redimensionatã. >1 = mãrire. EXTENDS .afiºeazã desenul pânã la limitele sau marginile sale stabilite cu comanda LIMITS. Apar mesajele: Do you want fast zooms ? <y>↵ Enter circle zoom percent (1-20000) <100>:↵ C: ZOOM ↵ All / Center / Dynamic / Extends / Left / Previous / Vmax / Window / <Scale (x/xP)>:↵ Semnificaþia fiecãrei opþiuni este descrisã în continuare.o valoare urmatã de x indicã de câte ori se modificã scara unui desen ºi este denumitã putere de redimensionare. . DYNAMIC . Produce regenerare. <1 = micºorare.permite o redimensionare dinamicã prin intermediul unei casete de vizualizare (view box) care se poziþioneazã în fereastra în care dorim sã fie afiºatã.o valoare fãrã x este consideratã înãlþimea noii vederi. dacã se specificã noua poziþie a cursorului din stânga-jos ºi înãlþimea imaginii. Center point: <indicarea centrului>↵ Magnification or Height < >:↵ .redimensioneazã partea din desen care are obiecte.

Opþiunile grafice pentru stilul punctului pot fi vizualizate cu ajutorul casetei de dialog Point Style. care poate fi activatã tastând Ddtype la invitaþia Command. 3. Punctul (ca entitate) poate avea urmãtoarele stiluri grafice: . denumite “puncte permanente”. Pot fi aduse pe ecran 10 imagini anterioare.4.micºoreazã imaginea pânã când apar limitele ecranului virtual al desenului. Tehnici avansate de desenare ºi editare POINT . fãrã regenerare.permite crearea unor entitãþi punctuale. prin indicarea vectorului de deplasare. - se indicã o fereastrã de PAN . Comanda PAN cere utilizatorului indicarea distanþei pe care se va face deplasarea.se comutã pe informaþiile din vederea anterioarã.realizeazã deplasarea imaginii. Se utilizeazã atunci când pe ecran dorim sã aparã o parte a desenului care este în afara ferestrei de vizualizare. Mãrimea ºi stilul punctului se pot modifica prin intermediul variabilelor PDSIZE ºi PDMODE. WINDOW redimensionare. VMAX .36 Graficã pe calculator Left point: (indicarea punctului din stânga-jos)↵ Magnification or Height < >: (la fel ca la Zoom Center) ↵ PREVIOUS .

DIVIDE . . chiar dacã au fost create anterior cu alt stil. Precizia este de 14 zecimale (ca toate celelalte funcþii AutoCAD). curbe spline ºi elipse. coroanã circularã. Succesiunea comenzilor este: C: DIVIDE↵ Select object to divide:↵ (selecþie) <Number of segments> / Block: ↵ (se precizeazã numãrul de segmente în care va fi împãrþit obiectul). cerc.realizeazã divizarea unui obiect de tip: linie. Aceastã comandã plaseazã obiecte punctuale pe obiect. AutoCAD roteºte blocul pentru a urmãri conturul obiectului. polilinii. exprimându-se în unitãþi absolute sau relative. Mãrimea punctului poate fi modificatã cu PDSIZE. dacã se rãspunde cu B la invitaþia anterioarã. cursorul se poate plasa pe ele cu ajutorul modului Object Snap Mode.Graficã pe calculator 37 Observaþie: dacã se modificã stilul de punct într-un desen toate punctele sunt afiºate cu stilul curent. Block name to insert: (se tasteazã numele blocului pentru inserare) Align block with object ? <Y>: Dacã se tasteazã Y. arc. la distanþe egale. Aceastã comandã permite inserarea unor blocuri în fiecare punct de diviziune.

<Othet axis distance> / Rotation: Al treilea punct este de pe a doua axã R↵ .se precizeazã centrul altui inel sau ↵ pentru ieºirea din comandã.se precizeazã celãlalt capãt.roteºte blocul pentru a-l alinia cu obiectul.↵ MEASURE .se tasteazã numele blocului Align block with object <y>: .permite desenarea elipselor. DONUT sau DOUGHNUT . Succesiunea comenzilor este: C: DONUT↵ Inside diameter <Current>: . cu deosebirea cã aceastã comandã plaseazã obiecte punctuale în intervale precizate de utilizator.se precizeazã diametrul exterior Center of doughnut: . ELLIPSE .y .permite construirea inelelor ºi a cercurilor pline.este similarã cu DIVIDE. Succesiunea comenzilor este: C: MEASURE ↵ Select object to measure: ↵ (selecþie) <Segment lenght> / Block: (distanþa) b↵ <Block name to insert>: . Succesiunea comenzilor este: C: ELLIPSE↵ Arc/Center/<Axis end point 1>: . Axis endpoint 2: . fãrã obligativitatea ca acestea sã fie egale.se precizeazã primul capãt al unei axe.se precizeazã noul diametru interior Outside diameter <Current>: .38 Graficã pe calculator Number of segments: (se precizeazã numãrul de segmente). cu grosime.

• E .se introduce unghiul de rotaþie.se înregistreazã desenul fãrã încheiera comenzii. C: SKETCH↵ . • eXit .capãtul unei axe <Axis end point 2>: .încheierea comenzii ºi înregistrarea pãrþii desenatã cu mâna. • C .ridicã ºi coboarã peniþa.capãtul celei de-a doua axe. Semnificaþia opþiunilor este urmãtoarea: • Pen .celãlalt capãt <Other axis distance> / Rotation: . Parameter / <Start angle>: de unde începe arcul Parameter / Included / <end angle>: unde se sfârºeºte. • Q . .deseneazã un segment între punctul final al ultimei linii trasate ºi poziþia curentã a peniþei.ºtergerea liniilor temporare sau o parte a lor.Graficã pe calculator 39 Rotation around major axis . Sketch Pen eXit Quit Record Erase Connect .este utilizatã pentru a desena cu mâna liberã Record increment <0. Sau: ELLIPSE Center of ellipse: (se precizeazã poziþia centrului)↵ Axis endpoint: (se precizeazã capãtul primei axe) <Other axis distance> / Rotation: (capãtul celei de a doua axe sau o axã de rotaþie) Se pot construi ºi arce de elipsã cu opþiunea ARC a comenzii ELIPSE a↵ <Axis end point 1> / Center: . .încheie comanda fãrã înregistrare. • .coboarã peniþa ºi continuã desenarea din punctul final al ultimei linii desenate cu mâna liberã.10>: (se precizeazã un increment sau se confirmã valoarea curentã) Incrementul înregistrãrii determinã valoarea distanþei pe care se deplaseazã dispozitivul de desenare. • R .

Comanda: TEXT↵ Justify / Style / <Start point> j Align / Fit / Center / Middle / Right / TL / TC / TR / ML / MC / MR / BL / BC / BR: Poziþionarea la stânga este cel mai des utilizatã. • Centrat . urmatã de centrare. • La dreapta . • Dacã nu se precizeazã altfel.colþul din dreapta-jos ca punct de inserare. se selecteazã un font pentru text. Stilul de scriere poate fi mult mai uºor definit cu ajutorul casetei de dialog TEXT STYLE. programul AutoCAD foloseºte colþul din stânga-jos al textului ca punct de desenare. Înainte de introducerea textelor.se introduce numele stilului ales.40 Graficã pe calculator TEXT sau DTEXT sau MTEXT Creeazã posibilitatea introducerii unui text sau a unui comentariu într-un desen. o înãlþime a textului.se centreazã textul într-un punct al desenului. . se definesc stiluri de scriere cu comanda: C: STYLE:↵ Text style name (or ?) <STANDARD>: .

utilizeazã mijlocul exact al textului ca punct de inserare. • %%d .simbol grade. C: TEXT sau DTEXT↵ Justify / Style / <Start point>: j Align / Fit / …. Fit realizeazã umplerea cu text a spaþiului între douã puncte precizate. • TL . Opþiunile Alig. • %%u .∅.(Underline) .middle left … etc. precizându-se stilul de haºurare ºi limitele zonelor care se haºureazã. • %%p . . • %%c .± .% Codurile pot fi accesate ºi din caseta MultilineTEXT BHATCH . • ML . folosind urmãtoarele combinaþii de semne se pot înscrie unele elemente în textele ce însoþesc desenele: • %%o .Graficã pe calculator 41 • Middle .ajusteazã ºi înãlþimea textului pentru a menþine propoziþia între înãlþime ºi lungime.subliniere. • Align .extinde sau comprimã textul.(Overscore) . • Fit .linie deasupra textului.2>: … ↵ Rotation angle <0>: … ↵Text: <se tasteazã textul> Pentru utilizarea caracterelor speciale se folosesc coduri. • %%% .permite haºurarea unor porþiuni din desen. Center point: … ↵ Height <0. Astfel.top left.

Predefinite. Existã trei tipuri de modele: 1. Personalizare.42 Graficã pe calculator La lansarea comenzii BHATCH se selecteazã sau se defineºte modelul de haºurã folosit. Definite de utilizator (User Defined) 3. care se aleg din urmãtoarea casetã de dialog: . care se aleg din urmãtoarea casetã de dialog: 2.

Haºura poate fi previzualizatã (Preview).Graficã pe calculator 43 Un model de haºurã are anumite proprietãþi (unghiul.are rezultate nedorite dacã obiectele se suprapun sau se prelungesc unele peste altele. <Select internal points>: …↵ Conturul zonei selectate • Select objects: . iar dacã rezultatul este cel dorit se poate opta pentru Apply (realizarea acesteia). Se defineºte apoi conturul zonei de haºurare (Boundary). Existã mai multe opþiuni: • Pick points (selectarea unui punct) . selecþ ie .se detecteazã automat graniþele prin selectarea unor puncte interne. distanþa) care pot fi stabilite de utilizator în funcþie de necesitãþi.

text care conþine distanþe sau unghiuri. 5. Cota . Stilurile de cotare Permit utilizatorului sã defineascã: 1. 3.se utilizeazã pentru evidenþierea centrelor cercurilor. . Linia de indicaþie (Leader) . Marcajul pentru centru . blocuri.indicã de unde începe ºi unde se terminã dimensiunea care se coteazã.2. 3.Elementele caracteristice ale cotelor 1. 3. 6.se sprijinã pe liniile ajutãtoare ºi deasupra lor se plaseazã textul cotei. Liniile ajutãtoare (Extension Lines) . arce. texte.utilizatã pentru diverse indicaþii ce însoþesc cotarea.5. Sãgeþile . Un stil nou creat are un nume ºi poate fi salvat ºi utilizat ori de câte ori se doreºte cu ajutorul casetei Dimension Styles.1. Ideea este de a realiza un sistem unitar de cotare care sã reflecte standardul de cotare al þãrii. Liniile de cotã . Aspectul cotelor.sunt poziþionate la capãtul liniei de cotã.5.5. Cotarea desenelor Cotele sunt colecþii de obiecte specifice: linii. 4. 2. 2. Modul în care vor fi cotate elementele. Punctele de referinþã . solide. 7.se traseazã între punctele de referinþã ºi linia de cotã.44 Graficã pe calculator 3.

• Suprimarea liniilor ajutãtoare.se referã la spaþiul orizontal ºi vertical dintre douã cote succesive faþã de aceeaºi bazã de referinþã (DIMLI . • Stilurile pentru sãgeþi. DIMLI = 7) • Culoarea liniei de cotã. • Liniile de cotã . • Prelungirea liniilor ajutãtoare peste linia de cotã (DIMEXE = 2).punctul din care începe sã fie trasatã linia ajutãtoare. • Factorul de scarã al cotei. . • Culoarea liniei ajutãtoare.din caseta Dimension Styles se pot modifica parametrii care controleazã felul în care sunt generate liniile de cotã. marcajele de centru. • Distanþa de la origine .Graficã pe calculator 45 Geometria cotelor . faþã de punctul de referinþã (DIMEXO = 0).distanþa. • Spaþierea liniilor de cotã . • Marcarea centrului (DIMCEN).pot apare pe ecran sau nu. mãrimea sãgeþilor (DIMASZ). sãgeþile. liniile ajutãtoare de cotã.

OFF este implicit. Existã urmãtoarele opþiuni: .introduce sãgeþile ºi textul între liniile ajutãtoare. • Opþiunea User Defined . indiferent de distanþa dintre punctele cotate (DIMTOFL . • Opþiunea Force Line Inside . iar ON se plaseazã între liniile ajutãtoare). • Opþiunea Fit (încadrare) .forþeazã apariþia liniei de cotã între liniile ajutãtoare. • Alinierea pe orizontalã (Horizontal Justification) determinã poziþionarea pe orizontalã a textului cotei faþã de linia de cotã ºi faþã de cele ajutãtoare.oferã posibilitatea de a preciza de fiecare datã amplasamentul textului cotei faþã de linia de cotã (DIMUPT).46 Graficã pe calculator Formatul liniilor de cotã Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Format.

textul cotei este plasat la mijlocul liniei de cotã.Centered (centrarea) .Graficã pe calculator 47 . OFF textul aliniat cu cota. . .2nd Extension Line .orientarea textului faþã de linii (Inside Outside) DIMTIH = ON implicit. DIMTAD = ON dacã textul cotei este centrat ºi OFF.textul cotei este plasat lângã a doua linie ajutãtoare. .textul cotei este plasat deasupra celeilalte linii ajutãtoare.textul cotei este plasat lângã prima linie ajutãtoare.textul cotei este plasat deasupra unei linii ajutãtoare sau Over 2nd Extension Line . textul este plasat implicit.Over 1st Extension Line . .1st Extension Line . • Textul cotei ..

Existã urmãtoarele opþiuni: . .). . (DIMTVP) Formatul cotelor Din caseta de dialog Dimension Styles se alege fila Annotation Unitãþile principale: . .mijlocul cotei în mijlocul liniei de cotã.unghiurile.Above (deasupra) .48 Graficã pe calculator • Alinierea pe verticalã (Vertical Justification). . Engineering.precizia.Centered (centrare) .textul deasupra liniei de cotã.scara cotelor. .Below (dedesubt) .JIS (standard Japonez). . .textul sub linia de cotã.suprimarea zerourilor. Fractional etc. tipul (Decimal.

afiºeazã ± valoarea toleranþei. Symmetrical . 5. 30 plasarea cotei . Limits .cote orizontale ºi verticale. • Cote aliniate DIMALIGNED . Succesiunea comenzilor este: C: DIMLINEAR ↵ Se selecteazã originile celor douã linii ajutãtoare prin indicarea punctelor de referinþã sau se selecteazã un obiect (LINE sau ARC) ºi AutoCAD depisteazã automat punctele de referinþã. Se selecteazã douã puncte sau se selecteazã obiectul (LINE) (ARC).Graficã pe calculator 49 Pentru indicarea preciziei se pot folosi toleranþe la dimensiuni.nu se adaugã informaþii privind toleranþa.valori diferite pentru: + (abatere superioarã Upper Value). • Cotarea liniarã DIMLINEAR .se creeazã cote de bazã.(abatere inferioarã Lower Value). 3. Existã mai multe opþiuni: 1.douã valori în locul unui text de cotã. Deviation . None . 2. .se creeazã linii de cotã paralele cu obiectul înclinat ºi linii de cotã ajutãtoare perpendiculare pe obiect. 4. Basic .

cote în lanþ. DIMBASELINE . Cotele vor fi precedate de simbolurile obligatorii R ºi ∅ ∅ ∅ ∅ R • Cotarea unghiurilor DIMANGULAR ↵ . DIMDIAMETER. Se selecteazã arcul sau cercul.50 Graficã pe calculator • Cote înlãnþuite DIMCONTINUE .cote cu aceeaºi bazã de cotare. Cote în lanþ Cote cu aceeaºi bazã de cotare Cotarea cercurilor ºi a arcelor de cerc • DIMRADIUS.

2 3 • 1 Alte comenzi de cotare Cote oblice . 20 • Liniile de indicaþie • .Graficã pe calculator 51 Se selecteazã douã linii neparalele. prin precizarea unui unghi de înclinare. Un cerc ºi un punct definit de utilizator.Annotation (sau ↵ pentru opþiuni) se înscrie textul sau se apasã ↵ pentru a fi afiºatã lista cu opþiuni: Tolerance / Copy / Block / None / <Mtext>: . Un arc . Trei puncte (primul punct este vârful unghiului).cu comanda OBLIQUE se modificã aspectul unei cote. apoi se indicã locul în care va fi plasatã cota.sunt folosite punctele de început ºi de sfârºit pentru a construi unghiul.se realizeazã cu comanda LEADER From point: (punctul de start)↵ To point: (capãtul)↵ To point (Format / Annotation / Undo) <Annotation>: se alege o opþiune din ºirul de mai sus: Implicit .

. Toate razele R1 0.none (linie de indicaþie fãrã sãgeatã.linie de indicaþie cu sãgeatã în punctul de început. .Block . Text st splin e fãrã sãgeatã • • Undo . .s .st .linie de indicaþie formatã din curbe spline. alte entitãþi care vor fi plasate la capãtul liniei de indicaþie. .n .opþiunea Spline . . .linie de indicaþie formatã din segmente de dreaptã.se îndepãrteazã ultimul punct al liniei de indicaþie.linie de indicaþie fãrã adnotare.aceastã opþiune permite stabilirea unui format pentru linia de indicaþie. 01 A 1 None • Toleranc Block e Format .None .a . Toleranþe geometrice .se introduce textul.se insereazã blocuri.Tolerance . Apar opþiunile: Spline / Straight / Arrow / None / <Exit>:↵ . .se creeazã indicaþii de control ce conþin toleranþe geometrice.se copiazã texte.Copy .52 Graficã pe calculator .

toleranþele geometrice se înscriu pe desen sub forma unui set de control al elementului (feature control frame) alcãtuit din casete ce conþin diverse simboluri geometrice ºi valori care descriu forma materialului. .Close . PLINE↵ From point: … ↵ (se indicã punctul de start) Arc / Close / Half Width / Lengh / Undo / Width / <End point of Line>: • Arc . .Angle .Half width . .Graficã pe calculator 53 Spre deosebire de toleranþele dimensionale. poziþia sau excentricitatea. 3. . 0.6.Direction . .CEnter . Utilizarea poliliniilor pentru toleranþele O polilinie este un obiect compus dintr-un numãr oarecare de segmente (linii drepte) ºi curbe (arce) racordate.lanseazã o altã listã de opþiuni: Angle / CEnter / Close / Direction / Half width / Line / Radius / Second point / Undo / Width / <End point of arc>: .se precizeazã unghiul la centru corespunzãtor arcului.realizeazã închiderea automatã a arcelor de cerc.permite modificarea direcþiei spre care va porni arcul prin selectarea unui punct pe direcþia doritã.0 2 A TOLERANCE↵ Se selecteazã simbolurile geometrice.permite precizarea jumãtãþii grosimii totale a poliliniei.se precizeazã centrul arcului ºi apoi se construieºte arcul printr-unul din procedeele cunoscute.

se precizeazã mãrimea razei.se deschide polilinia (dacã este închisã). .se deseneazã un segment de dreaptã de lungime datã pe aceeaºi direcþie cu cel anterior. • Open .Width .Second point . selecþie Polilinia de contur 3.se precizeazã jumãtatea grosimii de început ºi de sfârºit. Close .ºterge din polilinie ultimul segment desenat. conectând ultimul punct cu primul. Half width .permite crearea unei polilinii de contur dintr-un numãr de obiecte separate prin selectarea unui punct interior. Editarea poliliniilor PEDIT ↵ Select polyline … ↵ Close / Join / Width / Edit vertex / Fit / Spline / Decurve / Ltype gen / Undo / eXit <X>:↵ • Close . Width . Dacã se introduc valori diferite se vor obþine segmente sau arce care se subþiazã sau se îngroaºã.7.se închide polilinia (dacã este deschisã). C: BOUNDARY↵ .se construieºte arcul prin precizarea a trei puncte ale sale.Line .54 Graficã pe calculator • • • • • .se precizeazã grosimea poliliniei.Radius . .se revine la segmentele de dreaptã.ºterge ultimul arc desenat dintr-o polilinie.se precizeazã grosimea poliliniei. . Undo .Undo . precizând grosimea de început ºi de sfârºit. Lengh .închide automat ppolilinia. . sau tangent la arcul desenat anterior. . fãrã pããsirea comenzii.

.permite modificarea tipului de linie pentru generarea curbelor. • eXit . Se afiºeazã o altã listã de opþiuni. .Insert .se ataºeazã o direcþie tangentã unui punct de inflexiune. Apare o altã listã de opþiuni: Full / Pline / Linetype / On / Off <Off>: . arce.punctul urmãtor de inflexiune. . .se ataeazã unei polilinii care se editeazã alte linii.realizeazã liniarizarea unei curbe. Next / Previous / Breack / Insert / Move / Regen / Straighten / Tangent / Width / Exit <N>:↵ . . .Straighten .regenereazã polilinia.Previous .Regen . înlocuind-o cu segmente de dreaptã.On se aplicã un tip de linie pentru întreaga polilinie. • Decurve .se stabileºte o grosime uniformã pentru întreaga polilinie. • Ltype gen .se adaugã noi puncte de inflexiune. .deplasarea punctelor de inflexiune.Move .se ataºeazã grosimi variabile diverselor componente ale unei polilinii.se revine la opþiunile comenzii PEDIT. obþinându-se douã polilinii. • Spline . care sunt cap la cap. • Undo .se anuleazã ultima comandã din PEDIT.permite editarea punctelor de inflexiune ale unei polilinii.se înlãturã punctele de inflexiune. Programul comunicã numãrul de segmente pe care le-a ataºat poliliniei.Tangent . utilizând punctele de inflexiune drept puncte de control.eXit .Next .punctul anterior.Breack .se secþioneazã polilinia în dreptul unui punct de inflexiune. Aspectul ºi generarea curbelor pot fi ajustate prin trei variabile de sistem. . . • Edit vertex . • Width .Width .Graficã pe calculator 55 • Join . .deseneazã o curbã spline. • Fit .se pãrãseºte comanda PEDIT ºi se revine la promptul Command.deseneazã o curbã continuã care trece prin toate punctele de inflexiune selectate.

se obþine descrierea tuturor variabilelor de cotare.8. • Spaþierea grid-ului. de inserare. • Stratul.56 Graficã pe calculator 3. textul (stilul acestuia). • Limitele. de sfârºit. Modificarea caracteristicilor obiectelor CHANGE↵ Select object … ↵ Properties <Change point>:↵ • Change point . • Spaþierea snap-ului. Dacã se tasteazã STATUS la invitaþia Dim. • Inserarea punctului de bazã. elevaþia. culoarea. conþinutul textului. Extragerea informaþiilor din desen AutoCAD permite extragerea unei cantitãþi mari de informaþii dintr-un desen. grosimea. Se pot lista: • Starea curentã a programului AutoCAD (STATUS) • Informaþii referitoare la obiectele din desen (LIST) • Distanþe ºi unghiuri • Coordonatele unui punct de pe ecran • Aria unei anumite forme. . • Spaþiul disponibil pe disc ºi dimensiunea fiºierului de transfer. tipul de linie.7.se afiºeazã starea programului AutoCAD. memoria fizicã. adicã: • Numele desenului. perimetrul • Timpul în care s-a efectuat un desen. C: STATUS . • Properties↵ Change what property: Color / Elev / Layer / Ltype / Ltscale / Thicness 3. • Numãrul de obiecte din desen.permite modificarea punctului de început.

.se referã la listarea bazei de date ºi sunt afiºate informaþii despre toate entitãþile din fiºier.furnizeazã distanþa dintre douã puncte. se revine la ecranul de desenare cu tasta F2. • LIST . este urmatã de Next point …↵ Next point … ↵ • Object .se selecteazã puncte pentru a defini un domeniu.permite aflarea timpului de lucru afectat unui desen Display / On / Off / Reset: Informaþiile afiºate sunt urmãtoarele: . ∆z.returneazã perimetrul ºi aria unei suprafeþe.Graficã pe calculator 57 Dupã afiºarea casetei de dialog cu informaþiile despre starea desenului. Point: … selecþie ↵ C: AREA .furnizeazã informaþii referitoare la obiecte. C: DIST . . . <First point> / Object / Add / Subtract: • First point .current time (ora ºi data curentã).permite determinarea coordonatelor unor puncte.calculeazã aria obiectului selectat.last updated (data ºi ora la care a fost actualizat ultima oarã desenul). • Add / Subtract . C: DTIME .created (data ºi ora la care a fost creat desenul).informaþii despre obiectele selectate. .se adunã ºi se extrag obiecte incluse în/din aria calculatã. C: LIST sau DBLIST .total editing time (perioada totalã de lucru afectatã desenului). • DBLIST . ∆y. înclinarea dreptei determinatã de cele douã puncte ºi valorile ∆x. C: ID .

selecteazã punctele de inserare utilizând mouse-ul sau prin coordonate. Un bloc poate fi salvat într- .1. Insertion base point: . Select objects: .se selecteazã toate obiectele care compun simbolul. Se poate lucra mult mai uºor cu caseta de dialog care se deschide la lansarea comenzii: Pentru a lista blocurile din desenul curent se introduce mai întâi comanda BLOCK ºi la invitaþia: Block name (or ?): se introduce un semn de întrebare ↵ Block (s) to list <*>: .se introduce numele blocului. Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi utilizat numai în desenul curent.58 Graficã pe calculator CAPITOLUL IV UTILIZAREA SIMBOLURILOR 4. Un bloc creat pe baza unui grup de obiecte poate fi folosit în fiºierul în care a fost desenat. Utilizarea blocurilor Blocul este un obiect de sine stãtãtor compus din multe alte obiecte. C: BLOCK ↵ Block name (or ?): .se obþine lista blocurilor. Obiectele iniþiale care au definit blocul sunt eliminate de pe ecran sau nu în funcþie de opþiunile utilizatorului.

factor scarã pe x Y Scale factor (default = x): . Avantaje: economie de timp ºi spaþiu pe disc. C: MINSERT ↵ Block name (or ?): se introduce numele blocului) Insertion point: (punctul de inserare) x Scale factor <1> / Corner / xyz: .bloc. x Scale factor <1> / Corner / xyz: (opþiunea x.Graficã pe calculator 59 un fiºier . Avantajul este conferit de faptul cã acest bloc extern poate fi utilizat ºi în afara desenului curent. Inserarea blocurilor într-un desen Dupã definirea unui bloc într-un desen. Acesta nu este diferit de celelalte fiºiere desen salvate. La inserarea unui bloc într-un desen trebuie precizate patru lucruri: • Numele blocului sau al fiºierului care urmeazã a fi inserat. factor de scarã pe x. • Factorii de scarã ai blocului de-a lungul axelor x. acesta poate fi inserat în desen. xyz factorii de scarã pe xyz). cu comanda WBLOCK. • Punctul de inserare. • Unghiul de rotaþie a blocului. Rotation angle <0>: Inserarea mai multor blocuri simultan se realizeazã cu comanda C: MINSERT (inserare multiplã). C: INSERT ↵ Block name (or ?): se introduce numele blocului ↵ (din fiºierul curent sau din biblioteca de simboluri). Toate blocurile din matrice sunt recunoscute ca un singur obiect.factor de scarã pe y Rotation angle <0>: . care combinã facilitãþile comenzilor INSERT ºi ARRAY. y ºi z. 4. Insertion point: … ↵ (punctul care se va suprapune punctului de bazã indicat la crearea simbolului).2.unghiul de rotaþie .

3. Dacã se explodeazã o polilinie cu o anumitã grosime. Definirea unui atribut C: ATTDEF Orice atribut are: • etichetã (Tag) = numele atributului.invisibile: N Constant: N Verify: N Preset N . Dacã blocula are atribute. atunci acestea îºi pierd semnificaþia. Se defineºte atributul.60 Graficã pe calculator Number of rows ( _ _ _ ) <1>: . atunci elementele componente ale acesteia îºi vor pierde grosimea. C EXPLODE Utilizatorului i se cere sã selecteze blocul (blocurile) care urmeazã a fi descompuse în pãrþi componente. Pentru a crea un atribut se parcurg trei etape: 1. • invitaþie (Prompt) • valoare (Value) În linia de comandã se afiºeazã urmãtoarea succesiune de invitaþii: Atribute modes .1.numãr de linii Number of columns ( I I I) <1>: . Lucrul cu atribute Blocurile pot fi perfecþionate prin adãugarea unor noi obiecte numite: atribute.numãr de coloane Observaþie: blocurile create cu MINSERT nu pot fi explodate Pentru descompunerea blocurilor în entitãþile din acre au fost alcãtuite.3.3. Se ataºeazã astfel blocurilor informaþii sub formã de text. Se include definiþia atributului ca parte a unui bloc. 2. se foloseºte comada EXPLODE. Se insereazã blocul ºi se introduc datele ca rãspuns la invitaþiile atributului. care pot fi extrase ulterior pentru a fi analizate într-un programul de baze de date. 4. 4.

• Constant . • Preset .opþiuni de aliniere ale programului AutoCAD.invitaþia. Justify / Style / <Start point>: .eticheta. Dacã a fost transformat în bloc. • Verify . dar pot fi modificate ulterior. Modificarea definiþiei unui atributului Se pot modifica cu ajutorul comenzii DDEDIT.atributele cu berificare. <Select a text or ATTDEF object> / Undo: Se modificã pe rând: .Graficã pe calculator 61 Enter (ICVP) to change.atributele au valor prestabilite. . • Invisibile . Modificarea atributelor într-un bloc se poate face cu comenzile: 1.J .S . . .atributul este invizibil la inserare. C: ATTEDIT↵ . se tasteazã prima literã a modului respectiv urmatã de enter.valoarea. înainte de transformarea acestuia în bloc.punct de încãrcare. se cere confirmarea înainte de inserare. Pot fi modificate ulterior sau pot fi afiºate ulterior cu comanda ATTDISP. . Text height: Rotation angle: 4.2.stilul de scriere. Return when done: Pentru a comuta un mod din starea N în starea Y. Dupã ajustarea modurilor se trece la restul parametrilor: Attribute tag: Attribute prompt: Default attribute value: Punctul de inserare: .3.atributele primesc întotdeauna aceeaºi valoare la inserare ºi nu pot fi modificate.se precizeazã locul în care va apare atributul în desen. un atribut se explodeazã mai întâi ºi abia apoi se modificã definiþia acestuia.

• OFF . • Y Block name specification <*>: Attribute tag specification <*>: Attribute value specification <*>: Select atributes: ↵ Este afiºat numãrul de atribute selectate ºi este lansatã invitaþia: Value / Position / Height / Angle / Style / Layer / Color / Next: <N>: • N Se modificã global toate atributele. 3. C: ATTDISP↵ . c) se lanseazã ATTREDEF ºi se redefineºte blocul cu modificãrile necesare. Normal / ON / OFF / <Normal>: • N . 2.face toate atributele invizibile.modificã atributele pe rând. • ON . C: ATTREDEF↵ Comportã trei etape: a) se copiazã sau se insereazã ºi se explodeazã blocul. . se modificã definiþiile atributelor.62 Graficã pe calculator Edit attributes one at a time ? <Y> . b) se creeazã.face toate atributele vizibile.se modificã parametrii de afiºare prestabiliþi.lasã nemodificate modurile de afiºare declarate la crearea atributelor.

• C: ELLIPSE↵ Arc / Center / Isocircle / <Axis end point 1>: i Center of circle: (selecþia centrului) <Circle radius> / Diameter: se indicã raza sau diametrul. Fiecare plan izometric este definit de câte o pereche de axe. Se stabileºte ºi reþeaua de puncte ajutãtoare GRID care corespunde direcþiilor axelor izometrice: 300. C: ISOPLANE↵ Left / Top / Right / <Toggle>: .+E Desenarea cercurilor ºi arcelor de cerc. izometrice Se utilizeazã opþiunea izometric a comenzii ELLIPSE. 1500. • C: ELLIPSE↵ Arc / Center / Isocircle / <Axis end point 1>: A↵ Center of circle: <Circle radius> / Diameter: .Graficã pe calculator 63 CAPITOLUL V CREAREA DESENELOR IZOMETRICE Reprezentãrile izometrice sunt reprezentãri plane care simuleazã aspectul unui model 3D. Intr-un desen izometric obiectele sunt desenate în unul din cele trei planuri izometrice.sau comutarea se face cu Ctrl. Alegerea planului izometric se face cu comanda ISOPLANE. 900. sus 1500 stân ga 900 300 dreap ta Se stabileºte o reþea de puncte de salt izometric cu ajutorul butoanelor din caseta de dialog Drawing Aids.

64 Graficã pe calculator Parameter / <Start angle>: (unghiul iniþial) Parameter / Included / <end angle>: (unghiul final). .

C: UCS ↵ Origin / ZAxis / 3point / Entity / View / x / y / z / Prev / Restore / Save / Dell? / <World>: • O . Modele solide. Modelele solide au în plus fatã de modelele superficiale ºi “miez”. Modelele de sârmã realizeazã scheletul unei piese. arcele. având drept fundament liniile. 2. Sisteme de coordonate AutoCAD permite definirea a douã tipuri de sisteme de coordonate: WCS (World Coordinate System) UCS (User Coordinate System). Modele de sârmã (Wireframe). Modelele superficiale adaugã suprafata lateralã pe schelet.1. • Nu mai este necesarã crearea prototipurilor. 6.Graficã pe calculator 65 CAPITOLUL VI MODELAREA ÎN SPAÞIUL TRIDIMENSIONAL AutoCAD-ul permite realizarea a trei tipuri de modele tridimensionale: 1. • Modelele pot fi transformate în imagini fotografice ºi în cod CNC (cod numeric computerizat) pentru a crea modele reale. . Modele superficiale. adicã au substanþã. 3. Modelarea tridimensionalã se bazeazã pe înþelegerea sistemului de coordonate ºi a tuturor facilitãþilor de orientare în spaþiu pe care le pune la dispoziþia utilizatorului programul AutoCAD. Avantajele desenãrii în 3D • Se pot stabili vederile pe baza unui model. fãrã a se modifica sensurile axelor.se precizeazã noua origine. cercurile.

3 .se revine la WCS. D . S .66 Graficã pe calculator • ZA . • • • • • P .2.se defineºte un UCS care are axa OZ paralelã cu o direcþie precizatã.se defineºte un sistem de coordonate prin selectarea unei entitãþi.se roteºte UCS-ul curent cu un unghi în jurul axei specificate. • • • • x/y/z/: .defineºte un UCS prin specificarea originii ºi a sensurilor pozitive ale axelor Ox ºi Oy.comutã pe UCS-ul anterior.se defineºte un sistem de coordonate ce are planul xoy paralel cu ecranul monitorului.denumeºte ºi salveazã UCS-ul curent. V . Vizualizarea desenelor tridimensionale . R . E .ºterge un UCS salvat cu opþiunea Save. 6. W .încarcã un UCS salvat cu opþiunea Save ºi îl face UCS curent. Se defineºte originea ºi un punct de pe axa pozitivã a lui Z.

Cercul interior = ecuatorul Polul N se aflã la intersecþia axelor.punctele (0. 0.Graficã pe calculator 67 Imaginea desenelor tridimensionale este controlatã de comenzile VPOINT. Rãspunzând ↵ la invitaþia anterioarã se obþine figura: z N Su d y Ecuat or Compasul . 0. Y plane <90>: … ↵ Regenerating drawing Semnificaþia unghiurilor este urmãtoarea: Tripo d x . Rotate / <View point> <0. C: VPOINT ↵ .un model sub forma unui glob transparent. Cercul exterior = polul S. 0) S . plane from X axis <270>: … ↵ Enter angle from X. Utilizatorul îºi poate fixa punctul de vedere ºi în mod dinamic. Enter angle in X. perpendicular pe xoy.asigurã efectul de spaþialitate prin efectuarea unei proiecþii paralele dupã direcþia specificatã de utilizator. Poziþia curentã este marcatã cu x Miºcând mouse-ul tripodul îºi schimbã forma. 0.punctele (0. Implicit. VIEW ºi DVIEW. N . PLAN. Y. 1) Ecuatorul (x. x. care priveºte cãtre centrul sistemului de coordonate. 1>: ↵ Implicit se precizeazã coordonatele punctului în care va sta observatorul. observatorul se aflã pe axa Oz. 1) Dacã se foloseºte opþiunea Rotate se defineºte direcþia de vizualizare prin coordonate polare.

? / Delete / Restore / Save / Window: • ? . y.restaurarea unei vederi salvate anterior. New current elevation <0.0000>: {noua grosime}↵ Desenarea cu grosime nenulã poartã numele de extrudare.permite deplasarea planului de lucru cu o distanþã precizatã dupã o direcþie perpendicularã pe acesta.68 Graficã pe calculator x.3. 6. z Unghiul din planul xy z Unghiul faþã de planul xy x z C: PLAN ↵ . y al WCSului sau al unui UCS <Current UCS> / UCS / World: C: VIEW↵ .ºtergere. C: EXTRUDE↵ Select pline:↵ Height of extrusion: … ↵ .permite revenirea la planul x. • D .permite salvarea sub un anumit nume a unei vederi ºi restaurarea unei vederi salvate anterior.listare.0000>: {noua elevaþie}↵ New current thickness <0. • R . o. • W . iar rezultatul este o suprafaþã riglatã generatã prin deplasarea unui segment de dreaptã paralel cu axa Oz a UCS-ului curent.salvarea unei ferestre din ecranul curent. Obþinerea modelelor tridimensionale prin stabilirea de grosimi ºi cote C: ELEV↵ .salvarea vederii curente. • S .

Graficã pe calculator 69 Exemplu: 6. Obþinerea modelelor ajutorul comenzilor 3D tridimensionale cu C: 3DPOLY ↵ . Precizia de aproximare a unei curbe este datã de densitatea reþelei folosite pentru aproximare. Spre deosebire de PLINE. First point: … ↵ Second point: … ↵ Third point: … ↵ Fourth point: … ↵ Third point: … ↵ 6. C: 3DFACE↵ .permite definirea unei suprafeþe în spaþiu prin specificarea dimensiunilor reþelei ºi a poziþiei fiecãrui vârf. … ↵ Mesh N size: … ↵ Vertex (m. Mesh M size.permite desenarea unei polilinii în spaþiu. Generarea suprafeþelor Se face cu ajutorul unor reþele matriceale M X N puncte în spaþiu numite VERTEX-uri. C: 3DMESH ↵ . Fiecare patru puncte învecinate formeazã o faþetã de tip 3DFACE care este consideratã opacã.4. nu permite desenarea de arce în cadrul poliliniei.creeazã un obiect 3D. n): (coordonatele vârfurilor): <Return> .4.1.

5. Vertex 1: … ↵ Face 1.1 Mesh M size: 3↵ Mesh N size: 2↵ 1.genereazã o suprafaþã riglatã prin rularea (deplasarea) unei drepte pe douã curbe.0): 4.2 1.1↵ m n Vertex (1.70 Graficã pe calculator m = rândul.4 Vertex (0. n = coloana. Exemplu: suprafaþã poligonalã cu 3x2 vârfuri C: 3Dmesh↵ 5.1.4 Vertex (2.1): 1.1↵ 5.1 Vertex (1.0). Vertex 2: … ↵ C: RULESURF ↵ . apoi se trece la m+1.3↵ 4. Se modificã n ºi m fixat.1>↵ C: PFACE ↵ .1): 5.0): 1.2.4↵ 4.5.3↵ VPOINT: <1. Se începe cu vârful (0. . Vertex 1: (numãrul de ordine a vârfului)↵ Face 1.genereazã o suprafaþã poligonalã cu topologie arbitrarã prin specificarea poziþiei vârfurilor ºi apoi a fiecãrei feþe în reþeaua poligonalã a suprafeþei.1): 4.3 Vertex (0.0): 5.3.4↵ Vertex (2.

Dacã o curbã este închisã. . Trasarea curbei riglate începe din extremitatea cea mai apropiatã de punctul de selecþie. Curbele generatoare pot fi în acelaºi plan sau în plane diferite.cercuri. .Graficã pe calculator 71 Select first defining curve: (prima curbã) ↵ Select second defining curve: (a doua curbã) ↵ Entitãþile selectate pot fi: . .puncte.(direcþia) ↵ Se construieºte o suprafaþã riglatã cu 2N puncte.genereazã o suprafaþã riglatã prin deplasarea unei curbe numitã curbã generatoare pe o direcþie de deplasare.arce. .curbe. C: TABSURF:↵ .(selecteazã curba generatoare) ↵ Select direction vector: . trebuie ca ºi cealaltã curbã sã fie închisã. jumãtate pe curba generatoare ºi jumãtate pe direcþia vectorului indicat. .polilinii. numitã dreaptã directoare. Select path curve: .

C: REVSURF ↵ .= CCW) <Full circle>: {unghiul de sfârºit} ↵ Densitatea reþelei de curbe este controlatã de variabilele SURFTAB 1. De exemplu. 2. care în general pot fi curbe în spaþiu. Se obþine o suprafaþã bicubicã interpolatã între cele patru muchii. Select path curve: {curba de rotit} ↵ Select axis of revolution: {axa de rotaþie} ↵ Start angle <0>: {unghiul de început} ↵ Included angle (+ = CCW. axa de rotaþie ºi unghiul de început ºi de sfârºit al rotirii. Select edge 1: {prima curbã} ↵ .72 Graficã pe calculator Variabila SURFTAB1 . prin rotirea conturului închis din figurã în jurul axei se obþine suprafata din cea de-a doua figurã. C: EDGESURF ↵ .construieºte o suprafaþã pornind de la patru muchii ce o mãrginesc. Se precizeazã curba de rotit. .creeazã o suprafaþã de revoluþie prin rotirea unei curbe în jurul unei axe. 3.controleazã densitatea reþelei de puncte.

o reþea de tip mesh prin precizarea a patru puncte.genereazã un paralelipiped definit prin: .5. • SPHERE . • PYRAMID . • TORUS .semisferã închisã.tor.semisferã deschisã. Rezultatul este o reþea de (SURFTAB1 + 1) x (SURFTAB2 + 1) linii.paralelipiped sau cub.piramidã sau trunchi de piramidã.pene. Primitive de Principalele primitive de desenare tridimensionalã sunt: • BOX .sfere. • MESH . • CONE . Variabila SURFTAB2 = densitatea reþelei pe direcþia N. • WEDGE . C: BOX ↵ .con sau trunchi de con.Graficã pe calculator 73 Select edge 2: {a doua curbã} ↵ Select edge 3: {a treia curbã} ↵ Select edge 4: {a patra curbã} ↵ Variabila SURFTAB1 = densitatea reþelei pe direcþia M. Utilizarea desenare 3D entitãþilor 3D. • DISH . 6. • DOME .

Se definesc razele celor douã baze ºi înãlþimea. C: CYLINDER↵ Base center point: (centrul primei baze) ↵ Diameter / <radius> of base: (raza bazei) ↵ Heigh: (înãlþimea) ↵ Number of segments <16> … ↵ .colþul paralelipipedului ↵ Lenght: .lãþimea (se mãsoarã de-a lungul axei y)↵ Height: . iar rotirea se face în jurul axei OZ a UCS-ului curent.genereazã con. unghiul de rotaþie în jurul colþului.lungimea (se mãsoarã de-a lungul axei x în UCS-ul curent)↵ Cube / <Width>: . înãlþime. Corner box: .74 Graficã pe calculator • • • • • colþ.înãlþimea (mãsuratã pe z)↵ Rotation angle about z axis: . rezultã un con. iar dacã razele sunt pozitive rezultã un trunchi de con. dacã razele sunt egale rezultã un cilindru. Dacã o razã este 0. Baza paralelipipedului este în planul XOY al UCS-ului curent.unghiul de rotaþie ↵ C: CONE ↵ . trunchi de con. lãþime. lungime. cilindru.

First corner: … ↵ Second point: … ↵ Third point: … ↵ Fourth point: … ↵ Mesh M size: … ↵ Mesh N size: … ↵ Observaþie: .genereazã o semisferã închisã. C: MESH ↵ .punctele trigonometric sau orar.: Dome Dish C: DISH ↵ . Center of dome: (centrul semisferei) ↵ Diameter <Radius>: (raza) ↵ Number of longitudinal segments: <16> ↵ Number of latitudinal segments: <8> ↵ Ex.genereazã o semisferã deschisã definitã prin centru ºi razã.Graficã pe calculator 75 C: DOME ↵ .genereazã o reþea planã. definitã prin coordonatele a patru puncte ºi dimensiunile M ºi N. sunt specificate în sens .

.Top . Corner of edge: … ↵ .Top se vor cere trei puncte care genereazã cealaltã bazã a piramidei. Tetraedron ↵ Top / <Apex point>: … ↵ .sunt cerute punctele bazei superioare. B 2 A B 1 B 3 C: WEDGE ↵ .dacã se introduce un punct. .Apex point . .76 Graficã pe calculator C: PYRAMID ↵ .genereazã piramide sau trunchiuri de piramidã. se genereazã o piramidã cu feþe laterale care se întâlnesc într-un punct.se indicã douã puncte care vor forma extremitãþile unei muchii.vârful piramidei.Ridge . First base point: … ↵ Second base point: … ↵ Third base point: … ↵ Tetraedron / <Fourth base point>: • Implicit al IV-lea punct al bazei: … ↵ Ridge / Top / <Apex point>: .genereazã o suprafaþã de forma unei pene.

Graficã pe calculator 77 Lenght: … ↵ Width: … ↵ Height: … ↵ Rotation about Z axis: … ↵ C: SPHERE ↵ . diametrului (raza) diametrului (raza) tubului.genereazã o sferã Center of sphere: … ↵ Diameter / <radius>: … ↵ Number of Longitudinal segments <16>: … ↵ Number of Latitudinal segments <16>: … ↵ C: TORUS ↵ . .genereazã un tor prin precizarea centrului.

Modele solide. coloane.realizeazã rotirea obiectelor tridimensionale în jurul unei axe. Primitive solide ..creeazã imaginea în oglindã a obiectelor faþã de un plan.78 Graficã pe calculator 6. • P Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied ? <Y>: Center point of array: … Second point of axis of rotation: … 6.creeazã matrice polare sau ortogonale în 3D Select objects: Rectangular or Polar array (R / P): • R Number of rows ( . niveluri. Editarea obiectelor tridimensionale C: ROTATE3D ↵ . Select objects: … ↵ Plane by object / Last / ZAxis / View / XY / YZ / ZX / <3 points>: ↵ Delete old objects ? <N>: C: 3DARRAY ↵ .7. Select objects: … ↵ Axis by object / Last / View / XAxis / YAxis / ZAxis / <2 points>: ↵ <Rotation angle> / Reference: … ↵ C: MIRROR3D ↵ .6..) <1>: Number of columns ( |||) <1>: Number of Levels ( … ) <1>: + distanþele între linii.

0. 0>: C: CONE ↵ C: SOLSPHERE ↵ C: SOLTHORUS ↵ 6. cilindru. Operaþiile booleene sunt: • reuniunea. 0>: Diameter / <Radius>: … Center of other end / <Height>: … C: SOLWEDGE ↵ Center / <Corner of wedge> <0. 0. Crearea modelelor solide compozite Pentru a obþine un model solid compozit se parcurg urmãtoarele etape: 1. Crearea unora sau mai multor primitive (prismã. Utilizarea operaþiilor booleene. H sau coordonatele vârfului opus. C: CYLINDER↵ Elliptical / <Center point> <0. . tor).Graficã pe calculator 79 C: BOX ↵. 2. con. 0. l.creeazã un paralelipiped solid cu baza paralelã cu UCS curent Center / <Corner of box> <0.8. sferã. 0>: se introduc L.

realizeazã scãderea unui solid din altul.creeazã un nou solid reprezentând volumul intersecþiei a douã sau mai multe obiecte selectate. C: SHADE .primitive solide. ºanþurilor. C UNION ↵ . .se eliminã liniile ascunse ºi se picteazã suprafaþa modelului. Obiectele selectate trebuie sã aibã o regiune comunã.combinã douã sau mai multe obiecte solide care se intersecteazã pentru a creea un solid complex. C: HIDE . Select solids and regions to subtract form: (se indicã sursa) ↵ Select objects: … ↵ Select solids and regions subtract : … ↵ Select objects: … ↵ Select objects: … ↵ C: INTERSECTION ↵ .eliminã muchiile ascunse: Regenerating drawing Hiding lines: … 100% done Command: … C: SUBTRACT ↵ . Se utilizeazã pentru umbrire o singurã sursã de luminã situatã în spatele punctului de vedere.solide compozite. . Obiectele adunate pot fi: . Select objects: … ↵ Observaþie: pentru a obþine o imagine mai fidelã se umbreºte obiectul creat cu SHADE sau se eliminã liniile ascunse cu HIDE. pieselor cu forme interioare. Este folosit la crearea gãurilor. scãderea.80 Graficã pe calculator • • intersecþia.

coloane.) <1>: Number of columns ( |||) <1>: Number of Levels ( … ) <1>: + distanþele între linii. niveluri dacã este ortogonalã ºi are centru ºi un al doilea punct care defineºte axa de rotaþie. dacã este polarã. coloane.se realizeazã cu ajutorul comenzii CHAMFER.precizarea axei x sau y. niveluri. Ea poate fi precizatã în diverse moduri: . Select objects: … ↵ Axis by object / Last / View / XZxis / YAxis / ZAxis / <2 points>: … <Rotation angle> / Reference: … ↵ Oglindirea în spaþiul 3D (MIRROR 3D ↵) Se creeazã imaginea în oglindã a unui obiect faþã de un plan.douã puncte. .Graficã pe calculator 81 6. Select objects: … ↵ Plane by Object / Last / Zaxis / XY / YZ / ZX / <3 points>: … ↵ Delete old objects ? <N>: Matrice în 3D (3DARRAY ↵) O matrice 3D are linii.9. • P Number of items: Angle to fill <360>: Rotate objects as they are copied ? <Y>: Center point of array: … Second point of axis of rotation: … . Editarea modelelor solide Racordarea solidelor . Select objects: Rectangular or Polar array (R / P): • R Number of rows ( . Teºirea solidelor .. .se realizeazã cu ajutorul comenzii FILLET care funcþioneazã la fel ca în 2D..un obiect. z. Rotirea în spaþiul 3D (ROTATE 3D ↵) Axa de rotaþie poate fi o axã oarecare în spaþiul 3D.

iar þinta este locul spre care se priveºte.00>: • POints .se stabilesc poziþia aparatului fotografic ºi a þintei (mai întâi þinta ºi apoi aparatul fotografic) • D . POints Aparatul fotografic este locul din care se priveºte.10. 1x 4x 9x 15x Opþiunile Zoom ºi Pan funcþioneazã la fel ca la comanda View.permite rotirea vederii curente în jurul axei privirii (definitã de aparatul fotografic ºi de þintã) Ox . Pentru a dezactiva afiºarea în perspectivã (revenind la proiecþia paralelã) se utilizeazã opþiunea Off. CA . se introduce un numãr la invitaþia: New camera / Target distance: sau se utilizeazã bara de reglaj pentru a preciza valoarea. Pentru a stabili distanþa la care se aflã aparatul fotografic faþã de þintã.realizeazã modificarea dinamicã a punctului de vedere.se ajusteazã poziþia þintei. Select objects: … CAmera / TArget / DIstance / POints / PAn / Zoom / TWist / CLip / Hide / Off / Undo / <Exit>: CAmera TArget controleazã amplasarea aparatului fotografic ºi a þintei.duce la activarea modului de afiºare în perspectivã. • TWist .82 Graficã pe calculator 6. Toggle angle in / Enter angle from xy plane <10>: (Comutarea unghiului în / introducerea unghiului faþã de planul xy) • T↵ Toggle angle from / Enter angle in xy plane from x axis <-45. Vizualizarea obiectelor tridimensionale C: DVIEW ↵ . TA .se ajusteazã poziþia aparatului fotografic.

Hide ascunde doar obiectele de referinþã.permite împãrþirea spaþiului model de pe ecran în mai multe vederi diferite. Se eliminã obiectele situate în faþa planului de secþionare. • CLip sunt utilizate pentru a elimina din vedere anumite pãrþi ale modelului.11.Graficã pe calculator 83 New view twist (noul unghi de rotaþie al vederii) • Hide. Apar opþiunile: Back / Front / <Off>: (faþã / spate / <dezactivare> 6. Save / Restore / Delete / Join / Single / ? / 2 / <3> / 4: Horizontal / Vertical / Above / Below / Left / <Right>: Se poate activa caseta de dialog Viewport Layout ºi astfel se pot alege dintre mai multe configuraþii de vederi adiacente: Tiled Viewport Layout 6. Lucrul cu modele solide . Afiºarea simultanã a mai multor vederi C: VPORTS ↵ . CLip este utilizatã pentru a defini un plan de secþionare.12.

13. .84 Graficã pe calculator C: MASS PROP ↵ .momentul de inerþie.permite secþionarea unui solid cu ajutorul unui plan. Programul furnizeazã urmãtoarele informaþii: .momentele de inerþie centrifugale.umbre. . Cu comanda MOVE se deplaseazã secþiunea în altã locaþie ºi apoi se utilizeazã BHATCH pentru a o haºura.volum. .razele de inerþie.paralelipipedul de volum minim în care se poate încadra obiectul. . Randarea presupune obþinerea unor imagini realiste ale obiectelor 3D. Noþiunile noi care apar sunt: . Facilitãþile de randare pun la dispoziþia utilizatorului: . . .momentele principale de inerþie ºi axele principale de inerþie. Select objects: … ↵ Select objects: … ↵ Selection plane by Object / ZAxis / View / XY / YZ / ZX <3 points>: In planul curent este creatã o regiune care este conturul secþiunii din planul selectat.permite calcularea ºi afiºarea proprietãþilor masice ale modelului solid selectat.texturi superficiale.centrul de greutate. Randarea obiectelor solide Comenzile HIDE ºi SHADE creeazã imagini umbrite ale obiectelor. Regiunea creatã este plasatã în poziþia planului definit anterior. .lumini. Aceste informaþii pot fi înscrise într-un fiºier. . 6. . C: SECTION ↵ .masã. fãrã a permite plotãri sau fãrã posibilitatea de a modifica poziþia sursei de luminã.

. . Se utilizeazã patru tipuri diferite de surse de lumihnã: . • SURSELE DE LUMINÃ Plasarea acestora afecteazã culorile obiectului ºi poate genera umbre.are aceeaºi intensitate în orice punct. • Lumina paralelã: . .apare o casetã de dialog care pune diverse opþiuni la dispoziþia utilizatorului.seamãnã cu un bec. . .conuri de luminã.Materiale.Sursele de luminã.se definesc poziþiile sursei ºi ale þintei.culoarea poate fi modificatã.este asemãnãtoare cu lumina naturalã.Scene.Graficã pe calculator 85 . C: LIGHT ↵ .surse punctiforme. • Sursa punctiformã: . . .intensitatea ei poate fi modificatã. .luminã paralelã. .produce o iluminare uniformã.luminã ambiantã.razele sunt paralele. • Luminã ambiantã: . . .

Unghiul zonei de penumbrã. New. . strãlucirea suprafeþei depinde de urmãtorii trei factori: 1. Unghiuri Strãlucirea unei suprafeþe depinde de unghiul sub care este intersectatã de razele de luminã.. Din caseta de dialog Lights se alege Point Light . un vector de direcþie ºi un unghi care caracterizeazã deschiderea conului. Feþele obiectului • feþele perpendiculare pe razele de luminã primesc majoritatea luminii ºi par mai strãlucitoare. • poziþia þintei. . • distanþa.intensitatea scade cu distanþa ºi lumineazã în toate direcþiile. Efecte de lumini pe suprafeþe In cazul surselor punctuale ºi conurilor luminoase. Astfel. Din caseta de dialog Lights se opteazã pentru Spotlight. . Nu este nevoie sã fie specificatã þinta. Con luminos Se definesc urmãtoarele elemente • parametrii unui con luminos: .Punctul de vedere. suprafeþele mai depãrtate de sursã sunt mai întunecate decât cele mai apropiate.Unghiul conului. Conul luminos este definit printr-un punct de inserare. Se apreciazã poziþia sursei ºi culoarea acesteia..86 Graficã pe calculator . New.

• Inverse Square . Cantitatea de luminã reflectatã de o suprafaþã este influenþatã de urmãtorii factori: • unghiul sub care este privit obiectul. 2. conjugat cu unghiul sub care cade lumina pe obiect. cantitatea de luminã care loveºte suprafaþa descreºte. Reflexia Luminozitatea unei suprafeþe este determinatã de numãrul de raze de luminã reflectate. • tipul suprafeþei . Materiale . suprafaþa apare mai întunecatã. Atenuarea liminii poate fi ajustatã din caseta de dialog Lights. • Feþe mai întuneca te αi αr Feþe mai luminate 3. Distanþa Cu cât un obiect este situat la distanþã mai mare de sursa de luminã. • Inverse Linear .invers proporþionalã cu distanþa.atenuare 0 (zero). în trei moduri: • None .invers proporþionalã cu pãtratul distanþei.Graficã pe calculator 87 dacã unghiul creºte. Razele de luminã sunt reflectate sub un unghi de reflexie egal cu unghiul de incidenþã. Intensitatea luminii depinde de distanþã. cu atât este mai slabã lumina care ajunge la el.suprafeþele netede reflectã mai multã luminã decât o suprafaþã rugoasã.

i se poate asocia un material care poate fi creat sau exportat dintr-o bibliotecã de materiale.determinã rugozitatea.schimbã culoarea reflectatã a materialului. Un material creat poate fi inclus în biblioteca de materiale a programului AutoCAD. Materialul creat se poate ataºa obiectului cu opþiunea Attach sau se poate detaºa cu Detach. • REflection . Cu cât valoarea este mai micã.se modificã culoarea materialului. • ROughness .reprezintã culoarea fundalului. Valoarea prestabilitã este 30% ºi reprezintã procentul de luminã reflectatã de cãtre suprafaþã. • AMbient .afiºeazã o casetã de dialog prin care se poate crea sau se poate modifica materialul unei suprafeþe.88 Graficã pe calculator Pentru ca obiectul sã parã mai realist. Se pot modifica urmãtorii parametri: • Culoarea (Color) . C: RMAT ↵ . cu atât suprafaþa este mai strãlucitoare. Se recomandã pãstrarea acestei valori. Scena .

2.) 7.1. Spaþiul hârtiei (este un mediu opþional în douã dimensiuni. O scenã nou creatã va avea un nume. Lansarea comenzii SCENE. salvate apoi cu comanda VIEW. Spaþiul de modelare . foarte potrivit pentru plotarea vederilor 2D ºi 3D. 2. Apare o casetã de dialog care permite: .ºtergerea unei scene (Delete). 3.crearea unei noi scene (New). Etapele necesare pentr a crea o scenã: 1. o vedere care a fost creatã anterior ºi o sursã de luminã creatã de asemenea.Graficã pe calculator 89 Este alcãtuitã dintr-o vedere ºi informaþiile referitoare la iluminare. CAPITOLUL VII SPAÞIUL DE MODELARE ªI SPAÞIUL HÂRTIEI Programul AutoCAD lucreazã cu douã tipuri de spaþii: 1. anterior. VPOINT sau DVIEW.modificarea uneia definite anterior (Modify). Plasarea maselor de luminã (dacã sunt necesare). Spaþiul de modelare (este un spaþiu tridimensional în care se creeazã modelele). . . Definirea uneia sau mai multor vederi ale modelului cu ajutorul comenzilor VIEW.

D = salvare. • SI . Exemplu: Se pot configura ferestrele multiple de vizualizare din meniul derulant View. Spaþiului de modelare i se poate asocia una sau mai multe ferestre de vizualizare. în funcþie de performanþele calculatorului. ºtergere. Deºi pot fi create mai multe ferestre de vizualizare. Se pot genera peste 40 de ferestre în mozaic. edita. Ferestrele pot fi dispuse în mozaic (Tiled). restaurare. modifica obiectele. R. cu opþiunea Tiled Viewports sau tastând c: VPORTS ↵. Ea este indicatã de un chenar îngroºat ºi este acea fereastrã în care se aflã cursorul în cruce. În aceastã fereastrã se pot genera.creeazã douã ferestre de vizualizare. La lansarea acestei comenzi apar opþiunile: Save / Restore / Delete / Join / Single / ? / 2 / <3> 4: • S. Deºi pot fi afiºate mai multe ferestre de vizualizare în mozaic. numai o singurã fereastrã poate fi activatã la un moment dat.readuce afiºajul la o singurã fereastrã. • 2 .90 Graficã pe calculator 1. utilizatorul este invitat sã precizeze dacã cele douã ferestre vor avea margine orizontalã sau verticalã comunã. . nu se poate plota decât o singurã fereastrã.

4. Se creeazã ferestrele de vizualizare mobile.creeazã trei ferestre.Left.Vertical. . 3. Se creeazã sau se restaureazã vederile spaþiului de modelare ºi se redimensioneazã la o scarã potrivitã. 3 (implicit) .Graficã pe calculator 91 • • J . se afiºeazã spaþiul hârtiei. care la început aratã ca o foaie albã.realizeazã unirea a douã ferestre care au o margine comunã ºi sunt dreptunghiulare. Chenarele ferestrelor de vizualizare pot fi fãcute invizibile ºi se pot adãuga titluri sau alte adnotãri. Plotarea din spaþiul hârtiei presupune urmãtoarea procedurã: 1. .Horizontal.Right.Below (jos). 7. putând fi mãritã sau deplasatã. . Diferenþa esenþialã între o fereastrã în spaþiul hârtiei ºi o fereastrã în spaþiul de modelare este aceea cã fereastra mobilã este un obiect ca oricare alt obiect AutoCAD. fiecare fereastrã din spaþiul de modelare fiind afiºatã în spaþiul hârtiei. . dar nu pot fi manipulate ca atare.Above (sus).3. Ele sunt afiºate în vederea pregãtirii pentru imprimare sau plotare. cu urmãtoarele opþiuni: . Plotarea unui desen În vederea plotãrii unui desen se realizeazã mai întâi configurarea corectã a programului AutoCAD pentru a accepta Plotterul ºi imprimanta. Dupã ce obiectele au fost desenate în spaþiul de modelare. Spaþiul hârtiei Spaþiul hârtiei (Paper space) În acest spaþiu desenele apar ca imagini în 3D. . Se insereazã un bloc de titlu la scara 1:1.2. . 5. 2. 7.

92

Graficã pe calculator

Pentru a genera corect o imagine plotatã, trebuie luate în considerare urmãtoarele aspecte: • Scara - Plotarea din spaþiul de modelare presupune o redimensionare a desenului, astfel încât desenul în mãrime naturalã sã se încadreze pe foaia de hârtie doritã; - Plotarea din spaþiul hârtiei eliminã necesitatea de a plota desenul la o altã scarã decât 1:1 • Dimensiunile formatului - sunt dependente de tipul de plotter. Plotterele au o margine (de regulã 1/2”) pe care nu se poate imprima. • Originea plotãrii - este punctul din care porneºte peniþa plotterului. De regulã, aceste puncte sunt în colþul din stânga-jos. • Peniþele - sunt de diverse tipuri: termice, electrostatice sau cu peniþã. • Parametrii de configurare: • scara plotãrii; • segmentarea (clipping) • rotaþia. C: PLOT ↵ sau din File, Print. Caseta de dialog prin care se realizeazã configurarea plotãrii are ºase zone principale.

Opþiunea Scaled to fit calculeazã scara necesarã astfel încât desenul sã se încadreze pe hârtie.

Graficã pe calculator

93

Rotation and origin - se poate realiza rotirea imaginii trimise la plotter. • Previzualizare - se precizeazã originea plotãrii. • Parametrii adiþionali - permite utilizatorului sã precizeze ce porþiune din desen doreºte sã fie plotatã. Existã urmãtoarele opþiuni: - Display - tot ceea ce existã în zona ferestrei de vizualizare; - eXtends - desenul pânã la marginile sale, indiferent de limite; - Limits - tot ceea ce este între limitele stabilite; - Window - se defineºte o fereastrã care se va plota. AutoCAD-ul permite previzualizarea imaginii pe ecranul calculatorului, înainte ca aceasta sã fie plotatã efectiv.

94

Graficã pe calculator

CAPITOLUL VIII APLICAÞII
8.1. Crearea primului desen Trasarea chenarului ºi executarea indicatorului Obiective: - Crearea unui nou desen; - Stabilirea limitelor de desenare ºi a unitãþilor de mãsurã; - Utilizarea instrumentelor de desenare AutoCAD; - Trasarea liniilor; - Curãþarea de marcatori; - Salvarea desenului. 1. Pentru crearea unui nou desen se selecteazã butonul NEW din bara de instrumente standard. In caseta de editare New Drawing Name se introduce numele noului fiºier care va fi “Chenar” ºi care va avea drept destinaþie directorul grupei din care faceþi parte (creat în prealabil). Extensia fiºierelor AutoCAd este .dwg ºi nu trebuie introdusã de la tastaturã, atribuindu-se automat oricãrui desen executat sub mediul AutoCAD. 2. Înainte de a trece la stabilirea limitelor de desenare, se stabilesc unitãþile de mãsurã, fie introducând de la tastaurã DDUNITS, fie alegând din meniul derulant DATA, UNITS. Se selecteazã unitatea de mãsurã doritã pentru desenul propus, în acest caz fiind Decimal. Comanda utilizatã pentru stabilirea limitelor de desenare este LIMITS ºi poate fi accesatã direct de la tastaturã sau din meniul derulant DATA alegând Drawing Limits. I se cere utilizatorului sã introducã limitele spaþiului de desenare, precizând coordonatele colþului din stânga jos ºi ale colþului din dreapta sus. Coordonatele se indicã în unitãþile de mãsurã adoptate, separate prin virgulã. Pentru a vizualiza pe desen limitele suprafeþei de desenare, din comanda ZOOM se alege opþiunea ZOOM ALL.

Observaþie: Modul de afiºare permanentã a coordonatelor se activeazã cu combinaþia de taste ctrl+D. 10 ↵ Arc / close / Half /width / Lenght / Undo / Width / < Endpoint of Line > : @ 400. Coordonatele colþurilor sunt: (0. Opþional: GRID .alegerea sistemului de mãsurare a unghiurilor. radiani) .alegerea direcþiei unghiului 0 ºi a sensului pozitiv de mãsurare a unghiurilor.permite stabilirea limitelor de desenare prin precizarea coordonatelor colþurilor din stânga-jos ºi dreapta-sus (în WCS).selectarea unitãþilor ºi convenþiilor de mãsurare . min.0).237). Instrumentele de desenare AutoCAD furnizeazã mijloace auxiliare care servesc la creºterea eficienþei desenãrii.0↵ Arc / close / …………………………………: C Modificarea grosimii liniei cu care s-a trasat chenarul se realizează cu ajutorul comenzii: . grd.architectural .engineering .permite vizualizarea unei reþele rectangulare de puncte prin precizarea densitãþii punctelor. ORTHO. Modul de lucru I Iniþializarea spaþiului de lucru Comanda: UNITS .Graficã pe calculator 95 3. Acestea sunt: GRID. SNAP. (420. II Trasarea chenarului Command: PLINE From point: 10.decimal * . COORDS. Comanda: LIMITS . (grade.fractional .scientific .0 ↵ Arc / close /…………………………………: @ 0. Pentru vizualizarea întregului spaþiu de lucru se utilizeazã comanda ZOOM cu opþiunea ALL. sec.400.277↵ Arc / close /…………………………………: @ .

:↵ C: OFFSET Offset distance or Through < >: 20 Select object to offset: (se selecteazã polilinia trasatã anterior).. : @ 185. Slide to offset: (se marcheazã zona în care se face trasarea) C: LINE From point: 225. -8↵ Second point of displacement: @ 0.50↵ Arc / close / ………………………………. -4↵ Second point of displacement: @ 0. : @ 185..0↵ To point: C: COPY (asigurã efectuarea de copii multiple pentru obiectele selectate de utilizator.0↵ Arc / close / ……………………………….0↵ Arc / close / :↵ C: PLINE: From point: 225.↵ III Trasarea indicatorului C: PLINE: From point: 225.62↵ To point: @ 185.5↵ Close / Join / Width/ ……………………. : @ 0.10↵ Arc / close /………………………………. -16↵ .56↵ Arc / close / ………………………………. fãrã a fi necesarã reselectarea originalului) Select objects: (se selecteazããentitatea) < Base point or displacement > / Multiple: M Base point: End of (se selecteazã entitatea) Second point of displacement: @ 0.96 Graficã pe calculator Command: PEDIT Select polyline: (se selecteazã polilinia) Close / Join / Width / Edit nod / Fit Curve / Spline curve / Decurve / Undo / exit < x > : W↵ Enter new width for all segments: 0.

Graficã pe calculator 97 Second point of displacement: @ 0. Se salvează fiºierul creat. . Se mai utilizează ºi modul de fixare pe obiecte SNAP cu opþiunile MID. -24↵ Second point of displacement: @ 0. într-un director creat în prealabil ºi care va purta numele grupei. sub numele INDICATOR. Alte comenzi utilizate: ERASE. ORTHO. Pentru ºtergerea porþiunilor din linii care au fost trasate în plus se utilizează comanda TRIM care solicită utilizatorului indicarea muchiilor tăietoare ºi a porþiunilor din drepte situate între acestea. END. REDRAW . -28↵ Sau: C: OFFSET Offset distance or Throught < >: 4 Select object to offset: (selecþia II) Side to offset: Se marcheazã zona în care se face trasarea Se repetã pânã când se construiesc toate paralelele Sau: C: ARRAY (efectuarea de copii multiple dispuse rectangular sau circular) Select object: se selecteazã linia Rectangular or Polar array (R/P): R↵ Number of Rows (…): 8↵ Number of Columns ( ): 1↵ Unit cell or distance between rows: -4 Se traseazã în acelaºi mod toate celelalte linii ºi se modifică grosimile liniilor cu comanda PEDIT. -20↵ Second point of displacement: @ 0.

98 Graficã pe calculator .

Linetype. Trim. obligatorie fiind pãstrarea corespondenþelor între proiecþii ºi a dimensiunilor. In cazul îî care indicatorul nu a fost complet trasat se finalizeazã ºi abia dupã aceea se începe realizarea proiecþiilor ortogonale ale celor douã flanºe.dwg. Point. . Array (cu opþiunea Polar). Comanda utilizatã pentru salvare va fi Save as:. deschizându-se fişierul salvat în directorul grupei. de asemenea în directorul grupei. Hatch.2.învãþarea unor comenzi noi: Circle.haşurarea secţiunilor.schimbarea tipurilor de linie utilizate. cu posibilitatea rotirii acestora. . Extend permite prelungire unor entitãþi pânã la o limitã precizatã de utilizator. Change.dwg. sub numele indicator. . iar Trim permite înlãturarea unor porþiuni dintr-o entitate. Mirror.trasarea contururilor exterioare ºi interioare. Ucs.Graficã pe calculator 99 8. Ltscale. indicându-se linia de oglindire. iar fiºierul nou creat se va salva sub numele Flanºe. Modul de lucru: Din meniul File. Amplasarea proiecþiilor pe format rãmâne la latitudinea fiecãruia. opþiunea Polar se realizeazã dispunerea radialã a unor elemente. se activeazã submeniul Open. Reprezentarea flanºelor în dublã proiecþie ortogonalã (flanºa cilindricã ºi flanºa triunghiularã) Obiective: . Cu comanda Array. indicâdu-se muchiile tãietoare. . Se va lucra la scara 1:1. Mirror permite reprezentarea în oglindã a unor elemente. Indicaþii privind comenzile recomandate Comanda Circle permite construcþia cercurilor ºi oferã utilizatorului mai multe opþiuni pentru indicarea elementelor ce-l definesc. pe mãsura dispunerii lor pe un cerc precizat de cãtre utilizator. Extend.

Cen = indicarea centrului unui cerc.100 Graficã pe calculator Comanda Hatch sau Bhatch permite trasarea haºurilor. Se va utiliza pe tot parcursul lucrãrii modul de fixare pe obiecte Object Snap (Mid = indicarea mijlocului. etc. Linetype permite încãrcarea unor tipuri noi de linii (dashdot. fie într-un stil definit de utilizator. 2. fie folosind stilurile preexistente. iar cu comanda Point se atribuie variabilelor de sistem.) . Comanda Ucs permite schimbarea originii sistemului de referinþã în funcþie de necesitãþi.linie punct subþire) dashed (linie întreruptã). Modificarea grosimii liniilor se va face abia dupã ce au fost complet reprezentate proiecþiile celor douã flanºe. Observaþii importante: 1. iar vizualizarea acestora este permisã abia dupã ce s-a lansat comanda ltscale (linetype scale). End = indicarea capetelor unei entitãþi. Per = indicarea piciorului unei perpendiculare. coordonatele unui punct precizat de utilizator.

definindu-se un stil de haºurare propriu fiecãrui utilizator (Ex. stabilindu-se noul factor de scarã (valoarea 10). Ex. Pentru a putea vizualiza aspectul liniei pe monitor. . Pentru finalizarea desenului este necesarã haşurarea porţiunilor în care planul de secþionare întâlneºte material. • Pentru schimbarea grosimilor liniilor care definesc muchii reale (interioare ºi exterioare) se foloseºte comanda Pedit. In prealabil. • Pentru schimbarea tipurilor de linie se pot folosi comenzile: Pedit . se lanseazã comanda Ltscale.3. Linetype. fie entitãþile care definesc conturul zonelor ce trebuie haºurate. indicându-se douã puncte ale acestuia în care se va face întreruperea liniei. In acest scop se lanseazã comanda Hatch sau Bhatch. Aplicaţii la comenzile: BHatch. dotted. Ltscale. cu opþiunea w. Dtext Change. • Pentru schimbarea grosimii liniei cu care au fost trasate cercurile. cu opþiunea Properties. Break. dashed. Se selecteazã fie un punct din interiorul unei zone care se va haºura. opþiunea W. etc. dashdot (linie punct subþire). se modificã grosimea liniei ºi apoi se alege opþiunea C pentru închiderea conturului. Change. se încarcã diverse tipuri de linii predefinite (dupã necesitãþi). se transformã cercul într-o polilinie cu ajutorul comenzii Break. unghiul de haºurare este de 450. distanþa dintre liniile de haºurã este de 2mm). Pedit. indicând grosimea liniilor w=1mm). cu opþiunea LT(linetype). Cu comanda Pedit.Graficã pe calculator 101 8. Linetype.

controleazã poziþia textului în interiorul liniilor ajutãtoare de cotã. câte unul pentru fiecare proiecþie a flanºelor. Se seteazã la valoarea 1. DIMDIAMETER. Se seteazã la valoarea 0. Pentru cotarea unghiurilor: DIMANGULAR Cotarea se va realiza pe straturi. introducându-se numele noilor straturi: Cote_Ver .102 Graficã pe calculator Cotarea desenelor executate ºi completarea indicatorului Cotarea desenelor se realizeazã cu ajutorul comenzii DDIM.controleazã poziþia verticalã a cotei în raport cu linia de cotã. La invitaþia Coomand : se tasteazã LAYER. variabilele de cotare se iniþializeazã astfel: DIMTAD . introducându-se numele stratului care va deveni curent. respectiv Cote_Lat. Se seteazã la valoarea 1. DIMTOH . DIMTOFL. Se seteazã la valoarea 0. Pentru cotele din stratul Cote_Ver se . Vertical au fost înlocuite începând cu versiunea 13 cu comanda DIMLINEAR.stabileşte dacã linia de cotã este forþatã sã aparã între liniile ajutãtoare. Pentru ca un strat definit sã devinã curent se lanseazã comanda Clayer.controleazã alinierea textului cu linia de cotã. DIMTIH . Pentru cote orizontale ºi verticale: Horizontal. Pentru cotarea razelor ºi a diametrelor: DIMRADIUS. Pentru realizarea cotãrii conform standardelor româneºti. Pentru schimbarea culorilor unui strat se foloseºte caseta de dialog Layer control din care se alege opþiunea Set COLOR.

. Straturile curente nu se dezactiveazã ºi nu se îngheaþã. Pentru scrierea textului din indicator se foloseºte comanda Dtext. alegându-se un stil de scriere. îngheþate/dezgheþate (butonul FREEZE din aceeaºi casetã). iar pentru cele din stratul Cote_Lat se va folosi culoarea albastrã (BLUE) Straturile pot fi activate/dezactivate (butonul OFF din caseta Layer Control).Graficã pe calculator 103 va folosi culoarea Roºie (RED). o înãlþime de scriere ºi precizând punctul de start.

Return when done: (se realizeazã comutarea pentru a face atributele vizibile.4. EXPLODE. La lansarea comenzii ATTDEF.Invisible:N Constant:N Verify:N Preset:N Enter (ICVP) to change.104 Graficã pe calculator 8. condensatorul ºi tranzistorul. Ele se insereazã cu ajutorul comenzii INSERT. ATTDEF. INSERT. variabile la fiecare inserare. Aplicaþii ale comenzilor BLOCK. care pot avea diverse caracteristici numite atribute. Cu ajutorul comenzii ATTDEF se definesc pentru fiecare entitate în parte atributele Tip ºi Valoare. Cu ajutorul comenzii BLOCK se pot crea biblioteci de simboluri care pot fi utilizate atât în desenul curent cât ºi în alte desene. ATTREDEF Un bloc este definit ca o entitate de sine stãtãtoare. ATTDISP. alcãtuitã din mai multe obiecte. Autocad lanseazã urmãtoarea linie de comandã: Attribute modes . verificarea acestora dupã ce au fost . Pentru realizarea schemei electrice din figurã se deseneazã mai întâi entitãþile care definesc: rezistenþa.

Ex: “Introduceþi numele produsului”: Valoarea reprezintã valoarea pe care o introduce utilizatorul la invitaþia anterioarã. Pentru Tip se va introduce R1. Autocad lanseazã invitaþia: Justify/Style/<Start Point>: se definesc parametrii de inserarea ai atributului Pentru fiecare atribut în parte se definesc: o etichetã (Tag) . o invitaþie (Prompt) ºi o valoare (Value).Introduceþi tipul . Definiþia unui atribut poate fi modificatã cu ajutorul comenzii DDEDIT.. Se deseneazã rezistenþa : Se definesc cele douã atribute : TIP ºi VALOARE (acestea sunt etichetele (tag). R2. Se lanseazã comada BLOCK: Block name (or ?): se tasteazã numele blocului (REZISTENTA) Insertion base point: Se selecteazã punctul de inserare a blocului (se va indica un capãt al unui segment lateral) . Atributele unui bloc se pot modifica cu comanda ATTEDIT. ATTREDEF Parametrii de afiºare ai unui atribut se modificã cu comanda ATTDISP. iar pentru Valoare: 200K. invitaþiile vor fi: . Dupã precizarea opţiunilor anterioare. Eticheta este folositã pentru sortarea atributelor atunci când se face sortarea acestora. Exemplificare pentru crearea unui bloc cu atribute. 500K etc. Invitaþia reprezintã mesajul care va fi afiºat pe linia de comandã. etc.Graficã pe calculator 105 definite. sau pentru a defini valori prestabilite ale atributelor). respectiv Introduceþi valoarea.

care duce la pierderea atributelor care au fost definite o datã cu blocul. Se insereazã blocurile în desen cu ajutorul comenzii INSERT. cele douã linii laterale ºi cele douã atribute definite anterior). blocul astfel creat fiind un fiºier-bloc. blocul dispare de pe ecran. Blocurile inserate cu MINSERT nu pot fi explodate. Precizare: Pentru a crea blocuri ce se pot insera în orice desen se poate folosi comanda WBLOCK. . elementele lor neputând fi modificate individual decât dupã lansarea comenzii EXPLODE. Urmeazã apoi atributele fiecãrui bloc în parte cu lansarea invitaþiilor precizate de utilizator ºi introducerea de la tastaturã a valorilor corespunzãtoare. folosind facilitãþile comenzii ARRAY. El poate fi utilizat doar în fiºierul în care a fost creat.106 Graficã pe calculator Select Object: Se selecteazã entitãþile care compun blocul. blocul definit fiind parte integrantã a fiºierului desen. Observaþie: Cu ajutorul comenzii MINSERT se pot insera mai multe blocuri simultan. y ºi z . .factorii de scarã ai blocului pe axele x. precizându-se 4 caracteristici: . .numele blocului sau al fiºierului ce urmeazã a fi inserat.unghiul de rotaþie al blocului.punctul de inserþie. In acelaºi mod se definesc ºi celelalte douã blocuri din aceastã schemã electricã. (dreptunghiul. blocurile: CONDENSATOR ºi TRANZISTOR. nu ºi în alte desene. Blocurile sunt entitãþi de sine stãtãtoare. Dupã parcurgerea acestei etape.

Graficã pe calculator 107 8. se bifeazã caseta de validare din secþiunea Isometric Snap/Grid a casetei de dialog obþinutã prin activarea submeniului Drawing Aids. planul din dreapta. Comanda Isoplane este utilizatã pentru trecerea de la un plan izometric la altul. Crearea desenelor izometrice Desenele izometrice nu sunt desene tridimensionale. . Un desen izometric este realizat pe trei plane izometrice: planul din stânga. ele simuleazã aspectul unui model tridimensional. Pentru activarea axelor ce definesc fiecare din cele trei plane.5. planul de sus. Pentru desenarea cercurilor izometrice se foloseºte comanda Ellipse. cu opþiunea I (Isocircle).

Se mutã secþiunea împreunã cu haºura pe stratul Secþiune. Setup) se realizeazã profilul piesei. cu opþiunea Newfrz. cu opþiunea Restore refãcându-se configuraţia salvatã anterior. Se creează vederile mobile cu comanda MVIEW. cote_hor. model_3d. In acest moment pe cele trei ferestre vor fi afiºate atât modelul 3D cât ºi secþiunea.6.1. deoarece straturile respective sunt îngheþate. dupã ce în prealabil a fost schimbat punctul de vedere (Vpoint: 0. cu comanda TILEMODE =0. Se comutã în spaþiul hârtie. Se îngheaþã în vederea curentã stratul Model_3D ºi conturul obþinut cu SOLPROF se suprapune peste secþiune. cote_ver. iar modelul 3D pe stratul Model_3D.0). Se vor crea straturile: secţiune. Se creeazã cu comanda VPLAYER. straturi îngheþate în toate ferestrele. . axe_hor.108 Graficã pe calculator 8. 5. dupã ce în prealabil a fost orientat UCS-ul. Se revine în spaþiul model cu comanda MS (Model Space) ºi în prima fereastrã de vizualizare se realizeazã secþiunea cu un plan convenabil ales (se vor preciza trei puncte ale planului). In acest moment vor dispare toate entitãþile de pe ecran. 4. se comutã în PS ºi cu comanda SOLPROF (sau PROFILE -din meniul Draw. Se realizeazã modelul 3D. 7. axe_ver. Succesiunea comenzilor pentru realizarea reprezentãrii ortogonale pornind de la reprezentarea tridimensionalã 1. 6. In proiecþia principalã se dezgheaþã straturile Secþiune ºi Model_3D. 2. Cu comanda VPORTS se realizeazã 3 ferestre ºi apoi cu aceeaºi comandã ºi opþiunea Save se salveazã configuraþia de ferestre. Se haºureazã secþiunea. Solids. 3.

se va rãspunde cu Y(yes) la toate invitaþiile care urmeazã dupã lansarea acestei comenzi. 10.1) ºi cu SOLPROF se realizeazã conturul acestei vederi. Observaþie: -se pot folosi culori diferite pentru evidenþierea straturilor. Se revine în prima fereastrã. In cea de-a treia fereastrã se dezgheaþã stratul Model_3D ºi se obþine reprezentarea axonometricã a piesei. se schimbã punctul de vedere (Vpoint: 0. Se transformã vederea de sus în vedere curentã ºi se dezgheaþã straturile cote_hor ºi axe_hor.0. se dezgheaþã stratul axe_ver. se dezgheaþã stratul Model_3D. se transformã în strat curent ºi se deseneazã axele proiecþiei principale. Se dezgheaþã stratul cote_ver ºi se realizeazã cotarea pe acest strat. Observaþii: 1. 11. Comanda SOLPROF creează pentru fiecare profil obþinut câte douã straturi (unul pentru muchiile vizibile ºi altul pentru muchiile invizibile). Se mai poate crea un strat cote_3d pe care sã se realizeze ºi cotarea modelului 3D. 3. realizându-se în mod similar trasarea axelor ºi cotarea. 2. . Se transformã vederea de sus în vedere curentã. trasarea axelor ºi cotarea pe fiecare proiecþie în parte se va face numai dupã ce sistemul de axe (UCS) a fost orientat corespunzãtor.Graficã pe calculator 109 8. Se îngheaþã stratul Model_3D ºi se obþine vederea de sus. 9.

110 Graficã pe calculator .

Lansarea programului AutoCAD ºi descrierea ecranului de lucru………………………………………………………………… 5 1.1. Desenarea poligoanelor regulate ºi a dreptunghiurilor ………17 2.2.2.5. Conceptul de tip de linie (LINETYPE) ………………………23 CAPITOLUL III EDITAREA DESENELOR …………………………………………… 24 3. Coordonate ºi unitãþi de mãsurã ………………………………12 CAPITOLUL II TEHNICI ELEMENTARE DE DESENARE 2D ……………………15 2. Seturile de selecþie ……………………………………………24 3. Tehnici de editare ……………………………………………..1.2.3.3. Ajutoarele grafice ale AutoCAD-ului ……………………….4. Lucrul cu straturi (Layers) ……………………………………21 2.1.Graficã pe calculator 111 CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE ……………………………………………………….. Crearea unui desen în AutoCAD ………………………………9 1.17 2. Principalele comenzi de desenare ……………………………15 2.25 .5 1.

Extragerea informaþiilor din desen ………………………….57 CAPITOLUL V CREAREA DESENELOR ………………………….Elementele caracteristice ale cotelor …………………. Utilizarea poliliniilor …………………………………………49 3.6..40 3.3.1. Utilizarea blocurilor …………………………………………. Tehnici avansate de desenare ºi editare ………………………33 3.4.56 4.5.59 CAPITOLUL VI IZOMETRICE . Modificarea caracteristicilor obiectelor ………………………51 3. Modificarea definiþiei unui atributului ………………….56 4. Lucrul cu atribute …………………………………………….51 CAPITOLUL IV UTILIZAREA SIMBOLURILOR …………………………………… 54 4.7.5. Vizualizarea unui desen ………………………………………32 3.1.2. Stilurile de cotare ……………………………………..1.3. Definirea unui atribut ………………………………….3.54 4.40 3..2. Cotarea desenelor …………………………………………….5.3.41 3.2.112 Graficã pe calculator 3.8. Inserarea blocurilor într-un desen ……………………………55 4.

4. Obþinerea modelelor tridimensionale prin stabilirea de grosimi ºi cote …………………………………………………………………63 6.83 7. Obþinerea modelelor tridimensionale cu ajutorul comenzilor 3D…………………………………………………………………. Sisteme de coordonate ……………………………………….73 6.. Editarea modelelor solide …………………………………….6 4 6.. Primitive de desenare 3D ………….78 CAPITOLUL VII SPAÞIUL DE MODELARE ªI SPAÞIUL ………………. Vizualizarea desenelor tridimensionale ………………………61 6. Randarea obiectelor solide ………………………………….1. Crearea modelelor solide compozite …………………………. Generarea suprafeþelor ………………………………….77 6.6.5.7.. Modele solide.4.68 6. Vizualizarea obiectelor tridimensionale ……………………. Afiºarea simultanã a mai multor vederi …………………….Graficã pe calculator 113 MODELAREA ÎN SPAÞIUL TRIDIMENSIONAL …………………60 6.77 6.76 6.10.72 6. Editarea obiectelor tridimensionale ………………………….75 6.11.1.8. Spaþiul de ………………………………………….9. Lucrul cu modele solide …………………………………….64 6.1.3.12.60 6.. Primitive solide ……………………………….74 6..2.83 HÂRTIEI modelare . Utilizarea entitãþilor 3D.13..

2.87 8.2. Linetype. Reprezentarea flanºelor în dublã proiecþie ortogonalã (flanºa cilindricã ºi flanºa triunghiularã) …………………………………91 8. Spaþiul …………………………………………………84 7. Dtext ……………………………………………….4.3.1. Change. ATTREDEF ………………………………. Crearea desenelor izometrice …………………………………99 8. EXPLODE. Break.96 8.114 Graficã pe calculator 7... ATTDEF. Crearea primului desen ………………………………………87 8.85 hârtiei desen CAPITOLUL VIII APLICAÞII …………………………………………………………….5. Ltscale. Succesiunea comenzilor pentru realizarea reprezentãrii ortogonale pornind de la reprezentarea tridimensionalã …………100 . Aplicaþii ale comenzilor BLOCK. ATTDISP.93 8. Pedit.3. INSERT. Plotarea unui ………………………………………….6. Aplicaţii la comenzile: Bhatch.

a. E. I. Utilizarea programului AutoCAD. Bucureºti. Delmar Publisher Inc. G. 1998 7. 1988 4. Editura FAST IMPEX.. Zirbei. 1995 5. Bucureºti. 1996 9. 1991-1998 10. M. Iniþiere în AutoCad ºi MicroStation. 2000 2. Bucureºti. a doua ediþie. AutoCAD 14 Fundamente.. Bertoline. Graficã asistatã de calculator. S. 1999 3.. S. David. 1998 8.. Editura Teora. Simion. Fundamentals of CAD. R.. Aldea.. 12. Editura BREN.. S. Simion. 14. Editura BREN. J. versiunea 13 pentru Windows. I. Fulmer.. Petcu D. 11. Timiºoara. º. Bucureºti. Editura BREN.. 1995 6. Simion. Desen ºi graficã pe calculator. B. Bucureºti. User’s Guide. 13. Editura Teora....*** AutoCAD Release 10. Beall. I. Aldea. *** Hello CAD-Fans. Principii ale Graficii pe Calculator Editura Excelsior. Bucureºti. H.. Combs. Cohn. Editura Teora. M. H. S.Graficã pe calculator 115 Bibliografie 1. AutoCAD 12. .