Componenţa, structura şi rolul capitalului acţionar Resursele proprii Ca orice societate, o bancă posedă un capital propriu.

Dar acest capital este neînsemnat în raport cu cifra de afaceri şi constituie mai mult o garanţie faţă de deponenţi. Mărimea resurselor proprii ale BC depinde de caracterul operaţiunilor active efectuate de ea. Orientarea activităţii băncii spre operaţiunile cu un grad înalt de risc, necesită o mărire a resurselor proprii a acestor bănci. Resursele proprii necesare băncii şi mărimea acestor depinde şi de nivelul de dezvoltare a pieţii resurselor creditare, precum şi de politica creditară promovată de Banca Centrală. Mărimea resurselor proprii care se află în posesia băncii determină tipurile de activităţi ale băncii. Normativele economice, în general, sunt formate pe baza mărimii resurselor proprii ale băncii. Deasemenea, mărimea băncii depinde de specifica clientelei, dacă între clienţii băncii domină înterprinderi majore ce necesită o cantitate mai mare a resurselor proprii la acelaşi volum de operaţiuni active cu o bancă care se orienteaza la deservirea unui cerc mai mic de debitori. Deasemenea, această mărime depinde şi de caracteristica operaţiunilor active ale băncii. Pot fi folosite două metode de creştere a resurselor proprii a BC .: colectarea venitului ori mărirea numărului de acţiuni emise. În primul caz, venitul se formează sub formă de crearea accelerată a fondului de rezervă şi alte fonduri ale băncii şi capitalizarea lor posterioară poate avea loc şi capitalizarea unei părţi a venitului la finele anului. Această metodă este cea mai puţin costisitoare, ea nu necesită cheltuieli suplimentare care apar în cazul emiterii de noi acţiuni ori atragerii de noi acţionari. În acelaşi timp, aceasta înseamnă micşorarea dividendelor plătite către acţionari, ceea ce poate clătina poziţia băncii pe piaţă. Capitalul bancar desemnează fondurile pe care banca le poate folosi pentru finanţarea unor operaţiuni pe termen nelimitat. Formele capitalului bancar pot fi delimitate de modul lor de procurare: capitalul bancar în sens restrâns şi alte surse de capital bancar. Fondurile proprii ale BC „MOBIASBANCĂ – Groupe Société Générale” S.A. sau capitalul bancar în sens restrâns este forma clasică a capitalului bancar şi forma exclusivă pentru majoritatea băncilor moldoveneşti. Capitalul bancar în sens restrâns cuprinde: capitalul social vărsat, profitul nerepartizat şi fondurile bancare proprii. Sursele sale de constituire pot fi interne - reinvestirea profitului - sau externe - emisiunea publică sau privată de acţiuni. Capitalul şi fondurile de rezervă ce se constituie pe seama profitului, au un aport redus în formarea resurselor de creditare ale băncilor, deoarece băncile fiind societăţi pe acţiuni, formează capitalul propriu prin emisiune şi subscriere de acţiuni. Acţiunile BC sunt indivizibile, iar banca nu recunoaşte decât un singur proprietar pe fiecare acţiune. Stabilirea valorii capitalului bancar se poate face în trei modalităţi:

Datoria subordonată include toate tipurile de instrumente de credit la termen.  fondul mijloacelor fixe. pentru valori foarte mari. convertibile în obligaţiuni cu dobândă fixă.  rezervele din evaluarea activelor.  fondul de dezvoltare.  datoria subordonată. de regulă.  alte fonduri. . În Republica Moldova. ca diferenţă între totalul activelor şi pasive. constituite din profitul net. Modificări în capitalul social pot avea loc în rezultatul emisiei de noi acţiuni. 2la valoarea nominală a acţiunilor. 2serveşte la achiziţionarea de mijloace fixe necesare desfăşurării activităţii.2la valoarea contabilă. capitalul bancar îndeplineşte următoarele funcţii: 2protejează deponenţii în eventualitatea insolvabilităţii şi lichidării băncii. Alte emisiuni mai importante sunt cumpărate de băncile corespondente partenere. iar procedura prin ofertă publică iniţială este complicată. Emisiunile publice se fac. Nu sunt excluse nici instrumente cu dobânzi variabile sau cu dobânzi convertibile. Partea cea mai mare a titlurilor pe termen lung sunt plasate privat societăţilor de asigurări. majorării nominalului unei acţiuni plasate. 2capitalul suplimentar. pentru că sunt mai scumpe. 2la valoarea de piaţă. pentru a menţine încrederea clienţilor astfel încăt. 2absoarbe pierderile neanticipate. Teoretic. în care se cuprind:  fondul de risc. Capitalul social al BC este egal cu valoarea nominală a acţiunilor plasate şi este format numai în valută naţională din acţiuni ordinare la valoarea nominală 10.00 lei fiecare. iar micşorării capitalului social în cazul diminuării valorii nominale a unei acţiuni sau anulării acţiunilor de tezaur. Există însă şi emisiuni de obligaţiuni cu dobânzi variabile. folosind cursul acţiunilor aflate în circulaţie. Obligaţiunile convertibile propriu-zis dau deţinătorului un drept de conversie în acţiuni preferenţiale. Capitalul social se reflectă în rapoartele financiare la valoarea nominală a acţiunilor plasate. în limita legii. multiplicat cu numărul acestora. fondurile proprii ale BC include: 2capitalul propriu. 2serveşte ca o limită impusă pentru expansiunea nejustificată a activelor. Cele mai multe emisiuni pe termen mediu şi de valoare relativ redusă sunt vândute clienţilor băncii. conform normelor Băncii Naţionale a Moldovei. în care sunt cuprinse:  fondul de rezervă. cu dobânzi fixe sau variabile (obligaţiuni). fondurilor de plasamente şi fondurilor de pensii. băncile să-şi poată continua activitatea. în condiţii de stres. ca o mărime folosită pentru raportare.

. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal se constituie din profitul brut. Capitalul de rezervă se utilizează numai în cazul insuficienţei profitului nedistribuit şi se foloseşte pentru acoperirea pierderii băncii. şi valoarea lor nominală. conform normelor în vigoare. 2diferenţa de capital în termen de doi ani de la data constituirii societăţii bancare. valoarea contabilă sau de aport. -10% până când fondul de rezervă echivalează cu dublul capitalului social. Capitalul BC trebuie să fie subscris integral şi vărsat după cum urmează: 250% în momentul constituirii. majorările ulterioare de capital putându-se efectua atât pe cale bănească reinvestirea profitului. -40% în al patrulea semestru. după cum urmează: -10% în primul semestru. cât şi prin folosirea altor surse. Profitul nedistribuit se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile băncii. care rezultă în cazul schimbării obligaţiunilor în acţiuni. -30% în al treilea semestru. care reprezintă diferenţa dintre preţul de emisiune a noilor acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor. BC poate să-şi constituie mai multe tipuri de rezerve. Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate conform destinaţiilor prevăzute de Hotărâri ale Adunării Generale a Acţionarilor: la plata dividendelor şi la formarea fondului de rezervă şi la acoperirea pierderilor perioadei curente. 2primele de sciziune. după caz a acţiunilor. constituite din profitul brut realizat la finele anului astfel: -20% până când fondul de rezervă egalează capitalul social. care apar în cazul fuziunii prin absorbţia altei societăţi bancare. indiferent de data încasării sau plăţii lor. -20% în al doilea semestru. 2primele de fuziune. Primele legate de capital reprezintă capitalul creat ca diferenţă între valoarea de emisiune. acestea fiind: 2rezervele legale.Capitalul de rezervă al BC se formează din contul defalcărilor din profitul nedistribuit în mărime de 15% de la capitalul social conform Statutului Băncii. Constituirea capitalului bancar trebuie să se facă pe cale bănească. care apar în cazul înglobării cotelor părţi care provin din scindarea unei societăţi. Primele de capital cuprind: 2primele de emisiune. Practica bancară a evidenţiat că se întâlneşte foarte rar situaţia în care valoarea de emisiune a noilor acţiuni corespunde valorii nominale. 2prima de conversie.

2dividendele din profitul net cuvenite acţionarilor. precum şi rezervele constituite pe seama unor astfel de prime. . fondul de imobilizări corporale şi fondul de dezvoltare. 2sumele înregistrate ca rezerve din diferenţe de curs valutar. fonduri proprii rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale şi sumele legal înregistrate în contul "Alte rezerve". pentru riscul de credit suplimentar. prin definiţie intermediari în reciclarea şi valorificarea capitalurilor. Activele ponderate reprezintă elemente de activ din bilanţ şi active extrabilanţiere. constituit din: capitalul social vărsat. prime legate de capital vărsate.După atingerea acestui nivel. Provizioanele asimilate capitalului BC sunt provizioanele pentru riscuri şi provizioanele reglementate. BC poate majora capitalul social prin utilizarea următoarelor surse: 2primele de emisiune sau de aport şi alte prime legate de capital integral încasate rămase după plata şi acoperirea cheltuielilor neamortizate efctuate prin astfel de operaţiuni. 2rezervele constituite din profitul net. în limita a 2% din creditele acordate existent la sfârşitul anului. 2rezerve statutare. fondul de rezervă. furnizînd astfel o măsură de protecţie pentru deponenţi şi alţi creditori în cazul lichidităţii. după plata impozitului pe dividende. potrivit legii. ajustate cu un coeficient de pondere de risc care variază în funcţie de riscul de credit asociat fiecărui activ. potrivit prevederilor statutului. 2rezerve generale. profit nerepartizat. 2sumele alocate din profitul realizat în perioada următoare obţinerii autorizaţiei de funcţionare drept surse proprii de constituire a fondului de dezvoltare. 2alte rezerve. Scopurile – cheie ale capitalului sunt acelea de a oferi stabilitatea şi de a absorbi pierderile. Rezervele constituite din profitul net şi din cel reportat sunt: 2rezerve legale suplimentare. Capitalul propriu şi fondurile de rezervă constituie din profitul brut un raport relativ redus în formarea resurselor de creditare a băncilor. alocarea de sume pentru fondul de rezervă se face din profitul net. 2rezerva generală pentru riscul de credit care se constituie din profitul brut. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli reprezintă rezerve valorice constituite pentru recuperarea pierderilor determinate de evenimente previzibile. Fondurile proprii se obţin prin însumarea următoarelor elemente: 2capitalul propriu sau capital de rangul I. potrivit normelor legale. 2capitalul suplimentar sau capital de rangul II este constituit din rezerva generală pentru riscul de credit.

În concluzie. aşadar. capitalul bancar. . preocuparea de bază pentru reglementarea bancară pentru că un sistem bancar format din bănci puternic capitalizate va putea depăşi mult mai uşor diversele obstacole inerente.  nu trebuie să genereze cheltuieli fixe obligatorii. Adecvarea capitalului reprezintă. capitalul BC trebuie să aibă trei caracteristici importante:  trebuie să fie permanent. reprezintă un element fundamental în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor de orice fel cu care se confruntă societatea bancară analizată în lucrare. deşi are o pondere relativ redusă în bilanţul băncii.Astfel.  trebuie să permită subordonarea legală faţă de drepturile deponenţilor şi ale altor creditori.

din capitalul social). i se anulează dreptul de vot pentru acţiunile care trec peste acea limită. păstrată în unele cazuri de cei care vând pachetul majoritar de acţiuni al unei societăţi bancare pentru a avea drept de veto în privinţa unor categorii de decizii strategice ulterioare. acţiunile preferenţiale nu au ataşate mai multe tipuri de drepturi în plus faţă de cele comune. cum ar fi lipsa dreptului de vot în Adunarea Generală a Acţionarilor. însoţit de obicei şi de o restricţie. . banca formează capital de rezervă. O astfel de acţiune preferenţiala mai puţin obişnuită este aşa-numită "acţiune de aur". deţinătorii de acţiuni preferenţiale pot fi îndreptăţiţi să aibă prioritate faţă de restul acţionarilor. deţinătorii de acţiuni preferenţiale pot avea dreptul să primească dividende într-o anumită sumă indiferent dacă banca a avut profit sau pierdere în anul anterior.000 de acţiuni. în funcţie de statutul băncii. De exemplu. dacă un acţionar depăşeste limita respectivă (care poate fi de 1%. emiterea cărora a fost înregistrată conform legislaţiei în vigoare. Un caz mai special este cel al băncilor ale caror acţiuni oferă drept de vot în limita unui anumit procent din capitalul social. în cazul în care suma rezultată din valorificarea activelor nu acoperă datoriile acesteia. luată de Adunarea generală a acţionarilor. În această situaţie. la 100. care e constituit din fondul de rezervă până la atingerea mărimii de 40% din capitalul social: din profitul nedistribuit pentru anul curent în baza deciziei despre distribuirea profitului. etc. dau dreptul la vot în Adunarea Generală a Acţionarilor şi la un procentaj din suma rezultată în urma unei eventuale lichidări a activelor societăţii bancare. sau comune. putând avea un vot la 1. care dau dreptul la dividende în limita profitului net obţinut de societatea bancară în anul anterior. însă în general compensează acest lucru prin micşorarea altor drepturi. În conformitate cu statutul. acţiunile sunt practic între acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale. în rezultatul revânzării acţiunilor proprii (trezoreriale) la un preţ mai mare decât valoarea lor nominală (diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea lor nominală) are loc majorarea excedentului de capital. Al doilea tip de acţiuni sunt cele preferenţiale. putând exista şi drepturi sau obligaţii diferite faţă de cele exemplificate mai sus.000. care reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi valoarea lor nominală. în cazul lichidării societăţii bancare. Contabilitatea plasării acţiunilor băncii Plasate se consideră acţiunile care sunt achitate în totalitate de către acţionari. În această situaţie. care dau deţinătorilor unele drepturi suplimentare faţă de acţiunile ordinare. fără să piardă însă dreptul de a încasa dividende. 10%. În general. În rezultatul plasării acţiunilor proprii la un preţ mai mare decât valorea lor nominală se formează excedentul de capital.000. Acţiunile preferenţiale sunt particularizate de la bancă la bancă.Tipurile de acţiuni emise de bancă şi caracteristicile lor Acţiunile BC pot fi de două feluri: acţiunile ordinare. De asemenea. la 10. 5%. în funcţie de numarul de acţiuni deţinute şi de ponderea acestora în totalul acţiunilor emise de companie. ci unul singur. sau eventual i se diluează dreptul de vot.

iar plasate – la valoarea de piaţă.Contabilitatea plasării acţiunilor BC se ţine la clasa a III-a „Capitalul acţionar şi rezervele” la contul 3001 „Acţiuni ordinare plasate” şi la contul 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate”. Acţiunile sunt emise la valoarea nominală. 10 lei . În Creditul acestor conturi se reflectă valoarea nominală a acţiunilor plasate şi în Debitul lor – răscumpărarea acestor acţiuni. În Debitul acestui cont se reflectă diferenţa negativă. Contabilizarea plasării acţiunilor se reflectă în felul următor: 1) Plasarea acţiunilor la valoarea nominală:  Debitul contului 1031 „Soldul în contul NOSTRO la BNM” Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate”  Debitul contului 1031 „Soldul în contul NOSTRO la BNM” Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 2) Plasarea acţiunilor la un preţ mai mare ca valorile mobiliare: Exemplu: Valoarea nominală – 10 lei şi Valoarea venală – 13 lei:  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” Creditul contului 3501 „Surplus de capital”  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” Creditul contului 3501 „Surplus de capital” 10 lei 10 lei 10 lei 10 lei 13 lei 10 lei 3 lei 13 lei 10 lei 3 lei 3) Plasarea acţiunilor la un preţ mai mic ca valoarea nominală: Exemplu: Valoarea nominală – 10 lei şi Valoarea venală – 8 lei:  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 8 lei Debitul contului 3501 „Surplus de capital” 2 lei Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 8 lei Debitul contului 3501 „Surplus de capital” 2 lei Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate”. soldul este creditor. iar în Credit – diferenţa pozitivă. Diferenţa dintre valoarea nominală şi cea de piaţă se ţine la contul 3501 „Surplus de capital”. conturi de pasiv.

conturată într-o perioadă de cîţiva ani. Motivele care stau la baza răscumpărărilor de acţiuni pot fi: 1. ducînd astfel la stabilizarea cotaţiilor. adică profiturile acumulate dupa plata anuală a impozitelor şi reţinerea rezervei legale. 3. De obicei. răscumpararea de acţiuni poate fi interpretată ca o variantă la distribuţia de dividende. societatea bancară îşi vede propriile acţiuni ca un proiect bun de investiţii (însă poate fi şi un semnal negativ că managementul nu a găsit alte proiecte care să aducă un randament mai mare). dacă sunt făcute în parametri optimi şi într-o conjunctură favorabilă. Stabilizarea preţului de tranzacţionare în situaţii deosebite cînd corecţiile sunt exagerate este un motiv întemeiat pentru acţionari de a decide răscumpărarea acţiunilor. Acţiunile anulate sau cele distribuite angajaţilor reprezintă o cheltuială pentru societăţile bancare care recurg la aceste măsuri. Acţiunile cumpărăte de BC pot fi deţinute în nume propriu. ele urmînd să fie valorificate în momente favorabile de piaţă. . După cumpărare acţiunile sunt distribuite în funcţie de performanţele fiecărui angajat. se aprobă o limită maximă şi una minimă în care pot fi făcute achiziţiile. reglarea profitului net pe acţiune dacă acesta a fost alterat anterior de vreo majorare de capital social sau de exercitarea unor opţiuni de cumpărare de către salariaţi.Contabilitatea răscumpărării acţiunilor şi revînzării lor Răscumpărarea acţiunilor este o operaţiune destul de întâlnită pe pieţele financiare şi este supusa adoptării acţionarilor. Din anumite motive la un anumit moment dat. obţinîndu-se astfel un profit pentru acţionari. Acţiunile achiziţionate în nume propriu de societăţile bancare listate sunt folosite în general pentru programe de recompensare şi fidelizare a salariaţilor. o astfel de decizie poate avea efecte benefice asupra preţului. De asemenea. completarea politicii de dividend. Cînd cotaţia bursieră este pe un puternic trend descendent. Toate operaţiunile au ca sursa rezervele societăţii bancare. 2. La fel ca majorarea de capital social cu acţiuni gratuite. În general programul de răscumparare are stabilită o anumită perioadă în care se derulează. atunci cînd profitul din ultimul an nu permite acordarea unui dividend care să respecte o politică stabilă. Preţul la care pot fi făcute cumpărările este flexibil şi lasă posibilitatea managementului societăţii bancare să cumpere pachetul de acţiuni necesar în termenul stabilit. toate operaţiunile au efecte benefice asupra acţionarilor. Acţiunile deţinute în nume propriu pot fi privite ca o investiţie a societăţii bancare. emitentul putînd răscumpăra maxim 10% din numărul total de acţiuni. pot fi distribuite gratuit sau la un preţ preferenţial angajaţilor sau pot fi anulate. deţinătorii de acţiuni pot fi chemaţi să supună la vot un plan de răscumparare a propriilor acţiuni de către societatea bancară a căror acţionari sunt. Prezenţa în piaţa a unui cumpărător care poate achiziţiona pînă la 10% din numărul total de acţiuni poate fi de multe ori o contraparte importantă pentru vînzători.

soldul este debitor. printre altele. mai ales după o perioadă de scăderi accentuate. 2273/2003. 4. 7. prin reducerea ponderii capitalului propriu în favoarea capitalului împrumutat. conturi de activ. managementul doreşte modificarea structurii capitalului. dar cu informarea în prealabil a publicului şi a autorităţilor competente. reglarea cursului pe bursă. măsură care urmăreşte o convergenţă între interesele acestora şi interesele acţionarilor. Operaţiunea de răscumparare este reglementată prin Regulamentul (CE) nr. emitentul poate depăşi plafonul de 25% pînă la maxim 50%. că prognozele sunt bune pentru societatea bancară. din prevederile căruia reiese. d) în cazul în care lichiditatea pieţei este extrem de slabă. managementul vrea să transmită un semnal pozitiv pieţei. 6. că: a) publicul trebuie informat în prealabil asupra programului de răscumpărare. dacă preţul este mai mare. În Debitul acestor conturi se reflectă valoarea de răscumpărare a acţiunilor plasate şi în Credit – anularea sau revînzarea acestor acţiuni Anularea acţiunilor BC se va înregistra în contabilitate în felul următor: 1) În cazul cînd valoarea de răscumpărare coincide cu cea nominală: Debitul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei Creditul contului 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” 10 lei  Debitul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei Creditul contului 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur” 10lei 2) În cazul cînd valoarea nominală este mai mare ca valoare de răscumpărare: Exemplu: Valoarea nominală – 10 lei şi Valoarea răscumpărării – 8 lei  Debitul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei Creditul contului 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” 8 lei Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 2 lei  Debitul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei Creditul contului 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur” 8 lei . b) emitentul se abţine să cumpere acţiuni la un preţ mai mare decît cel al ultimei operaţiuni independente sau al ofertei independente actuale celei mai ridicate pe piaţă pe care se efectuează achiziţia. c) emitentul nu poate cumpară mai mult de 25% din cantitatea medie zilnică de acţiuni care sunt tranzacţionate pe piaţa reglementată pe care se efectuează achiziţia. compensarea salariaţilor cu acţiuni. în special a directorilor. Acţiunile plasate pot fi răscumpărate de către bancă. orice modificare ulterioară trebuind aprobate de organismele de control şi reglementare. 5. duratei şi preţurilor maxim şi minim din ofertă. gestionîndu-le la contul 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” şi la contul 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur”.

apar trei cazuri: 1) Valoarea revînzării egală cu valoarea răscumpărării: Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 10 lei Creditul contului 3005 „Contra-Cont: Acţiuni ordinare de tezaur” 10 lei  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 10 lei Creditul contului 3006 „Contra-Cont: Acţiuni preferenţiale de tezaur” 10lei 2) Valoarea revînzării mai mare ca valoarea răscumpărării: Exemplu: Valoarea răscumpărării – 10 lei şi Valoarea revînzării – 15 lei:  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 15 lei Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 10 lei Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 5 lei  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 15 lei Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 10 lei Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 5 lei 3) Valoare revînzării mai mică ca valoarea răscumpărării: Exemplu: Valoarea răscumpărării – 15 lei şi Valoarea revînzării – 12 lei:  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 12 lei Debitul contului 3051 „Surplus de capital” 3 lei Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 15 lei  Debitul contului 1031 „Contul NOSTRO la BNM” 12 lei  Debitul contului 3051 „Surplus de capital” 3 lei Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate”.Creditul contului 3051 „Surplus de capital” 2 lei  La revînzarea acţinilor. 15 lei .

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate conform destinaţiilor prevăzute de Hotărâri ale adunării generale a acţionarilor: la plata dividendelor şi la formarea fondului de rezervă şi la acoperirea pierderilor perioadei curente. Capitalul de rezervă se utilizează numai în cazul insuficienţei profitului nedistribuit şi se foloseşte pentru acoperirea pierderilor băncii. Aceste provizioane pot fi reglementate şi constituite conform unor acte normative. fără a se cunoaşte în mod exact mărimea şi momentul producerii lor. 2 ♦ pentru formarea fondului de rezervă. Fondul de rezervă se formează pe contul venitului care îl are banca. băncile recurg de multe ori la constituirea unor provizioane. lucru care 1 . corelat cu o stare de prudenţialitate. Faţă de fondul de rezervă care se formează în procesul repartizării profitului net. pierderi generate de insolvabilitatea unor debitori. sau se pot constitui în provizioane de risc. Capitalul de rezervă al BC se formează din contul defalcărilor din profitul nedistribuit în mărime de 15% de la capitalul social conform Statutului Băncii. În vederea menţinerii unui anumit plafon de lichidităţi. această dimensiune a rezervelor fiind justificată prin multitudinea de riscuri ce apar în urma desfăşurării operaţiunilor bancare. în componenţa capitalurilor proprii a unei societăţi bancare . Repartizarea profitului nedistribuit se înregistrează în contabilitate conform hotărârii stabilite de către adunarea generală a acţionarilor băncii: 1 ♦ pentru plata dividendelor. În rînd cu fondurile de rezervă. băncile comerciale.Contabilitatea rezervelor bancare şi a dividendelor calculate Fondul de rezervă a este destinat pentru acoperirea pierderilor de la operaţiunile active în acelaşi timp fiind utilizate pentru plata dividentelor la acţiunile privilegiate şi procentelor pentru obligaţiunile băncii în cazul cînd nu se ajung lichidităţi. precum şi B. BC îşi constituie fondul de rezervă pentru acoperirea unor eventuale pierderi ce ar putea surveni din desfăşurarea activităţii. Contabilitatea formării rezervelor bancare şi utilizarea lor Alături de capitalul social. resursele proprii constituite sub forma fondului de rezervă ating o mărime egală cu cea a capitalului social. pierderi a căror natură poate fi prevăzută. Nu mai puţin de 5% de la venitul curat sunt destinate fondului de rezervă.C. provizioanelor le este caracteristic faptul că se constituie pe seama cheltuielilor bancare. prin capitalizare. „MOBIASBANCĂ – Groupe Société Générale” S. Profitul nedistribuit se determină ca diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile băncii. formează fonduri pentru dezvoltarea socială a însăşi băncii. 3 ♦ pentru acoperirea altor pierderi curente extraordinare. pe baza cărora pot fi acoperite anumite pierderi manifestate în activitatea bancară. în scopul amplificării capitalurilor bancare proprii.A.. se regăseşte şi fondul de rezervă 1¹³. după deducerea impozitului. indiferent de data încasării sau plăţii lor. În general.

rezervele obligatorii au devenit un instrument de politică monetară care permite reglarea lichidităţii bancare şi controlul creaţiei monetare a băncilor comerciale. ele vor constitui 15% din suma capitalului acţionar. Din mijloacele atrase în lei moldoveneşti (MDL) şi valută neconvertibilă. în functie de starea conjuncturală a economiei. în scopuri de lichiditate. rezerva obligatorie se menţine în lei moldoveneşti. Rezervele BC reprezintă profitul capitalizat al băncii cu scopul achitării sau compensării unor prejudicii sau cheltuieli neprevăzute. Constituirea pasivelor bancare. rezervele minime obligatorii sunt reprezentate de soldul creditor minim al conturilor curente deschise de băncile comerciale la Banca Centrală şi pe care acestea sunt obligate să-l conserve. în conturile deschise la Banca Centrală. structura şi costul acestora. Mărimea lor se determină prin aplicarea unui coeficient (stabilit de Banca Centrală şi care se numeşte coeficientul rezervelor minime obligatorii) la mărimea depozitelor atrase de fiecare bancă de la agentii nebancari. reprezintă o problemă principală în cadrul managementului bancar.duce la diminuarea profitului înaintea impozitării acestuia. Rezervele bancare minime obligatorii constau în obligaţia BC. băncilor fiindu-le mai avantajos să constituie provizioane decât rezerve. Rezerva minima obligatorie constituie o pîrghie intens utilizată de către B. autorităţile monetare au optat pentru aplicarea unui coeficient unic.M. cît şi în vederea atingerii obiectivelor politicii monetare aplicate de Banca Centrală.N. Banca Naţională a Moldovei obligă BC să menţină. de unde reiese şi ideea că în cadrul structurii pasivelor bancare trebuie să se ţină cont atât de realităţile de pe piaţa naţională a creditului. care este calculat anual în mărime de 5% din profit. neremunerate sau slab remunerate. poate fi utilizat fie pentru sporirea volumului creditelor acordate economiei (prin reducerea coeficientului de rezerve obligatorii). o rezervă minimă obligatorie calculată la o rată specifică aplicată la soldurile medii la mijloacele atrase de bănci pe parcursul ultimelor 15 zile ale lunii. De pildă. Printre primele semnale ce au anunţat colapsuri bancare s-a aflat şi incapacitatea anumitor instituţii de a îndeplini cerinţa Băncii Centrale de constituire a rezervei minime obligatorii. Politica rezervelor minime obligatorii constituie un instrument important de intervenţie a autorităţilor monetare. cât şi de evoluţia şi tendinţele specifice acesteia. Prin urmare. în zona euro. . Prin prisma practicii. Din mijloacele atrase în valută liber convertibilă. Coeficientul rezervelor minime obligatorii poate să fie unic sau diferenţiat în funcţie de natura depozitelor. Asigurarea constituirii rezervei minime obligatorii a reprezentat pentru piaţa interbancară moldovenească un "barometru" al lichidităţii bancare. fie pentru reducerea creditelor acordate economiei (prin mărirea coeficientului de rezerve obligatorii) şi atenuarea ritmului de dezvoltare a activităţii economice. atât în scopul asigurarii unui stoc de lichiditate corespunzătoare fiecărei bănci. de a-şi constitui depozite. inclusiv toate depozitele clienţilor. Conform legislaţiei în vigoare. rezerva obligatorie se menţine în dolari SUA şi/sau Euro. contribuind astfel la stimularea dezvoltării activităţilor economice. care.

. Contabilizarea rezervelor BC se întocmeşte în felul următor. Dividendul este cota parte din profitul societăţii bancare ce se plăteşte acţionarilor.Pentru a avea dreptul la primirea dividendelor. 5 MDL Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 1 067 377. 1 MDL Creditul contului 3502 „Capital de rezervă” 7 804 021. Dividendele sunt distribuite acţionarilor proporţional cu numărul de acţiuni deţinute. la alegerea acţionarului. În contabilitatea BC rezervele sunt gestionate în clasa a III-a „ Capitalul acţionar şi rezervele” la contul de pasiv 3502 „Capital de rezervă”. În Creditul acestui cont se reflectă formarea rezervelor şi în Debit – utilizarea acestora. 5 MDL 2) Formarea rezervelor din profitul anilor precedenţi:  Debitul contului 3505 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul precedent” 7 804 021.menţine rezervele obligatorii în contul curent deschis la BNM din mijloacele atrase în lei moldoveneşti şi valute ne-convertibile. raportat la capitalul social. Valoarea sa este propusă de Consiliul de Administraţie şi aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor. dividendele reprezintă distribuirea de sume băneşti sau în natură către asociaţii/acţionarii unei societăţi bancare. unde anual are loc transferarea din profitul bancar a 5% la rezervele bancare: 1) Formarea rezervelor din profitul anului curent:  Debitul contului 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent” 8 135 478. 5 MDL Creditul contului 3502 „Capital de rezervă” 8 135 478. 5 MDL b) Pentru acoperirea anilor precedenţi:  Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 365 511 295 MDL Creditul contului 3505 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul precedent” 365 511 295 MDL c) Majorarea valorii nominale a acţiunilor:  Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 89 326 225 MDL Creditul contului 3001 „Acţiuni ordinare plasate” 89 326 225 MDL  Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 0 MDL Creditul contului 3003 „Acţiuni preferenţiale plasate” 0 MDL Contabilitatea dividendelor calculate şi a modului de achitare a lor Uzual. soldul este creditor. Ele se plătesc într-un termen de maximum 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Adunării Generale. sold creditor. distribuire ce se realizează proporţional cu numărul de părţi sociale/acţiuni deţinute de fiecare asociat/acţionar. în numerar sau prin transfer bancar. 1 MDL 3) Utilizarea rezervelor: a) Pentru plata dividendelor la acţiunile preferenţiale:  Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 1 067 377. Rezervele din mijloacele atrase în dolari SUA şi EURO sunt menţinute într-un cont special al rezervelor obligatorii deschis la BNM.

1794 MDL 7) Înregistrarea dividendelor la depozitele la termen:  Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 17. în baza profitului calculat şi conform deciziilor Adunării Generale a Acţionarilor. 7553 MDL Creditul contului 2861 „Conturi LORO ale filialelor locale” 3. 4905 MDL . 0407 MDL b) Prin transfer la filială:  Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 3. 0407 MDL Creditul contului 1031 „„Contul NOSTRO la BNM” 5. 5938 MDL Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 8. 5938 MDL 2) Din profitul anului precedent:  Debitul contului 3505 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul precedent” 8. Pentru acţiunile emise. În contabilitate. 2555 Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 0. 1794 MDL Creditul contului 2259 „ Depozite privind carduri de debit ale persoanelor fizice” 25. 2555 MDL Creditul contului 2224 „Conturi curente ale persoanelor juridice” 9.trebuie să aveţi calitatea de acţionar al BC la data de înregistrare stabilită de Adunarea Generală a Acţionarilor. 7553 5) Înregistrarea dividendelor la conturile curente:  Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 9. 4423 MDL 3) Din rezervele băncii:  Debitul contului 3502 „Capital de rezervă” 4. 7998 MDL  Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 25. În Creditul contului dat se reflectă calcularea dividendelor din diverse surse. BC va calcula dividende. care se gestionează la contul 2808 „Dividende către plată”. 7998 MDL Creditul contului 2258 „ Depozite privind carduri de debit ale persoanelor juridice” 7. 4423 MDL Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 8. 5785 MDL Creditul contului 2225 „Conturi curente ale persoanelor fizice” 0. iar în Debit – achitarea acestora. 1010 MDL Creditul contului 2808 „Dividende către plată” 4. Dividendul reprezintă venitul rezultat din repartizarea profitului net după impozitare între acţionari în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social.5785 6) Înregistrarea dividendelor la cardurile de Debit:  Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 7. calcularea dividendului se va reflecta astfel: 1) Din profitul anului curent:  Debitul contului 3504 „Profit nedistribuit (pierdere neacoperită) – anul curent” 8. 1010 MDL 4) Achitarea dividendelor: a) Prin transfer la altă bancă:  Debitul contului 2808 „Dividende către plată” 5.

4509MDL .Creditul contului 2370 „Depozite la termen primite de la clienţi” 17.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful