UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

MASTERAT MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ

SECURITATEA EUROPEANĂ ŞI EUROATLANTICĂ
REFERAT POLITICA DE SECURITATE EUROATLANTICĂ ŞI ROMÂNIA

Master IDD
Grupa Bistriţa, Anul 1

Autor: MORA FELIX

Bistriţa 2010

..................................2 Implementarea în România a conceptului………………………………pag.................... Premise ale constituirii noii identităţi europene şi euroatlantice……………pag.......................... 2 Secţiunea 1....................................pag...........pag........pag.................pag............................... 4 Capitolul 2.................................................1...CUPRINS Abstract ................................................. instrument de negociere pentru românia?......pag........................................... pag............... Influenţa securităţii energetice asupra stabilităţii regionale în Europa de sud-est Capitolul 4.... 3 Secţiunea 1......... 2 Introducere.....................................1.... 2 Capitolul 1.....pag................ Nato vs Uniunea Europeană – necesitatea completării eficiente a strategiei de securitate sau obiective de securitate suprapuse…………………………………………................................................... 16 2 ....pag.................... Scutul antirachetă oportunitate sau ameninţare?............................. Cadrul euroatlantic…………………………………………………….............................. Scutul antirachetă................... 13 Concluzii.. 15 Bibliografie ...... 7 Secţiunea 4.............. 6 Capitolul 3...

afirma. episodul cel mai semnificativ pentru sporirea prestigiului şi a puterii de negociere a României inclusiv pe dimensiunea răsăriteană. în faţa Senatului. CAPITOLUL 1. preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe din Congresul SUA. Se pune întrebarea dacă stabilitatea de care se vorbeşte va aduce cu sine şi beneficii României ca stat şi cetăţenilor săi nu numai din perspectiva securităţii militare ci şi din cea a securităţii energetice. PREMISE ALE CONSTITUIRII NOII IDENTITĂŢI EUROPENE ŞI EUROATLANTICE 3 . INTRODUCERE Bruce Picarin Jackson. Aşa cum afirmă şi sociologul Dan Dungaciu. Nu trebuie uitat şi faptul că solicitarea de colaborare s-a făcut de SUA şi nu de către NATO către România motiv pentru care nu reprezintă o decizie NATO ci a doi membri NATO şi că unele ţări din regiune ar putea interpreta ca o posibilă ameninţare amplasarea scutului. deşi scutul are valenţe strict defensive. ştiut fiind faptul că amplasarea scutului în România ar putea reprezenta o ameninţare la adresa securităţii energetice a României.ABSTRACT Tema abordată îşi propune să reliefeze aspecte contemporane ale securităţii euroatlantice şi implicaţiile acesteia faţă de România. dincolo de integrarea euroatlantică. societală sau militară. că acţiunile SUA legate de amplasarea scutului antirachetă în zona ţării noastre au la bază o motivaţie şi o strategie bine definită. în momentul de faţă. în contextul preocupărilor globale de creare a unor parteneriate în toate domeniile securităţii fie ea energetică. că „securitatea şi stabilitatea Mării Negre sunt esenţiale penru securitatea euroatlantică”. Este clar. politic acesta marchează. Un posibil răspuns pozitiv la negocierile pe care le implică pasul important pe care îl face România este şi că ultima poziţie adoptată este de a sprijini proiectul South Stream iniţiat de Rusia şi de a renunţa la Nabucco ( proiect independent de Federaţia Rusă). la 8 martie 2005. În acest sens lucrarea va încerca să atingă subiectele de interes comun pentru NATO şi UE în România şi să reliefeze avantajele şi dezavantajele datorate poziţiei sale strategice şi implicaţiile pe viitor ale securităţii euroatlantice la noi în ţară.

unap. funcţionarea optimă a statului de drept. au conferit o nouă dinamică instituţiilor de securitate continentală şi relaţiilor dintre ele. Buc 2004. Consensul şi determinarea trebuie să prevaleze în faţa riscurilor asimetrice la adresa Europei şi a lumii. care să lase în urmă orice reacţie tardivă şi inconsistentă. muniţiilor. 1 http://cssas. ca o complementaritate necesară. Recentrarea atenţiei pe securitatea Europei. 2 Ibidem.ro/ro/pdf_studii/nato_%20si_ue_-_determinari%20si%20finalitati.. Noile frontiere suprapuse ale NATO şi UE cer o acţiune unită de securizare. cu contribuţia NATO şi UE deopotrivă. Ed. de dezvoltare a mijloacelor de informaţii şi comunicaţii. întărirea administraţiei şi protecţiei civile). pentru dinamica relaţiilor dintre cele două organizaţii în problemele securităţii comune. Se pare că acest lucru a fost înţeles de ambele părţi. Este de menţionat. determinări şi finalităţiI”. sporirea numărului de state cu dublă apartenenţă şi corijarea de comun acord a deficitului de securitate. pătrunderii şi traficării în spaţiul unic de securitate a armamentelor. CADRUL EUROATLANTIC Summit-ul NATO de la Praga şi reuniunile UE ce au urmat acestui moment de cotitură din viaţa organizaţiei euro-atlantice.pdf Vasile Popa şi Nicolae Loghin “NATO ŞI UE. din Kosovo şi Orientul Mijlociu. care nu risipeşte forţe şi nici nu le lasă să se dubleze acţional. iar NATO să intervină mai activ pe teatre extraeuropene. tehnologic. să ducă la o sporire a complementarităţii acţiunilor organizaţiilor europeană şi euro-atlantică. Restructurarea perimetrului securitar al Europei se va înfăptui în viitor prin debarasarea completă a celor doi de orgolii şi ambiguităţi.1. de asemenea. Construcţia capacităţilor prioritare. pe toate planurile: politic. va permite UE să desfăşoare misiuni Petersberg. economic. semnificaţia aparte a programului european de prevenire a conflictelor şi a evaluării făcute asupra conflictelor potenţiale. 4 . întrucât îmbunătăţirea capacităţilor militare pentru misiuni îndreptate contra noilor pericole continuă. construirea unui răspuns politic şi strategic eficace la ameninţările tot mai ample din mediul continental şi global1.SECŢIUNEA 1. crimei organizate. dar şi a demersurilor de gestionare civilă a crizelor (prin concertarea acţiunilor poliţiei. ci le subordonează unui process de cooperare benefică pentru politica externă de securitate comună2. pentru blocarea atacurilor teroriste. iar mijloacele adecvate proiectării forţei la mari distanţe sunt în curs de realizare. militar. Universităţii Naţionale de Apărare. diplomatic. drogurilor. a reglării procedurilor de gestionare a crizelor. care să amplifice capacitatea de intervenţie militară. uneşte azi şi mai mult eforturile NATO şi UE pentru o acţiune comună preventivă şi un demers multilateral şi profesionalizat contra pericolelor terorismului şi armelor de nimicire în masă. ca şi evenimentele de la Madrid. după 11 martie 2004.

Alianţa Nord-Atlantică – organizaţie bazată pe comunitatea de valori şi interese. România ca membru în ambele organizaţii şi ca parte în acest spaţiu geopolitic recunoaşte că securitatea comunităţii euroatlantice este indivizibilă. la lupta împotriva terorismului şi proliferării. strategiilor şi doctrinelor. mult mai vie şi mai productivă. Având acelaşi obiectiv evolutiv.Această cooperare va fi mai eficace. de securitate şi de apărare comună care. Ea pleacă deja de la realitatea reuniunilor comune de după 2001. viabilitatea parteneriatului în NATO ca furnizor de securitate. Încă din anul 2007. tehnică. datorită calităţii înnoite a forţei. la soluţionarea situaţiilor de criză din Europa.2 IMPLEMENTAREA ÎN ROMÂNIA A CONCEPTULUI Strategia de Securitate Naţională a României pune un accent deosebit pe construcţia noii identităţi europene şi euroatlantice a ţării noastre considerând că aceasta reprezintă o cerinţă esenţială pentru securitatea naţională a României. ulterioare aranjamentelor „Berlin Plus“. organizatorice şi financiare ale autorităţilor publice şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării pentru îndeplinirea acestui obiectiv4. structurilor de comandă. a unor acorduri concrete între cele două organizaţii. 2007 – extras. în strategie se prevede canalizarea eforturile politice. managementului superior şi exigenţelor mari de strategie politică. Orientul Apropiat. costurilor şi avantajelor. Asia Centrală şi alte zone ale lumii. eficienţa dovedită şi şansa împărţirii echitabile a riscurilor.pdf Strategia de Securitate Naţională a României Buc. 3 4 Ibidem. de asigurare a securităţii şi stabilităţii în regiunea România şi-a intensificat eforturile care au ca scop racordarea la structurile de securitate ale Uniunii Europene. în condiţiile în care organizaţia promovează o politică externă. ce permit UE să aibă acces la capacităţile şi mijloacele colective ale NATO pentru operaţii de gestionare a crizelor conduse de UE. parteneriatul strategic NATO-UE pentru gestionarea crizelor şi prevenirea conflictelor se va dezvolta continuu. Africa. SECŢIUNEA 1.ro/static/ordine/SSNR/SSNR. ce va marca însăşi dinamica internă a instituţiilor continentale de securitate3. 5 . care se adaptează constant cerinţelor noului mediu de securitate internaţional rămâne principala structură de apărare colectivă capabilă să garanteze securitatea democratică în spaţiul euroatlantic având în vedere garanţiile de securitate.presidency. De aici încolo. http://www. într-o dinamică nouă. flexibilităţii şi mobilităţii acesteia. a acţiunii concrete a forţei UE în cadrul KFOR din Kosovo. iar relaţia transatlantică este fundamentul acesteia punând accent pe nevoia de evitare a paralelismelor şi a concurenţei în domeniul capabilităţilor. militară. Această cooperare vizează îndeosebi armonizarea contribuţiei la întărirea păcii şi securitaţii internaţionale.

Strategia de securitate a României precizează foarte clar care sunt limitele sau mai bine zis care sunt priorităţile sale în ceea ce priveşte cooperarea cu statele membre ale celor două organizaţii şi anume că aceasta se va desfăşura în conformitate cu valorile şi interesele naţionale. Aderarea României la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană a determinat modificări substanţiale ale statutului şi identităţii sale strategice. se insistă pe configurarea treptată a unui rol specific şi activ al României în cadrul celor două organizaţii şi asigurarea resurselor necesare pentru îndeplinirea acestui rol. Un obiectiv important în prezent îl constituie intensificarea acţiunilor cu privire la gestionarea crizelor regionale şi de securizare a fluxurilor energetice şi comerciale. precum şi la procesele de reconstrucţie a păcii şi de promovare a democraţiei. a conducătorilor acestora şi a forţelor politice naţionale pentru securitatea regiunii. Rolul proactiv al României din Strategie reiese din angajamentul pe care şi-l ia în ceea ce priveşte contribuţia cu forţe la gestionarea unor crize şi la acţiunile consacrate contracarării terorismului şi proliferării armelor de distrugere în masă. Strategia prevede că cea mai eficientă cale de abordare a strategiei globale de contracarare a noilor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţiunilor din arealul euroatlantic o constituie întărirea rolului politic şi de forum de consultări al NATO şi sporirea dimensiunii specifice de securitate şi apărare a U. Prin creşterea contribuţiei la capabilităţile militare şi la cele destinate combaterii terorismului şi gestiunii urgenţelor civile în spaţiul comunitar. Astfel. cu principiile de acţiune ale NATO şi Uniunii Europene. ţinând cont şi de aria geopolitică de importanţă strategică. de est şi de sud-est pentru armonizarea eforturilor şi creşterea responsabilităţii statelor sud-est europene.E. armonizate cu setul de valori şi interese pe care cele două organizaţii democratice le promovează. de cooperare şi asistenţă de securitate ale NATO şi Uniunii Europene. pe de altă parte. îndeplinirea unei obligaţii importante faţă de Alianţa NordAtlantică şi Uniunea Europeană. 6 . sporirea contribuţiei lor la soluţionarea stărilor de tensiune. transformarea propriilor graniţe într-o punte activă de cooperare şi comunicare cu noile democraţii din vecinătatea estică a Uniunii Europene este un obiectiv major comun ( strategia îl consideră chiar o responsabilitate) de securitate naţională şi. În ceea ce priveşte poziţia strategică pe care o are ţara noastră. Strategia prevede definirea şi implementarea politicilor stabilizatoare. În ceea ce priveşte securitatea regională. România susţine dezvoltarea politicii externe şi de securitate comună a Uniunii Europeane. criză şi conflict. în Europa centrală.

Per ansamblu. Elementele comune care fac liantul între toate strategiile de securitate sunt evidenţiate în Strategia de securitate europeană „A Secure Europe In A Better World”. posedă cea mai vastă economie 6 aspect care trebuie luat în considerare. preocuparea pentru menţinerea stabilităţii frontierelor şi încetarea propagandei în favoarea violenţei politice. CAPITOLUL 2. Interesele statelor europene şi implicit cele ale României. iniţiativă a preşedinţiei elene a UE. armele de distrugere în masă. Uniunea Europeană luată ca actor. conflictele regionale. Ameninţările nominalizate sunt terorismul. justă şi egală pentru toţi. promovarea fermă a principiilor democratice. Dacă am analiza dintr-un punct de vedere subiectiv şi anume că NATO reprezintă în proporţie covârşitoare poziţia SUA în problemele de securitate şi că UE nu posedă încă instrumentele necesare realizării politicii de securitate iar Rusia ca actor regional este mai mult decât interesată în corectarea sincopelor ce le aduce după sine parteneriatul SUA – UE. şi canalizarea eforturilor ce vizează prosperitatea oamenilor spre pregătirea integrării tuturor statelor din regiune în Uniunea Europeană5. fiind detectate şi riscurile şi modalităţile de acţiune pentru o Europă care să gândească global şi să acţioneze local. 2007 extras 6 http://www. face să apară diferenţieri datorate concurenţei în special dintre SUA şi Rusia.presidency. pentru libertatea şi identitatea tuturor. iar punctele de vedere comune au rolul de a stabiliza aceste relaţii şi de a genera securitate.ro/stiri/economia-ue-a-crescut-mai-rapid-decat-sua-si-japonia/ 7 . am sta în faţa unei dileme. etnice sau religioase şi a separatismului. apar din această perspectivă. Lupta deosebită care se dă în prezent pentru dominarea resurselor strategice ale globului. NATO VS UNIUNEA EUROPEANĂ – NECESITATEA COMPLETĂRII EFICIENTE A STRATEGIEI DE SECURITATE SAU OBIECTIVE DE SECURITATE SUPRAPUSE Prezenţa celor doi actori NATO şi Uniunea Europeană pe scena internaţională a generat extrem de multe dezbateri. destul de estompate. Obiectivul fundamental al acţiunii tuturor acestor factori îl reprezintă securitatea democratică. crima organizată şi statele 5 http://www.newschannel. respect pentru demnitatea umană. în care se arată că securitatea reprezintă o condiţie sine-qua-non a dezvoltării.Asumarea răspunderii pentru problemele securităţii regionale presupune că soluţiile la problemele regionale trebuie să vină preponderent din cadrul regiunii prin dezvoltarea unei conştiinţe civice moderne şi mature.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.pdf Strategia de Securitate Naţională a României Buc. pentru care Europa poate fi şi ţintă şi bază.

consilium. iar rezervele majore de hidrocarburi sunt localizate în zone caracterizate de profunde dezechilibre politico-economice şi instabilitate.aspx?id=266&lang=RO http://www.europa. atât timp cât cererea creşte mult mai rapid decât oferta. duce la intensificarea militarizării politicii externe a UE şi accelerează tendinţa folosirii forţelor armate în rezolvarea conflictelor9. INFLUENŢA SECURITĂŢII ENERGETICE ASUPRA STABILITĂŢII REGIONALE ÎN EUROPA DE SUD-EST În ultimii ani. Orice efort de consolidare a NATO printr-o relaţie mai strânsă cu Uniunea Europeană măreşte potenţialul conflictelor internaţionale. CAPITOLUL 3.eu/news/public/story_page/031-49487-047-02-08-903-20090213STO49398-2009-16-022009/default_ro. 9 ttp://www. Ambele organizaţii au valori în comun şi trebuie să facă faţă împreună provocărilor din domeniul securităţii.europa. separatiste şi ale diferitelor facţiuni. .eu/showPage. alimentate de tot felul de dispute etnice. Germania). 7 http://www.NATO reprezintă coloana vertebrală a securităţii europene. în primul rând. de lupta pentru controlul acestora. Dar UE nu îşi poate pune în practică acest potenţial decât dezvoltând relaţii transatlantice strânse şi legături complementare cu NATO8.eu/news/public/story_page/031-49487-047-02-08-903-20090213STO49398-2009-16-022009/default_ro. precum situaţia din Iran sau Venezuela. iar 94% din cetăţenii UE trăiesc în state care fac parte din alianţă. Faptul că aceste riscuri nu cunosc frontiere conduce la ideea că linia de apărare a Europei va trebui să fie aşezată în afara continentului7.prăbuşite( failed states).htm -Tobias Pflüger (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică.europarl. Competiţia pentru resurse energetice în lumea contemporană rămâne o sursă importantă de crize şi conflicte.alianţele militare precum NATO sunt prin definiţie organizaţii exclusiviste şi creează diferenţe între statele membre şi cele ne-membre.htm poziţia raportorului Ari Vatanen. 8 8 .europarl. dar. Legătura dintre NATO şi UE a fost dezbătută de Parlamentul Europena în luna februarie 2009 existând opinii contradictorii astfel: . concură la exarcerbarea conflictelor energetice. Raţiunea de a fi a UE este menţinerea păcii şi compoziţia în stil mozaic a acestei instituţii îi conferă acesteia potenţialul de a interveni în diferite părţi ale lumii pentru a reduce suferinţa umană. cu un rol deosebit de polarizare şi de catalizare a forţelor. Crizele şi conflictele interne din statele bogate în resurse ce tind să se accentueze şi înmulţească. problema epuizării resurselor energetice şi a securităţii energetice domină agendele actorilor scenei mondiale.europa.

Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă. în care cutremurele şi atentatele teroriste sau succedat. care influenţează direct stabilitatea şi securitatea regiunii Mării Negre. la summit-ul NATO.. Ankara. ci şi dinspre unele puteri regionale şi de nişă. 2007.. analiştii estimau că va fi stabilită lista potenţialilor candidaţi la aderare. alocarea de sume importante pentru realizarea unor prospecţiuni în vederea descoperirii zăcămintelor de hidrocarburi în Marea Neagră şi diversificarea traseelor conductelor de petrol care traversează ţara sunt doar câteva mărturii în acest sens. 2007. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc. politic. fără înţelegerea şi ajutorul Rusiei. Cu toate acestea. Una din condiţiile de succes ale primirii invitaţiei o constituie rezolvarea diferendelor de pe teritoriul naţional şi cu vecinii. Pe de-o parte. Cu toate acestea. Turcia este unul dintre actorii cei mai importanţi în asigurarea securităţii bazinului acesteia. se constată o evoluţie în raporturile cu Uniunea Europeană: Ankara a început convorbirile oficiale 10 Dr. economice. Turcia a traversat o perioadă grea. Aceste sfidări se manifestă în toate domeniile competiţiei globale – economic. Teoretic. În noiembrie 2006. ceea ce s-a şi întâmplat. statele desprinse de Moscova sovietică întrevăd în această situaţie o oportunitate pentru realizarea propăşirii naţionale. Rol pe care şi l-a asumat generând iniţiative de securitate credibile şi implicându-se în toate aranjamentele politice. Teodor FRUNZETI “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De Sud-Est” ED. în care actorii globali sunt supuşi unor provocări care vin nu numai din partea egalilor lor. Aprobarea planurilor de amplasare a unei centrale atomoelectrice. informaţional şi militar -. Dorinţa Turciei de a accede în UE este temperată de aquis-ul comunitar. Ucraina şi Georgia speră încă să intre pe o asemenea listă la un viitor summit. Or. Pe de altă parte. datorită tradiţiilor sale civilizaţionale şi influenţei actuale în rezolvarea conflictelor „îngheţate” de aici. Teodor FRUNZETI “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De Sud-Est” ED. ţelul suprem fiind sporirea puterii şi îmbunătăţirea statutului în ierarhia mondială10. 29 11 Dr. în special în geopolitica nordului şi estului regiunii. şi a celor active din Orientul Mijlociu. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc. Mutarea graniţelor NATO şi UE pe ţărmul vestic al Pontului Euxin a creat interferenţe. trecând de la statutul de potenţial candidat la cel de candidat oficial11. pag. Rusia continuă să fie un partener indispensabil în zonă. pag. militare şi de altă natură care vizează zona. în ultimul timp. care încearcă să-şi creeze un statut superior celui pe care îl au în prezent. şi-a intensificat lupta pentru resursele energetice. în funcţie de posibilităţile actorilor implicaţi. în special pentru Georgia. aceasta nu se poate realiza. Ca deţinător unic al cheilor de la porţile de intrare în Marea Neagră. 26 9 . la Riga. Rusia se simte din ce în ce mai singură şi mai ameninţată.

Cu toate acestea. în ultmii ani. Ucraina se află pe un curs ascendent al reglementării paşnice a diferendelor cu vecinii. Pentagonul consideră această regiune o zonă strategică şi foarte importantă pentru lupta împotriva terorismului. Activarea parteneriatelor strategice dintre Rusia şi SUA. Teatrele de război îngheţate şi prezenţa militară străină pe teritoriul ei complică şi mai mult situaţia. dintre NATO şi Rusia constituie doar una din soluţiile asigurării securităţii zonei. Succesul activităţii s-a bazat pe faptul că localnicii au înţeles NATO mai degrabă ca o garanţie a dezvoltării şi bunăstării lor. Probabil. Acest fapt a fost sesizat şi de Kiev. nu mai putem analiza geopolitica Mării Negre fără a decela influenţele manifestate în regiune măcar de către principalii actori internaţionali. Astfel. de aceea şi aşteptările sunt uriaşe. 12 Ibidem. Eliminarea monopolului rusesc în acest domeniu şi apropierea fizică a bazelor militare americane vor influenţa cu certitudine stabilitatea regiunii. Washingtonul este foarte activ în Europa de Sud-Est: în ultimii ani. în plin proces de globalizare. decât una pur militară. Îşi doreşte accesul în marea familie euro-atlantică. Factorul economic este cel care a determinat creşterea prezenţei americane în regiune. O condiţie necesară a năzuinţelor sale o constituie lichidarea conflictelor latente şi instituirea unui control efectiv asupra teritoriului său12. pentru accederea în NATO. Pe acest fundal. Astăzi. De fapt. Declanşarea războiului împotriva terorismului şi preluarea conducerii acestuia au determinat o prezenţă sporită a trupelor americane nu numai în zona Mării Negre. dezvoltarea coridorului energetic din Asia Centrală în Europa determină aprecierea regiunii ca inimă a acestui coridor. oportunităţile economice existente aici au atras un număr mare de companii americane. pag.în vederea aderării. Capitalul investit este mare. analiştii nu sunt siguri dacă se vor încheia negocierile cu Uniunea înainte de 2011. 27 10 . Exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagra aduce încă o dată în avantaj Ucraina şi scoate în evidenţă capacitatea acesteia de a influenţa regiunea. SUA vor include strategia de dezvoltare energetică în dialogul transatlantic. Acesta este unul din dosarele internaţionale cele mai complexe în zilele noastre. ci şi în republicile din jurul Mării Caspice. probabil. cu toate reformele economice şi instituţionale demarate şi accelerate de preşedintele Mihail Şevardnadze. va trebui să mai aştepte. au redescoperit regiunea. Georgia este încă măcinată de conflicte. Datorită listei încărcate a problemelor de rezolvat. Uriaşa bază militară rusească din peninsula Crimeea şi acordarea statutului de chiriaş internaţional pentru flota rusească bazată aici până în deceniul următor reduc valoarea atuurilor integrării Ucrainei. Statele Unite ale Americii. un număr important de specialişti americani au lucrat cu persoane din diferite domenii din ţările din regiune pentru a-i determina să înţeleagă valorile occidentale şi să le faciliteze intrarea în NATO. În ultima perioadă. dosarul energetic a apărut destul de frecvent în preocupările multor factori decizionali.

liberalizarea. în pofida dificultăţilor pe care le comportă şi a reticenţei unor state. ale IEA (International Energy Agency) şi EIA (Energy Information Administration).htm 14 http://www. În final. cablul electric submarine Constanţa-Istanbul. dar şi investiţiile în cercetare şi dezvoltare. acţiune ce ar uşura reorganizarea şi retehnologizarea facilităţilor de producţie.06.adevarul.costurile lui au ajuns la 7. De asemenea.hotnews. sugestiile sale pentru maximizarea eficienţei posibilităţilor aflate la dispoziţia României14. prin comparaţie. raportul recomandă înfiinţarea unui Minister al Energiei şi Resurselor şi a unui Institut Naţional pentru Planificare Strategică.2010 când o delegaţie română s-a deplasat la Moscova pentru a-şi oferi susţinerea pentru acest proiect.9 miliarde euro . o eliminare completă a Rusiei din jocul energetic este imposibilă. un moment de inflexiune în 13 http://economie. angajând Moscova în proiecte reciproc avantajoase. raportul îndeamnă autorităţile de la Bucureşti să îşi reevalueze politica energetică şi să dezvolte mecanisme de control şi reacţie. a afirmar expertul13. Raportul vorbeşte şi de o serie de ”aşi nefolosiţi din mâneca României. De aceea. companiile sau tarile construiesc conducte. expertul american Edward Chow a calificat Nabucco ( proiect independent de Federaţia Rusă) un proiect foarte scump . Un astfel de proiect rămâne imperativ. Unii analişti apreciază că cea mai bună soluţie constă într-o politică energetică comună a Uniunii Europene. ar trebui să susţină Nabucco şi să dezvolte un model de interdependenţă cu ţările furnizoare. printre care aminteşte: construirea unui nou depozit de gaz la Mărgineni. Nu guvernele. Securitatea energetică a României Nabucco vs. raportul recomandă României să colaboreze pragmatic cu Rusia. Totuşi. de la furnizor la utilizator. Miercuri 12 mai 2010 15 Ibidem. O asemenea politică va putea garanta eficienţa energetică. Pe plan instituţional. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) analizează opţiunile aflate la dispoziţia politicienilor europeni şi români şi oferă. 11 . South Stream În anul 2009. diversificarea resurselor şi a rutelor de transport şi liberalizarea sectorului energetic.ro/international/foreign_policy/Ursul si_securitatea_energetica_a_Romaniei_0_260374294. South Stream (iniţiat de Rusia) "nu este cea mai elegantă soluţie economică". Decizia României se pare că a fost luată în data de 17.html Robert Uzună. ci banii construiesc conducte. conlucrarea între actorii politici şi operatorii economici. resursele de pe platforma continentală a Mării Negre. prin exportul de produse finite15.ro/stiri-energie-5965009-edward-chow-expert-american-securitatea-energetica-romanieidepinde-mix-solutii-termen-scurt-mediu-lung-nu-puneti-toate-ouale-intr-cos-fragil.însă. Studiind concluziile Comisiei Europene. în ultima parte a raportului.El presupune – alături de relaţiile cu statele producătoare – diversificarea. O altă sugestie ar fi centralizarea companiilor din domeniul energetic în două suprastructuri.

sursele conflictelor militare trebuie căutate în realităţile economice. 98. ED. exprimă îngrijorarea că NATO vizează resursele ruseşti. reduse la esenţă. Rusia prin conducerea Gazprom declarându-se interesată de implicarea României în proiectul South Stream. mari consumatoare de resurse financiare. care s-a adăugat celorlalte crize. pag. Datorită evenimentelor care s-au succedat ofertei SUA de amplasare a scutului antirachetă în Bulgaria şi România.. SCUTUL ANTIRACHETĂ OPORTUNITATE SAU AMENINŢARE? Dimensiunea strategică a confruntării bipolare din perioada Războiului Rece a fost locul unei asimetrii deosebite. A urmat criza socială profundă. Iniţiativa preşedintelui Reagan. O Rusie cu o economie tot mai viguroasă şi cu importante câştiguri financiare din vânzarea petrolului şi gazelor naturale să fie obligată la cheltuieli militare exagerate şi îndelungate. în aproximativ două decenii.relaţiile româno-ruse. de tip oglindă. Rusia a decis stoparea investiţiilor în Bulgaria. pag. în aproximativ acelaşi spaţiu şi cu mijloace de aceeaşi natură. amintind că. în acelaşi plan. dar va răspunde asimetric17. În presa rusă au apărut opinii care. ceea ce făcea ca înfruntarea să se desfăşoare în spirală. ar putea ascunde aceeaşi asimetrie. după scenarii nu atât de ermetice. 99. şi. în dauna programelor reale de dezvoltare. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc. 16 12 . Din declaraţiile unor oficiali ruşi transpare că Rusia nu se va angaja într-o cursă a înarmărilor şi nu va repeta erorile vechii conduceri de la Moscova. Simpla citire a unei hărţi a lumii ne poate explica motivele pentru care toate şcolile geopolitice au acordat atâta atenţie spaţiului Nicolae Dolghin „Spaţiul şi Viitorul Războiului” vol 4. Afirmaţia primului ministru bulgar despre suspiciunea acestuia că negocierile României cu Rusia datează de o bună perioadă de timp confirmă faptul că România a obţinut un avantaj deosebit fie prin negocieri fie prin exploatarea unor carenţe în relaţia SUA-Bulgaria-Rusia . a spart modelul oglindă. Acestea au obligat-o la cheltuieli mari şi pe termen lung. care s-o deturneze de la alte programe importante.. A mutat competiţia în domeniul înaltei tehnologii. 2007. Uniunea Sovietică a dispărut. Difereau doar amploarea răspunsurilor. unde URSS nu a mai fost capabilă să răspundă adecvat şi a fost nevoită să iniţieze multe alte programe militare de contracarare. Iniţiativele unuia erau urmate de răspunsul celuilalt. Interesant de avut în vedere este faptul că iniţial. 2007. intenţia unuia de a-şi copleşi concurentul prin cantitate sau calitate. CAPITOLUL 4. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc. ED. de a realize scutul antirachetă.Este tot o manifestare a asimetriei. în majoritatea cazurilor. proiectul era destinat colaborării cu Bulgaria.16 Actualele dispute ruso-americane. 17 Nicolae Dolghin „Spaţiul şi Viitorul Războiului” vol 4. cu efecte directe asupra relaţiilor de putere globale.

potenţialul acestuia a inspirat teoriile geopoliticii şi nimeni nu poate afirma cu certitudine că ele şi-au pierdut relevanţa. 100. aceeaşi dilemă este întâlnită şi în cazul diversificării elementelor „hard” ale politicii de securitate a SUA. Deocamdată. s-a adoptat documentul Comprehensive Political Guidance. economice. este greu de estimat acum.întreruperea fluxurilor de resurse vitale”19. 18 19 Ibidem pag. Alăturate altor demersuri internaţionale politice. accesul la resursele energetice devine o problemă de apărare pentru o organizaţie politico-militară. practic infinite. În capitolul consacrat contextului strategic în care va funcţiona alianţa în transformare. pe care i le oferă geografia. De altfel. în cel economic. ce constituie cadrul politic pentru transformarea alianţei în următorii 10-15 ani. Faptul că resursele energetice s-au transformat în teme de securitate a fost confirmat într-un anumit fel şi de NATO. formele şi mijloacele au suferit atâtea schimbări într-un timp istoric atât de scurt18..eurasiatic. militare. dar sugerează şi eşecul altor mijloace. Viitorul va dovedi dacă reacţia militară se va dezvolta ori va fi abandonată. ar fi prima reacţie de natură militară la extinderea NATO pe care a calificat-o mereu drept eroare strategică. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc.int/docu/basictxt/b061129e. chiar dacă actorii. NATO îşi va asuma pe viitor noi misiuni în spaţii operaţionale extinse. pentru gestionarea acestei provocări. Practic. gaze naturale şi alte resurse. dacă va genera negocieri ori acţiuni unilaterale reciproce de tip oglindă. Dacă reacţiile în domeniul militar sunt doar amintite ca posibilităţi. pag. http://www. la punctul 2.. exprimă îngrijorarea că NATO vizează resursele ruseşti. 13 . dar putem presupune că şi reacţiile în afara alianţei vor fi pe măsură. 101.. reduse la esenţă. Oricum. Ele demonstrează calitatea de putere globală. din noiembrie 2006. Astfel. printre principalele riscuri şi provocări se enumeră şi „. adică în „curtea din spate” a SUA etc.htm. recenta declaraţie referitoare la un „OPEC al grâului”. La întrunirea sa de la Riga. ED. precum este Alianţa Nord-Atlantică. care cu doar 2-3 decenii în urmă îi asigurau calitatea de centru global de atracţie20. de pildă. în presa rusă au apărut opinii care. investiţie economico-militare în America de Sud. dacă.nato. 2007. ultimele iniţiative demonstrează că Rusia începe să-şi folosească resursele. sunt mai concrete: forme asociative în petrol. De asemenea. Cu alte cuvinte dacă este dovada puterii sau a slăbiciunii. Este prima dată de la sfârşitul Războiului Rece când Rusia invocă posibilitatea unor asemenea reacţii într-un mediu de securitate ce depăşeşte spaţiul postsovietic. 20 Nicolae Dolghin „Spaţiul şi Viitorul Războiului” vol 4.

locaţie unde s-a discutat proiectul Nabucco. pe fondul crizei economice şi sociale din regiune. S-ar putea afirma că. Realităţi ca imposibilitatea de a guverna a forţelor politice. SECŢIUNEA 4. apoi din energie. Moscova încearcă să obţină instabilitate politică. acest lucru putând fi realizat doar prin echilibrul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană şi democraţia liberală care o caracterizează. INSTRUMENT DE NEGOCIERE PENTRU ROMÂNIA? O întrebare avizată se ridică la această oră: face bine Romania ca se situează de partea Statelor Unite în ceea ce oficial este numit “războiul contra terorismului”. Semnificatie geopolitica”. Pe de altă pare autorul subliniază că a renunţa la scut şi a ne supune Rusiei nu este un lucru înţelept iar istoria nu face decât să confirme acest lucru. dând şi exemplul Iugoslaviei care şi-a clamat neutralitatea cu consecinţele arhicunoscute. http://www. Uniunea Europeană a încercat să găsească soluţii la această problemă şi s-a organizat summit-ului energetic din luna februarie 2010. căile de acţiune şi resursele sunt pur economice şi nu sunt susţinute cu mijloace militare. din perspectiva interesului pur economic pe care îl arată. nu aduce cu sine relaxare şi siguranţă. 102. SCUTUL ANTIRACHETĂ. Altele au ignorat-o. se poate spune că mare parte din spaţiul acestei strategii îi este inaccesibilă Rusiei ca prezenţă militară. Obiectivele. Nici alianţa cu SUA . care a avut loc imediat după oferta SUA de amplasare a scutului antirachetă. în momentul de faţă România pur şi simplu nu îşi poate permite să rămână neutră. antagonizarea relaţiilor între partide şi invrăjbirea 21 22 Ibidem pag.html Florin Budescu “Scutul american antiracheta in Romania.sigurantaenergetica. o problemă de securitate cu profunde semnificaţii politice21.1. Mai mult. pentru a nu angaja discuţii de securitate cu Moscova. împreună cu strategia energetică constituie adevăratele răspunsuri asimetrice la măsuri militare. Un avertisment direct a fost adresat României cât şi altor ţări de către Moscova prin mărirea preţului gazului furnizat care a crescut foarte mult în ultimii ani. 10 aprilie 2010. 14 . Dar întreruperea alimentării cu gaze a statelor europene în urma unor neînţelegeri ruso-ucrainene a făcut brusc din gazele naturale.Acestea.ro/scutul-american-antiracheta-romania-semnificatie-geopolitica. Strategia energetică a Rusiei a fost făcută publică cu aproximativ un deceniu în urmă. decredibilizazea puterii în faţa cetăţenilor. Multe state europene i-au înţeles semnificaţia pentru propria lor securitate şi au intrat pragmatic în diferite conexiuni. dar în realitate este o luptă pentru putere economică?22 În opinia autorului articolului citat.

23 http://www.html Cosmin Pacuraru “Romania si razboiul energetic din zona” 10. care caracterizează Rep.ro/romania-si-razboiul-energetic-din-zona-cosmin-pacuraru-6785. 15 .populaţiei.2009.stareapresei. Moldova sunt de actualitate şi în România.12. decredibilizarea pe plan extern cu orice mijloace23.

ci reprezintă modalitatea prin care ne putem promova şi apăra cel mai bine propriile interese. suveranităţii şi independenţei statului român. 16 . proliferarea armelor de distrugere în masă. dezvoltarea economică şi socială a ţării. unităţii. conflictele regionale. asigurarea bunăstării. amplasarea scutului antirachetă. are consecinţe economice pozitive pe termen mediu şi lung din punct de vedere al securităţii energetice dar nu trebuie să uităm faptul că din anul 2015 SUA va trebui să asigure şi logistica pentru scutul antirachetă iar Rusia prin firma Gazprom va încerca să contrabalanseze punctele tari ale concurentului American. Existenţa unei viziuni în stabilirea priorităţilor. garantarea drepturilor şi libertăţilor democratice fundamentale. guvernarea ineficientă. La aceste ameninţări se adaugă profunda criză economică cu implicaţii sociale şi societale prin care trecem. de natură politică. cel puţin pentru România. întărirea rolului României în regiune şi echilibrul pe care îl asigură democraţia europeană. economică. valorile şi interesele sale ca stat membru al comunităţii europene şi euroatlantice rămân terorismul internaţional structurat în reţele transfrontaliere. afirmarea identităţii naţionale.CONCLUZII Interesele naţionale de securitate ale României respectiv menţinerea integrităţii. în pas cu dezvoltarea contemporană. România a adoptat strategia de realizare a securităţii prin integrarea în structurile de securitate europene şi euroatlantice. siguranţei şi protecţiei cetăţenilor României. socială şi militară. criminalitatea transnaţională organizată. capabile să pună în pericol siguranţa cetăţeanului şi securitatea naţională a României. În cursul acestui an România a negociat foarte bine atât cu partenerul NATO SUA cât şi cu Rusia prin proiectul South Stream. S-a dovedit faptul că. Rămâne de văzut în perioada umrătoare cât de eficient este acest pas pentru ţara noastră. valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural şi protecţia mediului înconjurător nu pot fi realizate în contextul unei politici de neimplicare. Principalele riscuri şi ameninţări. integrare care nu are un scop în sine. sunt factori care vor contribui la stabilizarea situaţiei şi la reaşezarea României pe un fundament solid de securitate.

europarl.ro/stiri/economia-ue-a-crescut-mai-rapid-decat-sua-si-japonia/ 4.http://www.unap.htm -Tobias Pflüger (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică. 2007.ro/scutul-american-antiracheta-romania-semnificatiegeopolitica.html Cosmin Pacuraru “Romania si razboiul energetic din zona” 10.europarl. determinări şi finalităţi”. Frunzetti T. Ed. http://cssas.http://economie. Popa V.consilium.eu/news/public/story_page/031-49487-047-02-08-90320090213STO49398-2009-16-02-2009/default_ro.europa. Universităţii Naţionale de Apărare. http://www..ro/romania-si-razboiul-energetic-din-zona-cosmin-pacuraru6785. “NATO ŞI UE. 3.sigurantaenergetica.html Florin Budescu “Scutul american antiracheta in Romania. “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De Sud-Est” ED.hotnews. Germania).eu/news/public/story_page/031-49487-047-02-08-90320090213STO49398-2009-16-02-2009/default_ro.12. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc.ro/stiri-energie-5965009-edward-chow-expert-americansecuritatea-energetica-romaniei-depinde-mix-solutii-termen-scurt-mediu-lung-nu-puneti-toateouale-intr-cos-fragil.stareapresei.BIBLIOGRAFIE • Lucrări de specialitate 1. http://www.newschannel. • Strategia de Securitate Naţională a României Buc. 2.„Spaţiul şi Viitorul Războiului” vol 4. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc. Buc 2004.ro/ro/pdf_studii/nato_%20si_ue_determinari%20si%20finalitati.htm poziţia raportorului Ari Vatanen. Dolghin N.htm 8.ro/international/foreign_policy/Ursul si_securitatea_energetica_a_Romaniei_0_260374294.http://www.ro/static/ordine/SSNR/SSNR.eu/showPage. http://www. ED.adevarul. 17 . 2007.http://www.html Robert Uzună.http://www.aspx?id=266&lang=RO 5.pdf 2.presidency.pdf 3... şi Loghin N.europa. Miercuri 12 mai 2010 http://www. Semnificatie geopolitica”. 9.2009.europa. 10 aprilie 2010. 6. 7. 2007 Surse electronice • 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful