Universitatea Valahia Targoviste

Stiintele Educatiei, anul III

Caracterizarea geografică
a regiunilor de dezvoltare

Student: Iova (Pena) Ana-Maria

 REGIUNEA NORD-EST (MOLDOVA)
IAŞI metropolă regională
Asezare Granite externe: Ucraina (N)si Moldova (E);
granite interne: Vrancea si Galati (S), Carpatii
Orientali (E)
Relieful
- coboara in trepte de la V->E, cuprinzand latura
estica a Carpatilor Orientali, Podisul Sucevei, Campia
Moldovei, N Podisului Barladului si sectorul de N al
Subcarpatilor Moldovei si Culoarul Siretului.
- are influente baltice si continentale este diferentiat in
Climatul
climat de munte si climat de deal si podis.

Reţeaua hidrografică
apartine bazinelor Prutului si
Siretului, dispunand de un
potential hidroenergetic, care este
valorificat, de altfel, prin
numeroase lucrari de amenajare.
 manastirile din N Moldovei

Turismul
reprezinta una din cele mai
valoroase alternative de
dezvolatre economica durabila a
regiunii. Turismul religios si
turismul rural sunt doua dintre
formele de turism cu mari sanse
de succes in regiunea N-E. Telegondola din Piatra-Neamt

Potential de dezvoltare
-potential turistic ridicat
-potgoriile Cotnari si Husi
-industria de prelucrare a lemnului
-industria textila

Casa memoriala Ion Creanga

 REGIUNEA SUD-EST
CONSTANTA metropolă regională
Pozitia geografica
In N-E se extinde pana la granita cu Republica Moldova si cu
Ucraina, in rest are o deschidere spre Marea Neagra pe o lungime de
245 km, iar in sud se desfasoara pana la granita cu Bulgaria.

prezinta o mare diversitate, corespunzand in cea mai mare parte unor unitati
Relieful
de campie si podisuri joase. Lunca din sectorul inferior al Dunarii si delta Dunarii
formeaza cele mai extinse “terenuri umede” din Europa.
Climatul
Este predominant un climat temperat-
continental, cu temperaturi ridicate, cu secete
prelungite si cu precipitatii torentiale. In Dobrogea
de Sud se fac simtite influentele submediteraneene.
Reţeaua hidrografică aparţine celor două mari bazine
- bazinul Dunării
- bazinul Mării Negre
Alaturi de acestea se adauga Delta
Dunarii cu cele 3 brate, complexul lacustru Razim
 Delta Dunarii (atractie stiintifica si agroturism)
Turismul Marea Neagra
Vulcanii Noroiosi

Potential de dezvoltare
•Zacaminte titei, gaze naturale, cariere de granit
•Portul Constanta, Canalul Dunare-M. Neagra
•Centrala Nucleara de la Cernavoda
•Culturi vita de vie (podgoria Murfatlar)
•Potential turistic ridicat
 REGIUNEA SUD (MUNTENIA)
BUCURESTI capitala tarii
Pozitia geografica Regiunea Sud este situata in partea sudica a Romaniei; se
invecineaza cu Bulgaria la sud, Muntii Bucegi si Fagarasi
la nord.
Relieful este caracterizat de predominanţa formelor de relief de joasă altitudine:
câmpii şi lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi.

Climatul este temperat-continental moderat, cu temperaturi medii anuale între

10 -12˚ C în partea de Sud si 2 -6˚ C în partea de Nord
Reţeaua hidrografică
Este destul de bogata este dominata
de fluviul Dunarea în care se varsa
principalele râuri ale regiunii (Arges,
Dâmbovita, Ialomita si Prahova).
 Slanic
Rucar Prahova

Turismul
Valea Prahovei •staţiunile montane de pe Valea Prahovei
•staţiunile balneoclimaterice din regiune
Potential de dezvoltare
•importante resurse de zăcăminte de ţiţei şi
gaze naturale, cărbuni, sare
•Potential agricol deosebit de ridicat
•Ploiesti, Pitesti poli de dezvoltare pentru
noi activitati industriale
•Potentialul turistic trebuie valorificat
adecvat
 REGIUNEA SUD-VEST (OLTENIA)
CRAIOVA metropolă regională
Pozitia geografica Se învecinează cu Bulgaria (S), Serbia (V) şi cu regiunile
Sud Muntenia (E), Centru (N) şi Vest.

Relieful
regiunii are o distribuţie relativ echilibrată, cuprinzând munţi, câmpii, dealuri şi
podişuri. În zona de nord a Olteniei, relieful este muntos şi deluros (Carpaţii şi zona
subcarpatică), predominând pădurile şi păşunile alpine. Zona de câmpie este
specializată, în principal, în cultura de cereale.

Climatul este temperat-continental, dar cu influențe mediteraneene

Reţeaua hidrografică
Reţeaua hidrologică, alcătuită în principal
din Fluviul Dunărea, râurile Olt şi Jiu,
conferă regiunii rolul energetic principal în
România
Turismul Portile de Fier
•Monumente naturale: pesteri, chei,
canioane, rezervatii.
•Turism religios
•Izvoare termale si terapeutice

Potential de dezvoltare
•Podul Calafat-Vidin un punct cheie în traficul
internaţional rutier, feroviar şi fluvial.
•Dezvoltarea facilităţilor şi capacităţilor de
cercetare în cadrul centrelor universitare.
•Potential turistic diversificat

Manastirea Cozia

Pestera Muierii
 REGIUNEA VEST (BANAT)
TIMISOARA metropolă regională
Pozitia geografica
Regiunea Vest este situata in partea de Vest a
Roamniei; se invecineaza la Vest cu Serbia si Ungaria,
la Nord cu Regiunea N-V, la E cu Regiunea Centru si
S-V cu Oltenia.
Relieful
variat şi armonios distribuit în zone de câmpie,
deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea
Câmpie de Vest şi predomină în judeţul Timiş.

Clima
continental-moderată, cu influenţe sub-mediteraneene,
pe culoarul Dunării şi Valea Cernei, cu temperaturi medii
multianuale ce oscilează între 10-12˚C.
Reţeaua hidrografică
Principalele rauri sunt: Somes, Barcau, Crisul Repede,
Crisul Negru, Crisul Alb, Mures, Bega, Timis.
 Potential de dezvoltare
•Cercetarea-dezvoltarea-inovarea
•zonă cu potenţial turistic variat
•insemnate resurse de subsol (huilă, antracit,
metale colorate, argint, aur, roci dure,
zăcăminte radio-active, izvoare termale şi
minerale), sol (păduri cu esenţe valoroase,
soluri fertile)
•legături de transport facile cu centrul
Cetatea Sarmisegetuza
Europei şi o populaţie laborioasă reprezintă
coordonatele economice ale regiunii.
Turismul
•Agroturismul
•Turismul termal-balnear (Herculane, Moneasa,
Geoagiu)
•Conservă un valoros patrimoniu arhitectural,
muzee în diverse domenii: istorie, arheologie,
artă, ştiinţele naturii, mineralogie, etnografie,
tehnice, unele dintre acestea fiind şi în aer liber.
Baile Herculane
 REGIUNEA NORD-VEST
CLUJ metropolă regională
Pozitia geografica
Regiunea dispune de o pozitie
geografica strategica, avand granite cu Ungaria si
Ucraina cat si cu regiunile de dezvoltare Centru,
Vest si Nord-Est din Romania.
Relieful
suprafaţa regiunii este ocupată de unităţi muntoase si
deluroase (predomina), de unităţi de câmpie şi largi culoare
depresionare.
Clima continental-moderată se află sub
influenţa maselor de aer vestice, mai
umede şi mai răcoroase. Temperatura
medie anuală variază între 3,8° şi 10,5°C.
Reţeaua hidrograficăa regiunii este dominata de
bazinele hidrografice a râurilor Somes,
Crisuri, Crasna, Barcau, Turu si Tisa.
 Turismul Regiunea are un potenţial turistic apreciabil:
vestigii arheologice, rezervaţii naturale, lacuri
glaciare şi de acumulare, numeroase peşteri,
staţiuni balneo-climaterice, condiţii favorabile
practicării turismului montan, de agrement şi
odihnă. Există, de asemenea, mai multe zone
etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-
turismului în Maramureş, Cluj şi Bihor. Prin
apropierea de Europa Centrală, relief de mare
originalitate (peşteri, defilee); Munţii Apuseni
au şansa de a deveni o atracţie pentru turismul
de drumeţie, ai cărui practicanţi caută condiţii
Baile Felix de cazare simple în medii cât mai naturale.

Potential de dezvoltare
•Existenţa multor nişe de piaţă pentru produse
industriale, servicii şi mobilă
•Interes internaţional sporit în turismul din
parcuri naturale şi turismul cultural
•Interes pentru dezvoltarea zonelor
metropolitane
•Creşterea investiţiilor publice şi private în
educaţie
Pestera Ursilor
 REGIUNEA CENTRU
BRASOV metropolă regională
Pozitia geografica Clima din Regiunea Centru
este temperat-continentala,
zona centrala a Romaniei, in
variind in functie de
interiorul marii curburi a Muntilor
altitudine. In depresiunile
Carpati, pe cursurile
intramontane din partea de
superioare si mijlocii ale
est a regiunii se
Muresului si Oltului
inregistreaza frecvent
inversiuni de temperatura,
Relieful
Regiunii Centru
aerul rece putand stationa
cuprinde parti insemnate din
aici perioade indelungate.
cele trei ramuri ale Carpatilor
Romanesti, zona colinara a Podisului Reţeaua hidrografică
Transilvaniei si zona depresionara de •este bogata, fiind formata din cursurile
contact intre zona colinara si cea superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului
montana. si din afluentii acestora
•Lacurile glaciare din Muntii Fagaras, Lacul
vulcanic Sf. Ana, Lacul Rosu
 Turismul
•staţiuni în care se practică sporturi de iarna
•baze de tratament (Covasna, Tusnad, Sovata)
•un interes aparte pentru turismul cultural îl
reprezintă satele, dintre care unele, datorită izolării
şi în consecinţă slabei infrastructuri, au păstrat încă
vie cultura tradiţională
Poiana Brasov

Potential de dezvoltare
•al infrastructurii de afaceri este
considerabil şi se datorează existenţei
locaţiilor industriale nevalorificate, Transfagarasanul
rezultate în urma restructurării industriale
•domeniile agricole prezintă potenţial de
dezvoltare şi reprezintă o sursă de locuri
de muncă şi venituri pentru zona rurală a
Regiunii sunt creşterea animalelor, în
special în zonele montane ale regiunii
viticultura, cultivarea plantelor textile, a
cartoful şi sfeclei de zahăr.
Balea Lac
 REGIUNEA BUCURESTI-ILFOV
Regiunea Bucureşti-Ilfov, constituită din municipiul Bucureşti - capitala
României - şi judeţul Ilfov, este situată în sudul ţării, în partea centrală a Câmpiei
Române.
Suprapunându-se în întregime unor subunităţi ale Câmpiei Române, regiunea are
un cadru natural relativ monoton, în care predomină văile create de apele curgătoare ce
traversează regiunea, numeroase lacuri naturale şi artificiale.
Economia Regiunii este dominată în cea mai mare parte de funcţiile capitalei,
populaţia activă a regiunii fiind legată de unităţile care îşi desfăşoară activitatea aici.
Regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă cea mai mare aglomerare industrială a României,
în care sunt prezente toate ramurile industriale.
Potenţial de dezvoltare
Prezenţa capitalei ţării în centrul Regiunii este copleşitoare datorită mărimii
populaţiei, a forţei economice şi a concentrării activităţilor umane, a echipării fizice şi
instituţionale. Puterea de polarizare a capitalei iradiază mult dincolo de graniţele
administrative ale sale. Densitatea mare a populaţiei şi concentrarea serviciilor şi
activităţilor economice fac din Municipiul Bucureşti cea mai mare piaţă din România,
precum şi una dintre cele mai mari din Sud-Est-ul Europei.