P. 1
sinteza_ehr

sinteza_ehr

|Views: 17|Likes:
Published by claudette-marina

More info:

Published by: claudette-marina on Nov 29, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/29/2010

pdf

text

original

Sisteme informatice în managementul resurselor umane

__________________________________________________________
Titular: prof. univ. dr. Ioan RADU Program de master: Managementul resurselor umane Facultatea de Management, A.S.E. 2005

Academia de Studii Economice Bucureşti Facultatea de Management Master: Managementul resurselor umane Titular: prof. univ. dr. Ioan Radu Anul: I Semestrul: 1

Autori material: prof. univ. dr. Ioan Radu (coordonator) prof. univ. dr. Dorian Vlădeanu conf. univ. dr. Minodora Ursăcescu asist. univ. drd. Mihai Cioc prep. univ. Sorin Burlacu dr. ing. Florin Ioniţă

Acest material reprezintă o descriere a structurii generale a cursului. Suportul teoretico-metodologic şi aplicativ al cursului va putea fi achiziţionat de la difuzorii de carte. Toate drepturile asupra acestei lucrări aparţin autorilor. Nici o parte din acest material nu poate fi reprodus sau transmis, sub nici o formă, electronică, mecanică sau de mână, fără permisiunea scrisă a autorilor.

- 2005 2

SIMULĂRI MANAGERIALE-------------------------------------------------------------------------------------17 SISTEMELOR PENTRU RESURSELOR ----18 6.PREMISE PENTRU ELABORARE -------------------------------------------------------------------------------18 6.SISTEME EXPERT ------------------------------------------------------------------------------------------------20 3 .1.2. TEHNOLOGII SPECIFICE DEZVOLTATE PE PLATFORME INTERNET -------------------------------------9 4.INTRANET--------------------------------------------------------------------------------------------------------9 4.3.INGINERIA SPECIFICATIILOR ---------------------------------------------------------------------------------4 IMPLEMENTAREA ARHITECTURILOR SCM ----------------------5 2.INGINERIA VALORII--------------------------------------------------------------------------------------------15 5.CRM ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------7 DOCUMENTELOR. METODE ŞI TEHNICI ASISTATE DE CALCULATOR PENTRU OPTIMIZAREA DECIZIILOR -------------13 5.MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR ŞI FLUXURILOR DE LUCRU ---------------------------------------8 3.CERINŢE MANAGERIALE --------------------------------------------------------------------------------------4 1.KMS ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------19 7.TEORIA FUZZY --------------------------------------------------------------------------------------------------13 5.2.3. SCM ŞI CRM ----------------------5 2.SEMNĂTURA DIGITALĂ----------------------------------------------------------------------------------------8 SPECIFICE PLATFORME -----------------------------------------9 4.ARHITECTURA SISTEMELOR INFORMATICE PENTRU MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ----18 6.2.2.4. INTRODUCEREA SISTEMELOR EXPERT ÎN MANAGEMENTUL FIRMELOR ------------------------------19 SISTEMELOR MANAGEMENTUL ------------------------------1 7.OBIECTIV---------------------------------------------------------------------------------------------------------18 6.2.3.3.E-COMMERCE ---------------------------------------------------------------------------------------------------11 CALCULATOR OPTIMIZAREA -------------13 5.AL FLUXURILOR 3.1. CERINŢE DE INFORMATIZARE A MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE ------------------------4 1.TEHNICI DE PREVIZIUNE--------------------------------------------------------------------------------------14 5.AL FLUXURILOR DE LUCRU ŞI CONCEPTUL DE DIGITAL ------------------------------------------------------------------------------------------8 ---------------------------------------------------------SEMNĂTURĂ DIGITALĂ ------------------------------------------------------------------------------------------8 3.4.OPTIMIZAREA LINIARĂ ---------------------------------------------------------------------------------------13 5.1.E-LEARNING -----------------------------------------------------------------------------------------------------10 4.2.ERP ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------5 2.VPN ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------9 4.3.6.SCM ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------6 2.2.3.FUNCŢII GENERALE --------------------------------------------------------------------------------------------18 7.Cuprins INFORMATIZARE MANAGEMENTULUI ------------------------4 1.1.AUDITAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE -------------------------------------------------------------4 1.ANALIZA DRUMULUI CRITIC ---------------------------------------------------------------------------------15 5.1. MANAGEMENTUL DOCUMENTELOR.5.MEMORIA ORGANIZAŢIONALĂ------------------------------------------------------------------------------19 7.1. REALIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA ARHITECTURILOR DE TIP ERP.1.

managementul calităţii în informatică.umane. tehnică sau economică. care trebuie să fie satisfăcute de un produs. • evaluarea securităţii fizice şi logice a sistemului. 4 . • posibilităţile de implementare a noilor tehnologii.1. În acest sens. cum ar fi cele derivate din teoria fuzzy sau din tehnica ingineriei valorii. prin implementarea unor tehnolofii specifice cum ar fi : ERP. o reprezintă utilizarea instrumentarului informatic pentru rezolvarea unor situaţii manageriale specifice managementului resurselor umane.2.Cerinţe manageriale 1. 1. şi elaborarea unor produse software care să permită aplicarea lor la nivelul unor probleme decizionale tipice. • managementul informaţiilor şi managementul cunoştinţelor. Principala cerinţă care trebuie să fie satisfăcută.1. sistem sau serviciu. fiind abordate problematici precum: • inventarierea echipamentelor hardware şi a aplicaţiilor software utilizate. eLearning şi alte tehnici privind lucrul sub platforme Internet. • pregătirea resurselor umane de specialitate.3. se doreşte preluarea unor algoritmi şi a unor modele economicomatematice complexe. cu un grad ridicat de actualitate pe plan mondial. o cerinţă de natură decizională. 1. SCM. • analiza contractelor privind mentenanţa echipamentelor.Ingineria specificaţiilor Specificaţiile reprezintă seturi de cerinţe de natură managerială. este trecerea de la societatea informaţională la cea bazată pe cunoştinţe. managementul documentelor şi fluxurilor de lucru. 1. De asemenea. Ingineria specificaţiilor are drept obiectiv pregătirea specificaţiilor administrative şi tehnice în procesul implementare a sistemelor informatice pentru managementul resurselor umane.Auditarea sistemelor informaţionale Identificarea cerinţelor funcţionale ale informatizării managementului resurselor umane presupune defăşurarea unui proces de auditare a sistemului informaţional. • studiul mecanismelor de criptare şi decriptare a informaţiilor.C Una din condiţiile necesare pentru alinierea managementului resurselor umane din România la cerinţele şi standardele existente pe piaţa Uniunii Europene o reprezintă integrarea rapidă a celor mai noi tendinţe în domeniul ITC. 1. • elaborarea politicilor şi standardelor în domeniul managementului informaţiilor. în acest context. Cerinţe de informatizare a managementului resurselor umane. eBusiness. CRM.

crearea unui instrument de asistenţă pentru planificarea producţiei. Realizarea şi implementarea arhitecturilor de tip ERP. 2. urmărirea operativă a situaţiei financiar contabile a societăţilor comerciale.). acoperind. flexibilitatea modelelor de fabricaţie şi arhivarea informaţiilor de fabricaţie pe o perioadă nelimitată. calculul costurilor ante şi post producţie. 4. prin dezvoltarea arhitecturilor de tip MRP1 şi MRP2. CRM şi SCM 2.ERP Sistemele ERP au apărut ca urmare a evoluţiei sistemelor de planificare a resurselor organizaţiei. pentru că integrează un număr mare de entităţi din mediul extern al organizaţiei (clienţi. Deşi în abordările specialiştilor există numeroase puncte divergente. funcţionează pe o arhitectură client-server.1.ERP 2. sistemele ERP prezintă o serie de trăsături comune atunci când sunt implementate la nivelul funcţiunii de resurse umane : 1. fapt care conferă o serie de avantaje: menţinerea unităţii şi integrităţii datelor. tehnologiile Internet/Intranet. cu acces imediat la date consistente de istoric.Sunt proiectate într-o concepţie modulară şi integrează toate procesele desfăşurate in cadrul organizaţiilor.Din punct de vedere tehnic. următoarele sfere de activitate: • Managementul financiar-contabil: automatizarea înregistrării informaţiilor financiar contabile preluate din documentele primare. managementul salariaţilor în cadrul structurii organizato- 5 . • Managementul producţiei: identificarea principalilor indicatori de performanţă şi transmiterea acestora către factorii de decizie pentru monitorizare şi control. realizarea unei evidenţe financiar-contabile complete. informarea în timp real asupra indicatorilor operaţionali. disponibilitate maximă a serviciilor indiferent de localizarea fizică a resursei sau utilizatorului.Sunt dezvoltate după criterii obiective precum cel al funcţiunii. accesarea concurentă a aceloraşi resurse. în general.Au un caracter “deschis”. la nivel sintetic şi analitic. ceea ce le conferă flexibilitate şi capacitatea de reproiectare facilă în condiţiile modificării unor factori endogeni sau exogeni organizaţiei. cu accent pe urmărirea încasărilor şi plăţilor la nivel de document.2. • Managementul resurselor umane: managementul datelor de personal ale angajatilor existenţi la un moment dat în întreprindere . furnizori.1. tipărirea automată a documentelor de informare şi sinteză cerute de legislaţia în vigoare. de regulă. 3. alţi agenţi economici etc. organisme financiar-bancare. în care informaţiile sunt gestionate pe o staţie centrală şi sunt accesate de utilizatori folosind.

ca urmare a solicitării acestuia din urmă). fluxuri informaţionale (transmiterea de comenzi de către client şi actualizarea datelor referitoare la livrare) şi fluxuri financiare (modalităţi. termene de creditare şi grafice de plată). stabilirea necesarului de aprovizionare şi realizarea aprovizionării pe baza unui model optim. atât cantitativ cât şi valoric şi urmărirea corectă a mişcarii de stocuri în vederea eliminării fenomenelor de suprastocare sau lipsă de stoc. acestea includ două tipuri de pachete software : • Aplicaţii de planificare: utilizează de regulă algoritmi complecşi pentru a stabili modalitatea optimă de satisfacere a unei comenzi. Din punctul de vedere al aplicaţiilor informatice utilizate.2. cât şi în mediul extern al acesteia. 6 . începând cu furnizorii cheie şi terminând cu reţeaua de consumatori. de la achiziţionare şi punere în funcţiune. în timp real. • Aplicaţii de execuţie: urmăresc stadiul fizic în care se află produsele şi materialele. SCM permite optimizarea a trei categorii de fluxuri : fluxuri de producţie (deplasarea de bunuri de la un furnizor la un consumator.SCM 2. 2. • Managementul stocurilor: actualizarea zilnică a situaţiei stocurilor. încarcarea automata a proiectelor cu cheltuielile salariale şi cu alte cheltuieli generate de activitatea angajaţilor.SCM Arhitectura sistemelor ERP permite furnizarea unui model deschis care permite transferul de date atât în interiorul organizaţiei. ieşiri. precum şi stabilirea necesarului de aprovizionat. urmărirea eficienţei activităţii angajaţilor şi evaluarea performanţelor acestora. precum şi informaţii de natură economico-financiară legate de activităţile de desfacere şi aprovizionare. generarea situaţiilor specifice mijloacelor fixe (intrări. simularea de multiple variante de modificări salariale pentru alocarea corespunzatoare a bugetului.2. realizarea unui istoric al mijlocului fix din punct de vedere cronologic de la intrarea în patrimoniu şi până la ieşirea din patrimoniu. informaţii referitoare la evoluţia parametrilor proceselor de producţie şi distribuţie. În această categorie intră şi pachetele de programe care au la bază metoda imploziei şi exploziei prin care se realizează descompunerea fiecărui produs comandat pe articole componente în funcţie de structura sa arborescentă. astfel de arhitecturi sunt denumite sisteme SCM. până la scoaterea din funcţiune. În literatura de specialitate. Soluţiile SCM utilizează tehnologia de reţea pentru a pune în legătură clienţii şi furnizorii şi pentru a genera. fişa mijlocului fix). • Managementul mijloacelor fixe: gestionarea mijloacelor fixe pe întreaga durată de utilizare.rice.

7 . păstrându-se şi un istoric al evoluţiei acestora. drept principale funcţionalităţi : Center/Help Desk) reprezintă o entitate din cadrul unei organizaţii. cereri. solicitări. Un sistem de management al relaţiilor cu clienţii (CRM Customer Relationship Management) reprezintă o un ansamblu de aplicaţii informatice şi proceduri care vizează identificarea principalelor aşteptări şi preferinţe ale clienţilor organizaţiei şi utilizarea eficientă a informaţiilor acumulate în scopul perfecţionării relaţiilor cu aceştia. evidenţa clienţilor existenţi şi a celor potenţiali. consolidarea datelor colectate în scopul analizei analizei şi gruparea informaţiilor obţinute în rapoarte de sinteză şi reprezentări grafice. În această categorie sunt cuprinse aplicaţiile CIS (Customer Interaction Software) care prezintă.. În vederea optimizării modului in care organizaţiile interacţioneaza cu clienţii. prin prisma unui set de caracteristici unice. • o componentă informatică care include reprezintă punctul de intrare în sistem a informaţiilor legate de solicitările şi sesizările clienţilor. • Componenta eCRM vizează utilizarea tehnologiilor Internet în vederea perfecţionării relaţiilor cu clienţii organizaţiei. care urmează să fie apoi preluate şi operate în cadrul un sistem de management al documentelor şi fluxurilor de lucru. Principalele componente ale sistemelor CRM sunt : • Ghişeul unic de ansamblul metodelor şi tehnicilor utilizate pentru integrarea şi utilizarea datelor referitoare la comportamentul consumatorilor. Implementarea unui astfel de sistem are drept obiectiv fundamental creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor explicite şi implicite ale clienţilor şi presupune dezvoltarea a două componente : • o componentă managerială reprezentată preluarea datelor referitoare la clienţi utilizând machete standardizate pentru comenzi. de cele mai multe ori. un sistem de management al relaţiilor cu clienţii asistat de calculator integrează o gamă largă de tehnologii informaţionale precum ICT(Integrated Computer Telephony) sau IVR(Intelligent Voice Responce).CRM Planificarea resurselor organizatiei (ERP) trebuie sa pornească de la principala veriga a lantului de distribuţie şi anume consumatorul final. care acordă asistenţă de specialitate clienţilor care solicită informaţii referitoare la produsele şi serviciile furnizate. de regulă sub forma unor documente tipizate. de dezvoltarea unor componente de tip CRM.3. stocarea şi gestionarea informaţiilor. • Centrul de contact (Call Center/Contact totalitatea echipamentelor hardware şi a componentelor software utilizate pentru colectarea.2. Din punctul de vedere al arhitecturii informatice. implementarea de sisteme ERP este insoţită. reclamaţii etc.

ca importanţă. text scris sau tipărit. Principala funcţionalitate a acestui modul o reprezintă realizarea bibliotecii electronice de documente şi transformarea registraturii clasice într-un biroul virtual de preluare a acestora în sistem. De cele mai multe ori. de asemenea. Integrare şi Gestiune Documentelor Electronice. aceste probleme includ volumul mare de documente operate. modificate şi distribuite pe trasee informaţionale prestabilite. al fluxurilor de lucru şi conceptul de semnătură digitală Complexitatea activităţilor specifice managementului resurselor umane generează o serie de aspecte negative legate de organizarea şi accesarea informaţiilor cuprinse în documente. În acest context. numărul mare de erori apărute în completarea acestora etc. numărul de exemplare şi destinatarii. existenţa unor proceduri complicate de generare a documentelor. Workflow (Managementul fluxurilor de lucru). se recunoaşte o obligaţie. Documentele care circulă în cadrul unei organizaţii sunt generate.3. Managementul documentelor. restricţiile de timp în procesarea anumitor categorii de documente. se detaşează. se impune o transformare a noţiunii de document dintr-o accepţiune clasică ("act prin care se adevereşte. Pentru a răspunde la această provocare. se conferă un drept. 8 . În vederea automatizării procesului de repartizare a documentelor pe utilizatori. administrat prin intermediul unor aplicaţii informatice dedicate. În general. un sistem de management al documentelor cuprinde următoarele module : • Modulul Registratură. modul în care o companie reuşeşte să elimine aceste neajunsuri reprezintă unul din factorii cheie ai succesului ei pe piaţă. se constată sau se preconizează un fapt. a • Modul • Modulul Sistemul de management al documentelor trebuie să cuprindă. În contextul în care specialiştii apreciază că documentul reprezintă elementul central al organizaţiei moderne. o serie de funcţionalităţi legatate de securizarea şi criptarea documentelor şi integrarea aplicaţiilor utilizate cu celelalte subsisteme informatice existente în organizaţie. inscripţie sau altă mărturie servind la cunoaşterea unui fapt real actual sau din trecut"(DEX)) într-o accepţiune modernă şi anume aceea de document digital. conceptul de semnătură digitală. sistemele electronice de management al documentelor includ aplicaţii de flux care determină cu precizie momentul în care se trimite un document.

posibilitatea de a nu întrerupe operarea unor echipamente în eventualitatea unor probleme hardware este de maximă importanţă. un sistem Intranet reprezintă aplicarea tehnologiilor TCP/IP la nivelul unei reţele private LAN sau WAN a unei organizaţii. au luat naştere reţelele VPN (Virtual Private Networks). Problemele de această natură.4.Deosebirea esenţială între Intranet si Internet este aceea că Intranetul se adresează informaţiilor cu caracter privat. Pentru domeniile militar si bancar. este folosirea in comun a resurselor. controlul traficului aerian. in scopul de a face toate programele. disponibile pentru oricine din sistem. au impus necesitatea perfecţionării unei noi tehnologii. în condiţiile menţinerii unui nivel ridicat de securitate şi unui nivel redus al cheltuielilor.în timp ce Internetul se adresează informaţiilor cu caracter public. Mai simplu spus. şi cel mai evident dintre acestea. O reţea virtuală privată(VPN) reprezintă o simulare a unei reţele private de tip WAN(Wide Area Network) la nivelul reţelei Internet. 9 .Intranet 4. prin accesul la mai multe echipamente de stocare alternative.Intranet Un sistem Intranet reprezintă o reţea specifică a unei organizaţii care utilizează tehnologiile Internet bazate pe protocolul TCP/IP. Astfel. echipamentele şi in special informaţiile. de această dată de ordin social.VPN Utilizarea în practică a sistemelor Intranet a prezentat însă o serie de riscuri legate de securitatea informaţiilor. Tehnologii specifice dezvoltate pe platforme Internet dezvoltate 4. Un al doilea aspect evident este fiabilitatea mare.favorizând munca in echipa şi intarind relaţiile interumane dintre salariatii organizatiei.1. Primul. indiferent de localizarea fizică a resursei şi a utilizatorului.2. 4. Un ultim avantaj direct. Un al treilea avantaj general este economisirea resurselor financiare pentru că implementarea unui sistem Intranet va determina realizarea de economii prin reducerea cantităţii de materiale tiparite si a cheltuielilor de distribuţie asociate. îl constituie faptul ca un sistem Intranet creeaza un mediu de comunicare puternic intre angajaţi aflati la mare departare unii fata de ceilalti. Deosebirea esenţială între o reţea Intranet şi o reţea locală de calculatoare rezidă tocmai în folosirea acestui protocol. siguranţa reactoarelor nucleare şi multe alte asemenea activităţi. Utilizarea sistemelor Intranet în sfera resurselor umane prezinta o serie de avantaje de ordin mai general. în funcţie de o serie de drepturi de acces. care să asigure extinderea unei reţele Intranet private pe o reţea publică.1. folosind adrese publice IP. atunci când se punea problema punerii acestora la dispoziţia publicului.

Formarea profesională a beneficiarilor de eLearning prin intermediul unui sistem integrat. concectarea la distanţe mari este înlocuită cu conectarea către un furnizor de Internet (ISP) local. desfăşurate în mod interactiv cu ajutorul produselor multimedia. un prim avantaj îl reprezintă cheltuielile reduse de implementare.Într-o abordare strict economică. pentru a realiza transferul de date între componentele sistemului Intranet. centru cultural sau centru social şi are drept obiectiv asigurarea accesului la informaţiile şi cunoştinţele organizaţionale. în cadrul organizaţiilor. 4. singura reţea accesibilă global. Auto-formarea se realizează prin intermediul bibliotecii virtuale care poate avea un rol de centru de informare. De asemenea. centru de formare. pentru personalul organizaţiei. Din punctul de vedere al structurii.3. costurile cu forţa de muncă specializată în întreţinerea acestor echipamente. cursurile sunt împărţite în unităţi de învăţare. totodată. pentru autentificarea şi autorizarea utilizatorilor. scenarii sau studii de caz pentru evalare. . sunt mult mai costisitoare. implementarea sistemelor VPN în cadrul organizaţiilor asigură o serie de beneficii. se poate realiza în trei moduri: auto-formarea (interacţiunea cursant-calculator). În general.eLearning E-learning este tehnologia care a revoluţionat sistemul tradiţional de învăţare la distanţă. deoarece acestea sunt gestionate de către furnizorul ISP. Atât cursanţii cât şi profesorii sunt coordonaţi în procesul de predare-învăţare prin programe de activitate şi planificări calendaristice. deoarece alternativele. Aceasta conduce şi la o reducere a cheltuielilor de exploatare a reţelei WAN precum şi a costurilor cu echipamentele VPN. un sistem de e-Learning asigură facilităţi pentru transferul de cunoştinţe prin dezvoltarea şi publicarea de conţinut educaţional sub forma de cursuri sau bliblioteci virtuale şi verificarea şi teatarea cunoştinţelor folosind simulări manageriale. cât şi la nivelul organizaţiilor publice sau private. iar oportunităţile sale au fost sesizate şi valorificate atât în instituţii de învăţământ. În al treilea rând o reţea VPN asigură creşterea securităţii comunicaţiilor datorită protocoalelor sofisticate utilizate pentru criptarea şi decriptarea datelor. succesiunea acestora precum şi metodele de evaluare fiind definite prin reguli precise şi însoţite de 10 . formarea individuală (interacţiunea cursant-lector) şi clasa virtuală (interacţiunea între mai mulţi cursanţi şi un tutore). bazate pe linii închiriate. Se reduc. Cele mai multe cunoştinţe sunt transferate de către lectori către persoanele şcolarizate prin intermediul cursurilor virtuale. Un al doilea beneficiu îl reprezintă conectivitatea sporită deoarece VPN utilizează reţeaua Internet. Astfe.

clasa virtuală prezintă drept avantaj faptul că poate să fie accesată din orice loc. Din acest motiv. Odată cu introducerea în sistem.eCommerce În ultimele două decenii. un cursant care participă la un modul nu poate fi înscris şi la un altul. fără restricţii privind numărul cursanţilor. aceştia trebuie să aibă posibilitatea de a se înscrie la cursuri şi a primi notificări din partea sistemului. creeze materiale de instruire şi să le introducă în sistem. cum ar fi managementul cunoştinţelor. În proiectarea sistemului trebuie să se pornească de la principalii actori implicaţi în procesele de învăţare on-line. care trebuie văzută ca o componentă a strategiei de dezvoltare a organizaţiei.4. Instructorii trebuie să evalueaze performanţele fiecărui cursant prin teste intermediare sau finale şi să monitorizeze activitatea fiecărui cursant. perioada în care cursul trebuie parcurs. e-Learning nu trebuie abordat ca un fenomen individual ci ca un mecanism de impulsionare a altor domenii ale managementului IMM-urilor. De asemenea. este necesar să se eleboreze o strategie de implementare a sistemului e-learning. Astfel. într-o clasă virtuală. de a stabili tipul fiecărui curs (on-line sau off-line). Pe baza factorilor identificaţi mai sus. de a parcurge suportul de curs on-line sau offline sau de a alege să parcurgă doar acele materiale din cadrul unui curs care prezintă interes pentru ei. desfăşurat în paralel.feedback din partea cursanţilor. 11 . precum şi cursanţii care participă şi repartizarea acestora pe grupe. de durata cursului şi de instructorii disponibili. fiecare cursant are posibilitatea de a relua o anumită parte a cursului sau să elimine din programul de învăţare informaţii deja cunoscute sau care nu prezintă interes. subordonată obiectivelor fundamentale şi derivate ale acesteia. Un sistem de eLearning permite definirea pachetelor de cursuri şi relaţiilor de ordine între acestea. în orice moment. • Cursanţii sunt beneficiarii sistemului de e-Learning. Spre deosebire de clasa tradiţională. • Instructorii sunt persoanele avizate să • Coordonatorii sunt persoanele care planifică activităţile de e-learning în funcţie de numărul de solicitări pentru fiecare curs. aceştia au responsabilitatea de a planifica activităţile de instruire. managementul cercetării-dezvoltării sau managementul relaţiilor cu clienţii. fizică. De asemenea. coordonatorii şi cursanţii. respectiv instructorii. marea majoritate a organizaţiilor au utilizat tehnologii de comerţ electronic. 4.

Majoritatea specialiştilor apreciază însă că eCommerce reprezintă automatizarea tranzacţiilor comerciale utilizând sisteme de calcul şi tehnologii de comunicaţii. Inovarea este factorul care impulsionează comerţul online. care include toţi partenerii acesteia. inovarea este stimulată de motivare. Dar. precum furnizorii. pe scară largă. • Asigurarea investiţiilor în infrastructura tehnologiilor de e-commerce. 12 . Pieţele închise şi tratamentele discriminatorii au un efect inhibator asupra comerţului electronic. prin creşterea competitivităţii pieţei telecomunicaşiilor şi pentru asigurarea accesului. Acest principiu presupune ca administraţia publică să depună eforturi pentru asigurarea infrastructurii fizice pentru livrarea conţinuturilor digitale. Prin tranzacţii comerciale se înţeleg acele activităţi prin intermediul cărora se realizează transferul de bani. în două categorii şi anume acelea care facilitează transferul de produse şi servicii şi acelea care asigură infrastructura derulării on-line a schinburilor comerciale. pe scară largă. de către specialişti. Activităţile specifice acestui tip de comerţ au fost împărţite. proprietăţii intelectuale. a generat o proliferare a reţelelor comerciale de tip B2B (business-tobusiness). este necesar să fie respectate următoarele principii ale aplicării tehnologiilor de eCommerce : • Protejarea • Liberalizarea pieţelor. drepturile de copyright şi brevetele reprezintă elementele cheie de revigorare a societăţii informaţionale. distribuitorii sau consumatorii care pot cumpăra produse în sistem B2C(Businessto-Consumer). servicii sau obligaţii între persoane sau organizaţii. • Securitatea şi protejarea consumatorilor. Odată cu apariţia comerţului electronic (eCommerce) . pentru a putea asigura dezvoltarea rapidă a comerţului electronic. la reţeaua Internet. Protejarea informaţiilor şi comunicaţiilor pe Internet reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea progresului tehnologiei informaţiilor. care permiteau vânzarea prin mijloace eletronice a aproape oricărui tip de produs.Cu toate acestea. bunuri. Structura dinamică a noii economii bazate pe e-commerce impune ca managerii organizaţiilor să dezvolte politici şi strategii care să stimuleze creştere cererii şi a consumului. ca surse principale de profit pentru organizaţie. În aceste condiţii. a pieţelor digitale. ivindu-se şi o serie de controverse legate de aria de cuprindere a conceptului. Extinderea. iar la rândul său. În cele două categorii intră toate activităţile care formează lanţul de distribuţie al organizaţiei (Supply Chain Management). organizaţiile au identificat noi oportunităţi de extindere a afacerilor. abia în ultimii ani s-a manifestat un interes mai accentuat cu privire la aplicabilitatea soluţiilor de ecommerce.

fiind un suport ajutător pentru exercitarea funcţiilor de organizare şi coordo-nare în procesul de fundamentare a deciziilor. 13 . Lotfi Zadeh descrie proprietăţile unui set de valori fuzzy.5. urmărindu-se satisfacerea secvenţială a unor criterii de optim economic.Optimizarea Aplicaţiile software de optimizare a deciziilor au la baza funcţionării lor modele economico-matematice liniare care se rezolvă cu ajutorul algoritmului simplex primal.2. care este reprezentată în sistemul fuzzy printr-un număr real aparţinând intervalului [0. Trebuie subliniat faptul că.1] este funcţia care ne indică gradul în care alternativa decizională x satisface criteriile economice luate în considerare.2.1. De fapt. în situaţia menţionată. se poate considera că X reprezintă mulţimea alternativelor decizionale din care se va selecta decizia optimală. în care 0 corespunde stării Fals. aceste pachete de programe. la nivelul funcţiunii de personal. cele două concepte – incertitudinea şi imprecizia – reflectă gradul de completitudine al unei informaţii.Teoria fuzzy 5. testarea valorii de adevăr a unei propoziţii. se va lansa în fabricaţie sortimentul de produse care asigură un cost total de producţie minim. Se pune astfel problema de stabilire a dimensiunii nomenclatorului de fabricaţie care satisface cel mai bine politica globală a organizaţiei în momentul luării deciziei.Teoria Teoria mulţimilor fuzzy utilizează. Din experienţa autorilor. pot fi folosite pentru rezolvarea unor situaţii manageriale ce apar la nivelul funcţiunii de producţie. teoria fuzzy îşi propune să răspundă la faptul că o manieră strictă de evaluare a valorii de adevăr a unei propoziţii nu coincide cu modul mult mai flexibil în care gândesc oamenii.1].1. ca şi altele din aceeaşi categorie. Astfel. iar 1 corespunde stării Adevărat. într-o organizaţie cu producţie de serie mică şi unicate. iar funcţia (x)→[0. lansare şi urmărire a producţiei.Optimizarea liniară 5. Abordând această relaţie din prisma unui decident. Din această cauză ele sunt utilizate.1]. fiecărui obiect x al unui set fuzzy X i se asigură un grad de apartenenţă prin intermediul unei funcţii (x). În lucrarea sa “Fuzzy sets : information and control”. în conducerea acelor activităţi economice care pot fi modelate prin modelele specificate mai sus. Astfel. Metode şi tehnici asistate de calculator pentru optimizarea deciziilor deciziilor 5. În acest mod. în cadrul organizaţiilor cu activitate de producţie. în condiţii de incertitudine şi incompletitudine. drept concept de bază. utilitatea metodei se manifestă îndeosebi în activitatea de programare. precum şi modul în care obiectele pot primi grade de apartenenţă în intervalul [0. 5. optimizarea liniară poate fi utilizată pentru stabilirea sortimentului optim de fabricaţie. Astfel.

în prealabil. spre exemplu. nivelul acestor indicatori pe un orizont mic de timp. la nivelul sistemelor de producţie atunci când se doreşte obţinerea unei structuri de producţie în condiţiile luării în calcul a mai multor criterii economice de optim. cu alte cuvinte. 5. cu o acurateţe acceptabilă. să se prognozeze.Tehnici de previziune În optimizarea activităţii organizaţiilor apare necesitatea ca managementul acestora să deţină informaţii cât mai corecte referitoare la o serie de aspecte ce reflectă natura concurenţială a acestor activităţi. printr-o mulţime de funcţii economicomatematice prestabilite. ele sunt folosite pentru extrapolarea nivelului unor indicatori economici în cascadă. în prognoza costurilor totale de producţie.3. atât prognoza evoluţiei în timp a indicatorilor economici. se creează posibilitatea folosirii unor pârghii de marketing prin care să-şi asigure fie vânzarea în continuare a produselor.La nivelul managementului organizaţiilor. Aceste pachete de programe au o largă utilizare în determinarea datatei de viaţă a produselor. a pragului de rentabilitate. au fost extrapolate evoluţiile probabile ale costurilor de producţie (ca elemente de preţ) şi anterior evoluţiile cheltuielilor materiale şi a cheltuielilor cu salariile (ca articole de calculaţie de cost). tot prin extrapolare. produsele software menţionate anterior asigură. teoria fuzzy poate fi utilizată atunci când se ridică problema găsirii unei modalităţi de determinare a acelei alternative decizionale care satisface cerinţele decidenţilor în condiţiile luării în considerare a mai multor funcţii obiectiv. Astfel de situaţii apar. fie o stabilitate mai mare pe anumite pieţe.Tehnici 5. Din punct de vedere economic şi managerial utilizarea eficientă a acestor pachete de programe este posibilă doar dacă sunt satisfăcute următoarele două condiţii restrictive: 14 . De asemenea. La baza funcţionării produselor software de prognoză economică stă posibilitatea ca. Răspunzând anumitor cerinţe. cât şi efectuarea unor calcule de natură statistică. plecând de la o evoluţie anterioară cunoscută a unor indicatori economici şi presupunând că în viitorul apropiat nu se vor modifica factorii care au influenţat această evoluţie. factori care influenţează la nivel microeconomic atât activitatea de producţie. a intervalului de timp în care se pot vinde produsele cu asigurarea unui profit corespunzător. Se poate exemplifica îndeosebi cazul extrapolării evoluţiei preţurilor de vânzare pe o anumită piaţă după ce. cât şi rezultatele economico-financiare.3. Satisfăcându-se această necesitate. când o parte din componentele lor se determină anterior. Pentru societăţile care îşi desfac produsele pe diverse pieţe se pune problema cunoaşterii previzionale a evoluţiei unor factori de stare caracteristici acestora.

produs. în cadrul organizaţiilor se face pe bază de licitaţii între firmele ofertante sau prin stabilirea. al cărui obiectiv fundamental îl reprezintă amplificarea valorii.• volumul datelor statistice este satisfăcător din punct de vedere al conţinutului acestora. Ingineria valorii reprezintă o tehnică derivată din analiza valorii. pentru activităţile economice complexe se urmăreşte obţinerea unei durate minime de execuţie a acestora corelată cu un consum cât mai redus de resurse materiale. de comun acord între beneficiar şi executant.Analiza drumului critic Organizarea şi planificarea la un nivel superior a activităţilor de resurse umane este confruntată şi cu optimizarea unor probleme de tip reţea. Astfel. prin îmbunătăţirea funcţiilor şi calităţii şi reducerea costurilor. organizaţiilor beneficiare se află adeseori în imposibilitatea de a aprecia corect costurile de realizare a acestor lucrări. 5. urmărindu-se astfel realizarea funcţiilor la un cost minim.4. proces sau sistem.5. în condiţiile menţinerii calităţii. nivelurile realizate pentru indicatorul economic care urmează să se extrapoleze sunt suficiente ca număr pentru orizontul de timp anterior momentului extrapolării. a contravalorii serviciilor ce urmează a fi executate.Ingineria valorii Deşi primele modele economicomatematice care aveau drept obiectiv reducerea cheltuielilor operaţionale au apărut la mijlocul secolului trecut. altfel spus. umane şi financiare. A apărut astfel necesitatea ca specialiştii acestor organizaţii şi îndeosebi economiştii să aibă posibilitatea de a identifica acele subsisteme pentru care costurile de realizare antecalculate sunt supradimensionate de către executant. 15 . modalităţile concrete de utilizare a acestor tehnici reprezintă o problemă de actualitate. perfectarea contractelor de dezvoltare a unor lucrări. cum sunt cele de reproiectare. datorită faptului că organizaţiile trebuie să aibă la îndemână o metodă prin care să controleze costurile de realizare a lucrărilor de investiţii. modernizare sau retehnologizare. economici şi sociali care au influenţat în perioada anterioară evoluţia indicatorului rămân neschimbaţi şi în orizontul de timp rezervat extrapolării. Ingineria valorii poate fi definită ca un proces de analiză a funcţiilor unui material. • factorii În ambele cazuri. îndeosebi în situaţiile în care componentele dezvoltate sunt complexe şi surprind în funcţionarea lor intercorelat o multitudine de activităţi economice. După cum se cunoaşte. în scopul identificării acelora care au costuri supradimensionate. una din metodele folosite pentru atingerea acestui obiectiv este ingineria valorii. 5. Pe plan mondial.

care se poate prelua. din fişele tehnologice. lungimea drumului critic să difere de lungimea oricărui alt drum complet cu cel puţin 15%. Rezerva totală a unei activităţi este dată de intervalul de timp cu care se poate întârzia începerea activităţii fără ca durata totală de execuţie a proiectului să fie afectată. 16 .). Structura unui proiect este dată de succesiunea activităţilor în timp. resurselor şi a intensităţii • Determinarea duratei acestor activităţi. O succesiune de activităţi critice care formează un drum între nodul iniţial şi cel final al grafului unui proiect se numeşte drum critic. energia consumată. precum şi resursele necesare realizării ei. în general. mijloace fixe etc). forţă de muncă. Prin resursă necesară desfăşurării unei activităţi se înţelege orice intrare în procesul de producţie (materiale. fişele de reparaţii. şi a metodei analizei drumului critic în special. energie. banii cheltuiţi etc. Se defineşte astfel conceptul de proiect ca fiind o mulţime de activităţi înzestrate cu o relaţie de ordine. Utilizarea aplicaţiilor software care au la bază metoda ADC presupune parcurgerea următoarelor etape : • Identificarea tuturor activităţilor care compun proiectul. la un nivel constant. de regulă. utilizatorul concentrându-se fie asupra resurselor deficitare. informaţii. Activităţile cu rezerva totală de timp zero sunt activităţi critice pentru proiect. bani. Drumul critic trebuie să conţină un număr mare de activităţi şi durata fiecăreia să fie maxim 10% din durata totală de execuţie. Produsele software din această clasă folosesc o serie de concepte specifice domeniului cercetărilor operaţionale. pentru fiecare activitate identificându-se o durată a sa. • Stabilirea relaţiilor de precedenţă dintre activităţi urmată de trasarea grafului reţea. apă. Informaţiile de mai sus permit definirea conceptului de nivelare a resurselor care presupune obţinerea unei programări a activităţilor într-o perioadă de timp egală cu durata minimă de execuţie a întregului proiect (stabilită anterior) pentru care necesarul de resurse se menţine. fie asupra celor foarte scumpe sau cu un grad de utilizare necorespunzător. grafice de execuţie etc. Lungimea acestuia reprezintă durata minimă de execuţie a proiectului. • Precizarea acestora. conducerea lor se poate face cu ajutorul tehnicii de calcul prin intermediul unor produse software specializate pe acest tip de probleme. Rezerva liberă a unei activităţi este dată de timpul cu care poate fi prelungită durata acesteia dacă se respectă timpul minim de începere pentru toate activităţile care o succed.Atunci când aceste activităţi se pot reprezenta sub formă de grafuri reţea. Pentru fiecare tip de resursă trebuie să se stabilească intensitatea acesteia (cantitatea de materiale. De asemenea. pe cât posibil. numărul de muncitori.

6. Simulări manageriale Simularea managerială. Din analiza definirii simulării manageriale utilizată în perfecţionarea managementului IMM-urilor.) şi efectele pe care le generează la nivelul firmei. modalităţi decizionale. în vederea facilitării selecţionării celei ce corespunde în cea mai mare măsură anumitor criterii manageriale prestabilite. • generează o succesiune de intervenţii ale participanţilor la jocul managerial sub forma deciziilor ale căror rezultate intermediare servesc drept bază de plecare pentru următoarele decizii şi acţiuni ale acestora. Jocul managerial tipic prezintă următoarele caracteristici: • mai mulţi participanţi. • se alege dintre variantele sau alternativele decizionale proiectate aceea care corespunde în cea mai mare măsură unui set de criterii decizionale prestabilite de managementul firmei. obligatorii de respectat pe parcursul jocului managerial. simularea managerială decizională constă în crearea unui model managerial pe baza identificării şi stabilirii relaţiilor logice dintre variabilele ce definesc o situaţie managerială tipică. fie manageri. care îndeplinesc roluri de conducere bine definite şi similare cu cele din societăţile comerciale. face parte din categoria metodelor de pregătire activă cu mari valenţe pedagogice mai ales în planul formării şi dezvoltării de abordări şi comportamente manageriale eficace. 17 . cu o anumită periodicitate. cotă parte din piaţă etc. . În esenţă.) utilizate în activitatea societăţilor comerciale. • se proiectează cu ajutorul modelului. cifră de afaceri. fie organisme manageriale de tip participativ. • se bazează pe construirea unui model din variabilele manageriale implicate ce reproduc mecanismul decizional aferent situaţiei manageriale.5. cu ajutorul căruia se proiectează mai multe variante decizionale. • un set de reguli ce reflectă principalele coordonate ale desfăşurării activităţilor similare în societăţile comerciale reale. Jocul managerial este o simulare managerială care în final stabileşte un manager sau un organism managerial câştigător. mai multe variante decizionale pentru care se determină caracteristicile manageriale (obiective. resurse eşalonate în timpetc. care în esenţă este o simulare decizională. pe baza unor informaţii de pornire. se desprind principalele sale caracteristici: • se foloseşte numai pentru situaţii manageriale tipice care se produc cu o anumită repetabilitate. • stabileşte un câştigător individual sau participativ pe baza criteriilor manageriale (profit. pentru care se determină efectele. • presupune existenţa unui scenariu de derulare a jocului ale cărui elemente sunt obligatorii pentru participanţii la procesul educaţional.

De aceea. se impune constituirea unei baze de date de personal. 6. elaborarea graficelor evenimentelor profesionale şi urmărirea acestora (precizarea cursurilor.Premise pentru elaborare Principiul esenţial care trebuie luat în considerare în demersul de informatizare al activităţilor de personal este cel care se referă la necesitatea conceperii aplicaţilor informatice într-o manieră care să permită corelarea cu celelalte module ale sistemului integrat pentru management. cât şi sub aspectul salarizării. selecţie a personalului. structurată după criterii complexe. cu acces imediat la date existente în fişiere istorice. prin care să fie asigurată eficientizarea activităţii de personal desfăşurate în cadrul organizaţiei. 6.). estimarea bugetelor de instruire etc). competenţelor şi responsabilităţilor posturilor ocupate. Salarizarea personalului. Modulul informatic este grefat pe structura organizatorică a firmei.6. înscrierea automata în diferite proiecte ale organizaţiei. urmărind gestionarea aspectelor referitoare la angajaţi atât din punct de vedere al sarcinilor.1. cât şi pentru cele de producţie sau logistica vânzării. selecţia şi şcolarizarea personalului. Evidenţa personalului. menţinerea istoricului privind activitatea fiecărui salariat şi a beneficiilor materiale primite.Arhitectura sistemelor informatice pentru managementul resurselor umane 6. în vederea alocării corespunzătoare a sumelor din buget. Elaborarea nomenclatoarelor. perfecţionare etc.3 Funcţii generale Componenta de Management a resurselor umane oferă suport informatic pentru realizarea tuturor proceselor din domeniul resurselor umane şi al managementului de personal . • • • • • • Aplicaţiile componente sunt: • • • • 18 . posibilitatea de simulare a mai multor variante de modificări salariale.Obiectiv Un sistem informatic pentru managementul resurselor umane urmăreşte în principal. a cheltuielilor salariale şi a altor cheltuieli generate de activitatea angajaţilor (şcolarizare. să ofere instrumente şi soluţii software performante. funcţionalităţile acestui modul se referă la: • managementul datelor de personal ale angajaţilor existenţi la un moment dat în companie. urmărirea eficienţei activităţii angajaţilor şi a progreselor înregistrate de aceştia. Recrutarea. administrarea procesului de angajare în cadrul oragnizaţiei. Într-o abordare non-exhaustivă.2. astfel încât informaţiile să poată fi folosite atât pentru activităţile de promovare. recrutare.

concretizată în investiţii importante in domeniul IT. organizare si stocare a cunoştinţelor angajaţilor in asa fel incit alţi membri ai organizaţiei să le poată folosi în vederea sporirii eficienţiei activităţii acestora. s-au dezvoltat primele sisteme de tip KMS (Knowledge Management Systems). cunoştinţe privind evoluţia întreprinderii. Primele eforturi în această direcţie au fost dezvoltarea unor aplicaţii din categoria "data warehousing" şi realizarea de reţele care să permită accesul nerestricţionat la resurse indiferent de localizarea fizică a utilizatorului. elemente care pot fi capitalizate prin intermediul gestiunii datelor tehnice. scopul procesului de capitalizare al cunoştinţelor îl constituie asigurarea premiselor pentru reutilizarea cunoştinţelor unui domeniu. legal şi uman. sub impactul exploziei tehnologiilor informaţionale. algoritmi. modele. tehnici de analiză.Putem afirma astfel că. experienţe anterioare ale decidenţilor. economic. din ce in ce mai mult. Managementul Cunoştinţelor reprezintă un proces organizaţional sistematic de colectare.KMS Amplificarea dimensiunii inovatoare a managementului IMM-urilor este dependentă. Introducerea sistemelor expert în managementul firmelor 7. talente profesionale. aptitudini individuale sau colective. în ultimii ani s-a remarcat o sporire a iniţiativelor în domeniul managementului de cunoştinţe. Memoria organizaţională include două mari categorii de elemente: • elemente tangibile. în paralel cu perfecţionarea instrumentelor asociate managementului cunoştinţelor. În acest context. Astfel. Gestionarea resurselor de cunoştinţe reprezintă o problemă complexă care poate şi trebuie să fie abordată din mai multe puncte de vedere: socio-organizaţional. 7. financiar. reflectate în date proceduri. gestiunea diferitelor activităţi de bază ale întreprinderii. gestiunea documentelor. difuza şi valorifica cât mai eficient întreg patrimoniul de cunoştinţe acumulat de organizaţie în decursul existenţei sale. reunind cunoştinţe private.Memoria organizaţională Construirea unei memorii a organizaţiei este justificată în principal de necesitatea de a conserva. tehnic. • elemente intangibile. localiza.2. documente de analiză şi sinteză.7. cunoştinţe care au fost ulterior stocate şi prelucrate în vederea îndeplinirii de noi obiective. Orice sistem KMS trebuie să îndeplinească două cerinţe fundamentale : să faciliteze lucrul colaborativ între utilizatorii implicaţi in procesele de management al 19 . planuri. anumite contexte de adoptare a deciziilor. de folosirea activelor intangibile ale firmei.1.

Ţinând cont că. care presupun un efort mai mare pentru a fi accesate. prin standardizarea procedurilor de accesare a cunoştinţelor. uneori. datele sunt structurate în unităţi de cunoaştere care se regăsesc. există numeroase abordări ale conceptului de KMS şi ale modalităţilor concrete de implementare în cadrul organizaţiilor. sub formă de documente. O organizaţie poate cistiga eficienţă. Luând în considerare argumentele de mai sus. membrii organizaţiei îşi vor extinde experienţa în obţinerea şi utilizarea nu numai a cunoştinţelor explicite. în general. angajaţii vor căpăta deprinderi în a utiliza baza de cunoştinţe ori de câte ori este necesar. 7. În literatura. pe termen lung. cunoştinţele organizaţionale sunt rezultatul parcurgerii unor faze de combinare.Sisteme expert Cercetătorii din domeniul inteligenţei artificiale au încercat într-o primă etapă să simuleze procesele complicate ale gândirii prin găsirea metodelor generale de rezolvare a unei game largi de probleme. Efectele implementării unui sistem de management al cunoştinţelor asupra proceselor de învatare. De altfel. putem trage concluzia că utilizarea sistemelor KMS poate conduce atât spre rezultate pozitive cât şi negative.cunoştinţelor şi să asigure administrarea informaţiilor de la baza sistemului. între grupuri există perspective diferite de interpretare a cunoştinţelor prin prisma semnificaţiei şi diferenţelor de terminologie.3. experienţa joacă un rol important în procesul de învăţare organizaţională. inovare şi dezvoltare a expertizei sunt greu de cuantificat. dar treptat îşi poate pierde capacitatea de inovare. KMS utilizează o serie de instrumente care permit integrarea cunoştinţelor sub formă de baze de cunoştinţe sau memorii colective. Astfel. 20 . În vederea satisfacerii acestor cerinţe. socializare si externalizare. Un alt efect este acela că. Punctul de vedere al specialiştilor este acela că o metodologie de proiectare clasică a sistemelor informatice nu poate fi aplicată cu succes în dezvoltarea unui KMS. prin utilizarea frecventă a sistemului. pe termen scurt. ci şi a celor tacite. În cadrul acestora. comunicarea asigură partajarea resurselor şi accelerarea proceselor inovatoare. un sistem eficient de management al cunoştinţelor este acela care asigură un echilibru între procesele de exploatare a cunoştinţelor şi cele de explorare de noi soluţii. beneficiile unui sistem KMS se amplifică pe măsura utilizării acestuia de către angajaţi. de regulă. Din acest motiv. Acest proces dinamic implică definirea unor reguli de comunicare între grupurile de indivizi din cadrul organizaţiei. Chiar dacă. Unităţile de cunoaştere trebuie să fie structurate în aşa fel încât să permită interconectarea cunoştinţelor şi realizarea de topologii de tip "arbore de cunoştinţe" şi să fie corelate cu profilul persoanelor care le vor utiliza. internalizare.

în continuare. Un expert uman trebuie sa practice constant şi să se perfecţioneze continuu pentru a se menţine fruntaş într-un anumit domeniu.În pofida unor progrese interesante. aceste programe au condus la apariţia şi. Un alt avantaj al expertizei artificiale este legat de uşurinţa transferării sau reproducerii acesteia. Expertiza umană se poate deprecia rapid. Comparativ cu expertiza umană. Orice perioadă semnificativă de nefolosire a cunoştinţelor poate afecta serios performanţele expertului. o dată achiziţionată. Denumite sisteme-expert. la dezvoltarea unui nou domeniu al ştiinţei. Cercetătorii şi-au concentrat eforturile asupra tehnicilor de reprezentare. unul din ele referindu-se la caracterul său permanent. adică asupra modului de formulare a unei probleme astfel încât aceasta să fie uşor rezolvabilă. cea artificială permite obţinerea de rezultate mai consistente şi mai sigure. 21 . Dezvoltarea programelor de uz general a fost destul de dificilă şi nu foarte rentabilă. în locul unui program de uz general au fost dezvoltate mai multe programe specializate. Cercetările din domeniul inteligenţei artificiale au descoperit un element destul de important şi anume că puterea de rezolvare a programelor derivă din cantitatea de cunoştinţe pe care o posedă acest sistem şi nu din procedurile şi interferenţele utilizate. Utilizarea expertizei artificiale determină creşterea posibilităţilor pe care le oferă raţionamentul uman. Se poate concluziona că pentru soluţionarea unui program inteligent este necesară dotarea acestuia cu informaţii specifice de înaltă calitate în strânsă legătură cu domeniul respectiv. existând avantaje evidente faţă de agenţii umani. În cazul expertizei artificiale informaţia. se află permanent la dispoziţia utilizatorului. excluzând perioadele marcate de deteriorări accidentale ale suporturilor de informaţie. indiferent dacă este vorba despre o activitate fizică sau de natură psihică. Dacă transferul cunoştinţelor de la o persoană la alta este laborios. această strategie nu a condus la realizarea unui salt hotărâtor în domeniu. transferarea expertizei artificiale este un proces simplu de copiere. Specialiştii în inteligenţa artificială au căutat şi găsit o nouă cale să conducă la realizarea calculatoarelor cu programe inteligente. documentarea este un proces corect de mapare între modul în care cunoştinţele sunt reprezentate în sistem şi descrierea limbajului folosit pentru aceste reprezentări. Pentru expertiza artificială. precum şi asupra modului de căutare a soluţiilor în aşa fel încât rezultatele să fie obţinute într-un timp relativ scurt. necesitând în plus un timp şi experienţă îndelungată. Astfel. iar programul să nu ocupe o zonă din memorie.

Verboncu.J. P. J. Ursăcescu. Freeman A. I. Tanaka K. Nicolescu. K. Anderson. I. 14. Ediţia a IV-a Fundamentele managementului organizaţiei Ed. 13. 3.J. 4. 5. C. D. Harkins. Economică 2003 2003 2004 2003 2001 12. Charles River Ed. Radu. Champlain. Informatică şi management Simulări manageriale The Complete eCommerce Book Fuzzy Control Systems Design and Analysis Sisteme informatice – o abordare între clasic şi modern 2005 2005 2004 2001 2002 22 . Premier Press Ed. 2. Loshin. Cook. 6. Cambridge Ed.M. M. 9. McGraw Hill Ed.Bibliografie 1. (coord) Reynolds. 15. McGraw Hill Ed. CMP Books Ed. A. 10. McGraw Hill Ed. Prentice Hall Ed. J. O. (coord) Radu. Gupta. G. John Wiley Ed. Economică Ed. Addison Wesley 2002 2003 2003 2005 2001 2001 7. Chaitain. I. T. InfoMega Ed. Skapura D. Universitară Ed. Cormen. 16. Tribuna Economică Ed. M. Applications and Programming Techniques Building a VPN Network The New Security Standards for Internet Intranets and VPN Electronic Commerce Managementul resurselor umane. Customer Relationship Management Algorithmic Information Theory Auditing Information Systems Just Enough Project Management An Introduction to Algorithms. 11. Manolescu. John Wiley Ed. Second Edition Neural Networks : Algorithms. 8. Ed.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->