You are on page 1of 12

Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!


Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 26 nov - 2 dec 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

Săptămânalul dumneavoastră De n-aş fi om,


preferat, aş vrea să fiu
Condeiul ardelean, un tricolor
îl puteţi achiziţiona prin uitat în Munţii Apuseni.
Poşta Română (abonamente) (Adrian Păunescu)
şi la vânzare liberă din:
Judeţul Mureş
- Chioşcurile Symetria
z Târgu-Mureş, Luduş,
Târnăveni, Sovata,
Ungheni, Cristeşti
Judeţul Braşov
- Chioşcurile Roşii
z Braşov, Săcele,
Codlea, Râşnov,
Zărneşti, Predeal
Judeţul Covasna
- Chioşcurile H-Press
z Sfântu-Gheorghe,
Târgu-Secuiesc, Tuturor celor care poartă
Covasna, Baraolt numele Sfântului Apostol
- Chioşcurile Adrimar 3, 4, 6, 7, 8 Andrei (Ocrotitorul
României), dar şi derivate
z Sfântu-Gheorghe, ale acestuia, le dorim multă
Covasna, sănătate şi un sincer
Întorsura-Buzăului La Mulţi Ani!

Ţările nu mai au pace, În mormântul de la Ţebea


A treia scrisoare către Liniştea le e străină, Doarme însăşi măreţia,
N-avem linişte în viaţă,
N-avem linişte în moarte,
Avram Iancu Nu-nţelege nimeni, totuşi,
Mâine ce va fi să vină.
Inflexibilă chiar dacă
Modulară-i România.
Ce departe ni-s nepoţii,
Şi strămoşii - ce departe.
de Adrian Păunescu
De la Nistru pân-la Tisa, Totul e negociabil, Astfel, România noastră, Ce se-ntâmplă-aici, se simte, Devastată de orgolii,
De la Putna pân-la Ţebea, Ca o târfă din bordeluri, Pentru presă e o temă, Dureros în tot Ardealul, Ţară, spartă de feude,
Tot fărâmiţată-i ţara Cei plătiţi să ne păzească Şi luarea ei în glumă Cum intra la Blaj pe Câmpul, Plânsul plebei necăjite
Şi tot zbuciumată plebea. Fac chiolhanuri la creneluri. E batjocura supremă. Pe unde-şi păscuse calul. În palate nu se-aude.

Ne distruge dezunirea, Omul şi pisica-nvaţă Instigări la dezunire, El e-aici, mereu al ţării, Ea nu poate să-şi trimită
Ne încalecă abisul, Mijlociul trai de câine, Şi-năuntru şi afară, Prin credinţă şi iubire, Nici copiii la vreo şcoală,
Tot amară este pâinea Ţara grâului decade Unii vor să ne scopească, Pentru ochii lui albaştri Nici scrisorile pe-adresa
Şi tot imposibil visul. Şi importă grâu de pâine. Alţii vor hotare-n ţară. Cerul n-are lecuire. Guvernărilor ce-o-nşeală.

Suntem toţi bolnavi de ură, Sărăcia se întinde Pe când noi, ce le opunem? Şi gorunii de la Ţebea Asta e democraţie?
Amăgiţi de ţinte joase, Ca o tragică pecinge, Propria eternă harţă, Plâng în fiecare frunză Asta este libertate?
Pofta ne-a intrat în inimi, Orice-nvingător politic Risipind atâta creier Toată jalea unei patrii Calul Iancului la Ţebea
Frica ne-a intrat în oase. Ţara lui întâi o-nvinge. Pe întinsa lumii scoarţă. Ce-n acest mormânt e-ascunsă. Cu copita-n scuturi bate.

Cucurigu-n limbi străine În vârtejurile lumii, Unde-s geniile noastre? Iar de când s-a frânt gorunul, E destul necaz în oameni
Cântă, umiliţi, cocoşii, Ne izbim de toţi pereţii, Unde-s drepturile noastre? Unde-a stat fiinţa Horii, Şi minciună ordinară,
Strănepoţi de tip sintetic Estul-vestul ne învaţă Cine tot atrage-n ţară E mai trist şi cimitirul Ţebea ne redă puterea
Îşi batjocoresc strămoşii. Legea cinică a vieţii. Duşmănie şi dezastre? Sunt mai trişti şi muritorii. De-a iubi această ţară.

Decebal mai moare-odată, Că pe-aici mai mor popoare, Îndurându-le pe toate, Să venim aici, la Ţebea, Iancule, venim la tine,
Agitând la Sarmis pumnii, Subiect al marii come, Mai venim aici, la Iancu, Înc-o dată şi-nc-odată, Să ne reînveţi curajul,
Şi-şi retrage tarabostes Şi kosovizări forţate Să ne ierte de uitare Şi să ne privim cu toţii Să ne-arăţi cum ştii prea bine
Din enigmele columnii. Şi-aţâţări autonome. Şi că nu îi ţinem rangul. Într-o dreaptă judecată. Unde-i Alba, unde-i Blajul.

Nici Traian nu doarme-n veacuri, Provocări nepedepsite, Nicio toamnă românească Basarabia - uitată, De la Nistru pân-la Tisa,
Ci dezamăgit întreabă: Slăbiciuni exploatate, Fără el, nu-i drept să-nceapă, Bucovina - zăvorâtă, De la Putna pân-la Ţebea,
Doamne, asta mai e ţară Tot popoarele transpiră Lacrimă renăscătoare Şi-n Ardeal diverse bestii Tot fărâmiţată-i ţara
Sau o jalnică tarabă? Pentru-a le plăti pe toate. Pentru fiecare apă. Pe români îi întărâtă. Şi tot zbuciumată Plebea.

*actualizat în fiecare luni


2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) Opinii

Ne scrieþi, vã publicãm:

În judeţul Covasna, dacă eşti bun prieten cu „băieţii deştepţi” din administraţie,
Săptămânal regional
de atitudine ºi cultură Nu mai trebuie să respecţi legea! Episodul 2
Fondat în 2006
Facsimil 1 Facsimil 2
Director fondator
E-Mail: info@condeiulardelean.ro

Doru Decebal Feldiorean

Director general
Violeta Elena Feldiorean

Redactori
Andrei Mihai Braşoveanu
Adrian Teacă

Tehnoredactare (DTP)
Bódi Szilamér János

Corectură
Claudia Otilia Karda
Tiparul executat la:
Intact SA Bucureşti

Redacţia:
Str. Lăcrămioarei,
Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap. 1,
Sfântu-Gheorghe,
judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:


Tel.: 0267-312.260
Fax: 0367-814.145
Editat de SC Tracia SRL
Sfântu-Gheorghe
ISSN 1843 - 4665
Marcă înregistrată la OSIM
NR 87664

Asociaţia „Noi Românii“


Preşedinte
Florin Ignat
Director executiv
Ioan Mugur Topolniţchi
Colaboratori
prof. univ. dr. Petre Ţurlea
dr. Mircea Dogaru
dr. Ioan Lăcătuşu
dr. Gheorghe Funar
dr. Gheorghe Olteanu
dr. Vlad Hogea
dr. Mircea Frenţiu Facsimil 3
dr. Mircea Măran
ing. Nicolae Doroftei
av. Ioan Solomon
prof. Ilie Şandru
prof. Ligia Dalila Ghinea
prof. Vasile Stancu
prof. Rodica Pârvan Prin Legea 18/1991, art. 8 alin. 3, se stabilesc constituite numai 5 ha. Este o decla-
prof. Doru Dobreanu limitele suprafeţelor de teren ce pot fi atribuite în raţie falsă, nelegală. Iar Prefectura
prof. Mircea Bodnari proprietate: limita minimă este de 0,5 ha., iar li- Covasna acceptă frauda!
prof. Alexandru Ciubîcă mita maximă este de 10 ha. de familie, în echiva- Menţionez că domnul Bidiga
prof. Mihaela Vatamanu Alexandrescu
prof. Georgeta Ciobotă lent arabil. Prin „familie” se înţeleg soţii şi copiii Sandor şi doamna Tamas Maria Cla-
prof. Sanda Romana Feldiorean necăsătoriţi, dacă se gospodăresc împreună cu ra totdeauna ulterior gândesc. Au
prof. ing. Adrian Moisoiu părinţii lor. De menţionat că limita maximă de 10 nevoie de timp ca să ocolească le-
prof. ing. Maria Peligrad ha. de familie este valabilă şi în situaţia în care cei gea şi să-şi găsească complici.
prof. drd. Costel Cristian Lazăr în cauză pretind terenuri situate pe teritoriul mai Doamna Tamas Maria Clara, în
Pr. Prot. Florin Tohănean
Pr. psh. Nicolae Floroiu multor localităţi. anul 1998, depune o cerere la Pri-
Pr. Ioan Ovidiu Măciucă Soţiei lui Bidiga Sandor, în oraşul Târgu-Se- măria oraşului Baraolt (vezi facsi-
Pr. Cristian Vlad Irimia cuiesc, judeţul Covasna, pe baza Legii 18/1991, mil 2), cere modificarea adeverinţei
Pr. Iustin Gârleanu i-au fost reconstituite 10 ha. în echivalent arabil nr. 151/10.11.1992 şi modificarea
Pr. Nicolae Bota (vezi facsimil 1). Din această cauză nu are cerere anexei nr. 19, poziţia 1, adeverinţa
Pr. Constantin Iacob
Pr. Adrian Stoian legală depusă de către Bidiga Sandor la Comisia nr. 2051/13.02.1991, fără sentinţă
Pr. Ioan Tămaş Locală Baraolt. Conform art. 9 alin. 2, trebuie judecătorească!
Lazăr Lădariu anexată la cerere o declaraţie pe proprie răspun- Un nemustăcios maghiar
Constantin Mustaţă dere. Ulterior, este anexată o declaraţie pe proprie inconciliabil - Bidiga Iosif Bela
Matei Schinteie răspundere la aşa-numita „cerere minune” (vezi (Lemnia, judeţul Covasna)
Dan Tanasă
Mihai Horga facsimil 3). Interesant: Bidiga Sandor declară, pe
Erich Mihail Broanăr propria răspundere, că după soţia lui au fost re- (va urma)
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor
publicate revine autorilor (art. 206 C.P.).
Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.
Ziua Naţională Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) 3

1 Decembrie - Ziua Naţională a României


PROGRAMUL
manifestărilor cultural-ştiinţifice şi civice din judeţul Covasna
Vineri, 26 noiembrie 2010 ora 1530 Dezbatere pe tema: „1 Decembrie ROR ROMÂNILOR”. Organizat denţilor teologi din Sibiu, Târgo-
Ziua Naţională vs. Ziua Naţiunii”. de U.M. 01048 Sfântu-Gheorghe vişte, Buzău şi Grupul Şcolar „Ni-
ora 1300 Simpozionul „1 Decembrie 1918 - Organizată de Debate Club Sfântu- (Cercul Militar Sfântu-Gheorghe) canor Moroşan” Pârteştii de Jos,
contextul intern şi internaţional al Gheorghe (Casa cu Arcade Sfântu- judeţul Suceava)
Marii Uniri”. Organizat de Direc- Gheorghe) ora 1700 Seară Românească şi lansare de
ţia Judeţeană Covasna a Arhivelor carte. Organizată de Liga Cultural ora 1100 Cocktail, oferit cu ocazia Zilei Na-
Naţionale (Sala de protocol a Insti- Luni, 29 noiembrie 2010 Creştină „Andrei Şaguna” (Muzeul ţionale a României (Instituţia Pre-
tuţiei Prefectului - Judeţul Covas- Spiritualităţii Româneşti) fectului - Judeţul Covasna)
na) ora 1700 Concert folcloric susţinut de An-
samblul Artistic „Ciocârlia” al ora 1800 Bal dedicat Zilei Naţionale (Sala ora 1600 Concert de Gală. Organizat de
Orchidea Events) Centrul de Cultură Arcuş - intrare
Sâmbătă, 27 noiembrie 2010 MAI. Oferit de Instituţia Prefectu-
liberă
lui - Judeţul Covasna (Casa de Cul-
ora 2000 Concert extraordinar Ducu Bertzi. tură a Sindicatelor Sfântu-Gheor- Miercuri, 1 decembrie 2010
ghe - intrare liberă) ora 1900 Bal dedicat Zilei Naţionale (Resta-
Organizat cu sprijinul Consiliului
ora 0800 Te-Deum, oficiat cu prilejul Zilei urantul Park)
Local Sfântu-Gheorghe (Club Ci-
nema - intrare liberă) Marţi, 30 noiembrie 2010 Naţionale a României (Catedrala De Ziua Naţională a
Ortodoxă Sfântu-Gheorghe) României, pe 1 Decem-
Duminică, 28 noiembrie 2010 ora 0900-1200 Itinerar religios-istoric în pa- brie 2010, cu începere
rohiile Mărcuş, Zăbala, Zagon, ora 0900 Marşul Unirii (Catedrala Ortodo- de la ora 1900, la Casa de
Dobolii de Jos, cu participarea stu- xă Sfântu-Gheorghe - Piaţa Mihai Cultură a Sindicatelor
ora 1500 „Sfântu-Gheorghe citeşte!” Lansa-
denţilor teologi din Sibiu, Târgo- Viteazul) din municipiul Sfântu-
rea campaniei „Schimb de cărţi”.
Organizată de Debate Club Sfântu- vişte şi Buzău. Organizat de Liga Gheorghe, judeţul Co-
Cultural Creştină „Andrei Şaguna” ora 0930 Manifestări dedicate Zilei Naţiona- vasna, va avea loc un
Gheorghe (Casa cu Arcade Sfântu-
le a României. Organizate de Insti- concert extraordinar sus-
Gheorghe)
ora 1400 Simpozion cu tema „1 Decembrie tuţia Prefectului - Judeţul Covasna ţinut de marele artist Tudor Gheorghe (foto).
- ZIUA NAŢIONALĂ A TUTU- (Piaţa Mihai Viteazul - Corul stu-

Istoria Românilor, umilită la Sfântu-Gheorghe!


români, ce să mai vorbim? Aceştia îi bani, româneşti, şi privilegii au. Cu
‡ Piaţa „Mihai Viteazul”, din centrul municipiului reşedinţă al judeţului iau la sân, guvernează cu ei. La har- duiumul şi, între timp, cu trecerea
Covasna, se află în continuare în paragină, dezastrul dominând scuarul de la ţă nu se încaieră cu separatiştii decât anilor, lucrează meseriaş la ciopârţi-
când se află în opoziţie, dar şi atunci rea Statului Naţional Unitar Român.
un capăt la celălalt steril, fără nicio noimă, motiv pen- Revenind la Piaţa „Mihai Vitea-
tru care nici nu-i mai bagă nimeni în zul”, trebuie spus că aceasta a avut
seamă. Aproape toţi au guvernat cu alocate fonduri pentru reabilitare
# Doru Decebal Feldiorean Gheorghe, judeţul Covasna. an de an, Ziua Naţională a Româ- UDMR-ul, şi vor mai guverna încă, deja de mai multe ori, şi nimic nu
(Sfântu-Gheorghe) Aflată în paragină de două de- niei. O batjocură. De ce? E simplu. iar separatiştilor asta le place, de-aia s-a făcut. Pardon! Ba s-a făcut, că
cenii, Piaţa „Mihai Viteazul” este Pentru că un grup de minoritari ma- nu pleacă ei de la ciolan. Bani, mulţi a fost adusă exact în starea în care
I-au găsit, într-un final, fel şi fel la ora actuală într-o stare deplora- au dorit udemeriştii. Faceţi un exer-
de întrebuinţări. O parte au transfor- bilă, catastrofa, haosul, dezastrul ciţiu al minţii şi imaginaţi-vă cum
mat-o în parcare auto. O alta, cea cuprinzând-o de la un capăt la altul. ar fi arătat această piaţă, după 20
mai mare, e şantier în lucru. O alta Ei bine, acesta este locul-simbol în de ani, dacă în centrul ei s-ar fi aflat
ar fi bună deja, dacă n-ar fi toamnă care, de la lovitura de stat din de- statuia lui Petofi Sandor…! Ei bine,
târzie, de destinaţie pentru picnicuri, cembrie 1989 încoace, românii co- şi atunci despre ce vorbim? Despre
că pe-acolo e iarbă mai multă decât văsneni, şi nu numai, aniversează, o ţară tristă, în care toţi parveniţii
acestor vremi au ajuns să-l insulte
pe român la el acasă, dând mâna cu
adepţii separatismului pe criterii et-
nice şi enclavizând, implicit, un bun
teritoriu românesc din centrul Ro-
mâniei. Nu-i bai, că Dumnezeu nu
culcă-te, şi mare va fi bătaia Lui!!

ghiari tupeişti, grupaţi sub umbrela


separatistă numită UDMR, dispreţu-
iesc, în inima Ţării, tot ceea ce este
simbol românesc, călcând, în acelaşi
timp, în picioare Constituţia şi legile
României. Fără nicio jenă
şi oprelişte, pentru că s-au
învăţat cu şmecheria, au vă-
zut că le merge. Ei tot o co-
ciment ori marmura de-odinioară. mit, zi de zi, şi nimeni, dar
Ar merge chiar şi ca adăpost pen- nimeni, nu îi trage la răs-
tru prietenii oamenilor, devreme ce pundere. Nici DNA-ul, nici
câţiva câini vagabonzi au pus stăpâ- Parchetul, nici mama Par-
nire pe spaţiul cu pricina. E vorba de chetului din România, pen-
un scuar ultracentral, de Piaţa „Mi- tru că ei sunt mai presus de
hai Viteazul” din municipiul Sfântu- lege. Iar despre politicienii
4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) Istorie - Cultură

Rugăciune pentru 1 Decembrie „Nu! Nu! Niciodată!


Ne iartă, Doamne, ura şi gâlceava Redobândirea hegemoniei maghiare
de care suntem zilnic vinovaţi,
dar către Tine tulnicul suna-va, în Bazinul Carpatic în documente.”
Cu grohotiş pe tălpi şi brumă-n gene,
să-ntorci privirea Ta către Carpaţi.
să-nvingi un vechi şi tragic handicap, Cronologia acţiunilor
şi, în onoarea Albei Apusene,
Prea mult abandonaţi acestei toamne,
nu mai avem în vatra casei foc,
să-ţi scoţi căciula dacică din cap. budapestane şi udemeriste (XXXII)
mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne, # dr. Gheorghe Olteanu
Se aude Basarabia cum plânge
răbdare şi iertare şi noroc. (Baden-Baden, Germania)
de dorul Ţării Mari, pierdute-n veci,
şi-n clopote e treaz acelaşi sânge, Este indiscutabil, dacă spun, privind cu ochii Bruxelles-ului, că Ungaria
Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri
şi-aceiaşi ochi imperiali sunt reci. are o rămânere în urmă de douăzeci de ani faţă de Austria, dar este capabilă să
şi aşteptăm o pâine din import, se autofinanţeze. Partium-ul şi Ardealul pot fi finanţate într-o etapă următoare,
când bietul om s-a prăbuşit sub preţuri pentru că aceasta înseamnă încă 20 de ani, deoarece ele-s cu 15 ani rămase-n
Şi nu-i Emilian la catedrală,
şi sufletul în el e-aproape mort. urmă (faţă de Ungaria, nota trad.). Dincolo de linia Carpaţilor, şansele de re-
uzurpatorii lui lucrează calmi,
cuperare economico-financiare sunt cu totul altele, total diferite posibilităţile
nici umbrele din somn nu se mai scoală,
Ne-am despărţit în triburi şi în secte, de valorificare a resurselor existente, acolo unde geografia economică cere
nici nu mai cântă doctor Iacob psalmi. o gândire politico-economică adecvată. Şi dacă aş spune - „dincolo de linia
în cluburi, în partide şi în găşti,
iubirile directe sunt suspecte. Carpaţilor? Pentru ce ?”. Rămânerea în urmă cu 30-35 de ani necesită sume
Şi ne e dor de-o sfântă sărbătoare, enorme, alocări de fonduri însemnate, care pe termen mediu, dar nici măcar
Doreşti succes? Învaţă să urăşti.
în care toţi să ne-adunăm aici, foarte lung, nu s-ar putea recupera. Acolo atunci vom intra, dacă interese stra-
şi ne e dor de România Mare tegice deosebit de grave ne-ar obliga să o facem. Ei, şi acum, toţi aceştia sunt
Duşmanii nu puteau să ne condamne,
şi am rămas îngrozitor de mici. factori, care într-o anumită situaţie - aşa cum s-a destrămat Uniunea Sovietică,
cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău, cum s-a destrămat Iugoslavia -, vor facilita şi destrămarea altor state. Pentru
de ce să mai venim la Alba, Doamne, asta trebuie să ne pregătim.
Dar, Doamne, pune-Ţi pe cetate talpa,
când e negustorit şi duhul Tău? Investiţiile şi cumpărarea prin intermediari, etnici maghiari, de terenuri şi
mai dă-ne harul unui gest postum,
mai cheamă-ne, mai rabdă-ne la Alba obiective economice nu numai în zonele preponderent maghiare şi la graniţă,
Şi, totuşi, Alba-Iulia există, ci cu predilecţie terenuri cu infastructură sau de importanţă strategică; re-
şi să mai încercăm măcar acum.
şi, totuşi, cineva i-a dat un rost, trocedările „composesoratelor” din zona secuiască («mai mult de 1.000.000
şi-a fost şi-atunci pornire anarhistă, ha. de păduri» - Petre Ţurlea, «UDMR şi societatea românească», 2003) ob-
şi Dumnezeu tot ocupat a fost. (Adrian Păunescu) ţinute de UDMR, deşi, istoric, acestea au fost proprietăţi ale statului date în
folosinţă; redobândirea de către moştenitori, a pământurilor confiscate legal,
O carte ghid: „jongleur” şi „mistificator”, trecând în 1920, grofilor din Transilvania, care n-au acceptat cetăţenia română şi li

ARDEALUL
la analiza tendinţei maghiarizante a s-a ridicat dreptul de a avea proprietăţi în România, fiind despăgubiţi (con-
înaintaşilor lui, încearcă s-o justifi- form cu hotărîrea Curţii de Justiţie de la Haga, din 1932); defrişarea masivă
ce prin „ideologia drepturilor ome- a pădurilor din Transilvania, imediat după „revoluţie”, ceea ce a generat în
neşti”, care, „începând de la Revo- Ungaria, la începutul anilor ’90, naşterea „noii arhitecturi maghiare”, ade-
luţia Franceză a provocat dispariţia vărate catedrale din lemn, prezentate într-un film documentar şi la televiziu-
particularismelor tuturor evoluţiilor nea germană; retrocedările către bisericile maghiare a nenumărate clădiri,

PĂMÂNT ROMÂNESC de interes local”.


„Ungurii, spune profesorul Do-
manovszky, au căutat să rezolve pro-
fără discernământ şi control al autenticităţii actelor de proprietate; planurile
avansate de realizare a infrastructurii necesare unei legături directe şi rapide
cu Budapesta; îndoctrinarea prin şcoală, radio şi televiziune în spiritul drep-
- CXXII - blemele politice în spiritul noilor idei tului la autonomie etnică, al dreptului istoric de a stăpâni Bazinul Carpatic,
# prof. Vasile Stancu justifica astăzi politica de maghiari- care în Franţa, după ce au măturat asociat cu lupta pentru regionalizare şi modificarea Constituţiei etc. etc., sunt
(Sfântu-Gheorghe) zare prin violenţă, care a stârnit va- rezultatele evoluţiilor particulariste, „pregătiri” realizate pe fundalul „destrămării” planificate, dorite, visate.
lurile de indignare ale întregii lumi au izbutit să creeze unitatea ţării: na- Iată câteva din constatările delegaţiei parlamentare în timpul vizitei (24-26
„Baronul Szilassy nu este, de civilizate. Este, desigur, foarte greu a ţionalităţile dimpotrivă s-au străduit octombrie 1997) în judeţele Harghita şi Covasna: „se încearcă rescrierea is-
altfel, singurul om politic UNGUR pretinde unui scriitor ungur contem- să facă să li se recunoască exigenţele toriei prin ignorarea sau chiar distrugerea vestigiilor civilizaţiei româneşti din
care a recunoscut coram populo vi- poran să aibă curajul de a înfiera, în lor şi viaţa lor naţională, conform ve- zonă; scăderea numerică a populaţiei de naţionalitate română prin migrări,
novăţia maghiară în destrămarea Un- faţa opiniei publice mondiale, poli- chiului lor particularism.” îmbătrânire etc.; trecerea credincioşilor ortodocşi la religia reformată din lipsă
gariei şi care a ţinut la stâlpul infamiei tica de sinucidere a guvernelor ma- Ne-am afla, deci, după afirmaţiile de alternativă; transformarea muzeelor şi clădirilor româneşti în lăcaşuri de
metodele barbare care au caracterizat ghiare din trecut. istoricului ungur, în faţa unui conflict cultură secuiască; necunoaşterea limbii de stat a României; nerespectarea în-
guvernarea ungară în primul deceniu Înţelegem tăcerea multora dintre între principiul unităţii, reprezentat semnelor Statului Român de către autorităţile locale; refuzul de a sărbători, în
al secolului al XX-lea. istoricii unguri asupra conflictului prin naţia ungară şi cel al particula- şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară, a Zilei Naţionale a României;
Contele Ştefan Bethlen însuşi face dintre naţionalităţile din Ungaria şi rismelor diferitelor naţiuni conlocu- diplomele şcolare şi la concursuri judeţene scrise doar în limba maghiară; în
mea culpa, renegându-şi astfel trecu- naţia maghiară. Ceea ce nu înţele- itoare, conflict care în Franţa a luat laboratoarele de istorie se denaturează istoria României prin folosirea în mod
tul de intransigenţă şovină. „Dacă, gem însă, este atitudinea unora dintre sfârşit prin triumful Franţei unitare deliberat a unor hărţi din perioada 1878 - 1918; lipsa profesorilor de naţiona-
începând din 1867, am fi recurs, spu- istoricii unguri care îşi fac un titlu de asupra provinciilor componente. litate română, lipsa predării calificate a limbii române, istoriei, geografiei; pre-
ne el în 1932, la o sutime măcar din glorie din pretinsa lor obiectivitate Nu ştim de ce profesorul buda- siuni asupra celor ce au rămas în zonă; predarea disciplinei „Limba română”
lupta compatibilă cu ordinea corectă, şi care caută să justifice politica de pestan atribuie Revoluţiei franceze de către profesori de naţionalitate maghiară cu cunoştinţe aproximative despre
cu tratamentul egal, în cazul acesta maghiarizare forţată pe care întreaga rolul de unificator al Franţei, unifica- limba şi literatura română, lipsa manualelor de limba română; lipsa dotării cu
în 1914 problema naţionalităţilor în opinie publică a lumii civilizate a în- rea - după umilele noastre cunoştinţe materiale didactice a claselor cu predare în limba română; predarea la clasele
esenţa ei ar fi fost rezolvată”. fierat-o în curs de decenii. istorice - fiind fapt îndeplinit cu mult de limbă maghiară a unor discipline care nu sunt în programa de învăţământ
Ce dovadă mai concludentă des- înainte de izbucnirea marii revoluţii în vigoare şi nepredarea altor discipline înscrise în program; începând cu anul
pre tratamentul inuman la care au franceze. Dar aceasta este o chestiu- 1993, în peste 27 de localităţi din judeţul Covasna, au fost reînfiinţate şcoli şi
fost supuşi românii în Ungaria vea-
Profesorul Domanovszky ne străină de lucrarea noastră. secţii cu predare în limba română; după alegerile electorale din 1996, toate
cului al XX-lea, decât această recu- şi problema Transilvaniei Ceea ce ştim însă cu preciziune, au fost desfiinţate; în prezent, există mai mult de 90 de localităţi în judeţ unde
noaştere formală a înşişi acelora care este lipsa completă de corespon- nu există clasă cu predare în limba română; traducerea eronată în limba ma-
erau în fruntea mişcării de asuprire? Astfel, profesorul Alexandru Do- denţă între lupta violentă dusă de ghiară a denumirilor unor localităţi pe motiv că se respectă istoria localităţii
Înţelegem că mulţi dintre oamenii manovszky de la Universitatea din maghiarism împotriva naţiunilor lo- respective; lipsa preoţilor din parohii, multe părăsite, fără sprijin material;
politici unguri contemporani şi unii Budapesta, într-o lucrare recentă în cuind pe teritoriul Ungariei şi între credinciosul ortodox român este izolat şi asimilat de celelalte culte; singurul
dintre istoricii maghiari să nu aibă care polemizează cu ilustrul savant sforţările de unificare din Franţa. În sprijin pentru credinţa ortodoxă este Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei
curajul de a înfiera în faţa opiniei pu- român Nicolae Iorga, după ce ne dă Franţa, evoluţia particularismelor a şi Harghitei, care nu este susţinută; grave discriminări între cetăţenii de naţio-
blice mondiale actele guvernelor din o dovadă amplă de obiectivitate ca- fost canalizată înspre unitate prin- nalitate maghiară (favorizaţi) şi cei de naţionalitate română (defavorizaţi) în
trecut. Înţelegem tăcerea lor asupra re-l animă atribuind marelui istoric tr-un fenomen firesc. Particule din domenii ca: folosirea limbii materne, accesul la orice funcţie publică (condi-
acestei chestiuni. Orgoliul maghiar român - a cărui erudiţie s-a impus „tot” au sacrificat pe altarul unităţii, ţionată de cunoaşterea limbii maghiare), organizarea şi funcţionarea şcolilor,
depăşeşte cu mult obiectivitatea ce se respectului tuturor oamenilor de şti- care le lega, micile particularităţi, încălcări flagrante ale drepurilor omului şi epurare etnică în ceea ce priveşte
impune unei opere istorice. Ceea ce inţă din lume - epitetele de „fals is- care le despărţeau.” românii...” etc. etc.. Nu este de mirare că Preşedintele Constantinescu putea
nu înţelegem însă, este curajul de a toric cu capricii de autor de teatru”, (va urma) să-şi aroge liniştit performanţa „reconcilierii româno-maghiare”. (va urma)
„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine.
Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de suflet vechi şi de credinţă. Aud şi văd,
citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi
răstigneşte poezia.” (Tudor Gheorghe)
Istorie - Cultură Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) 5

România în Războiul din Răsărit (VII)


# dr. Vlad Hogea Transnistria. Dacă ucrainenii, ruşii scrie istoricul operaţiunilor din Cri- titate nu a mai fost creată pentru că de Ion Antonescu. Feldmareşalul
(Bucureşti) albi, polonezii şi noi, luăm fiecare meea, eforturile şi grelele sacrificii Hitler dorea mai întâi să vadă Sta- Manstein relatează cum generalul
sub protecţia noastră populaţia din de sânge făcute de trupele române lingradul cucerit. Faptul că OKH i-a făcut, la ajungerea acestuia la
Deşi se remarcă cu precădere satele de acolo, atunci ajungem la de aici vor apărea foarte palide în nu a reuşit să îl folosească pe Ma- Rostov, unde se afla punctul de co-
după operaţiunile militare din iarna o completă cacofonie. (…) Ori este ansamblul operaţiunilor, întrucât reşalul Antonescu, a fost o mare mandă, o descriere foarte sumbră a
anului 1942, divergenţele manifes- o singură direcţie, ori mă retrag din românii nu au avut posibilitatea pierdere. Competenţa lui de co- situaţiei celor două armate române
tate în raporturile militare româno- Transnistria”. să-şi lege numele de nicio acţiune mandant nu mai fusese, ce e drept, aflate pe frontul de la Stalingrad.
germane au existat de la începutul începută şi dusă la bun sfârşit de pusă la încercare până atunci, dar Din cele 22 divizii pe care le avu-
colaborării. Ele nu au avut iniţial Deteriorarea raporturilor comandamentele şi trupele româ- eu nu mă îndoiesc de faptul că era sese iniţial, 9 ar fi fost distruse, iar
amploare şi nu au afectat în mod ne. Din această cauză, istoria va fi, un bun militar. În orice caz, pre- alte 9 se risipiseră şi nu mai puteau
sensibil relaţiile militare stabilite
militare româno-germane poate, nedreaptă cu noi şi cu sacri- zenţa lui ar fi dat o mai mare greu- fi folosite în operaţiunile militare.
între cele două părţi. Încă din no- ficiile noastre, fără ca să avem vreo tate apelurilor noastre către Hitler (va urma)
Din iarna anului 1941, situaţia
iembrie 1941, s-a remarcat tendinţa altă vină decât că am fost obligaţi pentru întăriri, pentru apărarea
a început să se deterioreze, datorită
autorităţilor militare germane de a a consimţi această fragmentare a flancurilor dispozitivului de la Paznic la Vatră
modului de subordonare a unităţi-

Decebal
se erija în principal factor de deci- comandamentelor noastre”. Proble- Stalingrad.
lor române. Mulţi comandanţi ro-
zie, mai ales în ceea ce priveşte ad- mele deja amintite, s-au manifestat Antonescu era, în definitiv,
mâni au rămas astfel fără comandă
ministrarea teritoriilor nou cucerite. şi în legătură cu constituirea Grupu- un şef de stat şi un aliat căruia
operativă sau au comandat unităţi
În şedinţa Consiliului de Miniştri lui de Armate „Don”. Unul dintre Hitler era obligat să-i acorde mai
din 13 noiembrie 1941, Mareşalul
şi subunităţi de valoare inferioară
motivele nerealizării acestuia a fost multă atenţie decât oricărui co-
Colonelului Ovidiu Goecea
celor la care aveau dreptul. Spre din Sfântu-Gheorghe,
Antonescu a luat atitudine fermă faptul că problemele operative şi de mandant de armată sau de grup
exemplu, generalul de divizie Gh.
împotriva amestecului flagrant al aprovizionare nu erau clar precizate de armate german. Şi, mai pre- judeţul Covasna
Avramescu, Comandantul Cor-
unităţilor SS în Transnistria. de către Înaltul Comandament ger- sus de orice, personalitatea lui
pului de Munte, a fost subordonat
Situaţia de confuzie generată man, nu erau precis stabilite misiu- Antonescu i-ar fi mobilizat pe A muri pentru
generalului maior Fretter-Pico, co-
de o dublă conducere sau o dublă nile Grupului de Armate şi pentru comandanţii români, care se te- poporul tău, pentru
mandantul Corpului 30 Armată (cf.
administrare a unui teritoriu avea să armatele din compunerea acestuia. meau de el cel puţin la fel de tare dreptul lui sfânt,
Alesandru Duţu).
ia amploare în intervalul următor, Marele Cartier General român ca de ruşi”. e o Înviere…
Această subordonare nu a per-
adeverind afirmaţiile Conducătoru- a considerat, la 16 noiembrie 1942, Una dintre problemele care După două mii de ani,
mis comandamentului român din
lui Statului Român: „Nimeni nu se că întârzierea constituirii Grupului au grevat relaţiile militare româ- acoperit de flori
Crimeea să desfăşoare acţiuni pe
poate amesteca, nici SS, în comune- de Armate a produs trupelor româ- no-germane a fost aşa-numitul din dacicul pământ,
cont propriu, ceea ce l-a determi-
le germane. Nu se poate ca cineva ne „o serie de neajunsuri de ordin „caz Hauffe”. Generalul Hauffe numele lui nu piere.
nat pe locotenent-colonelul Nicolae
să ia sub protecţia sa acolo - decât operativ şi material”. Feldmareşa- fusese numit şef de stat major
Tăutu să afirme: „Atunci când se va Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
noi - o populaţie care se găseşte în lul Manstein aprecia că „noua en- al Grupului de Armate condus

În continuarea capitolului, rile memorialistice ale acestuia,


sunt analizate poziţiile unor despre ultima parte „a călătoriei”,
Dr. Petre Ţurlea - „Carol al II-lea și membrii marcanţi ai Camarilei
Regale, a unor lideri politici pro-
la intrarea trenului regal în gara
Timişoara: „Deodată aud focuri:
veniţi din partidele istorice şi a sunt pocniturile caracteristice,
Camarila Regală” sau „o carte despre Mişcării Legionare în ansamblu,
a presei şi opiniei publice ro-
care mi-au rămas în urechi din
zilele trecute din Bucureşti... Tre-
mâneşti, faţă de actul abdicării nul îşi iuţeşte alura, iar focurile se
fapte de altădată care se repetă azi” (IV) subliniindu-se atât necesitatea
politică a înfăptuirii actului, cât
înteţesc, aud cum răspund arme-
le noastre automate din tren. Cât
# prof. Vasile Stancu te bine situaţia din armată, inca- ajutorul, ci l-a îndepărtat de Tron şi solidarizarea majorităţii forţe- am putut, am baricadat peretele
(Sfântu-Gheorghe) pacitatea, incompetenţa şi vena- fixându-i domiciliu obligatoriu „la lor politice şi naţionale în spriji- cabinei şi fereastra, iar cu Duduia
litatea politicienilor, generalul Mănăstirea Bistriţa din nordul Ol- nul Generalului Ion Antonescu. ne-am culcat pe jos”.
Capitolul al III-lea, intitulat Antonescu a scos la iveală marile teniei, izolată şi bine păzită, repre- Deopotrivă, autorul scoate în Şi istoricul Petre Ţurlea „de-
„Dispariţia Camarilei Regale”, minciuni susţinute de guvernan- zentând pentru general o adevăra- evidenţă şi modul în care a fost cupează” cu ştiinţă, dar şi previ-
debutează cu un scurt istoric al ţii epocii „Lupeascocraţiei”, care tă trimitere la închisoare”. conceput textul actului abdică- ziune, această „poză”, din marele
relaţiilor, de adversitate de altfel, susţineau că „suntem înarmaţi După pierderea Transilvaniei rii de vicleanul politician Ernest tablou al regimului carlist, ca un
care s-au stabilit între Carol al până în dinţi” şi „nu vom ceda de nord-est, la 30 august 1940, în Urdăreanu. Acesta nu „menţiona simbol al sfârşitului unui regim
II-lea, Camarilă şi generalul Ion nicio brazdă”. Acest fapt a deran- condiţiile unor mişcări de masă vreo vină a regelui pentru situa- dictatorial: „Doi oameni lungiţi
Antonescu, „om cu principii fer- jat Camarila şi, astfel, i se va sto- împotriva sa, socotit vinovat de ţia în care se afla România, după pe podeaua unui vagon, tremu-
me, aspru, cinstit şi patriot”, cu pa cariera ministerială. sfârtecarea hotarelor Ţării, Carol zece ani de domnie a sa, nici vreo rând de frica gloanţelor care-i
„prestigiul unui militar foarte pri- Conştient de dezastrul spre al II-lea „a fost constrâns să ape- vină a Camarilei”. Mai grav, în urmăreau. Era imaginea însăşi a
ceput”, datorat succeselor obţinu- care se îndrepta Ţara, Antonescu leze la cel pe care-l considera un text nu se folosea cuvântul „ab- falimentului regelui dictator şi a
te de Armata Română pe teatrele va solicita mai multe audienţe sau inamic al său şi al Camarilei”, cu dic”, ci formula „trecând astăzi Camarilei sale”.
de operaţiuni militare ale Marelui va trimite mai multe memorii Re- speranţa că îi va salva Tronul. Po- fiului meu, pe care ştiu cât de Capitolul se încheie cu mă-
Război de Întregire Naţională. gelui, în ultimul dintre acestea, din ziţia generalului Antonescu este mult îl iubiţi, grelele sarcini ale surile luate de cel care a devenit
Profitând de autoritatea Genera- iulie 1940, pe un ton hotărât, ce- reliefată de autorul cărţii prin pu- domniei”. Acest fapt va genera conducătorul statului, Ion Anto-
lului, atât în rândul armatei, cât rând-i înlăturarea „forţelor oculte” blicarea scrisorii prin care acesta pretenţia, din partea lui Carol, nescu, pentru a putea preîntâmpi-
şi al opiniei publice româneşti, şi oferindu-şi ajutorul. „Voi încer- îi cerea abdicarea, în care se afir- a dreptului de revenire la tronul na o viitoare uzurpare a puterii de
Regele, responsabil de dezastrul ca numai să salvez ce mai este cu ma: „Toţi cer abdicarea Maiestăţii României, în virtutea căruia a în- rege, pentru stabilirea responsa-
Ţării din vara anului 1940, îl nu- putinţă de salvat, din Coroană, din Voastre. În faţa acestei situaţii şi a treprins, în timpul şi după termi- bilităţilor politice şi materiale ale
meşte la conducerea Guvernului, ordine şi din graniţe. Ascultaţi-mă agitaţiilor pe care nu pot să le înec narea războiului, diferite acţiuni, regelui şi membrilor Camarilei,
pentru a „introduce ordinea” în cel puţin în acest ceas, Majestate. în valuri de sânge, pentru a arunca apelând chiar la „susţinerea Sta- precum şi cu descrierea princi-
rândul populaţiei revoltate de ce- Nu am fost un duşman al Majestă- Ţara într-un război civil şi a deter- telor Unite sau a Uniunii Sovieti- palelor evenimente petrecute în
dările teritoriale, chiar şi printr-o ţii Tale. Am fost un slujitor fanatic mina ocupaţia străină, mă simt da- ce”, pentru a forma un guvern în cel de-al doilea exil al lui Carol,
„represiune sângeroasă majoră”, al acestui Neam. Am fost înlătu- tor să supun şi în scris Maiestăţii exil sau un nou partid carlist, de sfârşite cu moartea sa, la 3 aprilie
în speranţa menţinerii sale şi a rat prin intrigă şi calomnie de acei Tale, glasul Ţării. Cine afirmă alt- orientare sovietică, în Ţară. 1953. Atunci „se încheia şi exis-
Camarilei la putere. Fost şef al care au dus Ţara unde este, şi de fel face o crimă. Atrag însă serios Părăsirea teritoriului naţional tenţa Camarilei regale care, după
Marelui Stat Major, decembrie forţele oculte. Nu mai asculta de atenţia Maiestăţii Tale, în privinţa de către Rege şi o parte a Camari- abdicarea din 1940, fiinţase doar
1933 - 7 decembrie 1934, şi, în aceştia Majestate. Ei Te-au adus răspunderilor grave care vor apă- lei sale este redată amănunţit prin sub forma unui anturaj restrâns al
două rânduri, ministru al Apărării unde eşti, şi ne-au adus unde ne sa pe vecie asupra Maiestăţii Tale intermediul unor martori, atât din fostului Suveran” şi, desigur, în
Naţionale, 29 decembrie 1937 - găsim, este ultimul meu strigăt de dacă nu dai ascultare imediat şi interiorul grupului însoţitor, cât care, Elena Lupescu şi-a impus
10 februarie 1938 şi 11 februarie alarmă, Majestate.” Carol al II- fără ezitare cererii mele, care este şi din afara acestuia. Însuşi Ca- permanent voinţa.
- 29 martie 1938, cunoscând foar- lea, nu numai că nu i-a acceptat a Armatei şi a Ţării”. rol este citat de autor, din scrie- (va urma)

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea
ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l
vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un
început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“ (Nicolae Iorga)
6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) Viaţa Creştină / Ziua Naţională
30 noiembrie
†) Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul României
Sfântul Apostol Andrei a fost din Betsai- Bizantia, hirotonind acolo episcop pe Stahie,
da, orăşel pe malul lacului Ghenizaret, fiul şi străbătând celelalte ţări, a ajuns la ţinutul Pe-
lui Iona, din Galileea, şi fratele lui Petru, fiind loponezului, unde pe mulţi i-a tras de la idoli
primul dintre ucenicii Domnului nostru Iisus la Hristos. Tot din Tradiţie mai ştim că Sfântul
Hristos. Numele său era de origine greacă, Apostol Andrei a avut şi un sfârşit de mucenic,
deşi se trăgea din părinţi evrei. Numele său fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul
s-ar traduce prin viteaz, bărbătesc, provenind în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a
din grecescul Andreas. Înainte de a fi apostol spus „Crucea Sfântului Andrei”.
al Domnului, a fost ucenic al Sfântului Ioan Pe la anul 350, împăratul Constantinos
Botezătorul. După ce Domnul nostru Iisus (fiul lui Constantin cel Mare) aduce sfintele
Hristos a fost botezat în râul Iordan de către moaşte ale Sfântului Apostol Andrei la Cons-
Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Andrei, la tantinopol şi le aşează în Biserica Sfinţilor
auzul cuvintelor: „Iată Mielul lui Dumnezeu Apostoli. Acestea se păstrează întregi până
Cel ce ridică păcatul lumii!” (Ioan I, 29), l-a în jurul anului 850, când împăratul bizantin
părăsit pe Ioan şi a mers după Hristos, atră- Vasile I Macedoneanul cedează rugăminţilor
gându-l şi pe fratele său, Petru, cu cuvintele: locuitorilor din Patras şi le înapoiază capul.
„Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hris- Aproximativ în anul 1208, în timpul cruciadei
tos” (Ioan I, 41). De aici i se spune Sfântului a 4-a, relicvele au ajuns la Amalfi, în apropie-
Apostol Andrei şi cel Întâi chemat. re de Napoli, fiind păstrate în domul San An-
Din clipa aceasta, Sfântul Apostol Andrei drea. În 1462, au fost duse la Roma, din ca-
stă foarte aproape de Hristos. Merge pretutin- uza pericolului turcesc. În secolul al XV-lea,
deni cu El, adăpându-se din izvorul nesecat al Papa Pius al II-lea a mutat relicvele Sfântului
învăţăturii Domnului nostru Iisus Hristos. A Apostol Andrei în catedrala Sfântul Petru din
văzut nenumăratele fapte minunate pe care le-a Roma. În anul 1964, capul Sfântului Andrei a
săvârşit Domnul nostru Iisus Hristos, a văzut fost înapoiat bisericii din Patras.
Patimile, dar mai ales Învierea şi Înălţarea cu Este patron al Scoţiei (steagul scoţian repre-
trupul la cer a Domnului nostru Iisus Hristos. zintă Crucea Sfântului Andrei), al Spaniei, al
La rândul ei, Sfânta Tradiţie ne spune că, Greciei, al Rusiei, al Siciliei şi, după cum bine
după Înălţarea Domnului nostru cu trupul la ştiţi, al Ţării noastre, România.
cer, apostolii au tras la sorţi pentru a pleca în Sfântul Apostol Andrei, în calendarul
lume să propovăduiască cuvântul lui Dumne- ortodox, are două zile de pomenire, şi anu-
zeu. Atunci, Sfântului Apostol Andrei i-a reve- me: 20 iunie - aducerea moaştelor, şi pe 30
nit sorţul să meargă în Bizantia, Bitinia, Tracia noiembrie. Dintre acestea, cea mai populară
şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Ne- este ziua de 30 noiembrie.
gre până la Dunăre şi Scitia, adică Dobrogea Pentru rugăciunile Sfântului Apostol An-
noastră şi până în Crimeea. În aceste locuri drei, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumne-
nu a umblat în grabă, ci în fiecare zăbovind zeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
şi răbdând multe împotriviri şi nevoi, pe toate Pr. Nicolae Iulian Bota
biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a întors în Parohia Belin, ROMÂNIA
Ziua Naţională Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) 7

- Alba-Iulia şi Bucureşti, 15 -17 octombrie 1922 -


# dr. Ioan Lăcătuşu care, reproducem programul „serbărilor încoro- siunilor şi naţionalităţilor vor prezenta înaintea „Sub Straje” va începe concursul între cele 6
(Sfântu-Gheorghe) nărei Suveranilor în oraşul şi judeţul Braşov”, Prefectului judeţului omagiile lor de credinţă, societăţi sportive din oraşul Braşov pentru câş-
program semnat de prefectul judeţului menţio- supunere şi supremă dragoste M.M.L.L. Re- tigarea premiului „Cupa Încoronărei”. Seara,
În preajma sărbătoririi împlinirii a 92 de ani nat, dr. Alexandru Sulică, şi de către comandan- gelui Ferdinand I şi Reginei Maria, Suveranii retragere cu torţe, cu muzica militară şi joc de
de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 tul Garnizoanei, colonel I. Opran. „Cu această încoronaţi ai Marei Românii. După recepţie se artificii în diferite puncte ale oraşului. Festival
(foto), redăm integral textul Proclamaţiei Re- ocazie măreaţă care încununează în mod sim- va servi o gustare în sala cea mare a Palatului artistic cu un program ales, urmat de un „Bal”
gelui Ferdinand transmisă cu ocazia „marilor bolic opera de gigantică muncă a unui popor Prefecturei. În timpul recepţiei muzica militară aranjat de un comitet de Doamne şi Domni din
serbări ale încoronării suveranilor României viguros ce tinde spre un sublim ideal naţional, va întona în faţa Palatului Prefecturei Imnul societatea de elită a oraşului Braşov.
Mari”, care au avut loc la Alba-Iulia şi Bucu- populaţia oraşului şi judeţului Braşov cu mic Regal, Imnul încoronărei şi diferite arii naţio- Ziua doua (16 octombrie 1922): De la 10
reşti, în zilele de 15 -17 octombrie 1922: a.m.-1 p.m. continuarea concursului între so-
„Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa Naţio- cietăţile sportive, pentru câştigarea premiului
nală am moştenit Coroana României, după „Cupa Încoronărei” pe platoul de „Sub Stra-
glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suin- je”. Între 3 şi 6 p.m. Festival artistic, aranjat
du-mă pe Tron am rugat Cerul să dea rod mun- de un comitet cu concursul şcoalelor şi al Soc.
cei, ce, fără preget, eram hotărât să închin iu- Filarmonică în sala Teatrului Naţional. Seara,
bitei mele Ţări, ca bun Român şi Rege. Pronia retragere cu torţe şi muzică militară. Muzica va
cerească a binecuvântat şi, prin bărbăţia popo- cânta arii naţionale în Piaţa Libertăţii. Vor fi
rului şi vitejia ostaşilor, ne-a dat să lărgim hota- dansuri naţionale.
rele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri Ziua treia (17 octombrie 1922): Programul
al Neamului nostru. Am venit astăzi cu Regina va fi ca în ziua a doua.
- care ne-a fost tovarăşă în credinţă neclintită Programul manifestărilor „marilor serbări
la răstrişte şi la bucurie - ca printr’această ale încoronării suveranilor României Mari”
sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a vorbeşte grăitor despre starea de spirit a româ-
scumpului nostru Popor legătura ce ne uneşte nilor în anii care au urmat Marii Uniri şi despre
dea-pururea cu dânsul. faptul că idealul Unirii a fost prezent în sufle-
Punând pe Capul Meu, într’această străve- tul tuturor românilor, spulberând opiniile unor
che cetate a Daciei Romane, Coroana de oţel cu mare, fără deosebire de situaţie socială, de nale. În comunele rurale, după cuvântările cârcotaşi care susţin că Unirea reprezintă un
de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au naţionalitate sau confesiune, în mod spontan, ocazionale ce urmează după Tedeum, publicul „cadou” făcut românilor de către marile puteri
făcut-o pe veci Coroana României-Mari, Mă doreşte a se manifesta în concertul bucuriei şi îmbrăcat de sărbătoare în portul naţional local învingătoare în primul război mondial. Unirea
închin cu evlavie memoriei celor cari, în toate fericirei generale a ţărei în modul cel mai im- cu mic cu mare, se va prinde în horă şi la alte de la 1 Decembrie 1918, realizată cu atâtea
vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, punător. În acest sens, emitem următoarele dis- jocuri naţionale. sacrificii de înaintaşii noştri, trebuie păstrată şi
prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unita- poziţii generale: I. Toate trei zilele: 15, 16 şi 17 De la ora 3 până la ora 6 p.m. muzica mili- consolidată ca o comoară de nepreţuit, pe care
tea naţională şi salut cu dragoste pe acei cari octombrie se consideră ca zile de sărbătoare, tară va întona arii naţionale în Piaţa Libertăţii avem obligaţia morală să o trasmitem urmaşilor
au proclamat-o într’un glas şi o simţire de la când orice activitate, ca şi cu ocazia sărbători- unde publicul se va prinde în joc. Pe locul de urmaşilor noştri, în vecii vecilor! Amin.
Tisa până la Nistru şi până la Mare. lor celor mai mari, va înceta. II. Întreg oraşul

Abonează-te la
Într’aceste clipe gândul meu se îndreaptă şi comunele rurale, atât edificiile publice cât şi
cu recunoştinţă către viteaza şi iubita noastră casele particulare, vor fi pavoazate cu drapele-
armată. Pentru răsplata trudelor trecutului, le statului şi covoare naţionale în toate trei zie-
rog Cerul ca Poporul nostru să culeagă în pace lele. III. În toate trei zilele se va face retragere
roadele lor binecuvântate şi să propăşească în cu torţe şi cu muzica pe străzile principale ale
linişte, frăţie şi muncă harnică. Cu inima plină oraşului.
de dragoste şi credinţă mărturisesc dorinţele Ziua întâi (15 octombrie 1922): În şcoli,
sufletului meu: Vreau ca ţărănimea, stăpână cazărmi şi institute de creştere, de la ora 8-9.30
pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, să le dea a.m. se vor ţine elevilor şi soldaţilor cuvântări,
toată puterea de rodire în folosul ei şi al binelui arătându-se însemnătatea actului încoronării
obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă Suveranilor şi explicându-se momentele cele
Patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă într’o mai importante din luptele seculare ale neamu-
viaţă de armonie şi dreptate socială. Vreau lui, care au dus la actul realizării unităţii naţio-
ca, în hotarele României-Mari, toţi fiii buni ai
Ţării, fără deosebire de religie şi de naţionali-
nale, simbolizat de încoronarea de azi.
La ora 10 a.m. toate şcolile de stat şi con-
fesionale, primare, secundare şi de meserii,
Săptămânalul regional de atitudine
şi cultură românească Nr. 1
tate, să se folosească de drepturi egale cu ale
tuturor Românilor, ca să ajute cu toate puterile precum şi armata vor fi întrunite în oraşul Bra-
Statul, în care Cel-de-Sus a rânduit să trăiască şov, în piaţa Libertăţii, unde se va oficia „Tede-
împreună cu noi. Vreau ca Românii din toate umul” de către toţi preoţii ortodocşi din oraş.
straturile sociale, însufleţiţi de năzuinţa unei Toate autorităţile civile şi militare vor asista Cuvânt către Neam
ul Românesc: „Pări
nĠii úi ğara nu se
vorbesc de rău!“

depline înfrăţiri naţionale, să se folosească aici la Tedeum. La aceiaşi oră la toate biserici- Sôptômânal regiona
l de atitudine Ľi culturô

toţi de legitima ocrotire a Statului. Vreau ca în le confesionale din oraş şi la toate bisericile din
timpul Domniei Mele, printr’o întinsă şi înaltă comunele rurale încă se va oficia „Tedeumul”.

Telefon:
Anul V, Serie Nouă - Nr.
157 (192), 12 Pagini, PreĠ:
2 lei, Perioada: 19 - 25
noiembrie 2010

dezvoltare culturală, Patria noastră să-şi înde- În comunele rurale autorităţile vor asista la De n-aú fi om,
aú vrea să fiu Monumentul honvezilor
Alba, Bra½ov, Covasna,
Harghita, Mure½, Sibiu

un tricolor din comuna Reci,

plinească menirea de civilizaţie ce-i revine în Tedeumul oficiat la bisericile ortodoxe. Preoţii uitat în MunĠii Apuseni
(Adrian Păunescu)
. judeŗul Covasna

6-7
2
Nu mai trebuie sĆ
respecĦi legea!

vor citi şi o pastorală trimisă de I.P.S. Mitropo-


Săptămânalul regional de

renaşterea Orientului European, după atâtea atitudine úi cultură numărul


Condeiul ardelean,
1, 3

0267-312.260
îl puteĠi achiziĠiona prin Pagina oficialĆ
Poúta Română (abonamen de internet a
veacuri de cumplite zbuciumări. liţi respectivi. úi la vânzare liberă din:
JudeĠul Mureú
- Chioúcurile Symetria
te)
PrimĆriei Ciceu
este redactatĆ
exclusiv în limba

La ora 10 şi 30 minute vor începe şi vor


z Târgu-Mureú, Luduú,

Sunt sigur că, în îndeplinirea marei noas- Târnăveni, Sovata,


Ungheni, Cristeúti
JudeĠul Braúov
maghiarĆ!
SĆ râdem cu
- Chioúcurile Roúii Gyorgy Ervin!
tre datorii, voiu avea sprijinul tuturor bunilor suna timp de o oră toate clopotele de la toate z Braúov, Săcele,
Codlea, Râúnov,
Zărneúti, Predeal
La Târgu-Secuiesc,
UDMR üi PCM

bisericile din oraş şi comunele rurale. În oraşul


Mobil:
fii ai Ţării, nedespărţiţi în gând şi în faptă în
JudeĠul Covasna
- Chioúcurile H-Press
atribuie denumiri
z Sfântu-Gheorghe, de strĆzi exclusiv
Târgu-Secuiesc, cu „personalitĆĦi”

Braşov se vor trage în acelaşi timp şi 101 lovi- maghiare!


Covasna, Baraolt

jurul Tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclin- - Chioúcurile Adrimar


z Sfântu-Gheorghe,
Covasna,
4
SĆrbĆtorirea Zilei

tită unire cu Poporul nostru, voiu închina toate turi de tun. De la 10 şi 30 de minute până la ora de 1 Decembrie în
Întorsura-Buzăului

Sfântu-Gheorghe,
în perioada

puterile mele de om şi Rege şi asupra ei chem, 11, după terminarea Tedeumului, se vor ţine SPRE LUARE AMINTE
interbelicĆ -

0762-240.550
prilej de afirmare

prima oara sintagma „comunita ! a acĦiunilor


anti-revizioniste

în această zi solemnă de înălţare sufletească, publicului cuvântări ocazionale despre însem- naĠională maghiară”, în

maghiară” -, liderii UDMR


nifestau bucuria într-o
locul
te gii úi „discriminări pozitive”

ea ră. ùi cine erau cei


pentru 1990, stopat de
lei mai de dinainte - „minoritatce- o singură minoritate - cea maghia- că Vatra Româneas-
úi PUNR-ul abia născut,
îúi ma- atunci udemeriúti care le dădeau împins la înaintare pe marioneta
atmosferă pretenĠiilor lor biberonul Fodor
l-au
12
(†) Intrarea în
Imre, primar pe atunci,
BisericĆ a Maicii
binecuvântarea celui A-Tot-Puternic. nătatea zilei. La ora 11 a.m. Prefectul judeţului # Lazăr Lădariu
(Târgu-Mureú)

Trăgând linie úi făcându-úi


de totală satisfacĠie pentru
úi cum au dobândit până
Existau suficiente motive
plină mulĠumire pentru
ce, cât românească de
atunci. CD, PNL, PD!
absurde úi pâinea albă

de de- se dă nas, se urcă


UDMR, cu puterea în
„scăunaú”
înfulecat? PNT- autonomie de nădejde prin visata
Iar dacă lui Ivan i etnice,
pe divan! Odată Apoi,
azi
teritorială, pe criterii
a aúa-zisului Ġinut secuiesc.
mână fiind, primită limbă au cerut maghiara ca a doua
Domnului

şi comandantul Garnizoanei vor primi defila-


enormă satisfacĠie, socotelile,, cu considerând - aúa cum
se preciza de la guvernarea ofi

FERDINAND I, Alba-Iulia, anul 2000, după 10 ani de


în Parlamentul României,
tura aceea care o defineúte
prezenĠă
în pos-
ca
Ġo-cămilă, adică nici uniune stru-
în în noul program - că „Uniunea
ajuns într-o situaĠie fără
în istoria maghiarilor din
nia: a devenit membră
precedent na a început
CDR-istă, văzân- mântul cială, privilegii în învăĠă-
a du-se cu pâinea úi cuĠitul,
să se obrăznicească! În
Româ- postura unui jolly-jocke
de
Cioccioli- Ġia în care se
stat etc.. Doar din pozi-
află mereu, din 1990
încoace, participând la
r, UDMR a - se preciza guvernare

rea şcolilor şi delegaţilor în haine naţionale din


cultu- a CoaliĠiei început să în program -, „UDMR
de guvernământ”. pună condiĠii, să
rală, nici partid, în noul jeze, cum o face tot timpul, úanta- îúi poate îndeplini misiunea sa de

15 Octomvrie 1922”. electoral 2000”, UDMR


trimitere la anul 1996, când
„Program
făcea o
a
la guvernare în coaliĠia CDR,intrat
siderată perioada „decisivă con-
Totul, în doar patru ani
2000)! Patru ani în care
adeverit o dată, dacă mai
(1996- a-úi atinge Ġelul
s-au mai Au început cu
era
pentru apărare a intereselor
cât se poate de clar. care
tablele bilingve de la Este,
”. Întrebarea e:
interese? ùi, mai ales, ale
cumva,
spusele românului: „Nu-i cazul, Târgu-Mureú (ciudat, nu prin Har- intereselor vorba despre apărarea
cui?

comunele rurale, corporaţiunilor şi armatei pe


prost cel ghita úi Covasna,
pentru unde, neîntărâ- Cuvântul naĠionale? Nicidecum!

La aceste manifestări au participat toţi pri- comunitatea naĠională care mănâncă úapte pâini,
ci
din România”. Folosind
maghiară care i le dă!”. Concesii după acela taĠi, secuii úedeau cuminĠi!), unde, săvârúire, „naĠional” lipseúte, cu de-
pentru conce- după începutul din limbajul lor, ei fugind
sii, compromisuri cu carul, acelui minirăzboi de
privile- civil, târgumureú el precum dracul de tămâie.
ean, din 20 martie
(continuare în pagina 8)

marii din Transilvania, inclusiv cei din fostul Bulevardul Ferdinand, în faţa Liceului „Dr. Ion *actualizat în fiecare
luni

judeţ Treiscaune, ocazie cu care au primit me- Meşotă”.


dalia jubiliară emisă. Concomitent, în fiecare După defilare va fi recepţie la Prefectura ju-
judeţ din Ardeal, au avut loc ample manifestări
culturale, artistice şi sportive. Pentru exemplifi-
deţului unde reprezentanţii tuturor autorităţilor,
ai societăţilor, corporaţiunilor, breslelor, confe- E-mail: info@condeiulardelean.ro
8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) Ziua Naţională
Ziua de 1 Decembrie pusă la târguială

UN ALT DEMENT - COPIA LUI GHERMAN


# prof. Georgeta Ciobotă suge viaţa din mizeria unei ţări de robi», aşa l-a caracterizat N.D. „Moştenitoarea Margareta vrea să ia totul” (Valentin Ispirescu,
(Alba-Iulia) Cocea în 1912.” (id., p. 33) „Faceţi ca mine! Îmbogăţiţi-vă!”, Naţiunea, 30 ianuarie 2008). Meteahnă moştenită! Această lăco-
îi indemna pe naşii liberali şi conservatori. „Întăriţi democraţia mie conduce tot mai mult la decăderea demnităţii lor, convinge
„Credeţi că 1 Decembrie trebuie să rămână ziua României?” făcându-vă averi din politică!”, „Şi ţara era scoasă la mezat” (id., tot mai mult asupra erorii istorice.
„Merită evenimentele petrecute la 1 Decembrie 1918 să fie p. 40) Şi toţi aceşti propovăduitori ai „democraţiei” n-au ezitat Şi, ca să mai completăm lista „binefacerilor” casei regale,
sărbătorite ca fiind cele mai însemnate din istoria României şi să să amestece cu pământul, sub bătaia tunurilor, trupurile celor adăugăm informaţia că „regele... numai pentru a urbaniza bu-
fie celebrate ca atare?” 11.000 de ţărani, revoltaţi în 1907. levardul Carol din Bucureşti, a distrus 13 biserici (după cum
„Ce însemnătate şi ce mesaj mai are Marea Unire pentru A fost atunci, înainte de Unire, l918, o mare manifestaţie în a arătat preotul Ioasaf, în Adevărul din 16 noiembrie 1996),
noi, cei de azi?” Bucureşti, care cerea alipirea Ardealului la România, despre care (acad. prof. Tudor R. Popescu, Salvarea bisericilor de orice
„Ce însemnătate şi ce mesaj mai are România Mare pen- Radu Cosmin, un poet al vremii, îi atrage atenţia regelui, în poe- rit din România sub ocupaţia militară sovietică, Asociaţia
tru noi, cei de azi?” zia «VREM ARDEALUL!». Română pentru Educaţie Democratică, p. 107). Nu le păsa că
Aceste întrebări sunt formulate de domnul Ilarion Ţiu în afectează sufletul ortodocşilor. Carol I scrie negru pe alb că el
„Jurnalul Naţional” din 5 noiembrie 2010 (pag. 5). Domnia sa „Maiestăţii Sale Regelui, urmează ritul catolic şi cere să fie înmormântat cu preot ca-
aşteaptă opinii, răspunsuri şi comentarii: „Sunt invitaţi să-şi spu- Sire, am văzut în noapte regimentele pe stradă, tolic. Şi guvernanţii români admit încoronarea urmaşilor lui
nă părerea istoricii, personalităţile publice, artiştii, dar şi cititorii Baionete, săbii, goarne, şi-am gândit că-i vreo paradă, în Catedrala Ortodoxă la Alba-Iulia. După l989, portretele lor
ziarului nostru” - spune mai departe inculpatul în cauză. Am crezut că merg oştenii mândrei noastre artilerii sunt scoase de sub vopselele cu care îi acoperiseră comuniştii
Părerea unui cititor simplu revoltat, dar care îşi păstrează Să salute-n glas de tunuri ceasul sfânt al învierii...! şi apar ca doi sfinţi pe pereţii interiori ai bisericii, în timp ce
echilibrul, este ca acest individ să se interneze de urgenţă într-un Am crezut, la miezul nopţii, că oştenii înarmaţi portretul lui Mihai Viteazul, primul şi adevăratul unificator, se
ospiciu, acolo unde alienaţii sunt supravegheaţi îndeaproape de I-ai chemat la ceasul ăsta să-i repezi peste Carpaţi. află plasat într-un fundal de coridor întunecat.
specialişti în demenţă. Şi aceasta cât mai urgent! În cămaşa de Oştile Măriei Tale au scos sabia să sfarme Mai nou, fantoma îşi scoate din nou colţii. „Prinţul” Radu
forţă nu poate fi băgat, pentru că se poate interpreta ca act nede- Şi să-năbuşe în pieptul tinerimei idealul ţine conferinţe, în faţa unei săli pe jumătate goale, momind asis-
mocratic asupra presei libere. Celor ce strigau în noapte: tenţa cu sugestia instaurării unui regim monarhic, considerân-
Este interesant de aflat ce înţelege această persoană prin „noi, «VREM ARDEALUL! VREM ARDEALUL!»” du-l singurul capabil să ofere o redresare a ţării. Dă târcoale hai-
cei de azi”. Dacă aceştia sunt tinerii care au în preocupările lor (fragment) ta! Poate îşi mai găsesc nişte naşi, ca în 1866. Ziua instalării pe
un gând pentru încropirea unui rost de viaţă - muncă, o casă, o tronul României a acestei tagme nesătule să fie instituită drept
familie - cu care să se înscrie în cursul normal al societăţii, atunci Moare primul şi vine al doilea Hohenzollern, căruia i se atri- Sărbătoare Naţională?! Piei, satană!!! ROMÂNIA VA FI IA-
aceştia merită stimă şi respect, merită a li se asculta motivul aces- buie mari merite în desăvârşirea Marii Uniri. Dar s-o lămurim şi RĂŞI PUTERNICĂ DOAR PRIN PUTEREA ROMÂNILOR!
tei orientări. Dar, dacă „noi, cei de azi” sunt tinerele dezgolite pe aceasta. Ilarion ăsta mai ţiuie, punând în balanţă atmosfera de sărbă-
scălâmbându-se prin speluncile Bucureştilor, sub zgâiala unor toare naţională, referindu-se la 1 Decembrie şi 23 August. La
ameţiţi de droguri şi băutură, atunci îngrijorarea celor care mai 1 Decembrie, „autorităţile locale amenajează corturi de unde
simt româneşte trebuie să ia proporţii şi, cât încă se mai poate, distribuie gratuit sărmăluţe şi ţuică fiartă, pentru a-i gratula pe
să se ia măsuri de îndreptare. Se vede că „revoluţia” a bulversat românii ieşiţi din case”, iar la 23 August, „manifestanţii profi-
pe mulţi indivizi, întunecând minţi, distrugând caractere, denatu- tau de ziua însorită de vară pentru a participa la serbări cu mici
rând sentimente. Aşa am ajuns astăzi în dezastrul moral din care şi bere”. Da, este o diferenţă. „Cei de astăzi” au adus populaţia
nu ne poate salva decât o înălţătoare conştiinţă românească. într-o asemenea sărăcie, încât „fruntea” sărăcimii se bucură şi
Asemenea lui Gherman din Cluj, care a declarat că s-a de acele sarmale sau fasole cu ciolan, primite de pomană, faţă
săturat de România şi, se pare, a plecat în lume să măture de 23 August, când românii ieşeau la iarbă verde cu micii şi
curţi şi să spele vase, semnatarul articolului se întreabă ce berea lor. Că aveau.
însemnătate şi ce mesaj mai are România Mare pentru cei de În ceea ce priveşte ziua de 9 mai, Ziua Victoriei (nu 10
azi. Cea mai gravă întrebare! Pe câţi crăiţari ai lansat această mai), nu contestă nimeni importanţa Zilei Independenţei, mai
întrebare, domnule ziarist? Nu ţi-a îngheţat sângele-n vene? ales că şi românii ardeleni au participat la marele război, din
Nu ţi s-a întunecat vederea pe literele paginii de ziar? N-ai care turcimea a ieşit umilită. Dar Independenţa a fost doar
rămas chior, olog sau ciung? Dacă nimic din toate acestea nu pentru o jumătate de Românie, Ardealul este cealaltă jumă-
s-a întâmplat, mare şi iertător este Dumnezeu! tate. Aceasta înseamnă că numai împreună, România este
Ştie acest Ilarion Ţiu cum arăta România înainte de 1918? cea completă, cea adevărată, cea puternică, putere înscăunată
Ştie acest debusolat ce bogăţii a adus Ardealul României? Ştie de Marea Unire. A rupe Ardealul de fraţii săi ar însemna ca
acest rătăcit câte jertfe ale românilor consemnează istoria pentru această ţară, pentru a cărei întregire stau mărturie păduri de
împlinirea idealului de unitate a naţiei noastre? Nu sunt istoric, cruci şi mormane de oase, să fie expusă unei sfârtecări crimi-
dar, în anii parcurşi, am aflat că robii români ardeleni au murit cu nale, pentru care stau asmuţite multe guri şacalice.
miile în mocirlele fronturilor care apărau Imperiul Austro-Un- ALBA-IULIA nu este numai altarul Ardealului, ALBA-IU-
gar, iar cei care trăiau strigau: „Treceţi, batalioane române, Car- LIA este citadela românităţii binecuvântate de Dumnezeu!
paţii!”. Mai ştiu că ostaşii români ai Moldovei şi Munteniei au „În anul Domnului 1918, 1 Decembrie, în acest loc s-a pro-
zdrobit „invincibila” maşină a morţii a lui August von Macken- clamat pentru totdeauna şi în mod irevocabil prin votul solemn
sen, la Mărăşeşti, şi-au trecut Carpaţii. Mai ştiu că, între cei 100 şi unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu Daco-România.
de mii de participanţi, care au finalizat Marea Unire, s-au aflat şi Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreţ!” - stă săpat în
morţii împuşcaţi de grofii satelor la plecare spre Alba-Iulia, dar piatră, pe frontispiciul arcului de triumf de la intrarea în Muzeul
care şi-au continuat drumul, aduşi în căruţe de ortacii lor şi care Unităţii Naţionale.
au strigat şi ei de-acolo, din moarte: „Trăiască Unirea!”. Aici, în inima Ardealului, deci şi a Ţării, se află leagănul
Dumnealui ce ştie? Că „Independenţa a fost proclamată la 10 zămislirii poporului român, aici se păstrează ecoul demnităţii
mai 1877” şi mai departe face apologia zilei de 10 mai, nu prea- româneşti, care străbate veacurile prin împlinirea „pohtei” mare-
mărind marile sacrificii ale ostaşilor români la Griviţa, Plevna, Se făcuse România Mare şi exista un decret prin care fiecare lui voievod, care era şi „pohta” românilor din toate frânturile de
Vidin, Smârdan şi cine ştie încă pe unde, ci înălţând ode puterii judeţ trebuia să atribuie casei regale un anume perimetru de pă- ţară, aici s-a strâns în mulţimea de voci, din întreaga vatră stră-
regale, sugerând că aceasta ar fi ziua cea mai însemnată, care mânt. Şi cum regii noştri încă nu gustaseră bogăţiile Ardealului, moşească, simţirea de frăţietate a tuturor românilor, care dăinuie
deţine semnificaţia de sărbătoare naţională. Ziua regalităţii, ziuă au ordonat construirea Catedralei Ortodoxe la Alba-Iulia, din ba- din începuturi, potrivit mărturisirilor vechilor cărturari.
naţională pentru România? Să-i spunem bietului ziarist ce a re- nii vistieriei statului şi s-au încoronat aici, peste patru ani, între- Deci, această zi, a Întregirii României, are cea mai mare în-
prezentat neamul Hohenzollern pentru România. gind regatul cu noi izvoare de sorbit (ex.: castelul din Săvârşin). semnătate între toate izbânzile din istoria ţării, pentru că eveni-
„...Tânărul om... traversă - la l6 mai 1866 - liniile austriece, Aşa că n-au mai înăbuşit manifestaţii pro-Ardeal. Se ivise o nouă mentul MARII UNIRI a încheiat un lung proces de zbateri, de-
incognito, ca un proscris... Fu blocat două zile la Baziaş. Înso- sursă de îmbogăţire. rulat sub lumina idealului de a ne hotărî singuri soarta, a încheiat
ţitorii lui nu-şi vorbeau de frică să nu atragă atenţia asupra lor.” Vin anii 1930-1940, când, pentru liota de urmaşi ai regilor, supliciul unei naţii răsfirate şi umilite de patru imperii.
(Cronică ilustrată a unei lumi apuse, Ed. Politică, Bucureşti se goleşte vistieria României prin trecerea în băncile Europei şi Dacă tu, unul dintre „cei de astăzi”, nu distingi această sem-
1959, pag. 29) Deci, a intrat în ţară clandestin. „Povestea a înce- New-York-ului a fondurilor din munca şi taxele poporului (vezi nificaţie, ba arunci şi otrava ridiculizării românismului, atunci
put cu un pardesiu soios de principe scăpătat şi cu o valiză goală, Casa Regală şi afacerile cu devize, 1935-1940, Costin Murges- ţi-ai pierdut identitatea şi e un mare păcat că te-ai născut. Dar ţara
întocmai aşa cum ne-o arăta Andre Bellesort, membru al Aca- cu, Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, te suportă, te rabdă, te hrăneşte, indiferent că eşti sau nu român.
demiei Franceze, prieten al calicului neamţ, devenit obervătaf al l970), iar la abdicare, familia de strănepoţi ai „jerpelitului” din Dacă bucureştenii se tem că îngheaţă pe drum spre „MECCA
burgheziei şi moşierimii.” (id., p. 30) „Monarhie de împrumut, 1866, pleacă însoţită de un şir de vagoane încărcate cu valori noastră” de 1 Decembrie, să-şi ia ceremonia la ei acasă, dar, dacă
jerpelită la început, dar dată la lustruit de ciocoii români... a supt româneşti. Preţul abdicării, la care s-a adăugat o rentă pe via- se vor rupe de Ardeal, vor îngheţa definitiv.
de unde a putut moşii, păduri, vii. Blazonul Hohenzollernilor a ţă. Astăzi, tot o liotă de lipitori ex-regală s-a instalat în vechile DOAMNE, OCROTEŞTE-I PE ROMÂNI!
fost jaful. «Înalt-Cămătar» i s-a spus lui Carol I, «Ploşniţă care-şi palate din ţară şi, de când a revenit, cere, cere, cere, pentru că ETERNĂ FIE ROMÂNIA MARE!
„Să fim atenţi mai ales la concesii, la generozităţi, la latura lor negativă. Să fim atenţi la aşa-numitele „autonomii”, la laturile sau scopurile lor nocive. Ele pot fi mai mult decât
necesităţi practice sau raţionale, pot fi doar „cuiul” lui Pepelea, din care să se facă o obstrucţie, să se submineze unitatea de stat.” (David Prodan, Memorii, 1993)
Sport Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) 9
Oţelul Galaţi se menţine, în continuare, lider, dar are, la final de tur, poziţia ameninţată

Rezultate
i v ă
derby-uri, Dinamo - FC Timişoara

i s
şi Steaua - CFR Cluj, dar şi alte par-

c
I etapa
de
a
tide cu interes, Oţelul Galaţi - Astra

Li g Ploieşti, FC Braşov - Rapid ori Gaz

d ă a XVI-a
Metan Mediaş - „U” Craiova.

n
Ce În final, ar mai fi de observat

Ru
mai, s-a do- faptul că în ultimile etape campio-
vedit încă o dată că mingea natul s-a echilibrat foarte mult, ceea
ne- e rotundă şi niciun meci nu e di- ce n-ar fi rău dacă acest lucru nu Vineri, 19 noiembrie
reuşind par- nainte câştigat. s-ar fi petrecut cu săgeata îndrepta-
că să-şi revină nicicum şi fă- Urmează acum, la sfârşitul tă în jos. Cu alte cuvinte, chiar dacă
când paşi mari către retrogradare. Pandurii Tg. Jiu - FC Braşov
acestei săptămâni, o rundă furibun- la vârf pare că granzii se bat de le
2-1
# Andrei Mihai Braşoveanu dă, decisivă în bună parte pentru zboară iarba din crampoane, avem
(Sfântu-Gheorghe) stabilirea configuraţiei finale de di- un campionat din ce în ce mai slab CFR Cluj - Gaz Metan Mediaş
naintea intersezonului. Este ultima din punct de vedere valoric. Iar asta 1-1
Etapă cu destule surprize, penul- etapă a turului, dar se vor mai juca, se vede tot mai limpede în compe- FC Rapid - „U“ Cluj
tima a turului. Cea mai mare, petre- totuşi, încă două înaintea perioa- tiţiile europene, acolo unde peste 3 - 0
cută în Bănie, pe „Ion Oblemenco”, dei de pregătire de iarnă. Am spus doi ani nu vom mai avea o echipă
acolo unde Craiova fostului selec- că este o etapă decisivă deoarece (respectiv campioana) calificată din Sâmbătă, 20 noiembrie
ţioner, Victor Puţurcă, a pierdut în cadrul ei sunt programate două oficiu în grupele Ligii Campionilor.
lamentabil în faţa Bistriţei lu Tata
FCM Târgu-Mureş - Steaua
CLASAMENT
Jean, scor 1-2. Apoi, după victoria
de săptămâna trecută din Ghencea, 0-1
Gaz Metan Mediaş a izbutit o nouă „U“ Craiova - Gloria Bistriţa
ispravă, de data asta remizând cu
MM (dreapta) s-a M V E I GOL P A 1-2
CFR-ul, chiar în Gruia, 1-1. Ar mai întors în Ghencea, 1 Oţelul Galaţi 16 10 3 3 20-13 33 +9
fi, poate, şi înfrângerea Unirii Urzi- după ce s-a bălăcărit 2 FC Timişoara 16 8 8 0 27-18 32 +8
ceni în faţa Astrei, 0-1, pe terenul 3 Rapid 16 8 5 3 27-9 29 +2 Duminică, 21 noiembrie
din cartierul 9 Mai, vicecampioana ani de zile cu Gigi 4 FC Vaslui 16 8 4 4 21-16 28 +4
5 Dinamo 16 8 3 5 38-29 27 +3 Sportul Studenţesc - FC Vaslui
6 Gaz Metan Mediaş 16 7 5 4 20-14 26 +5 0-1
7 Steaua 16 7 4 5 20-14 25 +4
Marţi, 23 noiembrie
Ma FC Timişoara - Oţelul Galaţi
8 CFR Cluj 16 6 5 5 26-21 23 -1 2-0
AS Roma - Bayern Munchen 3 - 2
9 „U” Craiova 16 5 5 6 22-18 20 -4
FC Basel - CFR Cluj 1 - 0
10 Astra Ploieşti 16 4 8 4 16-16 20 -4
11 „U” Cluj 16 5 4 7 20-29 19 -5 Luni, 22 noiembrie
CLASAMENT - Grupa E 12 FCM Târgu-Mureş
13 Pandurii Târgu-Jiu
16
16
5
4
3
5
8
7
17-26
15-21
18
17
-9
-7 Astra Ploieşti - Unirea Urziceni
14 Victoria Brăneşti 16 4 5 7 22-29 17 -7 1-0
M V E I GOL P 15 Gloria Bistriţa 16 4 4 8 17-23 16 -8
1 Bayern Munchen 5 4 0 1 13-6 12 Victoria Brăneşti - Dinamo
16 FC Braşov 16 3 7 6 13-21 16 -8 2-4
2 AS Roma 5 3 0 2 9-10 9 17 Unirea Urziceni 16 3 5 8 9-20 14 -10
3 FC Basel 5 2 0 3 8-8 6 18 Sportul Studenţesc 16 3 1 12 18-31 10 -14
4 CFR Cluj 5 1 0 4 5-11 3

Televizări,
Liga Campionilor Europa League Retrogradare

Joi, 2 decembrie
FC Utrecht - FC Napoli (20:00 - Sport.ro)
Nataţie etapa
Steaua - FC Liverpool (20:00 - PRO TV)
ACS Ciprian Sfântu-Gheorghe, a XVII-a
CLASAMENT - Grupa K
M V E I GOL P
la Naţionale Vineri, 26 noiembrie
1 FC Liverpool 4 2 2 0 7-2 8 În zilele de 20-21 noiem-
2 Steaua 4 1 2 1 8-9 5 brie a.c., la Bazinul Olimpic Unirea Urziceni - S. Studenţesc
3 FC Napoli 4 0 3 1 4-6 3 din municipiul Reşiţa, au avut (18:00 - GSP TV)
4 FC Utrecht 4 0 3 1 2-4 3 loc Campionatele Naţionale
FC Vaslui - Pandurii Târgu-Jiu
de Înot, categoria copii 10-
11 ani. La această competiţie (20:30 - Digi Sport)
s-au prezentat 363 partici-
panţi, 115 fete şi 248 băieţi, Sâmbătă, 27 noiembrie
Închirieri, la preţuri care au reprezentat 40 de clu-
buri din toată ţara.
Şi de această dată, ACS Cipri-
aduse de sportivi, ACS Ciprian
Sfântu-Gheorghe a obţinut, în cla- Oţelul Galaţi - Astra Ploieşti

foarte avantajoase,
samentul general, locul 23 din 40 (14:00 - GSP TV)
an a fost clubul care a reprezentat de cluburi. FC Braşov - Rapid
municipiul Sfântu-Gheorghe, ali- Antrenorul Ciprian Grosu
(19:30 - Digi Sport)

în judeţul Mureş
niind la start trei sportivi ai clu- (foto, alături de micii sportivi)
bului: David Lazăr (11 ani), Ioana s-a arătat mulţumit de rezultatele Dinamo - FC Timişoara
Hermenean şi Ioana Todoran (am- obţinute, acestea fiind unele dintre (21:45 - Antena 1 )
‡ Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu- bele de 10 ani). cele mai bune ale sportivilor săi, la
Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri, cabinete, Aceştia au reuşit să se claseze Campionatele Naţionale. Duminică, 28 noiembrie
în primii 16 sportivi din ţară, ast- Îmbunătăţirea substanţială a
ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de par- fel: timpilor, la toate probele, reflectă „U“ Cluj - FCM Târgu-Mureş
care aferente). Lazăr David: - locul 7, probă munca şi eforturile susţinute ale
(14:00 - GSP TV)
‡ Închiriem 20.000 de metri pătraţi în oraşul Un- 100 m spate, timp: 01:22:29 sportivilor şi antrenorului, astfel
- locul 11, probă 50 m spate, obiectivele clubului, propuse pen- Steaua - CFR Cluj
gheni (strada Principală, nr. 1/A - lângă fabrica timp: 00:38:38 tru acest an, fiind îndeplinite. (21:00 - Digi Sport)
de bere), cu destinaţie pentru depozite (piste be- Hermenean Ioana: - locul 15, Toate performanţele obţinute
tonate), spaţii pentru seră şi creşterea animalelor. probă 50 m fluture, timp: 00:40:91 de club, pe parcursul lui 2010, per- Luni, 29 noiembrie
Suprafaţa are sursă de apă proprie, acces de cale - locul 16, probă 50 m spate, mit crearea speranţei că, în urmă-
timp: 00:41:40 torii ani, micuţii înotători din Sfân-
ferată propriu şi acces direct la E60. Todoran Ioana: - locul 14, pro- tu-Gheorghe vor urca pe podium
Gloria Bistriţa - Victoria Brăneşti
bă 50 m spate, timp: 00:41:33. la Campionatele Naţionale. (17:00 - GSP TV)
Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797 Ca urmare a performanţelor (A.M.B.) Gaz Metan Mediaş - „U“ Craiova
(19:00 - Digi Sport)
10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) Sudoku - Şah

inea
Imagmânii
ă
săpt

Şi tu ne poţi trimite poze:


info@condeiulardelean.ro

Iată că ceea ce am prevăzut, în urmă cu mulţi ani, că se va întâmpla, s-a


întâmplat. După modelul prin care este îngrădită (cu fel şi fel de clădiri) Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate
Catedrala Ortodoxă Română din municipiul Sfântu-Gheorghe, judeţul Co- identice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fiecare rând, coloană sau regiune nu
trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fiecare ansamblu
vasna, şi sediul Jandarmeriei Covasna, cel mai modern din România, a fost trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată.
„acoperit” încet, încet, dar cu foarte mare grijă de către autori- Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefiind de niciun
tăţile udemeriste ale urbei. Demarat la începutul anilor ’90, folos.
proiectul construirii la Sfântu-Gheorghe, în inima Româ- Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor
niei, a celei mai moderne Jandarmerii s-a realizat, până sale. Dificultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor
rămase.
la urmă, cu multă trudă. Ce folos însă, dacă trăim nişte Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit
vremuri de tristă amintire în care nişte minoritari obraz- rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc
nici îşi bat joc de români, chiar în Ţara şi pe banii lor. mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah z Şah


LECŢIA DE TACTICĂ: ATACUL
ma 2)
Tripla ameninţare de mat (Dxh8#, Dg7# şi
De8#) nu poate fi parată. 1–0

ASUPRA REGELUI RĂMAS ÎN CENTRU Problemã propusã


pasionaþilor de ºah
De obicei, atacul asupra rege- 17.Tfe1! Nu era suficient că regele ne-
lui rămas în centru apare atunci Alexander VELIMIROVIC Milan
când una din părţi rămâne în urmă Alehin Vecernje novosti 1978
cu dezvoltarea şi nu efectuează la
timp rocada.
Principalele „arme” ale părţii
care atacă sunt:
a) avantajul de dezvoltare;
b) avantajul de spaţiu;
c) apariţia câmpurilor sla-
be şi, ca o consecinţă,
favorizarea unor lovituri
tactice surprinzătoare.
Să urmărim o partidă care re-
flectă cele spuse mai sus:

Alehin, Alexander - Kussmann, Karl 8.e4! Continuarea cea mai energică. 8...
[D32] dxe4 Alehin cunoştea mai mult ca sigur gru era supus şarjelor de cavalerie, acum
partida Capablanca, J-Katz, S / New intră şi sub tirul figurilor grele! Sfârşi-
Simultanul de la New York, 1924 York 1922, în care negrul a continuat cu tul este aproape. 17...Nb4 Nici acum
8...cxd4 şi după 9.Cxd4 Nc5 10.Nb5+ dama albă nu poate fi luată deoarece la
1.d4 d5 2.Cf3 Cf6 3.c4 e6 4.Cc3 c5 Cc6 11.Nxc6+ bxc6 12.Da4 0–0 a obţi- 17...Dxb5 urmează spectaculosul mat
Apărarea Tarrasch, una din variantele nut avantaj şi pobabil avea în vedere o 18.Ced6# 18.Cf6+ Rf8 19.Cxd7+ Txd7
Gambitului damei în care negrul poate întărire a jocului albului. 9.Nb5+ Nd7 20.De5!! Pune capăt luptei. (Vezi diagra- Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)
obţine un joc activ de figuri cu preţul „Sau 9...Cd7 10.Cxe4 Dg6 11.Nxd7+
pionului izolat din centru („isolani”). Nxd7 12.0–0 cu avantaj pentru alb” O simpatică problemă a cunoscutului
5.cxd5 exd5 Mult mai uzitată este conti- (Alehin). 10.Cxe4 Db6 11.Nxd7+ Cxd7 compozitor sârb, în care matul se obţine prin
nuarea 5...Cxd5 care evită formarea pio- 12.0–0 cxd4 În comentariile sale, Alehin mutarea regelui alb în absolut toate variantele!
nului izolat. Un exemplu mai apropiat de considera această continuare ca fiind mai Rămâne să găsiţi doar „cheia“!
zilele noastre: 6.g3 cxd4 7.Cxd5 Dxd5 slabă şi crede că era mai bine pentru ne-
8.Dxd4 Db5 9.e4 Db4+ 10.Dxb4 Nxb4+ gru să permită albului înaintarea d4-d5. Soluţia problemei:
11.Nd2 Nxd2+ 12.Rxd2 Cc6 13.Nb5 13.Cxd4 Caii albi ocupă poziţii exce- 2.Rxe5# 1–0
Nd7 14.Re3 Re7 15.Tac1 Thc8 cu pozi- lente în centru şi în curând îşi vor înce- d) 1...e4 2.Rxe4#]
ţie aproximativ egală, Atalik, S (2570) pe „programul artistic” de dresaj. 13... c) 1...c4 2.Rxc4#;
- Korcinoi, V (2580) / Plovdiv 2003. Td8 14.Cf5! Ce5 15.De2 g6? O ultimă b) 1...c6+ 2.Rxc6#;
[ a) 1...e6+ 2.Rxe6#;
6.Ng5! Alehin consideră că această mu- greşeală care permite albului să câştige 1.Td3 Rd7
tare este mult mai puternică decât 6.g3, spectaculos. (Vezi diagrama 1)
care duce la variantele „normale” ale 16.Db5+!! Cd7 Sacrificiul de damă ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDE
Apărării Tarrasch. 6...Ne6 7.Nxf6 Dxf6 nu poate fi acceptat: 16...Dxb5 17.Cf6# doron50ro@yahoo.com
Traduceri Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) 11

Traduceri din presa de limbă maghiară


Arborarea drapelului românesc pe Casa cu Arcade a generat o - S-a spus că avem un partid şi de o echipă pentru care politica elită pe probleme de politică naţio-
nouă dispută la Sfântu-Gheorghe, dat fiind faptul că drapelul - ar- care este răul mai mare şi un partid naţională şi, în cadrul acesteia, au- nală - care va purta denumirea de
borat fără autorizaţie de tinerii români - a fost îndepărtat de către care este răul mai mic. De câtă cre- tonomia comunităţilor maghiare Institutul Balvanyos -, un atelier,
primar. dinţă avem nevoie pentru ca după din Bazinul Carpatic să fie impor- în care să reunească specialişti şi
Drapelul românesc şi drapelul Uniunii Europene au fost ar- două încercări nereuşite, o a treia tante. cunoştinţe de specialitate acumula-
borate de membrii Fundaţiei Mihai Viteazul, iar Rodica Pârvan, să fie mai bună? Cred că cei care au convingerea te în ultimii 20 de ani.
consilier din partea PSD, a obiectat imediat după îndepărtarea - Nu este nevoie doar de credin- că în Transilvania, în România şi Cotidianul „Szekely hirmondo”
drapelelor faptul că pe clădire poate flutura doar drapelul secu- ţă, ci şi de convingere şi hotărâre. în Bazinul Carpatic poate fi dusă (Covasna), nr. 175, 22.10.2010;
iesc, „în care ei nu îşi regăsesc identitatea”. Primarul Antal Arpad Pe de altă parte, avem obligaţia să cu consecvenţă şi cu credibilitate o Titlu: Partid Tokes, NU
a declarat că drapelele au fost înlăturate deoarece „acest lucru profităm de această conjunctură politică autonomistă, au obligaţia partidul lui Tokes. Interviu în
ar fi condus la anarhie, pe ideea că oricine poate arbora oriunde astrală favorabilă, pentru că în ul- să profite de această conjunctură exclusivitate, cu preşedintele
drapele”. Pe Casa cu Arcade s-a aflat şi se află un singur drapel, timii 20 de ani rar s-a întâmplat ca astrală atât de favorabilă. executiv al CNMT,
drapelul oficial al oraşului, şi nu drapelul secuiesc - aşa cum a în Ungaria problemele ţării şi ale Toro T. Tibor ne-a declarat că Toro T. Tibor,
apărut eronat în publicaţiile româneşti - a precizat primarul. Cel naţiunii să fie conduse de un partid se gândesc să înfiinţeze un grup de Semnează: Willmann Walter
care doreşte să arboreze un drapel trebuie să înainteze o cerere, iar
consiliul va decide dacă va aproba sau nu acest lucru - a declarat După denumirile localităţilor Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe şi Aş dori să fac câteva preci-
primarul. Breţcu, şi denumirea localităţii Sânzieni a fost mâzgălită cu roşu. Peste ea zări legate de disputa genera-
Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 6108, 11.10.2010; a fost scris cuvântul bozgor. tă de drapelul oraşului. În ceea
Titlu: O nouă dispută din cauza drapelului, Autori necunoscuţi au batjocorit în zorii zilei de joi indicatorul rutier. ce priveşte simbolurile stemei,
Semnează: Farkas Reka Motivul este, deocamdată, necunoscut. Săptămânile trecute însă, persoa- acestea sunt simboluri universa-
ne necunoscute au lipit pe indicator un autocolant cu harta Ungariei Mari le. Cele trei culori ale drapelului
Pe ordinea de zi a şedinţei publică, aceasta nu intră sub şi probabil că acest lucru a lezat sentimentele cuiva. românesc, roşu, galben şi albas-
de joi a autoguvernării Sfântu- incidenţa hotărârii privind ar- Şi locţiitorul poliţiei din Târgu-Secuiesc, Csutak Andras, consideră că tru, sunt preluate din stema Tran-
Gheorghe a figurat scandalul borarea drapelelor. (...) Acest vandalismele de acest gen - care conform Legii 195/2002 sunt catalogate silvaniei şi nu sunt româneşti.
legat de drapelul din Sfântu- lucru este decis de proprieta- drept încălcări ale legii - s-au înmulţit pe la noi. Elementul străin este prezent şi
Gheorghe. rul clădirii. Este inadmisibil ca Angajaţii primăriei din Sânzieni au şters vopseaua roşie încă înainte ca este parte organică a drapelului
Consiliera PSD, Rodica oricine să poată arbora oriunde poliţia să sosească la faţa locului. românesc. De ce a fost nevoie
Pârvan, i-a cerut explicaţii pri- drapele, după bunul său plac, Primarul comunei, Balogh Tibor, este şi el nedumerit de mâzgălirea atunci de circ în privinţa stemei
marului Antal Arpad în legătu- motiv pentru care va cere eva- indicatorului. oraşului Covasna?
ră cu îndepărtarea drapelului cuarea Fundaţiei Mihai Vitea- Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 170, 15.10.2010; Conform istoricului român
naţional român şi a drapelului zul din incinta Casei cu Arcade, Titlu: Mizerii de extremă dreapta, Semnează: Pal-Varga Reka Neagu Djuvara, istoria româ-
UE de pe Casa cu Arcade, arbo- unde îşi are sediul în momentul nă începe cu un element străin.
rate cu ocazia sărbătoririi a 20 de faţă. Consilierul liberal Ivan În opinia preşedintelui filialei Pământul Secuiesc a Consiliului Pentru noi, maghiarii, este un
de ani de la înfiinţarea Funda- Nicolae l-a avertizat pe primar UDMR Sfântu-Gheorghe, Antal Reprezentanţilor Uniunii nu are lucru exemplar faptul că românii
ţiei Mihai Viteazul. Consiliera că sediul biroului Tourinfo - Arpad Andras, UDMR ar trebui ponderea şi însemnătatea de care au asimilat din valorile cultura-
a luat în nume de rău şi faptul din cadrul primăriei - se află tot să reprezinte mai accentuat cauza ar merita să beneficieze regiunea. le maghiare. Oare respingerea
că primarul a numit statuia din în incinta Casei cu Arcade. autonomiei. „Ar fi necesară rea- În opinia lui Antal, filiala UDMR stemei nu este un semn al crizei
cartierul Gării - cu ocazia inau- Cotidianul „Haromszek” nalizarea structurii UDMR în aşa de pe Pământul Secuiesc ar trebui identităţii româneşti?
gurării statuii lui Gyarfas Jeno (Covasna), nr. 6.113, fel încât să se creeze o structură pe să aibă un preşedinte propriu, care Cotidianul „Szekely
- Bela cel de Bronz, statuie care 16.10.2010; Pământul Secuiesc, care să aibă ca să coordoneze activitatea Uniunii hirmondo” (Covasna),
pentru ei reprezintă simbolul Titlu: Scandalul legat şi sarcină primordială soluţiona- în cadrul regiunii. nr. 164, 07.10.2010;
ostaşului român. Antal Arpad a de drapel şi rea problemelor legate de autono- Cotidianul „Szekely hirmondo” Titlu: Pe marginea disputei
declarat în răspunsul său: Casa consecinţele acestuia, mie şi de Pământul Secuiesc.” În (Covasna), nr. 164, 08.10.2010; privind drapelul,
cu Arcade nu este o instituţie Semnează: Vary. O Peter opinia lui Antal, platforma de pe Titlu: Preşedinte secui! Semnează: Nagy Attila

www.forumharghitacovasna.ro

km de staţiunea Balvanyos, jude- 1.100 mp, între Sfântu-Gheorghe fără, 39 mp din Sfântu-Gheorghe
Auto ţul Covasna, la şosea, cadastru, şi Vâlcele, 6 km de oraş, 3 camere, în centrul istoric al oraşului. Tel: Diverse
 De vânzare URGENT scuter 49 apă, gaz. Preţul pieţei. Tel: 0766- într-un loc foarte frumos pădure, 0733-953.498  Închiriez Cramă cu dotări
cmc, 18 cp, an fabricaţie 2007, 448.338, 0745-062.795 pârâu, sau schimb cu garsonie-  Persoană particulară vând 997 mp, (presă, curent trifazic) în vederea
înscris (nr. galben) actele în re-  Închiriez spaţiu comercial ră. Preţ: 14.000 euro. Tel: 0752- teren intravilan pentru construcţii, vinificării. Capacitate de depozita-
gulă, nu e zgâriat merge impe- (parter), 80 mp, super-reno- 210.935 în Sfântu-Gheorghe, cartier nou re 30.000 de litri. Eventual, asigur
cabil, fără niciun defect. Preţ: vat, cu toate utilităţile, în  Vând garaj în Sfântu-Gheorghe, „Evergreen” str. Macieşului, jud. şi strugurii pentru vinificaţie. Tel:
1.200 Euro negociabil. Tel: Sfântu-Gheorghe, bulevar- str. Crângului. Preţ 2.500 euro. Tel: Covasna, cu C.F. şi P.U.Z. Terenul 0727-020.339, 0237-633.072
0746-208.832 dul Grigore Bălan, nr. 34, 0740-682.785 este îngrădit are curent trifazic pe
 Vând Skoda Fabia 2003, în sta- bl. 10 (vizavi cu Cosys). De  Vând în Sfântu-Gheorghe apar- parcelă, proiect pentru racordare Servicii
re impecabilă, ABS, servo di- preferinţă pentru farmacie, tament două camere, etaj I, zona la apa şi canalizarea oraşului. Preţ
recţie etc. fără aer condiţionat, cabinet medical, societate de gării complet renovat şi exterior la informativ 28 Euro/mp negociabil.  Efectuăm cosmetică canină,
134.000 KM reali, primul pro- asigurări. Tel: 0723-272.406 soare. Preţ 22.000 Euro. Tel: 0743- Tel: 0744-828.370 în judeţele Covasna şi Braşov,
prietar. Preţ: 3.650 Euro. Tel: 061.798 pregătire pentru expoziţie etc.
0745-753.643  Vând apartament cu 4 camere, par-  Vând apartament trei camere în Angajãri Tel: 0757-439.612, 0735-816.697
ter, în Sfântu-Gheorghe, zona Ni- Sfântu-Gheorghe, etaj doi, supra-  Efectuez transport de persoane în
Imobiliare colae Colan, centrală termică, trei faţă 76 mp. Preţ: 18.500 Euro. Tel:  Agenţie de recrutare şi plasare străinătate cu maşină mică până în
băi, termopane, izolat termic nou, 0743-061.798 forţă de muncă în Israel caută 3 persoane din judeţul Covasna.
 Vând teren intravilan în satul Bita, preţ 52.000 Euro negociabil. Tel:  Vând garsonieră în Sfântu-Gheor- pentru îngrijire de bolnavi la Tel: 0742-081.191
judeţul Covasna, la 2 km de la- 0740-682.785 ghe zona Simeria lângă facultate, domiciliu femei cu vârsta în-  Efectuez transport de mobilă
cul Reci în zonă liniştită 1.400  Vând garsonieră în Sfântu- etaj 1, bloc de cărămidă cu centrală tre 28-55 ani. Cunoaşterea de cu echipă de mutare în Sfântu-
mp. Preţ: 55.000 lei. Tel: 0722- Gheorghe. Preţ: 55.000 lei. Tel: şi termopan. Preţ 12.500 Euro. Tel: limbi străine constituie avantaj Gheorghe şi în alte localităţi din
174.853 0744-364.387 0743-061.798 (engleză, franceză, maghiară). ţară. Tel: 0743-061.798
 Vând teren 3.890 mp, situat la 18  Vând casă de vacanţă + teren  Vând magazin cu stoc de marfă sau Tel: 0740-365.850  Doamnă serioasă ofer servicii de
Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice. îngrijire copil acasă sau la domi-
ciliul clientului în Sfântu-Gheor-
Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal ghe. Tel: 0744-494.832
12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 158 (193) Viaţa creştină

Duminica a 30-a dupÅ Rusalii


(Dregătorul bogat - Păzirea poruncilor)
Te temi de sărăcie, dar, mai bine spus, nu numai de sărăcie, ci şi de cea mai mică pagubă. Dacă pierzi un lucru cât de mic, te supără şi
te tulbură mai mult decât cei care sunt lipsiţi de hrana cea de toate zilele?
Ştii poruncile: Să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să până la crimă, la bătăi, insulte, la şi acum arată că pricinuieşte o îndoi- Scriptură sau din Tradiţie, de fapt, pe
nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. orice neruşinare. [...] Bogaţii în- tă pagubă sufletească şi pentru că ne nimic din Duhul Sfânt, ci pe propri-
Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. fruntă multe primejdii şi prăpăstii, depărtează de Dumnezeu, şi pentru ile dorinţe, proiecţii, pe nişte temeri
Auzind Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le şi ajung la un sfârşit întru nimic că ne supune lui mamona (Sfântul întoarse în speranţe (apropo, „spe-
împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează folositor; stau într-un îndoit întu- Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei). ranţa” omenească e puţin altceva
Mie. neric: sunt orbi, din pricină că li-i „Vinde toate câte ai şi le îm- decât nădejdea creştină). Şi atunci
Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. stricată mintea, şi sunt înconjuraţi parte săracilor şi vei avea comoară începem să dăm drumul foarte uşor
Şi văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au de mare ceaţă, din pricină că-i în- în ceruri; şi vino de urmează Mie” la cuvinte mari despre „bunătatea lui
averi în împărăţia lui Dumnezeu! şeală mulţimea grijilor. De aceea, (Luca 18, 22) reprezintă asuma- Dumnezeu care pe toate le iartă [fără
Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să nici nu pot vedea cu uşurinţă. Cel rea sacrificării a toate, inclusiv a ca cineva să se pocăiască?!]”, des-
intre bogatul în împărăţia lui Dumnezeu. care stă în întuneric scapă de întu- vieţii pământeşti, pentru Hristos pre „mila Lui care n-o să îngăduie
Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască? neric când se arată soarele; dar cel şi pentru Cuvântul Său şi de care răul”, despre faptul că „nu putem fi
Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă care-i lipsit de vedere nu scapă de nu avem voie a ne ruşina câtuşi de tocmai noi cei din urmă” sau despre
la Dumnezeu. (Luca 18, 20-27) întuneric nici când se arată soare- puţin, ca să păstrăm „cinstea” de „profeţiile discutabile” ale Părinţilor,
le. Bogaţii sunt ca aceştia din urmă. la oameni şi toate înlesnirile vieţii despre „speranţa că totul va fi bine”,
Vom afla multe răspunsuri dacă Este cu mult mai cumplit Nu scapă de întuneric nici după ce confortabile. Un asemenea cuvânt - despre „optimismul şi bucuria creşti-
ne cercetăm minuţios şi sincer sufle- să-ţi fie mintea înrobită de aceas- Soarele dreptăţii a răsărit, nici după mai ales dacă este luat şi înţeles şi nului”, şi câte şi mai câte...
tele, şi dacă ne gândim, apoi, de câte tă boală, spune el, decât să stai ce le-au ascultat sfaturile, pentru că în consecinţele sale concrete, iar nu Mesajul Fiului lui Dumnezeu este
ori am primit răspunsurile cerute, la închisoare. A sta la închisoare bogăţia le-a astupat ochii. De aceea doar în teorie - nu are cum să nu dea clar: dacă vrem să ne asumăm condi-
pe o cale sau alta - de foarte multe nu se întâmplă totdeauna. Dar tot- şi stau într-un îndoit întuneric: unul frisoane omului modern şi răsfăţat, ţia de creştin, trebuie să ştim de la
ori pe alte căi decât cele la care ne deauna dragostea de bani robeş- din pricina lor, iar altul din pricină crescut şi format, aşa cum spune pă- bun început ce presupune acest lu-
gândeam noi -, de câte ori Dum- te mintea. că nu ascultă pe învăţător. rintele Seraphim Rose, în „genera- cru. Dacă prin Botez „ne-am îmbră-
nezeu ne-a vorbit tainic, ne-a dat Şi după cum cei care sunt în Mântuitorul Hristos înfăţişează ţia eu”, pentru care sănătatea, feri- cat în Hristos”, aceasta înseamnă că,
semne clare ale voii Sale cu răsunet întuneric nu văd nimic lămurit, ci, câştigul ce-l avem de pe urma dispre- cirea şi viaţa sa proprie sunt valorile unindu-ne cu El, drumul Său devi-
în conştiinţa noastră, iar noi… am dacă văd o frânghie, socotesc că ţului banilor şi cum ne face să ne dăm cele mai de preţ. Şi care, chiar dacă ne, duhovniceşte, şi drumul nostru,
refuzat să le vedem / auzim / înţele- este şarpe, iar când sunt în munţi şi seama de folosul ce-l avem, dacă ne primeşte credinţa în Hristos, ia din- a ne duce până la capăt intenţiile
gem sau… le-am înţeles prea bine, tr-însa numai partea convenabilă, bune, a nu ne accepta nouă înşine
dar nu ne-a convenit ce am primit care crede că se pliază pe firea lui jumătăţi de măsură, a nu mai face
şi am refuzat să le urmăm, ne-am sau care nu îi cere schimbări mari compromisuri şi, mai ales, a nu ne
revoltat şi am căutat în afara noas- şi renunţări foarte grele, oprin- mai căuta scuze.
tră îndreptăţiri şi ţapi ispăşitori. du-se când este vorba de chemarea Trebuie să avem curajul să fim ai
Din aceasta tragem concluzia că la Crucea de bunăvoie, pentru El. lui Hristos tot timpul. Nu numai la
nici nu suntem atât de sinceri (cu Majoritatea reflexelor şi atitudi- Biserică sau nu numai în intimitatea
noi înşine şi cu Dumnezeu) pe cât nilor creştinului „firesc”, (post)mo- noastră. Nu putem fi nişte creştini
ne place să credem despre noi, dar dern, trădează ceea ce se poate numi „parţiali”, „dedublaţi” sau „cu ju-
şi că între noi şi voia lui Dumnezeu „agăţarea cu dinţii” de viaţa aceas- mătate de normă”. Crucea ne chea-
stă zidul „avuţiei” fiecăruia, la care ta, agăţare care, atunci când se insta- mă să fim aceiaşi mereu şi în toate
nu poate renunţa. lează şi în mintea noastră, ne umple privinţele: şi în suflet, şi în trup, şi în
Episcopul Augustin de Florina de prejudecăţi omeneşti, care nu ne ascuns, şi la arătare, şi în gânduri şi
mărturiseşte că unii oameni la Cră- dau voie să credem drept, sănătos. în limbaj, şi în preocupările cotidiene
ciun şi la Paşti aprind lumânări în Şi atunci construim noi înşine sau ş.a.m.d.. Prin toate alegerile noastre,
biserică şi fac şi câte o rugăciune. preluăm de la alţii - din „aerul” lu- mari sau mici, Îl putem mărturisi şi
Spun că ei cred în Dumnezeu, dar mii - justificări, teorii, explicaţii cu alege pe Hristos sau, dimpotrivă, ne
nu cred, spun minciuni. Cred într-un aspect „duhovnicesc”, numai idei ruşinăm, ne lepădăm de El.
alt Dumnezeu. Cine este Dumnezeul frumoase, optimiste, generoase, no- Pr. Cristian Vlad Irimia
lor? „Mamona”, adică banul. Aces- bile, care ţin de „umanism”, dar Parohia Covasna Staţiune
ta este dumnezeul lumii de astăzi. care nu se întemeiază pe nimic din ROMÂNIA
Cei care adoră banul lucrează
aspru. Nu ca să trăiască şi să-şi câş-
tige pâinea; această muncă este bi-
necuvântată. Aceştia se extenuează PĂZIREA
nu pentru că nu au, ci ca să le în-
mulţească pe cele pe care le au. Au
o sută de mii? Să le facă două sute. în locuri prăpăstioase mor de frică, dezlipim inima de cele ce sunt potriv- PORUNCILOR DIVINE
Au două sute? Să le facă patru sute… tot aşa cei îndrăgostiţi de averi, oa- nice sănătăţii noastre! „Bogăţia, spu-
Sunt nesătui. Lacomii, care îl adoră meni cu mintea întunecată, privesc ne Domnul, nu vă vatămă numai În credinţa strămoşească şi-n Biserica străbună,
pe mamona, nu vor spune nicioda- cu teamă lucruri care nu înfricoşea- pentru că înarmează pe hoţi împo-
triva voastră, nici numai pentru că
Iisus Hristos vrea să-I cunoaştem sacra Sa învăţătură.
tă: „Îmi ajung cele pe care le am; ză deloc pe cei cu mintea limpede.
slavă lui Dumnezeu!”. Lucrează şi Te temi de sărăcie, dar, mai bine vă întunecă desăvârşit mintea, ci Dându-ne adesea seama cât de importantă-i viaţa,
duminica, şi în ceasul în care bat clo- spus, nu numai de sărăcie, ci şi de şi pentru că vă scoate din robia lui Cu smerită umilinţă, Îi vom asculta povaţa.
potele, lucrează şi în Sfânta şi Marea cea mai mică pagubă. Dacă pierzi Dumnezeu, făcându-vă prizonieri
Vineri, lucrează continuu. Dumneze- un lucru cât de mic, te supără şi te banilor fără suflet şi vătămându-vă O istorie mai sfântă nimeni pe lume nu are,
ul lor este Mamona; tot ce le spune tulbură mai mult decât cei care sunt de două ori: o dată pentru că vă face Iisus, Mântuitorul unic, este al veacurilor Soare.
acesta, asta fac. Le spune mamona lipsiţi de hrana cea de toate zilele. robi banilor, peste care ar trebui să Dumnezeu cu fiecare dintre oameni e la fel,
„furaţi!”? Vor fura. Le zice să se Mulţi bogaţi s-au spânzurat chiar fiţi voi stăpâni, şi a doua oară pentru După cum este voinţa şi purtarea lor cu El.
ducă la tribunal să se jure? Pun pentru că n-au putut suferi o ne- că vă scoate din robia lui Dumnezeu,
mâna pe Evanghelie. Le spune să norocire ca aceasta. Ocările şi ca- Căruia mai mult decât tuturor ar Mergând spre patria eternă, privind senin în viitor,
nedreptăţească pe văduvă şi pe or- lomniile li se par bogaţilor atât de trebui să-I fiţi neapărat robi.” După Împlinind poruncile, ne cuprinde-un sfânt fior.
fan? Nedreptăţesc. Le spune să facă greu de suferit, încât mulţi şi-au pus cum atunci când Domnul a vorbit Punând mai presus de toate valoarea sufletului,
război? Fac. Le zice să smulgă pâi- capăt vieţii din pricina lor. de bogăţie, a arătat că este vătămată
de două ori: şi pentru că este depusă
Să trăim duhovniceşte, urmând pilda vieţii Lui.
nea de la gura săracului? O fac. Bogăţia îi face slabi pe bogaţi
Despre maladia dragostei de în faţa tuturor greutăţilor din via- aici, pe pământ, unde o strică moliile, Pr. Ioan Ovidiu Măciucă
avere ne învaţă şi Sfântul Ioan ţă, afară de slujirea bogăţiei. Când şi pentru că nu este depusă dincolo, în Parohia Covasna, ROMÂNIA
Gură de Aur. bogăţia le cere să-i slujească, merg cer, unde nu poate fi furată; tot astfel