You are on page 1of 40

Horia Nasra

Adrian Cadar

SOLIDARITA
TE

1

Program Politic

TSD Cluj, Octombrie
2010

De ce Solidaritate?

Implicarea tinerilor în dezbaterea politică după revoluţia din 1989 a fost
insuficientă, acest fenomen datorându-se lipsei unei forme de asociere civică
la nivel naţional. Fie că vorbim de partide politice, ONG-uri, asociaţii culturale
sau ligi studenţeşti, tinerii au fost mereu trataţi doar ca speranţe pentru
viitor şi luaţi în considerare doar în cazuri conjuncturale.

Până nu demult, organizaţiile de tineret ale partidelor politice erau
considerate cenuşăresele formaţiunilor mamă şi de ce nu, tinerii erau văzuţi
în multe cazuri, doar ca simplii lipitori de afişe. Această situaţie a determinat
puţine ascensiuni la vârful partidelor pe linie normală (tineret-seniori) şi
poate fi explicată şi prin tinereţea partidelor politice post-revoluţionare dar şi
datorită imobilităţii politice a unor lideri ancoraţi în trecut.

Tinerii erau ţinuţi în vitrină pentru a se arăta că totuşi partidele erau
preocupate de problemele generaţiilor care vin. În realitate, aceştia primeau

2

prea puţine funcţii în organismele de conducere luând parte minimal la
mecanismul decizional.

În ultimii ani însă, societatea românească supusă unui flux modernizator
accelerat a facilitat apariţia unor voci proaspete în politică, mediu de afaceri,
cultură dinamizând dezbaterea publică şi generând noi teme sociale,
economice.

Un impuls puternic în rândul activităţii tinerilor în politică s-a petrecut în anul
2002, atunci când Victor Ponta, sprijinit de premierul Adrian Năstase a
câştigat preşedenţia Tineretului Social - Democrat, care anterior îl numise şi
şel al Corpului de Control al Guvernului. Ulterior TSD a explodat ca
manifestare şi greutate în cadrul PSD, tinerii fiind permanent sprijiniţi de
foştii preşedinţi ai PSD (în aceeaşi perioadă 14 membrii TSD au fost cooptaţi
în biroul executiv şi 40 în Consiliul Naţional).

O istorie sumară a realizărilor TSD în ultimii ani arată eficienţa acestei
structuri, rezultatele ei putând fi concluzionate printr-un simplu raport: 19
tineri parlamentari, 2 tineri europarlamentari şi 9 tineri în executiv (scurtul
mandat din 2009).

România de azi are nevoie de implicarea tinerilor în politică. Este necesar să
fim solidari cu experienţa seniorilor, nevoile cetăţeanului, urmărind să fim
parte decizională pentru viitorul nostru.

Tinerii din politică au acumulat în ultimii ani o experienţă ideologică şi
organizatorică substanţială. Desele schimburi de experienţă cu organizaţii
frăţeşti la conferinţele europene au stimulat tinerii politicieni, determinându-i
să fie mai activi, mai dinamici. Comunicarea, feedback-ul online a apropiat
mult tinerii de seniori şi le-a facilitat participarea la răspândirea mesajului
politic.

3

Programul Politic Solidaritate îşi propune să abordeze teme politice recente
şi să ofere soluţii pentru viitorul nostru, ieşirea din criză. Ne declarăm din
start îndepărtaţi de populismul retoric şi de ofertele maximale cu care mulţi
politicieni ne-au obişnuit în ultima perioadă.

Solidaritate este un proiect adresat membrilor TSD, PSD dar şi societăţii
civile din România. Sperăm ca demersul organizaţiei noastre să fie urmat de
alţi colegi din teritoriu şi de ce nu şi de alte organizaţii de tineret ale
partidelor din România.

Autori:

Horia Nasra,
Adrian Cadar.

Solidaritate,
Responsabilitate, Comunitate!

I. Solidaritate

Resuscităm Solidaritatea

4

atitudine socială. apoi guvernările PNL. Este una din căile ce duc la responsabilizarea şi modernizarea României – investiţia în cultura civică. Mulţi tineri dezavuază politica dar şi implicarea socială în comunitate. Subiecţii comunităţii nu realizează importanţa socială proprie. îngreunând procesul democratic prin letargia socială. printr-o izolare administrativă de neînţeles.A.În ultimii 20 de ani. comunitară. Majoritatea cetăţenilor nu acţionează civic în agora ignorând potenţialul social ce-l reprezintă. sindicală. ONG-uri. explicându-le că prin implicare obţin autoadministrare. asociaţii culturale) şi în politică. spirituală. Ca viitori reprezentanţi ai administraţiei trebuie să încurajăm inserţia tinerilor în viaţa socială (asocieri de idei. culturală. cetăţeanul român s-a transformat din producător de idealuri în consumator de sloganuri. Activismul civic este o stare normală într-un stat sănătos. Nu puţini sunt astăzi cetăţenii. Într-o Românie corectă. prin comunicare defectuoasă. cointeresându-i. Guvernarea de dreapta D. În România. Implicarea comunităţii în politică 5 . Mulţi cetăţeni se întreabă ce beneficiu aduce activismul civic? Răspunsul poate fi dezamăgitor: nimic. politici sociale paupere. Activismul presupune atitudine. PD-L au destructurat societatea civilă. a compromisului şi a renunţării la activităţile intelectuale şi spirituale. care consideră angajarea publică un domeniu a discreditării. comunitatea ar trebui să ia parte la relaţia cu unitatea politică al cărei rezident legal este. comunitatea este lipsită de conţinut. Această stare se datorează eşecurilor repetate în actul de guvernare dar mai ales populismului şi demagogiei.

stat-cetăţean propunând în esenţă. de la stări emotive la manifestări concrete. sunt două laturi complementare ale societăţii moderne. 6 . ca realităţi aflate în raporturi de excludere reciprocă. ca parte indivizibilă a întregului. Cetăţenii cointeresaţi de administrarea comunităţii formează segmente sociale cu diferite interese. Partidele instituţionează „conflictul” existent în societatea civilă şi sunt factori de administrare a acestuia (partidele au funcţii de reprezentare şi mediere în societate). Acestea de fapt. stat-comunitate. concepţii proprii unui/or segment/e din societatea civilă. Eronat. un mod instituţional al raportului comunitate-stat. Formula contractuală dintre cetăţean-stat. să primim în corpore pe fiecare membru. stat.trebuie să evolueze continuu. Democraţia presupune participarea cetăţenească în polis. constituită între doctrină şi predispoziţiile cultural-sociale ale comunităţii respective. Cetăţenii trebuie să înţeleagă. ca fiecare dintre noi să pună în comun persoana sa sub conducerea voinţei generale iar ca societate. echivalează cu o proximitate ideologică. de la o formă simbolică la una funcţională. Trăsătura dominantă pentru o asociere politică constă în relaţia sa cu o parte semnificativă a societăţii civile pe care se străduieşte să o mobilizeze şi să o cointerezese în vederea „cuceririi” şi exercitării puterii de stat. că în primul rând politica înseamnă autoadministrare. societate civilă şi politica sunt deseori privite. Funcţia de reprezentare a unei asocieri politice. Partidul devine astfel un canal de exprimare a unor interese.

A sosit timpul unei optici noi în relaţia partid – societate civilă. Ultimele guvernări de dreapta au fost legitimate printr-o participare restrânsă la vot. Aceste guvernări nu au reuşit să stabiliească angajamente sociale clare faţă de cetăţean provocând incertitudine şi neîncredere împingând cetăţenii spre scepticism. Credem în Cetăţenia Angajată În societatea noastră nu există isonomia (egalitatea în faţa legii) şi nici isegoria (dreptul egal de a vorbi în spaţiul public) ci doar teoretic. Cetăţeanul hrănit cu iluzii. În România cetăţeanul devine tot mai tentat să-şi abandoneze destinul în faţa elitelor politice specializate în guvernare. scăzând totodată şi interesul pentru drepturile civile şi politice. apatie faţă de cei ce administrează România. Prin solidaritate ne propunem să sprijinim o democraţie socială reală pentru România. în care standardele economice minime ale cetăţeanului nu sunt asigurate. asocierea civică fiind vitală pentru orice formă de manifestare politică. Actuala 7 . aceasta fiind unul din obiectivele majore pe care le vom aborda în viitor. promisiuni electorale neconcretizate devine ori indiferent (societăţile în care societatea civilă este aproape inexistentă) ori revoltat (occident). cetăţeanul fiind în viziunea stângii subiect al vieţii publice. Social- democraţia îşi propune resuscitarea solidarităţii din comunitate. Practic o minoritate socială dictează majorităţii. Cetăţenia angajată nu trebuie să rămână la stadiul de concept teoretic. înlocuite sau selectate prin votul cetăţeanului. începe să se fractureze contractul social. chiar dacă acestea pot fi oricând amendate.Într-o societate aflată în criză financiară şi morală. Regula de bază a comportamentului comunitar este solidaritatea.

Funcţionarea justiţiei a devenit un deziderat îndepărtat pentru români. instituţional şi pe alocuri economic asupra României. lupta împotriva corupţiei devenind doar un slogan lipsit de conţinut a celor ce l-au promovat. Plimbările în zgardă jenante a unor oameni de afaceri au discretizat instituţia Parchetului iar procesele îndelung amânate au slăbit încrederea românilor în justiţie. În schimb au fost disponibilzaţii zeci de mii de angajaţi din domenii cheie ale economiei. Anii trecuţi au caracterizat guvernarea României prin procesele discreţionare ale guvernelor ce administrau ţara cu Ordonanţe de Urgenţă. Abuzul de putere a autorităţilor s-a manifestat în cele mai diverse forme: hărţuirea aleşilor locali membri ai partidelor de opoziţie. Treptat demarcaţia între puterile statului a fost eludată. rolul Parlamentului devenind decorativ. administraţie şi justiţie. Stânga îşi propune să realizeze o politică socială puternică vizind combaterea sărăciei şi a şomajului considerând că prin muncă (crearea de locuri de muncă) putem depăşi mai uşor criza. intimidarea sindicatelor şi demonizarea presei.putere portocalie şi clientela sa deţin un monopol politic. Considerăm ca misiuni fundamentale ale statului: şanse egale la 8 . Situaţia actuală este alarmantă: există puţini kilometri de autostradă. reţeaua feroviară este învechită. Curtea Constituţională devenind factor de guvernare. flota aeriană şi fluvială deteriorate şi flota maritimă inexistentă. fenomen unic în Europa secolului XXI. ordine publică. apărare. Reducerea numărului de angajaţi în structurile guvernamentale şi a anexelor acestora: agenţii guvernamentale. Slaba infrastructuriă a transporturilor a provocat lipsa resurselor financiare din străinătate. Optăm pentru un stat activ care să-şi asume rolul dezvoltării asigurând servicii cu caracter social: educaţie. demiteri ilegale pe criterii politice. autoriăţi şi comisii nu s-a realizat.

Dorim să „gospodărim” împreună România cu ajutorul unei societăţi civile interesate de buna administrare a ţării. Social-democraţia românească îşi propune să facă politică cu cetăţenii. în comunitate. protecţia mediului şi afirmarea valorilor. sanitără şi alimentară. Ordinea legitimă ce asigură şanse egale pentru toţi nu poate rezulta decât dintr-o definire clară a intereselor comune.educaţie. Acest fenomen este o îndatorire generică a cetăţenilor şi se poate realiza acolo unde există cel puţin în condiţii minime conştiinţa apartenenţei la comunitatea politică statală şi a dreptului participării la viaţa publică a acesteia. II. Toate aceste deziderate nu se pot realiza fără să reinventăm o cultură a cooperării în România. Responsabilitate 9 . Cultura cooperării nu se poate realiza fără cointeresul cumunitar. securitate cotidiană.

preluând totuşi şi formule mai recente ale altor carismatici europeni gen Berlusconi (Italia) sau Le Pen (Franţa). Această tradiţie politică valabilă Europei de Est i-a folosit preşedintelui. A funcţionat politica „bunului împărat” ce a atribuit succesul şi morala campionului. unice instanţe de putere în stat. O Românie Corectă se poate realiza 10 . Parlamentului. cel ce s-a erijat ca fiind campionul poporului. Timp de 20 de ani. trebuie să fie o Românie fără populism. opoziţiei.O Românie fără populism România secolului XXI. Populismul poate fi susţinut de orice politician dar de cele mai multe ori el este întâlnit la partidele „milenariste” orchestratre cu mână de fier de un dirijor absolut. cu unicul scop de a accede la putere sau al asigurării menţinerii acesteia. astăzi avem o şansă unică să reconstruim moral societatea. populismul a fost o modalitate de a face politică. În România ultimilor şase ani. Stimaţi colegi. ce împreună cu camarila sa îşi consideră destinele ca reprezentări. instituţiile şi valorile acesteia. a fracturat societatea de cei ce o reprezintă. de aleşii parlamentari. departe de istoria uneori tenebroasă a vieţii politice din tranziţie. să fim conduşi de un lider. Lupta noastră contra minciunii electorale şi a populismului trebuie susţinută. iar responsabilitatea şi de ce nu eşecul. locali. Rezultatul populismului este întotdeauna vizibil. de „demos“ şi drept unici conducatori ai luptei pentru o acţiune economică benefică si pentru dreptate şi echitate socială în cadrul naţiunii. ce a ridiculizat cetăţenii prin lipsa de respect a multora dintre noi faţă de nevoile reale ale comunităţilor. el formând un comportament politic menit să delegitimeze sistemul democraţiei reprezentative. legitimate de voinţa populara. administraţiei. Avem norocul astăzi. Un campion.

cetăţenii. acţional şi retoric. acest fenomen fiind datorat de activitatea întregii clase politice. Încrederea în clasa politică este la cea mai scăzută cotă. Mai grav este faptul că dumnealui a continuat să manifeste sindromul populismului: punerea în discutie a sistemului democraţiei reprezentative si slabirea institutiilor acestui sistem (atacuri repetate împotriva Parlamentului). comunitară. Societatea a fost martoră abuzului moral pe care guvernanţii l-au exercitat asupra ţării. Am fost martori la apogeul populismului de dreapta. S-a ascuns situaţia reală şi dramatică a economiei României datorită pomenilor electorale ale anilor 2008-2009. 11 . reuşind să păcălească majoritatea societăţii civile. Anii 2008-2009 au fost pentru mulţi dintre noi. Ca formaţiune politică trebuie să ne delimităm categoric dar şi să-i demascăm pe populiştii din afara „sistemului” ce încearcă să obţină suportul popular prin demagogie. botezul politic ratat în agora. modificarea Constituţiei în interesul întăririi puterii peşedintelui – din teza lui am reţinut unele aspecte: „este singurul exponent al voinţei populare şi exponentul intereselor poporului” – acel campion de care vă vorbeam. cei tineri. instabilitatea politica si polarizarea sociala (desele şicane dintre Palatul Cotroceni – Palatul Victoria). prin sinceritate. presa şi mediile occidentale. aducând ca argumente proiecte mai puţin impunătoare dar sustenabile economic şi social. socială. Este necesar să construim relaţia cu societatea civilă.printr-o solidaritate de partid. O Românie Corectă se poate cristaliza dacă vom reuşi să eliminăm populismul retoric şi acţional. Răsplătirea clientelei liberale şi promisiunile maximale ale puterii portocalii au dus cetăţenii la o stare de nervozitate şi neîncredere în autorităţi unică în epoca post-revoluţionară. În 2004 Băsescu a câştigat alegerile printr-un discurs justiţiar din afara sistemului.

că toate partidele au mai mulţi sau mai puţini membrii cu atitudini învechite şi greşite. Preşedintele a încercat formarea unui partid milenarist fără doctrină reprezentant a conştiinţei colective populare. Reprezentanţii administraţiei centrale au fost deseori criticaţi de preşedinte. Tensiunile politice au fost transpuse socialului. Atitudinea bonapartistă a preşedintelui Băsescu. Agenda zilnică a principalului actor politic a constat în maximalizarea puterii sale personale şi a consolidării propriei sale baze de putere. Tactici populiste au fost folosite ca strategii de creare a conflictelor sociale cu scopul de a menţine în ţară o stare de spirit agitată. ce a dus la imposibilitatea realizării consensului social. 12 .În perioada 2004-2008 populismul a dus la slăbirea insituţilor statului. În trei luni PD s-a redefinit (2005) ca partid popular conservator şi a aderat la Partidul Popular European din cadrul Parlamentului European. El permanent a încercat să-şi mărească înfluenţa în administraţie. UDMR şi PC) sortită încă de la început eşecului. prin discreditarea reprezentanţilor acestora. A schimbat votul românilor din 2004 impunând o alianţă (D. Băsescu a continuat campania electorală începută în 2004 până astăzi. nu a contat că PD-ul era membru a Internaţionalei socialiste.A. a dus la crearea unei false diviziuni între cetăţeni (popor) şi elite. unii fiind demişi datorită unor supoziţii nefondate. Partidul Democrat ales în 2004 pe o platformă politică comună cu PNL dar cu o ideologie şi deschidere europeană de stânga şi-a schimbat doctrina politică peste noapte la dorinţa fostului lider. Nu a contat că membrii săi îmbrăţişau valorile stângii. Nu ar fi corect să-l diagnosticăm doar pe domnul Traian Băsescu cu sindromul populismului şi cred că suntem cu toţii deacord stimaţi colegi.

să ne îmbunătăţim capacitatea oratorică şi de comunicare cu cetăţenii dar în limita respectului reciproc.Ca reprezentanţi ai stângii şi a valorilor social-democrate suntem condamnaţi să fim transparenţi şi solidari cu nevoile comunităţi. atunci când subiectivismul va lăsa loc obiectivităţii istorice. Această atitudine a fost stabilită după crearea Frontului Salvării Naţionale. Am adus în atenţia cetăţenilor că PSD este un partid deschis colaborării cu marea familie europeană socialistă şi la ultimile 13 . O analiză profundă a regimului comunist se va putea face după 30-40 de ani de la revoluţie. Trebuie să dăm semnalul unei schimbări operaţionale prin încetarea promisiunilor pompoase fără conţinut. atunci când liberi de emoţie vom putea scrie neangajat istoria. Nu putem delimita şi nu dorim să negăm. Stânga românească post-revoluţionară a fost etichetată de o parte a societăţii civile (mai mult sau mai puţin angajată politic) ca fiind urmaşă a fostului Partid Comunist. Istoria contemporană a legitimat ca partide istorice formaţiunile liberale şi ţărăniste. moştenirea socialistă pe care FSN a preluat-o în 1990 aşa cum nu putem accepta esenţa istorică a condamnării comunismului realizată de domnul Tismăneanu la îndemnul administraţiei prezidenţiale. Identitatea social-democrată PSD trebuie să-şi consolideze identitatea social-democrată. Am revenit la culoarea roşie ce reprezintă stânga europeană şi la un discurs mai pronunţat ideologic. când partidele de opoziţie s-au recomandat printr-o moştenire istorică.

Frimu. Ion C. egalitate între sexe şi. social- democraţilor europeni ne-au onorat cu prezenţa. Dintre liderii PSDMR amintim: Ioan Nădejde. Theodor Sperantia. reprezentanţi de marcă a socialiştilor. Mihail Gheorghiu-Bujor. În 1886 apare primul manifest socialist scris de Dobrogeanu-Gherea – „Ce vor socialiștii români?” Acest manifest era cel mai important produs a noii mişcări socialiste reprezentate de Vasile Conta. Dobrogeanu-Gherea. conferinţe. Anton Bacalbașa. Zamfir Arbore. Analele tipografice (1869). Socialiştii români militau pentru vot universal. Cristian Racovski. stau editorialele din presa muncitorească. Reforma sistemului agrar şi asigurarea învăţământului primar obligatoriu gratuit. Constantin Mille. libertatea totală a presei. Vasile G. Constantin Dobrogeanu-Gherea. 14 .Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). Morțun. au venit ca. frații Ioan și Gheorghe Nădejde. În această perioadă cercurile socialiste erau coordonate de Titus Dunca. Eforturile primilor socialişti români s-au concretizat în primăvara lui 1893 prin crearea Partidului Social . Tradiţia noastră politică nu datează nici din 1990 şi nici din 1944 ci de la sfârşitul secolului al XIX-lea când ideile socialiste au pătruns în România prin intermediul tinerilor studenţi români din occident. Dimitrie Marinescu.congrese. PSD îşi poate consolida identitatea prin întoarcerea la izvoare. Morțun. Uvrierul și Lucrătorul român (1872). Gheorghe Cristescu și Ilie Moscovici. Sofia Nădejde. Drept dovadă a tradiţiei noastre. aici amintind publicaţii precum Telegraful român (1865). completări ale deja mai vechilor deziderate social-democrate. Vasile G. Programul politic al partidului era de inspiraţie social-democrată germană fiind aprobat de conducerea partidului.

Bujor. După Marea Unire PSDR şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist iar la 7 mai 1927 alături de alte grupări politice a participat la constituire Partidului Social-Democrat (PSD).Mişcarea socialistă din vechiul regat dă naştere la 31 ianuarie 1910 Partidului Social Democrat Român (PSDR) condus de I. George Grigorovici. Nu suntem un partid bazat pe o ideologie născută din neant şi nici nu avem o moştenire istorică adusă de tancurile sovietice. aşa cum fals. Frimu. Constantin Titel Petrescu. Dimitrie Marinescu și Constantin Vasilescu. unii adversari politici afirmă. Mişcarea social- democrată modernă a lăsat istoriei personalităţi de marcă precum: Ioan Flueraş. Mihai Gh. Descentralizare Politica românească contemporană a fost şi este centralistă din varii motive. Această succintă istorie a tradiţiei social-democrate în România trebuie explicată societăţii civile aşezându-ne cuvenit în cărţile de istorie.C. europeană este descentralizatoare sprijinindu-se pe mecanisme ale „democraţiei locale”. Stânga modernă. Şerban Voinea. Istoria modernă a PSD va sfârşi în 1948 prin fuzionarea cu PCR în cadrul Paritidului Muncitoresc Român. Constantin Dobrogeanu Gherea. Descentralizarea are în centrul preocupării comunitatea iar solidaritatea comunitară este punctul de start şi de final pentru orice politică socială. Emil Racoviţă. Christian Racovski. Ce înţelegem prin descentralizare? 15 .

III. Avantajele generate de o administraţie locală eficientă sunt numeroase: o calitatea mai bună a serviciilor care devin mai apropiate de nevoile comunităţii respective. responsabilităţii sunt linii directoare pentru a finaliza acest proiect politic-instituţional. În trecut impozitul pe tranzacţiile imobiliare se împărţea între bugetele locale (50%). Reglementarea se poate face numai cu aportul resurselor financiare ce trebuie direcţionate la rându- le la nivelul comunităţilor. a cetăţenilor. Descentralizarea înseamnă şi deconcentrare. Deconcentrarea este procesul de redistribuire de competenţe administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu. delegarea responsabilităţilor duce la stimularea şi creşterea eficienţei administrative. reguli generale ce privesc etapele transferului de competenţă (centru-local). Dimenisiunea administrativă este o altă latură importantă a procesului. IV etc) în ultimii 6 ani nu au grăbit procesul descentralizării chiar îngreunându-l pe alocuri. Controlul parţial a autorităţilor locale asupra administraţiei şi personalului administrativ trebuie finalizat. asigurării resurselor.Activitatea politică trebuie accentuată la nivel local. în fiecare an multiplicându-se metodele prin care se iau banii de la bugetele locale. Reprezentanţii locali cunosc cel mai bine problemele comunităţilor respective iar cu expertiza de la centru pot reglementa eficient problemele locale. Social-democraţia sprijină acest proces considerând utile stabilirea unor principii. accentuarea dezvoltării sociale şi economice. bugetul de stat (40%) şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate 16 . Principiile subsidiarităţii. Guvernele de dreapta ce au administrat România (Tăriceanu. Un exemplu de „haiducie” bugetară este cel al impozitului de tranzacţiile imobiliare ce se virează şi se reţine integral la bugetul de stat. II. Boc I.

În ultimii ani se încearcă o mediere între componentele locale şi cele centrale ale partidelor parlamentare. Începând cu 1 ianuarie 2005 Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a preluat administrarea contribuabililor mari de pe întreg teritoriul ţării prin preluarea acestei activităţi de la organele fiscale teritoriale. Discursul politic s-a deplasat de la centru în teritoriu. singurul partid rămas tributar vechiului regim organizatoric fiind PD-L. Un alt exemplu este cel al încasării impozitelor marilor contribuabili. Acest tip de încasare a impozitului generează inechitate financiară în redistribuire (judeţul Cluj -74 mari societăţi contribuabile iar Ialomiţa 6) – sursa: anaf. Dar despre aceste considerente vă informăm în capitolul următor. Noua conducere PSD intenţionează să democratizeze şi mai mult decizia politică în cadrul partidului: “Alegerea Preşedintelui prin votul tuturor membrilor partidului. să asociem. Nu mai există o locomotivă politică în cadrul partidelor de opoziţie. intr-un sistem cât mai 17 . pentru un mandat egal cu un ciclu electoral major. partidul nostru având în vedere maturizarea parteneriatului politic cu comunităţile şi rezolvarea problemelor acestora. fiind interesaţi să consultăm.ro Descentralizarea deciziei politice este o altă temă pe care PSD a concretizat- o în ultimii ani. Un PSD reformat Una dintre marile probleme ale partidelor politice din România este centralismul organizatoric. PSD fiind partidul cu cele mai multe voci credibile din teritoriu.Imobiliară (ANCPI) – 10%. să responsabilizăm cetăţenii în administraţie.

tineri. FSN. Viitorul PSD este asigurat de TSD. Trebuie să schimbăm modalitatea în care interpretăm politica. Demonizarea PSD-ului şi populismul dreptei au îndepărtat intelectualitatea de umanismul nostru ideologic. feedback între cei interesaţi de dezbaterea publică şi cei ce administrează România. Trebuie să devină o obligaţie pentru reprezentanţii partidului în teritoriu să iasă în teren. abandonând cadrul naţional în favoarea celui comunitar.deschis şi stimulativ pentru cei din interiorul şi exteriorul Partidului” – România Corectă. Organizaţiile locale trebuie să acţioneze tot mai aproape de cetăţean – comunitate. Iaşi. iar 10 sub 45 de ani! Tinerii au 18 . Departamentele social- democrate vor constitui baza pentru viitorul cabinet din umbră care va monitoriza acţiunile Executivului Boc. Organizarea PSD pe departamente este de bun augur. responsabilizarea valorilor partidului din orice domeniu fiind necesară. cartier. Din cele 32 de partide membre ale Partidului Socialist European. Cluj. PSD şi-au atras cu greu şi firav o societate civilă „universitară” (atât de des întâlnită alături de stânga în occident). Trebuie stabilit un nou mecanism de interacţiune politică centru-periferie pentru alegerile locale şi parlamentare din 2012. beneficiind de autonomie politică. Trebuie să construim o societatea civilă partizană valorilor noastre. în fond să creăm un forum de discuţii. Comunicarea cu cetăţenii trebuie să se facă în teritoriu şi la nivel local. şase au preşedinţi sub 40 de ani. Victor Ponta. Socialişti au în cadrul conducerii. să organizeze acţiuni politice. peste tot în Europa. PDSR. În decursul celor 20 de ani de democraţie. Timişoara) doar Iaşi a beneficiat de un suport politic de stânga. care să ne sprijine şi critice atunci când derapăm. Dintre cele patru mari centre universitare (Bucureşti. european.

9 tineri au ocupat înalte funcţii executive în guvern. mai proaspătă. etc). TSD trebuie să îşi extindă legăturile frăţeşti cu alte organizaţii de tineret a partidelor social-democrate. cutremure. educaţionale. mai dinamică. Acestă legătură se poate realiza prin ECOSY – grupul tinerilor socialişti europeni. să apare interesele tinerilor europeni. economice (piaţa forţei de muncă) dar am rămas vigilenţi şi la deciziile eronate ale puterii de dreapta ce ne pot afecta într-o mare măsură viitorul. Există o mare posibilitate ca schimbările 19 . TSD trebuie să menţină o strânsă legătură cu „sindicalismul” universitar şi să sprijine eforturile tinerilor de a-şi impune punctul de vedere asupra gestiunii viitorului lor.preluat conducerea stângii europene venind cu o altă optică politică. incendii. Activitatea tinerilor social-democraţi în campaniile electorale şi în viaţa de zi cu zi a partidului a impulsionat substanţial PSD. iar în 2009. TSD are 19 reprezentanţi în Parlamentul României. Ca organizaţie de tineret am promovat interesele generaţiei noastre. inundarea zonelor amenajate sub nivelul mării. socialiste europene. Protecţia mediului Schimbările climatice reprezintă una dintre preocupările esenţiale ale societăţii zilelor noastre (inundaţii. 2 europarlamentari. Ţelurile ECOSY sunt următoarele: promovarea valorilor de stânga. contribuţia la constuirea unei Europe unite şi democratice. Trebuie să amendăm încercările de intimidare a liderilor asociaţilor studenţeşti şi să fim solidari cu revendicările lor ce privesc proasta gestiune a educaţiei în România şi lipsa unei finanţări decente alocate de la bugetul de stat.

În România mişcarea ecologistă este încă în faza incipientă. poluarea fiind un factor nociv pentru aer şi ape. Partidul Verde European colaborează cu familia politică a Partidului Socialist European a cărei membri suntem. aceasta are o aderenţă redusă în rândul societăţii. România are mari probleme de mediu.climatice să devină ireversibile în condiţiile creşterii temperaturii pământului cu 2-3 °C. au avut simpatii pentru cauza ecologistă şi de multe ori partide verzi au participat în guverne alături de partide de stânga. De-a lungul istoriei recente numeroşi lideri de stânga din partide social-democrate. chiar încurajarea şi sprijinirea TSD şi a 20 . Despăduririle majore din ultimii 20 de ani dar şi dezafectările unor obiective industriale făcute fără ecologizare au provocat pagube substanţiale mediul ambiant. 1998-2005) şi social-democraţii germani. Organizaţiei de Femei şi celei de Seniori) care să dezvolte mesajul PSD în această direcţie. datorate pagubelor de natură materială şi psihică a numeroase comunităţi. Ecologia este născută şi din valorile stângii iar în România ea este slab reprezentată. socialiste europene. a unei structuri ecologiste (similare TSD. în cadrul Partidului. PSD îşi propune să dezbată energic problemele ecologice din România: „Construirea. În Parlamentul European. Acceptarea. Cu toate că există o platformă politică specifică. cel mai renumit exemplu fiind colaborarea dintre partidul verde (The Alliance '90/The Greens) condus de domnul Joschka Fischer (ministru de externe şi vice-cancelar în guvernul social-democratului Gerhard Schröder. Fenomenele meteorologice extreme pot duce la înregistrarea unor declinuri economice.

Extragerea căldurii din sol prin sursele geotermale sau energie solară. Soluţiile sunt numeroase: Utilizarea biomasei (lemn). Toate eforturile noastre pentru un mediu mai curat sunt necesare. energie regenerabilă. Victor Ponta. Trebuie să preluăm temele ecologiste. PSD trebuie să dezvolte o ofertă politică ambiţioasă în prinvinţa energiei regenerabile (aproximativ 33% din energia electrică ar trebuii să aibe provenienţă din resursele regenerabile). Generarea de energie eoliană prin turbinele eoliene. Reducerea emisiilor de CO2 ca urmare a creşterii carburanţilor regenerabili. Folosirea boilerelor ce funcţionează pe bază de lemn în clădiri (ce înlocuiesc încălzirea din clădiri bazată pe electricitate sau combustibili). în scopul testării acestora ca efect politic şi social şi însuşirii lor ulterioare” România Corectă.Organizaţiei Ecologiste de a promova idei şi forme de acţiune chiar mai evoluat-radicale (gen Brigăzi Verzi) faţă de linia oficiala a Partidului. Iniţiativa preşedintelui Ponta a fost materializată deja în Cluj. Eficienţa energetică este o certitudine win-win iar reglementarea pieţii energetice este imperios necesară. unde TSD-PES Cluj au organizat deja o dezbatere „Cum să salvam Rosia Montana” în primăvara acestui an. a deşeurilor biodegradabile şi a biogazului de către centralele electrice. beneficiind de un sistem organizat dar depăşit tehnic şi slab evaluat economic. Probabil că mulţi dintre noi se întreabă ce ar trebuii să facem concret în acest demers ecologic. tehnologic al României faţă de alte state membre ale UE este resimţit şi în acest domeniu. România are o tradiţie seriosă în ceea ce priveşte producţia de energie. de stânga şi să creăm un cadru propice în care le putem aplica. Decalajul inovator. Uniunea Europeană a început să dezvolte şi să promoveze încă din anii `90. 21 . pentru a înlocui combustibilii fosili.

România trebuie să se ralieze Strategiei Energetice Europene prin asigurarea creşterii ponderii energiei alternative în producţia de energie. închiderea completă a electronicelor – scoaterea lor din standby. apoi epuizarea combustibilului (ţiţei şi gaze naturale) a dus la înlocuirea treptată a surselor neregenerabile cu cele regenerabile. verificarea presiunii în pneuri.Biocombustibilul este o realitate a secolului XXI. Rolul viitoarei structuri ecologice a PSD este şi acela de a explica cetăţeanului că reducerea „amprentei” de carbon a UE. ci însemnând şi contribuţia individuală a fiecăruia dintre noi în ceea ce priveşte reducerea emisiilor prin diferite modalităţi: izolarea locuinţelor şi a conductelor de apă caldă (peste 50% din pierderea de căldură se datorează din cauza slabei izolări a locuinţelor). stingerea becurilor din camerele unde nu locuim. cooperare europeană şi internaţională. Protejarea tezaurului natural (floră. sortarea deşeurilor pentru reciclare. faună) din Deltă. Direcţiile prin care UE doreşte să-ş atingă obiectivele energetice şi de mediu propuse sunt: eficientizarea şi diversificarea pieţelor energetice. nu este un proces ce ţine doar de lideri politici şi transformări masive în industrie . politică ambiţioasă în privinţa energiei regenerabile. călătoria cu trenul. utilizarea uleiurilor de motor cu vâscozitate redusă. Acţiunea coordonată la nivel european în privinţa energiei nu este o noutate. protejarea mediului ambiant. Aceast tip de administrare a energiei va asigura resurse energetice competitive. Acesta a apărut datorită câtorva factori: neuniformizarea combustibilului pe glob a dus la creşterea preţului petrolului (începând cu 1973). Această raliere trebuie acompaniată cu protecţia ecosistemelor din România şi reconstrucţia ecologică acolo unde este necesară. durabile şi mai ales sigure pentru mediu. economisirea energiei (nivel industrial şi rezidenţial). Parcuri Naţionale şi Marea Neagră. UE având un cadru unic de reglementare a politicilor energetice. urmărind reducerea emisiilor de CO2. Dunăre. 22 .

valorificarea lor prin metoda tehnică şi depozitarea controlată sunt soluţii eficiente pentru moment. Comunitate România Europeană Varietatea fenomenelor social-economice contemporan grupate sub titulatura de „globalizare” ridică o serie de întrebări legate de posibilitatea consolidării democraţiei în cadrul clasic al statului-naţiune. 23 . 3 rezervaţii ale biosferei incluse în patrimoniul Unesco – Delta Dunării. reciclarea şi valorificarea acestora trebuie rezolvată. asigurarea unui management integrat al deşeurilor. prevenirea generării.îngrijirea ariilor şi siturilor protejate de lege sunt prioritare pentru România (1121 Arii Naturale Protejate din care 27 sunt Parcuri Naţionale şi naturale. Retezat şi Pietrosul Rodnei. Partidul Social Democrat are deja o expertiză în domeniul ecologizării României printr-un program lansat în guvernarea Năstase: „România Curată” (Aprilie 2002) Esenţa acestui program cuprindea următoarele aspecte: asigurarea protecţiei şi conservării mediului natural. folosirea deşeurilor ca materie primă în construcţie. Colectarea selectivă. creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei în spiritul protecţiei mediului. Problema deşeurilor. III.

Trăim în era constelaţiilor post-naţionale în care organizaţii internaţionale se manifestă cu ajutorul unei tineri societăţi civile globale în care rolul democratizării nu mai este apanajul exclusiv al statului-naţiune teritorial. Particularităţile regionale. semnifică şi uniformizare. dar avem totuşi un soi de reţinere emoţională culturală. social-democraţia românească trebuie să sprijine efortul de integrarea emoţională a cetăţenilor în comunitatea europeană. anihilare culturală. diversitatea culturală a Uniunii Europene crează plusul necesar. Înţelegem beneficiile economice pe care le putem fructifica ca ţară membră a U.Sporirea numărului de corporaţii multinaţionale şi creşterea influenţei lor în economie.E. a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti argumentând că U. În ceea ce priveşte conştiinţa de sine a românului ca cetăţean a Uniunii Europene. pericolele generate de schimbările climatice au dus la o reconfigurare organizaţională. Este de datoria noastră să explicăm românilor că în actualele condiţii. politic. extinderea migraţiei populaţiei. globalizarea schimbă natural raporturile internaţionale. Mulţi dintre cetăţenii români simt o ameninţare. economic şi cultural suntem încă restanţi. Stânga contemporană propune o nouă abordare a dimensiunii sociale a statului. România 24 . instituţională a statului naţiune. Privind în trecut nu putem să nu remarcăm convergenţa istorică între demosul politic (stat) şi o naţiune relativ omogenă însă în secolul XXI. România ţară membră a Uniunii Europene din 2007 a intrat în era constelaţiilor post-naţionale juridic. civilizaţiei noastre cosmopolite. creşterea dimensiunii circulaţiei internaţionale a muncii şi a capitalului. însă social.E. Europa secolului XXI a intrat sub zodia multiculturalismului etnic şi confesional.

trebuie să fructifice oportunităţile oferite de familia europeană. Raporturile stat-cetăţean. discursul populist a revenit în cotidian. paradoxal. Imunizarea discursului naţionalist extremist s-a datorat mai multor factori: intrarea României sub umbrela NATO. România nu se confruntă cu pericole vădite generale de fustrări naţionaliste – separatisme. aceştia având o aderenţă limitată în rândul intereselor cetăţeneşti. împărţim aceleaşi valori de bază într-o Europă mai sigura. prezenţa Uniunii Democrate a Maghiarilor din România la guvernare în ultimii ani fiind garanţia cea mai bună pe care minorităţile o au privind respectul pe care majoritarii îl acordă democraţiei reprezentative. În Polonia partide radicale precum Autoapărarea RP şi Liga Familiilor Poloneze au intrat la guvernare într-o coaliţie de centru-dreapta. Mai aproape de noi sunt recentele exemple ale Partidului Ungar al Justiţiei şi 25 . cu locuri de munca decente şi stabile. Practic România este lipsită de pericole reale bazate pe tensiuni etnice. România este un stat cu un nivel ridicat de toleranţă (juridică. este de datoria noastră se explicăm eşecul euroscepticilor europeni. apariţia unor strategii de dezvoltare regională. Europa începutului de mileniu nu este ferită de discursul populist. Discursul unor formatori de opinie şi politicieni radicali nu a fost cenzurat de fel. În fostele state comuniste. naţionalist- radical. eşecul neîncrederii evaluat şi afişat de doctrinele de dreapta la nivel european. cu standarde de viaţă ridicate. este de datoria noastră să explicăm că noi europenii. politică şi instituţională) în ceea ce priveşte politica faţă de minorităţi. Înţelegerea proprilor realităţi româneşti de către cetăţeni nu a fost uşoară. majoritari-minoritari s-au transformat de-a lungul epocii post-revoluţionare. de toate guvernările din România.

iar discuțiile atingeau teme precum rolul statului în economie. Criza economică (Context global. inițial 26 . hiper inflație și puternice dezechilibre politice și sociale. De ce avem o ascensiune a populismului în cursul ultimului deceniu? Mesajele naţionalist-populiste răspund unor frici sociale (de neînţeles): cetăţeni ce se tem de schimbările aduse de globalizare. prin sprijinirea ideii de Uniune Europeană. marea întrebare era care regim politic și ideologic ar putea rezolva mai bine criza intenațională. acest fenomen fiind ireversibil. lupta împotriva corupţiei.Vieţii (MIEP-Jobbik) şi Ataka (din Bulgaria). Alături de alți factori. atribuțiile guvernamentale. Trebuie explicat cetăţenilor ce înseamnă globalizare. iar oamenii au văzut ca soluții două noi regimuri politice: comunismul și fascismul. s-a răspândit rapid în economiile industrializate și a cauzat şomaj masiv. Europa și restul lumii. ceea ce a generat această criză a fost și sistemul capitalist înțeles greșit. etc. cu bune şi rele. tensiuni interetnice resuscitate. istoric) La începutul anilor 30. treceau printr-o criză financiară și economică de dimensiuni incomensurabile. A fost un conflict intens. Ce a început în New York ca o simplă zi de marți. Desigur. octombrie 1929. Social-democraţii români pot combate populismul autohton printr-o retorică pro-democratică ce are ca ţel recâştigarea încrederii în instituţiile statului de către români (atât de blamate de discursul actualului preşedinte). reglementarea piețelor financiare. partid condus de ultranaţionalistul Volen Siderov.

în România. printr-o criza generată de aplicarea oarba a unor seturi de politici neo-liberale. Pentru a depași acest moment. cu reale tente socialiste. avem nevoie de politici progresive și nu de obsesii precum lupta împotriva deficitului sau planuri liberale de austeritate. Soluțiile găsite pentru depășirea crizei au implicat o serie de politici publice social democrate și mecaniste prin care statul putea intervenii în reglementarea piețelor. Astfel îi funcție de natura lor le putem grupa in două mari categorii: a) Cauze comune: . dar se pare că nu am invațat nimic sau aproape nimic din istorie. deci și-a pierdut substanța existenței sale. creditarea excesivă și necontrolată a agenților economici insolvabili 27 . Anul 1930 e departe. Această criză este și o criză a statului. deoarece în forma în care se prezintă statul azi nu mai susține interesele comunității. sunt multiple și de natură diferită. din nou. Astăzi trăim într-o hegemonie post liberală și trecem.dominat de teoriile fasciste. începând cu octombrie 2008. iar un răspuns democratic a venit abia după alegerea lui Roosevelt în 1932 și aplicarea proiectului său. boom-ul creditării . “New Deal”. Cauzele declanșării crize economice. Cauzele apariției crizei în România Trebuie precizat din start faptul că actuala criză este una de sistem și va avea efecte greu de contabilizat atat pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung.

necorelare între profit. creșterea prețurilor activelor pe piața imobiliară . volatilitatea capitalului străin . contribuţia factorilor de reglementare şi a agenţilor de rating . apetit exagerat pentru profit. dobândă şi creştere economică . desincronizare între economia reală şi nominală. . care a alimentat creşterea cererii pentru active cu grad ridicat de risc . creştere economică nesustenabilă bazate pe dezechilibre economico-financiare interne şi externe . distorsiuni pe piaţa muncii . inexistența unui sistem de monitorizare și reglementare a politicilor monetare b) Cauze specifice: . începând cu anul 2005 . guvernare neadecvată a corporaţiilor şi stimulente manageriale necorespunzătoare . expansiunea sectorului imobiliar Efectele apărute în urma acestor derapaje de la normalitate sunt multiple: 1) contracţia cererii şi a producţiei şi pieţei bursiere 2) subcapitalizarea băncilor 3) reducerea ocupării şi a exportului 4) creșterea costului creditelor 5) inflație 28 . guvernare dezastruasă. extinderea modelului de origine şi distribuţie a riscului transferabil .

6) creşterea vulnerabilităţii nivelului de trai pentru şomeri.T. Dupa 2005 însă.5 puncte procentuale. Toate acestea în condițiile în care România a aderat la UE(1 ianuarie 2007). condus de Adrian Năstase a fost de departe cel mai competitiv guvern post-decembrist și cu realizările cele mai notabile. ceea ce ne permitea realizarea de imprumuturi externe la o dobândă a pieței de 0. creditarea a fost excesivă prin urmare 29 . iar investițiile în România au devenit atractive și datorita scaderii perceptiei de risc situată în 2005 în jurul valorii de 50 de puncte.A. neasistaților social şi persoanelor cu venituri mici Guvernarea dreptei 2005-2010 Este unanim acceptat faptul că guvernul 2000-2004. Rezultatele acestui fenomen au fost dezechilibrele macroeconomice (inflația și deficitul extern). Exporturile au fost susținute de competitivitatea obținută prin politica guvernului și a Băncii Naționale de depreciere controlată a cursului de schimb. și finalizarea tratativelor privind aderarea la Uniunea Europeană în condițiile în care la începutul anului 2001 România se afla. motorul creșterii economice a devenit consumul. Alte realizări notabile ale perioadei 2000-2004 au fost integrarea în N. iar creșterea economică medie s-a situat peste nivelul potenţialului.O. în urmă în raport cu toate celelalte ţări candidate. În perioada guvernului Năstase motorul creșterii economice au fost exporturile și investițiile. sub toate aspectele. investițiile străine directe au crescut.

deficitul bugetar a crescut galopant. denota o incapacitate efectivă de a guverna sustenabil a cabinetelor ce au urmat guvernului Năstase. Modificarea factorilor determinanți ai creșterii economice dinspre exporturi spre consum a condus la excesul deficitului de cont curent. ci era necesară. social și instituțional. dar nu au realizat nimic sau aproape nimic și care au condus țara spre un colaps economic. astfel: • 2. Creșterea economică. ajungând în anul 2009 la o valoare ireală de -7.6% din PIB – deficitul bugetului de șomaj 30 . atingea în anul 2004 8.5 procente din produsul intern brut). pentru că România nu producea bunurile cerute de consumatori iar ele erau importate. contribuţia politicilor fiscale şi a veniturilor.8% din PIB ca rezultat al deficitelor de pensii. În 2010 deficitul bugetar estimat va fi de 6. România a înregistrat în 2004 cel mai redus nivel al deficitului bugetar din ultimii 20 de ani (-1. în primul rând. de șomaj și de sănătate.în piață erau sume imense de bani care trebuiau să genereze implicit prosperitate economică. o mediocritate nocivă și nu fac decât să evidențieze incompetența unor lideri care au promis mult. În perioada ce a urmat. La nivelul anului 2009 creșterea economică înregistrată este una negativă cu o valoare de -7. Franța sau Italia.1%.5% din PIB – deficitul bugetului de pensii • 0. In lipsa acestei cooperări.5% fiind cea mai mare din Europa. dezechilibrul extern s-a adâncit până în momentul în care piaţa l-a corectat provocând însa o dureroasa recesiune. Aceste dezechilibre nu puteau fi controlate exclusiv de politica monetara. Aceste diferente enorme între cifrele anului 2004 și cele prezente. cuantibilizată ca și variație medie anuală. depășind state precum Germania.4% din PIB.

conform înțelegerilor cu FMI. în perioada 2004- 2008. 3% în sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicării. Economia subterană a ajuns in anul 2008 la valoarea de 21% din PIB. la sfârșitul anului 2009 aveam 1. discrepanțele sociale s-au accentuat și în prezent avem o rată a sărăciei de 7. dacă la sfarșitul anului 2004 înregistram 900. sectoare care au o valoare adăugată mai mare. Principala măsură economică care ne era propusă de alianța Dreptate și Adevăr in campania electorală din 2004 a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%.5% cât înregistra in 2004. în domeniul public.000. iar evaziunea fiscală a crescut de la 7. Cheluielile cu personalul. trebuie să-și reducă cheltuielile de personal cu 15% în 2011 față de 2008. de la 4. Pe parcurs aceasta s-a dovedit a fi un imens eșec. au crescut și ele.500. nu a generat scăderea economiei subterane.3% din PIB – deficitul bugetului de asigurari medicale Ca și consecință directă a urmat împrumutul de la Fondul Monetar International și o serie de politici de austeritate îndreptate împotriva populației. România. încasările la bugetul de stat nu au crescut.6 milioane de români trăiesc cu mai puțin de 250 de lei pe lună.2% în 2009. față de 14.000 de mii de bugetari. Pentru a contrabalansa aceste excese. România a atras Investiții străine directe de 36.2 mld euro.8 ca procente din PIB in 2005 la peste 9. Tot în această perioadă s-a înregistrat o creștere accentuată a sistemului bugetar. Restul de două 31 .4% adică 1. în prezent. • 0.4 miliarde de lei în 2004 la 24 de miliarde în prezent. numai 30% au fost localizate în industrie. totuşi acestea nu au sprijinit o creştere economică sustenabilă. iar numărul de bugetari v-a scădea cu aproxmativ 8% în 2011 față de 2008 și în 2013 numărul bugetarilor trebuie să ajungă la nivelul din 2004. astfel.

elevii și profesorii reprezintă o cheltuială și în final. bătrânii reprezintă o cheltuială. bolnavii reprezintă o cheltuială.5%. Potrivit experților FMI. și va avea în 2011 cea mai slabă creștere a PIB. În plină criză economică. aceasta având una dintre cele mai ridicate rate. în loc să-și asume răspunderea propriilor acte sau fapte și să suporte concecințele acestora. cât și in proprii cetățeni. copiii reprezintă o cheltuială. construcţii şi tranzacţii imobiliare şi comerţ. poporul ca un tot unitar este doar o cheltuială. în mentalitatea portocalie. Actuala guvernare. Cu cât vom încerca să scăpăm de aceste răspunderi cu atât ne vom apropia mai repede de un faliment al statului. Nici prognoza privind inflația nu este foarte optimistă. de numai 1. de 1. Măsuri de creștere economică Măsurile anti-criză adoptate până in prezent de către guvern nu sunt altceva decât noi lovituri date economiei românești. chiar daca sunt neplăcute. rolul statului ar trebui să fie acela de a proteja sectorul privat prin scăderea fiscalității.treimi au fost direcţionate către sectoare care au determinat crearea unui model nesustenabil de creştere: intermedierea financiară şi de asigurări. doar șomajul mai păstrându-se la o valoare relativ redusă. Mai grav. diminuarea sectorului economic privat și prăbușire necontrolată . Perspectiva imediată e doar una a unei scăderi continue. incearcă mereu să găsească vinovați atât in guvernările trecute . România va înregistra în acest an cea mai severă scădere economică din Europa emergentă. concomitent cu reducerea 32 . salariații reprezintă o cheltuială.9%.

În momentul de față. cu atât actul de justiție se diluează. fiscalitate. societatea devine din 33 . în condițiile unei rate a șomajului care bate record după record. Unul din domeniile care necesită o deosebită atenție în perioada imediat următoare este cel social.cheltuielilor la buget. Guvernul a acționat chiar pe dos. administrație. nivelul de corupție crește. Impozitul forfetar. cu cât gradul de educație este mai scăzut. educație. e imperios necesară o cu totul altă abordare în toate domeniile(agricultură. O temă falsă dezbătută intens este cea privind reluarea creșterii economice prin stimularea consumului și reluarea creditării. iar primele măsuri adoptate trebuie să se refere la educație unde până în prezent am avut doar unele tentative nereușite de reformă și unde ne confruntăm cu o degradare accentuată și evidentă a calității serviciilor oferite. infrastructură. justiție. iar mediul privat a fost obligat să suporte toate ajustările. Evidența demonstrează limpede că reluarea creșterii economice prin stimularea consumului e imposibilă într-un mediu economic în scădere și în care statul acționează ca o frână prin politica fiscală. prin reducerea achizițiilor de bunuri și reducerea cheltuielilor cu personalul. sănătate etc. a crescut fiscalitatea prin accize si eliminarea unor facilități fiscale. adoptat ca și măsura anti-criză.) pentru a putea depași acest moment economic nefericit. în principal cu cei din administrația publică centrală și locală. În acest domeniu reforma rapidă nu este posibilă. Rezultatele politicii fiscale nocive practicată în ultimii ani se simt din plin prin deficitul bugetar. În orice societate. nu a dus decât la închiderea a zeci de mii de intreprinderi mici si mijlocii astfel și încasările la buget au scăzut drastic. sistemul de protecție socială.

nivelul de trai scade. iar vârsta de pensinoare sa nu fie o cifră absolută ci să se transforme intr-o anumită perioada de timp lucrată 34 . iar politicul tinde spre dictatură. ceea ce ne face tot mai puțin competitivi în cadrul UE și să nu uităm că principalul avantaj al globarizării este libera circulație a forței de muncă. migranții etc). O temă foarte actuală e în prezent legea pensiilor. încurajarea schimbarii locului de muncă la vârste înaintate prin transferarea unor drepturi legate de vechime . Noi credem că e nevoie de o serie de măsuri care să revitalizeze sistemul de pensii: . care se ocupă de cercetare. O măsură similară a fost adoptată cu succes de cabinetul PSD din perioada 2000-2004 în ceea ce privește angajatorii din domeniul IT. s-ar putea gândi un sistem prin care cuantumul efectiv al timpului muncii să scadă în funție de vârsta angajatului. În România educația scade semnificativ ca și calitate.ce în ce mai polarizată. femei. Prin urmare este nevoie de o mai bună reglementare a instituțiilor de invățământ public și privat. muncitorii necalificati. Prin această măsură am încuraja companiile să investească în cercetarea românească. chiar la privat. persoanele cu dizabilități. iar accentul să se pună pe calitate și nu pe bani. varstnici 50-64 ani. O altă măsură pentru încurajarea muncii ar putea fi acordarea de deduceri fiscale pentru categoriile de muncă pe care dorim să le încurajăm în România. aici ne referim la locurile de muncă. De asemenea avem nevoie de măsuri care să favorizeze creșterea ocupării (focalizări pe grupurile vulnerabile. tineri: 15-25 ani.

concomitent cu incurajarea pensionarii la termen . ai partidului socialist european prin vocea președintelui Poul Nyrup Rasmussen în lucrarea “The New Social Europe” sunt numeroase: . posibilitatea impozitării sistemului bancar . taxarea capitalului speculativ . facilități pentru angajarea șomerilor și a tinerilor . extinderea contabilității în simplă partidă pentru cât mai multe firme . finanțarea dobânzilor mari actuale 35 . impozitare suplimentara pentru afacerile cu profit apropiat de cifra de afaceri . scutirea de impozit pe profitul reinvestit . verificare strictă a pensionărilor anticipate pe criterii medicale O altă problemă intens dezbătută este cea a impozitării. ai partidului social democrat. un sistem de co-creditare a IMM-urilor și a intreprizătorilor debutanti . eficientizarea aparatului administrativ al statului . impozit progresiv cu cote începând de la 0% pentru salariile și veniturile mici . măsură ce ar duce la creșterea populației active . permiterea pensionarilor sa aiba venituri suplimentare din munca. simplificarea legislației privind funționarea generală a firmelor . scăderea contribuțiilor sociale . descurajarea pensionării anticipate. Soluțiile propuse de către membrii ai societății civile. .

În același timp. analiza posibilității creării unei companii agricole naționale care sa ia in lucru suprafața agricolă nefolosită și care la rândul ei sa acorde redevențe anuale proprietarilor O problemă reală cu care ne confruntăm în prezent și pe care trebuie să o reglementăm cât mai curând posibil este cea a absorbției fondurilor europene. sprijinirea înființării asociațiilor de producători în toate domeniile agriculturii . impozitarea suplimentară a suprafețelor agricole lăsate nelucrate . precum: . prudenţialităţii. îmbunătăţirii. creşterea transparenţei. Printr-o simplă decucție logică. . Totalul fondurilor alocate de către Uniunea Europeană României conform proiecției bugetare 2007-2013 atinge suma de 19. punerea la punct a unui sistem de irigații performant (lucru început in guvernarea Năstase dar abandonat ulterior) . România contribuie. reglementării şi supravegherii financiare În agricultură trebuie adoptate urgent niște măsuri simple dar eficiente. la bugetul Uniunii Europene cu aproximativ 10 miliarde de euro. Potrivit ultimului raport publicat de către Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din luna septembrie 2010.6 miliarde de euro. pe aceeși perioadă. observăm că dacă nu reușim să înregistrăm o rată de absorbție de aproximativ 50% contribuim mai mult decât incasăm. cu privire la rata 36 .

rămân în continuare pentru transport (1. România înregistrează o rată de doar 13.09%) și pentru asistență tehnică (5. pentru dezvoltarea capacității administrative (5.88%). unde principalii beneficiari sunt autoritățile locale și centrale.85%). faptul că infrastructura României e intr-o stare deplorabilă nu cred că mai miră pe nimeni. raportat la alocarea din ultimii patru ani. iar măsurile privind o nouă abordare a aborbției fondurilor europene nu ar trebui să mai fie amânată.de absorbție a fondurilor europene. 37 .48% din bugetul alocat pentru perioada 2007-2010. În aceste condiții. Cei mai puțini bani absorbiți.

... Responsabilitate................................... ................................................ 7 II...................................................... CUPRINS De ce Solidaritate?............................................. 4 Credem în Cetăţenia Angajată..... ...... Solidaritate................ 2 I......................... 9 38 ............... 4 Resuscităm Solidaritatea.......................................................... .................................

....................12 Descentralizare..........27 39 ................................... ......................................................... ...................................................18 III............................................ 9 Identitatea social- democrată............................................................22 România Europeană............................14 Un PSD reformat........................25 Guvernarea de dreapta 2005- 2010.............................................................. O Românie fără populism......................... .....................16 Protecţia mediului..................24 Cauzele apariţiei crizei în România. Comunitate................. .......................... ..................................................................22 Criza Economică....... ..............................

........Măsuri de creştere economică....................30 40 ...................