You are on page 1of 25

MINISTERUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL

Propunere de politică publică privind asigurarea creşterii nivelului de protejare a patrimoniului cultural naţional

1) Institutia Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
initiatoare
2) Formularea În România, legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural (imobil, mobil, imaterial) este relativ recentă
problemei (domeniul monumentelor istorice a fost reglementat începând cu anul 2001, arheologia, în anul 2000, patrimoniul mobil are
un cadru legislativ din 2000, activitatea muzeelor şi colecţiilor a fost reglementată începând cu anul 2003, iar patrimoniul
imaterial începând din 2008 ). Deşi actualul cadru legislativ are valenţe europene (o parte dintre convenţiile ratificate de
România în domeniul patrimoniului cultural au fost integrate în legislaţia naţională, împreună cu o serie de prevederi de la
nivelul Uniunii Europene), experienţa aplicării actualului cadru legislativ indică, în continuare, o serie de inadvertenţe care
trebuie remediate de urgenţă. În contextul integrării în structurile europene, aportul României la păstrarea identităţii culturale
se realizează şi prin conservarea, protejarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional. În acest
context, se impune luarea de măsuri, în plan administrativ şi legislativ, care să asigure creşterea nivelului de protejare a
patrimoniului cultural naţional.
Patrimoniul cultural imobil constituie cea mai valoroasă componentă a patrimoniului cultural, atât în ceea ce priveşte
valoarea materială directă, cât şi în raport cu posibilităţile de inserţie a unor componente extra-culturale. Acestui nivel de
importanţă îi corespunde, în mod corelativ, şi o serie de obligaţii, probleme.
Astfel, în domeniul patrimoniului imobil, au fost semnalate o serie de dificultăţi în aplicarea legislaţiei specifice,
generate de lipsa unei clare definiri a unor elemente componente (regimul intervenţiilor în zonele de protecţie a
monumentelor istorice, delimitarea ansamblurilor şi siturilor; lipsa definirii noţiunilor de „zonă construită protejată” si ”centru
istoric”), precum şi o serie de lacune în ceea ce priveşte corelarea legislaţiei în vigoare cu dispoziţii conexe, ca de exemplu,
corelarea prevederilor referitoare la Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate din Legea
nr. 5/2000 cu Lista Monumentelor Istorice 2004. Toate aceste aspecte au repercusiuni grave asupra modului în care statul,
prin instituţiile abilitate, intervine pentru sancţionarea intervenţiilor ilegale în aceste zone.
O serie de probleme au fost semnalate în aplicarea legislaţiei specifice, ca urmare a confuziilor existente între
categorii juridice diferite dar nu suficient de clar delimitate, respectiv ansambluri, situri şi monumente istorice. Astfel, există
cazuri în care acelaşi tip de imobil a fost încadrat / clasat diferit, fiind considerat fie monument istoric, fie sit sau ansamblu,
cu consecinţele ce decurg din această acţiune, inclusiv în ceea ce priveşte protejarea şi conservarea bunului în cauză,
precum şi raportat la stabilirea zonei de protecţie. Reanalizarea definiţiilor monumentelor istorice, în special a categoriilor
“ansamblu” şi “sit” este necesară pentru a evita situaţiile care, prin ambiguitate, au dus la interpretări diferite şi nedorite,
urmate de clasarea în categorii diferite a unor obiective în Lista Monumentelor Istorice.
Totodată, au fost constatate o serie de confuzii în ceea ce priveşte alte două categorii de bunuri, respectiv siturile,
aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 422/2001, şi siturile arheologice reglementate de OG nr. 43/2000.
Pe de altă parte, în procesul de aplicarea a legislaţiei în materie, au fost întâmpinate greutăţi cu privire la stabilirea
zonelor protejate, pornind de la inadvertenţele existente în reglementările în speţă. Astfel, monumentele pot fi împărţite în
categorii tipologice, aşa cum sunt ele menţionate şi în Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

1

teritoriului naţional (Secţiunea a III-a – Zone Protejate), tipologie care nu respectă întocmai categoriile stabilite de Legea
nr.422/2001. În anexa III la Legea 5/2000 sunt incluse, în principal, monumente, ansambluri şi situri şi foarte puţine zone
protejate construite, care la data elaborării Legii şi anexei, nu erau încă stabilite. În realitate, zonele protejate construite,
definite ca „centre istorice ale oraşelor”, care cuprind şi construcţii noi, sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice la
categoriile „ansambluri” sau ”situri”, fapt ce produce disfuncţii grave în procesul de avizare. Dincolo de disfuncţiile grave în
procesul de avizare a lucrărilor / intervenţiilor în aceste zone, inadvertenţele menţionate sunt în măsură să afecteze însăşi
existenţa şi integritatea unor imobile cu valoare deosebită pentru istoria şi cultura naţională (deficienţele în delimitarea,
clasificarea acestor bunuri fiind însoţite adesea de nereguli la nivelul operaţiunilor de intervenţie, inclusiv până la efectuarea
acestor acţiuni fără autorizări legale sau fără contribuţia specialiştilor autorizaţi).
În acelaşi context, trebuie menţionată necesitatea definirii şi delimitării ca si categorie distinctă a „centrelor
istorice„ precum şi instituirea unor priorităţi în ce priveşte regimul de protejare a acestor grupuri coerente şi relaţionate de
imobile, în ansamblul lor.
Inventarierea şi clasarea patrimoniului cultural imobil constituie temelia cunoaşterii şi asigurării protejării acestuia,
asigurând centralizarea la nivel naţional a mărturiilor culturii şi civilizaţiei noastre manifestate în planul bunurilor construite. În
procesul de inventariere a acestor bunuri au fost constatate situaţii în care monumente istorice care, între timp, au dispărut
din diverse cauze : incendii, autorizaţii de demolare abuzive, nelegale, figurează încă în Lista monumentelor istorice. Potrivit
prevederilor legale în vigoare, procedura declasării urmează aceleaşi etape ca si clasarea. Cu toate acestea, în cazurile
menţionate această procedură nu poate fi respectată, pentru că nu pot fi elaborate dosare de declasare ca în cazul clădirilor
existente, întrucât nu mai pot fi efectuate relevee arhitectonice, realizate documentare foto şi chiar studii istorice etc. Aceste
limitări duc la o situaţie absurdă, în care, fără o declasare imediată pe procedură adecvată, simplificată, rămân cuprinse în
acest inventar naţional al monumentelor istorice construcţii care, în fapt, nu mai există, cu consecinţele ce decurg referitor
la stabilirea zonei de protecţie şi a măsurilor administrative corespunzătoare.
În acest sens, se impune instituirea unei proceduri simplificate pentru declasarea din oficiu a monumentelor istorice
dispărute, asigurând, astfel, o evidenţă a patrimoniului construit fidelă realităţii.
În prezent, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional gestionează, prin intermediul Institutului Naţional al
Patrimoniului, Programul Naţional de Restaurare (PNR), care cuprinde o serie de obiective aflate în diferite faze de
intervenţie. În decursul timpului, s-a impus necesitatea existenţei unor criterii pentru stabilirea listei monumentelor istorice
care pot beneficia de fondurile alocate prin Programul Naţional de Restaurare, precum şi a priorităţilor de finanţare. Acest
mecanism este necesar pentru a asigura includerea în PNR a unor monumente istorice pe criterii de reprezentativitate
pentru cultura şi istoria naţională, cât şi legate de necesitatea, urgenţa intervenţiei şi posibilitatea finalizării lucrărilor.
De asemenea, se impune găsirea unor soluţii pentru susţinerea financiară a restaurării monumentelor istorice,
domeniu rămas fără suport considerabil prin efectul prevederilor art. 32 lit e) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. În acest sens, se analizează posibilitatea
completării/modificării surselor de contribuţii pentru timbrul monumentelor istorice.
În acelaşi context al măsurilor de protejare a monumentelor istorice se impune stabilirea de proceduri şi reguli cu
privire la interzicerea, în anumite condiţii, a amplasării de echipamente sau a dispunerii de reclame ori suprafeţe-suport
pentru publicitatea stradală pe faţadele acestor imobile. În procesul de dezvoltare economică urbană se constată că prin
amplasarea acestor dispozitive se afectează grav punerea în valoarea a monumentelor istorice şi, în unele situaţii, însăşi
integritatea acestora.

2

peisajele sunt spaţiile folosite de societate şi sunt legătura dintre istoria trecutului cu cea a prezentului. definiţii. Ansamblul bisericilor de lemn din Maramureş. În procesul de realizare a intervenţiilor asupra monumentelor istorice. adaptarea acestor categorii la necesităţi şi la palierele diferite ale intervenţiei asupra monumentelor istorice. 451/8 iulie 2002. Cetăţile dacice din munţii Orăştiei. Acest act normativ nu cuprinde reglementări sau proceduri distincte. cu păstrarea. bunul cultural care implică o mare participare a cetăţenilor. este necesară completarea sistemului actual de stimulare a proprietarilor de monumente istorice. precum şi protejarea acestuia. în cât mai mare proporţie. în mare parte. O mare provocare. precum şi procesele istorice. Patrimoniul tehnic şi industrial. o reprezintă conflictul dintre dezvoltarea economică şi asigurarea conservării patrimoniului prin utilizarea resurselor existente neechilibrat. acest lucru făcând necesară instituirea unor metode. Totodată. redundant. s-a constatat lipsa unor standarde specifice. Prin urmare. economic. România este semnatară a Convenţiei Europene a Peisajului (la 20 octombrie 2000) şi a ratificat aceasta Convenţie prin Legea nr. textul actual este. valorizarea scenică. o istorie a identităţii. probabil. Pe de altă parte. 47 din 30 ianuarie 2000 stabileşte o serie de măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial. aceste evoluţii făcând necesară instituirea de noi categorii. care reunesc într-un ansamblu coerent 3 . făcând trimitere la legislaţia specifică patrimoniului cultural mobil şi imobil. se impune clarificarea şi delimitarea competenţelor referitoare la avizare pentru amplasarea lucrărilor de artă monumentală în zone de protecţie a monumentelor istorice. Peisajul cultural este suma unor factori diverşi si a unor valori diverse care pot include impactul estetic şi vizual. ecologice şi geologice. Sate săseşti cu biserici fortificate din Transilvania. ca parte patrimoniului cultural mobil sau imobil. proceduri speciale de restaurare (cu referiri exprese la tehnici şi materiale utilizate). Centrul istoric Sighişoara). întrucât peisajul cultural este. există suprapuneri de competenţe în acest sens între atribuţiile comisiilor de specialitate de pe lângă Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi Comisia Naţională a Monumentelor de For Public). cum este cazul peisajului cultural. Acest aspect denotă că este nevoie de o abordare multidisciplinară. 6/2008. În multe cazuri problemele de structură afectează durabilitatea în timp a întregului obiectiv arhitectural sau a peisajului în care se integrează. care reglementează regimul juridic general al patrimoniului tehnic şi industrial. În contextul actual se constată dezvoltarea de noi concepte care privesc relaţia între peisajul natural şi cel construit. Un număr de monumente ale patrimoniului cultural naţional al României sunt incluse în Lista UNESCO a Patrimoniului Mondial (Bisericile cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea. poate fi cuprins într-un act normativ integrat. Un loc important în patrimoniul cultural naţional îl ocupă muzeele etnografice. De asemenea. Mănăstirea Hurezi. În prezent. Acest sistem de standarde se impune a fi corelat cu categoriile de specialişti atestaţi în domeniul restaurării monumentelor istorice. În acelaşi context. respectiv cu modificarea. ca parte a patrimoniului cultural naţional. În ce priveşte relaţia patrimoniului construit cu monumentele de for public. Referindu-ne la peisaj trebuie să ţinem cont de toate valorile implicite integrate în peisaj. a autenticităţii acestora. menţionam faptul că OG nr. sistemul de protecţie specială a acestora urmând să fie reglementat printr-o abordare integrată a domeniului patrimoniului. centrele urbane istorice sunt supuse riscului degradării atunci când se impun factori economici pot determina investiţii în infrastructura transportului sau construcţiilor. în sensul identificării unor măsuri care să aibă ca efect cointeresarea acestora în realizarea de lucrări de restaurare şi punere în valoare a patrimoniului construit. Reglementarea acestor măsuri într-un act normativ separat nu se justifică. şi lipsit de eficienţă juridică. În ceea ce priveşte existenţa unor reglementări disparate specifice patrimoniului construit. în acest context. care să asigure restaurarea şi conservarea bunurilor imobile. Potrivit acesteia. al suprapunerilor de reglementări se înscrie şi Legea nr.

în acest sens. pentru a elimina eventualele discrepanţe şi diferenţe nejustificate. principalele aspecte problematice se referă la definirea restrictivă a elementelor componente. precum şi stabilirea obligativităţii ca. instituirea obligativităţii efectuării cercetării arheologice anterior demarării lucrărilor de restaurare a monumentelor istorice. se impune clarificarea statutului juridic al construcţiilor din muzeele etnografice. societăţilor naţionale sau al altor societăţi comerciale cu capital de stat. Totodată. bunurile culturale mobile aflate în patrimoniul companiilor naţionale. au fost semnalate o serie de deficienţe cu privire la exportul bunurilor culturale mobile. prin lărgirea categoriilor de persoane care pot efectua 4 . Experienţa unui de deceniu de arheologie reglementată a adus în atenţia specialiştilor necesitatea efectuării cercetării arheologice în cazul lucrărilor de restaurare a monumentelor istorice. Astfel. extindere sau reparare privind căi de comunicaţie. modificare. Potrivit reglementărilor în vigoare descărcarea de sarcina arheologică este procedura prin care se confirmă că un teren în care a fost evidenţiat patrimoniul arheologic poate fi redat activităţilor umane curente. Se are în vedere. faptul că descărcarea de sarcină arheologică pentru situri arheologice clasate ca monumente istorice este echivalentă cu declasarea acestora. regiilor autonome.bunuri de patrimoniu mobil şi construcţii reprezentative pentru arhitectura vernaculară. Pentru asigurarea finanţării eficiente a lucrărilor de cercetare arheologică. probleme în ceea ce priveşte măsurile de protejare. în special a celor ecleziastice. dispoziţiile în vigoare nu stabilesc. se impune stabilirea unui sistem de standarde de cost pe baza căruia să se poată întocmi un deviz estimativ al acestor activităţi. în timp ce sunt clasate ca monumente istorice. alături de situaţia de lucrări. bunurile culturale mobile aparţinând cultelor religioase şi instituţiilor ecleziastice) De asemenea. conform legii. în mod expres. decât asigurarea protejării unei părţi din ceea ce ar trebui să constituie patrimoniu mobil (spre exemplu. ca efect al descărcării de sarcină arheologică. Această alăturare de categorii diferite de bunuri de patrimoniu creează. În altă ordine de idei. În acest context menţionăm necesitatea includerii activităţii de supraveghere arheologică în devizul constructorului. adesea. există posibilitatea ca aceste situri arheologice să fie redate activităţilor curente umane. respectiv. bunurile culturale mobile proprietate publică. până la încheierea procedurii de declasare. fapt ce nu permite. etapizat care să asigure realizarea obiectivelor de investiţii de importanţă naţională cu respectarea cercetării şi protejării bunurilor de patrimoniu arheologic. la decontarea lucrărilor. în mod diferenţiat pentru bunurile mobile şi imobile. Totodată. în actualul cadru legislativ nu sunt supuse unui regim special de protecţie elementele provenite din dezmembrarea monumentelor etnografice. dată fiind lipsa unor prevederi exprese. bunurile culturale mobile aflate în colecţiile muzeelor. drept situri arheologice sau ca monumente istorice. cercetările arheologice preventive necesare în cazul lucrărilor de construire. să adopte unui regim diferenţiat în ceea ce priveşte scoaterea bunurilor în spaţiul Uniunii Europene (liberă circulaţie) sau în afara acestuia (export). arhivelor şi bibliotecilor publice. reţele magistrale etc. în practică. odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea. acesta să depună. necesită un sistem de supraveghere special. se impune eficientizarea procedurii de clasare. în special în cazul în care se efectuează sondaje pentru rezistenţă sau studii geotehnice. dotări tehnico-edilitare. raportul arheologic de supraveghere. România trebuie să respecte regimul de circulaţie al bunurilor culturale mobile în cadrul teritoriului vamal comun. În prezent. pentru a stabili proceduri distincte de protejare a acestor bunuri. bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate drept bunuri de patrimoniu cultural naţional mobil. respectiv. Aceste măsuri au ca scop scurtarea timpului de realizare a lucrărilor de investirii şi creşterea eficientei. În domeniul patrimoniului mobil.

Principalele pârghii necesare îndeplinirii acestei misiuni de prim rang constau în conferirea de atribuţii corespunzătoare care să ofere legitimitate acţiunilor de control şi verificare ale împuterniciţilor serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. contravenţională sau penală. deţinute. Noul Cod penal urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective: . În acest scop. comerţul cu bunuri culturale mobile. efectuat prin: anticariate. după caz. situri arheologice. la nivel central şi local. colecţiile particulare. în acest scurt interval de timp au fost semnalate unele probleme privind inventarierea.crearea unui cadru legislativ coerent în materie penală. Redefinirea rolului serviciilor deconcentrate ale MCPN apare ca necesară într-o perioadă în care se constată în toate unităţile administrativ-teritoriale o creştere semnificativă a faptelor prin care se aduc atingeri importante valorilor protejate de legislaţia incidenţă domeniului culturii şi patrimoniului cultural naţional. consignaţii.pentru bunurile culturale mobile. În acest context. partea I. pieţe şi târguri. cu evitarea suprapunerilor inutile de norme în vigoare existente în 5 . 286/2009). materială. Totodată. cercetarea diverselor elemente ale patrimoniului imaterial. muzeele. În domeniul patrimoniului imaterial Desi acest domeniu este reglementat relativ recent. cât şi în ceea ce priveşte întărirea capacităţii instituţionale a structurilor ministerului.pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietate privată. promovarea şi punerea în valoare a patrimoniului imaterial. prin norme flexibile la un nivel de reglementare accesibil (prin ordin al ministrului). din aplicarea în practică a reglemntărilor a reieșit necesitatea corectări. de instituţiile publice de specialitate. se impune stabilirea atribuţiilor. corelate cu deficiente la nivel instituțional în rândul instituțiilro cu atribuții în domeniu. magazine de antichităţi. clasarea se va efectua pe baza unui raport de expertiză întocmit de funcţionarii publici de specialitate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional sau pe baza unui raport de expertiză întocmit de experţi acreditaţi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. De asemenea. completării și corelării unor definiții și termeni specifici patrimoniului cultural imaterial. prevenire şi monitorizare a activităţilor specifice patrimoniului cultural. atât în dinamica armonizării atribuţiilor şi responsabilităţilor Comisiilor de specialitate de pe lângă Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional. documentarea. În 24 iulie 2009 s-a publicat în Monitorul Oficial al României. s-a constat că „excesele de reglementare“ au provocat numeroase blocaje. galerii de artă. se cere reconfigurarea atribuţiilor serviciilor deconcentrate ale MCPN şi concentrării acestora. rolului şi finanţarea activităţii acestor organisme consultative. trebuie menţionat că acesta trebuie corelat cu noul Cod penal. case de licitaţie. . 510 din 24 iulie 2009 noul Cod Penal (Legea nr. pentru care se solicită eliberarea certificatului de export sau a certificatului de liberă circulaţie. cu orice titlu. respectiv în următoarele arii: monumente istorice. vânzări efectuate prin Internet. În acest context. atrăgând răspunderea disciplinară. În plan instituţional. verificare. lăcaşurile de cult. clasarea se va efectua pe baza unui raport de expertiză întocmit de experţi sau specialişti din instituţia respectivă. astfel: . colecţiile publice şi bibliotecile. se constată lipsa unor programe specifice corelate la nivel național și local. expoziţii cu vânzare.expertizele în vederea clasării. în măsură să asigure protejarea. nr. civilă. În ceea ce priveşte sistemul sancţionatoriu aferent legislaţiei specifice domeniului patrimoniului cultural. în principal pe activitatea de control. un rol definitoriu al serviciilor deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional va fi atribuit activităţii de prevenire şi combatere a încălcărilor prevederilor legale referitoare la protejarea patrimoniului cultural naţional.

abordare ce rigidizează intervenţiile de protejare şi promovare în domeniu. Toate aceste argumente converg către necesitatea eficientizării protejării patrimoniului cultural naţional printr-o abordare integrată. inclusiv prin abrogarea dispoziţiilor redundante sau ineficiente din punct de vedere juridic 1. 3) Denumirea Asigurarea creșterii nivelului de protejare a patrimoniului cultural naţional politicii 4) Scop Stabilirea unui sistem de protejare a patrimoniului cultural naţional cuprinzător.5. factor de promovare şi prezervare a identităţii naţionale.2 Eliminarea inadvertenţelor cuprinse in textele reglementărilor specifice domeniului patrimoniului şi domeniilor conexe.1 Asigurarea unei mai bune coerenţe a normelor care obiective vederea creşterii nivelului de protejare a patrimoniului cultural guvernează raporturile de drept specifice domeniului specifice naţional patrimoniului cultural 1. ca urmare a modificării dispoziţiei din art. 19 din Codul penal în vigoare referitoare la sancţionarea acţiunii şi omisiunii în raport de forma de vinovăţie cu care au fost comise.3 Eliminarea unor blocaje apărute ca efect al legislaţiei actuale prin transferarea unor prevederi care se pot reglementa mai uşor prin hotărâre a Guvernului sau ordine ale ministrului 1. în general. se impune prevederea explicită a sancţionării omisiunii din culpă acolo unde s-a apreciat că această modalitate de comitere prezintă o gravitate suficientă în raport de natura şi importanţa valorii sociale ocrotite. Îmbunătăţirea sistemului actual de protecţie.4 Actualizarea şi completarea definiţiilor de referinţă în domeniul patrimonial cultural naţional (imobil. eficient şi integrat in dezvoltarea generală a societăţii 5) Obiective Obiective generale Obiective specifice generale / 1. în lipsa unei definiri şi abordări 1 cuprinzătoare şi integrate a problematicii patrimoniului cultural. Deficienţele menţionate mai sus rezidă în primul rând în modalitatea disparată de a trata problematica patrimoniul cultural. menită să faciliteze aplicarea lor unitară şi cu celeritate în activitatea organelor judiciare. . în 1. Totodată. mobil. corelate cu noul Cod 6 . ca factor ce contribuie semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii unei societăţi. coerentă. nu se poate asigura o poziţionare coerentă a patrimoniului cultural şi a culturii. imaterial) şi redefinirea elementelor componente 1. În plus.simplificarea reglementărilor de drept substanţial. actualul Cod penal şi în legile speciale. În acest context este necesară adaptarea pedepselor pentru infracţiunile care rămân în legislaţia specială potrivit logicii sancţionatorii a noului Cod penal. prin prevederi prohibitive şi imperative.Consolidarea şi sistematizarea cadrului legal specific. în acord cu convenţiile ratificate de România . şi nu în ultimă instanţă. ca factor de dezvoltare durabilă.

în anumite condiţii.3 Instituirea unor măsuri de eficientizare a restaurării şi protejării patrimoniului cultural naţional (criterii de prioritizare a intervenţiilor. verificare.4 Eficientizarea activităţii organismelor consultative şi simplificarea procedurilor de funcţionare ale acestora prin norme flexibile. Îmbunătățirea managementului restaurării şi protejării 3.5 Instituirea unor programe prioritare la nivel național și local specifice domeniilor patrimoniului cultural național. inclusiv prin identificarea de noi surse de finanţare 3.3. Reconfigurarea atribuţiilor serviciilor deconcentrate ale MCPN care să permită asigurarea cu prioritate a unei mai bune protejări a patrimoniului cultural prin control. inventariere.1 Simplificarea / modificarea procedurilor administrative protejare a patrimoniului cultural naţional (clasare/ declasare. a amplasării de echipamente sau a dispunerii de reclame ori suprafeţe-suport pentru publicitatea stradală pe faţadele imobilelor 3. inclusiv prin promovarea unor parteneriate cu instituții cu atribuții de specialitate 7 .2 Îmbunătăţirea sistemului de susţinere financiară a restaurării monumentelor istorice. Clarificarea sistemului de protejare diferenţiată a bunurilor mobile şi imobile din cadrul muzeelor etnografice prin stabilirea unor proceduri distincte de protejare.1 Poziţionarea arheologiei ca domeniu generator de plus patrimoniului cultural naţional valoare în cadrul intervenţiilor asupra patrimoniului construit prin perfectarea sistemului de protejare a monumentelor istorice în corelare cu specificul şi particularităţile acestui domeniu 3. standarde pentru lucrările de intervenţii asupra bunurilor culturale) 3. la un nivel de reglementare accesibil 3. Penal 2.4 Îmbunătăţirea estetică a mediului construit prin stabilirea de proceduri şi reguli cu privire la interzicerea. 2. prevenire şi monitorizare 2. avizare. drept de preemţiune) 2. formarea şi autorizarea / acreditarea specialiştilor.2. Eficientizarea procedurală şi administrativă a sistemului de 2.

acreditarea laboratoarelor şi atelierelor. imaterial (persoane fizice sau juridice) Agenţi economici autorizaţi Beneficiari indirecţi Organizaţii neguvernamentale.3 Instituirea de măsuri specifice pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei „Inspire” .4 Corelarea actualului cadru normativ în domeniul patrimoniului naţional cu convenţiile internaţionale din domeniul patrimoniului cultural 6) Beneficiari Beneficiari direcţi: Autorităţi publice centrale şi locale.2 Corelarea reglementărilor specifice domeniului patrimoniului cultural cu dispoziţiile Directivei „Servicii” (atestarea experţilor. 4. Serviciile publice deconcentrate ale MCPN Proprietari şi deţinători de bunuri şi resurse de patrimoniu imobil.1. în ansamblul său 7) Variante de Varianta 1 Impact 1 Buget estimat 1 soluţionare Menţinerea status-quo-ului: menţinerea actualului Legislativ Fără implicaţii cadru legislativ bugetare Nu este cazul Economic Nu este cazul 8 . imaterial Societatea. mobil. acreditarea agenţilor economici care comercializează bunuri culturale mobile) 4. deţinătoare (de)/ beneficiare (ale) resurselor de patrimoniu imobil. Corelarea procedurilor de export ale bunurilor culturale internaţional mobile cu prevederile existente la nivelul Uniunii Europene 4. conservatorilor şi restauratorilor. mobil. Armonizarea legislativă cu sistemul normativ european şi 4. INIS. prin care România contribuie la realizarea Infrastructurii pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană . urbane sau rurale. 4.INSPIRE. Comunităţile locale.prin centralizarea de date pentru constituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România. prevăzută de Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).

cu repercusiuni asupra societăţii în ansamblul său (patrimoniul reprezintă o resursă neregenerabilă. bugetare imobil. în ultimă instanţă. pe termen mediu şi lung. cu luarea în considerare a elementelor de patrimoniu imobil) conduc.Ordonanţa Guvernului nr. cu tratarea Legislativ Fără implicaţii separată a elementelor specifice – patrimoniu mobil. ladeficienţe grave în protejarea patrimoniului cultural. republicată. la o neajustare a intervenţiilor de protejare la realităţile societăţii actuale şi.Neclarificarea aspectelor problematice care au reieşit din aplicarea legislaţiei în vigoare (ca de exemplu. imaterial Modificarea. la pierderea iremediabilă a unor elemente de patrimoniu cultural. 43/2000.Legea nr. completarea sau abrogarea unor prevederi din următoarele acte normative: . privind protejarea monumentelor istorice . la o adâncire a disfuncţionalităţilor deja sesizate de către beneficiari. dificultatea stabilirii regimului de intervenţie în zonele de protecţie ale monumentelor istorice. privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri 9 . republicată. lipsa unei definiri a zonelor protejate. 422/2001. Varianta 2 Impact 2 Buget estimat 2 Eficientizarea protejării patrimoniului. în ultimă instanţă. Social . care conservă şi perpetuează identitatea naţională şi care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii) Ecologic Nu este cazul Concluzie: Această variantă nu poate fi cea recomandată deoarece perpetuarea deficienţelor sesizate în procesul de implementare a actualului cadru normativ ar conduce.

Legea nr. republicată.Legea 6/2008 privind patrimoniul tehnic si industrial .zone protejate .Legea nr. 182/2000. îmbunătăţirea cadrului de protejare a patrimoniului cultural naţional va rezulta într-o mai bună poziţionare a acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă. privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Economic . republicată.Legea nr. la nivelul comunităţilor beneficiare. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a .arheologice ca zone de interes naţional . privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil . 50/ 1991. lipsa unei definiri a 10 . precum şi generatoare de locuri de muncă şi factor decisiv în dezvoltarea industriilor culturale şi creative.Pe termen mediu şi lung. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial Corelarea modificărilor legislative propuse de prezenta politică publică cu reglementările în vigoare: . republicată.Legea nr. Social . dificultatea stabilirii regimului de intervenţie în zonele de protecţie ale monumentelor istorice. cu potenţial de creştere a atractivităţii unui teritoriu. a muzeelor şi a colecţiilor publice .Legea nr. 311/2003.Ordonanţa Guvernului nr.Clarificarea aspectelor problematice care au reieşit din aplicarea legislaţiei în vigoare (ca de exemplu. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial .

unificarea şi eliminarea suprapunerilor şi corectarea ajustarea legislaţiei în domeniu) va avea ca disfuncţionalităţilor ) rezultate: -utilizarea unei terminologii unitare pentru aceleaşi realităţi juridice.Asigurarea unui grad sporit de protejare a patrimoniului cultural şi corelarea cu abordările existente la nivel european. în acord cu specificul zonei şi al perioadei istorice de provenienţă. precum şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii. în 11 . reducându-se astfel riscul interpretărilor diferenţiate şi în scopul reformării si sistematizarii actelor normative incidente domeniului patrimoniului cultural naţional. principii şi concepte juridice. care va contribui la păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale. având un rol important în dezvoltare durabilă. 2000). Ecologic . -perfecţionarea normelor de drept cu incidenţa în domeniul patrimoniului cultural naţional. Concluzie: Deşi preferabilă variantei menţinerii status-quo-lui. Varianta 3 Impact 3 Buget estimat 3 Abordarea integrată: elaborarea unui Cod al Legislativ Patrimoniului Cultural Naţional (sintetizarea/ Elaborarea Codului Patrimoniului Cultural sistematizarea şi perfectarea legislaţiei în domeniu. zonelor protejate. instituţii. pot contribui la acordarea unei mai mari importanţe materialelor tradiţionale de restaurare. ca de exemplu. cu Naţional (sistematizarea. prin tratarea secvențială a domeniului patrimoniului cultural naţional. cu efect benefic asupra mediului. cu luarea în considerare a elementelor de patrimoniu imobil) vor asigura o mai bună protejare a patrimoniului cultural. reglementarea separată nu va asigura coerenţa și eficiența juridică necesare. coeziune şi incluziune socială. Convenţia europeană privind peisajul (Florenţa.

de ansamblu. ce au suferit modificări numeroase. -unificarea normelor care guvernează raporturile de drept specifice domeniului. -protejarea eficientă a patrimoniului cultural naţional printr. cât şi a instrumentelor procedurale menite să asigure protejarea patrimoniului cultural naţional. necorelarilor cuprinse in textele reglementărilor specifice domeniului şi domeniilor conexe -eliminarea unor blocaje prevăzute în legislaţia actuală prin transferarea unor prevederi care se pot reglementa mai uşor prin hotarare a Guvernului sau ordine ale ministrului.contextul asimilării valorilor europene contemporane şi al evoluţiei permanente a conceptelor consacrate. -eliminarea. corectarea inadvertenţelor.o viziune unitară. anumite materii suntreglementate prin norme separate. în contextul în care la momentul actual. care presupune consecvenţă legislativă şi o strânsă corelare cu reforma de substanţă pe plan instituţional. care să reprezinte un răspuns coerent şi articulat la nevoia de reformare atât a instituţiilor şi a mecanismelor fundamentale ce ţin de substanţă. 12 . -actualizarea definiţiilor -reorganizarea serviciilor publice deconcentrate şi a activităţilor acestora în domeniu. -armonizarea legislativă cu sistemul normativ european -flexibilitate în stabilirea atribuţiilor şi în nominalizarea membrilor Comisiilor de specialitate. -realizarea unui cadru legislativ modern.

republicată. a muzeelor şi a colecţiilor publice .abrogarea următoarele acte normative: . 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial . republicată.Legea nr.Legea nr. avizare etc). republicată. 182/2000. protejare a patrimoniului cultural naţional -modificarea regimului de exercitare a dreptului de preemţiune. inventariere. 422/2001. privind protejarea monumentelor istorice . privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional . 43/2000. -masuri de organizare instituţionala. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecţie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial Corelarea modificărilor legislative propuse 13 .Ordonanţa Guvernului nr. -asigurarea unui regim sancţionatoriu adecvat si a masurilor de aplicare eficientă a acestuia -structurarea programelor multianuale specifice. -simplificarea şi eficientizarea procedurilor administrative specifice (clasare. prin prevederi prohibitive şi imperative.-îmbunătăţirea sistemului actual de protecţie. privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil .Legea 6/2008 privind patrimoniul tehnic si industrial .Legea nr.Ordonanţa Guvernului nr. clasificare. -măsuri privind managementul lucrărilor de restaurare.Legea nr. . 311/2003. republicată.

ca de exemplu. Convenţia europeană privind 14 . Ecologic . la nivelul comunităţilor beneficiare.zone protejate .Corectarea şi consolidarea măsurilor de protejare a patrimoniului cultural într-un sistem coerent vor contribui nu numai la creşterea calităţii vieţii populaţiei.Asigurarea unui grad sporit de protejare a patrimoniului cultural.Pe termen mediu şi lung. îmbunătăţirea şi eficientizarea cadrului de protejare a patrimoniului cultural naţional va rezulta într-o mai bună poziţionare a acestuia ca resursă de dezvoltare durabilă. 50/ 1991. precum şi generatoare de locuri de muncă şi factor decisiv în dezvoltarea industriilor culturale şi creative. privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Economic . având un rol important în dezvoltare durabilă.Legea nr. republicată. vor rezulta într-o eficientizare şi facilitare a activităţii operatorilor economici din domeniu.de prezenta politică publică cu reglementările conexe în vigoare: . Social . coeziune şi incluziune socială. precum şi eliminarea suprapunerilor existente în actualul cadru legal. ci şi la păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale. alături de eficientizarea activităţilor din domeniu şi corelarea acestora cu abordările existente la nivel european. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a . -Simplificarea cadrului normativ şi a procedurilor administrative.Legea nr. cu potenţial de creştere a atractivităţii unui teritoriu.

Centrul de cultură „George Apostu” (Bacău). nu este .zone protejate cu Lista 2 Observaţiile au fost sintetizate din răspunsurile instituţiilor subordonate MCPN la un scurt chestionar. Elaborarea unui cod al patrimoniului cultural va promova o viziune coerentă.Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu naţional 2 / a municipiului Bucureşti. peisajul (Florenţa. referitor la dificultăţi întâmpinate în implementarea legislaţiei specifice în domeniul patrimoniului cultural (imobil. 2000) vor contribui la acordarea unei mai mari importanţe materialelor tradiţionale de restaurare. poziţii exprimate) . pe plan instituţional. în acelaşi timp. amenajarea teritoriului.Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea detaliate intervenţiile în zonele de protecţie ale monumentelor Culturii Tradiţionale. Printre aspectele specifice enumerate de factorii interesaţi consultaţi.Institutul Naţional al Patrimoniului. instituţii consultate Rezultatul consultării (variante alternative de soluţionare de consultare propuse. Patrimoniul imobil: . în acord cu specificul zonei şi al perioadei istorice de provenienţă. imaterial) – cadru legislativ de referinţă. nu există o corelare a prevederilor referitoare la Planul de amenajare a . 15 . 8) Procesul Organizaţii.Centrul cultural „Topliţa” (Harghita). soluţii identificate. Centrul de cultură „Arcuş” (Covasna). problematică. de ansamblu asupra problematicii acestui domeniu şi va contribui la o reală înlăturare a deficienţelor din sistem. s-au numărat: . cu gestionarea unitară şi. urbanism) ci şi cu o reformă de substanţă. a întregului domeniu al patrimoniului. regimul intervenţiilor în zonele de protecţie ale monumentelor istorice. istorice în ceea ce priveşte ansamblurile sau siturile. I.Sectiunea a III-a . precum şi în zonele protejate (nu sunt . Concluzie: Reglarea deficienţelor constatate în aplicarea actelor normative specifice domeniului patrimoniului cultural naţional necesită o abordare integrată. flexibilă şi logică. în domeniul culturii. Consecvenţa legislativă a acestei abordări va permite o strânsă corelare nu numai cu domeniile conexe (construcţii. puncte de vedere. definită noţiunea de „zonă construită protejată”. mobil. a.Muzee: teritoriului national . cu efect benefic asupra mediului.

termenul de „export” din legislaţia naţională actuală se referă la părăsirea frontierei statului român. cu luarea în calcul a situaţiilor de inventariere a bunurilor culturale ca obiecte de inventar. înăsprirea regimului sancţiunilor III. În cazul unei reevaluări a bunurilor culturale. 3911/92 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale. exportul bunurilor culturale mobile (amendarea regimului Muzeul de Artă „Vasile Grigore” circulaţiei bunurilor culturale. Antipa” 1991/1992 sau care au dispărut înainte de actualizarea listei. cât şi siturile arheologice. Muzeul Naţional de Istorie a României b. cu aplicabilitate directă şi prioritară faţă de legislaţia Muzeul Naţional Brukenthal naţională anterioară . Patrimoniul imaterial: a. 26/ 2008 nu menţionează atribuţii specifice pentru fiecare tip de aşezământ cultural. vor fi reevaluate numai activele fixe corporale nu şi obiectele de inventar. Muzeul Naţional al Ţăranului Român c. în Muzeul Naţional al Satului „D. Patrimoniul mobil: Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi Româneşti a. Muzeul Naţional „George Enescu” II. Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni b. din punct de vedere contabil un număr foarte mare de bunuri culturale au fost înscrise de-a lungul timpului ca fiind obiecte de inventar. Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei 116/2009. exercitarea dreptului de preemţiune al statului e. protejarea. deoarece. comerţul cu bunuri culturale mobile (în cazul agenţilor economici ce comercializează bunuri culturale mobile. actualmente înlocuit de Regulamentul (CE) nr. Legea nr. promovarea şi punerea în 16 . Gusti” 2004. procedura de clasare / declasare a monumentelor istorice (există obiective înscrise eronat în Lista Monumentelor Istorice Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Gr.G nr. clasarea şi inventarierea (necesitatea definirii „bunurilor culturale” şi completarea actelor normative incidente cu aceste prevederi. inclusiv în ceea ce priveşte cercetarea. transmiterea. care ar trebui radiate printr-o procedură simplificată). înăsprirea regimului sancţiunilor atât în ceea ce priveşte monumentele istorice. nu există un cod CAEN care să reglementeze acest obiect de activitate ) c.Muzeul Naţional de Artă al României Monumentelor Istorice 2004). în conformitate cu dispoziţiile Complexul Naţional Muzeal „Moldova” Regulamentului (CEE). 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice. în timp ce Muzeul Naţional Peleş în practica UE termenul se referă la părăsirea teritoriului vamal al Muzeul Naţional Bran Comunităţii).) d. acestea nu vor fi cuprinse în aceastã operaţiune deoarece potrivit O.

cultura. Recomandări referitoare la actualizarea legislaţiei româneşti în domeniul patrimoniului cultural mobil şi a bunurilor culturale (Programul Phare 2006/018-147. Raportul întâlnirii din 21/02/2009 a Ministrului Culturii.19: Sistem integrat de gestiune a informaţiilor pentru protecţia patrimoniului cultural mobil şi a bunurilor culturale) d. Actuala legislaţie nu face referire la comunităţile care deţin elemente de patrimoniu cultural imaterial Documente consultate: a. în acord cu legislaţia domeniilor conexe (urbanism. Cultelor şi Patrimoniului Naţional cu sectorul cultural independent.caloare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial b. Secţiunea 2-a:Patrimoniul material şi imaterial (Mitingul breslei creative. protecţia patrimoniului trebuie sa rămână o activitate coerentă.pdf) b.În perspectiva descentralizării. . Strategia în domeniul Patrimoniului Cultural Naţional (http://www.) . iar în paralel trebuie realizată o legislaţie coerentă a patrimoniului. sub autoritatea statului. Convenţii ratificate de România în domeniul patrimoniului cultural 17 .Deşi există legislaţie. etc.ro/Files/GenericFiles/MCC-StrategiaPCN. lipseşte conceptul de implementare (law enforcement ) .) Cu relevanţă pentru actuala propunere de politică publică au fost considerate următoarele recomandări (sinteza): Nevoia de revizuirea legislaţiei în următoarele direcţii: a) Descentralizare coerentă b) Transparenţa legislativă sporită c) Instrumente de stimulare a protecţiei monumentelor istorice d) Monitorizare.Soluţii pentru dezvoltarea sectorului cultural independent.Corectarea legislaţiei în regim de urgenţă trebuie limitată doar la situaţiile cu adevărat urgente.03. dreptul proprietăţii. control şi sancţiuni mai aspre aplicabile în domeniul patrimoniului cultural. c.

Ştiinţă si Cultură la Paris la 14 noiembrie 1970. Legea nr. Convenţia pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei (Granada. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul construit. adoptată la Paris la 2 noiembrie 2001 e. adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie. 1985) – ratificată de România în 1997. 2000) – ratificată de România în 2002 LEGEA nr. 1969. Coduri ale patrimoniului din state europene cu tradiţie în protejarea patrimoniuluicultural din Italia si Franţa f. 99 din 16 aprilie 2007 privind acceptarea Convenţiei asupra protecţiei patrimoniului cultural subacvatic. Convenţia europeană privind peisajul (Florenţa. Legea nr. 1954) – ratificată de România în 1991. siturile istorice şi naturale (septembrie. 1992) – ratificată de România în 1997. revizuită în Malta. adoptată la Roma la 24 iunie 1995 Convenţia Culturală Europeană (Paris. export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale. 79/11 noiembrie 1993 pentru aderarea României la Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import. 149/24 iulie 1997 pentru ratificarea Convenţiei UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal. Convenţia europeana pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuita) (Londra. 2009) 18 .

precum protejare a patrimoniului cultural urbanism. principii şi concepte juridice. cap. precum şi corelarea acesteia cu alte acte normative specifice domeniilor conexe (urbanism şi amenajarea teritoriului. monitorizare şi evaluare a practică a acestora. elaborată de Ministerul Culturii şi subordonate şi deconcentrate.laborarea unui aplicarea legislaţiei privind protejarea monumentelor studiu / raport de evaluare referitor istorice şi a siturilor arheologice.9) Varianta de Prezentarea variantei Termene preconizate de realizare Buget estimat soluţionare Elaborarea unui cod al patrimoniului cultural este în Octombrie 2010 – elaborarea 6500 lei (1500 EUR) – recomandata acord cu actualul Program legislativ al Guvernului Codului Patrimoniului Cultural Naţional Elaborarea unui studiu / României. realizat Codul Patrimoniului Cultural Naţional va reprezenta impactului de Institutul Naţional al sinteza experienţei din ultimii ani în ceea ce priveşte Patrimoniului Decembrie 2012 . din momentul aprobării Codului reducându-se astfel riscul interpretărilor diferenţiate Patrimoniului Cultural Naţional. Patrimoniului Cultural Naţional. Riscuri semestrial). precum şi propuneri de precum şi demersul unificării principiilor generale ale îmbunătăţire a acestora (sursa: legislaţiei specifice domeniului va avea ca prim beneficiu serviciile deconcentrate ale MCPN instituirea unei terminologii unitare pentru aceleaşi şi instituţiile subordonate.Cultura şi Decembrie 2011 – finalizarea la efectele prevederilor patrimoniul naţional. precum şi Patrimoniului Naţional. incidente domeniului patrimoniului cultural naţional. iniţiativa este activităţilor de instruire / informare Codului Patrimoniului conectată la prevederile Strategiei în domeniul a personalului din structurile Cultural Naţional. 22.Procent / Număr de propuneri patrimoniului cultural (autorităţi publice de la nivel local privind eficientizarea activităţii de şi instituţii responsabile în domenii conexe. construcţii) Beneficii/riscuri Modalitati si termene de monitorizare/ evaluare: Beneficii . precum şi cu angajamentele asumate prin raport de evaluare referitor Programul de Guvernare 2009 -2012. Această variantă presupune sistematizarea şi precum şi la modalitatea de punere îmbunătăţirea legislaţiei din domeniul patrimoniului în practică a acestora cultural naţional.Iniţiativa reformării si sistematizării actelor normative privire la impactul noilor prevederi. la modalitatea de punere în Patrimoniului Naţional încă din anul 2008. termen: realităţi juridice. instituţii. a patrimoniului cultural la efectele prevederilor Codului naţional mobil şi a patrimoniului imaterial. construcţii sau cadastru) naţional primite raportat la numărul serviciilor deconcentrate şi 19 .Lipsa asumării responsabilităţilor trasate prin cadrul Indicatori de performanţă normativ de către factorii interesaţi în domeniul protejării .colectarea datelor din teritoriu cu . . De asemenea.

Patrimoniului Cultural Naţional (atât Social din cadrul aparatului propriu. o protejare coerentă a patrimoniului cultural. cu efect 20 .Îmbunătăţirea sistemului actual de protecţie (monitorizare.Impact detaliat instituţiilor subordonate. cu integrarea acestuia în cadrul comunităţii din .Restaurarea monumentelor istorice cu respectarea principiilor tradiţionale va conduce la un mediu construit mai sănătos şi la o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale beneficiarilor. care va contribui la păstrarea identităţii valorilor culturale şi naţionale. interzicerea afişării de materiale publicitare supradimensionate şi/sau care nu evocă dimensiuni culturale.Pe termen lung. cât şi de la terţi) raportate la numărul total .Pe termen lung. în acord cu specificul zonei şi al perioadei istorice de provenienţă. . lipsa unei definiri a zonelor protejate. . având un rol important în dezvoltare durabilă. crearea de locuri de aplicarea prevederilor Codului muncă şi sporirea calităţii vieţii populației.Clarificarea aspectelor problematice care au reieşit din al sesizărilor. precum şi în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Ecologic . coeziune şi incluziune socială. însoţită de o valorificare durabilă va privind deficienţe constate în conduce la generarea de venituri. dificultatea stabilirii regimului de intervenţie în zonele de protecţie ale monumentelor istorice. pe faţadele imobilelor) vor contribui la crearea unor spaţii publice armonioase care pot contribui la educarea simţului estetic al unei comunităţi.Procent / Număr de sesizări care face parte. pe categorii de aplicarea legislaţiei în vigoare (ca de exemplu. beneficiari. cu luarea în considerare a elementelor de patrimoniu imobil) vor asigura o mai bună protejare a patrimoniului cultural. control şi sancţiuni mai aspre) va accentua necesitatea utilizării unor materiale şi reţete tradiţionale în ceea ce priveşte restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural.Număr de acte din legislaţia secundară modificate sau abrogate. respectarea nu numai a principiilor tradiţionale de restaurare. . Economic . ci şi a principiilor estetice în intervenţiile asupra monumentelor istorice (ca de exemplu.

benefic asupra mediului. mobil. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. imaterial – muzee. cu eliminarea suprapunerilor şi corectarea disfuncţionalităţilor ) Activitate necesara Termen de Raport de Raport de Responsabil Buget Rezultate implementarii realizare monitorizare evaluare Activitatea 1 Octombrie Ministerul Fără . creşterea eficienţei Codului politici publice publice Patrimoniului juridice a privind Cultural şi reglementărilor în Subactivitatea 1a asigurarea Comisia de materie şi pentru creşterii Elaborarea variantei asigurarea aplicării nivelului de intermediare a Codului 21 . cu respectarea (Comisia pentru vedere: a prevederilor elementelor definitorii elaborarea propunerii de înscrise în cadrul politicii . instituţii / organizaţii de drept public sau privat. Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale) Proprietari şi deţinători de bunuri şi resurse de patrimoniu imobil. care să aibă în implementare Naţional. Institutul Naţional al Patrimoniului. centre de cultură. aşezăminte culturale. Personalul angajat în cadrul serviciile deconcentrate ale MCPN (Direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniu naţional / a municipiului Bucureşti) şi în cadrul instituţiilor subordonate ale MCPN (muzee. autorităţile publice de la nivel local ). specialişti şi experţi atestaţi în domeniu. centre de cultură. Grupuri vizate Personalul angajat în cadrul autorităţilor publice centrale şi locale. Ministerul Transporturilor. persoane fizice Agenţi economici autorizaţi .Propuneri ale membrilor Raport de 2010 Culturii şi implicaţii comisiei pentru elaborarea evaluare a Elaborarea Codului Patrimoniului financiare Codului Patrimoniului modalităţii de Patrimoniului Cultural Naţional Cultural. Plan de acţiune Varianta 3: Elaborarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional (sintetizarea / sistematizarea şi perfectarea legislaţiei în domeniu. cu responsabilitate în domeniul patrimoniului cultural sau domeniilor conexe (Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

utilizarea unei cultural. în urma procesului de paralel cu lansarea consultare publică şi consultărilor publice şi interinstituţională interinstituţionale . de propuneri privind . acestuia.Rapoarte semestriale ale Raport de intrării în Culturii şi implicaţii serviciilor deconcentrate şi monitorizare Monitorizarea vigoare a Patrimoniului financiare ale instituţiilor subordonate referitor la stadiul implementării şi Codului Naţional cu privire la implementarea raportărilor impactului prevederilor Patrimoniului codului (probleme semestriale Codului Patrimoniului Cultural întâmpinate. Codul Patrimoniului Subactivitatea 1c Cultural Naţional Lansarea consultărilor Indicator: Număr propuneri publice şi primite raportat la număr interinstituţionale în propuneri însușite vederea definitivării Codului Patrimoniului Cultural Naţional Subactivitatea 1d Aprobarea Codului Patrimoniului Cultural Naţional Activitatea 2 De la data Ministerul Fără . din domeniul patrimoniului . protejare a Naţional independenţi) patrimoniului . pentru terminologii unitare în analizarea și formulare domeniu. Constituirea Grupului de întâlnite în punerea în la finele activităţii 22 . propuneri de (monitorizare Cultural Naţional Naţional. reformarea şi cultural Subactivitatea 1b sistematizării actelor naţional normative incidente Constituirea unei Comisii domeniului protejării (după de specialişti patrimoniului cultural. îmbunătăţire a conţinutului anuală şi Subactivitatea 2a semestrial.Activitate necesara Termen de Raport de Raport de Responsabil Buget Rezultate implementarii realizare monitorizare evaluare Patrimoniului Cultural specialişti coerente a acestora. activitatea 5) independenţi.Document sinteză al Codul Patrimoniului propunerilor rezultate în Cultural Naţional. alte aspecte elaborare raport.

Codului Naţional completarea. Acte normative intrării în Culturii şi implicaţii subsecvente Elaborarea legislaţiei vigoare a Patrimoniului financiare secundare (modificarea.Activitate necesara Termen de Raport de Raport de Responsabil Buget Rezultate implementarii realizare monitorizare evaluare lucru pentru timp de 2 ani aplicare a prevederilor 2) monitorizarea codului) implementării şi impactului prevederilor Indicator: Procent/ Număr Codului Patrimoniului de rapoarte semestriale Cultural Naţional raportat la număr total servicii deconcentrate/ Subactivitatea 2b instituţii subordonate Raportarea semestrială a modalităţii de implementare a codului. de către serviciile deconcentrate şi instituţiile subordonate ministerului Activitatea 3 De la data Ministerul Fără . timp Notă: Legislaţia de 1 an secundară va fi elaborată şi cu luarea în considerare a recomandărilor şi observaţiilor cuprinse în cadrul rapoartelor semestriale privind monitorizarea implementării şi impactului prevederilor Codului Patrimoniului Cultural Naţional 23 . abrogarea Patrimoniului legislaţiei secundare în vigoare) Cultural Naţional.

MARKO BELA 24 . la finele subordonare referitor la deconcentrate şi ai activităţii 4 implementarea instituţiilor subordonate prevederilor Codului instruite Patrimoniului Cultural Naţional Rata participării la seminarul / seminariile de instruire Activitatea 5 2011/ 2012 Institutul 6500 lei .Activitate necesara Termen de Raport de Raport de Responsabil Buget Rezultate implementarii realizare monitorizare evaluare Activitatea 4 Decembrie Ministerul Fără . precum şi la modalitatea de punere în practică a acestora MINISTRUL CULTURII ŞI PATRIMONIULUI NAŢIONAL.Raport de evaluare a Naţional al (1500 EUR) efectelor produse de Elaborarea unui studiu / Patrimoniului prevederile Codului raport de evaluare Patrimoniului Cultural referitor la efectele Naţional prevederilor Codului Patrimoniului Cultural Naţional.Instruirea conducătorilor / Raport de 2011 Culturii şi implicaţii reprezentanţilor serviciilor monitorizare Organizarea a cel puţin Patrimoniului financiare deconcentrate şi ai privind unui seminar de instruire instituţiilor subordonare Naţional modalitatea de a conducătorilor / desfăşurare a reprezentanţilor Indicatori: sesiunii / serviciilor deconcentrate Nr. conducători / sesiunilor de şi ai instituţiilor reprezentanţi ai serviciilor instruire. ZAMFIR MIHAI FLORIN VICEPRIM – MINISTRU.

Avizează: MINISTRUL ADMINISTRATIEI ȘI INTERNELOR VISA BOGDAN MIHAI MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI ELENA UDREA MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE. CĂTĂLIN MARIAN PREDOIU 25 . VISAN VALENTIN CRISTIAN MINISTRUL JUSTIŢIEI.