MANAGEMENTUL RISCULUI ŞI SECURITĂŢII IN AFACERI REFERAT

MEDIUL DE AFACERI DIN ROMÂNIA ASPECTE CONTEMPORANE

Autor: MORA FELIX

.. 2 Capitolul 2..........3............................ 6 Secţiunea 2...........2 Efectele crizei asupra mediului de afaceri ……………………........... Perspective şi oportunităţi …………………………………..............…..................................pag............................. Factori de risc la adresa mediului de afaceri…………………….. Oordonanţa pentru combaterea evaziunii fiscale ……………….....................1..................... 11 Secţiunea 4..... 5 Secţiunea 2.............................. Securitatea energetică …………………………………………pag... 2 Capitolul 1......... pag........................pag................... 3.............. Globalizarea .......................… pag... 7 Capitolul 3.......………pag..1............................................................................. pag.....pag..... 5 Secţiunea 2...........pag............ 15 Bibliografie .. Prevenirea corupţiei în mediul de afaceri……………………….......................2................CUPRINS Abstract ...pag............... 2 Introducere................ Caracteristicile fenomenului infracţional în România şi impactul său asupra mediului de afaceri…………………………………………………………………..............…... 11 Secţiunea 4....pag..... 16 2 .......…....................... Securitatea mediului de afaceri …………………………………................... Fondurile structurale sprijin pentru mediul de afaceri românesc pag.............. 13 Concluzii...... 8 Capitolul 4. pag.... 12 Secţiunea 4...pag................................

Academică de Management.Partea a III-a Strategia economico-financiară a proceselor indutriale”. fiecare dintre acestea fiind determinată de anumiţi factori generatori de risc. riscul cel mai ridicat de eşec în confruntarea concurenţială" (Dragomirescu.Management Performant. a fenomenelor sociale şi realităţilor frapante care ne determină fiecare decizie. riscul nu poate fi eliminate în totalitate din afacerile internaţionale. 2005. Succesul unei investiţii depinde în mare măsură de opţiunile pe care un manager le face la momentul adoptării deciziei de investiţii cu privire la ce riscuri este dispus să accepte pentru un nivel al profitului preconizat a fi realizat. 1 Ceauşu Iulian “Strategii Manageriale. accentuată – şi nicidecum justificată – de turbulenţa crescândă a mediului de afaceri. 2003). are anumite componente şi forme de materializare care produc efecte dintre cele mai variate. Există o largă varietate de riscuri investiţionale.„A nu acţiona pe baza unei strategii reprezintă o vulnerabilitate majoră. eventualele manifestări de «scepticism strategic». Riscul este un concept multidimensional al cărui nivel nu poate fi redus la un singur element. Indiferent de metoda analizată. INTRODUCERE Relaţia dintre risc şi incertitudine nu este o relaţie simplă. la o cifră. Unii experţi opinează că însăşi procesele de reformare a arhitecturii de securitate globală şi de creare a unei noi ordini mondiale pot fi determinate de impactul crizei. ABSTRACT Criza economică actuală are un caracter global. 3 . de aceea. probabil. dar şi de alternativa mai comodă a improvizaţiei. întreţinute de limitări ale unor abilităţi conceptuale. prezintă. aproape toate economiile lumii resimţind consecinţele ei. pag. ci una complexă. pentru întreprinderile româneşti. Ed. Mediul de afaceri românesc nu poate fi analizat decât în context social şi economic cu luarea în considerare a specificului unei ţări post comuniste. rămânând întotdeauna un nivel ireductibil de incertitudine. Prezenta lucrare îşi propune să analizeze câteva dintre aspecte contemporane ale securităţii mediului de afaceri din România prin identificarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor dar şi a oportunităţilor pe care ne obligă să le avem în vedere Uniunea Europeană: fondurile structurale. Este important ca managementul firmei să identifice cât mai multe dintre aspecte pentru o cât mai corectă fundamentare a deciziei investiţionale1. 407.

prezentând anumite vulnerabilităţi şi tratând diferite riscuri3. Oricare organizaţie care nu este capabilă să contribuie la securitatea mediului de afaceri va fi respinsă de acesta. turbulenţe şi acţiuni criminale). evoluând sub acţiunea unor ameninţări continue. proceduri. şi va deveni o ameninţare sau va constitui o vulnerabilitate a mediului de afaceri Deşi funcţionalitatea organizaţiilor în mediul de afaceri este relativ independentă sau organizată în asociaţii specializate sau zonale (carteluri. cu atât mai mare. tratarea evenimentelor nedorite şi restabilirea procesuală a mediului de afaceri2.univ. organizaţia respectivă se va transforma într-un factor destabilizator. Gheorghe Ilie – “Securitatea Mediului De Afaceri” Revista Romana de Geopolitica si Relatii Internationale – RRGRI ian 2010 Centrul de Relatii Internationale. Decalajul dintre tehnologie. generator de turbulenţe. managementul riscului. Datorită acestor elemente de insecuritate. Din subsistem activ şi integrat. descurajarea infractorilor. care pot produce pierderi inseminate.univ. acţiuni şi evaluări. Studii si Cercetari 3 Conf. amplificate şi de acţiunea unor factori perturbatori (evenimente nedorite. mediul de securitate a mediului de afaceri trebuie să asigure prevenirea evenimentelor nedorite. datorită faptului că mediul de afaceri asigură dezvoltarea economică pe baza unor strategii şi cerinţe predeterminate. Gheorghe Ilie – “Securitatea Mediului De Afaceri” Revista Romana de Geopolitica si Relatii Internationale – RRGRI ian 2010 Centrul de Relatii Internationale. holdinguri etc. regiune şi timp.).dr. mediul de afaceri prezintă o organizare structurală (infrastructură şi organizaţii). tehnologii. tehnici. în special. din punctul de vedere al securităţii. se pune problema asigurării securităţii atât a procesului mediului de afaceri şi a infrastructurii sale. determină comportări periculoase ale mediului de afaceri. SECURITATEA MEDIULUI DE AFACERI Securitatea mediului de afaceri are un impact socio-economic deosebit. CAPITOLUL 1. pentru fiecare organizaţie apare cert un decalaj între cerinţele impuse şi rezultatele obţinute. În procesul de realizare a obiectivului său – profitul. ing. 4 . şi pusă. cu cât între momentul stabilirii obiectivelor şi cel al dobândirii rezultatelor există o diferenţă mai mare de timp. precum şi caracteristicilor de turbulenţă şi incertitudine ale procesului afacerilor. Ca urmare. evenimente. ing. izolată. Studii si Cercetari. şi ale organizaţiilor. în acelaşi timp. un sistem de obiective şi de performanţe. în faţa imposibilităţii existenţei sale. de fapt. şi un mediu al marilor tentaţii criminale. constituind. în general.Acţional.dr. în interesul obligatoriu al respectării esenţei afacerii – profit reciproc -. organizaţiile au 2 Conf. cât şi a organizaţiilor componente ale acestuia.

confruntarea inteligentă. informaţională şi de personal). cu cât mediul de afaceri. orientarea şi perfecţionarea strategică. clienţi. prin funcţiile sale. în primul rând. considerăm că aspectul social este cu atât maii mportant. ameliorarea vulnerabilităţilor. va fi ajutată să se perfecţioneze. 5 .  securitatea infrastructurii – sau structurală asigură integritatea şi protecţia elementelor de infrastructură sistemică ale mediului de afaceri(valori.  securitatea organizaţiilor reprezintă componenta de securitate proprie fiecărei organizaţii din mediul de afaceri. perfecţionarea şi confruntarea tehnică şi procesuală. negocierea. iar dacă s-a transformat într-o ameninţare. care asigură cadrul de siguranţă şi stabilitate dinamică a desfăşurării afacerilor cu profit competitiv garantat pentru toţi actorii. nu se urmăreşte realizarea unei structuri sau a unei alinieri în sine. problema securităţii sale depline este o problemă fundamentală de existenţă şi manifestare. în conformitate cu cadrul juridic legal4.). în condiţii relaţional-poziţional-funcţionale. o problemă socială şi apoi una funcţională. Această componentă asigură desfăşurarea competiţiei conform legilor ”naturale” de piaţă. În consecinţă. o anumită capacitate operaţională de a realiza efectele economico-sociale previzionate5. managementul riscului de proces. Ibidem. având. fapt ce ne îndreptăţeşte să concluzionăm că pentru mediul de afaceri. libertatea competitorilor. o componentă procesuală şi una de structură (fizică. reluarea şi perfecţionarea ciclurilor acestora. identificarea ameninţărilor. bănci. prin constituirea mediului de afaceri. obiective de afaceri şi industriale. Din punct de vedere acţional. în timp ce condiţionarea este multiplă – integrare funcţională. suport. căi şi vectori de aprovizionare şi desfacere. intermediari. personal. la rândul său. Poziţionarea acestor componente ale securităţii depline a mediului de afaceri este corespunzătoare principiilor distribuţiei foilor de ceapă şi al subsidiarităţii.datorii şi contribuţii de subsistem. viabilitatea tehnologică a profitului. are implicaţii sociale mai profunde. adaptarea în timp operaţional. fluxuri energetice şi informaţionale. Ca o concluzie se poate aprecia că securitatea mediului de afaceri reprezintă. iar din punctul de vedere al managementului 4 5 Ibidem. Dezvoltând ideea. resurse. ciclarea procesului afacerilor. fluiditatea şi continuitatea procesuală a afacerilor. Aceasta şi ca urmare a faptului că. securitatea deplină a mediului de afaceri include după Ilie Gheorghe trei componente:  securitatea procesuală. dacă reprezintă o vulnerabilitate. ca orice securitate de sistem. va fi tratată ca atare şi chiar eliminată. evaluarea performanţelor. reacţia sistemică la ameninţări şi turbulenţe. etc. ci a uneia care să dovedească.

Timişoara. elevi si studenţi. taxa de protecţie şi “recuperările de debite”.  Internaţionalizarea. CAPITOLUL 2. De asemenea. evaziune fiscală. Cluj. Constanţa.nu se pot derula şi finaliza fără realizarea unui parteneriat între infractorii autohtoni şi cei ce acţionează pe teritoriul altor state. băncilor. cu precădere. 6 . sunt conflictele dintre arabi. Aproape zilnic. a cunoscut creşteri explozive. justiţiei dar şi a unor reputaţi avocaţi.  Intensificarea luptei. FACTORI DE RISC LA ADRESA MEDIULUI DE AFACERI SECŢIUNEA 2. traficul de armament. se manifestă tendinţe de intelectualizare a grupărilor criminale prin absorbţia. constituind o ameninţare la adresa comunităţii umane. tinde să fie o componenta de bază a crimei organizate. în interiorul acestora. CARACTERISTICILE FENOMENULUI INFRACŢIONAL ÎN ROMÂNIA ŞI IMPACTUL SĂU ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI Fenomenul infracţional a cunoscut o creştere fără precedent. 6 Ibidem. în special în anii care au trecut de la Revoluţia din Decembrie 1989. a statelor şi instituţiilor democratice.a.Sunt numeroase situaţiile care demonstrează că în România criminalitatea de înaltă violenţă. pentru etapa analizată.  Consolidarea fuziunii dintre grupurile criminale şi lumea politică. ierarhizare acţională şi informaţională. chinezi. comerţului. în spatele sau „pe spatele” căreia se derulează afacerile. experţi şi tehnicieni în cadrul comunicaţiilor şi logisticii. a persoanelor ce ocupă funcţii oficiale în domeniul finanţelor. Grupările criminale au adoptat şi perfecţionat principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip mafiot. ). sunt depistaţi traficanţi şi consumatori de droguri. pentru supremaţia în en-gros-uri şi respectiv în cartiere. Afacerile ilegale de amploare – contrabanda. administraţiei. distributivă. ca valori de tip reţea. cetăţeni străini sau români. ş.1. de materiale radioactive. Edificatoare.riscurilor şi al strategiei de securitate. Iaşi. etc6. După Petrescu şi Năbârjoiu caracteristicile crimei organizate în România sunt următoarele:  Nivelul înalt de profesionalizare.  Organizarea în România a unei pieţe a traficanţilor şi consumatorilor de droguri. care. Se înregistrează în prezent tendinţa de “folosire a funcţiei publice” pentru realizarea afacerilor. de droguri. Nici România nu putea fi ocolită de acest flagel. Deja se poate vorbi de “piaţa drogurilor“ în marile centre urbane şi universitare (Bucureşti. a disputelor directe intre grupurile organizate.

Conceptul de “spaţiu european comun” a favorizat apariţia unor reţele infracţionale fără precedent în trecut.REVISTA IMPACT STRATEGIC 3[32]/2009 7 . a certitudinilor absolute. culturale şi mecanismelor care le guvernează activitatea (Petrescu şi Năbârjoiu 2009). ca al oricărui prag care detemină mutaţii radicale în sistem8. munca la negru. cât şi prin măsuri operaţionale extrem de energice. neputinţă ori laşitate. fenomenul migraţiei şi separarea pe criterii etnice reprezintă adevărate enclave ale criminalităţii greu de penetrat datorită barierelor lingvistice.şi multilaterale dintre state etc7. ca un prag critic al disfuncţiilor acumulate în timp. NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Perspective ale securităţii şi apărării în Europa Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională . 73 8 Dr. se alimentează şi se dezvoltă dintr-o mare diversitate de afaceri ilegale care produc o imensă masă monetară necontrolată. din punct de vedere matematic. de dispariţii. pag. Teodor FRUNZETI „Efectul de criză. nu este doar „finalitatea” ei. greu previzibilă şi uneori imprevizibilă de desfăşurări.Volumul 4. firesc. social. BUCUREŞTI . Efectul de criză constă într-o înlănţuire dinamică şi. Economia subterană. de distrugeri şi reconstrucţii. profitorilor. liberalizarea deplasării persoanelor ca urmare a acordurilor şi înţelegerilor bi. ROMÂNIA UNDER INVESTMENT GRADE? 7 Dr. atât prin demersuri legale. Revoluţia din domeniul comunicaţiilor care a condus la creşterea gradului de flexibilitate şi mobilitate a reţelelor infracţionale transnaţionale. Marius PETRESCU. apariţii. Principalele surse de alimentare sunt: contrabanda. vor plăti. securitatea şi apărarea” . SECŢIUNEA 2. Amplificarea economiei subterane. politic.2 EFECTELE CRIZEI ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI Efectul de criză nu este numai ceea ce rezultă imediat în urma unei crize. în care predomină imprevizibilul sau imposibilitatea previziunilor absolute. dezvoltarea unei societăţi este modelată de ecuaţii nelineare. informaţional şi militar. taxa de protecţie. Cum. propria lor indolenţă. de cele mai multe ori. care au nevoie de o soluţie. În cazul în care instituţiile abilitate nu vor reacţiona prompt. etc. evaziunea fiscală. economia paralelă. Criza poate fi privită ca un summum al conflictualităţii unor sisteme şi procese.19-20 noiembrie 2009. reconfigurări. Mecanismele rudimentare de luptă specifice ţărilor post comuniste. Dr. reapariţii sau simple reînnoiri în plan economic. rezultă că efectul de criză este tot atât de complex şi de complicat ca al oricărei alte situaţii-limită. Neculae NĂBÂRJOIU “Securitatea Informaţiilor Pentru Mediul De Afaceri” UNIV.

înţeleasă ca desfăşurarea respectivelor activităţi dincolo de graniţele naţionale.wall-street. Lucia PALIU-POPA “Globalizarea Economiei Şi Internaţionalizarea Afacerilor” Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. Seria Economie.3. Astfel conform Standard & Poors perspectiva României se va imbunătăţi dacă finanţele publice vor începe un proces de consolidare. univ. precum11: • 9 procesul de reconstrucţie postbelică. Riscurile continuării instabilităţii macroeconomice au scăzut în condiţiile relansării negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Comisia Europeană şi reducerii sensibile a deficitului bugetar însă. Estimările pentru România au crescut în ultima perioadă şi se preconizează că la sfârşitul anului 2010 să crească indicele de rating pentru România. Indiferent de mărime sau domeniu de activitate.utgjiu. iar retragerea investitorilor catre pietele sigure a zdruncinat pietele financiare din estul Europei". adică nu suntem recomandaţi pentru investiţii.Legat de acest subiect o problemă care este deosebit de importantă pentru economia naţională şi stimularea relansării ei este aceea că în ceea ce priveste ratingul de ţară al României. -Neil Shearing.html 10 http://www. "Temerile legate de pozitia fiscala a Greciei au atins apogeul in ultima zi. nu este un fenomen nou în economia mondială.html 11 Prof. Măsurile nepopulare luate de Guvernul României în ultima perioadă au determinat agenţiile de rating să afirme că România se poate redresa şi poate să treacă pragul investiţiilor iar România să fie din nou recomandată pentru investiţii. Internaţionalizarea tranzacţiilor comerciale. " 9. SECŢIUNEA 2.ro/articol/Economie/79578/Romania-ar-putea-primi-rating-de-investment-grade-la-finalullui-2010. Nr.presaonline. iar consecinţa este că internaţionalizarea şi globalizarea se constituie în trăsături fundamentale ale acestui început de secol şi de mileniu. în perioada postbelică aceasta căpătând un avânt fără precedent sub impulsul mai multor factori. http://www.pdf 8 . dr.com/stiri/evenimente/romania-bulgaria-si-ungaria-sunt-cele-mai-expuse-tari-la-crizagreceasca-960559. GLOBALIZAREA Dezvoltarea afacerilor internaţionale tinde să devină o condiţie de existenţă a firmelor. analist in cadrul Capital Economics. dacă accesul sectorului privat la finanţare internaţională se va îmbunătăţi şi dacă presiunile asupra sectorului bancar se vor diminua10. efectele sociale pe termen scurt sunt dificil de suportat. Însă toate datele pe care pe dau aceste agenţii sunt condiţionate de necesitatea stabilizării României din punct de vedere economic şi sunt strâns legate de mediul de afaceri. suntem la under investment grade.ro/revista/ec/pdf/2009-03/16_LUCIA_POPA_PALIU. 3/2009 http://www.

CAPITOLUL 3. În Strategia Naţională Anticorupţie. tehnologice şi comerciale. diminuarea birocraţiei. Totodată. armonizarea unor reglementări care să favorizeze dezvoltarea schimburilor comerciale. reglementări favorizante pentru investiţii şi pentru menţinerea creşterii economice prin producţie performantă cerută de piaţă. globalizarea. capabilă să elimine starea de incertitudine şi insecuritate la nivel social. acceptată de Uniunea Europeană. evoluţia tehnică a modalităţilor de transport. • • • instituţionalizarea relaţiilor economice internaţionale. s-a prevăzut la domenii prioritate şi obictive pentru strategia de securitate a României prevenirea corupţiei în mediul de afaceri.36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţională a României 9 . diminuarea progresivă a barierelor din calea fluxurilor comerciale şi financiare reducerea costurilor de transport şi comunicaţii. toate aceste activităţi efectuate cu scopul de a realiza obiectivelor asumate de România prin Strategia de dezvoltare pe termen mediu. extinderea cooperării multilaterale. PREVENIREA CORUPŢIEI ÎN MEDIUL DE AFACERI Încă din anul 2001 siguranţa mediului de afaceri din România a constituit un obiectiv pentru construirea în viitor a unei economii performante. Accelerarea creşterii economice vizează în primul rând asigurarea prosperităţii cetăţenilor şi sprijinirea procesului democratic intern12. Procesul de integrare al relaţiilor economice inter-statale şi în ultimă instanţă.• • internaţionale. extinderea activităţii societăţilor transnaţionale. În condiţiile integrării României în 12 HOTĂRÂRE nr. Relansarea economică trebuie consolidată prin crearea unui mediu de afaceri atractiv şi stabil şi prin racordarea adecvată la marile fluxuri economico-financiare. presupune ridicarea unor restricţii. aspect care sugerează importanţa pe care o acordă România acestui fenomen. transferul de tehnologii. perfecţionarea şi accesibilitatea schimbului financiar-valutar internaţional. în paralel cu măsuri de optimizare a cadrului normativ în domeniu. în acelaşi act normativ se prevede ca direcţie de acţiune în politica de securitate naţională în domeniul economic îmbunătăţirea mediului de afaceri.

finanţarea partidelor politice şi utilizarea fondurilor structurale. mediul de facaeri este şi el un sector vulnerabil şi că strategia adoptată în perioada 2005-2007 nu sa dovedit eficace motiv pentru care se propune extinderea acestor măsuri şi pentru perioada următoare 2009-2012. precum şi armonizării legislaţiei privind spălarea banilor cu acquis-ul comunitar şi cu recomandările FATF13.structurile euro-atlantice acest obiectiv a rămas o prioritate. dupa aprobarea Planului de acţiune pentru indeplinirea conditionalităţilor.euractiv. un rol important în prevenirea corupţiei în acest domeniu este rezervat reglementării cu prioritate a evaziunii fiscale. şi între firmele private pe de alta să fie echitabilă şi supusă aceloraşi reguli. Analiza impactului SNA 2001-2004 realizată prin auditul independent arată că rămân încă zone vulnerabile la corupţie în legislaţia privind mediul de afaceri care se reflectă. În urma analizării activităţii de combatere a corupţiei la nivelul UE în 2008 au rezultat următoarele aspecte:  se manifestă un proces periculos de amplificare a fenomenului de corupţie. lăcomia funcţionarilor sunt adeseori conectate între ele. în ambiguităţi ale prevederilor legislative în domeniul falimentului şi al modului de acordare de scutiri şi de reeşalonări de la plata taxelor. pe de o parte.ro/uniunea-europeana/articles %7CdisplayArticle/articleID_13752/ 10 . devenind aproape „un standard” în derularea relaţiilor de afaceri. între altele. de siguranţa mediului de afaceri din România depinzând atât investitorii locali dar şi cei străini. nu există instrumente judiciare.  interesul actorilor economici de a face profit. iar statul să funcţioneze ca un arbitru imparţial şi eficace în asigurarea respectării reglementarilor în vigoare de către toţi agenţii economici. în prezent. conducând la o „sofisticare” a corupţiei.  serie de companii din întreaga lume s-au implicat/lăsat antrenate în relaţii de natură penală. Acest obiectiv vizează crearea unui mediu de afaceri în care competiţia între firmele de stat şi cele private. comportamentul tipic structurilor de criminalitate organizată. De asemenea s-a susţinut că adoptarea strategiei în sectoarele vulnerabile reprezintă un demers firesc pentru domeniul administraţiei publice. nevoile de finanţare ale partidelor politice. De asemenea. ambiţiile politicienilor. Necesitatea adoptării unor măsuri care să protejeze mediul de afaceri a fost susţinută şi de către Transparency International Romania14 care susţine că pe lângă celelalate domenii vulnerabile şi anume justiţia. 13 14 STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE 2005-2007 Transparency International Romania 6 iunie 2008 http://www. pentru abordarea căreia.

între ei şi cei care sunt 15 Constantin PARASCHIVU. Donald Cressey susţine că în multe societăţi fucnţionează organizaţii formale şi informale întemeiate pe complicitate şi activităţi ilegale ce profesează şantajul şi intimidarea. presiunea politică şi frauda. DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ . Corupţia are potenţialul de a destabiliza orice sistem social. judiciar) nu funcţionează. a partidelor politice. 2009 16 Marioara Petcu. În numeroase state s-au dezvoltat reţele de corupţie la nivelul instituţiilor sociale. incompetenţa conduce de asemenea la corupţie. Ergonaut. ei au fost dintotdeauna dispersaţi printer noi ca şi membrii ai aceleiaşi organizaţii profesionale sau religioase. morris precizează că în antiteză cu infracţiunile săvârşite cu violenţă ( de aşa zis clasă de jos) criminalitatea gulerelor abe nu a fost niciodată stigmatizată sau dezaprobată de către societate. mai puternice decât instrumentele penale convenţionale cu care se acţionează împotriva lor. În conformitate cu aceste teorii legătura dintre cultură şi criminalitate se fundamentează pe procesul învăţării sociale. În aceeaşi ordine de idei A. Soluţia nu se reduce la utilizarea instrumentelor de drept penal. economic.  în domeniul luptei împotriva corupţiei. nu s-a putut identifica . corupţia socială16. 2005 11 . mai ales în afaceri15. Oricând se vor găsi persoane care au interesul să „rezolve” favorabil o problemă şi un funcţionar binevoitor. Buc. putând genera acte de anarhie şi violenţă. Se poate ajunge la astfel de evoluţii atunci când cetăţenii ajung la concluzia că respectul de sine şi interesele lor sunt abuzate de lideri corupţi. studia şi cataloga aceste personae ca un grup diferit. DE APĂRARE „CAROL I” BUC. . dispus „să le ajute”. în administraţie. că societatea şi economia sunt dezagregate. Chiar ei sunt cei care donează fonduri pentru studiul sau tratamentul delincvenţilor juvenili trecând astfel de partea legii (sau a moralei) pentru a-şi masca activităţile ilegale. a guvernelor. CRIMINALITATEA GULERELOR ALBE ASPECTE PSIHOSOCIALE Noţiunea a fost intens analizată de specialişti. ed. NAŢ. NAŢ. în poliţie şi armată. Singura diferenţă precizează Morris.Vol 4 Coord. dr.. sistemelor judiciare. Nu se poate vorbi de o luptă adevărată împotriva corupţiei atâta vreme cât sistemul (social. UNIV. C-tin MOŞTOFLEI ED.Mecanismele Psihosociale ale Juridicului. nu există modalităţi de acţiune unanim acceptate. eventual din zona guvernamentală sau aflată în legături cu aceasta. Dimpotrivă afirmă Morris. în special teoriile psihosociale au avut o pondere semnificativă în acest sens. Supraîncărcarea birocraţiei de stat face necesară asistarea agenţilor economici de către persoane specializate. Un climat economic defavorabil concură la manifestarea unui comportament corupt. Cristina Maria APETROAIE “Lupta împotriva corupţiei la nivelul UE” PERSPECTIVE ALE SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ÎN EUROPA UNIV.19-20 NOIEMBRIE 2009. Mai mult.

Morris completează şi cu un aspect şocant “Este îndoielnic că ei (gulerele albe) se consideră infractori. În Programul Operaţional Regional mediul de afaceri este prevăzut în Axa prioritară 2 care urmăreşte întărirea mediului de afaceri regional şi local. CAPITOLUL 4.anamob. PO Sectorial Dezvoltarea resurselor umane. PERSPECTIVE ŞI OPORTUNITĂŢI SECŢIUNEA 4. care se datorează naturii lor şi relaţiilor srrânse cu modelul infracţional pattern-ul care le aparţine. Ca obiectiv: creşterea contribuţiei economiilor locale şi regionale la crearea produsului intern brut. ei acceptând cu naivitate opinia pozitivă pe care ceilalţi o au în privinţa lor”. FONDURILE STRUCTURALE SPRIJIN PENTRU MEDIUL DE AFACERI ROMÂNESC În conformitate cu îndrumarul privind Fondurile Structurale şi de Coeziune 2007-2013 pentru mediul de afaceri din România au fost adoptate trei programe operaţionale care oferă posibilităţi de finanţare directă şi anume: • • • PO Sectorial Creşterea competitivităţii economice.pdf 12 . prin sprijinirea acelor economii care au devenit mai puţin competitive în economia de piaţă şi crearea de structuri economice funcţionale. PO Regional obiectivului “convergenţă” prin susţinerea De asemenea pentru îndeplinirea dezvoltării economice integrate la nivel regional şi local şi durabile prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice se urmăresc dezvoltarea reţelelor şi centrelor de afaceri. Atitudinea lor nu este autocritică. cu reale posibilităţi de dezvoltare17.1. pentru susţinerea utilizării eficiente a 17 http://www. Dezvoltarea antreprenoriatului prin îmbunătăţirea accesului la finanţare şi la infrastructura de afaceri poate avea un rol important în conturarea unui mediu economic sănătos. În Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice se prevede că Obiectivul general al POS CCE este de a contribui la creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti în primul rând prin modernizarea celor existente şi crearea unora noi.ro/fonduri/fonduri_structurale. în special IMM-uri în sectoarele productive şi de servicii pentru afaceri.constiţi este o chestiune de sensibilitate etică legată de anumite puncte.

această măsură nu poate decât să bucure comercianţii cinstiţi din România cărora li se făcea până acum concurenţă ilegală. resurse umane .ro/static/10/Mfp/transparenta/oug_evaziune. Deci. materii prime.pdf 13 .resurse naturale. 18 http://discutii. Domeniile principale de intervenţie sunt:   Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale locale. În cursul lunii iunie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă18 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. Din punct de vedere al conţinutului acesteia.şi pentru stimularea economiilor regionale. Dezvoltarea structurilor de sprijin pentru afaceri specifice fiecărei regiuni. colectarea taxelor şi impozitelor pentru statul roman nu poate decât să ridice ratingul de ţară şi să încurajeze investitorii străini. Legat de impactul pe care poate să îl aibă această ordonanţă asupra mediului de afaceri se poate spune că. De asemenea. ORDONANŢA PENTRU COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE Creşterea cotei de TVA şi deprecierea leului în favoarea Euro în contextul crizei economico-financiare şi al reducerii puterii de cumpărare a românilor constituie factori de risc la adresa securităţii naţionale mai mult din punct de vedere societal decât din punct de vedere al siguranţei mediului de afaceri. Aşa cum rezultă din titlu măsurile care sunt luate prun acest act normativ vizează combaterea faptelor de evaziune fiscală.mfinante. SECŢIUNEA 4.2.potenţialului endogen al regiunilor . măsurile aplicate nu au caracter represiv ci mai degrabă preventiv. se poate spune că documentul vine să sprijine măsurile care au fost luate de Guvernul României pentru combaterea crizei. cu rolul de a uşura organelor de control efectuarea atribuţiilor de serviciu. în ceea ce priveşte contrabanda cu produse accizabile. Alternativele nu reprezintă opţiuni viabile pe moment în România mai ales datoritâ faptului că majoritatea măsurilor care au fost luate s-au făcut la presiunea Uniunii Europene.

Teodor FRUNZETI “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De Sud-Est” ED.hotnews.ro/stiri-energie-5965009-edward-chow-expert-american-securitatea-energetica-romanieidepinde-mix-solutii-termen-scurt-mediu-lung-nu-puneti-toate-ouale-intr-cos-fragil. ci banii construiesc Dr.adevarul. South Stream (iniţiat de Rusia) conducte.9 miliarde euro . concură la exarcerbarea conflictelor energetice.însă. în ultima parte a raportului.ro/international/foreign_policy/Ursul si_securitatea_energetica_a_Romaniei_0_260374294. atât timp cât cererea creşte mult mai rapid decât oferta. separatiste şi ale diferitelor facţiuni.costurile lui au ajuns la 7. Totuşi. ale IEA (International Energy Agency) şi EIA (Energy Information Administration). Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă. iar rezervele majore de hidrocarburi sunt localizate în zone caracterizate de profunde dezechilibre politico-economice şi instabilitate. sugestiile sale pentru maximizarea eficienţei posibilităţilor aflate la dispoziţia României21. expertul american Edward Chow a calificat Nabucco ( proiect independent de Federaţia Rusă) un proiect foarte scump . informaţional şi militar -. Studiind concluziile Comisiei Europene. dar.SECŢIUNEA 4. 29 20 http://economie. Securitatea energetică a României Nabucco vs. Crizele şi conflictele interne din statele bogate în resurse ce tind să se accentueze şi înmulţească. a afirmar expertul20. companiile sau tarile construiesc conducte.htm 21 http://www. ci şi dinspre unele puteri regionale şi de nişă. SECURITATEA ENERGETICĂ În ultimii ani. care încearcă să-şi creeze un statut superior celui pe care îl au în prezent. problema epuizării resurselor energetice şi a securităţii energetice domină agendele actorilor scenei mondiale. printre care aminteşte: construirea unui nou depozit de gaz la Mărgineni. resursele de pe platforma continentală a Mării Negre. Raportul vorbeşte şi de o serie de ”aşi nefolosiţi din mâneca României. politic. Miercuri 12 mai 2010 14 . South Stream În anul 2009. o eliminare completă a Rusiei 19 "nu este cea mai elegantă soluţie economică". Competiţia pentru resurse energetice în lumea contemporană rămâne o sursă importantă de crize şi conflicte.. Centrul Român de Politici Europene (CRPE) analizează opţiunile aflate la dispoziţia politicienilor europeni şi români şi oferă. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc. ţelul suprem fiind sporirea puterii şi îmbunătăţirea statutului în ierarhia mondială19. în funcţie de posibilităţile actorilor implicaţi. precum situaţia din Iran sau Venezuela. pag. de lupta pentru controlul acestora. 2007.html Robert Uzună. Nu guvernele. cablul electric submarine Constanţa-Istanbul. prin comparaţie. alimentate de tot felul de dispute etnice. în primul rând. Aceste sfidări se manifestă în toate domeniile competiţiei globale – economic. în care actorii globali sunt supuşi unor provocări care vin nu numai din partea egalilor lor. cu un rol deosebit de polarizare şi de catalizare a forţelor. 3.

Interesant de avut în vedere este faptul că iniţial.2010 când o delegaţie română s-a deplasat la Moscova pentru a-şi oferi susţinerea pentru acest proiect. proiectul era destinat colaborării cu Bulgaria.06. ar trebui să susţină Nabucco şi să dezvolte un model de interdependenţă cu ţările furnizoare. Rusia prin conducerea Gazprom declarându-se interesată de implicarea României în proiectul South Stream. În final. un moment de inflexiune în relaţiile româno-ruse. raportul îndeamnă autorităţile de la Bucureşti să îşi reevalueze politica energetică şi să dezvolte mecanisme de control şi reacţie. acţiune ce ar uşura reorganizarea şi retehnologizarea facilităţilor de producţie. Afirmaţia primului ministru bulgar despre suspiciunea acestuia că negocierile României cu Rusia datează de o bună perioadă de timp confirmă faptul că România a obţinut un avantaj deosebit fie prin negocieri fie prin exploatarea unor carenţe în relaţia SUA-Bulgaria-Rusia . prin exportul de produse finite22. Rusia a decis stoparea investiţiilor în Bulgaria.din jocul energetic este imposibilă. raportul recomandă înfiinţarea unui Minister al Energiei şi Resurselor şi a unui Institut Naţional pentru Planificare Strategică. De asemenea. Decizia României se pare că a fost luată în data de 17. Pe plan instituţional. O altă sugestie ar fi centralizarea companiilor din domeniul energetic în două suprastructuri. De aceea. 22 Ibidem. angajând Moscova în proiecte reciproc avantajoase. raportul recomandă României să colaboreze pragmatic cu Rusia. Datorită evenimentelor care s-au succedat ofertei SUA de amplasare a scutului antirachetă în Bulgaria şi România. 15 .

să le trateze şi să le atenueze consecinţele în caz de producere şi să asigure restabilirea cât mai rapidă a normalităţii procesului de afaceri. Rămâne însă de văzut dacă aceste măsuri cu caracter excepţional în exprimarea Guvernului vor putea să redreseze economia naţională. de implicaţiile valorice ale crimei organizate. structurale şi organizatorice şi să protejeze mediul de afaceri împotriva evenimentelor nedorite de proces. Fondurile structurale. incendii. infrastructurii sale şi organizaţiilor integrate. mai grav. inundaţii. spălarea banilor murdari. războiul economico-informaţional şi acţiunile teroriste. el trebuie să impună mijloce şi posibilităţi de prevedere a producerii evenimentelor nedorite. securitatea energetică şi chiar măsurile pentru combaterea evaziunii fiscale reprezintă oportunităţi pentru mediul de afaceri intern şi internaţional care. De asemenea. în contextul crizei. se impune elaborarea unui concept viabil de securitate a mediului de afaceri.)23. 16 . fizice.CONCLUZII Faţă de complexitatea securităţii mediului de afaceri. Complexitatea problemelor pe care le ridică aceste măsuri necesită acţiuni hotărâte şi o viziune clară a viitorului securităţii mediului de afaceri roman dar şi european pentru că de siguranţa şi echilibrul lor depinde şi siguranţa naţională a ţării. cit. informaţionale şi de personal. precum şi împotriva calamităţilor naturale (cutremure. etc. op. Dacă măsurile pe care le-a lua statul roman nu vor fi eficiente pe termen scurt s-ar putea ca actuala conducere să-şi piardă credibilitatea atât faţă de cetăţeni cât şi. care să-i asigure calitatea prin integrarea în aceasta a caracteristicilor de proces. trebuia stimulat prin modalităţi specifice. către partenerii europeni. 23 Ilie Gheorghe. să ridice mediul de afaceri şi să satisfacă în acelaşi timp nevoile sociale .

. „Efectul de criză. Frunzetti T. Miercuri 12 mai 2010 17 .BIBLIOGRAFIE • Lucrări de specialitate Ceauşu Iulian “Strategii Manageriale.adevarul.html Transparency International Romania 6 iunie 2008 http://www. “Influenţa Securităţii Energetice Asupra Stabilităţii Regionale În Europa De Sud-Est” ED.ro/uniuneaeuropeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_13752/ http://www. 2007.Volumul 4.ro/fonduri/fonduri_structurale.ro/static/10/Mfp/transparenta/oug_evaziune. “Lupta împotriva corupţiei la nivelul UE” PERSPECTIVE ALE SECURITĂŢII ŞI APĂRĂRII ÎN EUROPA UNIV.ro/articol/Economie/79578/Romania-ar-putea-primi-rating-deinvestment-grade-la-finalul-lui-2010.Vol 4 Coord.M.Partea a III-a Strategia economico-financiară a proceselor indutriale”. Studii si Cercetari Frunzeti T. Mecanismele Psihosociale ale Juridicului. 2009 Petcu M. Ergonaut.ro/international/foreign_policy/Ursul si_securitatea_energetica_a_Romaniei_0_260374294. NAŢ. Petrescu M.REVISTA IMPACT STRATEGIC 3[32]/2009 • • • Strategia Naţională Anticorupţie 2005-2007 Strategia de Securitate Naţională a României Surse electronice http://www. Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” Buc.htm http://www.ro/stiri-energie-5965009-edward-chow-expert-americansecuritatea-energetica-romaniei-depinde-mix-solutii-termen-scurt-mediu-lung-nu-puneti-toateouale-intr-cos-fragil. Academică de Management.mfinante. 2005.wall-street. DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate SESIUNEA ANUALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ . NAŢ. 2005 • Reviste Gheorghe Ilie – “Securitatea Mediului De Afaceri” Revista Romana de Geopolitica si Relatii Internationale – RRGRI ian 2010 Centrul de Relatii Internationale.anamob. BUCUREŞTI . Apetroaie A. C-tin MOŞTOFLEI ED. “Securitatea Informaţiilor Pentru Mediul De Afaceri” UNIV. DE APĂRARE „CAROL I” BUC.html Robert Uzună. Buc. Paraschivu C.pdf http://discutii.euractiv.19-20 noiembrie 2009.. securitatea şi apărarea” . Ed. NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate Perspective ale securităţii şi apărării în Europa Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională . ed. Năbârjoiu N. .pdf http://economie. dr.19-20 NOIEMBRIE 2009.hotnews. UNIV.Management Performant.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful