You are on page 1of 10

TEMA: MODALITATI DE PLATA INTERNATIONALE

MODALITATI DE PLATA INTERNATIONALE
1. Rolul platilor internationale in comertul cu bunuri sau servicii.
Unul dintre cele mai importante momente în desfăşurarea schimburilor internaţionale îl constituie
încasarea contravalorii mărfurilor exportate sau a serviciilor prestate.
Realizarea încasării sumelor astfel rezultate se efectuează printr-o modalitate de plată convenită
între părţi sau/şi stipulată în contractul comercial internaţional.
Contractele de vanzare - cumparare utilizate in tranzactiile comerciale internationale, datorita ariei
largi de probleme pe care le implica derularea unor astfel de tranzactii , cuprind o serie de clauze cu caracter
mai special .
Pentru argumentarea celor de mai sus se poate afirma ca , intrucat scopul oricarei tranzactii , in
general , cu atat mai mult a celor internationale , este obtinerea profitului , si deci clauzele legate de pret , de
conditiile de plata si de modalitatea de plata solicita din partea exportatorului si a importatorului un interes
mai mare atat in timpul negocierilor cat si pe parcursul derularii contractelor
Datorita faptului ca , intre momentul expedierii marfurilor si cel al incasarii valorii acestora exista o
diferenta de timp si spatiu considerabila , fiecare parte contractanta urmareste , in timpul negocierilor sa
castige garantii cat mai multe , exportatorul ca va incasa la timp contravaloarea marfurilor iar importatorul
ca va primi la timp cantitatea de marfuri solicitata la pretul si parametrii calitativi stabilite in contract .
In practica economica actuala , in afacerile economice internationale sunt utilizate o serie de
mijloace , instrumente si tehnici de plata menite sa acorde partenerilor de afaceri garantiile mai sus-
mentionate , in functie de gradul de cunoastere si incredere existent intre acestia.
Modalităţile de plată internaţionale reprezintă tehnicile de decontare şi de plată ce decurg din
relaţiile economice internaţionale şi pe care experienţa bancară le-a generalizat In relaţiile de plăţi cu
străinătatea.
Utilizarea modalităţilor de plată internaţionale (MPI) este determinată de:

• natura raporturilor economice care le generează;

• statutul partenerilor şi încrederea dintre ei;
• clauzele contractuale stabilite între parteneri în legătură cu stingerea datoriilor lor.
Tipuri de plăţi internaţionale

• plăţi efective, anticipate şi realizate în momentul schimbului internaţional de mărfuri şi servicii;

• plaţi la termen, prin utilizarea temporara a unui credit comercial sau bancar;

• prin compensaţii şi clearing, prin livrări reciproce echivalente de mărfuri şi servicii.

Tehnici de plata consacrate in comertul international
Modalităţile de plată utilizate în comerţul internaţional s-au diversificat continuu în funcţie de
mutaţiile ce au avut loc în cadrul economiei mondiale şi a perfecţionării tehnicilor şi tehnologiilor de
trasmitere a mesajelor. Astefel, cele mai utilizate mijloace , instrumente si tehnici de plata , in tranzactiile
economice internationale sunt : valutele , monedele internationale , cambia( trata ) , biletul la ordin , cecul ,

valute convertibile ( monede ce se schimba liber cu alte monede nationale sau internationale ) . moneda emisa in cadrul Sistemului Monetar European . da un ordin neconditionat unei alte persoane ( tras ) . Monedele internationale sunt acele monede nationale care circula in afara granitelor statului emitent si constituie mijloace de plata si de rezerva pe piata internationala . Valuta care se prezinta sub forma de bancnote sau monezi poarta denumirea de valuta in numerar iar cea disponibila intr-un cont bancar .C . E . iar ca tehnici de plata merita amintite incasso documentar si creditele documentare( in variantele : acreditiv documentar si scrisoare de credit comerciala ) 1. EURO . lira sterlina . Valutele : Valutele sunt monede nationale care au urmatoarele caracteristici : . .Instrumente de plata . . . intalnim : . noua moneda unica europeana care a intrat in circulatie in anul 1999 potrivit politicii financiar . 2. Dupa modul de preschimbare a valutelor se cunosc : . In functie de modul in care valuta in cont a fost depusa in banca . etc.pot fi constituite rezerva si in alte tari decat intara emitenta . pentru ca pot fi preschimbate in lichiditati si de credit deoarece din momentul primirii pana la data efectuarii platii trece o anumita perioada de timp . si utilizata in tarile membre . .T ( Drepturile speciale de tragere ) sunt o unitate de cont ( emisa de Fondul Monetar International ) pentru a evita unele fluctuatii de pe piata monedelor nationale . E . Conform definitiei de mai sus .valuta in cont . de a plati ( la termen sau la vedere ) o anumita suma de bani unui beneficiar . francul francez si yenul japonez ) . marca germana .valute liber-utilizabile ( se bucura de o convetibilitate totala .valuta in cont la termen .U ( European Currency Unit ) .monetare a Uniunii Europene . In ceea ce priveste cambia . aceasta poate fi definita ca fiind un document tipizat prin care o persoana ( tragatorul ) .valuta in cont la vedere.putere de plata.S .se bucura de o larga circulatie. 2 . respectiv D . Valoarea unitatilor de cont se stabileste pe baza metodei cosului valutar .S . Cambia : Cambia ( trata ) .T .valute neconvertibile ( monede ce schimba contra altor monede nationale sau internationale numai intr-un singur sens ) . EURO . biletul la ordin si cecul sunt instrumente de plata si de credit . D .U . . potrivit careia valoarea unitatii se stabileste ca medie ponderata a valutelor luate in calcul . din aceasta categorie fac parte dolarul american . .C . in categoria monedelor internationale pot fi incluse cele cinci valute liber-utilizabile si instrumentele monetare si unitatile de cont emise de organismele financiare internationale .in ultima perioada de timp a luat amploare si cardul .valute transferabile ( se bucura de o convertibilitate limitata stabilita in cadrul unor intelegeri regionale ) .

a documentelor prevazute in ordinul de deschidere si care atesta expedierea marfurilor.  scadenţa e o dată certă.Spre exemplificare ambele efecte de comert pot fi scontate . atunci când acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a întocmit respectivul bilet. 3. 3 . Specifica scrisorii de credit este plata prin negociere( derularea platii incumba intotdeauna utilizarea cambiei sau a biletului la ordin). aceasta angajandu-se irevocabil.  semnătura emitentului autografă. Scrisoarea comerciala de credit : Este o forma de acredtiv utilizata in Anglia.  locul unde se face plata. simplă şi necondiţionată.  data şi locul emiterii.  numele şi adresa beneficiarului. prescrise . cu conditia prezentarii. Atat cambia cat si biletul la ordin pot fi transmise prin gir ( andosare ) si de regula toate prevederile aplicabile cambiei se aplica si biletului la ordin . se obliga sa plateasca ( la vedere sau la termen ) o anumita suma de bani unei alte persoane numita beneficiar . rescontate . Cambia poate conţine clauza .  de complezenţă – stingerea sau acoperirea unei datorii de către debitor beneficiarului. 4. sa traga cambii la vedere sau la termen.  bancare – se folosesc când o bancă comercială a acordat un credit cumpărătorului.. asupra bancii emitente. Scrisoarea comerciala de credit este acea forma de AD prin care banca emitenta adreseaza direct beneficiarului o scrisoare prin care acesta este autorizat. Japonia si zona de influenta anglo-saxona. pana la un anumit termen. Scrisoarea comerciala de credit este intotdeauna domiciliata in strainatate si este intotdeauna irevocabila. Biletul la ordin: Biletul la ordin reprezinta un inscris prin care o persoana ( fizica sau juridica ) numita emitent .fără protest’’ ce permite executarea trasului fără cheltuieli suplimentare. unică şi posibilă. forfetate .  documentare – se folosesc în condiţiile existenţei unui contract comercial când se solicită remiterea unor documente. Elementele biletului la ordin:  denumirea de bilet la ordin  promisiunea de plată pură. atunci când nu e trecută e considerată la vedere. fata de beneficiar sau fata de orice banca care negociaza documentele. Clasificarea cambiilor:  comerciale – rezultate în urma unui contract comercial. sa le onoreze la prezentare. cu conditia strictei concordante cu prevederile scrisorii comerciale. platite .

banca negociatoare percepe un comision de negociere si isi retine dobanda pentru intervalul ce se scurge din momentul negocierii pana in momentul incasarii banilor de la banca emitenta. Cecul : Principala functie a cecului este aceea de plata . trase asupra cumparatorului.  locul şi data emiterii. beneficiarul scrisorii de credit prezinta bancii documentele insotite de cambii cu scadenta la vedere sau la termen. scontul este suportat de beneficiarul scrisorii de credit. a bancii emitente sau a altei persoane indicate in scrisoare.  locul plăţii. Tipuri de cecuri: A. Pentru a accelera incasarea contravalorii exportului banca emitenta acorda dreptul bancii notificatoare de a negocia documentele. unei terte persoane ( beneficiar ) . Pentru operatiunea efectuata. Utilizarea cecului implica . Cand cambiile au scadenta la diferite termene. fie că e banca la care trăgătorul are deschis un cont. După modul în care este trecut beneficiarul: 4 . le poate sconta.Spre deosebire de cambie si biletul la ordin . din partea beneficiarului . verificarea existentei . a sumei inscrise in cec . In acest caz.( dacă nu se specifică este sediul trasului). Utilizarea cecului este guvernată de legea din 1934.  beneficiarul . fie că e una corespondentă.  ordinul pur şi simplu. Părţile implicate:  trăgătorul este cel care ordonă plata. Cecul este reprezentat de un formular tipizat. impreuna cu documentele. Costul operatiunii de negociere este suportat de ordonator. 5. isi recupereaza banii.  semnătura emitentului autografă. cecul este platibil numai la vedere si poate fi definit ca fiind un inscris prin care o persoana ( fizica sau juridica ) da un ordin unei banci sa plateasca ( la vedere ) suma de bani inscrisa in cec . Banca negociatoare achita cambia. le remite bancii emitente. de unde apoi.  suma trecută în cifre.  numele trasului. (persoană fizică sau juridică)  trasul este întotdeauna o bancă.persoana fizică sau juridică indicată de trăgător în favoarea căreia se va face plata. iar beneficiarul acreditivului doreste plata imediata. Ca termene de derulare. necondiţionat de a plăti. litere şi moneda în care se va face plata. Elementele cecului:  denumirea de cec. in contul bancar.

Protecţia acestui tip de cec se asigură prin semnătură.  cecuri de călătorie. larg utilizat in SUA ( inca din anii 50 ) a cucerit si Europa . Mecanismul plăţii prin cec: Mecanismul plăţii prin cec este diferit în funcţie de tipul de cec şi anume:  cecuri primite de beneficiar direct de la trăgător şi care poartă numele de cecuri personale. dimensionata dupa formatul unei carti de vizita 1 . Cardul : Cardul bancar . .  specială – atunci când se scrie denumirea băncii unde se efectuează plata. atunci când trăgătorul condiţionează plata de prezentarea anumitor documente la bancă. şi în cazul cecului documentar.datele de identificare ale titularului 7. 6. Incasso: 5 . pentru a înlocui cash-ul în deplasările în străinătate.  nominative – situaţie în care beneficiarul este trecut în mod expres şi cecul se achită numai acestuia. B.denumirea si emblema emitentului( o banca ) . Bararea poate fi:  generală – nu sunt menţiuni între cele 2 linii paralele şi atunci banca nu poate plăti decât unei bănci sau unui client al său şi poate circula prin andosare.  cecuri trase de bănci asupra altor bănci denumite cecuri bancare.  la ordin – se menţionează numele beneficiarului şi menţiunea la ordin care dă dreptul acestuia să transmită cecul altei persoane prin gir.Se prezinta sub forma unei cartele din plastic .  la purtător – caz în care nu se menţionează expres numele beneficiarului.  cecuri nebarate – şi în cazul acestor cecuri se poate plăti în numerar la ghişeul băncii. mai ales in cepand cu anii 80 . cecul putând fi încasat de orice persoană care îl deţine. Cardul are inscris pe el : . sau în cont fără nici o restricţie. sunt transmise de obicei prin cesiune. După modul de încasare:  cecuri barate. Cecul de călătorie – cec cu valoare fixă imprimată pe formularul cecului. El este emis de bănci şi vândut clienţilor pentru a înlesni lichidităţile în călătorii. (reprezintă cecuri de virament .neputând fi plătite în numerar). Exemplu de cec special – cecul certificat – este cecul care poartă el specificarea expresă a existenţei provizionului la banca trasă.utilizate pentru plata într-un cont bancar al beneficiarului.

conform definitiei din Regulile Uniforme privind Incasso-ul din Publicatia Camerei Internationale de Comert de la Paris nr . cecurile . biletele la ordin . incasso-ul documentar poate fi: • incasso documente contra plată • documentele vor fi eliberate numai după efectuarea plăţii • incasso documente contra acceptare • documentele vor fi eliberate după acceptarea de către importator a unei trate. recipisele de plata sau alte instrumente similare utilizate pentru obtinerea platilor . scontată la o bancă • incasso documentar • incasso documentar cu plată imediată • incasso documentar reglementat remis în străinătate • incasso documentar reglementat primit din străinătate In functie de gradul de incredere dintre parteneri. deviza putând fi negocierea pe piaţă. III.INCASSO-UL DOCUMENTAR este acea modalitate de plată pe baza căreia furnizorul transmite băncii sale documentele care atestă îndeplinirea obligaţiilor sale contractuale. Incasso documentar( engl . in baza instructiunilor primite . a ) Documentele financiare cuprind cambiile . documentele de expeditie . Incasso documentar este acela care cuprinde : a ) documente financiare insotite de documente comerciale . • incasso documente contra angajament • documentele vor fi eliberate contra unui angajament de plată emis de cumpărător. IV. pentru : a ) a obtine acceptarea si/sau plata dupa caz sau b ) a livra documente comerciale contra acceptarii si /sau plata dupa caz . b ) numai documente comerciale . Inseamna predarea de catre banca . Documente inseamna documente financiare si/sau documente comerciale . documentele de titlu de proprietate sau altele similare . sau c ) a livra documente in alte conditii II. sau oricare documente care nu sunt documente financiare . de mai jos . banca respectivă remiţându-le spre plată importatorului prin banca acestuia Clasificarea ID • incasso simplu situaţie în care banca trebuie să încaseze o cambie. colection ) . Incasso simplu este acela in care documentele financiare nu sunt insotite de documentele comerciale ." 6 . b ) Documentele comerciale cuprind facturile . a documentelor definite la punctul . 322/1978 : " I.

Exportatorul isi executa obligatiile stabilite prin contract. plata la expediere . se poate solicita un rabat la pret. deci importatorul se prezinta mai tarziu pentru preluarea documentelor contra plata. perioada de stationare in depozite si costurile de depozitare sunt mai mari decat marfa in sine.  riscul de neplata – in care anumite conditii elementele de insecuritate apar. fie prin plata de catre exportator a unor dobanzi neluate in calculul de eficienta a exportatorului in situatia in care operatiunea este finantata de un tert (banca). urmand ca apoi sa faca demersurile necesare pentru obtinerea platii. depozitare si protectie etc. o amanare..  riscul pierderii marfii: cand importatorul este de rea credinta si si-o insuseste sau o instraineaza. tranzactii pe baza de cont deschis ( utilizate adesea de firmele din SUA ) . deci riscul exportatorului de a pierde marfa fara a obtine plata este. În decontarea tranzacţiilor internaţionale acreditivul documentar ocupă un loc important – peste 70%. eliminat. Desi este posibil prin arbitrarea litigiului in instanta sa se recupereze contravaloarea marfii. Succesiunea momentelor: 1. neplata putand fi urmarea faptului ca anumite fenomene sau evenimente il pun pe importator in situatie nefavorabila si in consecinta acesta refuza plata – calitatea scazuta a marfii. importatorul nu poate intra in posesia marfii decat dupä ce o achita. fie prin efectuarea de catre exportator a unor cheltuieli suplimentare de manipulare. aceasta reprezinta o operatie dificila. in principiu. existenţa unui contract sau a unei înţelegeri prin care partenerii au convenit plata prin acreditiv documentar 7 . Această modalitate de plată se face după regulile şi uzanţele uniforme elaborate de CCI Paris (Camera Internaţională de Comerţ): Plata prin acreditiv documentar face parte integrantă din ansamblul relaţiilor comerciale şi construcţia financiară a unei afaceri.Riscurile derularii platii prin incaso : Avand in vedere faptul ca incassoul nu implica nici o obligatie sau garantie a platii in afara obligatiei asumate de cumparator prin contract. El ramane insa posibil in anumite conditii si alaturi de acesta mai pot apärea si altele:  riscul intarzierii la plata – deoarece circuitul documentelor nu este precis ca la AD si este de durata. putem considera ca incaso reprezinta o sursa de riscuri deloc neglijabila pentru vanzator. Alaturi de acestea se mai utilizeaza si plata in avans ( constituie cea mai atractiva modalitate de plata din punctul de vedere al exportatorului dar cea mai putin atractiva pentru importator ) .  riscul reducerii incasarii ca urmare: fie a scaderii valorii marfii datorita deprecierii sau chiar acceptarii exportatorului de a reduce valoarea marfii (avand in vedere a+b). plata dupa vanzare . conjunctura slaba a marfii pe piata. existenta unor oferte mai avantajoase etc. Utilizarea sa extinsă este determinată de avantajele pe care le prezintă atât pentru exportator cât şi pentru importator. Teoretic.

însuşi acreditivul documentar. • Din punct de vedere operaţional • revocabile – pot fi modificate. banca emitentă şi cuprinde toate condiţiile de termene şi documente pe care trebuie să le îndeplinească exportatorul pentru a i se face plata. 6. În caz contrar. • irevocabile – nu pot fi modificate. eliberare/ ridicare marfă. dispoziţia/ordinul de deschidere – este dat de importator băncii sale. notificare importator/ plata documente – banca emitentă deţine documentele privitoare la marfă şi pe cele pe care le eliberează importatorului contra plată. 3. contravaloarea mărfurilor şi serviciilor pentru care acesta face dovadă cu anumite documente că le-a livrat. FORME ŞI TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR ACREDITIVUL DOCUMENTAR (AD) reprezintă dispoziţia de plată dată de importator către banca sa prin care aceasta se angajează să ţină la dispoziţie şi să plătească ulterior. 5. exportatorului. 2. deschiderea acreditivului documentar constă în elaborarea unui înscris. 4. după un nou control al documentelor. în condiţiile de termene şi documente potrivit înscrisurilor primite de la ordonator. utilizarea acreditivului documentar – în posesia documentelor ce atestă livrarea mărfii în termenele şi condiţiile din acreditivul documentar. exportatorul le prezintă la bancă. • acreditive domiciliate într-o terţă ţară. nu rambursează banii pe documente neconforme cu termenii acreditivului documentar. remite documentul băncii emitente. remiterea documentelor/rambursarea sumei – banca plătitoare. 8. • Neconfirmate • După diferite clauze 8 . Banca verifică concordanţa documentelor cu cerinţele acreditivului documentar şi efectuează plata( documente contra bani). prin care banca emitentă se angajează ferm la plată în favoarea beneficiarului acreditivului documentar. • acreditive domiciliate în ţara cumpărătorului. notificarea beneficiarului acreditivului documentar – banca exportatorului anunţă exportatorul de deschiderea acreditivului documentar şi îi remite documentul acreditivului documentar. exportatorul. Aceasta. 7. • Din punctul de vedere al certitudinii de plată • confirmate. în funcţie de condiţiile din acreditiv. după efectuarea plăţii. printr-o altă bancă. livrarea mărfii. rambursează băncii plătitoare banii. în condiţiile contractuale convenite. Clasificarea AD • După locul de plată ( domiciliere) • acreditive domiciliate în ţara Furnizorului. Acest document este transmis băncii exportatorului. 9.

negocierea. • acreditive stad-by. cu condiţia de a se conforma tuturor condiţiilor prevăzute în acreditiv şi de a prezenta toate documentele. Poate fi modificat sau anulat de banca emitentă în orice moment al derulării acreditivului documentar. plata. la angajamentul irevocabil al băncii emitente se adaugă un angajament egal ca valoare şi condiţii al unei terţe bănci. Din acest punct de vedere utilizarea acreditivului documentar se poate realiza prin:  plată la vedere. acceptarea. înainte ca astfel de operaţiuni să se fi produs. Aspectul revocabil trebuie menţionat în deschiderea acreditivului documentar. banca confirmatoare. Acreditivul irevocabil presupune certitudine absolută privind plata pentru beneficiar. Banca confirmatoare. În funcţie de natura angajamentului asumat de banca emitentă. Acreditive irevocabile confirmate Sunt acelea în care. Acrditive irevocabile Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al băncii emitente de a executa sau a face să se execute (desemnând o altă bancă). • cu clauză roşie. cu condiţia ca notificarea de modificare sau anulare să parvină băncii însărcinate cu plata. dar poate fi şi în altă ţară. situată de regulă în ţara beneficiarului acreditivului documentar. acceptă faţă de beneficiar aceleaşi angajamente ca şi cele pe care banca emitentă şi le-a asumat prin deschiderea acreditivului documentar irevocabil. fără o avizare prealabilă a beneficiarului acreditivului documentar. Acreditive revocabile Aceste acreditive sunt rar utilizate datorită faptului că prezintă riscuri pentru exportator. Utilizarea acreditivului documentar şi alte precizări privind plăţile Utilizarea acreditivului documentar este un termen generic ce desemnează tehnica comercială bancară prin care exportatorul îşi poate încasa banii.• transferabile. acceptarea. 9 . acreditive pot fi:  revocabile  irevocabile  irevocabile confirmate. Acest angajament nu poate fi modificat sau anulat decât cu acordul părţilor interesate. negocierea. • de tip „revolving”. cu condiţia îndeplinirii tuturor prevederilor stipulate cu ocazia deschiderii.

Din punct de vedere al sumei plătite. pe de altă parte. prin acceptare sau negociere (art. constă în transmiterea fizică a înscrisului printr-un anumit mijloc de transport (avion). 10 . telegrafic. Telecomunications). acreditiv etc) iar.  în tranşe. Transferul fondurilor:  transfer letric prin poştă – este cel mai vechi.  transfer telegrafic – prin cablu (telex. fax). Toate acreditivele trebuie să indice clar dacă sunt utilizate prin plată la vedere. Agenţii economici. modalitatea de plată pentru care optează (cec. de la o bancă la alta. prin plată diferată. incasso. în decizia lor privind o plată internaţională.  transfer prin sistem SWIFT – tehnică computerizată (Society for Worldwide Interbank Financial - BRCE. 11). modul în care vor fi transferate fondurile (letric.BCR.  parţial. acreditivele pot fi utilizate:  total. au în vedere.  acceptare.  negociere. BRD. SWIFT) precum şi cine suportă comisioanele bancare.  plată diferată.  plată la vedere şi prin acceptare (mixtă). Banca Agricolă. pe de o parte.