You are on page 1of 2

?coala Ardeleana a fost o importanta mi?

care culturala generata de unirea mitrop
oliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolica, act în urma caruia a luat na?t
ere Biserica Româna Unita cu Roma. Reprezentan?ii ?colii Ardelene au adus argument
e istorice ?i filologice în sprijinul tezei ca românii transilvaneni sunt descenden?
ii direc?i ai coloni?tilor romani din Dacia. Aceasta teza este cunoscuta ?i sub
numele de latinism.
?coala Ardeleana s-a înscris în contextul iluminismului, sus?inut în plan politic de i
ozefinism. Diferen?a fa?a de iluminismul francez este data de faptul ca ?coala A
rdeleana nu a constituit un curent anticlerical, mi?carea culturala transilvanea
na pornind tocmai din sânul Bisericii Catolice.
?coala Ardeleana a contribuit nu numai la emanciparea spirituala ?i politica a r
omânilor transilvaneni, ci ?i la a celor de peste mun?i. Unul din documentele cele
mai importante elaborate îl constituie peti?ia Supplex Libellus Valachorum (1791,
1792), o cerere adresata împaratului Leopold al II-lea, în vederea recunoa?terii na
?iunii române ca parte constitutiva a Marelui Principat Transilvania.
O alta realizare a ?colii Ardelene a fost introducerea grafiei latine în limba român
a, în locul scrierii chirilice, ?i tiparirea primului dic?ionar cvadrilingv al lim
bii române, Lexiconul de la Buda.
Principalele centre au fost: Blaj, Oradea, Lugoj, Beiu?.
Reprezentan?ii cei mai notabili au fost: Petru Maior, Samuil Micu, Gheorghe ?inc
ai, Ion Budai Deleanu
Originile mi?carii
Aparuta la sfâr?itul secolului al XVIII-lea, mi?carea iluminista transilvaneana î?i
are radacinile ?i explica?ia cu trei secole în urma. În 1437, dupa Rascoala de la Bo
bîlna, cele trei na?iuni, ungurii, sa?ii ?i secuii semneaza pactul Unio trium nati
onum, prin care românii, exclu?i de la drepturile sociale, politice ?i religioase,
deveneau o na?iune tolerata în Transilvania. În 1784, Rascoala lui Horea, Clo?ca ?i
Cri?an zguduie din temelii Imperiul Habsburgic, pretinzînd schimbarea imediata ?i
radicala a orînduirii existente. Suspecta?i de a fi pactizat cu rascula?ii, corif
eii ?colii Ardelene vor fi prigoni?i de autorita?i. ?coala Ardeleana à fost o mi?c
are culturala complexa ?i neomogena, reflectînd o perioada istorica: procesul de f
ormare a burgheziei ?i a na?iunii române la sfîr?itul secolului al XVIII-lea ?i începu
tul secolului al XIX-lea.
Etapele ?colii Ardelene
Etapa pregatitoare, prin lupta pentru revendicari politice ?i na?ionale dusa de
Inocen?iu Micu-Klein, episcopul românilor uni?i, care cere drepturi ?i liberta?i p
entru românii din Transilvania, în schimbul unirii cu biserica romana (Sinodul de la
Blaj);
Etapa de elaborare ?i afirmare a ideologiei na?ionale: formularea crezului latin
ist extremist atît pe plan filologic cît ?i istoric, dezvoltarea înva?amîntului românesc;
Etapa pronun?at iluminista în care carturarii se opun ac?iunii de deznationalizare
a românilor întreprinsa de intelectualitatea maghiara.
Trasaturile mi?carii
Caracterul politic: în 1791, burghezia româna în formare trimite la Viena noului împarat
Leopold al II-lea, memoriul intitulat Supplex Libellus Valachorum, în care cer, p
e un ton moderat, drepturi egale cu ale celor trei na?iuni. În ciuda tonului pa?ni
c al revendicarilor, Dieta transilvana, careia îi este trimis memoriul de la Viena
, îl respinge categoric;
Caracterul iluminist: izolata prin refuzul rezolvarii memorandumului, prea slaba
economic ?i politic pentru a ini?ia o mi?care revolu?ionara, burghezia româna se
concentreaza într-o mi?care de emancipare na?ionala pe plan cultural. Se înfiin?eaza
numeroase ?coli cu predare în limba româna (Gheorghe ?incai înfiin?eaza 300 de ?coli)
, se tiparesc calendare, catehisme, manuale, car?i de popularizare a ?tiin?ei, c
ar?i populare pentru patrunderea informa?iei în masele populare largi;
Caracterul erudit: carturarii ilumini?ti au depus eforturi pentru trezirea con?t
iin?ei na?ionale în urmatoarele domenii:
Istoria: au încercat sa impuna ideea originii pur latine a poporului român, vehiculînd
teoria exterminarii dacilor:
-Samuil Micu, Istoria ?i lucrurile ?i întîmplarile românilor cuprinde idei moderne, il
uministe, dar relateaza sec evenimentele sau copiaza pasaje întregi din cronici;

-Gheorghe ?incai. în care afirma ca limba româna provine din latina populara. Istoria pentru începutul românilor în Dachia caracter polemic. Elementa linguae daco-romanae sive valachicae f ace o paralela între latina ?i româna. înlocuindu-le pe cele de alte origini. dar fara talent literar[necesita cita re]. cerînd scrierea cu alfabet latin ?i scrierea etimologica: -Samuil Micu ?i Gheorghe ?incai. opera fiind plina de rîvna în sus?inerea adev arului. Hronica românilor ?i a mai multor neamuri dovede?te mai mult spi rit critic ?i o informa?ie mai bogata. . Literatura: Ion Budai Deleanu. aparut în 1825 la Buda. Lingvistica: au sus?inut ideea originii pur latine a limbii române. include o Dise rta?ie pentru începutul limbii române. care îmboga?e?te limba româna cu numeroase neologisme romanice. Ei propun eliminarea cuvintelor de alta origi ne ?i înlocuirea lor cu neologisme latine?ti. fiind mai degraba un pamflet de idei decît o cronica. la sfîr?itul Istoriei pentru începutul românilor în Dachia. -Petru Maior. -Petru Maior. ?iganiada. -Lexiconul de la Buda este un dic?ionar colectiv cvadrilingv (Lexicon românescu-la tinescu-ungurescu-nem?escu).