You are on page 1of 35

ZE

NIT

ZENIT
Publicaţie redactată de elevii Colegiului Naţional „Mihail
Sadoveanu”, Paşcani, judeţul Iaşi

Nr. 23

1

ZE
NIT
Anul şcolar 2010 – 2011
Număr dedicat poetului Lucian Blaga - (1895 – 1961)

Număr dedicat poetului Lucian Blaga - (1895 – 1961)

PROFESOR COORDONATOR
Prof. Dr. Monica I. Costea

COLECTIVUL DE REDACŢIE
Cristiana DUMEA – Clasa a XI-a A
Ana-Maria LUNGU – Clasa a XII-a A
Maria-Magdalena DRÂNGĂ – Clasa a XII-a D

TEHNOREDACTARE
Elevii clasei a XI-a A
Profil Filologie
GRAFICĂ

2

ZE
NIT
Laura BLEJUŞCĂ - Clasa a IX-a E

„Într-o poezie e suficient să subliniezi
un singur cuvânt
pentru a o preface
în proză.”

(Lucian Blaga - Ceasornicul de nisip)

I. POEZIE. PROZĂ

3

Luminii nu-l voi vinde. oricând el zboară. departe… oricât spre noi l-aţi trage-adânc ca ploaia rămasă în geam. Nici respiraţia nu i-o mai simt fiinţa-mpotriva devenirii s-a născut însăşi Doar ea se macină printr-un agud. Motto: ”Nu lucrurile ne tulbură. Venită din negura nopţii viclene. Se aruncă nebună şi inima mea Vestindu-mi un mesaj de sus. Cândva… Şi plânge necontenit de două zile trecut-a prin inimile noastre C-acel amorezat de chipuri fine Dumnezeu. lung În cascada gândurilor tale.”(Epictet) Clasa a XI-a A Deşi trecut-a… S-a încătușat ploaia în inima soarelui. ca o visare la templul veşniciei. ZE NIT Mi-e sufletul vioară… Luna ochilor tăi Carmen TUDURACHI Clasa a XII-a A Carmen TUDURACHI Clasa a XII-a A Mi-e sufletul cioplit în timp sub formă de vioară Am vrut să-mi spăl chipul de corzi adânc întinse. S-ascunde printre nori din pricina Producând aparent efecte miraculoase. Nebănuit întuneric e-n jurul tâmplelor mele Mi-e sufletul născut pe-un vârf Cuvinte din care izvorăşte tăcerea de viaţă de-o fecioară sunt spune departe. Înlocuit de însuşi cuvântul Acum spune-mi tu. din cercuri se coboară. amarului. zgomotul său deformat a surpat încăperea fiinţei noastre. Cu timpul Dumnezeu a fost înlocuit de însuşi cuvântul. preschimbată în ea cu timpul Dumnezeu a fost Voi mai vedea şi ultimul apus ? ca o visare la templul veşniciei. Luna ochilor tăi am simţit-o zbătându-se Mi-e sufletul cioplit în lut deasupra mea. 4 . Deşi luna ochilor tăi pierdută-i în noapte în mine Surpare s-a scurs pe razele ei cascada găndurilor tale Carmen TUDURACHI cu care-mi voi spăla chipul Clasa a XII-a A şi inima. Scăpând şi ultima lacrimă de argint. Glas ci judecăţile pe care le emitem Diana UNGUREANU asupra lor. De mâini adânc muncite Pleoape fragede i-au stins lumina Prin codrii zării de ajung Însa razele ei le-am închis deja în suflet. Nici pulsul nu i-l mai aud.

iar drumul … parcă nu se mai producând aparent efecte miraculoase… sfârşea. că râsul ei devenea Sau răspund ei pentru păcatele părinţilor? ecoul râsului meu. ridicându-mă in braţe si plimbându-mă prin Orbii toata casa… Vadim CARAZAN Am urcat scările două câte două şi Clasa a X-a E când am pus mâna pe clanţa uşii. mei. negru infinit. să nu simţi ceea ce a făcut pentru picături de sînge. înlocuit banala formulă „bine ai venit!” şi Cer ce nu e albastru cum îl văd toţi mâna moale am simţit-o uşor când mi-a luat Ci e negru – negru . soare mintea purtată pe o aripă de iubire a pătruns Visuri ciudate de imagini lipsite. ca şi cum ar fi aşteptat Întuneric. alergam cu sufletul la gură către casă. Anda Mădălina STRÂMBU m-a luat în braţe şi m-a strâns cu Clasa a X-a E blândeţe. uşa s-a deschis! Era în prag. Mama… într-o fracţiune de secundă Fără lumină. Peste tot era imaginea De a-şi vedea mama şi tatăl. infinitul cuvintelor. flori lipsit. ei! Abia acum am văzut ca urma paşilor mei Aşa a vrut Dumnezeu era dublată de tălpile ei. în lumea aducerii aminte. iar lacrimile mele se …Dar numai ei pot sti cât este de greu transformau în adâncimea ochilor ei în Să nu vezi. alergat pe acel tărâm. acolo întoarcerea mea. necunoscut încă. Lipsiţi de trup oameni. Venită din negura nopţii viclene Aerul cald îmi mângâia faţa şi braţele goale. De ce abia acum? Cum am putut să fiu atâta vreme oarbă? De ce nu i-am oprit paşii sărutându-i picioarele obosite? De ce nu i-am spus că am crescut mare şi pot să alerg în locul ei? Lacrimi de sânge Ca şi cum mi-ar fi fi citit gândurile. când asfaltul parcă se topea sub greutatea paşilor 5 . de multe ori! fiecare are povestea ei… În acea zi toridă de vară. Pentru ei niciodată nu se va întâmpla. ZE NIT Fiinţa-mpotriva devenirii s-a născut însăşi. dragoste.Printre regrete şi întrebări am reuşit să şoptesc … am terminat cu 10! M-a Multe amintiri ţesute cu vraja apropiat şi mai tare de pieptul ei şi mi-a gândului plutesc zi de zi printre noi! Şi sărutat părul … o dată. Inima-mi tresălta de bucurie şi îmi deşi venea să strig în gura mare: am reuşit. trecut-a prin inimile noastre mama trebuia să afle prima! Mi-o imaginam cândva… strigând de bucurie. bătând din mâini. glasurile trecătorilor erau ca triluri de mierlă zgomotul său deformat voioasă. Sufletul meu a Cu sunete.culoarea celor morţi ghiozdanul din spate. vorbe în spaţii infinite. animale. strălucire. şi toţi Dumnezeu să fie părtaşi la fericirea mea! Dar nu. Abia acum am văzut visele Dar nu pentru ei… presărate cu diamante ce picurau din peştera Acesta e un miracol: universului liniştit. o flacără vie strabătând norii plumbuiţi de Pentru mulţi a vedea e ceva obişnuit. Zâmbetul ei larg a Pământ de iarbă. întuneric. din care durerea trosnea ca tine Dumnezeu. a surpat încăperea fiinţei noastre. loc Asta văd cei care n-au avut puterea niciodată prins în oglinda copilăriei mărginită de De a privi lumina măcar o singură dată.

O jachetă uită la capetele aleei. rătăcită. sprâncene arcuite. un umăr dezinvoltură însuşită. un tatuaj japonez. Trei mişcări. avea o imagine exterioară asupra ei. Iarăşi un zâmbet. dar departe. breton filat. O mâna. îmbătrânită forţat înainte de vreme. cărui răni cauzate de ploaie înca nu se mişcări nesigure. se Un chip oval. în capătul întredeschise. la indicaţiile unui acest scurt-metraj ce se derula în mintea ei trecător. priveşte. ruj. pantofi indigo. Un soare carmin… adie vântul şi să ridice frunzele galbene în O alee pustie. o pereche privea din spate. o la copacii înalţi şi bătrâni cu frunzele bentiţa dublă cu fundiţă. Se juca cu umbrela şi chicotea. A început să fermă pe clanţă. Era micuţă. Doua La un moment dat. subţiri ţinând o pensulă. Beatitudine şi apoi… nimic. în pliuri. Ajunsă nimic altceva decât ceea ce ştia deja. O gentuţa împrăştiate pe laturile acesteia. Se uită in jur. oprită din acest “dans al soarelui” de un cu două palme deasupra genunchilor. Un clinchet. niciun şnur. eschivând razele de catifelat. drept. trăsături fine. închiseseră. atingând arcadele să se plimbe de-a lungul aleii. a luat-o prin parc. păr negru. Privea în sus sprâncenelor. Stătea ca şi acum. tuş. gene lungi. galbenă. ca şi cea de acum. sidefaţi. Vântul bate uşor şi aceeaşi pulsaţie tristă şi dintr-o dată au ridică frunzele uscate de pe jos. rimel. dimpotrivă. Fu în dreptul inimii. neagră cu şnur. dorinţa de a nu pierde trenul. Momentul următor nu a adus cu el un O uşă de lemn închisă. Avea o gecuţă de ploaie de ochi negrii. rotunzi. apoi. glezne subţiri. aceasta era aleea… Vizualizând scurteze drumul şi. cercei mari. un şnur lung. vestejite şi părea că ar fi fost o frunzuliţă O reflexie neclară. Doar negru Se îndrepta spre gară când. O bluza indigo. până în talie. O apăsare sentiment de frică. Se uită la băncile neagră de piele. O fustă de blug. apoi un zâmbet. blush. Ea stă la un capăt al aleii şi pluteşte într-un alt fel de dimensiune. o camee prinsă soare ce se strecurau printre crengi. un zâmbet. acestei alei. aceea impulsivă specifică vârstei. a început lung. lila. dar eşuează de fiecare dată şi totul care îi dăruiau atâta linişte şi caldură încât se rezumă la o mişcare pulsatorie părea că se detaşează de propriu-i trup şi că dezordonată. Punct şi de la capăt Se făcea că era o seară de toamnă. doua buze roşii umbrelă lungă. Sărea de pe o bordură pe alta cu o lăsata să cadă pe mâna dreaptă. a hotărât să Da. Se lila. împinsă de curiozitatea mâini agile. O amintire în care se refugiase în lacrimi şi ATUNCI am înţeles de atâtea ori şi pe care o reluase cu atâta profunzimea sentimentelor! poftă oricând simţea nevoia dar pe care nu ştia de unde şi cum o căpătase. în dreptul acestei alei s-a oprit brusc. 6 . drum pe care nu de-o veşnicie nu reuşi sa-şi aminteasca mai mersese până atunci niciodată. din nou. dres mieunat prelung şi ascuţit. aplauzele frenetice şi bătăile din picioare? mecanic. din abisal şi vid. cu Cristiana DUMEA un soare blând cu irizaţii sângerii şi un vânt Clasa a XI-a A mângâietor. Era singură. parcă într-o cuprins-o un sentiment de siguranţă şi încercare de a le duce sufletele obosite fericire pe care nu şi le putea explica. în timp ce gândurile îi erau Nu se bucura? inundate de o amintire pe care o cunoştea Cand mi-a dat drumul din atât de bine dar care ii era atât de străină în îmbrăţişare i-am privit ochii negri care jucau acelaşi timp. ZE NIT Unde erau ţipetele de bucurie. şi privea cimentul umed ale degete lungi. vârf ascuţit. culori vibrante. un păr la fel de negru şi drept şi o un nas mic.

domnule dematerializa. . circulară. le ardea buza de-o petrecere. ea era purtată de Elefant? disperare spre acelaşi negru platonic şi tăcut. o doamna Ariciţă şi domnul Arici.Domnule Telefon. doar capetele aleii. Se uită in jur. ce se întâmplase înainte… după. iar pereche de ochi negrii. transă. deziluzia..Poftă bună. Aleea se dăm? V-o dăm dumneavoastră. aceleaşi sentimente de siguranţă numar: zera. se hotarî să-şi continue drumul spre Sucombasera deja o Scaună şi un Scaun. varz. Stai. N-ai să înţelegi niciodată… ? Iată meniul! Pentru Girafă şi domnul Un sunet scurt şi rece. obosită: venit sfârsitul! Suspina îngrozită Scauna. o lacrimă pentru domnul Pinguin cu doamna pinguină neînţeleasă pe obrazul stâng… şi pentru doamna Focă şi domnul Foc avem peşta. iar ea. a spus: aceeaşi singurătate. pe gândit sa le invite şi pe animalele din cutie care acum îl vedea pentru prima dată…? din setul de la Zoo. . S-au drum pe care nu mai mersese niciodată. ca trezită din doamna Elefantă şi cu domnul Elefant. o voce joasă. ia-o pe doamna copaci. nu avem pe ce scrie! pierderea… toate dispărură într-o secundă. gară. Rămase neclintită. ZE NIT Rămase tot cu incertitudinea. pe doamna Elefantă cu frica. Domnul Ghiozdan a spus: Facu o piruetă graţioasă şi apoi păşi. o infinitate de Giraf.Vai de mine! Cred că şi mie mi-a bărbătească. Caieta bucătăreasa. Se uită la bancile împrăştiate ca să le cheme la petrecere. pe doamna Girafă cu Năpădită de atâtea gânduri o cuprinseră domnul Giraf. Aceeaşi pustietate. Amintirea începu să se domnul Elefant.Vă dau eu o bucată din şorţul meu. trăsături fine. Nu se hotarâţi pe alee. nu mai reuşea. devenea tot mai liniar şi mai Perechile s-au aşezat. Masa e pregătită. Se opri. lăsaţi! Daţi-o soţiei mele. . Numerele sunt: zera şapta opta nou şi patra Trecură câteva minute bune. Atunci doamna pe laturile acesteia. şi fericire. aceleaşi imagini.Mai avem doar o Scaună! Cui i-o mic pas totul începu să se năruie. . Aveau o problemă cu roşiatic. pentru Un chip oval. .. Se uită la puteau duce însa până la Polul Nord. gene lungi. deja îsi pierdea din galbenul pal şi din forma Petrecerea începe. Încă un moment şi. apoi începu să meargă cu paşi pe doamna Focă cu domnul Foc. aceiaşi .Nu. pe doamna Ariciţa cu piardă şi oricât de mult încerca să o domnul Arici.Bine! O încapere metalică. Ezită pe doamna Pinguină cu domnul Pinguin şi o clipă. . Frica. iarb. Cu acel . când fusese Dupa ce Mihai s-a culcat. pentru doamna clipe într-un moment. Eu voi Un ţipăt şi apoi doar o senzaţie de vânt sta in picioare! pierdută. frunz de eucaliptă. cum rechizitelor lui şi altor obiecte de prin era posibil să fi trăit aceasta dacă era pe un cameră. asta. uimită în mijlocul aleii. acelaşi vânt dezolant Pixuleasca cu tine şi sunaţi la urmatorul şi. deşi ştia că trenul era demult pierdut.La revedere! 7 . în sfârşit. . Elefantă şi domnul Elefant. aceleaşi raze. le-a spus bucătăreasa. deziluzia. Le-ar fi plăcut sa îi invite si retrăiască în întregime.Mâncarea a fost foarte gustoasă! Vă Petrecerea epicenelor multumim că ne-aţi invitat! La Alina ATUDOREI revedere! Clasa a XI-a B . Soarele una şasa nou.

Străbat cărarea unei păduri seculare. se Motto: Viaţa. Clasa a XII-a D Sub această pânză de lumini. ştie. divin. într-un voal de mătase atât de transparentă. zăceau acum late pe profundă. ca mulţi ceva necunoscut.. dar nu ştiu ce să fac.a fost faptul că pixul şi caietul pe care peste muşchiul verde. mare. apoi răscolesc printre frunze şi pastel.. Uimirea lui cea mai se strânge coşuleţ lângă un ciot de copac. dar simt o încăpăţânează să-şi urmeze menirea. pierdute în timp. Vântul foşnesc la fiecare pas. se împrăştie printre frunze uscate. Se prind iau în mâini o bucată de lemn mânjită de întrânsele raze pale. Îmi atrage atenţia. vânt pe cărare. gingaşă prin lumina pală pe care o imprăştie. simt o Nimic. trebuie. ca într. se pământ si bătută de ploi. când Mihai s-a trezit. E un amalgam de fracţiune de secundă o căldură stranie care culori ca pe paleta unui pictor. de sentimente ciudate se învârte in jurul meu învăluindu-mă parcă care te incearcă. chipul Preafericitei Născătoare. sau. O rază gălbuie care nici nu ştiam că sălăşluiesc în mine). o foaie de cerul la asfinţit. atât de căutări. se îmbibă. subtil de mir şi tămâie. dar în acelaşi timp cunoscut încă picior de om. Ars de soare. calde. cine iconiţă rătăcită. in tot corpul. Îl întorc pe partea alţii. Se prelinge temătoare spre hârtie cu nişte numere banale şi o listă de pământ. ca şi cum aici ar fi capătul.. labirint în care te afunzi tot mai mult. să destăinui acest înnegrit de vreme şi reflectă o nuanţă „ ceva”. seva copacului. află un obiect. E o iconiţa. să aflu.. Emană un parfum Merg pe aceeaşi cărare pe care alţii plăcut.o ploaie de vară. se amestecă. iz de toamnă târzie. poate că străbat un drum ce nu a Sunt nedumerită. Nu e nimeni. Se topesc unele într-altele ca într-un Ezit o clipă. bătut de ploi. Pare o pânză fină. doar clipe precum picături. găsesc răspuns la atâtea întrebări (despre Simt o adiere caldă. Parcă mă împiedică să-mi continui drumul Noiane de frunze uscate. o au bătătorit-o cu mult înaintea mea. are totuşi în el care sufletu-mi tânjeşte.un Micuţul obiect are o formă pătrată. se împletesc haotic. Să fie oare palpabil. ZE NIT Spre dimineţă. în unduiri plăpânde. Are cioplit în el. Simt pentru o scurg ca dintr-o acuarelă. energie misterioasă. alerg şi eu. simt cum mi se strecoară în ca un călător pribeag mereu in căutare de suflet. Frânturi de viaţă dar destul de puternică pentru a proteja ceva Iulia Diana CÎMPANU fragil. se scoboară încet. pe pământul umed. dar simt că trebuie să continui. pribeag. albăstrie ca o umbră rătăcită. diferită. Nu Veşmântul sfânt poartă nuanţele unor culori ştiu. descompună în mii de nuanţe ce pastelează a găsit pe birou trei scaune rupte. de şoapte ce mi se scruge prin vene. Se Sunt fericită fără să înţeleg de ce. ca şi cum ar purta in ea o masă. E continui să caut. cu vârfurile rotunjite şi marginile crestate. de nepreţuit. Are o sclipire le asezase în ghiozdan. curiozitate bizară. în linii fine. o bucurie neînţeleasă. ca un obiect dincolo de aparenţa unei simple bucăţi de rătăcit dar redescoperit după îndelungi lemn. invitaţi la fel de banali. Mă întreb ce poate fi acesta după scorojit de vânt. ca o ţesătură de păianjen. câte puţin. noastre trupeşti. „ ceva”. ascuns printre frunze uscate. Paradoxal. dar fără a şti încotro sau cealaltă şi descopăr ce se ascunde de fapt pentru ce. Vreau să fug 8 . Fără o ţintă anume. ca o boare de vânt. Privesc in jurul meu. sau spiritual. departe de simţurile perfecte. să se tristeţe năucitoare totodată. după care.

. în gol. simt ceva straniu. dar roşiatica ce colora cerul la asfinţit acum mi-e cu neputinţă. Pădurea Tresar brusc. iar pădurea se învârte cu sprijin de copac. lumină.. creând vârtejuri de frunze printre copacii Şi din nou acelaşi parfum de căzuţi pe pământ. întâmplă? Doamne. ce e cu mine. că am halucinaţii. şi zgomotul acela ciudat. pieptul.. Încerc umbră de rază de soare.. frică. Încerc să mă liniştesc... apoi întuneric. mai aproape.. Am senzaţia că pădurea Ceaţă... şi bătrâna.. tămâie arsă.. un sunet. Mă cuprind din nou puternic. şi mult zgomot. simt ceva ce nu-i al meu. ceva timp........ dar destul de strident.. e o seama........ simt ceva straniu..... Straniu..... simt ceva ce nu-i al meu... dar am Mă cuprind din nou ameţeli şi mi se pare că în prim plan imaginea iconiţei pe care o ţin am halucinaţii. lumină. Respir cu Simt furnicături în tot corpul. lacrimi...... inima îmi bate greu. ajută-mă!Doamne... se învârte în jurul meu.. un îmi este grea şi bate cu o forţă de sunet cunoscut. Nu se mai vede nicio ecou.. atât se întâmplă?! Doamne.. se aude necunoscute se aud din depărtare. o bătrână. mâinile.. atmosfera devine tot mai incărcată. Nu pot.. înceţoşează privirea. de sinistră. copleşită.. să le înţeleg.. ZE NIT speriată..... mi-e cald.. zeci de voci încâlcite. mi se face rău.. încotro. Sute de gânduri se îmbulzesc haotic Clopote.. Şi simt.. Iz de busuioc şi mir.Vântul se izbeşte cu pustiu. zgomot de cadelniţă. lună plină. Privesc în jur: nu e nimeni. să le cunosc.. nicio urma din pata să le disting.. neînchipuit..Se aud din nou. să mine.. ceva ce fac eu aici.. de parcă aş fi un zid pe care Prea linişte. Încerc sa ţip.. Doamne? aproape că nu mai văd nimic in jurul meu. miresme de busuioc proaspăt. Ce se linişte.. lumină orbitoare... Ce caut eu aici... ca o piatră aruncată într-o fereastră dimineaţă.. Nu pot... metanii.. mă cuprind fiori şi mi se pare rugăciuni.. Vântul îşi reîncepe şuieratul haotic. glas de clopote. rugăciuni fierbinţi. două vieţi diferite în acelaşi timp. zeci. şi din nou sunetul acela... Sunete înfundate. Îmi simt mâinile reci. Cert este că dintr-odată rugăciuni. ceva antiteze. Încerc să mă cu putere de clopot. putere de mine. Sunt doar iluzii? . Încerc sa arunc lacrimi.... simt că trăiesc pe două planuri în puternic... totuşi nemaiauzit. mă simt lacrimi fierbinţi. dar ceva imi spune că trebuie să de sticlă. Caut ceva printre tremur şi mâinile îmi sunt ca de gheţă şi frunze.. Nu ştiu. crengile mi se par tăîmâie. cu toate că Cad în genunchi... şi apoi.. şi-apoi. gata să apuce şi să privirea ei... Mi se puternic... sute de voci una peste alta.... ameţită. tămâie arsă.. braţe enorme.. ceva Pustiu.. Nu-mi dau multe voci. ce se întâmplă? Inima un sunet puternic. Mă mir că încă nu mi-a spart puritate. paralel. bătrâna aceea. Mi-e Durere.. Sunt pur şi simplu un noian de Şi simt.. dulce linişte.. în mână.. şi din nou părere? ... Sau nu e doar o lumină slabă....... Şi simt..... cu o tonalitate caldă. Încerc să fug. Iconiţa! E tot în mâinile mele. hidoase. mă cuprinde panica.. Mi-e frig şi mi-e frică.. simt ceva ce nu-i al meu.. Atât 9 . şi dintr-odată linişte. simt ceva straniu... veşmânt. ca intr-un film de groază.. întuneric.. puternice. linişte. tot mai atât de încet.. Ce se întâmplă?! Ce mi mi se arată dintr-odată atât de sumbră. în goana lui nebună.... Pustiu şi linişte.. linişte. Dar ce caut? Ce caut. îmi pun ordine în gânduri.. iconiţa. Golaşe.. Privesc în depărtare. Nu pot. şi vântul s-a oprit din încearcă să îl dărâme. blândeţea cu care îşi mişcă strivească orice. în mintea mea.. măicuţa. Vântul se proneşte sălbatic din senin....... foarte reci. flori. fiorii.. rămân.. pânză neagră. Zeci de nori acoperă cerul şi măicuţă!.. Doamne?.....

... Cu greu îmi ridic privirea din cască gura mai-mai să înghită tot ce era in pământ şi mi-o îndrept spre cer. Iconiţa! Doamne! Asta era! Lipseşte noian de negru.. o harfă..... De ce o magie.. acorduri Dar lipseşte ceva. Mai că-i vine sa Vântul se opreşte deodată . îl simt dulce ca urmă. Încet... Era o grădină imensă.... ştie.. lumină şi apoi întuneric. când cu ochiul ca să vadă ce se întâmplă... ceva puternic. rugăciuni mine... măicuţa. priviri blânde. doar moarte. Şi simt.... Alfi o lunecându-mi lent prin vene. lumină. şi-apoi. Parcă o zeitate a artei picturale s-a jucat cu dar furnica nu făcu decât să o gâdile şi mai natura.. măicuţa. Păsărelele ciripesc în copacul de lângă nimic. ieşi din cameră.. fără să realizez Iconiţa de atunci e acum o grămadă de aproape. căldură.. mâini împreunate ca pentru o Alfi stă. dar.. E un tot de senzaţii amestecate. Simţi cum ceva o gâdilă pe năsucul împletitura de crengi..... o urmă de zâmbet.. nu a văzut. Ştie că e privită.... să le fac să dispară ca printr.. o ultimă rugă. acum o caut? Răscolesc frunzele mâzgâlite care mă izbeşte pur şi simplu fără să înţeleg.... Acesta este învăluindu-mă din nou ca într-o mătase fină. în linii puternice..O ochii închişi nu uită să tragă din când in şoaptă.. un Clasa a VII-a B zâmbet..Adie uşor... dar iat-o! Iconiţa?!Dar......?! fără să ştiu de unde vine. spatele curţii.. de noroi... şi văzu o furnică.... negru total. Se uită cruciş la năsucul ei panorama în care privirea-mi se scaldă. Moly cunoştea destul de bine mierea zaharisită. albastru. Nu o am în mâini.. stridente de harfă uriaşă... Deşi negru..Un tot de senzaţii – valuri bucăţele de lemn: frânturi înnegrite de zbuciumate – şi eu – digul de care acestea se vreme.. pierdute. O mână mare si caldă o sărmana.. Ştiu Deschid ochii şi vreau să alung toate bine că o aveam în mâini. măicuţa. 10 .. E trecut de ora nouă iar ea rugă... ZE NIT de limpede.. cu nuanţe albăstrii precum umbre sparg..... Îmi simt sângele aştepte alte explicaţii. sărate. nimic doar fereastra larg deschisă.. o clipă de îndoială. Ca o umbră care se fine.. Îmi face bine şoapta lui gingaşă ce alerge în cerc.. o şoaptă stinsă.... o rază de soare. Îi reîncarc.. Dar nu e pisică. simt ceva ce nu-i al meu.. E căţel. Ştiu bine că nu am aruncat-o.. iar Alfi ieşi în grădina din mine picătură cu picătură.Unde. Moly.. apoi. căutări. Sunt absolut uluită de negru şi delicat.. fără să mai poartă iz de frunză uscată. calde acorduri pierde in neant. Dădu cu laba peste năsuc. singurul motiv care o face să nu se alinte mângâindu-mi ochii împăienjeniţi de precum o pisică răsfăţată. Alfi Lacrimi amare.. adun ultimele puteri. de starea aceea ciudată. Caut printre frunze. Alfi strănută făcând să răsune corpul mi se dezmorţeşte şi încerc să îmi încăperea... Alfi! strigă Moly începând să o amintire. o ultimă privire. scăpat de ea.... O. Deşi sta cu de puritate. iconiţa?.. toarcă. Ca o ..... scarpine pe blăniţa-i albă cu pete maro. Parcă mă obiceiurile şi ştia că lui Alfi îi era foame. Nu o văd lângă privire rătăcită. alb.. o iconiţa. stropi încă mai stă în pat si leneveşte. nimic doar un suspin.. printre cameră. nimic. simt ceva straniu. Deschide ochii şi lacrimi. unde e fierbinţi. Dar abia am aceste rânduri. cu formele şi culorile ei. scarpină între urechi... o Roberta ŞERBAN rază.. Ceva lipseşte. de clar... încet tare... E ciudat. parcă seva copacului pătrunde în dădu de mâncare. rătăciri.Şi-apoi negru. Îmi place mângâierea caldă a Alfi se dădu jos din pat şi începu să soarelui.. Doamne!... lătrând.

alături căpiţa cu fân. până când ajunsese lângă o ascunse de ea niciodată. speriat. aşa că ieşi afară cu Moly. vrând să-l prindă. Îşi aduse prin grădină. A venit! A venit! casă. dar nu se îneca. Se trezi pe acea încăpere sin urmă cu trei ani. care deşi avea două picioare nu mai tot ceea ce se întamplase în acea zi semăna atât de mult cu Moly. doar că de un scaun din catifea. Le văzu. transparentedecât prima oară. Hotărâse să uite de fiinţă. iar fata mişcări astfel încât să îndepărteze praful şi parcă speriată de prezenţa căţelei o îndemnă fânul apoi ieşi din hambar. încă nedumerită de ceea ce se o căută pe Moly. Odată ce atinse apa simţi cum se coşmar. făcuse câteva cameră de care nici nu ştia că există. Nu încercă să se zbată. când. duce în jos. 11 . O găsi ieşind dintr-o întâmplase se dădu jos. Adevărul este că nu te aşteptam azi. Prima este cea care te poate duce spre Simţi cum cade. deci…Bun venit! dispară. În această zi care sa îsi dea seama care din ele o ducea spre a început banal. îmbrăcat într-un costum DUPĂ TREI ANI… verde ca de spiriduş şi de o statură destul de Este o zi frumoasă. iar ea să rămână închisă în acea spuse vocea de sub pătură. Alfi închise ochii sperând că atunci gândi că Moly va veni şi o va salva. cu urechile neobişnuită. adică maximum acum Moly care. văzu un fluturaş. ZE NIT Căţeluşa purta o zgardă. hotărâse să se aşa de ciudat mai întâi acea încăpere ciudată îndepărteze cât mai mult de locul respectiv şi creatura cu acea voce atât de cunoscută. de fapt căzu în baltă încălzească. acea voce care încăpere ciudată? Se uită grăbită. stând doar vreo două clipe pe care o avea in mână şi începu să ţipe: gânduri şi. Dar nu când îi va deschide se va trezi din acel fu aşa. După ce ajunsese acasă cu bine o căută Alfi. parte. Trebuie să te gândeşti foarte bine om… dar nu era Moly! Omul observă ce vei alege. Se o împingea? Ceva nu era bine… simţi uită după fluturaş. Era lângă o baltă nu foarte ochiul dar nu o văzu decât pe Moly… de ce mare. deodata. Se opri. Alfi aceeaşi senzaţie ca atunci când sări după îşi luă avânt şi sări dupa el. fiecare ducându-te în altă ea fără să se mai gândească. Acesta stătea micul dejun. trecu prin dintre două uşi. că se şi micşorau. fugi cât o ţinură picioarele. dar erau mult mai acoperită cu o pătură vişinie. Oare era posibil să dar e foarte bine şi aşa. Totul părea neştiind încotro să o ia. nu se mai trei minute. Era deasupra bălţii. dar observă că de la spate oare era un monstru sau o ajunse într-un loc al grădinii în care nu mai creatura groaznică? Încercă să tragă cu fusese niciodată. Dar nu se sperie. iar a doua în grădina ta. Începu să se plimbe o băltuţă îi atrăgea atenţia. Se simţi Când îi deschise se găsi din nou în de parcă ar cădea într-o prăpastie. păr blond. Era speriată pentru că nu se mai făcuse asta? Închise ochii speriată. Alfi observă . Îsi aduse observă un om sau poate o altă creatură. alesese uşa care o ducea spre… . nu aminte de cele două uşi aşa că le căută cu îşi putu da seama pentru că fiinţa era privirea. Cu o putea încuraja spunându-şi că Moly o va fracţiune de secundă înainte de a sări se salva. până atunci. Simţi cum cineva o împinge Îl urmări. Alfi. Era pe o necunoscut. din argint cu o mica Alergaseră împreună până într-un loc în care nestemată deosebită. prezenţa câinelui si. Când crezu că ştie care este. lungi. privi în faţa ei şi această dată părea a fi singură. Moly o va găsi. scăpă grebla pe Alfi. Se uită împrejur şi văzu un de Moly. Oare de ce fluturaş. vei avea de ales casă. încercând totuşi i se părea familiară. lăsând soarele să o aminte… se înecase. Nedumerită să se ducă afară pentru a se juca. Alfi luase deja apropiată cu cea a lui Alfi. tu.

Escrocule.Of. observă că şi cel din imagine fuge spre ea. şi . dar când se uită mai atentă . preţul pe care vi-l cer este de nimic. eram speriată şi… tip-til.Îmi pare rău.Cumpăraţi pământ magic. escroc? Nu avea decât o şansa să verifice. bucăţele sticloase. Se strecură apucat. Se uita împrejur şi văzu zeci de oamenii din jurul lui. nu-i nimic poate nu ar apoi îsi scoase botul şi se uită cruciş pentru a mai trebui să tot cumpăr oglinzi! verifica dacă îi rămase vreun pic şi pe bot. mincinosule. tip-til şi îsi băgă nasul sub pământ. Nu ştiu ce m-a anume să ia puţin din movilă. dar îl păstrase în speranţa ca o va ajuta sa ajungă acasă. strigau sparse. doar 50 Deodata o durere de cap o cuprinse şi îsi de galbeni! dădu seama că obiectul de care se lovise se . este a zecea oglindă pe ziua de noroiul pe care îl văzuse atât de des în azi! Se planse omul care ţinuse grădina ei. poate nu de ajuns. mai ales că pământul „magic” arăta ca . . iar în fiecare câte un Alfi nu prea mai ştia ce să creadă animal ca ea. miraculous dacă vreţi să aveţi noroc în toate! dar nu vru să fie ea cea care cedeaza.Nu-i nimic. Oare caraghiosul om chiar era un oglinda de care se izbi Alfi. Mai era ceva-ceva. Cumpăraţi Continuă să alerge şi mai convinsă că la un pentru a avea multe bogăţii mai ales că moment dat animalul se va speria şi fugi. Îsi continuă drumul când deodată i se 12 . ZE NIT lângă o movilă mare de pământ şi striga cât păru că vede un animal care semăna leit cu îl ţinea gura: ea fugi spre el.

stăpână peste taine şi lumină e-aceea-n care ştii să taci.” (Lucian Blaga) II. CUVINTE CĂLĂTOARE 13 . singura limbă. limba ta deplină. ZE NIT “Limba nu e vorba ce o faci.

He had a loving family that was replaced… but I suppose it snapped meant the world to him and. her soft And there came an answer in an flowing voice. he that matter. In a desperate attempt to escape his own With his strengths still recovering. Happy moments Broken Strings Attached were now scarce. leaning on the perfectly flat wall against The moment closing this ambush of him. for being scattered on the floor. He leaned and picked it hopelessly collapsed in the same spot he had up. oh. In that split second. slowly analyzing its form with the tip of started from. a map blackness… Barely awake. an avalanche picked up the wretched lifeless body. With a slow determined of vulnerability struck him and. there was nothing left but doors slamming shut. waiting for the dizziness to drain out of crushing images. their small happy ‘His right hand’s string snapped last wedding. memory. he under his right foot. He remembered that blessed impassive tone: day that he met her. her silk-through milky skin. Disdainfully dull. his shaky legs were finding a switch to turn on the lights or at stumbling and he was falling to the ground. He could feel a metallic bump time and space. a deafening sound and naked. A feeling dawned on him. it all steadily started to decay. And in the end. After Cristiana DUMEA unnecessary reproaches. The only thing he found was a complete silence. small rays of hand shaking. ZE NIT was now his frightened soul living. he movement he took the object and pressed it started touching his body with thorough to his right sweating temple. all that A cold metallic room bathing in utter remained was a map of thick blood. walls would his trembling fingers. of memories flooded his mind. Then after a movements only to discover that he was few last hard breaths. A cold shiver ran through his overwhelming cloak whose heaviness spine and he curled up in his misery crying pressed down any arising attempts of and brutally beating his head with his fists. I made a knot to keep him safe until it crystalline cry. where this ‘there’ was located in stopped. and her ebony long strange voice. he stood up of the turns that led him to murder. All was but a dark blank. it He laid on his back to rest. scents and sounds brought his cells. many a meaningless snap started to develop into fierce fights.’ 14 . He ‘What happened?’ inquired an uneasy remembered his wife. make out what it was but suddenly. least something that could indicate even the and every time he got up small pieces of his slightest detail of why he was there and. what joy again. After a few rounds. he mind he began to run like a lunatic in the started sliding along the wall meticulously dark. clinging LIMBA ENGLEZĂ to these soothing memories! But then. hair. His body violently clashed into the taping every nook and cranny in hope of hard steel walls. the birth of their child and his night. suddenly. His mind felt the grasp of an him to despair. With his right After a few moments. he touched the ring and gently light were intruding the darkness as a hand took it off. He couldn’t quite keep silent again. threats and cruel Clasa a XI-a A beatings. wedding ring on his left hand. Abruptly.

Qui sait ce qui va signifier le bonheur bien portant et si ses parents et le reste de la dans un futur plus éloigné ? famille le sont aussi. avoir des amis avec lesquels il puisse passer ses loisirs. l’enfant est heureux s’il a un toit au-dessus de sa tête. plus important. un portable ultra- Le bonheur…existe-t-il? Où? performant. et ça peut le remplir dans certains cas. Un enfant ne peut pas faire des Il est difficile de définir le bonheur. Dans le XXIe siècle. D’autre part. de joie. mais ce sont déjà des bagatelles aussi les joies qui proviennent de qui ne lui apportent jamais le bonheur. mais un petit geste mais on peut imaginer ce qu’il peut signifier compte toujours. Où se cache le bonheur? Les enfants considèrent. rendent heureux un enfant dans le XXIe Premièrement. Ce sont des conditions absolument nécessaires pour le bonheur d’un enfant. pourtant. les vêtements les plus chers. il existe possible que. considèrent-ils. Il s’agit bien sur.en Comment apparaît-il? Et. ZE NIT Un adulte dirait : « L’enfant a besoin d’éducation ! » C’est vrai. dans le futur. se sentir complet. choses spectaculaires. d’avoir un ordinateur très moderne. un enfant veuille une catégorie de la société qui peut voir dans arriver sur la Lune ou avoir deux voitures la vie non seulement les difficultés. nombreuses sources : les enfants. Puis. prochain. Ayant une éducation solide. avec lesquels il arrive à communiquer et partager ses opinions. pour un enfant qui vive dans une ville dans Celles-ci paraissent être les choses qui le XXIe siècle. 15 . Rien n’apporte tant apparaître dans leur vie et qui pourraient de joie dans l’âme d’un enfant qu’aider son obscurcir leur bonheur. Ça veut dire. Il est vrai qu’ils ne On peut dire qu’il existe parmi nous. mais par semaine. qui un mot comme dans en cent : une très bonne le goûte? situation matérielle. il est obligatoire. Il est très problèmes quotidiens. de choses Clasa a XI-a A matérielles. il est heureux s’il est siècle. les bonnes relations sociales sont un facteur qui conditionne la joie d’un enfant. LIMBA FRANCEZĂ l’enfant est perçu différemment de la société. il est apporte pas le bonheur et ne les transforment difficile de le distinguer du tas des pas en des gens plus heureux. La sante est considérée l’une des plus importantes conditions pour le bonheur d’un homme. Leur Une autre chose qui pourrait rendre innocence leur donne la force de surpasser heureux un enfant dans le XXIe siècle serait toutes les difficultés qui pourraient les actions charitables. qu’il y a des choses absolument nécessaires pour Diana NĂCUŢĂ leur bonheur. réalisent pas que toutes ces choses ne leur mais dans le monde du XXIe siècle. Cependant. n’est-ce pas ? Mais l’éducation le rend-elle heureux ? C’est possible.

Le vert peut aussi être associé avec les yeux De ta mère. C`est vert. C`est le rouge des cœurs amoureux. Tout le monde pleure. de ton meilleur ami. Une nuit de printemps Lorsqu`on ne peut pas ignorer Le mouvement des ailes qui engourdit 16 . C`est le vert de la vie. C`est rouge. Mais si on aime. de toutes les couleurs. C`est à crier tellement c`est vert. La fraîcheur de cette couleur le fruit qui donne le sens de notre existence. Ce rouge est la couleur du plus beau sentiment. Le rouge est la chaîne d`or On pleure. C`est à crier tellement c`est rouge. La couleur est très vivante et épatante. Entêté. Tout est devenu Rouge. aussi on souffre. est celui qui apporte l`amour dans l`âme. ZE NIT l`éclat ennuyeux du minuit. de la jeunesse et de la fraîcheur. C`est le vert venu de papillons en printemps. C`est rouge. Rouge Rouge Maria GAVRILUŢĂ Clasa a XI-a H Oana SECRIERU Clasa a XI-a H Tout est devenu Rouge. Les couleurs sont celles qui harmonisent la vie. Le vert est l`énergie qui détermine le mouvement des âmes. Vert Daniela ROBU Clasa a XI-a H Tout est devenu Vert. viens de souffle d`un vent. d`innocence. ou peut-être le rouge de la pomme C`est le rouge du pays avec des pavots. Le rouge est associé avec le cœur.. Le rouge extrait d`un pétale d`une rose Mais le rouge reste là.. de ton frère. C`est à aimer autant fort comme le rouge.

ZE NIT „Actul de cunoaştere.” (Lucian Blaga . se înfăţişează drept rezultat al unei încete şi progresive lămuriri substanţiale a sufletului. departe de a fi rezultatul unor eforturi strict intelectuale.Religie şi spirit) 17 .

. de fapt. se poate spune complexă decât întâlnirea în sine... nu de mişcări Clasa a XII-a A haotice ale Universului şi nici de voinţele sorţii. Totul ţine de alegeri şi de felul spui „Bună”.. ESEURI Despre despărţiri acel fenomen ciudat care în definitiv a generat-o. ZE NIT III. despărţirile sunt cauzate Ana-Maria LUNGU de oameni. decât că „orice despărţire este o bătălie pierdută pe 18 . Desigur.. dar o eternitate să spui „La în care fiinţele omeneşti hotărăsc să joace revedere”.. Nu de procese. Despărţirea ar fi astfel mai zaruri cu Universul. Despărţirile nu au nimic de-a face cu Cineva spunea că durează o secundă să „fatum”-ul.

şi sunt într-atât de norocoşi încât totul se întuneric se poate extinde mai departe de produce repede. „te desparţi de mai multe ori până te desparţi”.” despărţiri îmbrăcată în altă formă este cea care distruge cel mai profund fiinţa Aceste cuvinte aparţin unuia dintre omenească. minute. care dă un farmec aparte prietenie şi mai ales în iubire! Se poate vorbi reîntâlnirii. dar cine ştie. iar de cele mai multe ori ele reuşesc să depăşească tremurul haotic al ultimei priviri tocmai prin speranţa unei priviri viitoare şi prin gândul revederii.. căci există despărţiri în spunea Tagore. există într- de om. aşa cum de persoane dragi. „În orice “rămas-bun”.. Sunt despărţiri de câteva reuşesc să şteargă aceste semne. ZE NIT frontul nevăzut al destinului”. „Lumina a intrat iar tocmai această uzură poate a aceleiaşi Deja cu noaptea-n luptă.” sau din contra. pe neaşteptate. Dar pe cât de într-atât de fascinantă încât uneori renaşterea reală şi de comună este noaptea pentru toţi. înainte Phoenix. întreg şi determinat al activităţii umane şi Oricum ar fi. Pot fi despărţiri de locuri dragi sau adevăr o “poezie a despărţirii”. Şi fiecare fiinţă omenească trece prin despărţiri. aşa cum spunea Se pot trece naiv în agendă lacrimile oricărui Goethe. se poate realiza în câteva zile. Petra Vanessa SESCU Există câteodată lungi perioade de agonie.. mare despărţire este un dram de nebunie. ei sunt cei care duc sau nu în câţiva ani. Oricum orice ardere Există. poate tocmai pentru a ne regăsi „pierderi printre ecouri rupte de cadenţă şi pe urmă trebuie să ne despărţim. însă oamenii din cenuşă a fericirii. Interesant e cum unii de despărţiri. Este ziua timpul mizeria de după nu mai sunt aşa colosale. de câteva zile sau de câteva luni.. Dar lupta dintre lumină şi lor. Ori cenuşa fericirii are uneori procesul ciudat al unui „rămas-bun” până la defecte şi nu mai reuşeşte niciodată să capăt.. de gânduri diforme ce exorcizează tăcerea”. de fiecare om trebuie să găsească modul melancolie şi de singurătate. Ori sau înapoi. de asemenea. grăbit au Universul şi mişcarea planetelor de partea de zorii dimineţii. despărţirea schinjuieşte. apăsarea unui „ne mai vedem” şi se poate întipări undeva adânc ruptura pe care o produce un „Adio!”. ori poate. „de un dram de nebunie”. 19 . apoi noaptea menită pentru somn în mod sfărâmă şi termină prin a omorî orice gram exclusiv? de fericire ce ar fi putut exista vreodată în Nu este nimic neobişnuit ca vara. Clasa a XII-a A căci aşa cum spunea Marin Preda. cand e „întinderea unei fiinţe”. unii oameni pesonajele lui William Shakespeare. se poate evidenţia uşurarea. de fără sens şi propriu de a şterge semnele ori de a masca fără direcţie sau se poate vorbi doar de cicatricile. Totuşi. un întuneric din ce în ce mai regenerabilitatea sufletului omenesc este dens să îmbrăţişeze lumea. În orice caz. mai multe tipuri lasă semne şi cicatrici. renască ca la început. doar au învăţat să îşi mascheze există şi despărţiri de ani de zile şi de vieţi perfect cicatricile. În liniştea nopţii Dar despărţirea uneori nu se produce uşor şi rapid aşa cum unii oameni şi-ar dori.. foarte rar. Totul este marcat însă. iar durerea şi momentele răsăritului. Dar aproape ora 10. întocmai ca şi pasărea sunt cei care aleg dreapta sau stânga. Şi poate pentru acel farmec astfel de durerile provocate de ele.

noaptea străzile lui nu par a adormi niciodată. să facem diferenţa dintre cu „da” întrebărilor lui: „Nu se poate frumuseţea unei flori gingaşe si o pată de prostie mai mare decât să petreci dormind noroi. care înseamnă pentru se văd stelele şi nu se pot ţine ochii deschişi toţi oamenii fără adăpost refugiaţi pe fără a privi totuşi ceva. iar liniştea îşi neagă trotuare sfârşitul oricărei siguranţe şi existenţa în mijlocul oraşului. vina nopţii. În cazul acesta glasul Aceşti doi termeni. nelegiuirea este tărâmul somnului. în timp ce Burdea Viziune asupra Raiului şi a Iadului pretinde că ordinea stabilită a lucrurilor în rândul lumii nu are fundament în cazul Brînduşa LUNGU acesta. nu vrea să-mi ieie proprii. au reprezentat încă din căci oboseala ce urmează unor trăiri intense cele mai îndepărtate timpuri o polemică merită privilegiul de a împiedica activităţile pentru mulţi dintre învăţaţii respectivelor cotidiene. în romanul său Mara . Uite binele si răul şi să diferenţiem aceste două acum. pentru că începutul fricii şi al îngrijorării. New-York-ul şi Între toate mişcările naturii. iar de aici cel mai apropiat morţii cunoscut de om în se naşte frica ce îl însoţeşte. pentru tipul adolescentului rebel al lui normale de trecere. 20 . ziua şi noaptea. „rai” si „iad”. căci fiinţa lăuntrică cere simţăminte Clasa a XII-a E şi trăiri pe care numai noaptea le poate da. filmelor americane. E stranie mai ales pentru că dintre lucrurile acestea nu se întâmplă din nimeni nu înţelege nimic din toate acestea. vameş vieţii. dar şi o problemă pentru fiecare ideii de a consuma viaţa în efemeritatea locuitor al Pământului. timpul prielnic pentru a iar visele pot năvăli chiar în afara somnului. să distingem ceea ce este bun de Dar în adâncul ei. în profunda ei magie. care e sentimentul însă simte ocrotirea întunericului. nu poate răspunde decât ceea ce este rău. ce lumină aspecte. ce pot fi comparate cu albul şi tainică şi blândă: nu te simţi ademenită să negrul. viaţa şi trecerea în nefiinţă. ” (Mihai Eminescu) Noaptea vaiuri şi gemete. se strecura afară din casă pe iedera crescută pentru că luna nu e doar o rocă. / S-asamăn între-olaltă viaţă şi pereţi în monştri fioroşi. Ea nu cere încălcarea legii ori a cutumelor pe „teritoriul” ei. Noaptea noaptea timpul nu se conformează regulilor este. lumina şi întunericul şi într-un târziu. dar este cel mai des elogiată în versuri. Dar niciunul timpul vieţii. şi când strategic pe zidul casei din dreptul ferestrei „somnul. ce impune somnul în timpul nopţii. primii paşi. iar sunetele în cu moarte. situaţi în antiteză. trupului poate şi chiar trebuie să fie ignorat. ZE NIT pe atât de mare e diferenţa dintre modurile stai până în zori de zi? N-ar fi păcat să în care locuitorii planetei acesteia supusă dormi? ” ciclului zi-noapte o percep. raţiunea doarme deja. suntem învăţaţi să conştientizăm partea cea mai frumoasă a vieţii. pare a fi duşmanul vamă / Pe căi bătute-adesea vrea mintea să ce transformă jocurile de umbre de pe ai lor mă poarte. De ce aprinderea miilor de becuri şi lumini e doar primeşte cinstea aceasta? Pentru că ziua nu o camuflare a nopţii. Iar pentru copii. Persida obiectează mereu în faţa vremuri. clipelor ce se scurg oricum diferit şi ating Cu toţii suntem învăţaţi. o dată cu fiinţa altfel între apusul şi răsăritul soarelui. ce răcoare. Domnişoara pledează pentru o viaţă ordonată. ce linişte. Ioan Slavici prezintă controversa aceasta în forma dialogului dintre Persida şi Burdea. Ei fug sub pat.

dragoste. ritm feeric de Sus este cel care deţine această putere. ZE NIT În concepţia şi în acelaşi timp în aşteaptă în intersecţie culoarea neagra a accepţia fiecărei fiinţe umane. răul reprezintă suferinţa. nu! Curcubeul eşti chiar tu. acum te poţi juca cu Selena.. al zâmbetului însuşi. pe când continua sp te cheme printre nori: „Vino. teamă cuprins. Liniştea deplina domneşte şi totusi se după indicatorul pe care scrie elegant. niciodată.. mătase.. ploaie de lumină drumurilor ce duc către Paradis şi Infern.... fericire. ţi-ai căştigat categorii de suflete: cele întruchipând locul în Eden. cu pretutindeni e muzică. totul e basm. cântec.... negrul etern înfăţişat pe un trup imense pe care nu le poţi atinge. răcoare. cunoştinţe ce sunt acum tovarăşi de drum. val. „Eşti în a capacităţii de percepere specifică paradis acum.. vechi magnetului numit viaţă. Acest suflet blândeţe. menite să separe cele două peste tot: „Tu. viaţă. acum eşti acasă! Acum. este împărţită în două fundamentale părţi: iubiri... cea pe puzderie de suflete. însă toate condiţiile necesare vieţii sufleteşti.. puf. zahăr. Cel de nori. care veşnic verzi. în vreme ce sufletele acaparate de tău. poveste. al fluturilor si îi sunt complet străine! Auzi din nou aceeaşi florilor mereu viu colorate. vâsleşti printre nori. totul e făcut din nori. dans poetic de suflete. zâmbeşte. intersecţie venind din sensuri opuse. al albului imaculat. aur. aceşti doi poli opuşi vor rămâne totuşi nu există. Sufletul venit din sensul opus încă 21 . la aceeaşi intersecţie. surpriza. valuri calde şi Aşadar suntem la intersecţia în acelaşi timp de gheaţă.. Totul e inocenţă.. care va merge spre eterna locuinţă. „bine” şi „rău” ocupă locuri separate în Primul suflet porneşte pe lungul drum sufleteş ele nu se vor putea contopi al Autostrăzii sufletelor spre Paradis. nori. zâmbete. litere de aur. suflet omenesc.. care nu cunoaşte acea limită unde? Pe drumul spre Eternitate. Viteza e uimitoare şi magnet... Binele şi răul pământesc plasate într-o Eşti prins de mână de către un zâmbet lume avidă – lipsită de timpul şi spaţiul care te îndeamnă să păşeşti fără teamă.. totul e întotdeauna pe aceleaşi poziţii contrare ca alb şi totuşi colorat.. fulgi de zăpadă. sens. suflete vii. În Sufletul nu poate alege autostrada pe Paradis doar voie-bună. parfum. semnalizează în sensuri opuse de mers.. nu-ţi fie frică de umanoizilor – nu reprezintă altceva decât ce e în jurul tău.. pe specific Terrei. totul îţi aparţine din această Divinul Eden şi respectiv Satanicul Infern.. le poţi vedea şi totuşi nu există. suflet venit Binele este simbolul unei păci dintr-o lume căreia frumuseţile acestui drum profunde.. suflet naiv.” Ai ajuns! Porţi de angoasă. ghidându... întruneşte Totul e zâmbet. starea permanentă încă puţin. Aceeaşi voce divină răsună dulce Raiul şi Iadul.” simbolul maleficului nu vor putea călători Cel de-al doilea suflet aşteaptă încă.. noţiunile semaforului... al copacilor voce de pe parcursul drumului.. minuni. în ambele sensuri ale care ai admirat-o ani întregi pe bolta autostrăziiş două suflete în această încărcată de stele. bucurie. tu eşti clasicul „Bine” îşi vor găsi eternul loc în Paradisul şi Paradisul este tocmai sufletul Paradis. vibrantă. clipă aşa cum de acum şi tu aparţii acestui Această lume vidă care nu oferă tot”! condiţiile prielnice vieţii trupeşti... de decât pe şoseaua care duce spre Infern.. „PARADIS”. voci calde. În oricâte părţi vei încerca să rupi acest prieteni pentru Paradis. cuvânt. Primul din ele intră în trafic. Sunt acolo. încă un pas. întrucât reprezintă polii opuşi ai Veselie pretutindeni. priveşte curcubeul. imposibil! fără suflet. atingi raze de Soare.

împletite cu cele roşii ale luminii pace. ieşi din nou la vechi. Vibrează din fascina acel volum? nou viaţa. lună. Braţul stâng cuprinse văzu lângă el o femeie plângând. dar şi pe Pământ. de fapt. Deocamdată această Autostradă sufletul. abia descoperită În Infern nu există culoare. totul e teamă. Cel de-al mesajul cărţii îi vibra întreg chipul.. parfumul ieşea din carte... În durere. aparţinând parcă unor timpuri suprafaţa unei mări infinite in flăcări. Pagină după pagină. Prin ce o putea „Domnule....Cetate sfântă şi argintie!” şi privi lung către „ . sunteţi bine?”.. zgomote puternice. parcă să nu o piardă. ingheaţă. Lectura Dintr-o dată viaţa începu din nou sa le unea! vibreze constant şi inma să zvâcnească din Ea nu se opri. Cel de-al doilea suflet aude o voce iar la un moment dat. veiozei. nou în pieptul acelui om. ai mâinile-i subţiri.. Astfel arăta Drumul pe care va trebui sa-l urmeze e incomensurabilul univers în care ea. nu există pe boltă. spasme. el e Stropi de lumină. aglomeraţie de suflete şi totuşi nimic.. Sorbea fiecare cuvânt. tristeţe. suflete pustiit. Soarele se ascunse de mult. Deschise ochii şi lectura îi dădea aripi. vis? stăpânire pe întreaga cămăruţă. şi totuşi sticlă roşie ca un mac abia deschis. Se aud voci in jurul tău... sufletul tău are din nou curajul să Cu toate că parfumul teilor pusese trăiască.” lumile care se întâlneau sub ochii ei. dar e greu. o minune. totul! „Tei... parfumul teilor în floare.. lacrimile îi erau de bucurie. trupu-i doilea suflet salvase copilaşul acelei femei ghemuit începea treptat să se deschidă şi din faţa unei maşini... Ce scurtă părea să fie distanţa dintre e blocată pentru tine. atmosfera creată.. Este de la sine De la Pământ la Lectură înţeleasă starea ei... spaimă... mireasma din cameră. nu există linişte. fii om! continua să citească.. Răcoarea pustiu melancolic.Mergi cu bine înapoi şi imaginea lunii de pe boltă... Atmosfera Drumu spre Iad e cu mult mai scurt de vis de afară pătrundea încet şi în camera decât cel spre Paradis. nimic Într-un colţ. o lună atât de îndeplineşte-ţi toate îndatoririle pe care le ai albă.picături de raze şi departe de zâmbete.. dar puternică precum totul e irespirabil. ea. o lună care îi lumina chipul. sta cufundată de câteva ore. într-o oază de umbră. e cuprins de teamă! lacrimi de litere... fum. Diana NĂCUŢĂ Eminescu!” Lectura a cucerit-o din prima Clasa a XI-a A clipă şi a condus-o pe cele mai suprinzatoare 22 ... unde apuse. fragede.. gros. agitaţie apăsătoare şi grădinii se făcea simţită la fiecare adiere a totuşi haotică.. Razele alburii ale lunii. ZE NIT Cel de-al doilea suflet aşteaptă încă în intersecţia din ce în ce mai aglomerată.. trezeşte-te.... ceaţă.. totul arde. suflet nenorocit.. fiinţă cuprins de o beznă care îţi strânge inima. cumplit de ei mică.. luminată de o veioză cu abajur de greu. Ea trezeşte-te acum şi fii om din nou.. lacrimi. se opri şi exclamă: caldă acum: .. peste tot strigăte de ajutor... vântului care împrăştia un parfum divin- doare.. totul te îneacă. Rămas bun.. însă cartea mai cu grijă. sta palpabil.. dansa pe muzica lunatecă.. miros de monotonie.suflet de foi.. se părea că.. îi colorau pielea atât de gingaş.. Încrustate pe copertă erau cuvintele „Mihai Eminescu. fiecare rând isprăvit..magie. fragedă ca un fluture. ambiguu.Poezii”.. iar ochii valurile ard şi picăturile de apă înţeapă albaştri precum cerul vara se luminau cu adânc. din ce în ce mai atentă.. durere. foc.... forţa cuvântului. ţinea un volum vrea să dispari dar nu ai cum..

ZE NIT tărâmuri ale reveriei. timp liber. îşi spune cu un văd toate minunile lumii şi de ce să gust glas grav. toate delicatesele lumii? Doar pe pretextul că viaţa e scurtă şi că ar trebui să mă grăbesc să încerc totul? Câte din ceea ce facem nu le facem forţat? Poate simţitm rezultatul a fi bun. rock. Sunt distanţa dintre vis şi realitate. hip-hop. din neputinţa de a mai continua.. muzică. mărturisea Adolf Hitler. mereu ceva nou. de care? blues. Ei voi mereu mai mult. ei nu cer mult si nici nu vor mult. Preferă să înfrunte necunoscutul Măşti noului decât necunoscutul unei continuări.. Sunt capabili să lase totul în urmă.. Cartea ei vor mereu ceea ce nu au. dar în cameră se mai simţea mirosul vor neaparat să simtă şi amar. pe la sfarşitul caietelor. A Iulia Danalachi fi om nu-şi are niciun înţeles în lumea Clasa a XII-a A aceasta în care definiţiile îşi găsesc zeci de sinonime care oricum nu înseamnă nimic. folk. Dacă simt dulce închise. ci că nu se mai întorc. electro. . de toate împlinirile sufletului de atât iubesc mai mult cainii” aşa cum foi. 23 . şi este mâncare. sa schiţez lucruri stupide cand mă plictisesc. dar aceasta înseamnă că ar trebui să căutăm bunul din toate? Nu cumva suntem prea lacomi? Problema cu oamenii nu e ca pleacă.). nu poţi avea (Pentru nişte nefiinţe ne plângem cam baza în ei. Dacă văd alb vor stătea pe noptieră. De unde teilor eminescieni. Se trezi Oamenii sunt de o existenţa complexă. pop-rock. până la stăpân. Oamenii nu sunt măreti. Lectura scurtează nevoie de ei si sunt mereu aceeaşi. prieteni. 2. ei vor mult. fie ele opuse diametral. Câinii de exemplu nu au aspiraţii mari.. Oamenii mereu pleacă. 4. planuri. alternative. brusc şi realiză că fusese doar un vis. unicate. responsabilă de partea armonioasă a „Cu cât cunosc mai bine oamenii. Locul lor e destul de stabil. Sună ceasul. ferestrele trandafirii erau neaparat sa vadă şi negru. nume. nu vestimentaţie. ci obiecte. lucrurile originale.de la vreme. trecerea timpului aievea.Grozav suflet trebuie să nevoia asta obsesivă de a trăi totul? De ce să mai aibă volumul acesta”. Era ora şapte. dintre doua mulţumiţi cu ce au .. Ei sunt acolo când ai Leapşa – 99 de lucruri despre mine Marius BALAN Clasa a XI-a A 1. cu existenţei. 3.

companie placută. parfum bărbătesc. săruturi. şi deseori nu mă las până nu-l am. iertare. cald. ciorbă rădăuţeană. tenişi. împăcare. dacă-mi place un lucru. sculpturi. sunt un nebun de negru ce capturează regina albă pentru veşnicie. cinema acasă. 47. 24 . sk8-shoezi. sinceritate. ambele) 14. miuţa. 42. from time to time :) 35. sometimes. 8. exerciţii fizice. îmi plac. piese preferate. 41. religie. 40. molâla. psyhological. comedy. pastile orbit. supe. 23. pădure. brăţări. balanţă. bancă. mărunt în rânduri sparte. 44. 13. 49. fructe. un om de valoare. 11. salate. ură. bună dispoziţie. cămăşi. sucuri naturale. visez să-l am. mister. nu am anturaje care să-mi tarifeze prezenţa. jogging. 6. încerc) 37. zâmbet contagios. credinţa. bere. ture de teren. frustrare. fotbal. peşte la grătar. piure. cd-uri (obişnuiam. sună retro. chitară. 15. seminţe. parc. locuri noi. agonie. 28. uneori caterincă. 32. 45. visez. romance. 36. asta e. maşinuţe. (încerc să le strâng în mână şi să le arunc pe urmă într-un coş. filme. ZE NIT 5. 46. 43. uneori mint. trailer. 25. 21. 24. ştiu. clătite by Marius. 33. vară. cartofi pai. versuri. 48. balade. conversaţii. 29. pasionat de bani marunţi. 18. seriozitate. portrete. 7. mare. 16. pantaloni tip pană. 9. 27. 50. 31. râsete. week-enduri. prieteni. menthol. cu baieţii. tot filme. muzee. 17. 12. expoziţii. ah. 26. poze. 30. maaasaj. filme thriller. amintiri. discuţie. tricouri simple. 19. multe. ieşiri. conflicte. 38. detalii. iubire. 39. frumos. halls. postere. oscilez între fericire şi tristeţe. ciorbe. prăjituri făcute acasă. terasă. 10. nu un om celebru. sunt greu de înţeles. 34. 22. 20. family.

64. vh1. nu m-am născut în puf. pentru mine. mă îndepărtez uşor de copilul naiv din mine şi nu vreau asta. informaţii. 79. 75. addicted to it. 76. iarna. posturi tv preferate: mtv. toamna. îmi plac stelele. încerc să fiu modest. 67. împliniri. 54. ştiu să renunţ. toate sunt speciale. ştiu să fac un sacrificiu. nu-mi plac persoanele eliptice. dezamăgiri. greu te împaci. nu tind spre victorie. 87. doar iţi închipui. urăsc ipocrizia. mă schimb uşor. nu vreau să tac dacă am ceva în gând. amintiri. 59. ocolesc subiectul doar când e cazul. mă pripesc in faţa unor concluzii incerte. realitatea îmi spune verde-n faţă. activitaţi. 90. 61. primăvara. 91. nu sunt special. 82. caut ceartă dacă am dreptate şi tu nu. nu vreau să trăiesc în puf. locuri necunoscute. national geographic. poţi pleca. puţin îmi pasă daca te plictisesc. hbo. (al meu nu e) 83. îmi place fotografia. sunt direct. 84. îmi duc sarcina până la capăt. important e să-i faci să zâmbească. 86. 93. mă implic în diferite acţiuni. ciocolată. atunci tac. mi-e scârbă de toţi care se cred stăpâni. nu socializez cu aceia cu care nu am lucruri în comun. cui nu-i place? 25 . cunoaştere/mister. dar nu mă pot împotrivi. prostia. 65. 62. dacă mai şi râd . aventură. 58. 73. colecţionez idei. am insomnii. îmi place luna. 88. etnii. vara. sunt un simplu puşti 63. ZE NIT 51. dorm cu faţa în sus. 53. 57. pe dinăuntru. 70. vreau sa reţin citate. mă enervez deseori. nu sunt încuiat la minte. 85. îmi place părul creţ. cercuri. sentimente. dacă nu ştiu câte trebuiesc. le folosesc în convorbire. 89.foarte bine. 52. 60. dacă-mi pasă de ceva. 72. nu-mi plac măgulirile pentru că ştiu că ele sunt de scurtă durată. 69. nu ştiu unde să caut când nu te găsesc. sunt colecţionar. 74. 71. nu trăiesc în puf. 77. ştiu să pierd. 55. 56. cataloghez prietenii dupa timpul petrecut împreună. idioţenia. 68. încerc să nu mă plictisesc. excepţii foarte mici. zâmbetul e un drog. 78. vreau necesarul zilnic. 92. 94. mă adaptez uşor. deseori mă simt gol. 66. învăţ să fiu deschis subiectelor. 81. atunci pun suflet. îmi spun opinia dacă e cazul. daca te cerţi cu mine. sunt gelos. discovery channel. 80. multe.

(Diana) Consider că aceste versuri sunt cele mai frumoase pentru că poetul preia învăţăturile străvechi. În Corinteni 13 se scrie despre iubire o „Opreşte trecerea. 97.” (Psalm) reprezentată de privire. obicei.) nemărginirea!” (Stelelor) Cred că aceste versuri sunt dintre cele mai o „Înţelepciunea unui mag mi-a frumoase ale poetului Lucian Blaga povestit odată deoarece exprimă într-un mod deosebit şi inedit condiţia omului pe pământ. Gând de moment Pornind de la un exerciţiu din timpul de-un văl prin care nu putem străbate orei de limba şi literatura română. voi îmi cunoaşteţi doar prezentul. dar trebuie să-l accept. în contrast cu ideea de cunoaştere. te tratez cum mă tratezi. eu ştiu şi trecutul. elevii cu privirea. este un simbol al misterului ce se află suntem în zi. adevărul doare. (Paula) Am ales aceste versuri deoarce mi s-a părut că trandafirul exprimă foarte bine fiinţa o „Un singur gând mi-e rază şi putere umană din punct de vedere al pluralităţii o stelelor. Elohim. 96. de oricât de-adâncă noapte-ar fi. 99. (Marius) ceasornicul cu care ne măsori destrămarea. nu există "nu pot". acelaşi pe care îl ştiu doar eu. şi anume cele despre iubire.” (Din părul tău) clasei a XI-a A au făcut un mic compendiu cu cele mai valoroase versuri ale poetului Eu consider că aceasta este cea mai Lucian Blaga în viziunea lor: frumoasă secvenţă a liricii lui Blaga deoarece imaginea metaforică a lucrurilor ce o „Iubind – ne-ncredinţăm că suntem. nu pot fi pătrunse de om capătă o Când iubim.noi ne stingem cu fiecare mască. de unde vin eu. Ştiu că unde nu e ca fiind unicul lucru care nu va pieri moarte nu e nici iubire - niciodată. din Biblie. eşti mai aproape de şi totuşi te rog. Când iubeşti. soarta sa 26 . reprezentare concretă – cea a vălului care. dezvălui în întregime în faţa a ceva superior.” (În marea trecere) o „…trandafirul îşi las-o petală pe Mi s-a părut cea mai profundă poezie. nici voi n-aveţi straturilor care o compun şi al nevoii de a se în drumul vostru nici o ţintă. suntem în Tine. sunt acelaşi mereu. Dar poate tocmai de aceea cuceriţi (Cristiana D. ZE NIT 95.” (Ulciorul) secundă trecută. 98. opreşte Doamne divinitate. rătăcesc mereu. înăuntrul meu. masă deoarece această idee de timp şi de moarte dorind în lumină să stea fără ne macină zi de zi.

” (Scutul) o „Nu ştii. să caute „Învăţat e omul care nu termină niciodată de învăţat. îmi Cele două versuri sunt reprezentative. că numai-n lacuri cu noroi Personal. iar prin analogia distrus nu mai poate fi reconceput. Totodată.un subiect destul de controversat. pentru transmite o stare de fericire.” (Veniţi după boare - mine. dintre durere şi râs. (Irina) o „Durerile nu sunt adânci decât o „De-i ştergi fluturelui praful. într-o anumită situaţie. că din punct de vedere simbolic. dispărând uneori fără să fi speranţă. (Alina şi Victor). orice ideal cred ca prezintă realitatea. nici o atuncea când rîd.” (Lucian Blaga) 27 . Blaga deoarece prezintă condiţia omului care încearcă să acumuleze. ZE NIT ghidată de noroc şi întâmplare şi aseamănă mereu ceva şi în cele din urmă se oamenii cu astrele. (Iustina.. Blaga subliniază că ceea acestea accentuează superficialitatea ce este aparent poate insemna adesea lucrurilor. nu veşnice. şi că. o „Trăim ca să cuprindem totul şi să ne pierdem într-o zi. şi anume că toate acestea sunt contrariul. acest vers este unul foarte zboare. întotdeauna va exista şi puritatea culorii alb. (Sorina) o speranţă. mi-a creat o imagine vizuală foarte în fund cresc nuferi?” (Vei plânge puternică. precum şi una olfactivă şi mi s-a mult ori vei zambi?) părut o foarte frumoasă ascociere între Acest vers arată că oricât de greu ne-ar fi dragoste. (Simona) lăsat nimic în urma sa. De asemenea. tovarăşi) nici o vrajă nu-l vor face să mai Pentru mine. concomitent.” (Caravela) Pentru mine acesta este cel mai frumos vers al lui L. putem descoperi trăsături deosebite la un lucru banal. în primul rând.” (Lângă un fluture) profund deoarece. o „Dragostea albă cu mândra-i aromă. Cristiana N. înălţându-i şi oferindu-le îndepărtează. (Andreea) efemere. Delia şi Alina).

Promoţia 2009 Cât “unii” sunt dintre “ceilalţi ”. PAGINA ABSOLVENTULUI Anca-Raluca SANDU Adânc de sentiment.. 28 . din mulţime.. Clasa a XII-a B . ZE NIT IV.

Şi “ei” visează şi doresc lucruri simple. oare. de-atâta zbor.. Dar. o şansă.. Căci nu poate susţine nici o viaţă. grijă De visele şi de dorinţele lor înalte. astfel. onorabile ? Că la “ei” a avea vise şi dorinţe onorabile tot Chestia cu terorile. au mai mare Să fi avut o şansă e bine. pe nedrept prigoniţi.. ca nişte ticăloşi. nefasta lor schimbare. sau Nu. acest Au o şansă. ce se întâmplă cu aceştia Şi ceilalţi se tem de-atunci de “ei”… “unii” când suferă “Schimbarea” ? Şi se tem… Şi de-acum vor fi ştiuţi doar ca “alţii”… Şi se tot tem… doar ca “ei”… Credeţi că “ei” nu visează şi nu doresc lucruri simple. că a rămas la fel de *…de care nu-şi mai aducea simplu ca înainte ? aminte nimeni dintre ei. Dar eu ţie nu-ţi doresc decât să rămâi cu Nici pentru “ei” nici pentru “ceilalţi”.. mulţime. 29 . Deci şi “ei” visează şi doresc lucruri simple... aceştia care nu mai sunt de mult Când terorile şi coşmarurile îşî spun dintre “ceilalţi”.. A avea vise şi dorinţe onorabile e bine. nu e bine ? Dar credeţi că mai pot.. înainte. legendele cu lacrimi de sânge. şi supuşi greşelilor Cât sunt dintre “ ceilalţi ” Să le fure mişeleşte.. Când apusul oftează sleit şi blând şi dulce în Dar nu le mai e aşa uşor… negrul crâng. omule. Sau poate credeţi că neşansa e tocmai calea potrivită pentru unii ca “ei” ? Nu ştiu. au. uşurinţa. mai greu Dar ce se întâmplă cu aceştia când suferă de îndeplinit! “Schimbarea” ? Şi au şanse şi iubesc şi se tem.. Au avut o şansă. drept ? Să aibă o şansă e bine. Eu plâng. Au putut visa şi dori lucruri simple. ce doreşti să afli acum. A avea vise şi dorinţe onorabile e bine. Oare se cade ca semenii lor la fel de muritori A avea vise şi dorinţe onorabile e bine. Să fi avut vise şi dorinţe onorabile e bine... cei “schimbaţi” fără voia lor şi. mai ales. Căci eu sunt teroarea care plânge. aşadar.. lipsa şansei nu e o variantă pentru ce-mi doreşti tu mie. onorabile... bine. din De-acum pierdute. …nici măcar moartea… Eu sunt cel ce plânge... ZE NIT Pot visa şi dori lucruri simple. naturaleţea şi simplitatea folosirii lui… ? Cât “unii” au fost dintre “ceilalţi”. de tulburarea cea vicleană. Şi “ei”. la fel ca “ceilalţi”… Poate fără voia lor au fost aruncaţi în Dar… au şanse şi iubesc şi se tem. onorabile. onorabile. onorabile.. aripa li se frânge. întocmai ca Şi mai bine spus. Când corbilor înfricoşători. “ceilalţi”… Ştiţi voi... nimeni. . Cât au fost dintre “ceilalţi” Dar “ei”.

Ştiu ce-au vrut să însemne vorbele lui.. să zică atât de demult. Şi am obosit. Înfricoşări. lasă-mă să mă odihnesc.. Şi despre toţi ai mei şi cartea le sângera în mâini.. A fost odată un timp când citeau despre Eu văd orice teroare ca un strop de sânge mine care a fugit aiurea.. căci Şi stăm loial şi demn lângă cadavrele Eu sunt teroarea care plânge.. ale celor oprite..dar şi noi mai pierdem uneori... misterioasă. Dar eu am visat de-ale celor fabuloase. apropiaţilor noştri.amar sublim. bine.. maestrele în Frică. Abia acum ştiu ceea ce a vrut maestrul meu Atât de înalte.. Căci astea suntem noi. au rezistat. te rog omule. de-ale viselor interzise Arătând de parcă nici n-au căzut dar nici n....numai cenuşă. fără nici o răutate. Cu ale ei Sperieturi.. de noi. măiastră si vitează... Căci era într-o vreme când încă nimeni Şi-am visat muritor nu ştia de ele.. acum.. “E foarte probabil că pentru Dumnezeu un om înseamnă mai mult decât o galaxie... Când pe câmpul de luptă terorile şi Pentru că am visat. ZE NIT Eu plâng. De-ale viselor interzise. odihna. . Sau nu.. dreaptă. . Temeri. Am visat. Eu sunt cel ce plânge.... Lasă în urma lor o cărare înlănţuită în pe care deja le-ai uitat. suferinţă surdă şi neputincioasă. dar veştede şi uscate. Terori şi coşmaruri din legende aşa vechi. De-acum nu-ţi mai doresc decât să rămâi cu cruzime blândă.... însă Numai lacrimi. tulbure. Aşa e specific lor. Oricine ai fi tu. Interzise în ele însele. de- Orori.. de-ale tărâmurilor De terorile şi de coşmarurile de poveste! interzise. terorile.. coşmarurile apar. Împreună cu amintiri care nu-şi vor mai găsi Eu plâng. Eu sunt cel ce plânge.. acum... Eu sunt cel ce plânge.. Fiinţa fabuloasă. noi.. Interzise... Şi par însoţite de moartea însăşi.” (Lucian Blaga) 30 .

ZE NIT V. CRONICA UNUI EVENIMENT CULTURAL APLAUZE LA SCENĂ DESCHISĂ 31 .

„Virajul”. înca o dată. precum şi prea multele pauze intelectuale date nouă. şi să îndrăznim să o comentăm de parcă acestea ar fi o curiozitate şi nu o trebuinţă. tineretului internetist. Costea. 32 . Luis Borges. Să intri în cercul celor care se pot ridica cu uşurinţă la nivelul ideilor. Nedrept ne este să catalogăm ca „altceva” activitatea culturală de vineri. în ideea lui J. alături de melodiile folk pregătite de Ioana Agatinei şi cele de rock-acustic ce ar fi însemnat o revoltă împotriva promovării falselor valori culturale de astăzi. ne-au făcut să „încercăm” altceva. criticului literar. În deschiderea evenimentului. omului de cultură şi revoluţionarului Leonard Gavriliu. cu ocazia aniversării celor 83 de ani ai dumnealui şi mai bine de 70 de ani de activitate în domeniul publicisticii. prin prezenţa şi discursul dumnealor. Biblioteca Municipală al cărei Director este doamna Mihaela Cojocaru s-a ocupat de organizarea unei activităţi culturale. alături de Doamna Director al Casei de Cultură Mărioara Preutu. Ungureanu Andreea şi Toma Ionuţ şi-au prezentat filmul aniversar închinat întregii activităţi ale scriitorului. traducătorului. domnul Leonard Gavriliu a ales ca în cadrul activităţii să-şi lanseze ultima sa carte. care a fost prezentată de doamnele profesoare Cristina Moroşan. la care au luat parte elita binevoitoare a intelectualităţii păşcanene pentru a aduce un omagiu ideatic omului de milioane de cititori. scriitorul şi muzeograful Valentin Talpalariu. Acestea. scurtul discurs al Doamnei Director al Bibliotecii Municipale a lăsat loc prezentării întregii opere a domnului Gavriliu. ale cărei vorbe ne-au făcut să conştientizăm importanţa acestor „inutilităţi” ce ne-ar ridica involuntar şi pe noi în sfera celor aleşi. redactorului. La finalul activităţii Iulia Câmpanu. Aşadar. 9 aprilie. Să afli de ce alţii preţuiesc lucrurile aparent inutile şi de lux. În pauzele necesare pregătirii filmului realizat de colegii noştri au cântat doamna Iacob împreună cu fostele sale eleve. ZE NIT Să cunoşti ce-i face pe oameni să se schimbe între ei. un motiv în plus de-a avea biblioteca asemeni unui paradis imaginat. Coincidenţă sau nu. Brânduşa Vasiliu şi Carmen Pasat. Domnul Gavriliu ne-a dat. realizată de doamna profesor doctor Monica I. trăind doar ca entităţi ce nu ţin cont de criza financiară. O surpriză deosebită i-au făcut domnului Gavriliu. care l-au felicitat pentru frumoasa vârstă şi pentru noua carte care se adaugă imensei dumnealui opere. Harja Cristian şi Sabin Airinei. noua lege a educaţiei sau rata şomajului. în ideea lui Claudiu Bursuc.

ascultând vorbindu-se frumos. îmi asum în numele tuturor datoria de a mă ridica în picioare. cât şi comentariile şi sincerele urări de „la mulţi ani” ale scriitorilor cunoscuţi din Iaşi. puternic. aşezată într-un colţ. prin ceea ce întreprinde. din sec XIX. Domnia sa este o figură de seamă care. transformând mica idee de la care am pornit la scurt-metrajul prezentat. Maria Magdalena DRÂNGĂ Clasa a XII-a D CUPRINS 33 . ridică viaţa culturala a municipiului Paşcani. de la fiul dumnealui. stâlpul de rezistenţă al bibliotecii municipale şi aici mă refer la miile de cărţi pe care le-a donat. explicând implicarea sa şi-a colegilor săi: „Plecând de la ideea că pe un om îl poţi cunoaşte bine doar observând munca acestuia. ZE NIT Filmul prezenta. a-mi înclina uşor capul în semn de respect.” Iulia Câmpanu continuă. din breasla cărturărească. care au avut bunăvoinţa de a răspunde întrebărilor noastre legate de activitatea de scriitor şi de profesor a domnului Leonard Gavriliu. a schiţa un zâmbet de mulţumire şi-a aplauda lent. Participând la această activitate. am pornit într-o mică incursiune în viaţa culturală a domnului profesor. înalt. cu toate urările cuvenite din America. Am stat de vorbă cu oameni care îl cunosc de multă vreme. pe scurt. îngrijit. printre care se numără şi cărti rare. atât datele biografice ale dumnealui alături de realizările profesionale. oameni de seamă. Este. lăsând la final ultima surpriză pentru „cel serbat”: o înregistrare telefonică. dacă pot sa mă exprim aşa. sănătos şi îndelung oameni de talia domnului Leonard Gavriliu. Marcel. inteligent. „Scurt-metrajul pe care l-am realizat despre domnul profesor Leonard Gavriliu este un simbol al aprecierii noastre faţă de întreaga sa activitate culturală.” Totul s-a terminat în acorduri de orgă şi cântece aniversare.

............................................30 CUPRINS...............................33 34 ..................3 II................................................. PAGINA ABSOLVENTULUI..17 IV.......... CUVINTE CĂLĂTOARE.......................................................................... POEZIE.................. CRONICA UNUI EVENIMENT CULTURAL................................ PROZĂ...................................................................................................................... ESEURI...........................................................27 V............................13 III...................... ZE NIT I.............................................................

ZE NIT 35 .