P. 1
Invatarea scolara

Invatarea scolara

|Views: 1,881|Likes:

More info:

Published by: Zaharia Mihaela-Tess on Dec 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2013

pdf

text

original

Invatarea scolara.

Orientari contemporane in teoria si practica invatarii scolare
1.Conceptele de invatare si invatare scolara. Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare. 2.Orientari principale in teoriile contemporane ale invatarii si relevanta lor pentru instruirea scolara. 3. Conditiile interne si externe ale invatarii scolare eficiente. Motivatia invatarii scolareconditie interna integrativa: geneza, dinamica, forme si structuri; legea optimului motivational; strategii de formare dezvoltare. 4. Psihologic, logic si pedagogic in procesul invatarii si formarii conceptelor, a structurilor operatorii si actionale, a celor atitudinal-valorice.

1. Conceptele de invatare si invatare scolara. Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare Conceptul de invatare
Invatare este definita diferit de la un autor la altul. Dupa Dors si Mercier, „invatarea consta in a dobandi sau a modifica o reprezentare a mediului”. Acest caracter elimina latura afectiv-motivat a vietii psihice. Dupa Leontiev, invatarea e „procesul dobandirii experientei individuale de comportare”. Adica, datorita invatarii nu se acumuleaza numai informatie, ci se formeaza gandirea, sentimentele, vointa – personalitatea. Tot ceea ce nu este innascut este invatat, se formeaza in experienta, prin contactul cu mediul social si cel natural. Procesul invatarii se desfasoara in mai multe faze: - receptarea si inregistrarea materialului pe fondul unei stari de atentie si activare cerebrala; - intelegerea si generalizarea prin formarea de notiuni, principii etc.; - fixarea in memorie, actualizarea prin reproducere a cunostintelor si transferul acestora. Invatarea este un proces complex la care participa intreaga scoarta cerebrala. Tipurile de invatare au fost clasificate pe baza mai multor criterii: - in functie de analizatorul care participa la invatare, distingem: invatare vizuala, auditiva, verbo-motorie, olfactiva, gustativa si kinestezica. Cea mai eficienta este cea combinata; - dupa eficienta, invatarea poate fi: receptiv-reproductiva, inteligibila si creativa; - dupa modul de organizare a materialului de invatare, distingem: invatare programata, euristica, algoritmica, prin modelare si rezolvare de probleme, prin descoperirea inductiva, deductiva si analogica; - dupa operatiile si mecanismele gandirii: invatare prin observare, imitare, prin conditionare reflexa, conditionare operanta, prin identificare.

instrumente. desen tehnic. invatarea practicarii unor sporturi).invatare verbala – cuprinde insusirea de cunostinte si forme de capacitati.Invatarea spontana este indeosebi o invatare sociala. ne ajutam de scris. conţinutul invatarii scolare e fixat in functie de particularitatile de varsta si sarcinile invatare. Invatarea poate fi invatarea spontana (sau sociala. Invatarea scolara e un proces organizat de asimilare de catre scolari a unor . . formarea sentimentelor si a vointei. ce are loc in scoli si institute. neorganizata. priceperi intelectuale (memorarea unor formule. de scheme. are loc in familie. Invatarea scolara are caracter bilateral. .invatare sistematica ce se realizeaza in special in scoli ori in cadrul diferitelor strategii de instruire. In invatare exista doua etape: 1-se urmareste rezolvarea unei probleme (implica gandirea. in grupurile de joaca etc. se realizeaza sub indrumarea profesorului. are loc in familie. formativ. Invatarea scolara e un proces organizat. in timpul exercitarii profesiei. cuprinzand procesul de educare al copiilor si tinerilor. pentru ca pregatirea tinerilor sa se realizeze in perspectiva (prezent si viitor). institutionalizat si obligatoriu pentru cei care invata . nu urmareste numai transmiterea de informatii ci si dezvolta morala si intelectul persoanei. in grupul de joaca. Invatarea spontana (sau invatare sociala) este neorganizata . In invatarea scolara accentul principal cade pe formarea intelectuala. Invatarea scolara e un proces orientat spre obiective precise. Invatarea scolara e un proces dirijat de cadre special pregatite. al valorilor. Invatare scolara. memoria si imaginatia) 2-se realizeaza fixarea solutiei .Forme ale invatarii: .invatare spontana. in grupele de joaca. Efectele invatarii sistematice se resimt in planul dezvoltarii intelectuale si mai putin in planul motivatiei. Invatarea realizata in scoala se clasifica in : . legi . care se petrece in familie. Latura afectiva se dezvolta mult in cadrul invatare sociale. Nucleul principal al invatarii sistematice este invatarea scolara. al sentimentelor. perceptia. a manuirii unor aparate. in memorare. Intre aceste tipuri de invatare exista o legatura : instruirea verbala e foarte importanta in dobandandirea unei priceperi motorii complexe. Invatarea scolara are caracter educativ. in timpul exercitarii profesiei) si invatarea sistematica (realizata in scoala).date). neorganizata.invatare senzo-motorie – consta in formarea de priceperi si deprinderi motorii (invatare scris.. In cadrul acestei forme de invatare are loc in special dezvolarea afectivitatii. Invatarea sistematica e realizata in scoala sau in diferite strategii de instruire.

e) invatarea prin asocierea stimulilor . tipuri si nivele de invatare In stabilirea formelor invatarii se au in vedere criteriile: 1) modul de efectuare a învatarii a) incercare si eroare (la animale). Nivele de invatare: 1) invatare de semnale (sugarul incepe sa-si recunoasca mama si dupa imaginea ei vizuala. 3) modul de transmitere a experientei umane celor care invata: a) invatarea algoritmica (pe baza de reguli). : a) invatarea scolara. Forme. b) instruire militara. b) invatarea motrica (sport). c) invatarea programata . g) invatarea prin imitatie . b) invatarea euristica . b) invatarea prin repetare. d) invatarea prin discriminare multipla . h) invatarea prin actiunile efectuate de altii (fotbal). c) invatarea sociala. i) invatarea prin identificatie ( invatarea pe baza de model) 2) componenta psihica dominanta: a) invatarea perceptuala . nu numai dupa sunetul vocii ei) 2) invatare stimul-raspuns (sugarul invatareata singur sa-si tina biberonul) 3) inlantuire de miscari (mersul pe bicicleta. c) invatarea verbala. Tipurile de invatare sunt delimitate dupa obiectivele invatarii si finalitatea ei sociala. d) reciclare. d) invatarea pe baza de simboluri (la circulatia rutiera). de formare a unor priceperi si deprinderi si a atitudinilor care sa le permita adaptarea la societate si modelarea propriei persoane.informatii. scrisul. d) invatarea prin analogie si modelarea proceselor. c) invatarea prin generalizarea reactiei dobandite. f) invatarea mediata ( pe baza experientei altora). inotul) .

in timp ce se producea un semnal sonor puternic. a acelor conexiuni stabilite intre doua imagini ori idei. A constatat aparitia unei legaturi intre un centru senzorial si unul motor. Un elev devine atent cand cunoaste importanta intelegerii unui fenomen. -învatarea hipnotica. neintetionata. rezultand doctrina „conexionism”. a descoperit reflexul conditionat in timp ce studia problema digestiei. a legilor. daca se produc simultan si sunt intarite prin repetare. Pedagogia sublineaza rolul fundamental al experientei profesionale. Stimulul devine un semnal de hrana. trebuie sa combinam regulile pentru a solutiona probleme noi. Invatare are la baza formarea de conexiuni in creier. Se demonstreaza rolul imitatiei in invatare. Tentativele cu succes se retin. stimuli . Acest reflex de orientare este curiozitatea. -învatarea constienta 2. Alt exemplu: puiul de vulpe descopera hrana dupa cotcodacitul gainilor. intre o insecta si un paiajen de ex) 6) invatare conceptelor concrete pentru a utiliza cuvintele 7) invatarea regulilor. Pavlov a reusit sa substituie stimulii astfel incat animalul saliva cand auzea un anumit sunet. mersul. Vorbirea. Thorndike a stabilit „legea efectului prin care demonstreaza ca invatarea implica o succesiune de incercari si erori. trezirea interesului pentru un eveniment. Pavlov a demonstrat prin coincidenta repetata a doi stimuli se produc in creier „legaturi temporare“. Invatare unei limbi straine e o substitutie. hranind numai unul. Orientari principale in teoriile contemporane ale invatarii si relevanta lor pentru instruirea scolara Fiind un proces complex.Watson isi bazeaza psihologia sa pe raspunsuri (comportament). Pavlov . data de semnale sonore. Teorii asociationiste: Teoriile asociationiste exagerau mult rolul asociatiilor. un reflex salivar . Celalalt caine doar priveste. manuirea unor obiecte casnice sunt invatareatate prin imitatia adultilor. Si lui i se formeaza. a formulelor matematice. pe care Thorndike le-a numit „conexiuni“. rezultand diferite teorii.. iar cele cu esec sunt inhibate. oamenii de ştiinta au studiat invatarea pe animale. pentru a putea fi notat bine.4) asociatiile verbale 5) invatare prin discriminare (cand se fac distinctii fine. uneori se impune imaginarea unor reguli. Invatare prin semne este importanta pentru om : lumina rosie a semaforului inseamna oprire. Nivelele determina o clasifiscare: -învatare latenta. de asta. J. a noţiunilor abstracte 8) rezolvarea de probleme este tipul de invatare cel mai complicat . Exeprimentul 2 : 2 caini. Pavlov a demonstrat si existenta reflexului innascut al orientarii.

Meritul sau este de a atrage atentia ca nu putem aborda o anumita tema. formarea gandirii abstracte. mobilizandu-i toate resursele existente pentru formarea si dezvoltarea de operatii mintale.invatarea de semnale (tip Pavlov). inotul. priceperile motorii.rezolvarea problemelor constituie tipul de invatare cel mai complicat. fara sa mai foloseasca materiale. scrisul). Teoria genetic-cognitiva si structurala (Bruner): copilul descopera lumea dinafara lui in trei moduri: .faza interiorizarii aduna in minte. discriminarile. . mersul pe bicicleta. . . deosebirea dintre o insecta si un paianjen). prin exersare. Teoria psihogenezei operatiilor intelectuale (a lui J. . bazata pe imagini. constatand existenta a 7 bile).faza de orientare (in care copiii asista cum invatatorul aduna un grup de 3 bile. implicate in vorbire. Invatarea antreneaza intrega viata psihica : procesele de cunoastere.faza actiunii reale. Profesorul trebuie sa gandeasca analitic un proiect de lectie.invatarea regulilor (gramaticale. pentru ca treptat acestea sa poata fi efectuate mental. la inceput mai incet. Teoria invatarii cumulativ-ierarhice: Gagne a descris opt tipuri de invatare de complexitate crescanda: . . Elevul trebuie sa fie activ daca dorim ca gandirea sa se dezvolte.faza verbalizarii aduna cu glas tare. . cel putin in varsta scolara mica. . obiectivele propuse.asociatiile verbale sunt acelea foarte complexe. La un anume stimul stim sa inlocuim o miscare cu alta. le reuneste si numara din nou. sa fie pus in fata unor probleme. cand o miscare o declanseaza pe cea urmatoare (de exemplu. .modalitatea iconica. demonstrand cum gandirea are loc mai intai in planul actiunilor reale.inlantuirea de miscari. afectivitatea. atunci cand facem distinctii fine (de exemplu. urmatoarele etape: . Piaget): Piaget a studiat evolutia gandirii. prin manipulare libera. . a formulelor matematice).invatarea prin discriminare. apoi din ce in ce mai rapid.modalitatea activa realizata prin actiunea sa.modalitatea simbolica. cand sugarul incepe sa-si recunoasca mama dupa imaginea ei vizuala si nu doar dupa voce.si situatii rezultand teoria behaviorismului .invatarea conceptelor. conceptele pe care ea le presupune. Gagne pastreaza influente din gandirea asociationista. apoi altul de 4 bile. R. in care elevii insisi executa operatia cu betisoare sau alte materiale. Teoria operationala a invatarii: formarea operatiunilor mentale parcurge. vointa. . .invatarea stimul-raspuns (tip Thorndike). . cand sugarul invata sa-si tina singur biberonul. . daca elevii nu si-au format in prealabil asociatiile.

De aceea materialul intuitiv trebuie sa fie mare. Se recomanda utilizarea desenului schematic si folosirea unui material intuitiv cat mai variat. ambianta. Conditii interne si externe ale invatarii eficiente. a saraciei bagajului de reprezentari. Motivatia invatarii scolare-conditie interna integrativa. Atentia este trezita imediat de ceea ce este nou. atentia. Un rol hotarator il are insa interventia profesorului prin cuvant.Copilul utilizeaza treptat aceste modalitati. in culori vii. climatul afectiv. strategii de formare. datorita experientei lor reduse. sintetizate in perceptie. Cunoasterea are insa la baza informatiile furnizate de simturi. in culori contrastante. legea optimului motivational. si a invatarii prin descoperire.). influenta relatiilor de grup. organizarea invatarii. timpul in care se efectueaza invatarea. forme si structuri.o evidenta insemnatate o are orientarea si concentrarea atentiei elevilor asupra celor ce se discuta in cadrul unei lectii. Dar mai i portanta decat toate aceste conditii este prezenta interesului. Memoria este cu atat .) Conditii interne ale invatarii scolare: . desigur. dependente de cel ce invata (exemplu: motivatia. intelegerea si consolidarea celor invatate prin memorie). variatia atrage atentia. miscarea. transmitere a informatiei ceaa ce confera invatarii un caracter constient . implicarea procesului de cunoastere. ca metoda. perceptia este un act foarte complex. preocuparea de a trezi interesul copiilor are o importanta cruciala in procesul invatarii. De asemenea. Memoria are. Conditiile care acţioneaza asupra scolarului. Banalitatea adoarme atentia. finetea care asigura trainicia asimilarii cunostintelor si priceperilor. Prin invatare se obtine o modificare a comportamentului. necunoscut. dezvoltare Conditionarea psihologica a invatarii scolare Realizarea obiectivelor invatarii scolarea are loc in conditiile care pregatesc psihic elevul pentru activitate. geneza. iar scolarii pot sa nu vada ceea ce profesorului ii sare in ochi. In acest scop nu trebuie subestimate metodele intuitive. pregatirea lui. Limbajul reprezinta principalul cod de insusire. De aceea. Aceste conditii care guverneaza procesul invatarii se numesc conditii interne. iar cand ajunge la deplina stapanire a modalitatii verbale inseamna ca a ajuns la maturitate intelectuala. In ciuda aparentei. il stimuleaza sa isi fixeze cele invatate. factorii ergonomici (materiale didactice de ex. obiectele mari. Observam usor stimulii interni. O a doua dificultate apare prin aceea ca elevii disting cu greu aspectele esentiale de cele neesentiale. factori perturbatori. Bruner este printre primii care au subliniat necesitatea problematizarii. 3. din afara se numesc conditii externe (exemplu: personalitatea profesorului. dinamica.

atitudinea lui. continuturi. . participari afective. capacitate intelectuala.grupul scolar (fiecare elev sufera influenta mentalitatii clasei. 9)Influente socio-culturale: dezvoltarea culturii. sa foloseasca metode active care sa trezeasca interesul scolarilor si sa-i antreneze in solutionarea problemelor. Conditii externe ale invatarii: . tinuta. performanta si eficienta invatarii sunt influentate de anumite conditii. sistematice sunt conditii ale invatarii scolare 5) Calitatea strategiilor de presdare învatare. mijloace si forme de activitate didactica. gradul de cultura. scoala si societate Motivatia invatarii scolare Motivatia resprezinta totalitatea motivelor care dinamizeaza comportamentul uman. calitatea si inteligibilitatea (accesibilitatea) cunostintelor 3) Transferul de cunostinte 4) Exercitiul. linistea. . sursa acesteia. 7) Calitatea vieţii scolare 8)Componenta procesului de invatamant: obiective. Motivatia are rolul de a activa mecanismele necesare efectuarii de acţiuni constiente. studiu. Motivatia este totalitatea motivelor care determina elevul sa invete. care prezinta o anumita importanta pentru individ. initierea si reglarea actiunilor in directia unui scop. 6) Competentele profesionale. relatia profesor–elev. Motivul este o structura psihica.ambianta (cladirea scolii. cu cat mai activa este invatarea. interesele si aspiratiile. 1) Nivelul si participarea individuala a elevului (temperament. repetitiile teoretice si practice .toti factorii din ambianta scolara influenteaza randamentul invatarii. inclinatiile. Ele sunt si cauzele conduitei. . El trebuie sa stie sa aleaga cele mai adecvate obiective operationale. fie ea pozitiva sau negativa). Punctul de plecare in procesul motivatiei revine trairii .mai temeinica. asigurarea conditiilor realizarii ei.regimul de viata al elevului: respectarea unor ore fixe pentru masa.cel mai important este profesorul. . sa dozeze continutul lectiei. Invatarea eficienta Valoarea. maiestria didactica. igiena scolara). In centrul preocuparilor formative in scoala va sta totdeauna cultivarea gandirii verbal-abstracte. aspectul clasei. pedagogice si moral-cetatenesti ale profesorului. ducand la orientarea. a cartii. repaos. metodelor si formelor de activitate didactica. a acţiunii cultural artistice. a mijloacelor.) 2) Volumul. voluntare si caracteriale. Realizarea invatarii scolare are loc in cond care pregatesc psihologic elevul pentru activitatea respectiva. relatile intre famile. in vederea crearii unui cadru extern optim al invatarii. motivatiile. aptitudinile. Declansarea actiunii revine unor stimuli exteriori. dirigintele trebuie sa colaboreze cu familia.

Constientizarea acestor obiecte in mintea noastra da nastere motivului. dezgust. interese . adica un sentiment de convigere.dispozitiile („bine dispusi”/ „indispusi”) c). Ceea ce nu constituie obiectul pasiunii nu se vede („te orbeste pasiunea”) Sentimente : –inferioare(interse personale: dorinta de a construi o casa) .(exemple: furie . impulsuri spre miscare. -superioare: . indeosebi morale (deci nu au legatura cu natura activitatii in invatare) . iar ca si trebuinte negative: dorinta de a fuma. ci pentru a primi direct sau indirect anumite recompense. mila etc). pasiunile. Trebuintele sunt influentate de mediu. -intelectuale(aspiratia de a stii mai multe.) 2). -estetice(trairea frumosului in arta) . de experienta sociala (exemplu: nevoia telefonului. bucurie. nevoia de drog. observarea unui automobil nou si frumos este agreabila. actiune. In realizarea actiunilor motivate intervin toate procese psihice: 1) procesele cognitive – asigura constientizarea obiectului cu care se satisface trebuinta.emotiile – stari afective de scurta durata. raportata la obiectele cu care ea poate fi satisfacuta.morale(dragoste de munca . Starile afective sunt impartite in doua: 1). a televizorului. Astfel rezulta o clasificare a motivelor „dupa continutul psihologic” al lor (dorinte.Procesele afective statice: a). disperare. aspiratie ce determina actiunea sa se orienteze spre un anumit scop.agreabilul si dezagreabilul –insotesc toate perceptiile noastre (pe strada.Procese afective dinamice :: sentimentele. patriotism).) Relatia motivatie –invatare –scop delimiteaza doua categorii de motive: a) –motivatia extrinseca – cand elevul se incadreaza in disciplina scolara fara vreun interes direct pentru ceea ce se preda . La baza motivatiei sta o mare varietate de trebuinte biologice si psihice ale omului. speranta. alcool) 2)procesele afective – insotesc actiunea cu trairi pozitive sau negative pana la atingerea scopului. trebuintele devenite constiente de obiectul lor se numesc dorinte din care izvorasc tendintele.aptidudini speciale etc.aspiratii . Pasiunile difera de sentimente prin intesitatea lor. sentimente. care au drept urmare o viziune unilaterala a vietii. Motive ale conduitei umane : sentimentele si pasiunile. pe cand gunoiul azvarlit pe strada este dezagreabil) b).frica.unor trebuinte.

ambitia: dorinta de a fi printre primii (la copiii mai mici. 4) aptitudini speciale. Insuccesele repetate pot indeparta copilul de scoala .Motive extrinseci : 1) dorinta de afiliere(copilul merge la scoala. invata bine doar pentru a fi pe placul familiei) .pentru ca exista impulsul de a se supune normelor (tendinte normative). .pentru ca se poate teme de consecintele repetentiei. . satisfactia succesului dinamizeaza scolarul pentru a obtine rezultate bune. al excluderii din scoala (anxietate). Succesele scolare au efect formarea unei atitudini pozitive faţa de munca. Supunerea este insotita de 3) teama consecintelor neascultarii( frica sentiment dominant in şcoala de acum 100 de ani) 4). dorinta de ridicare sociala. Care sunt motivele principale care il determina pe scolar sa vina la scoala? Motive extrinseci: . Motive intrinseci: . Din punct de vedere socio-moral: a) motive sociale –scopuri si interese generale pentru altii(patriotismul). cea mai valoroasa.aspiratia spre competenta. Profesorul e nevoit sa se sprijine pe toate formele de motivatie. trenuie renuntat la .pentru a face pe placul parintilor. Mentinerea ei depinde de maiestria profesorului 2) aspiratia spre competenta.impulsul afirmarii eului. exagerarile familiei duc la nasterea rivalitatilor) b) –motivatiile intrinseci . profesorii ii cer copilului sa se supuna unei indoctrinari. . dorinta de a fi pe placul profesorului 2) tendinte normative: parintii. curiozitatea. Recompensa e un factor stimulator. . 3) motivul reciprocitatii .dorinta de a crea. b) motive normale – sunt legate direct de scopuri ce vizeaza personal elevul (dorinta de succes). .au legatura cu specificul invatarii: 1) interesul de cunoastere.din curiozitate. se supune. Are la baza un impuls nativ si este prezenta mai ales in primii ani de viata. insa el va cauta tot timpul sa promoveze motivatia intrinseca.pentru ca si alti copii din cartier fac la fel. prin autodepasire. . copilul deprins sa asculte.

. Nivelul optim se obiectiveaza in: -integrarea optima a elevilor in viata şcolara si sociala . al functionalitatii activitatii scolare. . Nivelul optim opereaza si in sensul stimularii.proces complex si de lunga durata. ba chiar scade. ca echilibru intre stabilitatea structurilor pe care dorim sa le formam si variabilitatea manifestarilor concrete de conduita. perceptive sau actionale.educarea motivatiei atinge stadiul superior cand apar sentimentele trainice legate de valoarea muncii si a culturii. mai ales ca motivatia principala a comportamentului consta in interactiunea reala cu mediul ambiant. intervine intentia datorata autoritatii.conteaza exemplul.bucuria succesului poate duce la o atitudine pozitiva fata de materia asimilata care a dus la satisfactii. Analiza optimului motivational e legata de modelul de reglare. intevin inhibitii si randamentul nu mai creste. Randamentul intr-o activitate creste paralel cu forta motivatiei numai pana la un anumit punct.N. Optimul de participare apare ca relatie intre posibilitate si realitate. dar si in cel al reducerii tonusului activitatii. conflictelor. forme de pedeapsa. care nu se poate desfasura la fel pe tot parcursul activitatilor Invatarea eficienta e strans legata de P. modelul profesorului. -adecvarea comportamentelor elevilor la scopurile educatiei. -unitatea metodologica si tehnologia didactica aplicata in activitatea de predare-învatare. variind cu particularitatile personalitatii fiecarui elev.atitudinile parintilor sunt inoculate treptat si copiilor. Raportat la unitatea de timp. in timp ce peste acest nivel. Cresterea stimularii produce un efect de intarire. -atingerea indicatorilor logico-ştiintifice ai curriculumului. Nivelul optim al comportamentului motivat ca fiind definit de ideea activismului. E importanta exigenta profesorului . cand dorintele sunt prea puternice. Premisa ştiintifica de la care se porneste in afirmarea caracterului optim al functionarii modalitatilor prin care elevii participa la procesului invatarii o constituie unitatea dintre aspectul logico-formal si cel axiologic precum si aspectul logico-didactic si aplicativ al procesului de invatare.N. prin implicarea lor in sarcini captivante si evitarea situatiilor jenante sau de esec.O) Procesul de invatare necesita un consum mare de energie umana.dezaprobare. trebuintelor. . .O. . Rolul profesorului este de a facilita motivatia elevului prin accentuarea atractiilor. care concepe factorii dinamogenetici ai comportamentului prin postulatul reducerii nevoilor. Principiul nivelului optim in motivarea activitatii scolare (P. personalitarea si tactul pedagogic. . dezvoltarii sale. cu nivelurile de autoreglare a tensiunilor anticipative. acest consum este egal cu intesitatea muncii elevului. cu tipul de sarcini de invatare. Formarea motivatiei: . sustinute de motivatii intrinseci.intr-o activitate scolara trebuie sa predomine momentele pozitive.

activitatea este redusa . gandirea. cum ar fi : atentia. cu toate insusirile lor. neconcordari ale posibilitatilor fizice si intelectuale.perceptii combinate(vaz-auz) b) dupa obiectul reflectat – perceptia capata denumirea obiectului (percep o cladire) . memorie. blocaje psihice. starea de a fi atent devine obisnuinta pentru momentul inceperi unei activitati. absenta. apar stari de plictiseala.volumul atentiei . acest tip de atentie este cel mai productiv ) Perceptia este un proces psihic care da informatii despre obiecte si fenomene .concentrarea atentiei . vointa. -Forme ale atentiei 1) atentia involuntara – (atentia in functie de stimuli externi –zgomote de afara ) 2) atentia voluntara – (cand ne propunem sa fim atenti) 3) atentia postvoluntara – (apare ca rezultat al exersarii de a fi atent. Atentia consta in orientarea si concentrarea activitatii psihice asupra unor obiecte si fenomene pentru a le putea cunoaste cat mai clar si cat mai concret. auditive . gustative. descresterea stimularii produce un efect de intarire. asigurandu-se imaginea lor integrala . Stimulari excesive (de supramotivare) intalnite in procesul de invatareatamant produc adesea frustari. perceptie. Distributia atentiei se refera la posibilitatea de extindere a ei asupra mai multor activitati . In conditiile unor stimulari joase(de submotivare). deplasarea preocuparilor . efortul de vointa nu mai este necesar. comportamentul motivat poate suferi o deteriorare. Atentia e o conditie indispensabila a oricarei activitati eficiente. slaba angajare. iar daca au o frecventa foarte ridicata. In legatura cu invatarea scolara se mentioneaza existenta unei „stari de invatare” exprimata prin functii psihice implicate in acesta stare. atunci cand actioneaza direct asupra receptorilor (organele de simt). olfactive. Clasificare ale perceptiilor : a) dupa analizatorul dominant : -perceptii – vizuale. In activitatea de invatare se formeaza procese psihice .stabilirea atentiei (durata de mentinere a ei depinde de varsta .dimpotriva. randament slab. de calitatea ei: . dezorganizari ale activitatii. temperament interes pentru activitatea desfasurata) . Flexibilitatea atentiei se refera la usurinta cu care se poate trece de la o activitate la alta. Efectul atentiei depinde de nivelul de dezvoltare.

de ore .intiparirea – memorarea propriu-zisa a imaginii – memorare involuntara si voluntara.gandire operatorie – constituita din operatiile gandirii –analiza. – memorare de lunga durata – asigura continuitatea constiintei si unitatii propriei personalitati. Gandirea are doua componente: . sinteza. –recunoasterea sau reproducerea eronata a ceea ce s-a memorat candva.c) dupa timp – insusirile temporale conduc la formarea perceptiilor – durata . permite desfasurarea activitatii pe timpul zilei . trait sau efectuat in trecut. abstractizare . judecati si rationamente . – determinate subiectiv („Ce lunga mi s-a parut ziua”) Memoria este procesul psihic de intiparire.gandirea informationala constituita din notiuni. – memorare scurta(mijlocie) – dureaza un nr.pastrarea – stocarea propriu-zisa a informatiei -reactualizarea – destocarea de informatii. Reproducerea – logica (memorarea s-a facut logic) si mecanica . are doua forme recunoasterea si reproducerea. comparatie . generalizare . viteza e) perceptiile denaturate – iluziile – determinate obiectiv(fata morgana . concretizare. Gandirea – este procesul psihic complex de reflectare generalizata si mijlocita a obiectelor si fenomenelor si a relatiilor dintre ele sub forma de notiuni . judecati . . orizont – linia unde se pare ca se uneste cerul cu pamantul) . pastrare in creier si reactualizare a ceea ce omul a perceput. Operatiile gandirii . . rationamente. Procesul opus memoriei este uitarea – imposibilitatea definitiva de a ne aminti ceva ce am memorat candva. alte forme ale uitarii: –lapsusuri – imposibilitatea de a ne aminti pe moment ceea ce s-a invatat . Nivele ale memoriei : – memorare imediata (asigura continuitatea activitatii). Presupune 3 procese: .

care va fi executata si prin ce mijloace. care apare in cazul in care sunt actualizate mai multe trebuinte. Vointa – este capacitatea omului de a-si mobiliza in mod constient intreaga activitate psihologica in vederea realizarii unor scopuri dinainte fixate . sub aspectul ratei de afectuare (intervin trasaturile temperamentale) si sub aspectul organizarii finalitatii (intervin trasaturile de caracter). a structurilor operatorii si actionale. memorie. 2) lupta motivelor . stapanire de sine. perseverenta. teama . Psihologic.. Exersarea in aceasta directie duce trepta la formarea unor importante trasaturi de vointa ca : hotarare. bucurie pentru fiecare pas pana la relizarea scopului . finalitate. Exista doua categorii de actiuni volitive : . 5) evaluarea si corectarea actiunii pe baza unei verificari secventiale.etc. adica a unor activitai voluntare. manifestandu-se atitudini de neincredere . vointa este o activitate voluntara . – Gandirea convergenta (pe care o folosim in mod obisnuit). In acest stadiu se constituie impulsul spre actiune. logic si pedagogic in procesul invatarii si formarii conceptelor. 4. constienta. 3)deliberarea si luarea unei hotarari cu privire la act.Analiza –Sinteza –Comparatia –Abstractizarea –Generalizare –Concretizarea Forme ale gandirii – Gandireaa divergenta(la cercetare) . spirit de observatie) participa la fixarea scopului si planului actiunii pe care urmeaza sa o realizeze. Procesele afective insotesc actiunile la fixarea scopului pana la atingerea lui . imaginatie . fiecare cu impulsul sau spre un anumit scop. speranta . Vointa este un proces psihic complex care le presupune pe toate celelalte procese psihice (cognitive si afective). a celor atudinal-valorice . culminand cu sentimentul de succes sau esec.actiuni volitive simple – etape : 1)fixarea scopului actiunii ca rezultat al trairii unei tendinte sub forma de dorimnta sau tentatie. motivationala. fermitate. Procesele cognitive(gandirea. Deci . 4) executarea actiunii pe baza mijloacelor satbilite. Actiunile volitive difera de la individ la individ sub aspectul calitatii (intervin aptitudinile). mijloace ce pot fi structurate intr-un plan de actiune.

Actiunile externe cu obiectele. proces dirijat de profesor. este vorba de o aspiratie spre integrare sociala. o dorinta de afiliere. in scheme de gandire. . printr-un proces de analiza. in functie de nivelul dezvoltarii psihice al fiecaruia si de continutul situatiilor de instruire (lectii si alte activitati didactice). actionand. se transforma pe plan mintal in operatii intelectuale.Invatarea se desfasoara pe baza unui sistem de actiuni si operatii diferentiate de la elev la elev. Elevul invata si se dezvolta intelectual. sinteza si generalizare. comparatie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->