Nancy L.

Van Pelt

(orr|pleta

CURTENIE COMPLETA

Nancy

L

Van

Pelt

-(g"{itii#,s"

Curtenie completd Scenariul pe care Ei-l imaginase Roger includea qi o solie, iar el o alesese pe Sharon sdjoace rolul acesteia. Problema era insd ci Sharon

Dacd pomiti de la ideea cd ,,Dragostea noastrd aa dobori tot ceea ce ne ua sta tn cale", ud jucayi cu o Jilazolie periculoasd.

Capitolul

1

RAIUPA DE IA]{SARE
Cei doi tineri aflali in biroul consilierului nu-si sdrbdtoriserd inci prima aniversare a nunlii gi deja se certau foarte des. Doar cu opt luni in urmi, Sharon, de 19 ani, fusese o splendidd mireasi. Asum. ea incerca din greu sd-si stepaneascd laciimile, dar ele nu vroiau deloc si o asculte. ,,C[snicia este atat de diferitd de ceea ce am crezut eu ci va fi", suspina ea. Roger, solul ei, era la fel de tulburat si plin de resentimente in timp ce isi exprima nemultumirea. ,,Sharon i inceput si se schimbe imediat dupi nunti", incepu el, vizibil stdnjenit. ,,inainte de cisitorie eram de acord in totul si puteam discuta despre orice. Toate acestea s-au incheiat insi de indatl ce ne-am intors din luna de miere. Am incercat sd. aduc in discufie problemele noastre, dar ea se impotriveste tuturor sugestiilor mele, pldnge foarte mult si refuzd se vorbeasce despre schimbirile pe care ar trebui s[ le facem. Relatia noastri. nu este nici pe departe ceea ce am sperat se fie. Ce sd facem?" Ce a spulberat visul acestui cuplu tdnir? Fiecare igi imaginase, inainte de nunti, cum va ardta viata lor de cdsltorie. Roger se vizuse in rolul de vedeti, cel al sogului puternic. El iqi ldsase fantezia se colinde printre multimea de scene de dragoste, pe care avea se le interpreteze. Visase la plicerea qi la satisfaclia pe care i le va aduce cdsdtoria. Vizualizase de multe ori in minte toate aceste scene, astfel cI, din clipa cdnd spusese ,,Da" in fala altarului, el incepuse sijoace rolul pe care-l repetase atata weme.

nu citise niciodatd scenariul lui Roger. De aceea, ea nu invelase niciodatd rolul pe care il repartizase el. Sharon se pregdtise sd joace un alt rol, cu totul diferit de cel care ii fusese pregltit. Era cat se poate de fuesc ca scenariul ei sd arate cu totul diferit de al lui, din moment ce fusese scris de o alte persoand. Scenariul lui Sharon cuprindea toate amintirile $i intampHrile pe care le trdise din copildria ei gi pAnd in prezent. Tatdl lui Roger era de modl veche gi obiqnuia si facd pe geful acasd. Mama lui acceptase de bunivoie locul din umbri si se ldsase cu totul dominati de o lume a birbalilor. Roger qi fratele lui invdtaserd repede cd, atunci cdnd mama lor ii disciplina, puteau si alerge la tatil lor, pentru ca acesta si le ia apdrarea. De obicei, tatil trecea de partea lor impotriva mamei, iar, dacd ea indrf,znea si comenteze in weun fel situalia, el ii spunea: ,,Nu mai avem ce discuta pe aceasti teme" gi ii arunca o prMre care o aducea la tacere pentru mai multe ore. Cam aqa arita scenariul lui Roger, scenariu pe care-l repetase vreme de douizeci de ani. Observase cu aten{ie modul in care aclioneazi un so! $i exact tipul acesta de personaj se pregitise sf,J intruchipeze dupd cdsitoria sa. Acum urcase pe scend, dar lucrurile nu mergeau deloc bine. Fuseseri gi alfi factori care influenlaseri conceplia lui Roger. El culesese idei de la televiziune, din cnrli, din viala unchilor sau a profesorilor lui, de la biserici, precum si din alte surse. In toatA viala sa de pAnd atunci, el colectase qi inmagazinase, in mod incongtient, tot felul de informalii despre cum trebuie si se poarte un so!. In plus, el igi construise o imagine gi despre cum va trebui si se poarte so{ia lui. Dar Sharon intruchipa idealul pe care gll construise el doar prin felul cum ardta. Era inaltd gi zveltl. Pasiunea ascunsese, sub o lumind falsd, toate deosebirile atat de demne de luat in seami.
13

12

tot mai mulgi oameni cisdtoriti se simt din ce in ce mai nefericili in cisniciile lor. decat in sus. curtenie sau cdsdtorie. Refuzul lui Roger de a interpreta rolul pe care toatl lumea qtie cd trebuie siJ joace un sol complicase situatia. Acum se straduia si intruchipeze personajul pentru care se pregitise atAt de mult. El interpreta incd partea din scenariu. $i lucrul acesta se intAmpld mult prea adesea cu tinerii din zilele noastre.. Mama ei fusese departe de a fi partenera aceea timide Ei ne$tiutoare. Dar aceasta nu este suficient. pe hnge rata inalti a divo4urilor din zilele noastre. Astfel. ins6. Imi sunt foarte cunoscute diferitele capcane ale cisdtoriei. Unul din trei americani care se cisdtoresc va divorta in mai pulin de doisprezece ani. fiecdruia in parte. ca so! gi io1ie. 15 . gtergAndu-gi din Perspectivele reugitei in cdsitorie devin. Doamne fereste! Ea m-a determinat insd si scriu aceastd carte qi sd o pun in mdinile tinerilor care doresc si evite asemenea capcane. in momentul cAnd scriu aceasti clrte.impiedic6ndu-se la tot pasul . fiindci nu erau incompatibili. rezewatl logodnicului indrigostit.i cAgtigirii mijloacelor financiare.incompatibilitate". In ultimii doispre^zece ani.Tot ce. in tot acest timp. rata nalionale a divorturilor in prima cdsitorie este de aproape 41 7o si nou lacrimile. . Magnifica institulie a ces[toriei oferi rdsplitiri extraordinare acelora care pdsesc in ea cu inlelepciune. nu incepuse incd s[ joace rolul solului.Incearcd sl faci mereu pe geful. Dar acum. dar pe care nu avusese ocazia sdJ joace dec6t in propria imaginatie Dupi opt luni. curtenie qi cisdtorie.i creEterea copiilor pe seama mamei. Mai mult de 60 % dintre acestea sfdrqesc prin divort. Curba satisfacliei in cdsitorie lintegte mai degrabd in jos. lucrurile se dovedeau a fi cu mult mai dificile decat i$i imaginase. o date cu ffecerea anilor. 14 tinde sd devini cea mai inaltd ratl a divorlurilor din intreaga lume.. Nu a fost suficient nici pentru Roger qi Sharon. cu cit anii de cdsnicie sunt mai multi! Prezentarea unor asdel de informalii s-ar putea si vi se pard un mod destul de ciudat de a incepe o carte despre prietenie." Bineinleles ci Roger nu mai era ca inainte de cdsitorie. Da.tie de a deline supremalia in ceea ce priveste cdsniciile destrimate. dar nu acel gen de solie intruchipat de mama lui Roger! Sharon nu crescuse intr-un astfel de cimin. pe atunci. Statele Unite ale Americii au nedorita reputa.sperdnd. ea fusese o gospodind eficienti.Nancy L. pentru a avea o cisnicie implinitd. visdnd qi rugdndu-se ca totul sI se schimbe.tiu ce fac. Statele Unite sunt pe prirnul loc in ceva! Si lucrurile nu stau deloc mai bine nici in ceea ce priveste cea de-a doua cisdtorie. in timp ce el se dedicase cu totul propriei slujbe . Incompatibilitate! Oricare doui persoane care formeazd un cuplu pot fi incompatibile. cu fiecare an. ea avea propriul slu cdmin si stia exact cum trebuie s[ se poarte o solie buni gi ce se agteaptd de la ea. fac pare sd-l irite". inainte de cisdtorie. Sharon fusese o elevi foarte silitoare in a urma modelul mamei sale. ci ignoranti! Pdsiseri citre cisitorie ducAnd cu ei imagini romantice despre ce insemna si trdiascd impreuni. cdndv4 in bine. bucurAndu-se in acelaqi timp de practicarea sportului sau participand la diferite proiecte de serviciu. dar aceasti cunoastere a problemelor maritale nu m-a invenunat deloc impotriva cisitoriei. cdnd venise ocazia. Van Pelt Curtenie completd Slaba lor pregetire se dovedegte intotdeauna insuficientd.. Ei nu sunt pregetili pentru prietenie. Roger Ei Sharon au venit se caute consilierea unui specialist in domeniu. In plus. Nu mai seamdni deloc cu cel de dinainte de a ne cdsdtori. in loc de aceasta. spuse Sharon. Tatll lui Sharon ldsase administrarea casei . tot mai slabe. pentru simplul fapt ci. Sharon dorise intotdeauna sdjoace rolul de solie. pentru a rezolva ceea ce ei numeau . avdnd in acelagi timp gi o slujbi cu jumltate de normi in lumea afacerilor. rolul acesta incetase pentru el. Avea si-gi dovedeasci aceasti iscusinld imediat ce avea si i se ofere ocazia. atdta timp c6t nu . InsI in ziua cAnd peqise allturi de Sharon pe culoarul care avea si-i ducd in fata altarului. ei fac tot ceea ce pot . Cu toate acestea. trebuie si privim realitatea in fali. Acum. gata sd pdmeascd ordine de la un dictator. ia nu se indoise cAiugi de pulin de abilitatea ei de a-gi juca rolul de regini a ciminului. . am petrecut multe ore consiliind cupluri aflate in impas. ei nu ficuseri nici o incercare serioasi de a descoperi ce responsabiliteti le reveneau.

cAt de cAt. Aceste familii si-arfi pututfolosi timpul qi talentele pentru Dlnele sl pentru progresul societdtii. sd opreascl valul divorgurilor care amenintd lumea. toate ac€st.i la rclaliile personale carc conduc Ia cdsdtoie. in ceea ce oriveste o relatie care 51-i 5atisfaci pe amAndoi. De-abia cAteva aluzii. noi ingaduim ca tinerii noqtri sd ramani cu totul nepregitili pentru cdsitorie qi pentru clipa cano vor devent parnfl. Studiind unele dintre materialele referitoare la prietenie gi curtenie. Acasd ""oitlolul inveilm despre valori. mai taflu. in cisitorie. Compasiune sgrltru cd nu si-au implinit visele. ce nu sunteti suficient de maturi ca sd realizali cd modul in care vi implicati in prietenie $i cuttenie agazl temelia pentru modul in care vi veli implica. 16 17 . susfinuti de pastor si de sotia acestuia. Imi amintesc de ceea ce am citit eu pe aceastA temf. si mAnie din pricina ignoranlei lor cu privire la complextatea unei asemenea responsabilitifi. dr. Cisitoria iqi are cerintele ei.. Vreau doar o aventure 11 gu1ina Un educator. dar cel pulin ar fi un pas in direc{ia cea bund. Van Pelt Cutlenie completd De ce esueazd atat de multe cdsnicii? Existd mai multe cauze. de asemenea.. aflate in librlrii. de-a face cu familia.Stai putin! Eu nu mi gdndesc la cdsitorie.tate s1 i566a. O perioadi de preghtire premaritald de gase pind la opt siptlmAni.a. Cdt de mult as fi wut si gtiu cum stau lucrurile in aceastd privinla! $i. probabil. pentru o viate pljnd sens. irosirea resurselor umane pe care o implici aceasta me ingrozegte. doar zece aveau. Pentru a afla ceea ce doream se $tiu cu adevdrat.. Fiecare cuplu trebuie si priveasci viata de cisnicie ca oe o sarcine dificil de realizat. Aceia care au procedat astfel au o ratd a divorlurilor mult mar scAzutI. dac5 reuseam sd gisesc in cele din urmi weo astfel de carte. Daci gdndili cd . nu ii invilem aproape nimic despre clsitorie. ar fi foarte utild. Dr. care este cu mult mai importantd decAt orice profesie. $i cAnd m6 gAndesc la societatea noastr. dar nu invald absolut nimic despre comportamentul a doi oameni care poartl numele de sol gi solie?" Altcineva a remarcat cd suntem foarte preocupati sd ne trimitem copiii la gcoali pentru o perioada de. Ilisenca 'de ne pregdte$te. Daci va lisa{i pufi. astfel ca suntem destul de bine piesatlti ia uss51a.. in anii adolescenlei.tsdtoi niciodatd cu cineva cu care nu alt fosl mai intdi" prieten.Nuncy L. Dintre cele 844 de cursuri trecute pe listd.dragostea noastre va dobori tot ce ne va 51a in cale". Bietz. de Ia topologie la mamologie. am descoperit cI foarte mulli autori sunt in mare parte straini de ceea ce vor se stie tinerii. sunteti naivi $i nerealisti.. cochetali cu o filozofie periculoasd..e.Ci1i dintre tinerii care trec prin acest colegiu devin experli in comportamentul qobolanilor gi al sopdrlelor. Atunci cdnd discut cu diferitele cupluri care trec prin dificulteti maritale. Ele se ingiruiau. zece pdnl la cincisprezece ani. iu Nimeni nu ar trebui sd se cdsdtoreascd fiird sd parcurgd o seie de studii efciente cu pivire la cdsdtoie . Pentru a-i obtine resDldtirile. matu. distraclie" inseamnd. $i nici mdcar aceasta nu va reugi. Nu vd veli c. gnls se complace si ingiduie o asgmenea ignoranld. In schimb. ea trata subiectul in termeni atat de clinici incdt nu-l puteam inlelege decat foarte vag. a trebuit se parcurg o sumedenie de cn4i gi de broguri obtuze qi plictiSitoare. astfel incat se poatdinvita o meserie. de indrumare qi de suport din afarI. dar nici unul dintre ele nu era obligatoriu. R. a verificat orarul unui colegiu $i a descoperit. in ceea ce privea scopul. R. despre stanairOe si despre idealuri. la rdndul ei.ru educational asiguri o instrube adecvatd linerilor in privinta responsabilitdtilor cetdtenesti si a aleqerii ynsi profesii. Bietz se intreba: . o mullime de cursuri la care studenlii puteau alege sA participe. Este nevoie. $i dacl spuneli: .. dar prima dintre ele este lipsa de pregdtire. care sd tind[ spre atingerea unui scop. este nevoie de cunoastere com6inatd cu efort.ri in derivi citre cdsnicie. dar nu imposibili. Lucrul acesta a fost gi este adeverat in privinla cdrlilor care abordeazi problema sexuali qi care sunt adresate tinerilor. incerc doud feluri de sentimente: de compasiune si de mhnie. in lista prezentatd. Sislemul nosl. gAndindu-vi ce aceasta va impli de Ia sine indelunga agteptare dupd o fericire durabili.

in care Buford nu era niciodatd inclus. toatd casa era o piscini . sdrind din nufdr in nufir. Mi voi referi adesea la rezultatele acestui sondaj. in majoritatea timpului. pe care le avea din nagtere si care-i impestritau pielea verde. stdtea ascuns printre ierburile alunecoase. Celelalte broaste nu prea woiau sd aibd ceva de-a face cu Buford. De fapt.. Buford oriclia alarmat si plonja in adAnc. multe ce4i sunt de felul acesta.direct" qi de explicit. igi petrecea aproape tot timpul stdnd pe cate-o ridicituri de nisip. respingltor. urdt. intr-adevir. CAt de mult isi ura existenta aceea. prezentare a era atat de diluatd. in cuprinsul clrtii. De obicei. Ele aveau propriul lor cerc de broaste-prietene. de unde le putea urmiri pe celelalte broaste cum se amuzau. pentru ci o fac atAt de . inoate.un adevdrat elegteu pentru ci. Poate ca se simtea stanjenit din pricina petelor maronii. doar vArful nasului si ochii mari si rotunzi i se vedeau iesind din apii. Ori de cite ori se apropia cineva de lac. dacdnu li-ai rezoluat mai intdi problemele de acceptare de sine dinduntrul niu..Nancy L. era un ratat! 19 - 18 . De asemenea. Van Pelt Alteori. Capitolul 2 lurnnuurgn-rE cu nNE it{suil Lui Buford ii pldcea sf. arn prezentat in mai multe licee si colegii un chestionar pe aceasti temd. Buford recunostea cd nu era prea mare lucru de capul lui. foarte ruginos. in ceea ce privea infb. Din fericire. Printre broaste. intrebdrilor noii generatii. Pentru a fi siguri ci voi realiza lucrul acesta. aga c[. Buford era un broscoi. curtenie .. Nu uei putea trdi niciodatd o adeudratd relalie de dragose cu cineua. un broscoi grdsun si cu ochii bulbucagi. Uneori se credea chiar inapoiat mintal. atdt de singuraticd! Se simlea sters. voi cita intrebirile gi pirerile tinerilor. Buford. Din nefericire. posac. Era. care cresteau din abundenld pe marginea elesteului. Poate ce acesta este motiwl pentru care tinerii aproape cA au renuntat sI mai citeasci ceva despre prietenie. in propriile lor cuvinte. casa lui avea si o piscin5. vedeli.tigarea. broscoiul fird prieteni. lenes si greu de cap. incdt nu-mi rdspundea nici pe departe la intrebdri. cu adevirat.i sex. pentru a se ascunde de orice privire. Sper insi cd aceasti carte va rispunde. Drept urmare.

in timp ce alteie pot prinde latura sociali a moralei. a prins unduirile muzicale ale glasului ei. De ce ar fi o tinir[ atit de incAntitoare interesati de el. astfel cn. Buford lisase deoparte sirntlmintele lui de broascd $i se transformase intr-un prin! frumos Ei chipeg! sd fim prieteni. i ^ Deodatd. pielea i s-ar fi uscat prea tare si ar fi devenit asprl si sflrAmicioasi. iar pielea nu-i mai era impestrilatd de urdtele pete cafenii. rigusit. in cele din urmi. A fdcut bdlddbdc in ape. el auzipagipe mal. $i tot soarele fusese acela care-r innegrise si mai mult semnele cafenii pe care le avea din nastere. Ziri chipul unei fete tinere qi frumoase. minunata fdpturi s-a intors 9i a doua zi. grdbit. pe frunzd. din 21 20 . mai sd-i sarl din piept. nu exista nici cea mai micd indoiali. Niciodati nu se oprisere ochii bulbuca{i ai broscoiului asupra unei fEpturi atAt de incdntitoare. ce profesie sd-mi aleg gi cu cine si md cdsitoresc? Noi trebuie si luf. Cum te cheamd? Buford nu putu sd rosteascd. nu-i mai plecea se sard pe toate cele patru picioare. De fapt. nici micar un ordcdit in c La inceput. gi a dispdrut. cu un serut 9i cu ceteva cuvinte frumoase pentru Buford. -. Pentru noi. intrtnd in api si inaintAnd cdtre frunza pe care stdtea micul Buford. stropind-o. . de vreuna dintre variantele acestei binecunoscute poveqti. fdrd sn agtepte respunsul lui Buford. Unele dintre leclii pot fi de naturd spirituald. CAnd qi-a scos capul din ap5. incdt simlea ce nu mai poate ii aEtepte pane a doua zi. ea a continuat sd vine in fiecare zi. vechile reflexe ale broscoiului au biruit din nou. il invit[ ea. spunAndu-i: . Buford era extaziat. Acum nu ie mai compl5cea sa se beEceasci in apele murdare ale elegteului.. pentru ce. Desigur cd nu-gi permitea si leneveascd prea mult asa... Buford a fost atat de entuziasmat. ltea sd facem un pas mai deParte. . pironindu-l pe loc. Acestea sunt: ce loc va ocupa religia in viala mea. insd. altfel. Cred ci dintr-o astfel de paraboli s-ar putea trage mal multe invdfdminte. Aceste decizii apasl gteu asupra voastr6. tot ii fdcea bine se se incumete din cdnd in cdnd. Apoi. respectdndu-gi promisiunea. Frumuselea ei il cuceri pe loc. intr-o zi duroase de vare. Frumusetea ei parce il stripunse. Cele trei mari decizii ale Fiecare tAndr trebuie vielii si ia trei mari decizii in via1d. care se simlea teribil de megdit de atenlia care i se acorda' Fdri ca Buford si-gi didea seama. din copildrie. pe o frunzi mare de nufdr. drept rdspuns. Dar cdnd ea l-a lisat ugor inapoi. mai. . Buford isi aduna tot curajul si se intindea la plaji pe cAte o ridicdturd mai vizibild. aga cum este ea simbolizati de sirutul frumoasei prinlese. cAnd razele soarelui invdluiau ele$teul in cdldura lor plIcull. igi lipi buzele catifelate de vdrful nasului lui. Dar chiar dacl tolenitul la soare presupunea atatea riscuri.Hai Poate cA v[ amintili. Existi o mulgime de versiuni. este important se refnem cd avem capacitatea de a ne zidi unul pe celehlt gi de a ne ridica unul pe celilalt atunci cAnd cidem. Buford ar fi putut spune feri nici o soviire c[ era o printesd. . . i-a slrit din mAni.Bund! ii spuse fermecdtoarea vizitatoare. de obicei intre 18 gi 22 de ani.Vrei o sdrutare? il intrebd ea. Probabil ci unii dintre voi vi confruntali chiar acum cu una sau chiar cu mai multe dintre ele. astfel cd uiti si cum si sari! Ea l-a luat in palmi si l-a ridicat pAni in dreptul ochilor. lenesul Buford se cufundase intr-o stare de aoatie. a apdrut din nou la suprafali. Dar a.M[ voi intoarce sd te vid si meine. un broscoi prapedit? insi.Wm I'clt Curlenie completd unole zile. Buford trdnddvea la soare. Cum cdldura li scilda trupul rece si lipicios.m aceste decizii serioase la o vintd destul de timpurie. cinismul siu a biruit. Igi indreptd letargic privirea in direclia din care venise zgomotul si inimioara incepu sd-i batd cu putere. Imi olaci. inotAnd putemic cu picioarele din spate. Cele mai multe dintre ele scot in evidenli puterea transformatoare a dragostei. dovezile de afecliune ale acelei fiinle minunate produserd in viala lui o adeviratd metamorfozi. $i.

i pentru prieteni. o alegere greEitd intr-una dintre aceste trei mari decizii ale vielii ili va reduce considerabil Eansele la fericire qi la autoimolinire. Daci in copillrie ai asimilat valori spirituale. sperdnd cd astfel vor putea scipa de toate problemele. Fiecare tdnir are nevoie. pentru familiile voastre.uneon inconEtient . Dacd ai ales plicerea ca lintl majori.prin!" sau o . Aceastd persoand ili va deveni partener in cregterea copiilor 9i va impdrtisi fiecare aspect al vielii tale. Ce profaie sd aleg? Alegerea unei profesii. Consecinlele acestei decizii vor determrna cu cine ili vei petrece anii maturit[lii.Nancy L. probabil.. Dac6 activitatea de fiecare zi nu reprezinte o permanente provocare penku tine gi nu-!i aduce rlspl[tirea . Situalia va fi qi mai tragici. Van Pelt Cuftenie completd moment ce consecintele lor vd vor umAri toati viala.gte. Cu cine sd md cdsdtoresc? Studiile fdcute aratd ci 9. Daci te consideri un prin! sau o prinlesd. Atunci cAnd gisim pe cineva pe care sdl iubim Ei cu care si ne impirlim via1a.i satisfaclia la care ai sperat.Ce te caracteiueazd? Care ili sunt lintele. centrul vielii tale. va reprezenta un dezastru nu numai pentru tine. Ne descurcim singuri intr-o lume depersonalizatl doar pAni cdnd descoperim o persoand care si se potriveasclin schemavietii noastre.5 din 10 americani se c[sdtoresc. fie ea aceea de inginer sau de gospodind. postura de indrdgostit are o atractie formidabild. deja via{a ta. aceastd primd decizie a vie$ le determinl pe celelalte doui. aveli griji de clipa prezent[. Dincolo de aparente ne simlim singuri in aceasti lume atat de mare. vei lua decizii asemenea unei broa. trebuie sd incepi cu tine. Daci nu-!i place de tine. Dacl nu ai invdtat niciodatd si te accepti si si te placi.. Daci te consideri o broasci. . pentru cd vei trii intr-o lume minunat[. este de o importanll vitald. Cel pulin ne pasi si de altcineva! Tdnjim . adicd si dali vrabia din mAni pe cea de pe gard.te cele trei mari decizii ale vielii.dupd o astfel de relalie. dragostea. In concluzie. in cadrul celei mai intime relalii care poate exista intre oameni. Astfel. dacd din cesatoria voastri au rezultat copii. fie cd ai inceput sI alegi punctul central in jurul cdruia va gravita nu. Pentru milioane de oameni. de frustrare gi de nefericire. pentru ce ea pare a fi in stare si ne ofere rispunsul la dilema in care ne gdsim. de o imagine s[n[toasi cu privire la propria persoand. Dumnezeu va Ce loc va ocupa religia deveni. atunci nu vei fi in stare nici si sd 22 . atunci viafa ta va fi cu totul diferit[ de una dedicatd valorilor qi lintelor nobile. valorile si convingerile? Incotro te indrepfi? igi controlezi singur viala sau !i-o controleaze allii? ili poli asuma responsabilitatea propriilor acliuni? Te poli increde in propriile simliminte? Eqti in stare sd-!i privesti viala in fafd gi si vezi daci nu cumva trebuie si faci lteo schimbare? Este ceva sau cineva care te impiedici si fii aga cum ii-ai dori sl fii? Cine si ce esti determind modul in care vei cAuta rispunsurile la aceste intreblri. Iuati in aceastd privinli. ci qi pentru solul sau solia pe care li-ai ales-o. te vei trezi condamnat la ani de plictiseald. probabil ci in tine se di o Iupte intre a urma ceea ce ai vizut la ei sau ceea ce Etii acum ci este bine.V[ sfituiesc si nu vi l[saji viitorul pe mAna viselor si a sperantelor. Dac[ insi ai primit o educalie negativl in aceasti privinli gi ai crescut in preajma unor plrinli ipocrili sau legaliqti. O decizie greEite. Ce fel de persoani esti in realitate?. renunli la qcoali qi s[ nu-1i mai faci nici o grijI. Ca sd fii pregltit pentru prietenie si curtenie. Ai visat cu ochii deschisi s[ gisegti un . deoarece noi petrecem multe ore pe zi angajali in meseria pe care ne-am ales-o. Haideli sd le luim pe rAnd: in viala mea? Fie cn ili dai seama. fiind atenli in special la simlimintul propriei valori. numai a ta? Mulli oameni fac asta gi se agteapti ca dupi cisdtorie toate problemele vietii si se rezolve de la sine. gansele de a iubi pe altcineva sunt foarte slabe. In loc sd faceli asta. atunci mult mai probabil ci vei face alegeri inlelepte in ceea ce prives. scdp[m pentru o vreme de zbuciumul luptei cu problemele viejii.prin{esd". Mii de tineri agteaptl neribddtori si giseascf.

SUNT O RATATAI" . dar se simte incapabil inutil. de grisun. Ai invltat sA construie$ti pe calitn!ile tale gi sA-!i compensezi slibiciunile. Ce inseamnd se-fi place de fine? Fiecare dintre noi avem o anumitd imagine mintall despre propria persoand. cu toate cd tu nu vei sti. aceasta inseamnd. sapdmana trecutd mi-a spus cdt de stdngace si de urAti se simte. Cu toate acestea. Egti sincer 9i deschis. astfel. Realizezi.. Dacd Dunuezeu te accepE aqa cum es.. am iubit doi bdrbali. Kurt. de urdt. Daci te-ai simtit \. ci aceste deosebiri sunt ceea ce fac ca fiecare fiin1d omeneascl sd fie unicd.tii c[ poli si faci. in special pentru ce este diferitd ca ra.e. fiind de culoare. am purtat fuste scurte de tot sau lungi pini la glezne. mi-am castigar existenla. cel inalt. Te consideri o persoan[ demni de luat in seamd. Nu inseamni deloc ci te-ai umflat in pene gi ci i{i acorzi o prea mare importanle. poF sd stai visdtor pe frunza ta de nufdr si sd astepli un prin! sau o printese. Ea nu se place pe sine. probabil. m-am cisdtorit cu unul. dar egti sigur de tine in ceea ce . te accepli aEa cum egti. Ea reflectl conceplia noastrl cu privire Ia genul de persoanl care oedem cisuntem. este un tip cizelat.i.. 24 25 . invafi si te placi pe tine insuli! gi intAmpld atunci cend nu te placiT Fiecare dintre noi am putea alcltui o in^treagd listi cu motive pentru care nu ne place propria persoanf. inteligent si sociabil.Teodatd ca unul dintre aces. incercdm sd ne ascundem indoielile si nelinistile in spatele unor baricade false. dar nici nu ai preteniii false.ti tineri. care sd-!i schimbe viata cu un sdrut fermecat. mai bun la invitlturd decit majoritatea colegilor lui. Un astfel de respect de sine slndtos ili ofere libertatea de a-!i indrepta atenlia gi cdtre cei din jur.. Doar atunci poli manifesta faF de slibiciunile celorlalli aceeagi toleranld pe care o manifeEti fald de ale tale. am schiat la Aspen. Joan are o personalitate pldcutd gi numerogii ei prieteni tin foarte mult la ea. Are un'chip dr[gut si haine frumoase. lucru pe care nu a invdtat niciodatd sil accepte. Dacd aio imagine de sine sinitoasd. si simli cd merili respectul celorlalli. cu defectele gi caItalile tale. Nu faci pe modestul.Nancy L. Efti constient ce mai dai greg din cdnd in cdnd. Are reale calitlli de conduci. Este bund la sport si activi h toate disciplinele scolare. O cale mai bund insi ar fi aceea de a-ti imbunetdli imaginea de sine.ti aprecia mai bine faptul cA Dumnezeu te acceptA a$a cum eqti. Ai invilat sd accepli ceea ce nu ai reugit sl schimbi.Am inghilit pilula. preluind potenlialul bun pe care-l ai in tine. chipes si blond. De ce? Pentru ce are un asemenea complex de inferioritate. cdutdnd tot timpul sa ne minlim pe noi inqine. pur Ei simplu. este geful asociatiei studentesti si participd frecvent la activitilile religioase de la biseric5. pentru cd in felul acesta po. de nltiflet si de pripddit ca Ferdinand? Judi se simte de multe ori asa. este atrdgetoare si talentatd la muzicS. niciodatd lucml acesta. in loc si te deranjeze sau si te inspdimante faptul ci nu sunteli la fel poli aprecia deosebirile dintre tine qi ei. Astfel. mi-am pdstrat identjtatea si. ci.. Acesta este motiwl pentru care Kurt nu realizeazi in viati tot ceea ce i-ar sta in Dutere. s-ar putea chiar si ne urAm pe noi ingine! Pot apdrea situalii cAnd ni se pare ci nici o alte fiinld omeneascd nu a mai trecut prin ceea ce trecem noi. mai degrabd.tor. tu de ce nu ai face-o? Ce se li se intAmpld vreodatd sd te urdgti? Te-ai simtit vreodati ca Ferdie? La fel de bleg. in timp ce credem c[ incercdm si-i minlim pe ceilal1. m-am rlzvritit impotnva universitdtii. O alte ilustratie sugestivd: pe peretele toaletei unui restaurant erau scrise aceste cuvinte: . Van Peh Curtenie completd iei decizii inlelepte si nici si pui bazele unei relatii romantice cu o altd persoanl. O astfel de insusire ili oferi in acelaqi timp qi libertate spirituale. incAinu a crezut ca ar putea sd reuseascd. t91 insi a c6ztt la examenul de admitere la colesiu.ti. ca sd fiu sincera cu mine insdmi. ci te-ai acceptat pe tine insugi. In anumite ocazii.

crezAnd cd toti au privirea indreptati asupra ta. c6t si la laude. Nu au incredere in ei inEiqi 9i nu pot concepe ce ar putea se duce ceva la bun sfa$it.i incepi sA decdt viata reald.Nancy L.. bluza aceasta caraghioasd? E veche de c6nd lumea!"? Daci rdspunzi in felul acesta. .p^ersoana are momente cend nu se place. serind de la o sarcini de serviciu la alta.. Barbara se lauda tot timpul cu casa ei.i de a-i mnvinge si pe ceilalli ca ea este un om de valoare. atdt la aqtzatii. si in cele din urma bolborosesti un . nu vei fi in stare sd_gi mnc"ntreri intreugu atenlie gi energie pentru a duce la bun sfArgit sarcina care i1i std inainte.-" imbuniteleasca ProPria imagine. De ce se poarti astfel? Se teme ci nimeni nu o va accepta doar pentru ceea ce este ea. Cu toli. atunci cdnd intri intr-o incdpere. tendinfa de a ibandona proiectele realizate doar pe jumltate.ti' O poli primi cu noblele sau incepi s[ hrdnqti resentimente in inima ta. fecare dintre noi ne..j. Cu cdt visezi mai mult. Poti fi foarte timid. dar acela ui" un profund simldmdnt de inferioritate isi va petrece o mare parte din timp torcdnd fantezii. de fiecare dati.Mi-am incheiat nasturii la rochie?. Cum rispunzi atunci cand cineva igi face un compli_ ment p€ntru modul cum esti imbrdcat? Te inrosesti pdni in vArful ridiculizezi performanlele. ea incearci si-qi . Visatul cu ochii deschigi este un efoit de a evita realitatea..i visim din cdnd in cdnd cu ochii deschisi. sd te acuzi sau sd_ti a ceei ".Oh. de asemenea. imaginindu-1i cii prin care ai fi putut sau prin care ar fi trebuit sd aboidezi situaqiile intr-un mod diferit. . nu faci altceva decAt si oui la indoiald atat gusturile celeilalte persoane in ceea ce priveste imbricimintea. vor fi afectate dlrect proportional de cat de sigur sau de nesigur te simri in legiturd cu propria persoani. cu atat e$ti mai nemultumit de tine insuti. simtimintele de inferioritate scad eficienta la lucru . trlieste intr-un paradis imaginar.. Vei fi prea ocupat s6 te desconsideri. Ele fac parte din procesul de maturizare 9i au prea pulin de-a face cu o autoapreciere veritabili.. CriticAndu-i pe ceilalli.Ce bine ar fi daci s-ar deschide podeaua sub mine si m-ar inghiti!" Desconsiderarea ii face pe oameni foarte sensibili.. Te intrebi daid ardti bine si dacl totul este in reguld. nestiind ce sd faci cu mAinile.. Simlemantul de newednicie te face s[ retreieqti mereu trecutul. Van Pelt Curlenie compktd respect ai pentru tine insuli..uri sau cu noi simllminte de vinovelie? Un astfel de sim![mdnt te face sd ai o atitudine critice fa![ de ceilalli. impovlrandu-te de fiecare dati cu noi repro. ietrdgdndu+e din preajma celui care te-a criticat? Poii mulgumi acelei persoine gi poli evalua critica in mod obiectiv sau te superi .Oare mi-am inchis fermoarul li pantaioni?.echilibrati". Critica nu estl ufor de primit.. Ei au. Din cauza proastei lor imagini de sine. Performangele tale scolare sau la serviciu. Cum artrebui sI rdspunzi? Un simplu . _ Simfemantul de inferioritate se manifestd si prin visdrile cu ochii deschisi. pe care-l considerd a fi mai bun te aperi? DupA citirea acestei secliuni ar trebui s[ ai deja o imagine corecti De asemenea.'va fi de ajuns.Ce si fac cu mAinile?. cdt si sinceritatea complimentului pe care ti l_a fdcut. Asemenea simleminte ii incearci indeosebi pe tineri. Modul in care stii sd primesti un compliment arate cat de . manifestand.ult Sim![mantul de inferioritate te poate afecta in mai multe feluri. Ai tendinia de a-!i retrii gre$elile qi egecurile.i cea mai . Dar modul in care stii se acc€pd o cridce constructivi indicd ce simldminte ai fale de tine insu. . disprel fali de lucnrrile celorlalli. visitorul cu ochii deschisi urechilor. exigent! Nu dta: Din cdnd tn cdnd.coald. Daci ai o imagine de sine umild si egti tot impul nemullumit de tine insuli.Unde si md ascund?" .luptdm cu simli in legiturd cu propria persoani' Dar nu fi prea simldminte de Wioitate! PAni . mulfi oameni renunld la gcoali sau acceptl slujbe cu mult sub pregetirea sau sub capacitdlile lor. .Mullumeic!. cu piscinar cy llqinq cu perinlii sau cu hainele ei. in incercarea de a evada din realitatea imaginii sdrdcicioase. pe care o are despre sine.la s. 27 .. Lauda ei este o incercare de a se convinge pe sine..'..

incdt nimeni nu va sti ce crezi cu adeverai despre propria persoane. dici nu existd altceva sau altcineva care sd compenseze aceastd lipsa de autoprefuire. Este foarte Consecinlele unei imagini de sine negative O imagine de sine negativd are consecinfe cu betaie lungi. A face iot ce este cu putinld pentru a arita cat mai atregetori a devenit o preocupare de bazd pentru ambele sexe. Daci nu avem. dace nu au despre ei insisi o imagine sdnitoasd. un partener de cisdtorie care o va subaDrecia. adesea. Prin urmare. Acest simlemant te va face sd te dezbraci doar in baie si sd-li fie teame de relaliile sexuale.uu umili. nu-i vom putea aprecia si respecta nici pe altii. picioarele ili sunt prea subliri sau nu ai pdr pe piept . incepem si gdndim cd viala ne-a ingelat' Conqtient sau inconqtient. Ori de cite ori un reprezentant al autoritatii ne asazl inainte anumite restriclii. dace wem si ne cucerim partenerul.pdrinfii. dacd simlim ci nu ni incadrim perfect in dimensiunile cerute. Atunci. noastre. Van Pelt Curtenie completd O imagine negativd de sine va influmla viitorul copiilor tdi. Ori de cdte ori nu ne place cum suntem fbcu.d si de apreciere cu privire la propria persoani. un simllmdnt de siguran. putem si iubim cu adevdrat si sd primim dragoste din partea celorlalli in func1ie greu ca o persoanl cu o imagine de sine negativl s[ le transmitd iopiilor simllmAntul valorii penonale 9i o imagine de sine senetoase. cu care deia s-a obignuit.Pdinlli le pot transmite copiilor o imagine de sine negativi. dace nu-ti vei birui aceste simtdminte inainte de cisdtorie. in care el s_a comparat tot timpul cu ceilalli. trebuie si fim preocupali de felul cum ardtdm. Aceastl de pirin. ne simlim nedrePte$$ atitudine conduce la resentimente fati si ne supdrim. Cu toate ci imaginea de sine negativi te afecteazl direct. Dar eivorvedea in fiecare atitudine a ta cd nu te respecli. polilie sau Qefi de sewiciu. O imagine negativd de sine i'i va limita capacitatea de a-i iubi si accepta pe ceilalti. /6 29 . De ce? Pentru a-si alimenta sentimentel.te de neacceptarea de sine. O imagine negativd de sine te poate face sd te impotrive. qi chiar fali de 1ari. dar aceastl adevdrati urd fati de propria persoand afecteazA si imaginea despre toti aceia cu care vine in conlact.ti. nemultumitul de sine se va compara intotdeauna cu celalalt pentru a se gasi inferior. Societatea ne-a invelat cA.Nancy L. tendinla unei imagini de sine negative. Mai mult decAt atdt.lizdrile. mai tirziu chiar partenerul tdu 9i de cdsnicie si copiii tdi vor suferi ca victime nevinovate ile atitudinilor tale. Dacd nu-li place corpul tiu - dacd nu egti suficient de inalt. 9i atunci nu te vor respecta nici ei. prietenul. avem tendinla de a deveni nemullumili de propriul corp. Psihologia moderne a descoperit cd oamenii nu se pot iubi.i sau cum acliondm. Nu numai ci simtdmintele persoanei respective sunt deform. rudele.i1i va fi greu sf. in strifundul fiin1ei O imagine negativd dc sine tti va afecta viala sewald in cadrul cdsd. prietena sau cercul mai larg de prieteni . Si aceasta este tot o incercare de a perpetua trecutul. de ceea ce simlim despre noi insine. nu_r vom putea iubi nici pe ceilalfi. pe care le considerdm piedici in calea propriei fericiri sau impliniri.ti autoritdlii. Poate te gandegti ca o poli ascunde atat de bine.vor fi afectati de nelinistea si de nefericirea ta. noi dezvoltim conceplia cd lumea din jur ne este datoare. nereugind niciodat[ sd se situeze la iniltimea lor. O imagine negativd de sine tl va influenp alegerea parlenentlui dc O persoand cdreia ii lipseste respectul de iine igi va lua. togi aceia cu care vii in contact vor resimli tulburarea dinduntrul tau.to ei. atit in ceea ce priveste rea. Allii igi vor alege un partener care este un model de vinure si de reusitd. Daci nu ne putem iubi. ciitica . cdt si in ceea ce privegte pozitia pe care gi-ar fi dorit se o detind. profesori. Vor cdpita' in mod incongtient. crezi cd cineva poate s[ te gAseasci ahlgitor. Cei care igi sunt apropiali .

Adevarata realizare implicE dezvoltarea trisdturilor bune de caracrer. toate acestea pot fi simple miqti prin care cei care le folosesc incearci si-i convingi pe ceilalgi ce puutea mai scurti a bdlului de chibrit nu este la ei. nu-i asa? Se spune d El este intelept si ci ne iubeste. va impiedica crqterea spiituald. Pe mdsurd ce-!i vei dezvolta calitdlile intedoare. SimldmAntul de inferioritate roade sufletul in mod congtient in timpul zilei. Van Pelt Curtenie completd O imagine negativd de sine ate o piedicd in calea unei adevarate pietenii.lli. O astfel de penoani isi trage inaintea ochilor o cortini mintald si iqi 30 31 . conduc masini strline si trdiesc in case eleguni -obilut". intr-un efort asiduu de a-Ei invinge simldmAntul propriei nedesivArsiri. Woody Allen. O mare parte din viala noastrd este destinata tocmai protejirii noastre de aceasti durere lduntrici a inferioritdlii. _ O imagine negativd de sine tli va indrepta atentia cdte tinte fabe. precum gi prietenia cu ceilalfi 9i drumul citre cisitorie. cu o iubire vegnici. Unde md pot ascundeT O persoane poate suferi mai mult din cauza lipsei respectului de sine decat din cauza rreunei dureri fizice. trebuie sd studiezi diferitele atitudini pe care le iau oamenii fald de propriile nedesf. Acumularea posesiunilor materiale le-a distrasate. Jimmy Durante.tia de la linte cu mult mai importante. atitudinea de superioritate sau argumentele excesiv de ralionale $i de logice. Dar ele sunt larg respandite in mijlocul tinerilor a ciror neacceptare de sine ii impiedici si aibl o relalie buni cu Dumnezeu. vorbirea durd.Phyllis Diller. AtAt de dureroasd este lipsa respectului de sine.ti tipsit de valoare in anumjte domenii. incat intregul nostru sistem emolional a fost anume proiectat ca sd ne apere de apdsarea ei. _. Daci ceei ce vid in oglindi repiezinte un exemplu al crealiunii si al iubirii Lui. pentru cI lucrurile materiale. Anrnci cAnd ne urAm pe noi insine. Tinerii sunt adesea descurajafi de incapacitatea de a se increde in l)umnezeu. ei simt ci le lipseqte credinla. O tdndri gindeain felul acesta: . nu pot inlocui aprecierea de sine. O persoani care nu-gi poate ridica o fortireald in spatele c[reia sd se ascundl este posibil sd aleagd o metode mult mai psihoticd de abordare a inferioritilii . iar noaptea bintuie visele.satl de un astfel de Dumnezeu". Negarea realitd. lucrul acesta se va observa gi in ac$unile tale exterioare. Carol Burnett. Clovnul trateaze inferioritatea luAnd-o in rAs. Drcpt umare. Dacd sim{i wei si te inlelegi pe tine insuli. De exemplu. Dacd esti hipersensibil in ceea ce privegte felul cum ardli sau in ceea ce priveste pdrerea altora despre tine. s_ar putea si incerci sd ob$i acceptarea celorlalli prin atingerea unor tint. oricAt de multe. dar ii impiedicam si pe ei si rdspundd sentimentelor noastre.clovn". Mulli dintre comicii renumili au strans aven uriaqe doar ficAnd haz de propria inftliEare . ciutarea lor dupd acceptarea de sine se prelungeste la nesfdnit. pe care nu le explorim niciodatA si cdrora nu le ddm glas cu bunl $tiin!d. nu numai cd nu reusim si rispundem sentimentelor celorla. carc sd le atragd aprobarea si aprecierea.qi de costisitoare ar fi..Nancy L. Oamenri au inventat o mullime de mdqti pentru a se ascunde de lume. deviiincapabil de a-giindrepta atentiasi asupra nevoilor celorlalti. El iEi ascunde nesiguranla de sine fdcdnd glume pe orice subiect. aceastd incapacitate de a se increde in Dumnezeu igi are riddcinile intr-o respingere a propriei persoane. Una dintre ele este cea de . Asemenea simldminte nu sunt percepute in mod conltient. Sarcasmul..ti. Desi incearcd. O imagtne negativd de sine i. Esti prea preocupat de modul in care-1i voi rdspunde ceilalli! Singuia cale de a construi o prietenie veritabild este aieea de a uita de tine insuli si de a te mncentra asupra nevoilor celorlalli.-unii oameni isi cumpard haine scumpe.Dumnezeu a creat totul. Dacd ci es. atunci nu sunt inter. Gl mai adesea ele sunt murmuriri sau carteli subcongtiente. Adesea.vdryiri.aceea de a nega realitatea.i Mdqtile.

Ia o foaie de hArtie qi traseazi. v-a!i fi simlit foarte inalti in compara{ie cu mine! Astfel deci. si participe la o competilie.Ghetsemani"-ul meu l-am trdit atunci cand mi s-a cerut sd particip la o dezbatere altturi de preqedinta fiIialei locale a NOW (Organizafia Nalionald a Femeilor). una dintre metodele de a nega realitatea. El trece prin viali incercdnd s[-si trateze inferioritatea prin retragere. uneori.lupta total si definitiv. stingherelii qi respingerilor pe care le-ai trdit in trecut. Conformistul este. Timp de aproape zece ani. serioase simldminte de inferioritate (cu toate ci v-ar fi greu sd le depistali. la rindul siu. muzicd si preocupiri. Luptdtorul.. Chiar qi eu am. am invdlat se mi le ascund cu mare griji). Consumul de droguri este Curlenie completd invaSd sd te ptaci pe tine insu. Insigi cunoasterea acestei reattali ar trebui si te ajute in multe dintre fremantArile tale. Ea s-a comparaicu ceilalti si a ajuns la concluzia cA este lipsite de orice valoare. in care si suslin valoarea si calitilile unui cdmin care il are iir centru pe Hristos. cu atit vei fi mai capabil sd construiegti o prietenie solidi cu o persoand de sex oDus. Conformism-ul joaca. HotdrAnd ci nu are numai defecte. un rol important in problema abuzului de drozuri in rAndul adolescenlilor. asa ci. Ea trateazd problemele prin a refuza sd le recunoasci existenta. in imaginalie propria lume de vis. jignindu-i gi ironizAndu-i pe ceilalli. Este o persoane josnicd. . cu creionul. Vai de penoana care se va c[sdtori cu un astfel de mecanism defensiv! Nimeni nu are solutii usor de aplicat la profundele probleme ale simFmantului de inferioritate. asemenea unuipres de sterspicioarele sise teme sd_si exprime pirerile personale.i nesiguri cdteodati. Ai o mullime de tovarisi de suferinll. dar existl un ajutor constructiv. asteptdnd si fie provocat. igi pierde cumpitul in controverse minore. Persoana care alege aceaste cale abandoneazd. Fd-li un inventar al calitdlilor qi defectelor. Md tot intrebam. Scrie in dreptul coloanei 32 33 . Retragerea in propia carapace. in loc si abandoneze atunci cAnd se simte respins. alegdnd sd nu-si ilcerce norocul si si nu-sr asume nici un. temperamentali gi invergunatd..ceilal1i. El cautd aprobarea celorlalti. mi simt cea mai incomDetente atunci cind trebuie si acord interviuri la radio sau la televiziune. Cu tofii ne simlim inferiori. Alcoolicii folosesc si ei o metoda Conformistul. egecurilor. din punct de vedere social. narcoti. Au fost ocazii in viagd cdnd luptitorul a invitat cd este mai pulin dureros si lupfi decdt se te retragi. sd ia cuvdntul intr-un grup. majoriiatea adolescengilor sunt pringi in menghina conformdrii cu colelii lor de scoali in imbrdclminte. nu crezi cd este timpul se te imprietenegti cu tine insuli? Nu-!i provoacd viafa gi aga destule dureri de cap ca si te mai lovesti si tu cu capul de zidul inferioritllii? Dacd po4i in suflet o grea povard a umilinlelor. ea incearci si se protejeze ca si nu fie rdnitd si 1ai lult de..Ce caut eu aici? Cum am ajuns aici? Dacd a1i fi putut cunoagte conflictul liuntric care md mdcina.ele sunt atat de respendite printre tineri. Ai avut vreodatd de luptat cu vreunul dintre aspectele pe care tocmai le-am menlionat? Daci da. ca qi al1ii. oricine are simgdminte de inferioritate. Else teme sa initieze oconversa!ie. Van Pelt creeazd. De obicei.risc emotionalgatuit. este timpul si te eliberezi de ea chiar acum.i eu. $i acum. in sinea mea: . De aceea. deoarece . care caute tot timpul gdlceavl. cel in cauzi se retrage intr-o carapace a tdcerii si a singurdtifii. o linie prin mijlocul ei. El ii sfideazd intotdeauna pe ceiialli. Nu trebuie s[ cari aceastd povari toatl viala! $i cu cat ifi vei accepta mai repede valoarea propriei umanitlli. sacrifiidndu_si piopriile convingeri si principii. se infurie.ti similard. fnri scrupule. Astfel.Nancy L. sd candideze la alegeri sau chiar sd-si apere propriile convingeri gi idei. ce vom face in continuare? Haideli si vedem cdteva cii prin care ne putem imbunitili imaginea de sine.

7
Nancy

L.

Van Pelt

Curtenie completd

din stAnga ,,Defecte", iar in dreptul celei din dreapta ,,Calitdti,,. in coloana din stanga trece toate lucrurile care nu i1i plac'la tine. ta-ti timp si asigure{e cd nu ai uitat nimic. CAnd ai incireiat lista, fe un semn in dreptul lucrului care te.deranjeaze cel mai tare la propna persoand. Apoi, parcurge lista din nou. De data aceasta, notaaza_t, ce poli face ca si schimbi lucrurile pe care le-ai bifat. Daca te simii timid. scrie citerra idei despre cum fi-ai putea infrdnge ,irniOlirr.^'ii ce estt dlspus sd faci in privinta aceasta. In a douacoloanl, trece acelepuncte tari, calititi, talenl.e sicapaqtiti pe care le admiri ceilatti Ia tine. S_ar putea *a_1i t" g..u. Se iure este mai usor si-ti enumeri defectels decdt *iitep!, "; 6u1 ;n_'1i timp pentru aceasta. Ai weun talent deosebit? $ti un bun ascultdtor? Stii cum sd fii prieren cu cineva? Ce hobby_uri ai? Scrie ce gdnde$i d;sp;; tine insuti, av6nd in vedere urmitoareie direclii: insusiri fizic., U"a*ri putemice de caracter, trdsdturi de personalitate, realizdri, talente, domenii in care esti priceput. abilitari. atribute p..-" f. po.ti of"ri.u so1/so1ie, atribute pe care le ai de oferit ca tati,hama, in.ti'nuiii in .""u ce privegte_o_ anumiti profesie (tehnice, intelectuale), talent artistic sau muzical (picturd, artd decorativi, si cen! din guri, sd canf la un instrument) sau in ceea ce priveste sportul si diferiiele hobbv_uri (sctuatut, cro$etatul. fotbalul etc_). nu reuse$ri sd r;alizezi acest proiect dintr_o singuri ,--|s-t1 nolUit g rncercare, dar, descoperind potentialul pe care il ai de oferit. iti vei oezvolta simqdmdntul valorii personale si vei avea mai multd incredere ln une. t4tl o persoanl de valoare, un om cu un potential nelimitat, un individ unic, cum nu mai existd nicdieri un altul.
Remodeleazd-ti tiparele de g6ndire. Un cercetetor a realizat un experment cu trei grupuri de studenti, cirora li s_a cerut si execute arunclri cu mingea la cosul de baschet. Unul dintre grupu;i s_a antrenat zilnic, timp de doulzeci de zile. Cel de_al aoitla grup nu s-a antrenat deloc. Cel de-al treileagmp nu a aruncat deloc.u"rning"u la cog, dar a petrecut cate doudz;ci de minute in fiecaie zi imagindndu-gi ci executd aruncdri la mq. Daci in imaginagia lor ratau

vreo aruncare sau nu o executau corect, iqi ajustau, tot in imagina{ie,

tehnica, incercdnd se execute de fiecare date tot mai bine. Cercetdtorul a testat cele trei grupuri atat in prima, cAt gi in ultima zi din cele doudzeci ale experimentului. Primul grup, cel care se antrenase in fiecare zi, Ei-a imbunltdlit performanla cu 24 la sutd.
Grupul care nu s-a antrenat deloc nu a realizat nici un progres. Cel de-al treilea grup, cares-a antrenat doar in imaginalie, gi-a imbundtilit performanla cu 23 la suti! RemodelAndu-li tiparele de gAndire 9i imagindndu-fi civei reugi, aplici o metodd eficientd, care dA rezultate. Bitilia ta cea mai importantd este aceea de a ajunge se-!i controlezi propriile gAnduri. Vei fi ince tentat si gdndegti ce nu valorezi prea mult gi, inainte chiar de a-!i da seama, in mod incongtient, te ver simji lipsit de valoare. De aceea, programeazl-li in avans ocaziile cdnd si gAndegti pozitiv despre tine insuli. Nu te da bdtutl Eu le sugerez, celor care doresc sd-gi reprogrameze gindirea, sd poarte cu ei nigte cartonage pe care au scris diferite texte biblice sau pasaje inspirate. Ve puteli pestra aceste cartonase in Biblie sau in portofel. Le puteli fixa la oglindi, pe bordul maginii sau la intrerupdtorul pbntru lumina. IatA citeva astfel de pasaje biblice care vi vor ajuta si meditali la valoarea pe care a agezat-o Dumnezeu in voi: Romani 8,31-39, Psalmi 56,9 (ultima parte); 100,3; 139,14; Isaia 40,11.28-31; 41,,10;43,7.2. Dacd ili orientezi voinla in direclia cea bunl, sentimentele o vor urma.

invald sd compensezi. inlocuind cu altceva o caracteristici pe care nu !i-o poli schimba inseamnd ci ai compensat. Daci ai probleme cu genunchiul qi gtii ci nu vei fi niciodatd bun la sport, pofi compensa aceasta dezvoltdndu-li interesul intr-o alte direclie fotografii, picture in ulei sau decoraliuni interioare. Poate cd egti supraponderal, dar aceasta nu inseamnd cd egti o persoani inferioard. Oamenii sunt de diferite forme ;i dimensiuni. Dumnezeu nu a creat la inceput o singure fiinld omeneasci, pentru ca apoi sd ne spund ci trebuie sd ard6m toli Ia fel. Fii cinstit cu trne insuti. Nu-li exagera defectele doar pentru simplul fapt cd allii !i le amintesc mereu. in 35

34

7
Nancy L. Van Pelt

Curtenie completd
conversagie. Cei mai fermecf,tori oameni din lume nu sunt, neaperal

loc de aceasta, concentreaze-ti atentia asupra unei alte insusin ochi frumosi, plr ondulat natural sau altceva. Atunci cdnd compensezi, asigurd-te ci iti cunosti limitele. Nu risca orice de dragul de a birui un handicap. Dacd te-ai nescut cu un picior mai scurt decAt celilalt, nu te astepta se ca$tigi locul intdi la o cursd de alergdr! dacd ai o infiiligare $tearse, comund, nu te astepta si cdstigi un mncurs de frumusele. Sunt unele lucruri pe care, pur sl simplu, nu le poli schimba - esti prea inalt sau prea scund, prei slab sau, dimpotrivd, cu o conformafie masivd, egti orb, surd, diferit ca
rasd, cu strabism sau cu picioarele strAmbe. Dacd vei fi cinstit cu tine insugi in ceea ce priveste propriile limite, nu teva mai deranja cand ceilaui ti levor aminti. Tu egti deja constient de ele, asa ci ei nu te vor mai putea rdni, din moment ce ti le poti compensa. Astfel, vei fi eliberat de povara de a-ti confectiona tot felul de mdsti, in spatele cirora sd te ascunzi pentru a te proteja. Vei avea libertatea si dezvolli o prietenie autenticd. Nu va mai trebui s5-!i faci atat de multe griji cu privire la tine. Vei fi liber si ddruiesti, s[ iubesti, sd accepti, se respecfi si si impdrtdsesti cu ceilal]i opiniile tale. Propriile limite nu-ti pot ruina via{a decat in mdsura in care te lasi invins de ele. Dezvoltd-yi calitdgi prin care sd te remarci. Adoptd un fel de a fi si te facd sd fii deschis pentru experien{e noi si dezvolti-1i acele calitili interioare, care se-I incurajeze sim{imdntul de autoapreciere. Imbogdtegte-1i cunostinlele si perfeclioneazd-1i abilititile in domeniile
care

si frumoqi. Daci trebuie sA porli ochelari cu lentile groase sau nu poli face parte din echipa de gimnasticd, dar te pricepi si scrii povestioare, atunci urmeazl nigte cursuri care se te ajute se-!i dezvolli icest talent. Daci nu poli ca$tiga titlul de ,,cel mai cunoscut 9i admirat", nu plinge. Mai bine croqeteaze macrame sau invale si ioci tenis, dar fd ceva! incepAnd sd practici ceva nou, vei cAgtiga incredere in tine insugi! Treptat, vei iegi din spatele m[gtilor pe care le-ai folosit atata weme si vei deveni o persoand mult mai deschisi 9i mai-spontani. Dar nu ie agtepta sd se produca miracole peste noapte. Ofera-li timp pentru schimbare. Te poli elibera de teami 9i de obsesia nereulitei doar inlocuindule cu incredere, aia ce ai rdbdare cu tine pind cAnd vei scdpa de vechile atitudini!

care stii

ci

te vor ajuta sd pui

care le posezi. Alege

si incepe si ti-l dezvolli. Bineinleles ci va trebui sd exerseli, pentru ce nimeni nu poate si invete ceva fard munci, fhrd exercifiu. Iar pentru aceasta va trebui sI investesti timp. Daci egti timid gi vrei sd inveli si poli sta de vorbi cu oamenii firi si-1i mai fie team[, atunci inscrie-te intr-un club care te va obliga si faci tocmai acest lucru. Daci ai o figuri stears[ gi banald, invali tot ceea ce poli cu privire la ginutd, bune rnaniere, imbrdcdminte si
JO

listi

cit mai bine in valoare calititile pe oricari dintre talentele pe care le-ai trecut pe

Nu te compara nititd.atd cu al1ii. Principala qi chiar singura cauzl a unei imagi;i de sine negative este @mpararea cu altcineva. Noi avem tendinla de a ne judeca 9i misura nu dupe propriul nostru standard, ci dupi standardul altcuiva. Daci vom proceda astfel, vom iegi intotdeauni pe locul doi. C-onsecinla unui astfelde mod de gindire es'te aceea ci vom incepe si ne considerem lipsili de valoare, crezand c[ nu meritem fericirea sau succesul 9i ci ar fi nepotrivit se ne manifest[m calitelile sau talentele. Nu trebuie se arali sau sd te compor,ti ca altcineva Nu eqti in competilie cu nici o alti persoand de pe pdmdnt. Adevdrul este ci nu egti nici inferior, nici superior - es,ti pur si simplu fi, egal cu toli ceilalf. $i acest TU este unic, aEa ci inceteazd se te mai compafl cu

allii.
Ddruieste sj altora o parte din tine. Proptlile noastre nevoi ;i probleme par'mult mai pulin ameninlitoare atunci cind ajutim pe ilt.in"uu s[-gi depdgeascd momentele dificile. Atunci cind te vei implica activ in cdutarea unei solulii pentru problemele altcuiva' nu vei mai avea timp si te vaigi gi s[ i]i phngi de mili. Pentru fiecare
J/

r
Nancy

L.

Van Pelt

Curtenie completd

dintre voi, care vi simtiti respinsi de ceilalli, neiubigi 9i lipsili de valoare, existd cineva care se afl6 intr-o situatie cu mult mai rea.
Pregete$te ceva de mAncare pentru un prieten, fi o surprizd unei persoane in vdrstd, oferindu-i un dar, viziteaze pe cineva bolnav, inscrie-te ca lucrdtor voluntar pentru cineva care are nevoie de ajuror, folosegte-1i masina pentru cineva care nu are cu ce sd se deplaseze sau ia-ti timp sd asculgi pe cineva care are o problem[. Lumea este plini de oameni singuri si descurajali, care au nevoie de prezenla si empatia ta. Ficdnd asrfel, simldmdntul propriei nedesdvdrqiri nu-1i va mai apdrea atAt de important. Crl mai bun medicament impotriva autocompdtimirii este se deruiegti altora o parte din tine. Roagd-L pe Dumnezeu sd scoatd ceva bun din vinta ta. Roaed-L pe Dumnezeu sa te ierte pentru atitudinile tale din trec-ut resentimente pentru felul cum arili, pentru lipsa de talent intr-un anumit domeniu, pentru vdrsta pdrinlilor t[i sau pentru orice altceva, Cere-I lui Dumnezeu sI te ierte pentru orice nemultumire pe care ai manifestat-o fa!5 de crealiunea Sa - fali de tine. Cind ai trecut de hopul acesta, mullumeste-I lui Dumnezeu ci te-a orcaI exact ay cum qti, Acesta nu va fi un pas prea usor. S-ar putea si simfi cd nu-I poli mullumi ce te-a fdcut atat de inalt, cand tu ,,/dr, li sd fii inalt! Poate vei considera cd aceasta ar insemna ipocrizie 9i ci nu-I poli mulEurni lui Dumnezeu atata timp cat tu inca nu simli

-

multumitor, recunoscitor, in inima ta, este un simtemant, o bmotie. poli !1 i1idaci disciplina simEimintele de recunostinli ;i poli multumi chiar nu simti astfel. Orienteazd-fi vointa in directia cea bund gi, cu timpul, emoliile tale o vor unna. CAnd gtii ci Dumnezeu te iube$te gi te ac0eptd, exact ay cum Eti, nu-ti mai faci probleme ci trebuie mai intdi sd te schimbi, Dentru ca de-abia apoi Dumnezeu sd te poati iubi. Nu trebuie sa te piefaci. Nu
trebuie sd devii un fanatic religios gi nici mdcar si faci pe evlaviosul. El te wea asa cuxn esti. Singurele lucruri care nu-I plac lui Dumnezeu la tine sunt acelea care i1i fac rdu, care te distrug. El wea sd te ajute se

multumire in inima ta, A multumi este un act de vointd. .4 fi

p[rdsesti toate atitudinile si obiceiurile distructive din viata ta.

Dacd il crezi pe Dumnezeu pe cuvant, fiind convins cd egti iubit preluit, atunci ai o baz[ solidl de la care si pomegti. Viala ta are o temelie fermd. Atunci vei putea sd pui la lucru, in relaliile cu ceilal$ - chiar in cele cu sexul opus - aceeaqi dragoste qi acelagi respect pe care le nuffegti fali de tine insuli. Nu uita, nu vei putea experimenta niciodatd dragostea adevdrati in relalia cu altcineva, pAnd cdnd nu vei rezolva mai intai toate problemele de autoacceptare. Aceasta nu inseamnd ci nu mai pot fi ficute imbundtlliri. Va fi intotdeauna suficient loc pentru cre$tere. Nu trebuie sd te consideri desivAnjt, ci doar acceptabil atat pentru Dumnezeu, cit Ei pentru ceilalli. CAnd vei ajunge in punctul acesta, te va cuprinde un minunat simldmAnt de pace gi de usurate. Nu numai ci Dumnezeu te accepte aga cum egti gi te socotegte ca avdnd valoare in ochii Lui, dar El este gata si lucreze adevirate miramle in tine gi se-!i transforme cele mai teribile egecuri in biruinle. A fost odatd o broascd. Nu era o broascd adevirati. Era un prinl care ardta si se simlea ca o broascl. $i iatdJ acolo - prea speriat, prea dezgustat ;i prea broscos pentru a se clinti de pe frunza aceea de nufdr, pe care plutea in josul marelui rAu al vielii. Doar s[rutul unei fete frumoase il putea salva. Dar de cind sdrutd fetele frumoase broaqte? lga ci prinful cu chip de broasci stdtea acolo, nesdrutat de nimeni. $i iatd ci minunea se intamph! Intr-o zi, o fermecitoare fati l-a luat in mdni Ei i-a dat o sirutare. Bum! Poc! Trosc! In sfdryit, iatd-l pe chipegul prin!! Restul povegtii il $ti!i. Au trAit fericili pAnd.. . Si tu poli schimba orice simlemant ,,de broascl" pe care-l porli in suflet. Dar asta nu se va intAmpla a6ta timp cat stai acolo, pe frunza ta de nufEr, si nu faci nimic. Aduni-li curajul s,i roagi-L pe Dumnezeu sd preia controlul vieiii tale ii se te ajute si sari pe marginea elesteului. El Se va ingriji de ndmolul gi de murdiria care te-au impiedicat atdta weme si devii prinJul sau prinlesa care eqti in realitate. Dumnezeu wea sa-!i scoate la lumini valoarea, dar tu trebuie sd-Iingddui sd pregiteascd caleapentru o asemenea aventure. Di-I o sansd!
gi

38

39

Da.un fel special de prietenie. cAt la relalia dintre un anumit beiat gi o anumitd fatd.AR JOG DII'I IUME. cd aceast[ relalie incepe cu prietenie . Cu cdt invdlim sd ne imprietenim de la o vArsti mai tAndrd. Dragostea gi tot coloritul romantic apar dupl construirea acestei prietenii. engl. Da. ora gi locul cAnd si iasi impreund in oraq. speciali qi stabild. la a iegi in orag. in a doua etapi.u. revistele. prima dintre ele fiind prietenia. AmAndoi se imbraci potrivit ocaziei. ea imi rdspunde ce acest cuvant o face si se gdndeascd la o experienli deosebiti. Standurile libririilor sunt pline de cursuri si de cirli pe tema cds[toriei.' 9i aEa mai departe. sex qi cdsdtorie. iocul pfieleniei inlrc un EL $i o EA Prietenia cu o persoan[ de sex opus reprezintl una dintre cele mai mari probleme cu atre se confrunti tinerii de astizi. filrnele. Ei devin iubifi inainte de a deveni prieteni. incearci sd-i ajute pe tined se-gi clarifice standardele deja adoptate. descurajare si depresie in ceea ce privegte acest foarte important aspect al vielii. cuplurile parcurg etapele in ordine inuersd. dar existd o adevdratd penurie de informa{ii despre cum igi poate imbundtali cineva viala de dragoste de dinainte de cdsitorie. Capitolul 3 Etapele prieteniei intre un bdiat . cu atat vom fi mai pregitili pentru jocul prieteniei cu o persoanl de sex opus gi pentru curtenie. cu siguranla. pdetenia obignuit[ progreseazi citre o relatje mai deosebitd. ce este acest date? EsIe acel tip special de prietenie dintre dou[ persoane de sex opus. Cursurile de clsdtorie gi familie pe care le lin profesorii de liceu. Aceastl rela{ie speciali dintre un beiat qi o fate evolueaz I in trei etape. atunci trebuie si incepeli s[ invilali cum si construili o prietenie pozitivi. cdnd un bdiat suni o fati gi pro gameazd ziua. El contine o combinatie de informilii practice Cdnd ii cer unei tinere si defineasc[ termenuT inthlnire (in engl. dar prietenia dintre un bdiat qi o fatd (in lb. Adesea ei trec prin stiri de frustrare. Dacd weli sd aveli o relalie reugitd cu o persoanl de sex opus gi o curtenie reusiti. date). Prea adesea. 41 40 . romanele gi miliardele de alte surse ii alimenteazd aproape continuu cu informajii deformate despre dragoste. sund la ugi . vl rog. siguranti 9i fericire pentm anii prieteniei gi ai curteniei. programele de radio qi de televiziune. relalie care poate conduce la dragoste. aceasta inseamn5.Curtenic completd Prea adesea.ocazionald. apoi el opregte in fala casei ei. Sper ca aceia dintre voi care doresc cu adevdrat si-gi aducd vielile in armonie cu voinla lui Dumnezeu.. Aceasti relalie se dezvoltd in ftei etape . Ce ar trebui si cread[ un tandr in fata atator invii 1d tu ri? Poate cd acest capitol vi va oferi cdteva dintre rdspunsurile pe care le ciutari. Unii se simt de-a dreptul terorizati de simjimdntul de vinovdtie datorat implicdrii intro relalie sexuali. impletite cu concepte biblice. ea izvorlgte dintr-o prietenie intre doui persoane de sex opus. cei doi parcurg etapele in ordine inversd.i o fatd GET MAI POPUI. reclamele. dar le oferd prea pufne informafii pentru a-i ajuta sd discearnd binele de rf. nu au pe nimeni cu care sd se intdlneasci sau pentru cd tin la cineva care nu rispunde afectiunii lor. A\ii sufer[ depresii pentru c5. In acelasi timp. Observali. $i atunci. curtenie gi cdsitorie. acelagi termen date) nu se referd atat de mult la a merge la intilnire. a merge la intilnire. Ei deuin iubiyi lnainte de a deueni prieteni. sd poate gesi acceptare.

angajamentului de a te angaja". cAnd cei doi pot sd verifice mai serios daci stilurile de viald qi penonalitdlile lor pot fi compatibile pentru cdsitorie. ei o'iit wea sdl inso. re rntalnestl dialogul de cAteva minute. reguhtd. [a logodni. sue este de cateva sdptdmAni cu ochii pe cineva si sperd ci acesta o va invita la serati. va avei loc la scoali un eveniment ^cd. Pe locul patru. $i totuti. fere ca cei doi si fie impinsi cdtre o relagie prematurd. fata igi petrece ore in sir pentru a-gi aranja unghiiie. nu fixeaze data nunlii gi nu pregetesc nici un plan de acestea. in acela$i timp. Cisdtoria ar trebui sd urmeze dupi logodni.71!"*. c6nd se vor cisdtori. cuplurile nu-qi iau destul timp pentru a se cunoagte unul pe celilalt gi equeazi in luarea unor decizii inlelepte.teascd. In general vorbind. aparent nepisitoare. inainte de a ie implica emoUonal. Aceasti abordare oferi mai multe avantaje cuplului gi reduce numirul logodnelor rupte fecand. Si anun! oficial.. in aceasti perioadi. concluzioneazd explorarea persona[teflor lor gi stabilesc o dati cAnd sd aibi loc nunta. Sue igi cumpird o rochie noud si asteapti nerdbddtoare ziua cea mare. schimbAnd intre ei unele simboluri care le pecetluiesc angajamentul unul fald de celilalt. perioada aceasta ofere un timp lejer. cu o tata sau cupresupune nici o implicare emo[ionali. Cea de-a cincea etapi gi ultima este. aceasta sosegte.. cd i-ar face ""fJc*e pldcere. lintele qi planurile de viitor. ocazionald nu _ ?. inlelegerea este privaid . int'hlnitea stabtld.la cuplu la cuplu. Algii folosesc relatia iceasta o9g p. pentru ci 40 pind la 50 de procente dintre logodne sunt rupte. inseamna ce doi tineri se angaieazi se intdlneascd doar unul cu celilalt (sau. dar rezultatele acesteia devin evidente doar dupd nuntd. cisdtoria.. in sfArsit. Van Pelt Cunenie completd gi personale. ea rispunde. asa ar"t. Ocazia de a-!i verifica partenerul !i se ofetdtnainte de cisitorie.i timp nuntl. Unii adolescenli iau in serios acest gen de intAlnire 9i ajung la relagii durabile. ili dd qansa de a face cunostintd cu persoane de sex opus si de a le inlelege comporramenrul si particularitd]ile.i sd facd planuri de cdsitorie. in corelarea valorilor cu comportamentul gi in a face alegeri bune. dar nu auzim aproape nimic despre qecul curteniei 9i al logodnei. Cind. cel pugin.i fie clnd rispunde la telefon si aude vocea lui la capdtul celdlalt al firului..Nancy L. un mijloc de siguranti. Acest pas necesar si poziti. ei pldnuiesc sd se clsdtoreasc[ gi discutd despre un moment. Apoi.angajamentului de a rlmdne cum _ a fost" -este relativ noui gi cuprinde perioada dintre angajarea stabili 9l recxnoasterea oficiald a acesteia.aceea a . Cu toate ei iqi anunli public intenlia de a se clsitori. Cei doi nu fac nici un un biiat doar din pldcerea de a merge intr-un anumit loc sau de a realiza o anumitd activitate imDreund cu o persoa-nd de sex opus. cei doi igi testeazi 9i retesteazd valorile. Eainldturd tensiunea din cadrul cuplurilor care doar se intahesc stabil. In acelas. Cea de-a treia etape . profunzimea angajiriiemoilonate variaza oe.e. In acelasi timp. Mulli autori au scris cir{i despre epcul cisitoriei in societatea de astiizi. dupi nivelul . pdrul si tata. astfel incar sa nu se trezeasca 9u - qi este 42 43 . in'cete din urma. oeosebrt. Simte cum ii zboard niste fluturasi prin stomic in timp ce sa!. oindva. in realitate egecul cisdtoriei este. Cdnd. in ii:or. eqecul prieteniei gi al curteniei. desigur. ci nu definitivd sau obligatorie. Aproape ci nu-i vine si creadi _ Intdlnirea speciald cere un oarecare grad de implicare emolionali. de fapt. Spun .ar trebui". ea dd telefon la cel pulin doudzeci de p-rietene ca sd le spund vestea. si se nlctodatd in situatia de a merge singuri la o ceremonie sau de a sta pe margrne. neoficial. vine angajamentul oficial sau logodna. In clipa c6nd el inchide. ca perioada logodnei sd fie mult maiplini de semnificalie.din cAte qtiu). cei doi igi iau oficial angajamenhrl ci se vor cisitori.ureazi zicem peste putin timp. Un cuplu care a devenit stabil de un ump oarecare incepe sd vorbeascd in termenii unei relatii permanente .

Un specialist a sugerat cd un adolescent pini la vAnta de 19 ani ar trebui sd cunoasci cel putin doudsprezece persoane de sex opus. inseamni cd ceva este gregit. Fiecare prietenie cu o persoane de sex opus ar trebui se-li dezvolte capacital e ralionale astfel ca. in felul acesta. O relalie de prietenie cu o persoani de sex opus ar trebui se te ajute sa cregti din punct de vedere spiritual. si se relaxeze. pentru ce te-a invitat cineva in oras sau pentru ci n-ai altceva mai bun de pe alte cele ale prieteniei si cdsetoriei. Pentnt a-1i implini nevoile sociale dc amuzament Si recreere . $ansele de a te cesetori cu cineva cu care ai fost mai intdi prieten sunt de 100 Vo. altfel. pentru a putea evalua tipul de partener care li se potrive$te cel mai bine. un psihiatru cre$tin. atunci cend febuie sI iei decizia finaliin privinla cdsitgriei. cii decit ficut. Aceastd cunoastere te va ajuta sd inlelegi cum si te raportezi fald de ceilalli. Este important si-ti verifici motivele. sd cunoqti qi sd tnpelegi saatl opus. Ca dovada. de ce ai wea si-1i faci unul? Pentru cd scopul cu care pornesti intr-o astfel de rela. in miniaturi. dacd viala de prietenie nu te ajuti si creEti spiritual.i morocinoasa. Ea implineqte nevoia acelei perioade din viali cAnd tinerii doresc si fie impreund. Pentru a-ti dezvolta personalitatea. pentru ce ai ajuns la varsta potrivite. Idilele adolescen{ei contribuie la maturizarea acestor deprinderi. s-ar fi putut se nu le cunosti niciodati. (Aceste nevoi pot fi implinite si 44 Gande$te-te la prietenie ca la un atelier in care ili dezvolli deprinderile de a realiza o relagie pozitivd Ei intim[ in cadrul cisdtoriei. iar cesetoria este replica. PaulMeier. Pentru a realiza tqterea spiituald. ea este totuqi adevdratd. De la fiecare persoand cu care te intilnesti vei invila ceva cu privire la tine insuti si cu privire la modul in care personalitatea influenleazd sexul opus. Pentru a-li gdsi un viitor partener de cdsdtoie. 45 . sd poli face o alegere inleleaptl in privinla insugirilor pe care le agtepli de la viitorul tdu partener de via1d. Orice fiinli omeneascd tanjeste dup[ o relalie apropiati.Nancy L. creativa. vor iesi la suprafat[ diferite calitdli sau sldbiciuni pe care nu !i le cunogteai prea bine. Pmtu a ajunge Pentru a-ti tmplini nevoia umand de d. Cu totli avem domenii ale personalitdlii qi caracterului care trebuie dezvoltate si imbunitilite. Si eistd o multime de motive pozitive pentru a te lansa intr-o astfel de relatie. mergAnd la htalnire. intri in legdturd cu o p. Pe mlsurd ce te apropii de persoana cu anre te intdlneqti. Astfel.MuncA. Van Pelt CurTenie completd De ce sd fii prieten cu o persoane de sex opusT De ce sd-1i faci un prieten de sex opus? Daci nu ai inci un prieten (sau o prieteni). Prietenia cu o persoand de sex opus pregiteste calea pentru a infelege o varietate de personalititi. privi. fird joacd si recreere. a relaliei care ar trebui si existe intre noi qi Dumnezeu. vei inccpe sd inlelegi anumite diferenle existente intre gdndirea fetelor gi a bdietilor si sd descoperi modul in care trebuie si te raportezi la ele. Vi rog sd re$ne1i ce prietenia este un predecesor al clsdtoriei. Pe parcursul idilei. Degi afirmalia s-ar putea si nu fie prea profunde. in care dragostea si poati fi oferiti si primitd in mod liber. ar trebui se te apropii gi de Dumnezeu.tie va determina si rezultatul final al acesteia. Nu este suficient se te intAlnesti cu cineva doar pentru cA prietenii tii fac astfel.ii sfetuieqte pe tineri sd dezvolte prietenii cu cat mai multe persoane de sex opus. ili deschide posibilitAli de a petrece momente plicute aldturi de cineva la care 1ii.ti la multe dintre persoanele singure). pe care. ajungi se te cunogti mai bine pe tine insugi. Arunci cind.. conduce la o personalitate obtuzd . Aceaste perspectivd va face din viala ta de prietenie gi curtenie o actMtate sdnitoasd. de atitudini si de probleme ale sexului opus. se se amuze gi se se joace. in care sI poli cregte ca individ.rouni d" sex opus. O vialA sociale.ragoste.

La virsta aceasta.i atinge scopul. El se intalnegte cu ea avdnd un singur lucru in minte . in campus. o fati foarte cunoscutS. Jane pusese o intrebare foarte bund. Ea este pregedinta clubului fetelor si reporterd a ziarului gcolii. Dupd qase luni. se descurci foarte bine doar la sport. o taniri ne-a pus o intrebare foarte interesanti: . pentru cA a flirtat adesea cu el. Mary se simte teribil de rlnitd . Cel care urmdreste rizbunarea sau trea sIJ faci pe celilalt gelos. Cel care se intAlne$te pentru a-gi spori prestigiul exploateazl popularitatea celeilalte persoane pentru a-gi cAgtiga un statut in cadrul grupului. David este indrigostit de chipul Melindei.atat cet igi poate permite. haideli sd ne gAndim la cAteva dintre sentimentele sociale gi psihologice ale unui biiat intre 13 . astfel incat prietenii si observe si si-i spunl lui Frank. exploateazi noua relajie doar pentru a o recdgtiga pe cea veche. el nu mai beneficiaza 47 . Ea este o fatd foarte atrdgitoare.Nancy L. fie ci wea. Dar Carl o folosegte pe Donna doar ca pe un mijloc de a-. Mary nu nutreste nici un fel de simtiminte de afecliune fali de Herb. Bliatul care se intalnes. Fran.te pentru sex exploateaze trupul prietenei lui ca si-gi satisfacd propriile dorinle sexuale egoiste. Fran nici nu l-ar bdga in seami pe I-eo. fie ci nu. In mod normal.exploatarea. este trecute la panoul de onoare.sd foloseascd la maximum implicarea fizicd pe care ea i-o permitea. in timp ce eu qi Harry sdteam de vorbe cu un grup de tineri. qi totuEi incd nu are voie sd le conduci. in doar o sipt[mind. Pentru cd el este atat de insistent gi o bate la cap. are o infdligare simpaticd si se imbraci atractiv. existd si motive rele. un personaj mediocru. Fran si Leo se exploateazi reciproc. Maginile devin foarte importante pentru el. El se afli in toate privinlele doar pe la mijlocul drumului. El stie cd Donna va accepta invitatia. incepe si se intdlneascd cu Herb. Frank se plictiselte de Mary . Cele mai multe dintre ele implici scopuri ego$te. sd imprumute bani..i rupe relagia. doar pentru a o face pe Ellen geloasi. cd Ellen este o fate foarte drdguli gi face tot posibilul si gi-o faci prieteni. dar de-abia reuseste si treaci clasa Ia celelalte materii. Fiecare dintre cei implica$ iEi exploateazd prietenul sau prietena pentru a-9i atinge scopul egoist.Ce as. Nu are voie sd voteze sau sA consume biuturi alcoolice pAni cdnd nu implinegte 18 ani. Carl considerf. simte cd trebuie se suporte prea multe restriclii: nu are voie si se cdsitoreascd. Drept urmare. Ellen refuzi. dar pretinde cd le-ar avea doar pentru a se rizbuna pe Frank. Lui nu-i pasi deloc de ea ca persoand. incAt David de-abia a$tepta se o adngd . dace acesta nu ar umbla tot timpul la volanul unei magini moderne. cele moderne sau care? Tare as wea se stiu c€ se intdmpld in mintea lor Ei ce aqteaptl de la noi". Ea nu numai ce iese cu Herb. Aratl atdt de 46 bine. Frank gi Mary au o prietenie stabile.i 14 ani. Carl plinuiegte si o invite pe Donna in orag. sd ia singur hotdrdri sau sd voleze. si bea. Ce le place bdielilor Ia fete? intr-o seard. dar afigeazi in public o adevdrati afectiune fali de el. sistemul lui reproductiv incepe si produci celule spermice sau spermatozoizi. gi invers.i. pentru cd fiecare posedd ceva ce celilalt isi doreste foarte mult. imbrdligindu-l si s6rutdndu-1. Van Pelt Curtenie completd Motive neintemeiate pentru prietenia cu o persoand de sex opus Asa cum existd motive bune pentru a te intAlni cu cineva de sex opus. dupi care se intorc privirile pe stradi. Toate aceste situalii au un numitor comun . si se inroleze. ko doreste o mai mare acceptare din pirtea celorlalti qi o mai bund recunoastere sociald Ei decide ci le poate obline afisAndu-se cu Fran. indUimea lui va cre$te gi atitudinile i se vor schimba. $i situalia aceasta va dura atata timp cit va rdmine dependent financiar de pirinlii s[i. In aceasti perioadi.teaptd beielii intre 13 gi 18 ani de la o fat6? I-e plac fetele de modd veche. ko. pentru cd fetele inleleg foarte pulin despre biiefi. Adesea. Inainte de a rdspunde in mod direct la intrebarea ei. dar lrebuie sI continue sI mearga la gcoali.

zentante ale sexului opus. care l-au ajutat si nu se lanseze prematur intr-o relatie de dragoste. care le-ar putea accentua timiditatea si simlamAntul de inferioritate. indrdane$ sau cei de modd veche? Pdni la urmi.Nancy L.stie ce doresc fetele de Ia ei. el se simte nesigur de sine. El a invdlat cum gindesc si cum se poarti fetele si a realizat prietenii solide. In cea mai mare parte a timpului. isteli' perseverenli. Allii insd se simt cel mai bine in cadrul unor relalii . Ei se simt mai in siguranti atunc. nesigur de via{i si se afld in cautarea propriei identiti{i si a unei tinte. lor le plac adundrile mixte.O. de asemenea. C-e vor fetele intre 13 gi 1.frate-sori". Lipsa de incredere in priceperea qi capacitatea lor de a face cunoqtinle cu o alte persoana. La 18 ani. Atunci cdnd am discutat despre statutul relaliei lor. dar vor avea tendinta se stea pe gnrpuri din cauza lipsei lor de experienld in ceea ce priveste sexul opus. realneze relalii stabile 9i serioase.acum de-abia dacd mai aminteste cateodate". mAndri 9i onorali de faptul ci stau la porlile maturirilii. la 20 de ani. cd am inleles toate acestea. Biiegii se bucuri de camaraderii. dar vor renunla la . Mark a inceput si iasi cu o fate de aceeali vdrsti cu el. a awt mai multe astfel de relagii in perioada de mijloc a adolescentei . Sd stabilim mai intAi un lucru cert: bdietilor le plac fetelel Pe parcursul anilor preadolescenlei. Ceea ce experimenteaza este normal si natural. Unii dintre ei nu revin la acest interes pAne pe la varsta de 17-18 ani. AIlat in continud schimbare. haideti si vedem ce le place bdielilor la fete Ei ce vor de la ele. In plus. de a interacliona. care Pur $i simplu il impingea cetre cesatorie. mi-a rdspuns el. firi nici o indoiald. Acum. Ce Ie place fetelor la bdieliT si .. asa cum o flcea ta 18. lui ii lipseqte increderea in sine desi nu ar recunoaste niciodatl lucrul acesta.'in marea lor majoritate. tot a$a 9i bdielii ar wea s[ .sori" imediat ce aceasta incepe sd ia lucrurile mai in serios. Fetele si pdrintii ar trebui sa incerce sd-i ingeleagd pe baieli atunci cand trec prin aceasti perioadd de incertitudine. El a temperat-o foarte bine 9i si-iu continuat astfel relalia instabili incd weo doi ani.tie ce agteapti biielii de la ele.. Bdielilor nu ar trebui si le fie rusine de pubertate. ei vor ezita si-si manifeste interesul fali de relalia fati-biiat. p n care se se protejeze de imprejurdri noi. Acum incepe ciclul menstrual . nu".. ii face sd aleagd o relalie stabile.i i-au prins foarte bine.8 ani de la un bdiat? k plac biielii cuviinciogi. Allii se angajeazd intr-o serie de idile pe care le schimbd o dat[ cu anotimpul. Este. de a purta o conversalie. Dar acestea existe. (deci cele la care participi bdiegi si fete).i psihicului. striduindu-se din rdsputeri sd-si ascundi adeveratele simtiminte. o mullime de schimbiri ale corpului s. conversatia sau deprinderile sociale. cei care aleg aceaste cale se simt nesiguri de ei si nu vor sd facd efortul de a mai cunoafte 9i alte repr. Degi celor mai mulli dintre bdielii afla1i la mijlocul adolescenlei le place tovdr{ia fetelot majoritatea dintre ei nu sunt pregiti}i pentru reiagiile serioase pe care fetele ar dori sI le aibd.i cAnd nu sunt nevoili sd se bazeze doar pe priceperea lor in ceea ce pdveste distraclia. ci ar trebui si fie fericili. . Viala incepe si aibi de acum o altd semnificalie gi de acum incep si o intereseze beie{ii. CAt de mult li se schimbaserd valorile si interesele in acegti doi anil incepeau amandoi si se descopere pe et insisi gi nu mai aveau nevoie si priveascl la cdsetorie ca Ia solulia tuturor problemelor lor. si de dorinlele sale sexuale. Van Peh Curtenie completd nici de privilegiile copildriei. I-am intrebat pe Mark daci Sally tot il mai grdbea spre cisitorie 9i acum. Sunt si bdiefi cirora le plac intdlnirile de grup dintre fete si bdieti chiar pe la vArsta de 15-16 ani. Ruperea unei astfel de relafii nu pare sd-i deranjeze deloc. 48 Sunt si destui bdieli care se grAbesc sd. baielii tind si-gi piardi pentru o weme interesul fat[ de fete. Mark. dar nici de libertatea adultului. Fiul nostru. Pe la versta de 14 ani.i tot acum se produc.. 49 . vor sau nu se stea Aqa cum fetele vor in preajma lor? Haidefi si vedem cum se dezvoltd o fat[ in timpul pubertifii' care incepe pe la 12 ani gi jumdtate. .

in timp ce 9 procente amdnaseri aceasta pani pe la 13 ani $i jumetate. Unii adolescenli de 13 ani sunt la fel de stabili emolional ca unii de 18 ani. Deosebirile de vArsti emo{ionald variazi foarte mult de la un tAndr la altul. in unele cazuri. Ea lasi in urmd copiliria. plac cei care stiu se intrelin[ o conversalie si se o face interesantS. Thomas Poffenberger a realizat un studiu gi a descoperit cd 13 % dintre elevii de liceu iegeau cu prieteni de sex opus de la vdnta de 13 ani. Nu le plac tinerii care vorbesc intr-una si se laudd tot timpul sau cei care devin gelosi gi posesivi atunci cAnd se afl[ intr-un gmp. La ce virstd ar tebui sd incepem sd ne intillnim cu cineva de sex opusT Existi doul feluri de varsti: una fizici si una emotionali. dar care stiu sd le preluiasci gi calite! e interioare. Aqa ci este dificil si rdspunzi la aceasti intrebare in termenii numdrului de ani. cat si emolional. care le respecti ca persoane. Preferd biielii care le respectd mdul moral qi nu insistd si meargd mai departe. cdtre statutui de femeie.. Aceasta le pune adeseori intr-o situalie jenantd.Ia ce virsti 50 )1 . aranjali gi dichisili. nu cu o ori mai tdrziu.de modd veche". ne ddm seama cd un numir considerabil dintre cei cuprinqi in acest sondaj au contactat o prietenie cu o persoanf. De asemenea. 1'lVo dntre ei au cu un singur sugerat cA pe h 13-14 ani. . dar stiu cand s[ se opreascd. si se indreapti cdtre maturitate. Pnringii gi colegii de vdrsta ei s-ar putea se o considere . Varsta emolionale arati cAt egti de matur. de doat 2Vo. Le plac biietii care fac complimente sincere. vine. Ii preferi pe nefumdtori. Restul celor intervievali au considerat ci prietenia cu o persoand de sex opus n-ar trebui si tnceapl inainte de 17-18 ani. Dr. Van Peh Cunenie completd Unele fete intri in pubertate inci de la 11 ani sau chiar mar devreme. Pe de altd parte. sunt unii care se poafte de parci ar avea doar 13. le plac tinerii care sunt cwiinciosi si amabili. Atunci c. Fetele vor si iasi in societate cu tineri care cunosc bunele maniere.. Daci ludm in consideralie ci virsta medie la care incep fetele pubertatea este de 12 ani . printre tinerii de 18 ani. deci statutul de fetili. mai mult sau mai pulin subtile. Pdrintii ar trebui si fie mAndri de dezvoltarea ei. care le apreciazl farmecul. Pirintii care le permit copiilor lor sd iasl cu pridteni de sex opus inainte de pubertate sau. in timp ce. plac bdrbalii care sunt cinstili. Ele vor un biiat care sd fie punctual si sd vini atunci cdnd a spus c5. de sex opus inainte de a intra in pubertate! Studiul pe care l-am realizat eu a scos la iveald cam aceea$i situafie. de asemenea. El a mai constatat. in ceea ce prive$te o prietenie cu o persoana de sex opus.innebuniti dupn beief". Ele vor deveni interesate de sexul opus cam cu doi ani inainte ca bdielii si manifeste vreun interes fati de ele. nelisdnd totul pe seama lor. care sunt bidirani gi obraznici sau care spun glume murdare in prezenla lor. Ea este cu mult mai importantd decit vdrsta fizici. in timp ce 67 de procente au apreciat cd vdrsta cea mai potrivitd ar fi 15-16 ani. cAnd ea nu face altceva decAt si rdspundd pur gi simplu schimbirilor care se petrec induntrul ei. fetelor le plac biie. pe cei care nu consumd biuturi alcoolice si care nu folosesc droguri. Un procent nesemnificativ.Nancy L. au afirmat ci au inceput sI se intaheasc[ cu prieteni de sex opus la vArsta de 10-12 ani. Se simt bine in prezenfa celor care se pricep sd infepe si sI tachineze.i jumitate. dar un sfert dintre ei o ficuseri pe la 13-14 ani. chiar igi imping copiii cdtre astfel de intdlniri.si duc planurile la indeplinire. Nu pot suferi biielii care injurd.tii curali. cd 5Vo dtnl're ei erau implicali in relalii stabile chiar de la 12 ani. in loc si-i faci gi mai dificild aceastl perioadi. in general. tinerii . atAt din punct de vedere social. sau chiar mai tdrziu. se mmporti in mod iresponsabil.ind au fost intrebali: lr k credeli ci ar trebui si incepeli si iegigi mnstant doar prieten sau cu o singurd prietend?".. in timp ce pentru bdieli ea este de 13 ani 9i jumdtate. care ili respectd promisiunile 9i i. Fetelor le plac bnie{ii si le vor da de stire acest lucru pe diverse cii.

nervozitatea $i timiditatea care apar atunci cand suntem in situalia de a sta de vorbi cu sexul opus ne fac sl ne purtim de multe ori proste$te. nu 53 52 .ini. atunci care poate fi aceastl solutie? Rispunsul la aceasti dilemd este destul de simplu.Nancy L. Maniera lor de mnversagie tinde si fie grosolane. cu mult mai importantd decdt cuvintele. Dacn aceasti descriere !i se potriveqte. a programelor de televiziune Ei a celorlalte mijloace massmedia. ei discutd de obicei despre mas. locuri de munce sau femei. despre alli oameni. sub supravegherea potrivit[ a cAtorva adulli. dar o lege nationald in aceastd privinle nu reprezinte o solulie! Dacd esti fate gi ai intre 12. Conversalia cu persoanele de sex opus Dac[ wei sd supravieluieqti in lumea idilelor. atunci cind birbalii vorbesc unul cu cel alt. Cdnd femeile stau de vorbi intre ele.. Unele persoane bine intengionate chiar au sugerat Congresului sI dea o lege prin care si le interzicd tinerilor sd-gi facd prieteni de sex opus inainte de virsta de 15 ani! Idilele precoce creeazi anumite probleme emolionale gi de personalitate. de fapt. despre relaliile lor cu birbafii. manifestl interes faji de o persoand de sex opus. Un birbat care ingiri vrute $i ner. iar pdrinlii tdi 1i-au pus anumite restricfii. trebuie si avem in vedere ci. prin care sd-i ajute sA-gi adapteze dorintele astfel incat si se poate acomoda cu persoanele de sex opus. ele se grupeazi pe . Mai intii. dacd cele doui sexe ar incerca sl vorbeasc[ despre asemenea lucruri.rute.bdtrAni" ca si te mai inleleagi. cu cat iti faci mai deweme un prieten.i la inceputul sau mijlocul adolescenfei sI manifeste interes fald de sexul opus. sport. Van Pelt Curtenie compktd care in mod arbitrar le refuzd fiului sau fiicei lor sd-si faci o prietene respectiv un prieten inainte de 16 sau chiar 18 ani. s-ar plictisi teribil gi unii. ci pentru cd ei stiu prea bine ce te aEteapte. pentru ce ea i1i va determina comportamenhrl. tendinla lor este sd discute despre haine. el nu va vorbi cu ea intr-o manieri wlgard s. Evident cd. vArsta acceptabild pentru prima intAlnire era cea de 16 ani. Ei ar trebui sA facd chiar un pas mai departe. $i o alti realitate este aceasta: cu cat te casetoresti mai deweme. atunci pirin{ii au motive serioase de ingrijorare! Dar daci o lege nationali nu oferi solutia pentru relaliile prea timpurii dintre sexe. dar acum tinerii isi incep idilele ceva mai deweme. cu atat ai mai multe sanse sd ajungi la divorl. In schimb. Aceste intruniri pot permite gi disculii sau imprieteniri intre doi pirinlii tineri de sex opus. Atitudinea pe care o ai fali de sexul opus este. plrinlii pot s[ invite persoana simpatizat[ de copilul lor gi pe familia acesteia la o ie$ire impreunf. Aici apar de obicei doue probleme. Cu cincisprezece ani in urm[. Mul[i pirinti sunt de-a dreptul alarmati de aceaste nou[ tendinti. afluenteicrescute a filmelor. din societatea noastrd. Majoritatea fetelor de 13 ani se simt mai mature decAt celelalte fete de vdrsta lor gi de aceea se cred indreptdtite la anumite prMlegii in privinta relatiilor cu biielii. Lucrul cel mai important este ca tinerii si fie impreund intr-o atmosferi relaxant[ gi sdnitoasl.. despre relete culinare sau despre cusut. trebuie sd inveli cum sd vorbegti cu persoanele de sex opus.. Lucrul acestase datoreaze. pentru o plimbare pe lac. in mare parte. adesea chiar vulgari. De cele mai multe ori.bisericule". pentru un picnic. intr-o excursie la munte etc.i 14 ani. va pune intrebdri care si-l ajute si descopere ce fel de fate este $i ce o preocupd.i nici nu va face glume necuviincioase.tigat dintr-o afacere recent[. Daci nu manifestl nici un interes. cu atat te vei cesetori mai timpunu. Daci un bdiat este preocupat de sentimentele unei fete. Statisticile arate cd. au agteptlri absurde. Fiecare organizaiie religioasi si fiecare gcoah ar trebui se programeze activititi recreative regulate pentru adolescenfi. Pirintii ar trebui si sus$ne $i s6 incurajeze planurile care oferi acest tip de oportunitate sociald. si ceilalii. Daci fiul sau fiica lor. in al doilea rdnd. probabil ci esti foarte neribdltoare sa-li faci un prieten. liudindu-se cu decoraliile pe care le-a cAqtigat in armati sau cu banii pe care i-a cd. aceasta se intAmpld nu pentru ci ar wea sd-ti refuze weo plicere sau pentru cd ar fi prea . Este cAt se poate de normal ca biietii si fetele afla1.

incearce si uili de tine si s[ te gAndesti doar la persoana din fala ta. in afara aceleia cd ili place cum arate qi te atrage felul ei de-a fi. pregiteqte gi un plan B. de imbrdciririnte. Sunt o mullime de lucruri de care trebuie sA lii cont qi o succesiune de evenimente care trebuie si aibd loc. etc. Apoi. Pasul 1: Hotdrdqte-te cu ce fatl wei si te intAlneqti. o activitate care si vd permitd sd stali de vorba gi se vd cunoagteli mai bine.Spune-mi mai multe despre aceasta!".Am impresia cd ai mai avea ceva de spus pe tema aceasta'. . Probabil ci va fi cineva pe care o consideri driguld gi atrigetoare .o fati pe care o cuno$ti. il va face pe prietenul ei se se simti stdnjenit. Cea mai ugoari prim[ intdlnire din lume este o invitalie la un film. GAndegte-te gi la caracteristicile ei morale si la relalia ei cu Dumnezeu. un rispuns de genul . astfel incit sd nu fie posibild nici o confuzie.Vorbegte-mi despre mAncdrurile tale preferate". cu atit vei fi mai pulin in pericol sd faci gafe sociale. Dac[ egti unul dintre aceia care devin teribil de nervoqi atunci cdnd trebuie sd discute cu o persoani de sex opus. Fii pregltit dinainte. Cum sd-i propui cuiva ointehire @entru bdiefi) Dupd c€ a. va fi nevoie si-1i concentrezi atenlia in mod deosebit in aceastl direcfie. ora gi locul pe o agendi. locul gi ora de desfisurare ale acestuia au fost deja stabilite de allii.Da" sau . probabil c[ ai luat in considerare $i alte caracteristici. Dacd inten{ionezi sI participali la un eveniment sportiv. Nimeni nu-l va mnsidera bun in ceea ce priveste conversatia. De exemplu. in aceeaqi mdsurS.. Dace )) .M-ar interesa si-li cunosc pdrerea".ti prea bine gi. dac[ intrebi .vei primi. deosebit de important. Dacd este deficitari in ambele privinle. o tinird care este preocupate doar de coafura ei. ar trebui sd pui sub semnul intrebdrii molivele pentru care vrei sd te intAlnegti cu ea. Poli continua cu invitalia de a spune mai mult: . trebuie si renunle la o parte dintre propriile dorinte si preocupiri pentru ca gi prietenul se se simti bine. alege o altd activitate sau un alt loc. $i ea. Van Peh Curtenie completd arati a fi catugi de putin interesat de prieten-a lui. Disk-jockeii si reporterii de ziar siau dezvoltat deprinderea de a pune astfel de intrebdri. . si luali impreund masa la un restauran! va trebui sd alegi locul qi ora. pentru cA. dar urmdrirea unui film lasd prea pulin loc pentru a discuta subiecte care si vd ajute si vi cunoagteli mai bine. $i tu poli invila aceste deprinderi! Pentru a-ti manifesta interesul fate de preocupArile celeilalte persoane. Doar aceasti singuri strategie poate se schimbe radical atat modul in care te raportezi tu la ceilal$. prea tare si doar despre propria persoani. in acela.. cit si modul in care te accepd ei pe tine. O intrebare care s[ invite la disculie ar trebui formulatd cam asa: .a. in locul tiu. de a se confesa unei prietene sau de a face remarci usturdtoare pe seama altor fete. Alegind-o pe ea. in cazul in care ea te refiJzA. nu ai timp si te gAndesti gi la tine. este cum se invili o fate in orag. cel mai probabil. Cu alte cuvinte. pune intreberi care sel incurajeze pe interlocutorul tiu la un rispuns mai larg. Conc€ntrandu-te doar asupra persoanei din fala ta. Aceste r[spunsuri oferi celeilalte persoane ocazia de a-!i impdrtegi pdrerile gi preocupdrile ei.. Pasul 3: Unde va avea loc intdlnirea? Dac[ wei Atunci cdnd initiezi o conversalie..i timp. pe moment. de rezervi. Aqa reusesc s[ oblini informa$i interesante de la publicul lor. Noteaze-$ zl:. Pasul 2: Cr ai vrea sd faceli la prima voastre intehire? Prima intelnire trebuie si fie o activitate care si poatd fi usor acceptati de cineva ale cirei gusturi gi preferinle nu le cuno.. Timiditatea te fac€ sd vorbesti prea mult. ln acelaqi fel.I]i place pizza?" .Nu".f Nancy L. Cu cdt vei fi mai putin timid. dar nu suficient de bine.. vei pierde din vedere propria timiditate.ti inleles bazele conversaliei cu o persoand de sex opug urmitorul lucru. Pasul 4: Pune totul la punct.

Au spus tonul 9i atitudinea ei: . Judy.Datoriti unor circumstanfe care nu depind de mine. Dacd te bAlbdi si te porli ca .. nu face gregeala sd o intrebi de ce. Pasul 5: Propune-i fetei. Altfel.Nu. activitatea aleas[ presupune rezervdi. ce nu are timp pentru tine s. doar in virtutea faptului c[ i-ai propus o intdlnire. nu este nevoie si faci invitalia cu trei sdptdmAni inainte. atunci poli fi sigur c[ vrea si iasd cu tine. trebuie sd te gindeqti qi la un mijloc de transport. Cauti o ocazie cand sd fie singur[ gi cand s[ puteli discuta feri si fili intrerupli. Nu ai nici un drept la aceastd informa{ie. astfel incdt sd ne putem cunoaqte mai bine. Fere$te-te sd vorbegti prea repede sau sd fii prea insistent. Cu cAt ocazia este mai oficial5. ca si nu i-l deranjeze curentul. Nu este altceva decat o altd fiinld omeneascf. 56 57 . deocamdatl..Hei. rochia pentru un banchet diferl cu totul de costumajia pe care ar purta-o la o partidi de golf. Tocmai am auzit cd servesc acolo nigte specialiti{i grozave Pasul 6: Daci fata i1i rlspunde afirmativ.. adund-li gAndurile gi asigurd{e cd i-ai oferit toate detaliile necesare gi ci i-ai spus tot ceea ce trebuie si qtie. asa cum esti si tu. probabil c5 va bate in retragere. Van Pelt Curtenie completd atat trebuie se o invi{i mai din weme. Daci te refuzi. S-a deschis un nou restaurant mexican. Evitii insd si te areli prea recunoscitor. insd dacd pldnuiegti doar si vi plimbali cu masina la p[dure sau pe malul unei ape.Datoritd unor circumstante care nu depind de mine". Aceasta ar putea si o face sd creadd ci nu ai mai ieqit niciodati cu nimeni! Dupd ce accepti sd se intAlneasci cu tine. Ar fi ceva cu totul deplasat s[ insiEti.Nu. Nu trebuie sd-1i fie fricl de ea. De asemenea. dacd o fati te refuzd flri nici o explicalie. Analizeazd c. Marea deosebire este aceea cI ea este de sex feminin. treaba ta. gi ili vei mdri gansele ca acest lucru si se intdmple. este timpul si cumperi deja biletele. IntAlnirile mai neoficiale pot programate cu doar una pAni la cinci zile inainte. gi nu mai insista!" poate fi exprimat in cuvinte de genul: ^ ..Nu" !i-a oferit...Nu-i aqa ci wei sd iegi cu mine sambet[ seara?" Probabil ci modul cel mai potrivit de a face o invitalie ar fi ceva de genul: . Apropo. ce-ai zice se ddm o raitd prin oras sdmbdti seara?" $i nu fi negativ: . Propune-i intdlnirea cu cAteva zile inaintea evenimentului la care te-ai gandit se participati. dar mi-ar face pldcere sd m[ invili intr-o altd ocazie!"? . Dacd pldnuiegti sd o iei de-acasl cu o magind decapotabild.i nu mai insista!" sau au spus: . s. ag wea si putem ie$i undeva impreund.. Celilalt gen de refuz.. dar m-ag bucura si glsim o altd ocazie" sau . pentru ci celor mai multi dintre noi ne este teami de un eventual refuz.Am alt program $i nu-l pot schimba..Judy. Mulli biieli consideri ci le este mai ugor se faci lucrul ac€sta prin telefon decat personal. inseamni ci ai reugit. dar am altceva prognmat pentru seara respectivi.. Dac6 este vorba despre un banchet anual. poate include: . care are loc duminici seara.Ce planuri ai pentru duminicd seara?" sau . Ce zici de o alti ocazie?" Daci o fatd i.i cdnd nici tu nu stii prea bine ce faci. fi qi m-am gindit ci poate !i-ar plicea si mergem impreunl. va avea nevoie de o egarfd pentru pdr.i ci nici nu wea sd-gi facd." Poart[-te gi vorbegte ca si cdnd te-ai agtepta ca ea sd-!i accepte invitalia.Nancy L.. o vei indeplrta s. nu-i spune: .e fe| de .i sugeteazd o alternativd. Dacd nu ai propria ta maqini. nu pot se merg cu tine de data aceasta.Mi-ar face pldcere sd merg cu tine.Imi pare riu. dar sunt ocupa6" sau . de fapt. .. Aceasta este cea mai complicatd etapi a intregului proces.i nu va accepta niciodatd si iasd undeva cu o penoani ca tine.. inc€arce si nu te pierzi cu firea.Iti place patinajul pe rotile?" Obiceiurile ei personal^e sau planurile ei de duminicl nu sunt. ai face bine sd nu astepli pdnd simbitd seara ca si invili pe cineva. cu Atunci cand ii propui intdlnirea evild intrebdrile de genul: ." Acest gen de rispunsuri vor sd spuna. astfel incat s[ nu ajungd sd se mire de ce eqti atat de entuziasmat ce te vei intalni cu ea. In orice caz.Sunt ocupatijoi seara. iar ea nu este obligati sd{i rlspund[...

evalueazd oferta. decentd. cu privire la caracterul lui sau la activitatea pe care li-a propus-o. ai doar c6teva fractiuni de secundd la dispozitie ca s[ hotdrdsti daci acc€pfi sau nu sd. Scena 6: Daci nu ai nici o obiecliune cu privire la biiat. Ai fi dat si-!i acorde pulini atenlie.iat care vrea s6.Nancy L. Inima ili bate cu putere in timp ce iei receptorul.in nou- morale? De ce wea se se intilneascd cu tine?) in realitate despre el .Este un bf. Fd o inlelegere cu perinlii tii de a nu accepta niciodatd si ieEi cu cineva si le ceri. Rispunde mama ta Ei spune cd este pentru tine.. Ili dd receptorul gi spune: . nu este nimic deplasat sd-i spui c[ te-ai bucura dac. in timp ce el te inviti. Dac[ este vorba despre o activitate senetoasi. Marea probleme: N& este cineva cu care li-ai doi sd te inthlnqti. $i nu persoana lui. caracterul.reputalia lui. Van Pek Curtenie completd cunogti. si s-a incuiat in baie pentru mai multe ore. pentru ce fiebuia se se pregeteascl pentru intilnire. pentru a nu intra in conflict cu alte activitdli programate dinainte. atunci invitd o altd fati. iar tu ai hotfuat deja sd nu padcipi niciodati la asemenea spectacole. totuqi. 58 59 . sopteqte ea cu subinleles. De data aceasta nu recunoqti vocea. chiar daci pe beiat s-ar putea siJ doari pulin.i ce doreste. Scena 3: impreuni la un concert rock. pentru cA rareod atitudinea aceasta reprezintd o solufie. dar iF va Suni telefonul. R[spunde mama ta gi spune cd este pentru tine. . Dar nu cumva si las. pdrerea. amuzantl. Ce un curs la care ai participat semestrul trecut. Este ceva la care 1i-ai dori si participi? Dace ti-a sugerat se mergeli Cum sd accepyi o intehire Prima intAlnire este la fel de tensionanti gi de exasperanti atdt pentru fete. va trebui se-i rlspunzi in a5a fel incAt el si inleleage cA refuzul teu este in ceea ce priveste concertele rock. exagerare! Scena 1: Sun[ telefonul.i si-1i scape vreo vorbd cum cd ea ar fi a doua incercare! Sinceritatea gi felul deschis de a fi sunt bune pana h un anumit punct. te intahegti cu el. Scena 5: Verifici-li agenda. trisdturile Scena 4: inainte de a-i da un rdspuns. qi fE-o cu entuziasm (totuqi. Are o expresie amuzati pe fali qi afiEeazi un zAmbet complice. Am auzit despre o taneri care in ziua primei ei intdlniri i-a bulversat pe toli ceilalti membri ai familiei. bdiatul ar prea pasd daci iegi cu el sau nu. spune-i cat de mult te bucuri sd poli merge impreuni cu el. cu pdvire la care nu ai nici o relinere. Scena 2: Gdndurile incep se !i se inv miseascA in minte. Evita si tot cauli scuze. Aceasta este. iar pulsul are un ritm alert. Are o expresie amuzantd pe fa!e. Pasul 7: Daci imaginea ta de sine este inc5 intactd qi inci i$ mai doreqti si iesi cu cineva in oraE. pentru ce trebuie si afli cine este . Atunci cind refuzi o propunere de intdlnire. ca sd aibi liniste deplini. decdt o singurd cale de a lua o decizie in privinta aceasta. sinceritatea este intotdeauna cea mai bunl altemativi. Aceasta s-ar putea se sune pulin cam copillregte. cerindu-le sd-i satisfacd dorinlele. asculti cu atenlie. DacA te ar1ii prea putea trage concluzia cd. a strigat la toti sd o lase singuri. de fapt. cat si pentru bdieli. dar un astfel de adevlr iar rdni sentimentele si probabil cd vei fi refuzat d. nici nu-!i indiferenti. atunci. (Se pare cd nu existf. vorbeasci cu tine". orice ca ii auzi vocea si imediat iti dai seama cine este.. si te gAndesti la propunerea lui si sd cunogti si pdrerea altora despre persoana lui. Dupd ce biiatul se prezint5" ili dai seama ci l-ai cunoscut ia Scena 7: firi oferi timp se te interesezi cu privire la beiat. Dacd nu Pofi merge la ora propusi.Este un bliat!".e ali putea merge altd date. a rcfuzat sA ajute Ia treburile casei. in ciuda tutuor acestor emo$i. mai intdi. inima parci-ti bate in git. atunci accepte fdri sd exagerezi).

Ron.Eu am stabilit o intdlnire cu Skip. iar ea l-a refi. dar. cu o persoand cu faime. daci este cineva pe careJ cunosti destul de bine. penfiu moment nu sunt pregAtite pentru o astfel de relatie cu tine". ^care nu trebuie sd spui: . Di un rispuns simplu. in timp ce fata inventa scuze. daci nu acesta este adevdnrl. pentru ce s-ar putea si te invite altd dati. am decis si md spil qi in aceastd seare". decat sdl tii in tensiune Si sa tot inventezi amuzanta.. el a sunat-o din nou. dar pentru moment nu mf... explicAndu-i cdt mai politicos cu-putinqd de ce nu poli se ie$i cu el. acum $i {i-am apreciat prietenia. Acest respuns poate pregeti calea pentru a-1i impirtagi idealurile religioase intr-un mod pozitiv. si pentru tine.Ili muUumesc cA m-ai invitat. El te-a preluit suficient de mult. Decizia mea nu are nimic de-a face cu pererea pe care o am despre tine. dar stiu ci lui I-ori iar pllcea si iasd cu tine". scuze inventate ad-hoc sau rispunsuri nesincere. dacd ii vei oferi . po{i si-i spui cd ar ficut o inlelegere cu pirinlii tii si nu ili faci prieteni biieli care au valori spirituale diferite de ale tale.Cred ce glumegtil". doar pentru cd wei atat de mult se te afigezi cu o persoand care se arate foarte bine. sd nu te poti simli in largul teu atunci c6nd te afli in preajma lui. O astfel de atitudine ar lSsa s[ se inleleagd ce te simli cumva superioari celorlalli.. deloc ci el este o persoane lipsite de orice valoare. simt pregetite pentru ceva mai mult. ai putea chiar sd-i spui: . Poate cd nu este cdtusi de pulin interesat de l-ori. dar eu sunt crestind Ei nu md pot intdlni cu tine.. Faptul ci nu doregti sd te intdlnesti cu el nu inseamnd. refuzul tIu poate rini sau nu sentimentele celui care te-a invitat. ce au acnee sau sunt timizi. Van Pelt Cuftenie completd scuze l'reme indelungat5. dar.cel mai bun" incl nu a apucat sd apare pe firmament. Respingerea nu este niciodatd plecuta sau Un bliat tot suna o fatd. Nu incerca si-i pasezi weo prietend de-a ta in locul teu. Intr-o seari. Ea i-a rispuns: . Este de prost gust se procedezi astfel si il pui intr-o posturd tare nepldcutd.vat.Aga miai spus si acum doui zile". fi-o in aga fel incAt si nu dai irnpresia ci faci pe sfdnta. pe care ai pus ochii de multd 60 61 .. poli sd-i spui astfel: . Evitd remarcile sarcastice. Uneori. dacd nu egti cu adevdrat.minciuni convenlionale".. sd ies cu tine?" sau. acest lucru. De asemenea.. ambele sexe vor si iasi cu cea mai formidabili persoand -binein{eles! Este normal si bine sd fie asal Dar dali-mi voie sd ve sugerez ca mulfi tineri se dovedesc a fi prieteni foarte agreabili. El a prins mesajul.elit[". pline de incertitudini. motivAnd ci trebuie sI se spele pe cap. astfel incdt se-i $tii inclinaliile spirituale.. ca persoani". Dacd este cineva nu-!i impertegegte convingerile religioase. dar va fi mult mai greu. prin care l-ai umili.Nancy L. atunci nu trebuie si aduci in disculie deloc problema religiei. . Dacd persoana care te invitd este cineva cu care oricum nu !i-ai dori si iqi weodatd... nu spune: .Sunt prietend cu Charlie Brown".Nu gtiu care este pozilia ta in problemele spirituale.Ce.. de genul: . Eviti sd spui: . in ciuda faptului cd poarte ochelari. pentru seara aceea.Pdrinlii mei nu-mi dau voie". in clipa cdnd ai sunat. una dupd alta. dacd nu wei.. ce sunt scunzi. pentru o weme. S-ar putea si te vade mergdnd Ia acelasi eveniment impreund cu altcineva. Ai putea spune ceva de genul: . Dac[ nu cunosti prea bine persoana. De asemenea. in realitate. Este mai potrivit sd-i spui ci !i-ai ales valorile personale gi ai hotirdt sd nu iegi cu persoane care nu-!i impdrtdgesc credin{a. Nu spune: . pentru ce tu nu e$ti cre$tin". ca si-!i propund si iegi cu el. va reprezenta intotdeauna atitudinea cea mai potrivitd. PreguiegteJ si tu mdcar atat cat sd nu-i afectezi respectul de sine. Nu-i rdspunde: . ea doare intotdeauna. ci nu sunt cotali drept o stea a atletismului sau o reginl a frumusefii. dar este mai cinstit se-l refuzi sincer. El i-a spus: . Sper ci nu mi-o vei lua in nume de riu.Imi pare riu. as fi fericitd si stdm de vorbd". Sau.. nu-i replica: .Am fost buni amici pdnf.Sunt ocupate astd-seard". Un rlspuns simplu si politicos. incercdnd sd obtini o intAlnire cu ea. In funclie de cit tact ai...Ei bine. cA sunt prea slabi sau prea gragi. dacd weodati vei wea si o discuti cu mine. prin care si-i oferi un motiv real. S-ar putea ca. Este posibil sd fi trecut cu vederea pe cineva cu un potenlial extraordinar. $i inci un lucru: Atunci cand vor si se intdlneascd cu cineva. Atunci cAnd refuzi sd te intalneEti cu o asemenea persoani. si pentru el.S-o l[sim pe alti datl!". ca nu fac parte din .

Peter: Noapte bunl! Petunia: Noapte buni! Mai thniu: Peter (in sinea lui): A fost prima. oricum stdm gi privim prea mult la ceea ce fac altii. 62 In esenld. De obicei. De-abia agtept! Petunia este o fatd extraordinard. un rol important. O cind cu spaghetti gi un concert de muzici cregtind. in cadrul cirora sunteli in mod activ implicali in recreerea care ve este pusi la dispozilie sau pe care v-o creali singuri. pe parcursui cireia doar stali gi urmirili un spectacol (privind sau ascultAnd). Postura de .. nu? Petunia: Da. petrecem irnpreund un timp mizerabil. Acest gen de intAlniri sunt foarte obiqnuite.Di-mi gi mie nigte pAine!" Petunia: Poftim.qteptem cu nerdbdare o grdmade de bani . A.i.sA stea $i si urmireasci prezentarea. vizionarea unui program TV. fiecare este sigur c6 se va descurca . vI mai rdmAne doar foarte pulin timp pentru conversatie.spectator" contribuie foarte pulin sau aproape deloc la cultivarea simlimintelor de valoare personali. ea cere foarte pulind creativitate qi vd face sa 63 . chiar foarte bund. deoarece reduce stresul gi tensiunea pe care le implici suslinerea unei conversalii. vi cunoa$teli mai bine unul pe celdlalt. toli sunt doritori si participe la o distracgie ca spectatori. sd vind momentul.i ultima oarl c6nd am iqit cu Petunia. S-ar putea se geseEti persoanele cele mai interesante tocmai sub arnbalajele cele mai pulin atractive. iar la preturile astea ar face bine si minince pdni la ultima firimiture. iar daci urmdrili pe altcineva interpretdnd. Intilnirile de tip spectator includ filme. piese de teatru. qi anume acela de a ajunge sf. evenimentele la care participafi ca spectatori sunt costisitoare. cdnd totul a trecut. existi doud feluri de intalnid: (1) cea de tip spectator. Petunia: $i mie. (Tare) . nu inlelegem de ce a fost aga. Petunia (in sinea ei): N-aq mai iegi cu Peter nici dac[ m-ar implora in genunchi. drept urmare. Ari fieit weodatd o experienle similard cu Unde sd mergem? Ce sd facem? Peten Prima mea intahire cu Petunia. Van Pelt Cunenie compktd weme. desigur. Pe de altd parte insi. in drum spre casd: Peter: Chiar mi-a pldcut muzica din seara asta. populare gi amuzante. unul dintre principalele scopuri ale intdlnirii este anulat. In plus. ce maniere proaste are! Nici nu gtie cum si mdnAnce in public! $i nu pare prea priceput nici in ceea ce priveste convenalia! Peter (in sinea lui): Petunia nu este nici pe departe aga de simpatici de amuzantd cum mi-am inchipuit! A comandat o grlmadi de 9i mdncare. cheltuim La cind: Petunia (in sinea ei): Vai de mine.i cI . Evit5 astfel de atitudini superficiale. Acesta este incd un avantaj in plus.. $i apoi. Imbinarea personalitdlilor joace. Mai mult decAt atdt. concerte. La concert: Peter: Faind muzicl.Nancy L. Ce seari va fi! Peter? Probabil cea a Petuniei gi a lui ci tuturor ni s-a intampht. dar la fel de important este gi locul unde mergi gi ceea ce alegi sd faci. evenimente sportive. Aceastl alegere este frecventi in organizarea primei intAlniri. Prin aceasta.tie foarte bine ce are de fecut . ascultarea unor discuri muzicale. (2) intalnid care implicd participare. . E o bleasi.

IntAlnirile care implicd participarea active pot include jocul de golfsau de tenis. In plus.Mergeli si facefi fotografii. . a reugit intotdeauna se gdseascd o cale creativi de a petrece timpul atunci cand cerea vreunei fete si iasi cu el. vizitarea unui muzeu. Citigi o carte impreund.Plimba$-vdprintr-un cimitir gi citili insaipliile de pe pietrele tunerarei . o astfel de intilnire vi va consolida simtlmAntul valorii personale. . . . Mulli tineri sunt lenegi gi lipsigi de oeativitate. Egti deja familiarizat cu intAlnirile Ia care cei doi sunt simpli spectatori qi cu ceea ce includ ele. .Face{i o inghelati de casi. Nu ali prefera un picnic sau o excursie la munte in loc sd stali acasi gi si vi uitafi la televizor? Cu siguranli ci unii oameni consideri ci nusunt buni la bowling. . . . el . de golf sau de inot. au fdcut un mic adipost qi au aprins un foc. . nu ezita sf. (L-am intrebat ce seryeau atunci cdnd invita o fati la o astfel de intdlnire Ei el a spus . canoe sau navigat.Jucagi ping-pong.Gitili impreund o mdncare. Rodney. dar ei au mers. o plimbare cu canoea.Faceti o drume[ie la munte. Chiar gi pentru prima intAlnire. In ziua aceea a plouat. . .jeleu de - 65 . Ei au tendinla de a se feri sd intre in competigie cu cineva care qtie sd vAsleasci. in loc si plinuiasci o activitate. uneori. . intr-o ocazie.tie .Vizitali un sanatoriu sau mergeli acasd la o persoand singurd. . .Participali la un cros pe schiuri: 64 . . aqa ci nu voi mai insista cu alte sugestii. alegi o astfel de activitate. Din moment ce activiElile care cer participare oferd mai multe avantaje decdt distracliile de tip . daci poli gisi ceva care sl nu ridice semne de mirare pe fala partenerei sau a partenerului prezumtiv. intilnirile care implici o participare activi sunt mult mai pulin costisitoare si vi permit se vd cunoa$teli intr-o mesure mult mai mare decdt o fac intilnirile la care sunteti doar spectatori. unde puteli ochi cutii de conserve.Vizitati un alt ora!. si joace bowling sau si navigheze. Mergeli la patinaj pe gheali sau pe rotile. insi.Spilali magina impreuni gi bucurali-ve de o betaie cu apd. . De obicei.Uitali-vd impreuni in albumele de fotografii ale familiilor voastre.spectator". o investilie din ambele pd4i. .Cumpdrali un bilet de autobuz gi faceli un tur complet ai ora. a unor galerii de arte sau a gredinii zoologice. Acest gen de intAlniri conduc rareori la plictiseali.imprumutali o armi cu aer comprimat gi mergeli intr-un loc sigur.Ie$!i cu pirinlii la o plimbare. Ele vi oferi ocazia de a vd pune in valoare priceperea qi talentele qi vl dau mult mai puline ocazii pentru dezmierdat sau pentru tentalii sexuale. . .Iegiti la alergat. IntAlnirile care implicd participare activd cer. Ei preferi si aleagi intotdeauna calea cea mai ugoari de a ieqi dintr-o asdel de situa.Reparali impreund o piesi de mobilier.Merge{i la un picnic.!a invitat prietena la o plimbare cu motocicleta gi la un picnic in pidure.Luali leclii de tenis. totugi. Dar. mai creative. dupe care au mancat cuibdrili la cildura fldcirilor.Mergeli la plaji sau intr-un complex comercial gi imp[r1i1i literaturi religioasi. Van Peh Curtenie completd plictisili unul de celalalt mult mai repede decit a1i face-o in timpul alto-r genuri de activitate.. .incercali si realizali impreuni un lucru care cere miiestrie. crochet sau jocul cu aruncarea inelelor.Plimbali-vi cu bicicleta. pentru cA vi va dezvolta talentele $i priceperea qi vd va oferi ocazia sd vi cunoaqtegi mai bine.gului.Mergeli sd v[ uitali in vitrinele unor magazine de antichitili. un plan de a pregdti irnpreune o mase etc. Iatd cAteva idei: .Vizitali un muzeu sau o gridind zoologicd. Fiul nostru.stind qi urmirind un program. tinerii au nevoie de pulin ajutor pentru a se gdndi la intdlniri. ar trebui ca ele si fie prioritare in planurile voastre pentru o intAlnire in doi.Nancy vd L.

D-R-A-G-O-S-T-E! In sfArgit. aEa ce voi continua. In cazul de mai sus. de obicei. fdri s[ se grdbeasci. fetele au tendinla si acorde o mal mare importanle unui sirut decit o fac partenerii lor. Daci un cuplu de-abia a inceput si iasi impreuni gi cei doi incep prea devreme cu astfel de gesturi de afecliune. Pentru multi. Cu toate acestea. iar acestea pot se remarce: . Sam se intAlnise cu mai multe fete astfel cd. astfel cd.Mi-a plicut Susie. nici una dintre perceplii nu poate fi intru totul exacte. insemnitatea unei strAngeri de mind sau a unui sdrut variazi de la persoani la persoanl.. Cu toate acestea. el va bate in retragere. El nu luase lucrurile atdt de in serios ca Susie. la internat. dar stimuleazi si creativitatea.. biielii cautd demonstratii de afecliune. Un alt dezavantaj vine din faptul ci vd aflati in toverdsia unor persoane care vI cunosc foarte bine. Se simtise bine in prezenta ei si a luat-o de mdn5. se gandea el. mere sr fursecuri sau biscui.Ia uite cu cine iese cutare!" drdguli". Imagina{i-vi ce s-ar putea intAmpla in continuare in cazul lui Sam gi al lui Susie. Dup[ ce a intrat in casd. care se intahesc regulat. In esenli oferd cuplului posibiliteti unice de a se cunoaste mai bine unul pe cel5lalt." Inima lui Susie parcd a stat o clipl in loc atunci cAnd Sam a luat-o de mini. Dar multi tineri vor saluta cu pldcere o schimbare de ritm.Nancy L. Unul dintre principalele scopun 67 . Atunci ea va crede ce lui nu i-a pldcut deloc de ea Ei va ajunge la concluzia cd toti birbatii nu vor de la femei altceva decit sex in realitate. m-am simli bine cu ea. Sam a condus-o pe Susie pdnd la usi.. nu numal cd sunt amuzante. cartofi prdjiti. nu este o idee bund ca prima intdlnire si fie una de genul acesta. prima intilnire. pe care il prepara el insusi. pentru el. intAlnirile de genul acesta. Ea a anticipat ceea ce avea si urmeze 9i l-a lesat sl o sirute.i. pentru ce presupune un insotitor. dezvolti tendinta de a fi de folos celorlalti.) Petreceau un timp plicut impreund si reuseau si se cunoasci mai bine unul pe celdlalt.Ne-am distrat bine impreuni. Mi-ar pldcea s-o sdrut de 'noapte bund'. in ciuda imprejurdrilor nefavorabile. astfel de ocazii pot fi costisitoare si incurajeazi incercirile de a vi impresiona unul pe celilalt. Ea iti oferi timp si posibilitdti de a sta de vorbd cu partenerul sau cu partenera cu care ai venit. Dacl ea crede cd a glsit adevirata dragoste. Cele mai multe dintre ele sunt necostisitoare sau chiar sratuite. s-a aruncat pe pat $i mintea a inceput si-i colinde. o s[rutare de primd-intdlnire insemna cu mult mai pulin decdt o prietenie afectuoasi gi stabili. Sam se gAndea: . . pentru cd le consideri amuzante. Probabil ci vi veti afla in mijlocul prietenilor care vor contribui si ei la conversafie si vi vor face se vi simtiti mai in largul vostru. . ca sa incerce o intAlnire participativd. intAlnirea cu o fatd este ceva interesant. insi ca unele persoane sa se simta prea irihibate. care cer participare efectivl. De obicei. Sunt educative. iar acast gen de activiteti interactive sau de implicare cu o persoand de sex opus vor anima si vor inviora relalia dintre un biiat si o fate. Bineinleles cI n-am de gAnd sd m[ leg de nimeni sau sl-mi creez obligalii.Este o dpA 66 afecJiunea drept dragoste." Manifestirile de afecliune pot avea semnificalii diferite. Van Pelt CLLrtenie completd fructe. O astfel de intdlnire oferd siguranl6. Este posibil. in general vorbind. sunt mai relaxante si mai pulin egoiste. De cealalti parte. fetele interpreteaze Sd te sdruli sau nu Dupi prima lor intAlnire. in curdnd se vor confrunta cu anumite probleme. Ambele sexe trebuie sd cunoascl perspectiva celuilalt gi sA nu atribuie o mai mare semnificalie anumitor gesturi decdt a intenlionat celilalt s[ comunice. atunci cdnd va incerca sd-i dea de inleles aceasta lui Sam. Susie se mai sdrutase doar cu un singur beiat . in cazul lor.primul ei prieten stabil. Nu am mentionat evenimentele sociale semnificative . era indregostitd si Sam o iubea si el! in drum spre casd..banchete gi toate celelalte de felul acesta. astfel de ocazii constituie.

) Doar un nesemnificativ procent de 2Vo obignuiau sd invite un biiat la intdlnire. care au un comportament mai degajat. Fetele ii inviti pe beieli. fdri nici un semn prealabil.) Dar wemurile se schimbl Ei o fati are astdzi multe posibilitili pe care cu caliva ani in urmd nu le-ar fi alut. majoritatea fetelor au propriile lor a. care incearci sd . Ochii tii pot sd-i comunice mult. De-abia dupd ce ai invilat cum si fii prieten. In general. ii ajuti sd-gi imbrace paltoanele. intr-un sondaj recent.Nancy L...weekend pe dos" sau o . Trebuie sd stii ce inseamni si fii prieten cu cineva. adopti in aceasti privinld modelul tradilional. Refuzul doare $i de aceea mulli biieli nu-si vor asuma riscul decAt dac5. in care totul este invers decit de obicei. Chiar gi studentele de la colegiu. sd vii si . va fi foarte greu sA te mai angajezi in comunicare verbald (chiar dacd o impresionante comunicare non-verbali tocmai este in desfdsurare). ale biiat gi siJ invite in oras.64 Vo dintre ele au spus cd nu au propus niciodatd unui biiat sd iasi impreuni. Cu toate acestea. atunci cind o fati face primul pas. Van Pelt Ctutenie completd intdlnirii este ca cei doi si ajungd sd se cunoasci mai bine.in[. prematur. InsA o fatd poate folosi o mullime de metode prin care si-i arate unui bdiat cd este interesati de el. In zilele noastre. efectuat de revista Seventeen. care si ii dea de inleles ce intentie ai. Astfel de ocazii pot fi deosebit de amuzante gi pot reprezenta ocazii potrivite. achiti biletele de intrare sau consumalia la cofetdrie. dar amAnarea pentru ince putin a acestor gesturi va ajuta cuplul sa-si dezvolte o relalie mai echilibrati. ea trebuie si fie foarte subtili sau si giseascd o cale prin care se-l face pe bdiat si creade ci a fost ideea lui.i. Evident cd.zi anapoda". dacd petreci cea mai mare parte a timpului cu mAngdieri si imbritisiri. alege pe cineva care se afli cam la acelagi nivel cu tine in ceea ce priveste experien(a intAlnirilor.2 Cum sd oblii o intdlnire Fie cd esti biiat. Mai mult de jumltate dintre ele nu ceruser[ niciodatl intAlnire unui bdiat qi doar 10 Vo o fdcluserir uneori. multor fete li se pare ceva normal si sune un 68 Fetele care devin prea agresive in felul de a se purta cu biielii ii sperie gi ii indepArteaze. o fatd asteapte ca mai intAi s[ fii prietenos fati de ea gi si pregdtegti astfel invitalia de a iegi impreuni. Poti arania se te asezi linsd el sau vizavi de el. cAnd o fati si-l invite la intdlnire pe biiatul pe care a pus ochii.. la ora aceea. au motive serioase sd creadi cd fata va accepta. (Bdielii sunt gi aEa pulin cam speriali de felul de-a fi al fetelor! Acesta este motivul pentru care unii dintre ei nu ies deloc cu fetele. Cu toate cd astlzi intAlnirile nu mai sunt nici pe departe la fel de formale qi de strict organizate cir inainte. pe tn numdr de 1005 fete. iese din mediul lui. incearcd si-i surprinzi privirea gi se-i zambe$. Cu alte cuvinte. fie cd egti fate. atunci amindoi pute{i invdla si creste impreunl. Tinerele uiti adesea cd un biiat igi pune in joc masculinitatea qi se expune riscului de a fi refuzat atunci cand face o invitalie. un prieten cu care se intilneau. Nu vreau sd spun c[ un bliat gi o fatd care ies impreuni pentru prima datd nu ar trebui cu nici un chip se se tine de mAnI. sd-l ajuli gi sa-i implinegti nevoile. (Aproape 71 7o dintre fete aveau.si o invili in orag. In cele mai multe cazuri. stabiliti prietenii. Unele gcoli iniliazd un .bum! . insl majoritatea biietilor inci preferi sd fie ei cei care sd facl aceastl propunere. Un bdiat obiEnuia se se aseze ldngi cel mai bun prieten al 69 . (Atenlie: Nu exagera!) El va prinde mesajul. deoarece cuplul a fost preocupat mai mult de astfel de manifestdri de afectiune. De multe ori. Biieti. o relalie de prietenie foarte buni a fost ruinatS. Relatia voastrd va tinde se rdmAni la un nivel foarte superficial. esti pregitit sI te intilnesti cu cineva de sex opus. cum tribuie sa-l tratezi. Un student din anul I la colegiu. ea ar prefera ca mai intdi sd ii acorzi putine atentie. uner fete nu ii place si o iei pe nepregdtite si.tepldri despre cum le-ar plicea si fie abordate in vederea unei intdlniri.nd cdt mai pulini frustrare gi durere cu putin{I. Cind i1i alegi un prieten sau o prietend care are aproximativ aceeagi experienle ca gi tine in privinta intilnirilor.le duc ce4ile sau le deschid uga la ma. risc6. Inainte de a incepe sd iegili impreund.aga!e" pe cineva din ultimul an. Salut-o de cateva ori si ia-o deoparte pentru o mica discufie in doi.

frumusele in infiliEare gi atitudine.popularitdlii" atunci cAnd iqi aleg padenerii. Caracteristicile unui bun paftener Un studiu interesant a relevat ci 90 % dintre studenlii intervievafi considerau cA sunt niqte . nu vi vor fi de nici un folos dacd nutrili simliminte negative cu privire la voi insivd.) Fetele se simt mai degajate.buni" parteneri de intdlnire. corespunzdtor vArstei. ei au fost foarte critici cu privire la calitdlile gi abilitdlile partenerilor in a face o intAlnire reugitl! Fetele le reproqau lipsa de respect Ei de curtozie. inscrie+e in acelasi club sau angajeazi+e in activitdlile la care participd gi el. altfel s-ar putea se te afli intr-o situalie mai rea decAt la inceout. aldturi de un comportament blddran s. (Amdnunt: ai grijd si nu fie un numdr par. 4. Cu toate acestea. Atat fetele. I sanehte fizic'l gi mintala. eqecul de a organiza ointdlnire in care fata si hotdrasci. si fie demn(d) de incredere. Organizeaze o petrecere care sd includd citeva cupluri. Van Pelt Cunenie completd lui si ii spusese acestuia sd-i dea cdte un ghiont ori de cAte ori fata de vizavi se uita la el. cdt gi in al celor stabile. astfel incdt oamenii si nu se vadd obligali sd stea doi cAte doi. Cind cel care a realizat studiul i-a intrebat pe studenli cu prilT re la calitilile qi valorile pe care le apreciazi cel mai mult.ceutetori de aur". In acelasi timp pAn[ gi unii dintre bdielii plini de orgoliu birbdtesc. comportament matur. in relatia de prietenie dintre un bdiat 9i o fati. Bdielii s-au plAns cd fetele sunt greu de mullumit. atdt in cazul intAlnirilor ocazionale. increzute. folosirea drogurilor qi a tutunului.i biietii de astlzi sunt mai putin interesali de rolurile stricte ale prieteniei decAt erau cei de odinioard. limbaj urat. incerciri agresive de a o imbr[liga inci de la prima intAlnire gi prea multd liuddroqenie gi egocentrism. acordi-i atentie in timp ce-!i vorbegte. Invitl caliva prieteni si vi se allture. Asiguri{e ci aceasti persoani poate face o aluzie cu mult tact. Participd la intAlniri de grup gi mergi acolo unde se adund de obicei tinerii sportive sau activitlti ale bisericii.. in privinla rolurilor si lucrul acesta poate fi benefic. infelepciune qi chibzuin!6. cdt . egoiste preficute. acordi gi prea multi importanle . . o fire plicuti gi sim! al umorului. Cere-i ajutorul la leclii sau pentru un proiect la care lucrezi. Toate sfaturile despre ce si faci gi ce si nu faci pentru a avea in viitor o intAlntre reugiti Ei o relalie de prietenie reugiti. Astizi. este mai important ca cei doi sd se suslind unul pe celilalt decAt si fie prea mngtienli cu privire la care sex s-ar cuveni si faci lucml respectiv. o pdeteni poate transmite o informalie aga cum trebuie. 5. Totugi. se poarti asemenea unor .. 6. Uneori. 3. de obicei. vd rog sd relineli ce toate aceste lucruri sunt determinate de conceplia pe care o aveli cu privire la voi ingivd.i necuviincios. au iqit ca predominante urmitoarele gapte trlsituri (le-am scris in ordinea apdrutd in sondaj): participd impreund cu partenerii lor.Nancy L. insistd ca intAlnirea si li se propund cu foarte mult timp inainte gi. Acest lucru il impresioneazi pe un birbat.i plnnuigi un picnic impreuni.i blieli qi aceleaqi fete au fost intreba{i 70 Deci succesul in prietenia cu o persoand de sex opus depinde in mare misurd de personalitate. Unele fete vor s6-gi pliteasci chiar gi partea lor de cheltuiall in activititile la care - petreceri. Cui ii place se stea in preajma unei persoane care se desconsiderd pe sine gi ii desconsiderl gi pe ceilalgi sau care nu se acceptE pe sine Ei nu are 11 i i . intArzie foarte mult la intAlnire. vorbire si actiuni curate. 7. Daci por{i o conversa(ie cu el. evenimente unii cu privire la ceilalfi. dar gi citeva persoane fdri partener. manifestate prin consumul de alcool. daci se pdstreazl un echilibru. Ia legdtura cu un cuplu de prieteni . Arate-te interesate de ceea ce iti spune.. atunci cind aceia. 2. nu mai consideri aspectul financiar drept un tabu. ca si evi{i tensiunea gdsirii unei perechi. comportament si infdlisare.

ei se gdndesc la wemea cdnd ei ingiqi erau la vArsta voastrA $i la ceea ce fdceau ei dupd miezul nopfiil Amintirile acelor vremuri ii urmeresc si ar wea si-si protejeze propriii copii de anumite greseli pe care ei insisi le-au ficut . Daci in trecut nu ali dovedit ci sunteli niEte persoane demne de incredere . in intAlniri interrasiale erau implicate fetele care erau departe 73 miezul nopgii". dupd miezul nopfii. stabilind o serie de interdiclii gi de reguli in ceea ce priveqte participarea lor la diverse intahiri? Probabil cf. In zilele noastre.Nancy L. Ti-ar plicea si stai cu tine insu. Nu uitagi. Daci simlili cu adevirat ci pirinlii vogtri vd trateazd nepotrivit prin impunerea anumitor restriclii. Cel mai adesea. Firi indoiali ci existe o mullime de alte lucruri de ficut dupi miezul nopgii decit aceste gesturi de manifestare a afectiunii. asa de jenant! Tata spune cd nu wea si intru in vreo incurcdturi. Aceasta mi s-ar putea intdmpla la fel de bine inainte de miezul nopgii. Pirinlii vostri se vor ardta mai dispuqi si vi asculte punctul de vedere atunci cdnd le propuneli voi un acord in ceea ce prive. precum gi timpul exact cAnd vell fi acasi..nu vi aqteptali ca rugiminlile voastre de ingdduinli si-i impresioneze pe pirin{i. precum . Priveqte-te $i ascultd-te mai ales atunci cind te afli in preajma prietenilor.gi aceasta indiferent dace dnerii carc le sunt mpii doresc sau nu o astfel de protecgie. $tiu ci se cwine sd-mi ascult plrin{ii. aga ceva este ridicol.. Acele petreceri care la miezul noptii sunt in toi mi deranjeazi. voi ingivd! de ce nu este pentru voi lnterdicliile . dar te pogi evalua pe tine insuli chiar dacd es. Este Prieteni i le i nterrasi al e Aproape un sfert dintre cele 1005 fete intervievate in sondajul efectuat de reista Seventeen se intdlneau cu cineva de altd rasd. Dace wefl sA dovedi$ ci meritali increderea lor.Dragd familit Pirinlii mei sunt imqosibili! Nu m[ lasl si intarzii niciodati in ora$.. nu ar putea avea loc mai devreme? Multe momente intime incep dupi miezul nopfii.Trebuie si fii acasi pAnd la in toi.ti deja implicat intr-o astfel de relalie. ca gi dupi miezul noplii. pind dupi miezul noplii. dar trebuie si o fac chiar si atunci cdnd ei nu sunt rezonabili?" Cum ar trebui si reaclioneze tinerii. vd poate scuti de multe suferinli. atunci cind plrinlii vogtri vi stabilesc interdiclii gi reguli in ceea ce priveEte ora cdnd trebuie sd fi1i acasd. Explicali-le exact ce plinuili si faceli dupi miezul noplii. Aproape 50 de procente dintre cele de culoare trecuserd linia rasiald. Adesea mA vdd nevoitl se plec de la o petrecere tocmai cind distrac$a este vi Van Pelt.tere si v-au crescut pot s[ vd cunoascd mai bine decat ve cunoastef.dacd afi intarziat in repetate randud dupi ora stabiliti mergdnd in locuri unde ali spus cA nu vi veli duce gi fdcind lucruri pe care ali promis cd nu le veli face . atunci cdnd li se pare cd pdrinlii lor adopti o pozilie nerealist[. cerefi-le si discute cu voi regulile respective.ti? Informaliile pe care le capeli cu privire la propria persoane vor areta cat de preg[tit eqti pentru a te implica pe viitor intr-o relalie de prietenie cu o persoand de sex opus. Uneori. intr-o astfel de petrecere care de-abia atunci incepe cu adevirat? Indiferent care ar fi activitatea. c6t de stAnjenitor sI vi scuzali gi sd plecali din mijlocul prietenilor. o reguld simpli. atunci va trebui sd fiii cu adeverat demni de lncredere. puteli intoarce acasi mai deweme. in comparalie cu numai 20 de procente dintre fetele albe. toate hotirdrile prealabile cu privire la cit de departe puteji merge se pierd foarte ugor in starea de excitare care existd. cel mai adesea.qte intilnirile voastre cu prietenii de sex opus. Eviden! dacl egti singur aldturi de o persoani de sex opus pentru un timp mai indelungat. Ce se intdmpld 72 . Van Pelt Cutlenie completd incredere in capacitatea sa de a face diferite lucruri? O persoand cu simf[minte pozitive in ceea ce prive$te propria valoare poate fi un partener de intalnire mult mai bun Cercetarea de sine inainte de momentul orimei intdlniri cu un prieten de sex opus este esentiale. pdrinlii care v-au dat nas.

consilierii in probleme maritale continue sA dezbatS. Stiu ci el nu este cre$tin. Ea este explicitd doar asupra faptului ci cei .14: . mai mult de 75 7o dintre ele au spus ce nu ar avea nimic impotrivi se se cdsetoreasc5.necredincios".torii cu cineva de alti religie. 97 Vo dintre ele au rispuns cd.interconfesionali" sI conducd la cdsetorie. dar /) . nu cred ci religia ar trebui sl joace weun rol in alegerea persoanei cu care se intAlnesc. cici ce tovarigie este intre neprihinire . vei avea de ficut fati la o mullime de presiuni. Oare chiar conteazd religiaT in timp ce clericii.i frridelege? Sau ce prietenie poate exista intre lumind si intuneric?" (N. Dacd spui: . s-ar putea sl meargi in cerc.' 74 Pentru ci nu existe nici un verset biblic care se spund: .Nu vi injugali la un jug nepotrivit". spre exemplu.Nu vd legali" este tradusd in versiunea King James (gi Comilescu. Sl citim. Cu toate acestea... a intra intr-o relalie de prietenie cu o persoanl de sex opus care nu impartigegte convingerile tale religioase inseamnd a-gi atrage singur o mul{ime de probleme. Estimdrile curente arate cA unul din patru ewei se cislto- .Nu vd legagi cu cei necredincioqi.5 S-o ludm. pe cineva cu care se mi intdlnesc. atunci trebuie siJ accept pe el".). eu doar ies din cAnd in cdnd cu aceaste persoan[. Sau.. Eu doar ies cu el din cind in cAnd. trebuie totugi se cdutim nigte principii scripturistice care se ne ajute sA tragem o concluzie corectl in aceasti privinle. este foarte probabil ci va indreptali spre un dezastru. Ea spune: . ar fi mai bine se ve luali timp gi si mai aruncali o privire asupra relaliei voastre. cel mai probabil din partea ambelor perechi de pirinli . Cuplurile interrasiale vor intAmpma impotrivire.iar aprobarea pdrintilor deline o influenld foarte ridicati cdnd este vorba despre succesul in cisdtorie. pentru cd picioarele calului sunt mai lungi declt cele ale mdgarului. Oricare ar fi rezultatul. dar chiar Ei in acest caz.Stai puJin. O weme vei rezista.Si nu mergi la intilnire cu un necreqtin". argumentele pro si contra unei cisf. Dacd te angajezi intr-o prietenie interrasiali. nu m[ cdsi. 47 Vo dinfie tinerele intervievate au declarat cd nici m[car nu se gdndeau la Cind revista posibilitatea implicdrii lor intr-o prietenie interrasial5...credinciofi" nu ar trebui sd se uneascd in cisdtorie cu . tendinla de a se realiza astfel de cdsnicii este in continud crestere.. 2 Corinteni 6. cu cineva dintr-un mediu religios diferit.B. in ceea ce le privegte. existe in Biblie anumite pasaje care invali ci un .necredincioEii".toresc cu eal". Nu toate aceste adolescente doreau ca rela{ia lor . probabil ci se vor smuci sau vor trage in direciii diferite . inseamnd c[ nu esti suficient de matur(i) ca s5. respingeli ideea de a merge la intdlnire pe furig. Cind plrinlii nu sunt de acord cu relalia.' Expresia . Cu toate acestea inse.. in lb. Van Pelt Curtenie completd Seventeen a intervievat 200 de adolescente din pe4i ale lerii despre pirerea lor cu privire la prietenia cu diferitele un bdiat gi la legdtura acesteia cu religia.. Daci inhlmali un mlgar qi un cal si tragi impreuni la o cdrufi. In cazul cAnd ieqili impreund doar ca sL demonstrali ceva.. Daci simlili impulsul de a etala faptul ci iubifi o persoani de altd rasi. dacl weau sd am de casi sau cele care depdgiserl vdrsta de 20 de ani. Nu md cdsdtoresc cu el. Mentinerea unei prietenii impotriva dorinlei piringilor vd va impovdra cu simgiminte de vinovilie 9i vi va crea si mai multe probleme. In acelaqi fel..-ti dai seama ci aceste intdlniri pregdtesc cadrul pentru cisetorie.i pirinlii reste cu un ne-evreu si ci unul din doi catolici si protestanli se cdsetoreste in afara religiei lor. pe Shelly.A.. Acum nu am pe altcineva cu care se me intalnesc gi s[ ies undeva. romAni) cu . de suportat un stress continuu si de inliturat o mullime de bariere. Este singurul din preajma mea gi. prieteniile interrasiale prezinti anumite probleme.v Nancy L.3 Biblia nu vorbqte despre problema prieteniilor si a cdsdtoriilor interrasiale.credincios" nu ar trebui si ia in cdsitorie un .incercAnd orice numai ca se scape unul de celelalt.S. sunt prietena cu Jeff.Da. un lucru este sigur: nu vor face o echipl prea reugitd. de exemplu.

O fat[ spunea: . astfel ci s-a hotlrAt sd incerce s-o infrAngi.. pentru cd vei pierde afecliunea cuiva pe care il iubegti. Lua adesea cuvdntul la aceste intdlniri. va veni un timp cdnd va trebui si faci o alegere. A fost gocat s[ vadi ca este refuzat. incAt a insotit-o la intAlnirea religioas[. Vdputeli potrivi foarte bine din punct de vedere emolional si fizic. Apoi.. Cele doud sunt diferite!" Dacf. Rlspunsul ei nu l-a fbcut sd dea inapoi.i in aceastd privintl. dar undeva. O datd ce te cisdtoreEti. ea a rdspuns: . $i atunci. dar fdrl unitate spirituald gansele de reugitA sunt extrem de reduse.. Religia nu conteazf. ne povesteqte despre o tandre atractivi. Grupul o asculta. Adesea. va trebui sd alegi intre Dumnezeu si prietenul sau prietena ta. atunci cdnd nu stai bine din punct de vedere spiritual. acolo unde rugdciunea qi momentele de devoliune familiall fac parte din viala de fiecare zi. Ea era foarte interesatd de aspectele sociale ale cregtinismului. Poli si mi insolesti acolo". legdnd toate aspectele de Dumnezeu. Dacd wei sd-L vezi pe Dumnezeu ficdnd lucruri mari prin tine. induntrul teu.M-am predat lui Hristos gi nu weau si am o relalie cu cineva care nu I s-a predat. In patru sdptdmdni. i-a propus o intdlnire. asti seard este o intdlnire religioasi in cadrul colegiului.. Dacd II alegi pe Dumnezeu. considerAnd ce te vei putea bizui doar pe puterile tale in momentele de crizi. Dup[ una dintre intdlniri. Clsitoria trebuie sd fie o relalie bazatl pe unitate emolionali. s-ar putea sd descoperi ci-!i pierzi rapid interesul pentru lucrurile spirituale 9i in curdnd te vei impietri qi vei deveni indiferent fali de orice fel de aspecte spirituale. pentru cI ceea ce spunea avea sens si pentru cd trAia ceea ce spunea. ce nebunie si ili asumi un asemenea risc! Josh McDowell. ajungeli sd v[ iubili profund. ii l li I uite. ea i-a spus: . lnei sd intemeiezi un c[min. nu poli se fii bine in nici un alt domeniu al vielii. Mulli biieli ar fi wut sd se afiseze cu ea sau sd o aib[ prieteni. Iar tu nu eqti predat lui Hristos". Ea i-a spus cd acceptd doar dacd vor merge din nou la intalnirea religioasi. tinerii resping aceaste idee. dupi cum afirmi Billy Graham. la rindul lui. astfel cd a inceput se participe la intilnirile Miscdrii Black Nationalist.Relalia de cdsetorie este intre tine gi partenera ta. gtii cA.. doar una din 400 de cesetorii se destram[.. fizici gi spirituald. Dar dac[ il alegi pe prietenul tiu mai predus de Dumnezeu.lil Nancy L. care era una dintre cele mar populare studente din campus. Vei simli cd se trage de tine in direclii opuse. ajungi si te intrebi dac[ nu cumva cazul tlu este unul aparte. In medie. inainte si-!i dai prea bine seama. Congtient sau nu. ci doar i-a mlrit gi mai mult dorinta de a iesi cu ea.Dacf. pentru ci ai agezat relalia ta cu o altd fiinld omeneasci inaintea celei cu Creatorul t5u. fata I-a condus pe acest tdnir la H stos. cam una din doui cisdtorii se sfaryegte prin divorl. credinla lui nu are importanlf. incep problemele.Ei bine. Van Pelt Cut'tenie completd I cu timpul. lui Hristos. In cele din urmi. S-ar putea sd fie cea mai extraordinard relalie pe care ai alut-o vreodatd gi.dragostea este ceea ce conteazd!" Un tdnir a afirmat: . atunci vei fi renit spiritual. in sdptdmdna urmdtoare. care obisnuia si iasd cu oricine avea chef qi oricdnd avea chef. /o 77 .fante" din campus. Dar toate dovezile 9i statisticile te contrazic. te vei simli rdnit emolional. atunci trebuie si fii atent in privinla inilierii unei astfel de relalii cu cineva care nu-!i impdrtigeqte convingerile religioase. Daci alegi a doua alternativd. iar relalia religioasd este intre tine gi Dumnezeu. Tinirul vroia atdt de mult sd iasd cu ea. vei avea de luptat impotriva a tot felul de adversitdli gi influenle care ifi vor solicita toate resursele pentru a le putea face fa!i. Ea si-a stabilit standardele in alegerea unui prieten si apoi I-a incredinlat lui Dumnezeu viala ei . Incerci s[ te convingi singur ci esti fericit in alegerea pe care ai ficut-o. un adevarat . . In cele din urmd. O datd ce esti indregostit. in modul cel mar simplu 9i mai politicos. iar xtdzi sunt amdndoi misionari. un cunoscut autor si lector in mijlocul tinerilor. eEti liber sd incercr. procesele logice din mintea ta cdstigd bitilia 9i incepi sd petreci tot mai mult timp cu aceastd persoani. Timp de trei sdptimini el a persistat in eforturile lui de a o face si se rdzgdndeasci. a invitat-o din nou si iasi undeva impreuni. Ins[. iubesc un bdrbat.

Uneori !i se pare ci intreaga lume se sparge in capul tf. de asemenea. Astfel incepe formarea unei perechi qi acel gen de prietenie pe care o numim .ie nedoritd. profesorii. Nici unul dintre parteneri nu se fiimdnti cu cine va merge la o serati sau la o ceremonie.ci cei doi vor merge impreuni. Poate cd nu ai avut niciodatd ocazia si te bizui pe cineva in mod special. care gtie sd te asculte gi inlelege ce simfi. schimbul de daruri in ocaziile speciale.ti gi intelegi mai bine acea persoand. Dup6 ce s-a intilnit cu destul de multe persoane. Nici unul dintre parteneri nu poate si accepte sau sd ini.Nancy L. siguranli emolionale.ceea ce nicidecum n-ai fi indriznit mai inainte. Te simti mai valoros . In felul acesta.sd simli ci egti preluit si Ji se acordi atentie intr-un mod aparte. ca un cuplu. Stabilizarea relaliei ofera siguranli pentru ambele sexe. pentru ce nimeni altcineva nu le-a acordat atenlie sau pentru ci sunt mu\umili de siguranla pe care le-o oferi. acasd la unul dintre voi. in acelasi timp. cei doi se plac unul pe celdlalt.ieze o intdlnire cu altcineva. puteli planifica un timp in care pur si simplu si fiti impreuni . Prea mult timp petrecut impreuni poate ajunge o povari.si fdri si fie nevoie de o invitalie oficiald .si urmirili un program Ia televizor. profesori preferali. Prietenia stabili oferd cAteva avantaje. Nuva mai fi nevoie sE aveli intdlniri oficiale gi costisitoare. O relatie stabili poate si insemne. Aceastd apropiere presupune sd devii mai altruist si mai darnic. fiecare are drepturi exclusive asupra timpului gi asupra atenliei celuilalt. si cu alte persoane. prieteni preferafi. poate reprezenta un valoros suport emotional. Anii tinerelii intAmpini numeroase crize cind se pare cd pdrinlii. Este de asteptat. cregte simlemantul valorii personale. Aceasta dovedegte incredere. astfel cd pute$ incepe sd vi bucuali de prezenla celuilalt gi de pdrtiEie. cu atat iegirile in Iocuri pretentioasevor fi mai rare. Van Pelt Curtenie completd Siguranla sociald pentru cei tineri . de asemenea.. o relalie stabild nu inseamni numai bucurii. in cazul intdlnirilor ocazionale. Cel mai mare impediment al unei relagii stabile premature constd in stagnarea cresterii personale. cAnd ai o relalie stabil5. Nu mai incercati si vi impresionati unul pe celdlalt. un Iucru plin de insemndtate este acela de a primi atenlia Ei afecliunea cuiva. dar nu sunt indrdgostili. Pe de alti parte. descoperi cd increderea ta in alte domenii ale vielii personale a crescut. un tdnir ajunge sd-gi dea seama cd una dintre ele se ridici deasupra tuturor celorlalte. vei invdla cum si te intelegi cu persoanele de sex opus din cercul mai larg al vielii sociale. lncepi sI cauti compania altora si sd ai curajul si iei cuvdntul intr-un grup . mai ales dacd. Paulei ii plac rondelele de ceapd.u gi ci nimeni nu infelege prin ce treci. fralii qi surorile. cu atdt cunos. in relalii ocazionale. prietenia stabile poate genera probleme de identitate. Un Pafiener stabil. gi amAndoi sunt liberi sd se intilneascS. Cu cdt un cuplu are o relalie mai stabile. economie de bani. Este ceva de la sine inleles . Unii ajung la o relalie stabild pur 9i simplu. De obicei. o relatie stabild vd poate invlta mult cu privire la relatiile interumane. 78 atraclie gi un oarecare grad de angajare.exclusivi". prezintd anurnite ispite care vd pot inhiba cresterea personald si spirituali. care te face. precum ziua de nagtere.. regulile jocului se schimbi. intr-o relalie stabili. Ea oferi. prietenii gi chiar biserica se agazi in calea a tot ceea ce wei si faci. In cele din urmf. si. Acum. Ea ii scutegte de nepldcerea de a nu avea cu cine si iasd sau de a se vedea obligali si accepte o toviris. haine preferate. A ajunge la o relatie shbile prea curdnd sau la o virstd prea tAndri. Valentin) sau Crdciunul. maginile de epoci si 79 . Cu cat devii mai apropiat de cineva. In prietenia stabi16. Gdndul ci esti iubit si cd este cineva ciruia ii pasd de tine poate face minuni in ceea ce privefte simlamdntul valorii personale. Drept urmare. ln cadrul prieteniei stabile.stabilizarea relaliei Fiecare avem mAnciruri preferate.i mai capabil de a cAstiga aprecierea gi preluirea celorlalli. Dar acum. Ziua Indrigostililor (Sf. avansati prea repede in apropierea voastri. Pentru unii tineri. emolionale si sociale. mergeti la cumpdrdturi sau si studiali impreuni.

se treceli la faza urmitoare . cu toate acestea. Un tAnirse exprima astfel. in viitor. se va trezi la realitate gi se va simli plictisitn gi frustratd. Multe cupluri continui si fie impreuni chiar qi dupl ce lucrurile bune dintre ei au incetat se mai existe. Ea reprezind o perioadi de serioase incerciri. ar insemna ci nu au ascultat de Dumnezeu in mod premeditat. in aceasteprMnld: . Este dificil si pistrezr ritmul unei relalii stabile.tie cum-sau nuindrizneqte -sd pund capdt relaiiei. Oferili-vi o bazd. Implicali-vn! Cunoaqteli oameni noi! Contactali cit mai multe prietenii nestabile cu persoane de sexopus! Dacdvilimitali ocaziile in acesti ani de inceput. doregte o relalie bun6. timpul este prietenul vostru. Paula iqi schimbd valorile qi personalitatea o dati cu prietenii. comportamentul cel mai bun de care sunt in stare. chiar tinerii cu idealuri inalte cad in ispita unei relalii sexuale premaritale. fiindcd gi-au Iuat pregltili pentru cdsltorie. Puteti invela leclii valoroase chiar qi de la o persoand cu totul plictisitoare. Ea nu gi-a lisat niciodatd propria personalitate sl se dezvolte qi probabil ci. Nimeni nu poate juca pentru totdeauna teatru. Anii adolescentei sunt ani prelioEi. O astfel de etapl este esenliald in experienta curteniei.te infierbAnli". mai ales atunci cAnd te despart ani buni de clipa cisdtoriei. Adesea. De multe ori. spirituale si sociale ale celuilalt. a scopurilor nobile si a standardelor de comportament. dar nu gtiu cum sd scap de ea fdrd si o rinesc. Fiecare persoand care vine in contact cu viala voastri va ldsa in voi o parte din sine.. Mai deweme sau mai tirziu masca va cddea. analizdnd in acelagi timp daci este inlelept sI isi asume riscul de intra impreund in relalia de cisitorie. Este timpul cel mai bun pentru dezvoltarea valorilor demne de respectat. tocmai ca rezultat al stabilizirii premature a acesteia." Ce se intdmpl[ dupd ce devenili un cuplu stabil? Vd gdndili la eventualitatea cd s-ar putea ca. pe parcursul cdreia fiecarepoate studia h amenunt caracteristicile emolionale. Ea a devenit o copie fidele a preferinlelor gi aversiunilor actualului ei iubit. si puneli capet relaliei sau plinuili ca intr-o zi. cei doi isi prezint[ unul celuilalt doar calitelile. Acum mi-am pierdut interesul in ceea ce o privegte. de aceea folosili-i cu cel mai mare profit pentru voi. pentru comparafii. Asemenea unui cameleon. dar care. dar nici nu sunt muzica clasici.aceea a angajamentului de a vi logodi? Cum puteli clddi o relalie cu cineva firi si vi gdndili la cisitorie? Un cuplu pe care il despart ani buni de momentul cisdtoriei. care nu vi ingdduie si vl observali si se ve cunoasteli unul pe celilalt in condilii Variate. va trebui si facd fali weodati! 81 80 . naturale.1-a inceput mi-a plecut mult de Connie. reald. Ei nu vor se agtepte in privinla sexului. vd nedreptelili singuri. Cei doi nu vor sd rupd relalia. Pe parcursul procesului de evaluare. am determinat-o sd accepte si facem anumite lucruri de care acum nu sunt prea mAndru. Este o situalie periculoasil A trece la o relatie stabili nu este in sine nici bine. Nu fili asemenea mustei din sticla cu olet. Mi simt ca un qobolan. care nu vor merge niciodati prea departe. iar fata sfirgegte prin a rimAne inslrcinatd. Aceasta ii determind sd continue relalia din ratiuni sociale. astfel de cupluri tinere se trezesc in situalia unei sarcini nedorite tocmai datoriti faptului ci se consideri nigte copii cuminli. Pinilaurmi. Chiar daci nu ar r[mdne insircinatd.. pentru cd prietenului ei ii plac acaste lucruri. astfel cd amindurora le este foarte dificil sd afle cum sunt in realitate. Atunci cAnd incercali sd vd evaluati compatibilitatea. liuddroasd sau clevetitoare . Un alt pericol major al stabilizdrii relaliei este acela cd totul poate deveni doar obiqnuinll.lectii precum toleranta. intr-o zi. evitali condiliile artificial aranjate. Prea adesea. morale. pentru simplul fapt ci nici unul dintre cei doi nu. dar ea nu le ofer[ un scop sau o direclie de bazd. nici riu. Van Pelt Cuftmie completd mai multor dificultlti. Ei se lasi pringi de emolia de moment. intr-o zi. Sunt nigte ani lipsili de griji gi cu doar foarte puline obligatii. care crede ce acela este cel mai dulce loc din lume doar pentru c[ este singurul in care a fost din timp mdsuri de precaulie. Un alt dezavantaj al unei relagii stabile il reprezintd numirul crescut de ocazii in care poli sd .Nancy L.

. Daci . cineva Dar a sta pe margine . Iati-l acolo. Ce disperare! Poate fi simlimdntul cel mai descurajator pe care-l poate intilnire. Este cel mai singur bdiat din orag. de Sf.gmpul in care eqti inclus" nu se miqci in ritmul tiu. CAnd a venit momentul serbirii. chiar acum?" Oh.o stare emolionald.-te. in timp ce ceilalli par se aibe totul. Atunci nu te vei mai mesura atat de des dupd standardele altora gi ili va fi mult mai u$or sd stabilegti relalii pe care sd le apreciezi cu adevirat. in care s[ te poli sim. s-ar putea se stea in locul tdu pe margine. Intre timp. unele dintre cele maiimportante probleme ale vielii. Existd. Am urmlrit una dintre ediliile speciale Charlie Brown. pentru ci prezintd.si atunci tot singuri si frustrafi.domnul Perfecfiune" sau .trimite pe . Emoliile noastre nu sunt permanente. Dar nu primegte nimic de la nimeni. de ce nu-mi poli gisi Ei mie un prieten apropiat. Impirtiqe$te celor din grup cAte ceva din propria ta personalitate . Fiecare grup are diferite subgrupuri.x Nancy L.toli. atunci cauti un subgrup mai familiar. Unul dintre cele mai rele lucruri pe care le puteli face este acela de a v[ trdi viala de pe o zi pe alta. . Van Pelt Curtenie completd I Un cuvAnt pentru cei singuri Charlie Brown.. dupi care .i oameni se identificd cu episoadele din viala lui. el se aqazi lAng[ propria cutie de scrisori. un alt episod din viala singuratic[ a acestui personaj. atunci cAnd aceasta va veni.. cAt de mult doare si fii lisat pe dinafari! Simli cum sufletul ili este pustiu qi plin de amiriciune. $i. daci in cele din urmi ajungeli si voi si fili prinsi in acest joc al intilnirilor cu o persoand de sex opus.i cadouri specifice gi le-au pus intr-o cutie strelucitor impodobiti.ti mai degajat.. aqteptand sd revenili la viali doar atunci cAnd . Ajuns acasi. cu exceplia lui Charlie Brown. altfel. Aldturali-vI unui grup. dedicati Zilei Indrigostililor (Sf. Singurdtatea pe care o treili poate dezvolta in voi o capacitate de a v[ ingriji de cei din jur pe care. nu veli fi decAt niqte sirmani reprezentanli ai speciei umane.mas pe dinafard in aceaste privinli poate s[ strige. Faptul cI cei mai faimosi dintre mlegii tii au prieteni de sex opus nu trii o persoani tinirl. astfel incat se puteti fi gata pentru o relalie unici.pe oricine". trebuie si ai gi tu.Peanuts". Valentin).. Poate c[ Dumnezeu wea ca voi si ciutali alte persoane care se simt singure gi sd slujifi 83 . in singuritatea lui.i ii spune lui Snoopy: . $i tocmai de aici incepe popularitatea lui Charlie Brown. a devenit unul dintre preferalii mei.. pentru ci gtii ci nu egti iubit.Am de gAnd sd stau aici panl cdnd voi primi vesti de la cineva". pe care acum o invidiezi. citre Dumnezeu: . nu reprezintd in nici un caz calea cea mai buni de a scipa de singuritate. Invitati si acceptati singurf. Fird linte bine stabilite qi fird o buni orientare. $i aceasta pentru ci niciodati nu v-afi dezvoltat acele calit5li de care aveli nevoie pentru a reusi in viald. veti descoperi ci nu ali glsit incd secretul fericirii. sanse sn vi simlili . si ci persoana cea mai populard. Toli cei de fali au primit cAte ceva .i a-L implora pe Dumnezeu se . CAt de greu este si stai pe margine Ei sd te uili cum ceilalli se distreazi. adoptali un hobby si rimdneli activi. Dezvoltd-fi noi hobby-uri gi pune-li linte noi. Un sondaj efectuat de Purdue Public Opinion Poll confirmd faptul cd singuretatea este cea mai mare probleml cu care se confrunti adolescenjii de astdzi. Dumnezeule. dar cu desivArgire uitat. Toli elevii din clasa lui Charlie au adus la gcoal[ felicitiri . din benzile desenate .. relaxeaz1.un timp pe care sd-l petreceli impreune intr-un domeniu de interes comun sau intr-o activitate pldcutl. aqteptAnd sd apard cineva sau ceva. pentru ce mul. cu realism. Gdndegte{e c[ in gase luni s-ar putea se iegi cu cineva. Dacl inci nu ai mers niciodati la o 82 inseamni cd. stabilili c6teva prietenii solide cu persoane de ambele sexe.rlsfilatul dirigintei" a inceput si ofere darurile.tatea ca ceea ce este de fapt . in aceeaqi zi. daci exigti. n-ati putea-o dobdndi niciodatd. ci se schimbi in func1ie de dispozilia sufleteasca. pe care nimeni nu wea sd gi-i facl prieteni. cutia a fost bine agitatl. neapirat.domnisoara Desdvirsire" va intra in scen5.Te rog.. Nu vA purtali ca gi cdnd aIi fi cdznt intr-un somn fermecat. Valentin. printre toli prietenii lui. inconjurali de prieteni gi nemaiqtiind cu care dintre ei si iasd mairepedein oraq! Un t6nir rf. intr-o relatie statornic[.

Apoi. rHerbe( J. Nu mai rAde. De asemenea. . Ultima dati cdnd te-a sdrutat de noapte bune ai alut impresia ci a fecut-o doar pentru ce tu asteptai aceasta. fiecare. . il intrebi in goaptd. este posibil ca Dumnezeu si ingdduie se treceli prin experienla singuritllii tocmai ca si vi poate atrage mai aproape de Sine. The Lockman Foundation. El privegte in altd parte. el a petrecut inci o buni bucati de weme inft-un alt grup de colegi. In ultimul timp. cu exceplia pernanei cu care. Capitolul 4 Ibid. vi intdlni. Asearl. dar nu-l suni nici tu. in cele din urmd.. Cand il intrebi daci s-a intAmplat ceva. Folosil cu permisiune. Astfel.. Prietenul tiu doregte compania altcuiva. rJody Gaylin. CAnd.. t .105. Ce se va 84 85 . 1963. p 32. Nu pare si mai fie atAt de fericit cum era inainte.120..Cred ci ar fi bine sd ne gisim. stabilizarea relaliei $i apoi ruperea acesteia. 1971. 1972. acelagi rdspuns negativ. N-ai putea sd spui exact ce se intAmpli. The Dating Gane (Grand Rapids: Tnnder\an' 1975r. fu fecare datd aind uei auea o relatie stabild. NOTE DE SUBSOL *Din versiunea New Anerican Stan. Seventeen t rupeii ei. tu il cauli la telefon mai des decdt te cautd el. uei ajunge $i la mommtul nenorocire si si fili o adevaratd binecuvantare pentru allii.. 1968. ai auzit de la o prieteni ci. ili de intotdeauna . dupi aceea. ESIE GREU SA RUPI (l RE1ATIE El te-a tratat altfel. aJanice Kaplan. este posib se incepeli sd uitali de propna Relalia idilicd realizeazd un cerc . Van Pelt nevoilor acestora. 'lbi. A spus ci trebuie sd meargd direct acasi. te-a condus pAni in fala ugii gi nici mlcar nu a intrat pufin. Umerii i se lasi in jos.Can Interfaith Romance work (or yo\t'!" Se\)enlcen' January.l.. .TNancy L. 104. nu mai glumeqte 9i nu mai sti de vorbd cu tine aga cum o flcea altedata." S-a sfargit. Nu ai vqti de la el de cAteva zile. dar lucrurile nu mai sunt la fel ca inainte. 1960. pe altcineva cu care sd iegim. te \ei citsdtoi.What Girls Really Look for in Boys". pp. Miles. $tii ce va spune inainte de a rosti weun cuvant: . Poate cd wea intreaga voastre atenlie Ei supunere. 1975.Ce se intdmpli cu noi?" li-este teama sI auzi rispunsul. .lard a Bibliei. 1962. 1981.intiilnirile ocazionale. lndoielile nu-!i dau pace gi-!i creeazi o stare de nelinigte. 1973. dupi intahfue. in cele din urm[.ti din nou..

inseamni cd cei doi nu-gi manifestd propria personalitate in acea relaSe gi ci nu au invdfat ca. Telurile si valorile pe care le aveli spun ce sunteti.intilnirile ocazionale. intr-o relalie stabilS. suslindnd c[ face aceasta . Chiar gi cuplurile care se potrivesc foarte bine pot avea o serie de neinlelegeri dar. care te fac sd pari prost in fala altora. atunci ar trebui si rupeti aceasti relalie si si incepeli una noui.jocuri ale minlii" care il pun pe celilalt in situalii umilitoare sau il fac si se simtd stupid qi desconsiderat. Fred gi Claudia aproape cd nu au ribdare si aEtepte cateva minute in care si fie singuri. nu face altceva decdt sd incurajeze un astfel de comportament. Van Pelt Curtenie completd intdmpla acum? Relalia idilicd realizeazd un cerc . dar se angajeazl in extrem de puline activitdli lelui Ei valoi in conflicl. celelalte domenii ale relaliei lor nu se dezvoltd deloc. purtate pe un ton ridicat sau au devenit aproape permanente. Dacd unul dintre voi a abandonat liceul. dacd certurile gi conflictele dintre voi depigesc in numdr gi in durati perioadele de pace. relalia lor gaviteazi in jurul senzaliilor fizice pe care qi le oferd unul altuia. cu o altd persoand. muzica country hamsterii gi pbza. fiind ei ingigi. cine sunteli si ce veti fi in anii care vor veni. incdt nu reuEesc sd obsewe semnalele de avertizare $i. In mare parte. Daci un cuplu nu trece gi prin momente de dezacord sau de conllict de opinie intr-o anume privinl[. Discutiile tn contradictoiu si conflictele excesive. iar celdlalt doreste se studieze pentru a-Ei lua doctoratul in chimie.car compromisul nu va putea rezolva problema. Dacd un beiat resuceste bratul unei fete s. fuici qi spirituald. astfel. atunci aveli un motiv de ingrijorare. 86 87 . Ei i9i petrec cea mai mare parte din timpul cdnd sunt impreuni bucurAndu-se de farmecele fizice ale celuilalt. sunt ceva normal. de fiecare dati cind vei avea o rela{ie stabil6.te.doar pentru distractie". Se poate intdmpla. ca unul dintre parteneri sA initieze tot felul de . astfel incat sd existe un echilibru intre implicarea voastrd emolionall. Intr-o oarecare mdsurS. participative si intr-o foarte slabi comunicare verbali. Studen{ii de colegiu care au rlspuns la chestionarul meu au mentionat valorile si filozofia vietii ca fiind cataa cea mai frecventd a neinfelegerilor in relalia de dragoste in ciue erau implicali in prezent sau in care fuseseri implica{i cel mai de curdnd.i i-l stringe pind cAnd se invinefe. Cu excepgia persoanei cu care. stabilizarea relaliei 9i apoi ruperea acesteia. incdt nici m. cei doi sunt atAt de absorbili unul de celilalt. Dar acestea sunt singurele lucruri care vorbesc despre ceea ce le place sd faci atunci cAnd sunt impreuni. Ea arati ci persoana aceea are nevoie de mai mult ajutor decAt ii poji oferi tu. Dar modul de a proceda atunci cdnd vine acest moment este de o importanll cruciald. sI se influenleze reciproc. Abuzul. te vei cesetori. Amdndurora le place baschetul. Implicarea fbicd excesivd. ca sd se poatd imbrd!\a qi dezmierda. poate fi catalogati drept abuz mintal. in special daci ele sunt lungi. Dar existi qi situa(ii cand aceste certuri Ei disculii in contradictoriu sunt prea multe. Daci relalia voastri cu cineva este dominati de intimitatea fizici. de asemenea. sunt cu totul nepregdtili in fala pericolului care le ameningi viitorul. fata ar face bine si ce(ceteze mai cu atenlie relalia lor. Haideli s[ invildm si proceddm as. vei ajunge gi la momentul ruperii ei. Uneori. Iatd citeva semne care vi vor ajuta s[ vi dali seama de momentul in care dependenla emolionali a inibugit in voi simlul realitilii.. Phillip si Penny cred ce sunt compatibili. A tolera abuzul mintal sau fizic. disculiile in contradictoriu gi conflictele.acum trebute. inseamnd ci lintele voastre de viali diferi atat de dramatic.Nancy L. in cele din urmi. Recunoagterea semnalelor care anunld pericolul Sunt situalii cand este mai bine sd rupi o relalie decdtsi o continui. Atunci cdnd un cuplu este atat de implicat din punct de vedere fizic. suferind in ticere gi sperdnd c[ celilalt se va schimba in timp. Crearea unor situafii publice stAnjenitoare. dincolo de acestea.

nu incercali s[ vi prelungili agonia prin a vi jura unul altuia credincioqie . aceste personalitlli se combind intr-un duet dinamic. chiar daci i-ar separa 1500 de km. Evitali gre. incat nu mi-am dat seama. pentru Ecoala. insi alteori ele scot la suprafald tot ce este mai rdu in fiecare.. Orice persoani implicati intr-o relafie de dragoste trebuie sd-qi puni intrebarea: .i pliculi devin egoigti. Georgette s-a plictisit de I-ance gi gtie ci ar trebui si pund capit relaliei dintre ei.vArsta qi distanla dintre ei.Nancy L.acum gi aici" O combinayie de personalitdti nepotrivitd. pentru prieteni sau pentru actMtdtile de la biserici.Atunci cand sunt veste actualului tdu prieten (prietenn).. dar se simte vinovati pentru ce il va rini. ei ar trebui sd puni capat relatiei lor. Dragostea este o forli constructiva. si aceasta nu numai pentru ce Georgette s-a descotorosit de el. nu invildm niciodatd acele metode prin care sd trecem cu bine prin acest aspect al vielii. incat prietenele ei de-abia dacd mai reugesc se o vade cateodati. drept urmare. Toate telefoanele Daci incepe sd te intereseze altcineva gi nu qtii cum sd-i dai aceastd interurbane. dupd un timp. el se simte teribil de rdnit. ea ii hiperbolizeazi in mintea ei orice trisiturl negativd. Nici a-i aplica persoanei cu care te intehesti in prezent tftt tamentul tdceii s u a eita sd-i descoperi ceea ce ai de gdnd si faci nu este un mod corect de a proceda. cel mai josnic mod de-a o face este sd apari in public cu noua ta iubire. Iati cAteva lucruri pe carc nu trebuie sd le fqceli atunci cand puneli capet relaliei voastre. pAni cind gisegte o justificare ca sf. Christy petrece atat de mult timp cu Dave. Notele de la gcoah sunt tot mai mici qi se pare ce qi-a pierdut orice interes pentru sport. sunt eu o persoani mai una mai rea?" Retragerca. De fiecare dat[ cdnd incepi sd te intdlnegti cu cineva. de sport gi de bisericd trebuie sI fie rupte.vegnici". doi factori trebuie luali in considerare pentru a hotdTi dace cei doi trebuie si puni capit relaliei lor . care te ajute se-!i atingi potenlialul maxim. scrisorile de dragoste gi promisiunile nu vor reduce rata mortalitllii. Ea pur 9i simplu nu are timp pentru ele.. s[ nu mai fie atat de dispuqi s[ as. ili legi personalitatea de cea a acelei persoane.a de prost. astfel ci refuzim sd ne gAndim prea mult la eventualitatea ei si. nu si te retragi din activitdlile viejii. Dragostea ar fi trebuit si ldrgeasci sfera de interes a lui Christy. in timpul acestui proces.Cu ce am gregit? Am spus aseard ceva care i-a renit simlimintele? Poate cd incearci de mai mult timp se scap€ de mine gi eu am fost as. Astfel.. nu si i-o inchidd. Dupd ce ii aduce lui I-ance argumentele pe care le-a pregitit. Niciodatd nu pricep la timp!" 88 89 . de putin tact. Atunci cdnd distanla separd un cuplu. in speranla ca aceasta din urmd va prinde mai repede mesajul.ti re a care rd n egte Ruperea unei relalii este dureroase. atunci o distan!5 de 15 km este suficientd pentru ca. Daci doi tineri care sunt amabili. Dragostea voastri nu poate supravielui decflt intr-un context de . ci qi pentru cA l-a fdcut se se simtl desconsiderat s. se desparti de el. Cu toate acestea.eala vinovd{rzi. Ea elibereazi in tine acele energii care sd te ajute sd dai tot ce poli mai bine. pe care nu o poate plicea nimeni. un cuplu de vArsti mai mare poate se reuseascl si menlind relalia. mohorili si aspri atunci cdnd sunt impreuni. In special. Van Pelt Curtenie completd cu prietenul meu (prietena mea). Dacd te afli pe la mijlocul adolescenlei Ei prietenul sau prietena ta se mutl intr-o altl localitate. Dac[ vArsta lor Separarea. bine dispugi . alungati din minte ideea de a ve exprima in public afecliunea fali de noua cucerire in fala persoanei de care wefl se vi despirtiti. este de 14-15 ani. Uneori. dacd cei doi dau dovadi.i lipsit de orice valoare.tepte pdni c6nd se vor putea intalni. O mare parte din durerea asociati. o persoand. O astfel de atitudine va ridica in mintea er tot felul de intrebdri: . Relaliile care te indeperteaze cu totul de prieteni. buni sau Desp dr. de poal5. cu despir{irea poate fi evitatd.

Cei care nu au standarde morale inalte pot rupe relalia frri si se mai vadd niciodati." . pentru timpul petrecut impreund." .An impresia ce ne instreinem unul de celilalt. responsabili pentru anumite aspecte ale relaliei. Atunci cdnd se poarti atent $i curtenitor cu ea. prin urmare.. la nivelul conEtientului. dar acum ma prefednle comune. Bruce se gindegte in mod serios si se desparti de l-ori. in loc si incerce si rezolve problemele diniuntrul slu. Ferili-vd sd trimiteli mesaje pe care partenerul vostru le-ar putea interpreta greqit. . insd. ea va trece Ia un partener nou...inc. DacA spuneli: .tirea dare nu zdrobe1te inima Nu qtiu nici un mod pl[cut de a rupe o rela]ie.Cind voi merge la colegiu. Astfel de persoane incearci si pund capdt unei relalii procedAnd intr-un asemenea mod....-gi asume ea inslEi o parte din vini. cu adevirat ceea ce ati wea sd-i comunicati celuilalt. O persoanl imature poate pune capdt unei relalii doar pentru faptul c[ partenerul siu nu-i mai impline. weau liber(d) sd-mi aleg pe oricine. I-ori este foarte drdguln gi multi biieti il invidiazd pentru prietenia lui cu ea.Nu mai comunicim la acelali plictise$ti.. Cu toate acestea. cu putin{i. suferinla este prezente. incAt intre ei sd nu apari resentlmente. O astfel de persoand imatud se pare ci nu a in. dar acum nu prea mai avem ce sA ne spunem. care a rezultat din prietenia voastrd.." avem ." se inainte confuz gi rinit. Un astfel de procedeu nu face decAt si creeze confuzie in mintea celuilalt.uneori este atent gi grijuliu. lui nu-i place si piardl siguranla relafiei lor. ci reprezintd o evidenti dovadd de egoism si privegti o relaJie doar in termenii implinirii propriilor nevoi. Persoanele mature vor privi cu realism neajunsurile relaiiei lor 9i vor evalua daci sunt in stare sd depigeasci agteptdrile neimplinite sau daci ar fi mai potrivit sl se desparti. persoana imaturd alege adesea calea cea mai ugoarl de a pune capdt unei rela1ii." . Hai s-o lesim baltd." 90 l . pentru aminttile plicute ^9i pentru cresterea personald. Rodney a avut gapte sau opt idile..Sunt aga de ocupat cu studiul gi slujba. lisdndu-l pe ce1 de mai Cealalfe persoani s-ar putea si int€rpretez€: stabili. Nu vd complaceli in el. S-ar putea ca nici micar si nu in{elege{i. iar atunci cAnd o ignori wea si-i dea de inleles c[ intre ei totul s-a incheiat.Nu mai €qti la felde important(e) pentru mine cum erai inainte.e nu sunt pregetit(d) si o relatie Dacd simli ci a sosit timpul si rupeli relalia." cu pentru fiu Despdr.teles cd este." . cd de-abia mai am timp o viale sociald. clar si cu sinceritate.Te-ai schimbat . alteori uite gi si-i dea telefon.Mie mi se pare ce nu mai avem fi nu imi place schimbarea din tiDe.Inainte eram pe aceeagi lungime de und6. Van Pelt Cuftenie completd Evitafi 9i tratamentl4l duturilor scoliene (fierbinte-rece)." nivel. Adevdrul este cl Bruce s-a plictisit de I-ori. In ultimii cd$va ani." . Dar puteli face ceva pentru a mai atenua socul 9i pentru a 91 . deci.ti de cineva intr-un spirit de recuno$tinld' de mulfumire pentru ceea ce ali impirtigit. I se pare mai uqor si-gi acuze partenerul decat sA accepte sf. Este posibil si te despar." . Este. la rAndul ei... ce se intAmpld induntrul vostru gi sI spuneli lucruri care nu exorimf." . examineazi-li cu atenfie motivele qi apoi prezinti-i-le partenerului tdu in mod deschis.te nevoile' Cu siguran]d. El oscileazi in purtarea lui fali de ea in funcfie de starea sufleteasci pe care o are pe moment . el incearcd sd se mnvingi singur ci incd mai pot continua relalia. el a r[mas insd in relalii amicale cu fiecare dintre acele fete.Luna viitoare voi pleca Ia si nu ne vom mai vedea prea colegiu des. in timp ce incercali sl luali o hotdrAre. Dar un astfel de mod insensibil si nepdsdtor de a pune caplt unei relalii stabile nu va fi intdlnit la cei care nutresc idealuri inalte.I Nancy L.Am intahit pe altcineva cale imi place mai mult decat fine.. Ori de cAte ori se despart doi oameni cirora le-a p[sat de celilalt.inainte imi pareai interesanl(6).

. a unui consilier sau a unui profesor. line1i la cineva Crulali sim1imintele cebihlte percoane tn ceea ce pive$e respectul de sine. Spre exemplu. emolionale sau fizice. au awt ocazia sA se pregeteascd emotional. Explicind altcuiva intreaga situalie.fierbin1i" ale unei dispute verbale ar fi vnrt. Aceasta pentru cl.Nanq L. Nu vi lisali amegili de promisiuni de schimbare sau de compromis. descdrcali-vi sufletul inaintea unui prieten.n. To$ tinerii cu care am vorbit despre lucrul acesta mi-au spus ce vor si cunoasce motivele. face{i pagi spre a incheia lucrurile. procedind cu bundtate $i cu delicatele. Lucrul acesta s-a dovedit a fi benefic cu bltaie lunge. in detaliu. putefi spune ce vi se pare cd a1i ajuns sd depindeli prea mult unul de celdlalt. Exprimali-vd aprecierea pentru calitilile pe care le are. cdutagi sfat din partea unei persoane in care aveti incredere si pe care o respectali. chiar daci aflarea acestora s-ar putea se Ie producd suferinli.ec tn ceea ce pive$e dezvoltarea unei relalii care sd meargd. incat ve face se ve gandili la desplrlire. dacd aceasta suwine in urma unei boli lungi qi incurabile. recunoagteli-l mdcar in voi inqivd). Persoanele mature vor s[ invete din propriile gregeli. Multe cupluri care s-au despdrlit in momentele . Cerelil. avertizali tn vreun fel cealaltd penoand cu pivire la ceea ce aveli de gdnd. Puneli capdt rehpi imediat ce ayi hotdnit sd faceli aceasta. 92 93 . de asemenea. pdstrAnd posibilitatea de a relua firul relaliei mai tArziu. Rugali pe Domnul sd vi arate dace ali ales calea cea mai bund. Recunoasteti-vi propria lipsi de pitrundere. Aveli responsabilitatea de a spune celeilalte persoane motivele pentru care rreji sI vi despdrlili. (Daci nu puteli recunoagte lucrul acesta in fala ei. sd nu fi ficut astfel. in loc sd ldsa$ cealaltd persoani si creadi ce rehlia voastra va continua. dupd ce amAndoi veli fi alut ocazia s[ faceti comparalii. este o mare pierdere ca persoana pe care ai iubilo si te respingi. Nu vd prefacegi cf. Rugali-vd. veli invdla s[ vd asumali responsabilitatea pentru propriile acliuni gi sd vi dovedili maturitatea. O datd ce a1i luat hotirdrea. Atunci cAnd nemullumirea voastri in ceea ce privegte relatia devine atat de acute.tili. in timpul cat ali fost impreun5. Clutati cdlduzirea divini. Ruperea bruscd a unei relalii poate avea un impact asemAndtor cu acela al mo4ii subite a unei rude apropiate. iar pirerea obiectiv[ a cuiva neimplicat emo. de situalii. Fili onqti tn ceea ce privqte motivele voastre di a rupe reh. Dacd simfili nevoia. Cduta\ sfat. a pastorului. se intdmpld adesea sd spunem qi sf. Explicali ci ar fi mai bine. care nu Dacd este posibil. puteli si lisali s5 se intrevadi ceea ce sim. sd vd intilnili fiecare gi cu alte persoane. care pot apirea in astfel Curtenie completd dacd este urmarea unui neasteptat accident de circulalie. Dacd aveli indoieli in ceea ce privegte ruperea unei relalii. facem lucruri pe care mai tdrziu le regretlm. in aceaste privinli. Poate cd persoana care v-a fost prieten(d) nu a posedat acele trdsituri de caracter pe care le-ali vdzut la inceput in ea. Vorbili despre contribulia pe care a adus-o celelalt in cadrul prieteniei voastre. in primul caz. Astfel. Van Pelt preveni aparifia unor probleme mai serioase. Atunci cind suntem tulburali gi afectali emolional. decit acele lucruri care nu au mers bine in relalia voastrd qi rolul pe care l-a!i jucat voi in egecul ei. ajutorul pentru a vd putea duce hotirdrea la indeplinire. Rugali-v[ ca persoana de care pldnuili si vi despdrligi si treacd peste aceasta fdr[ consecinle serioase. o veli inlelege voi inqivd mai clar. dupl pirerea voastrd. mai tdrziu. subliniali momentele plicute pe care le-a1i petrecut impreuni. Majoritd{ii oamenilor li se pare mai ugor s[ accepte moartea cuiva drag. RecunoaEtefi-vd propiul e. duceli-o pan[ h capdt. Evitati sA^scoateli in evidenle toate trdsiturile negative ale celeilalte persoane.tional in situalie se dovedqte adesea de mare folos. In loc de aceasta. Descoperili vi mai intereseazl. Pentru imaginea de sine.

Lucrul cel mai potrivit pe care il poli spune (atat pentru tine. Prietenul teu (sau prietena ta) de pind acum wea sd iasi cu altcineva. Vom rimAne prieteni".Nt aruncali bomba in timp ce vd pregdtili s[ participali la un mare eveniment. despre faptul cd voi ar fi trebuit si fi1i aceia care sd puneli capdt relafiei. in noaptea dinaintea unui examen sau atunci cand sunt qi alte persoane de fa!i. metoda nu este eficiente.El este cel de nesuportat. Daci vei reusi s[ faci fald cu bine unei despdrliri. Daci veli pune in iirculalie informalii defiimitoare.ti se spuni de ce. Van Pelt Cw'tenie completd Chiar daci doare destul de mult. Cand vd intAlnifi din nou.Am iegit impreund o weme 9i pot spune cd este o persoane deosebitd.. cdt 9i pentru cel sau cea de care te-ai despa4it) este: . dacd nu o ftrd f4i putefi face cu tact qi amabilitate. (2) scoateti in evidenle trdseturi ale penonalitetii celuilalt' franc problema. Nu oferi! informalii negative. 5. decat se te intrebi nedumerit ce ai spus sau ce ai ftcut Sreqit. 4. Procedali in felul urmdtor: (1) Recunoa. Ameninti cd te vei arunca de pe clidirea World Trade Center. cum de ali iesit. Iei o mini tristd qi ver. totugi. Ce vei face? Bifeazi una dintre variante: 1.i 2. Despd4irea este destul de dureroasi chiar 9i atunci cend se petrece . este mai bine se . si asta cu veacuri in urmi. conversalia dintre voi trebuie sd fie scurtl . locul potrivit pmtnt a vorbi dcspre despd(ire. lucrul acesta va face adeverate minuni in ceea ce privegte imaginea de sine gi te va ajuta si ai mai multd incredere in tine.Nancy L. Oamenii procedeazi astfel de obicei pentru a-qi justifica sim{dmAntul de frustrare. calomniinduJ pe celilalt. proclamdnd: . incat simte nevoia si loveasci in celilalt. vi veli face singuri riu' Daci persoana de care v-a!i despirlit a fost atat de lipsite de valoare. De cele mai multe ori. despd4irea poate fi teribil de neplicute si poate crea scene jenante. Faci promisiuni nerealiste si devii exact persoana care wea el (ea) sd fii. astfel ca lui (ei) s[-i pard riu pentru tine. Daci. ca nu cumva cealalti persoanl sd ia aceasta drept o incercare de a vl apropia din nou..i cdteva lacrimi. gi inumani. . homiti sd te schimbi 3. Dacd nu ati trecut inci prin experienla unei idile desfemate. Ii mulgumesti pentru clipele frumoase petrecute impreuni gi pleci cu capul sus si cu pasul usor. refuzali sd vd corectafi si si vi vjndecati propriul ego. iar a da o astfel de veste inaintea unui eveniment important sau in public este o atitudine cmdi Alegeli timpul . Eu sunt inci o persoand destul de 94 9) ..intre patru ochi". recurgi la plansul in hohote. Cazi in genunchi 9i il (o) implori Si se intoarcd Ia tine. te duci si dai frAu liber simtdmintelor de regret in singuritatea camerei tale.si brutal de sinceri. Apoi. nu eu. Dar.ti s[ pereli peste mdsurl de prietenogi. impreuni? Nu faceti reclami propriei nechibzuinle ! inainte de a tncerca sd intdlnili din nou penoana de care v-a1i dtspd(4 tdsagi un timp pmrnt vindecare emoyionald. S-ar putea ca gi voi sd fili renrati sd bateli cdmpii gi sd vorbifi cu patog in primul rind despre cAt de stupid si de ndting a fost celilalt si. Nu incerca. aveli destule ganse sd treceli in viitor. suspindnd induiosdtor. Alegerea este a voastre. pe care le-afi apreciat gi (3) prezentali in mod deschis sd Cum sd-!i manifegti sufeinfa dupd despdrfire S-a sfArsit. Ce veti face atunci cdnd persoana la care tineli cu adevdrat vd va da de inleles ci wea se pund capdt relaliei dintre voi? Sunt gi cii demne de a supraviegui. Dupd ruperea rcln{Ei Pdstrali pentru voi orbe problemi personald pe care af avut-o cAt timp a1i fost impreuni. in al doilea rdnd. cel care tocmai a fost pdrdsit se simte atat de jignit.Invinge{i tentalia de a bdrfi 9i de a da informalii prietenilor. care vA vor urmdri toati viaia. Incercati sd nu vi apdrali singuri. Pe de altd parte.teli-vi propriile lipsuri in a face relafa se meargi.i superficiali.

Dar pldngegi c6nd nu mai este nimeni de fa(d. a santajului sau chiar a violenlei deschise' Ameninleri cd-i vei da in vileag secretele. ea izbucneqte: . cu atdt mai bine ar fi sd o facegi sI se intrebe daci nu cumva a fdcut o gregeald teribili rupAnd relagia. cat Qi pentru biiefi.i cdnd intreaga voastrS.Dacd eu nu te pot avea. probabil. precum qi alte declaralii. atunci m[ voi ingriji personal ca si nu te aibd nimeni". egti foarte vulnerabili fali de oricine ili 97 . Este o reaclie normali atunci cAnd a1i fost rdnili afectiv. puigor. dar nu te ldsa ispititi de conjunctura emolionald. ca se umpli golul r[mas. Van Pelt plicut[". Uneori. am fecut totul pentru tine qi uite cum mI tratezi! Niciodatd nu m-ai meritat!" Sue wea siJ facd pe Matt sd se simtd la fel de ingrozitor. dupd o durere intensi. determinafi-o sd gdndeasci mai Dacd degrab6: . lume s-ar fi pribugit.. Daci pldngi pe umirul lui Ron pentru c[ tu 9i Fred v-a]i despir$t.refuzul de a accepta tragedia pierduti. Probabil ci v-ar fi de folos sd aruncati o privire asupra rdspunsului psihologig generat de o pierdere grea. discutali despre acestea pe indelete. atunci ii dorili numai fericire pentru viitor. fie ca si se rezbune. cu adevdra! un om de valoare". fie ca sd compenseze iubirea Iesili din sceni cu demnitate gi cu respectul de sine intact. De data asta vrei cu adevirat s[ me termini. !i-am dat totul. Nu vn simlili rusinati de faptul ci sunteli tristi. Spunefi-i celuilalt ci prietenia cu el a reprezentat un moment bun al viefii voastre. oamenii trec in general prin anumite etape caracteristice. Psihologii au descoperit cd.Ohl Ce bine c-am scipat de el (ea)!" Alteori. face!-o . prin care se reduce tensiunea nervoasi. cea care a fost pfuesite. nu reprezintd de obicei decAt nigte incerciri disperate de a te agIla de cineva. in loc se ardtali ti sd vd purtali ca . nici pe tine n-o si te mai vrea nimeni ! Prin asta mi se va fac€ dreptate !" Nu vi ingddui$ eltravaganla de a vi spune in sinea voastri: . pe cet se simte ea.iat despdrlhea.. ci te vei imbdta sau chiar ci te vei sinucide. Stiam ci o vei face. persoana respinsi se arunci intr-o relalie fizici intensl cu' altcineva. Pulini dintre noi dau glas unor astfel de gdnduri.. Asigurali-l cd ii veli purta intotdeauna prietenie. el sau ea va face incd parte din viala voastrd pentru un timp. prin care sd-i inldturali din minte orice indoiali cu privire la hotirdrea luat[. Ferili-vi si incepeli o noud idild imediat ce tocrnai aJi incheiat una. Dacd simtiti nevoia sd pldngeli. nu-i nici o problemd dacl accepli compasiunea lui Ron. Cind Matt pune capdt relaliei 1ui cu Sue.Este exact lucrul Ia care mi a$teptam din partea ta.. dar in mintea unora ele sunt mereu ptezenre gi induc rispunsuri subcongtiente. reacfia impotriva persoanei care iniliazi despdrlirea ia forma ameninldrilor.Cind ceilalli vor afla cum egti in realitate. nu-i aga? M-ai rdnit de atAtea ori.Este. la fel de nesibuite. Acest proces are loc indiferent de natura pierderii suferite . Nu inlelegeli de ce a trebuit si se incheie. decat in detrimenrul vostru. Uneori. decdt .Nancy L.moartea cuiva drag. Dacd puteli. N-ar fi trebuit niciodati si am inoedere in tine. Dacd gisili de cuviinld. i1i place si-i rlneqti pe cei din jur. Dar cAnd totul a fost spus gi hodreq acceprali situalia gi folosi$-o mai degrabi in avantajul. Mai intii aparc negareo . atunci cind dependenla emoiionali in cadrul relaliei a fost mare.. Puteli intreba si carc au fost motivele ruperii relaliei. Sau: . Curtmie completd Cum sd supravieluiegti unei despdrliri lnci mai lineli la persoana care a ini. Pldnsul este un mijloc natural de usurare gi liniqtire dupi situalii stressante. Nu uita c[ acum acordd atenfe 9i egti gata sd profigi de orice ocazie.. Idilele astfel legate sunt in$eldtoare $i se sting repede.si sfatul acesta este valabil atat pentru fete. ii puteli spune qi ci vd este greu sd incetali sd iubiti pe cineva dintr-o datd Ei ca. dar dacd trebuie sd fie astfel. ci nici nu mai lin minte. divortul sau ruperea unei relalii apropiate. Prin atitudinea voastr6. decAt sd creali o scend jenanti. pdstrali-vd respectul de sine. rdzbunarea ia forma unui atac mai direct.

Poate cI te simli umilit. Gindifi-vd.Nancy L. Implicdte in a-i ajuta pe allii. 8. sI regreli gi apoi sd te adaptezi la noua situalie.. Prin urmaie. din addncul durerii sale. desconsiderat. sau altceva de felul acesta. mai jos decit ai fost rreodatd in viata ta. de asemenea. a iubit cu infl[cirare o femeie. cand relalia voastri s-a sfdrsit? Ai impresra cd viala ta nu mai are nici o direclie. orice persoand care trece prin experienja ruperii unei relali. Dumnezeu are un scop pentru care ingiduie ca in viala noastrd sa existe suferinta.Through It All"' (. Roagi-te. dar si-a indreptat gdndurile cd. Cunoasterea acestor patru etape psihologice nu vi poate scuti de tulburarea emotionali. ca sA vi le ofere. ia-1i timp se privqti la tine insuli gi s[-!i evaluezi progresul in ceea ce privegte cregterea personald. cu atat mai profund[ va fi durerea. 99 .. dupd ce li-ai stabilit gradul de responsabilitate pentru ceea ce s-a intimplat si ai stat de vorbd cu un prieten despre aceasta. Indiferent ce simli. cdt si vinovdtia se fudreaptd cdtre interior. el a invitat ce Dumnezeu poate sd-i rezolve. a scris minunatul cdntec evanghelic . Spune-I cAt de mult te doare si cere-I ajutorul ca si te vindeci.toate lucrurile lucreazd impreund spre binele celor care-L iubesc pe Dumnezeu" (Rom. inh-o prirnd reacfie. cat si impotriva lui Dumnezeu. Prin tot. cdntirelul de muzicl religioasd. Timpul este un excelent vindecdtor. Dupd un pldns serios.li posibilitatea de a te vindeca. Da. Cu cit cuplul a fost mar mult timp impreund gi cu cAt relaJia lor a fost mai apropiati. Andrae Crouch a aiuns si se bizuie pe Cuvdntul lui Dumnezeu. Andrae Crouch a suferit mult. 98 care s-a intimplat. Poate cd din cdnd in cAnd esti tentat se te afunzi tot mai mult in propria nenorocire Ei durere. Participi la activitili de grup care ili vor distrage atentia de la probleme. sd-li pereses. In felul acesta. cet au fost pentru voi atunci cdnd le-afi auzit).28). s-au despdrfit. convins cd ceea ce a fost mai r[u a trecut.i parcurge acest proces al suferintei. Van Pelt Curtenie completd chiar dacl unora le ia mai mult decit altora pentru a-si reveni. intr-o zi.i ce simte celdlalt. Dar dincolo de toate acestea.tre Dumnezeu si.Prin tot"). Este insi nevoie si inveti si lasi trecutul in urmd si si nul mai rdscolesti. noi avem tendinla ca. a1i trecut prin stdri de mdnie si de frustrare qi a. este timpul ca viala ta s[ meargd mai departe. Trecerea prin fiecare dintre aceste faze este o reaclie normali. afit mAnia.un proces de autocondamnare pentru ceea ce s-a intdmplat. Apoi. Dar. nu ciuta imediat o alti relalie. meditAnd abitut la propriile nereugite. Timpul necesar recuperirii dupd o despdrtire va fi^ direct proportional cu intensitatea si cu stabilitatea relaliei rupte. si te apuci de bdut. In timp ce i1i revii. Deci. acordi-li timp s[ pldngi. si fugi de-acasa. Ea ne invald cum sd fim mai sensibili fa!6 de nevoile altora. intr-adevir. Apoi. Andrae Crouch. Oferd. pot contribui la cresterea voastre personah $i la prietenilor. Poate ci. si ne apropiem de Dumnezeu. De asemenea.. si priveascd realitatea in fate Ei s[ caute o solufie. in sfirqit. Evitali se ve Hsali pringi de oricare dintre aceste faze. ce vei face acum. persoana indurerate poate. C-ea de-a patra Ei ultima etap:a . dar vd poate ajuta se heceli mai usor prin ea. Dumnezeu stie ca !i s-a intAmplat si este preocupat de tine. Nu intra la hibernat in camera ta. atdt impotriva celor care au provocat suferinfa. Apeleazi la fnglduinja ci . incercali sd inlelegefi s. citre propria persoanl . Acum. pentru cd rdmanerea prelungiti in ele poate conduce la depresie. atunci cand trecem prin durere. Menline-te ocupat.ti adunat resentimente. Prin tot ce a trecut. Simplul fapt c[ prietenul sau prietena ta a ales sd se despartd de tine nu inseamnd ci nimeni din lume nu te wea sau ci esti o persoani lipsiti de valoare. vei fi mai inclinat si uili de propriile necazuri si s[ te gAndeqti la allii care poate ce au probleme mai mari decdt tine. probabil ci te vei linigti. spre in afard. problemele. In cea de-a treia fazd.faza rezolufiei. urmeazi mdnia indreptatd. sd te arunci de pe o stAncS. cA nici ex-partenerului vostru nu i-a fost mai ugor se vi dea aceastd veste decat v-a fost voud sd o primili.ti serviciul. Poate simli ca-!i vine s[ laqi balti gcoala. Dar oricare ar fi motivele penku care ftecem prin suferin!5" noi trebuie sd avem incredere in El. incercAnd se atragi prin aceasta simpatia si compasiunea dezvoltarea personalitllii voastre. Explicaliile lui (la fel de dureroase pentru el.

Nancy

L. Van Pelt
Aproape cd nu ea jicut nici un studiu care s,i

Mergi pe stradd impreuni cu o prietenl ;i deodati il vezi pe el la bral cu o rogcat5. Nu o cunogti, dar ai mai vizut-o. AsJepli ca durerea sa tL cuprinda, dar nu sim{i decit o strangere de inimd care vine ;i trece. 4ti surprinsd. Apoi, mai arunci o privire citrg ro991t1 $ te intrebi ce are ia cure lie ili lipseqte' Este firesc s[ te intrebi daci a aiuns deia sa simte fa1d de ea ceea ce spunea' pdnd nu de mult, cd ,itnt" o"nt* tine. Reflectezi doar o clipi. Prietena ta te intreabd cev4 iar tu ii rispunzi calm. Apoi sm;i un oftat de uqurare, fiindcd i!.i e clar ci despi4irea nu te mai afecteazd ca altedate' ,'In sfdr;it"' qoptegti ugor, ,,am reugit se ml adun qi s[-mi revin!"

detemirv compc

nmtele, etectele sau renltatele iubiii pdtima$e, pasionale, tn timp ce penml dragoste au fost consaTate uolume intregi.

Capitolul 5

ill{Entron Gum si glii daci iubegti cu adeuint
DTIEMA 1{R. 1 A
Potrivit studiilor recente, majoritatea oamenilor trdiesc, ln decursul vietii, sapte pAn[ la zece idile. Un sondaj a descoperit ci, in
medie, un student de colegiu se va indragosti de qase, sapte ori qi va iubi o dati sau de doud ori.t Probabil ci voi v-a1i consumat deja o

NorA DE suBSoL 'Andrae Crouch !i Nina Ball,

Through It

AII (Waco, Tex,1974), pp

93-95'

parte din porlia de idile. intrebarea este ins[: Cum poli fi sigur daci iubesti cu adevirat sau dac[ este vorba doar de un simtamant
pasional? Tesrul pentru tineri, intitulat ,,Ce gtii despre dragoste? ,; vi va ajuta si inlelegeli ce gAndili cu adevirat despre dragoste. Acest test ve va ajuta si vd dafi seama cdt de bine informa{i sunteli cu privire la acest

subiect. El consti dintr-o serie de afirmatii pe care trebuie sd le bifali cu Adevirat sau Fals. incercuili A pentru adevirat ;i F pentru fals. Parcurgeli teshrl inainte de a citi restul capitolului.

T*tttl -Ce rtii @re dag6E?" rerrtu tinuii indrtgeli

AF
vedere.

1.

intre anumili oameni este posibild dragostea la prima

A F 2. Sexul premarital este acceptabil atunci cAnd cei doi 1in mult unul la celilalt.
101 100

Nancy L- Van Pelt

Curtenie completd. 20. Dumnezeu a creat gi a ales pentru mine o persoand speciald qi, prin rugdciune si cdutare, voi fi indrumat cdtre aceasti persoane.

A F 3. CAnd vei gdsi dragostea adevdratd, vei gti' A F 4. Cand doi oameni se iubesc cu adevarat unul pe celdlalt'
nu se cearta. -

AF

e n S. Este uEor si faci deosebirea intre dragostea adeverat' ;i ,i
F 6.E t"."uu
normal
sd

Ciutali la sfdrgitul capitoluiui pentru instructiunile de punctare
gi de evaluare.

cea pasionald.

fii indr[gostit de mai multe persoane

in acelasi timP. --

,,Ajutor! Cred cd m-am indrdgostit!"
esti un tdndr obignuit, sunt ganse sd crezi cf, esti indregostit _ .Dacd chiar in aceast[ clipi! Un cercetdtor a intrebat 500 de tinere din 19 colegii americane dacd credeau ci sunt indrdgostite in momentul acela. '72 7o au spus DA, gi doar 27 7o au r[spuns NU.z . Degi majoritatea tinerilor cred ci sunt indrdgostiti, mulgi dintre ei exprimd indoieli serioase in aceastd privinfd. Aproape o treime dintre tinerele incluse in acest studiu au declarat cI ,,dbar cred ci sunt in&egostite", deci un oarecare grad de probabilitate, iar alte 23 de procente dintre ele considerau cA ,,sunt destul de indrieostite". Cu alte cuvinte, mai mult de jumdtate se simleau nesigure dJceea ce simleau. $i avem motive serioase si credem ci multe dintre cele care au spus ci sunt indregostite experimentau de fapt un sentiment

I ei. Caita esd cu adevarat in&agostit, ili pierzi interesul fa![ de alte persoane, iucruri sau activit[li' A F 8. C6nd te indrlgostegti de cineva, la intdmplare' propriile simtiminte iti spun dace este vorba despre. dragoste adevirati'
di

--f e S. O A'"ta un cuplu geseEte dragostea adeviratd' cei doi "" ar trebui si se cdsitoreasci indat[ ce este posibil' - ;; io. in meoie, o persoand tAnire, inainte de a deveni adult
matur, se indragosteEte

mai multe ori de penoane diferite' A F 11. Drigostea este ceva ce nu se poate studia 9i pentru care nu te poli pregdi, pentru ce este doar un rdspuns emoliolal' n. dana'esti cu adevirat indrdgostit, vezi in cel[lalt doar

-- i'p'

lucrurile bune. A F 13. Nu are prea maro importanld daci familia sau prietenii priveqte doar pe voi doi' sunt de acord cu rehiia ta de dragoste - ea vi --e atageze 9i mai mult de f' f+. Absenla face ca inima s[ se celilalt. ---e F t5. e,unci cdnd doi oameni sunt cu adevdrat indrdgosti$' ei la nelnlelegeri' nu se cearti, nu discut[ in contradictoriu $i nu ajung --cdsitoregti cu cineva nepotrivit' e f fO. Este mai bine si te
decSt --

pasronal.

Un alt cercetetor a intrebat un gmp de studenti dacd, dupd pdrerea lor, stiau ce este dragostea adevdratd. intrebarea aceasta a condus la urmetoarcle rezultate:

Bniefi
Sunt sigur cd stiu ce este Cred

Fete
36Vo

dragostea.

25Vo 59Vo
1,2Vo

orice obstacol' e tine qi cel pe care il iube;ti' indiferent de deosebirile dintre - F 18. CAnd esti indrdgostit, petreci cea mai mare parte din
dePe$i-

si rdmii singur. f fZ. Cdrid es,ti indrigostit, poli

ci

gtiu ce este

dragostea.

54%
8Vo

A

Nu cred ci $tiu ce este dragostea. Sunt sigur ci nu stiu ce este dragostea.

47o

2Vo

timo visind cu ochii deschigi. ' i f fS. Cdnd eqti indrlgostit, muncegti mai sdrguincios' egti ptu"ifici mai bineli ac$onezi la un nivel mai inalt decat .ui

"n.i""t, oricind.

Studiul a relevat, de asemenea, ci studendi considerau relatiile lor romantice, curente, ca fiind dragoste, insd pe cele din trecut le considerau simple infliciriri pasionale. Fdrd indoiali cA, dace studiul
103

102

Nancy L. Van Pelt

Curtenie completd cial al mamei. Aceasta probabil pentru cd impreund cu ea igi petrece

ar fi fost realizat la wemea lor, multe dintre aceste idile din trecut ar

fi fost descrise drept dragoste adeviratd.
Mai mult decdt atdt, in ciuda intensitilii lor, puline dintre relaliile de dragoste ii conduc pe cei doi la altar. Un studiu a aritat ci de-abia un firav procent de 15 Vo conduce la clsitorie. Un alt studiu referitor la modelul de curtenie a 400 de studenli de colegiu a descoperit cI aproape trei pdtrimi dintre cele 582 de relalii de dragoste declarate s-au destrdmat inainte de cdsdtorie. O astfel de informalie ne ajuti sd inlelegem cd existi o teribild confuzie in ceea ce privegte recunoasterea adevdratelor simleminte de dragoste. Toate acestea ne conduc lnapoi, la intrebarea inilial[: ,,Cum poli si qtii dacd egti cu adevirat indrdgostit?" Inainte de a rispunde direct la aceasti intrebare, haideli si aruncim o privire spre etapele dragostei.

cea mai mare parte din timp Ei pentru cd ea se ingrijegte de majoritatea nevoilor lui. In curdnd, ea va reprezenta pentru el mai mult dec.at oricine altcineva. Copilul wea ca mama sd stea cu el si se line dupi tatil lui ori de cdte ori acesta este prin preajmi. Acum el se iubeqte pe sine qi igi iubeqte pirinlii. Faceli cunoqtinld cu Jennie, care nu a trecut niciodatd de faza iubirii fa16 de pirinfi. Ea wea se trdiascd intr-o lume a viselor, din care se nu se trezeasci niciodatd. Ea agteapti ca Uoyd sd-gi petreacd tot timpul invaftindu-se in jurul ei, si-i pregiteasci mici surprize, sd fie inlelegitor gi s[ se poarte frumos cu ea, si organizeze picnicuri gi peheceri la care ea sd fie in centrul atenliei. Pe scurt, Jennie vrea un alt pdrinte care si-i satisfacd toate capriciile.

Cum se dezvoltd dragostea

in general, in ceea ce privegte dragostea, o persoani parcurge cinci faze.
Faza infantild. Un bebelug primeste dragoste pentru simplul fapt ci s-a ndscut. El nu-i poate iubi pe ceilalli gi nimeni nu agteapte aceasta din partea lui. Nou-ndscutul se gAndeste doar la el. Este preocupat doar de cum si primeasci ceea ce vrea 9i cum s[-gi satisfacd propriile dorinte. Nu-i pasd c5-i deranjeazi pe ceilalli atata timp cAt obtine ceea ce wea. P[rinlii au nevoie de somn, dar pe bebelug nuJ intereseazd nevoile lor. El ii trezegte la ora 2:00 noaptea doar pentru ci ii este sete. Un bebeluq se iubes,te doar pe sine. Hall pare sd se fi impotmolit la faza infantile, pentru ce se gAndeqte doar la sine. Este destul de mare, incdt si poati vota, dar se comporti adesea ca un copi.l de gase luni, care pretinde sd primeascd ceea ce

iubiii prietenq| camaraderqti. Caliva ani mai tarziu, copilul in afara ciminului Ei incepe sd manifeste interes fale de ceilalli copii de virsta lui - in special faJd de cei de acela;i ser Acum el adopti mai degrabi standardele prietenilor lui de joacd decAt pe cele ale pdrinlilor. Devine sociabil si invati cum sA se poarte cu cei care ii sunt egali. Pdrinlii ocupi acum locul al doilea in gdndurile lui, in timp ce dependenla de cimin incepe sd scadd. Acum, el se iubegte pe sine, pe prietenii lui de joacd gi pe pirinfi - in aceastd
Faza
se aventureazd

ordine.
!
I

wea, atunci cAnd wea.
Faza iubiii fatd de pdin{i. Prima dragoste a copilului - pentru altcineva in afard de sine - graviteazi in jurul p[rinlilor lui, in spe-

Ia acest nivel este ks, care-qi petrece timpul doar cu b[ie1ii. Nu are prea mult de-a face cu fetele. DeEi este insois in cdteva cluburi, ii lpseqte increderea in sine Ei, daci prietenii nu sunt pe lAngd el siJ susEind, are impresia ci nu este bun de nimic. Daci Irs nu trec€ de faza aceasta a imprietenirii doar cu persoane de acelagi sex, s-ar putea s[ se team[ intotdeauna de femei, chiar Ei de sofia lui. S-ar putea se nu wea sd o scoati niciieri la plimbare, preferAnd si stea acasd $i se a$tepte ca ea s[ fie mereu o gazdi bund pentru prietenii lui. Probabil ci igi va consuma energia in cluburi, la biserici sau la
sewiciu

-

ocupindu-gi astfel trei sau patru seri pe sdptdmAni! 105

t04

Nancy L. Van Pelt

Curtenie completd

Faza adolescentel, nivel, o

In timpul adolescentei, orizontul

se lirgeEte

din nou. Acum individul devine interesat de sexul oous. La acest fati gdseste c[ un anume bAiat merite un stuiiu mai arenr din partea ei si viceversa, dar tendinfa este aceea de a concepe dragostea in mare parte asemenea unui bebelug - fiind interesat de ceea ce poate face respectiva persoand pentru implinirea propriilor nevoi, 9i nu de ceea ce ar putea face el pentru cei din jur. George, care este si acum la fel de intoxicat de sex ca si atunci c6nd era in colegiu, s-a impotmolit la acest nivel. in timpul anilor de colegiu, camera ii era impodobiti numai cu poze qi postere cu fete sexy, in timp ce el umbla numai dupd aventuri amoroase. Acum, cand s-a cisetorit, George igi critice tot timpul sofia, pentru ce nu se imbraci, nu se fardeazd gi nu se coafeazd la fel ca o anumiti femeie. El incearci. tot timpul se-si mascheze simtimintele de nesiguran![, fdcdnd glume pe seama ei gi vorbind cu disprel despre clsltorie ca despre o formi de sclavie. Cdnd ies undeva impreun[, el se de in spectacol, acorddnd o prea mare atenlie altor femei. Atunci cind ajung acase, se ceartl de fiecare datd. Scuza lui este mereu a@easi: ,,Ei bine, sunt $i eu doar un om!" Da, dar unul rimas la nivelul
adolescen!ei! Nivelul adolescenfei este perioada invdldrii din propriile greqeli, cdnd atenlia se concentreaze asupra unei singure persoane pentru perioade de timp din ce in ce mai lungi. I-a inceput, pentru Evie toti beielii sunt la fel de interesanli. Ea iese in orag de fiecare dati cu altcineva. Mai tArziu, in perioada liceului, ea se intaheste cu Bill 9i ies impreune dmp de un semestru intreg inainte de a trece la altcineva. Apoi, Evie are o relagie stabill cu Ted, timp de un an intreg, pentru ca apoi sd inceape una noui la inceputul toamnei. In anul majoratului ea se logodeste cu Stuart, dar dupe absolvire se desparte de el. incetul cu incetul,^Evie invale cum sunt b[rbatii ,i cum este ea in relatie cu

vedete de televiziune, un canEre! cunoscut, un muzician sau altcineva aflat in atenlia publicului. Pe misurd ce se maturizeaze, ea devine mai realisti. In loc si viseze la o vedete inaccesibili, ea poate s[ viseze la cel mai ardtos biiat din gcoali, la campionul de atletism sau la geful asocialiei studenlegti. Cu toate acestea, nici acum nu se gandegte la ceea ce ar putea face ea pentru visul dragostei ei, ci numai la ceea ce ar putea face el pentru ea. Ea viseazd cu ochii deschigi ci, dacd l-ar putea cuceri, toate c€lelalte fete o vor invidia.

Ele vor trebui

admitd ce ea este cu adevirat deosebitd, din moment ce l-a putut cuceri! Astfel, &agostea incepe cu gdndul la ceea ce poii obline intr-o relalie, nu la ceea ce poli oferi. $i daci nu ai nimic de oferit, relalia nu poate si dureze prea mult. Vei invlla, probabil (dacd ince nu ai invltat), ce este posibil ca prietenul tdu sd agtepte sd faci mult pentru relalia voastri, si-i implineqti nevoile, si faci sacrificii gi s6-i satisfaci capriciile. in cele din urmd, i1i vei da seama ce partenerul t[u nu este dispus sd-gi petreace toate seara fdcAndu-1i complimente, goptindu-!i la ureche -cuvinte dulci, agteptandu-1i sugestiile sau aprobindu-li pirerile. Ili vei da seama cd Ei el doreste recunoaqtere si apreciere la fel de mult ca si tine. ' incetul cu incetul, dupe multe experienle care incep prin a pirea dragoste adeviratd, dar nu conduc la nimic semnificativ, incepi si inlelegi ci dragostea inseamnd cu mult mai mult decat sentimentele implicate intr-o idili, in timpul primelor etape ale prieteniei cu o persoani de sex opus.
Faza iubiiimature. Cind ajungi la acest nivel, atraciia fizicl devine din ce in ce mai pulin semnilicativ[, in^ timp ce factorii emofionali ;i

si

birbalii. In cele din urmd, interesul i se focalizeazi si ea se
cisatoreqte cu Ben. Sentimentele ei s-au maturizat.

Mai ales in primii ani ai adolescenlei, o fati poate si viseze la un birbat mai mare decat ea, care arate bine - o stea de cinema, o
106

psihologici devin tot mai importanli. Incepi si-!i transferi interesul de la ceea ce poli obline din relalie, la c€ea ce poli oferi in cadrul ei. incepi si nu te mai gAndeqti la tine, ci si te gdndegti la celilalt. Dactr eEti cu adevirat indrngostit(d), dintr-un spirit altruist, incerci s[ faci ceea ce este cel mai bine pentru partenerul tdu. $i daci persoana care ili este dragi te iubegte cu adevlrag la rdndul ei se gindegte la

107

dar aceasta nu inseamne neapdrat ci ali gdsit dragostea adev[ratd. in timp ce pentru dragostea adevdratd au fost consacrate volume intregi. agteptdnd cu groazd clipa cAnd trebuie s[ vi despirfili. ca si in dragostea adeviratl.. Dicfionarul meu defineqte acest cuvant in felul urmitor: . 108 intotdeauna este complicat sd faci deosebire intre emoliile implicate in dragoste qi cele implicate in pasiunea halionale. Multi tineri insd aleg in mod deliberat si-si inchide ochii faie de anumite semnale de pericol."3 Caracterul nepotrivit al rlspunsului lui Abby md surprinde. Curtmie completd binele tiu intr-un mod cu totul lipsit de egoism. in urma unei observalii atente. nu gtii par qi simplul Dragostea pasionali. Pasiunea poate fi prezentd qi ferd o dragoste veritabild. Dorul dupi cealalti persoani poate fi la fel de intens in pasiunea iralionali ca qi in drasoste. renumita autoare de editoriale.a fi stdpAnit in totul de o pasiune sau de o atraclie irationali". Este pulin mai dificil sd faci deosebire intre nivelul adolescentin al iubirii pasionale si nivelul matur. Unii oamenii insd sunt atat de serios rdmaqi in urmd in dezvoltarea lor emotionali. dar mulli oameni.I. La randul ei. neapirat. si a intrebat-o cum gtie cineva cind este indrngostit. Dragostea adeviratd gi patima nebuneasci impdrtl. pentru ce multe dintre simptome coincid. incdt sexul poate si devini o parte semnificativd a asocierii voastre.prostesc sau nebunesc". 109 . Atraclia sexuali poate fi la fel de stringentd in pasiunea iralionali ca $i in dragostea adeviratd In acelaqi fel. $i dragoste veritab e. primesti. Este pe deplin posibil sd fii pasionat sau si ai puternice siml5minte sexuale fali de o oersoani cu care nici micar nu ai fdcut cunostinti vreodati. Dar aceste simlaminte nu indicd. perintesc.. Dragostea gi pasiunea au un singur lucru ln comun . atunci cAnd sunt intrebali cum poli se qtii daci elti sau nu indrdgostit. Este nevoie de timp ca sd treci prin toate aceste etape gi cei mai mulli dintre noi intrdm in cdsltorie pdstrand incd iniuntrul nostru ceva dragoste infantild. De asemenea. este un amestec ciudat de sex si emotii. este nevoie ca toate lucrurile sd fie examinate cu marc atentie. dragostea adeveratd poate sA include mai multe simptome caracteristic€ pasiunii. De aceea.. ar trebui sd fi{i in stare sd identificati dacd relalia voastrd prezentd se afli la nivelul infantil. incdt le este aproape imposibil s5. cAnd te loveste dragostea. Puteli trii un sentiment de gol sufletesc dupd plecarea prietenului sau a prietenei voastre. rlspund: . Puteli dori sd fili mereu impreund. in timp ce oferi. gtii pur. se raporteze la ceilalli intr-un mod matur.i simplu. Cea mai oarbd qi mai nebuneascd pasiune poate sA conlini. pentru ce pasiunea iralionald le aduce celor prinEi in capcana ei inqelitoare suferinle gi dureri de iniml firi sfirqit. I { I I I I q i { { Dngostea in contrast cu pasiunea nebune Un tAndr i-a scris lui Abigail Van Buren. Asdel deosebirile dintre cele doud cnnst^v. intr-o oarecare mesurA. efectele sau rezultatele iubirii pasionale. Vine dintr-un cuvdnt latin care inseamnd . adolescent sau matur. triseture comune care complici gi mai mult descoperirea diferenlelor. imbrnligdrile gi dezmierdirile maresc urgenla sentimentelor erotice pAnd acolo. De fapt. Lucrul acesta este regretabil. fdri sd te mai intrebi!" Nu este adevirat. Ve puteli studia comportamentul judecAndu-vi singuri. in gradrl dc manifestare mai degrabi decat in definilie. Astfel.Oh. si fii indrdgostit si si !i se rispundd cu dragoste! Tinerilor nu Ie place ca ceva sd le strice sau si le umbreasc[ bucuria experienlei prezente.Daci simli nevoia sd intrebi. dorinla de a fi tot timpul impreuni poate fi la fel de coplegitoare in pasiunea iralional[.esc trei simptome similare: pasiune. camaraderesc. inseamnd cd nu eqti.putemice sentimente de afecliune fald de o persoani de sex opus. Aproape ce nu s-a ficut nici un studiu care se determine componentele. nebuneasci. Urmdtoarea secliune vi va ajuta si inlelegefi aceste diferenle. al iubirii adevirate. este trepidant se fii taner. o dragoste autentici. Abby ia rispuns: . cei mai mul{i dintre noi nu ne maturizdm niciodati in toate privinlele. apropiere qi emolii neobignuite.

privind retrospectiv. Se 111 . si motivul pentru care unii oameni se pling ci s-au cdsitorit cu un . in timp ce celdlalt este un iresponsabil. Acesta este.strdin". Dragostea se concentreazd asupra unei singure percoane. Acum cred ci inlelegeli de ce nu pot si accept teoria . timpul oarbi? Cum sd facem deosebirea? Dragostea se dezvoltd tncet. pasiunea poate implica mai multe penoane. tot la fel este nevoie de timp gi pentru ca astfel de sentimente sl se stingd. nu este un indiciu valabil. in timp ce aurul adevdrat nu este in nici un fel afectat de cilduri. nu. Po.pldcutului foarte mult. Nu poli cunoagte cu adevdrat pe cineva doar dupi cAteva oameni poarti masci qi afiseazd. Unul este matur. igi ascund cu succes adevlrata personalitate. Sunt persoane care. Ei incearci si fie tot timpul pldculi qi distractivi gi igi lin sub control atitudinile negative. in timpul curteniei.. daci afi devenit implicali sexual. ca gi cu pilsiunea iralionald. daci lucrurile merg rau. Pot sd o accept pe aceea a . Ciutitorii nepricepuli confundl uneori pirita cu aurul. Dar.Nancy L. Daci amdndoi ali crescut impreund qi a1i implrtdgit impreuni multe experienle.infrligarea.. Poate sd-!i place totul in legdturi cu acea persoand. ve puteti pune doud intreblri: Cit timp a durat idila? De c6t timp ai avut nevoie ca sd deplgegti criza despe4irii? lqa cum dragosted adev5.dragostei la prima vedere". Pasiunea nebuneascd lovegte dintr-o datd. Dragostea se stinge tncet.indrlgostit nebuneste" de doui sau chiar de mai multe persoane in acelagi timp.i sd simli cum laboratorul chimic al corpului tiu lucreazd. pe - intahfi.. Mulli neaqteptate.Dragostea creqte. dar a 110 necesar refacerii dupi ruperea unei relalii nu este -un indiciu semnificativ in cazul in care cei doi sunt implicali sexual. de asemenea.i o femeie pot si rimini impreund nu datoriti afinitdlilor dintre ei. Nu poate fi altfel. sfArdie si fumegi. atunci cand te gAndegti la prietenul sau la prietena ta. De aceea.tei lor. cat $i ca temperament. pe nici unul dintre ei. ci datoritd relaliei sexuale care ii satisface pe amdndoi. Din nefericire. o tdndrd poate spune cI este indrdgostitd de doi bdieli simlind ci ii este imposibil si aleagd intre ei. pentru a-qi descoperi adevlratul caracter de-abia dupd cisitorie. Cel mai probabil e ci fata nu iubegte. pasiunea pur emolionald se sfirEeqte dintr-o datd. la inceput..pldcutului la prima vedere" sau a . la prima vedere". cel mai strdlucit comportament de care sunt in stare.e.at mai obiectiv cu putin{i. nu puteli trece uqor peste suferinla ruperii relaliei dintre voi. Dar aceasta se poate intamph exact la fel de frecvent cu dragostea adevlrati. ca si verificali daci trece sau nu testul. Vd puteli simli in al nouilea cer atunci cdnd totul merge bine. Egti indrdgostit cu adeverat sau egti lovit de o pasiune . prelungirea emotiilor nu trebuie si conducd la concluzia cA este vorba despre dragoste adeviratd. Ili place ceea ce vezi .Aurul prost" poate fi depistat daci este pus intr-o tigaie si asezat pe o plitd incinsd. Desigur ci acest factor nu poate fi verificat inainte ca relalia sd se destrame. cu toate ci sentimentele ciudate si emotiile excesive o caracteizeazd mai degrabd pe ultima. acliunile qi rdspunsurile. Nu le-am asezat in ordinea importan. ca de exemplu mAnia. are nevoie de timp ca si se dezvolte. pasiunea erupe rapid.rat5. amator de distraclii si de amuzament.cu o singurd ucep. Te poli simli puternic atras de o persoani cu care tocmai ai ficut cunostinld. .dragostei". Cineva lovit de pasiune poate fi . Aceste persoane pot s[ difere considerabil atdt ca personalitate. ci ar trebui si apreciagi fiecare factor intr-un mod c. De exemplu. gi cregterea cere timp. O astfel de pasiune nu se va incheia ugor gi dintr-o dat[. Din aceastd cauzd. pentru ca apoi si fili de-a dreptul bolnavi.. Un bdrbat . cu adevdrat. Van Pelt Curtenie completd Nici trdirea unor emolii neobisnuite. dar vi puteli verifica sentimentele observdnd urmitoarele indicii. Dar mai este incd drum lung de fdcut inainte de a o putea iubi. Intr-o astfel de relalie. este nevoie de luni gi chiar de ani ca sd ajungi sd cunogti bine pe cineva. Pasiunile infldcdrate se sfdrgesc in acelasi fel in care au inceput repede . nu vd puteli pune dragostea intr-o tigaie pe plitd. El emani un miros greu.. ferm 9i responsabil.

mort dupi" cineva. S-ar putea si nu sune prea romantic sau prea emolionant. in aceste domenii. nu caracterul ei. in timp ce sentimentele mature ii spun cI trds[turile de caracter ale celuilalt sunt mai importante. Ea genereaze sentimente de respect de sine.i gmali. care sunt departe de a fi perfecte. mai pufin in stare sd ac\ionezi la adeviratul t[u potenlial. activezi la cel mai inalt nivel. nu este bolnav. vei fi mai eficient in planificare Ei vei economisi cu mai multi chibzuin@.. simfamintelor in imprejurdrile reale ale vielii.iubite'. dar gdsegti in ea atat de multe calitlli demne de a fi respectate gi admirate.Nu. le idealizezi. ali fost la aceea. Te vei concentra asupra valorilor comune. Cum reaclioneazd persoana pe care o iubegti la succesul sau la egecul t5u personal. intotdeauna lntr-o perfecti armonie.ruaja sd ^reatizezi.. reprezinti o bazi importante pentru dezvoltarea unei relagii de dragoste durabile. intr-o oarecare misurd. Personalitllile compatibile.. de emoliile. nu vei fi atras doar de infiligarea fizici gi de comportamentul exterior al caleiialte persoane. so<. in toate privinfele. Vei studia mai sdrguincios. Dmgostea recunoaqte gres. Dragostea recwtoosJe importanla compatibilitdlii. Dragostea va avea un efect constructiv asupra personalitdlii tale qi va scoate la luminA tot ce este mai bun in tine. de personalitatea. Poli si visezi cu ochii deschigi. in orag? Provenili din acelagi mediu social? Cu cat aveli mai multe lucruri in comun. Dar observatia aceasta pierde din vedere esenlialul.rmuzament. de ideile 9i de atitudinile ei. Mediul vostru social gi familial este acelagi. Daci egti indrdgostit. de incredere. Vei descoperi cd esti mai pulin eficient. Van Pelt Curtenie completd poate ca reactiile ei adolescentine se o atrage catre amatorul de . Apoi. pasiunea nu line seama de ea. Es. Dar chiar dacd recuno. inlelegatoare $i gata si aprecieze? Vi potrivili in privinla atitudinii fali de religie. Ea iti va da energie. de serviciu. Dacd esti indregostit ifi vei idealiza dragostea gi aceasta te va conduce la inlelegerea si aprecierea persoanei iubite.elilc. cu atat qansele ca intre voi si se dezvolte o dragoste adev[ratf. Esti innebunit dupd cineva. mai pugin activ.ti bolnav sau ce ai?'. care intruneste acele calitdli pe care le-ai stabilit ca fiind esenliale.i de siguranle. in care te imaginezi aldturi de persoana . Aceste visiri cu ochii deschigi te fac s6 uili de realitdlile viefii de gcoalS. finanle qi prieteni? Ce afinitdti aveli? Vd puteli bucura de o searl petrecutd impreuni cu familia sau prietenii sau trebuie de fiecare datd sl ieqifi singuri undeva. Viata capdti o semnifiralie qi un scop in plus. alituri de punctele de interes gi de valorile comune. sunt mai mari.Cr se int6mpli cu tine? Nu mergi niciieri gi nu vrei sd te implici in nimic. Dragostea te va impinge spre succes. ambitie si interes pentru vialn..Nancy L. nu consideri persoana cealalt[ ca fiind fdrd defecte. altcineva va comenta: . In mintea ei.ti capabil si recunogti in mod deschis acele aspecte ale personalitilii sau ale caracterului ei. Membrii familiei sau prietenii apropiali vor observa imediat acest efecL Unii dintre ei te vor intreba: . fata combine cattdtile amandurora gi crede cd s-a indrigostit de amAndoi.ti acele calitdli gi. prin verificarea 112 113 . tsoah. pasiunea oarbi are un efect destructiv si dezorganizant asupra personalitilii. de responsabilitili si de bani. Dragostea motiveazd un comportoment pozitiv. incAt o accepli pe baza acestora. vei idealiza aceasti persoand in ciuda realitdlii. dar perspectiva unei cdsnicii bune poate se agtepte chiar la uga de aldturi. Vei fi interesat de modul ei de a gAndi gi de a acliona in diferite situalii. Care este problema? E. concentrdndu-ti atenfia asupra planurilor pe care doregti sd le Dragostei te va inc. traind impreuni o viald de beatitudine. ci 9i de dar rdmdi in limitele realitdtii.. In contrast..Dragostea te va determina sd recunogti ca[teflle celuilalt gi sd construiesti relalia pe ele. indrigostitl Pasiunea orbeasci se dezvoltd pe visdri qi fantezii nerealiste. este indrigostit'. familie. la capcanele Ei la provocar e vielii? Este amabili. insd dragostea adevlrate se concentreazd asupra unei singure persoane. Dace eqti . pasiunea oarbd are un efect dbhuctiv. de studiu. Ali crescut impreun4 v-a!i jucat impreuni. pasiunea oafud lz ignord.

deoarece nu a mai simlit niciodate mai inainte aqa ceva. incat nu vei admite-cd are weun defect. Oricare dintre noi putem fi iubitori atunci cdnd nevoile ne sunt irnplinite qi cdnd partenerul nostru se poartd.i ducdndu-i lui Snoopy un pahar cu api. Plicerea este cea care domind intreaga oiperienfi. iJi neglijeazf.cu mult mai mici pentru un cuplu indrdgostit. Aceasta inseamnd ci nu doar vei aqtepta se fii tratat cu dragoste gi consideralie. pasiunea te va impiedica sd vezi ceva sresit in vei idealiza atat de mult. CJL car" Dmgostea supravieyubste despartii i .i pune principiul dragostei in fiecare zi la lucru. contactul fizic reprezintd o parte a relaliei. Pentru un cuplu indrigostit' contactul fizic are de obicei o semnificalie mai profundd decdt pura plicere. Daci dragostea voastri a fost autentiid.. Pasiunea nu poate supraviegui probei timpului. Nu este ugor si te scoli in mijlocul noplii gi si pui nevoile celuilalt inaintea propriilor nevoi. Te simli bine atunci cdnd eEti insolit de prietenul sau de prietena ta.. iubitor. Din nefericire.ceputul relagiei dintre ei. Pasiunea moare repede cAnd cei doi nu se vid o weme. mult una de cealaltd. decat pentru unul prins de o pasiune oarbi. Dar testul dragostei adeverate sti tocmai in a fi iubitor chiar gi atunci cAnd partenerul te trateazd nedrept. Pasiunea este egocentristd. pentru c[ o mare parte din sentimentele tale sunt legate de mdndria pe care o simli atunci cdnd ceilalli rcalizeazd cd aceasti persoane ili aparfine. Cu toate aceEtea. este valabil. il vei apfua impotriva oriclrei critici si a""uriu p""tcd ii admiri una sau doui calititi atat de mult. in acest caz.. Mai mult decat atat. Motiwl este acela ci pasiunea dipinde intr-o mare mdsuri de atractia fizicd si de exiitalia simgita la explorarea particularitel or fizice ale celeilalte persoane. Dictonul . pasiunea il exploateazd. deoarece pasiunea se bazcazl_ pe. devine adesea un smP in sine. la rAndul slu. Absenla te ajure sd-1i dai seama cAt de mult inseamna aceasti relatie pentru tine. _ Dlagostea line sub control contactul fizic. A fi indrlgostit implici mai mult decAt emoliile. ea igi are izvorul intr-o mu\ime de alli factori. experimenteazi pentru prima dati senzalia aceasta ajunge.atraclia fizici gi pe una sau doue calteli pe care le admiri la celdlalt. contactul fizig exprimat in cadrul pasiunii. Doi tineri care se iubesc cu adevirat isi vor line sub controi gesturile de afectiune fizici pentru un timp relativ indelungat de la i.Nancy L. dragostea recunoaste toate caltetile persoanei celilalt. in mod firesc. Pasiunea cere astfel de expresii fizice cu muli mar devreme. il infdliEeazn pe Charlie Brown imbrlcat in pijama . El exprimd ceea ce ei simt unul pentru celllalt. arunci c6nd o astfel de relatii nu este susfinute de contacg interesul se va stinge destul de reoede. itr ver uni tot mai mult viala de cea a persoanei pe care o iubesti. vei avea simlemantul cA o parte din tine lipsegte. Astfel. incAt te amdgesti singur ci acestea pot cantdri mai greu decdt toate defectele sau problemele. Dragostea veritab e trece dincolo de nivelul simlimintelor s. . in timp ce acesta lancezegte tolanit pe cdsula ciinelui siu. Dr a1ostea Doate chiar si creasci in timp ce cei doi sunt separati Oe aistaiEa. Te gdndesti mai mult la ceea ce poate facr rela$a pentru tine. defectelor. Unul dintre episoadele mele favorite. De asemenea. Charlie prinde aici ideea. nevoile sau uitd ceva ce l-ai rugat sI fac6. nu. ea te va face in stare sd o iubesti in ciuda De cenlalti parte. pasiunea este egoistd.ochii care nu se vid se uiti. la concluzia ce intre ei trebuie sI fie neapdrat ceva deosebit. . Dragostea este altruistd. de benzi desenate. Textul de sub imagine spune: . Cand ac€asta persoane este departe. ci cd vei manifesta dragoste gi consideralie cftiar '/ atunci cand nu-li vine s-o faci. decit la ceea ct poli face tu pentru ea sau pentru cealaltd persoani. efLnga face ca afecliunea sd devind mai intense ai inimile se se ataseze mai It4 .Dragostea inseamnI se aduci cuiva un pahar cu api in mijlocul nop!ii". Van Pelt Curtenie completd iubite. Cu toate cI $ &agostea adeviratd include atraclia fizicl. dar nu te orbeste fate de aspectele-problemd din pen^onalitatea ei. pasiunea.

din cauza geloziei. Ei sunt deosebit de interesati de binele vostru si nu vor se fili rinifi. cisnicia lor va fi mai puternici. Existd dovezi puternice cd aprobarea perinlilor gi a prietenilor indici o dragoste adevlratd. in aceastd. Doi elevi de liceu care sunt indregostif se vor stridui si-gi termine studiile inainte de a se clsltori. vi completali gi vi motivati unul pe celdlalt.ti emolional cum sunteli voi. aibi dreptate. ei le discutd deschis gi incearcd sd le solulioneze in mod inteligent. Persoanele divorgate se phng de aproape patru ori mai mult de faptul ci nu au prea multe in comun cu prietenii partenerului lor. Dragostea recunoa. o persoani . Pentru ci ei nu sunt la fel de implica. Cu alte cuvinte. incercand sil controleze pe cal pe care il iubefte. gelozia te face egoist gi posesiv. ci mai degrabi a nesiguranlei qi a unei proaste imagini de sine. astfel incit si o poli pistra numai pentru tine. Van Pelt Curtenie completd de incredere. de asemenea. pasiunea o ignord. s-ar putea ca prietenii si nu aprobe alegerea voasfe. dezaprobare. Daci esti indrigostit dupd ce ai luat in considerare toate elementele relaliei in care e$ti implicat. orice problemi Doate fi rezolvate. s-ar putea si fie in stare sd vadd anurnite aspecte pe care voi nu le putelj vedea. Ei cred cL gelozia este o dovadd de adevlrati dragoste 9i consideri ci sunt cu atat mai iubili cu cat persoana cealaltd este mai geloase. dacd va fi construitd pe o temelie educalionald solidS. dar de multe ori puteti si vi dati seama din atitltdinea lor ci ar wea si vi revenili gi si vd trezigi la realitate.a Atunci cind existi pasiune oarbi. gelozia nu este dovada unor sentimente slnetoase. Aprobarea pdrintilor este elemuttu)-chere . pentru ci gtiu ci.fi1i atenti. Dragostea genereazd sigurantd. incercdnd si le rezolve. Oricare ar fi cauzele geloziei. Statisticile arati ci acele cdsnicii cirora le lipsegte binecuvdntarea pirintilor au un inalt procent de esec.te realitatea. ci cd sentimentele tale de gelozie nu vor fi frewente Ei intense. vei cepeta un simtdmanr de siguranli si Dragostea aduce aprobarea familiei qi a prietmilor. ai grijd! Daci sunt de acord cu ea" bucurA-te! Cu cdt aprobarea lor va fi mai deplind qi cu c6t vor fi mai mulfi aceia care vi aprob[ relalia. Daci pnrinlii gi prietenii nu vi aprobd . Probabil cA nu vor veni sd vi spune aceasta direct. Pe de alt5 parte. cit de multe afinitdli vd leagd si cum.innebunit5" dupd cineva se va lupta cu Atunci cAnd iubesti cu adevirat pe cineva.. Ei nu vor simfi nevoia sI se cisetoreascd in grabi de teaml ci persoana pe care o iubesc se va rdzgdndi qi ii va pdrlsi. daci vd iubili unul pe celdlalt. pasiunea genereazd nesigurantd. Dacn pdrin]ii $i prietenii obiecteazi impotriva relatiei tale. cu atat sunt mai multe $anse de a fi g[sit dragostea adevdrati. relafie. Locke a comparat nemullumirile qi pldngerile venite din partea persoanelor cisetorite. Un cuplu cu adevlrat indrigostit tpteaazd problemele in mod corect qi realist. care au o cdsnicie fericitd cu cele venite din partea persoanelor divo4ate. Cu toate acestea insd. pasiunea aduce simliminte de nesiguranfi. lncke a descoperit. 9i te amdgesti cu gdndul cd. Daci ei sunt mnvinqi ci sunteli pe cale si faceli o mare greseali. aceste lucruri nici nu conteazi. pasiunea argumenteaze cd. Ei vor putea sd vadd cdt de bine vi se imbin[ personalitltile. s-ar putea sd. de fapt. Unii oameni se simt flatali de accesele de gelozie ale partenerilor lor.Nancy L. rasial. educalional sau religios. pasiunea iralionall cuprinde o persoane care este deja cdsitorite sau care se afle intr-o situalie ce face imposibili o relafie deschisi. Dragostea autentice priveste problemele viefii in mod realist' Ea nu incearcA sI minimalizeze gravitatea lor. ci acele cupluri care au o cisnicie fericitd aproape ce nu au probleme cu plrintii weunuia dintre parteneri. publicd. Uneori. intr-un astfel de caz. Fasiunea ignori deosebirile de mediu social. Aceasta nu inseamni cd atunci cind iubesti cu adevirat pe cineva nu vei fi niciodate gelos. ea va genera in tine dorinla de a ridica un gard in jurul celeilalte persoane. Dace anumite aspecte par sI le ameninle relatia. cel mai probabil ci familia si prietenii tei apropiali vor aproba relalia. Un cuplu cuprins de o pasiune oarbi va ignora 116 117 .

si este foarte probabil sd fie asa . are un efect destructiv $ dezorganizant asupra 2. de-a dreptul prostqti. Adesea depinde personalitilii. Include frecaente simleminte de vinovilie. 13.. relaxali-vi gi bucurati-vd de relatia voaske . aceasta poate sd pard irezistibild. ceva ciue vi impinge citre intimitatea sexuah. Se concentreazi asupra unor persoane total nepotrivite. puneti imediat capat relaliei. vor aperea in cadrul relaliei lor. si dupe aceea. Vei descoperi dragostea adevdrata atunci cand relalia voastrl reciproci va incuraja cregterea personah pentru fiecare dintre voi 9i va adanci dragostea voastrd unul pentru celdlalt' Pe scurt despre dragoste gi pasiune PASIUNEA . argumentalii 9i neinlelegeri ca parte semnificativi a relaliei. cu atat devii mai confuz in aceaste privinln? Daci da. lasi sI mai treacl pulin timp. Adesea include cernrri frecvente. Uneori.ind. frcindu-te si uili de realitn!ile vielii. familia gi prietenii dezaprob[ alegerea ta. pasiunea se poate transforma in dragoste adevdratd. Adesea te face sd ideallzezi cealalti persoand in aqa mlsuri. daci pdnl aici ati tratat-o cu seriozitate.. Este cel mai adesea intaLrite htre persoane aflate adolescenlei sau imature. Van Peh sau va ascunde deosebirile dintre ei. dar sexul aduce cu sine o mullime de stdri emolionale si de probleme despre care vom discuta in urmdtoarele doui caDitole. lansafi in angajamente pripite inainte de a vi fi supus sentimentele la proba timpului. Lucrurile mici te in mare mdsurd de atraclia fizici . incAt nu eqti dispus si admili ci ar putea avea 9i defecte' 6. 10. Este.chiar daci este doar pasiune . ci ali prins imaginea generald a tipului de relalie pe care Lucrul cel mai important este acela de a nu face nici o schimbare &asticd . atribute absurde. dacd vd desparte distanla' 8. Uneori. dupi toate probabilititile. adesea. Se bazeazd. ATENPE: Evitali orice rela{ie sexuald! Este normal si firesc si simlili o dorinle puternic6. Adesea include frecvente 9i severe simldminte de gelozie. oprillvi! Nu vf. pe precum felul in . folositd pentru a descrie relaliile trecute. A@asta poate fi doar una dintre numeroasele relalii pe care le veli avea inainte de a lua decizia finald gi de a rdmAne allturi de cineva pentru toati viala. 1. $ti rnai interesat de ceea ce poli obline din aceastd relalie. ce este de fdcut? experienli. Curlenie completd Un cuplu indrlgostit va anticipa in mod inteligent problemele care. care merge sau rdde cineva. -1. bitiile accelerate ale inimii sau pielea ca de gf. Acum.. pe care le simli atunci c6nd atingi c€alaltd persoand 3. Sentimentele se sting foarte repede. 12. De multe ori. Adesea se sfaneqte rapid . Nu uitali: dacd afi gdsit adevdrata dragoste. ea va fi tot acolo . gi peste doui septemani. Ceea ce veli invdla din relatia actuali vi va fi de folos in relatiile viitoare. Daci existi implicare sexuali.fiorii.ti ci trebuie sf. Dar fti constienli de ceea ce este tntre uoi in realitate. Timpul inseamnd il ave1i.daci nu esti implicat sexual. 119 h varsta 118 . 5. dar incd nu egti in stare si spui dacd ai gisit sau nu dragostea adeviratd? !i-ai dat seama cd" cu cat incerci mai mult sd afli.cel pulin nu acum. nu veli gti niciodatd cu certitudine ce se inlimpli. El i1i va oferi posibilitatea unei cunoagteri mai bune 9i ocazia de a descoperi ceea ce trebuie sd gtii pentru a lua decizia finald. Aqa ci. Puteli evita multe suferinle procedand cu prudenle $i fdrd grabi. dar daci inainta$ prea repede in oricare dintre direclii. 11. 14. De cele mai multe ori.si sdptdmdna viitoare.innebunesc". acesta nu este un indiciu valabil.nu vd gdndi. Dacl cercetdndu-vl relalia a1i descoperit cd este vorba doar de o pasiune oarbd . in general. gi nu vI amdgili singuri cu gindul la ceva ce nu este. de nesiguranli qi de frustrare. Ti-ai analizat situalia cat ai putut de bine. Chiar dac[ a1i inaintat triumfitori pdni in acest stadiu al relagiei. 4. 7.Nanq L.

lalt Ei fagd de activitel e comune. Adesea exploatezi cealalti persoani in avantajul tiu' 22. Relalia cregte qi se schimb[ foarte puJin. ambijia 9i progrest{. Se schimbd gi devine mai profundd o dati cu continuarea relaliei.f Nancy L. S-au cdsAtorit. de obicei. Aduce aprobarea familiei gi a prietenilor. Prolejeazd. 5. imoreuni. dar recunoaste .i defectele. 18. 20. 12. Este indreptat[. Promoveaz[ increderea si siguranta care te fac in stare sd-i de dragoste.i nesiguri pentru cdsltorie. f6rd argumentalii gi discuf. Genereazd un interes crescind gi o bucurie continui atunci cAnd sunteli impreund. este urmat[ de plictiseali 1?. precum . 16. 120 . . ili dau fiori' 20. Scoate la lumind tot ce este mai bun in tine. au rlspuns cele mai multe cupluri. 1. in sine qi in si 14. 18.wijesc". Asigurl un climat de adincire a simlemintelor gi de crestere a intimitdlii. Este adesea insoliti de simllminte super{iciale si de senza{ii care pur qi simplu te . Reprezintd intotdeauna o baz[ slabd .te calitd!ile. 15. Este interesatd de plrtiEie qi ddruire. Ei pot si vadi ce face relalia pentru amandoi. 19. 4. Poate ap[rea imediat dupd ce s-a incheiat precedenta relalie Cutenie completd 10.ii o cisnicie pe temelia ei - Adevdrul despre. Aprinde interesul unul fald de celf. Atrac'$a fizicd va reprezenta doar o micd parte din relalia totaE.indrdgostire" in timpul unui seminar Complete Marriage (Cdsnicie completi). 21. 16. 21. chiar daca sunteli de mult timp impreund. pe misurd ce vd impirtaqili unul celuilalt tot mai mult din viala voastrd. DRAGOSTEA. 22. Cu toate acestea. Cuplul depinde de distraciii exteme pentru a se simli bine oferi celuilalt fibertate.. la valorile gi la punctele de interes comune. c5. Van Pelt 15.. pentru ca au experimentat un sentiment pe care. Poate supraviegui despn{irii prin distanla' 8. Recunoa. l-au interpretat ca fiind dragoste. i-am intrebat pe participanti de ce s-au cisltorit. in profunzime la compatibilitatea tresiturilor de caracter. Reduce tensiunile dintre voi. In general. Cregte in timp gi aduce cu sine maturitate emotionald biologici. cel mai adesea.. 7. In general dureazi foarte pu$n.Pentru ci'ne-am indrigostit' unul de celdlalt".. dupi un timp destul de indelungat de la relalia precedenti. Este suficienti pentru a construi dacd toli ceilnlti factoi sunt in reguld. George Bernard Shaw a afirmat ci dragostea este cuvdntul cel mai gresit folosit qi cel mai greqit inleles 121 in contradictoriu.si de sigurantd. este nevoie de timp qi pentru ca ea sA se sting[. 6. relalia actuald. 2. Privegte 13. 11. este foarte dificil sd spui cu exactitate ce este dragostea. Descrie. respectul de sine.. dureazd mult timp.tre persoane potrivite. Se dezvolti incet. ii poartd de grijn 9i o ajuti sd creasc6. Necesite timp ca si se dezvolte gi si se maturizeze' Exact a$a cum este nevoie de timp pentru ca adeverata dragoste se creasci. 9. Este caracterizate de sentimente de incredere celilalt. cealalti persoand. in afari de ataciia fizicd. 19. promoveazi cresterea personald. Ia in considerare Ei a\i factori. pentru cl apelali la disculii deschise pentru rezolvarea problemelor. pentru a-i aduce celuilalt fericirea 9i siguranla. 17. 3. Atunci c6nd interesul sexual s-a stins.

un discemimdnt ." . englezi . dar nu pind la capit..Dragostea este un angajament necondilionat fald de openoani imperfectd. Ar fi cu mult mai potrivit sf. Am incercat se ne linem sub control sentimentele. Ea nu loveste pe neasteptate si nici nu . dar ce inseamni.creste" in dragoste. Am discutat despre situagia aceasta qi am ajuns la concluzia ce totul trebuie si fie din cauza tensiunii sexuale. incandescent. daci ne-am cisdtori.este o decizie.'a cddea in dragoste'). intr-o stare independentl de voinJa ei. incit nu ne place s-o folosim. atunci cdnd spunem ci o persoani . . mai nebunegti." .. 123 . a valului apare de obicei la inceputul .se indrdgosteste" (in lb. Un alt aspect. in cele din urmi. Cdnd te indrigostegti.. noi folosim termen]J dragoste cu multime ^o de sensuri diferite. pe neasteptate peste noi asemenea stelelor cdzdtoare. Dar a te indregosti cu inima reprezinti doar o parte din intregul proces al dragostei. dar suni atdt de neromantic." ... De exemplu. Daci doi oameni care se indregostesc unul de celdlalt se cdsetoresc inainte de a fi trecut de creasta valului.. lnsd.CAnd doi oameni se afld sub influenja celei mai violente. generate de faptul cd mersesem destul de departe..ri cu capul. Dar dragostea nici nu rdmAne pe loc si nici nu continui la acela. s-ar putea si se trezeasci mai tirziu ci s-au cisdtorit cu o persoane total nepotrivite.. Cum agi defini dragostea? Cu care dintre urmdtoarele definilii ale dmgostei sunteli de acord? . durerea Ei tristele regrete. Ea poate sd creasci ndvalnic sau poate se se dezvolte incetul cu incetul. Ea vine doar atunci cdnd doi oameni si-au reorientat viefile.. obignuim sd spunem: . fiecare avAnduJ pe celdlalt ca nou centru de interes.i o promisiune..cddea" pe neasteptate intr-o violente stare de pasiune orbeasci. Dragostea este complex[. fald de cAinele vostru.. adev[rata dragoste are nevoie de timp ca sd se dezvolte.. se risipeste pe plaj[. Presupun c[ nu avefi.Ku gi cu mine ne-am indrigostit la nebunie unul de celilalt de cind ne-am vizut pentru prima dati..i nivel sau Ia aceeasi intensitate intreaga viatd.Dragostea este un demon. Este o exprimare mai aproape de adev[r.. acelagi rispuns emogional pe care il aveli fa1[ de Dumnezeu. Atunci cind folosim acest termen. un rai gi un iadr/ Unde locuiesc deopotrivi plicerea." -.A iubi pe cineva nu este doar un sentiment putemic . dragostea incepe cu putere... si te in&dgostegti? Cind spunem cl Sue gi Tom s-au indrigostit. nu a . ne referim de obicei la faptul cd persoana respectivd este . Apoi..cade. am inceput se ne certdm foarte des si sd ne cllcim pe nervi unul pe celilalt.Dragostea este o boale mintali gravi.indrigostirii" sau curdnd dupi aceea. Van Pelt Curtenie completd din vocabularul nostru.O stare de anestezie perceptuall.Imi iubesc pdrin{ii". Ne-am gindit ca." Mai mult decdt atdt.. ne referim in general la faptul ci cei doi au fost .. in ceie mai multe cazuri. 122 si o faci si cu inima. pentru cA nu woiam si mergem prea departe.Dragostea este sentimentul pe care il simli atunci cdnd simli ci egti pe cale si simli ceva ce n-ai mai simlit niciodate inainte. care va arde constant pani la sfirsitul vietuirii voastre impreunl.indrdgostire". anormali gi epuizanti pind cAnd moartea ii va desperli.. mai amdgitoare gi mai trecetoare pasiuni (gi) li se cere sd jure ci vor rdmAne in acea stare euforicd.cidea" in dragoste. tensiunea creati ar dispirea qi noi am fi mult mai fericiti.lovi1i" de un sentiment neas1eptat.. spunem a . ceva asupra ciruia nu au nici un control Aceasta ii scutegte de orice responsabilitate legati de indrdgostire." . Este posibil sf. ..Imi iubesc ciinele".Nancy L. Am putea compara cursul normal al dragostei cu un val care se inaltd si apoi cade pini cind. cu adevirat. expresia aceasta nu ar trebui si implice un fel de cidere intr-o capcani.. un foc. Noi vorbim despre ... Desi cineva trebuie poate ... Poate ci vd gAndili la dragostea adevdratd ca la un sentiment fierbinte..indrlgostite".Il iubesc pe Dumnezeu". . .iazutd in dragoste" numai cu inima.." . fi avut dreptate. Por{iunea cea mai inaltf. O tanard mireasi dezam[giti mi-a povestit ce s-a intdmplat: .

Cu toate acestea. Trebuie se vI testali sentimentele de dragoste in fala realitililor vielii. July 8. astfel cd sentimentele lor ajung din nou pe creasta valului. Dacd ali adunat I7 sau mai muhe puncre. p. pe care cuplul mai tdnir nu a descoperit-o inci. aproape inainte ca aceasta si fi inceput cu adeveral Dacd o tAniri mireasd sau un proasplt mire descoperi. Dar nu aceasta este problema. o. Van Pelt Curtenie completd. solutia nu este niciodatf. Insi acest gen de evenimente Ei de experienle probabil ci vor scidea in frecvenli o datd cu trecerea anilor. cdsitoria. 1978). I ReattJ Know? (Minneapotis: !ldem. rThe Fresno Adr. 1980. Problema vine din a incerca se rdmAi indrigostit ! 124 125 .i solul meu am lucrat cu nenumerate persoane cdsitodte. cu cdt cineva iubeEte mai mult timp. cu exceplia numerelor 10 si 19. care a{teptau rdbditoare ca partenerul necredincios sd pund capit rela{iei extraconjugale $i sd restabileasci ceea ce fusese intre ei. trebuie si realizati cd ea nu este suficienti. de. inainte ca respectiva aventurd sd se intAmple.i cu cet sunteli mai tineri cu atat sunt mai multe sanse ca c€ea ce simtili sd fie pasiune gi nu dragoste adevdratf. aveti o intelegere destul debuni in ceea ce privqte dragostea autenticd. aveti in mod cert nevoie de aJutor pentru a inlelege dragostea autentici. cu atdt ii va fi mai greu sd inceteze s[ iubeasci. se poate indrigosti. de vdrstd mijlocie. Love. In primele zile de prietenie. NOTE DE SUBSOL 'l"y E-.12..21.. Acum insd ne certim mai des decAt o fdceam inainte de cdsdtorie. pentru o relalie care nu merge.1. vi descurcati binisor. fiindci oricine. Fiecare noud experienli treiti impreun[ gi fiecare ocazie de al inlelege mai deplin pe celilalt ii apropie in mod natural pc cei doi. Un cintec spune: . cit." Eu nu incerc sd vd spun ci sunteli prea tineri ca sd fili indrigostifi. Cuplul cu o vechime mai mare a experimentat o dragoste mai mare gi mai profundd. o crizd minord va pune adesea capdt relaliei. Daci punctajul vostru este intre 15 si 17. la pulin timP dupi nunte. Am invltat trista leclie cA." in majoritatea cisniciilor. Ne-am cdsitorit imediat $i timp de doui luni totul a fost aproape perfect. f-!9. Toate afirmaliile sunt false. op. sentimentele de dragoste au tendinla si scadi uqor dupe trecerea primilor ani de cunoastere reciproce. dar v-ar fi de folos un mic aiutor. ashort. prea tineri ca se fim cu adeverat indr[gostili ..Ce gtii despre dragoste?'. Cu toate ci indrigostirea reprezinti un element important in procesul curteniei. eu . p.. Dac[ aveli 13 puncte sau mai pu1in.Nancy L. ce persoana cu care tocmai s-a cisitorit i-a fost necredincioas5" cel mai probabil e ci aceasta va pune capet cisniciei lor imediat. tAnir sau bdtrAn.Au incercat sA ne spund ci suntem prea tineri. Cu toate acestea.129.. ot Infatuation: How Can Augsburg Publishing House. Sex. Rdspunsurile la testul .

31 de procente se simtiseri pozitiv in timp ce 29 de procente dintre ei percepuser[ simtdminte negative.. dar ac€ste cifre probabil cd vi se vor p[rea interesante.) Cdnd le-am cerut sd indice nivelul cel mai avansat de afecliune frzi{ pe carel considerau potrivit intr-o relatie ocazionald. Cele mai rnulte episoade de intimitate de genul acesta avuseseri loc in ma. . fetele fuseserl acelea care practicaserd mAngdiatul pind la orgasm din dorinta de a-si satisface partenerul si nu pentru propria pldcere. aproximativ 43 de procente practicau acest gen de contact fizic !i intenlionau sd-l facd gi in continuare. moderat sau foarte religiosi la momentul celei mai recente experienle de genul a@sla. 49 de procente practicaseri mangaiatul pAni la atingerea orgasmului.mAngdiat profund". tdnird.. in marea majoritate. (9 procente nu au dat nici un rispuns. se pare cd mdngdierile qi dezmierddriie constituie cel mai popular . slruAil sEl{stBttE De obicei. unul sau doi parteneri cu care practicasere deznierdatul gi mdngdiani.o relalie ocazionali"! 50 Vo dinlre cei intenrievali avuseseri.... statisticile ne plictisesc.se lisaseri ispitili de waja momenhrlui'.si gase astrel de parteneri. dar nu intenlionau sdJ mai repete. pentru unul dintre urmdtoarele motive: . $i totugi.ind.Am vmt sd-l asigur pe prietenul meu de dragostea mea'. ar trebui sd aibd se foane clar detinite standardele conduitei suuale si sd tini Capitolul 6 16 ani si un numir mvdr.Mi-a fost teame sd nuJ pierd".. iar 4 7o nu avuseseri inci ocazia si-l faci. ci se ablinuserd de la a face ac€st lucru datorite valorilor personale $i nu datorite educatiei religioase sau familiale. 66 7. Dupd intilnirile romantice cu o persoani de sex opus. Dupd episoadele de mingiiere. iar l0 Vo dinfte ei il consideri la fel de grav ca qi actul sexual in sine..28 Vo dintre ei avuseseri intre trei.Nu am vnrt sd rdnesc sentimentele celuilalt". 30 Zo dintre ei simleau ci mdngdiatul le slibise relafia. Doar 9 Vo dintre ei au spus cA indmitatea ar putea merge pdn[ la ugoare mdngAieri. Cei mai multi il practicaserd pentru propria plicere sexuali.itor dintre ei sus(ineau ci fdcuseri acest lucru pentru a-si exprima dragostea fa. .sport" printre tineri. in timp ce intr-un procent mai mic fhcuserd acest lucru pentru a-si satisface partenerul. 98 Vo dtntre participanlii la acest sondaj erau de pirere ci o fatii nu trebuie neapemt sA accepte mangaierile biielii. .acasi" ocupa 126 Mai putin de 1 la sutd dintre ei discutaseri cu partenerul sau partenera despre limitarea apropierii fizice si hotirdserd sd se ablind de la mAngdieri. ca sd aibe succes in relaliile cu 127 .Curlmie completd locul al doile4 la foarte micn distanle. inddeient de sex. dar un procent egal apreciau ci relatia fusese intiritd. 85 Vo dintre tinerii chestionali au spus cd totul trebuia sd se limiteze la linutul de mini. cu toate ci ... se considerau usor.M-am simlit impins citre aceasta'. Cei chestionali au mai declarat ci se intimplase si se angajeze in mAngdieri si dezmierddri chiar si atunci aand nu doriserd sd faci acest lucru. Cei care nu practicaseri mdngiiatul in idilele lor au afirmat.. intr-un numir covArsitor. Studiul meu a aretat cit 17 Vo dintre studenlii intervievali nu . 17 Vo dtntre cei care practici contactul sexual spun ci intre ei este vorba doar despre . Majoritatea studen$lor au inceput sd practice mangaiatul in relatiile lor idilice incd de la vAnta de 15 sau Orice persoand de ele.i de prietenul sau prietena lor sau pentru ci .. imbrnlig[ri gi snrutdri. Majoritatea tinerilor considerd mangeiatul pand la atingerea orgasmului ca fiind . 27 de procente ficuseri acest lucru. Sondajul a ardtat ci...practicau" dezmierdatul gi nici nu pldnuiau si o faci.

mAngAieri u$oare" . Lucrul acesta este adevdrat in special la nivelul intdlnbilor ocazionale.. Pur si simplu. CurAnd insi ei descoperi ci in ciuda tuturor intentiilor bune au ajuns intr-un punct de unde vor se meargi mai departe. prin compara$e. Dorinta intensi a cuiva de a gdsi pe cineva clruia sd-i pese de el sau de ea poate traduce foarte ugor exprimarea ppftei senzuale ca pe o dovadi de dragoste qi de interes. Ei se bucuri de senzaliile pHcute de moment. adesea ei se angajeazd in mdngAieri gi dezmierdiri datoriti phcerii fizic€. Riscul este mare $i rdsplata este mult prea mici. regulile lui diferi uimitor de mult..Te iubesc si 1in la tine.manifestdri de afectiune fizicd'r . De asemnea. Tinerii au tendinla sI nu se incadreze in tipare. Jocul acesta este riscant pentru ci iti oferi tentalia de a profita de cealalti persoand. Mingdiatul include o listl lungi de activitili de . oamenii se confrunta cu tentatia de a-i exploata pe allii. . Dar probabil cd nu existi nici un alt timp cind o persoand sd fie mai rulnerabili la o astfel de exploatare ca atunci cdnd este implicatd in mingAiere. ceea ce ar spune ar suna banal gi risuflat.explorare a corpului celuilalt".usor" sau . A folosi cealalt[ persoand pentru a-li satisface propriile dorinle sexuale de moment este o josnicie. Cei neiubili se simt iubili. cei singuri se simt ca qi cAnd ar fi cineva ciruia ii pasd de ei . fac lucrul acesta exclusiv pentru a se simli bine qi pentru a se distra. de faptul ci experienlele sexuale in lipsa adevdratei dragoste fac relalia ftri valoare. daci ar incerca sd-gi transpuni simldmintele in cuvinte.greu". Mdngiiatul merge un pas mai departe decit imbrilisarea sau sirutul. dar simt ci nu sunt inci preg[tili pentru a9a ceva. Cei doi cred ci isi pot gine sub control .. ei incearcd s6 comunice ceea ce simt prin mAngdieri 9i dezmierd[ri. carevine in urma stimul5rii sexuale. in ciuda falsitdfii motivelor liuntrice...i unii ajung chiar sd caute asemenea pliceri ca pe un scop in sine. Trebuie sd fineti cont. Jocul acesta este riscant qi pentru cd impinge cuplurile cdtre contactul sexual. Astfel. Cuplurile care se angajeazd in mAngAieri atunci c6nd nu sunt indrdgostili.dezmierdarea $i 'pipAirca' trupului celuilalt pe derNupra hainelor. In sondajul meu am folosit urm6toarele definilii: . Cum majoritilii tinerilor le lipsegte capacitatea de a line discursuri romantice. Ia orice vAnti.dezmierdarea gi 'pipdirea' trupului c€luilalt pe sub haine.car nu exist[.Nancy L. C6ndva.. dar nu atAt de departe precum actul sexual. in aceste cazuri. au senzalia ci isi comunici unul altuia ceva de genul: . cind cei doi nu sunt indrdgostigi _si nu au nici un plan de a se cisdtori unul cu celdlalt. .i trupurile si emotiile. ei qtiu ci actul sexual reprezinti exprimarea finali a dragostei. dar acum ne afllm doar aici. Indiferent de definilie. astfel ce incep sd se mAngAie si li se pare incantitor. Van Pelt Curtmie completd Ajunge cu cifrele gi cu statisticile! Haideli acum si privim mai indeaproape la practica mAngiiatului! Cu toate ci jocul acesta este foarte larg rispindit. Cu toate cd tinerii nu sunt prea dispufi si recunoasci aceasta.gi toate acestea sub pretextul unei iubiri care poate c[ nici mf. rela$a noastrd poate cd va inflori in ceva mai mult. .le Ei dezmierddrile violeazi tocmai principiile care dorim si gwemeze rela$a dintre un birbat gi o femeie. cei uriii sunt ftculi si se simti frumogi.. mdngAierea poate produce o serie de efecte ulterioare in cadrul cisniciei. Unii specialigti spun ci ele au ajuns sd fie atit de obisnuite sd rispundd la mAngAiere pdnd la 129 128 .imbrdligdri gi seruteri. fdcindu-qi propriile lor reguli pe mesure ce igi heiesc propria experienli. Cei mai mulli cred ci. ins5. Atunci cand un cuplu se angajeazi in mdngAieri. fard dezmierddri gi firi 'pipiirea' trupurilor. Medicii gi psihologii au descoperit ca problemele multora dintre femeile care nu pot rdspunde liber la stimularea sexuald dupd cisdtorie isi au originea in experienlele timpurii de mAngdiere si de apropiere fizicd. acest gen de intimitate fizicd este o activitate care spune ceva important." Dar mai este Ei un alt factor. Ei simt c[ dragostea lor este ceva deosebit gi vor ca partenerii lor sd fie convingi de sinceritatea simldmintelor lor. si fiecare grup de tineri pare sd aibd o definife proprie a ceea ce constituie mingdiatul . mdngdierile reflecti mai degrabd dragostea de sine decat dmgostea pentru celdlalt. In asemenea situalii.mAngAieri grele" . nu se pot opri! De asemenea. mAngAieri.

cu siguranli cd nu se intamph intotdeauna 130 . pentru ci bdrbatul respectiv s-a obignuit sd se satisfacd singur printr-o stimulare sexuald rapid[.pipditul".Nancy L. asa inc6t la urmdtoarea intAlnire vei dori sd mergi un pas mai departe pentru a reugi sd trdiesti aceleagi senzalii si ca cele de care te-ai bucurat ultima datd. Experientele sexuale nepotrivite sau prea timpurii pot conduce la ejaculare prematuri. rapoartele ulterioare au confirmat cd in timpul acelui semestru nu s-au mai inregistrat cazuri de graviditate in rdndul studentelor. Cum procedeazd bdielii Un profesor cttre preda cursud de educalie sexuald la o mare universitate le-a cerut studenlilor sdi si prezinte diferitele metode pe care le foloseau pentru a ispiti o fatd la mdngiieri sau la un contact sexual. La inceput. au ras de metodele descrise. in limitele cdsniciei. Mdng2ierea. .Dacd md iubeEti. este o experienld minunatd. Traumele se pot manifesta si prin impotenle. Ea este progresivi. Este o greseall si crezi cd ea este doar o aventure ce consti in explorarea rece si calculatd a trupului unei alte persoane. capi! $i prelul acesta este pletit gi de bdrbali. In timpul rnAngAierilor poli stribate acest pod pe o zecime din lungimea lui sau pe noud zecimi. $i..ci ea nu se oDreste doar la atdt. inseamn6. care conduce la contactul sexual.i dezmierdatul vor descoperi.i ce incredere poate sd acorde cuvintelor convingitoare gi insistente ale bdielilor. Ea este destinatd siconduci Ia altceva. in cele din urmd. Iati. descrise pe scurL cateva dintre cele mai obignuite metode de abordare.. MingAierea. mai devreme sau mai tarziu.dragoste adevfuatd". in proporfie de 90 %. De obicei. Un sl]dldiu a relevat faptul ci metoda cea mai des folositi este: . Haideti se folosim aceasti analogie. mingdierea in sine aduce mai mult6 frustrare decat satisfacere. O tAnird ar trebui sd gtie nu numai pAni la ce punct si limiteze imbrdliq[rile gi . adice prin incapacitatea menlinerii erecliei. tu tot nu te alegi cu prea mult. Rolul acestor tactici $i metode in ademenirea tinerelor cetre activitilile sexuale premature este mai putemic dec6t igi dau seama majoritatea oamenilor. mai mult decat ataL chiar dacd dupd ce obline ceea ce wea nu te trece pe linia moarti. acegti tineri.i care insistn pdni cdnd. biiatul care folosegte aceasti metodd este un tip care aclioneazi incet. tu ce garanlie ai ci te va iubi gi dupi aceea? Esle mult mai probabil cd nu doregte dec6t si te foloseasci pentru a-gi satisface propriile nevoi urgente. cat de proglesiv este totul. explorarea trupului celuilalt intre doui persoane care nu intentioneaze se ajungd la actul sexual. cum ii spun tinerii.. o reaclie psihologici la o experienl5 reald sau imaginard gi poate necesita indelungi perioade de tratament specializat. atunci imi vei permite". Dar. dezmizrdaul. Insd. dar gi cat prE poate si puni . Bdielii au folosit dintotdeauna metoda aceasta. $i atunci. Van Peh Curtenie co un punct. totul dintr-o date! Poate dura siptdmdni sau luni. Impotenla este. care este deosebirea dintre mdngdierea din timpul prieteniei si preludiu? MAngAierea sau . dar hotdrdt. $i tocmai acesta este necazul cu mingAierea . Dar acera ' incep o relalie in care practicd in mod serios mdngdierea. ob{ine ceea ce wea. ciliva dintre beiefi s-au pl6ns ci disculia le va ruina viala sexuald. Cel mai potrivit rdspuns la o astfel de propunere este: . Este expresia naturald a dragostei. Persoanele care nu siau dezvoltat niciodatd stipinirea de sine se pot trezi ce au traversat podul inainte si-si dea seama de ac€asta. folosite de birbafi: Menda . daci el obline ceea ce wea. atunci nu-mi vei cere lucrul acesta!" 131 Nu ar trebui sd privili mangaierea ca pe un spop in sine. Oh. in afara cesetoriei.pipiitul". in cele din urmi. numitd preludiu.Daci mi iubegti. pentru ca apoi sd se opreasci de a merge pdni la incit nici mai tirziu nu vor putea si meargd pinl la capdt. afla1i la varsta studentiei.lrnphcA emofii si pasiuni care te fac sd dai uitirii stlpinirea de sine. $i intr-adevir. Mdngdierea poate fi asemlnati cu un pod care trece peste abisul dintre ablinerea de la orice fel de exprimare fizice a dr^agostei si contactul sexual.

Menda .". . cei de la scoald.rimasi in urmd" si are mnceotii de cAte ori pretextul principal este simpatia.ln caz cd Lreodatd ne-am rdzgdndi in ceea ce priveqte 133 . din partea unui biiat drngu!. cuvintele a@stea spun ceea ce unei fete atrdgitoare fr place sd audi. ..Biata de tine! Nimeni nu te-a iubit weodate ata cum te iubesc eu! Pdni acum nu ai avut parte de cineva care se se poarte frumos cu tine gi se te trateze aqa cum merili! Nu ai cunoscut fericirea. Metoda simpatizi. El are capacitatea de a te face sd simli ci eqti super-deosebitn. . si chiar si fetele cele mai lipsite de atractivitate se simt flatate. care nu face ceea ce este la modi siiu trdieste in felul in care o face restul lumii este .Ai un corp atAt de minunat. El apare in general in rela]iile stabile.Timpurile siau schimbat". in afard de tine.pdrinlii. Toli ..i fotografii. ca si invechite. O astfel de persoane este extrem de vulnerabili atunci cand iqi plAnge de mili. S[ stii cd esti o fatd norocoasd". Vrei si-l ajuli pe b[iatul dsta care ar putea insemna si el cev4 dacd i s-ar oferi ocazia! $tii ci reputalia lui nu este chiar cea mai buni... Oricare ar fi 132 Metoda logird. Sau .Cine are nevoie de un petic de hartie ca sd legalizeze o iubire ca a noastri?". Cu siguranli cl rrei un biiat care sd te inleleagi.Aj niste ochi atdt de frumosi!" Atunci cAnd au fost intrebati. Si totul va fi OK. pe bancheta acestei ma{ini . legea. . el va incepe se te pregeteasce pentru pasul urmAtor. existe atat de pulind atraclie intre cei doi. Van Pelt Curtenic completd versiunea. pentru geu ci nu le trece prin cap ce altceva ar putea spune... incit ea incepe sd se intrebe daci nu cumva ii scapi din vedere ceva de care restul lumii se bucurd.. Probabil ci tipul acesta aratd bine. suslin ei.. bdielii care folosesc metoda aceasta au declarat cd apeleazd la ea. Imediat ce vei incepe s[ te laqi induiogati gi sil incojuri cu simpatie.Fetele stau la coadi pe sute de metri se nntilneasci cu mine. Dar eu i1i voi arita adevdrata dragoste.. nu este nevoie de o insistenld prea mare. Versiunea opusi a metodei simpatiei sune cam aga: .. . el trebuie se o flateze cu privire la aspectul ei fizic. pentru a sensibiliza instinctul matern pe care il au majoritatea fetelor." Ori Metoda ll-otdni... cu atit femeia i se va pirea bdrbatului mai frumoasi si mai de doritl Metoda conjunctumla'. incat adesea este foarte dificil s[ il recunoqti. Desigur. Un studiu pe aceaste tem[ a relevat ci biielii aflati in stare de excitare sexuali le-au evaluat pe femeile din fotografiile care le-au fost prezentate ca fiind mult mai atrlgdtoare decAt le-au considerat bdielii neexcitafi sexual atunci cdnd au vdzut acelea.. dar prinzi ideea din spatele cuvintelor 9i atitudinii lui. N-am nevoie de altceva decdt de suslinerea qi de ajutorul teu. dar asigur[+e cd el inJelege mai mult decAt doar atAt. Acest mod de a proceda inainteazl atat de incet.Credeam ci avem de gdnd sd ne cdsitorim..tacticd" prezintd un pericol deosebit pentru o tAniri care provine dintr-o familie nefericiti sau care nu a alut niciodate parte de o relalie apropiatd cu mama sau cu tatdl ei.Este o experienli care va lucra spre binele viitorului nostru". Ei o acuzi de a avea idei Victoriene. Poate ci nu di glas acestui gAnd.. fii atenti! Aceasti .Treieste prezentul si nu te uita inapoil" Ei insisti intr-o asemenea mdsuri.noii morafiti!" incearci sd insinueze cd fata care nu se gribeste sA adopte spirituivremii. .... atletig inteligent. . ca sd obfind ceea ce wea. Cu cdt nevoia sexuaii este mai mare.. fii atenti la modul acesta de a proceda! Biiatul acesta gtie sd se joace cu sentimentele de simpatie gi de compasiune ale unei femei.' Folosind aceastd metodd. Vei fi in mod special vulnerabili acestui mod de abordare. despre care egti siguri ci este . este inalt. inc6t... incAt imi este foarte sd mi mai lin sub control!" Sau ..Nimeni nu md inlelege.. chiar acum.Nancy L. daci egti foarte tindri si lipsitl de experienli sau daci ai un complex de inferioritate.marea-loviturd".Toat[ lumea o face!" este argumenh:l folosit de multimea de bdieti care au o etici de conjuncture. dacd ceilalti i-ar da o sansi. prezentabil gi popular cu cei din jur.cel mai potrivit" pe^ntru tine. dar sunt impotriva mea poate cd s-ar schimba. Acesti adepti ai . Cu alte cuvinte. Un rispuns adecvat la o astfel de abordare ar putea fi: ..Esti asa de frumoasd!..

Dar acest bdiat care i se adreseazi acum seamdni seminlele indoielii cu privire la capacitatea sa de a reactiona sexual. . incAt nu mai pot suporta! Tu m-ai adus in starea aceasta. \a trebui sd stai singurd in case tot restul vielii.' a ciror menire este aceea de a fi . Fetele cad in capcana promisiunilor.voi avea griji de tine"? Este el in postura de a se cdsetori respectiv. gi standardele tale. Este un excelent pafiener de convenajie. si orice fati iqi va da seama de lucrul acesta. La incepu! el nu. Nu md poli lisa tocmai acum! Trebuie neapdrat s-o fac!" Nu. care te poate uimi cu ideile si cu frazele lui.metode". atunci cdnd au ficut pentru prima datl sex. . nu-i aga?" Orice fatI normale prive$te citre o relatie sexuall complet[ pe care s-o aibd intr-o zi aldturi de sogul ei. S-a intamplat unul dintre Curtenie completd urmitoarele doui lucruri: ori ea s-a amdgit.Ne vom cisltori... ce se vor cdsdtori cu biiatul respectiv . Aici... .. Existi o multime de alte . nu-i va fi deloc greu si in creier!) Metoda anormald. Nu va face pe nea$teptate o hernie... atunci voi incepe si ies cu altcineva". in trmp ce altii sunt nigte lingu$itod vicleni qi versali..Care-i problema ta? Egti frigidi sau ce-i cu tine?".. de la aceia care . Gdnditi-vi la toate consecintele. oprifi-le! Metodn amenintdii. folosili o abordare logici.dar foarte pufine dintre ele au fdcut acest lucru in cele din urme. Existi sanse ca argumentele aduse de aceastd metodi sd faci o fatd si fie friSidd... n-as wea sd te simfi obligat fati de mine. voi avea eu gdjl de tine".face" nimic _ ci doar te obignuiegte cu ideea de a vorbi despre sex. Apoi. nu .lucruri. individul promoveazd disculii serioase. .i apoi vei cduta pe cineva care sd te aprecieze si pe tine.. .ul natural ai evenimentelor.i este greu deloc si-mi gisesc pe cineva cane si fie'. Biielii care le folosesc formeazi o gamd foarte larg5. Nu i se va intimpla nimic riu.ltege! geseasci o alti persoani doritoare si-i satisfacd dorinlele.. care stamesc interesul .Doar nu lrei si te gtie toatd lumea cd egti ca un casfiavete rece. .4evinovafL'. ATENTIE: indivizii care folosesc acest gen de abordare cred cd femeile nu sunt altceva decat nitte .i dorinla..Nanq L.. Lucrul cel mai riu care i s-ar putea intemph este acela ci s-ar putea si fie nevoit sI alerge de cdteva ori in jurul blocului inainte de a putea merge acasd. Metoda promisiuruTor.Chiar dacd vei rdmdne insircinatd.. sd stii cd nu-.folosite" de birbati. intimideze insinudnd cd. nu va suferi un atac cerebral si nici nu se va opri din crestere.tiu foarte bine ce fac 135 . fii pregdtitd pentru proteste! Raportul Sorenson a ardtat ce mai mult de 33 Vo dintre fetele care au awt o experienli sexuald de felul acesta au crezut. . El ili di de inleles cf..Daci nu wei. dar veli fi surprinse cit de repede pot uita acesti indivizi toate promisiunile o datd ce tensiunea sexuali. Ea se intreabi dacd nu cumva este insensibil[ sexual. daci nu cedezi. cu privire la sex.DacI tu nu egti interesatd. ori el i minlit. a trecut.. dar nici aceasta nu-i va face rf. CAnd lucrurile devin prea .natuate'. Van Pelt relafia noastri.. . Aceste discufi pot fi pline de informatii sexuale. intelectuale. in momentul Metoda intelectuab.trebuie neapirat. Fetelor. ... pentru cI doresc cu disperare s[ creadd ceea ce spun bdietii.Sunt atat de tensionat. Este posibil si rdmAi insdrcinatd? Este el in stare si dispus sd aibi grijd de tine in cazul in care s-ar intamph acest lucru? Ce wea sd spuni prin . fetelor.. Scopul lui este acela de a te conduc€ pe ftga. este posibil ca ei cu tine? Metoda vinovdtiei. (Nu uita$. pentru astfel de biieli. 6are pirea atat de urgente. Dar tu gtii exact ce wea el de la o relafie.u.greie". unii bdieli sunt in stare s[ faci promisiuni pe care nu le vor putea respecta niciodatd. lndividul acesta speri iir re 134 si creadi fiecare cuvAnt pe care vil spun.'.s-o fac[. cd99 Vo dntte aanrile de frigiditare igi au duza Sub presiunea excitdrii sexuale.N-ai sl rdmdi inslrcinatd". Spune-i ci-i vei trece numele printre cele ale prietenilor tdi s. Unii dintre bdielii care folosesc acest gen de abordare sunt . daci nu va obline chiar atdnci relaxarea sexuald pe care o asteapte.

formidabili . Simlemantul ascutit al masculinititii va cduta si va incerca intotdeauna sA cucereasce. Oh. ci fetele sunt cele care sufere cel mai mult^. ca se obfni ceea ce vor. cd sexul aparline doar cisdtoriei.metode" dz a impinge sau de a corctrdnge pe altrineva la a face sex In aceste vremui de .gi eu sunt casitorite cu unul dintre ei! Tendinlele gi impulsurile lor au fost hsate de Dumnezeu. doar pentru priviiegrul intimitdlii fizice. Multe fete s-au lisat ispitite ca qi Pam. fili cinstili cu fetele cu care sunteli prieteni! line strAns in brale gi ii va mdrturisi acel fel de dragoste la care a visat. Ei igi vor lua angajamente verbale. Ei cred cd au glsit adevirata dragoste. Sunt un cuplu minunat si pAni acum au linut sub control gesturile de intimitate fizici. Ne-am ksat ispitili de euforia mommtului. de relaxare fizicd.eliberare sentali". prietenele . vor face promisiuni. Nu vreau sd sugerez cd bdieyii delin morcpolul asupra folosiii d. insi.e . firegte. Ei sunt. Van Pelt Curtenic compktd pdni la aceia care sunt cu totul lipsili de experienld gi care dau. P. fdrd si fi existat nici un plan premeditat pentru acest eveniment. Dar stali pulin! In chiar clipa aceasta ea devine cea mai lulnerabild! Pentru a-l plstra pe cel pe care l-a gdsit.aseri. ei s-au hsat purtali de instincte. Pam. Cind sunt intrebali mai tdrziu.i societatea sunt factorii care le indeamni. o fatd cu adevdrat este prietend cu Hal. pentru majoritatea fetelor. ei nu considerd purtarea lor ca fiind necinstite sau cuvintele lor ca fiind mincinoase. ea incepe sl se gAndeascd la acel cineva deosebit. 117 . dar si din punct de vedere emotional. in sfAryit.: unor astfel De ce ii cred fetele inci din clipa cdnd o fati manifestd un oarecare interes pentru un beiat.. Acestea fiind spuse. cite lucruri nu este in stare sA spund si sd facd un birbat atunci cend hormonii intrd in acfiune! Biieli.printr-o sarcind nedoritd. intdmpldtor. s[ gtili ca nu am intenlonat cdtugi de pu]in s[ produc o imagine negativd cu privire la bdrbali. le cred doar pentru a primi ceea ce-si doresc. a pirdsit-o. ince un milion de adolescente din Statele Unite r[mdn insercinate Ei trei milioane de oameni contracteaze o boal5 cu transmitere sexuali (doui treimi dintre acestia fiind sub varsta de Z de ani). Imaginali-vi! A fost dispus sd menline o relalie timp de trei ani. ea se simte in siguranli. dar acesta nu le ajutd si qteargi consecinlele pe care le suportd ulterior. la plimbare. mulli tinei au declarct cd au fost constrhnEi dt priztenele lor sd facd sa" . Multe dinire aceste fete s-au lesat coplegite de triirile de moment. Ele invi. Orice fatl simte cI poate se ispiteasci destul de mult un biiat. insd ele trebuie linute cu putere sub control. Cu fiecare an care trece. Ele inleleg cA $armul fizic este cel care capteazd in special atenlia acestora. peste vreo tdnird naivi si sovdielnici in aceaste privinle. Dar faptul ci te-ai lisat ispitit nu este deloc o scuzi.Tactbilc" acestea pot fi o stradi cu dublu sens. incAt sdl faci sd-i ofere afecliune $i sI o scoate. haideli se aruncdm o privire asupra citorva motive pentru care genul feminin este dispus si cedeze in fala propunerilor fdcute de bdrbali. Dar. care o va t -to de afectivitate. ea este in pericol sd cedeze in orice privinli. un bdiat chipeg gi cu o fire plicutd.Nancy L. seduse de emolia momentului. Ele simgeau nevoia sd fie mAngAiate si dezmierdate de prietenul lor pentru a-Ei satisface nevoia de intimitate emolionah $ drlguli. Un bdiat a fost prieten cu o fatd timp de trei ani de zile doar pentru faptul ca ii plnceau sAnii ei. $i.. pe care atunci. In timp ce pentm un berbat contactul sexual este o ocazie de eliberare.S. in cele din urmi. le constrAng gi le determind si-qi faci un prieten qi sd se cdsitoreascd. Atunci cand le sunt starnite instinctele sexuale biielii sunt dispusi se spune orice. C6nd lucrul acesta se intampl[ in cele din urmd.. Realitatea rimAne. dar scuza pe care giau gdsit-o a fost aceea cI s-au lisat copleqite. pentru femeie este o experien(e profund emolionali. intr-o seare. Ei bine. Momentul p-e care l-a agteptat atata weme a sosit. Majoritatea tinerelor igi dau seama in mod instinctual cum pot se atrage un beiat. cu adevemt. ocrotite fi iubiti. din cdnd in cdnd. la wemea aceea.

din moment ce acasd ea imi lipsea cu desivirqire. Studiile au condus la concluzia ci acest comportament era rezultatul relaliilor tensionate. adesea. precum gi motivele pentru care aclioneazd. incAt credea ce nu are nici o altl calitate prin care ar putea trage pe cineva. Ele aveau tendinla de a se srAdui sA fie seducitoare $i de a se complecea in promiscuitate sexuale. Familie dezmembratd." separagi sunt de trei persoane tinjeqte dupd atenfia masculind pe care nu a primit-o niciodat[ acasd. Cel mai probabil cd o astfel de Acei tineri care au invetat si-gi aprecieze intr-un mod sinf.considerand cI nu este la fel de atractivd ca alte fete.-Nancy L. ori de cAte ori se iveQte ocazia. Cu alte cuvinte. Dar o tAndri poate se invele care ii sunt punctele cele mai wlnerabile.tos si realist valoarea personald. astfel cd..gmp" . Acum. In majoritatea cazurilor. Caracterele puternice se dezvolte sub grija gi exemplul unor pdringi afectuogi. ea igi spunea: .gAt de folosinli public[". Tatdl ei era prea ocupat sau poate ce nu si-a cunoscut niciodati tatil adevirat datoriti divortului sau abandonului. Sentimentul valorii personale ii permite persoanei respective sd aibi ribdare si discemdmdnt in timp ce avanseazd catre atingerea unor scopuri cu implicalii in viitor. Dacd o tindri se simte teribil de ciudatd Ei de neadecvatd . vorbeqte qi se poartl in felul in care o face." Fetele crescute intr-un orfelinat sau de cdtre altcineva decat pdrinlii lor manifestd. domici si flirteze. pe care aceste fete le avuseser[ cu sexul opus. is. fetele rdspundeau mai impulsiv. ATENpE: Este mult mai important sd te cunogti pe tine insili decat si-i cunogti pe bnieli! 138 139 . Aceastd tensiune genereazl acfiune. Van Pelt Curtenie compktd Complexul de infeioitate. in felul in care merg. Fetele ai ciror pirinli divorlaseri s-au dovedit a fi pulin cam prea insistente in relaliile lor cu biieJii. Dorinta ei cea mai mare era si fie o fatd pldcutA" populad. in loc si se poarte cu dezinvolturi qi in mod deschis fali de bdiefi. care sd fie importante pentru cineva.. ea va fi dispusd s[ faci orice pentru a primi atenlie. Aceste fete reflecti exemplul si invd![tura primite din viala perinlilor lor.Daci nu pot starni altfel interesul unui bdiat.. pentru ce aveam nevoie de siguranfd.. Sondajele efectuate printre adolescentele care au crescut fere tate au aretat ca acestea au un comportament diferit atunci cand se afli in preajma bdielilor decAt cele care au dobdndit deprinderi sociale de la talii lor. o agresivitate sexuale nestepanite. dar avea o pirere atat de proastii despre sine. Numeroase studii aratd cd activitatea sexuali gi complexele de inferioritate merg mAni in mdni. Un biiat a descris-o ca fiind un fel de . Faele fdrd tatd. In mod inconstient. afecliune si prietenie.. ea a devenit o tdniri mchetl. Cu cat o persoand se accepte gi se respectd mai mult pe sine. Cineva spunea: . Aceasta mi-a creat un simtemant de nesiguranfe gi m-a determinat si fac orice imi sti in putinte pentru a-i face pe plac prietenului meu. Fete\e ai ciror pdrinli sunt divorlali sau ori mai predispuse la a accepta sexul inainte de c[sdtorie decit tinerele care provin din familii intege. in care se imbracA sau in care vorbesc. cu atat va simli mai pulin nevoia de a folosi sexul ca pe un mijloc de a obtine afecfiune. De exemplu: Madge are in campus reputalia de a se lisa . cI nu este acceptate de ceilal$ si cI nu face parte din .atunci ea se afld pe un teren periculos. Fireqte ci nimeni nu ar trebui sd acuze o fat6 pentru un astfel de comportament atunci cAnd imprejurdri mai presus de controlul ei au stat la originea lui. care igi invald in mod constant copiii valorile pozitive gi care incurajeazd stdpdnirea de sine. Tinerii care provin din familii fericite sunt mult mai pulin inclinaji citre ingdduinla sexuali. Unele fete exagereazi.pipditd" de oricine. perinlii mei treceau printr-o crizi si erau aproape divorgaqi. cel pulin imi pot folosi trupul ca sd atrag pe cineva.i pot infrdna mult mai ugor pasiunile $i pornirile instinctuale. fetele invatd de la talii lor cum sd se poarte in prczenla bdietilor si cum sI se acomodeze cu ei.In momentul cand am Iacut pentru prima datd sex.

:Nanqt L. Van Pelt Curlenie completd

Bdielii gi mAngAiatul

-

imblilnzirea fiarei din el

- Mdngdiatul ii afecteazl pe bdieli iotr-un mod diferit decat pe fete. Insi cum reprezentantii ambelor sexe poartd o mulgime de migti, cel mai adesea ei nu infeleg ce simte celdlalt. Societatea ii formeazd pe baieEi sd aibd o cu totul alte perere despre ei insisi. Noi ne invefem b[ietii si fie puternici, duri, perseverenli, aspri, agresivi gi in stare sd se descurce intr-o mulEime de situatii care cer bfub5lie gi indrazneald. Capacitatea de a fi activi sexual reprezintd unul dintre cele mai importante teste de masculinitate - in special in timpul anilor adolescenlei, cAnd indMdul incearci si se gdseascd pe sine. El simte nevoia sd-si dovedeasci siesi si celorlalti cd poate sd se poarte ca un bdrbat. Bdrbatul este stimulat sexual in moduri de care foarte puline femei igi dau seama. El este mai dominat de sex dec6t femeia, gi faptul acesta isj lasi amprenta asupra intregii lui vieti. Din moment ce Dumnezeu Insusi a aqezat in el dorinfa dupd pldcerea sexual6, atunci cand un bdrbat aclioneazi in felul acesta, el nu face altceva decit sd rdsoundi in modul pldnuit de Dumnezeu. El nu este murdar sau neleeiuititunci cAnd rispunde la stimuli sexuali; el este pur qi simplu bdrbit, ri u."rtu este un lucru bun - cel pugin pane la un punct! Studiile au ardtat in mod clar c[ bdrbatii si femeile au o conceplie destul de vagd cu privire la imensa pripastie dintre propriile lor simldminte qi cele ale sexului opus. Unii dintre bdrbatii acuzati de viol au fost pringi, deoarece s-au intors la locul comiterii crimei lor, presupundnd cd victimei ia flcut plicere e4perienla trditi si se va intoarce si o repete. Bdrbalii care au o adevirat[ pllcere de a se uita pe gaura cheii pentru a vedea o femeie cind se dizbraci sunt pringi adesea, pentru cd fac un anumit zgomot ca se aFagd atenlia femeii, creaAnd cd aceasta se va bucura de interesul lor! Sper ca urmitoarele doud secliuni si-i ajute atat pe tineri, cet si pe tinere, sd recunoascS. acele forle care ii ispitesc citre comportamentul serual.
140

Bdfuatii sunt oientali vizual mai muk decdt femeik. Majoritatea fetelor nu inleleg modul in care aspectul lor exterior ii afecteaze pe bdieli. Pentru ci femeile nu sunt excitate vizual prin simpla privire a trupului birbatului sau a modului cum se imbracl acesta, ele nu realizeazd prea bine efectul acestor stimuli asupra bdrbafilor. Prycholog Todayt prezinti rezultatele unui studiu cu privire la relatia dintre imbrlcdminte gi comportamentul adolescengilor. Acest studiu a descoperit ci adolescentele care poar6 jeans stranEi pe picior Ei
bluze transparente, fdrd sutien, se considerd stilate. Cu toate acestea, intr-o astfel de vestimentalie beiefii citesc invitalii sexuale. in schimb, nici una dintre adolescentele intervievate nu considera ci pantalonii strAmli, cimaEa descheiatd, un sort mulat sau nigte bijuterii purtate de un bdiat ar arita cA acesta este in clutarea unei partenere de sex. Atat biie$i, cdt gi fetele, au fost de acord cd o bluzd purtati de o fatd, ,prin care se vede tot", reprezinte o invitalie clard, insi bdielii au tendinla sd interpreteze si un alt fel de imbricdminte ca

reprezentind o chemare premeditatd - o bluzl cu talia dezgolitd, pantaloni scurli, jeans strdmli sau lipsa sutienului. O tdniri nu trebuie neapdrat si poarte imbrdcdminte indecentd pentru a juca jocul provocirii. Ea poate fi imbrdcati decent gi totqi sd trimiti semnale ademenitoare. De fapt, unele femei pot si arate sery chiar si infrsurate intr-un sac, in timp ce o femeie neglijentd ;i libertini va ardta astfel indiferent ce gi-ar pune pe ea. Un biiat citegte o mullime de mesaje in migcirile corpului unei fete. Daci ea se poarti ca gi cdnd i-ar spune ,,Vino-ncoace !", va fi tratati corespunzitor cu ceea ce cere. Alegerile unei femei in ceea ce privegte imbrAcdmintea gi comportamentul devin mesaje pe care sl le citeasci birbalii. Prin aspectul ei exterior, ea spune: ,,Sunt o persoani de vdloare, Eu md respect gi asjept ca gi ceila\i sd me respecte. Am idealuri inalte cu privire la mine si la cailalti" sau poate spune: ,,Hei, ia uitali-vi la mine! Sunt accesibilS, vd stau la dispozilie. Am nevoie de atenJie! Sunt gata gi doritoare!"
141

Nancy

L.

Van Pelt

Curlenic completd prea mare tensiune, ca sd gAndeasci ragional, astfel

Deoarece stimulii externi excite cu usurinte un birbat, sexul std tot timpul la pAndi, undeva foarte aproape de gAndurile sale. O reclamd, o glume murdare, o imagine sugestiv[, un film, un program de televiziune, toate il pot stami. Adiugali la acestea o melodie cu o liricd sugestivd Ei o fatd, Ei aveli scenariul intreg. Pentru mulli dintre berbafi, totul poate si inceapi foarte inocent, ceva in genul acesta: ,,El o ia de mane; ea ii permite si amindoi se simt bine. In sinea lui, el se gdndeqte ci, dacd ea i-a dat voie sd o ia de mdnd, probabil ci nu va avea nimic impotrivi nici dacd si-ar petrece bralul in jurul ei; gi dace poate face aceasta, el gtie cd poate qi si o sdrute. Dupd ce a ajuns pAni aici, el va incerca sirutul franluzesc. Dacd ea ii permite gi aceasta, el incepe s[ viseze la posibilitatea de a-i atinge sinii. Daci ea ii ingiduie si-i atingd sAnii, el va incerca sd meargd tot mai departe, pdni la contactul sexual. Dupi citeva rninute de contact apropiat al trupurilor sau de sdrut prelungit, birbatul are in mod obiqnuit o ereclie a penisului. Lucrul acesta nu este ceva murdar sau obscen. Dumnezeu a ldsat ca penisul sd reaclioneze astfel la stimuli mintali sau fizici. ln momentul acesta, birbatul este pregetit pentru contactul sexual, chiar daci nu trebure neaperat se se gi angajeze in el. Nu i se va intdmpla nimic rlu, dacd nu o face, dar el este oricum pregetit. Erec,tia a apdrutpentru cd el se gdndeste la sex. Vede,ti, nu dureazi mult ca un stimul si-i induci dorinla de a merge mai departe. Cu toate acestea, Scriptura interzice relalia sexuall in afara cisdtoriei qi o eticheteazd drept adulter sau desfrdnare. Astfel, in afara cazului cdnd este cisitorit cu ea, dacd are o conqtiinld religioasi, bdrbatul nu are libertatea de a face sex cu o femeie, Daci un cuplu s-a angajat in mAngAieri gi dezmierdiri prelungite, este foarte probabil ca b[rbatul sd resimtd o durere neplicutl in testicule. S-ar putea ca acestea sd il doari destul de riu, incAt si incerce orice mijloc care ii sti la dispozilie pentru a-qi atinge smpul. Toate cuvintele, promisiunile gi jurimintele rostite in astfel de momente vor fi, ulterior, nesocotite. El se afld pur qi simplu sub o 142

ci

este dispus sd

spuni orice, ca si oblind ceea ce wea. Aceasti presiune care se acumuleazd nu-i va produce nici o afecliune permanente si nici un riu, in ciuda pretenliilor lui! El nu va deveni steril, dacd nu obline relaxarea pe care o doreqte, nici nu va cheli si nici nu-i vor cidea dintii. Durerea aceasta va trece, in cel mult o jumetate de ord. Bhba(ii au o doin(d putemicd de a-ti dovedi bdrbd,n. Majoritatea bdrbalilor simt nevoia si-qi dovedeasci masculinitatea. Mulli consideri ci aceasti dovadi consti in a avea relatii sexuale, si chiar foarte multe. Acegti indivizi preferi sI meargd in capdtul celilalt al ora;ului, unde nu-i cunoagte nimeni gi sd ia cu ei dou[, trei fete. Se ride mult, se glumegte, discutdndu-se direct gi rulgar sau doar aluziv despre sex. Obiectivul lor principal este propria satisfactre. Preocuparea lor principal[ este aceea de a-gi inilla eul imatur gi instabil. Ei nu manifestd nici un interes fali de ceea ce i s-ar putea intdmpla femeii implicate sau fa15 de consecinlele acliunii lor. Pentru astfel de persoane, chiar ;i plicerea fizicd este mai pufin importante decdt faptul cd au reugit si-gi exercite sarmul masculin.
Presiunea pietenilor ii motiveazd pe mu\i bdieli aflafi la vdrsta adolescenlei. Acegti indivizi folosesc sexul ca pe un mijloc de a-Ei

imbundtili poziiia in cadrul grupului de prieteni. Biielii mai mari pot exercita o influenli constrangetoare qi, c6nd allii ii indeamni
s-o facd, cei aflali la vArsta adolescenlei se tem sa dea inapoi, ca sd nu fie luali in rAs. Adesea se fac pariuri cu privire la gansele unuia dintre colegi de a iegi in oras cu o fatd, de a reuEi si o s[rute sau orice altceva. Una dintre cele mai putemice motivaJii care ii imping pe adolescenli citre viala sexuali este aceea de a se conforma grupului ;i de a face ceea ce fac ceilalfi. Astfel, dacd toli ceilalti se angajeazd in relalii sexuale - sau cel pulin asa se laudi - acesti bdieti nesiguri de ei si influentabili vor wea sd facd gi ei acelagi lucru. Lucrul acesta
este adevirat chiar 9i in dreptul celui mai timid bdiat din gmp, acela

143

Nancy L. Van Pelt

Curtmie completd liceu, el a muncit din greu ca sd ajunge un strelucit jucdtor de fotbal, o adevdrati vede6. Acum, el are curajul sI se prezinte inaintea fetelor bogate. I-e invitd la intAlnire gi intotdeauna incearcl sl ajungd cAt de departe poate in ceea ce priveste o rela{ie sexuald. Atunci cand reu$eQte, Boyd simte ce se rizbune pentru ruEinea gi umilinla pe care le-a indurat pand acum.

pe care l-ai suspecta cel mai pulin in aceasti privinfd. De fapt, el simte nevoia de a-gi dovedi masculinitatea mai mult decdt ceilalli.
incearcd sd le exploateze pe femel. Unii bdrbali plini joacd de-a dragostea ca si c6.nd aceasta ar fi o competilie. de viclenie se Ei atrag in mod deliberat fetele in dezmierdiri gi mdngdieri, doar pentru a vedea cat de departe pot merge. Un studiu a investigat un

in

Alli bdrbaf

numdr de birbali de 20 de ani, care aveau la activ mai multe experienle sexuale. In medie, fiecare dintre ei avusese deja mai mult de trei partenere de sex. 34 Vo dintre ei seduseserS. aceste femei doar in scop sexual sau pentru a exploata relatia cu ele. Ei foloseau aceste femei ca pe un mijloc de a-gi atinge un scop si au declarat cd nu aveau nici un fel de sentimente pentru ele. Birbalii care profiti de naivitatea penoanelor de sex opus vor reprezenta intotdeauna o provocare pentru orice femeie, oricdt de sofisticatd ar fi.
Unii tineifolosesc sutl ca pe o fonnd de rdzwdtire.Um adolescenli folosesc agresivitatea sexualS ca pe un mijloc de a se rdzvrdti impotriva

Bdrbatul iubitor de aventui cautd senzalii tari. incintarea de a vedea daci pot si ,,iasd basma curatd" ii conduce pe r'nulti bdrbati la agresiune sexuale. Aceaste adtudine ,,flu$turatici" ii impinge si meargi mai departe, si caute pericolul, sd-$i risJe chiar viala - gi sd

cigtige. Sexul premarital presupune mai multe riscuri - si fii descoperil sd mntractezi vreo boali sau se apari o eventuah sarcini! A juca jocul acesta fbrd si fii prins sau afectat de weo boald serveste drept fo4e motivatoare pentru mulli.
Fetete gi

mingdiatut - imbtAnzirea tigrului din ea

pirinlilor, a invf,fitorilor, a bisericii sau a altor simboluri
autoritilii. Majoritatea penoanelor care exercitd

ale

ii

o anumite autoritate wertizeazd. pe adolescenii impotriva sexului premarital. De acee4 un taner care nu suportd autoritatea gi considere ce cei care au

B[rbalii care nu inleleg cu adevdrat natura feminind presupun adesea c[ o femeie este la fel de doritoare duoi contactul fizic cum sunt ei. in realitate, femeile rispund mult mai incet. Nu este vorba
despre faptul ci o femeie nu poate rdspunde, ci doar cd are nevoie de mai mult timp. Datoriti erecliei penisului, bdrbatul este mult mai congtient de rdspunsurile lui sexuale decdt este femeia de ale ei. Reacliile lui de

puterea nu il pot fo4a si actioneze impotriva propriilor dorinle, poate sd se r5zweteasce doar pentru a ardta cd el este propriul lui $ef. Tinerii care provin din cimine foarte stricte, cu reguli severe, igi exprimi adesea rdzlrdtirea prin promiscuitate sexuald.
Unii simt nzvoia de a-si ardta supeioitatea. Unii beieli pot simli nevoia de a-gi ardta superioritatea asupra fetelor, in special asupra acelora care le-au provocat, in weun fel sau aitul, chiar gi foarte vagi simFminte de inferioritate. Boyd provine dintr-o familie sdrace gi, in timpul anilor de gimnaziu, colegii lui de clasd l-au ridicr'lizn1 ia mod constant. Drept urmare, Boyd a adunat in el resentimente putemice gi gi-a propus se arate ci este mai bun decat ceilalfl beieli.

respuns sunt mai localizate decdt ale ei, dar rispunsurile ei sunt mai complicate decat ale lui. El rdspunde mai mult la factorii fizici, in timp ce ea rispunde la cei emolionali. Bdrbajii pot avea relafii sexuale cu femei de care nu le pasd citus,i de pulin, dar femeile au nevoie de o afecJiune puternici inainte de a ajunge la intimitate
sexualA.

l-a femei, mingdiatul declans,eazd o reaclie de senzaSi fizice in lan1, dar o reaclie lenti. Primul lucru pe ciue s-ar putea sdJ simti este o nelinigte, o stare de agitalie, de excitalie, qi poate un nod in
145

144

Deci. Un alt factor care lucreazi impotriva femeilor este romantismul. Acum. o.Te iubesc!" Ea il crede tocmai pentru ce \Tea atat de mult s[ creadi. fata era total neavizatd in aceastd Drivinte! oricare alta pentru a cqtiga atenlia unui bdrbat. Aceastd presiune este greu se suportat pentru o femeie. Ea ii creeazi o astfel de stare sufleteasci. si reuseasci sd o stameasce mai mult.. Majoritatea femeilor inleleg foarte pulin din ceea ce se intAmple cu un berbat atunci cind ele ing[duie intimitili stimulii sexuali. haideli sA vedem cdteva motive pentru care tinerele se angajeazl in intimit[li fizice de felul acesta.i9i va inghili mAndria. Van Pelt Curtenie completd gat. cdnd acesta ii spune: . Aceste visuri. De aceea. pe neasteptate. Chiar mI intreb daci biiatul se alege cu ceva de-aici". in taini. Dar prietenul ei? El simte cu totul diferit. femeile coloreazd adesea realitatea in culori pnn care se amigesc singure sd creadi ceea ce vor sd fie adevirat. pentru ci nu a ajuns la acea stare de excitare. care si o faci si doreascd mai mult. ci o rela(ie de dragoste. De obicei stau si asJept s[ se termine totul. Fiecare intdlnire shbegte mecanismul de apirare. S-ar putea ca femeia si nu recunoasci de la inceput aceste reaclii ca pe declansarea unui raspuns sexual. ea simte foarte pulin sau chiar nimic. cea mai mare parte a episoadelor de 'pipdire' sunt de-a dreptul plictisitoare. Aceste relalii pot fi urmate de o furniciturl pe sira spinirii sau in alte p[rti ale corpului sau poate de o senzalie de sufocare. In sondajul efectuat.mangaiat". pldcutd" incep inci din primii ani ai adolescenlei 9i dureazd pind la bdtrinele. Cu c6t devine mai experimentatd in . Cineva o doreste. atit de Nu weau si las impresia ci o femeie nu se bucura niciodatd de episoadele de intimitate fizicd. pentru cd ii promit exact ceea ce wea ea si se intAmple . Dar aceasta nu inseamni cd nu-i place episodul. ceea ce ii place nu este fiorul fizic. dar care nu are nici o intenlie de a merge mai departe.Pentru mine. preguiti. Ea probabil c[ nu este nici pe departe atat de excitati cum este el. El se bucure de fiecare minut s. cumva. de disconfort gi. de dismnfort. avem un biiat si o fat[ implicali in mdngAiere.i. fie iubit[. Majoritatea bdrba!ilor invald repede leclia aceasta gi o folosesc in avantajul lor. incAt poate sd se lase usor si repede convinsi de un birbat. Apoi. datoratd faptului ci inima pompeazd mai repede gi necesitd accelerarea respiragiei. Majoritatea fetelor singure nu rcalueazl c[ timpul cdnd se simt cel mai inclinate cetre romantism coincide cu acea perioadd a ciclului 146 147 . ea gdseEte cuvintele lui ca fiind convingdtoare gi demne de crezare. Dar este important ca ea sd-gi dea seama ci aceste prime senzafii. Dacd este o persoand inteligente . degi nu devin niciodatd la fel de imperioase ca pentru un blrbat. ea hotireste cd lucrurile au mers prea departe. asa cA se retrage. De aceea. nu face altceva decAt sdJ provoace pe biiat. Ea poate incepe si se educe gi se-gi . isi va reprima simlemintele gi igi va jura ca. cu atat iqi va cunoagte mai bine reacliile propriului corp. atrlgetoare gi sery gi poate chiar o iubegte. atunci cAnd el continul si argumenteze cd o rela{ie sexuald va face dragostea lor mai siguri.r Nancy L. De asemenea. Rareori md excit.. intr-o ocazie viitoare. cr simldmantul ce este . In timp ce se indreapti cdtre buciterie.. are nevoie de ea. sperd cd ea se va lisa sedusl si-i va da ceea ce doregte atet de mult.iubita". o astfel de linti o pune pe femeie in competifie cu t care se opresc doar cu pulin inainte de contachl sexual propriu-zis.inve!e" corpul se rdspundd la vagi. care au in centrul lor nevoia de a fi ocrotite.nu neapirat un contact sexual. o consideri. Ea l-a lisat intr-o stare de tensiune. o fatd care acceptd sirutul sau dezmierdlrile prelungite. cu simFmantul cd a suferit o infrdngere. reprezintd inceputul dorintei sexuale. Poli fi sigurd cd el nu simte Ia feli cu toate acestea. o fati a rdspuns: .un tip care este hotdrat se face fali situaliei . Cu toate acestea. Mdngdierile qi dezmierddrile pot reprezenta o aventurd extrem de plecute $i de excitanti pentru femeile mai experimentate. Aceastd dorinll dupd dragoste este principala linti a femeilor qi reprezintd insiqi esenla sigurangei lor emolionale. wea. In sufletul fiecdrei femei se ascunde o dorinld arzitoare de a fi iubiti in felul in care a visat intotdeauna si Ca sd obyind dragoste. Haideli si presupunem ci..

treo serate sau weun alt fel de intdlnire. cuplurile practici mdngiiatul pentru sigwonld nu Wntru dngoste. A te ldsa sedus de o astfel de femeie nu este nici pe departe un rnotiv de laudi. Aceastl tdnerd a crescut. in cele mai multe cazuri. o fatd a scris: . ^ CAt de departe este prea departeT nici nu pot sd-i iubeascl pe birbalii cu care ies. o inlelegere. Pmtnt a-si manifesta simtimintele de fimrdtbe. In acela. Unele dintre aceste fete sunt chiar populare. De fapt.. relalia se va destr5. nici stabilitate. ATENIE: Un blrbat poate dori si faci sex fdrd sd fie indrdgostit. Ea igi urmiregte interesele personale gi wea si le dea adultilor o leclie." Pentra a vedca cdt dz departe pot merye. md cautd. in cadrul sondajului.etjre impotriva pirinlilor sau a altor persoane se pot dovedi o adevirati trambulind pentru activitatea sexuali. Ei simt nevoia de a face acest lucru pentru a-i comunica celeilalte persoane ci o iubesc. Van Peh Curtenie completd lunar cdnd sunt cele mai fertile. Astfel de femei nu-i iubesc qi lor le-au neglijat in timpul copildriei lor.tia lor sau pentru a se ag6fa de cineva. $i. De aceea ea cedeazd dorinlelor lui.ma. Ca sd cdEtige populaitate . Sexul nu se va dovedi suficient atunci cand va trebui sd trditi ahturi zi de zi. De asemenea. Sexul nu poate line o familie uniti. Sute de fete se pldng: . probabil pentru cA ta. astfel cd oricum nimic nu conta. femeia presupune ce el nu i-ar cere aqa ceva qi nu ar dori-o atat de mult. invitd pe altcineva". pentru a avea o bazd pentru rela.Sunt prieten cu o fatd de noul luni s. partenerii cu care se intahesc cauti acelasi lucru in acelagi loc. Am ficut-o pentru cA eram plictisitd si doream ceva nou. puteli fi sigure de aceasta.C6t de departe pot merge? Ce este bine qi ce este greqit?" Un tAndr de 19 ani mi-a spus: . nu eram prea convinsd ci il iubeam pe partenerul meu.tii 148 Ori de c6te ori $n o prezentare publici despre .Cind wea si 'pipdie' pe cineva.. Dar ar trebui sd auzili ce spun biielii despre ele. O fati rizwdtiti vrea si le demonstreze ceva celorlalli.gi timp.. tinerii pun intotdeauna aceleafi intrebiri: .CAnd am f6cut pentru prima dati sex. asfel ci va incerca s-o convingi pe femeie cd dragostea lui este la fel ca a ei. Dar aceasta nu face altceva decit si intireasci observalia cd el oferi dragoste ca se obfnd sog iar ea oferi sex ca si oblin[ dragoste. in ultimul rAnd. Fetele lipsite de scrupule ii vor impinge pe bdieli in situalii delicate doar pentru a vedea c6t de departe pot merge in aceastd privinle.Situafii Sensibile". aceasta le va asigura popularitatea. Mai mult decit atit. nici frumusele. Dar daci un cuplu nu mai dezvoltl nimic altceva in afard de intimitate fizicl. Chiar atunci cand contactul fizic pare cel mai de dorit.. eram foarte pornitd gi rSzwdtitd impotriva pdrinlilor mei si a vielii in general. In mod inconstient. Este mai bine si faci o pauzi in ceea ce priveqte intdlnirile. ele chiar ii urisc pe bdrba{i. amAndoi pecetluiesc un legdmdnt. ele au cel mai mic control si sunt in cel mai mare pericol de a rimdne insircinate. la nivel subcongtient. dar ori de qete ori este programat weun eveniment deosebit.i amdndoi ne iubim. dacd nu ar iubi-o profund gi cu adevdrat. dacd sunt cooperante sexual.Ei aceasta doar pentru a-i rdni in acelasi fel in care simte cd si ei au rdniro. simlind ci.Nancy L. nici o satisfacgie reald. sub supravegherea unor pirinfi foarte exigenli si bdnuitori. Nu-i ating 149 .. Daci acum te simli in nesigurangd gi recurgi la intimitatea fizici pentru a-!i consolida simfim6ntul valorii personale. gi un birbat care cunoagte diferenla dintre sex qi dragoste nu va ceda uqor. prin contactul sexual. Simlemintele de fiz\l. El poate interpreta puternica atraclie sexuali pe care o simte ca fiind dragoste. Unele tinere cred ci. Ea doreste si puni lucrurile la punct cu ei gi si se rizbune pentru lipsa lor de incredere in ea. pdnn cAnd te vei maturiza. ea poate chiar si incerce si rdmdni insircinatd . Acest joc riscant nu le aduce nici una dintre bucuriile dragostei. mai tdrziu va trebui si glsegti altcev4 care se te ajute sd faci fald indoielilor gi nesiguranlei. nevoia lui de sex nu reprezinti o dovadi ci iubegte. La rdndul ei.

pentru ci totuldiferi de la o relalie la alta. Il iubesc foarte mult pe Dumnezeu. Chiar qi in cadrul acestei wietate: un biiat care atinge sanii prietenei lui pe deasupra hainelor se afli intro cu totul alti posturi dec. Nu existi indic2fli biblice specifice in acersti privinli. ficnnd orice in afari de contactul sexual propriu-zis. 6. totus. A face asdel ar insemna pur qi simplu De asemenea. MatatT. Efes. a. Cu toate acestea. rispuns. O fata poate sa aibe doar un sentiment plicut atunci cind un biiat ii atinge sdnii. Nu odsd nici o linie magici de demarujie. Biblia condamni contactul sexual oentru oamenii necisitoriti. Pe baza acestor standarde pute. aritAnd o distinclie categorice intre cele doud cuvinte (Mat. 72. Acestea nu spun ci este ingiduit linutul de mAni. 1 Cor. 18. In f Corinteni 5.29.it un cuplu in care cei doi sau intinqi. ci este in regulf. Biblia nu oristi nici un cuvint dapre cit de depane putem merge sau daci mingiiatul este bun sau riu. Doud pasaje se referi la contactul sexual voluntar intre persoane nec[sitorite sau intre o persoane cisitoritii gi una necisatoriti (1 Cor.i.a ci nu prea aveau ocazia sili dezmierde trupul unul alara plcituiasci. in Noul Testament..25: Rom. in timp ce panenerulei poate 6 inrebunit de dorinE.jn ahra avenizirii impotd% relafei seoale in spune prea mult in aceasri privinp.41. pentru care Biblia nu oferl nici o reguld clard.5. 6. omul trebuie sd ia singur decizii in dreptul lui. sirind peste toate etapele preliminare.'o ure si vi arate cit de depa(e putell .4. Van Pelt Curtenie compktd Dar oamenii vor reguli.9) folosesc cuvdnntl desfrfnare ca fiind sinonim cu adulterul. dar ci sdrutul franfuzesc este interzis. sirutul franluzesc sau dezmierdatul. in trad. Dar Biblia nu vo@te nici sirutul despre nici una dintre acestea.19. Ea nu men$oneazi nici linutulde mini" uu tnbr{i5irile. El sugereazd c5" in aceste domeni.20-29. Aceasta este natura omeneasca! Tim Stafford vorbegte despre zonele gri.. sau. Dar nu existi nici un niciodate organele sexuale.Nancy L. qi cu sirutul obignuit. Ceea ce pentru o persoafli pare oespus de sexy. $i lucrul biieti. cdteva indrumiri cu privire la principiile care si guvemeze relatiile cu sexul opus. Gal. 1. Ei vor sI $tie o€ct cet de depane pot merge firi si Eu ii inleleg. Cornilescu) sunt folosite amdndoui.1 Cor. In patru pasaje. cei doi aproape ci nici nu se vedeau unul pe celilalt inainte de cisitorie. 1. imediat ca tinerii ar pune mAna pe ele ar aplrea un fenomen deosebit de interesant.7. fiindcd $i eu am simFt in acela. 5. reaclionezi diferit la aceleasj lucruri. Nu celuilalt. Este bine si ne sdrutlm qi si ne imbrd$qim? Este permis sdrutul franluzesc? Pot se-mi ating prietena atAta timp cit rimAn deasupra taliei? Pot merge atat de departe. cislioriei.1.1.i fel.2. 15. desmperim c[ 37 de pasaje biblice din 39 exclud contactul sexual premarital din planul ficut de 150 1s1 . Ei le-ar studia cu aten$e ca sf. dar nu qtiu dacd nu cumva am mers prea departe.. at stabili asemenea reguli 9i indrumdri. Ci ele ne prezintii c6teva principii clare. Doud pasaje (Matei 5. Dar daci.3-5).2L. in urma unui studiu. merge. Cornilescu) 9i desfrAnare (curvie. Toate acestea se gisesc in zona gri.ti fi in stare sd judecafi singuri gi sd faceli propriile alegeri inteligente cu privire la acliunile voastre. Fapte 1.. ti totugi si rimdn[ in limitele permise. vadi unde am asezat limitele gi s-ar glbi nerdbdltori gi impncafi cdtre punctul acela. $i lucrul acesta nu este surprinzitor In timpurile biblice. 2 Cor.9. adulter Qtreacuwiz. Scriptura ne di citeva linii cilduzitoare. pntru acesta este in mod deosebit adevirat intre fete si o ala poate fi destul de obipnuit. in trad. Mangiiatul (sau 'pipiitul' reciproc) este definit in mai multe feluri. Astfel.3).19).13. C\rmva. gtie cat de departe pot merge. cuvdntul desfrAnare sau curvie se referd ia imoralitatea sexuali in general (Ioan 8.2..5. $i nici nu poate odsta.i. simt ci Lam supdrat pe Domnul. Eu vorbesc acum despre definigii existi o mare mingiiatul sinilor uu al organelorgeniale. oamenii si se foloszuci unul pe celllalt. Unele rela i sunt ocazionale li este ridicolsi se piardi timpul cu manifestarea afecliunii ffzice. dar o mdngii pe spate 9i pe picioare qi ne dezmierdim. 21. Aqa ci nu vI pot da indicalii precise cu privire la ce si hceli qi ce si nu hce1i.2L. Cit de departe este prea departe?" Tinerii vor sf.32 gi 19. dezbricali. Pavel aplici termenul cuwie la o relalie incestuoasd. incdt.Tes. C6t de departe pot merge? Dumnezeu nu a alezat asupra mea drephrl de a stabili un standard pe care si-l urmeze cuplurile.

Creatorul nostru." Aceastd fatd de 18 ani nu a avut nevoie de cineva care se-i enumere regulile. Unul dintre rolurile Duhului Sfant este acela de a ne convinge de pdcat prin constiinla noastr5. care au qe rt cL se pot opri oricdnd doresc. dar apoi devine plictisitor. 4. Ali mers prea departe atunci cdnd este implicatd goliciunea. gi tot a. Apoi. I loan3. Punctul acesta limite diferd. in asemenea cazuri. De aceea. imi dau seama ci am gresit . atunci acest lucru devine pdcat (vezi Romani 14. protejAnd astfel virginitatea. Un interes $i o stare de excitare normal[ sunt de a$teptat gi nu trebuie sl creeze o ingrijorarea inutild. Ea si le-a stabilit singuri atunci cand propria conqtiinli a mustrat-o.cd m-am ldsat dusd de emotiile de moment. inseamnd cA ali mers prea departe.tlor dn intoarcere. Daci propria congtiinli iji spune ca ceea ce faci este gresit $i tu continui si faci lucrul acela. Acesti oameni trebuie si meargi imediat la Dumnezeu. O adolescenti mi-a scris: . dacd tensiunea devine atAt de puternicd. fata sd nu fie intotdeauna congtienti de cdt birbali s. Stimularea sexuah constantd cere o excitare gi mai intensi. noi nu ne putem baza intotdeauna pe celiuztea conqtiinlei noastre. Un anumit tip de contact fizic este satisfecdtor pentru o weme. trebuie sA mergeli pulin mai departe pentru a simli acelas.Regret unele dintre lucrurile pe care le-am fecuL precum mAngAiatul. Cred ci Dumnezeu. in poclinld.4.23. Este posibil ca. incit au devenit impietrili. nu-mi este ru$ine deloc.Am avut relatii sexuale de mai multe ori si. Dar.a. Aproape jumetate dintre cei care au rdspuns la chestionarul meu au declarat ce participasera la mdngdieri pAni cdnd au ajuns la climax.i fior. DacI nuii convine. Vechiul Testament asociazi in mai multe ocazii goliciunea cu conduita sexuali ilicit6. $i tocmai aici intri in sceni Legea dim uirii posibilild. Afi ajuns prea departe daci in mod nejustificat vi stArnigi dorinlele sexuale. MAngdierea pAnd la climax (sau masturbarea reciprocd) implicd atingerea gi mingAierea organelor genitale ale celuilalt pentru a se ajunge la orgasm fir[ contact sexual propriu-zis. nu pot. 3.i stali gi acolo un timp pAne cand gi noutatea lui se ponosegte. inseamni cA au ajuns prea departe.fie cd fata isj dd seama sau nu de lucrul aceslc.. dac[ vreuna dintre activitetile voastre de intimitate fizic:a v6. Aqa ce inaintali citre nivelul urmdtor s. desigur." Unii oameni au abuzat atdt de mult de constiinta lor.1. poate cA sunt eu ciudat sau hasnit. de la persoani la persoani. conduce cdtre contactul sexual. $i inainte de a vd da seama.r Nanq L.2l). inseamnd ce ati mers prea departe. sincer. Acesta a fost cazul unui tdndr care mi-a spus: . atunci sunteli in pericol. De asemenea. Acum mi feresc sd ajung in situatii care m-ar putea conduce in acelagi punct gi ii spun de la inceput biiatului cu care ies c[ eu nu sunt un asemenea gen de fatd $ cd asemenea episoade sunt dincolo de limita acceptdrii mele. Din nefericire. Prietenia cu o persoani de sex opus este o activitate cu totul fireasci pentru tinerii din zilele noastre. cerdndu-I ajutorul pentru a-$i restabili standardele in armonie cu voia Lui pentru viata lor. Acum. 2.i femei. este firesc sd ai anumite sentirnente pentru persoana cu care te intAlnqti qi sd ai tendinla de a o atinge $i de a line la ea. de fapt. ne-a dat aceast[ minunate capacitate de a ne bucura de ea. care are de-a face cu progresivitatea contactului fizic. Dacd propria constiinld nu vi dd pace. incAt pasiunea incepe sd vi dicteze acliunile. Aqa cd nu-mi este deloc rugine si fac acest lucru. Cu toate 153 . Deqi a fost unul 'uQor'. O datd ce unbliat si o fati se angajeazd in mdngdiat Dumnezeu pentru 152 de excitat este beiatul. poate gdsi pe altcineva. Josh McDowell face referire la Legea diminudii posibilitdlilor de itttoarcere. Cdnd fiecare noue senzalie se invechegte gi devine banali. qi aq wea sd ve sugerez ci atunci cdnd un cuplu necdsltorit igi indepirteazd hainele de pe ei sau se mAngAie pe sub acestea. mergeli pulin mai departe. Van Pek Curtenie completd gi dezmierdat pdnd in punctul cind amAndoi isi pericliteazi propna stepanire de sine. dar gandesc cam asa: Dacd mor mAine $i nu apuc sA experimentez acest dar dat de Dumnezeu? Inseamni ci mi-am irosit via1a.. au descoperit ci. ali mers deja prea departe. Cele doud excepfii sunt acolo unde termenul cuwie este folosit ca un sinonim pentru adulter (preacurvie). Mii de oameni. Aproape toli bdielii au probleme dupi un sdrut prelungit. Dumnezeu cere copiilor Sii si lirniteze relalia sexuali doar la cadrul cisniciei. au men prea departe.

Daci vi angajali intr-o relalie de masturbare reciproci sau de sex oral. Se intdmpll astfel: spermatozoizii birbatului aratl cam ca ni$te mormoloci minuscul. t54 l)J . prin suflarea sau sugerea organelor sexuale. ci intimitate pe care trebuie sel pastrem doar pentru cisdtorie. trebuie sd luali in considerare .i un alt factor: cu cat relalia voastri este mai intensi gi cu cat aspectele ei particulare vi fascineazi mai mult.meu. Aparilia graviditntii in asemenea imprejurdri este foarte rare. Tinerii care se angajeazd in sexul oral trebuie si ia in considerare anumili factori de s[netate. organele genitale ale femeii sunt. Astfel de intimit5li presupun o goliciune a trupului care ar trebui pestrate doar pentru cadrul cisniciei. MAngdierea pAni la climax poate oferi o destul de mare mulgumire sexual[. fie degetul. dar virusul herpetic rdmAne in lesutul nervos.. Pe 16nga masturbarea reciprocd.. deocandatd.Nancy L. se afld doar la un pas sau doi de contactul sexual. Virginitatea implici o curdgie sau o castitate totale. eruplii repetate de vezicule gi ulceralii. Doar o atitudine legalistd poate accepta ideea ci.. Fiin{ele omenesti au anumite moduri in care se obisnuiesc si faci lucrurile. altfel. probabil. In decurs de o sdptimdnd de la contactul sexual intim. Astfel este posibil ca sute sau chiar mii de spermatozoizi si inoate citre vagin. dacd evili penetrarea. o persoand trebuie sd depdgeasci o mai mare inhibilie decdt in cazul de mai inainte. Virusul trece^de la o persoane la alta prin contact sexual sau prin sex oral-genital. Studii recente afiImd cd infeclia cu herpes genital le poate fac€ pe femei mai susceptibile la cancerul cervical. Unul dintre cele mai grave este acela cd poate provoca un complex. Herpesul difere de alte boli venerice prin aceea c5.chiar daci nu a awt loc nici o insenie a penisului. in fiecare ejaculare masculini existi doud pAnd Ia cinci sute de mitoane de spermatozoizi.28. bebelr. poate transfera spermatozoizi in zona din jurul vaginului. apoi prin cervix si uter pend in trompele uterine . inseamne c[ evi]i desfrAnarea. dar totusi se intAmpli. Sdrutarea organelor genitale depdqeqte masturbarea reciprocd in ierarhia experimentirii seruale.ozile lor lungi le permit si inoate foarte usor afunci cdnd sunt introdusi intr-un mediu umed.4ul ei se va nas. Mangaierea pdnl la climax poate se presupune sau nu nuditatea totali. Van Peb acestea. Virusul herpes simplex de Tip ll produce herpesul genital. Pentru a se expune la o asemenea partenerului. Cbm in timpd mangaierilor . motivele pentru care au fecut acest lucru au fost: . ln son dajd. dar prezinte cateva riscuri. Genul de intimitate necesard pentru masturbarea reciprocd este genul de Curtenie completd orgasmului. s-ar putea sd nu mai fiqi niciodatd capabili sd vd bucurali de sex la superlativ. Noi ne familiarizim cu ele si ele ne devin a doua naturl.. el ar putea contacta boala in timpul nagterii gi ar putea muri. Rdnile se vor vindeca singure in decurs de doud pdni la patru septemani. Aceastd activitate poate fi continuat[ pani la atingerea - nuditate .ca si-mi satisfac partenerul". Termenul de . un numir semnificativ de cupluri se angajeazd in sexul oral sau in sdrutarea organelor genitali ale . Simlimintele pe termen lung ale c€lor care participasere la acest gen de intimitate fizicd variau de la fericire la vinovdiie.si deschidere sexuale. In timpul acestor episoade de mAngAieri gura produce pldcere sexuald prin sdrutarea. virginitatea nu este un termen tehnic care se se aplice unei membrane care a fost sau nu perforati. De ce si periclitati sexul de mAine pentru o plicere pe jumltate ing[duitd astizi? Si graviditatea poale sd apari in timpul masturbdrii reciproce. cel mai probabil.virginitate tehnicd" se aplici gi aici. Din punct de vedere tehnic.grele". cu atdt aveli mai multe s.te prin operalie cezaiand. fie organul genital al partenerului (in mdngAierea realizatd prin atingerea organelor genitale intre ele).pentru excitare sexuali" Ei . C.yirginitate tehnicd". in zona organelor genitale pot sd aparl vezicule pline cu lichid. degi lucrul acesta nu a fost inci dovedit. iar persoana infectatl va experimenta.. dar cuplul nu ascunde aproape nimic.6 Vo dintre cei intervievali au declarat au incercat sexul oral.ca sd ved cum este". nu existd nbi un mijbc dc tratament impotriva lui. Dacd la nivelul acesta se stabileste o preocupare sau o obsesie. de aici si termenul de .Dad o femeie insdrcinate are in vagin o infectie activi cu herpes simplex II. umede.anse s[ devenili mai inhibali psihologic faji de o bucurie sexuali deplin[ in cadrul cisniciei. Dupi cum au mdrturisit.

responsabilitatea femeii. rdspund foarte greu. 1. Rdspunsurile date reflecE-tendinfa treptate de a ageza responsabilitatea asupra amdndurora. Doar 14 Vo dintre bdrbati si 26 Vo dintre femei au apreciat ca aceasta ar fi. Simlamintele sexuale. 156 Astfel. si aib[ un complex de vinovAle datoritd faptului cd este virgind. Se pare ci birbalii sunt dispugi si-gi asume o mai mare responsabilitate in ceea ce privegte limitarea intimitililor fizice decAt ii cred femeile in stare si o faci. ne-am angajat. de obicei se lasd la latitudinea femeii sd inilieze oprirea. inceteazd. Este posibil ca ei s[ nu fi invdfat niciodatd cum sd comunice. fiind mai agresiv." A ficut cdteva remarci foarte bune. Nu am auzit niciodatd despre o persoani tdndri. 1)/ . Ati mers prea departe. Cum? Una dintre marile probleme ale cisniciil]or de astizi este comunicarea. De atunci. o datd stdrnite. conducitorii religiogi. membrii unui cuplu nu ajung s[ se cunoasci bine unul pe celelalt inainte de cesdtorie. Blrbatul.Nu" atunci cdnd situalia o cere. Eram prieteni cu un bdiat de aproape un an. Dupd cisitorie. cand eram singuri. Dacd nu putefi face aceaste deosebire. nici micar pentru cei doi implica. va merge atat de departe c6t i se va permite. rudele .toti se atteapti ca femeia se spund . bnielii (cel pugin cei care meriti atenlia) te vor respecta mai mult si te vor invita la o nole intahre.. dacd nu chiar deloc. riguroase. dace nu acr€pli mingiierile qi 'pipeitul'. ei nu au nimic important in comun. la deciziile inteligente. Este absolut esential ca un cuplu si dezvolte un nivel intim de comunicare inainte de inceputul relaliei sexuale.7r Nancy L. in afari de atraclia fizicS. Odatd. altfel. dupd cisetorie s-ar putea sd descopere Cine ar trebui sd propune opfirea gi de ce? De-a lungul anilor. pline de semnificatie. Acest standard dublu este nedrep! dar este un fapt de viald. din ce in ce mai pu. inseamnd ci nu suntefi suficient de maturi ca sd ave$ o relalie cu o persoani de sex opus. ralionale.. Societatea. Tinerii sensibili si inteligenli vor face deosebire intre a aprinde focul pasiunii sexuale si o lmbrdfigare romantici. Un studiu a ardtat cd 83 Vo dintre birbatjqiT4 Vo dntre femei considerau cd responsabilitatea le revine amindurora. sexul nu este suficient mai ales pentru femeie. Cu toate ac€stea. pentru simplul fapt cd s-au implicat atat de mult in intimitdli fizice. Multe cupluri nu au dezvoltat niciodati tehnicile necesare pentru a se putea cunoaste si pentru a rimAne prieteni. In zilele noastre. care dintre ei trebuie sd ia iniliativa de a-i pune capet. intr-o mdngdiere usoari. in primul rAnd. mulfi cercetdtori i-au intrebat pe tineri cine cred ei ce ar hebui si tragi linia si s[ punl capit gesturilor de intimitate fizicd. doeli 4 Vo drntrefernei le amrdau birbalilor oeditul de a-gi asuma o asemenea responsabilitate! Teoretic vorbind. lucrurile au inceput se se schimbe intre noi.Pirerea mea este ci. Momentele de intimitate frzicd par si constituie un domeniu al intah rilor dintre un bdiat gi o fati in cale comunicarea inceteaze Ei nu este intotdeauna clar. comunicarea verbalf. Intr-un studiu efectuat pe 3100 de studenli. Cu toate acestea.ti. Nu o mai fdcusem niciodati mai inainte. Cred cu toati convingerea cd ne-am pierdut respectul unul pentru celllalt si cI 'iesirea' aceasta a condus la ruperea relaliei dintre noi. dacd relalia voastre are de suferit. care se cisitoregte.tini oameni consideri cI femeia trebuie si ducd greul in a pune punct in situaliile sensibile. pdrinlii. responsabilitatea de a propune oprirea trebure impd4ite egal. pentru doi tineri care consideri cd se iubesc cu adevirat Ei care au posibiiitdli nelimitate de a-gi exprima afecliunea. ci. se fi fost scurt-circuitat[? CAnd se pomegte intimitatea fizicd. Dar cunosc multi tineri care au cerut consiliere exact din motivul opus. incit dezvoltarea unei comuniciri verbale. este greu de gdsit un moment firesc qi logic de opnre. stabilite prin reguli anterioare sau la orice altceva decdt la dorinla de eliberare sexuald. educatorii. O tindrd a scris pe foaia ei de chestionar: . Van Pelt Curtenk completd 5.4 Vo dintre bdrbagi au spus cd ei erau cei care propuneau oprkea. prietenii. pentru foarte scurt timp. inainte de cisdtorie. Dacd. Intimitatea fizici Doate dluna relaliei. sexul va deveni un inlocuitor al comunicirii verbale.

tri igi fac de cap. Cdnd tinerii no.. $i. locuia o fate de 16 ani.Nancy L. gi chiar gi din alte puncte de vedere. fie il dau spre infiere unei alte familii.mAne un factor pe care femeile trebuie sil accepte ca atare. Deoarece fetele rdspund mai incet la stimuli sexuali.de proasti reputalie".i pot controla impulsuile sexuale mai usor decit bdftayii. Cea de-a doua opfiune are mai multe avantaje. majoritatea au fost convinse cd nu vor rdmAne. O fatd poate considera toate acestea ca fiind aproape lipsite de semnificalie 158 Harry gi cu mine prezentam un seminar Complete Marriage (Cisdtorie implinitd) intr-un oras din nord-vest. Acegtia din urmi devin excitali sexual mult mai repede decdt ele. Un b[rbat se poate excita doar privind o fatd in bikini sau intr-o rochie mulatA pe corp. cu miscdri greoaie. ci nu pot siJ sufir. daci afld despre comportamentul ei. Cinstit vorbind. Pe misuri ce starea lui de excitare se accentueaz5.sexualitatea . cu toate cd acest standard dublu nu este la fel de putemic astdzi ca acum cAliva ani. fie ambii parteneri igi pretind unul altuia virginitate gi castitate inainte de cdsltorie. necisitorit5. un pastor cu o figuri distinsd. Mama ei.Femeile i. cel mai adesea ea va fi cea care va suporta blamarea. dar c6nd tinerele fac acelagi lucru. Femeile isi asumd riscul dc a rdmlne insdrcinnte . ca femeie sunt obositi de acest standard dublu. Dupd ce a fbcut cunogtinli cu noi. daci ea nu apasi la timp pe frAne. 2. 30 Vo aLeg avortul. In casa in care am stat. gi totugi. Cultural vorbind. se allau la mai mult de 2000 de mile depirtare de ea si ii era dor de ei. si tatil ei. bdrbalii care trec de la o ferneie la alta si igi caqtige reputalia de a fi mari cuceritori sunt foarte categorici in a insista sd se cisitoreascd cu o virgini. gi nu simte nici un fior de pe urma lor. care ii descoperi toate formele. Addugali la aceasta un serut prelungit qi deja l-a!i stdmit. incAt sd poati obJine relaxarea tensiunii crescAnde din corpul lui. Tendinla lui fireasci este de a proceda in aqa fel. 10 7o pierd sarcina.sistemul pdstreazi ticerea. $tili de ce? Nu poate nici mdcar si citeascd nigte cuvinte simple din Biblie.. cum ar fi rdscumpdmre. care era insdrcinati in luna a opta. Exist[ doui motive principale care conduc la aceaste atitudine. Dupi pirerea mea. o femeie durdulie si veseli. pentru ce a alut aventuri cu un mare numir de femei. cind tocmai ei sunt atat de ocupali sd le defloreze? Putem inletura acest standard dublu doar pe una din aceste cii: fie ambii parteneri igi arcepti.El wea sd se cisitoreasci cu mine". dupi ce a inceput si se simt[ mai confortabil in prezenla noastr[. Are 19 ani qi spune ci ne-ar putea intre.Biie1ii sunt bdie!i". Van Pelt Curtenie compktd $i. l. Se poticneste si se bilbAie la astfel de cuvinte. Dintre acestea. Societatea il cosiderl rareori pe un birbat ca fiind o partidl proasta pentru cesetorie. Este timpul ca femeile sd inceteze de a accepta marfa murdard gi sd insiste asupra curiliei gi a virginitilii din partea b[rbalilor cu care aleg sI se cisitoreasci. aclionarea franelor este lesati pe seama lor. Dar foarte pulini birba(i vor sd se cdsdtoreascl cu femei care au o la fel de mare experienld sexuald ca cea pe care o au ei. Ceilalli tind sd o blameze mai mult decAt pe bdrbat. intr-unul dintre cele mai importante gi fundamentale aspecte ale viegii noastre . restul de 2O Vo ajung si dea na. el rf. Astfel." 159 . ne-a mdrturisit e4 . $i unde vor ei si giseascd aceste virgine. el simte o dorinld din ce in ce ai mici de a se opri.dar este atat de prost. unul celuilalt sexul premarital. sistemul nostru spune: .i suferd o mat mare respingere sociald atunci cdnd se intdmpld asa ceva. .tere copilului si fie il pesfieazd pentru a-l creEte ele. ne-a arAtat o fotografie cu mama si cu tatel ei. societatea le stignatizeazd ca . A doua zi. ce ! se face lehamite.. fiecare dintre ele avind o lungi istorie.me. este timpul ca femeile sd inceapd sd ridice gi ele anumite pretenlii. a iesit din camerd incet. dar n-am se me cisetoresc cu el niciodati. femeia are mai mult de pierdut atunci cind accepte sexul premarital.. 40 Vo dintte aceste adolescente se clsetoresc cu tatil copilului. de bundvoie. Mai bine de un milion de tinere adolescente necdsdtorite rimdn insdrcinate in fiecare an. Acelagi sistem propune astizi egalitatea in atat de multe privinle.

S-a panrece. pentru id femeia este c€a care ii di nagtere. (chiar dacd simli cum inima i. siJ tragi de per. El nu avea si indure durerea fizici asociati cu na$terea. De asemenea. Nimeni nul exilase la 2000 de mile depirtare de famitie si de prieteni. Tatil copilului scipase cu mult mai ieftin.ti bate in gAt). dar eficiente. Van Pelt Curtenie completd Cdnd am intrebat-o ce avea de gind sd faci cu bebelusul. Mor de t6I . El va inlelege cd egti in stare s[ faci deosebire intre acfiunile lui gi el ca persoand. i$i petrecea Cr[ciunul acasi. s-ar putea ca prin acest refuz. El pomegte plin de speranF gi avanseazi pind cAnd femeia ii taie avintul. prin care si-i dai de inleles c[ nu doreEti sd mergi mai departe in momentul acela.i ci. pentru ci femeia este aceea care poarti copilul in trupul ei.. se radd de el . De fapt.Acum iau cursuri prin coresponden{I si este atit de plictisitor! Algebra i se pdrea deosebit de dificild..tere. Daci este posibil. ea nici nuJ rineqte. ii poli lua cu hotirdre miinile gi s[ i le pui inapoi pe genunchii lui. in ciuda faptului ci. apoi a continuat: .Hai sd mergem sd lulm ceva de mAncare. dupd na. birbatul va incepe intotdeauna prin a testa terenul. le este atat de greu sd mai scape. ili va respecta dorinlele si va aprecia tactul tdu.. dar care aratd clar ci nici nu ii judeci gestul in weun fel. Existi cAteva moduri politicoase. Aqa cd. Nu fusese obligat se-qi cumpere o noud garderobi. fizicd. Un meditaror venea.i subestimeazi puterea de a opri un bdrbat printr-un . Cum sd apegi pe frene Dace societatea a asezat responsabilitatea de a trage linia pe umerii femeii. vorbind la modul ideal.Nu prea md distrez.Nu". pentru a-l da s[ fie crescut de o altd mami. Apoi zdmbeqte qi sugereazi o activitate alternativi: .. dar ea tot nu inlelegea. Bineinleles cd nici cu alli b[ie1i nu pot iegi. degi doregti s[-i descurajeze acliunile. in timp ce !i privea trupul masiv si greoi. in ceea ce privegte limitarea activitllilor de intimitate. wei sd incurajezi prietenia voastri. Un bfiat care meriti cu adevirat prefuirea ta.. .din cdnd in cand se o ajute. Nu a trebuit sA renunle la qcoali sd parcurgi 9i tot anul respectiv cursuri prin corespondentd. nu schimba inflexiunile vocii gi nici nu face weo aluzie la faptul cd s-ar fi intdmplat ceva neobignuit.Nu" hotirat. cei doi ar trebui sd-gi imparti in mod egal responsabilitatea. Lucrul cel mai important pe care trebuie sil inleleage o femeie. Dupi discutia purtate cu ea. . el si se simtd chiar eliberat! Femeile is. si nici rdnile emoEionale care rdmAn atunci cdnd o tdnird mamd trebuie sd renunfe la copilul ei. Mai mult decat ataq un biiat nu se considere insultat atunci c6nd o fati spune . Pentru ci femeia este aceea care rdmAne insircinat[. cum si o facd? Dac6. am stat si m-am gdndit la pregul teribil pe care il plitea pentru cd se angajase in sexul premirital. ea este aceea care are cel mai mult de pierdut si isi asumd riscul cel mai mare in sexul premarital... Si ii era dor de prietenii ei. ii pofi spune pe un ton indiferent qi intr-o manierd prieteneascS: .i cu tact. cu mpilul in mr-a_rdspuns: . Marianne respinge gesturile nepotrivite sau prea indrlznele cu un refuz ferm de a coopera.Dau copilul pentru adop!ie. nici nuJ supdri. este acela ci nu trebuie si spuni gi sd facd nimic prin care ar putea rini eul tdndrului. presupune ci el wea cu adeverat sd-!i arate ci te place Ei ce line la tine. Nu era nevoit si stea inchis in casi si si nu mai iasi cu nici o fate dmp de noui luni. sau ce si-i facA? Cum majoritatea blrbafilor vor merge doar atAt de departe cAt ingiduie femeia.. Nu pot sI merg nicdieri. in loc s5-i discreditezi motivele. de a face acest lucru. sd-i zgdrie fa1a. simlimdntul valorii personale sau orgoliul siu masculin. impreuni cu familia.Nu te grebi" sau o alti remarca vesell. dar nu agteapE in mod neapdrat se se intample asa... oare trebuie sdJ pdlmuiascd. ea oprit pufin.Nancy L.. Probabil ca va incerca prin cuvinte frumoase s[ o mnvingd sl facd sex. mAinile b[iatului inceo sd 160 cutreiere. a adiugai ea cu un zambet amar. Cdnd o tinlrd refuzd in mod deschis . De aceea responsabilitatea finali pentru a pune capdt intimiteflor fizice std asupra femeilor. In timp ce mntinui si-i vorbeqti.. Corpul lui nu avea sd rdmini cu vergeturi si nici nu se va lupta cu hlogramele in plus de care multor femei.

Vi in aceaste Drivintl. Evitd situatiile care invird la mdngdieri qi . dar cd il considerd o persoand foarte deosebite si ca il place. '9i"''-sau 'dar.Nu" sincer si politicos.pipdif. 4.. Carla s-a ghemuit in masind lAngi prietenul ei.. 9. Amdndoi se sirnleau fericili gi relaxati . Gwen. este de folos si vi stabilili propriile standarde in aceasti privinli. Nu iegi cu beieli care par a fi peste mdsuri de interesali de 'pipeit' fi mangaieri. ea pune cheia in contact qi il intreabi dulce: . tArziu. prezinte-F punctul de vedere' 10. 2.. cu o prefhcuti si ironice mirare.'. Acest umor banal salveazd situalia.Conduci tu sau sI conduc eu?" O alti fati mr-a spus cd ea incepe sd plingd. Deosebirea dintre cele doud fete nu linea doar de standarde' Christy era sigurd de standardele ei.qi foarte atasali unul de celdlalt. 6. si ea i-a rdspuns doritoare.. Chriity era tot timpul fericite . beiat sau fati. iar sirutul lui a cepetat o intensitate pe care n-o mai cunoscuse niciodatl pAnd atunci. Ei bine. Cere-i se te conduce acase. Apoi. Una dintre ele rni-a spus ci. cu -un rds nervos. Gwen trecea de la o situalie dificil[ la alta. Christy qi Gwen erau colege de clasi. Gwen se simlea intotdeauna impinsd in situa{ii care i se p[reau dificile gi jenante. Pldnuiegte activitdli pentru dupd intAlnire. pentru ce ei ii acceptaseri standardele' In schimb.. AmAndoui era! fete iregule 9i atrlgdtoare. Stabile$te un punct dincolo de care nu vei trece' 12.' gi dali-i partenerului vostru simlimAntul ci este plicut si iubit flri ca ceva de o intensitate neobisnuitd sd ajungi si se intdmple! Alte tinere procedeazi altfel. Intr-o noapte.Cum? Azi nu este ma4i..'..Nancy L. daci un tandr incearcd ceva ce ea nu ingiduie.doar pdnd.i ce dorea se iaci. prietenii lui Christy se plictiseau de ea qi incetau-sd mai incerce sd o convingd sd faci ceea ce ea nu woia in ichimb. Uneori.strdnsori. in mare parte Dentru ci nu se hotira cu adevlrat ce pozilie si ia . tofi suntem foarte fragili. Gwen avea intenlii bune.. Ea s-a smuls din irnbri{isarea lui. inci de la inceput. le respecte intru totul. 11. Continui si vorbegti. Menline o conversatie interesantd. Fii deschisd si onesta . nu-i aga?'.. amabilitatea si simtul umorului ne pot ajuta se o scoatem cu bine la capit. Comunici-i prietenului tiu.aici. El a inceput s-o serute. dar nu era chiar atdt de sigurd pe ea. 163 . Doar sinceritatea totali.Oh. 14. atitudinea ta 7. in timp ce mAinile lui au alunecat pe sub bluza ei. pentru cd era sigurd de ea insdgi' moral reflecta o ezitare $ovdiala lui Gwen cu privire la propriul ei cod propria persoani. In astfel de momente. a apdrut in sceni ceva nou. trebuie sd aibi niqte standarde foarte clar definite in ceea ce priveste conduita sexuali Ei apoi sf. Ab{ine{e de la uriri de 'noapte bund' care par s' nu se mal termine. ea.. CAnd mdinile unui biiat incep s-o cutreiere. incit in nedumerirea lor uitd chiar si de propriile lor dorinle. prin modul de a te imbrdca sau prin acliunile tale. Ea nu accepta nici un'dac[. dorinla dupe intimitate fizic5. 15. Nu incuraja. intAlnili-vd in acelasi loc cu o altd preche sau in grup. Bdrbalii se simt atat de vinovati si de neputincioqi in fala lacrimilor unei femei. VMan ia o atitudine cu totul diferitl. $ia scuturat capul gi..i plicutd in purtarea ^ei fa1[ de ceilatli tineri..tii categorice. insemni prea mult pentru minel" Invdlagi sd anticipali anumite . bdielii fdcdndu-i tot felul de propuneri indecente. Doud sute de studente la colegiu au fdcut o listi cu cincisprezece tehnici prin care sd tii sub control momentele de intimitate fizicd atunci cAnd te intahesti cu un biiat". 1. Folosqte-1i judecata. 162 nici un pas mai departe. fundamentali cu privire la Orice tdndr. Planificd intdlnirile in amdnunt. 5.spune un . Van Pelt Curtenie completd foame!" Acest gest si aceaste remarce il lasd sd inleleagi ci ea nu-i va ingedui sa mearge mai departe. cirora mulli blieli le propuneau intilnire' Christy avea stindarde bine definite 9i categorice .. Distrage atenlia partenerului t[u. Rdmai consecvente unei pozi. 13. 3. Iuate din timp' 8. a comentat: . spune: .

bra! la bra!. Existii deosebiri majore si importante. incAt si-si poati asuma responsabiiitegle cdsdtoriei. fizic si spiritual. sau mersul Astfel. din punct de vedere emolional. modul in care va exprimati afecriunea in timpul prieteniilor ocazionale trebuie si difere de acela in care o exprimati in fazele cele mai avansate ale curteruei. se a$epli ca un cuplu matur sa se serute pentru prima dati cu ocazia nuntii..Nancy L. sunt gesturi de obicei potrivite qi decente. Van PeL Curtenie compktd Recomanddri cu privire Ia exprimarea afectiunii _ Ce poate fi . in vizul (total sau par.nhol. dar chiar qi atunci. Ce demonstralii de afecliune sunt adecvate fiecirei etape in parte? -Un anumit numdr de gesturi afective. Si la acestea se va referi acest capitol .. O infrdnare potrivitd.pentru a indlla eul intr-o manieri ostentativd sau pentru a te rizbuna pe altcineva. un sirut ca pe o expresie intimi de afecliune.. Respectul gi stdpdnirea de sine trebuie sd stea la baza comportamentului oricdrui cuplu care are idealuri inalte. dragosrea veriiabila este mai siguri. Locul .tial) celorlalli.gi forme si mai limitate atunci cdnd sunt in public. care se respecte gi se iubesc unul pe cel5lalt.i momentului. Ei inteleg ce sirutul trezegte dorinlele sexuale qi cd doi oameni inteligenli.este lipsit de respect. manifestate in public.campus. facultitii qi celorlalli studenli care se simt jenali de gesturile lipsite depudoare. este manifestatln campus sau in oricare alt loc public .i timpul potivit.giugiulelile. vor avea griji si limiteze aceastd exprimare a dragostei. Este nerealist gi poate chiar nesdndtos. Este normal qi natural ca tu si partenerul tdu sd vreti sa ve exprimali afectiunea unul fald de celdlalt la nivelurile mai avansate si stabile ale prieteniei voastre. O tnlelegere potrivitd. Tinerii trebuie s6-qi manifeste respectul gi stlpinirea de sine faJi de aleasa inimii lor in timpul curteniei. este de bun gust ca un cuplu aflat in fazele inaintate ale curteniei si practice anumite forme limitate ale afec. in timp ce acestia treCin drumurile lor pfln. O rnu. Cu toate acestea.tiunii fizice atunci cind sunt singuri . dar nu privesc un astfel de comportament ca pe o invitalie de a trece la niveluri mai profunde ale manifestdrii sexuale. iar cuplul kebuie sd fie suficient de matur emotional. Un astfel de comportament . orice consilier in probleme maritale ar putea prezice ci ii agteaptd multe suferinfe. dup[ ce ali parcat intr-un loc romantic. Ei acceptf. Foarte puline extreme sunt cu adevirat bune.fie cd. sunt potrivite pentru ca tinerii sd-si exprime dragostea. In fazele de inceput. categoric linute sub c. wigar si de prost gust. tinerii vor da dovadi de o discreqie adecvatd locului . care se angajeazi in manifestiri plblice excesive creeazi probleme institutiei. (Capitolul urmdtor va aduce mai multd luminl in aceastd privinp) . precum gi asezarea unul ldng[ celilalt in sdlile de curs. A avea o inlelegere potrivitd inseamnl ci cei doi au ajuns la o inlelegere cu privire la ceea ce sitnt nevoia s[-qi spuni din punct de vedere fizic. grosolan. Cuplurile imature. Doi tineri care cred cd se iubesc unul pe celilalt ar trebui sd discute despre aceste lucruri. in fala altarului. administrajiei.. Aceasta nu inseamnd o limitl de doui ore de mdngiiat in magind.pentru a-i ajuta pe tineri sd hotirasca ce vor pentru fiecare etapt a relaliei lor. Dragostea autenticd este o experienla privatd sipersonuia. 165 164 . de relatie stabila. Atunci cAnd un cuplu nu practicd astfel de principii inainte de cisitorie. Recomanddrile acestea se impart in patru categorii.afard. social. Tinutul de mAni. Aceasta nu include ." parte din frumuselea si din inocenla ei se pierdi atunci cdnd are spectatori. Aceste dezmierddri jenante degenereazi adesea intr-o incercare de a folosi cealaltd persoand in scopuri cu totul strdine de dragostea adevdrati . Veli dori o discretie si mai mare atunci cand este vorba despre sdrut sau despre alte intimitnfi fizice. sd stabileasci nigte limite gi si rlmdni in cadrul acestora indiferent de circumstanle. doi tineri doar cred ci se iubesc unul pe celilalt.induntru" poate fi gi. In fazele mai avansate.

Ai lnceput sd-!i scrii istoria propriei vie1i.Nancy L.. ca si in toate calelalte. ci. A Love Story <whe rJu<lson T.n W fumue. I e! Viata esv WaspdtA $ lloui.i decizii. Paula B.J. ton. Cu mult timp inainte de a ajunge sd atingi zonele erogene ale corpului celeilalte persoane. Psychology Today. Ce simli in ceea ce te priveste? Cum te cunosti? Ce anume ocupi primul loc in viala ta? Ce sau pe cine idolatrizezi? Ce agtep. Rugdciunea unei adolescente Mergi cu mine. 1963). atunci po{i fi convins. dacd Ii ceri cilluzirea. 166 10 / . sd de prolndiri - Dunne.itarea aperienlei de af altfel N coborAt abryind PuAmi. 'Tim Stafford. El i$ va da tdria sn reziqti in fala ispitelor gi sd-!i stApanesti sexul. and Mary G Landis. lunEa nd a*ea|td P mhe.i plirud Sintl cun se AWPie t)iitofll. Prentice-Hall. Zellman. Dace i{i incredinlezi viala in mana lui Dumnezeu. Roscann Giarusso and Jacquelioe D. li sa pdrut $ lie ad inneaga AsJePtAndu-Te . Nu esd lesat sa te lupgi singur cu impulsurile. capacitatea de a-1i controla impulsurile in privinla manifestirii afecliunii fizice. Md Exista b. in mare mdsurd.ti? plin de bucuria simplului futne w. ajutd-nd phtrez puritaleo suJletului neu Paticia Halbe NOTE DE SUBSOL rcail L. adevirata valoare a caracterului teu incepe acum s[ iasd la suprafa{i. Mergi atnine. Atunci cAnd incepi jocul mdngiierilor. Van Pelt Curtenie completd Ceea ce esti va determina.Misrcading the Signals". faci cunostinld cu ceea ca e$ti in adancul fiinlei tale. Goodchilds' .n to^td ceim..ilucea. experienla ta de viata a hotdrat deja cat de departe vei merge.tg! intr* .III: Zondervan.tea ei? Ai {iu dAspre Alegerile pe care trebuia sd leforci? Ndzi. N. El are puterea qi doreste sd te ajute s[-!i lii sub conftol viala sexuaH. Octomber' 1980. Johnson. Building a Successful MariaSe (Englewood Cliffs. El te va ajuta si in acest domeniu al vietii tale. 197?).Ftrib rrunolui dd trdies. Sunt in pragul mulw alWri.dm em P t'rene aindTu erai tdruir? $ in Namret un &ruP"? Oare ti Tu fudte^i P nwginc $Te uitai? Tu singur N trecut $ prin izbucnirea glorioa*d a priruilErii? deai)t Ai curcscut singur.ti de la tine insuli in viafi? Care i{i sunt valorile? Ce linte 1i-ai pus in viafi? Pe scurt.

automat. ii vor impresiona.anse sI ajungl Ia orgasm dupi cdsitorie. Ordinea in care voi prezenta aceste aspecte nu are o prea mare importanle.Curlenie completd . Cu cdt o femeie are o mai mare expeienld sauali premaritah. dace. ci se intreab[ daci este o expresie autentice a iubirii pe care sL o poati folosi in relatiile lor. cu atdt ea va avea mai multe qanse sd expeimenteze un orgasm complet tn contactele sexuale din timpul primului an de cdmicic.Cred ci o temi foarte bund despre care ar trebui sd scrieli ar fi motivele exacte pentru care cuplurile se angajeazd ln sex premarital. Este un fapt stabilit: dacd activitatea sexuale a femeii..I. vefi fi nevoili s[ luali toate aceste decizii. aceaste situa. mai multe avorturi si mai puline cdsitorii decdt oricdnd inainte..tie este valabila atdt pentru acelea care au avut relalii sexuale premaritale doar cu viitorii lor sof. Unele dintre lucrurile pe care le veli descoperi vd vor surprinde. o datd cu el. un tener a respuns: .. sincere gi directe. dacd. o mai mare greutate. inainte de cesatorie. de la cel mai de valoare la cel mai pulin semnificativ. Ei nu judeci sexul premarital ca fiind bine sau gresit.. Sexul premarital are atat aspecte pozitive. jicdnd astfel. sincere. ceua foarte prelias pentru cei doi. aqa ci eu incerc sd prezint aici faptele in mod cinstit. Cu toate acestea. in sondajul pe care l-am va efectuat. bazate pe fapte dovedite.Este bine sau r5u?". citiii mai deoarte. astdzi. bate motivele ar fi prezentate. Un numir semnificativ de tinere au mlrturisit ce au avut probleme pe termen lung care au inceput in primele 169 slibi relalia?" In marea lor majoritate. Va trebui si examinali faptele gi se hotArali dacd aspectele pozitive le contrabalanseazd pe cele negative sau dacd realitatea este cumva inversatd. 168 . Nu pornili de la ideea ci simplul fapt ca unul este asezat inaintea altuia ii confer[.ie intimpind dificultdji sexuale in perioada de inceput a cisitoriei. ci .t In studiile citate. tinerii pun sub semnul intrebdrii moralitatea ffaditionale. ea va avea mai multe . Argumentele prezentate pot sau nu sd stea singure in picioare. tn cele din urmd. -in ciuda capacitilii lor de a ajunge la orgasm. Nu le-am enumerat in ordinea importanlei lor. AstIzi tinerii nu mai intreabi . cat fi pentru acelea care au cunoscut mai mulli partened. rdspunsurile cinstite. a fost complete. Aceasti abordare transformd o intrebare care ar trebui si fie de naturd morald intr-una de nature psihologici. Nu putem rezolva problem4 daci nu cunoastem eract motivele care se ascund in spatele ei. Citili-le pe toate inainte de a lua o decizie. Oricum. Poate ci. Informaliile prezentate in acest capitol sunt deschise.Este de folos relagiei noastre? Ne va intiri sau ne adolescenlei a meniionat ljn Ce argumente se aduc de ohicei in favoarea sexului premaritalT Aryummtul 1. cat gi aspecte negative. Capitolul 7 I1{IAI.. in timp. tinerii de astdzi rimdn insensibili la predicile pioase." persoarui se ua pierde $i. Din ce in ce mai mult. o parte din mistmtl care inconjura cealaltd mai mulli oameni qi-ar da seama de intensitatea presiunii sociale gi apoi ar lua decizii pentru ei ingiqi. Dar. uor ajunge sd w cdsdtoreascd. mult mai multe solii aflate in aceasti situa{.IIRI NNME PERIGUTOASE recent program de televiziune pe tema sexualitdlii virstei ci in zilele noastre existi mai mult se& mai multe sarcini nedorite. inainte de a trage orice concluzie.

Cdtre sfarsitul primului an. Atgummnl 2.2 Argumentul 5. tdnirul sau tAnira in cauze poate beneficia de un statut 1i de o pozilie pe care. Dar inlelepciunea Sa infinitd a conceput ideea de sex . 39 de procente ajunseserd la'orgasm. Unul dintre scopurile contactului se). o degajare sexuali convenabili. pentru bdrbali. pe baza acestei anumit statut ?ntr-un 170 . Sentl premaital poate confei unei penoane un gup. Un tinir implicat intr-o relalie mixta este posibil se nu fie la fel de vulnerabil fatd de experimentarea unei relalii homosexuale. Send premaital poate satisface rcvoia psihologicd de eliberare sexuald. Argumentul 7. in cazul in care i se oferi ocazia. el resimte nevoi sexuale stringente. un copil. pur $i simplu scuipnnd in acelagi recipient. ii poate oferi simlamantul cd este iubiti. Sexul premaital furnizeazd uperientd tn tehnicile sutale. fetele care se cdsltoriseri virgine le egalaserd pe cele nevirgine in privinla rdspunsului sexual. reasigurd de dragoste pe celdlalt. sexul premarital o poate elibera de tensiune si. Un tdndr isi atinge apogeul actMtigii sexuale intre 19 si 29 de ani. nu le-ar fi avut niciodatd.. incat poate dura ani de zile pdnd cAnd solul sau solia va descoperi gusturile. Sexul premaital le oferd celor doi ocazin de a invdta despri rdspunsul sexla[ al celuilatt. satisface apetitul sexual.. pe care le-a pus Dumnezeu la dispozilia blrbagilor gi a femeilor. in unele privinle. specifice. Van Peh Curtenie completd doui s[ptdmini de cisnicie.realizirri". Aceste diferenle au dispirut foarte repede.i masurl. chiar dacd un cuplu se angajeaze in ea inainte sau dupd cesdtorie. . o parte din . Yechea zicald: .ual este acela al naqterii copiilor. Femeia putea si bea apoi conlinutul qi sd rimAnd insircinat[. Institutul American pentru Relatii de Familie a chestionat 2000 de femei cu privire la rlspunsul orgasmic de dupd cisitorie. se aplicd gi aici. Experimentarea sexului premarital permite unui cuplu s[ observe reaclia sexului opus. toate acestea nu fac altceva decit sd adauge un plus la oferirea celei mai excitante experienle fizice cunoscute de oameni.Exerci. ale partenerului sdu. Probabil ci o femeie care nu a reu. Noi treim intr-o societate foarte stimulatoare si foarte constient[ sexual. Repetarea experientei poate imb. Anumite cercuri privesc experienla sexului premarital cu un anumit respect si cu invidie. o date cu cresterea experientei. Dumnezeu a creat serul pentru pldcerea noastrl qi El wea sd ne bucurdm de el.si femeile rdspund atbt de diferit la stimulii sexuali. Doar ?3 Vo dntre femeile care fuseserd virgine in ziua nuntii experimentaserd orgasmul.sclave ale sexului". persoana respectivd poate fi privite ca cineva care a ajuns Ia maturitate.. Experienga sexului premarital poate preveni lezvoltarea relayiilor homosexuale tntr-un poten. Altele au merturisit ci s-au simtit ca nbte .. fie cd relaxeazi sistemul nervos. preferinlele gi raspunsurile sexuale. Pe parcursul acestei perioade. Fie cd sexul implinegte doringa de a avea copii. $i chiar daci nevoile sexuale ale Arquygnul 3. Sexul este o experienp plicutd si de dorit. I)umnezeu ar fi putut implini acest scop ldsdnd ca bdrbatul qi femeia s[ conceapf. dintre cele care awseseri experienle sexuale inainte de cdsitorie. Cu toate aceste4 frcdnd astfel.F Nancy L. in timp ce.nlteii abilitatea sexuald a cuiva. Argumennl 4.it sd rimdni pe pozilie inainte de cdsetorie nu are o prea mare puteie de a-limita sau de a stdpAni pretenfiile sexuale ale solului ei dupd cesAtorie.al homosexual. . in aceea. care vor deveni o bucurie si un mijloc de implinire gi de satisfaclie pentru pirinli. Birbalii . Sexul in afara cdsniciei oferi.misterul" care tnconjure cealalte 171 unei tinere nu sunt la fel de imperative ca ale unui bdrbat.acea unire dintre birbat si femeie care aduce mai multe plecere fizic[ decit orice altd activitate.iul aduce desdvirsirei'. Aryumenal 6. altfel. Sexul premaital poate fi amuzant. Sexul este una dintre experienlele cele rnai generatoare de plecere. dupi cisdtorie.

un cuplu poate evita sd aibi un copil. Sexul lucru. Cu toate acestea. (2) bolile venerice 9i (3) condamnarea biblicd. Un recent program de televiziune. cuplurile sunt ingijorate cu privire Ia capacitatea lor de a functiona satisfecitor dupi cdsitorie. Dupd plrerea mea. Pe wemea cand eu ins5mi eram adolescentd. cu atdt ti este sd facd anumite ajllstdi emotionale si fizice. In consecinfd. Atunci cAnd un birbat sugereaze testarea relatiei prin experienia sexuald. ii mirturisegte cd nu se poate gAndi la nici un contraargument. astfel incat sA puteli lua o decizie inleleapt5. cuplurile logodite. dar motivele evitirii sexului premarital trec dincolo de aceste consideralii. Factorii sexuali in compatibilitatea sexuald sunt de naturd psihologicd.sl ne judeclm" (Isaia 1. Sunt de acord ci tinerii trebuie sA hotirascl singuri. $ansele sunt mai mari atunci cand aceste adaptdri se fac inainte ca penoana respectivS. Fireqte ci sexul premarital prezint[ riscul unei sarcini nedorite . Argumentele impotriva sexului premarital premaital tinde sd destrame cuplarjle.18). descria o situa$e in care fiica mai micd are o intrevedere cu mama ei. dar ce fata s-ar putea s[ nu corespundi.. dacd se vor cdsdtoi. dar ideea cd nici mdcar o mamd nu poate aduce argumente impotriva sexului premarital le-a sugerat celor peste un milion de tineri.One Day at a Time". o experienld sexuald timpurie gi frecventi s-ar putea sd ajute la realizarea acestor ajustiri fizice si emotionale. Cu ajutorul unui medic si al unei clinici gratuite. si nu anatomici sau fiziologic[. aceste noud aspecte reprezinti suma totald a avantajelor sexului premarital. Dar Scriptura ne cheamd. De ce? Unul dintre motive este acela ce dorinla bdrbatului de ase cisitori scade o datd cu imoiinirea nevoilor lui sexuale in afara cdsdtoriei. o dati cu el.Nancy L. care au urmdrit programul. inainte de a lua aceasti decizie. dacd. ar trebui sau nu sd mearg[ pAnd la capdt cu noul ei iubit.i al bolilor venerice. ajung sd rupi logodna intr-un procent mult mai mare. in cele din urmi. cu atit este mai dificil si facd acele ajustiri emolionale gi fizice necesare unei relalii sexuale bune. Studiile aratl cd acele cupluri care se angajeazd in sexul premarital prezintd o mai mare probabilitate de a se despdrli decit cele care nu fac acest Argumentul 1. Dar compatibilitatea sexuali nu poate fi misuratd in parametri fizici. fiinlele omenesti. . Acum.3 De asemenea. fata se hotiriqte singuri s[ nu se lanseze intr-o asemenea experientl. Dar mesajul vesnic al Scripturii rimAne clar. cu cit o Dersoane este mai in vdrsti. Biblia condamnd in mod categoric sexul inainte de cisitorie. Argumentul 9. citili mai departe. sd fi ajuns sd-gi stabileasci propriul siu mod de a fi in aceasti privinti. el porneEte de la ideea ci intruneste toate condiliile pentru a fi un partener potrivit. din moment ce femeile nu rdspund la fel de spontan la sex cum o fac birbafii. de asemenea. Van Pelt Cunenie compleld persoand se va pierde gi. 173 t72 . ci nu existl nimic gregit in sexul premarital qi cd nici mdcar pdrinlii nu pot invoca argumente convingitoare impotriva lui. testul lui nu va putea dovedi ci ei ii lipseste vreun factor esenlial. chiar daci ea nu ar corespunde. care se angajeazd intr-o relalie seruald.Ia orice vArsti este dificil sd faci anumite schimbdri. Antibioticele pot vindeca majoritatea bolilor venerice.. tema disculiei fiind dacd. vor ajunge sd se cisdtoreasc5. lidicdnd din umeri. Ea igi intreabd mama cu prMre la motivele pentru care nu ar trebui si faci acest lucru. de aproape orice formi si orice dimensiuni. Dar. existau trei motive fundamentale pentru a nu avea o experienll sexuale inainte de cdsdtorie: (1) pericolul unei sarcini. ar trebui si cunoa$teli informalii qi fapte curente. Dar. mai wor Aryumentul 8. Mama se gandeEte cateva clipe $i. In cele din urml. Dar. pot forma cupluri reusite. ceva foarte prelios pentru cei doi. Cu c'At o persoand este mai tkndrd. un cuplu doresti sA stie dace sunt sau nu potrivili unul pentru celdlalt. . InaJnte de cisdtorie. in mod firesc. Sexul premaital poate testa capacitatea a doud persoane^de a se adapta sexual una fatd de cealaltd.

In general. o dati ce forta aceasta a fost descdtusati puterea care linea cuplul laolaltiincepe se scadd. obiceiurile si atitudinile nepotrivite.. adesea. Aryumennl 2. Chestionarul meu 175 . ea este cu mult mai dureroasi decit daca nu s-ar fi angajit intr-o legituri sexuali. de ltitudini si de obiceiuri necorespunzetoare. Atractia sexuali dintre un birbat gi o femeie constd in inlelegerea misterului celeilalte persoane. Aceste condigii improprii. sunt mmlinute. lintele si valorile. dacd cei doi nu se intdlnesc pentru a face sex. ingijorare si jend. Majoritdlii tinerilor le este foarte greu si fac[ deosebirea intre a te simli bine qi dragostea adeviratd. la care se adaugd teama de a fi descoperili gi posibilitatea ca fata se rimind insdrcinatd.i seioase. uneori se intdmpli ca o fati sn minlini relatia sexuali doar pentru a-l putea pistra pe bdiat lingd ea. Sexul premarital face dificild deosebirea tntre dmgostea adevdratd Ei pasiune.J premarital are loc. doar pentru senzaliile fizice pe care aceasta i le oferd. Raportul Sorenson. Alteori. mai rimAne doar o slabd curiozitate oentru a ciuta si misterul . cu cdt curtenia este mai lunAd. Intr-o relalie in care nu existd nici o altd bazd dec6t satisfactia fizici. In fruntea listei au fost trecute cu'y'tntele teami.a Argumentul 4. Serul poate ascunde difuultd. Obiceiuile sexuale deficitare.i petreacl timpul angajindu-se in aceastd experienld. ezitante si inhibate si sd nutreasce simteminte de vinovdlie si de teami din cauza experientelor sexuale triite aldturi de partenerii Ior de mai inainte. ccl mai complet studiu sociologic cu privire la sexualitatea ldolescentind premarital5. in condilii dificile . insa itunci cdni cuplul devine implicat sexual. infldcirarea se rdce$te in curand. premaital lor pentru dupd cisitorie. starea de tensiune care insoleste adesea nevoia de a actiona gi de a rispunde poate lcduce pldcerea. Van Peh Cuxenie completd Primele experienle sexuale impreund pot fi formidabile. Ocazional. De exemplu. asa cum cuplul a sperat ce se va intampla. de intensitate usoard phnd la severd. le jefuiesc de o satisfacgie sexual5 deplini dupd cdsdtorie. incat este posibil sA se ajunge la impotenld parliald sau totali (incapacitatea menlinerii erecliei) sau anorgasmie (incapacilatea de a ajunge la orgasm). pe care nu o place aproape deloc. Argumentul 3. bucurie qi . vittovdlie. formate tnainte de r. Unele studii5 afirmd cd mai mult de jumetate dintre sotiile americane au astfel de atitudini deficitare cu privire la sex. Sexul premarital poate conduce Ia simldminte dc vitovdtie. au tendinla sir devinS. un beiat foloseste o fati.de dupd".pe bancheta din spate a unei magini. qi tn sexul de dupd cdsdtoie. in timp. atunci cind igi incalcd principiile morale. aceasta poate produce o asemenea lnxietate. pot declansa un lanl de reactii. atitudini datorite cirora nu se pot bucura pe deplin de rcla{ia sexuald al5turi de solii lor. dar nu mai mult. cel mai adesea. Fiindci cei doi nu-si pierd nicidecum interesul pentru sex. ei continu5. ceva s-a schimbat. adoptate in timpul experientelor premaritale. Totusi. cei doi pot rimdne impreund pentru sex gi nu datorite afinitdlilor in ceea ce privegte preocupdrile. Femeile. sub o pituri pe plajd etc.factie au apdrut cdtre capitul de jos al listei. In plus. in maioritatea cazurilor. Cuplurile care se angajeazd in sexul premarital au tendinta si ocoleasci problemele apirute inainte de cdsdtorie. dar simt cr. femeile simt o mai mare povari de vinovijie decit birrbalii.urtis. a descoperit lucrul acesta cerandule lctelor se descrie reaclia pe care au avut-o in urma primei lor cxperienle sexuale. O datd ce acesta a cdzut. relatia tinde mai degribd sa se uniformizeze decat sa se addnceascd. 174 Argtmennl 5.dsdtorie. dacl forga biologicl a sexului a fost cea care i-a atras pe cei doi unul cAtre altul. Dac[ urmeazi despirtirea. Sexul premarital tinde si mascheze aspectele ingrijoretoare si sd amane iezolvarea Studiile arati ci o relalie sexuald poate tine un cuplu irnpreune timp de trei pdnd la cinci ani. Sen. Cwinte precum fericire.Nancy L. sd-s. ca qi blrbalii. in loc si le discute sau si le abordeze intr-un mod deschis si realist. Atunci cdnd lucrul acesta se intemDli. cu atdt sansele auolului d" a gdsi dragostea adevirati sunt mai mari.

1/O numirului de virgine din populalia lumii. Van Pelt Cunenie compleld .. Ei au o logici tare ciudatd.morale" sunt acele lucruri dupi slvAryhea cdrora te simfi bine. Unul dintre cele mai interesante concepte relevate de acest sondaj a fost acela ca .Nancy L.Nu weau si-mi mai aduc aminte.. iar . in aceeagi m[surd vei trdi aceste emotii si dupi nuntd. Intre anii 7967 gi 1974." Aryumennl 7. am suferit mult din aceaste cauzi. intinatd". cuprinse intre 14 si 17 ani. care spune: . pe care o avea cu prietena lui. Am rdmas insd irnpreund pani acum. O poli experimenta imediat dupd contactul sexual sau e posibil ca de-abia mai tdrziu regretele sd-!i chinuie congtiinla.lminte de vinovitie si de teami.. Se spune ce Emest Hemingway a apreciat cd ..Eu pot face sex cu femeia cu care vrei tu sd te cisdtoregti. Asemenea reaclii pot necesita luni de zile gi chiar ani de consiliere specializatd. in ceea ce priveqte vinovilia. Astfel de simlaminte nu iau sfargit o datd cu ceremonia nuntii. Un tindr de 19 ani.. Biiatul scria: .. cei mai mulli dintre biieli le clasifici pe fete ca . sau." O fati de 17 ani a mazgelt in gab5: .."T Degi unii bdrbali par a avea o pasiune deosebitd pentru reducerea simldminte negative cu sexul insuqi. ei totuqi nu vor sd ia in cisitorie ceea ce ei numesc a fi . toate acestea incep sI te urmdreasci gi este posibil si asociezi pentru totdeauna aceste Aryummtul 6. Sexul prernaital prezintd riscul unei sarcini. Sexul premarital prezinti intotdeauna riscul unei sarcini nedorite. Da.. Numdrul din mai L979 al revistei Medical Aspects of Human Sexuality a chestionat patru sute de psihiatri pe tema sexului prernarital la vArsta adolescenlei. Lucrul cel mai grav. Sexul premaital distntge viryinitatea. dar finlele omenes.Este teribil si triiesti cu sim. indiferent tle mijloacele de contraceplie folosite! Aproximativ o treime dintre lotele care se angajeazd in sexul premarital sfArqesc prin a rdmine insircinate8. vinovdfia gi rusinea. pentru c[ ea mia spus de la inceput ce s-a intamplat qi qi-a exprimat regretul. Pentru el era prima cxperienld stabili. teama si pierderea respectului de sine se combine. pentru ce multora dintre noi ne este greu se ne debarasim de atitudinile de pdnd atunci.6 Atunci cAnd te complaci in sexul premarital din nou si din nou. Dumnezeu iarti. este destul de dificil ca un tAndr de 18 ani si decidd ce il va face fericit la vArsta de 40 de ani sau in ziua judecdlii. iar numdrul sarcinilor nelegitime continui si creasci in special in mijlocul adolescentelor. Ai din ce in ce mai multe remusclri.. contactului voastri in serual Ei curteniei. a crescut cu 75 de 177 . dar o mare parte dintre bdrbali inci insistd ca Iogodnicele lor sd fie virgine. Foloseste-1i imaginalia".. a mAngdierilor. Congtiinla imaturi nu este un indiciu pe care se ne putem baza in totalitate. pentru a se ajunge la vindecare.. a scris despre relalia lui stabili. Mulli tineri continui sd aibi relalii sexuale tocmai pentru cd nu simt vinovilie.imorale" cele dupd care te simli reu. este acela ci nu poli se prevezi momentul cend te va lovi. dar Rr nu poli face sex cu cea cu care weau ca si mi cisdtoresc. Ea poate fi amegitd. vinovilia. rata nramelor necis[torite. in timp ce ea mai alusese si alti prieteni.La inceput.majoritatea psihiatrilor inci mai cred ci.Vi rog si folosili restul paginii pentru intamphri legate de experienla privinta intilnirilor cu biielii. Dar afirmalia lui Hemingway este valabild numai daca o verilici dupe ce t-ai evaluat intreaga viali.marfi murdar6. Dupd numai patru luni de experienl[. Ii mullumesc lui Dumnezeu pentru iertare"." Studiile aratd ci aproape jumdtate dintre birbalii cuprinqi la toate nivelurile studiilor postliceale incd agteaptd si se cAsetoreasce cu o virgind. Cu cdt o femeiz este mai credincioasd. cu o femeie care si-a limitat experienla sexuald premaritall doar la persoana lui.rele". cu atAt este mai probabil sd expeimenteze. Unii oament trec cu vederea experien(a sexuale premaritald. pe baza dublului standard al moraltefii. cuprins in sondajul meu. in lunclie de virginitate.ti au nevoie de foarte mult timo ca sd uite.bune" sau . O tinird de 19 ani a spus: . cel pufin. simtdminte de regret Ei de vinovdlie. In timp. iar cu Lrltimul dintre acegtia ajunsese pAnd la contactul sexual. care nu i1i dau pace. In misura in care inainte de clsitorie ai asociat sexul premarital cu teama. dupd a inclus si aceastd rugdminte: a pune intrebdri sau pentru a relata incident.

copilul care totugi va supravielui. febrd gi tlureri de cap. cdderea perului.rpare la punctul infectiei o rand cu aspecI canceros.. boali venerici). cat si pentru copil. in . Argtmenal 8. atdt pentru mamd. Boala produce frecvent sterilitate. Probabilitatea morlii nou-niscutului se dubleazd 9i. care cresc sensibilitatea cervixului gi pot produce o dezvoltare anormald a mucoasei acestuia atunci cand femeia este expuse la contactul cu ele prea de timpuriu.e Mai mult decit atdt. O mami infectatd poate transmite sifilisul copilului ei nendscut.rrocent de 80 %. intregul sistem endocrin se stabilizeazd gi se realizeazd ultimele transformiri in cadrul dezvoltirii uterului. in nrod obignuit. A lirst de acord sd se adreseze medicului ei.. a tlcvenit insuportabili astfel ci nu mai putea sd meargi la gcoalA.d. Aceasta dispare fdrd tratament. dar in cazul lui Susie virusul ajunsese in trompele uterine. ini{ial. cdteva mii. deoarece inl'ecteazi canalele care transporte celulele reproducetoare atat Ia l)irbat cat si la femeie. in general.Saai premarital poate conduce Ia contractarea unor boli cu transmitere sexual. lipsind-o pentru totdeauna de privilegiul de a avea un copil in condilii normale.tt Aryumenal 9. cu cdt o fatl devine activi sexual la o vArstd mai tdndri. Iraza aceasta poate produce iritalii ale pielii pe tot corpul sau numai pe o parte a lui. un adolescent din Statele Unite contracteazi o boali cu transmitere sexuali (numitd.antigene. fdrd ca mdcar si gtie cd au aceastd boale.rlte antibiotice. o alta boale cu hansmitere sexual[. cat gi femeile au in rnod frecvent o scurgere de puroi qi simt o senzafie de arsurl in timpul urin[rii. dureri de gdt. Femeile pot contracta gonoreea giii pot infecta si pe partenerii lor. o adolescentf. Sifilisul omoard patru rnii de oameni pe an si schilod-este alte ci posibilitnlile medicale actuale pot eradica total sifilisul. prea des. mai bine de doul milioane si jumdtate de victime il conftacteaz d in fiecare an. bdrbalii sunt aceia care manifestd majoritatea simptomelor datorate gonoreei. . in aceasti perioadd. va suferi de sililis congenital. intr-o cincime dintre nagterile din Statele Unite sunt implicate mame aflate incd la vdrsta adolescenlei.i patenei. Sen premaital creEte riscul de cancer cenical la tinerele care se angajeazd in relayii sentale cu mai mul. de asemenea. se pot realiza premisele pentru un carcinom (cancer) al cervixului. cu atat sansele de a contracta un cancer cervical la vArsta de 4045 de ani sunt mai mari.1o Calea cea mai sigurd de a evita o sarcind premaritali este aceea a abstinenlei totale de Ia sex. Vun Pelt Curtenie completd procente. dar boala remane. adese4 un mare numdr de alte oenozure. in preajma aparitiei primei menstruajii. a trompelor uterine si a ovarelor. amandoi porniseri de la ideeacd nimeni nu va avea de suferit . incepind din cea de-a treia luni pdni la naqtere.. cl se poate infecta la randul lui cu gonoree. Inse irtunci cand bebelugul trece prin canalul de naqtere. sarcinile care aDar la vdnta adolescentei conduc la numeroase complicalii. cervixul este exftem de sensibil.Nancy L. Cu toate Durerea din abdomenul lui Susie. Cea de-a doua fazi incepe in decurs de doui pdnd la qase luni dupi aparilia rinii. Cercetirile au aretat'ci. Sperma conline niste asa-numite . Aceste boli se transmit de la persoani la persoani aproape exclusiv prin intermediul contactului sexual. sau prin parteneri multipli. cand este nlscut. La aproximativ douizeci gi noui de zile dupd contactui sexual. gonoreea rispunde rapid ti ulor la penicilind sau la . dar atat berbalii. de 17 ani. t79 178 . o persoane infectatd contaminAnd. cu cat are mai multi parteneri gi cu cdt mntactele sexuale sunt mai frecvente in timpul acestor ani. care i-a diagnosticat problema ca fiind gonoree. dintre care jumdtate sunt sub 18 ani.La ftecare minut. probabilitatea nagterii unui copil mort creste de patru ori. Agenlii infectanli trec din cfucuitul sangvin al mamei in acela al fetului. Copilul poate fi infectat in orice moment. care se vede in anii de mai tArziu. $ansele lui variind in funcqie de durata infecliei nlamet. Daci este exDus la mntactul cu soermafie de la un singur partener sau de la mai mul1i.'. Daci infeclia mamei nu este tratad in primele trei luni. $i.

Aceasti adeviratd epidemie se poate transforma intr-un dezastru al sinitelii publice in cazul in care acest organism rezistent la penicilind devine tulpini dominan td. Singura cale cu adevdrat sigurd de a evita o boald cu transmitere smtald. o fati are mult mai mult de pierdut decat un biiat in ceea ce privegte reputalia. Cei care expeimenteazi sextl premarilal sunt mai pulin fencQi in cdsnicie si sunt mai predispuqi la divori. Mai mult decat atat. Atunci cdnd un birbat capiti reputalia de promiscuitate. Sexul premarital poate afecta sau distruge o taputaJz.i l)ovestesc aventura sexuald pe care au awt-o cu weo fate. Aryumennl .Nancy L. Daci o respecti gi ii preluieEte prietenia. pdni dupd cesatorie. Orice persoani care benuieste ce ar putea avea o boali venericd trebuie si contacteze imediat un medic sau o clinic[ de senetate publici.Dup[ aceea. pierderea fcspectului vine dupd ce bdielii se laudl cu aventurile lor in cercul 181 . cu atAt boala cu transmitere sexuali se agraveazi. un mare procent tlintre cei care au alnt o aventur[ extraconjugale cred cd o vor repeta. Apetitul sexual format inainte de cdsetorie ne afecteazi. In plus. cu cele ale partenerilor sau partenerelor anterioare. dacd un cuplu este nefericit in cdsnicie.12 Unul dintre motivele diminudrii fericirii maritale este acela cd experienla sexuali premaritald a celor doi incepe si-i obsedeze. cu . Van Pek Curtenie completd Acum. in privinla relaliei sexuale. igi va infrina pomirile. chiar daci simptomele pot sA dispard. date.ra Aryummnl 10.ui-qi 13.i la aventuri extraconjugale decdt cei care s-au cesltorit virgini. . . solutionarea problemelor dintre ei prin divor!. cel mai probabil. precum qi complicayiile ei. Aceste^boli nu se vindeci de la sine. responsabilii instituliilor de sindtate publici sunt puqi in alerte de o izbucnire a gonoreei rezistente la penicilini. un astfel de indMd igi va povesti aventura cu multd incintare . locuri. cu cAt cuplul are o experienle sexuald premaritali mai indelungati. cu cat un birbat are sentimente mai pulin serioase fald de partenera lui. Studiile care s-au ocupat de leg[tura dintre sexul premarital gi cel extramarital araE ce aceia care au awt o experienld premaritald sunt de doui ori mai predispus. cu atAt va fi mai predispus la divort. In natura mascufina este ceva care il lace pe bdrbat si se laude cu cuceririle lui. Suttl premaital il poate face pe unul dinne partenei Argumenul 11. intre hotarele sacre ale cisniciei. cxisti $anse sd nu o fi respectat niciodatl. de grade pentru a se dedica unei vieli intregi de fidelitate. Sexul premaital creste probabilitatea sentlui extramaital Persoanelor care au avut inainte de cisitorie o multrme de. Alteori. Dorinla de a-gi impresiona prietenii ii motiveaze pe mulli bnieli sd faci sex. o astfel de persoani are tendinla de a compara performanlele sexuale ale solului sau ale soliei. Cu toate acestea. $ansele unei cdsnicii fericite sunt mai mari atunci cAnd cuplul asteaptd. miam pierdut orice respect fafe de ea''.iubiri pasagere" le este greu sd face Ia nunti o intoarcere de 180 180 piardi respecnl fald de celilnlt. Organismul care st[ la originea bolii produce o substanli care neutralizeazi penicilina. mult prea puternic pentru astfel de schimbdri totale. este abstinenta totald de a face sex pdnd Ia cdsdtorie. spun de obicei bdielii dupd ce i. Dupi aceea. triielii care o cunosc sunt inclina{i sd o priveasci in aceaste luminl in loc sd se gandeasct la personalitatea ei ca intreg.rtat va incerca sd profite mai mult de ea. Atunci cdnd o taniri capetd reputalia de promiscuitate. iar datele medicale nu sunt fecute publice 5i nu sunt comunicate nici mdcar pirinfilor.i inflorind de fiecare (late tot mai mult faptele reale. cu cdt un cuplu se angajeaze mai mult in experienta sexuali premaritald.. De asemenea. cei doi vor ciuta. cu atAt sansele de a avea o viale de cdsnicie fericiti sunt mai mici. Cu cdt victima intdrzie mai mult. In mod firesc. Sludirle arate clar cA. mod de a proceda etc.. Ingrijirea medicald in cazul acestor boli este cu totul $atuiti. Desiguf. Astfel.oferind nume. ii va fi teribil de dificil si o convingi pe cea cu care doregte si se cisdtoreascd de intenliile lui onorabile gi de faptul ci ii va rimAne cu totul fidel in viala de cisnicie.l3 Argumentul 12..

De asemenea este extrem de pulin probabil ca ea si-si dezvolte capacitatea de a avea 182 Argumentul 15. De asemenea. Fdri o relaxare totald.Stau neputincios de cAte ori mergem Ia culcare gi solia mea lru poate inlelege". Uneori. decat este acum thrpi cisitorie". Eqecul ii poate genera o stare de anxietate cu privire la elpacitdlile ei sexuale. incomplet . este putin probabil ce prietenii lor ii vor mai respecta atunci cind vor afla de incident. Un alt tdnir a avut prima crizd de impotenld dupi cc el $i prietena lui au fost . a unor obiceiuri sexuale rlcficitare. mecanismul de rdspuns sexual ll femeii nu va atinge capacitatea lui maximd. experienfa femeii este adesea nepldcutd. ejacularea prematuri poate avea drept t onsecinti formarea..i lipsit de satisfaclie.15 In consecingd.grele" din anii rrtlolescentei. Femeile se angajeazd intr-o relatie sexuali impotriva voinlei lor mult mai des decAt o fac b[rbatii.Nanq L. ardtandu-se mai disponibile pentru o relalie sexual[ gi devenind chiar agresivi in aceasti privinle. Problema aceasta ii llccteazd pe berbalii tineri mai mult decit pe cei mai in vArstd gi isi poate trasa istoria in episoadele de mAngiieri . Un student la colegiu care igi incepuse relalia sexuale cu logodnica lrri doar cu cnteva sdptdmAni inainte de nunti i-a merturisit pastorului:. Rdspursul sexual al femeii tn timpul contactului premaital va fi. are o capacitate mai redusl de a rdspunde sexual decat o va avea mai tdrziu. ei vor privi totul ca pe o glumd gi vor face remarci obscene.grdbit". Un tAnir care a suferit de impotenld (incapacitatea de a menline clcctia) in decursul primului an de cisitorie spunea: . $i o femeie care in mod subcon. Sexul premarital poate avea drept consecinte utumite dislunctii sexuale la bdrbat. Chiar daci cei doi se respecti foarte mult. ca un bdiat si continue se-gi respecte partenera dupd ce prietenii lui vorbesc despre ea folosind expresii rulgare Ei indecente. in timpul unui rendez-vous . Cel mai adesea. ea incearcd sd-gi pdstreze partenerul. O lcmeie este alcdtuitd in ata fel. cAt si dupd.. ca se o poatA aduce pe femeie lir orgasm.. fie dificultililor care rezulti din goviiala sau chiar din dezgustul ei fali de experienta in care se implicl. dacl o fatd simte ce beiatul incepe si-gi piarde interesul pentru ea si cd s-ar putea se-l piardi.Apetitul meu scxual era mai mare pe cind doar trdiam impreunl. fie grabei. Dacd o femeie este nedemnd de respect inainte de cisitorie.tient se ingrijoreazi la gindul unei eventuale sarcini nedorite (chiar si atunci cirnd ea gi partenerul ei folosesc metode anticoncepfionale) se poate inhiba complet.. Va fi dificil. inainte de cdsdtorie. cu toate ce nu existi nici un motiv pentru o lstfel de ingrijorare. sistemul de r[spuns sexual este mult mai complicat decdt la barbat. dovezi incontestabile atestd cd o fatd aflatA la vdrsta adolescentei sau chiar in jurul vdrstei de doudzeci de ani. Van Pelt de prieteni.. Sansele ca o fatd se simta qi altceva decdt teamd in urma acestei experienle sunt cam de o sute la unu. Numitorul comun al tuturor acestor cazuri este scxul premarital. cel mai probabil. daci nu chiar imposibil. incat nevoile ei sexuale sunt cel mai bine implinite in siguranJa cdminului si intr-o relalie plind de incredere.ri penetrarea vrrginului. Multe femei nu gdsesc nici o pldcere in contactul sexual premarital. Un bdrbat care are aceasti problemi nu-gi poate refine cjacularea suficient de mult timp. Ia femeie. cdnd bdiatul obiqnuia si ejaculeze ff. Acest lucru se poate datora fie ignoranlei partenerului in privinta pregdtirii necesare.pringi asupra faptului" de cetre perinlii ci. pe bancheta unet rrasini. in cel pulin 50 Vo dintre ocazii. in timp ce amAndoi erau cuprinEi de teama de a nu fi r lcsconeriti. 183 . astfel incat barbatul are nevoie de timp si de inlelegere ca si invete cum sI stimuleze o femeie pdni la nivelul ei maxim de activitate sexuali. cum va putea bdrbatul si fie sigur chiar si dupd cisitorie cd el este tatdl copiilor care se vor nagte in familia lor? Si cum poate ea si fie siguri ci el ii va rimine credincios? Respectul este un factor esenfial atat inainte de cesetorie. Mai mult decAt atAt. Curtenie completd orgasm intr-o atat de scutA perioadi de experimentare sexual5. sexual Argtmentul 11.

'. I-)"cd familia ta obisnuieste si-i intdmpine pe cei dragi cu multi afectjune. nu le puteti sterge. tu vei continua sX procedezi astfel toate viata. relalia krr a devenit atat de concentratd asupra intimititilor fizice. Amintirile durabile ale unei luni de miere. In aproape acelagi fel. orice ali face. in care birbatul nu poate ejacula. lutinei.Nu m-ag mai-angaja in sexul maladie mai . Aryummtul Sutl premaital sir prevezi inainte de Aryumentul 19. persoanelor care s-au obisnuit cu mdngAierile pdni la punctul climaxului le va fi extrem de sreu sa se stdpdneascd in restul curteniei lor. Iar altii simt ce au pierdut ceva ce nu vor mai putea recdgtiga niciodate. I'rimele fete cu care a iegit Fred dup[ ce a intrerupt relatia lui stabild cu Nan au avut de lucru cu el. in care anume privinga ai proceda altfel?. prin imbrdligeri si sdrutdri.. cineva poate sim$ un puternic atasament fale de cealalti persoane . fatd de numu 47 Vo dintre cuplurile care se angajaseri in intimitatea sexuali inainte de cdsdtorie. pentru ce incerca sd le mAngdie 1i si le dezmierde in felul in care o fbcuse cu Nan dupd luni de zile tlc prietenie stabild.Fjacularea intfuziatd. Sutl premaital disnge valoarea gi trcemnitatea Iunii de miere. Sutl premaital tinde sd fonneze obiceiui. Studiile arate cA sexul premarital este mai putin frecvent in mijlocul tinerilor necisdtor$ care au o putemicd educalie religioasi. Orice altceva trecea in planul al doilea si rnlngiiatul pirea lucrul cel mai important.Nancy L.. Tim. vei privi viala qi pe partenerul tiu cu alli rrchi. Sexul premaital erodeazd rela{ia cu Dumnezeu. chiar daci fiecare dintre ci s-a cisitorit cu altcineva. S-au format ncnumerate conexiuni pe care.. gi Beverly l_aHaye au realizat un Jondaj pe tema sexuafitatii in mijlocul a 4000 de cregtini gi au publicat rezdLtele in best-sellerul lor The Act of Marnage. Un tdndr o tdnnri care se tin de m6nd in timp ce 9i se plimbd pe stradd vor fi inclinali s[ facd lucrul acesta in mod obignuit. Femeia care s-a supus contactului sexual impotriva voinlei ei poate incepe si creadi ce indmitatea este un fel dc intreprindere comerciali in care sexul este o prerogativl exclusiv masculini. ca urnate a relaliei sexuale. gi mi-a pirut cu adevdrat riu cd a trebuit si fie aqa. Chestionarul intreba: .. premarital". Van PeL Curtenie completd liccare dintre ei era preocupat doar de ceea ce se va intAmpla atunci clind vor rdmAne singuri. ci mai degrabi acela ci igi dezvoltase obiceiul acesta panA in punctul in care orice fatf. schimbd atitudini. . Este imposibil relalia sexuah care va fi atitudinea ta sau a partenerului teu dupe aceaste experienle. vor binecuvAnta cuplul timp de multi ani. una dintre cele mai minunate descoperii ale secolului lX. Acum te vei privi pe tine. Rdspunsul cel mai frecvent a fost: . CAjle de exprimare a afectiunii invdlate in trecut tind si devind obiceiuri. Un studiu a ardtat ce 87 Vo dintre cupluile care au practicat auto_controlul inainte de cisdtorie au alut cu adevirat o luni de miere. Unii oameni se simt folosili. si asculli instruqiunile lui Dumnezeu pentru un anumit domeniu al vielii tale qi si nu-L asculti intr-o alte privintd. O date cu trecerea anilor. pAngirili si rusinali dupa contactul sexual. De exemplu. Cu toate aceste4 nici unul tlintre voi nu va mai fi aceeaqi persoani dupi aceea. dezmierdu qi no pot . in prima parte a serii. Aryumentul 16. 18.o legdturi emo{ionald care nu poate fi uitati nici dupd ani de zile.Daci ai sd iei viaJa de la capdt. nespus de fericite si de deosebite. reprezenta un stimul pentru declansarea putea iJtoiia in promiscuitatea Rrem111a]d. Ele au tendinta de a as6pta si de a cere acel nivel de exprimare a afec{iunii cu care s-au oLisnuitl gi Nan igi formaserd obiceiul de a se. Sexul premariEste dificil t84 18s . incAt rrmindoi au hotirit sd se desparti si sd nu se mai vadi atdt de des. $i motiwl nu era acela ce lnea prea mult la clc.f'red gdsi prea multi bucurie in vreo altd activitate. cuplul va putea prM inapoi la luna de miere ca la una dintre cele mai pretioase amintiri ale curteniei si cisdtoriei. in cele din urmd.Sexul premarital m-a jefuit in mare parte de agtepter e pe care le aveam de la luna noastri de miere.rT Un birbat de 25 de ani a declarat urmitoarele in sondajul realizat de mine: . oigi poate gesi pulin intAlnitd.' Argumentul 17. Allii suferi o teribili confuzie si tulburare.

Nanq L. dar multi dintre acegti studenli au precizat ce experienlele lor sexuale avuseseri loc inainte de experienla convertfuii lor. Cu cdt numdrul dz contacv $i dc partenei senali mai mare. referitoare la modul cum sa evili problemele in timpul curteniei. S-ar putea ca mentinerea unei relalii cu Dumnezeu se nu se numere printre priorite!ile tale actuale. Perinlii mei au avut ?ncredere in mine qi in inlelepciunea mea de cdnd mi gtiu. ceilalli vor ajunge sd gAndeasci despre tine la acest nivel.fa{i de pirinlii mei' fafd dc simlemantul meu de dreptate Ei fali de viitorul meu so1 Ei de procente mai pulini studenti dintr-un colegiu creqtin.Am inceput sA iau decizii s. si lucrezi gi sd te joci. capacitefile lirle sau acceptarea ta de cetre societate nu te vor mai ingrijora. cind va trebui sd priveqti in ochii intdiului tdu nescut. niciodatd un contact sexual. media nationali pentru sexul premarital in mijlocul adolescentilor este estimaE in jurul a 50 de procente. Dupd calculele mele. Cred in fidelitate . iar conflictele interioare nu te vor mai sfigia pe tlinduntru. ci gi de cdt de des qi cu cdli parteneri se practicd acesta.drumul pe care si-l urmez in viall. Cu cAt o persoand are o vArste mai mare. nu se vor angaja niciodat[ in asemenea :rctivitdli. cu 17 Am promis se nu vd lin o predici . In contrast cu aceste cifre. Daci trdie. aflali in campusuri crestine conservatoare. ci vci fi liber sd iubegti.un fapt care spune foarte mult in ceea ce pdveqte institu(iile de educatie religioasS. dar este posibil ca acest factor se se contureze din ce in ce mai deslusit in viitorul apropiat poate dupi casdtorie. o relalie care s[ nu vi angajeze intr-o implicare sexuall? Adesea. Intr-un studiu rcalizat la una dintre universitlfi. Daci o persoanA tAndri face sex inainte de cis[torie doar cu o singuri persoand.ci doar sd ve prezint irrgumentele.ti la inilfimea propriilor valori. doar 28 Vo dnlore cuplurile in care ambii parteneri participau regulat la serviciile de inchinare practicaser[ sexul inainte de cisdtorie. 1. Este doar ceea ce am ales . cu atkt irhpacal d. decit cei din campusurile necregtine. Nutrirea unor simlAminte pozitive cu privire la propria persoanl reprezinti un lactor important in evitarea sexului premarital. Prietenii si biserica din care fac parte au avut intotdeauna aceleasi standarde inalte pe care le promova gi familia mea. Van Pelt Curlenie completd tal scade invers proportional cu participarea la sewiciile religioase. dezavantajele prezentate mai sus se vor aplica. Infdligarea ta. 67 Vo dntre acegtia au declarat cI nu avuseseri. l$a ci vd voi intreba pur gi simplu: Vret' sd vd asumaf rm asemenea isc pentru viitorul vostru? Cum sd ne ferim de a merge prea departeT Ce agi putea face pentru a realiza o relalie sinetoasi cu o persoani tlc sex opus. Vei rispunde la pdrerile celorlalli cu integritatea ta personali si cu increderea ta in tine insuli. Mai mult decat atat. Aceasta s-ar putea sd nu sune chiar ca un procent astronomic de inalt pentru un grup cregtin.rE In sondajul efectuat pe 370 de studengi de colegiu necisdtorili.i sd aleg intre diferitele moduri de a acliona inci de clnd irm fost destul de mare ca sd pot raliona. in sexul premarital . - hgumentul 20. tinerii se bizuie pe faptul cd amandoi sunt persoane profund rcligioase si ci. O fatd care cultivase respectul de sine comenta: . se angajeazf. Nu existi nici o virtute speciald in castitatea mea.tturor acestor dezavantaje ale smiui premaital este mai teibil. mulli dinhe cei care au rispuns la chestionar trecuserd de varsta de dou[zeci de ani si unii chiar ajunseserd la treizeci.. dar tributul plitit nu va fi la fel de mare ca atunci cind este vorba despre mai mulli parteneri. este t86 187 . de aceea. cu atit sansele de a fi avut sex premarital sunt mai mari. Dezvoltd simldminte pozitive de respect de srze. Aceastd atitudine a condus la multe sarcini neplanificate si la multe c[sitorii premature! Faptul ci ai idealuri religioase inalte nu te varcineazl impotriva dorinlelor sexuale! Iate cateva sugestii concrete. Este o chestiune care line nu doar de angajarea sau nu in sexul premarital.

flri sd faci nici un compromis. Intdlnirile pe nevezute.rlecliunii fizice. 188 189 . Ele trebuie 7. ^lui Insd pur gi simplu metoda aceasta esua de fiecare dati! In cele din rrrmd au rezolvat problema atunci cdnd fata a inceput sA stea la o Prietend. absolvirea kceuluL Studitle aratd ci tinerii care merg la colegiu au o mai micd incidengd a sexului premarital decdt aceia care nu urmdresc o educalie mai inaltl Fata care se vede in postura de profesoar[. Van Pelt Curtenie completd strategie prin care se tine sub control situa. Evitd situa(iile destirnte sd stimuleze dointele sewale. care tyi ate prieteni. O sarcin[ nedorite sau o cisdtorie fortati nu-si gdseste locul printre visurile de a te realiza in viagi. Comunicarea deschisd intre parteneri in privinla concepliilor si a valorilor legate de sexualitate. pentru ci prefer si-mi pistrez viala curati. deschisd si cinsti6. 4. 5. Fdceau plimbdri lungi cu rnasina. bdiatul s-a plAns: . Alcituieste-ti un plan specific pe care sdJ urmezi. griji prietenul sau Remnsideri-ti standardele l)rietena dintre acele persoane cu care te potrivegti in ceea ce privegte virsta.ti sau in care nu ai incredere. In loc de irceast4 ei au inceput sA petreaca mai mult timp in activitAli pe care lc puteau realiza impreund cu alte cupluri. Continud-li educalia dupd.rora nu se poate abate prea'ugor. TAndrul care igi face planuri si devini inginer. fiecare pe jumdtatea de pat. personale gi stabileste. Ei continuau sA doarme in acelaqi pat. De asemenea." 2. astfel incdt sd fie obligali sd limiteze exprimarea ..tiile periculoase. mediteazd la schimbdrile pe care le-ar putea aduce aceastd atitudine in relalia cu pArinlii. Alege-li cu grijd partenerul. om de afaceri sau programator de computere are linte de la atingerea ci. ce activitIli sunt l)rogramate qi cdnd vd veti intoarce acasd. care in citeva ocazii a cedat dorinlei de a avea o relalie sexuald. aranjate de cineva pe care nu-l cuno. Discutd acest aspect cu penoana de sex opus.Am incercat sA ne oprim. astfel incat sd poatd fi irnpreund. si interesante. Selecteazd-1i cu clminul nostru. aranjate de o persoane de incretlere. Un cuplu logodit. pot fi acceptate. Planifcd tn avaru intdlniile. intdlnirile trebuie si fie creative sl implice o plrtdsie pldcutd cu aliii. dar incercau sa (loarmA cu spatele unul la celdlalt. gandegte{e cum le-ai putea respecta intru totul.Nanq L. dar evitau parclrile in locuri singuratice. Dupi ce !i-ai reexaminat cu atenfie standardele. Ceea ce altii numesc 'distraclie' sau 'a-si face de cap' mie nu mi se pare deloc de dorit. Acesta ar trebui sd fie un standard pe care sI fii mAndru si-l discuti cu pdrinlii tei. Ingrijorat si tulburat. 3. care ar l)utea sA apard in viitor. pentru acliunile tale. astfel incdt se poate evita ispita. avocat sau sori medicali nu este tentate se apuce pe un drum care nu duce nicdieri. Astfel de disculii cheami la stabilirea unor reguli gi la luarea unei hotdrAri de a schimba dispozilia sufleteascd sau comportamentul ori de cdte ori weunul dintre parteneri este gata si pdteasc[ pe un teren periculos. Inainte de a accepta si mergi la o intAlnire. reprezint5 o cale excelent[ de a preveni situaliile delicate. Au hotirAt sd reducd timpul in care si fie irnpreund singuri. Un cuplu lirner s-a convertit qi cei doi au incercat se puni capit la ceea ce tlcvenise o relafie fizici intensi. Cei doi au stabilit o 6. s-a hotarat se intrerupl aceastl practici pAnI dupi cisdtorie. Eviti situaliile in care nu veli avea decat foarte pulin sau chiar nimic de Iacut. Feregte-te de intalnirile stabilite pe ncvlzute. intereseaze-te rrnde mergeti. asistentd sociald. Stabile$e dinainte reguli de conduitd. cine va mai fi prezent acolo. dar pur si simplu nu putem!" El a continuat prin a-mi povesti ci locuia intr-o rulotd si aproape in fiecare weekend prietena lui venea sAJ viziteze. preocupirile qi idealurile. in orag. $i-au propus si se lind la distanfi de locurile in care lc-ar fi greu si se ablind de la astfel de gesturi de intimitate. astfel incAt sd pofi avea o relalie sdndtoasi cu o persoani de sex opus. criterii bazate pe propriile valori gi pe CuvAntul lui Dumnezeu.

Curiozitatea sexuah poate crea probleme.. Intr-o ocazie. Dar tu? $tii cu adev5rat care sunt implicaliile? Ai participat la un curs de educalie sexuali? Ai citit lreo carte bund cu privire la psihologia reproducerii? Cunogti denumirile corecte gi funcliile organelor de reproducere? Ai suficiente cunostinte de anatomie si de psihologie . O femeie necesetoriti poate glsi o supape pentru tensiunea eisexuali tlcvenind profesoad si dedicAndu-se educdrii studentilor ei . ca s6. Un birbat cu experienld sexuald se intAlnea de ceva timp cu o fatd..sau Poate sd se apuce de scris. Informeazdle cu pivire h sac Unii pirinti. cauli o alti formd de exprimare. Dace iti r( l)rimi dlorintele sexuale. informeazi-tel f.+ l)nvesti problema in fa!e. des. Din cdnd in cind. Multe licee s. in diferite hobby-uri. Aga cum spunea un biiat: . Ei se prefac cA sexul nu existd. Cand pirintii mei au sosit. fdrd sd-i fi ficut nici un fel de avansuri sexuale. substitui in mod literal alte forme de exprimare rcntru impulsurile senale.N-am incercat niciodatd nimic cu ea.O fati care este ignorantd in aceasti privinli adeseori il lasi pe bliat sd meargd prea departe.ilor mei gi eu pur qi simplu nu am wut si stau in cas[ singuri cu 1qa cn m-am gAndit rapid la o solulie qi i-am sugerat si "1.r Nancy L. firi sd qtie ce se intAmpli. El se poate impliia intr-un sport activ. Tatdl ei este doctor!" Studiile aratl cd mulli tineri care se mindresc ci sunt la zi cu toate informagiile legate de sex. Atat la bdrbat.. Nu trebuie si cedezi instinctelor sexuale doar pentru ci le ai. Cunoagterea reprezintd cea mai bund proteclie. cat gi la femeie irnpulsurile seruale pot fi respinse timp de luni de zile. Realitatea este insd cd experienfele sexuale sunt mai fecvente tocmai intre persoanele care nu au avut parte de o educalie sexuald adecvati. Aceasta inseamn[ cd o oersoand isi converteste impulsurile si dorinlele in atte experienge care pot ii rcceptate. Apoi. ^ . educatori si lideri ai bisericii considerd cd cea mai bund cale de a-i pistra pe tineri curali este aceea de a-i line in ignoranld. ca adolescentS. De multe ori i-am auzit pe unii blieli spundnd ce cel mai usor de convins sunt fetele care nu gtiu despre ce este vorba gi unde se poate ajunge. Cunoaqte prea multe. 8. ci mai degrabl ci il accepli si cA deli control asupra lrri. Regula aceasta a fost adanc hridicinati h mintea mea. ln felul acesta. CAnd a fost intrebat de ce. In sublimare. iti recunosti pornirile si le lii lr':rtezi in mod constructiv. fdri ca aceasta si aibi efecte adverse. in serviciulcomunitilii. 9i totusi duc o viale perfect normali.i activitili care sd-!i ofere suficienti srrtisfactie personale. Md refer aici la sublimare.ina. noi eram de-a drephn cufunda! in apd cu qpumi de detergent . in speranfa ce tinerii nuJ vor experimenta. astfel incat sd-li poli redirectiona energiile scxuale.. Nu conteazi dace efti cesdtorit sau egti singur. prietenul meu gi cu mine am sosit acasd inaintea pirin. Cu alte cuvinte. fericitd si util[. el a rispuns: . le ignori sau pretinzi ci nu existd. intr-un club cu activitate sociale sau intr-o lucrare religioasi. realuezi armonia sexuald duoi ce te vei cisitori? Biblioteca locald trebui se ili poate pune la dispozilie cdteva cd{i autorizate pe aceastd temi.i nu-mi amintesc sd o fi discutatvreodatd cu pirinlii mei. qpdl5m mas. nu delin cunogtinle pe care si se poati baza 9i uneori nici mdcar aspectele elementare. nuJ mai poate opri".si intro conversalie sdnitoase. Mulli bdrbafi si multe femei nu se cisitoresc niciodad si nu trdiesc nici o experienld scxuali. A sublima energia sexualS inseamnd a descoperi si dezvolta domenii de interes . Indiferent ce cale alegi. Reprinrarea nu face altceva decAt si amAne momentul cAnd va trebui si . Sublimarea pornirilor sexuale nuinseamni respingi sexul. I Sublimarea este cu mult mai benefici decdt reorimarea. Un bdrbat singur poate alege o ocupalie care se-i absoarbd interesul si sd-i ocupe linrpul. Anumite organizalii religioase sponsorizeazi grupuri de discugie gi seminarii pe aceastd teme pentru tinerii lor. invatd sd-ti controlezi doinlele smtale. 190 191 . Van Pelt Curtenie compktd Nu trebuie si mergi acase h celdlalt sau in apartamentul lui. de grddinirit sau de tenis. de ani sau chiar permanent.i colegii oferl cursuri premaritale gi de vial6 de familie. inseamni ce atunci cdnd nu poli sau nu vrei si-!i ingddui pomirile sexuale. atuno cAnd nu mai este nimeni acolo.

cum se ajunge la intimitate? Intimitatea se dezvoltl in rnai multe etape. in care nici una dintre p[rli nu se teme de faptul ci ideile. sau si repeli pentru a juca intr-o piesi de leatru.o relatie intimd" ca fiind aceea in care increderea si sinceritatea sunt evidente intr-o atmosferd. inseamni ce ali atins cel mai inalt nivel de intimitate. abatelivd gAndul de la acest subiect si cufundati-vd intr-o activitate care sd vd absoarbi interesul. Dacd $i atunci. criticate sau constrdns[ in weo privintd. O irstfel de relatie izvoraEte din patru factori: Cum sd fili -intimi" fdrd sd faceti sex l.ru chiar la prietenie apropiati.intimi. Nici . se rc ajute sA descoperi care este planul Sdu pentru viala ta. Fiecare simte cd poate fi el insusi. atractie fizicd.. timp in care va fi departe de sotia sa. pe mdsurd ce doi tuameni se leagi unul de celdlalt. atunci cind auzili cd un biiat gi o fati au devenir . Deschidere. De la aceste niveluri de baze puteli ajunge la prietenie s. intr-o atmosferd de afectiune si de cirldurd. Dar noi nu putem ajunge la intimitate asa. si totusi si nu fie vorba despre nici un fel de implicare sexual[. incredere. Dacd pute.Nancy L. Atrhur John Powell descrie astfel sincelilatea: 193 . La temelia increderii stau respectul gi s 2. DiJcutali despre relalia voastrd in termenii . ddruire tle sine. este posibil si devii intim cu o persoani de sex opus sau cu o persoand. CereJ lui Dumnezeu cdliuzire. lucrul acesta va realiza intre voi o lesdturi de congtiinli care poate servi ca o barieri impotriva ispitei. sinceritatea. Un bdrbat se poate gisi in situatia de a face o celetorie de afaceri prelungitd. cunoagtere reciproci. increderea asiguri o atmosfere de libertate. cu un coleg sau o colegd de camerd. Atunci cAnd intilnegti pentru prima datl o persoand. satisfacerea propriilor nevol irnp[rt[sirea unor lucruri pe care nu le-ai mai spus niciodatl weunei llte persoane si deschidere. Roagd-L pe Tat lclinistile ii vor fi criticate in mod nepotrivit.. sentimentele sau 10. cdt qi pe cele nepldcute ale vielii lor. si faceti cunostinle. f. dacd trebuie s[ te antrenezi doui ore pe zi pentru un concurs de inot. te concentrezi asupra sexului.Dumnezeu. De fapt. Fiecare are deplind incredere cd isi poate exprima cele mai irscunse gdnduri si simtdminte cu asigurarea cd prietenul lui le va irccepta asa cum sunt. de acelagi sex. sijoci un rol activ in conducerea bisericii sau a sinagogii. tdu ceresc tu s.. pf. Ins[ a deveni intim cu cineva inseamni cu mult mai mult decdt doar a avea o relalie sexuald cu acea persoand. 192 rrna dintre pdrli nu se simte acuzate. peste noapte ! lia se dezvoltd pe parcursul unei perioade de timp. In astfel de situalii. Van Pelt Cw'tenie completd va trebui s[-!i infrdnezi si se-!i tii sub control dorintele sexuale.Ai auzit de Ron gi Susie?" soptea o studentd de colegiu citre colega ei. Alte expresii care ar putea descrie o prietenie intim[ includ: purtare de grijd. . cu un profesor sau cu o altd persoani. Probabil ci puteli completa lista Ei cu irlte aspecte la care v-ali gandit.rtlsie. Asadar. neflcdnd nimic. putem defini .i prietenul sau prietena ta obisnuili sd discutali si sd vd rugati in Iegiturd cu viitorul vostru. Veli descoperi cd este aproape imposibil sd.ti ajunge la o astfel de intimitate nesexual[ cu o altd persoanS. Medicul poate recomanda ca o femeie insdrcbati sA evite contactul sexual timo de mai multe saptdmdni inainte de nasterea copilului si timp de alte c0teva sdptdmAni dupd.. Dac[ bdnuiesc eu bine.. Astfel. ve gandigi la faptul ci au alut relafii sexuale. Dorinlele sexuale sunt foarte reale.. Prietenii intimi iqi irnpdrtisesc unul celuilalt atat aspectele pllcute.. fard se prefacd a fi altceva decdt este in realitate.noi trei . sinceitate. trebuie exercitati stdpdnirea di sine. Chiar si oamenii cesdtoriri trebuie si facd lucrul acesta.Au devenit intimi".. In acest punct este posibild trecerea ll intimitate.ar ele devin chiar si mai reale atunci cAnd stai si le contempli. treceli de la postura de striini la cea de eunostinte. tu si eu. satisfacerea nevoilor celuilalt..

el nu poate garanta acea relalie plina de plrtigie gi de purtare de griji pe care o dorim cu to1ii. Realizarea unei relalii sexuale reciproc satisficdtoare reprezinte o parte importante a cdsltoriei. acest pre! trebuie misurat in termenii durerii sau ai suferinlei. Fiecare dintre voi are libertatea de a merge intr-o alti direclie. 4."r Fiecare dintre persoanele intre care existd o relafie intimi ftebule si simti ci propriile gAnduri si simlirninte sunt impo$ante si cd I se acordd considera{ie. atunci nu poate exista prietenie gi nici crestere. Timp. O dati ce un cuplu incepe o rclatie sexuald. De asemenea. ca rreunul sir exercite presiuni. Unele cupluri ajung la intimitate de-abia dupi mai mulli ani de cisnicie. Daci weunul dintre noi intrd in aceasti relatie fdrd hot[rirea fermi pentru o astfel de deschidere s. Dar intimitatea emolionali cere o investilie personali cu mult mai mare. mAnie qi acuzatii. care nu ne dd pace. cu adevlrat. trebuie se existe o cunoastere reciprocd..deplinn". dacd prietenia se destramd. Curtenie completd locsi-si dezvolte propriile gusturi. caracterizatd. cAt qi penhu mine. nu are rost sd fii suspicios sau revendicativ. talente gi capacitd$. fie fdr[ ea.i de sinceritate reciprocS. fdrd sd vi fi apropiat rreodatd de intimitatea emofionali.tia sA fie integru fizic qi si aibd posibilitatea de a face sex. ar fi cu mult mai bine s-o fac decdt sd incerc si te insel si apoi si fie nevoie sd plitesc pre{ul atat de scump al acestor amdgiri . decAt si md lansez in capcanele qi stinghereala unei relatii nesincere si prefdcute. fir5. Este posibil gi chiar de dorit s[ se atingi acest fel de intimitate.. lird a se ajunge gi la intimitate fizicd. cinstitd si absoluti. Uneori. cu siguranli. Trecefi prea deweme si in grabi la un nivel de intimitate fizicd qi confundali o pasiune trecltoare cu dragostea adevdrati. Nici mdcar intr-o relalie intimd nu sunteli unul proprietatea celuilalt. Unii dintre voi ali urmat aceastd cale qi gtili exact la ce ma refer. este posibil sd ajungeli la intimitate fizicd. Ar fi cu mult mai bine se-I spun deschis ce simt in realitate pentru tine. Din moment ce relalia este caracterizati de sinceritate. intre noi va fi doar un fel de prefdcdtorie. Dar fiecare relalie pe care o dezvoltdm cu o alti persoane va fi insolite gi 195 3. imbufn[ri. trebuie si fiu gata s[ te accept aqa cum esti. Ins[. Societatea $ mass-media au incercat si impund ideea cd sexul este expedenta supremd in viali . Van Pelt . Dacd aveli nevoie de sex ca sd vd exprimali dragostea. Uneori. Independenla este acordate fdrl acuzalii gi fdrd lipsd de incredere. Fiecare are 194 . fie impreund cu cealalte persoand.cd sexul este ceea ce face ca viala sd fie trditi. deschidere . Libertate.i incredere. A avea o relalie fizicd intiml cu cineva nu reprezintd o bazd potrivitd si siguri pentru o ces[tone .o mai mare suferinte atat pentru tine. Chiar dacd trebuie sd-ji spun ci nu te admir si nu te iubesc din punct de vedere emojional. prin certuri puerile. dar ea este doar una dintr-un numdr destul de mare de ingrediente esenliale. Desiguq nimeni nu poate se realizeze intimitatea fird si pliteascd prelul de sacrificiu personal. va trebui ca si tu sd-mi spui lucruri pe care ili va fi greu si mi Ie impdrtdgeEti. doar cu condi.Pentru ca pdetenia gi dragostea omeneascd si ajungi la maturitate intre doud persoane. Este nevoie de timp pentru a dezvolta o relalie intimi: nimeni nu poate grdbi acest proces. gelozie. Dar sexul nu este nici pe departe experienla cea mai sublimi a vielii si. nu existe o alti alternativi Ei. inseamnd ca intre voi s-a realizat o legature foarte superficiali. dacd doresc prietenia ta. Dintr-o asemenea relalie se va dezvolta respectul reciproc. pentru ca cel alt si se conformeze gusturilor sau convingerilor lui. iar altele nu ajung niciodatd. acest fel de deschidere de sine poate fi realizati doar prin ceea ce numim 'nivelul profund' de comunicare. intimitatea emolional[ dintre cei doi are tendinla de a stagna. si toate argumentele pe care le-am aduce pentru a ne motiva si expLica mistile si lipsa de sinceritate trebuie privite ca simple amigiri. Orice birbat se poate potrivi din acest punct de vedere cu orice femeie. in loc de aceasta. Lipsa de sinceritate are intotdeauna un fel al ei de a se intoarce qi a ne urmiri asemenea unei fantome a trecutului. Nu existd nici o alte cale.4 Nancy L.

Trebuie si-mi reconsider valorile. Pe tot parcursul serii. solul gi soEia au diferite drepturi fali de proprietdlile celuilalt qi. de asemenea. de confirmarea bisericii sau a statului gi de prezenla unui oficiant religios sau numai a ofilerului stirii civile. am fost rugatA cain orele dupd-amiezii se conduc un atelier pe tema cisdtoriei. Am tras adAnc aer in piept si am rispuns: . Eu mi-am ales stilul de viald in conformitate cu ceea ce consider cd este drept. Aceste formaliteli anunld mmunitatea ci doud persoane au primit un nou statut. precum cresterea respectului de sine. In acelaqi timp.Pe cind eram copil. obiqnuiam si merg irnpreuni cu pirinlii mei la biserice. Unii oameni trec prin viali fird sI re alaeze nici m car o singuri relalie intime cu cineva. am ldsat timp pentru intreblri." Imediat ce am adoptat aceaste pozilie. cine are nevoie de nunte? Ce diferenle poate sA face o buca6 de hartie? Da. Alegerea ta poate sd difere de a mea. mai existd gi alte motive. dar refuzi sd dea ceea ce este necesar pentru ca o astfel de relalie sd se poate dezvolta. de ce nu pot trii impreuni pur Ei simplu. De aceea este nevoie de o ceremonie. Uneori.Ce si ne mai batem capul cu cisitoria? Ce diferentd poate face o foaie de hdrtie?" In timp ce cdutam se dau un rdspuns potrivit la aceaste inhebare. de presiunile exercitate de familie.. de nevoile sau de agteptdrile care nu au fost implinite. Pe lAngd prezentarea pe parcursul serii. In incheiere. Biblia susline cdsitoria legali dintre un bdrbat si o femeie si eu nu-i pot invdta pe 196 lreo alte altemativd. de diferenla de convingeri sau de simfemantul cd esti folosit. Van Pelt Curtenie completd de o anumitd risplatd. Tu ai dreptul si alegi ce stil de viaqi tloregti. am fost invitatd la o mare universitate sd 1in ocuia SiptdmAnii sexuafitefi umane. fdrd si fie condamnate de Biblie sau de simg[mdntul de vinovdlie? La urma urmei. Oh." far nu mai existi gi alte motive in afara celor biblice pentru a te cdsitori? Daci doui persoane se iubesc. planurile noastre. de obicei. Unul dintre tinerii din acest grup m-a intrebat pe un ton batjocoritor: . Existd leei ale cdsdtoriei care ruameni 197 . cei patru. puteli ajunge la intimitate fdrd sex. O relalie intime poate fi distrusi de colegi sau de prieteni. cAt a durat prelegerea. de intewengia unei alte persoane. Cu toate acestea.. intreruperile $i atitudinea potrivnici au incetat. care steteau la masa din spatele sdlii. Societatea $i comunitatea sunt interesate de noile familii. Dupi intdlnire. simldmantul ce esti iubit qi ci cineva iti poarte de grijl. poate spune cu privire la trditul impreund? Care sunt problemele concubi naiuluiT Ce se niste prelegeri cu Acum cdliva ani. Societatea incearci si protejeze drepturile proprietdfii. aveam de ales intre a mi identifica sau nu cu o crestind care resDecti principiile biblice si morale. Un alt aspect este acela ce societatea caute se-i protejeze pe indivizi de abuzuri si de exoloatare. si ceea ce ali spus astd-seari aici este adevirat.Nancy L. care erau asezate la o masd. Aceste beneficii depisesc. ili respect dreptul de a proceda asa cum crezi ci este bine pentru tine. ci cineva are incredere in tine. de trecere in registrul stirii civile. dar este pe deplin posibil gi nespus de avantajos si dezvolli mai intai intimitatea emolionali. dar eu rimin la Biblie. Mai intai de toate. Societatea privegte nunta ca pe o garanlie a standardelor morale. undeva in spatele incdperii. Da.. de sex. au fost nespus de atenli. Majoritatea intreberilor au venit de la un gmp de patru persoane.Eu sunt crestini gi promovez principiile Bibliei. Conform legilor civile. una dintre fetele din acest grup a venit la mine qi mi-a mdrturisit: . s-ar putea sd simli ci ili este greu s[ te abfii de la sex atunci cdnd egti putemic atras emotional si fizic de o persoani de sex opus. de schimbarea valorilor. Ea declard in mod public cd o noui familie a fost intemeiatd. ei doresc cu ardoare intimitatea. cisitoria conferd copiilor pe care acqti plrin1i ii aduc pe lume un nume legitim. pentru larI $i pentru biserici. dreptul de a achiziliona proprietdli comune. Vi mullumesc ci ati venit. de martori. nunta inseamnd ceva pentru societate.

torit. dace asa simteau. Aqa cd. Acum md simt liberi sd-mi consum energia emolionali pentru alte lucruri. care trliesc impreuni.cupluri care dupl un timp incetaseri si incerce sd ofere mai mult.doar lucruri mici. nu se mai tachinau gi nu mai fEceau nici unul dintre lucrurile :rmuzante. Cu ocazia celei de-a tloua aniversiri a c[sdtoriei lor. dace pot obline tot ceea ce-mi trebuie. s-au c[setorit. de asemenea.plicere Si comoditate sexual/'. pe care oamenii care trliau impreund.Concubinajul imi consuma atdt de multd energie emojionall!. protectie intr-o mullime de aspecte ale vielii. niminui. Un blrbat a declarat direct. El s-a gAndit bine gi.. Van Peh Curtenie completd previn bigamia. motivul care le determind pe multe dintre prietenele ei sd rosteascd. Ben Bradlee. ingelSciunea. Un studiu rea]jzat la Universitatea statului Ohio a relevat ci. Ea apdri legalitatea acordului nuptial. este cu mult mai usor so ai in pat!"21 Un alt studiu a relevat c[ nemultumirea cea mai comunl a femeilor care treiesc in concubinaj cu un birbat este exprimate astfel: . Era bucuroasd acum? Da! Iatl ce scrie: . sperd ca in viitor si se poatd cdsdtori. ftrd menajamente: . ea lizgAndit gi s-a hotdrit sd se cisdtoreascd. Ani de zile. $i nici nu dureazd prea mult timp pAni cAnd unele dintre aceste fete sd-gi dea seama de acest lucru! Atitudinea masculinl este: .000 (in Statele Unite). Rareori sociologii au descoperit o astfel de schimbare rapidd in ceea ce privegte unul dintre aspectele comportamentului social. in cele din urmI. Se distrau. Clsitoria asiguri. folosirea forlei.De ce concubinajul nu a fost de ajuns pentru Sally Quinn". doamna Quinn a privit in jur la modelele de clsnicie Irc care le cunostea qi nu ia plicut priveligtea . Insi inainte de a lua o hotdrdre in aceast[ privinfi. ci gi preluitl. numirul cuplurilor care triiesc in concubinaj a crescut cu 267 de procente a Cifrele ultimului recensdmdnt arati cl din 1971 gi pAnd in 1981 numirul cuplurilor necdsetorite. lirri sd dea socotealf. In relalia acestora era viali. In schimb. Ea pistreazd sistemul de inrudire la care societatea line atat de mult. Cum putea sdJ numeasc[pe Ben? Prieten? Amant? Escorti? Orice. s-n icseau sd ia cina in oras. Sally Quinn i-a spus lui Ben ci wea s[ se cdsitoreascd. ce a fecut-o si-gi schimbe pirerea? Nimic major . $i totugi. furnizeazd informa!^ii interesante pentru oricine ar fi tentat si aleagd aceast[ altemative. libertate. $i apoi. se simteau bine impreuni. lc fdceau. A wut se fie nu doar iubiti. precum qi cesetoria copiilor sau a persoanelor incapabile.De ce mi-as asuma riscul cdsdtoriei. Poate ci v-ati gendit se feili alituri de cineva fird beneficiile cisdtoriei. a sirit de la 523.Uneori. intre anii 1967 gi 1973. $i cum aveau si doarmd tunci ca^nd prietenii pe care ii vizitau ii invitau sd rimdni la ei peste noapte? In dormitoare separate? In acelaqi pat? Mai mult decet atat...000 la 1.r Nancy L.. ia pldcut ceea ce a vdzut la cuplurile care trliau in concubinaj.in caz de nevoie. cum ar fi s[ iubesc total fird si relin nimic pentru a'avea spatele asigurat' . fhri s[ md oblig la o viald intreagi de angajament si responsabilitate?" Jurnalista Sally Quinn a scris un articol intitulat: . mai erau acele mici probleme sociale care se ridicau din cdnd in cind.560. prin sine. V-afi jucat cu aceasta idee pentru a evita tragedia divo4ului. gi igi luau zborul intr-o clipi. Concubinajul cunoas. in care cei doi erau siguri unul de celilalt . Ei sdteau impreund pentru ce doreau cu adevirat acest lucru."Dace hdiegti cu o puiculi. cupluri care nu mai llirtau. apreciati. cu privire la cuplurile necis5torite care treiesc impreund. am simldmAntul cd sunt folosit[". nu aveau nici o obligalie unul Iali de celilalt. jurnalista reflecta candid 9i nostalgic la motiwl pentru care cdsetoria devenise brusc atit de importantd pentru ea gi. Cu toate acestea. fird sd fie cdsitorifi.torre.te in zilele noaske o popularitate cum nu a mai cunoscut niciodatd. la rAndul lor.. aminunte..i de aceea erau plictisiti. In acest studiu. bfubalii gi-au exprimat motivele ca fiind ."22 198 199 . recurgdnd la acesta.si. motivul cel mai frecvent pe careJ prezinti femeile pentru trdirea in concubinaj este acela cd. dar cu siguranle so! nu. Este atdt de relaxant si fii cf. gdndifi-vd. Cildtoreau. ci nu-gi datorau nimic unul celuilalt. acest juriment de clsd. Dupe ce a treit ! timp de cinci ani cu editorul de la Washington Posl. aveau aventure gi romantism. o slptdmdni mai tirziu. Cercetarea unui studiu Boulder.

iubirii si angajamentului.Acum trei ani. Era o persoand cu care ili pllcea sd stai de vorbi $i avea intotdeauna cuvinte de laud[ la adresa muncii mele. petrecea o buni parte din timp stdnd de vorbi cu mine.. remediul nu este deloc usor. Dac[ egti deja implicat intr-o relalie sexual6. daci deja ai mers prea departe? Mai intAi de toate.atunci cind ingdduise acest lucru. Dupd ce a intrat in biroul acestuia gi s-a agezat pe scaun. Un cuplu care a ajuns in aceast[ situatie poate gisi alte altemative. Sub influenla excitaliei sexuale qi emofionale.. poli trece la pasul urmitor. sI te cis[toresti cu o persoan[ doar pentru ali mers deia prea departeT Un tindr a cerut o intrevedere cu consilierul Ecolii pe care o frecventa. In primul rdnd. trecuserd in mod voit de la mdngdierile usoare la cele . Dar iatd cAteva sugestii: O fat6. Cere-I iefiare lui Dumnezeu. In timpul zilei. amdndoi fuseser[ de acord cu contactul sexual . ea il si aprobase. avansdnd pe calea intimit[. incAt mi-am p[r[sit slujba chiar a doua zi gi nu m-am mai inton niciodatl in casa aceea.si-a inceput povestea: . se poati intAmpla. . altceva decat autoingelare. ei sacrificaserf. Ce pot si fac?" Ce ar trebui sd faci. drepturile gi ocaziile. Ce sd face.. Si nu in ultimul rdnd. Acesta nu este un accident. Van Pelt Curtenie completd Cisitoria oferd cuplului posibilitatea fericirii. . de o familie. ci o alegere. $i nu egti obligat 2.+ lacrimi.pdni la capdt". Cu cdt un cuplu va recunoaste mai repede acest lucru. aproape cd nu a reu. degi nu Ie asigurd si mijloacele prin care si o obfini. acela de a-I merturisi gegeala inaintea Tatilui tau ceresc. Ce mare binecuvintare este relisia in 201 200 .i pensiile alimentare.. al cunogtinlelor. Nunta aduce cu sine cdteva schimbdri interioare. in urma relaliei voastre sexuale a rezultat o sarcind. te simli murdar sau subuman.. dureri de inimi gi probleme. Nu existd nici o putere magici in cdsdtorie. legate de aceasta.accident" nu inseamnd. am fost angajat.ttrat suspinind in biroul consilierului scolii cu o poveste despre cum ea qi prietenul ei merseseri. ar fi trebuit sd spund cd ea si prietenul ei nu intentionaserd sd meargd pane la capet..in mod cu totul accidental". Intr-o zi. . pQ timpul verii. s[ am o cdsnicie fericiti. dar inci nu pot uita. De atunci au trecut trei ani. a :l. Orice fericire pe care o vor dobAndi va fi rezultatul eforturilor personale. Realitatea este c[ ambii parteneri refuzaserd sd tragd linie in cele citeva puncte in care s-ar fi putut opri din a merge mai departe. Emoliile le scipaseri insl de sub control gi inevitabilul se produsese. Iubilii care trliesc impreuni consideri ci. Dar acesta nu a fost un accident! Ambele pir$ luaser[ in mod liber si constient o serie de decizii care flcuserd ca Iucrul acesta s5.eala. A numi toati aceastd succesiune de activitel drept . ca si fac reparafii in gospoddria lor. De asemenea. Nu existd nici o mdsurd de dragoste care sA garanteze cuplului ce vor trdi pentru totdeauna fericili. O datd ce ti-ai asumat propria vinovdlie.tii fizice. evitAnd clsdtoria. principiile morale si spfuituale.Nancy L. 9i totodatl mama acestei familii. mi-a propus si avem o relalie sexuald. Recunoaste-li gre. firi si fie deranjaJi de nimeni. so1ia. In cele din urmd. dar nu face transformdri dramatice in ceea ce prive$te statutul.. Nici o cuvAntare rostite in ziua nunfii nu-i poate invdla pe cei doi cum si ajungi la o vegnicl beatitudine. cu atAt cei doi vor fi mai capabili si rezolve problema si si fac[ fald simlimintelor de vinovdtie. cand toli ceila\i erau plecali.ti dacd ci ali awt o relagie sexuald impreuni. DupI experienta aceea m-am simlit atat de ingrozitor. 1. Ei ciutaserd un loc unde si poat[ fi singuri. nu trebuie sf. Cdsdtoria doar pentru a-i da copilului un nume reprezintd unul dintre motivele cel mai putin valabile pentru incheierea unui mariaj.it si spuni pentru ce venise din cauza stirii de nervozitate in care se sisea.grele". Gdtul ii era uscat si ochii i se scdldau in .. care si schimbe persoanele gi imprejuririle. Haideli sd privim realist la situalia ei. Nu eEti obligat sd te cdsdtorqti nici pentru c5. evitl avocalii pentru divor! . dar cel mai adesea nu au parte de mai puline lacrimi. Vreau sd glsesc o fatd drdguld gi cuminte 9i s[ md asez la casa mea. dar md simt atat de vinovat Ei de newednic .

ili plomiti ci nu-l vei mai lua niciodati. Dar hotirirea aceasta nu va fi eficientd. pentru ce El a gters $i cand nu s-ar fi intAmplat niciodatd nimic. Cei care incearcd. Puteli si vi scrieJi sau si vorbiti la telefon. Daci ai suferit de o boald venerici. mai bune si mai aproape de desdvdrgire. De fapt. Studiile aratl cd o relatie sexuald bun[ poate pdstra cuplul laolaltd timp de trei pend la cinci ani. Sexul insald emogiile. incetati sd vd ifiAlniti unul cu celdlalt. 3. cind vei inainta cetre altar.I Nancy L. Incetati si vA privali singuri de la orice activitate spirituali din cauza simlemintelor voastre de vinovitie. Doar voi puteli lua hotirArea d€ a sta departe unul de celilalt. Mergi inainte in fericire. Uitati lacrimile $i noplile de nesomn. ci le ti uitd. Dacd ne recunoastem greselile si le regretam cu adevdrat. Este aproape ca atunci cAnd egti dependent de un drog puternic: ir:r momentele cand qti lucid si privinli! Mdrturisirea face bine sufletului. dar trebuie sd evitali orice ocazie de a fi impreuni singuri. celor doi le este aproape imposibil sd lie impreund firi a parcurge drumul invdlat. Dacd !i-ai pierdut virginitatea cu atat de mult timp in urmd. in orice experiment stiintific. s-ar putea sd fi1i nevoili si suportali unele consecinle. prin grqelile noastre. dar ea ve va oferi amdndurora posibilitatea de a verifica gi analiza calitatea relaliei voastre. Dacd sunteti deia implicati intr-o relarie sexuali siwetise testali daci este vorba despie dragoste adevdratd sau doar despre o pasiune iralional5. 203 . Aqadar incetali sd vd biciuili lanesfdrsit cu simldminte de vinovAlie. variabila este sexul.nu mai eEti virgin(d). Nu veti face altceva decAt sd v[ iruncali din nou unul in brilele celuilalt imediat ce acestia s-au intors cu spatele. inc6t nu-!i mai aduci aminte nici unde gi nici cAnd. dac[ aceasta este tot ceea ce ii leagi pe cei doi. cinste $i seriozitate. incit sd poati cu reac. In cazul acesta. Refuzali si vi mai intahili unul cu celilalt pentnr o weme. Dar atunci cAnd pofta lovegte din nou. El ne poate ajuta sA devenim persoane mai putemice. El ili oferi libertatea unui nou inceput. Va fi o perioad[ destul de dfficil5 pentru voi. Dumnezeu are o cale minunati de a folosi aceste experienle spre binele nostru. Tu si iubitul tiu (sau iubita ta) trebuie sa luali gi sd respectali decizia de a nu ve mai vedea unul cu celdlalt. a pastorului sau a weunui prieten. sd evite actul acesta nu fac altceva decat s[ se iryele. Juremantul de a vi abline de la sex atunci cind vd vedeli unul cu celelalt. ai rdmas gravidd sau ai llsat pe cineva gravidd. care ies la suprafafi atunci cdnd intervine sexul.tiile puternice. Atitudinea pe care o ai fald de experienla prin care treci te poate ajuta se devii o persoane mai iubitoare. nu te mai poli controla. trecutul tiu este curat. mai plinl de compasiune si mai intelegetoare atunci cand pdcatul ii prinde in cursi gi ii inrobegte pe cei din jurul tiu. variabila trebuie izolatl. ci doar recunogtinfi fald de un Tat[ ceresc care este suficient de mfuel Si de puternic. in minunatele-li vesminte de nunt5. Este ca ierta chiar qi pAcatele sexuale. existd doar o singure cale de a afla. chipul tiu nu trebuie si oglindeasce nici o urme de autoinvinovelhe sau de condamnare pentru trecut. iar noiii vom putea sluji lui Dumnezeu care ne iarti plcatele in mod deplin Ei desivAryit atunci cand ne pocdim. ai ficut un avort sau ai dat un copil spre adoplie. dace este luate ca urmare a insistenlei pirinlilor. nu vi va conduce la nici un rezultat. Chiar gi numai pentru acest motiv cuplul ar trebui si reziste inifierii unei relafii sexuale la inceputul relaliei lor. Dar Dumnezeu are un uimitor mod de a vindeca asemenea amintiri. realitatea rimAne . amintirea teribild a acestor lucruri va reveni din timp in timp. In ochii Sei. El wea se inlelegi prin aceasta ci nu doar li le iarte. Trebuie si izolagi factorul sexual. Incetagi sd ve autopedepsili. Van Pelt Cwtenie completd inainte. O datd ce un cuplu a dezvoltat obiceiul de a face sex. astfel ci ele nu te vor urmdri toati viala asemenea unei fantome a trecutului. Atunci cind Dumnezeu spune ci i{i iarte pecatele. Iar in ziua nunlii tale. aceaste priveqti situalia in mod realist. de preferat cdteva luni. dar nu mai mult de atat. Un cuplu trebuie sd fie foarte sigur de existenla celorlalti factori inainte de a umbri si complica tabloul Chiar daci Dumnezeu v-a iertat plcatele. la fel ca 202 totul cu buretele.

Intr-una din zile.i la varsta la care dorinfele sexuale ale unui bdrbat ating culmea. Sexul fhri dragoste este egocentrist. l-a cumpirat si l-a pus administrator peste toatd casa lui. Dacd fralii sIi il urdseri pini atunci. A visat ci e1 si fratii lui se aflau pe ogor gi legau snopi. imbrbcat[ intotdeauna cat ma^i atragator cu putinfd. Este o poveste captivantd si tragice.idicat in picioare in timp ce snopii fralilor sdi s-au plecat inaintea lui. Dragostea inseamni prietenie. In cele din urm6. Inimile lor rele au pus. poveste despre drumul de la mizerie la bogifie. Joe era cu adeverat inteligent. Joe a a\ut un alt vis in care soarele. seful Biroului de Investigalii rl lui Faraon (FBI). demn de incredere gi hamic. C6nd Joe trecea printr-un birou. fetele se opreau din mAncat. dupd pdrtagie cu cealaltd persoand. Sexul in sine este mai mult decit un apetit animalic. cel mai bine imbricat gi cel mai prezentabil. ci qi cele din echipa adversi. Genesa capitolul 37 si in continuare. altruism. un bdrbat in toat[ puterea cuvantului. tatilui siu si. nu ovalionau doar fetele din galeria echipei lui. Dragostea este centratA asupra celeilalte persoane. ea nu era oarb[ fa]d de sarmul masculin al tAnirului. DeodatS. datoritd crrlitililor sale. Dar consilierul a continuat prin a adiuga ci. talentat. era foarte admirat de colegii sdi de ambele sexe. sd cucereascd. Joe Il iubea pe Dumnezeu qi avea si alte insusiri rare si minunate. Nu dup[ mult timp. bunAtate si loialitate. solia lui Potifar a incercat siJ seducl pe Iosii Desi era cisdtoriti cu un bdrbat care avea si bani qi putere. la cale asasinarea lui. este cca mai grozavi. fiind desemnat drept cel mai de surces biiat. este un instinct animalic. Cdnd Joe intra in cantine. ea gi-a luat mai mult timp decAt de obicei penftu a se aranja. S-a machiat. fralii lui au inceput sdJ urasci. In acelasi timp. o pofti neselioasd dup[ satisfacere fizicn. Impulsul sexual. despdrlit de celelalte aspecte ale relaliei. intr-o noapte. tandrele. toate imbinate cu dorinla sexuall.este Mai mult decat amt. mai furiosi ca niciodati. In curdnd. luna si unsprezece stele se inchinau ?naintea lui. dupd descircare fizicd. Van Pelt Cwtenie completd Planul lui Dumnezeu pentru sex Un renumit consilier in probleme premaritale a spus odati: . si-a aranjat pIrul intr-o coafud tinereascd. De cealaltd parte. avea o imagine 20. snopul sEu a stat r. mulli dintre voi v-afi fi putut construi un egafodaj pentru a vd scuza orice alegere. care reprezentau o sursl de mdndrie si de nevoie de ceva cu mult mai important pentru a avea o cisnicie fericiti". CAnd Joe apirea pe terenul de fotbal. dactilografele se opreau din scris. Puteti gisi restul acestei istorii in Biblie. Dragostea adevdrat[ combin[ dorin]a sexuaH cu toate celelalte componente care construiesc cel mai inalt tip de relalie intre un so! qi o solie. Fralii lui Iosif l-au vindut unui grup de negustori aspri gi lipsili de scrupule. care... sd impund sau si supuni intr-un mod egoist. Daci s-ar fi oprit aici. Joe a awt un vis destul de neobisnuit. controleazi gi armonizeazi dorinla sexuald cu vieluirea sociali. Joe. au inceput s[ nu-i mai adreseze nici un cuvint amabil. El se afla exact . 204 205 .tat a fi cdt se poate de arcesibild. s-a fardat. ea a fdcut planuri. pe o bazd sexuali centratd in jurul unei dorinle fizice". Femeilor singure le era tare greu si-qi pdstreze capul pe umeri cAnd se aflau in preajma lui si era un lucru binecunoscut ci primise propuneri chiar gi din partea unor femei cdsitorite. l-au vdndut si ei. stipinire de sine. in sine.0 o femeie foarte atrigAtoare care tocmai i se oferea. ea s-a arS. dragostea tanjegte dupd intimitate.i a pus la cale straregii. tinde sd domine. s-a imbiiat in parfum si si-a aruncat pe_ea cel mai transparent neglijeu. atunci cand au ajuns in Egipt. a$a fundamental cum este sexul . Potifar. Asculta sfaturile gr-ij[. Timp de mai multe slptimAni.r Nancy L. Apoi.2. Iosif.Singurul motiv temeinic pentru o cisitorie fericiti este acela de a fi indrdgostit pind peste cap. dupi care l-a invitat pe Iosif si se culce cu ea. Dragostea autentic[ insd ideafizeazA. cu lrucurie pentru familia lui. un eminent student la universitate. la rAndul lor. qi avea o personalitate putemici. care a fost spusi weodatd. devenise preferatul acestuia. lucum deveniserd.

63. Vei alege mai degrabn sd-!i indrepli privirea de la nelegiuire decdt si o accepli ca fiind ceva normal. 104. Marriage. 37. l'Eugene J. dar nu pentru ci aceasta ar fi fost lipsiti de atractivitate. p. 12 Emest Burgess and Paul Wallin.7 I Nancy L. Cei mai mulli dintre noi suntem convingi ce putem alege corect chiar in clipa in care ni se cere si ludm o decizie. November. in realitate. el gtia deja ce are^de fdcut qi a flcut ceea ce era obignuit si facd. 't Tim and Beverly LaHaye. Ibid. Destinul nostru nu este determinat de ceea ce hotdrim sd facem.Pregnaot Teenagers: Do " . 15 iulie. . Burton O. viitorul nostru sti in ceea ce am lisat deja in urmd! Daci wei sd fii un invingitor. 132. El nu a incercat nici s[-qi aduci argumente cd aventura aceasta nu-i privea decdt pe ei doi. Aga cum Iosif a descoperit gi a urmat legea castitilii qi a curefiei.. p. ci alegem in conformitate cu modul in care am ales de sute de ori mai inainte. aga cum a fost losif. tot astfel poli descoperi gi trai gi tu dupe un cod al decenlei qi al moralitdJii. 620-623. That F da! in E&n (Mountain View. The Act of Marriage (ctand Rapidsi Zondervan. gdndindu-se cd Potifar ii incredinlase toate casa lui . Bowman. 1953). p. Dar in realitate. 397. 394. dac[ totugi s-ar intdmpla ceva. El a tratat cu multi seriozitate aceasti situalie.t Pacific P. p. Wht An I AItaid to Tell you Who I An? (Chicago: Argus Communicalions Co. cit. A Love Story (cftnd 9-l l. How^rd. l98l).Cancer of lhc Cervix A scrually Transmitted Desaase". ci de ceea ce deja am fdcut. 93. Ameican Socioloeical Reyient. 62. p. Hettlinger.38. 1965).. Blood.Why Just Living Together Wasn't Enough for Sally Quinn". 1981. capitolul 10. 1969). 1978. Calif. lnve. 1969).. B. and Richard See. Landis. 'u. Sebastian.6s ed. James A.p. B lbid. noi nu alegem in acel moment. Feb. El a fugit gi . {Ray E. llt_ I' Henry A. op. .ivin8 llrown and Co.s. (New York: Mccraw-Hill.i-a lisat haina in miinile soliei lui Potifar. (New York Appleron-Cenrury- . p. gi ce. lr Robe( O. cit. gi solia acestuia. 1970). p. Short. ea ar putea face un avort. In fala ispitei. Iosif a fost in stare sd-gi indrepte privirea in alti parte.. Ma&nB the Most of MarriaSe.ippincolr Co. Special Risks?" f/anririon. nu avea s[ sufere nimeni. 77. ' Paul H. (Ncw York: The F ee Prcss. op. Woman'r Day. With Sex: The Students' Dilemma (Boston: Lirtle. p. o. Mdffiage for Modems. 1978. 19?6). .The Shocking Statistics"... 1972). p. atata timp cAt nici o alti persoan[ nu afla. ll. Set. Enqagement and MarridSe (Philadelphia: J. I Richard F. 8. s ldem. 7 I Really Know? (Minneapolis: Afberta Mazat. le John Powell. fTim Staffod..2d ed. gi tu va trebui sd renunli la anumite pliceri imediate de dragul unor c6qtiguri viitoare.. cir. Oct. 558. " - l. Lceb. de perspectivi. " Landis.23i5. intr-o lume care pune prea pulin prel pe aceste valori. 1917r. pp. p. ! /n'?. Nici nu a incercat si se mnvingi de faptul ci. American Joumol of Obstetic! and Gynecologr. :oShort. El hotirdse ac€asta cu mult timp inainte. or Infotuotion: Hot' Can i\[gsburg Publishing House. In clipa aceea. 1978). tbid. El a rispuns NUI De o mie de ori trU! Iosif nu a luat aceaste decizie de-abia atunci cAnd solia lui Polifar l-a abordat Ei ispitit. 399. Fresno I 206 i 207 ir .. :1 Sally Quinn. Van Pelt Curtenie completd Iosif nu avea timp si cAntireasci Ei si calculeze care ar fi cel mai potrivit mod de a acliona.i cu siguranld ce in aceasti casd era inclusi. fiey. care erau implicali. Rapids: Zondervan. .ess. 124.. 3d ed. El gtia importanla sacrificiilor prezente pentru r[splata viitoare. Kanin and David H. ci pentru ci Iosif invdlase si-qi refuze anumite pl[ceri pentru a putea atinge linte mai inalte. p. 6 Landis. p. DD.Have 1919. NOTE DE SUBSOL ( rcfts. 134.

mai degrabd. Vei fi in stare si faci deosebirea intre dragostea romantice @asiune). drumul exact pe care vei merge in viitor nu este clar trasat. Vei inlelege cd ea oferi cea mai mare rdsplate atunci cAnd relalia reprezinte o implinhe reciprocd 208 a nevoilor personale.i insemn[tatea propriei tale vieli. ea insdsi poate aduce cu sine noi probleme si responsabilitiEi mai mari. Construiqti pe punctele tari din caracterul tdu si le foloseEti la maximum. simleam ca un copil. pdnd aproape de momentul cind devii adult. atunci cAnd intri in maturitate.. care te va cSleuzi in viitor. dar aceasla nu inwamnd cd poli incerca sd te cdsdlore$ti clt oicine. Ai descoperit ci relagia ta cu Dumnezeu lucreazd qi cii ili permite si faci fald problemelor de viale. legate de dragoste. vei recunoagte cisitoria ca fiind ceea ce este de fapt. vei recunoa{te aceste implicalii mai profunde. Doar atunci cdnd ai crescut suficient.i de sldbiciunile pe care le ai. Probabil ci de-abia acum vei realiza ci ai iubit cdteva persoane ldngd care n-ai fi putut sA fidiegti. cat . 209 .. inseamni ce ii-ai dezvoltat o filozofie despre viali. asa cum este ea ilustrati in filme qi ficfiuni. lagi deoparte iresponsabilitatea copilireascd. Ai invdlat se-Ii accepfi sldbiciunile pe care se pare ci nu le poli schimba fErI simldminte excesive de vinovilie sau de descurajare. tot astfel. stabilitatea comuniti$ gi protejeazi siguranla copiilor care se nasc. cesdbria poate aduce fericire qi o mare implinire personali. ca se te poti privi dintr-o pozilie potrivitd. ar trebui sA te fi invdfat ceva prelios pentru viitor. Fiecare dintre experienlele tale trecute. gi acel fel de dragoste care aduce cu sine o fericire durabil[ in cisnicie. Depui eforturi ca si-!i imbunitdlegti punctele slabe. Ili poli accepta limitele gi gtii se-!i apreciezi calitetile. acolo unde este posibil. Capitolul I E$Tt P0mMI PENInU GASAT0RIE? Scriptura spune: .13. Dac[ egti suficient de matur ca sa te cisetore$ti. ci. Dacd egti suficient de matur ca se te cdsdtore$ti. Cu toate acestea.i a modului cum aceasta se dezvoltf. vorbeam ca un copil. de fapt. de acceptare $i de respect reciproc.11).Curtenie compktd Nttmdrul persoanelor cu care poyi realim o idild reutitd este marc. !i-ai stabilit concepliile. gAndeam ca un copil. Daci eEti matur. Recunosti acele aspecte ale vielii in ai e$uat. El implicd o serie de paqi prin care indMdul trece de la o totald dependenge de perinfii sei cdtre capacitatea de a se conduce singur. Te-ai evaluat cu atentie si esti pe deplin constient de calitilile s. precum si felurile de dragoste pe care le-ai experimentat pdni in prezent. valorile si tintele religioase Qi bniegti in conformitate cu ceea ce crezi cI este drept si bun. dar direclia este stabiliti. Vei realiza ci.maturizare". Vei fi in stare sA recunosti diferitele etape ale dragostei. pe mdsurd ce treci prin adolescenld. Vei realiza cl dragostea trebuie sd fie suslinuti de interese gi de $nte comune.Cdnd eram copil. cdnd m-am f6cut om mare. dar le compensezi ficAnd alte -care Iucruri foarte bine. vei putea sta faF in fale cu propriul tiu comportament $i te vei putea vedea exact aqa cum te vdd ceilalli. incet.' Aqa cum atunci cdnd intri in adolescenld lasi deoparte anumite jucirii care iti reprezentau copiliria. Procesul creqterii de la copildrie la stadiul de adult este adesea numit . Vei realiza ci ea nu reprezintd o cale usoard de a scipa de realitate sau de problemele personale. ci ea garanleazl. Uneori s-ar putea sd fie dificil5 o determinare a etapei in care vi afla1i in acest proces. cisdtoria nu este o chestiune privati intre doi oameni. Poate ci. Maturitatea pentru cisdtorie include inlelegerea naturii dragostei . am lepddat ce era copildresc" (1 Cor. deoarece copilul din tine iEi priveste imaginea in oglindi din propriul siu unghi de vedere.

decat sd o inveli mai tdrziu.toreascd. nu consideri cd. te vei stredui sd intelegi pe deplin acele componente care pot conduce la o viali de familie fericitd. Ili poli asuma responsabilitatea propriilor greseli. Charlie Brown. daci o face. Atunci cdnd faci o greseald o accepti qi incerci sa irrveti din experienla ei." Un copil mic wea se i se dea ceea ce vrea atunci cAnd lrea. Ai trecut de faza imaturl a rdzwetirii. Simte dorinle sexuale puternice fale de fata cu care cste prieten. Ori de cAte ori incerc sii-mi declin responsabilitatea pentru ceea ce am flcut. la contribulia acestuia pentru a ajunge ceea ce esti.. de descurajare sau de dezorganizare. oricum nu a fost vina mea'. Ai invilat din experientele trecutului gi gtii sn le folosesti ca pe niste mijloace de crestere. spunAnd: 'Ei bine. Ai depefit faza in care ii acrzai pe ceilalli pentru slibiciunile tale Ei refuzai si-ti rccunosti greselile. consumul de alcool.r Nancy L. li se cere sd faci o mullime de lucruri". un comportament agresiv gi dominant ascunde adesea un simlemant de nesiguranli. inlelegerea factorilor care influenleaze comportamentul te va ajuta in alegerea partenen ui de cisdtorie gi in toate relatiile interpersonale. !i-ai formulat idei. O pcrsoand maturi inse poate sd wea ceva si totugi sd facd alegeri in rrceastd privinfd. este in mare rnisurd cauza agoniei maritale. Dimpotrivd. Lucy spune: . Daci trecutul tdu a fost marcat de nefericire sau daci generaliile precedente au cunoscut eqecuri in cisnicie. Incapacitatea partenerului de a se pune la dispozitia celuilalt. Stii cd reacriile comportamentale. acum. prin aceasta.. Frustririle si nedreptilile vietii nu te vor arunca in crize de confuzie. prin care sd depegegti asemenea obstacole care ar putea sta in calea fericirii tale viitoare. climatul emolional din ciminul pirinliloriti influenleaze sansele de a avea tu insuli o cdsnicie reugitd.. in invilau pirinlii. poli sii asezi nevoile si dorinlele partenerului t[u mai presus de ale tale . Un tdnir de 17 ani spunea: . dar. Ea poate sd analizeze situalia si sI facd planuri. Ili dai seama cd. intr-o foarte mare mlsur5. Studiile arati cd. dar si-a stabilit valorile $i iEi lasi deoparte dorintele imediate de dragul viitorului lor impreunS. Dacl esti matur. inseamnd ci ai invltat se tmtezi problemele in mod constructiv. ci oamenilor. De asemenea.Am incercat mai degrabi si invd! rlin propriile gregeli. sunt determinate de motivafii interioare. Ai atins deja un anumit grad de independenle in gandire.Ag vrea sd poisimli ci cineva are nevoie de mine". Capacitatea de a trata astfel de situalii i. Ila wea sI se cds5. El se gandeste citeva clipe si apoi rdspunde sarcastic: .Aq wea sI mi simt utii si totusi sd nu fac nimic". dar doreste si-si ia timp ca sd se pregiteasci pentru slujba lespectiv[. $tii ci o atitudine oitici nu este altceva decit o incercare de a-i dobori pe ceilalli pentru a te indlta pe tine.cel pulin uneori. qi ci folosirea drogurilor. de care ceilalti au nevoie cu adevirat. decit sA neg realitatea. Van Pelt Curtenie completd Ai privit indelung s. Unul dintre episoadele de desene animate I']eanuts il aratd pe Charlie Brown discutAnd cu Lury. propria fericire iti este asigurate.. Dacd eEti matur. ai invetat despre reialiile interpenonale. atAt ale tale. lucrul acela se intdmpli din nou. va trebui si lcnunte la studii si sd-si abandoneze educalia. de a se gAndi mai intdi la nevoile celuilalt.Nu uita. Este mai usor se inveti lcctia de prima date. pe care le vei lua in propria cdsnicie.i atent la mediul teu familial. Nu-1i condamni pirinlii pentru egecurile lor. chiar mai riu decAt in ocazia precedentA. sexul si diferite alte dependenle reprezintd metode obisnuite de a nega problemele viefii. lrropriile lstlel incdt si poti lua decizii independente. Charlie spune: . Daca esti matur. cat si ale celorlalti.si a simlemantului cd eqti necorespunzitor. Poli gdndi pentru tine insuli. Ea wea un viitor sigur. bazate pe atitudinile gi pe experienfele tale de viatd. iar dacd provii dintr-o familie fericitd. CAt de adesea suntem ispititi de acest fel de dragoste si de preocupare pentru celilalt! Dar este cu totul lipsit de realism. cure aruncai peste bord tot ceea ce te 210 211 .ti va afecta in mod considerabil capacitatea de a construi o cdsnicie reusiti. ai privit si la acele lucruri din familia ta. Recunosti cd gelozia este o expresie a nesigurantei . vei privi aceste situalii in mod realist gi vei incepe sa te gandeqti la niste cii constructive. care sd te ajute si faci fate crizelor si urgenlelor.

ti o persoani imaturd. Trece de la o slujbd la alta.vi!e agelatoare" sau ca . Ea va incerca sdJ lini legat de fusta ei. ca . Un birbat demonstreazi.t Clinicile maritale ii pot ajuta pe tineri sl-gi analizeze bine optiunile. murdar. el nu ii va oieri soliei sale prea multe ocazii de a-si exercita propria voinli. Xn pirerea familiei qi a prietenilor apropia$. Un studiu asupra eEecurilor maritale a afitat ci70 Vo dtntre bdrba\li ale cdror cisnicii esuaserd avuseserd convingerea ci vor avea o familie 212 Tipul veqnic nemullumit. incercAnd si-gi intireasci sau si-gi imbunitdteasci o imagine de sine nesigurd. vom discuta in continuare despre cdteva tipuri de personalitate2. ca sd vd puteli orienta. El va incerca sd domine femeia astfel incit sd-si Doate crea un simtimAnt de securitate. pe care ar trebui si le evitafi. Ar fi formidabil dacd un geniu s-ar gdndi sd inventeze un instrument sau un dispozitiv prin care se ne putem mdsura maturitatea qi si vedem in ce misurd suntem potrivili pentru cisetorie! Acest geniu ar deveni miliardar peste noapte . Este cit se poate de este dificil sd spunem dacd celilalt este sau nu matur. Bdrbatul cu o astfel de personalitate va fi extrem de ambilios gi se va stridui pentru a atinge niste linte pe care nu le poate defini prea bine. reusiti. poate juca un rol de mic dictator. vei fi in stare se-!i stabilegti propriul nivel de maturitate. Refuzi sd munceasci sdrguincios pentru un scop bine determinat. cu atAt vei fi mai gribit sI te arunci intr-o cesetorie fird sd fi inleles catugi de pulin responsabilitdlile care decurg de aici. inseamnd ci !i-ai dezvoltat atitudini pozitive qi sinitoase in ceea ce priveste sexul si incerci si schimbi orice atitudine necorespunzitoare.mamd care stie cel mai bine".. incat sd te cesatoresti. insd majoritatea tinerilor nu au arces la astfel de servicii. Cu cdt egti mai lipsit de maturitate. Van Pelt Curtenie completd Ai depe$it faza atitudinilor imature fald de sex.teptdrile nerealiste. Cei mai mulli dintre ci seincredin romantism.i ar scuti mii de oameni de durerile de inimi provocate de alegerea unui partener de viald doar pe baza indiciilor romantice.. Femeia excesiv de posesivf. Daci egti suficient de matur. cunogtinlele lui de sex feminin. ca se se pregdteascd pentru ea. S-ar putea sd ai nevoie de consiliere pentru a realiza acest lucru sau ai putea sA citeEti ni$te ce(i bune $i autorizate pe aceaste temi.Nancy L. iar majoritatea nu ar apela la ele nici dacl ar putea. in gisi o solutie. Un om matur nu se va teme in mod nejustificat de responsabilitate. un comportament gelos gvsau revendicativ. secret sau pecetos.rinele lor. Astfel.i prietenii bdiatului. Spre deosebire de ei. Femeia vegnic nemulfumitd poate se aibd asteptiri sociale gi maritale pe care doar un birbat bionic (un superman) le-ar putea implini. Faptul ci citili o carte pe aceastl temi arate cd weli si evitali greselile si capcanele cirora allii le-au cizut victime. vei fi aproape cu totul incongtient de schimbdrile pe care trebuie si le faci si de cresterea de care ai nevoie. doar 48 7o dintre solii gdndiserd astfel. Dacd egti matur. astfel cI nimeni nu poate s[ corespundi pretenliilor ei. Unii oameni cred ce sexul este ceva wlgar.slujba lui. incercarea de a 213 . Femeile par si posede o mai mare profunzime de gindire decAt bdrbalii cdnd hotirdsc daci un partener este sau nu potrivit. spundnd insl lumii ce aceasta este voinla lui si ci este pentru l. pdrinfii Ei familia lui si. govlielnici. ci va privi realitatea in fald qi va face paqii necesari. in cdsnicie. Pdni si familia sau prietenele apropiate ale unei fete sunt nigte profeli mai buni decAt familia . Tipul extrem de posesiv. mai presus de orice. Filmele. toli pa. prietenii. Daci es. Ea va fi geloasd pe fiecare aspect al vielii solului ei . Dar cum noi nu ajungem niciodate la acelagi nivel de maturitate in acelagi domeniu.sii necesari pentru a-!i corecta atitudinile greqite. dar cu siguranli vei face. programele de televiziune si povegtile de dragoste fictive i-au henit as. Cum pot sd gtiu dacd partenerul meu este pregAtit pentru cesetorie? normal ca qi din partea partenerului tiu si se aqtepte aceeagi maturitate care se agteapti gi de la tine.

o partide. instabil. Nu poate tolera nimic mai pulin decit un partener desivirqit.va agtepta doars[primeascd qi o va lisa pe solia sa si fie infirmieri. Ori de cdte ori se confrunt[ cu o problemi personald. El seconsiderd superior celorlalli gi pretinde ca toli se recunoascd aceasta. iar solia lui trebuie de fiecare datd sd-l risfele Ei sd-i indeplineasc[ dorinlele. nivelul sf. El are o minte ascu.vino-ncoace". Flirturile ei permanente il pun adesea pe so! in situalii jenante.tite qi igi poate domina prietenii. solul 9i copiii. . o personalitate instabild si tem[toare. Van Pelt Curtenie completd Tipul temperamental.. Lucreazi din greu.i mami este plictisitoare. Este extrem de preocupatd de imbrdcdminte gi nu reuqe$te sd faci fald rutinei vietii de fiecare zi mult timp dupl cisdtorie. In cdsnicie.. pentru ci. o adevdrati dezamigire. de obicei.desivArsiti" in orice privinJi. igi considerd so1ul. de obicei. Are un succes deosebit la fete gi ele il consideri.joace de-a .mAni indispus gi frustrat. 215 .. Comportamentul siu agresiv ascunde. a stat singurd timp de mai mulli ani sau a avut o mame . De obicei. Bdrbatul cu o astfel de personalitate cunoagte cdte ceva din aproape orice domeniu gi dominn orice conversalie atata timp cat aceasta rdmAne la un nivel superficial. Persoana excesiv de meticuloasi se imbracd ireproqabil qi are tabieturi greu de satisficut. Femeia cu o astfel de personalitate nu oboseste niciodatd se se . are serioase indoieli cu privire la bdrbilia sa. ca si nu rf. si-si dovedeascd siesi ci inci este trdgatoare.u de frustrare cregte o data cu pretentiile. in intimitatea emoJionali si sexuald a cisniciei un astfel tle birbat este. eu recomand intotdeauna calogodna sifie precedati de o lungd perioadi de curtenie.. Tipul superinr.. dar in privinfa cirora se considerd dotatd. Pe mdsurf. Are nevoie de un auditoriu ca sd poati acliona.. Astfel de persoane ignori clementele indoielnice ale relaliei. Flirturile lui sunt adesea o incercare de a se reasigura de propria masculinitate 5i maturitate emotionald. Un mecanism constrangdtor dinduntrul lor ii impinge la altar fdrd sd lini seama de nici un obstacol. nu apar intotdeauna inci din primele faze ale relaliei. ce incepe si-si piardd tineretea si liumusetea. de cele mai multe ori. pronunlat. 214 Tipul cdruia ii place sd flirteze. Allii se cdsdtoresc in speranJa cd statutul matrimonial ii va ajuta si iasi din situafiile dificile. Cum in cea mai mare parte garmul lui este contrafdcut. de obicei. Femeia care se consideri superioare reuqe$te in aproape tot ceea ce intreprinde . doritd si ciutari. Aceste persoane nu vor s[-si evalueze sansele de a reugi in cisnicie si resping orice idee care le-ar putea zaddrnici planurile de a se arunca spre cdsdtorie. existenta unui pirinte vitreg cu care nu se infeleg sau un sentiment de nesiguran![ cu privire la educalie sau la propriul viitor. deceiul Lrnui membru al familiei.Alesul doamnelor" preferi companii de genul feminin si eviti propriul sex. prietenele gi chiar propriii copii ca pe nigte ameninliri reale pentru statutul ei. astfel cd foarte pulini oameni ii stau in preajmi.carierd. Dacd cineva ii descoperd sldbiciunile este distrus. Are un spirit de competilie. Semnalele de pericol. legate de aceste tipuri de personalitate. Dacd nu-qi atinge scopul. Factorii care ii motiveazi pe oameni cdtre o astfel de decizie pot include divor[ul plrinlilor. Femeia temperamentali este capricioas5. ca si aibl succes Ei si compenseze gi in acele domenii in care este deficitard. fdri si-i ofere nimic in schimb. dramatici gi imprevizibili. De fapt. unii oameni se cisitoresc in grabd tocmai pentru a evita confruntarea cu aceste semnale de avertizare. ea este o potenliald candidati la o aventure extraconjugald. cel mai pulin pregdtili pentru ea. Bdrbatul temperamental este egoist si supiricios.r Nancy L. iqi blameazd cdsnicia. sunt. gospodirie fi maternitate. chiar si in relalia cu solul ei. mamd gi admiratoare constante. Oamenii care se grdbesc si se cisdtoreascl fdri si recunoasci semnalele de pericol. de obicei. in care incearc5. De aceea. qi i se pare cd rutina de gospodind . Tipul excesiv de meticulos. . iritabil.

a cdror arie de durere se schimbd lrecvent.chiar gi pe striini. in general. Are stdri de addncd depresie. Van Pelt Curtenic completd (lc nenumerate pldngeri . insoliti adesea 216 firi 217 . dacd nu imposibil. pentru cA este rlificil si-i mdsori pe oameni gi sd-i asezi in tipare. 4. Bte legat de anumite ritualuri. superficiale. Jindnd la ideile lor fanteziste gi idealiste gi refuzAnd orice dovadi ci alegerea lor de cisitorie s-ar putea se nu fie inleleapte. Are o adeviratd obsesie in ceea ce privegte starea sa de senAtate . Caracteristici compoftamentale sociale superticiald 1. Se ded[ la un comportament gdldgios gi turbulent. de guvern. 2. expriml un nejustificat simlemant de vinovdlie.i arxietate atunci cdnd se confruntd cu o situalie noui sau neobiqnuit[. 4. ar trebui se evitali cu tohrl si vd cisitoriJi cu cineva care are o astfel de personalitate. in general. fali de societate. de autoritate si de lume. Este intotdeauna riscant si clasifici tipurile de personalitate. 7. viala de fiecare zi este in mod nefiresc modelatd in jurul indeplinirii exacte a unor activitlli specifice Caracteristici comportamentale sociate graie ale unei percoane neadaptatd 1. Are impulsuri necontrolate . ce tredeaze un individ imatur. vi poate ajuta se vA pezili de o cdsitorie dezastruoase. situalii sau idei la care oamenii. care se apropie de aceste extreme va fi un partener de cisltorie dificil. Ei iau decizii in grabi. pe care le au cu privire la dragoste. care nu prezintd insi nici o ameniniare reald. Manifestd teami. Manifesti aroganle si o atitudine de condescendentd chiar $i fali de persoanele pe care le cunoaqte de multd weme. O alti categorie sunt aceia care ignori semnalele de avertizare intr-o relalie datorite ideilor romantice.Nancy L. o intelegere a modului cum actioneazi persoanele neadaptate sau rreadaptabile. insofite adesea de nejustificate simteminte de vinovdfie. iar ei ajung si-gi dea seama ci au pierdut din vedere considerente importante in luarea deciziilor doar atunci cind este prea tdziu.o ingrijorare ipohondrici pentru propria sinitate. nu reaclioneazd. Allii viicireli. se dedi la frewente accese de rAs isteric. Ei se aruncd orbelte inainte. precum gi incapacitatea de a se relaxa in prezenla altora. Ei ignori orice mijloc de prevedere Ei acgioneazi fird sd se gdndeasci. 7. Exprimd suspiciune si un scepticism exagerat fati de oameni gi fald de ideile sau valorile noi. precum gi a exffemelor care le caracterizeazd. Manifestd ostilitate si antagonism fali de ceilalti. manifesti teami sau dezgust nejustificat fald de anumite obiecte. in general. 3. firl a cAntdri consecinlele. Lista urmetoare. intr-un mod specific. Istoria vielii unor astfel de persoane este.dorinle imprevizibile de a face anumite lucruri fdrd sl lind cont de consecinle. comportamentul. 5. Face stridente etaliri in ceea ce priveqte imbricimintea. sd tini seama de dispozitia sau de preocupdrile grupului in care se afld. in toate domeniile vielii. Manifestd o timiditate si o docilitate exagerate. cu scopul de a-i impresiona pe ceilalli . Are fobii. 3. un lung gir de egecuri. manifest[ o puternice aversiune fali de sex. Cu toate acestea. sau care nu sunt deloc potrivite cu situalia respectivd. Persoanele care manifesti caracteristicile de mai sus nu sunt pregitite pentru cisdtorie. Mai mult decit atAt. lucrurile pe care le posedd si banii. care nu pare sd aibl nici o motivafie. Este preocupat de sex sau de subiecte legate de sex sau. 2. Trece prin frecvente stdri de emo$e gi excitagie care sunt mai intens trdite decAt o cere situalia. vi va ajuta si vd dali seama ci orice persoand. 6. 5. dimpotrivi.i sunt pur gi simplu nepesetori. de pldns sau de agitalie generale. care prezinti acele caracteristici comPortamentale sociale. 6.

Un putemic atasament faJ[ de tatd.cu alte cuvinte..le etc. aceasta nuinseamni ci poliincercasi te c1s1tore$ti chiar cu oricine. vd pot predispune 219 .. atitudinile qi educalia pe care aceqtia le-au transmis copiilor lor sunt factorii cei mai importanli in pregetirea pentru c5setorie.tori cu oricare dintr-un numdr de mai multe persoane gi poate sd aibi o cisnicie fericiti. o premisf. ar trebui sI cercetati si si afla1i ce-l face si se comporte astfel. cu totul nesiguri. Casdtoria nu face dintr-o persoani imaturd una maturd. Lipsa conflictului cu tatdll 8. cu totul lipsite de tact qi jenante.Nancy L. Numeroase studii au reliefat importanla acestor factori. Manifesti o dispozilie exagerati de a mullumi pe oricine. Are o dorin![ nestdv iti dupi situalii excitante $i aventure gi nu se poate bucura de momentele linigtite sau de forme mai subtile de pldcere. fall de prietenii de 10. dar nu asprd sau duri. indiferent cu cine s-ar cdsdtori. in care sd poati fi testate compatibilitatea tipurilor de personalitate. urmad de o perioadd de 2.partenerului ideal". alituri de sfatul unui consilier avizat. Primii ani ai vielii de acase. Fericirea di nivali in familii .i franchelea pdrinlilor in chestiunile legate de 5. Lipsa conllictului cu mama. 1"1. astfei cd nu ar trebui si-i treceli cu vederea atunci cdnd vi alegeli partenerul de via!i. pus deoparte" sebazeazd pe 8. satisfdcindu-le cererile gi dorinfele. Van Pelt Cuftenie completd undeva. ci oamenii maturi qi fericili sunt cei care fac cdsnicii reuEite. existi cineva. Dar nu existd nimic care sd poati inlocui.fabricatd in cer". 4. care vd poate ajuta sA vi inlelegeli $i pe voi ingivl. Aceste simptome nu trebuie ignorate niciodatf. Daci sunteli implicati intr-o relalie serioasi de curtenie gi partenerul teu (sau partenera ta) manifestd weunul dintre factorii menfionali.dar la fel fac divortul si nefericirea. in eficienli qi importanfi. Deschiderea s. Doar dupi o indelungl cunoastere Un putemic ata$ament fali de mami. 9.i bldnde. 7. se vor dovedi de mare folos. teoria cd 218 de aversiune. creatd special pentru tine .unic. 3. o perioadi lungd de prietenie stabili qi de curtenie. 9. Fericirea relaliei pirinlilor. aprobdnduJe pereri. Minte gi distorsioneazd faptele pentru a se pune pe sine gi propriile realiziri intr-o lumind mai favorabili. Testarea personalitdlii.s Iati-i: 1. Trebuie si alegi cu inlelepciune. Cu toate acestea. Factorul cel mai important de luat in seamd. fie duse la 12. extrem. atunci egti in cdutarea . 10. Face remarci 9i gesturi publice de afecJiune ambele sexe. mai ales atunci cdnd ele tind sf. $i atunci. Atitudinea premaritali fali de sex este lipsitl de dezgust Ei m{tile vor cddea gi va ieqi la suprafati adevdratul sine. Vrei sd gise$ti acea persoani speciald. treili aleturi de pirinfi. Copilirie fericitd. pe pimdnt. sex. Manifesti o incredere exagerate gi doregte ca tot ce line de propria persoani si fie bine stabilit si neschimbdtor. Relagiile interpersonale din primii ani de viald. Cu toate cd numdrul persoanelor cu care poji avea o cdsnicie reusite este mare.. Pedepsele primite in copildrie au fost rare . 6. exemplul oferit de plrinli. qi persoana pe care dorili se v-o alegeli ca partener. chiar si pe strdini. care a fost fermd. . Ins[ o persoand imatur[ gi neadaptati nu va putea avea niciodatd o cdsnicie fericiti. ce anume ar trebui sd cauli intr-un partener ideal'l Tnce factori speciali ili pot vorbi mai bine decdt orice altceva despre cat de pregetite este persoana respectivd pentru cdsdtorie. in alegerea partenerului de via![. atunci cend vd alegeli partenerul de viald Daci egti un tinir normal. Disciplina de acasd. logodnd de cel pulin qase luni. O persoand maturi gi pregdtit5 se poate cisi.

7 Nanq L. citind si fdcdnd teste de personalitate.. insircinate la scurt timp dupd aceasta. legile lirii sunt cele care stabilesc aceasta. cu un so! obosit qi netrdind pentru altceva decAt pentru rrai multi munci decat pot face fa!d. cu tkri copii.ei sunt Ii)r{ali sau impingi de imprejuriri sd o facd. cele zece procente care gi-au estimat cesnicia drept mediocrd sau nefericiti vor divo4a (lucru care este pu{in probabil). dar mersesem atdt de dcparte. Lucrul de care avegi neapiratd nevoie este ca. un procent de 90 Vo dintre aceste cisnicii vor fi fericite sau chiar foarte fericite.i comportament. de obicei. se plimbi cu blielii si se distreazd. Mireasa este insdrcinati in 50 Vo dintre cisitoriile intre lrdolescenli. Doar atunci cAnd tinerii ajung la lfi ani (21 in Porto fuco). s-a cisitorit la 16 si in jurul vdrstei de 18 ani s-a descris pe sine ca fiind .chiar inainte de a-mi da seama ce fac sau mdcar cine sunt". incit simleam ci n-am cum sd mai dau inapoi". Ce se intdmpld? Dacd doreqti se studiezi qi se te pregete$ti pentru cAsatorie. . probabil c[ vei duce cu tine. mdrturisegte Tim. se pregitesc si intre la colegiu. Estimirile aratl ca peste 30000 de adolescenfi. mul{i adolescenli nu a/eg si se cisitoreascd . Van Peh cdtre o dsAtorie reu$ite. Toate studiile ficute in aceastd privinli concluzioneazi cd acele cirsitorii care sunt intemeiate prea de timpuriu nu sunt la fel de stabile precum cele ale persoanelor mai mature. Dar eu . VArsta legal[ vtriazl de la 14 la 18 ani pentru biieli gi de la 12 la 18 ani pentru lLte. rdmin. care nu sunt insdrcinate in ziua nunjii. indiferent de mediul familial din care proveniji. in realitate. cu virste cuprinse intre 12 gi 15 ani. probabil ci vei experimenta si tu aceeasi binecuvintare. nu aveti garanlia cd Ei relalia voastre va fi la fel.. intr-un fel sau altul sA ne cisdtorim". gi invers. Dar si presupunem ci nu ai crescut intr-un cimin fericit. n-am vdzut rrirr. Ai invilat de la p[rinlii tei cum si tratezi problemele atunci cind apar. abordezi toate celelalte aspecte de viafd? Curtenie completd Cea mai potrivitd verctd pentru cdsdtorie Cel mai probabil cd vei duce cu tine. urmdnd cursuri de instruire. Adolescenlii care se cisitoresc au o probabilitate de doud ori mai mare si ajungd la divort decAt restul lnpulaliei. Studiile arati ci atunci cAnd o persoand se pregeteqte in mod deliberat pentru cdsnicie. sd abordati cesibria in mod inteligent gi si lucrali impreuni la construirea unei relalii fericite Ei reugite. Alte lcte de varsta mea ies. o dati cu trecerea anilor. A trebuit sd md mlrit cu primul birbat care mi-a iesit in cale . Atunci cdnd cuplurile se pregitesc in mod chibzuit pentru cisitorie cu scopul de a rupe lanlul nefericirii care a caracterizat trecutul familiilor lor. Ea spunea: . . acelas. .ric si nu sunt nimic altceva decAt un animal de corvoadi. l)ar sunt legile lirii un ghid potrivit pentru o c[sitorie reugit5? Biata Mary l-ou. rata divo4ului va fi doar jum[tate din cea a p[rinlilor lor.Iate-mi. cercul vicios al egecurilor in cisnicie se poate rupe. cum si comunici. Au ajuns la absoMrea liceului. in noul tdu cimin. CAli ani ar trebui si aibd o persoani cend se casatore$te? intr-o rrare misurd.o femeie cisitorite qi imbetrdnitl inainte de vreme". cu alte cuvinte lac ceva pentru ele insele. iar acele mirese adolescente. Nu sunteli in mod absolut gi fatalist legali de mediul din care provenili. cum sd administrezi finanlele si cum sf.. . fragi gi surori. li se permite si decidd pentru ei ingigi.. cum sd menlii un rol potrivit in relalia dintre so! gi solie. N-am fost niciieri. cu acceptul scris al pirinlilor. se ciisdtoresc in fiecare an. poli depaqi orice handicap datorat mediului din care provii. Chiar daci. modelul de comportament pe care deja l-ai inv[!at. cum se te raportezi la copii.Toti se afteptau. care s-a indrigostit la 15 ani. Dac[ pirinlii vogtri au avut o relalie fericit[. Dacd ai crescut intr-o familie in care a existat o permanenti atmosferd de ceartl intre pdrinli. Dace pdrinlii tdi Ei-au manifestat fericirea autentici prin cuvinte iubitoare.Eram plictisit de ea incd dinainte de a ne cisdtori. prin fapte de amabilitate qi printr-o profundi afecliune. in propria ta rela{ie de clsdtorie. care fusese prieten cu Carla de cAnd avea 15 ani. un taner de 19 ani. 221 220 .

in care mirele a awt sub 19 ani. in cdsitoriile incheiate prea de timpuriu este ceva obisnuit ca unul dintre parteneri sd-gi piardd interesul fa1[ de celdlalt.. probleme majore. bdrbalii cesetorili par si aibi tinte care pot aplrea. in general. Persoana de care egti indrigostit la 18 ani poate si nu fie persoana de care si po{i fi indrdgostit qi la 21 de ani. datoritl lipsei de experienld sau educafiei precare.d de o fati singuri. Avind mai putin timp pentru acele activitlti sociale. O tan5rd care se cisdtorise cu un birbat mult mai in vdrstd s-a intors din luna de miere vizibil supiratl. rareori se intorc si-si continue cursurile. diferenlele devin din ce in ce mai pulin importante. in cazul in care fata este putin mai mare. viala ca liind rnult mai simple decat este in realitate. Pe misuri ce ambii parteneri inainteazi in vdrsti. I{aideli sd privim realitatea cisdtoriilor incheiate in wemea studenliei. unul dintre voi este cu opt pdni la zece ani mai mare decit celilalt. atunci cAnd sotia este mar mare). ea s-ar putea sd exceleze la invelitura fa. S-a dus direct la pastor gi i-a spus cd incd nu-si revenise dupi gocul primei nopti. iar procentul cdsniciilor nereusite. Cel mai bine este ca amAndoi si avefi aceeasi vArsti sau bdrbatul sd fie mai mare cu doi-trei ani.i de 24 de ani pentru bdrbali pare sd asigure cele mai mari sanse de reusiti. Dar dacI. El ceruse ca. in momentul cdsitoriei.i 23 de ani au o rati destul de mare a divor{ului. Cuplurile in care cei doi parteneri au 25 de ani sau mai mult au pesteT5 Vo ganse de succes. ei consacri studiului mai rnult timp decAt atunci cind erau singuri. cuplurile cele mai fericite sunt cele care se ces[toresc duod 28 de ani. Relalia poate cepeta un caracter de tatd-fiice (sau de maml-fiu. sa lie aprinsd doar o lumind slabd. Lipsa unui venit corespunzdtor genereaza. Van Pelt Cufienie completd iasd in oras mai des. care este vArsta ideald pentru cdsdtorie? Ydrsta de 22 de ani pentru femei. interesele pot se difere. De aceea. Anumite studii6 au ardtat cA studentii cdsitoriti iau note mai bune clecit cei necdsdtorili! Sunt mai multi factori care pot explica aceasta! O femeie cesetoritd care-gi continui studiile la colegiu.tocitoare" infernale care o urmirea din paharul de pe noptierd ii inhibase orice rispuns. potrivit psihologului Joyce Brothers. pe noptiera din motelul la care stetuseri. dar imaginea acelor . este foarte ridicat.tie nici micar de ce se afl[ la colegiu sau ce planuri are pentru propriul viitor. gi atitudinea celor doi fafd de viald poate fi diferitd. CAtiva ani pe parcursul perioadei critice a procesului de maturizare pot se schimbe Nunlile in campus Multe cupluri care urmeazd colegiul incearci si decidi daci sd in mod drastic lindirea cuiva 9i atitudinea sa fald de viali. instabili. care cer timp si energie. Adolescenlii care renunte la scoali ca sd se cisitoreasci. $i. de asemenea. De asemenea. cand solul ei iqi ddduse jos proteza dentare si o pusese in pahar. De exemplu. O fati poate si se cisetoreasce cu un bi.Nancy L. Stia ca el avea dinli falqi. Chiar Ei cisitoriile incheiate intre parteneri cu vdrstele cuprinse intre 18 s. aceasta nu va aduce probleme speciale.rbat mai in varste ca sa obline un inlocuitor al pdrintilor sau pentru cd se gdndeste cd acesta rcprezintd singura ei gansd de a se cisdtori. 223 222 . in general. dacd nici unul dintre voi nu este sensibil in aceasti privin!6. schimbarea personalitilii gi a valorilor complicd gi ea situalia. pentru cd persoana mai tdniri va dori sd cducationale mai clar definite. Puneli toate acestea laolaltA si veli descoperi ci aproape 60 Vo dintre cisitoriile incheiate intre adolescenli sfdrsesc prin divort. dar nu intrebase nicircdatd ce ficea cu ei noaptea! Sogilor adolescenli le este dificil sd-qi intrefini familia din cauza puterii limitate de cdqtig financiar. trebuie si-qi cunoascd foarte bine tintele de viitor si si aibd o putemicd dorinti de a le atinge. activitatea fizici poate sI varieze. pentru ci o persoani tinird consideri. Mirii sub 24 de ani sunt. La rAndul lor. in timp ce ftceau dragoste. $i atunci. in timp ce preia si indatoririle casnice. care nu . ar trebui sd vn gAndili in mod serios la problemele se cisdtoreascd imediat sau sd amAne nunta pAnd dupi absolvrre.

v-a!i mai cdsdtori inainte de absolvirea colegiului?". Insi si din acest act plin de generozitate pot aplrea probleme. in favoarea cisdtoriei. chiar dacd existd bani din belsug gi nu existd nici un bebelus. O pot lace. Adesea fetele singure din campus se pldng de faptul cd birbalii cdsdtori{i. Unii pirinti continui sa-si necdsetoriti. cei care se gdndesc la o astfel de cesetorie trebuie sd cugete indelung Ei atent la toate aspectele hotirArii lor. daci a1i fi sir tiirifiin cdsitorie dupd o logodn[ fii student clsitorit. Ca sd studiezi. este nevoie de o cooperare lipsitd cu totul de egoism si de sacrificarea preferintelor personale.. daci aleg si nu agtepte pane ce si-au desdvdrqit educalia. In realitate. care si le incurce planurile bine stabilite. ci ii intrerup de la studiu sau cd cer si iasd seara in orag. care nu sunt susfini financiar copiii studenJi qi dup[ ce acestia s-au cisitorit. Daci ambii parteneri sunt la gcoald qi au qi copii. Doar cdliva s-au pldns ci soliile lor sunt prea cicilitoare. dar 224 225 . dar ei nu sunt prea des dispusi si accepte si interventia acestora in viata lor.. . Adevirul este ci. Fie ci aceste cupluri de studenli nu au cuno$tinle corespunzi. dar sunt ei mai fericili? Este dificil sd obfii informalii exacte in aceasti prMnl[. chiar daci sunt indrigostili. Banii pot reprezenta o alti problemn. Aceqti bfuba1i nu sunt pregetil sd renunle la comportamentul lor de burlaci. Acestea au fost motivele pe care le-au prezentat ei. Ei nu accepti ideea unei sarcini neprevizute. cisitoriile incheiate in timpul colegiului au in mod neaperat prezente gi in celelalte cisatorii. studenlii cisitorigi dau un randament mai bun sjrca[zeud mai mult. Succesul unei cdsitorii in anii studenliei depinde. Dar toate studiile arati cd.i le iau. Aproape toli sofii intervievali considerau c[ soliile lor ii ajutau mai degrabi decAt si-i impiedice in activitilile lor. In timpul idilelor din anii de colegiu. f[rd sd realizeze ce inseamnd Majoritatea cuplurilor care se cdsdtoresc in timpul colegiului amAni si aibi copii pAni dupi absoMre. dar adeviratele motive pot rdmdne ascunse. scurtd. Insi din motive care nu sunt cu totul clare gi in ciuda pilulelor contraceptive. Studenlii cf. Sfertul care a rimas a spus ce se confruntl cu prea multe dificultdli in cdgtigarea mijloacelor de intrelinere.Cunoscind ceea ce cunoa$te1i acum. s-ar putea sd aibi nevoie si fie Superman gi ZAna minunate ca sI poatd face fali tuturor indatoririlor. unul dintre cele mai mari fiind acela al siguranlei emolionale pe care o oferi ea. de modul in care cei doi isi organizeazi timpul Ei igi impart responsabilitdfile. mulli dintre cei care se indoiau de inlelepciunea cdsdtoriei lor studenleqti se simleau nemullumiti de cdsnicia lor din cu totul alte motive. aproximativ trei sferturi dintre cuplurile intereievate au rdspuns ci ar proceda exact la fel. incd. tinerii pot si gdseasci pe cineva cu care vor se se cisetoreascd.Nancy L. deoarece cuplurile trebuie sd se evalueze singure qi nici nu sunt cesitorili de prea mult timp. in glsirea unei case qi in pregltirea satisficitoare pentru examene. probabil cd nu s-ar mai Ii cdsetorit deloc cu persoana respectivd. dacd ar fi agteptat pane dupe terminarea colegiului ca se se cdsetoreasci. si participi la anumite activitdti sociale gi si intregii gi casa. gi totugi si nu fie pregetifi si se dedice unei singure partenere. Tinerii vor continua sd se cisitoreascd incd din anii de colegiu. Probabil ci ei se lasi cdteva dezavantaje. cei care ii intretin! Si rudele care nu contribuie la intrelinerea celor doi pot complica adeseasitualia! Tinerii cdsitorili pot se accepte sustinerea financiard din partea pirinlilor. Cu toate acestea.setoriti simt ce viata de clsnicie a adus in viafa lor stabilitate gi o motivalie mai putemici gi cd le este mai usor si se dedice lucrului. fie cd sunt neglijenti in aceaste privinlI. dintre colegii lor. Cdsitoria in timpul studenliei are cateva avantaje.toare in prMnla planificdrii sarcinii. la intrebarea . Studenlii care se cdsdtoresc trebuie si ia in considerare posibilitatea de a deveni pdrinli in ciuda celor mai bune metode de prevedere pe care s. Pulini pdrinti pot si priveascd la copiii lor ca la niste adulti cesetoriti.nu se poarte ca Ei cdnd ar fi cisdtorili". Van Pelt Curtenie completd Ei bine. intr-o foarte mare mdsurd. Multe neintelegeri apar tocmai din aceastd cauzi si conduc la dezamigirea pdrinlilor si la nefericirea copiilor. aproape o treime dintre sarcinile studentelor la colegiu sunt neplanificate. atata timp cit ei sunt. Cu toate acestea.

T 'foate studiile aratd ce. $i realitatea aceasta sundmult mai simplu inainte de cesdtorie decAt dupi. dupd incheierea cisitoriei legale la ofilerul stdrii civile. Van Pelt Curtenie completd vor fi nevoili se facl mai multe eforturi pentru a reusi decAt celelalte cupluri. nu apar probleme prea mari. Acum se ridici intrebarea dacd . in acest moment. cuplul doreste sd-si dezvolte o virrtir sociald similard aceleia de care s-au bucurat inainte de cdsdtorie. in timpul curteniei. atunci cind acestia vor apdrea. iar celdlalt nu este. Aceiaqi factori care fac ca o logodnd sd fie reugitd influenleazi Ei fericirea maritald. De obicei.P Nancy L. religia are o contribulie semnificativd Ia succesul cdsAtoriei. Firi nici o indoiali. insd. Atunci cand fata participi la biserici sau la sinagogi mai frecvent decit bdiatul. dupd cdsltorie. dacd cei doi provin din medii religioise d-iferite. rrrr astfel de cuplu cauti despdrtirea dup[ nunti mai repede decit crrplurile de aceeasi credingd. sansele lor se rrr icsoreazd. . In cisniciile in care unul dintre soli este religios. L 227 . Educagia rcligioasi a copiilor genereazd.. De asemenea. Atunci cdnd un cuplu nu priveste realitatea in faii. realizeaz| un grad mai inalt de satisfaclie maritali. totul se complic[ si se irccentueaze atunci cdnd apar mpiii.si Religia alegerea paftenerului de viafe Majoritatea cuplurilor sunt cununate de citre un pastor. cele mai multe necazuri. in ordinea frecvenlei lor. dupd nasterea primului opil. Ce influenld au religia si valorile spirituale asupra cuplului. Si. Totul incepe cu o idili care nu s-a dorit niciodatd sd devini ceva . in timpul prieteniei gi al curteniei. Cele mai obisnuite patru cauze de conflict in cdsitoriile de credinti rrrixtd. dupd ce strdlucirea gi inflic[rarea lunii de rricre s-au stins. I istc firesc. Este usor si minimalizezi rlilicultdtile cu care te-ai putea confrunta. Cuplurile care participi in mod regulat la bisericd sau la sinagogi. rata divorlului gi a delincvenlei juvenile este de doui ori mai mare decAt in cisniciile in care ambii parteneri implrtigesc aceeagi credinli.ional de 226 in mod realist la cisdtorie. religia cui? Cuplurilor tinere si necisdtorite le este deosebit de dificil sd se rrrragineze pe ei insisi in viitor gi sd prevadd cum iqi vor educa si trata r'opiii. implicarea cuplului in activiteti spidtuale poate contribui la o relalie de succes. cei doi ajung si fie atdt de preocupali unul de celdlalt si atdt de satisficuli emo. incAt ajung sd ignore rolul religiei in viala I rr. mulli incep si vadi lucrurile asa cum nu au ficut-o pAni atunci. De ce este rata divorlurilor atat de rrrlrc in c[sniciile mixte din punct de vedere religios? Unul dintre nrotive este acela ci. cuplului ii este dificil se se Chiar gi in timpul perioadei de logodni. pot si aparl conflicte serioase. asupra relaliei lor de cisnicie qi asupra copiilor pe care ii aduc pe lumee Ani de cercetare in aceasti privinld au aretat ce aceia care nu apar{in nici unui grup religios au cisnicii cu un^mai mare grad de risc decit aceia care au o apartenenli religioasd. Daci un r'uplu este deja in dezacord in prMnfa religiei. Daci cuplul este de rrcord in acest domeniu al vietii lor. aceste cisnicii rrrixte ajung in impas mult mai repede decdt celelalte. preot sau rabin."rndeasci Contlict cu pivire la religin pe care o vor urma copiii. sunt: 1i. l-ucrul acesta este adevdrat qi in ceea ce privegte logodnele in care nici unul dintre padeneri nu participd la serviciile religioase. De ce? Este religia un factor important in cisitorie? In ce fel afecteazi convingerile religioase ale celor doi viaqa lor de dupd cdsitorie? Ce consecinle au acestea? Care sunt sansele ca o cisitorie sd fie reuqit[ atunci cdnd cineva se cesitoregte in afara credinlei sale religioase? (lrlgostea lor reciproci. t|rci da. nicidecum sA treace pe locul intdi pe lista prioritelilor.t |ios.rl trebui sau nu sd le asigure copiilor lor o educalie religioasi.rftiviteti al5turi de cei de aceeasi credintd cu el. din punct de vedere religios. mai mult de jumdtate dintre logodne se rup.rlc acestea. Cu Io. lrrsi. ca fiecare dintre parteneri si se intoarci rrr bisericd sau in sinagogl pentru a-si implini nevoia realizlrii unor . dupi luna de miere. Mult mai puline logodne rupte apar insi intre cuplurile care se inchinl impreuni cel pulin o datd pe lund.

Un grup de studenli care au reflectat asupra cisniciilor de religie mixti a pirinlilor lor au inclinat sd considere ci. Pentru alli credinciogi. daci cei doi provin din medii religioase diferite.trezire" reprezinta un adevdrat soc pentru multe cupluri tinere. Paul l-andis a studiat cine igi asumd responsabilitatea educaliei religioase in cdminele mixte. Existi intotdeauna posibilitatea ca o persoani a cirei viata a fost cldditi pe temelia valorilor religioase. In altele. inainte de masd. omul devine mai congtient de propriile valori decAt oricdnd mai inainte. dar s-ar putea se nutreasci resentimente adinci fala de formarea acestora intr-o altd credin{e. studiul biblic personal qi rugiciunea sunt indispensabile. la ambele servicii religioase. alteori de citre amdndoi. de asemenea. Poate ci o astfel de persoani. cel pulin reduce tensiunea. Fiecare va incepe sd invente/e scuze pentru a nu participa la activitelile spirituale ale celuilalt. Van Pelt Cunmie completd Chiar si persoanelor care pdreau a-si fi pierdut interesul pentru religie inainte de cisdtorie sau in timpul primilor ani ai acesteia li se poate pirea dificil si rimAni cu totul indiferente la educalia copiilor lor.F Nancy L. Conform studiilor fdcute asupra cuplurilor in care cei doi nu provin din acelasi mediu religios. aceasta este singura cale de a mentine pacea in familie. Conflict cu piire Ia pafticiparea Ia biseicd. Chiar dac[ nu aduce prea multl satisfaclie personald. 229 228 . si se faci doar o scurtd rugiciune. copilul era dus. cuplul realizeazd. dupd cisltorie. dar care s-a depirtat de acestea in timpul adolescenlei qi al primilor ani ai maturitdlii.s Unele religii diferd esenlial de altele. Daci solul si sotia impdrtlsesc aceleasi idealuri religioase. qi aceasta in ciuda faptului ci organizaliile religioase ar trebui sd acorde asistenld oamenilor care trec prin dificultnli. ci partenerul aldturi de care a ales sd trdiascl nu-i implrtdgegte idealurile si valorile. De multe ori. devoJiunea familiali reprezinti o prioritate de vdrf. Ia fel de dificil va fi si pentru cel crescut intr-un mediu religios strict si-gi liberalizeze convingerile.sinagogE vor reprezenta un aspect important al vielii lor sociale. In mai bine de o treime dintre acestea. de-abia dupi cls[torie cdt de adinc inridicinate sunt standardele si valorile credinlei in propriile vie1i. Aceasti . nu va gdsi niciodati timpul necesar ca si-gi educe copiii in propria credinld. imediat ce strdlucirca nuntii si noutatea vieEii impreund se estompeazl. religii care asiguri propriul lor sistem gcolar parohial. Cuplurile a ciror cisnicie incepe si se destrame participl la serviciile religioase mai rar decAt acelea care au o cdsnicie fericitd. Insd. astfel de aspecte par cu totul inutile gi firi sa merite efortul. In curAnd. De multe ori. pe care cel mai strict dintre cei doi le considerd indoielnice sau de-a dreptul pacetoase. qi atunci se ridicd intrebarea daci copiii ar trebui si fie trimiEi la o s. in general. sd ajungd si-si dea seama. atunci cind scopurile sale intrd in conflict direct cu persoana pe care o iubegte. Insistenta asupra oriclrei chestiuni de naturi spiritual5 poate complica o problemi deja sensibili. cel mai liberal dintre ei va inceoe sd nu mar tolereze ceea ce el considerd a fi vederile inguste ale religiei celuilalt. In citeva cazuri. pertelia qi activitl1ile de la biserici sau de la. Poate cd inainte de cisdtorie fusese destul de indiferent fali de lucrurile religioase. uneori de cltre unul dintre pdrinli. De exemplu. interesul acestora in religie scade dupd cis[torie. pe rdnd. Scena este acum pregetiti pentru conflicte majore cu privire la participarea in locurile de distracfie. Pentru un pdrinte de o credinli diferit[ sau care manifestl un prea slab interes fali de lucrurile spirituale.coald publici sau la cea a bisericii. O penoanl a cdrei viald s-a concentrat in jurul religiei poate descoperi ci credinla sa este mai ferm intemeiatd decdt crezuse. ins[. acest luou a reprezentat un handicap serios in viala lor de acasd. copilul era expus la influenlele ambelor credinle. Sunt.dea ochii" cu o comunitate care pare sd-i acuze. Multor oameni le este rugine sd . ei vor avea tendinga de a intra in competilie pentru loialitatea fiecdruia fald de propria religie. multe credinle cer ca.. Un alt studiu a aretat cA sase din zece mpii provenind din familii cu religie mixti sfar$esc prin a respinge orice fel de religie.. $i totuqi participarea la bisericd sau la sinagogd mdregte stabilitatea maritale. de obicei.

Atitudinile ambelor echipe de rude intre gi ele in sceni 9i contribuie la conflictul marital. privegte cu gije qi la valorile religioase ale persoanei lAngd care ai ales sd tr[ieqti pentru tot restul vielii. veli participa fiecare separat la serviciile lcligioase sau veli merge impreund. Conflict cu pivire la numdrul de copii qi la diferenla de vdrctd dintre aceqtia. Aceasta conduce la o concluzie important[: religia contribuie la stabilitatea cdsdtoriei qi la succ€sul acesteia. ei s-ar putea simli in&epteli{ s[ exercite anumite presiuni asupra pirinlilor.moartea unuia dintre pirinli. vor merge Ia scoala parohiald? Dacd da. si de so1ie. care vor insista sii cresti copiii in religia lor? Dacd a1i hotdrat impreune ci religia nu va lace parte din viala voastri de cdsnicie. Aceste valori 230 n[? A1i avut vreodati bucuria de a-I mullumi impreund lui Dumnezeu pentru binecuvdntirile Sale qi de a cduta ajutorul Sdu in rnomentele dificile ale vietii? Tim LaHaye spune cd. Ia care? Ce veli face in privinla zecimilor si a darurilor? Cum ii vor afecta tleciziile voastre pe perinlii si pe prietenii voqtri? Vei fi in stare si reziEti presiunilor unor pdrinli si bunici devotati.zile din urmd".. acolo unde sotul 231 . mulli oameni igi lsumi de bundvoie riscurile unei cdsdtorii nereligioase sau cu religie mixta. Dace te gandesti in mod serios la o astfel de unire. cum te vei simli ulterior? Cum vei gdndi in aceasti privinte peste caliva ani? Daci fiecare dintre voi este hoterat si-si rnenlini apartenenli religioasd. egti dator latb de propriul tdu viitor sd cintdresti bine lucrurile inainte de ate clsdtori. atunci cand este impertafite si de sot. Daci qti sau ai fost un membru loial al weunui grup religios. cu scopul de a-i indoctrina . De aceea. tablouri etc. fute posibil ca fiecare pereche de bunici sf. pe rand. Presiunile exercitate in oPozilie cu ceea ce-i invald pirintele ii conduc pe copii la confuzie qi la dezamdgire. a unui copil sau a altei persoane apropiate? Vei putea atunci se te intorci la religia copihriei tale? Dupl ce ti-ai examinat cu atentie atitudinile. Alte grupuri religioase dezaprobi contraceplia.adevirati". un astfel de conflict.Nancy L. el nu este de neglijat. Nu uita ci atitudinea 9i loialitatea ta specifice sunt prea profunde ca sd fie ignorate sau desconsiderate cu usurin{d. ce veli face cu actMtilile ^actuala sociale? In care dintre religii vor fi crescu{i copiii? Vor participa la o singuri bisericd. Statisticile aratd ci.cdrli' figurine. in general. Ace$tia pot ajunge la concluzia cl religia nu meritf. pentru ci poate s[ mnduci la probleme serioase. Ambele seturi de bunici vor urmdri si vor a$tepta sa vade daci nepotul sau nepoata lor creste in biserica . ar trebui si te gindegti de doud ori inainte de a te cesAtori cu cineva din afara credinlei tale sau cu cineva care nu manifeste nici un interes fali de aspectele religioase.. Confl :t dntorat implicdii rudelor in aspecte religioase . hotArend se se spele pe miini de orice religie. ei se intreabi cAt este de inlelept si aduci copii pe lume in aceste . la amdndoui sau la nici una? Cdnd vor fi destul de mari ca si meargi la scoald. ca si vadd daci acegtia cedeazi. inceapd sd le ofere copiilor daruri religioase. Iatd cdteva intrebiri importante la care ar trebui si-ti rdspunzi: Este vreunul dintre voi dispus sd se adapteze la religia celuilalt? Dacd nu. Cu toate cA acest aspect genereazd cele mai puline conflicte. in care unul dintre parteneri nu impert4ette deloc interesele religioase ale celuilali.it. cuplurile cu religie mixtd au mai pulini copii. in ciuda tuturor dificultdlilor menlionate. Participe la serviciile religioase doar pentru a face placere pirinlilor sau pentru a se intAlni cu prietenii? Respectd gi susline idealurile religioase sau le ridiculizeazd? Vi rugali impreu- spirituald s-au cledit in tine inc[ din copilirie. la ambele locuri de inchinare? Va renunta vreunul dintre voi la propria religie? Daci tu vei fi acela. probabil din cauza numeroaselor probleme cu care s-au confruntat in timpul crqterii acestora. La s"uttd di.t-}d in urma lor sunt cele cu religie mixtl. Van Pelt Curtenie completd Cuplurile cele mai nefericite sunt acelea care nu au nici o religie. ce veli face atunci cAnd vi veti confrunta cu o situalie de crizi . De asemenea. Unii oameni profund spirituali cred ce lumea noastre se apropie de sfar.

Tindra i-a cerut. nu m-as mai cisdtori cu el." Pentru o persoand care nu a mai fost cesdtorite niciodate. nu voi uita niciodatd clipa cAnd. este ugor si adopte un asemenea punct de vedere.contdbuie la formarea unei personalit[fi armonioase. Cei care au dobAndit asemenea valori qi care au invilat cum sd le aplice in imprejuririle vietii de zi cu zi vor reprezenta perspective foarte bune pentru cesetorie. Pdrinlii mei nu au aceleasi valori religioase. daci merge sau nu". existi doar un singur Cdsdtoria cu o persoane divorlatd O tdnird l-a vizitat pe pastorul ei pentru ceea ce ea considera a fi o consiliere premaritali de rutini. atunci cAnd este vorba despre o a doua cdsdtorie. C[sitoria este in mod activ suslinuti si este sirbitoriti cu un entuziasm care lipseste. mama ne-a m[rturisit: . Nu a fost vina lui. Van Pelt Ei solia se roagd impreund Curtenie completd in mod regulat. de obicei. Ei nu mai manifesti acceptarea optimistd. deoarece nu stiuse cum sd ii spuni cd logodnicul ei tocmai divorlase. dispozilia de a ajuta. Diferenla poate fi lbarte usoard. 1. care insoleste.te a doua cdsdtoie tn mod difeit decdt pe pima. Haideti si vedem care sunt unele dintre aceste diferenle: divor! la 1026 de cisltorii.smerenia. care existau intre ei. Pentru cd tatdl meu i-a cedat mamei mele controlul asupra educaliei noastre religioase. dac[ aparline unui gmp care susline $i care practici astfel de valori. ci doar cd existi o probabilitate mai mare ca o persoani se le aibd. gi aceasta numai din cauza religiei". Religia este un lucru de mare pre! pentru cisdtorie.. bunetatea. cu toate acestea. la momentele devotionale ale familiei? Sau veli sfArgi prin a vi certa. Virtulile evidenliate in Biblie . Societatea pive. 9i la multe altele despre care nici mdcar n-am stiut weodate. I-a mai spus pastorului: . dar ea existe. doar in jur de o trcime dintre cupluri au parte de o asemenea sdrbitorire. de exemplu. cesetoria cu o persoand divo4ate nu este acelasi lucru cu cisitona in care ambii parteneri se casitoresc pentru prima dati. pane cAnd te vei obisnui cu comportamentul seu gi-l vei l5sa in pace? Gnndegte-te cum va fi sd participi singur(i) Ia serviciile de inchinare un an. respectul fald de ceilalli. Aceasta nu inseamne c[ o persoand nereligioasd nu poate poseda asemenea caracteristici.. Persoana consacratl unui angajament religios are mai multe sanse pentru fericire maritald atunci cAnd se cisitoregte cu cineva care are aceleasi convingeri gi preocupdri. altruismul . Daci nici mirele si nici mireasa nu au mai fost cisitorili inainte. astfel c[ tAndra se gdndea c[ mama ei ar fi putut avea prejudecdli in privinla dorinlei ei de a se cdsdtori cu o persoani divo4atd. Toate acestea sunt trecute $i uitate. daci ar fi s-o iau de la-nceput. pentru cd ea nu o informase nici mdcar cu privire la logodni. Si luim. sora mea si cu mine am crescut in credinta mamei si in ea urmdm si astlzi. Familia. cu toate acestea. aleturi de copii. 233 z)z . de asemenea. prima cisltorie a cuiva. Daci amAndoi au mai fost cdsltorili. Divorlul este ceva atAt de obignuit astdzi. sd nu-i dezvdluie mamei ei aceste planuri de nuntI.In ciuda numerosilor ani pe care eu qi tatdl vostru sil iam petrecut impreund si a bucuriei pe care am impdrtagit-o alituri de el. dupa moartea tatdlui meu.Nanq L.. Vd puteji imagina participdnd seara.Se asteptem si sd vedem ce se intdmpld aici.. cinci ani sau o viafi intreagd. A inceput si sporovdiasci veseli despre planurile ei de nuntd si l-a intrebat daci ii poate da vreun sfat. Chiar dacd dezaprobarea nu se manifestd ll1i9. receplia organizatd de prieteni.. prietenii organizeaze aproape intotdeauna o serbetoare in cinstea lor. Familia ei nu fusese niciodatd marcate de un divo4. Societatea si gmpurile religioase tradilionale z6mbesc aprobator in privinta cdsitoriilor de prima datd.Trecutul lui nu are nici o legdturd cu viitorul nostru. fiecare aducand propriile sale argumente cu privire la care doctrind este buni qi care este gre$itd? Veli participa impreund la serviciile religioase? Sau partenerul de viafi va incepe se se scuze qi se remanl acasi. au condus la nenumirate probleme pe care le-am perceput fi eu. mulli dintre prieteni gi dintre rude adoptd o atitudine de genul: . cd ar fi o prostie din partea mea resping doar pentru cA a mai fost cdsetorit. oarecum. copil fiind. Deosebirile de perspectM asupra vielii. Ciminul pirintilor mei a fost relativ fericit.

Dacd persoana divo4ati are dreptul si-i ia pe copii o zi pe sdptimAni. poate cd persoana divo4ate obignuieEte si fugi de problemele cotidiene. se Familia celui care nu a mai fost cisdtorit tindq adesea s[ priveasci aceaste cesnicie cu un amestec de teamd 9i speranli in ceea ce priveste viitorul. fustd. (2) ezite mult mai pulin la gdndul de a divo(a 3. Se simte aceastd persoane in totalitate lipsiti de vini.i sd incerce si glseasci o solulie. chiar dacd noul cuplu crede ci . Van Pelt Curtenie completd prietenii gi societatea vin in ajutorul mirilor cisitorili pentru prima dati. Persoana divorfatl va trebui si ia legitura cu fostul partener pentru a. DacL din cisitoria precedentl au rezultat copii. Acum s-a stabilit deia un model de viatI. kebuie sa fii in mod deosebit preocupat sd-i evaluezi personalitatea si capacitatea de adaptare. trebuie si fiti constienh ci persoanele divo4ate prezinte un mai mare grad de risc in ceea ce priveste cisetoria decit cineva care nu a mai fost clsdtorit inainte. considerAnd ci totul s-a petrecut doar din cauza celuilalt? Daci astfel stau lucrurile." 4. divorlate sa fie. tn general mai pulin tobmnlj fald de difrcultdl atunci c6nd acestea apar pentru a doua oard. este posibil ca persoana divorlatd sd atbi anumite responsabilitdli financiare fagi de copiii din prima cisitorie. va ciuta si divo4eze din nou. doud familii. din moment ce barierele impotriva-divorlului au fost dobordte. Noua solie va fi nevoitd si-si ajute solul pentru a face fa!i' obligaliilor financiare ale acestuia fald de prima lui familie. cAt de mult a invAtat aceasta din esecul ei marital. dificili sau nepotrivite pentru viala de cisetorie.torie dupi o perioadd de cunoastere relativ scurte si cu logodne de scurti duratl (sau.. cel mai adesea. iar o femeie divorlate prezinte un risc chiar mai mare decAt un birbat divor!at. acest gen de persoanS. in mod adewat. divorlul nu se incheie niciodatd. Statistic vorbind.Atunci cdnd este vorba despre copii. Persoanele divorlate au o rate mai ridicati in ceea ce priveste esecul marital pentru cd: (1) au tendinla de a se cdsdtori tot cu persoane divo4ate. trebuie si verifici. De asemenea. Acest ultim aspect poate sd fie factorul cel mai important.totul este de domeniul trecutului". Studiile arati ci persoanele divortate au tendinta de a inchera o noui cisf. 2. in loc si le abordeze intr-un mod realist s.tigi suficient de mult ca se suslini. iar aceste presiuni financiare pot fi severe. mai intdi. (4) este posibil si fi fost atat de afectati emotional de trauma divortului. Unul dintre parteneri mi-a spus: . feri nici o perioad[ de logodni). care vor afecta toate relaliile cu familia gi cu fostii prieteni.programa aceste vizite. in loc si aclioneze pentru rezolvarea lor. noul partener trebuie sd faci anumite schimbiri de program in legiturd cu timpul cand acestia vor veni in vizitd. Atunci cand te gandesti se te cisdtoresti cu o persoani. Oare este aceaste persoand mai bunA decAt cea de dinainte? Prima cesetorie $i divorlul sunt realitili de viafi. divor{ate.. comparativ cu prima cdsetode. Atunci cAnd vor apirea probleme serioase. Noi cunoaEtem un cuplu in care amdndoi au mai fost cisdtoriti inainte gi care acum au copii impreuni. Barierele impotriva divortului au fost trecute. familia persoanei divorlate nu se poate abline se nu faci anumite comparalii intre noua alegere . Insuqi faptul ce o din nou. Pulini birbagi cis. (3) este posibil sd se fi obignuit sd fugi de situagiile problemd.Tier'. si fie mai sensibild de eventualitatea unui nou divort.Nancy L. de fapt. in acelagi timp. atunci trebuie luali in considerare fi alli factori. impotrivirea fam.i partenerul precedent. posibilitatea ca o persoani. indiferent ce temerile sunt justificate sau nu. Copiii. incit si caute se compenseze prin a se arunca in grabe intr-o noud experienld de dragoste. este indoielnic ci un astfel de om poate reprezenta o 235 234 . mult mai adesea decat o fac pentru cei care se cesetoresc pentru a doua oara. fali persoane a trecut printr-un divor! face ca aceasta Daci te gdndesti sA te c[sdtoretti cu o persoand divorfati. o penoani. Oamenii sunt. Existd o mare probabilitate ca familia si impotriveascd atunci cand unul dintre parteneri este divo4at. de asemenea.

cuplul interlasial nu se poate bucura in mod egal de ce este cel mai bun din Cdsdtoriile interrasiale ridici mai multe probleme importante. apoi. Ele presupun ruptura de propria familie . loate contactele sociale tind sl ducf. Intreaba-te: . diferit de a1 sdu? De ce a ales s[ rigte critica Ei respingerea familiei gi a prietenilor. intr-adevir. pare rnai sigur sd. clsitoriile interrasiale au devenit in ultimii ani mult mai frecvente. nu tine cont de culoare sau de prejudeci{i. Van Pelt Curlenie completd buni perspectiv[ pentru cisdtorie. Cele mai controversate dintre toate unirile rnaritale gi unele dintre cele mai puternic stigmatizate sunt c[sdtoriile dintre albi qi negri.C-e considerl aceastl persoand c[ i-ar fi putut salva cdsnicia precedentl de la egec qi ce anume va face din clsltoria noastrd una reugitd?" Reaclia familiei si a prietenilor la o cisitorie mixtd din punct de vcdere rasial reprezintd una dintre problemele cele mai dificile cu care se vor confrunta cei doi. Si. in aceeasi direclie . trebuie si luim in considerare problema copiilor. trebuie si-si discute cu grija si chibzuinld valorile inainte de cis[torie. cisdtoriile interrasiale au o mai mare rati de esec. dar in special unul intenasial. in care sunt implicate persoane de culoare. Dar trebuie si existe qi alli factori care sd exercite o anumitd influenld asupra deciziei finale. de obicei. Un rispuns simplu ar putea fi acela cI dragostea nu cunoaste bariere. farnilia pafienerului negru pare s[ rdspundi mai bine decAt o fac mem- Cdsdtori i I e i nterrasi a le Mulli tineri sunt interesati daci e bine sau nu ca cineva sI se cisdtoreascd cu o persoand de alte nalionalitate. va fi el in stare sd aibi o relatie normali cu rrna sau cealalti dintre rase? Va avea el posibilitati adecvate dc a primi o educatie? 237 rrrnbele culturi. Este weunul dintre parteneri (sau amindoi) prea idealigti gi dispugi sd riqte disconfortul personal gi ostracizarea doar pentru a demonstra libertatea si individualitatea in care cred in mod sincer? Sau sunt rdanntili impoftiva perinfilor. Cel mai adesea doi oameni care provin din medii sociale.e Nu in ultimul rind. un alt monstru isi -tD . in Statele Unite. iar acestea distorsioneazi statisticile. Este posibil ca dintr-o experienli amard sd inveli cum sd faci a doua oarl o alegere mai potrivitd gi cum sd lucrezi mai eficient la construirea unei relalii reusite. culturale si educationale dil'erite. De ce a ales aceasti persoane pe cineva dintr-o altd rasd gi dintr-un mediu cultural. lrrii familiei partenerului alb. Ludnd in considerare acest factor.r' Nancy L. Colegiile gi universiteile din zilele noastre au studenli provenind din numeroase medii rasiale si etnice. Drept urmare. oferind posibilitatea unui larg contact social intre grupuri apartinand unor rase diferite. Cat de stabile sunt cdsitoriile interrasiale? Este rata divortului rnai mare atunci cdnd se cisdtoresc doui persoane de rase diferite? Studiile f[cute in aceastd prMnti sunt sumare si nu ne ajutd prea Inult. Cei care au dat o datd grq trebuie sd invele din experienli qi si descopere acele domenii care au nevoie de imbundtilire. trdiascl intr-un cartier de negri. Ceea ce este important pentru runul dintre parteneri poate sd nu pari la fel pentru celdlalt. Orice cuplu. includ de obicei persoane divortate. in general.cuplul isi Iace mai multi prieteni negri decAt albi. Majoritatea cdsdtoriilor interrasiale. in cisltoriile dintre albi si negri. Din nefericire.. lu contacte mai apropiate cu piringii soqului de culoare.i de deprinderile sociale de pdnl atunci. clsitorindu-se in afara propriului grup rasial? Problema motivaliei este cruciall. Cuplurilor alb-negru li se pare mai usor sd. a prietenilor. Poate un copil niscut din pirinti de rase diferite si aibd posibilitatea de a avea o copildrie normald si sin[toasd din punct de vcdere emotional? Vor exista ocazii potdvite pentru prietenii cu copii aparlinAnd ambelor culturi? Cind copilul va ajunge la vdrsta rrdolescentei si a idilelor. concluzionim cd. vor avea si valori mult diferite. si aceasta conduce. a bisericii sau a controlului social? Poate fi un factor motivator dorinla de a face un pas mai sus in privin{a statutului social? z inaltl capul hidos.

se inlelegeau bine. Tendinla na{ionali este cetre o mai mare acceptare a oamenilor de diferite rase. spre Canada.i lui Josh ceea ce simtea. $i.deschisd" unul cu celdlalt.. Nu te grdbi! Josh McDowell.losh a pldnuit o serie de prelegeri care presupuneau o cildtorie in sudul Califomiei. . relateazi o experienle din perioada cAnd era prieten cu Paula.Nancy L. el a inceput sa caute cdi de a-L mullumi pe Dumnezeu si de a-L indupleca sd-gi retragd dezaprobarea din dreptul lui. in astfel de comunitiii. Paula se ala in anul ei de juniorat la un colegiu de stat din sudul Califomiei. Stomacul i s-a strdns atat de tare. pentru cd nu woia s-o reneasce qi. Prejudecdlile nu mor peste noapte. incdt a crezut cd va vomita in drum spre avion. Josh I-a jurat lui Dumnezeu ci niciodatd. nu va mai trece printr-o astfel de experiengi. Ar fi o solie formidabili pentru un lucrdtor cregtin. El a inceput si se 238 gindeasci la faptul ci poate a gresit cu ceva Ei aceasta era pedeapsa lui Dumnezeu. Este posibil ca prejudecefle sA nu-si arate prea adesea coUii intr-un campus universitar sau in vecinitatea marilor orase. Paula si Josh au inceput sd vorbeasce despre cdsdtorie chiar inainte de plecarea lui spre Canada. incdt Paula nici mdcar nu a binuit ci ruptura dintre ei ii producea suferingi. gi-a simlit picioarele lsemenea unor tdilei impleticili. Pind si profesorii de la seminar isi exprimau aprobarea: . progresul este lent.i lucru! Si ea manifestase o aceeagi refinere in a-i implrtis. Dumnezeu a inceput sd arate ci Paula nu era potriviti pentru Josh gi ci El o va scoate din viata lui Josh. Paula avea chiar Ei niste plrin1i formidabili. in lcelasi timp." Aproape i ! ci il presau cetle aceastd decizie. Dar. s-a intAmplat ceva uimitor. imbibatl de lacrimi. CAnd a inceput si-i impirtiseasci Paulei ce simtea cA i-a descoperit Dumnezeu. A doua zi de dimineafd. astfel incat se poate sta de vorbi mai mult. DupI cin[. Dar. sd citeasci Biblia rnai mult qi se impefie$easci propria credinte la alte gase persoane. . el a dus-o Pc Paula la un restaurant mexican pentru a lua cina impreuni. ar fi bine si te cisltoresti cu Paula.Josh.tepta . Se potriveau in privinfa gusturilor. In ultima seari petrecute in Califomia. in timp ce a. Togi le spuneau ci sunt fdculi unul pentru cel alt qi ce le ste bine impreuni.. Au fost prieteni timp de doi ani gi jumitate si s-au simtit bine impreund.o fatd fantastici". Au rAs Ei s-au simfit minunat in seara aceea. cuplurile interrasiale nu vor fi intimpinate cu simpatie si aprobare. in masind. conducitorul nalional al Campus Crusade for Christ. Dumnezeu ii descoperise qi Paulei acela. pe diferite cIi. datoriti condi. unde urma si conduce o cruciadi evanghelistici. Chiar gi la aeroport. Josh qoviia dacd sa-qi deschidn sau nu sufletul inaintea ei. s-au plimbat prin parcul Balboa si gi-au adus aminte de clipele minunate pe care le petrecuserd impreuni. cdnd s-a intors se plece. o fatd care avea orice gi-ar dori un biiat (si cAnd spunea oice. Paula reprezenta tot ceea ce si-ar fi putut dori de la o femeie. de unde urma sd plece inapoi. Insd. De aceea. Ele vor trebui sd-qi cigtige cu greu respectul gi acceptarea celorlalli. Cum el si Paula aveau o relatie foarte . pentru cA nu vroia ca weunul dintre ei si fie rinit! Au stat amlo gi au plAns ca doi copii. atunci cdnd a sirutat-o pe Paula de rlmas bun.torea tlaturi de familia ei. Paula gi plrinlii ei l-au luat pe Josh de la hotelul unde stetuse gi l-au condus la aeroport. pdnd la sfArsitul vielii lui. Cuplul care se gande$te la o cdsdtorie interrasiali ar trebui sd ia in considerare toate aceste aspecte. Van Pek CutTenie completat Nu este simplu se rdspunzi la aceste intrebdri. in majoritatea zonelor ldrii (Statele Unite). chiar si in acest context. cuplurile interrasiale pot resimli o tensiune mai redusd.iilor in care crescuse el. Josh s-a oferit sd participe mai des la bisericd. Dar. el s-a purtat cu aparenti indiferenld. Astfel. gi lucrul acesta insemna foarte mult pentru Josh. Lucrul pe care si-l tlorea mai mult decdt orice altceva era se alerge inapoi la ea si si-i 239 . Toli cei din restaurant se uitau mirati la ei cum incercau sd mdnAnce acea mincare mexicani. Totul plrea normal in timp ce cilf. gtia ce spune).. pentru cd nu woia si-gi faci rdu nici lui. in timp ce au luat dec2ia de a pune capdt relaliei lor. Lui Josh ia fost foarte greu sd accepte aceasta.Lvionul. Josh s-a purtat in asa fel.

ci pe cineva mai buni Ei mai potrivit[ pentru el decAt Paula.coala ei . hai sd ne cisdtorim!".. unul dintre prietenii lui Josh. ea gi Bob s-au cisitorit. pe care le ascunsese in mintea lui: . pe scirile acestuia. . ci doar ce. Apoi. Mul{i oameni nu pot a$tepta. Prin puterea Duhului SfAnt. . Se increzuse in Dumnezeu pentru un timp atat de indelungat! Bob i-a cerut Paulei sd se roage pentru relalia lor . Dupf. Nu pe cineva mai buni decAt Paula. Ei ar fi putut sd se cf.. dac[ era voia lui Dumnezeu ca ei sd-gi uneascd vielile. a inceput sd aEtepte cu nerebdare ca Dumnezeu si-i descopere planul Siu pentru el. folosindu-se de ambele miini. Ei era sigur cd ea iar fi spus . Desigur ci. efectiv.. Aveau si uite gi de lucrarea lui. in cele din urmi. unde se afla Treptat. Paula nu gtia ce s[ faci intr-o astfel de situalie.. .toate lucrurile lucreazi spre bine". Ldsali-L pe Dumnezeu sd lucreze pentru voi." Scriptura nu spunea ca . incdt a trebuit sI se imping[. ce Paula gi Josh au rupt relajia lor. Dumnezeule.. si lind un cAine credincios gi istel. Josh si Paula au stat de vorbi despre evenimentele care au urmat.Da!"..El nu va retine nici un lucru bun de la aceia care umbli in neprih[nire. dupi despiltirea lor. Dar ei nu reusesc sd. Dar Paula mi se pare un Iucru bun pentru mine. Ave{i ribdare." Josh ..Paula. dacd md iubegti atdt de mult.. . Dumnezeu avea sd-i d[ruiasci Paulei dragoste pentru el. pur gi simplu si trAiasca. Dar ei n-ar fi putut avea niciodatS. Aveau si-gi cumpere o cisuld practici gi modestd.i-a revdzut intreaga viali de pAnd atunci. Considera totul ca fiind fird valoare . Ei continui gi astdzi si se bucure de o frumoasi relalie impreuni. (pe Josh) incdt a dat .. acest ceva este dragostea.i. Van Pelt Cuftenie completd spuni: .creqtinismul. ai fost intotdeauna credincios. Unde era dragostea lui Dumnezeu acum? Unde era planul Lui pentru viala lui Josh? . acea persoani la care simlea cd se gdndise Dumnezeu pentru el. .Te-am iubit.sitoreascd qi s[ aiba.Nancy L. Dar s-a rugat in aceasti privinle . dezvolte un fel mai bun gi mai inalt de dragoste. Era atat de tulburat cind a ajuns la avion. . a inceput si se intilneasci cu Paula. . Timp de trei ore gi jumetate s-a luptat astfel. Odatd aqezat pe locul lui. Ei de . deodatd. ceea ce Paula 9i Bob au acum. Nu vd gribi!! 241 h.. Nu uitali. Dumnezeu revarsd intotdeauna ceea ce este cel mai bun peste aceia care las[ totul la alegerea Sa. in viala fiecdruia dintre ei.. . Aceasta inseamni ce aceea cu care vrei sI m[ cdsdtoresc eu trebuie s[ fie mai bun[ decAt Paula! Uau!" 240 de mult in planul lui Dumnezeu pentru viala Iui.o relalie fantastic[". dar cI se increzuse atat singurul loc rimas liber. pentru ce suferea inci dupl despirgirea ei de Josh. El gtia c5. Bob. Josh s-a convins ci Dumnezeu il iubea gi c[ o luase pe Paula din viafa lui pentru cd pregitise pe altcineva pentru el.".. $i. cdteva luni mai tdrziu.Fiindci atdt de mult a iubit Dumnezeu .. Insojitoarea de zbor mergea in urma lui ducdndu-i seryieta . Doamne. incdt nu-qi descoperise niciodati simfimintele fali de Josh sau de Paula pAni cind relalia acestora nu se destremase. El i-a mdrturisit Paulei cl era indrlgostit de ea de mai bine de un an.i pentru viitorul lor impreund. si aibd ciliva copii reugili. Josh a inceput si se indoiascd de Dumnezeu si sd Il acuze. totul.toate lucrurile sunt bune . Josh a intdlnit-o pe fata visurilor lui. .. Pnn[ acum. de ce imi iei persoana care inseamni atAt de mult penfru mine?" Dupd aceasta.Toate lucrurile lucreazd impreuni pentru binele .. Duhul Sfdnt a inceput s5-i aduci aminte pasajele din Scripturl.. in propriile lor cuvinte. qi astfel se c[sitoresc pe baza aceluiagi tip de dragoste ca cea pe care o aveau Josh gi Paula. . am incercat si umblu in neprihdnire. Mai tArziu.asemenea unei mame care ducea cosuleful cu mdncare al copilului ei.". Avionul era plin qi el se simlea ca un prost asa cum se indrepta plAngdnd ca un copil cetre^partea din spate a avionului. slujirea lui ca pastor.Dumnezeule. Puteau s-o faci.. Dacd este ceva care se poate impotrivi gustului.El nu va reline nici un lucru bun de la aceia care umbll in neprihdnire". aproape c[ I-a intors spatele lui Dumnezeu.

. p. trimilAndu-i llori o dati pe luni gi sundnd-o adesea. Dupi cAteva s6ptimdni. IIllI s GARE IREBUIE SA FIE GATA Un bliat 9i o fati s-au intAlnit. liccare zi. rldern. Au awt o relatie sdnltoasl.. astfel ci o mare parte dintre activitilile Ior gravitau rn jurul navigatului. 1968. si se cdsdtoreascd in ziua de Anul Nou. I07l.intr-o perioadi de sllbiciune" . 141. Ea a plecat sI studieze nursingla 1200 de mile depirtare de cas6. Making the Moe of Mar. Capitolul 9 6ldem.291. ?Idem. el gi-a slujit patria. 'Robert K.. amAndoi au hotirdt (ajutali de o oarecare presiune din partea rudelor). p.283.Nancy L. (New york: Harcourl Brace Jovanovich. aIdem.2d ed. dar tinerii erau hotdrAli si urmeze ceea ce-Ei puseserd in gAnd. 5ldem. incdntali de splendida priveligte a 11rlfului. Acest cuplu a fdcut cAteva greqeli grave. l'trinlii i-au avertizat ci o logodnd de doi ani avea si fie un lucru rlilicil.260. acas5. The Lockman Foundarion. al fripturilor de nalbd de mare si al plimbirilor pe plaji. logodna aduce Intotdeauna cLt sine o noud cotilurd. la mireas5.272..i. El o inconjura cu o atmosferi romantic5. p. 1965). 273. and FamilJ. Nu conteazd de cdt mp cei doi sunt tnxpreund. 1962. ea s-a logodit . Cele zece zile care le rd. 'Paul H. Dar. p. r lcspirtirea li s-a pdrut tare greu de suportat. p.. cum el era in serviciul militar.. Iq7l.272.rgr (New york: Appleron Century-Crofrs. rldem.283. el a cerut-o in cirsdtorie si ea a acceptat.. p. au inceput si iasl impreunl si lu indrdgostit. chiar si in aceste condilii. Van Pelt NOTE DE SUBSOL 'Din New Anericatl Standarrl Bible. In acest timp. 1960. Landis. Igi scriau unul celuiialt aproape in . Inc. Marriage. 1q75. iar ea incepuse un curs de rrursing de doi ani. Insi. p. cei doi erau nevoiti se suporte o logodnd prelungiti. *ldem.mdseserd pane atunci le-aupetrecut punind la punct orice detaliu al vijelioasei nunli. Pdrinlii ei locuiau undeva pc malul mdrii. 268.. 1974). Au alut parte de o rrunti minunatd. Kelley.. Cind ea s-a intors ircase pentru vacanta de Crdciun.incercdnd sA se indra- 242 243 . p. al schiului acvatic. 1963. Folosrt cu permr(rune.263. Courtship. in primul rAnd. Iq72. pp.

intregul sat danseaz A impreune cu mirele atunci cand acesta pleaci intr-un alt sat pentru a-gi lua mireasa. Atunci cdnd. In acelaqi timp. in curAnd. O ceremonie de cununie religioasi cere. acest lucru tinde si consolideze intenlia de a o respecta. Felicitirile gi urdrile de bine. (Acum. Un alt scop al perioadei de logodni este acela de a plinui nunta. 245 . Adesea ziarele locale publicd anunluri de logodni. Noi am fdcut-o. un cuplu inlelept trebuie sd inceapd planurile pentru nunta cu mai multe luni inainte. vor suna in urechile tale ca o muzici pldcuti. o promisiune. astfel cd s-au logodit firi si aibi in vedere o nuntd intr-un viitor apropiat . Se ia in considerare ca perioada menstruali a miresei sd nu se interfereze cu relaliile sexuale din timpul lunii de miere. de obicei. Dup[ ce un cuplu iqi anun![ logodna. Au fost departe unul de celilalt pe intreaga perioadi a logodnei. incit unii tineri pierd din vedere sI acorde atentia cuvenit[ adevdratei semnificagii gi importanle a acestui act. Planurile pentnr nunt[ sunt importante. familia gi prietenii accepti acum in mod deschis faptul c[ voi doi apartineti unul celuilalt. Aceasti relalie speciali cu persoana pe care o iubeqti i1i va aduce satisfaclii deosebite. va lua fiinle o noui familie.Nancy L. este posibil[ folosirea unei medicaiii care sf. amdne menstrualia.cdndva".ci doar . un profund simlimant al angajamentului qi al apartenenlei pe care o simpli relalie stabili sau o . Cunosc bine acest cuplu.. In plus. cei doi nu au avut ocazia sd se cunoascA suficient unul pe celdlalt. dar ele nu constituie decdt o micd parte din ceea ce trebuie sd aib[ loc in perioada logodnei.. am wea si facem totul aga cum trebuie. Atunci cind o promisiune este fecute publicd. o pregetire de cel pulin gase luni. din jur cd orice alli eventuali pretendenli sunt scos. peste caliva ani. Un astfel de anun! oficial ii atenlioneazi pe cei dup[ trauma destrdmdrii unei relalii cu altcineva.. Cum nunta inslgi presupune o muljime de decizii.e1" este Harry. in sfArs. Mai intAi de toate. Fixarea zilei nunlii inseamnd luarea in considerare a mai multor factori. indifermt din ce motiv.infelegere" neoficiald nu !i-l pot oferi in aceeasi mdsure cu logodna. Astfel.i nu gi-au putut permite gosteasce o Iund de miere. Cu cAt sunt mai mulli cei care qtiu despre angajamentul tdu. in unele triburi africane.i din decor Ei cd viitorul apa4ine acum amandurora.. Nici mdcar divorlul nu poate sd anuleze deazia pe care ai luat-o c6ndva..Ea" sunt eu. inseamni ci cineva fraieregte pe altcineva. . El oferi familiei gi prietenilor ocazia de a se adapta la realitatea cd. Dar . Organizarea gi administrarea unei festivitlli de nuntd inseamnd o stare de teribiid agitalie chiar qi firi sd recurgi la decizii de ultim moment. dar intregul trib recunoagte noul statut al cuplului si le susline c[sitoria. cu atat sunt mai multe Eanse s[ !i-l respecfi. Van Pelt Curtenie completd are rolul unei declaralii oficiale pentru familie gi pentru pdeteni. daci am putea sd ludm totul de la inceput. cd cei doi intenlioneazi sd se cisitoreasc[. cei doi pot incepe s[ plinuiasci nunta in detaliu. logodna 244 fa1[ de celilalt. anunlul public solemnizeazi logodna. au plinuit nunta in $abd. ai ajuns la linia de sosire qi cA peste noapte ai cepetat un nou statut. lii secret un angajament. Societatea intdre$te responsabilitatea celor doi unul Scopul logodnei una dintre cele mai fericite zile din viata ta. Triburile africane nu cer documente legale (acestea nu existau nici in timpurile Vechittlui Testament).it. Multe cupluri consideri ce singurul scop al logodnei este acela va Zua logodnei fi de a avea timp pentru planificarea nuntii. I-ogodna este un pas serios. fa]i de copiii rezultali din cisetoria lor gi fajd de comunitate. Walter Trobish scrie cd. care in realitate nu poate fi desficut niciodati. o logodn[ secreti nu reprezintl de fapt o logodnd in adevdratul sens al cuvAntului. nu au a\ut timp pentru consiliere premaritali. Plinuiegti si-!i legi intregul viitor de o alti persoane prin actul c[sitoriei. venite din partea prietenilor. iar . nu se stie cAnd. A te logodi este un lucru atat de emolionant qi de implinitor.. Data acesteia trebuie se permite un dmp suficient pentru pregetire. Inainte de a se angaja intr-o relatie serioase fi stabild. Vei avea simldmAntul ci.

Un cuplu nu ar trebui sd se logodeascd pAni cAnd cei doi nu au stabilit micar luna in care va avea loc nunta. ca si plece citre locul unde igi vor petrece luna de miere (sau citre locul unde iqi vor petrece noaptea nunlii. Cercetitorii in domeniu spun cd problema. va continua ea sd lucreze qi dupi nagterea copiilor? Ce metode de control al sarcinilor veli folosi? Cum vA vef susline din punct de vedere financiar? Unde veli locui dupi nunte gi cum ve veli mobila casa? Ce fel de nunti veti avea? Cind va avea loc qi unde? Cine va oficia ceremonia? Pe cine veli invita la nunti? Veli avea o lund de miere? DacI da. perioada de logodnd ofere timp pentru o cercetare linald si criticd.Nancy L. evitali orice petreceri care s-ar putea intinde pdnd la primele ore ale diminelii. qi apoi a recepliei.) Se line seama.i de lucrurile materiale se potrivesc cel mai bine temperamentelor voastrg qi circumstanlelor specifice in care vi afla1i? In cele din urm[.i fali de aspectul sexual al cisniciei? Ar trebui sd apelali la o consiliere premaritall din partea pastorului? Ce planuri legate de bani s. este aceea cd ele implicd l)crsoane care. sd se invioreze gi sd ia cina impreuni. dar acum puteli discuta intr-o atmosfere mai intimi 9i mai deosebiti. Un birbat ar putea sA o foloseascd pentru a convinge o femeie se accepte o relalie sexual5 cu el. nu vor decit sd scape de ceva. A te logodi fiLri s:i ai in vedere nici o tintl inseamnd sd distrugi insdsi semnfficaEia tranzitorie a logodnei. nu ali fi ajuns la faza logodnei. In noaptea dinaintea nunlii. lngodna vii ofera. in acela. precum .rtunci cAnd nu se are in vedere nici o tintd. Poate ce multe dintre aceste lucruri le-ali discutat inainte. nu una de sear6. Este timpul si dezvlluiti orice secret ascuns. De asemenea. dar acum vi verificati si rcverificati reacliile unul fald de celdlalt. Intr-o epoci in care moralitatea gi valorile s-au prdbuEit. Un studiu fbcut pe un numdr de 730 de cupluri. Dupi receplie. O femeie ar putea folosi perioada de logodni pentru a-qi imbuneteli statutul printre prietenele ei. Aceasta nu este un scop in sine. se cdsdtori cu acel 246 247 . cdnd gi cdli? Va lucra solia in afara cdminului? Dacd da. Semnificajia logodnei este deformati . ci un ngajament pentru cdsitorie. perioada logodnei nu trebuie sI dureze la nesfirsit. Aceasta este ultima voastr[ ocazie de a verifica persoana pe care o iubili. Prin urmare. in acelagi timp. despacheteze. Van Pelt Curtenie completd lucru. sf. altfel. Citeva dintre intrebirile pe care le veli discuta ar putea include: Plenuili si aveli copii? Daci da. cu toate cd nu are nici o intentie serioasd de a birbat. Majoritatea cuplurilor pleacd de la receplia nunlii lor intr-o stare de adevirati epuizare din cauza freneziei pregdtirilor. pentru ci.i de pastorul oficiant qi de facifitdlile necesare ceremoniei gi mesei care va urma. De ce si nu fugim pe ascuns impreuni? Un motiv convingdtor ar li acela cd cei care fug nu au nici un fel de asigurare cu privire la durabilitatea legiturii lor. unde veli merge? CAt timp va dura gi ce suml veJi putea cheltui? Care este atitudinea fiecdruia dintre vo. in cazul cisitoriilor secrete. care trebuie cunoscut de celdlalt inainte de cisdtorie. cuplul are nevoie de un timp suficient. Este de preferat o ceremonie de dupi-amiazd. de rudele prietenii care vor participa. a ceremoniei in sine. aratd cd ircestora nu le-a mers la fel de bine ca celor care se cisltoriserd conform ceremoniilor tradilionale. Cu toate acestea. (Cum si ce sd spuneti vom aborda mai tdrziu). Ei au nevoie de un timp ca sd-gi linigteasci nervii si sd-si normalizeze nivelul glucozei din sdnge printr-o masd consistenti. perioada de logodn[ asiguri timpul necesar pentru a ve testa sinceritatea. inainte de a se retrage pentru noapte. oriunde ar fi acesta). cineva care are motivalii ascunse ar putea folosi logodna pentru satisfaclii egoiste.i timp. care au fugit impreuni pentru o cdsitorie surprizi. posibilitatea de a cunoaste mai bine familia persoanei cu care intentionaii sd vd cdsltoriti. Ali fdcut deja anumite investigalii. Acum este timpul sd aduceli in discutie toate deosebirile de opinie si toate conflictele nerezolvate care v-au afectat relalia. in care relaliile sunt mai mult intamphtoare gi daci se doreEte acest gi de provizorii. perioada logodnei oferd cuplului ocazia de a discuta despre viitorul lor gi de a face planuri pentru primul an de cisnicie. prin aceasta.

sfdrqegte prin a-gi aduna in garderobi o mullime de lucruri care nu i se potrivesc.De cAt timp sunteli impreuni . Pe de altd parte. acele valori pot se difere categoric. astfel incAt si-si construiasci o relatie sf. I Fiecare dintre cei doi poate si presupunl cd celdlalt are aceleasi valori cu privire la viala de familie. problema de a avea copii sau nu... in timp ce. ci .. cAndva. a rostit Susan cu emfazi. un numdr tot mai mare de cupluri discutd intimitili care. desi cei doi fuseserd logodili pentru o perioadi atdt de indelungatd.cind vom avea copii".. Este nevoie de timp pentru ca doi oameni sd-gi inleleagi atitudinile gi punctele de vedere. Ei pot ajunge la un compromis. chiar daci nu simt amindoi in acelaEi fel cu privire la un anumit aspect. inevitabil. in tot acest interval.a cum erau in realitate. care nu ar trebui si conduci weodatd la cisdtorie. Ei avuseseri prea pulin timp ca sd se cunoasci unul pe celilalt a. Majoritatea logodnelor dureazi maipulin de un an. o logodnd scurti ii va impinge cdke un angajament de cisitorie inainte de a fi avut timp si priveascd tAnird solie a mers si caute consiliere dupd numai Ease luni de cisnicie. fdri sd reugeasci insi sd ias[ din lumea lor artificiald. idealizat. Ea fusese logoditd cu soful ei timp de mai bine de doi ani gi plAngea amamic pentru cd fusese convinsi ci o logodnd atAt de lunga ii va garanta fericirea.Eu consider ci. majoritatea intAlnirilor lor alrrseseri loc cu ocazii oficiale.". realizAnd o intelegere asupra chestiunilor respective. O logodnd mai lungi ofe.i fericirea cisniciei. Chiar dacd aceasta este realitatea. un cuplu poate si fie logodit timp de doi sau chiar mai mulli ani . vom . Van Pelt Curtenie completd Lungimea perioadei de logodnd . media variind intre gase 9i zece luni. gi in aceastd privinld nu po! se grdbegti procesul cunoagterii. cAnd fiecare se imbrlcase cu ce avea mai bun. Sau.. Un cuplu logodit doar de foarte pulin timp poate sA repete cliEee de genul: . o logodnd lungd nu este pentru ei la fel de importanti ca atunci cand ar fi alut doar o scurti perioadd de curtenie inaintea logodnei. Majoritatea acestora arate c[ o logodnd de doi sau mai mulli ani are cea mai mare qansd de succes. Lipsa de timp nu va ingddui discutarea unor astfel de subiecte esen!iale. perioadd care oferi totugi un timp suficient 249 problemele in mod obiectiv.angajamentului de a te logodi".Nanq L. dupi logodne scurte. in imprejurdrile vielii de zi cu zi. astfel incdt se se poati cdsdtori..nitoasi. In ambele cazuri. Adev[rata problemi nu este: .i totugi sd nu fie pregitit pentru cdsetorie. cu timpul. ei pot ajunge la concluzia cd-ideile lor sunt prea divergente. inregistreazd cel mai mare procent de egecuri.. Cisdtoriile fdcute in grabd. cei doi pot discuta in mod deschis despre simjimintele lor. protocolare."-totul intr-un mod romantic. in timp ce logodnele de gase luni sau mai puJin. nostrivor. in realitate. au puline qanse de reuqitS. Multe studii ficute de-a lungul anilor au incercat si determine legdtura dintre lungimea logodnei . S[ luim. atunci cind existi si copii. .Copiii 248 .. Acest cuplu parcursese o perioadi de logodni relativ lungd.si cAt de bine vd cunoagteli unul pe celilalt?" A ajunge s[-l cunogti pe celilalt reprezintd partea cea mai importante a rela(iei. Nu se $tie cu certitudine dacd aceste descoperiri mai sunt valabile gi in zilele noastre. O . timpul pe care il petrecuserd efectiv impreune. fusese doar de aproximativ 30 de zilel Mai mult decdt atdt. fdrA ca aspectele esenliale sd fie micar atinse. DacA un b[iat $i o fatl se cunosc de multl weme qi sunt impreuni ca qi cuplu. In aceastd perioadd. de exemplu. erau discutate doar dupi logodnd. un lucru rimdne sigur. Cei doi pot avea deosebiri drastice de opinie cu privire la ceea ce urmeazd sd se intAmple .CAnd vom avea copii.Eu? Eu nu cred in logodnele lungi!".. Multe dintre problemele care inainte erau discutate doar dupi ce un cuplu se logodea oficial sunt abordate astdzi incl din laza . o datd ce te-ai hotdrat s-o faci.. in ultimii ani. trebuie sd-i dai inainte si sd termini mai repede!" Susan nrea si se grdbeascd spre cesatorie in acelagi fel in care se grlbeEte si-gi cumpere haine qi. o logodnd suficient de lungi poate limuri Ei vindeca multe idile trecdtoare.ri posibilitatea si iasi la suprafald anumite idei contradictorii.CAt de mult ar trebui si dureze logodna?"... Consilierul si-a dat seama cd.

. cuplul rdmAne dependent de sisteme economice separate. de cat de des vn pute. cu propria sa familie. o logodni este prea lungd. in cazul in care apare o sarcini inainte de cdsf. Dupd cdsitorie. pe mdsuri ce nunta se apropie. cu trei septimani. Este nevoie de cel pulin Ease luni pentru a implini toate rolurile logodnei gi pentru pregdtirea adecvatd a cisltoriei. daci ajung in punctul in care nu-s. Inainte de casAtorie societatea nu i-a acceptat ca familie. iubit. Inainte de cdsdtorie. Vi este din ce in ce 250 251 . societatea ii consideri o familie. Inainte de cisitorie fiecare se identificd. Cdsetoria asigurd o astfel de atmosferi in care chiar si un bebelus neplanificat poate sn fie ingrijit. Denick Baily. Pe mdsuri ce impirtdsiti din ce in ce mai multe aspecte ale vielii. cisdtoria formeazd. (b) fiecare dintre Cet de intimd ar trebui sd fie logodnaT Haideli si presupunem ce v-ali respectat foarte strict limitele stabilite panl acum. sociale gi spirituald. cei doi se cunosc unul pe celdlalt de cel pulin doi ani. 3. Cu toate acestea. In general. decAt una lungi. Un cuplu isi poate menline simlimAntul de a$teptare qi emolie pe parcursul unui ciclu de anotimpuri. Spre deosebire de aceasti situalie. daci devin indiferenli unul fa!5 de celilalt sau dace sunt tentali se se arunce. In mare parte. Oricum. in cartea sa The Mystery of Love and Marriage. in mod impulsiv. ispita de a grdbi lucrurile creste. 5. cdtre cdsitorie. si vd explorali personalitdlile. ci timpul efectiv in care ati avut ocazia sA vd cunoaqteli unul pe celdlalt. din punct de vedere civil.i mai pot men. Unii inci ii privesc doar ca pe niste membri ai familiei pdrinlilor lor. dar nu mai mult. fiecare dintre cei doi este mai mult sau mai putin dependent emotional de plrinli gi/sau de alte persoane. este mai bine si aveli o logodnd mai scurtd. SI vedem caliva dintre factorii semnificativr: 1. Dupi cisitorie. Van Pelt Cunenie completd mai greu sd vi abtineti de la a merge mai departe. de motivul intarz ierii planurilor de nunta.ti: o astfel de duratl este ideal[ in cazul in care. aceaste dependenle este transferatd asupra partenerului de via1i. Factorul crucial in succesul marital nu este lungimea logodnei. 4. . Reline. valorile si mediul in care v-a!i dezvoltat piniin momentul cAnd a1i stabilit o relalie. sau chiar cu trei zile inainte de nunti. cu o perioad[ scurtd de cunoagtere. dac[ cei doi trliesc un simldmint pronunlat de frustrare. Expresiile voastre de afecliune fizici avanseazd. CAt dureazi o logodnl prea lungi? Rispunsul implici mai multe variante. in momentul logodnei. 2. O perioadd de curtenie de aproximativ trei ani poate si asigure cele mai mari sanse de succes. pdrinjii continud s[ le asigure fuana. Inainte de cisitorie. el depinde de personalitdlile voastre. imbricdmintea. Deja faceti planurile pentru nunt6. Dupi clsitorie. afirmi ci o cdsetorie crestine este intemeiatd atunci cdnd: (a) cei doi parteneri se iubesc cu adevirat unul pe celdlalt. Prin urmare.Nancy L. penftu a realiza tot ceea ce trebuie se fie pus la punct. separatd $i independenti de ceilalli. dar eficientd.ti intAlni unul cu celdlalt . pentru luna de miere qi pentru viala de cdsnicie. V-ati intrebat weodati ce deosebire este dac5. iar acum sunteli logoditi. cmotionali. personald. genereazi o stare excesivi de tensiune nervoasd.i obliga^ti civil unul fatd de celilalt.ine manifestdrile de intimitate fizicd in cadrul limitelor pe care le-au stabilit la inceput. fdri si mai ia in considerare motivele serioase care i-au determinat sA amane nunta. d acl. este de preferat si aveli o logodni lungi decdt o cdsdtorie premature. sau daci asteapti pini dupi ceremonie? O astfel de intrebare implicd faptul cd nu existd nici o deosebire intre un cuplu care are o relalie sexuald inainte de logodni si unul care asteaptd p6ni dupd logodni. un cuplu isi incepe relalia sexuali cu trei luni. cuplul se confruntd cu o multime de probleme de naturi legali. dacd devin irascibili. acceptat si crescut. locuinla gi proteclia. I-ogodnele mai lungi de un an tind si-gi piardd avdntul. o noue unitate economici. ei sunt responsabiJi . Dr.torie.

Momentele furate pe bancheta din spate a masinii. el a mers. sexul devine o cale de a evita problemele importante. si evite cdsltoria si si previni. precum sdrutul siimbrl{iqdrile. multe cupluri se lasd atrase cAtre contactul sexual. statisticile spun ci doui treimi dintre logodne ajung si fie rupte. un anun! public sau o ceremonie de cesetorie.are loc in conditii destul de nefavorabile.Nancy L. decizia lor nu este ralionald qi nici responsabili. Sd presupunem ci ai hoterat ca. ei ajung sd fie legali unul de celllalt datoriti sexului. Exprimarea mai liberi a afecliunii intre partenerii logodili este normald. (2) profaneazd standardele sexuale biblice . John gi l-ois . este acela cd. pentru ce ea conduce cltre exprimarea complet liberd si nelimitatd din cadrul cisniciei. Intre timp. Un alt motiv in favoarea aqtepterii este acela cd relatia sexual5 de Lhnainte de cdsitorie . pot fi deosebit de stimulente. Vi puteli imagina confuzia gi tulburarea care ar apdrea daci cei care a cAgtigat alegerile prezidenliale ar incerca se se mute la Casa Albi .nici un certificat. in privinta sexului. (c) fiecare aclioneaz[ in cunogtinla si aprobarea societdlii. De asemenea. deliberat. pentru cd voi sunteli acum intr-o perioadd de tranzitie intre curtenie si cisitorie. astfel. lasi un gust de neimplinire. Riscul tle a fi descoperiti este mereu prezent in mintea lor.i (3) prin faptul cd risci posibilitatea nagterii unui copil in afara legdmAntului c[sitoriei. Mai mult decat atat. dacd tensiunea 253 zJz . oarecum. ele sunt acoperite cu intimiteti. pe baza simplului fapt ci a avut loc logodna. dar atunci cdnd sexul a reprezentat o parte a relaliei celor doi. Van Pelt Curtenie completd ei aclioneazA liber. Cuplurile logodite trebuie si stie ci este de asteptat ca dorinla lor dupi intimitate sd creasci pe parcursul logodnei. in conformitate cu aceaste definilie pentru cdsdtoria cregtini. Din aceastd cauzi. el ar fi fost liber sd rupi logodna. cdnd s-a vizut in situalia de a divorla. Daci Iogodna nu se lungeste prea mult. Unul dintre cele mai mari pericole ale unei relalii sexuale din perioada logodnei. Logodnele rupte sunt intotdeauna traumatizante. aceaste intimitate crescute este acceptabil5. tu gi cel sau cea pe care o iubesti si asteptali panl dupd nuntd. Astfel. intr-o camerd de motel sau pe o pdturi. John a suferit o cidere gravi. John a inceput sd simti cd Lois nu este cea mai potrMtd pentru el. dar cit de departe puteli merge in privinla altor intimitdti fizice? Chiar si gesturile normale. Iar atunci cdnd cei doi au incdlcat limitele pe care hotdrAseri sd nu le incalce. intimitatea sexuall ii impiedici pe cei doi sa rrbordeze in mod realist problemele si conflictele pe care ar trebui sd I vietile. un cuplu logodit care are o relalie sexuali violeazl definigia in trei puncte: (1) aclioneazd fdri cunostinla sau aprobarea societ5lii . Pretinderea drepturilor gi a privilegiilor cdsdtoriei inainte ca ceremonia si aibi loc poate fi comparatd. in pidure. avAnd insi un puternic sim! al onoarei. pdni la cdsltorie. lc discute gi sd le rezolve inainte de cdsitorie. ruptura este infinit mai dificili. Ca urmare.tat logodna gi s-au avantat imediat intr-o relalie sexuali. Mai tarziu. Cu toate acestea. oricum. un cuplu logodit trebuie s[ se agtepte ca tcnsiunea sexual5 sI creascf. unul dintre voi sau amdndoi puteti fi stimulati dincolo de punctul in care sd vd puteti simti confortabil. in cazul in care cei doi sunt total nepotrivili unul pentru celilalt. simlimintele de vinovdtie si resentimentele nu vor intArzia sd apara. cu o ceremonie de instalare a pregedintelui. Aceasti tensiune este cea care amplificd si urgenteazi dorinta dupe cesitode. Daci apar certurile qi neintelegerile. riscurile gi dificultdlile vor fi cu mult mai mari.i-au anun. In acelasi timp.. Daci au relalii sexuale cu fiecare dintre ace$ti parteneri. teama de o eventuall sarcini poate rlpi o mare parte tlin plicere. in dormitorul din casa pdrin{ilor.chiar daci un cuplu este logodit . Cel mai probabil este cd hotlrarea lor a fost luati sub presiunea pasiunilor starnite. Unele persoane se logodesc de cinci sau Ease ori inainte de a se cisdtori efectiv. o tragedie.i si-gi asume prerogativele de pregedinte inainte de a fi legal desemnat? Mai mult decat atdt. (d) fiecare actioneazi in conformitate cu standardele biblice gi (e) relalia sexuali le uneqte l)aci nu s-ar fi simlit obligat de relajia sexuali. ralional 9i responsabil.

tensiunea pe care vor s5. in loc si-gi imbunitileasci situalia. inifial. siJ plinuiascd gi si viseze la el cu ochii deschili. In majoritatea cazurilor. ingrijorarea gi simldmintul de vinovilie trebuie si inceteze. in final. el va oferi cuplului timpul necesar pentru a corecta (liscutati separat $i. trebuie sd continue. insi. descopere acele experienle care sd le ingiduie si-gi exprime afecliunea. ar putea dispersa energia nervoasi acumulatn. ei nu fac altceva decit si-gi agraveze Curtenie completd nate de aceastd crestere a tensiunii sexuale reprezintd unul dintre prlincipalele motive pentru care eu recoman d o cutlenie lungd si o logodnd scuttd.ti stabilit.departe merg pentru a obline satisfaclie. mai pulin incordati gi mai plind de incredere. un examen rnedical atdt pentru birbali. problemele. Van Pelt cregte pane acolo. o dezamorseze ii face irascibili. O practici mult mai bund ar fi aceea de a face un irstfel de control at cel pt4in trei lurni inainte de data nunlii. Solulia acestei probleme nu este deloc ugoard gi are un caracter profund individualizat. car si viirorul mire. Fiecare dintre parteneri poate dore$te se fie consultat de propriul medic de lamiiie. in loc si permiti desfdsurarea normali a acestei etape de tranzigie. inclusiv teste de siinge pentru depistarea bolilor venerice. Indiferent de cAt de intime este legitura lor gi cat de. Poate fi util5 analizarea si controlarea pasilor iniliali care au condus la cresterea intimite$i si a simldmAntului de frustrare. Tot ceea ce mire. apoi. incat se afecteze echilibrul emolional al cuplului. medicul va trebui si acorde timp celor doi pentru ca orice intrebare a acestora sA fie s problemele sau pentru a primi consiliere. intr-un interviu Ia care . rnedicii fac doar un test Wassetman p€ntru depistarea sifilisului qr o cxaminare fizici foarte superficiald. Dupi examinare. Problema este cat se poate de reall gi adesea cei doi. In felul acesta.te tensiunea. Implicarea in activitili noi Ei pasionante. Fie singuri. REGUI-A. Examinarea ar trebui se constea. gi se-i ajute in pregdtirea pentru cisitorie. participarea la diferite cursuri sau descoperirea unor noi hobby-uri Ei domenii de interes. impreuni. cei doi ar trebui sd adere la solulia asupra cdreia au cdzut de acord. Si. acest cxamen medical nu include nici micar o examinare pelviani a viitoarei nlirese.Nancy L. pentru a determina dacd aceasta va avea sau nu probleme in privinta sarcinii qi a nasterii copiilor. deturnAnduJe sau dezorganizAnduJe fazele finale ale pregdtirii.rctor fizic sau psihic care ar putea necesita o coreclie inainte de nunti. ei ar trebui sl le evite pe acelea care ii tulburi Ei ii dezorienteaz[. Problemele determt254 Este timpul sd vd vadd un medic Atat viitoarea mireasa. s[-lanticipeze. Istoricul menstrual al viitoarei rrirese este extrem de important. devenind tot mai confuzi. insd. In acelaEi timp. in foarte multe cazuri. cu o schimbare de activitate. dacd medicul face totugi o examinare. ritecesc intr-o spirald ldrd sfAryit. aceasta are loc chrar inainte de nunte. ar fi mai bine ca amAndoi si fie consultati de acelasi rnedic. discuti-le cu logodnicul sau cu logodnica ta si mntinuali. tot mai multe state pretind. In momentul scrierii acestei cdrti. pentru incheierea clsdtoriei. Stdpanirea de sine este posibili si necesari. cdt si pentru femei. El trebuie sd le ofere ocazia de a pune intrebdri legate de viata scxuali in cadrul cdsdtoriei. fie cu ajutorul unui consilier in probleme maritale. doctorul trebuie si facd fiecdruia tlintre ei un istoric premarital separat. DEGETULUI MARE: GAndegte+e la limitele pe care vi le-a. Apoi. ar trebui sd fie supugi unui control medical complet. in cazul in care este nevole (le un tratament special. Cei doi ajung si se gAndeascd prea mult la acest aspect. ei tot se vor simli frustrati. Tot ceea ce conduce citre o relalie mai fericiti. Fiecare cuplu trebuie sf. cei pringi intr-o astfel de capcand trebuie sd giseascd o solufie rezonabild. intimitilile fizice pot si devini aproape o obsesie. Pentru unele cupluri logodite. Acest lucru ii va da medicului posibilitatea de a descoperi orice l. Apoi. Medicul poate sd fie sau nu pregatit 255 participe ambii parteneri. determinAndu-i pe cei doi s[ ingdduie ca atraclia fizicl sd le domine gdndirea $i comportamentul. acesta poate fi efectuat inainte de cisitone. firi si discute tot timpul argumentele pro qi contra relaliei lor. In acelasi timp.

Multe cupluri consideri ci o mnsiliere premaritald nu presupune altceva decAt o prezentare searbddd a unor lucruri plictisitoare. probabil. Iia nu va oferi cuplului posibilitatea de a-qi verifica relatia asa cum rrr trebui. dar aceasta este o obligalie pe care cei doi 9i-o datoreazi unul celuilalt gi. Este bine ca acesta sd aibd loc cu nu mai pulin de patru. discuta si corecta orice problemd care ar putea apdrea. lor O astfel de examinare premaritald s-ar putea s[ ve coste destul de mult. ca si existe timp suficient pentru disparigia oricdror simptome neplecute. care. discutAnd despre modele de rochii de mireasi sau implicdndu-se in plinuirea generali a nuntii. si un test de cancer cewical la femeie. acordate de pastorul celor doi. Ea le dd ocazia sd tlescopere orice trdsituri de caracter negativd si orice deficiente ilscunse. Daci femeia va folosi pilule contraceptive. dar sexul are si un aspect psihologic. Mulli dintre medici nu sunt in postura de a da un sfat in acest domeniu atAt de important. Aceste evenimente le inconjuri cu o aurd de emolie si de romantism cdreia le este greu sir-i reziste. consilierea premaritald ii incurajeazd pe parteneri sA se studieze cu atenlie pe ei insisi.. Co n siliere p re m arita ld irnturajul lor planurile de nunt[. in majoritatea cazurilor. ea ar trebui s[ inceapd si le ia cu aproximativ o lunf. incdt toati lumea 256 Consilierea premaritali ar trebui si constea intr-o serie de intrevederi. inainte de ziua nunlii. in acelagi timp. va fi pastorul oficiant. pentru a te cesetori este nevoie de acel gcn de maturitate care inseamnd sd-!i folosegti in aceeasi misuri si capul. Sau. Orice consiliere care nu include ceva mai mult decAt .-i cunune.Nancy L. si inima. de discutii si de consultafii intre cuplul logodit si un specialist cu experienfi. preconizeazi o soart5 sumbra pentru planurile lor. poate cd cineva din face planuri de cdsdtorie si ei se lasd prinsi in aceste pentru a oferi un asemenea ajutor. Desigur. Van Pelt Curtenie completd rusteaptd din partea sd se logodeascd. De cele mai multe ori. la birbat. copiilor care se vor naste din unirea lor. cuplul ar trebui si discute cu medicul despre metoda contracepdve pe care o considerd potrivite in cazul lor. Planificarea familiald reprezinti o problemi esenliali in orice consultalie premaritald. precum si relalia dintre ei. De asemenea. Probabil ci el va efectua o spermogramd.tional al sexului. Atunci cind este ficutd intr-un mod adewat. pAni la trei luni inainte de nuntl. aceasta va apisa doar asupra unuia dintre ei. Poate ci cei doi sunt impreune de atat de mult timp. cel care urmeazi s5. care. aceste lucruri vor fi abordate in detaliu pe parcursul consilierii premaritale. examinlrii fizice. el deline informa[ii cu privire la aspectul func. cel pulin pentru inceput. pAni la sase luni inainte de cdsdtorie. Tinerii se trezesc adesea impinEi cltre logodne intr-un moment in care nu doresc s[ facl de fapt acest lucru' Ei aclioneazd astfel ca urmare a presiunii venite din partea familiei sau a prietenilor. Tinerele sunt in mod special predispuse la a se lirsa influenlate de planurile de nunti ale prietenelor lor-participand la receptiile acestora.aspectele legate strict de cisitorie" va fi superficiald. in majoritatea cazurilor. de remediere. O astfel de programare oferd cuplului timp suficient pentru a examina. care ar putea sd apard Ia folosirea pentru prima datd a pilulei. Unii medici recomandi ca administrarea acestora sdinceapd cu doud. Consilierea premaritaldva fi de folos oricdrui cuplu. in anii care vor veni. intAlnirile ar trebui sfincludd 257 . unul pe celalalt. Recomandarea medicului in privinla metodei de contraceptie va unna. Cuplurile ar trebui si igi inceap[ programul de consiliere imediat cc si-au anuntat logodna. dar cuplul nu ar trebui se ezite in a pune intrebiri cu privire la orice problemi pe care nu o inleleg pe deplin. Cuplul trebuie si decidl asupra metodelor de contraceplie. Ei o eviti pcntru ca nu cred ci in relalia lor ar putea exista ceva care si aibi nevoie de indreptare sau de schimbare. Multe perechi considerl ci aceasta este doar curativi. asupra impdrlirii responsabilitdlii in aceasti privinld' sau dacd. Cu toate acestea.

a mediului familial qi a religiei. (5) discutarea problemelor legate de adaptarea sexuale. sub aspectul dragostei. intelegand pe deplin cu ce resurse veti avea de lucrat. precum: cine va conduce. 3. Veli fi mai dispu. cum si administrali banii. In mod ideal. probabil lucrul cel mai importang vi veli cerceta cu atenlie propria persoand gi unul pe celilalt. Obiceiurile rele se schimbi foarte greu mai tirziu. 5. de intretinerea si administrarea gospodariei. cu succes.ansele de a fi ni. Cel mai mare dar pe care pirintii il pot face copilului lor este acela al unei relalii fericite de cdsnicie. dupd ce motivafia pentru a face aceastd schimbare s-a diminuat. consilierea se va intinde pe durata a sase intAlniri gi va acoperi urmltoarele in a lua decizii cu privire la multe probleme importante. Vd veli spoi .or qi mai repede. veli avea un mare avantaj fali de un cuplu nepregitit. O astfel de abordare a cisltoriei poate suna clinic.el are nevoie de doi pdrinti care se iubesc unul pe celilalt.Nancy L. Voi doi.i acoperig. Consilierea premaritali reprezintd una dintre cele mai bune cii de a te asigura ci mariajul teu va merge.i si ai un inceput promititor. 1. al rolurilor si al administrerii finanlelor. sub aspectul inlelegerii sexului opus. Aceste doud aspecte ale vielii sunt shans unite. istoricul unei cisdtorii precedente (in cazul in care a existat weuna) si testarea temperamentului. decat si incerci. Primele sdptimini de viald conjugali sunt cruciale. Cu atit se va putea face mai 258 259 . mai tArziu. aprecierii si comunicirii. un cuplu se lupte $apte ani cu o problemi inainte de a cduta o consiliere specializatd. el are nevoie de mai mult decAt de doi pdrinli . rata divo4urilor in mijlocul acestor cupluri scade pdn{. dacd. (4) discutarea nevoilor individuale in cadrul cisitoriei. Si. care este de 50 %! O consiliere premaritald completd are cateva avantaje: avf. unul pe celdlalt. Pe misuri ce copilul creste. $ansele de a avea o cdsnicie feicitd vor fi mai mai. ln medie. gi (6) disculii legate fericirea voastri viitoare. Ve. (3) discutarea nevoilor individuale in cadrul cesdtoriei. 2. cum se petreceti timpul liber gi multe altele. ca un cuplu pregitit. de sendtate gi de educalie. statutul relaliei prezente a cuplului. Puteli fi siguri ci lucrul acesta nu vi se va iltdmpla si voud. Van Pelt Curtenie completd discutarea unor lecturi pe aceaste temi. Este cu mult mai usor si deprinzi obiceiuri bune . acceptirii. Veli avea o tnlelegere mai clard cu pivire la implicatiile relaliei de cisdtorie 9i la modul cum poate fi menlinutl aceastd relalie. cum se abordafi conflictele. de contraceplie gi de copii. fdri insi ca intre cei doi si existe intimitate. dezvolta relatia Iapotentialul ei maxim. (2) evaluarea gi discutarea testului tem- peramental. o cisnicie reuqitd. Ei comunici. Rareori deplind. cum sI vi satisfaceti nevoile sexuale. Veli fi in stare sd vd adaptali la cdsdtoie mai u. inainte de cdsdtorie. Veli gdsi ajutor 4. cum se impart treburile casei.ti in[elege rolurile pe care trebuie se li le asume fiecare dintre voi. superficiale. dar numai cu privire la chestiuni de rutini. Multe cupluri nu reusesc si realizeze lega]ltra esenliali care existl intre clsnicie gi rolul de pdrinte. de genul celor in care cuplul imparte acela. dacd va fi nevoie in anii care vor veni. efectuarea unor teme scrise precum si ascultarea unor casete selectate. vdve{i lua timp pentru de petrecerea timpului liber.i ca. Cu cAt intirziati mai mult in a ciuta sfatul unui specialist. sd apelali la consiliere maitald. si inlituri obiceiurile rele. Existe astezi destule cisnicii mediocre.la3 sau 4 Vo. Felul in care vd veli stabili aceste tipare de comportament va influenta in mare misurd teme: (1) scopul logodnei. Veli intelege ce implicd noul vostru statut $i ce schimbdri qi adaptiri survin. Planurile legate de nunta in sine pot fi discutate atunci cand intri in actualitate sau pe mdsuri ce nunta se apropie. Ei nu ajung niciodatd sd se cunoasci. se realizeazd din intAmplare.Ete pdinli eficienli. de serviciu. dur sau chrar neromantic. cu adevdrat. dar pastorii raporteazl ci atunci cdnd este iniliat un astfel de progam de consiliere premaritale intensive. Comparati aceste cifre cu rata na{ionald medie.

cflt de muft ar trebui sd dezvdlui din el7 Pe parcursul perioadei de logodni sau chiar inainte de aceasta. O astfel de atitudine arati ci cei doi au atins un nivel de intimitate in cadrul cdruia iEi pot impdrtdqi secretele pistrate cu grijd in adAncul sufletului. Logodna. partenerii simt o nevoie acutd de a-gi merturisi trecutul unul celuilalt.ea pentru a-i pune dragostea la probd gi el pentru a se elibera de siml5mintele de vinovdfie. Un cuplu care cautd consiliere premaritali dovedeqte un angajament mult mai profund falI de cdsdtorie Ei este mult mai pugin predispus la probleme. 260 Cu exceplia consacrdrii voastre fati de Dumnezeu. un mare c\tig nu numai pentru el. tot atat de sigure au fost qi cele aproape un milion doui sute de mii de cupluri care au divorlat in anul L980! Dacd membrii unui cuplu nu petrec timp pentru consolidarea 9i cresterea relaliei lor inainte de cesetorie. pentru ci el depinde de o serie de factori variabili. posibil ca nici mdcar sd nu se fi gdndit la ce implicl in realitate responsabilitatea de a intemeia un cdmin qi de a aduce copii pe lume. aceste institulii religioase existd nu numai pentru a oficia ceremoniile de nunte. Unii special$ti au mers atAt de departe. si ea au avut ocazia si se observe unul pe celdlalt in diferite imprejurdri ale vielii. care nu se implicd personal. la urma urmei. care etc. daci nu chiar imposibil. Vedeli. ci $i pentru a promova cresterea gi dezvoltarea de dinainte . Ea arati un putemic simldmdnt de incredere . sd ajuli astfel de oament. decit un cuplu care ignori consilierea. in nu gtiu nici pe departe ieea ce . aduce cu sine congtientizarea obiectivd a anumitor aspecle. Si el. Deqi amAndoi simt aceasti nevoie.F Nanq L. dacd eu nu-i spun? Care este posibilitatea ca eu si repet acest fel de comportament? Care este atitudinea mea fali de acest incident? Ce s-a mai intAmplat de la acest incident? Daci singurul scop al merturisfuii este acela de a-I descirca povara de vinovalie sau de a retrdi cu pldcere experienlele trecutului. in special pentru birbat. Nu conteazi de cat timp sunt cei doi impreuni: logodna aduce intotdeauna cu sine o noue cotituri. Van Pelt Cuftenie completd gi pulin pentru a vd ajuta. de asemenea. Trecutul . de fapt. este posibil ca ei sd nu se cunoasci nici acum cu adevdrat. incat au sugerat cI unui cuplu care refuzi si investeasce timp qi energie in pregdtirea premaritald nu ar trebui si i se ingeduie si-si celebreze jurdrnAntul de cesdtorie in biserici sau in sinagogd. bdrbatul gi femeia fac acest lucru din motive diferite . Cdsdtoria voastra reprezinti una dintre cele trei decizii majore ale vielii. Dar cdt de mult ar trebui si-i dezvdluie cineva persoanei pe care o iubegte? La aceastd intrebare nu existf. cine poate fi mai sigur de dragoste si de fericire decit ei! Pirinlii si ceilalti care ii indeamni si caute un astfel de ajutor sunt considerali profeli pesimigti. ei se simt atat de siguri unul de altul! Din pdcate. $i chiar daci in viala lor vor apirea probleme. puneli-ve urmitoarele intrebdri: De ce simt ci trebuie s[ spun atdt de mult? Ce m-a determinat si ridic aceastd problemi? Cu cdt timp in urmi a awt loc incidentul? Care este posibilitatea ca celilalt si aIle.i din timpul cesetoriei. banii. Aceasti dorinli de a-1i mdrturisi trecutul reprezinti o etape normald in dezvoltarea dragostei. Este. un rdspuns exact. inainte de a spune tot.i de dependenli reciprocS. probabil cd ar fi mai bine sd cau$ ajutorul unui consilier gi sd cru1i persoana iubiti de astfel de momente. ei nu vor petrece timp pentru aceasta nici dupi cdsltorie. Multe cupluri ar wea si sare peste pregltirea premaritald. cei dintdi vor fi mult mai dispugi si caute consilierea inainte ca procesul destructiv si inceap5. Mdrturisirea care nu este flcutl din alte motive decAt acestea poate se-i aduci celuilalt 261 .tiu ei unul deipre "ildlult schimb. cu toate acestea. educaqia. ci gi pentru viitorul cuplului. Asigurafi-ve ce ali ficut totul pentru a primi consiliere premaritald. Este dificil. cu apropierea iminentd a cisdtoriei. Poate ce atitudinea de ostilitate resentimentele au distrus sau au otrevit deja relalia voastrA de dragoste. Insi. implicarea sociald sau prietenii. Ea poate li. cdsdtoria este rnai de valoare decAt cariera.

evenimente ale trecutului. inainte de cis[torie. Adeseori. $i motivul este simplu. Nu-mi vine sd cred cd aga ceva ni s-a putut intampla tocmai noud!" pare. . Se smulgi mirturisirea prin intrebiri pline de curiozitate. trebuie spus tot ceea ce celdlalt ar putea afla de la o a treia persoane. cAt si in intensitate. Cuplul poate trata aceste probleme inft-o varietate de feluri. o dati ce ti-a oferit de bundvoie informalia. il incurajeazd gi pe cel alt si facd acelas. atunci vor avea certitudinea cd gi dupd cis[torie vor putea trata la fel chestiunile conflictuale qi vor putea gisi o solulie eficienii. Aproximativ doud treimi dintre cuplurile logodite mirturisesc o anumiti tensiune in relalia lor. Nu incerca s6-i Certurile gi cuplul logodit Susan aleargd plAngdnd cdtre dormitorul ei. aparent nesemnificative. Pe misurd ce .i la fericirea viitoare a amindurora. partenerul tlu se poate simli ingelat. certuri si chiar dispute serioase. Nimeni nu este obligat sd scoati din cdmdrile tainice ale sufletului toate fantomele trecutului doar pentru ci logodna a alut loc. Studiile aratd cl aproape toate persoanele logodite au de mirturisit probleme serioase care lir de trecutul lor sau de mediul din care provin. cuplul ar trebui si mediteze mai serios la incheierea cdsitoriei. Atunci cAnd certurile gi conflictele cresc. Atunci cAnd lucrurile sunt descoperite dupl clsdtorie. a dat nagtere sau a fost tatil unui copil nelegitim. ar genera probleme 9i tulburiri in cdsnicie. accepti ceea ce ai auzit ca fiind adevdrat si pird. Doar un proc€nt infim dintre cuplurile studiate regretau ci vorbiserl despre trecut. tot formalismul este lisat deoparte gi atunci pot si apard neinlelegri. a mai fost cAsdtorit inainte.Eu qi Dick tocmar ne-am certat teribil din cauza unei probleme". dacl lneunul dintre parteneri a suferit de o boali venericd.Nancy L. ar fi mai bine si-i oferi ocazia de a !i le dezvdlui de bunf. Cu toate acestea.Nuwea sd lase de asa ii spune ea.seste subiectul. dar care noate ridica anumite bariere intre voi. cat gi asupra ta. Se pare ci cel mai adesea neintelegerile apar cu privire la: (1) maniere gi convenienle sociale. $i apoi. a fost in pu$c[rie. atdt in numdr. De exemplu. fdcAnd ca aceasta si fie bantuiti de tot felul de gAnduri sumbre . cd atunci cdnd unul dintre parteneri rupe ticerea si mdrturiseqte lucruri cu privire la propriul trecut. Van Pelt Curtenie completd nefericire si chiar s[-i trezeascd indoieli cu privire la cat este de inlelept sd se cisitoreascd cu o persoani ca tine. Daci acum trateaze problemele direct si le rezolvd in mod constructiv. Astfel de insistente implici o lipsd de incredere... Relateaze-$ mlrturisirea ca pe o informalie care va contribui la adaptarea s. colegei de cameri. suspine. ci am alut o disputi teribild. Uneori. Dacd aveli indoieli serioase cu privire la merturisirea unui anumit eveniment. Ultimul aspect arat5 ce multe probleme legate de rude apar cu mult timp inainte de nunta. voie.tit. printre laelnici un cantimetru. Daci binuiegti cd logodnicul sau logodnica ta are in trecutul seu anumite evenimente mai pulin plicute sau lIudabile. (2) valori si filozofie de viald 9i (3) atitudinea fald de familia celuilalt. 262 relalia voashe devine mai intimi gi petreceli tot mai mult timp impreund. min. astfel de lucruri trebuie si fie cunoscute inainte de cisdtorie. dacl ele afecteazd viitorul relaliei cuplului sau dacd. descoperite mai tarziu.i de indoieli. anumite lucruri trebuie si fie mirturisite. prin aceasta. Ia in considerare efectul pe care il va avea aceastd m5rturisire atAt asupra celeilalte persoane. Problemele tratate intr-o asemenea manieri le vor intiri relalia. este de folos sd cauli sfatul unei a treia persoane inainte de a-ti asuma riscul dezvdluirii unui aspect care are o prea micd importanld pentru relalia voastrd de cuplu.i lucru.. a suferit cdderi nervoase sau este suspect de afecgiuni ereditare. pot fi amplificate in mintea celuilalt. ar ffebui sd consultali mai intdi un consilier sau un pastor (preot). zoJ Rareori logodnele se desflgoard linigtit. Tot ceea ce este dezveluit trebuie s[ fie spus ina inte de cdsdtoie. oferindu-vd beatitudinea la care probabil v-a!i asteptat. De asemenea.

radiind de emofie.ta voastri. idila dintre ei a inceput sd se riceasci. relalia lor a inclus si frecvente contacte sexuale. gi apoi sc[zdnd in intensitate. Logodnele rupte Nunta ste se inceapd in citeva clipe. cel pulin nu inainte de a merge la colegiu. cei doi ajung s[ se cunoasci mai bine unul pe celilalt. Si-au anunlat logodna in timpul vacanlei de Crlciun si au fdcut planul si se cesatoreasce in vard. care sI lege destinul cuplului pentru vesnicie. si graviteze unul in jurul celuilalt intr-un efort de a simli cI aparlin de cineva sau de ceva. la bralul tatdlui ei. Nu erau pregatid sa triiasci intr-un campus rece Ei impersonal. in mintea lor. In acest fel. mirele gi cavalerii lui de onoare intra pe uga laterali. atunci nu merge mai departe! I-ogodna nu este un contract pecetluit. dupd ce ai descoperit cl nu wei sl-1i petreci restul vieiii cu persoana respective. si si decidi si-si anuleze promisiunea de a se cdsdtori. in timp ce intri. Nu numai cI este neintelept sa continui si mergi spre cdsitorie. si descopere ci nu sunt atat de potrivili unul pentm celilalt. Este foarte probabil ca. Aici nu este nicidecum loc de sacrificiu de sine. ai indoieli serioase cu privire la oportunitatea apropiatei tale cdsitorii. logodna se deosebegte categoric de cea de altddatd. Neribdarea si curiozitatea cresc. se gindesc chiar si rupi logodna. Provin din medii similare. cind amAndoi s-au intors acasi. indreptdndu-se citre altar. Daci in weun moment. atrdgandu-gi. iar fiecare dintre cei prezenli incearci sd fie primul care s-o zdreasci pe mireasi.. liniqtea parcd sti suspendatd deasupra adundrii. Deodati se aud sunetele solemne ale orgii.. continuau. Totul era diferit de atmosfera prieteneasci. de la gari. pe mdsurd ce timpul logodner se scurge. degi pregdtirile de nuntf.G Nancy L. datorid implicdrii sexuale. Iat-o. El nu se simlea in stare se contramandeze nunta. S-ar putea intAmpla la fel gi in viala ta? Niciodatd. gi amdndoi gtiu ci fac o greseali teribild. ani de nespusi suferinl5. Biserica plini de flori a primit o mullime de oaspeli veseli gi zimbitori. rudele. Invitalii se intorc si priveascd domnigoarele de onoare. cAnd o promisiune de cisdtorie era considerate un contract legal. dar nu au inceput si ias[ impreuni decit dup[ ce au plecat Ia un colegiu renumit. prietenii. intr-un alt oraq. Ceea ce a inceput ca o prieterue au inceput ocazionali. ei l-a incheierea anului scolar. la un moment dat. deoarece se simtea responsabil pentru ce o atresese intr-o relatie sexuald. inainte ca orga s[ inceapi acordurile de inceput ale marpului nuplial. astfel ci au mers pdnd la capdt cu_nunta. a unei anumite indoieli cu privire la convingerea ci fac sau nu alegerea cea mai potrivitd. Pentnr o clipi. A te lega pe viatd de o persoanl pe care nu o iubesti este un act de adeverate cruzime. Pe parcursul primdverii. peste cAteva clipe. pentru c[ igi violase propriile principii morale si considera ci se angajase deja fald de el. Ii intinde mina birbatului care. P5rinlii. Se cunosc de ani de zile. precum igi imaginaserd. Van Pelt Cunenk completd Aproximativ 50 % dintre cuplurile logodite semnaleazi existenla. in timp ce pastorul. medicii gi pastorii (sau preofii) sunt persoane preocupate de aceste momente din via. iar a aduce copii pe lume intr-o asemenea atmosferl este aproape o crimd. a sfdr. pe parcursul perioadei de logodnd. au intrat intr-o perioadi de logodnd de un an. AmAndoi erau persoane foarte introvertite.it intr-opasiune coplesitoare. astfel ci puteli apela Ia ei. care nu iqi impdrtdqeau gAndurile. in timp ce acestea inainteazl pe culoarul dintre binci si isi ocupl locul in fa1d. Dupd citeva luni de curtenie. crescdnd. ceutali o persoand in care aveti incredere si discutali cu privire la oportunitatea continudrii planurilor de clsdtorie. astfel. va deveni soful ei . cu care se obignuiserd. Au frecventat in anii adolescen{ei lor aceeaqi biseric[ din tirgugorul in care locuiau. C-am jumdtate dintre ei ar fi preferat sl nu se fi logodit gi. dar este gi un act de iresponsabilitate grosolani. Un sfert pdni la o treime dintre cuplurile logodite rup logodna cel pulin pentru un timp. ve{i spune! Dar nici cuplul din istorisirea de mai-nainte nu s-a gAndit ci li se va intdmpla lor. Astfel. Daci treceli Ei voi prin aceastd perioadi de ezitare. care trebula 264 265 . Ea se simlea vinovati.

dupi ce a linut-o departe de . El poate si observe lenevia qi egoismul ei atunci cAnd este acasi la ea. este cu mult mai bine si rupd logodna decAt sd inainteze citre o cdsitorie care s-ar putea sfaryi printr-un divo4. Tinerii afla1i la vdrsta curteniei se schimbd si se maturizeazd atdt de rapid.i valorile. dar in timpul legiturii mult mai apropiate a logodnei. manifesti prea pulinl consideralie fali de mama lui. persoana cu care sunt logodili nu mai corespunde criteriilor gi agteptirilor initiale. Atunci cdnd un cuplu provenind din rase sau religii diferite se alld in faza prieteniei sau a curteniei. gi ajunge si-. Obiceiurile 9i tendinlele comportamentale au un fel al lor de a iegi la suprafald amnci cdnd li se oferd suficient timp. se maturizeazd.. mai tArziu. descoperi adesea ci. cdreia este dureros si-i pui capet. se cdsdtoreasci doar dupi absolvirea colegiului. cei doi gdndesc. bdrbatul s-ar putea sd considere ci ar fi necinstit sd o p[rdseascd acum. prietenilor. Uneori. Multe logodne . Un alt motiv frecvent.. l-a 22 de ani. prezentat de tineri pentru ruperea logodnei. proprietdtilor comune. Iogodna presupune o implicare emotionale. Cuplul care petrece suficient timp impreuni va fi in stare si descopere atitudinea persoanei iubite in ceea ce privegte scopurile. Un alt factor de influen{i ar putea fi qi reacfia familiei gi a prietenilor fali de o astfel de losodn5. Studiile arati c[ birbatii se simt mai des obligali si meargi spre cisitorie decdt o fac femeile. Daci weunul dintre parteneri are la un moment dat indoieli serioase in privinta cdsitoriei. incAt cuplurile care se logodesc in anii de liceu.i dea seama cI aceste trdsdturi fac parte din personalitatea ei. Van Pelt Curtenie completd propriu-zisl. in care cuplul !i evalueazd dorinla de a se cisitori. gusturile gi preferinfele fald de persoane gi activiteli. Cu cdt un cuplu este mai tAndr in momentul logodnei.ltere apropiat5. care sunt acum implicate. ei igi dau seama ci relalia lor a devenit serioasi inainte ca ei s[ fie pregitili pentru cdsitorie. 267 . Studiile arati ci majoritatea acestor relalii de dragoste au inceput inainte ca cei doi sd implineascd 18 ani. cu atat sunt mai multe sanse ca cei doi si-gi schimbe atitudin-a unul fali de celilalt qi cu atai mai mare este probabilitatea ca logodna si nu reziste timpului. cu atat posibilitatea de a deveni realisti in privinla compatib itelii este mai mare. Insd pe mdsuri ce se apropie de realitatea cisdtoriei. se cuhnineze cu cdsdtoria De ce se rup logodneleT Motivul cel mai frecvent penffu ruperea logodnelor este pierderea interesului. este acela cd unul dintre parteneri sau chiar amindoi nu sunt pregdtiti 266 pentru casetorie. Pe mdsuri ce se maturizeaze. Un cuplu cdsdtorit petrece mai mult timp impreune decat pe wemea cAnd cei doi erau doar prieteni. adesea. ci deosebirile dintre ei nu conteazl prea mult. ei nu numai ci.pia1a partidelor de cisdtorie" un timp atat de indelungat. dar is. in special atunci cdnd din scenariu face parte qi experienla sexuali. fiecare ajunge sI-Ei dea seama ce s-ar putea si le fie mult mai greu si inldture aceste diferenle decAt gi-au imaginat. caracterul $i preocupirile ei. cuplul se simte forfat si meargi mai departe din cauza familiei. este dificil si rupi o logodni o datd ce familia prietenii. $i dacl relalia lor intimd dureazi de mai mult timp. In timpul prieteniei 9i al curteniei este uqor sd te porli frumos. Ea poate sd descopere ci el.i schimbi Ei valorile 9i domeniile de interes. precum s. fiecare are posibilitatea de a deveni mai familiar in comportamentul de fiecare zi. Atunci cAnd tinerii incep colegiul. degi pe ea a tratat-o intotdeauna cu o deosebitd atenlie qi curtoazie. biserica gi comunitatea qtiu despre ea.l' Nancy L. implicdrii sexuale sau a unei eventuale sarcini. Incompatibilitatea este un al treilea motiv. Acum ei se pot umeri unul pe celilalt in imprejurnri de viald mult mai variate. trdslturile partenerului ideal prezintd doar vagi asemdniri cu persoana de care te-ai indregostit la 18 ani. Cu cdt perioada de logodni este mai lunga. Cu toate acestea.mixte" nu rezistd contrastului dintre mediile socio-familiale ale celor doi. dar care plinuiesc s5. Societatea de astdzi considerd logodna ca fiind un timp de cunoa.

cu cealaltd. chiar dacd relatia voastre nu a mers. dupi ce a cantlrit cu atenlie lucrurile. orgoliul personal va suferi cu atat mai mult. fdrd si existe intenlii serioase pentru ces[torie. qi sd descopere lucrul acesta de-abia mai tirziu. in mare misurd. Van Pelt Curlenie completit &l O OBSERVATIE FINAI-A: Aveli mare grijd cand o persoanl are o adevirati istorie de logodne rupte. chiar si atunci cand sunt implicate simlAminte de rinire profundi. Daci eEti implicat in ruperea unei logodne. incearcl sa disculi situalia cu logodnicul teu (logodnica ta) intr-o manierl rezonabili. Dacd rudele sau prietenii incearcd sf. vesrea le poare fi darA lreplat. vi veli putea limpezi propriile gdnduri si ii veti multumi si pe acei prieteni sau membri ai familiei care consideri ci ruperea relatiei a fost hotlrata in grabi si 269 firi prea multd chibzuin!5. Nu pune in mod deliberat sare pe rinile emojionale ale celuilalt. Mai mult decat atat. precum fi sectiunea care urmeazi. sau a folosirii altora pentru atingerea intereselor personale. dar nu este la fel de dureroasd ca destrdmarea unei cdsnicii. a superficialiterii 9i impulsivitdlii. le-ai putea regreta. dar cu cat ruptura este amanate mai mult. Aceasta nu inseamni cd un cuplu ar trebui si rupd relalia ori de cdte ori au un conllict.Este greu sd rupi o rela1ie". vf. partea cealalti trebuie anuntata imediat. Existf. A continua o relatie cu cineva dincolo de acesl punct. Aceasta poate fi o dovadi a lipsei de inlelepciune sau de maturitate. cdteva cii de a diminua durerea despirlirii.Nancy L. gi de felul in care se face aceasta. Este o dovadd de rdutate si il lasi pe celdlalt s[ rimdni cu simldmantul cd este ceva grav in legituri cu persoana sa. convingd si refaceti relalia. Vestea va fi nepldcutd pentru amdndoi gi va fi extrem de dureroasl pentru persoana care nu se agtepta la aqa ceva.te sd facd acest lucru. este o dovadd de cruzime. Momentul pentru a rupe o logodnd este imediat ce una dintre pdrti dore. cu atAt l i Informati-vii familia . suferinla produsd va fi mai mare. Spune-i logodnicului tiu (logodnicei tale) ce simti. cu cat intArzierea va fi mai mare. Este mai bine ca un cuplu si igi dea seama inainte de cisitorie cd ei nu pot trli impreune. tot aga cum existi metode dure de a rupe orice alt[ relalie sociald. Scopul logodnei este acela de a ajuta cuplul si faci ajustirile finale in relalia lor inainte de nuntd. pentru cd te vor ajuta sd diminuezi dificultatea situa{iei. mai tdrziu. pentru ca apoi sd depigeascl diferenfele de opinie gi sA anunle ce sunt din nou logodili. Existf. metode dure. pline de cruzime de a rupe o logodnd. Situalia este extrem de complicati atunci cdnd una dintre pdrti inci tine foarte mult la cealalti si nu wea si rupi logodna sau cAnd una dintre pdrti rupe logodna firl sd discute. . Fd tot ceea ce poti pentru al ajuta pe c€ldlalt sd faci fald cu bine situatiei. poate c[ veti simti nevoia de a cere sfatul unui consilier sau de a discuta problema cu pastorul vostru. Prezintd-i problema calm. fdJ pe celilalt sd simti ci este o persoana atrigatoare. in felul acesta. orbegte. Aceasta ar transforma adevdrata semnificale a logodnei intr-o farcd. abline-te si spui despre cealaltl persoan[ lucruri pe care. Prietenilor. mal ales daci planurile in legaturi cu nunta sunt in plin[ desflsurare. insi cdnd una dintre per[i. lmediat ce ili dai seama cd ruptura este inevitabild. recitefte secliunea intitulate . Cum sd rupeli o logodnd Ruperea unei logodne produce suferinld. Trebuie sl le spuneti celorlalli despre schimbarea planurilor voastre imediat ce este posibil. a ajuns la concluzia ci nu poate continua cu planurile de nunt[. iar reaclia emolionald care urmeazi dup[ ruperea logodnei va depinde. Oricum. Prin orice faci sau spui. Daci weunul dintre voi simte cA este pir5sit pentru altcineva. in prealabil.i pietenii. decat sd meargd inainte.. Discuti problema intrun mod cdt mai deschis cu putinfd. Este numai notmal ca unele dintre aceste incercdri sd equeze. cu atat cel care iniliazi despirlirea va intimpina o opozlie mai putemici.

. gi sd-l Un gdnd pentru cei cu inima zdrobitd S-a scris mult despre cei cu inima zdrobiti. Idilele destrdmate si iubiri.Vo declar cA ^) dragostea lor s-a transformat. logodna este ruptd. atunci cind s-a fdcut un angajament emolional' fie cd a fost vorba despre o logodnd oficiali sau despre una neoficiali. indiferent de fazele intermediare prin care trecuserd. unii oameni au un adevirat simlemant de usurare. o persoani care lanseazi asemenea ameninleri face o puternici dovadi a lipsei de maturitate gi a caracterului instabil. el ameninld ci va fugi de-acasi. oricare doui persoane se pot indregosti una de cealaltd. precum lenjeriile cu monogramd sau alte articole. s-a transformat in indiferenll.. Toate darurile de nuntd. prin care s[ anunlali persoana respectM c5.indiferenli" fala de fostul logodnic (sau de fosta logodnici) qi cI nu rdmiseseri cu nici o traumi serioasd in urma despdrfirii. niciodatd. Chiar s. Allii spun ci au 271 . sunt puline sanse ca persoana sd-. in prezent. un tipar caracteristic. inainte de a trece la indiferenll. Cu toate acestea.. dac[ we1i. cdnd cei doi nu sunt la fel de profund implicali ca gi in etapa logodnei propriu-zise. destrdmarea unel relalii de dragoste reprezinti una dintre cele mai severe crize emolionale cu care se confruntA tinerii de astdzi. Mai mult decit atAt. 90 % din grupul intervievat ajunseseri la indiferenld (o stare normald.1.i duci la indeplinire ameninlirile. Degi Ia momentul lespectiv lucrul acesta nu-!i aduce prea multd consolare. trebuie sd lii convins cn Ei allii au trecut printr-o astfel de experientl si totu$i au supravieluit. CAnd egti implicat in tulburarea emolionali care urmeazd dupi ruperea unei logodne.' Aceasta este. experienla 1i se va perea cu totul unici. Cu toate acestea. o despdrlire a drumurilor implicd o traumd cel Pulin pentru una 270 dintre pi4i. Cdsltoria nu va vindeca in nici un caz o astfel de persoani imaturd. dace nu pentru amdndoul. ii inapoiali darul cu multe mullumiri pentru atenlia $i preocuparea de care a dat dovadl. Dacd logodnicul tdu (logodnica ta) te ameninle ce va da in vileag lucruri care !i-ar putea afecta reputalia sau ci va face ceva violeng incearci si privegti aceste ameninliri intr-un mod cdt mai obiectiv cu putinle. De fapt. nu a mai trecut printr-o asemenea durere gi printr-un asemenea calvar.le neimpirtegite au reprezentat unele dintre problemele cele mai serioase pe care le-am ayut de tratat in timpul mandatului meu de capelan al unui intemat de fete. rareori pleacd mai departe de colgul blocului sau al strdzii. dupA rupture. o confirmare in plus ci logodna trebuia rupti. Cdnd. pe care le-a1i primit deja. Povqtile gi cdntecele plAng pierderea persoanei iubite. In final. consecinlele vor fi mai serioase. Unele persoane vor simli cI nimeni. Atunci cind un mpil nu obline ceea ce wea. Este foarte posibil ca povestea sA se repete $i in acest caz.inlelegere" dinaintea logodnei oficiale. Cu toate acestea. Trauma care urmeazi dupl o desplrlire respecte.5 Vo oscilaseri intrs durere si dragoste. intrucat phnurile s-au schimbat. in antipatie. Ei numai una". in cele din urmi. vorbind despre faptul ci nu va mai exista niciodati altcineva care sl o poatd inlocui. Mai mult de jumltate dintre cei intervievali au declarat cd. 1. dar lucrul acesta nu este adevdrat. dup[ ruperea relaliei. in curdnd. simliseri o ribuftrire temporare a dragostei care. se pot cesetori 9i pot fi fericite. In cele mai multe cazuri.i atunci cand darurile au awt un caracter strict personal. aceastd ravnita stare de indiferenli nu se atinge peste noapte. De obicei. Van Pelt Curlenie completd inapoiali toate daruile. despirlirea are loc in timpul perioadei de. trebuie returnate cu un simplu bilelel. nu trebuie si faceli nimic mai mult decdt pur gi simplu si le inapoiali informali pe cel care vi le-a ddruit cd planurile s-au schimbat. Un alt procent de 1. erau .o singuri pereche. de adaptare). In cadrul unei anumite serii de factori de compatibilitate Ei de mediu. Unii oameni Ei-au revenit intr-o slptimdnd. dacd a existat o logodnd oficiali gi amAndoi partenerii au fdcut un angajament total pentru pldnuita casatorie. Totugi. se pare. Astfel de idei igi au originea in mitul cd pentru fiecare persoane existi .Nancy L. Aproximativ 75 Vo au afirmat cf.

Fetele pistreazi amintiri. in vremea cdnd ei ingisi igi fdceau curte unul celuilalt. iasl cu altcineva. ei dc-abia dacd alipesc superficial. Respinge ideea de a te arunca intr-o frenezie nebund de intdlniri si de petreceri sau de a pune lucrurile la punct cu fosta ta dragoste.nite sau singurd. incearcd s[ te intAlnesti cu mai multe persoane.Ce voi face acum?" . vei fi ferit de a ajunge la o relalie stabile inainte de a fi avut sansa sa te vindeci. ca un efect ulterior. pentru a depigi efectele emolionale ale ruperii unei relafii. Chiar daci plrintii s-au dus la culcare inainte ca tu sd te fi intors acasi. Chiar daci reu$e$ti se treci peste ruperea unei logodne cu un minimum de durere. Studiile cele mai demne de incredere arati cd. Oferi-ti timp pentru a analiza lucrurile. nu se intemeiaz[ pe o cunoaEtere indelungatd gi pe medii. In cultura noastrd inclinatd spre romantism. pentru a uita sau pentru a te rdzbuna pe fostul partener. Cei care au a\ut o foarte scufte experienlI a prieteniei qi curteniei sau poate deloc sunt cei mai predispqi sd sufere traume emolionale serioase. s-ar putea se-!i vini greu sd crezi ci peste putin timp iti vei reveni si vei incerca o noui relafie. Van Pelt Cunenie completd avut nevoie de doi ani sau chiar de mai mult.ti dacd ili vei cduta imediat un alt prieten (prietend) sau daci vei rimdne linigtit. incep sf. un tAndr are nevoie. pirinlii te-au insotit la toate intAlnirile. De obicei. Aceste persoane au o foarte mici incredere in capacitatea lor de a atrage dragostea altcuiva. persoana care alege aceastl cale procedeazd astfel. Aj rdbdare cateva siptdmani . In mod firesc. trebuie sd hotirds. tresdrind la orice zgomot de pasi. fie cd realizezi acest lucru sau nu. pentru o weme. dar a te cesetori cu cineva doar pentru a-1i gdsi consolare nu va face altceva decAt sd agraveze situalia si-asa destul de confuzi. Lucrul cel mai bun pe care il poli face este sd IEI LUCRURILE INCET! Simte{e liber(d) sn rc intorci in fostul tdu grup de prieteni sau si te dedici unor activitAti noi si captivante. de obicei. Evite lucrurile care igi trezesc amintirile. decat sunt pdrintii tdi. majoritatea tinerilor tind sd-gi aminteasci intr-un mod plicut de relalia respectivd si. pentru cd se simte rf. Dacd esti una dintre victime gi treci chiar acum prin aceste simliminte de rinire sufleteascd. Chrar clacd sunt foarte ocupali in viata de zi cu zi. in medie. rimAn nigte intrebdri la care trebuie si-!i rdspunzi: . Unii spun ci incearcd sd evite sd se intaheasce din nou cu persoana de care s-au despdrlit. viitorul tiu. in noapte.. de mai pulin de gase luni.este prima cu care te vei confrunta. Pentru ce. Mai tArziu. AtuncicAnd incepi si te gdndesti la o noui relatie. Este nevoie de timp Ei de efort ca si .G Nancy L. inimile pdrintilor tii si rugdciunile lor vd insojesc. Astfel de cdsdtorii au puline . Despirtirea presupune suferinli. in mintea lor egti prezent tu.sau luni.reintri in circulalie". De fapt. Este o metodd de a-gi dovedi siegi gi celorlalli cA existe cineva care si o doreasci qi cireia sd-i pese de ea. 272 z/J . _ Curtenia. pentru a te vindeca gi pentru a-!i scoate din minte persoana de care tocmai te-ai despirtit. Unii continui si viseze la dragostea lor pierdut[. ci figurat. dar lucrul acestase vaintAmpla. siguranfa ta. valori qi grade de maturitate similare.. Zilele idilelor tale ii duc pe pdrinli cu citiva ani in urmd. adevdrate suveniruri din relalia trecuti. mdndria personali si increderea in sine sunt puternic zdruncinate dupi ruperea unei relalii. tArziu. Nu in sens literal. eviti cu orice pre! o clsdtorie de compensare. nu doar cu una.i iubitul tdu (iubita ta) iesiti impreund qi faceli planuri de viitor. (Doar nu wei sd repeti experienta!) Dragostea are aspectele ei brutale. din punctul de vedere al perinlilor tdi Nimeni nu este mai preocupat de decizia ta finali in alegerea partenerului de casltorie. Cdnd tu .anse de reugiti. Ei retrdiesc chiar gi numai pentru c6. FdcAnd astfel. dar pulini dintre biieli fac acest lucru. Un tdnir sau o tAnere care a parcurs o perioadi lungi de prietenie inainte de a se logodi va trece probabil mai usor peste aceste difi- cultdli.teva minute amintirile tineretii si se simt din nou la vArsta romanlei. $i apoi. fericirea ta. multe relatii de dragoste au un final prematur si neasteptat. in timp ce allii recunosc cd se abat adesea din drum doar ca si o intdlneasci. Oricare iti va fi hotirdrea.

ca sd fii fericit si si treiesti multA weme pe pimdnt' (Efes.qr nu 1i se intAmple nici un vor ca. Si-au distrus propriile vie1i. Pentru cd pdrinlii nu sunt in mod direct implicali in situalia ta' ei pot fi mai realigti decat tine.. si le faci cinste lor. Este numai firesc ca pdrintii sd wea si se bucure de clsnicia la. si fii r[nit . Au sacrificat o parte dintre cei mai buni ani aivielii lor ca sd poarte de griji nevoilor taie.Aceasta este cea mai fericiti zi din viata noastrd. Uneori. Ei speri cd iti vei gdsi un pafiener de viatd care sd se integreze in familie si de care sd poatd fi mdndri. Ti-au alinat rinile 9i !i-au sIrutat lacrimile.i timp. consider?nd cd poti sA reusesti.Nancy L. Datoriti iubirii gi preocupdrii lor speciale pentru tine. binecuvdntare!" Pune in contrast aceasti imagine cu scenele pline de mAhnire gi de amdrS. Aveli deplina noastr5. vei fi probabil martor si la Iacrimile de bucurie si de mAndrie care vor scdlda felele plringilor tii in ziua nuntii. comunititii in mijlocul clreia trdiesti. In acelasi timp. pentru ca ei asteapte cu neribdare si aibi nepoti. Ei pot detecta an.Pdrinlii mei nici mdcar nu incearcd sd mi infeleagi. De asemenea.ite atitudini esenliale care te-ar putea impiedica sd ai o cesnicie fericitl. Ei sperd si te crute de complicaliile si de suferintele pe care stiu ci le vei intilni. Printre lacrimi si imbrdtisiri. te-au luat in brale si te-au alintat. dragoitea trebuie si fie combinati cu actiunea. asa cd de ce siar permite s[-mi spuni mie ce sd fac? Ei imi spun mie ce sd nu fac si in clipa imediat urmitoare fac ei insigi acel lucru. Astfel. De ce se poarti pdrinlii tdi astfel? Pentru cd te iubesc si le pasd de tine mai mult decat oricui altcuiva pe acest pdmant Ei sunt cei care . Pirinlii tei nu vor ln nici un caz sd-{i ingrideascd fericirea. te-au iubit.Iucru greu de realizat. Pot avea o perspectiv[ mai largl as-upra intregului tablou.Eu nu-mi respect perintii. be asemenea. Pe ldngit implinirea figdduintei Bibliei de a trli o viatd lungi si fericiti. Van Pelt Curtenie completd Ei nu pot dormi linigtili decit atunci cAnd te-ai intors in siguranli acasi. atunci cind i1i vei intemeia propriul cdmin.s-o lagi mai incet" 9i 274 prive. 6. Ce inseamnd aceasta? Ei sperl cd li-au insuflat suficiente valori si standarde pentru ca. ei iti vor sopti: . incl din ziua cAnd te-ai niscut. asa cd de ce i-as asculta?" Chiar si in asemenea condilii. pentru alegerea pe care ai fdcut-o.ti lucrurile calm $i ralional. in ziua cind sirb[toregti absolvirea liceului. ca sd-Ji asigure hran[. Este posibil ca tu sA wei sA te gribesti. bisericii si societdtii. ce s-ar intampla daci ai incerca si-ti asculti p[rintii? Scriptura este foarte categoricd in aceaste privinte: 'Sd cinstesti pe tatdl tdu si pe mama ta [adicd si-i respecti si sl-i asculli. dacl te sd 275 .. dacd acum iei o decizie gresitd. datoritl experienlei lor' ei pot se prevadl anumite probleme cu care te vei confrunta in viitor. Tu le aparlii in virtutea relaliei de sAnge care nu se poate rupe niciodata. ei sperd sd-ti poatd transfera unele dintre lectiile pe care ei inqiqi le-au invilat din experienti. pdrinlii tii cunosc lucruri pe care tu nu Ie cunostl' Ei s-au confruntat deja cu unele dintre problemele cu care te confiunli tu acum.. cdsnicia poate sA line in mare mAsura de simlimintul ci egti indrigostit. care te vor line legat de pdrinlil tdi in nenumdrate feluri." sau . adipost 9i multe dintre plicerile vielii' Pitintii au pr. Ei privesc in acelaqi fel 9i viitoml tlu.3).o parte din ei. sperd si viseazi ca atitudinea si alegerile tale sd faci cinste familiei din care faci parte. Parci aud deja unele dintre argumentele pe care ti le-ai pregitit: . pdrinlii tii au fdcut in tine o extraordinare investifie de timp Ei bani.. in clsltorie. N-am fi putut fi mai fericiti decat suntem acum. imbrdcdminte.i si suferi' in acela. Egti came din camea lor 9i sAnge din sAngele lor .tut responsabilitatea pentru tine un timp destul de indelunpat. Pentru tine. ei vor fi dedicai deja cregterii tale optsprezece ani din viala lor. ci vor si te ajute sd oblii o fericire durabill. ei te-au ocrotit ca si nu rdu.. ei au ddruit in mod neegoist din banii lor. poate cd. probabii cd ili vor descoperi anumite capcane pe care ar vrea sd le evili. Mult timp dup[ ce te vei fi cesatorit 9i vei fi plecat de-acasi incl vor mai exista funii de dragoste. vor incerca se te fac[ . Pe lAngi timp.2. ca pe reprezentantii alesi ai lui Dumnezeu] ..ti-au dat via![. in ilegerea partenerului de viald.ciune la care este cel mai posibil si fii martor. dar parinlii tdi gtiu ci. Te-au crescut de cdnd erai bebeluE.

la logodnicul tlu (logodnica ta) si la nunta voastrd. Dar daci pentru pdrinlii tdi inseamnf. Nunta este. fi tot ceea ce poti pentru al rezolva inainte de a te casltori. Vezi dacl au gi ei ceva de spus in legituri cu organizarea ei . Gandegtete la durerea pe care o vei trei atu. in care ai reac. Ei vor ca tu se fii fericit. din experienfe. lntr-un anume sens. intr-adev5. Pnrinlii tdi gtiu. Daci egti primul copil din familie care se cisetoreqte. Daci mama ta gi-a dedicat partea cea mai bunl a unui sfert de secol lie qi numai !ie. intr-o noapte. te vor determina se-!i tratezi si rudele prin alianti in acelasi fel. 9i mirturie vor sta lacrimile ei. Daci acum. Pdrinlii tAi 9i viitoarele rude prin alianli vor juca. ' Apropiaia ta nunti marcheazi un punct de cotituri. Aqa trebuie sd fie.tionat negativ fali de dorinlele p[rinlilor tei. de asemenea' se simt profund atasali de copilul 276 277 . Pdrinlii 1in la tine. Acest lucru poate se !i se pard ca o dovadi de egoism sau un amenunt lipsit de once semnificalie.ai weun conflict nerezolvat acase. O prieteni de-a mea se ocupd de comertul cu flori. unde se aibi loc. dar. Reaclia lor la impactul nunlii va depinde. legiturile iu. in timp ce pregetea cu grij[ nunlile altora? Dar vA puteli imagina 9i dezamigirea pe care a simtifo cdnd singura ei fiicd a ales si fugd.. Nu le qi simldmintele. tei. in acest punct. dar. calea a fost pregetita pentru plecarea ta definitive. Nunta ta va fi.golirii cuibuluf' din ciclul iamilial. in viala ta de cisnicie. drept urmare. pAnd acum. a voastri. fii dispus sd cedezi. V[ imaginali planurile gi visurile pe care gi le ficea pentru nunta fiicei ei..in.. Cu toate acestea. S-ar putea ca ei sd wea ca anumite lucruri sd fie f6cute intr-o anumite ordine. Parinlii tdi vor ca nunta si fie ocazia cea mai de neuitat din viala ta. cumva. dar ei sunt pdrintii tei si sunt mai preocupali de viitorul vostru decdt oricine altcineva de pe acest pimdnt.. evenimentul social cel mai important in viala de pAni acum a periniilor tii. apreciat qi iubit. un rol cu mult mai important decat ili poli imagina acum. pa.i ia-le in considerare dorintele.ci cand ili vei sim{i inima sfdqiati intre credincio$ia fap de pdrinli gi dragostea fald de alesul sau fafi de aleasa ta' ' Lucrul acesia este valabil qi in cazul cdnd ai trecut printr-o faze de rdzvrdtire. cit qi clsnicia. Van Pelt Curtenie completd cesatoregti flrd aprobarea pirinlitor tii.. gAndindu-se la ea de mai mult timp decat te gandeqti tu. pentru a-i impresiona pe invita{i. intacte. Sunt fericili. ce alegerea partenerului de viald va juca rolul cel mai important in fericirea ta viitoare. pentru nou-gdsita ta fericire' insiin alela. nesocoti dorinlele intotdeauna locul unde ai venit in vacanle sau unde ai ceutat refugiu la weme de necaz. in acelaqi timp. efectul poate fi drastic. impreuni cu care s-au bucurat si pentru care s-au ingrijorat timp de doudzeci de ani si mai bine.in viala periniilo. Aceleagi forle care te-au .Nancy L.d. incearcd sd le implinesti doringele mdcar pe jumdtate.ltiul" iu ramas.r. Aceasta i1i va afecta in mod serios atit perioada de curtenie. Evitafi si faceti acele lucruri care.determinat sl reaclionezi negativ fap de pnrinlii tei.i timp igi dau seama c[ in curAnd vei peresi pentru totdeauna cAminul ior.Ei. toate acele planuri gi vise au ajuns. de personalitatea lor. Resentimentele care se nasc acum pot se nu dispari niciodati pe deplin. ar putea produce o rupturi intre voi. Ia-fi timp si privegti intregul tablou din punctul /or de vedere. o amard dezamigire. cAnd eqti gata s[ te cesetoregti. cine sI fie invitat etc. qi gindul acesta le lasd in suflet un gol imens' Dac[ ai fost plecat'la colegiu intr-o altd localitate. Piringii tdi au atteptat cu nerebdare nunta ta. probabil. desigur. Poate cd te vei strldui se-!i implici logodnicul (logodnica) in lupta impotriva propriilor tii pirinli. deschizAnd astfel o prlpastie intre ei. cu iubitul ei? Singura ei fiici . Dacd existd weun conflict de opinie cu privire la cdt de mare sd fie nunta. er vor sd fie o ocazie atractivl si de neuitat $i pentru ceilalli. pentru perinlii tdi viala nu va mai fi niciodati la fel. perinlii tei igi dau seama ce loialitatea qi increderea ta se vor transfera asupra ultui . Talii.niii tai intre cu aceastd ocazie in etapa . Casa piriniilor tii a fost pe care l-au crescut. Acum. mult. apropiata ta cesltorie reprezinte pentru ei o qrea pierdere..

sd se mute intr-o noul locuinti si si se intoarcd luni la indatoririle obiqnuite. Luna de miere oferd o perioadd de adaptare si de tranzilie de la singur[tate. pdni cdnd ali inceput se ve simlili asemenea_unui burete. nici nu ali reuqit si mincali prea mult. luna de miere dureazl aproximativ noui zile. dupi seria de petreceri. Indiferent cit de mult vi iubifi unul pe celilalt . este cu totul nepotrMt. iar dupi ce ajungeli la locul propus. de care sd vi puteti aminti cu pldcere si care sI constituie o adevdrati comoari pentru tot restul viefii. astfel ci nivelul glucozei din singe vd este foarte sclzut. pentru ca reugitd. mese festive giiadouri. Iati citeva repere: 278 bucuie. veli fi epuizalil Ajungi in punctul acesta. C-onform concePliei poPulare' ea ar trebui s[ de un timp de desivdrgiti beatitudine. Cea mai nereugitd luni de miere va fi aceea in care cuplul igi propune o sdptimAnd in care si traverseze cAteva dintre statele Statelor Unite. pentru a putea sa!1lra intimitatea nou-intemeiatei cdsnicii.. veli fi liberi de orice grijl. O cind pldcutd. este nevoie de o planificare atentd. De aceea. de care sd u'i puteli aminti cu pldcere gi care sd constituie o adeudratd comoard Pmtru tot restul uielii. luna de miere foarte L nuntu este o p". probabil. ca un cuplu c[sdtorit. oprili-vi pentru a cina impreuni. pentru a fi sinluna de zuri a vi .Curlenic completd Luna de miere trebuiz sd inceapd imediat dupd nuntd. imbrifi$ali qi bdtuli incurajator cu palma pe umeri. luna de miere trebuie sd inceapd imediat dupd nunti.i ud reduceli luna de miere cu cAteua zile. dar. ce sunteli cu adeverat cisitorili.tori sd puteli pleca departe de toate. Aceasla va fi. Un astfel de interval nu permite timpul necesar pentru ca cei doi si se bucure unul de dragostea celuilalt. In timp ce nu Cbiar daca ua lrebui s. care a culminat cu ceremonia proriu-zisi a nunfii' ocazii in care ali fost serutali.i. Ca un cuplu si se cisetoreasce in weekend. Nimic nu ar trebui si vd distragd de atent'a de la celilalt. oferili-ud cdteua bucuii $ ocazii speciale. neobositoare. in sfarlit. aglomerind in numai citeva zile atata activitate qi atitea locuri de vizitat.t Dupe siptlmani de pregitiri. Planificali-vd bugetul pentru luna de miere qi apoi cheltuili-l cu Capitolul 10 r0r GE AI UnU S[ flm DESPBE tUM DE M|ERE. pentru prima seard. ea poate fi una dintre cele mai incordate Ei mai obositoare perioade din via{d. in realitate. in toati agitalia din ziua nunfii. este absolut necesar (dar cu siguranli de preferat) si plecali intr-o luni de miere. in aceastd privinje. publici. intr-o atmosferd intimd . Dacd vd puteyi permite timpul qi banii" luna de miere ar trebui sd dureze cel puyin una sau doud sdptdmdni.t "rt"a fi singuri. Probabil cd.i cdt de entuziasmali luna de miere sd constituie o Ei de emolionali sunteli. plafficali-vi doaro scurtd excursie. oferili-vl cAteva bucurii si ocazii speciale. Ea viva oferi prima ocazie adevdrati unu . llsinduJe in urmi. privatd. nnn u-n Fosi IdAMA S[ iUmrrnr. in medie. la viala in doi. a o amAna ar insemna si-i anulali semnificalia gi si-i compromiteli unicitaiea.onald. sewitd pe indelete inainte de a 279 . Ea este o experienld care trebuie sd aibd loc acum sau niciodati.i deosebiti. veli fi neribdf. pAnd cdnd veli realiza. Chiar daclva trebui sdv[ reduceli luna de miere cu citeva zile. ultima ocazie cAnd.irisitimp putea bucura de chestiunemiere. incit ar ajunge pentru cinci ani! In loc de aceasta.i. Majoritatea oamenilor reusesc si giseasci cel pulin o siptdmdnd liberi. Planificali-vd o lund de miere tihnitd.

Evitali locurile qi activitdfile care presupun un program fx.. Un sotintelept qi grijuliu va incerca sd acorde intaietate satisfacerii tinerei sale so1ii.i pentru a vi ruga impreund. cu minunatele ei descrieri legate oe dragostea fizicd. precum si rdbdare siintelegere din partea solului. Ciutali in ea toate vercetele care au de-a face cu comunicarea si discutali-le indelung. si aprindeji un foc de tabdri qi si pescuili. faceli-o. Primavoastre relatie sexualeva reprezenta. El ar trebui sd priveasci sexul ca pe o experienli de pdrtiqie gi de bucurie reciproci. Incepeli aceasti practicl acum gi stabilili-o ca pe un obicei regulat al familiei voastre. Luna de miere ar trebui si includi un timp pentru cre$tere 9i dezvoltare spirituald. Pentru a vd putea bucura la superlativ de latura sexuali a lunii de miere este nevoie s. O lecturd excelentd pentru luna de miere este cartea Proverbelor. intr-una de pirtiqie entuziasti. Atmosfera relaxati a lunii de miere vi va oermitc sd vd bucurati in mod liber gi de dorintele voastre seruale. 281 doili . Acum este momentulcdndsi faceli tranzitia de a accepta contactul sexual ca pe o parte integranta a vietii voastre.i de pieteni. dacd acest lucru. Luna de miere trebuie sd includi activitdli care sd vd facd pldcere aminduroru. De cele mai multe ori. si nu ca pe una orientati spre sine. inceputul cesetoriei voastre. O femere maturd emotional ar trebui sI fie in stare sd-si transfome atitudinea de autoprotejare de dinainte de cisitorie. Poate ce v-a!i format deja un 280 ci nu sunteti deloc neindemdnatici sau stinghori. vi va calma nervii 9i vi va asigura. Nancy L. Van Peh Cuflet astfel de obicei. Tinerii cdsdtorili au nevoie de un timp in care si fie singuri. resursele fizice de care aveali atdta nevoie. Dac[ vreti si triili aceste zile in atmosfera vieiii unui mare ora. luna de miere reprezinti o culme a activititii sexualc. in loc sd incerce si-si satisfaci rapid propriile dorinfe. Luali-vi timp pentru a studia Biblia . dupl cdsdtorie. Experienla a aritat cd lunile de miere petrecute in totali izolare nu sunt tocmai ceea ce au sperat majoritatea cuplurilor. in acela$i timp.sitorie. atunci gisili-vi un refugiu undeva la !are.. inainte de cf. O astfel de schimbare s-ar putea se necesite ceva timp. l I Luna de miere trebuie petrecutd departe de familie . Pentru anumite persoane. de fapt. O altd carte potrivite pentru luna de mrerc este Cdntarea Cantirilor. Dace amandoi sunteli nigte iubitori ai naturii qi vd face pllcere si cildtorili pe jos. de la restricliile castitAtii la sexul marital neinhibat. Multe hoteluri si staliuni de odihnl oferd cuplurilor proaspit cf. Pldnui(i momente cdnd sd fili i. singurul lucru pe care gil doregte un cuplu este un timp gi un loc in care si fie singuri. cu ord de dqteptare sau cu obligalii stricte. Orice birbat care inva![ aceasta la inceputul cdsniciei lui va descoperr cd propria sa pldcere va creste considerabil.setorite o lund de miere in care s[ se bucure de perioade lungi de servire a meselor impreunl cu o varietate de activiteli sociale gi fizice intre care cuplul poate alege. lntimitatea sexuald Aspectul esenlial al experienlei lunii de miere este intimitatca sexualf. Cuplul are nevoie sd studieze serios inainte de cdsdtorie tema imDlinirii sexuale.mpreund cu alte persoane. O lund de miere petrecutd in casa pirinlilor sau a rudelor cu greu va asigura acea libertate de care are nevoie un cuplu pentru a se cunoaqte ca so! $i sotie.. cu restaurante extravagante 9i cu nopli ultraluminate 9i pline de agitalie. participarea la activitlli de grup alungl stresul din timpul lunii de miere. Important este si gisili un loc care se vA permiti sd participali la activiteli de care si vd puteli bucura amAndoi gi care s[ v[ ofere ocazia sn fifi voi insivi si si vd rela-ra1i.i de alte cdteva ingrediente: invdyali cdt de mult puteti tnainte de luna de miere. Pentru multe cupluri. acest lucru implicd un adevlrat punct de cotiturd in modul de gdndire. in special pentru mireasi. dar gi de ocazii in care sd fie in contact cu ceilalli. astfel c conq di W I I vi intoarce in camera voastre de hotel.

va fi nevoie de timp. Majoritatea mireselor nu secreti suficient lichid vaginal in timpul lunii de miere. O dati ce solia inva![ si se relaxeze. care sd creeze o atmosfer5. dar ei trebuie si stie c5. in noaptea nunlii. o muzicd deosebiti gi o lumind semiobscuri prin 282 nevoile celuilalt. drept risplatd.Nancy L. Cumpdrali din timp un gel medicinal de Ia farmacie. soful qi solia trebure devini foarte sensibili unul la nevoile celuilalt. in acest punct. cum ea rispunde la expresiiie lui de iubire. in marea majoritate a cazurilor. Dacd vorbiti inainte despre simlimintele Ei despre preferingele voastre. pentru aJ folosi tn pima sau tn primele doud nopti. eliminind oice posibilitate de a tntrerup. Este o lipsi de realism si te gAndegti cd doi tineri total lipsili de experienld se pot apropia de patul conjugal. Ei sugereazi ca. Femeile sunt mult mai susceptibile la a fi deranjate de zgomote. Este posibil ca si mirele sd doreasci sd practice exerciliile lui Kegel. nu se mo$tene$te ereditar. ca si-l folosili. in loc de aceasta. Aspectul acesta s-ar putea si nu fie la fel de important fi pentru so! cum este pentru tanera mireasl. ele ar putea fi de folos in controlarea ejacullrii premature. cumpfuat special pentru aceaste ocazie. Informalii recente arate cf. exprimdnd tot timpul afecliune qi iubire. chiar si daci ea nu ajunge la climax. mai tarziu. Studiile flcute arati ce noui mirese din zece nu exoerimenteazi orgasmul in timpul primului contacr sexual. si ajungd la orgasm simultan. dar ea poate fi o experientd extraordinard. Purtali-vd delicat +i cu iubire. in timp ce ea este posibil sd aibi idei mai romantice in aceastd privinld. gi pot ajunge la satisfaclie sexuald firi si faci nici un efort pentru aceasta sau doar sperdnd gi rugdndu-se. de la sine. fiecare dintre ei va avea timp pentru a cunoaste . de practicd si de o comunicare deschisi. de lumini sau de sunetele noplii.i. permilAnduJe celor doi sI sawreze experienla intimitdfii. In mod firesc. Ficind astfel. Acest progmm o va invila si-gi controleze mugchii. imbrdcati intr-un neglijeu transparent. nu inseamnd o pregltire suficienti. atunci cdnd ei infeleg ce relatia sexuald poate fi o experienli extraordinar de plicuti. care. de studiu.i cu gesturi drigdstoase. asa cum sunt ele prezentate s[ in cartea Secretele cdsniciei la pp. sco!6nd fiecare articol de imbrdcdminte pe rind. S-ar putea sd nu vd pari prea amuzanfi aceaste propunere. 132 gi 133 (in original). cei doi ar putea crede c5. romantici. f[rd sd se simte impins cetre contactul sexual incd din prima noapte. speciali pentru mireasa sa. Unii specialigti recomandi ca tinerii cesdtoriti sd nu incerce un contact sexual in prima noapte. Asigurali-vd de o intimitate totald. De asemenea. tensiunea realizirii performanlei dispare. veli fi in stare s[ vi oferiti unul altuia o deplind satisfaclie. cuplul va incerca si atingi satisfacfia sexuald pentru amdndoi. astfel. 283 . lumdniri. Un alt cuplu ar putea dori si se dezbrace unul pe celilalt fir[ grabd . astfel incAt sd-gi poati miri senzaliile sexuale in timp ce face dragoste. secreliile vaginale naturale vor fi suficiente. care este atat de importante penJru o femeie. dorind sd apard din baie. Un so! grijuliu poate chiar incerca sd pregateascA flori. cuplul va invila. Este de folos sd aveli la-ndemdnd gi un mic prosop. daci este nevoie. in noaptea nun{ii ei sd-gi studieze si si-si exploreze in mod drigistos trupul unul altuia. gi ea se tnvayd. Experienla de a face dragoste este o aftA. Dacd un cuplu nu cunoaste aceaste informalie. care si poatd absorbi secrefiile rdmase dupd contactul sexual. aceste exercigii o vor ajuh se-i ofere solului o sursi de pldcere aparte. Van Pelt Curtenie completd A face dupi cisitorie ceea ce vine firesc. Eventualitatea unor contacte dureroase poate fi evitati folosind acest gel. Soful care isi trateazi mireasa ca pe o persoane foarte deosebiti va descoperi. si-gi fi meritat efortul. poate cd mirele doregte ca el si o dezbrace pe mireasd. mireasa ar trebui inceapd sd practice exerciliile lui Kegel. Totodate.i inlelege sd Cu cel pulin qase saptdmani inainte de nunti. Luali-vd dinainte mlsuri de precautie ca s[ fili siguri ci nu vefi fi deranjaEi. pe care trebuie sd-l aEezali la-ndemdnd. au es-uat lamentabill Dar.

284 . mama . Poate ci ac€st amenunt va conferi mai mult credit avantajelor unei vieluiri oegtine. a fost o nunta drdguld. Familia mea locuia intr-un origel care se putea lduda cu baze militare de tot felul. am intrat intr-un magazin de sticlirie. Casa pdrintilor avea vedere spre golf. Ati fi crezut cd. De acolo. To{i participanlii primiserl consiliere premaritald detaliatd Ei aveau doi pdnl la patru ani de educalie in institulii de invel[mant superior. ln timp ce vd cufundagi tot mai mult in dragostea voastr[.Nancy L. dup[ 30 de luni. Van Pelt inainte ca tAnlra mireasi si ajungd la nivelul ei maxim de sensibilitate si de reactivitate sexualf. nu s-a linut la un local public. Sexual Happiness in Marriage (Grand Rapidsi Zondervan. C[utali permanent noi cii de a vd bucura qi de a vd produce pllcere unul celuilalt. 41 Vo dntre cupluri au afirmat ci experimentau orgasmul simultan aproape de fiecare dati. NOTE DE SUBSOL 'Herbert J. 77. factori care au contribuit la reugita relaliei lor. efectuate pe gmpuri de cupluri necregtine.i orice nuntd. La cdteua zile dupd ce luna de miere *a incheiat. Ar trebui si privili relalia sexuali ca pe o aventurA experimentale. 1967). unul cu c€lilalt.i cu mine.Ai]tCHEtATPfimul an de cisAbrie Eu gi Harry ne-am cunoscut la bisericd. Puteli realiza diferite trepte de succes in viala voastr[ sexuali. peste noapte. Dupi 6 pdni la 12 luni de la nuntd. astfel cd privelistea era pitoreasci si romanticd. Harry m-a cerut de solie gi a inceput febra nunlii. asa ci. Ea nu se intimpld. inclusiv ale Marinei. 78 Vo dinfie cei intervievali au afirmat cd. prink-o tombold. G[ IUNA DE MTERE S. La prima noastrd intahire. 12 Vo au av]ut nevoie de 2 luni Ei 6 Vo s-au acomodat sexual. ne-am indrigostit din ce in ce mai mult unul de celilalt. El era in armati si eu il consideram cel mai frumos blrbat pe care il vdzusem weodatd. Chiar daci. Harry si cu mine am fost la o paradd aviatici. am c5s$gat doui vaze de culoare verde. Acest ritm de adaptare sexuale este mai rapid decdt cel descoperit de alte studii. 285 P. au awt nevoie de o sdptdmAnd. Dupe o aceeaqi perioadd de timp. Cu timpul. Noudzeci gi unu de procente .. majoritatea cuplurilor descoperd cd intoarcerea la realitate este asemenea unui dus scotian. unneazd o cdsnicie. pur qi simplu. pe care am hotirdt. in cele din urmi. Dup. atitudinile personale qi detalii destul de complete cu privire la sex". unde. pentru cunoagtere gi acomodare reciproci. in glumi. A fost o zi de Anul Nou des[varsitei Toti au imDlrt[sit atmosfera de slrbitoare. unul cu celilalt.discutaserl deschis. Miles. pe care amdndoi o veti trdi in urmltorii cAliva ani. l-am invitat si ia masa acasl la noi. unul pentru cel6lalt. Capitolul 11 $r AGUM. asa cd eram intotdeauna pregiti$ sd ne facem datoria patrioticd. in aceeagi m[sur[ in care realiza$ diferite trepte de succes in privin{a comunicdrii. pe mdsurd ce intilnirile noashe deveneau tot mai dese. '+ Intr-un sondaj realizat de Dr. cu o luni inainte de cdsltorie. sunt mireasa anului! Nunta a arut loc acasd la pdrinfi mei. cu privire la timpul necesar unui cuplu cre$tin pentru a se adapta sexual unul fald de ceillalt. inainte de a m[ vedea m[ritate).' O viald sexuall reusiti nu va veni de la sine.. sd le folosim in casa noastrd. Miles. 96 de procente dinhe femeile care se adaptasere sexual au spus ce experimentau orgasmul la fiecare sau aproape la fiecare contact sexual. iar 38 7o au respuns ce realizau aceasta doar uneori. (Tat meu obisnuia sl bombine cd va trebui si hrineascd jumitate dintre serviciile armatei. cu caracter de explorare. dupd ce ne vom cisdtori gi vom merge ca misionari peste miri si tdri.

Probabil ci mirele suferd o dezamigire mult mai severd dec6t mireasa.cd nu putem avea 100 Vo din interesul. am inaintat pe culoarul care fusese lesat printre cele o sutd de scaune pe care le adusesem pentru oaspeli. $i aga s-a nlscut expresia: . nici unul dintre noi nu 286 287 . sd speli rufe. sd curegi qi si desfunzi toaleta. sd g[te$ti. am avut o nuntd ca in povegti. Ceremonia a fost perfecte. $i. prietenii qi rudele isi vor revendica si ei anumite drepturi. urmeazi o cdsnicie. Birbafii au tendinta de a resimli mai dureros pierderea fiberte(ii. De asemenea. De fapg ca si spunem lucrurilor pe nume.. Dace ne-am imagina dinainte toatd rutina clsniciei. decAt la ceva nepldcut qi extenuant. in care sd te adaptezi unul cu celilalt! Md intreb: ce fdceau tinerii miri cu timpul lor. dm Lohengrin qi. noile obligalii casnice sau ingrijoririle financiare. de cit efort si de citi bani este nevoie pentru a intreline o locuinli.telegem cd trebuie si ne mullumim doar cu o parte din partenerul nostru . o trezire din farmecul. bineinleles.S-a terminat luna de miere".Nancy L.tia lui. Dar. in timp ce adeviratul eu. Ziua a fost perfecti. mirele s-ar putea si descopere ci obiceiul soliei lui de a-i trage petura noaptea $ de a scrdsni din dinli il calcd pe nervi. si freci cada de baie sau sd rdzui grdsimea ani si intiriti. avAnd la dispozilie o experientd minimi. el era liber sd stea acasi cu so.si efort este nevoie ca sd faci cump[returile. Ceea ce ne salveazd de la disperare este faptul ci to$ avem tendinla de a visa cu ochii deschigi mai degrabi la fericire. In timp ce majoritatea cuplurilor sunt suficient de realiste ca si inleleagd ci intrefinerea unei case cere timp. Iar perioada cea mai propice invilirii. Alli tineri cisitorili sunt soca{ se descopere de cdt timp. . cu atitudinile Ei temperamenhrl lui. in timpurile Vechiului Testament. sd duci gunoiul. Intr-adever. si aranjezi paturile. si ingrijegti grddina gi maqina. sd pui hainele la locul lor. Se instaleazd realitatea c6teva zile dupi ce luna de miere s-a incheiat. vor fi primele gase siptdrn6ni de dupi nunt[. se rrezesre dimineala cu o respiratie urat mirositoare si cu o barbd aspri. in acelagi timp. Dar miresele se simt dezamegite atunci cend so$ lor incep si se considere stipAni pe situalie Ei siguri de favorurile lor. La rdndul lui. decAt atunci cind sunt pugi in faga faptului implinit de cet de mult timp . majoritatea cuplurilor descoperd ci revenirea la realitate este asemenea unui I: dus scotian. Masca pe care fiecare dintre soli poate ci a purtat-o inainte de cisdtorie in curdnd cade.o pribugire din al noudlea cer. cuplul se vede pus in situalia de a face fatd unui num5. refirzind sd meargi inaintea noastri qi sd presare petalele de trandafui. Colegii sdi de serviciu. din afecliunea. ei nu realueazS. pdrintii. de obicei ingrijit si bine aranjat. Chiar daci fetila care ducea coEulegul cu flori a inceput sl plAng[. primul an este cil inai instabil. la bralul tatilui meu. in majoritatea cdsniciilor.r maxim de probleme.i din interesul unuia pentru celdlalt.. Timp de un an intreg. viitorul cdsitoriei depinde de schimbdrile si de adaptirile pe care le fac cei doi in acest prim an.Fardurile" qi infrumuse!5rile dispar treptat. cei care se uniserl in dragoste erau doui penoane perfecte.Corului miresei". iese la suprafald. dupd ce noutatea primelor trei siptdmdni de vieluire impreund se invechea? Ctr: toate acesteq sunf. Cu siguranli ci vd veli confrunta cu mult mai multe surprize decdt cele pe care vi le-am enumerat eu. cei doi sunt entuziasmati de instalarea in primul lor cdmin. Organizarea a fost perfecti. Van Pelt Cunenie completd Organistul a atacat acordurile emolionante ale . in timpul acestei faze de dezamigire. Treptat in. din timpul sau din atenlia sa. interesant qi de dorit! Pe parcursul primelor douisprezece luni. dar. din intreaga voastri cdsnicie. dupi orice nuntd. tAnira mireasA s-ar putea si fie socatd c6nd va descoperi ci sogul ei. si qtergi podelele.. un b6rbat proasplt cdsetorit nu putea fi luat in armatd Ei nici nu i se dddea weo alta responsabilitate pe parcursul acestei perioade de adaptare. Imaginafi-vd luxul. sd dai cu aspiratorul. sd stergi praful. ei trebuie sd fie pregitili qi pentru dezamdgirea care va urma cu siguranle . privilegiul de a avea la dispozilie un an intreg.

atitudin ea ta fal6 de parienerul tdu si a acestuia fald de tine vor determina.. Modul in care ve veli inlelege mai tdrziu va fi determinat de misura in care v-ati inteles reciproc aceste a. se poate afirma cu certitudine cd fericirea viitoare a cisniciei se decide in timpul primului an de dupd nuntii. Aceste deosebiri trebuie identificate. Consilierii in probleme maritale recunosc faptul ce deprinderile qi modelele mmportamentale stabilite in Prima parte a vie$i de cuplu ii va afecta pe cei doi in anii de mai tArziu. Ce face ca un cuplu se fie fericitT Afteptdile. Mai specific vorbind. Ajungand aici.i al celorlalti membri ai familiei. unul dintre voi asumindu-gi o responsabilitate. putem trage in mod indreptdlit concluzia ce cele mai multe cupluri dau de necaz in chiar primele faze ale cdsniciei lor qi ci lipsa de armonie persisti.Nancy L. insi.3 Vo dinfte divorluri apar in primii cinci ani de cisnicie dovedegte ci dezamdgirea s-ar cdsatori weodatA. desi nu puteli rezolva toate problemele cu care vI confruntali.teptnri gi ali cizut de acord asupra lor inci de la inceput. vi veli spori tot mar mult sansele de a avea o cdsnicie fericitd. in trei aspecte esenliale. Rezultatul va fi ci amindoi veli simfi o insatisfaclie pentru ceea ce aji realizat. prezintd cea mai mare importanli: (1) asJeptlrile voastre de viitor. Faptul cd 26. relalia voastri de cisnicie va supraviegui chiar daci mai existl gi unele neinlelegeri. Ideea aceasta iaorAge cu siguranll din superstilie. in cele din urmd.. ingelese. . dup[ ce ali cd$igat pufind experienJd. Vi puteli iubi 9i puteli rimdne prieteni. in timp c€ celilalt viseazi la o locuinld spa$oasi. vd veli da in curdnd seama cd luptali pentru leluri care se bat cap in cap.Este deosebit de important si v[ clarificali aqteptlrile in timpul primelor siptimAni de cdsnicie. atitudinea voastrd unul fald de cel[lalt. In majoritatea . Veli lnlelege ci. probabilitatea divorEului va scddea cu fiecare an. vi veti bucura de rezultate care vA vor aduce amindurora satisfacgie. pAnd cdnd se intereseazd de formalitilile de divor! s. dar putem gisi in ea un simbure de adevdr. dacd unul dintre voi igi propune se construiasca o cdsufi cu un singur nivel. Dupi ce veli fi ajuns la cea de-a cincea aniversare a nunlii voastre. datorite eforturilor voastre unite. Dar. cel care se ageazd primul pe pat il va domina pe celdlalt pentru tot restul cdsniciei lor. in general vorbind. puteli incepe si construili cu incredere pentru viitor. cu rddlcini addnci incd din primii ani ai copil[riei. Atunci cand tu si partenerul tiu ajungeti la un acord. Van Pelt Curtenie completd In ceea ce pdvegte cesetoria. Cu fiecare an in plus. Cum majoritatea cuplurilor treiesc separat inainte de divor!. Veli inv[fa cd unele dispute sunt inevitabile. cu doui niveluri. Cu toate acestea. Este dificil sd izolezi acei factori care fac ca un cuplu si fie fericit. timp de cAteva luni. aceasta nu inseamni sfa$itul cdsdtoriei voastre. petrecut impreunl. atunci cAnd un proasplt cuplu se retrage in camera nupliali. dacd weli ca relatia voastrd sd devine ceea ce a1i sperat ce va fi. chiar dace nu sunteli de acord in orice privinfd. dur gi repede. nivelul vostru de fericire. Ele au fost modelate de comportamentul pirin!ilor s. celdlalt alta . veli deveni mai pulin ingrijorali de neplicerile care apar gi vefi realiza cA asemenea situalii apar chiar gi in relaliile cele mai bune. comunicarea gi luarea deciziilor vor sta la baza majoritelii conflictelor pe care le veli avea. Deosebirile dintre voi in ceea ce priveste afteptdrile.5 Vo dintre divorluri se inregistreazd in rdndul cuplurilor cisetorite de mai pulin de doi ani 9i ci 51. Ura! pentru dragoste.i pdni cAnd introduc acliunea popriu-zisi in instanle.arttept[rile pe care le aveS atunci cind ve cisitoriti se centreazd pe cinci domenii de bazd: (1) modul in care wei si fii tratat ca Un proverb chinezesc spune cd. toli grqim in privinla optimismului. (2) modul de comunicare qi (3) modul in care veti lua deciziile si in care veli rezoha neinlelegerile dintre voi. abordate in mod deschis gi rezolvate. v[ vefi da seama cf. timpuriu. intortocheati si cu multe coridoare. se instaleazd de situaliilor. Reacliile in aceste trei domenii s-au format din experienla vielii voastre de pind acum. in mare misurd.

Ele s-au acumulat intr-o viald intreag[. dacd au astfel de agteptdri. in acelagi fel nu realizezi. $i totugi. de fapt. (4) care consideri ci sunt responsabilitn!ile gi drepturile partenerului tiu gi (5) ce agtepli de la clsnicie pe telmen lung. probabil.5). este pulin probabil ca un cuplu 290 cuplurile invald curdnd cd anumite subiecte genereazd teanlii.. ca si se potriveasci oricdrei situalii care s-ar ivi. cu atat va fi mai dificil. ele trebuie tratate ca ceea ce sunt de fapt .. nu egti congtient ci inspiri qi erpiri aerul.si le poati prevedea chiar pe toate. finanle.. Cisdtoria care pretinde cele mat puline schimbdri in ceea ce priveste deprinderile qi aqtept[rile economice.. Van Pelt Curtenie completd care face tot posibilul pentru a anticipa toate asteptirile nerealiste si toate pirerile premncepute. care le avem nu pot fi schimbate atit de uqor. nu am ^. Dacd sunt in conflict.. cAt de profund inridicinate in fiinla ta sunt agteptirile pe care Ie ai vd inlelegeli bine. accepta sau inletura..a incAt fiecare dintre voi si poati cunoaste gi inlelegc cc simte . Cdsltoria care cere un mare numir de schimbiri. pentru cd s-a realizat intre persoane provenind din medii culturale gi sociale radical diferite. cu cdt clarificarea agteptirilor se realizeazd' mai mult inainte de cisitorie. Este deci normal qi inlelept save clarificafi toate attepterileinainte de clsitorie. Ele sunt trecetoare..i partenerul tdu weli si invittilli cum sa celdlalt in orice privinli.. 291 . cu cat aseza{i mui pu{ine subiecte in afara posibilitililor de disculie.. Vorbind la modul ideal. chiar dacd aceste agteptdri sunt bine consolidate. Pentru ci am scris deja un intreg capitol despre . Sau. va trebui sd gisi$ o cale de a le schimba. devenind o parte din tine. Cu toate acestea. Atunci cdnd aduceli in discugie emoliile. mai multe posibilitnli de a reaLiza un anume lucru. indoiali sau mdnie. ti oameni. Dar pentru viitor.. sentimcntele gi comportamentul.trebuie abandonatd. Toli avem sentimente. este cel mai probabil se e$ueze.si-mi exprim aceste simJiminte acum?" Doar comunicarea clari. Dtr orice cuplu proaspdt cdsdtorit trebuie si in{eleagi anumili lirctori.. (2) conceplia ta cu privire la modul in care a$teapti partenerul tdu sd fie tratat ca persoani. diferite in ceea ce privegte modul de gdndire. sociale.Nancy L. discutdndu-le deschis qi sincer. personalitate. nu voi intra in detalii cu privire la diferitele metode de comunicarc. in esenli. Simfdmintele nu sunt ceva rdu. Firi ele. a. cdsitoria inseamnd si iei douir sisteme copii.i respiralia. Asleptdrile gi lelurile tale fac la fel de mult parte din tine ca .a. si nu ar trebui s5. (Presupun ci nu veli aduce anumite subiecte in disculie intr-un moment total nepotrivit).ci existd doar o singuri cale de a rezolva lucrurile: metoda mea . persoani. l.. (3) care crezi tu ci ili sunt responsabilitdlile qi drepturile ca persoani cdsitoriti. poate da rispunsul.. Aga cum. ei cred ci gi le pot schimba imediat. astfel cd a le schimba ar fi o treabi extrem de dificili.. are cele mai multe sanse de reugitd. Ele pot fi modificate sau schimbate.. de obicei. anxietate. cu atAt veli avca o comunicare mai deplini si mai satisfZcitoare. comunicarea voastri se dovedeEte cu totul nesatisficatoare. Unele cupluri tinere neage faptul ci ar avea asemenea agteptdri. dupi cdsdtorie.tia pe care o iau unii in aceasti privinld .ni$te simtiminte. daci un mare numlr de subiecte provoaci un adeverat rAzboi atunci cAnd sunt abordate. Pozi. reprezinte niciodati un motiv de rusine.. ele nu sunt imutabile. deschis5. Dar. totufi. trebuie sd vd dezvoltali un sistem de comunicare. pe care le au cu privire la roluri. Multe schimblri gi ajustlri vor fi fecute. $i. FireEte cd va fi greu si faci aceste schimbdri. capit0lul . si sd te sfeduieqti sd le mmbini intro relagie armonioasd.. sex si viitor familiale.Cum si conrunici cu partenerul tdu" (vezi cartea Cdsnicie completd. sotul 9i sojia ar trebui si fie in starc sii discute orice subiect care ii intereseazi sau care ii preocupl. Cu toate acestea. cisnicie. de penonalitate qi religioase. Dar.. cu atAt va fi nevoie de mai puline astfel de disculii dupi cdsitorie. Intrebarea pe care trebuie sd ne-o punem este: Este potrivit . Evident. cu cdt va fi nevoie si faci mai multe schimbdri. Dar agteptdrile pe . Comunicarea. dintre so! gi so1ie. Trebuie ca amdndoi si ajungeli la in{elegerea faptului ci existl mai multe cii. Dacd tu r.

cunoscut sub numele de televizor.i preocupare pentru p[rerea partenerului vostru cum manifestali qi pentru a voasffe. Menline un bun contact vizual gi rdspunde cu un zAmbet sau cu o inclinare din cap din c6nd in cand. atunci cdnd tu insuli vei fi cdsdtorit. 4. Luarea deciziilor si rezolvarea netnlelegeilor. Te-ai imaginat. CoborAfi tonul in loc de ridica. Nu esi scopul meu acela de a critica sau subaprecia toate programele de televiziune. Manifestd interes fald de ceea ce are de spus partenerul tdu. 5. folosqte fraze potrivite pentru a-!i manifesta aprobarea. Cdnd apare televizorul. ca si poatd realiza o inseparabili legituri de intimitate printr-o buni comunicare. cu rolul fieciruia in familie sau cu prioritilile voastre. 2. avAnd pdrtlgie gi comunicdnd unul cu celdlalt. De aceea este esenlial ca cei doi parteneri sd se impleteasc[ impreunx in timpul acestui atit de important prim an. interesul gi lnlelegerea. Inv6!a!i si vd formali un ton pldcut de adresare.mmunicdrii confu ze". Manifestafi aceeas. Fili politicogi gi manifestaJi respect faF de pirerea celuilalt. Asculti putin mai mult. De fiecare dati cdnd 293 292 . sd nu jigni$ gi sd evitali orice alt comportament negativ. 4.. $i. tachinandu-te. Cultivali un spirit pozitiv. Aratd-i partenerului tdu ci infelegi ideile pe care 1i le prezintd. ceva se pierde din relalie. C6nd ajungi la concluzia cd ai ascultat suficient. Van Pek Curtenie completd cdteva sfaturi care intr-un mod adecvat: 1. al Vorbili flrd mdnie $i fdre ostilitate. E.gti. inainte de cisitorie. Televiziunea vi va jefui de multe ore pe care le-ali putea petrece impreuni. ta ce. Dacd suferi. Fili clari gi specifici. Fifi sensibili la nevoile qi la simlimintele partenerului vostru de cisitorie. Vorbirea clard 9i la obiect rezolvi problema. si nu condamnafi. si nu acuzafi. Acestea vor dovedi interesul il vor lncuraja pe vorbitor. cu clt eqti mai tanfu cand te cisdtore.ti convins ci dragostea poate gdsi o solulie la orice problemi a vielii. insi foarte puSni oameni au discernimAntul gi stdpAnirea de sine necesare. cu atit sunt mai multe sanse si crezi ci veli putea rezolva toate problemele vielii de zi cu zi intr-un mod inlelept gi plin de amabilitate. Fifi dispugi sd treceli pe aceeagi lungime de . Aceasta inseamnl si nu clutafi greqeli la celdlalt. certindu+e sau angajAndu-te in adevirate dispute cu persoana pe care o iubqti? Poate ci i-ai vizut pe pirinlii tdi in astfel de ipostaze. decSt si ascu\i ce il frdmintd. vd veli glsi in mod constant in situalia de a lua decizii in leglturi cu aspectele obiqnuite ale vielii. O piedici serioasi in calea unei bune comuniciri o reprezintd acel inirus luminos. Cu toate acestea. mai asteapd inci treizeci de secunde. 3. incercali sd gAndili in timp ce vorbili gi explicali clar ce weli sd spuneli. 2. dupi primele sdptdmdni sau luni de cisnicie. puteji si-i inlelegeli suferinla qi chiar si suferili impreund cu el. in timp ce arculfi. Poarti-te ca qi cum pentru tine nu ar conta nimic altceva.Nancy L. pentru a selecta cele mai potrivite programe. undi cu simlimintele de nelinigte gi de nevoie. Pune intrebdri potrivit exprimate. Putefi face acest lucru chiar 9i atunci cdnd nu sunteli de acord. Fili apreciativi. citeva sfaturi care si vd ajute sd devenif niqte ascultdtoi mai buni: 1. Iati vi vor ajuta sd vd qprinali simtdmintele qi 3. iar dupd aceea si inchidi televizorul. nu te vei purta niciodati astfel cu partenerul tiiu de cisitorie. dar probabil ci 1i-ai spus in sinea $i acum. Recomand insistent tinerilor cisdtorili si se ablind de la a-gi cumpira un televizor in timpul primului an de cdsdtorie. pe mdsuri ce tu gi tovariqul tiu de viali pitrundeli mai addnc in rutina vielii de cisltorie. in intreaga lume.

i exclusivisti in orice problemi. fdri sn-l jignili pe cehlalt.ti avea cele mai multe ganse si inplinili nevoile amdndurora qi veli fi pe drumul cel bun in a vd bucura de o rela{ie reciproc implinitoare.. InsA. Cu alte cuvinte.ti la TV..A-1i pune poalele-n cap" rareori conduce la rezultate pozitive. nu va mai fi nevoie sI treceli prin etapele de negociere prin care trece{i acum. dace tu ai dreptate in mod absolut.'t $i ce nu existd nici un alt mod de a iegi dintr-o disputd dec0t I'ic ca invingdtor. Foartc puline probleme sunt in mod absolut albe sau negre. loc si dai friu liber mdniei. atunci vei fi in stare si descoperi neliniqtile si ingrijoririle ascunsc de care partenerul tdu poate ci nici micar nu este mngtient. fie ca invins. striduili-vi si evita]i o pozific srbitt ari . Vegi fi inclinali si vi bazali pe decizia pe care a$ luat-o mai inainte.i dacd incerca$ sd negociali pentru a ajunge la un compromis. qi de-aici se poate ajunge la o adcv[ratd lupt[ pentru putere. Care sunt adeviratele probleme implicate? Dac[ aveli pireri diferite in legitur[ cu programul pe care se-l urmeri. astfel incAt fiecare s[ poatd asculta qi inleiege punctul de vedere al celuilalt. A mai rimas o intrebare la care nu am rispuns: Cum va fi luati o decizie? Vei ajunge mai intdi la o concluzie gi apoi vei incerca si i-o impui 9i solului sau soliei? Va trebui ca ea sd-i lase intotdeauna lui ultimul cuvdnt? Cdt de mult se va pune accentul pe cine a invins gi cine a pierdut in adoptarea respectivei decizii? Tinerii cdsitorili sunt uneori de-a dreptul goca$ si descopere ci pentru relalia lor este absolut vital si-gi exprime cu voce tarc 2. ar fi cu mult mai bine sa dcscopcri adevirata cauz6. Mai mult decet atitt. Aceastd dispozitie trebuie sE includd orice^ aspect al relaliei voastre.dreptate". Nu faptul ci aveli neinlelegeri sau diferenle de opinie este impott[rt. Iar daci partenerul teu de cdsetorie reaclioncazl mAnios. Se pot spunc multe din punctul Eu de vedere. Invdlali sd vd exprima$ simfimintele intr-o manierd calm6. Dar a avea dreptate sau a fi gregit mai inseamn. Mai sunt si alti factori de care trebuie sA tineti cont ln luafca deciziilor.. manifestdnd respect.Nanq L. dar solului nu ii place si fie * r 294 295 . pe care vi-l formayi tn primele sdptdnlni sau ltni dc cdsnicie! Dac. ve luali o decizie cu privire la vreunul dintre aspectele dezvoltali capacitatea de a lua decizii pentru viitor. fiecare pirerea. Iatd c-ateva lucruri pe care sI le aveli in vedere in luarea deciziilor: 1. Aproape intotdeauna minia izbucnciitc atunci cAnd simlim ci orgoliul personal ne este amenin[at. Cine va fi cel mai afectat de aceastd decizie? Daci so$a simte ci joggingul este esenlial pentru sendtatea ei gi pldnuiegte sd se trezeascd dimineaga deweme pentru a face acest lucru. In acelagi timp.greqit". nu vor inlelege niciodati simJdmintele care stau la baza dezacordului intr-o anumitd privinp.i decizie. Van Pelt Cwlcnie completd acestea. pe aceea. atunci cAnd vE veli conAunta din nou cu aceeas. verificaii dac6 este doar un conflict de preferinle sau dacd nu cumva in spatele acestuia sti lupta pentru intaietate! Cum vd va afecta respectiva decizie fintele fundamentale? Chiar qi un cuplu care este de acord in privinia gintelor fundamentale poate si fie in dezacord cu privire la modul in care acestea trebuie realizate. in simf[mintele atunci cdnd trebuie luatd o decizie. care te-a fecut si simli cd trebuie sd te apcri cu atata putere. Evitali izbucnirile de mdnie. Fili dispugi si rezolvali orice problemi. fie c[ este mare sau mic in importanfd. Daci nu-gi ysfualizeazS. ci modul de a rezolva aceste nzfuilelegeri. poli fi sigur cd i-ai rdnit in weun fel simldmintele sau c[ i-ui ameninlat cumva imaginea de sine. ve. DacI poli s[ reconstitui conversalia qi sd descoperi prin ce anume i-ai rinit simlamintclc.. dar la fel de multe se pot spunc $i din perspectiva partenerului tdu de cds[torie.a amdndoi deprinde$ obiceiul de a asculta cu atenlie gi consideralie in timp ce celllalt lgi spune punctul de vedere s. aceasta implici faptul ci partenerul tiu este grefit. 3. iar celdlalt este . . determinali un model de cisnicie pentru anii ciue vor veni. incercagi si rezolvaji diferendele firl sd trageli concluzia ci unul dintre voi are .

cel mai probabil. cu resped. $i lncd un ultim lucru. nu se poate ajunge la intimitate. se inlelegi de ce partenerul t6u simte asa in problema respective. Nu trebuie sI fii de acord cu ea. Strdduili-vd sd stabilifi relalii bune cu socrii. chiar dacd a trebuit si-i ardt eu cum sA facd aceasta. am jurat cI o voi ldsa si-gi trdiasci propria ei via1i. pdrin{ii celor doi vor line sub obsewalie pe proaspdtul intrat in familie gi vor judeca respectiva persoand dupd propriile lor standarde. In afard de aceste principii generale. plrerea partenerul'ui v3 avea cu siguranld si pir. intemeia$-vd propriul vostru cnmin.si atingd apogeul la scurt timp dupd aceea. mama sofului va ridica problemele cele mai mari. este foarte posibil si-. O nord poate sa-gi aminteascd de soacra ei fic6ndu-i un dar de Zua Mamei. Nu trni$ impreun[ cu perinlii voqtri nici mdcar -temporar. Cu alte cuvinte. Pdrinlilor le este foarte greu sI lase sd plece de lAngI ei copilul pe care l-au crescut gi ciruia i-au purtat de grijd un dmp atat de indelungat. Dar toate studiile arate ci. chiar daci aveli la dispozilie tot etajul de sus 9i chiar daci pnrinlii vi promit ci vd vor lisa in pace gi ci nu se vor amesteca deioc in viala voastr5. Curlenie completd in special pe parcursul primelor sdptlmdni sau luni de cdsnicte. Van Pelt deranjat cu noaptea-n cap qi considere ce somnul lui este cu mult mai important. Viala voastrd sexuale poate fi afectati. este posibil ca aceasta sd priveasci foarte critic la modul in care indeplinqte o altd femeie rolul pe care ea gi l-a indeplinit cu succes ani de-a rdndul.. Aceste popoare au invilat cat de important este ca anumite rude si fie linute la distan!4. sunt si c6teva aspecte specifica ale conflictului potenlial. va fi nevoie ca cei doi sd detennine care dintre ei este cel mai afectat de obiceiul ei de a face jogging. dar trebuie si cau\i. S-ar putea se ve coste cev4 dar rdsplata va merita efortul. Compara$ile au scos la iveald faptul ci neinlelegerile in privinta rudelor afecteazl primii ani de cisnicie mai mult decit oricare alt[ problemd. Un autor de comedii spunea: . Indiferent de cet de mari sunt deosebirile de opinie dintre voi sau de c6t de diferite vd sunt e4perienfele vielii de dinainte de cisdtorie. $i vd ve$ simgi ingrddili in multe privinfe. lmprieteni$-vd cu ei.ti invita pe pnrinli si luali cina impreuni la voi acasd sau undeva in orag.tile ei bune. mai bine de cinci sute dintre acestea au trecut rela$ile cu socrii in capul listei domeniilor in care acomodarea este dificild. Este imposibil sd dezvoltaji intimitatea in casa altcuiva. Va fi nevoie si dezvoltali o metodi constructivd gi reciproc satisfdcitoare de a rezolva problemele inci de la incepuhrl cisniciei voastre. Tr[ind impreund cu pdrin$i. care trebuie s[ fie discutate." 296 2. Anumite culturi nu-i permit mamei miresei nici mdcar sd participe la nunti. dar in nici unul dintre cazuri nu trebuie sd desmnsideri p[rerca celuilalt.. veli descoperi ci qi.Nanq L.ei vi vor trata pe voi la fel. 297 .Cdnd fiica mea s-a cisdtorit. ginerelui nu-i este ingdduit sd o priveasci pe soacra sa ln fali sau s[-i vorbeasci. dar solia va fi cea care va trebui sdl foloseasci in fiecare zi. Cine va trebui si suporte.tionale sau in urma unei reaclii strict emofionale. 1. In anumite ocazii. Daci vd tratafi socrii ca pe niqte prieteni.tigul solului. incat se gtiti ce este bine pentru voi. din ca. cisitorie. consecinlele acestei decizii? Daci un cuplu pllnuiegte se cumpere Dn aragaz. dupe toate probabiliti!ile. In unele societdli tradilionale. De aceea. le dali aceston posibilitatea sd se poarte ca gi cAnd nu v-af fi maturizat suficient. ii pute. $i aceasta pentru ce ea se identilici cel mai indeaproape cu rolul sofiei. Dacd criza rudelor nu loveste cdsnicia inainte de nuntl. Dupd Criza generatd de relalia cu socrii intr-un studiu realizat printre cuplurile cdsetorite. In asemenea circumstanle. acesta va fi cumpdrat. Poate ci lui li va fi jeni s[-$i manifeste afec]iunea fi4cd ln timpul zilei. de studenli la universitate. mai acut. Deciia poate fi luatd in urma unei analize ra. iar ei ii va fi teamd sd facd zgomot noaptea. Un proaspdt so! poate si-i trimiti soacrei sale un buchet de flori de ziua ei.

se obisnuiascl atAt cu voi. Incepeti-vi cisnicia cu o atitudine pozitivi fali de socrii. aveji griji s[ fie o viziti scurtd. daci nu !i l-au cerut.Nancy L. de creqterea tensiunii financiare.naFterea unui copil Multe cupluri iqi doresc sd aibi copii .nu-!i cita familia si nu o da de exemplu solului sau soliei tale. simlemantul de vinov[fe penku a nu fi niqte pirinli mai buni.asa cd las[ natura se-gi urmeze cursul ei firesc si nu se gdndesc prea mult dac[ este intelept sau nu si devine pIrinli. . Dar este importilnt cit itccfti oameni s5. Adevlrul este ce intreaga idee de a avea copii a fost supraromanlatd. folositiJ. Cuplurile care doresc copii gi care sunt emolional s. De asemenea. Niciodati. Luali hotlrirea de a vd bucura de noua voastrl familie. talii se plAng de diminuarea apetitului sexual al soliilor lor. Intr-un studiu efectuat pe aceasti temd. nu pe cele rele. trebuie incurajate s[-i aibl.nu lansati ameninldri de genul .. care rdspund la vestea ce un cuplu agteapt[ un copil cu majoritatea tinerilor se trezesc cu totul nepregdtili pentru a face fali responsabilitdlilor de pdrinli. Dac5. Cdutaq si vedeli pi4ile lor bune. contramandcazil tot ceea ce spun acegtia. Cuplurilc logodite sunt foarte optimiste cu privire la capacitatea krr do tt face fa1[ unor asemenea probleme. prin ei. mamele se plang cI talii sunt prea stricli sau prea aspri cu copiii gi. Si nu uitali: nici o persoana nu este in totul greqiti. .niciodati . Van Pelt 3. insl problema cea mai mare cu care se confrunti plrinlii este educarea gi instruirea copiilor. atunci cAnd doi so cesdtoresc. se fii pdrinte. Ei duc dorul libertitii si romantismului din luna de miere. o . Urmeazd multe flori gi multe daruri. 83 Vo dintre cupluri au rlportat crize . procedali exact ca atunci cAnd cel mai bun prieten vi di un sfat. DacA vd dau un sfat. Unii oameni isi doresc copii pentru a avea un sprijin la bdtranele. copiii sunt o bucurie. Ambii pirint' se pldng de faptul cd se simt legali gi de mAini gi de picioare.de fapt.-ignorali-I. insd dupl ce are loc binecuvAntatul eveniment. cunoascl ce inseamnd.. . Aspectele cel mai des menlionate au fost: lipsa somnului.ifinancillr prcgiltito si-i creascS.nu ve petreceli concediul fdcind o excursie la socrii. de ingrijorarea apariliei prea curdnd a unei noi sarcini gi de lipsa generall de incdntare in fa]a realitdlii de a fi pdrinte. Iar allii au o putemici dorinld de autoperpetuare sau simt ci o casd nu este intreaga fdrd mpij. invdfali si vd acceptali socrii aga cum sunt. . fiecare vine in cdsnicie cu un vast sortimcnt dc lucrtrri auzite de la al1ii. . ele sunt. $i aceastd imagine romantici este accentuate de rude gi de prieteni. ..Plec la mama!" (Ei nu le duceli la indeplinire). Dati-le timp sA geseascd noi domenii de interes in viald si s5. dar probabil ci si ei siar dori sd schimbe cdte ceva la voi.. cu pierderea copilului lor. c6t gi Curtenie completd acelaqi entuziasm cu care primesc vestea unei nunli.i 299 298 . sd mai poatd trai o date. cu informalii prea pulin concrete qi frlrll nici o experienli practicd. orele lungi petrecute Eapte zile pe septemani cu ingrijirea bebelugului. dao. Atunci cAnd ii vizita\i.severe" in a se adapta la schimbdrile care apar o dati cu sosirea pe lume a primului 1or copil. niciodatS.nu discuta cu pirinlii gre$elile partenerului tlu de casatorie. Acceptali-l politicos. este bun pentru voi. Insi. In plus. Allii vor sd aibi copii pentru ca. Acum este momentul cAnd ies la suprafttll toate diferenlele in ceea ce priveste agteptirile celor doi..nu le da weun sfat socrilor. Tratali-va socrii cu aceeasi consideralie cu care ve tratati pdetenii. Binecuvdntatul eveniment . Este adevirat. Talii tind sd le as)ze pe mame ctr rdsfald prea mult copilul. ingrijorate de felul cum aratd.majore" sau . epuizarea. Mamele observd cA acum casa lor este intotdeauna in neorAnduiald gi c[ treburile par si nu se mai termine niciodati.. La rAndul lor. ca atare.Str ai un bchclttl" sund amuzant! Dar bebeluqii cresc pentru a devcni provoctttttt i .i nu.. S-ar putea se simlili nevoia de a face anumite schimbdri in modul lor de a fi. nu ne dorim cu toli acest lucru? .mogtenire dc la Domrtttl".

iar perioada optimd pentru a deveni mamd sunt urmdtorii cinci ani dupd atingerea maturitalii biologice. Mireasa trebuie si-gi consulte medicul de familie cu cel putin doui luni inainte de nunti qi sd urmeze sfatul acestuia. precum si preferingele personale.. dezordona. Orice metodd pe care cuplul o gdsegte nepldcutd. pur qi simplu. Trebuie lua1. in acelEi timp. Condomul (sau prezervatiwl.ti si confuzi la 12 qi rdzw[tili la 15! Planificarea familiald Este planul lui Dumnezeu ca soful si sogia sd aibd copii. ca un cuplu sd decidd numirul de a fdcut din aceasta o copii pe care doreste si-i aibd. confortul. a deceselor nou-niscutilor. Fiecare cuplu este chemat si hotirasci daci si aduca copii pe lume sau nu. Metodele de control al sarcinilor sunt prezentate in continuare in ordinea eficienlei lor (asa cum sunt ele evaluate de cetre Departamentul Federal al Alimentelor gi Medicamentelor). cum este cunoscut mai popular) poate fi folosit fdri prescriplie 301 acomoda unul cu c€ldlalt inainte de a-si asuma responsabilitatea de a deveni p[rinli (studiile aratd cI prezenfa unui copil pe parcursul prinilor doi ani de cdsnicie dubleazi probabilitatea divo(ului). Majoritatea femeilor nu ajung la deplina dezvoltare biologici inainte de varsta de 23 de ani. dar El nu porunci. Atunci cdnd este luat aga cum a prescris medicul. In alegerea unei metode. cu scopul de a planifica qi distanfa. Pilula contraceptivd. (3) starea de sdndtate a soliei. nu din intdmplare. Fiecare cuplu va trebui se decidi ce metoda de contrac€plie este cea mai potrMti pentru ei. Planificarea familiali inseamni.Nancy L. in ciuda folosirii metodei respective .i in considerare anumifi factori: (1) timpul necesar unui cuplu proaspdt casetorit pentru a se (4) efectul pe care il poate avea teama de o eventualS.la 1000 de cazuri. gi anume cA oric€ cuplu trebuie sE ub6. copii. fdri sd se omitd nici o dozi. 300 . atunci cand este administrati conform indicaliilor. avorturi spontane. nerespectuogi la 7 ani. incomod[ sau stanjenitoare nu va fi potriviti pentru ei. (2) capaatatea cuplului de a se ingriji in mod mrespuuitor de nevoile fizice. este cel mai eficient mijloc de contracepJie cunoscut. rata de ineficienld scade la mai pulin de 10 la 1000 de cupluri.planificarea familiald". Nu existd o metodd perfecti pentru toate cuplurile. pe an. Datoritd eficienlei 9i modului comod de folosire al pilulei contrac€ptive. Condomul" cu cremd sau spumd. Aceasta inseamnd sd fii pdrinte prin alegere. o sarcind apdrutd inaintea ajungerii la deplina maturitate este plind de riscuri: o rati crescut5.tul. mulli medici o recomandi tinerilor cdsdtorili. Van Pelt Curtenie completd fascinanli la 2 ani. sarcinile in modul dorit. Condomul. emotionale gi spirituale ale fiecirui copil pe care il aduc pe lume. Este un medicament putemic si de aceea trebuie luat doar conform prescripliei gi sub supraveghere medicale. poate da o ratd de ineficienl5 de 26 de sarcini nedorite la 1000 de cupluri" intr-un an. sarcini asupra deplinei satisfactii sexuale. in acelagi timp. momentul cand vor sa-i aibi gi intervalele la care vor sd ii aibd. atunci cand este folosit singur. o ratA crescutd a dec€selor in mijlocul mamelor tinere. Dar atunci cdnd este combinat cu o cremd sau cu o spumi contraceptM. va trebui sd lua{i in considerare eficacitatea acesteia" pre. nasterea unui copil mort. Unele cupluri schimbe metodele de contraceplie in funcgie de imp^rejur[rile vielii. la 1000 de femei care folosesc pilula. Aici intri in sceni . nu ar trebui sd se inregistreze mai mult de o sarcind neplanificate pe an. este prezentat si numirul de sarcini nedorite apirute. septicemie si hipertensiune arteriald in timpul sarcinii. Pilula.

ceea ce poate si reducd bucuria si pldcerea momentului atdt pentru so!. inilial. De asemenea.ia. pentru a se asigura ci acesta se afll la locul lui. Dupi contactul sexual. de cdtre medic. pe parcursul primului an de utilizare. de 28 de zile. fdri sd pitrundd in acesta.V" Nancy L. medicald. Dispozitivul intrauterin (steriletul) este un inel moale gi flexibil. Atunci cend sunt inEoduse in vagin. Rata de ineficienld este cam de 26 de sarcini neplanfficate. spermatozoizii rimdn in afara vaginului. dar 90 % dintre femeile care il folosesc nu au nici un fel de probleme. birbatul igi retrage penisul din vagin chiar inainte de a se produce ejacularea. si sterilizarea bdrbatului . Cu toate acestea. asemenea unui capac sub forml de caloti. Dezavantajele metodei constau in dificultatea de a controla perfect momentul ejaculdrii de posibilitatea ca o anumitd cantitate de spermi sd se scurgi din penis inainte de ejacularea propriu-zisI. pe deschiderea cervixului. Dispozitive intruuteine . Astfel. vor exista 160 pdni la 200 de sarcini neplanificate. Spumele. in aceasti zi gi incd cinci zile dupd aceea. Cuplul controleaze contraceptia ablindndu-se de la contactul sexual pe perioada imediat urmdtoare olulafiei. Steriletul trebuie si fie verificat sdptdmdnal de citre cea care il foloseste. nu are efecte adverse qi as. se recomandi folosirea si a altor contraceptive o siptimini inainte de ziua presupusd a orulaliei.vasectomia. iar ulterior va fi inseratd de aceasta inainte de fiecare contact sexual. Metoda tntrerupeii coitusului (contactului sexual). Dupd aceea. Spuma vaginali se afld pe pia![ de mai bine de 30 de ani gi inregistreazi o rati de ineficienli de 26 de sarcini la o mie de femei. olulalia se produce aproximativ in cea de-a paisprezecea zi a ciclului menstrual sau cu 14 zile inainte de inceputul perioadei menstruale. Ea impiedicd sperma sd pdtrundi in uter gi trebuie asociatd. Atunci cdnd femeia doregte si rimdnd insircinatd. de asemenea. rata de ineficienld scade. pentru femeie existi si posibilitatea legirii trompelor uterine sau a inlituririi acestora. diafragrna trebuie si fie menlinuti in vagin incd cel pulin gase ore. Aceasta constd din blocarea canalelor care vin de la testicule. Metoda calendarului este una dintre cele mai vechi gi mai pulin eficiente metode de control al sarcinilor. pe parcursul unui an. Spumele vaginale . confectionat din cauciuc. Diafragma este un dop flexibil rezistent. steriletul poate fi foarte ugor indepirtat. ea trebuie se fie aleasi. Probabilitatea apariiiei unei sarcini datoritA unui condom defect este mai mici de una la un milion de utiliziri. aceste produse 302 303 . Van Pelt Curtenic c<ntpk:tti spumante actioneazi asupraspermei. Pentru a avea certitudine in aceasti privinl[. pe parcursul unui an. Pe ldngi metodele de contraceplie mai sus mentionate. care este inserat in vagin pentru a se potrivi. Ea are o rate de aproximativ 140 de sarcini la 1000 de femei. datoritd faptului ci majoritatea femeilor au un ciclu menstrual destul de neregulat. este dificil si gtii cu siguranji cdnd are loc ovula!. usor. La o mie de cupluri care folosesc aceastd metodd. pAnd la Diafragma. Este posibili. la 1000 de femei care le folosesc. pe care medicul il insereazd in canalul cervical. Rata de eEec a dispozitivelor intrauterine se situeazi undeva intre 15 gi 30 de sarcini la 1000 de femei. pentru a fi eficienti ca metodi contraceptive. In acelasi timp. aceastd metode presupune autocontrol si concentrare in timpul relatiei sexuale. Metoda calendarulrri. Pentru o femeie care are un ciclu regulat. din plastic. cremele Ei gelurile sunt vindute impreuni cu un aplicator care mlsoari automat cantitatea necesard. un flux menstrual mai abundent sau uEoare sAngeriri in perioadele intermenstruale. a uterului sau a ovarelor.azd responsabilitatea controlului sarcinii mai degrabi asupra solului decdt asupra soliei. Datorite folosirii lui pot sa apard unele crampe Ei dureri de mijloc. pentru a se potrivi conformaliei anatomice specifice a femeii. cu folosirea unui gel. cat gi pentru solie. sau un disc de forml neregulati. In cadrul acestei metode. fdrd sd lezeze in weun fellesutul vaginal. unde este produsi sperma. a unet creme sau a unei spume spermicide.

Fiecare dintre ei trebuie sd aibi o anumit[ arie de responsabilitili qi sd qtie foarte bine ce are de fEcut. care de-abin pomEte in viald. Acea impirlire a responsabilitililor pe care o consider a fi cea mai eficientd gi pe care o recomand in special celor de curand cesitorifi. Pentru ci existi atAt de multe oferte pentru ce agteptdrile voastre cu privire la cum ar trebui si fie cheltui{i banii pot fi extrem de diferite.in cazul in care va veni . benzind qi o mie gi una de alte articole care 1in de intrelinerea unei gospoddrii. este aceea a impdrlirii luirii deciziilor in problemele financiare in trei pe4i. pentru a avea o relalie bund si eficient[ in privinla finanlelor. imbrlciminte. Ei vor incerca. televizoare. Va trebui s[ decideli ale cui priorit5li sunt cele mai importante. cat gi solia trebuie si aibd responsabilitdli in administrarea banilor.masina de spdlat sau combina muzicald? Lucrul acesta nu este atat de dificil cum ar pdrea la prima vedere. Aceste cheltuieli trebuie si se constituie intr-un buget special. astfel. este foarte posibil sd aveli un copil in primul an de cdsnicie.alimente. amdndoi participaji in mod egal. nu-ti poate permite toate lucruile la care li se face reclamd. ce trebuie cumpfuat mai intai . Sunteli gata sa acceptali un copil . mobild scumpi. Cu alte cuvinte. Acest buget trebuie si fie calea prin care pldnuili impreund cum vor fi pe piafi gi -. Scopul . Aici veli specifica $i ce trebuie se faceli fiecare pentru a atinge aceste linte. acela ca fiecare copil care vine pe lume si fie dorit si primit cu bucurie de citre niste pirinti responsabili. Atat soful. automobile de mare putere. care include un acord cu privire la lintele financiare ale familiei. Responsabilitatea de a fi perinte nu se poate indeplini .. inainte de a avea copii. El nu va conduce la disputele pe care poate acest dncd este unul mare . O solie cdreia solul ii de bani de buzunar este tratate de cdtre acesta ca qi cand ar fi un copil. orice cuplu tAndr trebuie si aleagd acele lucruri care sunt cele mai importante pentru ei. care vd ajutd sf. a mai rimas destul din luna respectivd? Banii gi problemele legate de ei vorjuca un rol important in viala voastre de cisnicie. sunt cheltuielile de fiecare zi . Fie ci plinuiti sau nu in acest fel. agteptand ca aceasta sd se ocupe de tot. tntr-un mod atdt de imbietor . nu s-a matudzat suficient. Ei cred cd modul cel mai bun de a o face este acela de a le prezenta acestora un apartament bine mobilat. vacante de vis qi asa mai departe.tot felul de aparate de uz casnic. Metoda aceasta are o rate de succes de 99 % si nu afecteaz[ in nici un fel performantele sexuale ale bdrbatului. Dar nici un cuplu tdndr. este nevoie ca amandoi si facd anumite compromisuri. fiecare cuplu ar trebui si participe la anumite cursuri de educare pentru pdrinli (de preferat un seminar-atelier de tipul Pdinte deplin) pi sd citeasci o carte pe aceaste temd (de preferat Secretele pdintelui Depkn). Felul in care ii folosi{i dovedeste mai multe lucruri.amAndoi ve$ ci vi le imaginali dacd incerca si renunlali la egoismul vostru gi sd fili pulin mai darnici gi mai infelegdtori. atunci cind banii deja s-au terminat. munciti mai pulin. Poate cd cei de curAnd cdsitorili vor sd le spuni prietenilor si rudelor lor ci au o clsnicie reugitd. sd apard bine imbrdcali gi capabili si-si permitd tot luxul necesar pentru a se bucura din plin de via1d.planificirii familiale" este. In primul rdnd. De aceea. este vorba despre politica financiar[ generald. Van Pek Curtenie conrplcld punctul de eliminare a acesteia. In al doilea rind. probabil. dar aceste responsabilitdli trebuie si fie separate. Aproape toate cuplurile care cautd sd ajungi la un acord financtar descoperd cd.r-- ' Nancy L.chiar daci acesta a fost neplanificat? Aveti disciplina si maturitatea pe care le cere ingrijirea unui bebelus? Unde s-au dus toli banii? Vi se pare intotdeauna ci. In cadrul acesteia. HotdrAli lucrurile pe care dorili sd le achizijionali pe urmdtoarea perioadA de gase luni. Un so1 care aduce salariul Ei i-l inmAneazi soliei. posibilitatea de a ajunge la neinlelegeri este mare. echipamente stereo. de un an sau de cinci ani..i 304 305 . situat intr-o zond buni a orasului.fdcdnd ceea ce vine de la sine" si nici micar fdcind ceea ce au fecut pdrinlii vogtri.

si economiseasci pentru taxele scolare ale copiilor. acestea nu ar trebui privite ca un drept exclusiv feminin sau masculin. In zilele noastre. iar aceasti dorinli de supremalie nu este altceva decat un sinonim al egoismului.nd.ansele de a avea o cesnicie reu$ite vor fi in mod categoric in favoarea voastrd. in sine. daci.$i aceasta nu pentru ci doar el are . temerile tale sau propriile interesc. orice problemi financiard. A1i inridlcinat acest angajament in mintea voastrd printr-o decizie de neclintit. in timp ce achitali ratele la masind. dacd ali Dacd se ive. nu ve veti ameninla unul pe celelalt cu divortul.dreptul" s-o facd. CerceteazFrli propriile motive. cu privire la tine insuli gi cu privire la cdsnicie. incluzind-o si pe ea in impirlirea responsabilititilor. cdutayi imediat ajutor. probabil ce veti sfdrsi in discutii gi conflicte fird sfAr. Atunci cdnd ambii parteneri isi asumd responsabilitdtile care le revin.te o problemd seioasd. ve vefi spori Eansele.iviziunea ta in privinla cheltuirii banilor reflectd modul in care ai fost format in copilarie. Recunoaste 306 Probabil cA toate acestea diferd de cele ale partenerului tdu de cesitorie. Analizeazd-le atent si indelung inainte de a reaclion. totuEi. O solie apreciazi atunci cind sotul ei ia initiativa de a discuta planificarea siu prioritdlile financiare. Adesea aceaste responsabilitate cade pe umerii solului . cuplurile intrd qi ies din relalii de cesitorie cum intri qi ies clien{ii printr-o uqd rotativi. in general. De aceea este nevoie sd existe mai mult decAt un singur conducitor.it. Supremagia in luarea deciziilor sti la baza majoritetii conflictelor asupra administrdrii banilor. Atunci cind vi veti afla in focul conflictelor. Cu toate acestea. Cind solia vede cd doar ea se lupti intotdeauna si planifice concediul. Desi nu vreau si incurajez cuplurile tinere si alerge la un consilier in 307 t .de exemplu. Totul depinde de voi. veli face un legdmdnt cu voi insiva $i unul cu celilalt de a ave^a o relatie pentru toau viata. Chiar dacl in acest moment esti sigur ci te cesdtoreEti cu cea mai potriviti persoani. si stabileascl bugetul. cei doi vor continua sA lupte pentru intaietate intr-o competigie a puterii. Aq wea si inchei aceaste carte cu patru sugestii care ar putea fi esenfiale: Faceli un angajament absolut fald de cdsnicie. mai sunt inci lucruri pe care nu le cuno$ti cu privire la el. el vi va ajuta sd faceli cumpdreturi si nlanrrri intelentp In al treilea r6. Aceasta o face se se simtd egala lui . un anumit risc. bdrbalii au vederi de perspectivi mai clare. si nu doar propriilor interese. ea incepe si-si piardi respectul fald de un partener care nu ii mai este egal. ium sd economisiti bani pentru mobih. cheltuiti banii. Dacd amdndoi veti incerca sd vi susgineti propriul punct de vedere. OricAt de atent l-ai analizat pe celelalt. Fiecare ar trebui si incerce si slujeasci intereselor familiei. dupd ce vi cdsetodli. Dar. fald de dezacordurile in privinJa banilor. S-ar putea sd descoperi ci motivele tale nu sunt prea infelepte. Ultimul cuvAnt Puteli fi absolut siguri cd veli avea o cisnicie fericiti? Nu. dar urmirit sugestiile date in aceasti carte gi ali studiat cu atenlie principiile prezentate in cartea Curtenie completd (publicatd in 1979 de Southem Publishing Association/Review and Herald Publishing Association). si aleagd firma de asigurdri sau si se ingrijoreze pentru fondul de pensii. Acest buget nu va rezolva. Puteli invela se acceptali aceste deosebiri gi sd triili cu ele fird si aveli conflicte. Dacd un cuplu nu-gi poate impirli cu succes responsabilitnlile in privinta administrdrii banilor. Van Pelt Curtenie conrpkli cd agteptirile. Dar un angajament ferm unul fald de celllalt 9i faji de jurimintele sacre pe care le-aji rostit inaintea altarului vd vor apdra de a apuca pe drumul pe care apuci ceilalli. Vi veli concentra mai degrabi asupra rezolvirii problemelor decdt asupra destrimdrii cdsniciei.i si fie pregdtiti sil suslini in orice situatie.Nancy L. sunt deciziile care trebuie luate Dentru implementarea unor tinte cu bdtaie Iunga . existi. Un plan de a face economii pentru atingerea unor linte cu bitaie-lungd poate fi realizat de odcare dintre cei doi care este mai capabil in aceaste privinld. ci pentru ci..

El vine acasd qi face un duE. Daci in acele momente cind totul odrea si se ducd de rapa nu ar fi lost credinla. pentru cresterea copiilor. aveam momentele de devofiune familiali impreund cu copiii si indeplineam toate lucrurile bune pe care se presupune ci trebuie se Ie faci niqte creqtini..ti dcirvollir o dragoste plind de inlelegere.Timp de peste treizeci de ani am fost capelanul unui spital avAnd. pentru ceea ce ei numesc . asemenea unui corp sdnitos.i singuri problemele atdta timp cAt bi dau seama cd realizeazd un oarecare progres in aceastd pivinld. Nu-qi pot permite sA meargd de fiecare datd la un restauant.i iau cina la lumina lumAndrilor. incepe si se strecoare disperarea. unul fali de celilalt. dacl ar fi intervenit cumva la prima aparilie a simptomelor!" O cdsnicie sinitoase.faceli-vd curte unul celuilalt. alituri de o dispozilie de a face controale periodice (precum participarea la un seminar de tipll Cdsnicie completd). naivi gi negtiutori in materie de viaJd maritali. Chiar dacd nu eram adolescenli atunci cand ne-am cdsitorit. convingi fiind cd nu merita sl pdstrdrn ceea ce era intre noi si ce ar fi fost mai bine s[ ne vedem fiecare de drumul siu si si nu ne mai chinuim unul pe celdlalt. este timpul sd caute un ajutor din afard. dupi care se imbraci deosebit. daci nu ar fi fost credinla noastri.Nancy L. insa. Dar in agitalia pentru stabilirea bugetului. dintr-un dificultd!ile. Veli scoate din cdsnicie ceea ce puneli in ea. Dragostea Domnului Isus gi dragostea noastri unul pentru cel5lalt. Dar oricat de mare ar fi potcn{illrrl vostru pentru a avea o cisnicie fericitd. Nu lisati ca rutina vielii sd vd cuprindi cdsnicia. iar la aparilia simptomelor de boald maritale se existe dispozilia de a ceuta ajutorul unui specialist. O cdsnicie reuqite cere curaj. dacd ve. un consilier licenliat in probleme de c[snicie qi familie si un bun prieten de-al meu. Participam cu credincioEie la biserici. mi-a spus de curand: . cere efort si instruire pentru a fi pistrati in conditii optime. l){)llr ( ('l mai important lucru dintre toate. notele de plati. in primii nogtri ani de cisnicie. nu o veti putea rcirlizir llilri efort. Am incercat si ne rezolvim singuri problemele.seara romanticd". Orice discutie cu privire la problemele de serviciu. Maxson. in vremea aceea. face ca intAlnirea si seara lor se fie cu totul speciali. Lucrul acesta nu este intotdeauna uqor de realizat. mai ales atunci cind responsabilitdtile vietii nivdlesc peste voi mai repede decet le puteli material fin si cu o croiali feminini. Problemele pe carc le infruntali impreuni nu vd vor clltina dragostea. a intrat. Van Pelt probleme de clsitorie ori de cate ori au o neinfelegere. In acea perioadd Harry se pregitea pentru lucrarea pastorala in care. 309 308 . Howard F. cdsnicia noastrd nu ar mai fi existat. Astazi. dar nu ne-am descurcat orea bine.. puneti deoparte ocazii speciale doar pentru voi doi. in acelasi timp. am fi abandonat totul. o viziune asupra cisirtolici (1r lIrrr l cea mai imolinitoare dintre toate relatiile umane. suntem mai puternici decAt oricAnd. eram tineri. dacd in atitudinea lor. si m-am gindit: . in aceste ocazii. Un cuplu pe care il cunosc obisnuieste sd iasi in orag o datd pe s[ptlmdnd. Cu toate acestea. cuplurile trebuie si caute ajutor atunci cind dau de un necaz serios. care suferea durerile crunte ale cancerului. Ea poartd o rochie lungi. in cele din urme. mine am trecut.Oh. Partea aceasta a imbricirii cu ceva deosebit. hotirare. De cite ori am stat lingd patul unui pacient mudbund. Apoi. dacd ar fi ficut ceva. printr-o mullime de Studiafi Biblia qi rugafi-vi impreuni in fiecare zi.. $i o slujb[ cu jumitate de normi ca si consilier in probleme maritale. Dar credinla in care fuseserim cresculi in copilirie ne-a tinut i laolalt[ si nu ne-a l[sat si ne despdrlim. cauciucuri pentru maEine sau altceva de genul acesta este strict interzisd. Sotul si sotia ar l"rebui si conlucreze in a gasi o cale de a depi. ne-au ajutat sd depiEim face fald." Pdstrali-vd interesul unul fatd de celdlalt . Harry Ei cu probleme. umilin{ir 1i. Ea a devenit factorul stabilizator. ea pregategte o cine simple dar festivd. Dar intre noi lucrurile nu mergeau bine. ei sting luminile . pentru intrelinerea casei sau pentru cAqtigarea mijloacelor de intrelinere.

qterea zilnici in voia lui Dumnezeu pentru viala ta. dc persoann k noi poibilitali 310 311 . Ea este trdirea si ddruirea.Plrinte deplin.C\rtenie completi . Mii . al diruirii gi al crEterii zilnice in voia lui Dumnezeu pentru vie.Nanq L. au citit aceste cd(i qi s-au trezit tn privinta vizlii de farnilic. unde incepe o cisnicie de succes? Nu la nuntii.Cisnicie completi (implinite) . Van Pelt Curtenic completd $i atunci. prietene drag un invingdtor. Ci ea incepe undeva intr-un cerc nedirgit al trlirii. Cre. Care va face din tine.'LNMULCUVANT Curtenia nu este un smp in sine.tile noastre. B rc ali venit tn cercul fnvingdtorilor! Vd stau la dispozilie cursurile de lrnbogllire a vie$ de familie: .

.. (l Convenalia cu persmneh de ser opus Cum Cum fl ol sl'i pmpui cri% o intalnire (pentru biieg) si acepti o irntllnire Unde si mergem? G si frcen? 313 ......... fi o a ....CTJPRINS RecunqdnF R€&ti penuu tineri t 7 hefiti pentru al|i ciritori imponaqi Hicag€ CWAMiI.l ...l. {0 Eapele priet€niei inre un bdiar D€ c€ hti S ffi pd€ten cu o persoani de ser opus? l'loti\€ neintemejate pentru prietenia cu o persoani de sor opus Ce le place biiqilor la fete? 47 C€ l€ plac€ fet€lor h bdiEi? lncepem si ne irntilnim Q Ia ce vfts6 ar h$ui S o cinevr de ser opus? .9 1l 33 Consednfde unei irnagini de sine nqlatii€ Unde pot ascundeT te placi pe tine lnsuli Inrali si c4ptbrl3 .. RAMPA DE LANSARE c4prhM 2...tti? 24 si si-ti dad de tine? atumi hdm$ rd dnd nu te phci? 6 .....UNTE PRIMIJTCWANT 10 C4p&&/..cH...IAl PoPu-ARJOC DIN I.. iMpREIBrryrE-TE Cel€ uei mari decizii ale Tl se lntamph Yreodati Ce insearnni Ce se CU TINE iNSrItr vhtii te ud...llI{E $i o - iocrl ghEniei irnre un €.

...............................'..........'........'....''... Camcteristici comportamenale sociale superfi ciald il6 ........... . .... ( Capitohns ............... 2m ..................................... el ea Fetele li manSeiatul Cit de depane este prea depane? ........."....10 Recomandiri cu privire t.''...... Cum procedeazA biieFi De ce ii cred fetele ltl 136 Nu rc gribi! '. m lU Cum pot si Etiu dace partenerul meu este pregitit pentru cisitorie? ........... 168 169 ..................... PERTCULOASE capibllll7 -ifiitu{tFutNTlMn capitol..i................'..........'''...........gunil 164 - shbilizrea relaliei ........... ..uu............''''... "..................'... . ESTE GREU SA RUpr O RETATTE ..'''........................... ........ 140 .........6 - ce poate fi ............ '......llt ve indrigostit cu adevirar sau Eti lovit de o pasiune oarbd - Cum si facem .''''.. SiguranF sociali penuu cei dneri Cum ce? .............. '........... impreuni? Care sunt problemele .............. !| l fl Nuntrile in campus.....intimi" frri si faceqi sex .'................ ... Argumentele impotri\"a soelui premadtal .............. 157 si apeqi pe frnni ......'.. . atunci cend akgef partencruldc {rfl ....... 173 Despirprea care dncsre Despi4irea care nu zdro@te inima ......... ..'uu Cisitoriile interrasiale.......I '..........'...........'.i de Pri€teniile interrasiale...'......... s Caracrerisdcilc unui bun pafiener....201 PlznulluiDumnezeuDentruso(.................. 110 Caracteristici componamenale sociale grart ale un€i persoane neadaptatc &cton cel maiimpotunt de luat in seami......'....'I 314 315 ....'..'.......... *p...*... .irrr* ui...... 187 Cum si fiji .... 149 imbldnzirea tigrului din Gne ar uebui si propuni oprirea.................. Biiegifi mangaiaulimbldnzirca fianidin ................ Cea mai Dotrivid varsd Dento cisitorie '..... .............iniunru poate fi..'"u...""............................ d) 86 Ce argumente se aduc de obicei in hvoarea ssolui premarial? ....-.'............................... Cum Ce se poate spune cu privire la triitul si supravieluiesti unei despi4iri concubinajului? Ce sd facef daci a1i mers deja prca departr? ro( .. Dragosrea in conrrast cu pasiunea Egti ncbuni .'.........'''........... Van Pelt Curtenie compleld Cum sA obFi o indlnire ............'...........1n Cum s..'.'.........''............''''.......................... Oare chjar conteazi refigra? .EITIPOTPIVIT PENTRU CASATORIE? .Nancy L......afara" .lt 4 ........'..'.. D 91 96 Cum si ne ferim de a merge prea d€pafte ...........'.....-d manifeqti suferinta dupe despe4lre ................................. .. 145 .'..... Recunoa{terea semnalelor care anunli pericolul ....

. Van Pelt hpitolul g ..Nanct L.na$erca & m 3m Planificarea familiara Und€ sau dus toti banii? {4 Ultimul cuvdnt w 316 ..|n1IC1. M 264 ?ffi Cum si rupelr o logodrr...... Cet de Este intiml ar uebui si ffe losodna? zfl z)o timDulsivi di un medic premariali cat de mult ar trebui Consiliere Trcutul - si dezvdlui din el? 251 Cenurile si cuplul logodit Ingodnele rupte De ce se rup logodnele? ........IREBUIE SA FIE GATA 7l^ 244 248 ftopul logodnei Lungmea perioadei de lo8odni...ci rm or urenr se Ncnuer. DAR se bmnrarrr tntimiutea ssoau capilorul il -$t Acuvl. fie fericiP Ce hfe ca un cuph sA M m unui copil CIiz genend de rehia cu socdi Binecuvanhtul eveniment ....AFOST'IEAMi CEATI\RUI SA fTIT DESPRE LTJM DE MIERE.285 Pdmulan de cisdtorie Se insgleaz-i fealitatea ...i 28 z&obiti Un Sind pentlu cei cu inina Cuneni4 din puncrul de vedere al pirinfllor CAP1IdUI 10 -TOT tii 2n V..PS..

Ht{t6rU6|lqsl '!iuorouIr ulaurj r p |Jild l!)ap r0pld0lprdlls0 rolDu0 Nr0uxqllr asqs||qrs0d pugsqr u d durq 0u 0uullazarl0 ala g) puglda)o 0 qs r(dl[!)apllfiLdawdoap 'q)slalD lqtlatttl.lolrlpr0rit dp10r0f [lt p|lrlud dtsa aJ0) ll|1p0rotrlD ai0)a|l dd [0] ll 'qualEspapad pluor ri ordrldoyr( rrirLlrolur aluudld qslDap ula)tl0 d)ultltl pduuJ ?l0010zrl0l0uJ 0 tl11 $ ttx prpard l]ll ql $ l0ll0rl|Jal|Jr uro ll ?r00lql|lr|jau0 l|lldarp 0-ap aDa|ql|s o^iu) llqlsal ritsrllar 0pmq0r0A'0aul'ritL01$0ltllqrqfdlttldr]il1 0!ro1Drlq rtlru[ilalpap]lrl4ru)dtJrptgtop0ur rnun 1(ur aund u ap arorLarul0 alsa plad)l 0aI0) '||r!tdu91|Jl pr0l pl rd|]01q5q) plr(nir uqiltrop b0 0idlg)r00p qz0arnpar0) 'gttlnuil ||tl0rxiia) 0llfl ug oarur|J0br0 |Jl ri illl|lup alu ap runlu[sarur ri rropp dlnu urnrpql .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful