1.

Aria de interes in abordarea structurilor urb. aria de interes-supraf. din terit. inclusa unei limite tipuri de arii de interes: a. izocrona (?!)-raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul de parcurs b. de atractie- rap. exclusiv la centrul de interes in raport elem. de factura subiectiva c. de influenta- rap. exclusiv la centrul de interes in raport cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv. d. de convergenta – raportata la centre de interes resp. si totodata la centrele de interes vecine, de acelasi nivel Princ. suparapunerilor ariilor de interes ex.: Bucuresti-centrul istoric-in toate sectoarele, suprapunere ineficienta si ilogica a unei limite administrative peste o limita cu caracter structural Structura urbana- totalitatea rel.ce se stabilesc in terit. urban intre elem. constitutive ale org. urban. aria de interes a limitei-determinata de de obiectivul limitei (scopul)-reprezinta coerenta/lipsa de coerenta a sistemului • Exista o coerenta si la nivel grafic • daca dantelarea este perfecta => exista o stare de coerenta minima • limite care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care influenteaza foarte mult. • Aria de interes (a limitei) este dependenta de centru Unitati de echipament • Elemente subiective – ambianta, cultura, elem. socio-econom Cumpana de interese - aria de competenta functionala – aria in care ar pute aexista respectivul teren

5.

Abordarea complexa, filosofico-analitica a restructurarii urbane Abordarea operational-analitica; determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model ; este incompleta, deoarece renovarea (parte a restructurarii) se sprijina pe obiective care nu sunt definite rigid, nu sunt determinate clar si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta urbana viitoare. Abordarea filosofica- restruct. trebuie sa realizeza un echilibru intre valorle materiale si cele spirituale, umaniste; problema calitatii vietii, in cadrul procesului de modernizare, o atrage dupa sine pe cea a calit. omului, ceea ce implica completarea metodologiei analitice opaerationale cu o metoda filosofica; apare, in plus, problema abordarii etice

1. 2. 3.

Abordarea etica- se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care sunt obligate sa ia in considerare necesiatile reale ale societatii, sa nu impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor; arhitectii au o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente. ; este un aspect al politicii urbane apar mai multe probleme: echilibrul centru-periferie , utilizarea terenului, centrul raportat la populatie modernizarea este dependenta de nevoile populatiei – studiul de urbanism trebuie sa cuprinda un studiu asupra populatiei. motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheol., artistica; utilizarea insuficienta a terit.; necesit. imbunat. cond. de viata actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe integrare ca mijloc de reorg. a vietii in cadrul urban.

2.Abordarea in variante a studiului urbanistic studiul de tema- etapa in procesul de cercet./proiectare metodologie de studiu- se analiz. caract. retelei de elem. => MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE/MATRICE DE CRESTERE studiul trece la texturi -> analiza calitativa a ocuparii terenului-scari de ordonare scheme funct-pe categ. de funct. (retele de dotari)-concretizari ale diverselor posibilitati-rez. scheme funct. cu variante MODEL FUNCTIONAL- coroborarea tuturor schemelor functionale coresp. funct. –prin suprapunerea div. variante-rez. o multitudine de modele functionale(ANALIZA LA NIV. DE MODEL) INFO-verific. si analiza comparativa a variantelor de dezv. urbana propuse pe parcurs. abordarea metdologica trebuia sa cuprinda: * analiza functiunii urbane ** analiza comparativa a variantelor MODEL FUNCTIONAL OPTIM- model funct sau de echipare care se releva ca valoare globala a starii de funct. partiala si efectiva MODEL SPATIAL- se trece la analizarea ocuparii spatiului-rez. MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI, care, pt. fiecare var. in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva functionalitate MODEL. FUNCT. + MODEL. SP.=PARTIU URBANISTIC 1. analiza efectiva asupra existentului 2. in variante-structura urbana restructurabila sau noua - variantele de dezvoltare reprez. o imagine intuitiva cu privire la posibil. de dezv. ale orasului, sa se verifice coerenta lor, sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza comparativa; - variantele de dezvoltare, verificare cu modele matematice, sunt supuse procesului de decizie;

6. Analiza matriciala-instrument de lucru in studiul de structura urbana (Principiul de functionare/continut/situatie) - in urbanismul functionalist – principiul separarii/zonificarii functionale; - in ubanismul modern – princ. separarii intre activitati; ORASUL:- sistem complex; - cresterea structurala nu doar in marime, ci si in complexitatea rel. dintre parti.

-

ANALIZA MATRICIALA – analiza sistemica a orasului d.p.d.v. al sistematizarii (sistematizare: • ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor cond. de viata optime; • ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si rura • - punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului. Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de munca / populatia / locuintele / spatiile plantate / echipamentele… in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale sist. => RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie) - SPATIALE (dotari urb. / locuinte) A. MATRICEA PATRATICA: pe fiecare latura – activitati (A,B,C,D…) => tablou de rel. intre activitati, notate cu simboluri.

3, Ambianta in cadru urban elem. de cadru urban transpun in teritoriul urban sist. de activ. urbane, se constituie cu o anumita config. a spatiului in rap. cu activ. pe care le inglobeaza, cu conditiile si nevoile ambientale; sp. aferent unei activit. este deci o adecvare coresp. a sp. Adaptarea spatiala nu este numai functionala, ci si sociala, econom., biol. in plan spatioreceptor (?) se exercita nevoia estetica, etica psihol.→nevoia de ambient- impune calit. complexa a sp. urban ca factor in formarea si definirea unui comport. (?) ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este creeat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp. Urban. str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se constituie. – raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psiho-social. Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta conditiona a spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa corespunda in timp. Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii functionale, si indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp. Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp. urbane-condusa de o legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat si intereselor subiective (omul-producator si beneficiar)

B. MATRICEA NEPATRATICA: rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii; A,B,C,D,… - activitati; 1,2,3,4,… - spatii.  ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune spatiul B? (simboluri “+”, “-“ compatibile sau incompatibile)

evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea spatiului la idee; adapt. functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la spatiu; adapt. spatiului la activ. SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate. ACTIVIT. DE MUNCA – obiective Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.; Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ. OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist. urban. -

4.Aditionalul in restructurarea urbana actiunile de (re) structurare sunt actiuni de (re)ordonare a elementelor intr-un sistem. sprijinindu-se pe zonificarea multifunctionala, procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de organizare a vietii in cadrul urban. ADITIONAL- orice aport constitutiv care apare la nivelul structurii functionale sau configurative, in urma operatiei de modernizare, mai ales in urma constructiei urbane. aditionalul este situat distinct fata de existent in organismul urban restructurat – se concretizeaza cantitativ si calitativ (in sine sau in raport cu existentul) aditionalul este un subsistem; organizarea este influentata de pozitia in teritoriu astfel: CENTRAL-un nou ansamblu central; PERIFERIC- zona marginla restructurata; ADIACENT-PERIMETRAL-cartier care se realizeaza in continuarea perimetrului construit;

-

EXPERIMENTAL- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului) Zonificare – in acceptul de astazi, stare de cooperare a act.-integrare; produs struct. al suprapunerii si intrepatrunderii (pana la integrare) a diferitelor tipuri de elem. de viata urbana, ceea ce nu infirma notiunea de ordine

respectiv-rez.se detaseaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban 1. ansamblu/zona/oras afirmare(mat. DE ANALIZA-STUDIU COMPARATIV analiza multicriteriala (a).foloseste o schema pt. a – operatia de clasificare care ia in calcul simultan mai multe caracteristici (mai multi descriptori). clare model real-obiectiv-ia in considerare ca model un obiect care exista sau care este creat in scopul de a fi utilizat (Le Corbusier-Unite d’Habitation a Marseille) m. se refera la PUD m. model gravitational) model urbanistic de indiferenta – model matematic-se studiaza un anumit terit.traieste in afara sist. pe elem. org. f. nu mai are nici o valoare. in funct. de profunzimea modelelor – M. 1. PRIORITARA-principal FACTOR DE OMOGENIZARE intr-o zona F. in crestere si descrestere. A ORASULUI. metodologic. oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor) ea apare intr-un anumit terit.Centrul orasului. sale 3. insotit si de un plan de trafic→caract..apare cand satissatisfacerea problemei se poate face in afara sist. f. in raport cu continutul • • model formal-se refera la forma (plan. in funct. vietii urbane. dif. la nivelul cadrului urban si al culturii urbane. Cerinta functionala si echilibrul organismului urban. se asigura • sp. PARTIAL-orizontal si vertical Ex. • reevaluarea istorica. stud. analiza a raportului cauza-efect M. formale model conceptual.ofera o alternativa M. generat de transformarea de ansamblu a organismului urban . semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie. a unor sist. 2. prin pastrarea fortata a unei trasaturi. compozitiei centrale care sa permita perceperea elem. de org. respectiv dispare. exemplificari 1. ex: in cazul studilui poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor. restrangere). analiza critica 3. de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege trasatura care contribuie la mentinerea starii sitemului respectiv. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si scopul utilizarii lor. orice dezechilibru in dezv. structural si functionalist . si se determina curbe pt. urban si rezulta din starea acelui teritoriu.se refera la conceptie. • zona omogena (activitati complementare) CARACT.implica factorul politic in teritoriu prin decizie M. ea opereaza prin intermediul elem. evaluarea critica (scara de ordonare) 4. Dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului. grad de generalitate 1. prezenta artificiala a unor stari care nu mai corespund (ex: spatiul urban pietonal intr-o zona urbana de mare interes – zona NV a Pietei Unirii). Dintre descriptori se aleg cei mai semnificativi (subiectivism. b.superficial. transformabil. global.zonificarea stricta-nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare motive: • modul de viata al societatii este zonificat • supraf. analiza de criterii in teritoriu 5..capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare). c.nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului. in tema-program. Ea nu poate fi impusa terit. comparativ pe baza listei de criterii. reconstructie sau constructie. studiul M. separatia este neta. propunand o extindere a acestuia. direct din piata cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea si antrenarea unor functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a). Restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente intre elementele orasului la necesitati noi. FCT. sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent. organismului urb. contemporana. fiecare dintre caracteristici.reflecta transformarea • • CENTRIFUGE: care tind in afara sistemului. in raport cu continutul. • cantitativ. prin introducerea treptata a procesului reformativ cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban. PRIORITARA-ZONIFIC. M. de echilibru momentan – se bazeaza pe modelul static. Motivatii: • uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare. GLOBAL. ext. in realitate. multitudine de comp. cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor. GENERAL 2. in urbanism-ordinul ideal. prin intermediul unei reorientari a functiei. PARTIAL. CENTRIF. GLOBAL. pozitive sau pt. conduce dezbateri pt. integrarea la niv. se unesc punctele cu aceeasi densitate si se obtine in plan o posibila disp. rez. Este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare. Probleme: -accesibilitatea in centrul istoric . exprimarea rel. prin aglomerarea excesiva in centru ( datorita lipsei serviciilor corespunzatoare ).-rez. pastrarea unor astfel de trasat . de intinderea modelului –M. macheta). ca functiile gaseau usor relatiii intre ele org.studiul M. multime de comp. instr.• • 7. partial-vert. si a unei multimi de descriptori in cazul in care comp. 10. depinzand de dozajul diferit al functiilor caracteristicile zonei• calitativ-categorii de texturi. prin raportarea lor 2. analizate printr-o multime de descript. desi cerinta functionala apare in cadrul elem. sau prin integrarea cu un alt sistem. listarea criteriilor (documentarea). diferite.model formal. centru mare care trebuie absorbita de elem. analitic-descriptiv-rol aplicativ.se leaga de FUNCTIA PRIORITARA in zona respectiva (sprijina si conlucreaza cu celelalte functii) F. prin acapararea de noi elem.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. prin reconsid. imagini f. de interval 7. dar se intoarce in centrul lui cladire cu val.-CENTRIPETE. impunandu-si consecintele. este si un produs al starii de echilibru a sistemului de elem.are un anumit caracter. impune modif. ce se schimba. datorita unei cunoasteri superficiale a aspectelor ext. si descript.situatii caracteristice functia-trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem si ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv. ORG. dinamic de comportament. urbana prioritara-rez. Astfel rezulta cerinta functionala functionalitatea. adus in sist. ca sist. metode de analiza ZONA. abordare matriciala (b). pot aparea posibile erori in cursul dezv. introducerea unora noi.eterogen. indiferent daca aceasta convine sau nu) cerinta functionala – implica. pot fi cerinte functionale: • CENTRIPETE: care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a alem. nu poate fi exhaustiv m. limbajului in raport cu tipul de valabilitate model static. orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor. predictiv. m. descript. –se adreseaza PROCESUL DE DEZV. se pun in evidenta sisteme matriciale diferite 1. M.nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp. componente)-rez. de viata urbana determinate functional. M. MET. atat mentinerea dar si modificarea unei functii. analitic. Restructurarea urbana. . analiza solutiei dpdv cantitativ si calitativ raport intre real si UTOPIC scopul utilizarii modelelor a. + f. reprezinta o situatie sau un fenomen (ex. intrega activitate de sistemat. arheologica si istorica a centrului. URBAN pt. Rolul orasului in terit. respectiv.valoare de utilizare a terenului . a terit. arhitecturala. studii in ideea transf. spirit. restructurarea . exprimare teoretica si prin schite (ex: orasul liniar) 11. contemp-BRASILIA m.f. in timp ce mult. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara. c. de viata urbana determinate functionalambiental si vizeaza cadrul urban. decizii care cauta EFECTUL si nu CAUZA. vorbit-apare probl. deci modificarea unor functii.de orientare. a exprima o situatie(ierarhizare. calit.. de viata urbana. printr-o simpla decizie. URBANA PRIORITARA. 2. Centrul istoric este o componenta a centrului orasuluichiar daca dpdv spatial. cumularea val.crestere nemasurata : • tinde sa estompeze functiile prioriare • nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban) transformare continua : • functia prioritara-elem.. LEG. planificativ. 6. urbane. identif. deoarece: model analogic-material: se refera la esenta situatiei. necontemporana. FCT.) esenta a structurii organismului urban / mediului inconjurator . SPECIFIC. Categorii de modele utilizate in sistematizare. PRIORITARA = prod. o multime de comp. existnte. In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la afirmare trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca. modul de interpretare a cerintelor functionale se transporta. cerinta functionala are un caracter activ echilibrul organismului urban. sp. a unuia sau a mai multor elem. ale sist. in raport cu exprimarea • • • • • • • • model iconic. sunt identici 2. restransa a organizarii-rez. de conducere 9. definirea limitelor 8. d. matematic-reprezentare printr-o formula - ca ipostaza a mobilului urban angajta in dezv. ale faptelor si starilor. care insa se schimba de la un moment la altul 3. ramane aceeasi ETAPE.se exprima prin prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu. exprimarea si tipul de valabilitate. structurii funct. din centru (el se poate percepe din centru.

atat in planul cadrului structural cat si socio-economic si estetic. intre gradul de ocupare al teritoriului si gradul de utilizare al terenului exista un raport de interdependenta.T si P. Analogie intre P. efecte plastice. Eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului unei zone este strans legata cu structura urbana → eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) se constituie in element de baza al studiului de partiu. Nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu → factor in formarea si definirea unui anumit concept urban. 15. Valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor cadru de urbanizare. reprezinta o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare. activitate/teritoriu f. Se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale (ex: noul oras Thamesmead. In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se poate intocmi o matrice de crestere pa baza stabilirii retelei de elemente manifestate si arel. elemente semnificative. Structura spatiala urbana: • exprimare fizica a structurii functionale-urbane • exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie • rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod: a)indirect – prin intermediul sist.administrativa. de dezvoltare) Problemele ce trebuie abordate privind decizia: • zonificarea • amplasarea • alocarea de echipament • fluxuri/ abordari de trafic Decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor.-modernizarea locuintelor -stlistica constructiilor si asocierea lor -amenajarea ambientala a spatiului Cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei. decat in masura in care ea poate constitui in termeni de animatie urbana. Utilizarea eficienta a teritoriului de catre individ / colectivitate. decizie norma necesitate valoare 13. stabilirea corecta a nevoilor si a posibiltatilor de realizare a functiilor respective. si fata de nevoia sociala. MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului. nu creeaza un ansamblu cu functie rezidentiala si comerciala) Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de continua transformare a acesteia de la functia spatiu urban. urbane. Corelarea intre ocuparea spatiului si utilizarea teritoriului in abordarea structurii urbane Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban. Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau constienta a tesuturilor de elem. 2.spatiala. Importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou-venita. de compozitie.O. fiecare functie in parte. Criterii de apreciere a situatiei existente analiza situatiei existente ↓ starea existentului ↓ definirea premiselor (date de tema) ↓ raportare sistemica ↓ definirea variantelor de studiu ↓ analiza valorica ↓ solutia date externe 16. accepta si cultiva un mod de viata. analiza de impact/consecinte 4. temporala. in cadrul structurii urbane. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia bruta → stiintific 3. Nevoia de ambient • impune calitatea complexa a sistemului urban • spatiu de viata organizat multiplu. scheme functionale/ spatiale/ modele functionale/ spatiale 1. permite compararea unor ansambluri complexe. Intre elementele de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate/ cooperare si de spatialitate. este aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate 14. In planul spatio-perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul spatio-functional. In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta spatiala urbana. omul isi desfasoara viata prin exercitatrea unor activitati pe un anumit teren. Acesta aduce o evaluare globala a starii potentiale si efective de functionalitate.Anglia. CADRU URBAN -acumulare spatiala realizata in timp -are la baza asocierea de spatii urbane -este generat de o legitate concreta (fizico-economica.atiilor dintre ele. Prelucrarile stiintifice sunt: • aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice. evaluarea comparativa a variantelor→ cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe functiuni urbane/ analiza comparativa a variantelor. chiar din zone sau tari diferite. functionale urbane b)direct – unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice. Raportul centru/populatie: centrul are -dimensiune sociala -semnificatie simbolica si deasemenea contine activitati reprezentative. global. Utilizarea terenului → terenul central are valoare mare. . care isi poate descoperi trasaturile la nivelul de activitati. psiho-sociale) in timp. pe care le impune teritoriul • abordare . dar care tind ca amplsare spre centru.transversal (analiza secventiala) . Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemelor de elementa de cadru urban exprimate. • 12. analiza profunda a starii de potential de functionalitate ca baza a detaliului de sistematizare) Se ajunge la o metodologie de analiza → aprofundare sistemica a str. pot aparea erori dintr-o analiza superficiala de aceea trebuie o cercetara atenta. descrierea / analiza situatiei existenta extensiva – pentru zone de tip compact → configuratie noua a centrului. Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial – perceptiv → definirea spatialitatii prin modelul spatial. Exemple. Se intocmesc scari de crestere/ matrici/ grafuri de relatii.ca organizare – estetica. Indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist. multidisciplinara pt. -functional – rasouns la o nevoie . el exprima carateristicile sistemului: • eterogenitatea elementelor componente • existenta structurii ansamblul format din elemente si relatii realizare posibilitate evaluare • dimensiune ecologica: ambient→configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemul intra in dialog.U. sau intr-o anumita forma de utilizare a solului →activitatea umana este legata intr-un fel sau altul de modul de utilizare al ternului • activitate legata de un amplasament • activitate independenta de loc Referitor la relatia activitate-spatiu aferent se definesc termenii : • ocupare: activitate/suprafata teren • utilizare: activitate/suprafata teren/productivitate • afectare: activitate/poluare/anexe/circulatii din cele 3 rel. confortului. factori in formarea si definirea comportamentelor. necesitate practica de convietuire / stapanire activa a spatiului. Politica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii. Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme – interesul urban nu poate fi stimulat doar printro simpla punere in legatura a mai multor elemente ( insiruirea unor locuinte cu magazine la parter. Sporirea eficientei este o problema de optimizare.T. Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale → MODELE FUNCTIONALE . sectoriala Analiza se face: .Coroborarea functionala Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat. Partiul urbanistic este un instrument de lucru.etica. ocuparea su utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare. calitatii : • • intensiva – economica. aglomerare.longitudinal (analiza de parcurs. Echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie. format dintr-o serie de scheme spatiale: scheme de sit – trasaturile cadrului natural. aceste relatii constituie STRUCTUTRA URBANA SPATIALA. precizand localizarea functiunilor. estetica. culoare Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin: analiza estetica – compozitie analiza economica analiza psiho-sociala Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE → PARTIU URBANISTIC Coroborarea functionala nu urmareste. Variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei. Aceasta analiza sta la baza studiului de tema. confortabila → intregirea centrului.Definirea notiunii de cadru urban in sensul abordarii de structura urbana. tendinta de aconstrui locuinte in cazul unei cresteri intensive. aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric.Criterii de apreciere a coerentei unui partiu urbanistic partiu urbanistic: este exprimarea complexa a unui mod global de organizare a unui teritoriu urban. → rap. la comportamentul urban si la o noua functionalitate. • comportamentul dinamic Existenta structurii sistemului (a ansmablului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta. efecteplastice urbane • scheme de evaluare economica a elem. estetice. geometrica) Sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator. de-a lungul unui element integratotr. individual. complex. Modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa) →studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un studiu asupra populatiei. de echipament. care creste proportional cu marimea orasului. Apare necesitatea de ambient. de cadru urban • scheme de eveniment – miscare.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei.

Utilizarea eficienta sau neeficienta a teritoriului unei zone devine caracteristic pentru zona respectiva alaturi de functia si specificul ei → dependenta foarte stransa cu structura urbana. pe sol.ationare (in • activitatea indirect-productiva contact sistemic) • comunicationale 18. cand dotarea exista. de viata urbana → activitati + comportamente. Mod de abordare 1. conditionari Mod de abordare FORMA = exprimarea functionalitatii. prin densitatea elementelor de viata urbana. impunand. 3. Concept si implicatii in abordarea organismului urban. caracterizeaza textura dar nu poate fi posibila o comparare intre diferite texturi urbane ( inseamna ca o textura cu densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu dens. statii metrou. Metoda de analiza structural -functionalista – da functiei un sens logic. Aceasta configuratie interpretata ca o radiografie prin compararea ei cu alte date privind organismul urban → diagnostic al alcatuirii urbane.CADRU URBAN exprimare in planul spatio. printr-o grupare (adaptare) a spatiului folosit ca “spatii adaptate” → ADECVARE Spatiul adecvat – corespunde exercitarii unei activitati urbane. functional C. Functionarea – exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban. de continuitate STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEME ABORDAREA DIFERENTIAT-CUMULATIVA sincretism – contopire a unor elemente apartinand domeniilor in arte diferite.Valorificarea caracteristicilor + pastrarea specificului unei zone .u.Ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale .formative -mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional. Este un proces in timp. de viata urbana. de structuralitate DIACRONICA ef.T. ocuparea si utilizarea terenului conform premizelor sale de dezvoltare atat in planul cadrului natural cat si in planul cadrului socioeconomic si estetic. de comportament si relatii intre ele.v. Densitatea elem. o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE. are un rol functional care asigura functionalitatea. in teritoriu.Asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea repartitiei dotarilor . 17. este o caliate a spatiului.cinematograf. la o cooperare a texturii elementelor de v. Indicatori obiectivi – P. = ansamblu de elemente de V.u. cum se leaga unele de altele in interiorul sistemului. istoric. prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspecte esentiale.O mai buna circulatie carosabila si pietonala Este un proces integrator al cercetarii. Este exprimarea nevoii ca cerinta →impune o activitate. de concomitenta SINERGICA ef. in mod implicit.d. deci.Mod de tratare nou-vechi . exprimata prin densitatea elem. de interes. Conceptia functionalista – explica faptele urbane prin functia lor. Zonificarea duce. Intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei ( in momentul exercitarii interesului putem distinge densitate – diurna/ nocturna / de locuit. definindu-I o serie de deficiente. este dependent de natura procesului si nu de natura calitatii. reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filosofice diferite. punct final / punct de plecare / mijloc de verifivare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii. functioneaza → echipament Echipament urban – evidentiaza functionalitatea unui teritoriu. prin rolul pe care il joaca in sistemul … al culturii. . exclude semnificatia fizica a functiei. este o componenta a unui teritoriu..Echipamentul teritorial. de intretinere. o stare a spatiului.Salubrizarea totala a zonelor centrale si istorice . functie si invest. definind astfel un anumit grad de ocupare a acestui teritoriu. si reductia lor la aspecte esentiale Prin el insusi → un mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor. trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare. Grad superior de organizare in procesul de restructurare urbana restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban => modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului => sistemul va suferi . ABORDARE (dpdv al cerintelor functionale) 19. - 21. Abordarea moderna diferentiat-cumulativa – in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun.perceptiv a) elemente det. Densitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex. Principii. Eficienta de utilizare a teritoriului. funct. in special). pe baza unei FUNCTII. Arhitectul gandeste. In practica configuratia de aglomerari/ rarefieri ale texturii urbane nu este concentrica (ideal) cide obicei dispersata in teritoriu.. printr-o activitate. SINCRETICA efecte de loc comun SINCRONICA ef. Elementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras. Functionarea depinde de resursele financiare. deci si in organismul urban. Exercitarea dreptului la functia respectiva. spatiul magazinului a fost transformat in locuinta). fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp a aceste manifestari sunt diferite. dar efectul rezultat este de suprapunere a lor.U. in raport cu specificul elementelor sale de viata urbana printr-o anumita ocupare a terenului. care pot purta o functie corespunzatoare sau ale caror reletii face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor functionale intr-un anumit context. telefon. compozitional -efecte de plastica urbana. de gradul de civilizatie al oamenilor. b)elem. in aceeasi peroiada. sincronic – care exista sau se produc in acelasi timp. Functiunea – un spatiu este in activitate (ex: functia –comerciala. care releva ocuparea acestuia de catre o comunitate umana. ca structura. Densitatea creste cu atat cu cat se refera la un palier de grad inferior Pe ansamblul sistemului (transpus din retea de relatii. Densitatea elementelor de v.T. echipamentul se traduce fizic. Aglomerarea elementelor de viata urbana = centre de greutate. Densitatea comunicatiilor – auto. functiunea-rezidentiala.locuinta cu lot 2ρ . sinergie – asociere a mai multor organe sau tesuturi. de viata urbana ocupa un anumit teritoriu. un spatiu are o functionalitate buna sau nu. repartizarea densitatii elementelor morfologice de v. printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment. Elemente determinante • activitatea rezidentiala • activitatea direct-productiva se afla in rel. 2. ea este influentata de forma.locuinta cu curte interioara ρ 1. Functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru Activitatea se raporteaza la un agent care o produce. zona) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui. mass-media Configuratia – rarefierea densitatii → omogena (caz ideal). ansamblu. al: -ALCATUIRE -FUNCTIONARE FORMA FUNCTIE FUNCTIONALITATE FUNCTIONARE gestionare planificare conjunctura -DEZVOLTARE Functie – in orice sistem. indeplinirea aceleeasi functii.O. Functionarea organismului urban. mai mare). → densitate.U. Definirea tripolara a organului – echivalent in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza in teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort) Activitate Mobil uman → Functie Institutie Spatiu Spatiu+Institutie = Dotare (parte a echipamentului teritorial). Functionalitatea – organismul urban (oras. functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni. prin intermediul activitatii oamenilor.U. la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului. Criterii de judecata a partiului Partiul – proces dialectic al cercetarii. Echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate. prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita. plantatie de protectie. se defineste ca fiind ansamblu de elemente FIZICE / EXISTENTE IN ORAS si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acestea. capacitate). ρ 1=ρ 2). Orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d.p. PARTIUL URBANISTIC – exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban. 20. diacronic – evolutiv. care impune. – valabil in zone omogene. determinate functional (produse de activitati ) c)elemente det. precizand localizarea functiunilor. La un anumit palier. functie → functiune → functionalitate → functionare. urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei. nu este satisfacatoare pentru ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica. functionalitatea determina forma Organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme. comportament formal -mijloace de perceptie -mijloace estetico. Eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic (in cadrul unui partiu urbanistic – privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric) → criteriul de apreciere a coerentei ca obiect cercetat global. TEXTURA DE V. se caracterizeaza prin calitate (natura si nivelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta. prin constructii si spatii amenajate. Stabilitatea functiei in cadrul sistemului – instabilitate → contradictie intre : functie si spatiu. elem. Ex.Densitatea elementelor morfologice Fiecare textura se caracterizeaza in sine. la texturi) prin proiectarea pe un plan orizontal → densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului – aglomerari/ rarefieri ale elementelor de viata urbana a caror configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei de retea ocupate.

reglementari existente ce nu corespund integrarii 22. distribuita in terit. de viata urbana si elem. analiza organismului urban impune analiza structurii sale o analiza. pe Oy – P in procente in ordinea determinarii de la pct 3). functionale (pt nevoi 8) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor. de viata urbana => comparand . in planul coroborarii functionale a texturilorde elemente urbane. 2. . configuratie arborescenta(dendromorfica) – variaza numarul palierelor.3.5 cand pop. in terit. analiza organismului uraban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei str. avantaje economice: • economia de teren: definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a terenului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea cond. se ajunge la ansamblul multifunctional integrat. intr-o gama de uniformizare a acestora. configuratia necesara este cea de copac pe care s-au “aloit”alemente ale configuratiei in retea => relatiile care se stabilesc intre elementele organismului urban nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element. 1. procentual). PROBLEME DE CADRU SI REZOLVARI CARACT. integrat de elem. in plan spatio-functional. un anumit teritoriu se poate face. obisnuinte tehnologice. • structura urbana. urbana =>nevoia de ambient. • Ansambluri multifunctionale integrate. Avem 0=< ic>=1. capac. a D. se poate constitui un indice similar folosind. urban. rezidentiala + f. de cadru urban. comerciala + f. integrare urbana. concentrata intr-un singur punct). fizica a contextului social-uman in care se constituie care este variabilain timp (social – pol. atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane I-ar corespunde o anumita tipologie. comercial f. existente pe terenul respectiv). functiei urbane in rap cu cond existente si cu dezv viitoare definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita. ordonare analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea echipamentelor supuse integrarii (analiza functionalitatii echipamentelor). 3.indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei. 12345 345 6 3456 12 1 2 3 345 4 5 6 12 • • • rel. integrarea spatio-functionala a activitatilor in terit. de cadru ale integrarii urbane: detectarea si studierea in raport cu aspiratiile grupurilor interesate alegerea functiilor necesare si definirea lor in termeni de coeziune – relatii >fel. de productie + f. este dublul supraf. in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatio. moral-estetice (nevoia de ambient).) 2. ambient. Ierahizarea structurala a schemelor functionale se defineste ca principiu de baza – cautarea unei discipline in organizarea urbana. comerciala + f.fizic-spatiale. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc. o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au. regruparea componentelor functionale in una sau mai multe variante pe baza unei logici topologice localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la niv.economica urbana. Indicele de ocupare in teritoriu. elem.D pt fiecare zona. forme de manifestare si in rap. comcluzii privind concentrarea existenta in teritoriu-> apropiere de normalitate + indrumare a dezvoltarii 24. psiho. integrat: se impun masuri specifice administrative privind progr.P. S. f. pe mai multe paliere. in loc de populatie. ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv. INTEGRAREA URBANA. apargermenii unei ambiante urbane. de productie -> c. urcarea pietonalelor pe nivel de sol “artificial” -> avantaje: economie de teren.. ci si estetica-psiho-sociala. nu este Io rel de interdependenta prin interpolare => sist. struct. in ambele planuri spatiul urban – insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap.nΣi=1(xi . . in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana. iar integrand mai multe astfel de ansambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din: • Traseu urban integrator. 1) 2) probl. Brasil. 2. functii integrate. un grad de organizare superior. cat si a unei suprapuneri fizicespatiale. spatial-urbana: exprim. S. rezolvarea acestora avand ca efect funtionarea mai buna si implicit. comerciala + f. ic=0. rezidentiala -> complex industrial 7)+8) obstacolele cele mai dificile invocand obisnuinte de viata. . concretizate in dif. urmarirea si mentinerea caract simbolic al experientei acumulate precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. • Zona cadru (teritoriu restructurat). de productie -> ans. functii integratoare. in urma unui recensamant. 2) det. Idei transpuse – configuratie arborescenta -> noi orase si cartiere mari de locuinte. Deci. ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel prezenta spatial functionale a necesitati de exist. de supraf.practicarea metodei adovedit eroarea comisa in modul de gandire -> tranformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane. ic=0 cand graficul coincide cu terit. Alexander considera ca . sociale. suportul nevoilor existentiale. constitutive ale organismului urban: functionale. . mediul natural. cu activitatea pe care o inglobeaza si nevoia de ambient => categoria de ambianta spatiala urbana care include si nu infirma categoria de spatiu urban deci. • • • • 23. a sist. individului a ambiantei.functional. transpusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar.exemple: Chandigarh. creat pt exercitarea mai multor functii. d erealizare si etapizare a investitiilor Folosire: IC. functii auxiliare 1. costurile reflecta: rap nevoie / posibilitate si rap dintre costuri si posibilitatile financiare +starea tehnologica adaptarea spatiului nu e numai functionala. a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea. ansamblu cu o organizare superioarasi un caracter integrator. chiar si numai diacronica. functionale+expr. ci tocmai asocierea lor – mijloc de coordonare functionala. rezidentiala + f. 4) alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura). o asociere mai complexa. instructiv-educationala => nevoia de existenta nevoia sociala-> pric. in plan spatioperceptiv se exercita nevoia estetica. Coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte. indicele de ocupare in terit. fizica a str. S-a observat ca nu separarea funtiunilor sta la baza diferentierii lor. dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la “pentru om” la “in raport pentru om” in sensul trecerii raportului functional-uman in rap. 5) construirea punctelor de intalnire ale valorilor respective => o curba. 3) 4) 5) 6) 7) 26=73.esentializare. de funct.xi-1) y1 (10000 este ipoteza simplificatoare) rezolvari caracteristice fuctia rezidentiala-integratoare: 1. Exemple: indicele de utilizare a terenului in rap.apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii socialisti -> primul oras – Harlow – Anglia) . organismului urban si formarea lui pe cele doua planuri pornind de la existenta acestor doua planuri. psiho-sociale.. 25. dintre curba obtinuta si diagonala patratului.modificari in urma aparitiei unor cerinte. 6) se duce diagonala graficului. este perf. ambianta urbana = instr.apare pericolul amestecului intamplator. rezidential f. A temporala fizice psiho-sociale b necesitati de ambianta b c ambianta urbana - C. deci. intre elem. pe Ox – S. prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala. si privind personalul. Configuratia in constelatie – exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul orasului. ci asocierea lor (de cele maidiferite compatibilitati). o impartire in zone de omogenitate. fiecare zone este caract. de populatia P si de densitatea D. cu costul realizarii. 3) listarea supraf in ordine descresc. multifunct. este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie analiza costurilor: raportate le eficienta. folosire si mod de determinare mod de determinare: pt. se exercita nevoia organica-biologica. etica.o problema a urbanismului actual – este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriu => trebuie realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elementele altei texturi => caracterul uniform al dispersarii interitoriu a elementelor de viata urbanaeste valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte. ic=1 cand curba se suprapune pe linia graficului (pop. numarul relatiilor pe element. Integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu. avantaje si implicatii in abordarea structurii urbane avantajele privesc calitataea si eficienta activitatilor umane implicate 1. 10000 ic= nΣi=1 (yi – yi-1) xi +. fizic-uman. particularizare la niv. etapele sunt: 1)determinarea numarului de zone. nevoia tehnologica.

institutionaIa. -personalitatea orasului este legata de trecut conditionarea unui sp. -nevoi cu caract. simbolice. integratoare.• se pune accentul pe activitatile facute pentru prima data. masurand spatiul ca suprafata sau volum . auxiliare) decat raportata la contextul general al integrarii. sp multifuctional (mai multe func concomitente sau intermitente) – integrat sau complex. fluxuri de informare 3. nejustificare daca nu este un rezultat firesc al suprapunerii pe platforma respectiva si daca. consecinta structurala a teritoriului→impune limite de respectiva si centrul orasului. Desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra mijloacelor arh-urbanistice. in evol. dezavanataje: pret ridicat al investitiei. • • are un caracter spatial sunt mobile in spatiu are caracter restrictiv/constructiv 33. limita centrului istoric) rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu • • avantaje pt viata sociala – nevoi economice > nevoi lucrative + nevoi sociale > activ. ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate.ele urmand sa fie suportul structurii spatiului. calitatii ei. nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de rel. 3) refacere functionala a spatiului.echipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor => bogatia spatiului public implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii. locuirea – concept si implicare in determinarea structurii urbane Abordare diferentiat cumulata -conceptul de locuire > fenom. 2. Tipuri III) Necesitati de a utiliza cat mai eficient terenul: -in directa relatie cu caracterul orasului limita. celelalte elem contribuie la imbunatatirea urban. . teritoriu (teritorii cu diferitefolosinte) infrastructuri (cladiri si cai de transport). formandu-se astfel o imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului.stare de integrare in teritioriu.la sfirsitul anilor ‘50 • componente: obiecte (popuIatii. de energie->comparativ cu consumul pt desf. implicand amenajarea terit. care se formeaza in terit. int. care se prod. abordata sincronic si diacronic. -variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul modelelor matematice sunt supuse procesului de decizie. economica. aduce o organiz.drumuri.-financiace. A)zonificare functionala/ date demografice/ forta de munca/ fondul locuibil. Mijloace de restructurare urbana: Mijloace juridico-administrative. -implicare in determinarea strict urbana: rel intre dif.. trebuie analizata structura sa . destinatia constructiei. fiind suprapusa unei functiuni. B)variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti.) =>integrarea tinde catre constituirea unei totalitati urbane -integrarea urbana reflecta capac. Continut. in care puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local. servicii).:o functie nu poate fi inclusa intr-una din cele tre categorii (f. • • • limite operationale(de control si interventie) ale activit. obs. mai eficienta decat dezv ei separata > pozitiv. 2. detasare de la simpla ocupare a unui sp. dar simplista). sp functional (el insusi functie simbolica) -ipostazele integrarii functionale: 1) la nivelul programelor – se opresc la o faza prima si se rezuma la rel functionale care se suprapun partial (ac punct rezulta din constrangeri admin). in terit urban. Limite in definirea structurii urbane. artistice -locuitul: spatiu adecvat. de efort uman->activit. fluxuri de aprovizionare • sfera informatiei: omul — individ psiho-social. -de ansamblu vezi tabel -calitati: 1) realizare continuitate vechi-nou. obs: eficienta investitiei rezulta dint-o tripla conexiune: functionalitate-spatialitate-exploatare. terit este ocupat unitar. calitatii locuirii I)Necesitatea reevaluarii – istorice arhitecturale arheologice. structura -trebuie sa aiba limite care sa fie bine stabilite pt ca modernizarea unei zone are implicatii limite de structura: determ. informatii. structurile de informare (sociologica. calitatea amenajarilor. 31. Politica urbana – profesie de stat democraticp. determina necesitatile sale de dezvoltare. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei. de control si interventie lim. forme integratoare local. functionala si sociala evolutiva a spatiului => intervine si asupra structurii urbane. GRANAI • ansamblu de produse sociale • societate Iocalizata 4. la un sp. prin ocupare /folosire /amenajarea lui de catre o colectivitate in rap cu -situatii: 1) Cadrul este valoros in sine . imbinare multidirectionala aactivitatilor > sp utilizat in dif. arhitectural-urbanistice. cadrul institutional creeat prin mijloace juridico-administrative trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia . le compare cu posibilitatile de realizare si determina propuneri pentru viitor. -ia in studiu fiecare element al sistemului urban. ca profesionist.)activitati(rezidenta. eficienta de utilizare a terit: * -modalitati: 1) izolare valori – numai in cazuri exceptionale (izolarea cu verdeata este o gradul de ocupare a terit si calit locuirii sunt in rap de interdependenta > imbunatatire substantiala solutie imediata. pt echilibrarea justa a raportului intre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unor nevoi complexe (sociale. familiala). pt contacte. SNELL.SHULDMER . unifunctional. cadrul material realizat prin mijloace econom. configurativa: sp urban (in rap cu functionalitatea): sp. tip de proprietate) -calitati: proces integrator spatial si social. alt mediu. Pe de alta parte . care are ca scop studiul variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcursul studiului solutiei de sistematizare: A) analiza pe functiuni urbane. confortul-variabil in timp. spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional. el este absolut obligat sa se implice si in celelalte categorii ( econom-financiare si juridico-administrative) astfel. -det functionala asigura o noua functionalitate a sistemului > dezv. activit. 32 Modernizare urbana. integrarea urbana. ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pt miscare. 3) modul de viata /dezv social-economica /org politica / cond materiale. general/ terit.metodologia ….pt care acest spatiu este adecvat. • economie de retele tehnico-edilitatre si servicii->definirea conceptului • econ. existent.activitati 5. BEER S—social Pop.Metodologia de studiu structural-comparativ multifunctional Utilizarea modelelor matematice in sistematizare trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita. integrata a fiecarei functii. MODELE INTERPRETATIVE PENTRU ORAS CA SISTEM SOCIO-SPATIAL I. dar si suficient de rigid pentru a putea elimina ne profesionalismul si abuzurile. 6. motivatii calitati: respectiv. aceleiasi activitati • econ. estetice) Arhitectul trebuie sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane. 2) modul de ocupare al teritoriului in raport cu sensul modificarii niv. -det. f. -pt a se deduce procesul constitutiv al organizarii urbane. insusit de catre o colectivitate -modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului -locuinta: elem. de a include si o latura simbolica. tesatura de trasee integratoare. munca. de ansamblu a terit. (de crestere) • instr. -probleme: 1)evaluarea valorilor: cond de accesibilitate) (1) in raport cu orasul . are si el nevoie de aportul arhitectului . nu este coroborata cu aceasta. de lucru pe termen lung • in plan macroterit.trebuie tinut cont de relatia intre zona zonificarea. 29. RUPPERT. in int unui terit . de viata. 2) Cadrul este oarecare. spatii. CARDARELLI •model morfologic/organizatoric BANER.vehicule. operationale de studiu limite normative sunt limite pe termen scurt definesc natura tind spre valoarea lor.. 3) la niv functiunilor urbane: dispersarea elem. -conceptul de locuire: evolutie prin multiplicarea treptata a relatiilor care ocupa un nr mare de (2) in context unitar activitati. spatial sau temporal esentiale in zonele inconjuratoare. avantaje sociale: 4. situate adiacent organizatoric 2. determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu initiata la niv.populatie E – economic Pol . Exemplu: un ansamblu multifunctional integrat: mod eficient de mobilizare a spatiului. dar de interes istoric.considerate corect ca convergente si nu ca suprapuneri. 30. 2) evidentierea unor monumente existente. 2) la nivelul functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta. cadrul contine opere si spatii foarte valoroase . • • • limite functionale reflecta unitatea structurala se stabilesc intre sistem si mediul inconj. integrate. nu numai in -probleme:1) rezolvarea circulatiei. a serviciilor. miscarea este incitata un continuu interes pt spatiul in care te afli. • compartimenteaza spatiul in raport cu cu complexul de activ. limite globale de dezv. spatialitateavolumetrie continua. sinergica a organismului urban. texturi urbane. terit ci implica folosirea unor criterii de calitate (niv.urbana complexa. nelucrative }= prin imbinare => cadru de sprijin mai eficient. aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice . activitatilor umane de catre …. multifunctionala superioara a organismului urban (nu vecinatati ci rel de coexistenta) -integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane -determinarea urbana se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avantajoasa. *nu impune restrangerea ei la rigiditatea ocuparii mecanice a maiestria arhitectului). dezvoltarea este o politica participativa. caracter. folosind mijloacele enumerate: • legalizarea planificarii teritoriale. esential pt definirea calitatii locuitului. corespunzator functiunii respective. la cerintele prezentului la realitate. educatie. manifestate prin intretaiere. studii fizice de analogie. VEGENER 27. integrator (> integrare urbana) +tehnologia de informare (> factor integrator.(ex. 4) ordonarea circulatiei II) Necesitati imbunatatire conditii de viata: -uzura fizica si morala a fondului construit -necesitatea salubrizarii (cu inteles mai larg) -calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive.politic A . • • 3. datorita relationarii complexe a activitatilor. ABORDARE Sincretica sinergica sincronica diacronica B) Studiu de suprapunere in comparatism sistemic 28. • tipuri de limite 1. permitand o utiliz.marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta. f. din care rezulta valoarea : Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult -de obiect. Rol. REGULSKY • sfera fizica: omul-individ biologic. pe care nu-l poate subtitui si caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza. treptat. 2) integrarea valorilor in organismul urban(intervine a calitatii vietii in terit respectiv. economico-financiare.

restructurare -restructurarea este un proces de adaptare a unor situatii existente sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent. -fenomenul circulatiei urbane( ca element de legatura.avantaj pentru studiul urbanistic (este dificila separarea muncii de servicii si utilitati) -un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de munca pentru o parte de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui serviciu pentru o alta parte din populatia orasului.dominanta. 35. care studiaza structura generala a actiunilor umane si a conditiilor eficacitatii lor. luata ca forma. al necesitatii -s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate elementele sunt de fapt generatoare de munca servicii si informatii ). ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelor constituente . deci anumite proprietati proprii acestora. Modul de rezolvare al modernizarii urbane: modernizarea presupune: reconstructie.formativ. ele constituie STRUCTURA FUNCTIONALA URBANA. * de spatialitate –rol caracteristic. Structura functionala urbana-elemente de viata urbana: elementele de viata urbana pot fi clasificate astfel: (AAAA)Elemente determinate functional: -activ: rezidentiale -activ-direct productive (industrial. sistemele de activitati urbane.constienta : 1) deliberata. -comportamentale (efecte). Din grupa elem determinate functional. luat ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multora functii. care este raspunzatoare pentru existenta organismului urban. -nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu in formarea si definirea unui anumit comportament urban. . se refera la un grup important de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane. Astfel politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime. 2) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie sa puna in valoare o fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta printr-o dominanta) 3) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c -structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii: *de functionalitate/cooperare – elem. ca localizarea unei activitati urbane productive. 2) operationale.de dezvoltare variante de optimizare simultana problema variante succesive atingerea limitei se face prin: cresterea factorului limita al necesitatii descresterea cadrului limita.• coordonarea investitiilor. -cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de spatii libere si construite. -orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana . aceasta legitate serveste atat intereselor obiective de prelucrare . ele influenteaza modalitatile de desfasurare al altor activitati. locul de munca intereseaza specifico-calitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in acel domeniu). 2) dezvoltare intensiva (cresterea inaltimii constructiei). a loisir-ului -amenajarea: se face ceva sa corespunda unui scop (in particular a ridica confortul) 36. (AAAA)Aceasta clasificare a elementelor de viata urbana determinate functional (dpdv al analizei sistemului ) este mai precisa deoarece: -cu analiza sistemului trebuie sa realizam o unica clasificare a elementelor morfologice: -clasificarea pentru elementele de viata urbana surprinde activitati urbane intr-o anumita relationare a lor (situare in context. separerea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare dpdv economic si social -trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca. -intre elementele de viata urbana se stabilesc relatiile au o serie de proprietati care se exercita ca functiuni. -structura spatiala. -renovarea: * renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata) . situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii activitatiilor. in concluzie considerarea industriei independenta de organismul urban. are un rol functional. -reconstructia: *nu conduce in mod obligatoriu la modernizare *motive: 37. pe langa alte sisteme de legatura (sisteme informationale) -(BBBB)in afara elemetelor determinate functional.efective (proprietati) -spatio-temporare (situatii) -estetic-formative (mijloace) -elementele de cadru urban. ca elemente de viata urbana cinetic-comunicationala. 34. de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta. -aceste elemente se releva ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata urbana.constructii noi: 1) dezvoltarea extensiva (ocuparea de terenuri libere).ambiental: -spatio-ambientale ---. acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar.formal: -perceptiv. -orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu -spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu. administrativa. urbana ne apare. -comunicationale. la nivelul vietii urbane se afirma si alte elemente care nu sunt continute in insasi activitatile urbane. dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati. -se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban. 2) pastrarea infrastructurii. -apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban. Se are in vedere contributia elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a sistemului. in parte ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane.) ia o amploare deosebita. social-sanitar). (BBBB)Elemente determinate functional.cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a solutiei -PRAXEOLOGIA: disciplina stiintifica. -nevoile ambientale presupun o serie de activitati. cat si interesele subiective ale omului.educativ. 3) normative. guvernata de o legitate concreta. perspectiva c)Elemente determinate compozitional. renovare.marime) si teritorial(localizare si grupare) -referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste: *o activitate productiva in ansamblul ei colectiv *o activitate productiva la nivelul individului -elemente de legatura. Modul de stabilire al limitelor in definirea structurii urbane: Tipuri de limite: 1) globale de dezvoltare (limite de crestere). -constructia. 2) planificata. etica. -notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie. * este un proces de selectare in timp a valorilor umane * integrare a locuirii. care impun la randul lor elemente cu caracter formativ. 1) pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv. aceste elemente se incadreaza in grupa elemente determinante functional ambiental. -sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economica-biologica).zgomotul ca efect comportamental. o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit sau printr-o folosire adecvata a spatiului respectiv -fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre elementele de cadru urban determinate functional sau functional-compozitional. general-cantitativ (pozitie statica si capacitate. • coordonarea factorilor de decizie. -elementele determinate functional-ambiental se refera la : *zona ambientala a vietii urbane: -mediu climatic inconjurator’ -viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor -comportament psiho-social -obiceiuri ale populatiei si ale locului -experienta si cunoastere in domeniu -toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara. 4) functionale Limite de dezvoltare OBIECTIVE Limite normative DIMENSIONARE GLOBALA Limite operationale DELIMITARE TERITORIALA Limite normative de lucru LOCALIZARE SOLUTIONARE Limite functionale (efective de structura) Limitele functionale au doua ipostaze: -limite de operatiune-optimizare -limite de evolutie. la o organizare afunctionala. transpun in teritoriul urban. in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati. ci ca organozare estetica. cultural.elemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban) --relatiile dintre elementele de cadru urban: 1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective: -relatii intre volum construite -relatii intre un volum construit si spatiul liber -relatii intre o dominanta si imaginea respectiva. 3) actiune complexa fizico-sociala *isi propune restituirea unei structuri unui cadru de viata. Structura spatiala urbana elemente de cadru urban: -elementele de cadru urban se pot clasifica in: a)elemente determinate functional: -construite (spatii si obiecte) -amenajate (spatii) -naturale (spatii si elemente) b) elemente determinate functional-compozitional: -plastice urbane (efecte). -Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea organismului urban. -in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala. a condus in practica urbana. comercial) -activ-indirect productive(instructiv. • dezvoltarea potentialului stiintific si tehnologic.cu manifestare la nivelele abordarii modelului -natural ambientale ---cu manifestare la nivelele abordarii modelului -praxeologice -----cu manifestari la nivelul definirii conceptuale a solutiei -psiho-socio-antropologice---.

Functionalitate: oras.) KANF –pp. diferenta de nivel intre: teritoriul initial si teritoriul adiacent. Functia urbana:reprezinta rolul pe care il joaca in sistemul total . Aceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.U. – mod de viata -#3(echilibru intre VU si CU) . Cantitatea: intindere in teritoriu a procesului de urbanizare. Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial in conditiile cresterii in intindere.#8 ce si exprima formal. 2)conditii. Pt. conjuctura social-politica (nivel de cultura a utilizatorului functionarea). C. caracteristice intr-un subsistem. se poate defini ca rezultat natural in . cu venituri mici care ajunge in centrul orasului.cadru de viata #2. in sensul de pastrare a trasaturilor pozitive (trasaturi care contribuie la mentinerea sistemului respectiv. a -presupune o populatie saturata de viata urbana. prin migratia din interior in zona periferica b -exista si miscare in sens inveres. FU…. de a raspunde unui ansamblu de cerinte fct. s-a inteles prin functionalitate. Dialectica procesului de urbanizare – aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana. in acceptiunea biologista se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura pozitiva – un asemenea inteles este insuficient deoarecenu poate acoperi notiunea de cerinta functionala. si psiho-social in timp.) -Din intelegerea functiei urbane a rezultat: cerinta functionala. Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. Aspecte contradictorii in dezvoltarea structurii urbane: Se pune problema periferiei orasului – situata intre sat si oras.Productie material spirituala . respective. este data de prezenta in sistemul respectiv a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor. rol atribuit unui agent.manif social politice . caracterizand starea sistemului ca stare fiunctionala constructiva sau distructiva. care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat) 3) consecinte: periferie aglomerare. 40. Fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane…este influentat de stadiul procesului de urbanizare. indiferent daca acesta convine sau nu. unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic.principii economice . Calitatea -> valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor. Este cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce alcatuiesc sistemul. ipoteza. Exista legatura intre ele. in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor functionale. 38. elementul respectiv -sensul ei …ca variabilite logico-matematica -trebuie inteleasa ca: a. Organismului/ ansamblului respectiv de a satisface.-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi. o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva. Prin analogie cu organismul biologic.proces de urbanizare in curs de desfasurare => cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras. F.concepte etic-morale .FENOMEN URBAN – o succesiune in timp a formei urbane 41 MORFOLOGIE URBANA VIATA URBANA ↔CADRUL URBAN (relatie de reciproca dependenta – integrare) #1 -motor al transformarii imprimata de mobilul uman -#2 (mobilitate si complexitate a elem morf).teorie urbanistica . crestere a densitatii – populatiei / de procese / de evenimente => se caracterizeaza procesul de urbanizare. exista structura urbana = relatii care se stabilesc intre elem morfologice constitutive Functionale Fizico spatiale Psiho sociale | | ---…care in pl organizatoric / pl formal au o manifestare #6 | DINAMICA URBANA – suma de principii #7 conjuncturi si conditii de stabilitate a sist respectiv creaza manifestarea urbana ORGANISM URBAN – FORMA URBANA. -determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent. Extensiva a modului de viata urbana in teritoriu. -orice functie are un rol functional generand functionalitatea unui elemente/elementor constitutive respective. sau cuprinsa atat in teritoriu urban cat si in cel rural Cresterea periferiei: fenomen de suburbanizare.U.proces caracteristic noi orase---scadere conditii de viata in nucleu si crestere in zona periferica. Aglomerarea excesiva => dotare depasita de cerinte lipsa de eficienta Dispersare excesiva => dotare care depaseste cerintele Deci relatiile intre calitate si cantitate  relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana. prin intermediul structurii functionale. Tendinta de evolutie: tipuri: 1)conditii. Fct. IN TERITORIU URBAN #1 O STARE A ELEMENTELOR COMPONENTE (STARE DE FUNCTIONALITATE) in masura in care acestea se constituie firesc sau partial in locul respectiv #2 FUNCTIONAREA URBANA –presupune DINAMICA URBANA – exercitare a functiilor intr-un anumit teritoriu Functia urbana este # 3 de a satisface cerinta functionala printr-o activitate in cadrul unei activitati localizate ( si a unei restaurari a spatiului conducand spre functionalitatea sistemului si determinand functionarea urbana. estetic. Functionalitatea reflectand o textura situata in anumitae conditii de mediu.initiative si manifestari comportamentale SIT Spatii urbane (obiecte amenajate) . rezultand dintr-o anumita carateristici a respectivului sistem. Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial. duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda). este pozitiva (acceptabila) sau negativa (neaccep) in raport cu mediul. Intensiva a modului de viata urbana in teritoriu. Este caractersitica oricarui organism. la un moment dat.=> riscul unei mari pierderi pentru mediu/cultura. in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor. b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic. in contextul unei activitati urbane. reflecta starea structurii functionale => analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica. b. Totalitate elem. producatoare a unei proprietati intr-un sistem.#3 = termeni ai echilibrului general urban ( #4) SOCIETATE LOCALIZATA POPULATIE Activitati urbane Localizate . care cu un venit convenabil. spatiu FUNCTIE -> Exprimare nevoii de cerinta-> impunerea unei activitati FUNCTIUNE -> Un sp. timp. Cerinta funct. calitate a spatiului. • dezv. in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta. sau ca rezultat de conceptie. obiectiv? . cresterea calitatii vietii in teritoriul initial. dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu.manifest culturale .Definirea functiei urbane.F. o mica parte ramane la periferie.politica urbana . inseamna capacitatea struct. migreaza spre periferie. la periferie ramanand scazut. o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si care se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist.evidentiate la un moment dat in viata organizarii.. Urb. Neglijarea cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului. implica atat mentinerea cat si modificarea unei functii.principii culturale . Diversitate texturi: intr-o str. Este in activitate (functie comerciala. urmand concomitent sau independent 2 directii de crestere: • dezv. Intelegerea se poate definii ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate . care fac posibila exercitarea acestor functii Textura urbana. unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban) de a satisface.. iar nivelul de viata creste in nucleu oras (localitati inconjuratoare). a+b. ansamblu urban. un spatiu are o functionalitate buna sau nu FUNCTIONARE Exercitarea acestei calitati in spatiu este de natura procesului si nu a calitatii 41 + 42 MORF. Urban.Dialectica proceselor de urbanizare. in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. 39. teritorial atat in sens + cat si – fata de stabilitate sistem. -este o populatie care provine. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil. Aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial. o parte din oras. premisa. transpus . capacitatea de conservare a sistemului respectiv.exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. in general din mediul rural.traditie -poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala.textura de elemente de V. URBANA.grad ridicat de urbanizare: a -crestere periferica. De V. rezidentiala…spatiu magazin a fost transformat in locuinta) FUNCTIONALITATE-> Este rezultatul unui complex de functiuni. Considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere cantitativa => cresterea intinderii. duce la neglijarea calitatii in detrimentul cantitatii sau invers => proces de urbanizare cu evolutie negativa. Configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu.U. facand astfel posibila manifestarea fct-ilor. deci anumite proprietati ale acestora.

rolul in cadrul sistemului. . – evid rel tari si a rel slabe in teritoriu  analiza intensit se face in o rap conurilor de ierarhizare o referitor la geom rel se impune intrebarea: structurii urbane ii este tipica o anumita asezare? 43 ORG.matematica. modul de interconditionare). ceea ce se cere a fi realizat.indirect . simulare 46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCTURII URBANE -nu este exclusiv numerica. program – caracteristici functionale / cantitative . explica faptele urbane prin functia lor. observatia.proces de comparatie (combinare. tratarea organismului urban ca sistem in sens cibernetic -modelul – o imagine construita premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacitatii intuitive -modelarea poate fi – 1.traducerea modelului – direct (imagine. Intre entitatile observate – scara de interval.experimentare finale -utilizare informare . se constituie o scara de raport A B C D b. inseamna precizarea calitatilor Masurarea • aprecierea si descrierea insusirilor elem constitutive ale unui sistem in rap cu niste criterii • se masoara orice informatie care se refera la spatiu • datele problemei – A primare / B secundare o A – constituite ca reprezentari numerice sau simbolic. la baza constituirii sale stau 3 categorii fundamentale: mobil uman – activitate – spatiu aferent in cadrul ideii de subimpartire a sistemului in subsisteme. manifest urbana institutionalizare materializare 45 MODELAREA IN SISTEMATIZARE – ESENTA SI REALIZARE -esenta – modelarea = abord cibernetica.urbana Spatio-funct Sp. ce trebuie facut. ce poate fi modificat) • ordonarea datelor cunoasterii – teze / ipoteze (modificari multe) • enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul) • enuntarea temei – a modelului – suma informatiilor oblinute . sinteza. Realizarea modelelor de lucru – stabilirea necesitatilor modelului  APORTUL MODELULUI: -se defineste tema program – tema – param caracteristici. desen) . se masoara exclusiv dist intre ordinea (scara ordinala / sc de ordonare) – ordinea componentelor 4. Config Forta urbana dinamica urbana stabilitate gestionarea sp.testare + concluzii exprimate de catre urbanisti . raport de dependenta intre entitati A B C D dist. raportul intre componente (entitati) a. TIPOLOGIA LOR -config de copac – Christopher Alexander “Orasul este un copac?” – contra doctrinei functionaliste • ideea de organiz structurala democratica se naste utopica. sist. urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme. deschis fundamentat pe un sist.informatii care privesc strict subiectul respectiv date brute o B . elemente 3. 2. Pe linia mijloace/posibilitati determinari pe linia interese/necesitati componente ale existentului biologice fizice/ materiale/ Industriale materiale economice spirituale psiho-sociale sociale administrative politice cultural-istorice resurse / tehnologie / stiinta in plan spatio-perceptiv / arta 44 ORDONAREA ELEM MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. 2dinamica.se realizeaza o selectie progresiva: • se def obiectul model ( se pune in evid. CRITERIUL SCARA de raport de interval ordinala nominala raportare x distanta x x ordonare x x x clasificare x x x x organism urban fenomen urban Succesiune de forme urbane MASURAREA – etapa a identificarii distributiei in teritoriu .solutia pt viitor -altoirea intre sol ierarhizarii (“copac”) si sol cu structura la jumatate – cat se poate amesteca? (fara raspuns) Totalitatea relatiilor dintr elem de VU#1  sistem particular  TEXT. -conceptii de abordare a orasului 1-functionalista clasica (model organicist.URBAN MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV -org.operatie primara de punere in discutie a masurarii este o inscriere a insusirilor elementului Criterii de analiza 1. echil urban functionare urbana functionalitate Localizarea activitatii Str. de activitati. care caracterizeaza dimensiuni ale componentei respective . in cadrul orasului apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv -organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare aspatiului.valori / bunuri/ atitudini / imagini mod de viata urbana cultura urbana organizare social-economica inplan spatio functional det. transformare. deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urban -exista model interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial -modelul elaborat de GRANAI impune terenul de societate localizata relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loclegatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem) societate globalaansamblu de produse sociale societate localizate -activitatile urbane localizate se constituie intr-un elem structural esential al org urban si in acelasi timp necesita o totalitate de spatii aferente – localizari care se constituie in cadrul urban org urban viata urbana cadru urban • • poate evid geometria structurii geometria relatiilor in cadrul structurii pt evid geometriei relatiilor trebuie avute in vedere: intensitatea rel. urban= sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor sist. analogia -experimentul poate fi – total (obiectul integral supus cercetarii) partial (cercetare incompleta) -proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati.nu sunt prelucrate . care nu sunt valori in sine. modelare) cu alte elem . in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei. DE ELEM DE VU Texturi simple – se constituie pe un singur palier complexe – se constit in ansamblul structurii au caracteristici definite de factori calitativi / cantitativi Topologia – stiinta locului. LOCALIZATA Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane. -Org. URBAN | | | | | SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA Efectul lor efect de efect de efect de Comun coincidenta structuralitate continuitate (acelasi loc) (acelasi timp) (vecinatate) (miscare) ______________________________________________________________ | Studiu de suprapunere in comparatism sistemic | Abordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau partial) MODEL CONSTITUTIV AL ORGANIZARII URB Morf.1*preexistenta realitatii. 2-structural functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) 3-diferentiat cumulativa -moderna-suprapunere in comparatism sistemic ABORD. situare categoriala – evidentierea apartenentei elem la o categorie sau altascara nominala (foloseste numerele. Urbana Asig. a ocuparii spatiului Tipologia struct functionale • configuratie – tot ceea ce este perceptibil in spatiu 42 ORGANISMUL URBAN CA SOC. subcomplexe sau simple =produs social localizat. este aplicata in Anglia (Harlow – satelit al Londrei) si domina constructia urbana a anilor 60 – 70 -configuratie in retea 12345 12 345 1 2 34 5 3 4 -config in constelatie – o configuratie de copac pe care se altoiesc elemente de config in retea -exprima o suprapunere de interese in planul spatio-functional ceea ce poate determina osuprapunere spatiala -structura negeometrica . 2*postexistenta realitatii Folosirea experimentului (ca fundament teoretic) – modelele de analiza fiind deductia. A ORG.

o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia nodernizarii. spatii noi.neglijarea unor elem exterioare ansamblului .sistem integrator – configuratie caracteristica – zona centrala a orasului.locul partiului urbanistic – intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se face o trecere directa aspecte negative: . precizand localizarea functiilor. evaluarea starii de potentiala (efectiva) spatialitate a+b modelul global al structurii urbanepartiul urbanistic Partiu urbanistic (situatii) -efectiv (analiza asupra unui existent) -in variante (restructurare / structura urbana restructurabila noua) . ocuparea si utilizarea terenului. Berlin – cartierul Charlottenburg – proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii. e. cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei. mijloacele de coraborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor 3. “nu edificii de acompaniament ci de buna calitate” . Karlsruhe – dezvoltarea activitatiloruniversitare de-a lungul unui traseu urban integrator. Starea de vecinatate ca efect de suprapunere Spatiu urban eterogen (+sintetic) -> criterii: 1) Importanta decoperirii interrelatiilor diferite 1) Necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii. rezulta ca urmare a interdisciplinaritatii partiul urbanisticetapa de tranzitie. Varsovia – integrare urbana a activitatilor cu caracter formativ. urmarind a. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PENTRU TIPURI DE SITUATII Partiul urbanistic – exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban.la nivelul organismului urban -> integrare urbana -> se poate constitui intr-un sistem care devine treptat sistem director pentru intreaga dezvoltare a teritoriului urban . b. opinia publica . TRASEU URBAN INTEGRAT = element integrator de legatura ex. Incovenientul sau avantajul unor activitati vecine 2. in sistematizarea zonei noi a orasului. Sistem urban integrat. Constituirea sa in teritoriu. a unui cadru de viata care. f.efuicienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetareproiectarestudiul de tema *locul studiului de PARTIU URBANISTIC este intre activitatea analitica de programare si activitatea globalizata de spatializare 48 POLITICA URBANA -sinteza a prioritatilor. Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a structurii urbane.elemente de polarizare cu caracter integrator. IMPORTANTA SI LOCUL SAU IN STUD. 1.componente (in ordinea construirii posibile). URBANISTIC Evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a texturilor. distincta in studiul urbanistic – se realizeaza prin intocmirea acestei analize de la rationament la imaginea grafica a localizarilor posibile .1. chiar daunatoare -> 1. 3. in sensul afirmarii si precizarii personalitatii ei Cadrul – e o valoare in sine – unitate / relatia cu mediul / istorica Exista doua conceptii – 1.o cladire noua intr-un context vechi Integrarea se rezolva printr-o egalizare a valorii. contribuie la integrarea difderitelor zone ale orasului.produs de integrare la nivelul functiilor de obiect. c. puterea locala b. New York – Manhattan – traseu urban integrator pe orizontala si pe verticala cladiri existente. a.aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat . precizarea / coordonarea investitiilor financiare c. 3. in raport cu specificitatea fiecaruia (exemple: recreerea. functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv / caracter multifunctional / apare prin: asocierea la un element integrator 2. asigurand insa o buna vecinatate cladirii existente. Praga – noul cartier Kralowska – grupare de ansamblu rezidential si multifunctionalitate in lungul unui traseu integrator. crecetare + productie) b. activitati formative. . ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care cladirile aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor -valoarea de obiect a unei constructii trebuie considerata in relatie cu val de ansamblu a orasului. Circulatia pietonala organizata corespunzator – a. -> orasul este mobil -> zonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixare -> zonificarea este activa si creatoare -> tendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care vecinatatea este un profit (ele se completeaza) si de a izola activitati pentru care vecinatatea este incomoda.sistem director -> sistem integrator . de refacere al unui cadru care este suport al traditiilor. de relationare a lor in raport cu orasulconstructiile valoroase nu trebuiesc izolate. participativa – in cazul statelor democratice avansate. disocierea relativa -> implica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective Interactivitatea -> multifunctionalitate si Activitati combinate A integrare – rezultatul suprapunerii mai multor Activitati suprapuse tipuri de activitate Starea de vecinatate se remarca printr-un C B Activitati unice anumit caracter centripet al intereselor si al manifestarilor. legalizarea / operativitatea planificarii urbane b. fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei . implica si odimensiune sentimentala. aglomerare de oameni si inetrese. formarea specialistilor e. de la o societate la alta 51.priveste intreaga textura si pune in evidenta caract sale majore trasaturile calitative ale elem si ocuparea teritoriului Schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in cadrul unei institutii / intreprinderi / amenajari / dotari / servicii Schemele spatiale – scheme de sit de evaluare economica a efectelor plastice de evaluare economica a elementelor de cadru de eveniment Se face o analiza continua la nivelul modelului functional 52.nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrlui istoric daca nu se pot realiza conditii optime de existenta rel vechi-nou – problema de apropiere a valorilor. Exemple . nu o solutii c. Munchen – extinderea cartierului Perlach -> traseul integrator realizeaza o legatura fireasca intre: ansamblul propus / ansamblul realizat recent / ansamblul vechi istoric. puterea centrala are doar rol de a dirija un proces diferentiat local. unidirectionala – subordonarea arhitectului de catre puterea administrativpoliticadecizie centralizata 2. artistice a unei zone. arhitectul – rol important in stabilirea solutiei optime / mare responsabilitate profesionala -politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului. 49 PARTIUL URBANISTIC. . al amintirilor -renovarea – se actioneaza in sensul restituirii unei structuri. desi adaptat cerintelor momentului. sau de introducere. protejate prin spatii neutre. renovarea se face din necesitatea reeevaluarii istorice arhitecturale. de la un oras la altul. prin prisma echipamentului b. coform premizelor sale de dezvoltare Metodologia de studiu – informatiile obtinute in urma analizei de textura urbana  posibilitatea ordonarii tuturor elem pe o scara de ordonare a relatiilor dintre elem analiza grafica determinand gradul de ierarhizare in ansambul sistemului teritorial respectiv.detalierea de sistematizare rezulta mecanic. puterea centrala. izolarea – numai in cazuri cu totul exceptionale (solutie imediata dar simplista 2. integrarea – intervine maiestria arhitectului Integrarea – o cladire veche intr-un context nou . suprapunerea diferitelor variante  modelul functional optimreleva starea de potentiala / efectiva functionalitate.dificultati de stapanire a informatiei cu privire la situatia existenta . ANSAMBLU MULTIFUNCTIONAL INTEGRAT . Aceasta descompunere se face dupa urmatoarele situatii: 1.si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban -reconstructia . protejandu-se reciproc 47 PARTIUL URBANISTIC. RELATII INTRE VECHI SI NOU -restructurare urbana – proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi. poz elem in terit masurarea datelor PB ?? regionalizare decizie 50 RESTRUCTURARE URBANA. nu printr-o reproducere formala. d. sa nu isi nege originea. sprijinirea dezvoltarii potentialului stiintificsi tehnologic d. ZONE CADRU – teritoriu afectat prin integrare 1 & 2 exemple: a. Incovenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine) 1 & 2 => incoveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri: a. 2. asocierea elementelor de viata urbana. care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de modernizare urbana • mod de manifestare a suprastructurii societatii • urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea urbana -politica urbana poate fi 1. 4. spatiu integrat -> produce aglomerari in jurul unor activitati catalizatoare / polarizatoare pt. b. a puterii a. 2. se analizeaza solutii. pe fiecare element – luat ca centru al interesului analitic se urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente pe fiecare grup de elemente asociate – analizat ca focar/centru al unui ansamblu se trece la o analiza de ansamblu Analiza de ansamblu . grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre elem considerate.

economic. Functie de raportul de desfasurare – relatii autonome sau comunicative 5. 6)  SOLUTIA 53. variante.9) => zone omogene. Kevin Linch – analiza ridica o problema tripla • a intelegerii spatiului • a conceperii spatiului • a interventiei asupra spatiului . analiza valorica a variantelor criterii 1 Caracteristici + Informatii generale de tema 2 concluzii 3 4 57.)c tipul / natura relatiilor dintre elemente 1. analiza situatiei existente 2. ca utilitate. Studiul de tema -> aprofundarea structural-functionalista a organismului urban cuprinde 6 etape: 1. 55. trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant • rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane .autogeneza – are o istorie . 1. orasul respectiv. raportarea sistemica Informatii 5. ca functiuni aliate distincte este nemotivata -> conduce la o organizare afunctionala a organismului urban.anatomie . Saarinen pt. Jacobs sustine ca un copil care se joaca intr-un spatiu special amenajat este mai inclinat catre delincventa..)b spatiul aferent si afectat . Studiul de partiu – etapa distincta de tranzitie intre o etapa analitica de programare si activitatea globalizanta de spatializare (intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare). a densitatilor mari • critica modelelor de lucru sustine necesitatea participarii in constructia urbana a tuturor celor interesati J. si cu rol integrator pt. Complexitatea dezvoltarii urbane si a dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice separat. Similaritatea se constituie in doua moduri: a) dupa felul si numarul proprietatiilor considerate a fi comune b) dupa intensitatea proprietatiilor (apreciere pe o scara de interval) Similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor.structura . General Motors) Orasul se evidentiaza prin: • intelegere specificitate – complex de trasaturi • • conceptie interventie lizibilitate – calitatea spatiului provenita din organizarea lui semnificatie – calitate care rezulta prin suprafata primelor doua in plan mental Orasul nu poate fi perceput ca un tablou.independent.1.. Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare – proiectare a studiului de tema. a mobilului uman. asigura transpunerea in organizarea orasului. a relatiilor sale cu spatiile aferente. a separarii functionale. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic din exterior 6.5 si 0. Sistem de activitati urbane = totalitatea activitatiilor urbane localizate.analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (in ajutorul locuitorilor – arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia .aglomerarea de elemente de vecinatati urbane se constituie ca niste centre de interes definind centralitatea . Se pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului – ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman . ca o zona sa functioneze corect. cu valori sociale. Sistemul de activitati -> functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de actiune. pe linia analizei perceptiei urbane Analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant pentru organizarea spatiului urban. ca fiinta biologica -> 4 activitati: domestice / de productie / de recreere / formative 2. a zonificarii. Situarea in contemporaneitate a modelelor urbanistice fundamentale. urbana Similaritatea: aprecierea unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere.caracterul urban si calitatea urasului depind de centrul sau. Orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansmblul morfologic si dinamic unitar. este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente. diversele grupuri socialecare constituie populatia orasului . a fiecarui element. estetic. descriptiva.) analiza starii de functionalitate in teritoriu (1.9-1. decat un copil care se joaca in strada Introducerea conceptului de igiena mentala – concept legat de cel de climat de existenta: • Modelul functionalist impune un mod de existenta care conduce la o deviatie mentala – spatiul construit duce la alienare • Strada are un rol social integrator ajutand la dezvoltarea ideii de sistem pietonal • Acuza uniformitatea caracteristica sistemului functionalist Preocupare pentru igiena mentala prin diferentiere spatiala realizata printr-o coordonare a cerintelor functionale cu cele estetice. Apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor. asupra productivitatii individului (ex: studiu asupra parcursului de la locuinta la locul de munca – E. ca interes estetic si ambiental . Situarea in planul preocuparilor a omului. definirea premizelor (definirea starii de potentiala functionalitate) 4.1. orice mod de exercitare al activitatiilor.5-0.elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului) 3.)a stabilirea naturii activitatilor . este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului . Similaritatea poate fi structurala / functionala.din punct de vedere structural: • orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor materiale si spirituale al convietuirii comune • centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor • elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un anume sistem functional urban => inglobarea in organismul urban • este un sistem situat in contextul unui alt sistem mai complex . Situare in plan intercolectiv – prim / secund / tert / cuaternar Structurarea spatial-functionala – activitati determinate functional si determinate functionalambiental. Situarea in raport cu un loc – legaturi de amplasament / independenta de amplasament 3.5. Situarea in contemporanitate a modelelor fundamentale pe linia reevaluarii umaniste Se porneste de la instrainarea omului in spatiul construit – chiar in cadrul sau de viata Directii de critica: • Contiuitatea spatio-temporala se renunta la analiza in sine a obiectului de arhitectura pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii radacina post-modernismului • importanta climatului existential exista un raport intre comortament si calitatea spatiului construit in care traieste omul concept fudamental – „climat de existenta” critica a segregarii.studiul asupra influentei spatiului. Se pot introduce 3 intervale 0. 2.organismul urban . Definitii si implicatii Activitatea . Ipoteze de lucru Solutii posibile.5-0. 0. Studiul de tema si locul studiului de partiu urbanistic in cadrul . Analiza spatiului se face prin intermediere cu ajutorul locuitorilor -> urbanism participativ in care arhitectul abordeaza nu numai locul ci si populatia.. respectiv interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit. ci in contextul sistemic.integrarea propune: • localizare – ocupare programata a disponibilitatii spatiale ale altor functii sau neprogramata a teritoriului liber • ocuparea spatiului liber ocuparea spatiala ocuparea temporara Se disting doua etape mari: a.. Studiul de partiu -> model global de organizare a unui teritoriu urban prezinta localizarea functiunilor. In fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta. indiferent de criteriu => . centrul exprima. ele sunt determinate de: • proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii • marimea distantelor in spatiul metric – schema ramificata -> ierarhizare pe baza gradelor de similaritate Regionalizarea –considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu. situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii activitatilor => duce la echilibrul functional..fiziologie – gazduieste un proces dinamic . asocierea intervine la elementul integrator • programat – pentru activitati specifice • neprogramat – pentru activitati nespecifice / aleatorii Obs: conlucrarea intre functii permanente si ocazionale => conlucrare intre spatiu programat si spatiu neprogramat => o configuratie simpla / neutra . Clasificarea activitatilor urbane -> elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii concrete.este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban. in esenta.este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman.9.este o stare in terioriu. Unitatea structurala si nevoia de centru in organizarea urbana a teritoriului . ipoteze 5 58. STRUCTURALA (cantitativ-calitativa) caracterizeaza elementele in sistem Similaritatea FUNCTIONALA – relatii calitative intre elemente Spatiul topologic – spatiu cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ (raportarea elementelor intre ele prin criterii foarte diferite: timp / cost transport / consum de cercetare) cu cel absolut (determinat in raport cu un sistem unic de coordonate – viziune statica. in regiune omogena pune in evidentaun centru de interes). elementul structural esential. ocuparea si utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in planul cadrului natural cat si in planul social.centralitatea .) analize de partiu urbanistic (4. Regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (deobicei. si transmite o dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban . • pt. Se poate vorbii de grade de similaritate. 3) b. nu este esentiala pentru locuitori. la CUT 0. Activitatiile urbane sunt surprinse nu static. vecinatate). geometria in conceptia arhitecturala.2 . Componente de activitate. 5. Similaritatea si regionalizarea in abordarea . masurare in unitati absolut unice). 56.9 => parti din teritoriul urban care se defineste in raport cu acest interval (0.nevoia de centru – se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriu. Restrictii de contingenta (limita dintre acele componente ale sistemului careintra in conditia pura de clasificare) => evidentierea regimurilor omogene Generalizarea coeficientului de utilizare a teritoriului -> variatiile lui se introduc in clase de variatie ex. Functie de natura interrelationarii cu alte activitati – complementare / necomplementare 6. apare pericolul de a concentra atentia asupra unei singure activitati (ex: orasul dormitor) -> starea de criza in teritoriul urban.Kevin Linch – propuneri de rezolvare a problemei -> metode de interventii: • negarea modelului preluat • promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei) 54 Sistemul de activitati urbane.centrul trebuie sa asigure conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane Decizia investitorului 6 SOLUTIA . 0.2-0. deci introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0. Functie de mobilitatea desfasurata – pe loc / in miscare 4..

la nivel de model urban. Obs.Numarul si calitatea activitatiilor sunt determinate prin bogatia spatiului public. care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator => avantaje economico-sociale . de exemplu. desi justificat de FUNCTIE Problema – recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii urbane.cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a realiza intreaga dinamica a spatiului. spatiul urban cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor 3. Textura urbana. care va putea deveni traditional datorita integrarii.59. ansamblul respectiv. impunerea unitatii in procesul de transformare cu caracter. cartierele cu blocuri inalte din Paris) . aceasta insusire vine din prezenta in sistemul respectiv. o utilizare mai buna a teritoriului prin: • cooperarea intre diferite activitati urbane • constituirea organismelor multifunctionale 6.Zonificarea urbana – produs structural al suprapunerii. ca sa se poata constitui o functionalitate integrata. se poate ajunge chiar la o integrare functionala – cooperarea activitatiilor . deschidere spre mobilitate si dezvoltare – eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor 5. In functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale elementele de viata urbana pot raspunde si constitui un subsistem textura de elemente de viata urbana. sau din relatiile care vor face posibila exercitarea acestor functii. Organismul urban are in orice moment capacitatea de a indeplinii anumite functii: • Functii urbane esentiale • Functii urbane noi(stabilind un model comportamental novator.urbanism ordonator distrugator conservator creator Raspuns – procesul de organizare pt.ambianta urbana – conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator .apare iluzia motivatiei => o „motivare pt. Zonificarea urbana ca rezultat structural. corespunzatoare. definirea zonei pe care va avea loc un anumit proces (restaurarea zonei respective) 1) daca zona ocupata se defineste pe insula -> limita luata in considerare = frontul exterior al insulei 2) daca se raporteaza la spatiul stradal -> limita definita pe segmente de strada.Oras cu trasatura urbana discontinua -> spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => ORAS FEDERATIV F. sporirea interesului locuitorilor pt. asocierea mai multorfunctiuni cu specific central. o structura urbana la un moment dat. analiza structurii functionale se poate cunoaste (determina) prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezente ale texturilor de elemente de viata urbana ->descompunerea lor mentala. Totalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblului urban). ci este nevoie de o localizare a sa. este tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sitemului. reflecta starea structurii functionale in acel moment dat. o motivare”. prin integrarea functionala. Starea de functionalitate. sensul Avantaje: 1. o anumita ordine functionala -> zonificare urbana. 62. Principii de zonificare urbana. care are la baza disocierea intre activitati -> produce segregare (ex..p.Integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat.se defineste functia „formei” cadrului urban.Oras functionalist -> Charta de la Atena -> zonificare disociativa. premise pt. Saarinen -> descentralizarea totala nu aplica un principiu al zonificarii urbane ( ci principiul ocuparii multinucleare a teritoriului) . Varietatea de ansambluri – Factor determinant in structura urbana .v. intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de vecinatati urbane.. in momentul respectiv). Zonificarea urbana.tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului. cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala. ca mijloc de organizare a elementelor organismului urban – intr-un nou inteles Zonificarea urbana complexa – cu conditia ca: • zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument si ca rezultanta intro structurare multifunctionala a organismului urban • zonificarea are valoare operationala utila la nivelul analizei situatiei existente cu caracter de constelatie structuranta necesara pt. astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi . 63. in spatele loturilor care constituie frontul respectiv 3) pentru definirea caracterului unei zone (al omogenitatii) limita se stabileste luand in cosiderare fundurile de loturi de pe frontul de vis-a-vis al ultimei strazi din zona – pentru ca este vorba de coerenta zonei respective 60. Urbanismul si amenajarea teritoriului prin actiuni de ordonare a sistemului ambiental . ci precizeaza. mobilitatea si disponibilitatea in timp a structurii urbane 61. de fapt.Oras ideal -> zonificare pe principii estetice . Zonificare urbana din suprapunerile si interrelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana. dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului. de conciliere continua si necesara a mediului construit cu omul .d.Charta de la Atena disocierea vietii urbane de mediul sau inconjurator -> uniformizare Teritoriu pt. in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura. indiferent daca motivarea apeleaza la arta. comunitatea urbana. printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a satisface un complex de nevoi de existenta. . similar unei multifunctionalitati urbane Zonificare operationala – d.Se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu. Wright -> descentralizarea organica E. munca / locuit / cultura spirituala si a trupului / circulatie => schema structurala tripartita . a fi ocupat de elementele altei texturi activitatea 1 locuire Spatiu interstitiar activitatea 2 locuire locuire Spatiu interstitiar . stiinta sau tehnologie . intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice cu teritoriul urban de la suprafata terenului afectat la materialul consumat energia consumata in exploatatie eficienta constructiei asupra exitentei materiale si spirituale umane Apare nevoia pt.fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite asigura fondul de spatiu pt. L.Oras gradina -> zonificare prin alternanta – locuinte / spatii verzi . materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti.Spatiul interstitial . exista mai multe ipostaze ale integrarii: • la nivel de program • la nivelul functiilor de obiect • la nivelul functiilor urbane . criticile aduse sunt: 1) zonarea activitatilor nu justifica zonarea teritoriului 2) Charta de la Atena  uniformizare si tehnicizare excesiva  disocierea vietii umane de mediul sau  situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional. spatiul alaturat . grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana. . Nevoia poate pretinde relationare intr-un anume mod a unui grup de elemente -> posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente. a elementelor care pot purta functia corespunzatoare. ofera un permanent interes pt. Aceasta nu infirma notiunea de ORDINE. realizarea varietatii spatiale 4. cresterea interesului oamenilor pt.spatiul interstitial trebuie sa se ofere pt.Integrarea urbana – releva.Zonificarea apare din nevoia de ordine functionala .Oras radial-concentric -> zonificare dupa venituri .Varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pt. devine CONSTIENT => problema zonificarii urbane ramane. Scheme functionale . Diversitatea texturilor este in cadrul unei structuri functionale urbane. existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor . Dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane -> adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta. Orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza in orice moment al existentei sale. rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate . al unei operatiuni de interventie. functionalitate – in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane 2.

Cerinta functionala tinde spre – anulare / dezvoltare – unor functii existente sau spre introducerea si antrenarea unor functii noi pentru sistemul / zona respectiva. cerinta functionala este in acelasi timp un produs al starii de echilibru al sistemului de elemente de viata urbana. 2. pozitionare. este o necesitate. O extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii „pozitive” la sensul unei modificari oricand posibile.RETEA • Clasificarea si precizarea elem. Intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica. Starea de potentiala functionalitate a unei texturise constituie ca moment de trecere de le o stare de efectiva functionalitate. in descompunerea morfologica a texturii urbane poate consta starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu un anumit moment in evolutia sa.v. 1. dar se intoarce in centrul lui cladire cu valoare foarte mare care trebuie absorbita de centru element adus in sistem sp. indirect-productive. cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective. configurare) La nivel de echipament prin: . Apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectural-urbanistice. sau integrarea cu un alt sistem) centrifug-centripete traieste in afara sistemului. corespunzatoare nevoilor care au determinat modificerea cat si nevoilor sale de lucru.dezbaterea asupra organismului urban intre pastrarea unor astfel de trasaturi „pozitive” sau introducerea unor noi trasaturi . Din intelegerea functiei urbane conform celor de mai sus a rezultat cerinta functionala. este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pt. • desi cerinta functionala apare in cadrul elemntelor de viata urbana determinate functional. Complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor) Relatiile simple sunt relatii univoce. NEVOIA „Functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun. nevoi integrative (estetice) – religia. D. cerinta functionala are un caracter activ pot fi cerinte functionale: • texturi complexe – se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele.mobilul uman generator fiind individual sau general. Trebuie evitata faza bruta a cerintei functionale. fata de care se poate restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana. direct din piata obs. prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde . Functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica. comunicationale) Nevoia elementara. textura de elemente de viata urbana isi asigura prin ordonare o stare de complexitate.capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare) pastrare a trasaturilor „pozitive” (prin „pozitiv” se intelege aici acea trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv. oferind camp deschis cerinjtelor functionale reale ( in sensul depoistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor). deci modificarea unor functii. ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatie in functionalitate.In anumite conditii functionalitatea poate fi: pozitiva (acceptata) negativa (neacceptata) in raport cu mediul actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonarein texturi a elementelor de viata urbana. trei mari grupe: 1. Privitor la organismul urbantrebuie luat in considerare un complex functional. direct-productive. Starea de functionalitate Complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este ea insasi o functie a relatiilor dintre elemente (calitativ si cantitativ) .TEXTURA (Cuprind punerea in evidenta a trasaturilor de calitate ale elementelor precum si modul de ocupare al teritoriului) . 3. functie sociala). la nivelul cadrului urban si al culturii urbane. In timpul analizei starea de functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate. prin acapararea de noi elemente. interdisciplinara sporeste sansele sesisarii corecte a starilor. conditionand activitatea urbana si fiind . semnaland o imineneta modificare a echilibrului intr-io anumita directie.relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional . dialectica urbana. angajat in dezvoltarea organismului urban. indiferent daca este individuala sau colectiva. centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale. ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o simpla decizie exterioara deoarece: 65. diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional. Modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta. . Cerinta functionala implica in realitate atat mentinerea cat si modificarea unei functii. Caracterizand complexitatea unei texturi. al complexitatii pe care o releva texturile de elemente de viata urbana pot fi: ca ipoteza a mobilului uman. indiferent de natura provenientei – individuala sau colectiva. Abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii) in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite . Cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban. impune modificarea structurii functionale ->restructurarea. urbane -> functii posibil de exercitat Iin cadrul organismului urban ca sistem. • natura si intensitatea nevoii considerate dialectic. Integrarea la nivelul vietii urbane a unor sisteme existente. deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala. nevoi derivate (de social) – cele cu caracter economic. impunandu-si consecintele. Cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urbanprin intermediul unei reorientari a functiei . 2. morfologice (constatari asupre existentului). cu cat diferenta este mai mare . starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de: Tripla analiza morfologica / sistemica / dialectica • caracterul starii ei efective de functionalitate. • ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv Functionalitatea . propunand o extindere a acestuia. • Scara de relatii (gradul de ierarhizare) • Grafuri de relatii (structura urbana functionala) • Scara de ordine (prin localizare. se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura pozitiva -> un asemenea inteles este insuficient. In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la afirmare ei bruta. ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale. relatia matematica poate fi direct proportionale sau invers proportionale dupa cum la momentul respectiv oprdonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme. 64. indiferent daca acesta convine sau nu).d. centrifuge – care tind in afara sistemului. administreaza lucrurile si cosuma bunurile” (Malinovski) Malinovski distinge in cadrul acestei categorii de nevoi. nevoi elementare predominant biologice (de existenta) – somn. a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului respectiv. prin reconsiderarea compozitiei centrale care sa permita perceprrea elem. avand in vedere elementele de viata urbana determinate functional-ambiental (spatio-socioantropologic) structura urbana se caracterizeaza prin. din centru (el se poate percepe din centru. diferenta dintre cele doua notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect Indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane . nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoie elementara unica. relatiile complexe sunt cel putin biunivoce. - texturi simple – se realizeaza intr-un singur plan. Activitatea de sistematizare . functiile orasului -> functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial). • situarea ei in context sistemic. Cerinta functionala. moral. ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinate functional-ambiental si vizeaza cadrul urban. in acceptiunea biologista. stiinta. la randul sau.influenta pe care aceste elemente o au asupra realatiilorintre elem. Apare cand satisfacerea problemei se face in afara sistemului respectiv =>sistemul respectiv dispare. politic.relatiile care intervin intre aceste elemente . si indiferent de natura motivatiei – subiectiva sau obiectiva – nevoia se situeaza in totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierarhizat. hrana. conditionata de viata urbana. O cerinta functionala. metoda in studiul de partiu urbanistic se analizeaza caracteristicile retelei de elemete La nivel de activitati prin: .p. .SCHEMA FUNCTIONALA IN VARIANTE • Identificarea fiecarui element de viata urbana in cadrul unei intreprinderi – obtinerea prin modelare a schemei functionale. Nevoia O functie trebuie inteleasa: • ca producatoare a unei proprietati intr-un sistem. • Scara de crestere (stare efectiva de functionalitate) • Matrice de crestere (imagine grafica a starii de efectiva functionalitate – urmarind indosebi relatiile dintre ele) . Cercetarea atenta. indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia i se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana . reproducere. Poate aparea confuzia intre FUNCTIILE URBANE si FUCTIILE ORASULUI (f. determinate functional(activitati rezidentiale. factorii cantativi nu se exclud reciproc. asigurandu-i o evolutie fireasca.

Drumul in studiul de urbanism 1. Analiza caracteristicilor retelei de elemente. Interactivitatea si caracterul relational (interactiune) al spatiului urban. multiutdinea de componente diferite si multiudinea de descriptori in cazul in care componentele si descriptorii sunt identici. Caracterul unei zone. dezbaterea de proiect) 2. masurarea datelor problemei. Frecventa cu care elementele se intalnesc in spatiu priveste modul in care este realizata textura. 70. subiectivizare . a. mijloace) se face o analiza multicriteriala . al sanselor Є [0.deductie ideologie etape . Determinarea prin adecvare in sensul invers al firului original (mobil -> activ -> spatiu urban ) de la spatiu la idee/functie/activitati). .3 x 0. decizie.7 + 0.015 0. 3. analiza criteriilor – analiza morfologica.7 + 0. atunci cand are caracter de omogenitate rezultat din combinarea mai multor activitati. B.mijloace de analiza: . evaluarea criteriilor prin scara de ordonare 4. Puterea de discriminare a descriptorilor = alegerea caracteristicilor dupa care se face clasificarea Descriptori distanta (imensa putere de discriminare) atractia (nu se poate masura fizic – apar instrumente de lucru) Alegerea celor mai importanti descriptori -> subiectivism.. .p.emiterea de ipoteze de lucru. fiecare varianta in parte se releva ca evaluare globala a starii de efectiva /partiala spatialitate. Modele spatiale (suprapunerea schemelor spatiale face posibila trecerea la analiza ocuparii spatiului => modele de ocupare a spatiului care pt. functii sunt proportionale (intre 2 noduri exista o opozitie 3. 7.7 x 0.Definirea starii de potentiala functionalitate . investigarea premizelor (operatie de studiu care necesita inventivitate) definirea de ipoteze. . 2.7 = 0. Proiectul de urbanism = exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului urban precizand localizarile functionale.spatial absolut + obiectul se cercetare al subiectului respective. a orasului : sa se verifice coerenta lor interioara. descriptive. analiza de criterii in teritoriu. Spatiu relativ – raportare a elementelor intre eleprin criterii foarte directe: timp / categorii de transport / consum de materiale. 67. .Analiza starii de functionalitate.3 = 0. prin comparatie cu zonele corespunzatoare. 3. Studiu comparativ pe baza criteriilor alese: situatii matriciale diferite 1.presupune si coroborarea dintre comanda si ideea de promovare a locului – vocatia zonei . .evaluare de ambient (confort) silueta ansamblului relatia cu imaginea generala a cartierului 68. ocuparea si utilizarea terenului. Activitatea umana pe teren sau intr-o anumita forma de utilizare a terenului => activitatea umana legata de modul de utilizare a terenului. SPATIUL URBAN – element de interrelationare demonstreaza aspectul calitativ al raportului activitate urbana . Definirea premizelor . . marimea fortelor 2. definirea limitei de zona. pe baza temei. Analiza multifunctionala Zona = o parte a orasului – se constituie ca zona. c. in variante – structura urbana restructurabila sau nu La nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la posibilitatile de def. Starea de fectiva functionalitate = construirea practica sau abstracta a unei imagini a sistemului respective. A. o multime de componente analizate printr-o multime de descriptori care se schimba de la un moment la altul al analizei. In cadrul zonificarii exista zone cu dozaj diferit privind functiunile pe care le cuprinde.05 x 0. pentru definirea caracterului unei zone (zonificare structurala ) folosim analiza multicriteriala = operatie de clasificare care ia in considerare simultan mai multe caracteristici (descriptori).95 = 0. raza de actiune a nodului de cel slab. limita fiind mai aproape 4.se realizeaza in raport cu un lucru cu o apreciere de timp sau de destinatie => subordonarea teritoriului fata de centru printr-o limita. calitativ – textura cu cea mai mare valoare de utilizare a terenului (teritoriului) fara de care zona nu poate functiona in mod corect. 2.3 x 0. Masurarea: marime -> (prin analiza de sistem) dimensiune date primare (numerice.S.d. 2. efectiv analiza existentului 2.arce (o functie) . morfologie scara de descrestere matrice de crestere b. Realizata prin descompunerea morfologica a teturii de elemente de viata urbana. 2.graf arbore: A 69.. mijloacele -> descompunerea obiectivului pe niveluri de aprofundare) pentru obiective se da o cifra de importanta pt. Ordonare in cadrul teritoriului.95 0. Similaritatea. I – extremitati Elementul A influenteaza pe B si C . Graful – etapa in studiul de partiu urbanistic / Arbore de preferinta Graf .„ideea de drum” – continuitate – cand drumul se inchide formand un circuit -> starea sistemului este inchisa .puncte (elemente) .reprezentat prin perechi de varfuri si arce . Regionalizare + similaritate – masuarare a datelor utile pentru regionalizare.spatiu urban.a expune o analiza de sitem = CONJUNCTIV .observatie – subiecti. Date secundare – date prelucrate prin corelare. Pozitia elementelor in spatial urban. 1. 1.pe categorii de functiuni (retele de dotari) – concretizari posibile diverse => multitudine de transpuneri ale grafului de relatii => csheme functionale in variante Model Functional = coroborarea tuturor schemelor functionale => prin suprapunerea diverselor variante => multitudine de machete functionale.49 1 = 0.F. 2. regionalizare.ARBORE DE PREFERINTA = daca exista cel putin un nivel intermediar (la nivelele intermediare se pun in evidenta obiectivele. listarea criteriilor (documentarea .7 = 0. ETAPE PARCURSE: 1..cifra de importanta d. astfel caracterul zonei este definit: cantitativ – categorii ale texturii pe care le cuprinde.pentru fiecare posibilitate (pt.a construi un sistem = DISJUNCTIV .3 = 1 1 = 0.(scara de ordonare) • clasificare . sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de analiza comparativa. sunt produse si producatoare de calitate. 4.abordare toretica .analogie b. Dezvoltarea in teritoriu este functie de nodul principal. 3. simbolice) caracterizeaza insusiri ale componentelor sistemelor. • raportare – raport intre doua entitati (scara de raport) • distantare – distanta efectiva dintre entitati (scara de interval) • ordonare – ordinea .05 +0. pozitia elementelor in teritoriu (decurge din localizari). 6. .v. Analiza existentului pe baza unor criterii . Sinteza existentului. 3. multimea de componente se schimba. Spatiu absolut – determinat in raport cu un sit unic de coordonate – viziune statica.pe baza tezelor globale. B D E . camp de influenta datorata puterii celor 2 noduri. Operatia rezulta prin raportarea elementelor la criteriu. + M. Emiterea de teze. => partiu urbanistic / model global 1.. masurae in unitati unice absolute.Spatiul urban produs de interactivitate si element de interactiune / interrelationare activitate-spatiu/adecvare orasul ca organism urban este reprezentat printr-o aglomerare de interese.21 0. Distributia spatiala. dimensiuni in sine. .utilizat pentru F G C I H A – origine D. mijloace se da o cifra de pertinenta aprecieri cantitative in cazul analizei si sintezei proiectului PREFERINTA urbana obiectiv Demolare + constructie Renovare mijloace Demolare totala Demolare progresiva Traditional -istorica Inegrala (reconditionare) Metode de interventie .1] => 0. de densitate a elementelor in teritoriu. Etapele identificarii distributiei in teritoriu 1. combinare – apare relatia unei dimensiuni cu alta. Activitatea urbana – activitate umana localizata Deci ACTIVITATEA -> SPATIU => SPATIU URBAN – produs de interactivitate .capacitatea specifica de clasificare a locurilor in teritoriu dupa un anumit criteriu + restrictiile de contingenta = liita dintre componentele sistemuluicare intra in conditia pusa de clasificare. Scheme spatiale M. multimea de descriptori ramane aceeasi. aceasta aglomerare duce la un sistem complex de activitati umane.Proces de analiza care: pune in evidenta caracteristicile existente. 5.experimentale – total / partial / indirect.caracterizat prin . Raportare sistemica +teze globale a. activitatea umana fiind elementul dimensional (cantitate) in definirea spatiului urban si a relatiei sale cu spatiile adiacente. Analiza calitativa a ocuparii terenului scari de ordonare (3) scara de relatii (1) graf (2) 3. Varietate spariala – diferente de grupare.3 0. Analiza de partiu urbanistic a.285 sarcinile arborelui de preferinta 66.reprezentare a unei stari. fenomen . aplicarea in plan a limitei de criterii si suprapunerea lor.MODEL PARTIAL • Obtinut prin coroborarea modelelor partiale:modele functionale si modele spatiale (traseu global optim in structuri urbane =partiu urbanistic) Scheme functionale .situarea – (scara nominala) 3. iar la extremitati.teorie matematica . Impulsul unei schimbari economice (politice) se transmite ierarhic de sus in jos schimbarea dintr-un centru nodal va produce schimbarea in nodurile subordonate. cumularea valorica de interval.

simplista. de convergenta – raportata la centrul de interes respectiv si totodata la centrele de interes vecine. Formularea deciziei = pe baza unui process de analiza de prelucrare a datelor. a. nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei. Obiect EVALUARE NORMA NECESIT. . Zonificarea urbana preocupare cu caracter istoric. 4. de competenta . tip de proprietate). zonificarea functionalist-analitica (Charta de la Atena) + scoaterea orasului de sub dominatia haosului + impartire in mod sever: zona de locuit.optiune = intentie constienta = este premergatoare solutiei DECIZIE determina REALIZAREA POSIB. zonificarea logica. zona pentru circulatie. 72. Limite de timp si spatiu ale structurii urbane/aria de interes Limita marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta. 2. 4. . a. functionala. 71.exprima un impuls – natural.referat. 4. VALOARE C. Motivele zonificarii – (zonificarea a aparut ca nevoie de ordine functionala) + interese de natura economico-sociala + securitatea populatiei si a serviciilor + interesul de a impune autoritatea regionala Etapele istorice ale zonificarii: 2.zone in care echipamentul poate fi amplasat are o baza de obiectivism. zona pentru munca. 3.ro/ cel mai complet site cu referate . caracter. 1. obligat/neconditionat. de atractie – raportare exclusiva la un centru de interesin raport cu elementele exclusiv de natura ambientala.are caracter restrictiv (termeni exclusiv negativi) constructivi Aria de interes – suprafata din teritoriu inclusa intr-o limita structurala – dureaza atata timp cat se manifesta acea structura in teritoriu. ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate. Un inteles nou al zonificarii.compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeaza in teritoriu. de acelasi nivel.sunt mobile in spatiu.Potentialul de dezvoltare in lungul unei axe este functie de intensitatea interactiunilor dintre cele 2 puncte (daca intre puncte apare relatia de mare interes. B A C 5.potential de dezvoltare mare). Izocronala – raportare exclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul de parcurs. a. Powered by http://www.are un caracter spatial. de influenta – definita de raza de influenta – raportare exclusiva la un centru de interes. a. zonificarea dupa logica functionalista complex-simetrica = Model urban eterogen. Rol . . 3. a. Limita de structura – determinata spatial si temporal . logic (pe baza unei decizii) .