MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEALĂ CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENłĂ PEDAGOGICĂ

– 2007 –

1

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

AUTORI:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Agapie SperanŃa, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Merlă Doina, DirecŃia de Sănătate Publică Sibiu Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” ConstanŃa Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” ConstanŃa

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum –MECT-CNDIPT

2

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT ŞCOALA POSTLICEALĂ Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Anul I: 42 săptămâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunicaŃiilor Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 2: Comunicare profesională Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 5: Biochimie Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 6: Embriologie şi genetică Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 7: Psihologie generală Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 8: Sociologie, politici sociale şi de sănătate Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 9: Biofizică şi imagistică medicală Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 10: Mediu şi sănătate Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 11: EducaŃie pentru sănătate Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 12: Farmacologie generală Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 13: Bazele ştiinŃei nursing-ului Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 14: FiinŃa umană şi nursing-ul Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore 120 ore 30 ore 120 ore 30 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore 120 ore 60 ore 120 ore 60 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 120 ore 60 ore 120 ore 60 ore

3

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Modulul 15: Semiologie medicală Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 16: Tehnici de nursing şi investigaŃii Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 17: ProtecŃia şi securitatea în muncă Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total: din care: invatamant clinic:

1.560 ore (26 credite) 450 ore

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 15 saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

4

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

R. cardiovasculară şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 29: O. traumatologie şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 5 .Anul II: 42 săptămâni Modulul 19: Comunicarea în limba modernă Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 20: Management şi legislaŃie sanitară Total ore: din care:laborator tehnologic Modulul 21: Epidemiologie şi sănătate publică Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 22: Principii de bază ale cercetării Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 26: Nefrologie.L. urologie şi nursing în afecŃiunile renale Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 27: Chirurgie generală şi nursing în chirurgia generală Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 28: Chirurgie toracică.R.L. şi nursing O. Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 32: Ortopedie.

In semestrul II. de nutriŃie şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: NutriŃie şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic 120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore Numar total: credite) din care: invatamant clinic: 1. 6 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .680 ore (28 1.008 ore Anul II: 42 saptamani. o zi / saptamana (cu durata de 8 ore).Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice. in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

pediatrie şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 50: Anestezie – terapie intensivă şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 51: Conduită în urgenŃe medico . geriatrie şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 54: Îngrijiri paliative Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 55: Nursing comunitar Total ore: din care: invatamant clinic Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 60 ore 24 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 120 ore 72 ore 120 ore 72 ore 120 ore 84 ore 120 ore 84 ore 120 ore 96 ore 120 ore 72 ore 120 ore 84 ore 120 ore 84 ore 120 ore 96 ore 120 ore 96 ore 7 .chirurgicale Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 52: Gerontologie.Anul III: 42 săptămâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 41: Deontologie şi etică profesională Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 42: Psihologie medicală Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 43: Pedagogie Total ore: din care: laborator tehnologic Modulul 44: Cercetare în nursing Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 46: Obstetrică şi nursing în obstetrică Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 47: Puericultură.

o zi / saptamana (cu durata de 8 ore).680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani. In semestrul II.Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1. 8 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . este prevazuta invatamantui clinic in comunitate. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic.

ÎnvăŃământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. c. îngrijiri la domiciliu. Îngrijiri de sănătate 3. îngrijirea copilului şi pediatrie. de reanimare şi de transfuzie sanguină. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc. chirurgie generală şi specialităŃi chirurgicale. 6. 4. medicină generală şi specialităŃi medicale.1.3. Puericultură şi pediatrie A. asistentul medical generalist exercită următoarele funcŃii esenŃiale: a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. trebuie să existe condiŃii satisfăcătoare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor. Chirurgie generală şi specialităŃi chirurgicale sănătate pentru: 3. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se Ńină seama de următorii factori: a. Numărul de ore pentru învăŃământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate. Principii de 3. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistenŃă din orice instituŃie de sănătate. ÎnvăŃământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. În toate serviciile în care elevii asistenŃi sunt repartizaŃi în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puŃin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului să i se încredinŃeze sarcini fără valoare educativă pentru el.5. ÎnvăŃământului clinic (stagii) – reprezintă instruirea efectuată în spitale. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3. ÎnvăŃământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1.600. 7. ProporŃia consacrată învăŃământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puŃin jumătate din timpul consacrat învăŃământului total. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate 3.Conform reglementărilor europene şi naŃionale. ŞtiinŃe fundamentale 1. b. educaŃia sanitară. 3. Este o instruire coordonată. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. Orientare şi etică profesională 2. incluzând prevenirea bolii. 5. Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie B. instituŃii de sănătate. familial. I. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). Ńinând cont de nevoile fizice. Acesta include: 1. la şcoală. Sănătate mintală şi psihiatrie 3. II.2. Cu această responsabilitate. la locul de muncă etc. Numărul de ore de învăŃământ de bază pentru asistenŃi medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4.6. b) observă situaŃiile sau condiŃiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătăŃii şi comunică aceste observaŃii celorlalŃi membri ai echipei sanitare. precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgenŃă. îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. AsistenŃii cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflaŃi sub responsabilitatea instructoarelor şcolii.. 2.4. Medicină generală şi specialităŃi medicale îngrijiri de 3.

1. Bacteriologie. virusologie şi parazitologie 4.4. Principii de învăŃare (pedagogie) 8.2. Biofizică şi biochimie 5. Profilaxie 6. EducaŃie sanitară 7. Sociologie 8.6. Igienă 6. Principii de administraŃie 8. ŞtiinŃe sociale 8. LegislaŃie socială şi sanitară 8. Aspecte juridice ale profesiei 10 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. Psihologie 8.5. Patologie generală 3.3. Dietetică 6. Farmacologie 8.2.2.

pictograma. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR. Comunica pe Internet 5. InterfaŃa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaŃă . din care 30 de ore laborator tehnologic. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenŃe suficiente şi cunoştinŃe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. chenare. fereastra obiectul fereastră. 2. grupare linii şi coloane. OperaŃii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. stil. Utilizează sistemul de operare Windows ConŃinuturi 1. Administreaza o baza de date 4. dar şi de realizarea sarcinilor încredinŃate grupului din care face parte.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR Notă introductivă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenŃelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. antet. lista de selecŃie. grosimea liniei. caseta de text. se va parcurge cu aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat din domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. suporturi mobile. redenumire. aliniere. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. Structureaza si prezinta informatii din surse variate Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Nr. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenta corespunzătoare modulului: 1. configurarea tastaturii. 3. NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. specifica domeniului. consultarea documentaŃiei auxiliare. butonul. crt.1. Compară reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuŃia propriei activităŃi. shortcut-uri. operaŃii asupra directoarelor şi fişierelor. mărime font. font. obiecte de lucru pe desktop. 1. copiere/lipire. să comunice prin Internet. După parcurgerea acestui modul. să administreze o bază de date. 11 C. selectare culori. navigarea în şi între ferestre.2. configurarea imprimantei. Unitate de competenŃă Utilizarea calculatorului si tehnologia comunicaŃiilor CompetenŃe C. exploatare foi de calcul. grupul de obiecte. Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei pentru desktop. Asistent medical generalist. repornirea calculatorului. tip caracter. şcoală postliceală. având atribuŃii de coordonare şi control. să compare reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel. Acest modul. fişiere. 2. să structureze şi să prezinte informaŃii din surse variate. 1. 4.

dezbatere on-line. ActivităŃile la lecŃii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăŃare sunt atinse. Tipuri de date: numerice. 4. formatare. memo şi funcŃii pentru date de tip numeric. 3. permite individualizarea învăŃării. fişiere multimedia. dimensiune). cuvinte-cheie. OperaŃii pentru transmitere informatii: crearea unui cont. tip. Structura bazei de date: tabele (nume componente. Tehnici de căutare adecvate surselor de informaŃii: motoare căutare Internet. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. şir de caractere. alfanumerice. de la simplu la complex. materiale scanate. date calendaristice. diagrame. Alegerea acestor activităŃi conduc la o orientare asupra celui care învaŃă. Internet. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. bazele de date şi informaŃiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. 3. Profesorii pot folosi informaŃii despre stilul de învăŃare al elevilor. 2. cataloage. permite diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat. expediere mesaje. închidere bază de date şi tabele. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate. 2. grupuri de cuvinte. filtrare. Metode de schimb al informaŃiilor: e-mail. urmând să le pună mai bine în valoare. scădere. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. 1.4. suprafaŃă diagramă. localizare. documente text. respectiv asupra disponibilităŃilor sale. Surse de informatii: baze de date. Se recomandă metode cum sunt: demonstraŃia. ecuaŃii. poziŃionare pe o înregistrare. sursa datelor. date calendaristice. dialog. conversii. accesare cont. limbaj. 5. forum. iar ordinea de parcurgere a conŃinuturilor este cea din tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor. 3. dicŃionare. subtotaluri. 1. Comunică pe Internet C.C. grafice. 12 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. sortare. urmând să le pună mai bine în valoare. Inserare obiecte: imagini. proiectul. 2. de uz general. 3. referinŃe absolute şi relative. normative. şabloane prezentări. permit diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat. Prelucrarea informaŃiilor dintr-un tabel: sortare. actualizare. Trasare diagrame: tip. ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional. tipărire. indexare. exerciŃiul. respectiv reprezentările grafice în aplicaŃiile Word şi Excel. grafice. Structurează şi prezintă informaŃii din surse variate subsol. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor aplica activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. Prezentare material realizat: operaŃii complexe de calcul tabelar. Exploatarea unei baze de date: deschidere. logice. 1. liste de discuŃie a informaŃiilor. autoevaluarea. metoda practică.5. oferă maximul de deschidere. medie aritmetică). Îmbinare informaŃii într-un mod coerent: conŃinut unitar. 4. OperaŃii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. 5. Alegerea acestor activităŃi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaŃă. Administrează o bază de date C. funcŃii simple (adunare. observaŃia sistematică a comportamentului elevilor. şir de caractere.

Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. dezbaterea şi discuŃii în grup. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinŃelor şi de formare a deprinderilor. Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. exerciŃiul. de nivelul de cunoştinŃe anterioare ale grupului instruit. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător. 13 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evaluarea continuă şi sumativă este condiŃionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. în funcŃie de dificultatea acesteia. condiŃiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. demonstraŃia. prin fişe individualizate. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează o singură dată. Instruirea prin activitatea la computer are importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcŃii. pentru verificarea atingerii competenŃelor. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. Metodele de predare vor fi variate. predominând studiul de caz.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă.

2. C.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONALĂ Notă introductivă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. subiectul în cauză. Realizează un raport formal. Argumentare prin idei clare. persuasive. 2. încadrarea în timp. manuale. documentaŃie specifică. Aplică tehnici de comunicare orală 3. procese verbale. seminarii. InformaŃii selectate în funcŃie de complexitatea temei. 2. 2. vorbitor. Surse de informaŃii: informaŃii interne şi externe. informatizate. 1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă. prezentarea unor informaŃii. publicul Ńintă. ConŃinuturi 1. oferirea feedback-ului. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informaŃiilor. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Strategii de ascultare în funcŃie de situaŃie. publicaŃii de specialitate. documentaŃii întocmite corect. 4. prin articulare. 4. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. audio. ocazie. Realizează un raport formal Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA Nr. adaptarea comunicării la nivelul de înŃelegere al auditorului. SusŃinere: în situaŃii formale sau informale în funcŃie de numărul de vorbitori. crt. 1. prin structură. relevante. prin comunicare non verbală. 3. rapoarte. mass-media. Acest modul va dezvolta abilităŃi cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. internet. buletine informative. asigurarea posibilităŃii de exprimare. Aplică tehnici de comunicare orală. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. Unitate de competenŃă Comunicare profesională CompetenŃe C. statistici. 2. viteza vorbirii. verbale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. prin modulaŃia vocii. întreŃinerea unor discuŃii. 1. folosirea unui suport specific. relevanŃă. discuŃii. stimularea creativităŃii. încurajarea discuŃiei. metode de ascultare. 3. ConŃinutul şi structura raportului în funcŃie de: 14 C. prin alegerea tonului şi a vocabularului. Metode de comunicare adecvate: scrise. Metode de verificare a eficienŃei comunicării: obŃinerea feedback-ului. adaptate contextului şi interlocutorului. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. concise.

tema in clasa. investigatia. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. proiectul. bine structurat. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. suportul ( grafica. de reactii adverse sau de contraindicatii). teste de evaluare. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica. Cadrele didactice. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor. autoevaluarea.elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor. . volumul şi nivelul de cunoştinŃe anterioare. ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Instruirea 15 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . realizarea unui produs/proiect. coevaluarea.tipul informaŃiei. tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal se vor exersa şi vor corespunde domeniului profesional. pentru verificarea atingerii competentelor. prin fişe individualizate. relevante si concise adaptate unui context dat). Dezvoltarea competenŃelor individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. fise de lucru.elevii au stiluri diferite de învăŃare. standardul de prezentare.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior la procesul de învăŃare. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. . de indicatii terapeutice. Indiferent de locul. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaŃiilor şi redactarea rapoartelor formale. ritmul de înŃelegere şi asimilarea cunoştiinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. . În elaborarea strategiei didactice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete. profesorii va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire. de moduri de administrare. dotarea cu material didactic. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. fise autoevaluare. succesiunea logică. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. adecvat scopului propus. Raport formal elaborat: document coerent. momentul si persoana care face evaluarea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. O competenŃă se evaluează o singură dată. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent. formatul) 3.

Pentru realizarea competenŃelor pot fi derulate diverse activităŃi de învăŃare: documentare cu ajutorul internetului. dacă sunt îndeplinite criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard. publicaŃii de specialitate. vizionări de casete video şi CD-uri. statistici. Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător. 16 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .prin activitatea de aplicaŃii practice de tehnoredactare la computer are importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. informare prin mass-media. discuŃii. proiecte. vizite de documentare la agenŃii economici. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competenŃele din cadrul modulului.

caracterizare. 1. compozitia chimica a oaselor. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. conjunctiv. Sistemul muscular. Celula – tipuri de celule. tesuturi. C. aparate si sisteme) – nivelurile de definitie si descriere organizare anatomica 2. Componentele anatomice ale principalelor corpului uman sisteme si aparate – denumire si localizare 3. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. rol 3. Topografia corpului – etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene. scheletul membrelor) 3. neorganizat – apa. Organizarea generala a corpului uman – regiuni. Identifica si localizeaza principalele structuri morfofiziologice. C. Niveluri de organizare anatomica si fiziologica C. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 3. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. trunchiului si membrelor 2. Unitate de competenŃă Anatomie si fiziologie umana CompetenŃe ConŃinuturi 1. 2. Sangele – componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. localizare. Clasifica (celule. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. nervos. muschii gatului. rol corpului uman 3. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. 3. compartimentele celulare si fiziologica (organizat – organitele celulare . Tesuturile – clasificare (epitelial. muschii membrelor) 1. substante anorganice si organice). Componentele anatomice de la nivelul capului. principalele ligamente si 17 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzatoare modulului: 1.3. organe. structura osului. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.2. Axele si planurile de orientare in organism – parti componente ale descriere.1. Nomenclatura anatomica 1. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. pentru calificarea: asistent medical generalist. aparate si sisteme 2. Sistemul osos. scheletul (scheletul capului. scheletul trunchiului. crt. muscular.structura muschiului. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Analizeaza partile componente ale gatului. sangele).Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Notă introductivă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I. muschii trunchiului.

sistemul limfatic). configuratia interna a inimii. structura. Aparatul cardio-vascular – descriere. caile urinare. respiratia celulara). intestinul gros).digestia in intestinul subtire. componente. Functiile sangelui. grupele sanguine (sistemul AOB si Rh) si importanta acestora (principiile transfuziei de sange. factorii care o influenteaza. faringele. Aparatul excretor – descriere. 5. sistemul venos. digestia in intestinul gros. componente. determinare si reglare). Caracterizeaza principalele functii ale organismului C. tipuri de metabolism (intermediar . Fiziologia muschilor. arborele circulator (sistemul arterial. Aparatul genital – descriere (aparat genital feminin.) 2. structura. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. pancreasul). Metabolismul – definitie. structura. fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. respiratia (ventilatia pulmonara. circulatia capilara. revolutia cardiaca. reglarea formarii urinei. 18 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . esofagul. hemostaza. Artrologie–articulatiile fixe. fiziologia gonadelor. intestinul subtire. vascularizatia si inervatia rinichiului. nidatia si gestatia) 10. mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. proprietatile muschilor. structura. reglarea respiratiei 5. transportul gazelor in sange. fiziologia articulatiilor (sistemul de parghii). lipidic. Sistemul nervos – descriere. fiziologia sistemului nervos. defecatia.glucidic. de nutritie. rol). fiziologia neuronului. vascularizatia si inervatia inimii. stabilirea compatibilitatii sanguine dintre mama si fat etc . specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1.C. energetic si bazal – substantele energetice. mictiunea) 9. difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. Aparatul respirator – descriere. mobile). splina (localizare. aparat genital masculin). Aparatul digestiv – descriere – cavitatea bucala. absorbtia produsilor de digestie). modificari patologice ale proprietatilor inimii. fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. mecanismele termogenezei/termolizei. semimobile. deglutitia. manifestarile activitatii cardiace). proprietatile fizico-chimice ale urinei. glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. proteic. Principalele functii ale organismului uman (de relatie. functiile ficatului 7. stabilirea paternitatii. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. vascularizatia si inervatia plamanului. reglarea circulatiei sangelui 6. 4. Descrie elementele de fiziologie (pe aparate si sisteme) ale corpului uman mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. ficatul. reproducerea (fecundatia. de reproducere) – descriere. structura. digestia gastrica. tensiunea arteriala (definitie. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei.

metabolice. mecanismul de feed-back 1. demonstratia.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. 6. umiditatea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. tiroida. olfactiv.interni – hipoxia. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. In elaborarea strategiei didactice. fise autoevaluare. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. microorganismele patogene si parazitii. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. limfatice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. problematizarea. reflexul neconditionat. acustico-vestibular). Se recomanda urmatoarele metode: observatia.elevii au stiluri diferite de invatare . evaluarea altor competente nefiind relevanta. calitatea si compozitia aerului si solului. procese corticale fundamentale. fise de lucru. reflexul conditionat. la procesul de invatare . suprarenalele. descoperirea. 2. 19 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . sistemul nervos vegetativ). determinarea grupei sanguine si a Rh . Indiferent de locul. proiectul. hormonii secretati si rolul acestora). schema circulatiei arteriale. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. tipuri de glande (hipofiza. teste de evaluare. gustativ. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule. aparate si sisteme) in functie de criterii date. pentru verificarea atingerii competentelor. Glandele endocrine – descriere. dezechilibre hidro-electrolitice. Analizatorii – descriere. organe. endocrine. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. epifiza – structura.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. momentul si persoana care face evaluarea. vizual.C. drogurile etc. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. encefalul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. schema feed-back – ului endocrin). care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. paratiroidele. compararea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . activitatea nervoasa superioara 11.ului). venoase. exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice. kinestezic. tesuturi. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. etc. fiziologia analizatorilor 12. pancreasul endocrin. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. tipuri de analizatori (cutanat.externi (temperatura. realizarea unui produs/proiect. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. timusul.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”.Cadrele didactice. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. diapozitive. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. simularea. proiectul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. folii de retroproiector. cataloage. exercitiul. preparate microscopice. munca independenta. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. casete video. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. planse. dotarea cu material didactic. autoevaluarea. investigatia. mulaje etc. observatia. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. coevaluarea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. desene. volumul si nivelul de cunostinte. dezbaterea etc. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. studiul de caz. preparate formolizate. tema in clasa. 20 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. conversatia.

bacilul botulinic. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte din pregatirea generala din anul I. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). Clasificarea virusurilor 1.generalitati 1. Genul Brucella 2. crt. 5.7.Cocii patogeni (stafilococul. 6. pneumococul.3. Multiplicarea virusurilor 1. agenti patogeni implicati ( salmonele.5. bacilul carbunos. Virusurile poliomielitei 1. gonococul) 2. Toxiinfectiile alimentare – caracterizare. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. 7. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Notă introductivă Modulul VIRUSOLOGIE.8. Morfologia si structura virusurilor patogen la om 1. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. Virusologia (inframicrobiologia) . bacteriologie si parazitologie CompetenŃe ConŃinuturi C.2. stafilococi. Virusurile hepatice 1. Micologie – generalitati 21 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Leptospirele 2. Bacilii patogeni (bacilul coli. Treponema pallidum 2. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5.10. 4. proteus. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE.4.2. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.6. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. meningococul.9. 1. 8. bacilul difteric. In modulul VIRUSOLOGIE. Virusurile gripale 1. Caracterele generale ale virusurilor principalele tipuri de organisme cu potential 1.1. streptococul. pentru calificarea: asistent medical generalist. bacilul tetanic.4. genul Salmonella. bacilul lepros. Patogenitatea bacteriilor 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. streptococi. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. bacilul Koch. Compozitia chimica a virusurilor 1. bacilul coli. Cultivarea virusurilor 1.1. vibrionul holeric. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2. shigele. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzatoare modulului: 1.3. bacilul dizenteric.Modulul: 4 VIRUSOLOGIE. Rickettsiile 3. Bacteriologie –generalitati 2. Unitate de competenŃă Virusologie.5. epidemiologie 2. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Analizeaza 1. gangrena gazoasa) 2.

exsudatul. 3. 2. Microsporia 3.etc. Infuzori) 6.). 2. corpi straini(canule i. sindroame mieloproliferative.sange.. LCR. 2. pneumococii. urina. Descrie notiunile de epidemiologie C. Protozoologie – generalitati. Proprietatile macro. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C.Conditii predispozante: cateter urinar.directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. sputa etc. . Recoltarea probelor biologice si patologice: . Entomologie – generalitati. sectiile de ATI. Pseudomonas si germenii anaerobi 1. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 3. 5. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C.5. Epidermofitia 3. reprezentanti (Plathelminti. Candidoza si actinomicoza 4. Sporozoare. reprezentanti (Rhizopode.si micro. chirurgie. dezinfectia. splenectomie. sterilizarea. convalescenta. 3. 1. cu afectiuni alergizante. 4. Favusul 3.etape: incubatia. alti pacienti.v. materii fecale. Infectiile nosocomiale – definitie . catetere.factorii favorizanti: naturali. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. deratizarea 22 . vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie. Helmintologie – generalitati. bacilii enterici Gram-negativi. diabet zaharat. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: .2. etapa de debut.organismelor participante la procesul infectios 2. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. organismul receptiv . depistarea Ag microbiene.surse de infectie (flora indigena a pacientului. Procesul infectios: . Notiuni generale de parazitologie 5. arsuri. 3. calea de transmitere. proteze organice).indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac).factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate. dezinsectia. puroiul.C. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2.definitie . hemodializa etc. alcoolism. 4. intradermoreactiile (IDR) 1. Nemathelminti) 7. economicosociali etc. Tricofitia 3. perioada de stare. personalul medical. terapie cortizonica etc. Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . Insecte) 1. mediul) . reprezentanti (Arachnide. spalatura gastrica. Flagelate. cu arsuri. Metodele de distrugere a organismelor patogene. scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. de mediu.

numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. proiectul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. investigatia. munca independenta. Indiferent de locul. coevaluarea. observatia. descoperirea. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene – antibioticoterapia. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. paraziti) in functie de criterii date. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.combatere a organismelor patogene. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. problematizarea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). 3. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. simularea. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. pentru verificarea atingerii competentelor. autoevaluarea. vaccinoterapia. apiterapia CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul VIRUSOLOGIE. Se evalueaza numai competentele din acest modul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. In elaborarea strategiei didactice. teste de evaluare. evaluarea altor competente nefiind relevanta. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. fungi. bacterii. dotarea cu material didactic. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. chimioterapia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. exercitiul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. fitoterapia. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fise de lucru. fise autoevaluare. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. momentul si persoana care face evaluarea. realizarea unui produs/proiect. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. proiectul. volumul si nivelul de cunostinte. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. compararea. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. tema in clasa. Cadrele didactice. conversatia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. demonstratia. studiul de 23 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . proiect (exemple: schema raspunsului imun.

preparate microscopice etc.caz. casete video. 24 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . diapozitive. planse. dezbaterea etc. poze. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. desene. insectare. folii de retroproiector.

2. cromatografie. 3. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. hematocrit. utilizarea specifica a resurselor metabolice. Metabolismul – definitie. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1. rolul lor in organism. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzatoare modulului: 1. clasificarea.secretiei hormonale 1.Modulul 5: BIOCHIMIE Notă introductivă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. etc. mod de actiune. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. mecanismele termogenezei / termolizei. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.H.S). anabolism. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C. timp de coagulare. rol. catabolism 2. legaturile dintre acestea 1.3. Stabileste importanta enzimelor. Tipuri de metabolism (intermediar. Structura si proprietatile materiei vii. mecanismele de reglare a temperaturii corpului). Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Unitate de competenŃă Biochimie CompetenŃe C. Determinarea principalelor constante biologice: VSH. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. clasificare. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului C.Vitaminele – generalitati. Stabileste importanta enzimelor. Metodele fizice utilizate in laborator: pH – metrie. Hormonii – definitie.1.glucidic. cai metabolice principale 3. 5. electroforeza 2. glucide. hemograma. rolul lor in functionarea organismului 3.Enzimele – biosinteza.N. lipidic. hidroelectrolitic. spectrofotometrie. uremie. Biochimia sangelui – compozitie chimica.4. patologia succesiva hiposau hiper. proteic. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. reglarea cailor metabolice. Caracterizeaza metabolismul materiei vii ConŃinuturi 1. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE.Componentele materiei vii – elementele fundamentale (C. biodegradare.P. crt. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism – caile metabolice comune. energetic si bazal – substantele energetice. colesterolemie.O. proteine 25 C. substante organice(proteine. glicemie. caracterizare. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. cationi si anioni) 2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. lipide) si anorganice(apa.

elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. autoevaluarea. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. descoperirea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Indiferent de locul. fise de lucru. fise autoevaluare. demonstratia. Examenul urinei CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. compararea.). Biochimia digestiei – sucul pancreatic. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. proiectul. teste de evaluare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. volumul si nivelul de cunostinte. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. evaluarea altor competente nefiind relevanta. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. dotarea cu material didactic. In elaborarea strategiei didactice. coevaluarea. Biochimia materiilor fecale 7. timpului de coagulare etc. tema in clasa. pentru verificarea atingerii competentelor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. 26 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii au stiluri diferite de invatare . exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. bila 5. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. gastric si intestinal. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. problematizarea. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Examenul sangelui 8. baza materiala a scolii. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. momentul si persoana care face evaluarea. Cadrele didactice. Se evalueaza numai competentele din acest modul. determinarea VSH-ului. rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. realizarea unui produs/proiect. cadrul de colaborare cu agentii economici. investigatia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist.compozitiei chimice a probelor biologice de analizat plasmatice 4. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. schema interrelatiilor metabolice). Se recomanda urmatoarele metode: observatia. proiectul. Biochimia urinei – compozitie chimica. sedimente 6.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. la procesul de invatare .

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. sticlarie si materiale de laborator. dezbaterea etc. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. produse biologice. munca independenta. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. desene. folii de retroproiector. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. reactivi etc. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. exercitiul. simularea. microscop. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. 27 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . studiul de caz. observatia. conversatia. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. preparate microscopice.

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr.1. Etapele de dezvoltare prenatala: 1. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni.1. Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza. . endocrini. mezoblastul. pielii si anexelor ei. cresterea tesuturilor si organelor 2.2. Cresterea: 2. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Diferentierea: 2. 4. dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. 3.3. Factori de crestere: endogeni. metencefalului.1.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala.1.2.dezvoltarea hipofiziei. mezencefalului.dezvoltarea organului mirosului. echilibrului. vazului. 3. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Unitate de competenta Embriologie si genetica Competente C1 Enumera etapele dezvoltarii organismului uman.2. organogeneza. 2. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. 1.1. Derivatele ectoblastului: .1. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. dintilor 28 C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Derivatele foitelor embrionare: 3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. blastulatia. ovogeneza. 3. Perioada embrionara: fecundatia. 2.2.2. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar.2. epifiziei.1. Cresterea statulara 2. Continuturi 1. auzului. Foitele embrionare: ectoblastul. segmentatia. crt. exogeni: . spermatogeneza. glandelor salivare.1.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. endoblastul. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni . pentru calificarea: asistent medical generalist.dezvoltarea encefalului.2. 5. morfologica.1.1. factori socio-economici) 2. Perioada fetala. telencefalului. diencefalului. controlul dezvoltarii si diferentierii. factori fizici. diferentierea celulara.2. Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1.2. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. gastrulatia. 1.factori endogeni genetici. 6. . . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.2. 2.

telofaza.3. . boli poligenice) factorilor 5.1.1. morfodisplazii ale procesului de cu transmitere sexualizare.3.1.dezvoltarea laringelui.2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): om.3. organelor genitale externe. Gena: . Clasificare: mutatii genomice. Legile lui Mendel 4. scheletul corpului. acizi nucleici. Natura materialului genetic: cromozomi. rectului si vezicii urinare.transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . chimici.2. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala.1.1. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4. ereditatea poligenica. membrelor. fictului si cailor biliare. duodenului.sinteza proteinelor: etape . morfodisplazii date de aberatii cromozomice.functiile materialului genetic 4.2.1. pancreasului 4.reproducerea celulara si ciclul cromozomial. . dimensiunea. profza. aparatului cardio-vascular.2. portiunii ileo-colice a intestinului. glandelor suprarenale. Histodisplazia teratogeni 5. muschilor.2. neurocraniului. 4. cromozomiale.3. Diviziunea directa (amitoza) caracterelor la 4.dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general .dezvoltarea limbii si a glandei tiroide .mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. 4.1.2. gena.2. biologici.codul genetic: caracteristici .2. diviziunea citoplasmei (citokineza).1.1. . . Etapele mitozei: interfaza. 4. 4. anafaza.3.3. genetica si rolul genopatii (boli moleculare monogenice.2. Cromozomii: morfologia cromozomilor. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive. stomacului. 3.1.2. coastele. sternul.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) Morfodisplazia: C5 Clasifica bolile 5. una reductionla si una mitotica ecuatoriala.1.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate). Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4. malformatii dobandite. evidentierea cromozomilor. metafaza.monohibridarea: . Etiologia 29 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta).1. Derivatele endoblastului: . forma.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva . C4 Analizeaza meioza (diviziunea reductionala).2. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4.1.3.1.2. ARN) . Acizi nucleici: . dihibridarea.transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta. amitoza (diviziunea directa) ereditatea 4. diviziunea nucleului (cariokineza).3.structura chimica a acizilor nucleici (ADN.notiunea de gena .3. esofagului. glandelor sexulae.3. 4. genice.2. Transmiterea mendeliana: monohibridarea.

teste de evaluare. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. problematizarea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. proiectul. Indiferent de locul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. compararea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. albinismul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. cretinismul sporadic cu gusa. scheme. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. demonstratia. pentru verificarea atingerii competentelor. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. tirozinoza. autoevaluarea. accidente genetice in meiozagenitorilor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. materni (starea fiziologica si patologica a mamei). descoperirea. In elaborarea strategiei didactice.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. biologici. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. Se recomanda urmatoarele metode: observatia.1. tema in clasa. investigatia. fise de lucru. alcoptonuria.2. medicamentosi. 30 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . la procesul de invatare . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. factori mecanici). care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Cadrela didactice. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. chimici. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. 5. fise autoevaluare. conceptia evolutionista despre om etc.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. experiente efectuate in laborator pe soareci. energia termica. momentul si persoana care face evaluarea. modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului.malformatiilor: 5.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . efectuarea hartilor cromozomiale. Se evalueaza numai competentele din acest modul. proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. hemofilia. anemia falciforma. coevaluarea. dotarea cu material didactic. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster.2.elevii au stiluri diferite de invatare . daltonismul Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. realizarea unui produs/proiect. volumul si nivelul de cunostinte. procesul.2. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.

Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea. exercitiul. desene. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. soareci de laborator etc. observatia.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. folii retroproiector. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. diapozitive. casete video. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. etc. 31 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . conversatia. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. preparate microscopice. preparate formolizate. simularea. munca independenta. planse. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. studiul de caz. cataloage.

Captarea si prelucrarea informatiilor 1.18 Vointa Conceptul de personalitate 2. competenta 7.forma de reflectare ideal –subiectiva si de constructie a realitatii (imaginea. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr. ca proces secundar) 1.) Niveluri structural-functionale ale psihicului: 1. psihicului uman C2.2 Persoana-personalitate 2.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Notă introductivă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala.17 Atentie 1.2 Psihicul . Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.3 Psihicul.ca proces primar si trairea.6 Inconstient 1.12 Memorie 1. din care 60 ore de laborator tehnologic.14 Motivatie 1.9 Perceptii 1. Kohlberg.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare (reglare si autoreglare). Unitate de crt.proces determinat social-istoric (comportament si cutume.13 Imaginatie Stimularea si energizarea comportamentului 1.4 Constient 1. Identifica infrastructura psihicului uman 2.1 Individ-individualitae 2.5 Subconstient 1.1 Psihicul – forma a vietii de relatie (legea adaptarii.11 Gandire 1. Identifica infrastructura 1. Erickson) Structura personalitatii 32 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. mentalitati etc. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice functii de semnalizare) 1.15 Afectivitate Reglarea psihica a comportamentului 1.16 Comunicare si limbaj 1. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. traditii.3 Personaj-social si masca 2.8 Senzatii 1.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice (Piaget. Psihologie generala Competenta Continuturi Natura psihicului uman: C1.10 Reprezentari 1.

trasaturi centrale.caracterul. Nu se limiteaza doar la sala de curs.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3. studiul de caz. stereotipuri sexuale. ii ofera informatie “umpland vase goale”. tristete.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii. teoria “tapului ispasitor”. “Caruselul”.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo.1 Semnificatia gesturilor. in timp ce profesorul il ghideaza. inteligenta. atingere 3.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental. posturii. emotii) Formare impresii 3. expunerea. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. 3. curiozitate. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. problematizare.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare.invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: Elevul invata predominant descoperind. ca subiect matur. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. 3. joc de rol. I se permite sa se exprime in mod creativ. specificitate comportamentala. Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.7 Aptitudinea. contact vizual. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. 2. frustrare (personalitate prejudiciata). team-building. creativitatea Relatii intre componente 2.6 Temperament si tipologii: constitutionale. rasiale. 33 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Experimenteaza problemele in globalitatea lor. “Bulgarele de zapada”).recompense si competitie). comportamentala. afectiva.9 Aptitudini-caracter 2.5 Personalitatea. furie. psihologice. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. proximitate.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire.entitate biopsihosociala si culturala 2. Atitudini si prejudecati 3.8 Temperament-caracter 2. 3.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului. familiaritate si similaritate de atitudini. dezgust) 3. prima impresie. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav. activitati de predare . in grupuri. simpatieantipatie.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3. descoperirea inductiva si deductiva. surpriza. teama.8 Componentele unei atitudini:cognitiva. spatiu personal. Lucreaza in mod cooperativ. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). flux verbal.psihofiziologice 2. observatie dirijata. pozitia corpului. Elevul invata in mod activ.C3. consistenta comportamentala. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca .

Editura Polirom.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. fisa de lucru. Bucuresti. test scris. eseu cu numar de cuvinte prestabilit.P. 1998 Stefanescu. T.D.-Psihologie.M. Iasi..F. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. indiferent de locul. cumulativa (verificari partiale.-Introducere in psihologie Editura All. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. 5. durata evaluarii. referate. 1. 2. Zlate. folii de retroproiector.. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii.. Editura Humanitas Educational.-Introducere in psihologie-Editura Polirom. manual pentru scoli normale . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Bucuresti. coevaluarea in grupul de lucru. arta. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme..2002 Hayes.E. –Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate. Iasi. joc de rol). observarea sistematica a elevilor. CD-uri.1998 Golu.. sau sumativa.Editura Didactica si Pedagogica. eseuri. Recomandări bibliografice: Druta. pe secvente mici).1997 Neculau.P.Psihologie sociala . Orrell. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”.. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.munca independenta. 1996 Neveanu.Bucuresti. 7. momentul sau persoana care face evaluarea.P. 4. referat.N. probe practice (studiu de caz.S.Editura Fundatia Romania de maine. 6. ritmica. Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta.Fundamentele psihologiei .A. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.Balan. 2000 Zlate. 2000 34 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”. manual pentru clasa a X-a.. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Bucuresti. 2001 Zlate.3. analiza produselor (culegeri de date). Bucuresti. 3.O.Psihosociologia familiei – Editura didactica si pedagogica.M. probe orale ( intrebari. teste psihologice etc. care asigura pregatirea la acest modul. 8. 3.Psihologie.C.Stefan. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. Pe parcursul modulului. Cretu. grup de discutii) 2. pe secvente mai mari ). Cadrele didactice.M. pentru a obtine acelasi nivel de performanta. Bucuresti .

Analizează diferite politici sociale şi de sănătate.2. problematica demografică. structura. Elemente de sociologie a colectivităşii 2. 8.3. Forme de asociere:colectivităŃi umane: mulŃimea. În modulul SOCIOLOGIE. clasificarea grupurilor sociale mari. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. 35 C. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare.realitate socială.de prognoză socială praxiologică.1 Explică noŃiunile teoretice ale sociologiei. stratificare socială. Identifică elementele de sociologie a colectivităŃilor 3. socializare 2. Grupuri sociale mici.1. POLITICI SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE Notă introductivă Modulul face parte din pregătirea specifică din anul I. crt. umanizare. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională.2 NoŃiuni de antropologie Antropologie fizică.. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.funcŃii:cognitivă . cognitivă. structuri semnificative: de comunicare. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4. socio culturală. ConŃinuturi tematice 1.Modulul 8: SOCIOLOGIE. Emile Durkheim. grupul de muncă: competiŃie şi cooperare. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată SOCIOLOGIE. Identifică elementele de sociologie a colectivităŃilor Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Descrie rolul cercetării sociologice 5. Unitatea de competenŃă Sociologie. raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcŃiile sociologiei:probleme sociale.comportament uman. naturalistă. Tabelul de corelare a componentelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: SOCIOLOGIE. colectivităŃi umane. filozofică. relaŃii individ societate. ViaŃa socială. conducerea. 1. socioafectivă. pentru calificarea: asistent medical generalist. statut şi rol social. caracteristici. clase sociale: structură şi stratificare socială. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. funcŃii şi procese la nivelul grupului. socială 1.Talcott Parsons. politici sociale si de sanatate CompetenŃe C. • Max Weber. Explică noŃiunile teoretice ale sociologiei 2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. colectivităŃile statistice şi sociale NoŃiunea de grup social mare: definiŃie.

delimitarea eşantionului -organizarea acŃiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. liderul formal si informal 2. biologică. 3. posturi. sociologia culturii.Structura chestionarelor. Rolurile sociale în relaŃia terapeutică: status social. funcŃiile culturii. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C. condiŃiile constatiuirii grupului de muncă.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei.expresie facială.2. dinamica familiei contemporane.4.3.al pacientului. interese şi prioritaŃi. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -DistribuŃiile de frecvenŃe 36 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reguli pentru asistentul medical 4. limbaj. negocierea. non verbală. evaluarea gravităŃii bolii. juridică. funŃiile familiei (economică. atitudini faŃă de boală. atitudini. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor . Cultură organizaŃionala: institutii si organizatii. expectanŃe. conceptul de cultură. persuasiunea. Strategii de controlcomunicarea verbală.C. reguli pentru pacient. 3. rol social al asistentului medical. familia in societate.3. 3. Descrie rolul cercetării sociologice funcŃiile grupului de muncă.3. tipologii ale familiei. modele alternative ale vieŃii de familie. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaŃionalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru . 2..1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noŃiunea de boală. paralimbaj. stingerea conflictului. Tipuri de relaŃii asistent medical-pacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situaŃii conjuncturale. consecinŃele bolii. socio-afectivă.

C.5. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate

-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informaŃiei ObservaŃia sociologică: -Caracteristici -CondiŃii şi reguli ale observaŃiei sociologice -Tipuri de observaŃie sociologică -Valoarea şi limitele observaŃiei sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -DefiniŃie şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -DefiniŃia documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie -Anchetă- interviu: comparaŃii Politica sociala: -conceptualizare, strategii si obiective, parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei, formularea politicii, luarea deciziilor, implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic, locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului, parteneriate, identifcare resurse, vizibilitatea practicii Paradigme: funcŃionaliste, conflictualiste, interacŃioniste. Modele de sănătate: Bismark, Beverige, Semasko, Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcŃii strategice in domeniul sănătăŃii in România

Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind SOCIOLOGIA, POLITICILE SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.
37

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casate video, CD - uri, folii de retroproiector. Repere bibliografice: 1. Sociologie Medicală, I. Lupu, I. Zanc Editura, Polirom1999 2. Sociologie, M. Georgescu, Casa CărŃii de ŞtiinŃă 2005 3. Sociologie generală, I. Mihăilescu, Editura Polirom 2003 4. Introducere în sociologie, A. Mihu, Editura Dacia 1992 5. EducaŃie şi sociologie, E.Durkheime, Editura didactică şi Pedagogică 1980

38

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA
Notă introductivă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. crt. 9. Unitate de competenŃă Biofizica si imagistica medicala CompetenŃe C. 1. Analizeaza notiunile de biofizica medicala ConŃinuturi 1. Biofizica – definitie, descrierea caracterului interdisciplinar, exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1.2. Biofizica moleculara – proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor, structura moleculara a apei si a solutiilor apoase, notiuni de fizica a sistemelor disperse, fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1.3. Biofizica celulara a) biomecanica – definitie, principalele marimi utilizate in mecanica, prprietatile mecanice ale corpurilor solide, notiuni de mecanica fluidelor, aspecte biomecanice ale contractiei musculare, efecte biologice ale unor factori mecanici. b) notiuni de termodinamica biologica – definitia termodinamicii, sisteme termodinamice, fluxuri si forte termodinamice, principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate – fenomenele electrostatice si electrocinetice, potentialul membranar de repaus, potentiale electrice celulare de actiune si propagarea acestora, excitabilitatea si legile acesteia 1. 4. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica – sunetele auzite si caracteristicile acestora, biofizica receptiei auditive, elemente de fonatie, efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica – ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia, biofizica receptiei vizuale, bioluminiscenta
39

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

C. 2. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica

C. 3. Descrie notiuni elementare de
Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

c) receptia, prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. Culegerea biosemnalelor – electrozi (definitie si exemple - de hidrogen, de argint clorurat, celule de calomel); transductori (definitie si tipuri – mecanoelectrici, magnetoelectrici, termoelectrici, fonoelectrici, pentru radiatii radioactive, fotoelectrici etc.); biosenzori (definitie si exemple – enzime, anticorpi, antigene etc.) 2. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor – descriere, tipuri (inregistratoare grafice, osciloscop, etc.), domenii de utilizare (fonocardiograma, EKG, EEG, electrochimografia, oculografia, velocimetria Doppler etc.) 3. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.1. Roentgendiagnosticul 3.1.1. Radiatiile Roentgen – natura, proprietati fundamentale 3.1.2. Imaginea radiologica – mod de formare, semnificatie, particularitati 3.1.3. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3.2. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A, modul TM, modul B, modul D); metode alternative (endoscopia ultrasonica, dirijarea punctiilor biopsice, ultrasonografia Doppler, prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale - lichidele pure (ex: bila, sangele, urina etc.) - lichidele „impure“ (ex: colectii purulente, tesuturi necrotice, chisturi etc.) - tesuturile moi (parenchimele) - structurile solide (ex: os, cartilaj, calcul etc.) - gazele - interfetele si peretii - formatiunile canaliculare - imagini parazitare (artefacte) 3.3. Imagistica RMN - principiu, treptele obtinerii imaginii RMN, producerea imaginii 3.4. Diagnosticul radioizotopic – radioactivitatea; imaginea radioizotopica – scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3.5. Termografia – principiu, definitie; termograful medical 4. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici – principii si efecte terapeutice (termoterapia, crioterapia, electroterapia, ultrasonoterapia, radioterapia, fototerapia – LASER) 1. Radiobiologia – definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau
40

). corpusculare 3. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor. radioterapia antitumorala) 2. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. introdusi in organism pe cale metabolica) 4. cu finalitate de stadiu clinic I. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante – la nivel celular. in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. gamma. iradierea repetata). rem. descoperirea. demonstratia. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent. Sursele de radiatii – radiatii X. neutroni. rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. Sievert ) 3. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii. anomaliile genetice. Principalele efecte – scurtarea nespecifica a vietii. clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie clinica) 2. raze gamma. timp cat mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. embriologie si genetica. anomalii ale embrionului si fatului. stadializarea clinica (preterapeutica –TNM si postchirurgicala – pTNM). III sau IV. deuteroni etc. Au 198. etc. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Radioterapia – definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. iradierea interna (cu izotopi artificiali – I 131. protoni. brahiradioterapie. biochimie. la nivelul organismului (iradierea acuta.). Metode de protectie fizica impotriva radiatiilor – distanta cat mai mare intre sursa si individ. problematizarea. Radiatiile ionizante – caracterizare. dozimetria radiatiilor (definitie rad. compararea. la nivelul organelor. In elaborarea strategiei didactice. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. fise de lucru. radioterapia antiinflamatorie. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor. P 32. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. proiectul. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. teste de evaluare. simularea. radiatii corpusculare – alfa. 41 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1. formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . tipuri de radiatii (raze X. la diferite niveluri de organizare anatomica. II. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.). realizarea unui produs/proiect. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. beta. beta. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral – radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor. fise autoevaluare.radiobiologie C. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. moartea. 4. cancerogeneza. la nivelul tesuturilor. iradierea de contact sau curie-terapie). Tehnici de iradiere – iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie.

desene. Cadrele didactice. Se evalueaza numai competentele din acest modul. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. dotarea cu material didactic. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. echografice. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. coevaluarea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Indiferent de locul. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. proiectul. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. simularea. diapozitive. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. investigatia. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. autoevaluarea. observatia. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. conversatia. tomografice etc. dispozitive de lucru. 42 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . planse. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. dezbaterea. pentru verificarea atingerii competentelor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. tema in clasa.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. exercitiul. munca independenta. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. imagini radiografice. folii de retroproiector. volumul si nivelul de cunostinte. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. momentul si persoana care face evaluarea. studiul de caz. scheme. etc. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

II. în caracteristicile sale definitorii. şi factori sociali rezultaŃi din acŃiunea omului asupra mediului sau din interrelaŃiile dintre oameni. medicina ştiinŃa de a păstra reda şi promova sănătatea 1. 1. 2. PrezenŃa factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2. fungi şi paraziŃi şi alte microorganisme) care acŃionează asupra organismului uman. virusurile. Notă introductivă Modulul MEDIU ŞI SĂNĂTATE. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. paraziŃii. Analizează noŃiunile de ecologie şi igienă în interelaŃie cu sănătatea ConŃinuturi tematice 1. radiaŃiile ionizate) chimici (substanŃe chimice existenŃe în natură) biologici (bacteriile.3.1. durata acŃiunii lor asupra organismului uman 2.3. 43 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Igiena ştiinŃă medicală care promovează sănătatea.2.1 CompoziŃia chimică a aerului şi influenŃa sa asupra organismului uman 3. se adresează individului şi colectivităŃilor. crt. Sănătatea. face parte din pregătirea specifică din anul I.1. Interpretează elementele de profilaxie şi protecŃie III.2. AcŃiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătăŃii populaŃiei. În modulul MEDIU ŞI SĂNĂTATE. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătăŃii 2. Factorii etiologici ai sănătăŃii: factori interni care pot avea o influenŃă decisivă în producerea anumitor afecŃiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. 2.1. Specifică noŃiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. 10.Modulul 10: MEDIU ŞI SĂNĂTATE I. Unitatea de competenŃă Mediu şi sănătate CompetenŃe C.1. Analizează noŃiunile de ecologie şi igienă în interrelaŃie cu sănătatea 2. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată MEDIU ŞI SĂNĂTATE.4. Igiena aerului 3. noŃiuni de ecologie generală. 1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. ramurile ecologiei. intensitatea. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate.definiŃia OMS. invatamant clinic. Poluarea aerului şi acŃiunea sa asupra sănătăŃii. pentru calificarea: asistent medical generalist. DZ) şi factori externi care acŃionează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. elemente de ecologie umană. Modificările apărute în medicină. Tabelul de corelare a componentelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. Ecologia.

3. Factori care favorizează producerea accidentelor (condiŃii deficitare de igienă a locuinŃei. Criterii.2. Igiena radiaŃilor 6.2. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului.6. a solului 3.6. Fenomen explicabil prin particularităŃile de vârstă şi comportament 3. 1. Patologia neiinfecŃioasă transmisă prin apă 4. Obiectivul şi importanŃa igienei copilului şi adolescentului. 1. RadiaŃiile ionizate: iradiere naturală şi artificială. Solul şi importanŃa sa sanitară 5.1. volumul şi nivelul de cunoştinŃe.2. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Igiena localităŃilor şi relaŃia cu sănătatea. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenŃilor 1. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6.3.1 Boli transmisibile pe calea aerului. Poluarea sonoră şi influenŃa ei asupra sănătăŃii.C2. 44 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. a apei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. 7.4.3. dotarea cu material didactic.5.3.1. efecte. 1. Igiena solului 5.6.2. lipsa de supraveghere a copiilor.1. 1. CondiŃiile de potabilitate a apei 5. 1.6. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituŃiile pentru copii. Factori endogeni şi exogeni care influenŃează dezvoltarea umană. Contaminarea aerului şi acŃiunea sa asupra sănătăŃii 4. Igiena alimentaŃiei 8. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei. Patologia infecŃioasă transmisă prin apă 4.1.3. Igiena habitatului uman 7.3. Igiena apei 4.2. NecesităŃile nutritive ale omului sănătos 8. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituŃiile pentru copii permanente şi sezoniere 1. Igiena locuinŃei şi relaŃia sa cu sănătatea 8.2. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescenŃi. Caracteristicile de vârstă ale morbidităŃii prin boli infecto-contagioase. Valoare nutritivă. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă. 1.1. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4.1. 7. Specifică noŃiunile de igienă a copilului şi adolescentului C. profilaxie 6.2. Igiena unităŃilor cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului 1. Interpretează elementele de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile prin factorii de mediu 3. RadiaŃiile neionizate 7.2 Măsuri de profilaxie Măsuri privitoare la sursa de infecŃie Măsuri privitoare la căile de transmitere Măsuri privitoare la organismul receptiv IV.1. igiena alimentelor 8. orientarea actuală.4.

Igienă. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. 1997 3. Editura Medicală. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Sergiu Mănescu. exerciŃiul. casate video. Repere bibliografice: 1. 1996 2. dezbaterea. munca independentă. Editura Medicală. simularea. observaŃia. scheme. unităŃi sanitare cu o bună dotare materială.Ecologie umană. etc. CD – uri. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Igienă şi ecologie alimentară B. studiul de caz. Vlaicu Editura Eurobit 1998 45 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind MEDIU ŞI SĂNĂTATE. conversaŃia. folii de retroproiector etc.Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale.

Unitatea de competenŃă Educatie pentru sanatate CompetenŃe C. strategia populaŃională). 3. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. 2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. alimentaŃie. 2. ConsecinŃele problemelor de sănătate. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. factori (de risc. Evaluează rezultatele acŃiunilor de educaŃie pentru sănătate.2. modelul epidemiologic. conceptul de boală (definiŃii. ecosistem stabil. Implementează programe de educaŃie pentru sănătate. 2. stilul de viaŃă. metode de educaŃie în promovarea sănătăŃii (metoda şocului/înspăimântării. În modulul EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. calea spre o sănătate mai bună.1. Dimensiunile stării de sănătate: definiŃiile sănătăŃii. populaŃia la risc. abordări posibile. riscul de imbolnăvire. conceptul de sănătate. intelectuală. ϖ ϖ Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modului: 1. Trecerea de la educaŃia pentru sănătate la promovarea sănătăŃii: definiŃii. principii.MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE ϖ Notă introductivă ϖ Modulul EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE face parte din pregătirea specifică din anul I. dreptate. crt. Grupele de determinanŃi (OMS) direcŃi şi indirecŃi: macroeconomici. Obiectivele 11 şi 12. educaŃionali. modelul etapelor vieŃii). persoanele la risc înalt. resurse confirmate. ϖ Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor ϖ Unitatea de competenŃă: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. factori de mediu."Sănătate pentru toŃi în secolul XXI". educaŃie. domenii de interes. 11. baza. indiferent). fizică. RelaŃia dintre educaŃia pentru sănătate şi promovarea sănătăŃii: delimitarea conceptelor. strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual. CondiŃiile esenŃiale pentru sănătate: pace. de protecŃie. metoda 46 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ocupaŃională. invatamant clinic. socială). delimitarea obiectivelor. spirituală. adăpost. DeterminanŃii sănătăŃii: definiŃie. dimensiuni). venituri. Planifică acŃiuni de educaŃie pentru sănătate. Strategia OMS . mediul. populaŃia Ńintă. 3. 3. Identifică factorii care pot altera stilul de viaŃă sănătos.1. dimensiunile sănătăŃii (emoŃională. transmiterea cunoştinŃelor şi informaŃiilor. 5. piramida Maslow. Defineşte educaŃia pentru sănătate ConŃinuturi tematice 1. Defineşte educaŃia pentru sănătate. metoda ştiinŃifică/a furnizării de informaŃii. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. măsuri posibile. implicarea tehnologiei. 4. modul de viaŃă.1.3. Promovarea sănătăŃii şi prevenirea îmbolnăvirilor: modele de abordare (modelul bazat pe înŃelegerea etiologiei bolilor. socio-demografici. abordare holistică 2.

dieta) şi a factorilor de risc asociaŃi sănătăŃii. tutun. schimbarea comportamentului. igiena. munca în aşezăminte şi comunităŃi. angajamentul în promovarea sănătăŃii. stilul de viaŃă sănătos. primară. cafea. Culegerea informaŃiilor privind stilul de viaŃă şi modul de viaŃă. droguri. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viaŃă care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viaŃă (consum de tutun. risc. ocupaŃia (tipul de activitate. locul de muncă). acŃiuni de promovarea unei alimentaŃii mai sănătoase (educaŃia publică directă. Scop şi obiective: 2. metoda culturală. 1. prieteni. metoda situaŃională. canabis. vecini. rolul mass-mediei. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentaŃia. condiŃii de locuit. Caracteristici socio-demografice.3. consum de alcool. secundară şi terŃiară). apelul la o acŃiune internaŃională). conduita psihică. Charta de la Ottawa (premisele sănătăŃii. tip de familie. 3. reguli şi norme. categoriile profilaxiei (primordială.1. mortalitatea. relaŃionarea cu mediul social.2.4. schimbările dietei . C. grupuri Ńintă). percepŃii: faŃă de religie. sex. ectasi. Caracteristicile stilului de viaŃă: 2. 1. 1. 3. Cadrul social: mediu social. 2. implicarea şi responsabilizarea populaŃiei (întărirea acŃiunii comunităŃilor. 3. Petrecerea timpului liber. droguri (solvenŃi. 2.1. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor. Atitudini.4. conduita psihică. atitudini şi cunoştinŃe individuale. 1. Tipul de consum: servicii de sănătate. Strategii de intervenŃie: strategii preventive (strategii 47 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . act medical şi de îngrijire. Dimensiunile modului de viaŃă: 3. consumul de substanŃe nocive alcool. halucinogene. alimentar. igienă. tranchilizante şi sedative. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. Probleme de sănătate: 1. Consumul de substanŃe potenŃial nocive pentru organism. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentaŃii sănătoase (modele de consum alimentar. relaŃionare cu mediul social. sex.. acŃiunile de promovare a sănătăŃii. 1. sănătatea ca şi concept pozitiv. 2. Identifică factorii care pot altera stilul de viaŃă sănătos.S. factori care influienŃează alegerea în alimentaŃie. politica O. Planifică acŃiuni de educaŃie pentru sănătate afectivă/a centrării pe persoană. colegi. Stabilirea populaŃiei Ńintă: populaŃia la risc. combinaŃii între metode). populaŃia cu risc înalt de îmbolnăvire. mişcare fizică. locuri de muncă. heroina).motive şi bariere). alcool. Stilul de viaŃă şi modul de viaŃă: definiŃii.M. planificare familială.3. reorientarea serviciilor de sănătate). stimulente.2. metoda centrată pe comportament. dezvoltarea aptitudinilor individuale).1. 3. obiective generale. rolul educaŃiei în nutriŃie. Ńigări. 3.1. grupurile de populaŃie mai accesibile (şcoli.2. etc). RelaŃii interpersonale: familie. Indicatori utilizaŃi pentru evaluarea stării de sănătate a populaŃiei (speranŃa de viaŃă. metoda minimalizării răului produs.2.C. mişcarea fizică.3. morbiditatea) şi calităŃii vieŃii (DALY). 2. consum de droguri. venit.2.

acŃiuni conform obiectivelor. sistemul de informaŃii. Modele de educaŃie pentru sănătate. 48 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1. 3.7.2. premise privind realizarea programului. standarde. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educaŃia pentru sănătate nonformală/formală. 3.2. Evaluează rezultatele acŃiunilor de educaŃie pentru sănătate.6. continuitatea programului. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor.4.C. 3. obstacole.2. comportamente. strategii bazate pe demersul individului).1. documente specifice. financiare. beneficiari. materiale de informare şi promovare a programului. • elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. regulile comunicării. justificare. respectarea planului de acŃiune. recomandări de acŃiune.5. 1. acŃiunea propriu-zisă de influienŃare.1. revizuirea procedurilor. percepŃia mesajelor privind sănătatea). 1. orientată spre individ. Abordarea comunităŃii: echitate. intervenŃii clinice. riscuri de program. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. principii pentru influienŃarea comportamentului. 3. durata. servicii de sprijin. C. schimbări ale comportamentului. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: • elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi în mod activ în procesul de învăŃare.4. de formare de aptitudini. • elevii au stiluri diferite de învăŃare. strategică. elaborarea conŃinutului şi alegerea metodelor de folosit. materiale. Cercetarea participativă. Comparare cu obiectivele propuse. Program de educaŃie pentru sănătate: definiŃie. DocumentaŃie de program: chestionare. schimbarea socială).1. în funcŃie de adresabilitate. Resurse (umane. formularea de scopuri şi obiective strategice. tipuri de planificare (normativă. materiale de educaŃie (scrise şi audio-video). gestionarea schimbărilor. surse de risc. 1. Implementează programe de educaŃie pentru sănătate. Feed-back: reevaluarea activităŃilor. stabilirea echipei. 3. Stabilirea reŃelei de instituŃii pentru conlucrare. mijloace de comunicare. 2. 2. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. rezultatele cercetării socio-medicale. CondiŃii de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE poate fi parcurs în mod independent. informaŃionale). tactică şi operaŃională). dezvoltarea comunităŃii. măsuri ameliorative. 1. Beneficii obŃinute. rapoarte de etapă. tipuri de comunicare. 3. plan de acŃiune. comunicarea în cadrul echipei. Promovarea sănătăŃii prin mass-media. la procesul de învăŃare.3. beneficiul comunităŃii. activitate multisectorială. Analiza rezultatelor: 1. metode (clasificarea în funcŃie de calea de transmitere a mesajului. educaŃională. evaluarea rezultatelor procesului. ϖ ϖ populaŃionale. 3.5. participarea comunităŃii. tactice. abordări posibile (medicală. Desfăşurarea programului: riscuri de acŃiune. directe/indirecte). Comunicarea în procesul de educaŃie pentru sănătate (scopul şi funcŃiile comunicării. În elaborarea strategiei didactice. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătăŃii. 3.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. 1.problema de sănătate. Bibliografie recomandată: Dan Enăchescu. se recomandă următoarele metode: observaŃia. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind EDUCAłIA PENTRU SĂNĂTATE. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. proiectul. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. 2. etc. momentul şi persoana care face evaluarea. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. Anca-Gabriela Vitcu . simularea. conversaŃia. analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. referat). 1994 Aurelia Marcu. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. CD-uri. Indiferent de locul. poster. modele explicative (scheme. ϖ Sugestii metodologice ϖ Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. Mihai Gr. observaŃia. pentru verificarea atingerii competenŃelor. turul galeriei. desene. studiul de caz. dotarea cu material didactic. cabinete de întreprindere. proiectul. munca independentă. exerciŃiul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. tema în casă. 2002 49 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . proiect). casete video. probe scrise (test. compararea. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Ed. folii de retroproiector. probe practice (studiu de caz .Ed. problematizarea. Mihai Gr. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. descoperirea. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. Resursele materiale trebuie să conŃină o gamă cât mai variată: modele. SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. ALL. reprezentări grafice. Marcu . pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. care asigură pregătirea la acest modul. diapozitive. investigaŃia. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unităŃi sanitare din reŃeaua comunitară (şcoli. studiul de caz. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. Cadrele didactice. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. demonstraŃia. filme. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea."SĂNĂTATE PUBLICĂ ŞI MANAGEMENT SANITAR". Marcu. coevaluarea în grupul de lucru. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. algoritmi optimali. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. Instruirea în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE" . scheme de desfăşurare). a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. planşe. comunităŃi cu populaŃie cu probleme medico-sociale). proiectul. computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. dezbaterea.

Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERALĂ
I. Notă introductivă Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul, se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată . Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. II. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Analizează noŃiunile de farmacologie generală (farmacologie, biofarmacie, farmacocinetică) 2. Specifică noŃiunile de farmacodinamie 3. Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. Tabelul de corelare a componentelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr. Unitatea de crt. competenŃă 12. Farmacologie generală CompetenŃe C.1. Analizează noŃiunile de farmacologie generală, farmacologie, biofarmacie, farmacocinetică ConŃinuturi tematice
1. NoŃiuni de bază; 2.1. DefiniŃii; farmacologie, medicament; 2.2. Ramurile farmacologiei; (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica, farmacodinamia, farmacotoxicologia, farmacografia, farmacoterapia, farmacoepidemiologia. 2. Biofarmacie generală; 2.1. Biodisponibilitatea medicamentelor; bioechivalenŃa, tipuri de echivalenŃă, biodisponibilitate absolută, relativă, optimală; 2.2. Factorii care influenŃează biodisponibilitatea: 2.2.1. LegaŃi de medicament; forma farmaceutică a substanŃei active; 2.2.2. LegaŃi de organism; generali (transferul prin membrane); particulari (calea de administrare, starea fiziologică, starea patologică). 2.2.3. Asocierea cu diverse substanŃe. 3. NoŃiuni de farmacocinetică 3.1. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3.1.1. Factori care influenŃează transferul (factori ce depind de substanŃa medicamentoasă, de membrană, de mediul din vecinătatea membranelor) 3.1.2. Tipuri de transfer: transfer pasiv, transfer specializat. 3.2. AbsorbŃia medicamentelor în organism. 3.2.1. Efecte la nivelul căilor de administrare. 3.2.2. Factori care influenŃează absorŃia: factori generali, factori particulari. 3.2.3. Căile de administrare şi factorii care influenŃează absorŃia şi biodisponibilitatea. 3.2.3.1.Căi naturale: orală, sublinguală, intrarectală respiratorie, oculară, intravaginală, uretrală, cutanată. 3.2.3.2. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă, intraarterială, intracardiacă; la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată, intramusculară; calea intraosoasă, la nivelul seroaselor:
50

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

C.2. Specifică noŃiunile de farmacodinamie

căile intraseroase: intraperitoneală, intrapleurală, intrapericardică, intraarticulară, intrarahidiană, intraventriculară; 3.3. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul Ńesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge, difuziunea în Ńesuturi, distribuirea propriu-zisă, fixarea în Ńesuturi. 3.4. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic, plasmatic, de organ şi intrinsec. 3.5. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge, ficat, plămân), eliminarea digestivă, respiratorie, cutanată, secreŃia lactată. 2. Farmacodinamie generală. 2.1. AcŃiunea farmacodinamică. 2.1.1. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului, manifestări locale; 2.1.2. Parametrii: sensul, selectivitatea, potenŃa, eficacitatea maximă, durata; 2.2. Clasificarea medicamentelor MedicaŃia aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide, antiulceroase, antiflatulente, antispastice. Anticolinergice, propulsive, preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică. Antiemetice, antidiareice, antiinflamatoare şi antiinfecŃioase intestinale. Medicamente cu efect laxativ. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime.MedicaŃia obezităŃii, preparate diuretice. MedicaŃia antidiabetică.Vitaminele, biocatalizatorii organismului uman. SubstanŃele minerale şi tonice. MedicaŃia aparatului respirator. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. Preparate pentru zona oro-faringiană. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice. Alte preparate utilizate în afecŃiuni respiratorii. MedicaŃia antituberculoasă. Antibioterapia, sulfamidoterapia. MedicaŃia aparatului cardiovascular. Preparate cu acŃiune antiaritmică. Produse antianginoase. Vasodilatatoare cerebrale. Medicamente antihipertensive. MedicaŃia cu acŃiune ocitocică şi tocolitică. Ocitocice folosite pentru inducerea şi susŃinerea travaliului. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. MedicaŃia cu acŃiune antineoplazică. Preparate chimioterapice, anticanceroase, imunodepresive. MedicaŃia sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. Antiinflamatoare nesteroidiene, antiinflamatoare în combinaŃii, antireumatice specifice. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare; antiinflamatoare de steroidiene de uz topic, alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. Preparate antigutoase. Medicamente pentru tratamentul afecŃiunilor osoase. Alte medicamente pentru afecŃiuni ale sistemului musulo-scheletic. MedicaŃia deprimantă a SNC: Epilepsia, principii de tratament şi medicamente utilizate.Boala Parkinson, tratamente medicaŃie şi scheme de tratamente.
51

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Miorelaxante centrale, mod de acŃiune, clasificare şi preparate cu acŃiune centrală. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. Simpatomimetice şi parasimpatomimetice. GeneralităŃi şi reprezentanŃii de bază. MedicaŃia neuroleptică şi antihistaminică. MedicaŃia cu acŃiune analgezică Analgezice opioide, analgezice antipiretice şi antimigrenoase. MedicaŃia aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali. Preparate hormonale sintetice. MedicaŃia ORL – scheme terapeutice şi reprezentanŃi. MedicaŃia dermatologică. Antifungice, emoliente şi protectoare, preparate pentru tratamentul rănilor şi ulceraŃiilor. Antipsoriazice, antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. Corticosteroizi de uz dermatologic. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic. MedicaŃia antihelmintică şi antiparazitară, antiprotozoare, antihelmetice. Preparate antimalarice, produse active în amebiază, tricomoniază, giardiază

2.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro, in vivo (sinergism, antagonism). C.3. Interpretează elementele de farmacotoxicologie
3.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC- efecte psihice şi neurologice -inimă: funcŃionale şi morfologice -aparat digestiv - funcŃionale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit, erupŃie, fotoreacŃii - ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene, mutagene, imuno supresive. 3.2 IntoleranŃa: congenitală şi dobândită de specie, de grup, mecanisme imunologice. ToleranŃa înnăscută, dobândită (acută şi cronică) 3.3. FarmacodependenŃa psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii

IV. Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie, unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind FARMACOLOGIE GENERALĂ. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul practic, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casate video, CD – uri, folii de retroproiector,postere, pliante, prospecte de medicamente etc.
52

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Bibliografie: 1.Farmacologie generală A. N. Cristea Editura Didactică şi Pedagogică, RA 2. MEMO MED 2005, reactualizare

53

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

vindecatorii rurali. asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1. preoti.11. scoli pe langa biserici si ordine religioase. ajutoarele medicului 1. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala.1. procesul de ingrijire.8. invatamant clinic. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. ICN 1. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. pentru calificarea: asistent medical generalist.1. a spitalelor 1. cavaleri. Societatea de Cruce Rosie. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1. Florence Nightingale – prima scoala laica 1. calugari ortodocsi si catolici. competenta 13. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr. Ingrijirea bolnavilor in sec. calugari si calugarite 1. spitalele manastirilor si asezamintele medico-sociale orasenesti. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. autoingrijirea 1. ingrijiri acordate de vindecatori. 2. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1. 1. XIV – XVIII 54 C2. Unitatea de crt. Sintetizeaza competentele profesionale. Organizatii si asociatii profesionale: OMS. calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. comuna primitiva. ingrijiri realizate de tamaduitori 1.10.7.9. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1. asistentii medicali-ajotoare ale medicului. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. 1.4. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti. Descrie evolutia nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Continuturi 1. aparitia caselor de ingrijire. medici laici. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.3. calugari. calugarite 1.2. vraci.Modulul 13. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. medici militari romani. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti. Bazele stiintei nursing-ului Competenta C1.2.6. practici magice. practici magice. aparitia primei teorii de ingrijire. 5.3. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1.12.

aplicabilitatea in practica ingrijirilor. 3.1.1. asistenta publica. interventii. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . functiile asistentului 1.ingrijiri efectuate de medici. ICN. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. Definitia. Henderson 1. definitia nursingu-lui. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. Competente profesionale conform legislatiei 2. vraci 2. tehnico abilitatile personale manageriale. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. C. conceptia despre om. M. efectuarea interventiilor. moase. Teoria V. Teorii: D. calitatile si 1. B. Neuman. compararea. C4.2. calugari. 55 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Ingrijirea bolnavilor in sec. baiesi. moase 4. Analizeaza rolurile si originea teoriei. XIX si pana in prezent. N. intelectuale.2. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. legislatia sanitara.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare . rolul asistentului medical.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . elemente cheie: scop. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. marile epidemii.1. cadrul echipei medicale 2. Strategia Sanatate 21. beneficiar principalele teoriei stiintifice ale nursing-ului (client). proiectul plan de ingrijire. rolurile si functiile asistentului medical medical si statutul sau in conform legislatiei in vigoare. Sintetizeaza conform legislatiei. elemente cheie. Rogers. Roy. dotarea cu material didactic. M. secifice asistentului medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. Analizeaza 1. problematizarea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. postulate. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. competentele profesionale. Calitati si abilitati: fizice. evaluarea si reajustarea. conceptia despre procesul de ingrijire. Sevin. valori. barbieri-chirurgi. fisa de lucru. descoperirea. demonstratia. personalitatii reprezentative.2. surse de dificultate. prima scoala pentru moase. morale. Orem. 1. ANA. Locul de munca.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. OMS. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. Roper (tema centrala. 2.2. XIX 3. C3. organizarea sanitara 3. planificarea interventiilor. Statutul asistentului medical in cadrul echipei medicale C5. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari.elevii au stiluri diferite de invatare . rezultat. normelor europene.

scheme. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. casete video. fise de lucru. planuri de ingrijire. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. C. exercitiul. pentru verificarea atingerii competentelor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. simulari. conversatia. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. studiul de caz. simularea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. folii de retroproiector. reviste. momentul si persoana care face evaluarea. probe practice (studiu de caz – plan de ingrijire). carti. munca independenta.D – uri. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. test scris. discutiile. 56 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. fise de lucru. Indiferent de locul.etc. Cadrele didactice. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. SPP-ul stabileste un nivel national. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. comun de performanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. lucrul in grup. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

sociologici). sociologice. manifestările de independenŃa (respiraŃia silenŃioasa. psihologici. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. Nevoia a manca si a bea : DefiniŃia nevoii. percepŃia obiectivă a mesajelor primite. a se dezbrăca. psihologice. a fi util. apartenenŃa la grupuri de interes divers. pentru calificarea: asistent medical generalist.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Notă introductivă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. a se îmbrăca. psihologici. a fi curat. ritm moderat. psihologici. manifestările de independenŃă (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei. independenŃa in satisfacerea nevoii. Surse de dificultate: fizice. Aplică procesul de îngrijire (nursing). coloraŃie normală a tegumentelor si mucoaselor). Nevoile fundamentale: a comunica.3. a-si păstra o bună postură. Analizează nevoile fundamentale specifice fiinŃei umane. a se mişca. Modulul are alocate 120 de ore. independenŃa in satisfacerea nevoii. Unitatea de crt. 1. din care 60 de ore.1. a se recrea. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). reflex de deglutiŃie 57 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . a evita pericolele. 1. facies expresiv. a se odihni. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalŃi. etc. Identifică problemele de dependenŃă.) 1. 14. Stabileşte gradul de autonomie/dependenŃă a pacientului. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 14. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. competenta 14. a acŃiona conform propriilor credinŃe si valori. limbaj clar si precis. a se realiza. a bea.5. sociologici).2.2. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. 2. Nevoia a respira : DefiniŃia nevoii. Rezumă supravegherea şi intervenŃiile specifice problemelor de dependenŃă. 14. 14. manifestările de independenŃă (debit verbal facil. a respira.6. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. ritmica. sociologici). a elimina. Continuturi 1. îngrijit. Analizează nevoile fundamentale specifice funcŃiei umane. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. independenŃa in satisfacerea nevoii. pe nas. activităŃii. a învăŃa.4. a dormi. a manca. fără efort. masticaŃie lentă cu gura închisă.3. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. 14. a-şi menŃine temperatura in limite normale. 14.1 Nevoia a comunica DefiniŃia nevoii. gesturi si posturi adecvate. lipsa de cunoştinŃe.

independenŃa in satisfacerea nevoii. manifestările de independenŃă (autonomie. sociologici). factorii 58 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1. securitate fizică si psihologică). purtarea de obiecte semnificative. 1. fanere curate si intacte. manifestările de independenŃă (deprinderi corecte. 1. piele uscata. absenŃa eliminărilor patologice. îmbrăcăminte curată. manifestările de independenŃă (mişcări ample. digestie lentă. stare de confort). 1. Nevoia a fi curat. 37. fără transpiraŃii. sociologici). factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. stima de sine. intimitate. nedureroase. de a-si alege vestimentaŃia). manifestările de independenŃă (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. somn liniştit. stare de confort). stare de constituŃie normală). factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. sociologici). normotonie. coloraŃie normală a tegumentelor. psihologici.5. Nevoia a dormi si a se odihni : DefiniŃia nevoii. Nevoia a se îmbrăca si a se dezbrăca : DefiniŃia nevoii.8. postură adecvată. manifestările de independenŃă (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activităŃii depuse. adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. Nevoia a evita pericolele: DefiniŃia nevoii. 1. independenŃa in satisfacerea nevoii. 1. ocupaŃie individuală care permite satisfacerea nevoii. Nevoia a elimina : DefiniŃia nevoii. îngrijită.4. îngrijit si a-si proteja tegumentele : DefiniŃia nevoii. manifestări de satisfacŃie. Nevoia a se ocupa de propria realizare: DefiniŃia nevoii. fără întreruperi si fără coşmaruri. obiceiuri alimentare sănătoase. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. 1. stare de confort. masuri preventive. 1.10. manifestările de independenŃă (eliminări fiziologice in limite normale.6. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. independenŃa in satisfacerea nevoii. psihologici.40 C in regiunea axilară. luarea deciziei. utilizarea mecanismelor naturale de apărare.11.A. independenŃa in satisfacerea nevoii. sociologici). manifestările de independenŃă (piele curată. sociologici). integra. psihologici. independenŃa in satisfacerea nevoii. sociologici).7. manifestările de independenŃă (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu. Nevoia a acŃiona conform credinŃelor si valorilor sale: DefiniŃia nevoii. independenŃa in satisfacerea nevoii. sociologici). stare de relaxare). factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici.12. imagine de sine pozitiva. independenŃa in satisfacerea nevoii. psihologici. Nevoia a se mişca si a-si menŃine o buna postura : DefiniŃia nevoii.9.30 C in cavitatea rectală si 36. psihologici. independenŃa in satisfacerea nevoii. articulaŃii mobile. psihologici. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. sociologici). fără modificări ale stării de cunoştinŃa si ale funcŃiilor vitale).prezent. psihologici. independenŃa in satisfacerea nevoii. capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur. psihologici. Nevoia a-si menŃine temperatura in limite normale : DefiniŃia nevoii. 1. valorizarea propriei munci. apartenenŃa la un grup social). puls si T. in limite normale).

anxietatea. respiră pe nas. Manifestări de dependenŃă: anorexie. de a se afirma. sociologici). psihologici. obstrucŃia. durerea. vărsături. tulburări de vorbire. angajarea in activităŃi sociale. lipsa de cunoştinŃe. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. consum de droguri. utilizarea de obiecte religioase. Nevoia a învăŃa: DefiniŃia nevoii. a bea: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Manifestări de dependenŃă: tulburări senzoriale.2. dificultatea de a-si exprima sentimentele. participarea la opere de caritate. Nevoia a manca. Nevoia a comunica: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Surse de dificultate: deficit senzorial. comunicare ineficace la nivel afectiv. disfagie. diminuarea energiei. educaŃie inadecvată. deshidratare. 2. achiziŃia de cunoştinŃe. Identifică problemele de dependenŃă. comunicare ineficace la nivel intelectual. Nevoia a se recrea: DefiniŃia nevoii. refuzul alimentar. interes pentru a învăŃa. psihologici. 1. Manifestări de dependenŃă: respiră cu dificultate. etc. clerance ineficient al cailor respiratorii. confuzie. achiziŃia de noi atitudini si abilitaŃi pentru a-si menŃine sănătatea). Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal. 2. 1. Probleme de dependenŃă: comunicare ineficace la nivel senzo-motor. sărăcia. manifestările de independenŃă (divertisment. manifestările de independenŃă (gesturi si atitudini corporale. bradipnee. modificarea comportamentului faŃă de sănătate.13.14. durere. slăbire sau creştere in greutate. relaxare). etc. psihologici. Probleme de dependenta 2. lipsa de cunoştinŃe. epistaxis.C 2. surmenaj. izolare socială. apatie. care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. independenŃa in satisfacerea nevoii. senzaŃie de sufocare. stres. tahipnee. Nevoia a respira: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. neadaptarea la boală. manifestările de independenŃă (dorinŃă. asistarea la ceremoniile religioase. tabagismul. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii (biologici. intoleranta digestiva. cu zgomot. Surse de dificultate: inflamaŃia mucoasei. expectoraŃie. ortopnee. anxietate. Nevoia a elimina: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre 59 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . greŃuri. apartenenŃa la grupuri religioase sau umanitare. joc. poluarea. cianoză. sociologici).4. 2. alterarea vocii. tuse.1. dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relaŃii semnificative. anxietatea. Probleme de dependenŃă: dispnee. dificultăŃi de înŃelegere. sociologici). deficitul de cunoştinŃe. loisir. tulburările de gândire. dezechilibru hidroelectrolitic. independenŃa in satisfacerea nevoii.3. limbaj incoerent. statut socio-economic defavorizant. Probleme de dependenŃă: alimentaŃie inadecvata (deficit sau surplus). obstrucŃia. stare de receptivitate. 2. umanitare sau creative). dezorientare. edeme.

postură inadecvată. pierderi necontrolate de urină si de materii fecale.modul in care pacientul îşi satisface nevoia.5. Probleme de dependenŃă: imobilitate. diaforeza. 2. retenŃia de urină. ataxie. Manifestări de dependenŃă: dificultatea de a dormi. incontinenŃa de urină si materii fecale. condiŃii de munca inadecvate. dezinteres pentru îmbrăcăminte. flatulenŃă. surmenajul. infecŃia. intoxicaŃii alimentare. disurie. durere. dificultatea de a-si păstra veşmintele curate. dificultatea de a rămâne in poziŃie adecvată. oligurie. convulsii. lordoză. alterarea centrilor nervoşi. lipsa de cunoştinŃe etc. lentoare in comportamentele verbale si nonverbale. etc. 2. somnolenŃă diurnă. deformări. refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca. fatigabilitate. anxietate. anxietatea. ticuri. stresul. tulburări de gândire. cefalee. 2.6. etc. Probleme de dependenŃă: diareea. Surse de dificultate: leziuni cerebrale. anchiloze. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale. mânie. spasme. colici abdominale. diminuarea sau absenŃa mişcărilor. Probleme de dependenŃă: insomnie. constrângeri fizice. dureri musculare. deficit senzorial.7. tulburări de gândire. Nevoia a se mişca si a-si menŃine o buna postura : DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. hematurie. stresul. durerea. oboseala. constipaŃia. atrofie musculară. balonare. scolioză etc. Manifestări de dependenŃă: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus. anurie. durere. hipersomnie. tulburările de gândire. piurie.A. obstrucŃia. euforie. iritaŃia pielii. situaŃiile de criză. glob vezical. lipsa de cunoştinŃe. necoordonarea mişcărilor. Nevoia a se îmbrăca si a se dezbrăca : DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. scăderea T. cifoză. drogurile. iritabilitate. eşecul profesional. semne de deshidratare. schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental. haine inconfortabile. constrângeri fizice. anxietate. conflicte sociale lipsa de cunoştinŃe. stres. poliurie. situaŃia de criza. durerea. Probleme de dependenŃă: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor. Manifestări de dependenŃă: dificultatea de a se mobiliza. temperatura inadecvată a mediului. încercănat. etc. vezicale. si a pulsului. alcoolismul. 60 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tulburări de gândire. zgomotul. disconfort/ incomoditate. Nevoia a dormi si a se odihni : DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. hiperactivitate. facies palid. mişcări rapide si frecvente (mers si gestica). veşminte inadecvate. rigiditate musculară. etc. circulaŃie inadecvată. Surse de dificultate: traumatisme. astenie. Surse de dificultate: atingere fizică. etc. crampe abdominale. anorexie. diaforeză. Manifestări de dependenŃă: scaune frecvente de consistenŃă redusă sau crescută. situaŃii de criză. scăderea randamentului. medicamentoase. excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli.

hipotermie. constrângeri din mediul social. agitaŃie. edeme. poluarea. condiŃii grele de muncă. 2. condiŃii de mediu inadecvate. stres. tulburări de gândire. alterarea tegumentelor si fanerelor. Nevoia a fi curat. stres. leziuni la nivelul tegumentelor. la boli. diminuarea sau creşterea pulsului si a T. izolare. de respingere. halucinaŃii. lipsa de cunoştinŃe. constrângeri fizice. 2. Manifestări de dependenŃă: piele murdara. nevoia imperioasă de a dormi. Nevoia a-si menŃine temperatura in limite normale : DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. expuneri excesive la căldură sau la frig. dezinteres pentru igiena corporală. lipsa de cunoştinŃe. Nevoia a se ocupa de propria realizare: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia.11. halenă. situaŃia de criză. surmenaj. lipsa de cunoştinŃe. sărăcia. eşec profesional. pierderea imaginii corporale.9. Probleme de dependenŃă: vulnerabilitate faŃă de pericole. promiscuitatea.12. situaŃii de criză. neputinŃa. senzaŃie de frig sau de căldură. depresie sau agresivitate. dureri la nivelul regiunilor afectate. anxietate. semne de inflamaŃie. sentiment de inutilitate.sărăcie. anxietate. eşecul profesional. Probleme de dependenŃă: hipertermie. etc. 2. anxietate. etc. lipsa de cunoştinŃe. cefalee. convulsii. semne de inflamaŃie. cianoză. etc. degerături/arsuri. dezorientare. secreŃii nazale. Nevoia a evita pericolele: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia.. Surse de dificultate: handicap fizic. fanere murdare (par gras. îmbrăcăminte inadecvată.8. Probleme de dependenŃă: murdăria. constrângerile fizice. durere. leziuni de grataj. conflicte de rol. sărăcia. dereglări in funcŃionarea hipotalamusului. atingerea integrităŃii fizice sau psihologice sau amândurora. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. diaforeză. Surse de dificultate: imobilizarea. depresie sau agresivitate. 2. prezenŃa de tartru pe dinŃi). tulburări de gândire. circulaŃie inadecvată. conflictul de rol.10. alterarea unor funcŃii. tulburări de gândire. lipsa de cunoştinŃe. Surse de dificultate: atingere fizică. deficit senzorial. pierderea imaginii de sine. Probleme de dependenŃă: devalorizarea. Manifestări de dependenŃă: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C). Manifestări de dependenŃă: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Manifestări de dependenŃă: predispoziŃie la accidente. situaŃie de criză. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologică. etc. ignoranŃa.A. anxietate. roşeaŃă sau paloare. conflict de rol. frisoane. pediculoză. dificultatea de a participa la activităŃi obişnuite sau noi. îngrijit si a-si proteja tegumentele : DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. piele caldă sau rece. 2. mediul insalubru. Nevoia a acŃiona conform credinŃelor si valorilor sale: 61 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . la infecŃii.

durere. Probleme de dependenŃă: ignoranŃa. Nevoia a învăŃa: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. stres. a dormi si a se odihni. descurajare. Surse de culegere a datelor (primare si secundare). a respira. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. schimbarea rolului. plâns. depresie. Surse de dificultate: atingere fizica. mediul necunoscut. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). diagnostice 62 C 4 Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing).13. stres. lipsa de cunoştinŃe. îngrijit. tulburări de gândire. situaŃiile de criză. pierderea imaginii si a stimei de sine. DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. durere. clasificarea datelor (subiective.C 3. date fixe. tulburări de învăŃare. pierderea – separarea. lipsa de cunoştinŃe. Nevoia a se recrea: DependenŃa in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependenŃă: neplăcere. situaŃia de criză. situaŃia de criză. tulburări de gândire. planificarea intervenŃiilor.. anxietate. anxietate. Surse de dificultate: atingere fizică. senzaŃie de pierdere a libertăŃii. Probleme de sănătate: clasificare (actuale. nemulŃumire. a fi curat. 4. eşecuri personale si profesionale. diminuarea interesului.S. incapacitatea de desfăşura activităŃi recreative – privilegiate. a acŃiona conform credinŃelor si valorilor sale. a se mişca si a-si păstra o bună postură. 3. Rezumă supravegherea şi intervenŃiile specifice problemelor de dependenŃă. date variabile). a evita pericolele. Manifestări de dependenŃă: tristeŃe. colaborative). plâns. agresivitate. dificultatea de a se concentra. analiza si interpretarea datelor. obiective. neadaptarea la boală. a elimina. pierdere – separare. deficitul de cunoştinŃe. pierderea imaginii si a stimei de sine. insomnie. manifestări de anxietate (tahicardie. agresivitate. pensionarea.4. refuzul de a învăŃa. constrângeri familiale si sociale. singurătatea. lipsa de educaŃie. 4. 2. Metode de culegere a datelor (observaŃia. anxietate. lipsa de cunoştinŃe. deficit de diversificare a activităŃilor recreative. 4. handicap. dezinteres faŃă de sine. sentiment de inutilitate etc. stres. evaluarea. Manifestări de dependenŃă: poziŃie umilă – mişcări lente. piele rece. lipsa de receptivitate. Manifestări de dependenŃă: insuficienta cunoaştere a bolii sale. a-si menŃine temperatura in limite normale. implementarea planului de intervenŃii. potenŃiale. plictiseală. a măsurilor preventive. tulburări de gândire. neînŃelegerea informaŃiilor. a tratamentului. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. diagnosticele de nursing: definiŃie. Elemente de supraveghere si intervenŃii specifice problemelor de dependenŃă identificate la nevoile: a comunica. dificultatea de a învăŃa măsurile preventive si curative. lipsa interesului de a învăŃa. a se recrea. a manca si a bea.1. a învăŃa. a-si proteja tegumentele. Surse de dificultate: atingere fizică.14. pierderea – separarea. surmenaj. dureri. hiperventilaŃie). surmenaj.E. formularea diagnosticului de nursing după modelul P. autoînvinuire. 4. a se îmbrăca si a se dezbrăca. 2. interviul). frustrare. Probleme de dependenŃă: culpabilitate.2.

toleranŃa la stres. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. surse de dificultate). Se recomandă activităŃi de învăŃare cu caracter practic-aplicativ: exerciŃii de identificare.1. 4.6.2. . Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. metode de implementare. modificarea planului de intervenŃii. 6. identificarea nereuşitelor. totalizarea rezultatelor evaluării. IntervenŃii: autonome. comportamentale) 4. lucrul in grup. 6. staŃionară.1.C 5. Nevoile de bază: satisfăcute – pacient independent. refacerea planului de îngrijire (nursing). responsabilităŃi manageriale. recuperatorie). studiul de caz si problematizarea care dezvoltă gândirea critică. 63 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . elemente de supraveghere si intervenŃii specifice problemelor de dependenŃă. Culegere de date prin diverse metode. 6. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale căror conŃinuturi se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra fiinŃei umane si nursing-ului. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanŃului negativ. sistematic.3. conversaŃia. planul de nursing – rezultatele evaluării. volumul si nivelul de cunoştinŃe. intervenŃii aplicate in funcŃie de priorităŃi. Ca metode de predare/învăŃare se pot utiliza: expunerea. se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiŃia nevoii.O. agravată. discuŃia. generale. deprinderile si abilităŃile anterioare ale elevului. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing). BilanŃul negativ: 6. C 6. Starea pacientului: ameliorată. priorităŃi de îngrijire. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). clasificarea datelor culese pe sisteme funcŃionale de sănătate: percepŃia sănătăŃii – gestionarea sănătăŃii. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de: dificultatea temei.planificarea si implementarea intervenŃiilor specifice problemelor de dependenŃă.7. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie si stagii clinice in unităŃi sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic. dependenŃa in satisfacerea nevoii (probleme de dependenŃă.5. Stabileşte gradul de autonomie / dependenŃă a pacientului NANDA.3. obiective: criterii de formulare (SPIRO). sexualitate – reproducere. 6. simularea. eliminare. nivelul de independenŃă/dependenŃă. priorităŃi. care să permită: . valori si credinŃe. factorii care influenŃează satisfacerea nevoii. reformularea obiectivelor.4. activitate – mişcare. clasificarea obiectivelor (specifice. cronică. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate. alcătuirea unui glosar cu termeni specifici nevoilor. Aplică procesul de îngrijire (nursing). rol si relaŃii. independenŃa in satisfacerea nevoii. Evidente: F. observaŃia dirijată. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor. percepŃia de sine.2.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite. odihnă – repaus. 5. Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuităŃii in predare. . compararea rezultatelor obŃinute cu standardele.5. interdependente. evaluarea. nesatisfăcute – pacient dependent. 5.6. delegate. studiu de caz. 5.determinarea obiectivelor de îngrijire. BilanŃul îngrijirilor aplicate. nutriŃie si metabolism. manifestările de independenŃă. creativitatea si toleranŃa faŃă de punctele de vedere diferite. 6. 4. – evoluŃie. 6. manifestări de dependenŃă. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. tipuri de îngrijire (acută.

rezolvarea de sarcini. întrebări structurate. - 64 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. gestionarea cazului. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenŃii. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanŃelor.

“de paiaŃă”. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. 2. amenoree. peritoneal. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecŃia generală Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . eructaŃii. face parte din pregătirea specifică din anul I. lupic. pasivă. 2. cush ingoid. pirozis. vertij. 2. digestiv. renal AuscultaŃia . alte tipuri de facies.colaterale – antecedente personale fiziologice – antecedente personale patologice CondiŃiile de viaŃă şi de muncă 1. hipertiroidian. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. cardiovascular. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaŃi. ftizic.1. torticolis.condiŃii şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. opistotonus.2. decubit lateral. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredo. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecŃia generală 3. echimoze. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ. Unitatea de crt. alte poziŃii forŃate). durere. Semiologie medicala CompetenŃe C. Faciesul: mitral. cardiovascular. aortic. parkinsonian. vultuos.definiŃie şi exemple 1.2. tetanic. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. renal PercuŃia . Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. competenŃă 15. epistaxis. forŃată (ortopneea.1. pentru calificarea: asistent medical generalist.condiŃii şi mod de efectuare pe aparate: respirator. digestiv.condiŃii şi mod de efectuare pe aparate: respirator. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaŃi ConŃinuturi tematice 1. “cocoş de puşcă”.condiŃii şi mod de efectuare pe aparate: respirator. mixedematos. rinofima. Metode fizice de examen clinic InspecŃia . extrasistole.Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Notă introductivă Modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. etc 2. “de mumie”. invatamant clinic. renal Palparea . 65 C. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic – semn obiectiv: definiŃie şi exemple Simptom – semn subiectiv: definiŃie şi exemple Sindrom . Modificări observabile la inspecŃia generală Atitudini şi posturi: normală. acromegalic. decubit ventral. cardiovascular. cardiovascular. digestiv.1. Analizează manifestările cauzate de diferite afecŃiuni Tabelul de corelare a componentelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Nr. “nas în şa”.3.

motilitate voluntară. fasciculaŃii musculare.C. sindrom emfizematos. Sugestii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei. Analizează manifestările cauzate de diferite afecŃiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. anorexia. 66 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mioclonii. discromiile. noduli subcutanaŃi. expectoraŃia. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. sindromul de insuficienŃă coronariană. gigantism) şi tipul de constituŃie. „ebrios”. ganglioni limfatici. edemele. neoplazică. crampe funcŃionale. „stepat”. sindromul oclusiv intestinal. leziuni elementare ale pielii. oboseala. dispneea. mişcări coreice. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. palpitaŃiile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. nanism. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. sindroame hemoragipare.durerea) Aparatul renal (anuria. durerea toracică. vărsăturile. „legănat”). edemul. disuria. pupilare). Statura (normală. 3. sindroame pericardice. Simptome cheie Durerea. febra 3. cianoza. poliuria. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). trismus) 3. sindrom de condensare pulmonară. dotarea cu material didactic. icterul. sindromul din cancerul bronho pulmonar. roşeaŃă. 1. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind SEMIOLOGIA MEDICALĂ. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. 3. sindromul de insuficienŃă cardiacă. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. motilitate voluntară (mişcări spontane. diareea. sindrom de impregnare bacilară. „dansant”. stupoarea. hematuria. vertijul. sindromul colestatic. clasificarea tipurilor de constituŃie Starea de nutriŃie (normală şi modificări patologice) Starea de conştienŃă: torpoarea. sindrom pleural. cunvulsii. sindroame anemice. ticuri. cefaleea. tulburări trofice. mişcări involuntare) 3. „talonat”. echilibru static şi dinamic. reflexe. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. hemoragii cutanate. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitaŃiile. alte simptome) Aparatul digestiv (greaŃa. sindromul icteric. „târât”. sindrom meningeal. „cosit”. „rigid”. reflexe (reflexe cutanate. amplitudinea mişcării). osteotendinoase. nicturia. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. erupŃii cutanate. durerea precordială. pierderea conştienŃei (sincopa. dispneea. sindroame urinare. circulaŃie venoasă colaterală superficială. sindromul din astm bronşic. 2. obnubilarea. ataxia tabetică). coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). constipaŃia. mişcări involuntare (tremurături. sindrom adenohipofizar.

Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. CD – uri. simularea. folii de retroproiector. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. studiul de caz. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. scheme. Bibliografie: 1. conversaŃia. etc. munca independentă. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. observaŃia. dezbaterea. casate video. manechin etc.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. Stancu Editura Junimea1989 67 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . exerciŃiul practic.Semiologie medicală de bază C.

2. tensiune arterială. spălătura oculară. pe gastrostomă). respiraŃie.6. Unitatea de competenŃă Tehnici de nursing si investigatii CompetenŃe C 1.4. spută.2. clisme: sondajul gastric si duodenal. Modulul are alocate 120 de ore. forŃată (impusă de boală. hematologice. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. 1. vezicală si vaginală. gastrică. artificială (enterală. Recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice. crt. ConŃinuturi 1. transferul. 16. proceduri). inconştient. 16.2. bandaje. . Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigaŃii. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigaŃiei. mijloace de fixare a pansamentului. pregătirea patului.1. Efectuarea de sondaje. parenterală. timpii unui pansament. Asigură echipamentele şi materialele necesare. pentru calificarea: asistent medical generalist.schimbarea poziŃiei bolnavului in pat. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. . parazitologice. 1. spălături. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. serologice. . 1. .alimentaŃia bolnavului: activă. InvestigaŃii 2.captarea dejecŃiilor la bolnavul imobilizat.5. puls.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Notă introductivă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I. eliminări (diureză. externarea. pasivă. 16. tratament.3. PuncŃia venoasă si capilară.5. vezical. Măsurarea. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigaŃiile. regimurile alimentare. din care 90 de ore. 68 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 16. .schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. invatamant clinic.schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. Tehnici de nursing: 1.0. notarea si reprezentarea grafică a funcŃiilor vitale si vegetative: temperatură. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigaŃiile. mobilizarea si transportul bolnavului. principii de realizare a pansamentului si bandajului. 1.observarea poziŃiei bolnavului in pat: activă.1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 1. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 16. greutate si înălŃime corporala. pasivă. 16.3. Aplică tehnicile de nursing şi investigaŃiile. calcularea raŃiei alimentare.0. scaun. . Îngrijirea plăgilor: pansamente.patul si anexele sale. vărsături). auriculară.1. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. Asigurarea condiŃiilor de igienă si confort: .4.

tăviŃă renală. aleză). 2. casoletă cu material textil steril. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor internaŃi. Instrumente si materiale pentru recoltarea materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură.5. 1. bazinet. vacutainere pentru analizor. obiecte de igienă. foi de temperatură. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. vaginale. pustule). tăviŃă renală. soluŃii si materiale dezinfectante. balanŃă antropometrică. soluŃii si materiale dezinfectante. uscate sau sterile. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. 2. recipient cu lichidul de spălătură. 1. soluŃii si materiale dezinfectante.2. materiale de igienă si protecŃie.5. Recoltarea secreŃiilor oculare. leucoplast. Recoltarea exudatului faringian. recipient cu picurător. pâlnie. recipient curat. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreŃiilor purulente: seringi si ace groase sterile. 2. tacâmuri. balon sau flacon cu mediu de cultură. taliometru sau bandă metrică. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. tampoane. mânuşi de cauciuc.8. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice. recoltarea urinei din 24 de ore.6.0. recipiente curate. 2. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. sondă rectală sterilă. garou. 2. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăviŃa renală. materiale pentru toaleta cavităŃii bucale după recoltare. material de protecŃie a patului. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuŃă rulantă. vezicale. tăviŃă renală. 1. veselă. uscate sau sterile. vezicule. lanŃete. bacteriologice 2. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane. cilindru gradat. sondaje si clisme: sonde digestive.C 2.3. creioane colorate.3. uscat. ploscă. cateter vezical steril. feşi de tifon. Recoltarea urinei pentru examene biochimice. 2. irigator. foaia de observaŃie. câmp steril pentru hemocultură.2. bacteriologice si parazitologice. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcŃiilor vitale si vegetative: termometru. soluŃii anticoagulante.0. bacteriologice. lampă de spirt.4. 2. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile.5. materiale pentru toaleta cavitaŃii bucale după vărsătură. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncŃiei venoase si capilare: seringi si ace sterile.1. 69 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . cateter vezical. lighean etc. urinar.6.4. registru de intrări-ieşiri. ploscă.7. mânuşi. trusă cu instrumente sterile.1. material de protecŃie (muşama. tensiometru. 1. mânuşi de cauciuc. seringă Guyon. auxiliare. 2. otice. stetoscop biauricular. garou.4. Recoltarea sputei pentru examene citologice. canulă. Recoltarea secreŃiilor purulente din leziuni deschise si din colecŃii închise (abcese. soluŃii dezinfectante. Documente de evidenŃă si mişcare: bilete de internare.6. externare. Asigură echipamentele si materialele necesare. Echipamente si materiale pentru investigaŃii 2. antiseptice. tăviŃă renală. urinar. comprese.2. recipiente. mască de tifon. 2. ceas cu secundar. 2. 1. soluŃii adezive. tub de gaze. 1.3. 2. 1. lame de sticla si lamele. 2. transfer. recipiente curate.

Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. 2. alimentarea.C 3. mască de tifon. exerciŃiul practic. 5. 2. Instrumente si materiale pentru recoltarea secreŃiilor otice. norme de asepsie si antisepsie. toaleta regiunii.a. 4.2. inconştienŃi. 3. 70 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. volumul şi nivelul de cunoştinŃe.1. sistarea alimentaŃiei pe cale orală. poziŃionarea adecvată.1. combaterea durerii şocogene. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii si investigaŃiei Sugestii metodologice 5. Indicatori de măsurare a eficacităŃii in funcŃie de tehnică si investigaŃie. infectate. 4. norme de protecŃie si securitate a muncii. demonstraŃia. Activitatea cadrului didactic va fi complexă.Ca metode de predare/învăŃare se pot utiliza: expunerea. C 4.5. reacŃiile pacientului.1.1. respectarea intimităŃii si a pudorii. motivarea gesturilor. Măsurarea eficacităŃii tehnicii si investigaŃiei 5. Se recomandă folosirea unor mijloace de învăŃământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector. Aplică tehnicile de nursing si investigaŃiile. Tehnici care asigură confortul: igiena. dotarea cu material didactic. evacuarea conŃinutului gastric prin spălătură. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃii şi stagii clinice in unităŃi sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigaŃiilor. Efectuarea tehnicilor si investigaŃiilor de nursing: etape de execuŃie si timpi de execuŃie. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conŃinuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului. conversaŃia. C. PriorităŃi in executarea tehnicilor si investigaŃiilor de nursing: 4. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi. sondajul gastric si duodenal. evoluŃia stării generale. lame de sticlă. oculare. spută. abexlang.1. eprubete sterile. deprinderile si abilităŃile anterioare ale elevului.2. 4. clisma evacuatoare.8. vaginale: specul auricular. dezinfecŃia tegumentului. valve vaginale.1. centrată pe competenŃele ce trebuie atinse. observaŃia dirijată. efectuarea sondajului vezical in caz de retenŃie acută de urină. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacŃie a pacientului: facies. Pregătirea fizică a pacientului pentru tehnici si investigaŃii de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. mobilitate. eprubetă sterilă cu mediu de cultură. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. comportament. urină. echipamente si materiale sanitare adecvate. Alegerea materialelor didactice se va face in strânsă corelaŃie cu specificul metodelor didactice utilizate. Pregătirea psihică a pacientului pentru tehnici si investigaŃii de nursing: informarea. obŃinerea consimŃământului si a colaborării pacientului conştient. Tehnici care asigura suportul vieŃii: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de: dificultatea temei. asigurarea confortului fizic. exudat faringian.c.2.7. îndepărtarea corpilor străini oculari si auriculari. 3. 4. Tehnici care se executa dimineaŃa cu bolnav á jeun: recoltările de sânge.b. orientat. fise tehnice.1. măsurarea funcŃiilor vitale.1. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigaŃii. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigaŃiei.1. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competenŃele urmărite.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanŃelor. exerciŃii practice. întrebări structurate. fişe de autoevaluare. care asigura pregătirea la acest modul. fişe tehnice. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Cadrele didactice. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. îşi stabilesc durata fiecărei competenŃe. fişe de evaluare chest-list.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. 71 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.

umiditate. 2.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale. suspensii de praf. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca .5 boli profesionale (prin pozitii incorecte.) 1. disponibilitate. statut profesional necorespunzator). solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa. incapacitate temporara de munca. competitie. Asigura securitatea in munca Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1. 1. conciliere si mediere) C.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1. strivire etc. Asigura securitatea in munca 2.prin contagiune) 1. drepturi si indatoriri. II .1 integrare profesionala: atributii. individuale.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat. familiarizarea cu mediul sanatate de munca. prin stres. din care 30 ore. ambiguitate organizationala. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor. alcoolism. iluminat) Eficienta muncii 1. absenteism. autocontrol.2 Evalueaza propria Sanatate si disfunctionalitate 2. colaborare. invatamant clinic. Evalueaza propria sanatate 3.MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I. compromis.7 noxe profesionale (curenti de aer. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. controale medicale periodice.2 norme protectia muncii. tehnici performante). Protectie si securitate in munca Competenta C 1. aerisire.1 norme PSI. lovire. conflicte afective. interpersonale.8 mediu. abuz de droguri) 1. 1. ierarhie profesionala. 2. 72 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .conditii necorespunzatoare (de incalzire. Unitate de crt competenta 17. zgomote si vibratii. substante chimice sau iritante) 1. Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III. scopuri diferite.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturii medicale (intepare. radiatii. acomodare).9 criterii de eficienta: timp de lucru. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. resurse umane si materiale limitate. conflict intergrupuri. vigilenta.3 dosar medical : vaccinari. atitudini la nivel organizational (negociere. calitatea actelor de munca. numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. Modulul are alocate un numar de 60 ore.

grup de discutii) 73 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. echipament de protectie. managementul riscului. antisepsie. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. “Caruselul”.recompense si competitie). organizare si managemet).2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. material moale infectiilor etc. simptome. galeti. ace. Aplica politica Conditii de baza ale prevenirii unitatii de prevenire a 3. solicitari si raspunsuri ale managerului.3 autoprotectie:spalare pe maini. pansamente.7 dezinfectie (solutii. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. IV.indiferent de locul. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. probe orale ( intrebari. • nu se limiteaza doar la sala de curs. observatie dirijata. in timp ce profesorul il ghideaza. activitati de predare . pentru a obtine acelasi nivel de performanta . studiul de caz. vizitatori.. carpe.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile.2. zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. 2. prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. boli infectocontagioase. C 3. ca subiect matur. referate. cauze. expunerea.4 igienizare: pamatuf. Metode de prevenire 3. 3. instrumentar medical. eseuri. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. in grupuri.5 izolare pacient (infectii intesinale.1 circuite functionale (intrare/iesire personal. perii. materiale utilizate). 3. “Bulgarele de zapada”). descoperirea inductiva si deductiva. sprijin si incurajare. 3. asepsie. joc de rol. resurse financiare si materiale. • i se permite sa se exprime in mod creativ. momentul sau persoana care face evaluarea. sectii boli infectioase).invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. lenjerie. detergenti etc.) intraspitalicesti 3. conditii de eficienta). alimente. • elevul invata in mod activ. circumstante. 3.munca independenta. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. problematizare.6 evacuare reziduuri (seringi. bureti. ii ofera informatie “umpland vase goale”. perfectionare si oportunitati de dezvoltare. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. • lucreaza in mod cooperativ. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. 3.

joc de rol). Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . Cadrele didactice.A.-Pledoarie pentru respect.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul. eseu cu numar de cuvinte prestabilit.Editura Medicala. 1996 9. 2.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala. Copenhaga. Bucuresti. care asigura pregatirea la acest modul.Bucuresti.. pe secvente mici).Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. 3.T.2.Editura medicala. Jurnalul de nursing .S.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali.. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Sugestii bibliografice 1. ANR. Marin. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. Miron.1978 10. Se evalueaza numai competentele din acest modul.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing. -Etos in medicina . . 1979 6. Bucuresti.etc. American Nurses Association – Codul pentru nurse .Sara. test scris. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali.1985 2. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Lemon-Materiale de educatie in nursing. unitati medicale si scolare. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Phillips 6-6.culegeri de date . coevaluarea in grupul de lucru.Ciornea.1995 11.1998 3. Pe parcursul modulului. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. metoda 6-3-5. Dutescu.1998 12. evaluarea altor competente nefiind relevanta.1994 7.. folii de retroproiector. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.observarea sistematica a elevilor . CD-uri. Buucuresti.Gh. Fry. probe practice (studiu de caz.T. pe secvente mai mari). OMS-Regional Office for Europe. 2001 5. Editura Alternative. durata evaluarii. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. ICN.1998 4.Gh. analiza produselor( culegeri de date).. 3. sinectica. referat. 1979 74 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . sau sumativa. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. Bucuresti. ANR. Nicolau. cumulativa (verificari partiale.B.ritmica.Vol.Editura Albatros.Deontologie medicala.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. fisa de lucru. Scripcaru. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme.Etica aplicata. ANR. discutii panel. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Cai de administrare: orala. Urmareste evolutia bolnavului dupa Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregateste bolnavul C. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. aspect. confirmarea acceptului 2. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor.Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II. postura. alte senzatii 3. 4. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. percutanata. forma de prezentare. respiratorie. materiale de unica folosinta etc. percutanata. Administreaza medicamentele. crt. 18. 4. etc 2. foaie de observatie 1. 4. parenterala. parenterala.Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. 2. Administreaza medicamentele C. comportament. 5. condica. Unitate de competenta Competente Continuturi 1. pe mucoase. invatamant clinic. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. reteta. folosirea manusilor de cauciuc. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. pentru calificarea: asistent medical generalist. cu termen de valabilitate 3. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. 3. 2. caldura. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii.Document medical: condica. Reactii adverse: tegumentare. termen de valabilitate 2. 2. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. Pregateste bolnavul. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. modificarea gustului. Reactii induse: durere.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. Identifica medicamentelor medicamentele prescrise C. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1. Informarea pacientului: conversatie. Prescriptia medicala: reteta. 75 Administrarea C. foaie de observatie) 2. Identifica medicamentele prescrise. functii vitale. 1. 5. 1. etc. etc. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. utilizarea manusilor de cauciuc. Cai de administrare: orala. respiratorie. Materiale de unica folosinta . 3. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. reteta. concentratie.

care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.dezbaterea. studiu de caz – plan de ingrijire). conversatia. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. probe practice (demonstratie. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. la procesul de invatare . Indiferent de locul. compararea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. casete video.administrare modificarea functiilor vitale. existente. tutun). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. demonstratia. planul de ingrijire. fise de lucru. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. anuntarea medicului 3. simulari. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. manechin. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. observatia. momentul si persoana care face evaluarea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. folii de retroproiector. problematizarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. In elaborarea strategiei didactice. simularea. exercitiul. mobilizare Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. cafea. volumul si nivelul de cunostinte. descoperirea. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. fisa de lucru. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Cadrele didactice. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. 76 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. evaluarea altor competente nefiind relevanta. proiectul. studiul de caz.elevii au stiluri diferite de invatare . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. dotarea cu material didactic. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. instrumentar si materiale sanitare diverse. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. pentru verificarea atingerii competentelor. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”. adictii ( lcool. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. scheme.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. munca independenta. CD-uri. planuri de ingrijire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. test scris.

legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. emise clienŃi. solicitări.Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ Notă introductivă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ face parte din pregătirea anului II. contra. inclusiv numerice. Elaboreaza mesaje scrise specializate. În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ. in contexte profesionale semnificative. Exprima mesaje orale in limbaj complex. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. laborator tehnologic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. pe teme profesionale: instrucŃiuni. in contexte profesionale semnificative. -opinii. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. puncte de vedere. inclusiv mesaje telefonice înregistrate. 2. colegi sau de cei din jur. în contexte profesionale semnificative ConŃinuturi 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. atitudini (pro. -transmisiuni radio şi TV. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. 77 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .informaŃii factuale. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje orale. in contexte profesionale semnificative Tabel de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. priorităŃi. competenŃă 19. explicaŃii. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate. -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. -discursuri. rapoarte.informaŃii. conferinŃe (inclusiv video-conferinŃe). neutră). Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. inclusiv numerice. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. privind specificaŃii de procese. produse şi servicii. anunŃuri publice. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. . in contexte profesionale semnificative 2. -conversaŃii telefonice. şcoala postliceală. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. formale şi informale directe. întrebări.1. in contexte profesionale 3. Tipuri de informaŃii: . Comunicarea în limba modernă CompetenŃe C. pentru calificarea asistent medical generalist.

fişe de producŃie. Moduri de comunicare: .3. fişe tehnice. despre produse şi servicii. 78 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reclame. 2. operaŃii.date privind: materii prime. operaŃii şi procese tehnologice. documente de evidenŃă. evaluări. procese verbale. faxuri. Teme specifice: . materiale şi produse finite. anunŃuri. . fişe tehnice. .faŃă în faŃă.organizarea locului de muncă.documente profesionale specifice specializării: manuale. rapoarte. referate.discuŃii profesionale formale şi informale.informaŃii factuale. 3. Tipuri de informaŃii: . în contexte profesionale semnificative. Elaborează mesaje scrise specializate. explicaŃii. .idei. note circulare. 2.4. reclame.scurte rapoarte profesionale.formate informale. 2. fişe de evidenŃă.C.formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. puncte de vedere. explicaŃii.texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. . mesaje (inclusiv e-mail). oferte.informaŃii profesionale: instrucŃiuni. facturi pro-forma. . Tipuri de texte: . 1. . pe teme de interes comun.raportări privind desfăşurarea unor evenimente.2. . în contexte profesionale semnificative C.dări de seamă. reclamaŃii. şedinŃe.prezentări.calitatea serviciilor / produselor. Tipuri şi formate de documente şi texte funcŃionale: . .corespondenŃă profesională: scrisori. idei. rapoarte. procese. opinii. specificaŃii.aranjamente şi instrucŃiuni de serviciu. instrucŃiuni cereri. 1.operaŃii. sfaturi. relativ complexe. . .la telefon. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C. procese. .informaŃii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). . inclusiv numerice. procese verbale. . Tipuri de informaŃii: . Tipuri de informaŃii scrise: . evaluări). faxuri. prezentări. activităŃi şi procese de producŃie.texte cu conŃinut operaŃional profesional: corespondenŃă. robot telefonic. minute. date tehnice ale unor produse şi servicii. . Exprimă mesaje orale în limbaj complex. .elemente cheie din documente relevante. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje scrise specializate. 3. . legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. detalii de operare.formate formale.informaŃii factuale . formulare. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. . descrieri şi specificaŃii de obiecte.instrucŃiuni. opinii. în contexte profesionale semnificative. oferte. Tipuri de discurs: . circulare. . individual sau în grup.

simularea. diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.întâlniri formale / informale profesionale de rutină. 79 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .contacte de rutină cu colegi. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. pentru verificarea atingerii competenŃelor.în interiorul organizaŃiei: cu subalterni. legată de sarcini de serviciu.5. în contexte profesionale semnificative 1. . cu potenŃiali clienŃi / parteneri. Se recomandă următoarele metode: conversaŃia. Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor . dobândite anterior. . cu colegi. superiori. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. subalterni.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. proiectul. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă.C. ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional. Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. . ritmul de înŃelegere şi asimilare a cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. jocul de rol. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă. în activităŃi profesionale zilnice.elevii au stiluri diferite de învăŃare . CorespondenŃă profesională: . Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unităŃi de competenŃă pentru abilităŃi cheie. . volumul şi nivelul de cunoştinŃe anterioare ale elevilor. dotarea cu material didactic.situaŃii sociale si profesionale formale şi informale.elevii participă cu cunoştinŃele lor. pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . 3. Participă la interacŃiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu.comunicări formale / informale cu parteneri şi clienŃi. 2. respectiv – Sanatate si asistenta pedagogica. Comunicare telefonică: . la procesul de învăŃare . mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional. respectiv informaŃiile. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.interviuri individuale sau în grup.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare . Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard. activităŃi profesionale zilnice. DiscuŃii profesionale: . cu superiori. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.interviuri telefonice individuale. În elaborarea strategiei didactice.în afara organizaŃiei: cu clienŃi. cu parteneri. . evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. .formală şi informală.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. laborator tehnologic. pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ. ϖ Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modului: ϖ 1.MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ ϖ Notă introductivă ϖ Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ face parte din pregătirea specifică din anul II. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Precizează principiile managementului general 2. Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore. Aplică legislaŃia sanitară ϖ Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor ϖ Unitatea de competenŃă:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ 80 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională.

formarea şi dezvoltarea. activităŃi. funcŃiile managementului (după Henri Fayol . principii generale ale conducerii.2. cultura organizaŃională. strategii clasice ale procesului schimbării). Precizează legislaŃie principiile sanitară managementului general. 4. Management organizaŃional (definiŃie şi obiectiv. 4.5. tactică.1.3. Organizarea: împărŃirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. instrumente utilizate. evaluarea randamentului şi performanŃei. conducere şi control).6. Management general: 3. Factori implicaŃi direct în desfăşurarea activităŃii: competenŃa. Modele de gestiune a resurselor umane. DefiniŃie. organizaŃii formale şi informale. Etapele procesului de management: 4. 4. Comunicarea managerială. 3.3. 3.6. AbilităŃi necesare managerului.2.planificare. motivarea existenŃei managementului. componentele principale ale organizaŃiei. Dezvoltarea performanŃei.4.7. metode/abordări după Mintzberg. variabile care influienŃează gradul de delegare). metode de raŃionalizare a timpului). responsabilitatea. Dirijarea: coordonarea personalului. 3. stabilirea obiectivelor şi priorităŃilor. 3. 4. managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului. 4.Nr crt. Schimbarea. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. remunerare). tipuri de autoritate în management). 4. Unitatea de CompetenŃe competenŃă Management şi C. organizare. tipuri de planificare (strategică. funcŃiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecŃia. tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. ConŃinuturi 1. noŃiuni de bază în utilizarea planificării. managementul schimbării (tipuri de schimbare. decizionale). Planificarea: definiŃie.4. 3. 81 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 20.1. Sistemul de informaŃii: (structuri formale şi informale). stresul organizaŃional). operaŃională). rolurile managerului (interpersonale. autoritatea (surse ale autorităŃii. delegarea autorităŃii (principii. parametri de caracterizare a organizaŃiei. informaŃionale.5. managementul echipei.

criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite Ńări (coerenŃa SIS. 2. scopurile şi obiectivele reformelor. dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenŃi. modele de sisteme de sănătate. plata după timpul lucrat). sistemul pieŃei libere. bugetul global.2. RelaŃia sănătate-boală-îngrijiri de sănătate. cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical. performanŃa sistemelor de sănătate.1. 82 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . îmbunătăŃirea sistemului de formare a personalului de sănătate.C. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1. FinanŃarea serviciilor de sănătate. 1. salariul. analiza cost-beneficiu.2.1. caracterul cuprinzător al serviciilor. modificarea metodelor de planificare şi gestionare. plata bazată pe diagnostic. eficienŃa sistemelor de sănătate. servicii de sănătate. Principiile economiei sanitare: 2. analiza cost-utilitate. stabilirea priorităŃilor. dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare. administraŃia de sănătate). 3. 3. beneficiari de servicii de sănătate. priorităŃi: descentralizarea SIS. 2. principii de realizare a sistemelor de plată. Reforma sistemului de sănătate din România. piaŃa îngrijirilor de sănătate (beneficiar. furnizor. pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical). universalitatea asigurării cu servicii. Identifică politicile şi sistemele de sănătate. evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate. mecanisme de plată (plata per serviciu. Reforma sistemelor de sănătate: 3. furnizori de servicii de sănătate. accesibilitate largă. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate. limitarea costurilor cu menŃinerea calităŃii îngrijirilor de sănătate). analiza echităŃii în finanŃarea serviciilor publice de sănătate). NoŃiuni şi termeni de bază privind definiŃia şi particularităŃile economiei sanitare.1. capitaŃia.2. mecanisme de alocare a resurselor. definirea sistemelor de sănătate.

satisfacŃia pacientului). roluri manageriale. indicatori ai calităŃii serviciilor.C. managementul calităŃii serviciilor de sănătate. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar. 1. finanŃarea spitalului (spitalul public/non-profit. unităŃile medico-sanitare ca organizaŃii. 2. tipuri. Analizează caracteristi-cile managementului sanitar. spitalul privat/pentru profit. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3.2. managementul resurselor umane. 3. 3. unităŃi medico-sociale). alte unităŃi medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistenŃă pentru copii. indicatori financiari. roluri).1. sistemul informaŃional. îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu). managementul timpului. Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienŃilor. 3. structura. cabinetele stomatologice. tipuri de servicii. Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizaŃie (scopurile generale.3. 1. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie. DefiniŃie.3. înregistrările medicale. cabinetele de specialitate private. interrelaŃiile profesionale. profesionişti de sănătate. managementul stresului. Leadership în îngrijirile de sănătate. persoane cu handicap. vârstnici. circuitul bolnavului. funcŃiile. componente. aprecierea performanŃei unui spital (indicatori de eficienŃă pentru paturile de spital. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizaŃiile de sănătate. parteneriatul public-privat).1. 83 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. secundar şi terŃiar). Nivelul terŃiar: unităŃi medicale de înaltă performanŃă. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1. scopul şi obiectivele.

furnizorii de servicii de sănătate 2. DefiniŃie. descoperirea. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii. poster.1. • elevii au stiluri diferite de învăŃare. Legea nr. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare.M. proiect). drepturile pacienŃilor. medicina experimentală.M. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.1. 3. evaluarea performanŃelor. Autorizarea. drepturile şi obligaŃiile asiguraŃilor. legi organice şi ordinare. la procesul de învăŃare.). probe practice (studiu de caz .3. ϖ CondiŃii de aplicabilitate didactică şi de evaluare ϖ Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ poate fi parcurs în mod independent. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali).1. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. ordine de ministru.4.). standarde.U.. izvoare de drept medical (ConstituŃia României.C. referat). • elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. O.A. asociaŃii sindicale (contractul colectiv de muncă). 84 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . casele de asigurări sociale de sănătate. NoŃiuni de drept medical: 1.M. competenŃe.4.R. 2. administraŃia de sănătate publică. În elaborarea strategiei didactice. Desfăşurarea activităŃii: codul muncii in vigoare. Aplică legislaŃia sanitară. demonstraŃia. studiul de caz. actele cu caracter normativ elaborate de O.R. 2. turul galeriei. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale).2. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.A. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3. transplantul de organe şi Ńesuturi. algoritmi optimali. Codul de etică şi deontologie profesională al O.A. 3. salarizare (legislatie in vigoare). proiectul. LegislaŃia privind organizarea şi funcŃionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate. acreditarea. hotărârile de guvern. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii.problema de sănătate. 1. compararea. in vigoare.M. dezbaterea. problematizarea. drepturile şi obligaŃiile cetăŃenilor. 3.2. asistenŃa medicală acordată populaŃiei. scheme de desfăşurare). proiectul. criterii specifice de ocupare a funcŃiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv.R. sănătatea mintală. analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. probe scrise (test. modele explicative (scheme. atribuŃii. activitatea de medicină legală. noŃiuni despre stat şi drept. AsociaŃii profesionale (Statutul şi Regulamentul O. 1. Se recomandă următoarele metode: observaŃia.M.M. 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive. nr.2. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: • elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi în mod activ în procesul de învăŃare. reprezentări grafice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). 3. asistenŃa socială.

O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul."Managementul serviciilor de sănătate" . munca independentă. UniversităŃii "Lucian Blaga" din Sibiu. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. Mihai Gr. 7. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. 6. investigaŃia. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. 2000 European Trening Foundation SJEP 9628 . ALL. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea."Management sanitar" . Instruirea în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. etc. folii de retroproiector. observaŃia.Ed. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Bibliografie recomandată: Dan Enăchescu. 1997. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. proiectul. desene. Indiferent de locul."Sănătate publică şi management sanitar". îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. dotarea cu material didactic. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Ed. 1994. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. pentru verificarea atingerii competenŃelor. tema în casă. planşe. care asigură pregătirea la acest modul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Marcu .Ed. 4. soft etc. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. Cadrele didactice. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. momentul şi persoana care face evaluarea. computer. diapozitive. conversaŃia."LegislaŃie medicală şi socială" . Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. coevaluarea în grupul de lucru. casete video. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. Resursele materiale trebuie să conŃină o gamă cât mai variată: modele. 1995. ϖ ϖ Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. 2004 Monitorul Oficial al României 85 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . simularea. 1998 Liviu Cocora . 3. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. 1998 Cristian Vlădescu (coordonator) . Expert. studiul de caz. exerciŃiul. filme. ConstanŃa.Ovidius University Press. 5. CD-uri. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

. Aplică programe de sănătate publică. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Modulul are alocate 120 de ore. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ ϖ ϖ 86 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Măsoară şi analizează morbiditatea. În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ. 4. invatamant clinic. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătăŃii publice. pentru calificarea: asistent medical generalist. ϖ ϖ Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modului: 1. 2.MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ ϖ Notă introductivă ϖ Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ face parte din pregătirea specifică din anul II. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. din care 96 ore. 5. 3. Monitorizează starea de sănătate.

Supravegherea epidemiologică (infecŃii digestive. controlul problemelor cronice de sănătate. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. NoŃiuni de bază ale epidemiologiei: Definire.1. 21. în medicina clinică. activitatea şi asistenŃa antiepidemică. Termenul de inferenŃe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în consideraŃie în cazul asocierii epidemiologice. relaŃia tip doză-efect. Unitate de competenŃă Epidemiologie şi sănătate publică CompetenŃe C. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. 3. infecŃia HIV/SIDA. obiectul preocupărilor (grupurile populaŃionale populaŃie Ńintă de referinŃă. clasificarea epidemiologică a bolilor infecŃioase. metode folosite de epidemiologie. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. ConŃinuturi 1. experimentale şi operaŃionale). strategia ecologică. zooantroponoze. grup particular de bolnavi). insuficienŃa altor explicaŃii. Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenŃiei (cercetarea aplicativă). coerenŃa. crt. Anchetele epidemiologice (descriptive. parazitoze. Domenii de aplicare: în sănătatea publică. screening-ul şi studiile de prevalenŃă. relaŃia temporală. Caracterul cauzal al unor asociaŃii. plauzibilitatea.Nr. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: DistribuŃia şi determinanŃii bolilor cronice în populaŃii diferite. infecŃii aerogene. dovada experimentală). predicŃia în legătură cu numărul probabil al bolilor. infecŃii nozocomiale). consistenŃa asociaŃiei. analitice. 4. 87 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . specificitatea. 2. relaŃia de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forŃa asociaŃiei. Obiective: descrierea distribuŃiei bolilor/factorilor de risc în populaŃiile umane. Epidemiologia bolilor infecŃioase: Procesul epidemic.

instrumente.1.indicele dezvoltării umane. stilul de viaŃă. indicele participării femeii. comportament şi serviciile de sănătate). după tip). a determinanŃilor şi a intervenŃiilor (determinanŃi direcŃi . 1. corectitudinea. după temporalitate. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătăŃii publice. 3. mediu.produsul intern brut. concepte. 3. Calitatea vieŃii şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calităŃii vieŃii . 88 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . după utilizare. 2. locuinŃele nesănătoase. analiza şi interpretarea datelor. distribuŃia veniturilor între judeŃe/în interiorul judeŃului. situaŃiile de criză). după natură. vizuală. Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influienŃată de sărăcie.2.2. încrederea în sursa informaŃiei). habitatul. sărăcia. 1.1. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanŃi indirecŃi . poluarea mediului.generale.2. deces). scrisă. după apariŃie. relaŃia dintre determinanŃi. factori sociodemografici. 1. după format. factori sociali. violenŃa mai ales în familie. tipuri de informaŃii (clasificarea după sursă. educaŃia. Modele de sănătate publică: 1.4.1. nivelul de educaŃie).fumatul. Modelul stării de sănătate. accesul la apa potabilă. după nivelul managerial. individualizate. după frecvenŃa de colectare. Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influienŃată de biologia umană. şomajul. DefiniŃie. indicele sărăciei). DeterminanŃii majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiŃionarea lor. 2. asocierea determinanŃilor în producerea efectului (boală. exhaustivitatea. specifice bolii. 2. alcoolul. Probleme de sănătate publică: 3.2. Managementul sistemelor de informaŃii. indicele disparităŃii între sexe. orală. metode de comunicare a informaŃiei (faŃă în faŃă. Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinanŃilor sănătăŃii în relaŃie cu calitatea vieŃii. modificările climei. sanitaŃia. Managementul datelor şi al informaŃiilor medicale. 1.3. indicatori sintetici . nutriŃia. electronică). Calitatea datelor (relevanŃa.C. consumul de droguri.

măsurarea natalităŃii şi fertilităŃii.C. structura pe grupe de vârstă). dinamica populaŃiei. implementare. sănătatea mintală. 89 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .S. Statistica populaŃiei (numărul. Propuşi de U. 1. (indicatori ai stării de sănătate. indicatori de caracterizare a condiŃiilor de viaŃă şi muncă.strategia "Sănătatea pentru toŃi în secolul XXI". caracteristici demografice şi sociale). scopul şi obiectivele strategiei naŃionale de sănătate publică. 2.2. densitatea.M. ani potenŃiali de viaŃă pierduŃi. 2. monitorizare. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. servicii preventive. 1.E. structura pe sexe. anii de viaŃă ajustaŃi cu incapacitatea. statistica populaŃiei. (concepte. protecŃia sănătăŃii. principii directoare.1. boli transmisibile.2. anii de viaŃă ajustaŃi cu incapacitatea.3. domenii prioritare de intervenŃie (boli netransmisibile. ponderea în mediul urban/rural. Indicatori utilizaŃi în monitorizarea stării de sănătate a comunităŃii: 1. măsurarea mortalităŃii infantile). ImplicaŃiile statisticii şi dinamicii populaŃiei pentru serviciile de sănătate. Strategia naŃională de sănătate publică: starea de sănătate a populaŃiei. indicatori ai stilului de viaŃă. politica de sănătate a guvernului. măsurarea natalităŃii şi fertilităŃii. măsurarea mortalităŃii infantile. măsurarea mortalităŃii generale şi specifice). 2.3. 1.1. ani potenŃiali de viaŃă pierduŃi. Monitorizează starea de sănătate. evaluare. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI". repartiŃia teritorială. sănătatea familiei. Propuşi de O. Dinamica populaŃiei (concepte.3. .

Măsurarea morbidităŃii observate: 2. reprezentări grafice. 2. morbiditatea cu ITM. sursa datelor şi informaŃiilor (date de rutină şi date obŃinute prin studii speciale . indici de structură pentru incidenŃă/prevalenŃă . morbiditatea succesivă . IncidenŃa. co-morbiditatea. caracteristicile socioculturale. familiei. Indicatorii de morbiditate: 3. Conceptul de vizualizare a informaŃiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului. comunităŃii.1. abordarea transversală şi abordarea longitudinală. calcularea relaŃiei dintre factorii de risc şi boală. prevalenŃa. evoluŃia fenomenelor pe zone.1. sistemul de îngrijiri de sănătate.obiective. Abordarea morbidităŃii observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire.2.cercetări. formule de calcul. definiŃia morbidităŃii. screening. comparări între evoluŃia aspectelor din diferite perioade. relevanŃa pentru implementarea unor programe de sănătate. 1. Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: supravegherea bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferenŃiate). morbiditatea cu invaliditate. 2. persoana bolnavă) şi aspectul morbidităŃii = fenomenul (incidenŃa. Măsoară şi analizează morbiditatea. metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). morbiditatea individuală .în dinamică). alimentaŃia şi nutriŃia). determinanŃii de mediu. 3.2. morbiditatea spitalizată. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor.4. morbiditatea spitalizată. utilizarea morbidităŃii în studiile epidemiologice descriptive. morbiditatea cu incapacitate de muncă. 90 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .pe contingent. cu evaluări la nivel regional şi naŃional) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătăŃii într-o populaŃie (gruparea informaŃiilor . construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor.C. prevalenŃa. mortalitatea specifică. anchete medicale). 3.starea de boală şi deteriorarea sănătăŃii. populaŃia la risc.

specifice. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. intermediare. turul galeriei. operaŃionale).3. se recomandă următoarele metode: observaŃia. evaluare finală. Identificarea problemelor. materiale. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. descrierea priorităŃilor şi formularea problemei de sănătate. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: • elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi în mod activ în procesul de învăŃare. 3. proiectul. poster. • elevii au stiluri diferite de învăŃare. la procesul de învăŃare. Indiferent de locul. responsabilităŃi. Instrumente urmărite. Implementarea: 3. IniŃierea: 1. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. probe practice (studiu de caz . concluzii şi propuneri. referat). numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. • elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. criterii şi norme utile în control şi evaluare.4. utilizarea software-ului specializat). momentul şi persoana care face evaluarea. 1. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea).2. reprezentarea grafică a informaŃiilor. Aplică programe de sănătate publică. Cadrele didactice. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. Structura organizaŃională. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. problematizarea. dezbaterea.1. îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe.2. Estimarea bugetului. organizarea implementării (resurse umane. demonstraŃia. planul activităŃilor. 3. financiare. informaŃionale). proiectul. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. 1. pentru verificarea atingerii competenŃelor. (elemente de biostatistică. compararea.1. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. monitorizare. OportunităŃi şi constrângeri 2. 91 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.problema de sănătate. analiza statistică.3. studiul de caz. ϖ ϖ CondiŃii de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ poate fi parcurs în mod independent. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul.1. proiect). 1. stabilirea populaŃiei Ńintă şi a beneficiarilor. Planificarea: 2. Scop. durata programului.C.5. probe scrise (test. SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. modele explicative (scheme. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. 3. În elaborarea strategiei didactice. Specificarea participanŃilor şi colaboratorilor. descoperirea. 1. 4. evaluări parŃiale. rezultate aşteptate. Evaluarea: indicatori de monitorizare. obiective (generale. algoritmi optimali. reprezentări grafice. Prezentarea situaŃiei existente. care asigură pregătirea la acest modul. scheme de desfăşurare).

Medicală. Anca-Gabriela Vitcu – “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” – Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ."Sănătate publică şi management sanitar". proiectul etc. 2. Bibliografie recomandată: Dan Enăchescu. tema în casă. computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. în cadrul împrumutului Băncii Mondiale. filme. observaŃia. 1998 Aurelia Marcu. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. Bususioc. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea.Document elaborat pentru Ministerul SănătăŃii de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate. C.Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. casete video. planşe. 2002 Beaglehole. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Iunie 2004 92 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Bonita. 1997. 1995. munca independentă. exerciŃiul. desene. simularea."Bazele epidemiologiei" . Instruirea în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. conversaŃia. coevaluarea în grupul de lucru. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Marcu. C. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. investigaŃia. 1994. CD-uri. Resursele materiale trebuie să conŃină o gamă cât mai variată: modele. 5. Ed. 1997 E. folii de retroproiector. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. 4. dotarea cu material didactic. Marcu . se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Mihai Gr. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. diapozitive. Kjellstrom . R. T."Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Bocârnea . Mihai Gr. ALL.Editura ALL. 3. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. studiul de caz. 1988 Strategia naŃională de sănătate publică . ϖ ϖ Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. 1. Măgureanu.

alegerea planului de cercetare. 1. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative. volumul si nivelul de cunostinte. 1. 1. redactarea raportului final. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul C. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. 2. unitatea dintre intelegere si explicativ. invatamt clinic. selectarea C. pentru calificarea asistent medical generalist. efectuarea cercetarii. formularea ipotezei. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului. date cantitative si calitative. crt. rezultatelor. caracterul contradictoriu. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. dotarea cu material didactic. Etape: definirea problemei. interpretarea stiintifice 2. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric. ipoteza. 3. Explica notiunile de metodologie si metoda. principiul determinismului. tehnica. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. principiul cognoscibilitatii. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. 93 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . principiul regularitatii. comunicarea concluziilor cercetarii. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II. Utilizeaza etapele unei cercetari bibliografiei. caracterul limitat. Explica notiunile de metodologie si metoda.3. 3. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. caracterul pasional. Argumenteaza importanta cercetarii iluzoriu. Unitatea de competenta Principii de baza ale cercetarii Competente Continuturi 1. tehnica. investigare. procedee si instrumente de Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice. variabile. stiintifice C. unitatea dintre cantitativ si calitativ. Concepte si termeni: teorie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII.2.1. procedee si instrumente de investigare stiintifica. 22.

exercitiul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. existente. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. studiul de caz. fisa de lucru. C. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. fise de lucru. momentul si persoana care face evaluarea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. conversatia. etc. 94 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . discutiile si lucrul in grup. descoperirea. probe practice (studiu de caz. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. dezbaterea.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala.D – uri. evaluarea altor competente nefiind relevanta. problematizarea. comun de performanta. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. scheme. munca independenta. Indiferent de locul. test scris. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. problematizare). compararea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. carti. casete video. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. SPP-ul stabileste un nivel national. Cadrele didactice. demonstratia. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. simulari. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. reviste. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. folii de retroproiector. simularea. pentru verificarea atingerii competentelor. proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme.

BPOC.2. expectoratie. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. observabilitate. obstructia cailor aeriene. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. alimentare. TBC. mobilizare. Interventii proprii: comunicare. 2. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale. febra. observatie clinica. 1. profilaxia infectiilor. Interventii: 3. comunicareineficace. simptomatologie. 3. cercetare documente medicale. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. modificari toracice. profilaxie. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.2. risc de accidente. dispnee. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. investigatii. realism. 23. 1. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 C. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.1. Manifestari de dependenta 2. Surse de dificultate 3. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore.2. 3. invatamant clinic. supravegherea starii de constienta. igiena.1. hidratare. performanta. Continuturi 1. 2. supravegherea functiilor vegetative. hipertermie. prevenirea complicatiilor. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse.3. durere. cancer pulmonar (definitie. astm bronsic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. crt. Manifestari de independenta 2. 4. pneumonii. 2. Unitatea de competenta Pneumologie si nursing specific Competente C. C. vulnerabilitate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. junghi thoracic. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. Analiza si sinteza informatiilor: 2. 2. educatie. implicare. Obiectivul nursing: specificitate. pentru calificarea asistent medical generalist. Culegere de date prin: interviu. principii de tratament). Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. ortopnee. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 5. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. etiopatogenie. risc de infectie. pneumotorax.3. dispnee. cianoza.

solutii antiseptice. aspirarea secretiilor oso-faringiene. Obiective stabilite: 1. termometru. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene.2. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . . fise de lucru. Sugestii metodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Restructurarea planului de ingrijire: 2. fisa de lucru. Materiale: placute Petrii. Pregatirea psihica: explicatii. administrarea tratamentului general si local. tuse asistata. asigurarea confortului psihic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.C.1.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.2. igiena etc. 2. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. punctie pluerala etc. instilatii. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. medicamente. Aplica interventiile proprii si delegate. seringi. ace. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. proiectul. Resurse materiale: 1. C. oxigenoterapie. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie. inhalatii. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. 1. 96 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . la procesul de invatare. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.1. etc.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. stetoscop. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2. tapotaj.2. 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. problematizarea. drenaj postural.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. 2. 1. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. solutii perfuzabile. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. volumul si nivelul de cunostinte. .elevii au stiluri diferite de invatare . descoperirea. scuipatori. In elaborarea strategiei didactice. recoltari sputa. aerosoli. simulari. planul de ingrijire. planuri de ingrijire.1.2. 2. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. informare. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. trusa perfuzie. 3. gargarisme. demonstratia. dotarea cu material didactic. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. compararea.4. tensiometru.5. inhalante. 1.

studiul de caz. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. exercitiul. probe practice (demonstratie. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Indiferent de locul. momentul si persoana care face evaluarea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. SPP-ul stabileste un nivel national. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. brancarda. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. scheme. conversatia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). munca independenta. comprese etc. 97 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . discutiile si lucrul in grup.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Cadrele didactice. comun de performanta. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. folii de retroproiector. simularea. Se evalueaza numai competentele din acest modul.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. casete video. manechin. dezbaterea. C. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.D – uri. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiu de caz – plan de ingrijire). fesi. existente. pentru verificarea atingerii competentelor.

profilaxie). turgescenta venelor jugulare. Unitatea de competenŃă Cardiologie si nursing in cardiologie Competente C 1 Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor cardi-vasculare ConŃinuturi 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3.amplitudine). Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. simptomatologie. zgomotele. Evalueaza rezultatele obtinute. invatamant clinic. freamatele. socul apexian.2. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie. ameteli tulburari vizuale si auditive. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . simptomatologie. Simptome functionale: dispnee (cardiaca. paralizii. extracardiaca. evolutie. evolutie. forme clinice. 2. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4. investigatii.digestive (greturi. 1. investigatii. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . mediastinopericardita. paroxistica). etiopatogenie. balonare. Aplica interventiile proprii si delegate 5. 24.3 Bolile miocardului (definitie. prognostic. pozitia bolnavului (ortopnee. bombarea abdomenului. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr.etiopatogenie.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala. cianogene (definitie. tratament) 98 C. investigatii. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. hemiplegii). 2. tulburari de diureza .2. tulburari de echilibru). Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . puls (frecventa. decubit.4 Bolile pericardului :pericardita acuta . de efort.ascita. accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii. cardiaca) palpitatii. tratament). tratament). In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. investigatii.1. anxietate. tratament.dansul arterial. pentru calificarea : asistent medical generalist. cianoza. nervos (cefalee. hemoptizia). anorexie tisulara. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore. febra.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene. ritm. T. evolutie. hepatomegalie).A. insuficienta mitrala.evolutie. insuficienta aortica. astenie. simptomatologie. simptomatologie. crt. varsaturi. etiopatogenie. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. complicatii. cianoza. 2. simptomatologie. stenoza aortica. 2. genu-pectorala). durere (precordiala. alte cardiopatii valvulare (definitie. forme clinice. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. 2. tulburari de ritm. sufluri.pericardita cronica constrictiva.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. tratament). Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie . etiopatogenie. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. prim ajutor. 3.14 Ateroscleroza: definitie. examen fizic (inspectie. deficit de autoingrijire.10 Hipotensiunea arteriala esentiala. 2. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative. simptome. profilaxie).8. insuficienta cardiacaglobala (definitie. simptomatologie.ectopice. palpare. investigatii. clasificare. scrisori medicale. complicatii. dispnee. investigatii. varicele (definitie.11 Socul: definitie. carnet de sanatate. observabilitate (cine?. Manifestari de independenta: pacient constient. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. trimiteri. Independenta/ Dependenta 3. 3. tratament. 3. implicare. etiologie.4. lipsa durerii. profilaxia infectiilor. saracie). insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare. angina pectorala. Obiectivul nursing: specificitate. profilaxie) 2. tratament. 2. cu intrebari inchise/ deschise).12 Sincopa si lesinul: definitie. postura inadecvata.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct – indirect.7. lipsa cunoasterii. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. etiopatogenie.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. etiopatogenie. stres). investigstii tratament). evolutie. etiopatogenie.evolutie. complicatii. lung. investigatii.2.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice. tratament. performanta. fiziopatologie. escara de decubit.3. mobilitate pastrata. bilete de iesire din spital. tulburari de echilibru. alterarea starii de confort. mediu. vulnerabilitate fata de pericole. 2. observatie. 2.3. palpitatii. infarctul miocardic. risc de complicatii. evolutie. profilaxie. tulburari in conducerea stimulilor (definitie. simptomatologie. simptome. profilaxie).13 Moartea subita: etiopatogenie. a starii de constienta. comunicare eficienta . edeme ale membrelor.6. risc de infectii. incordarea miscarilor. cordul pulmonar cronic. somn si odihna corespunzatoare. tratament.16 Bolile venelor: tromboflebita. ce. investigatii. percutie). simptome. simptomatologie. de ordin psihologic(anxietate . tablou clinic. comunicare ineficienta. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica.cand?) obiective pe termen scurt. simptomatologie. simptomatologie. temp) pastrate. ascultatie. simptomatologie. puls. 2. investigatii . 2. Interventii proprii (autonome): comunicare . cum?.C. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. retete etc. ortostatica (definitie.modificari ale functiilor vitale. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 2. etiopatogenie.5. simptomatica.tratament) 2. 2. simptomatologie. tratament. tratament) 2. ce se poate face?. prognostic tratament).9. etiopatogenie. cianoza. etiopatogenie. in ce masura?. realism. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. circulatie inadecvata. investigatii. prevenirea complicatiilor.TA. 3. 99 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . evolutie. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). semen vitale (respiratie. 3. 3. tratament. boli organice ale arterelor periferice (definitie. clasificare.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica. hidratare. culoarea tegumentelor normala.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. imobilitate. tratament) 3. etiopatogenie. 3. tegumente intacte. de ordin social (izolare. evolutie. clasificare. complicatii.1.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice.

sursa oxigen. supravegherea pacientului. tehnica de executie.O. pregatirea pacientului. sursa de aspiratie. fonocadiograma . supravegherea bolnavului.O. tehnici de executie. antiseptice. termometru etc. materiale necesare. 4. trusa de intubatie (pregatirea materialelor necesare. mobilizare.10. trusa de intubatie. recoltari de sange si urina. 4. pregatirea materialelor necesare. 5. Obiective stabilite: 1. radiografia. Materiale: garou. apexograma. solutii perfuzabile. educatie etc. rolul asistentei medicale. definitie.1. satisfactia pacientului. supravegherea functiilor vitale. 1. sonde de aspiratie. Electocardiograma. tromboembolice (administrarea de anticoagulant). tensiometru. determinarea masei de sange circulant: pregatire pacientului. indicatii/ contraindicatii. trusa de ventilatie.. respiratie artificiala. scop. angiocardiografia. seringi. reorganizarea locului de munca. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda. bacteriologice: pregatirea pacientului. materiale necesare. administrarea tratamentului general si local specific. igiena. Recoltarea analizelor biochimice. intubatie orotraheala.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. oxigenoterapie.Pregatirea pacientului: Pregatirea psihica: informare. Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii. stetoscop etc. administrarea anticuagulantelor si cardiotonicelor.C.gura la nas”.. pozitie adecvata. igiena. montarea une perfuzii etc. monitor. asigurarea conditiilor de mediu.gura la gura “ sau . pregatirea pacientului. supravegherea pacientului dupa punctie. rolul asistentei. supraveghera pacientului. 4. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. sonde urinare.3. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. Punctia pericardica: definitie. tampoane. a parametrilor masurati. comprese. Interventii specifice: Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. scop. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate alimentare. trusa chirurgicala. asigurarea pozitiilor.1 Realizate – manifestari de dependenta absente sau ameliorate. tehnica de executie. respectarea regimului alimentar etc. asigurarea confortului psihic etc. a complicatiilor. oscilometriea. pregatirea materialelor necesare. masurarea pulsului central si periferic. notarea in F. flebografia. hematologice. pozitia pacientului. carucior. Examenul radiologic: radioscopia. explicatii. metode improvizate). Oxigenoterapia: sursa de oxigen. defibrillator. Resurse materiale: Instrumente: pensa linguala. reorganizarea locului de munca. pat .2. prevenirea complicatiilor. trusa de pansat. radiocardiograma. medicamente. scop. 1. ecografia cardiaca: pregatirea pacientului. stilet butonat. seringi pentru punctie. supavegherea pacientului. Masurarea TA. Aplica interventiile proprii si delegate C. masurarea presiunii venoase. pregatirea materialelor necesare. 4. indicatii / contraindicatii. trusa perfuzie. electocardiogrf. pregatirea dispozitivelor necesare. Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor aeriene. imobilizare. notarea in F. testul Rumpel – Lee: pegatirea dispozitivelor si a materialelor necesare . 3. aspirarea secretiilor . respiratie artificiala . Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. supraveghere bolnavului. prevenirea complicatiilor pulmolare. 100 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tehnici de executie. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor.

proiectul.2.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. descoperirea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Indiferent de locul. dotarea cu material didactic. investigatia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . simulari. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. . fise de lucru. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. planuri de ingrijire.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. proiectul. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. pentru verificarea atingerii competentelor. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiu de caz – plan de ingrijire). fise de lucru. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. demonstratia. test scris. . intermediara si finala. planul de ingrijire. coevaluarea in grupul de lucru. fisa de lucru. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. compararea. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. tema in clasa. la procesul de invatare. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele.elevii au stiluri diferite de invatare. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. In elaborarea strategiei didactice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Evaluarea va fi ritmica. momentul si persoana care face evaluare. Se evalueaza numai competentele din acest modul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. probe practice(demonstratie. problematizarea. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Se recomada urmatoarele metode:observatia. 3. 101 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.

instrumentar si materiale sanitare diverse. exercitiul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. folii de retroproiector. munca independenta. scheme. observatia. conversatia. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.uri. manechin. dezbaterea. studiu de caz.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. etc. 102 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . CD. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. simularea. casete vdeo. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea.

invatamant clinic. AfecŃiunile esofagului: esofagita caustica. scăderea in greutate (denutriŃie. 103 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 25. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. hernia hiatală (definiŃie. coma). 1. encefalopatie. hipotensiune arteriala.1. Principalele afecŃiuni ale aparatului digestiv: 2. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecŃiunilor aparatului digestiv Continuturi 1.5. 25. investigaŃii. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 25. icter (localizare. 2. boala inflamatorie a intestinului. ascita. simptomatologie.4. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).2. caracteristici). principii de tratament). sindroame pancreatice. sindromul dispeptic biliar. etiologie. odinofagie. AfecŃiuni ale stomacului. disfagie. colecistita acuta si cronica nelitiazică.3. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se regăsesc abilităŃi din unitatea de competenŃă tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. pirozis. principii de tratament) 2. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni ale aparatului digestiv. tulburări de tranzit (diaree. transpiraŃii profuze. 25. paloare. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Unitatea de Competente crt.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Semne locale: durerea (caracteristici).3. vărsăturile (clasificare.2. 25. caracteristici). caracteristicile scaunului). pentru calificarea: asistent medical generalist. etiologie. ulcerul gastro-duodenal. regurgitaŃie.1. hemoragia (clasificare. tahicardie. intestinului subŃire si gros: gastrita acută si cronică. competenta 25. parazitozele intestinale (definiŃie. principii de tratament). ciroza hepatică (definiŃie. Modulul are alocate 120 de ore. Tabelul de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr.1. eructaŃie. constipaŃie sau alternanŃa intre cele două.Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Notă introductivă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II. din care 72 de ore. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor aparatului digestiv. simptomatologie. inapetenŃă. Semne generale: alterarea funcŃiilor vitale si vegetative (dispnee. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate. anorexie. investigaŃii. scăderea diurezei). Gastroenterologie C 1. investigaŃii. gravitate). edeme. tulburări ale stării de cunoştinŃa (confuzie. esofagita de reflux. simptomatologie. etiologie. AfecŃiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. rectocolita ulcerohemoragică. Semne şi simptome prezente in afecŃiunile aparatului digestiv: 1. caşexie). colonul iritabil. 2.

PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale si vegetative. artificială. implicare. melena. irigator. mediu si lung). bilete de trimitere. pregătirea pentru paracenteza abdominală. sânge. colonoscop. rectoragii. 2. edeme. obŃinerea consimŃământului. P . risc înalt de alterare a conceptului de sine. derivate de sânge. semne vitale (R. sărăcie).2. 2. soluŃii perfuzabile. 3. disconfort abdominal. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate 4. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale aparatului digestiv). IndependenŃă/DependenŃă 2.). auscultaŃie). administrarea tratamentului general si local. cântărire. risc înalt de sângerare.3. golirea colonului. seringi. poziŃie adecvată. T. absenŃa eliminărilor patologice. Analizarea si organizarea datelor: informaŃii semnificative. dispnee.2. cercetarea documentelor medicale (F. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. spălătura gastrică. Pregătirea psihică: informare. gastroscop. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni ale aparatului digestiv. apetit normal. 4. icter. sistarea alimentaŃiei pe cale orala.1. stres). Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 2. a alimentaŃiei. examen fizic (inspecŃie. T0) in limite normale. materiale pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu. 4.Alimentatia pacienŃilor: naturală (activă. alimentare. trusă pentru paracenteză abdominală. palpare..O.1.2. de ordin psihologic (anxietate. cearşaf). 4. Manifestări de dependenŃă: durere. scrisori medicale.1. Manifestări de independenŃă: pacient conştient. de ordin social (izolare. 3. percuŃie.1. trusă de transfuzie. lipsa de cunoştinŃe. alterarea eliminării digestive.3. performanŃă.2. inapetenŃă. absenŃa durerii. mobilitate păstrată. reŃete. Materiale: trusă de perfuzat.3. paracenteza abdominală 104 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . etc. 3.1.2. pat). igiena alimentaŃiei. Instrumente: sonde de aspiraŃie. carnet de sănătate. hematemeza. obiective pe termen scurt. Resurse materiale: 4. Pregătirea pacientului: 4. somnolenŃă. Transportul pacienŃilor: metode de transport (brancardă. fotoliu rulant.1.3. asigurarea confortului psihic.2. exces de volum lichidian. 2. IntervenŃii specifice: 4. Pregătirea fizică: asigurarea condiŃiilor de confort ambiental. metode: observaŃia. igiena.2.1. modificarea tegumentelor si mucoaselor. C 3. IntervenŃii de urgenŃă: aspiraŃia digestivă continuă sau intermitentă. discuŃii cu membrii echipei medicale si cu aparŃinătorii.3. profilaxia infecŃiilor si a complicaŃiilor. vărsături. alimentaŃie adecvată. postura inadecvata. hipotensiune arterială. materiale pentru reacŃia Rivalta. educaŃie. clinică. bilete de ieşire din spital. 4. 3. 4.Obiectivul nursing: specificitate. profilaxie. crearea câmpului operator. explicaŃii.2. igienă. Probleme de dependenta: alterarea nutriŃiei.2. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiŃii? când? .4.3.3. a stării de cunoştinŃă. mobilizare/transport. rectosigmoidoscop). tegumente intacte si normal colorate. etc. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii si tehnici. pasivă).2.2. endoscoape (esofagoscop. stare de constituŃie normală corespunzătoare vârstei si înălŃimii corporale. interviul formal sau informal. somn odihnitor.A. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. canulă rectală.1. realism.1. 4. mânuşi de cauciuc. recipiente pentru colectarea lichidului aspirat si a lichidului de ascită.2.2. durere acuta/cronica. medicamente.

rolul asistentului medical. 5.3. de identificare si rezolvare a problemelor de dependenŃă. pregătirea bolnavului.O. colonoscopia. scop. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie si stagii clinice in unităŃi sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienŃilor cu afecŃiuni ale aparatului digestiv. InvestigaŃii specifice: a. CD-uri. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul. reorganizarea locului de muncă. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.C 5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cat mai variată: planşe. prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conŃinuturile tematice. 105 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . satisfacŃia pacientului.5. indicaŃii/contraindicaŃii. Elevii vor fi puşi in situaŃii de învăŃare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. notarea puncŃiei in F. pregătirea produsului recoltat pentru examinare. pregătirea pacientului. rezolvarea de sarcini. examene radiologice: tranzitul baritat. rolul asistentului medical.2 Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente in evoluŃia pacientului. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanŃelor. examene endoscopice: esofagoscopia. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau diminuate. ca demers logic. Pentru aplicarea procesului de nursing. tehnica de execuŃie. gestionarea cazului. incidente si accidente.3. rectosigmoidoscopia. dezbateri. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. exerciŃii practice. 5.4. 4. 5. oprirea hemoragiei prin aspiraŃie digestivă.1. studiu de caz. pregătirea bolnavului. administrarea de hemostatice. locuri de electie. colangiografia. decizional. numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului. materiale necesare. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice).1. irigografia.3. puncŃia hepatica si abdominala: definiŃie. supravegherea pacientului după puncŃie. c. instrumentar si materiale sanitare adecvate. scheme.1. 4. b. manifestări de dependenŃă apărute pe perioada îngrijirii. Obiective stabilite: 5.. jocuri de rol. evacuatoare. manechin. probe scrise de tip itemi.1. casete video. se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic-aplicativ : discuŃii de grup. Prevenirea complicaŃiilor:prevenirea vărsăturilor. 5. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. întrebări structurate.

principii de tratament). insuficienŃa renală acută si cronică (definiŃie. Semne şi simptome prezente in afecŃiunile nefrologice şi urologice: 1. 2.2. accese febrile. 1. principii de tratament). incontinenta de urina – caracteristici).1. 26. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. cistalgia. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 26. investigaŃii. crt. cancerul de prostată. investigaŃii. C 2. aspect. urologie si Nursing in afectiunile renale Competente C1 Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor nefrologice şi urologice Continuturi 1. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni nefrologice şi 2.1. simptomatologie. tulburări calitative ale urinei (culoare. principii de tratament). Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale.1. tulburări digestive cu inapetenŃă.5. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate. 2. etiopatogenie. anuria. tumorile renale (definiŃie. piuria – caracteristici). Principalele afecŃiuni nefrologice si urologice: 2. hematemeza. oligoanuria. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor nefrologice şi urologice. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Nr. halenă amoniacală. 26.2. etiopatogenie. In modulul NEFROLOGIE.4. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată NEFROLOGIE. investigaŃii. melena. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni nefrologice şi urologice. Modulul are alocate 120 de ore. 2. varicocelul. pielonefrita acută si cronica. somnolenŃă sau chiar tulburări psihice. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Notă introductivă Modulul NEFROLOGIE. simptomatologie. vărsături. tuberculoza renală (definiŃie. sindromul nefrotic. tulburări de micŃiune (polakiuria. rinichiul 106 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . AfecŃiuni urologice: litiaza renală. disuria.Modulul 26: NEFROLOGIE. din care 72 de ore. hidrocelul. alternanŃa diaree-constipaŃie.3. AfecŃiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică. MalformaŃiile congenitale renale: ectopia renală. simptomatologie. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. epistaxis. 26. astenie fizică progresivă. transpiraŃii profuze. pentru calificarea: asistent medical generalist. ischiuria. invatamant clinic. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II. bolile aparatului genital masculin – adenomul de prostată.4. miros). etiopatogenie. 26.3. Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici). oliguria. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 26. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: NEFROLOGIE. tulburări cantitative (poliuria. Unitatea de competenta Nefrologie.2. InfecŃii: infecŃia urinară. greaŃă. hematuria.

cistoscop. scrisori medicale. percuŃie. P . etc.2. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. poliurie.1. igiena.2. IntervenŃii specifice: 4. medicamente.3. 4. 2. Instrumente: sonde vezicale. examen fizic (inspecŃie. profilaxia infecŃiilor si a complicaŃiilor.Obiectivul nursing: specificitate. T0) in limite normale. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni..1. pregătirea pentru dializă. risc potenŃial de violenta. etc. mobilizare/transport. Traumatismele renale: definiŃie. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii si analize. simptomatologie. program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştinŃe.2.1. fistulei arterio-venoase. semne vitale (R.). implicare. 2. discuŃii cu membrii echipei medicale si cu aparŃinătorii. Pregătirea fizică: asigurarea condiŃiilor de confort ambiental. auscultaŃie). comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv. pungi pentru drenaj. clinica.3. poziŃie adecvata. seringi.2. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. pungi pentru urină.2. alterarea confortului.2.4. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiŃii? când? . a eliminării urinare. disconfort fizic. confort psihic. obŃinerea consimŃământului. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ. interviul formal sau informal. realism. somn odihnitor. surse de oxigen. Materiale: casolete cu material textil. asigurarea confortului psihic. îngrijirea stomelor. obiective pe termen scurt. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale si vegetative. stres). bilete de ieşire din spital. trusă de perfuzat. indicaŃii.1. 2.1. odihnă insuficientă.Dializa peritoneală si hemodializa: definiŃie.3. 4. tulburări de dinamică sexuală. 2. mediu si lung). Manifestări de dependenŃă: disurie. îngrijiri postoperatorii. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor.2. Analizarea si organizarea datelor: informaŃii semnificative. truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului. educaŃie. cistalgie. performanta.1. cercetarea documentelor medicale (F. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaŃia.A. a stării de cunoştinŃa. soluŃii antiseptice. 4. profilaxie. Manifestări de independenŃă: pacient conştient. 3. 107 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. dializoare.urologice polichistic (definiŃie. alimentare. Resurse materiale: 4. crearea câmpului operator. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. investigaŃii. principii de tratament. rezectoscop. Pregătirea psihică: informare. principii de tratament). glob vezical. mobilitate păstrată. de ordin psihologic (anxietate. 4.2. administrarea tratamentului general si local. pregătirea preoperatorie.3. sonde Cook. crearea abordului vascular. T. catetere TENCHKOFF. feşi de tifon. soluŃii pentru spălătura vezicală. oligurie. absenŃa durerii. etiopatogenie. reŃete.1. anxietate. explicaŃii. etiopatogenie. etc. palpare. seringi Guyon. greaŃă.5. investigaŃii. Pregătirea pacientului: 4.2. IndependenŃă/DependenŃă 2.1. pungi cu soluŃia de dializă. bilete de trimitere. soluŃii perfuzabile. 3.2.2. de ordin social (schimbarea modului de viaŃă. C 3. simptomatologie. obstrucŃii ale aparatului renal). 3. vărsături. 2. Probleme de dependenŃă: alterarea eliminării urinare.O. igienă. deficit de autoîngrijire. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. 4. alterarea eliminării digestive.1. agitaŃie.

jocuri de rol.b. combaterea durerii.5. alte complicaŃii de decubit. materiale necesare. parametri fiziologici. pulmonare.2. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol. PuncŃia renală: definiŃie. efectuarea dializei. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă. scop. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul. teste de coagulare. supraveghere si îngrijiri ulterioare. mobilizare. incidente.3. glicemie).5. Prevenirea complicaŃiilor cardio-vasculare. cutanate. vărsături.2. 5. Pregătirea generală: bilanŃul clinic general. materiale necesare. transpiraŃie. indicaŃii/contraindicaŃii. se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic-aplicativ : discuŃii de grup.6. 4.3. instrumentar si materiale sanitare adecvate.3.pregătirea pacientului. a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4. uree. pregătirea bolnavului. pregătirea locală.1. pierderile lichidiene (sânge. îngrijirea plăgii. 5. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cat mai variată: planşe. bilanŃul paraclinic (HLH.4. pregătirea pacientului. tehnica de execuŃie. 4. scheme. cistografia.2. Pentru aplicarea procesului de nursing. 4. exerciŃii practice. pansamentul. rolul asistentului medical.1. 4.1. dezbateri.5. plaga operatorie. manifestări de dependenŃă apărute pe perioada îngrijirii. CD-uri. grup sanguin. pregătirea pacientului. pregătirea bolnavului.3. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau diminuate. hidratarea pacientului. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente in evoluŃia pacientului. urografia. indicaŃii/ contraindicaŃii. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Supravegherea postoperatorie: aspectul general. ureteroscopia. urină.4. IntervenŃii de urgenŃă: sondajul vezical si montarea sondei á demeure. alimentaŃie. tehnica de execuŃie. 4. ImplicaŃiile psihosociale ale dializei. supravegherea pacientului după puncŃie. accidente. Explorarea mecanismelor funcŃionale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina). casete video. prevenirea complicaŃiilor: retenŃie de urină. constipaŃie. Obiective stabilite: 5.1. 4. Pregătirea preoperatorie in urgente. 4. evaluarea rezultatelor epurării extrarenale.3. locuri de electie. 5.5. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operaŃiei. studiu de caz. manechin. 108 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . creatinina. cistostomia – definiŃie.3.a. supravegherea bolnavului.4. scop. hematocrit.1. InvestigaŃii specifice: 4. materiale necesare. rolul asistentului medical. 4.2 Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin. puncŃia vezicală. Examene endoscopice: cistoscopia.4.1. satisfacŃia pacientului. Pregătirea preoperatorie: 4. Elevii vor fi puşi in situaŃii de învăŃare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 5. lichide de drenaj).6. 4. C 5.2.

109 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe scrise de tip itemi. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanŃelor. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie si stagii clinice in unităŃi sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienŃilor cu afecŃiuni nefrologice si urologice. gestionarea cazului. rezolvarea de sarcini. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. întrebări structurate. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. decizional. de identificare si rezolvare a problemelor de dependenŃă. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conŃinuturile tematice.ca demers logic.

2.11. Furunculul 2. Peritonita 2. neoplasmul gastric. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie. hematemeza. Patologia esofagului 2. tumorile intestinului subtire. 2. diverticuloza. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric.11.3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Hidrosadenita 2. simptomatologie.5. 2. tahicardie.8. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. evisceratia 2. tumorile ficatului. contractura etc. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. Aplica interventiile proprii si delegate. adenopatie. invatamant clinic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. hiperemie. Eventratia. tumefiere. chistul hidactic hepatic.4.3. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie. Continuturi 1. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta. Modulul are alocate 120 de ore. frison. rectoragii. Patologia chirurgicala a splinei 2. eructatie.2. pentru calificarea: asistent medical generalist. cancerul de colon. varsatura. 2. Herniile 2.1.1. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica. 27. Unitate de competenta Chirurgie generala si nursing in chirurgie generala. regurgitatie. Contuziile si plagile abdomenului etc. diaree. investigatii principii de tratament): 2. crt. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2. din care 72 de ore . apendicita. cefalee. greata. durere. cronica. pirozis. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). abcesele ficatului. 5.10.11. 3. febra. melena. meteorism. ulcerul duodenal.11. patologia ano-rectala.7.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.9. cancerul rectal. enteritele regionale (boala Crohn) 2. colecistita acuta). Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. ocluzia intestinala. 2. litiaza biliara. Abcesul cald 110 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. etiopatogenie. 4. constipatie.6.1. 2. neoplasmul de pancreas). dispnee. Competenta C.

Analiza si sintetiza informatiilor obtinute din culegerile de date: 2. hepatica. Instrumente: trusa chirurgicala. Pregatirea psihica: informare. a starii de constienta. Erizipelul 2.1. trusa pentru punctie. Flegmonul 2. etc. camp operator etc. Manifestari de independenta 2. realism. prevenirea complicatiilor. igiena.7.4 Aplica interventiile proprii si delegat 2. 3. duodenal. anxietatea. Surse de dificultate.5.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). diareea. Interventii proprii (autonome): comunicare. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. 1. durerea. Blakmore. retentie de 111 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . perturbarea stimei de sine. hidratare. deficit de autoingrijire.8. Einhorn.9. cercetare documente medicale. supravegherea functiilor vegetative.2. Sondaj gastric. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. echipament necesar oxigenoterapiei etc.11. Antraxul 2. alterarea tegumentelor si mucoaselor.6.4. ingrijiri postoperatorii. alimentatie inadecvata prin deficit etc. 2. intoleranta la activitate. implicare. aspiratie gastrica.11. Prelevari de produse biologice 3. comprese sterile.2. Interventii: 3. asigurarea confortului psihic 2.1. Punctii (biopsica. mentinerea functiilor vitale.1. profilaxie. Interventii chirurgicale elementare 3.6. solutii antiseptice. abcesul rece. manusi sterile.2.3. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare. pregatirea preoperatorie. Resurse materiale: 1. abdominala). C. deshidratarea.1. 3. 1. mobilizare.1. C. observatie clinica. Aplicare pansamente 3. trusa perfuzie. Gangrena gazoasa 2. Probleme de dependenta. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. Materiale: camp steril. solutii spalaturi. Manifestari de dependenta 2. devalorizarea. clisme 3. dificultatea sau refuzul de a urma dieta.10 Pioemia.3.2.11. educatie. Interventii specifice: 3. 3. familia si apartinatorii.12. 2.11. Alimentatie artificiala 3. alterarea imaginii corporale.11. profilaxia infectiilor. Tetanosul 2. 3. aspiratie). 3. diagnostice de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor pacientilor :constipatia. Septicemia 2. administrarea tratamentului general si local. discutii cu echipa de ingrijire.11. tuburi de dren. alimentarea. Tuberculoza ganglionara.5. medicamente. sonde (Faucher. Pregatirea fizica: pozitie adecvata.4.11. solutii perfuzabile. observabilitate.7.2. explicatii. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera sau a absorbi alimentele. mese. 1. Obiective de ingrijire (nursing): specificitate.8. trusa de pansat 2. 1. igiena.C.2. performanta. alimentare. risc de infectie. tub Kehr. 2. Ingrijire stome 3. Prioritati de ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica.

exercitiul. pentru verificarea atingerii competentelor. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. dotarea cu material didactic. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. folii de retroproiector. 2. fise de lucru. 1. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina. problematizarea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. simulari. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. manechin. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . dezbaterea. . .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare.2. constipatie etc. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. volumul si nivelul de cunostinte. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. observatia. momentul si persoana care face evaluarea. brancarda. proiectul.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. compararea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. munca independenta.2. Obiective stabilite: 1. planuri de ingrijire.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii au stiluri dierite de invatare. scheme. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul.1. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. planul de ingrijire.) 1.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.manifestari de dependenta care se mentin. existente. studiul de caz. fisa de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta. . la procesul de invatare. In elaborarea strategiei didactice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. simularea. Indiferent de locul. CD-uri.C. casete video. comprese etc. demonstratia. discutiile si lucrul in grup. descoperirea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. 112 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Realizate . Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. conversatia. fesi.1. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. Nerealizate . 2.5. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.

plan de ingrijire).Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). test scris. probe practice (demonstratie. studiu de caz . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. 113 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Cadrele didactice. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

pericardita constrictiva sau diagnosticele de supurata. hemoptizie. somn si odihna corespunzatoare. cianoza. 4. stenoza ingrijire (nursing) la mitrala. tromboembolism pulmonar. sincope. Identifica 2. anxietate etc. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. Manifestari digestive: balonare. Nr. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient. stenoza aortica. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA. si nursing toracice si durere anginoasa. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si problemele de cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. Manifestari nervoase: cefalee. Elaboreaza planul 1. ameteli. limfangita. specific. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. 5.2. claudicatie intermitenta.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si toracica. stenoza istmului aortic. Aplica interventiile proprii si delegate. pleurezia dependenta si stabileste purulenta netuberculoasa. trombozele. palpitatii. varicele membrelor inferioare. tetralogia Fallot. pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si traumatismele toracice. C. In modulul CHIRURGIE TORACICA. invatamant clinic. cercetare documente medicale. transpiratii. de ingrijire (nursing) observatie clinica. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale Semne clinice: junghi toracic. lipsa durerii. 27. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Unitate de Competente Continuturi competenta Chirurgie C1. confuzii. tuse uscata sau cu expectoratie. anevrismele arteriale. dispnee de efort si repaus. dispnee expiratorie. febra. 3. cardiovasculare. adenita si cardiovasculare. discutii cu echipa de ingrijire. crt. Analizeaza semnele 1. semne vitale( R. insomnii. astenie fizica si psihica. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. P. Analiza si sinteza datelor: 2. 2. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. T) in limite normale. familie si apartinatori. culoarea tegumentelor normala. comunicare ineficienta senzo-motorie. hipercapnie. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. edem.Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. tegumente intacte. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.3. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. varsaturi. C. mobilitate pastrata. pentru calificarea asistent medical generalist.canalul arterial. lipotimii. TA. 114 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . fatigabilitate. abcesul pulmonar. hipoxie. elefantiazisul. greturi.

stres). 1. performanta. ingrijiri postoperatorii. trusa de anestezie de urgenta. garou elastic.4. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. risc de accidente. tavita renala.Obiective stabilite: 1. 2.2. camp steril. cianoza. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee. trusa de pansat.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. inhalatii. igiena. solutii perfuzabile. 2. modificari ale functiilor vitale. prevenirea complicatiilor. administrarea tratamentului general si local.1. risc de complicatii. comprese. pozitie adecvata. interventii autonome: comunicare. lipsa de cunostinte. supravegherea drenurilor.5. hipertermie. pregatirea preoperatorie. escare de decubit. medicamente. foarfeca. seringi. depresie.Aplica interventiile proprii si delegate C. supravegherea plagii si a pansamentului. recoltari de secretii patologice. Interventii: 3. profilaxie. educatie. aparatura de monitorizare. alimentare. obiective nerealizate – manifestari de dependenta care se mentin. diminuarea sau absenta miscarii. 1. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. aspirarea secretiilor. durere acuta/cronica. a starii de constienta. mobilizare. circulatie defectuoasa. materiale de protectie. 1.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. sonde de aspiratie sterile. 2. canula intravenoasa. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. alterarea starii de confort. Obiectivul nursing: specificitate. Pregatirea psihica: explicatii. 2.C. solutii antiseptice. masca. supravegherea functiilor vitale si vegetative. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Metode si mijloace de pregatire a pacientului. observabilitate.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate.2. realism. risc de infectii.2. 3. profilaxia infectiilor. Pregatirea preoperatorie. implicare. 2. 1. manusi sterile. aparatura de oxigenoterapie. durere. hidratare.2. 1. toracocenteza. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. asigurarea confortului psihic. Materiale: pansamente.1. igiena. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. de ordin social. tegumente palide si reci. efectuarea pansamentelor. supravegherea cailor vasculare.1 obiective realizate . camp operator etc. Resurse materiale: 1. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. 115 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1 Instrumente: pensa hemostatica. trusa de perfuzie. trusa chirurgicala vasculara. informare. sentiment de inferioritate. 3. 3. fese etc. 2. risc de infectie.

urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz. demonstratia. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. volumul si nivelul de cunostinte. 116 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Indiferent de locul. simularea. scheme. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. dotarea cu material didactic. casete video.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. fisa de lucru. problematizarea. care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. folii de retroproiector. expunerea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). probe practice (demonstratie. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. planuri de ingrijire. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. momentul si persoana care face valuarea. munca independenta. exercitiul. test scris. descoperirea. planul de ingrijire. proiectul. pentru verificarea atingerii competentelor. fise de lucru. In elaborarea strategiei didactice. manechin. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. elevii au stiluri diferite de invatare. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. Restructurarea planului de ingrijire: 2. CD-uri. etc. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. la procesul de invatare. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. simulari. 2. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. existente. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. observatia. dezbaterea.2. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. evaluarea altor competente nefiind relevanta. studiu de caz-plan de ingrijirie). Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA. compararea. conversatia. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. instrumentar si materiale sanitare diverse.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.

afonie. 2. a stării de 117 C. tumori 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). adenoidită. investigaŃii. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor ORL ConŃinuturi 1. din care: 36 ore. cercetare documente medicale. ModalităŃi culegere date: interviu. Manifestări de independenŃă. 2. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor ORL. 4. dispnee. C. 3. implicare. etiopatologie. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională.2. hipoacuzie. parestezie faringiană. 5. comunicare ineficace la nivel senzorio – motor. furuncul conduct auditiv extern. anosmie. laringită. 1. surditate. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni ORL. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: OTORINOLARINGOLOGIE SI OTORINOLARINGOLOGIE NURSING IN Nr. inflamaŃie. alterarea vocii. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. observabilitate 2. 2.Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE Notă introductivă: Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II pentru calificarea: asistent medical generalist. dispnee. Surse de dificultate: fizice. risc de accidente. disfagie. polipoză. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni ORL. Semne clinice: durere. otoree.3. sociologice. disfonie. În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. obstrucŃie cu corpi străini. edem. risc de infecŃie. lipsa de cunoştinŃe 3. herpes. Modulul are alocate 60 de ore. simptomatologie. Obiectivul nursing: specificitate. Manifestări de dependenŃă. Unitate de crt. obstrucŃia căilor aeriene. 2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.1. observaŃie clinică. stomatită. faringită. răguşeală. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. durere etc. mastoidită. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. AfecŃiuni (definiŃie. sinuzită. discuŃii cu echipa de îngrijire şi aparŃinătorii 2. otită. obstrucŃie.2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Otorinolaring ologie si nursing in otorinolaring ologie CompetenŃe C. principii de tratament): rinită. epistaxis. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate.3. traumatisme. Probleme de dependenŃă si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. rinoree. invatamant clinic. Analiza şi sinteza informaŃiilor 2. PriorităŃi de îngrijire: menŃinerea funcŃiilor vitale. performanŃă. febră. hemoragie. realism. competenŃă 29. psihologice.

administrarea tratamentului general şi local.5. hidratare.2. seringi puncŃie. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2. anestezice. specul nazal. laringiene. Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent. şi analize. supraveghere funcŃii vegetative. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. Pregătire psihică: informare. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programa să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. inhalaŃii. câmp operator etc. prevenire complicaŃii 3. linguală.1. profilaxie. IntervenŃii specifice: tamponament nazal. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE.4. 1.elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. adenoidectomie.2.1. volumul şi nivelul de cunoştinŃe.C. trusă chirurgicală. alimentare. auricular. seringi. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului. auditive. soluŃii spălături auriculare. auricular. sursă aspiraŃie. seringă Guyon. asigurarea confortului psihic 2. buco-faringiene. soluŃii antiseptice. auriculare. IntervenŃii: 3. În elaborarea strategiei didactice. Resurse materiale 1. laringiană. paracenteză auriculară. . dezobstruarea căilor aeriene. Instrumente: canulă traheală. spălături auriculare.faringiene. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. soluŃii perfuzabile.2. . IntervenŃii proprii: comunicare. profesorul trebuie să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: .elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare.1. recoltări secreŃii nazale. tampoane nazale. sursă de oxigen. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului 2.1. puncŃia sinusurilor maxilare. instilaŃii. mobilizare. 3. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. stilet butonat. medicamente etc. Restructurarea planului de îngrijire 2. sonde aspiraŃie.2. dotarea cu material didactic. auriculare. meşe. amigdalotom.2. sondă laringiană.1. traheotomie. trocare. explicaŃii. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii. trusă perfuzie. de pansat. igienă.elevii participă la procesul de învăŃare cu cunoştinŃele dobândite anterior. 2.elevii au stiluri diferite de învăŃare. Obiective stabilite 1. aerosoli. 118 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . inhalante. Pregătire fizică: poziŃie adecvată. . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. igienă. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. 1. oglindă Clar. pipete etc. aspirarea secreŃiilor oro . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. conştienŃă. Materiale: comprese. Nerealizate: manifestări de dependenŃă care se menŃin 2. gargarisme. C. profilaxie infecŃii. laringectomie etc. educaŃie 3. pensă Politzer. Realizate: manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate 1.

proiectul . pentru verificarea dobândirii competenŃelor. urmărindu-se aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale existente. proces de îngrijire. Indiferent de locul. demonstraŃia. Se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic . Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. manechin. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul. casete video. Resursele materiale sunt variate: planşe. 119 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .aplicativ: scheme. descoperirea. studiul de caz. retroproiector şi folii. dramatizare. protocol educativ. cărŃi. conversaŃia.munca independentă.Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul. Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă. instrumentar si materiale sanitare diverse. momentul si persoana care face evaluarea. Se recomandă următoarele metode: observaŃia clinică. CD-uri. fişe de lucru. se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv.Se evaluează numai competenŃele din acest modul. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. dezbaterea. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. problematizarea. scheme. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie şi unităŃi sanitare cu o bună dotare materială (stagiu clinic). SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe.

risc de complicaŃii. Principalele afecŃiuni oftalmologice: vicii de refracŃie.MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE Notă introductivă Modulul . pentru calificarea: asistent medical generalist. diplopie. conjunctivita. 2.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).3. comunicare ineficace la nivel senzorial. plăgi. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor oftalmologice. intraoculari). simptomatologie. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. corneeni. Manifestări de dependenŃă. 2. durere. 2. risc de infecŃie. 2. 2. afecŃiuni inflamatorii ale ochiului. presbitism. crt. miopie. observaŃie clinică. 1. 5. 3. orjeletul. psihologice. arsuri chimice. 120 C2 Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienŃi cu afecŃiuni oftalmologice. 2. 4. reacŃie pupilară. principii de tratament. alterarea vederii. cataracta. invatamant clinic. Unitatea de competenŃă Oftalmologie şi nursing în oftalmologie CompetenŃe C1 Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunii oftalmologice.1. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. cecitate. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni oftalmologice. corpi străini conjunctivali. Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecŃiuni oftalmologice: scăderea acuităŃii vizuale. glaucomul. investigaŃii. Surse de dificultate: fizice. Manifestări de independenŃă. secreŃii oculare – descriere. Culegerea de date prin: interviu. etiopatogenie. arsuri fizice. Probleme de dependenŃă şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecŃiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. 30. hipermetropie. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. DefiniŃie. ConŃinuturi 1.2. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. risc de accidente. discuŃii cu echipa de îngrijire şi aparŃinătorii. keratita. ochiul roşu. cercetare documente medicale. Analiza şi sinteza datelor obŃinute din culegerile de date: 2. dacriocistita. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. durere. blefarite.4. lipsa de cunoştinŃe. fotofobie. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . sociologice. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore. iridociclita. anxietate datorită lipsei de cunoştinŃe.

spălături oculare. 1. 3. Pregătirea psihică: informare.2.2.2.1. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic interactiv. tampoane.2. aport redus de lichide. 1. InstilaŃii şi unguente oftalmice. perimetru Forstek. 3. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. în procesul de învăŃare. C4.1.PriorităŃi de îngrijire: supravegherea şi menŃinerea funcŃiilor vitale şi vegetative. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului. Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependenŃă). 2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). asigurarea confortului psihic. C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. a stării de conştienŃă. prevenirea complicaŃiilor. educaŃie. IntervenŃiile specifice: 3.Obiectivul nursing: specificitate.manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate. igienă. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului. 2.1. performanŃă. Recoltare secreŃie oculară. soluŃii oftalmice. oftalmoscop. igienă. compararea. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize. explicaŃii. 2.3. 1. soluŃii antiseptice. medicamente. conversaŃia. Resurse materiale: 1. soluŃii perfuzabile.manifestări de dependenŃă care se menŃin. câmp operator.1. 121 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . optotip. 1. mobilizare. cameră semiobscură. hidratare. Materiale: comprese. soluŃii anestezice. instrumentar chirurgical specific. Se recomandă următoarele metode de învăŃare: expunerea. Nerealizate.2. pansament ocular. analizarea informaŃiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. trusă chirurgicală de pansat. 1. alimentaŃie hiposodată.1. etc. 3. administrarea tratamentului general şi local. diuretice.IntervenŃiile: 3. 2. 2. implicare. 3. elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2. seringi. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. Obiectivele stabilite: 1. În elaborarea strategiei didactice. Restructurarea planului de îngrijire: 2. poziŃie adecvată. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent. Instrumente: tonometru. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: elevii învaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. observabilitate. profilaxia infecŃiilor. profilaxie.2. trusă perfuzii.C3. elevii au stiluri diferite de învăŃare. Realizate. Tratament ortoptic. perfuzii cu Manitol 15 %. realism.1. 3. alimentare.

studiul de caz. evaluarea altor competenŃe nefiind relevante. care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. desene. S.observaŃia. Cadrele didactice. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. folii de retroproiector. demonstraŃia. descoperirea. investigaŃia. realizarea unui plan de îngrijire. structurarea planului de îngrijiri. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: atlase pentru instruire. manechin. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. planşe. problematizarea. fişe tip. 122 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tema în clasă. teste de evaluare. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. problematizarea.-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. pentru verificarea atingerii competenŃelor. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiŃi. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observaŃie. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. La aceste activităŃi se adaugă activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstraŃie şi secŃii de spital de specialitate. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. dotarea cu material didactic. fişe de autoevaluare. instrumentar şi materiale sanitare diverse etc.P.P. casete video. fişe de lucru. momentul şi persoana care face evaluarea. simularea. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor faŃă de o sarcină dată. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstraŃie cu o bună dotare materială şi va avea o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. diapozitive. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Indiferent de locul.

din care 36 de ore. investigaŃii. caracteristici). bilete de ieşire din spital. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni hematologice. febră.3. Modulul are alocate 60 de ore. 31. extremităŃi reci. acrocianoză. 2. 2. 1. modificări ale fanerelor. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaŃia. pentru calificarea: asistent medical generalist. Hemofilia: definiŃie. reŃete.3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor hematologice. invatamant clinic. principii de tratament). 2. IndependenŃă/DependenŃă 123 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Analizarea si organizarea datelor: informaŃii semnificative. scrisori medicale. crt. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilităŃi din unitatea de competenŃă tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. investigaŃii. etiopatogenie. 31. simptomatologie. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor hematologice Continuturi 1. 2. investigaŃii. carnet de sănătate. scădere in greutate. lipotimie. examen fizic (inspecŃie. etiologie.1. tahicardie.1. 31. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1.4. percuŃie. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Principalele afecŃiuni hematologice: 2. discuŃii cu membrii echipei medicale si cu aparŃinătorii. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. simptomatologie. C 2.). mielomul multiplu (definiŃie. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici). interviul formal sau informal. Tabelul de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. inapetenŃa. etiopatogenie. Semne locale: durerea (caracteristici). Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 31.2. principii de tratament. paloare sau icter (localizare. clasificare. bilete de trimitere. 2. adenopatii (caracteristici). principii de tratament. investigaŃii.4. 31. disfagie.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Notă introductivă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II. 31. tulburări de echilibru. simptomatologie. palpare. Semne generale: alterarea funcŃiilor vitale si vegetative (dispnee. hipotensiune arterială. Unitatea de competenta Hematologie si nursing in hematologie Competente C 1. clinică.O. cercetarea documentelor medicale (F. astenie fizică.2. Semne şi simptome prezente in afecŃiunile hematologice: 1. Leucemia acuta si cronica: definiŃie. etc.2. simptomatologie. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). auscultaŃie). Anemiile: definiŃie. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la 2.5.2. Hemopatii maligne: boala Hodgkin.1. etiologie. clasificare. principii de tratament.

P. performanŃă. C 4. 2. 4.2. notarea in F. sursă de oxigen. tehnica de execuŃie. Manifestări de independenŃă: pacient conştient. hipotensiune arteriala.pacienŃii cu afecŃiuni hematologice. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări ale elementelor figurate. implicare.. peteşii. T..3. reorganizarea locului de muncă. lipotimii. indicaŃii/contraindicaŃii.1. mediu si lung).1. tehnica de execuŃie. pregătirea pacientului. ganglionară. 4.O.2.2.2. igienă. soluŃii antiseptice. Transfuzia cu sânge: definiŃie. de ordin psihologic (anxietate. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. igiena. indicaŃii/contraindicaŃii.3.2. accidente. tulburări cardio-respiratorii. 4. protecŃie. pregătirea pacientului. profilaxie. 3. incidente. risc înalt de infecŃie. supravegherea pacientului după puncŃie. asigurarea confortului psihic. atelă gipsată. determinarea grupelor sanguine si a factorului Rh. materiale necesare. alterarea mucoasei orale. Elaborează planul de îngrijire (nursing).2. constituŃie normală. alimentaŃie adecvată. dureri etc. 124 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . oglindă frontală.O. pregătirea produsului pentru examinare. disfagie. Resurse materiale: 4.2. 4. T0) in limite normale. mobilizare/transport. 3.3. tegumente si mucoase normal colorate. scop.3. MT.. PuncŃia osoasă.3.1. absenŃa durerii. 4. administrarea tratamentului general si local. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiŃii? când? . abexlang. tahicardie. Pregătirea pacientului: 4. profilaxia infecŃiilor si a complicaŃiilor. poziŃie adecvată. stres). IntervenŃii de urgenŃă: hemostaza. meşe pentru tamponament nazal.1. sânge si derivate de sânge (MER. plasmă). accidente.3. expunere la radiaŃii). Obiectivul nursing: specificitate. 2. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. explicaŃii. incidente. C 3. pregătirea pacientului. ace de unică folosinŃă. de ordin social (condiŃii de muncă inadecvate.A. scop.1. absenŃa eliminărilor patologice si a hemoragiilor. a sângerărilor. supravegherea pacientului după tehnică. alterarea nutriŃiei. Materiale: trusă de perfuzie. materiale necesare.4. imobilizarea. risc înalt de sângerare.2. 3.2. Manifestări de dependenŃă: paloarea tegumentelor si mucoaselor. pregătirea produsului pentru examinare. oboseala.1. indicaŃii. tehnica de execuŃie. obiective pe termen scurt. materiale necesare. Pregătirea psihică: informare. reorganizarea locului de muncă.3. seringi. mobilitate păstrată.4. supravegherea pacientului in timpul si după transfuzie. medicamente hemostatice. PuncŃia ganglionara: definiŃie.2. proliferări ale sistemului hematopoetic). locuri de electie. notarea in F. alimentare. 4. hematoame. scop. Pregătirea fizică: asigurarea condiŃiilor de confort ambiental. inapetenŃă.2. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale si vegetative. dispnee. Probleme de dependenŃă: intoleranŃă la activitate. accidente.1. educaŃie. semne vitale (R. realism. lipsa de cunoştinŃe. soluŃii perfuzabile. reorganizarea locului de munca. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii si analizei. obŃinerea consimŃământului. pungă cu gheaŃă. trusă de transfuzie. biopsia (definiŃie. chimioterapice. somn odihnitor. 4. 3.1. 4. locuri de electie. Instrumente: trusă pentru puncŃia osoasă. asepsie si antisepsie. 2. IntervenŃii specifice: 4. incidente.

5.5. scheme. exerciŃii practice. de identificare si rezolvare a problemelor de dependenŃă. se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic-aplicativ : discuŃii de grup. jocuri de rol. 4. 5. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanŃelor.2 Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin. studiu de caz. manifestări de dependenŃă apărute pe perioada îngrijirii. Pentru aplicarea procesului de nursing.1. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. decizional. complicaŃiilor legate de imobilizare si de administrarea citostaticelor.1. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conŃinuturile tematice. casete video. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate oxigenoterapia. 125 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. rezolvarea de sarcini.C 5. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie si stagii clinice in unităŃi sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienŃilor cu afecŃiuni hematologice. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului. 5. numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.2.3. întrebări structurate. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. manechin. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cat mai variată: planşe. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. Obiective stabilite: 5. Prevenirea complicaŃiilor: prevenirea sângerărilor. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau diminuate. gestionarea cazului. 5. probe scrise de tip itemi. instrumentar si materiale sanitare adecvate. CD-uri. Elevii vor fi puşi in situaŃii de învăŃare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. dezbateri. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe.1. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente in evoluŃia pacientului. ca demers logic. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. satisfacŃia pacientului. infecŃiilor.

Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. investigatii. deformarea regiunii. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. dispnee.Semne locale: durerea (localizare. etiologie. prevenire). Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. intensitate. scolioza – congenitale): definitie.1. 5. transpiratii profuze. puls filiform. 3.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. crepitatii osoase. 2. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale. deformarile coloanei vertebrale (cifoza. tumefactia. invatamant clinic. 2. simptomatologie. torticolis. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. profilaxie). Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. investigatii. profunda).1. complicatii – fractura patologica–. etiopatogenie. tratament. Infectii: osteita si osteomielita (definitie.Modulul 32: ORTOPEDIE. 1. Analizeaza traumatologie si semnele si nursing specific simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice Continuturi 1. genu valgum. tratament). caracter) hemoragia (clasificare.2.3. evolutie. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Aplica interventiile proprii si delegate. 1. In modulul ORTOPEDIE. paloare. mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . edemul. simptomatologie. 126 C. hematomul. C.. tahicardie. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). lordoza. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedico-traumatice. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2. cianoza. 4. tratament. Unitate de Competente competenta Ortopedie. tumori osoase (definitie. impotenta functionala. piciorul equin. genu varum. septica. 32. simptomatologie. plaga (aseptica. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE–TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore. superficiala. intreruperea diurezei). hipertermie. 2. crt. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. etiopatogenie. 2. principii de tratament. gravitate). 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.2. pentru calificarea: asistent medical generalist.

fracturi (definitie. incoordonarea miscarilor. crampa. 2. prim ajutor. anchiloza.4. 2. simptomatologie. etiopatogenie. tegumente intacte. mobilitate pastrata. 2.1. etiopaogenie. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. saracie). auscultatie. principii de tratament). 2.4. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. Interventii: 127 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .5. prevenirea complicatiilor. modificari ale semnelor vitale.3. diminuarea sau absenta miscarii. somn si odihna corespunzatoare. comunicare eficienta la nivel motor. atrofie musculara.1. contractura musculara. circulatie inadecvata. postura inadecvata. stres). principii de tratament. entorse. retete. 2.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. alterarea starii de confort. implicare. etc. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. atonie musculara. principii de tratament). bilete de iesire din spital. 1. To) in limite normale. Manifestari de independenta: pacient constient. carnet de sanatate. comunicare ineficienta la nivel motor. realism. Traumatismele bazinului: definitie. 1. vulnerabilitate fata de pericole. 3. cu intrebari inchise / deschise).4. 2. culoarea tegumentelor normala. semne si simptome comune si patognomonice. lipsa durerii. voletul costal (definitie. Traumatisme: 2. scrisori medicale.). obiective pe termen scurt. imobilitate. tegumente palide. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. edeme ale membrelor. Traumatismele membrelor: contuzii. lipsa de cunostinte. escara de decubit. luxatii. investigatii. diagnostic diferential. complicatii – pneumotoraxul –. etiopatogenie.2. deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor. reci. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. risc de infectii. ce se poate face?. de ordin psihologic (anxietate. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie. principii de tratament). lung. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor). investigatii. TA. 2. etiopatogenie. cum?. 2. principii de tratament.4. palpare). observatie. risc de accidente. ce. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica. 3. a starii de constienta.4. cand?). investigatii. simptome.4. Traumatismele toracelui: fracturile costale. de ordin social (izolare. simptomatologie. in ce masura?. dispnee. trimiteri. 2.3. investigatii. profilaxia infectiilor.C. cianoza. 3. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. Obiectivul nursing: specificitate. performanta. risc de complicatii. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 2. examen fizic (inspectie. observabilitate (cine ?. mediu. P.2.4. semne vitale (R. investigatii.

substante dezinfectante. Ingrijirea plagilor (hemostaza. notarea in F. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. administrarea tratamentului general si local. pipa Guedel.7.1.C.O. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular. 3.6. foarfeci. reorganizarea locului de munca. glicemie. Interventii specifice: 3. 3. 1.4. Pregatirea generala: bilantul clinic general. supravegherea pacientului dupa punctie. hidratare. profilaxie. tampoane. pansamente si bandaje. loc.1 Interventii proprii (autonome): comunicare. termometru etc.O.. 2. mobilizare/transport. pat. supravegherea pacientului dupa punctie.10. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. 1. pregatirea pacientului. intubatia orotraheala. supravegherea functiilor vitale si vegetative. indicatii/contraindicatii. fesi.2.8. Punctia articulara: definitie. alimentare. manometru. fesi gipsate.5. bisturie. educatie. 4. pozitie adecvata. loc. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. seringi etc. ace chirurgicale. incidente accidente. Materiale: garou. 3. portac. 3. A. asigurarea confortului psihic. sursa de oxigen. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant).1.C. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. incidente accidente.2. camp operator etc. explicatii. pregatirea produsului pentru examinare. Administrarea tratamentului anticoagulant. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC. Pregatirea preoperatorie: 3.1. tehnica de executie. pense anatomice si chirurgicale. 3. brancarda. 3. AINS. atele. pregatirea preoperatorie. carucior.9.2. reorganizarea locului de munca. solutii perfuzabile. analgezice. 2. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. scop. 3. Imobilizarea (provizorie – prim ajutor – si definitiva – aparatul gipsat). Interventii de urgenta: oxigenoterapia. comprese. 3. 3.2. scop. indicatii/contraindicatii. 3. toaleta plagii.10.9. tehnica de executie. igiena. notarea in F.1. materiale necesare. igiena. Resurse materiale: 1.. hematocrit. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. materiale necesare. grup sanguin.. trusa perfuzie. 3. pregatirea pacientului. prevenirea pneumoniei hipostatice. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen. ATPA. Aplica interventiile proprii si delegate 3. pregatirea produsului pentru examinare. profilaxia tetanosului). uree sanguina).3. rolul asistentei medicale. metode improvizate). Pregatirea psihica: informare. Punctia biopsica: definitie. 3. ingrijiri postoperatorii. Instrumente: pense hemostatice.2.

Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie.C. Obiective stabilite: 1. observatia. pierderi prin dren). planul de ingrijire.2. fisa de lucru.1. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”. Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.elevii au stiluri dierite de invatare. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. problematizarea.10. conversatia. Restructurarea planului de ingrijire: 2. proiectul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. combaterea anxietatii. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. fise de lucru. Asigurarea confortului: igiena. hidratarea pacientului.3. Realizate – manifestari de dependenta absente sau ameliorate.10. 2. compararea. studiul de caz. simularea. transpiratie. 3. Ingrijirea postoperatorie: 3.10.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. 3. varsaturi. alte complicatii de decubit. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA. 3. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. constipatie. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.10.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.4.2. existente. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara.1. Supravegherea pacientului: aspect general. combaterea durerii. Pregatirea in urgente. in ziua operatiei). In elaborarea strategiei didactice. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ziua precedenta. pierderi lichidiene (sange. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. .10. simulari. volumul si nivelul de cunostinte. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. la procesul de invatare. exercitiul. . 5. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. demonstratia. urina. parametri fiziologici. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.2.3. munca independenta. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. descoperirea. discutiile si lucrul in grup. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. 129 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . 1. dezbaterea. 2.9. satisfactia pacientului. 3. 3. dotarea cu material didactic. planuri de ingrijire.1. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 1.

Cadrele didactice. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. 130 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . comprese etc. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. pentru verificarea atingerii competentelor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. casete video. brancarda. folii de retroproiector. test scris. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. probe practice (demonstratie. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.plan de ingrijire). Indiferent de locul. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. manechin. evaluarea altor competente nefiind relevanta. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. CD-uri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). studiu de caz . momentul si persoana care face evaluarea.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fesi. scheme.

Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II. pasive. principii de tratament) 1. Unitate de competenta Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3.) 2.2.2 manifestari de dependenta: hipotonie. stres). In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. discutii cu echipa de ingrijire. exercitii fizice (active. simptomatologie. etiopatogenie. 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale Continuturi 1. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. de ordin psihologic (anxietate. familia si apartinatorii) 2. de rezistenta. crt. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. diagnostice de 131 C.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. spondilita ankilozanta. atonie. reumatismul articular degenerativ (definitie. deformari osoase. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. flexie. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere. redoare. pentru calificarea: asistent medical generalist. Probleme de dependenta. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. atrofie. poliartrita reumatoida. cercetarea documentelor medicale.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism. durere). observatia clinica. 33. rotatie etc). Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. tumefiere. extensie. coordonate. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . de ordin sociologic (izolare).1. complete) 2. adductie. investigatii. in decubit). Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. sezand. contractura. invatamant clinic. armonioase. congestie. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. ankiloza. miscari (de abductie. febra. izometrice. ankiloza 2. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. tahicardie etc.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor. etc. dotarea cu material didactic. Obiective pe termen scurt si lung . substante antiseptice.1 Interventii proprii: masaj.4. volumul si nivelul de cunostinte. cura balneara. alimentatie. bicicleta ergonomica. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Interventiii specifice: miscari izometrice. parafina. ergoterapie. supravegherea functiilor vitale si vegetative. Restructurarea planului de ingrijire 2. rulouri. 2. namol. ultraviolete. chingi. crizoterapie. corsete.5. comprese sterile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2. prevenirea complicatiilor 3. mese de elongatie. perne. Interventii 3.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. Aplica interventiile proprii si delegate C. explicatii. 132 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . inele pentru maini. mobilizare. injectia intraarticulara 1. vulnerabilitate fata de pericole etc. asigurarea confortului psihic 2. profilaxia infectiilor.C. pozitii functionale „incalzire musculara” 3. hidroterapie. durere. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. administrarea tratamentului general si local (electroterapie. bai medicamentoase. manusi sterile.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. platou steril.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. tavita renala.2 Pregatirea fizica: rapaus articular. comunicare. In elaborarea strategiei didactice. implicare. ionizari. observabilitate 2. realism. educatie 3. masaj cu miscare activa. imobilitate.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.2 Materiale: pat tare. performanta. scripeti. miscari izotone.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. Resurse 1. planseta cu rotile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. substante medicamentoase. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. termoterapie.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. bai. 1.1 Pregatirea psihica: informare.3. corticoterapie etc) 1. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Obiective stabilite 1. frictiuni.obiective de ingrijire: specificitate.

dezbaterea. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. desene. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea. planul de ingrijire. descoperirea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date. 133 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. fise de observatie. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. studiu de caz. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. observatia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. fise terapeutice. existente. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. momentul si persoana care face evaluarea. munca independenta. folii de retroproiector. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . evaluarea altor competente nefiind relevanta. conversatia. lucrul in grup. scrise). O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. carti. demonstratia. Cadrele didactice. problematizarea. plan de ingrijire. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. observatia. simularea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. teste de evaluare (orale. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. munca independenta.elevii au stiluri diferite de invatare . conversatia. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. diapozitive.. proiectul. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. studiul de caz etc. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. realizarea unui proiect. planse. dezbaterea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. exercitiul. la procesul de invatare . Indiferent de locul. Se evalueaza numai competentele din acest modul.

Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor în dermatologie ConŃinuturi tematice 1. examen fizic etc stabileşte Analizarea şi organizarea datelor: informaŃii semnificative diagnostice de 2.2. papilomatoză. 134 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Piodermitele: stafilodermiile.1. cercetarea Identifică documentelor medicale (foaia de observaŃie clinică. candidozele mucoaselor etc 2. Aplică intervenŃii proprii şi delegate.7. primare şi secundare: macula. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienŃii cu afecŃiuni dermatologice. Principalele afecŃiuni dermatologice: 2. în limite dermatologice normale. tumori maligne etc 2. comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor. ulceraŃia. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. tahicardie etc. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Analizează semnele si simptomele specifice din afecŃiunile dermatologice. somn şi odihnă corespunzătoare. Hematodermiile: leucoplazia. Semne locale: leziuni.5. leziuni de grataj.3. Tabelul de corelare a competentelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: DERMATO. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. papula. 34. Culegere de date prin diverse metode: interviuri cu C. gonoree. dependenŃă şi discuŃii cu echipa de îngrijire şi aparŃinătorii.1. bilet de problemele de externare.2. vezicula. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Notă introductivă Modulul face parte din pregătirea specifică din anul II.1. pruritul. durerea. 1. Tuberculoza cutanata 2.1. Semne generale: edeme. 2. 5. erupŃia. 4. 2. eritemul. reŃete). În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. scrisori medicale. întrebări închise. Manifestări de independenŃă: pacient conştient. IndependenŃa si dependenŃa. pentru calificarea: asistent medical generalist. pustula. alergia la medicamente. Dermatoze alergice: urticaria. febra. frison. streptodermiile. tricofiŃia. scuama. şancrul sifilitic. îngrijire la pacienŃii 2. vărsături.4. cu afecŃiuni mobilitate păstrată. boala Paget. boala Bowen. trimiteri. 2. T). prezenŃa paraziŃilor. tumora. P.6. deschise. TA. observaŃia. hiv 1. semne vitale (R. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenta corespunzătoare modulului: 1. sclerodermia. invatamant clinic. absenŃa durerii. eczema. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. carnet sănătate. piodermite profesionale. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. bula.2.Modulul: 34. crt. 3. etc 2. flictena. Dermatomicozele: epidermofiŃia. dermatoze profesionale etc 2. Elaborează planul de îngrijire-nursing. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Unitatea de competenŃă Dermatovenerologie şi nursing specific CompetenŃe C.

Elaborează planul de îngrijire nursing C. transport.C. Pregătirea postoperatorie 3.2. explicaŃii. alterarea imaginii de sine. escara. durere acută sau cronica. lipsa interesului. toaleta leziunilor şi ulceraŃiilor. 1.instrumente: seringi.4. Obiectivul nursing: performanŃă. 1. implicare.5. deces . zăpadă carbonică etc. prevenirea complicaŃiilor . risc de infecŃie. igienă. intervenŃii LASER. edeme ale membrelor. educare. divorŃ. diminuarea motricităŃii. etc . neglijarea igienei. trusa oxigen. 2.5. percepŃia negativă a propriului corp. IntervenŃii specifice 3. incapacitatea urmării prescripŃiilor. Recoltarea produselor patologice. Îngrijirea leziunilor. microscop. stres. ulceraŃia. incontinenŃă sfincteriană. sondă canelată.4. pansamente şi bandaje 3. . observabil. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate 2. confuzie. pustula. ansă de platină. specificitate. Manifestări de dependenŃă: vezicula. supravegherea funcŃiilor vitale şi vegetative. aparat LASER. profilaxie. pregătirea preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc. poziŃie adecvată. PriorităŃi în îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale şi vegetative. dezinteres faŃă de măsurile de igienă şi de infecŃie. electrocauter. Semne de dificultate: . sărăcie. papula. crème. 2. realism. obiective pe termen scurt. soluŃii anestezice. mese. câmp operator etc 3. 2. Resurse materiale: . slăbiciune şi oboseală. refuzul de a se conforma tratamentului. pesimism. soluŃii antiseptice. hidratare. durere. tampoane de vată. igienă. crusta.3. mediu si lung. etc . devalorizare. secreŃii sânge 3. alterarea confortului fizic şi psihic. 2.1.intervenŃii proprii: comunicare. Ńinută neîngrijită. Pregătire generală: bilanŃ hidric general. cauterizare etc 3. stilet butonat. investigaŃii paraclinice (biochimice) etc 3.materiale: comprese. sentiment de inferioritate. proces infecŃios. alimentare. educaŃie etc .5.de ordin fizic: alterarea integrităŃii tegumentelor şi mucoaselor. termometru. lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viaŃă. ace.psihologic: anxietate. durere. soluŃii perfuzabile. unguente. IntervenŃii electrocauter. Probleme de dependenŃă: vulnerabilitate. lame de sticlă.3.1. Pregătirea pacientului: .intervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize. profilaxia infecŃiilor.fizică: asigurarea confortului ambiental. Pregătirea din zona intervenŃiei 135 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecŃie. baghete plastic. mobilizare.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informaŃii. truse chirurgicale. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3. eritemul. Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependenŃă. lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii.psihică: informare. asigurarea confortului psihic.4. filctena. alterarea integrităŃii tegumentelor şi mucoaselor.2. frustrare.social: izolare. stare depresivă . şancru. plaga. administrarea tratamentului local şi general. feşi.3. medicamente.

momentul şi persoana care face evaluarea. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. tromboflebite etc 1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. investigaŃia. studiu de caz – plan de îngrijire). satisfacŃia pacientului 1. Supravegherea bolnavului: aspect general. planul de îngrijire. proiectul. Asigurarea confortului: igiena. coevaluarea în grupul de lucru. dotarea cu material didactic. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei.5.2 nerealizate: manifestări de dependenŃă care se menŃin. sau apărute pe perioada îngrijirii 2.5. În elaborarea strategiei didactice. proiectul. Obiective stabilite 1. probe practice (demonstraŃie. combaterea anxietăŃii 3. fişe de lucru.5.C. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul DERMATO. Prevenirea complicaŃiilor postoperatorii: retenŃie de urină. pentru verificarea atingerii competenŃelor. planuri de îngrijire.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.5. demonstraŃia. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. SSP – ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. constipaŃie. fişe de lucru.4. analizarea informaŃiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. descoperirea. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. combaterea durerii. test scris. tema în clasă.elevii au stiluri diferite de învăŃare . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent.5.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învăŃare . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . volumul şi nivelul de cunoştinŃe. a atitudinii faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. problematizarea. Se recomandă următoarele metode: observaŃie. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. fişa de lucru. Pe parcursul modulului se realizează evaluarări formative. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. Îngrijiri postoperatorii 3. hidratarea pacientului 3. bilanŃ hidric. simulări. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului.5. la procesul de învăŃare .3. care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului 3.6. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Indiferent de locul. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului. compararea. parametrii fiziologici. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul.1 realizate: manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate. Cadrele didactice.

folii de retroproiector etc.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. casate video. munca independentă. CD – uri. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind DERMATO. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. etc. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. scheme. unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. studiul de caz. conversaŃia. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. exerciŃiul. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie. 137 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevi instruiŃi. observaŃia. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. simularea. dezbaterea.

MODULUL 35: BOLI INFECTO .). meningita. papula. hipertermie.2. reŃete. febra tifoidă. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelarea competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC Nr.Culegerea de date ( date subiecte. examen fizic. modificări ale funcŃiilor vitale 2. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni infecto contagioase C. 1. rujeola. invatamant clinic. Alte boli infecŃioase variate: rabia. pneumoniile. vărsături. Principalele afecŃiuni infecto contagioase. TBC pulmonar. pentru calificarea: asistent medical generalist. trimiteri. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată infecto contagioase şi particularităŃi de îngrijire. rubeola. tetanos. discuŃii cu echipele de îngrijire şi aparŃinătorii. tahipnee. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula. etc. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). Aplică intervenŃiile proprii şi delegate 5. iritabilitate. rinoree. răguşeală. Elaborează planul de îngrijire (nursing) ConŃinuturi tematice 1. hepatita B. IndependenŃa/ DependenŃa: 138 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II. gripa. 2. poliomielita. tusea convulsivă. Boli infecŃioase cu poartă de intrare respiratorie: varicela. greŃuri. tulburări circulatorii. Semnele şi simptomele prezente în afecŃiunile infecto contagioase 1. parotidita epidemică. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor infecto . crt. Semne generale: febră. Boli infecŃioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecŃii alimentare.3. scarlatina. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională.1.contagioase. dizenteria. Unitatea de competenŃă Boli infectocontagioase şi particularităŃi de îngrijire CompetenŃe C. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu afecŃiuni infecto contagioase 3. cefalee. inapetenŃă. difteria. hepatita virală. scrisori medicale. dureri abdominale. ulceraŃia eritemul 1. observaŃie cercetare documente medicale (foaia de observaŃie clinică. ancheta epidemiologică 2.2. obstrucŃia căilor respiratorii. tuse seacă. 35. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor infecto contagioase C. enterovirozele. flictena. hiv. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore. pustula. vezicula. C şi infecŃii nosocomiale Boli infecŃioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. frison. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4.

explicaŃii. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. unguente creme.3. Resurse materiale: 1.Pregătirea psihică: informare. igienă 3. izoalare şi dietă.4.2. 1. poziŃia adecvată. educaŃie 2.4. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2.IntervenŃii specifice 3. sonde de aspiraŃie. 2. profilaxia infecŃilor. truse perfuzie. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale şi vegetative . intubaŃie orotraheală. performanŃă.1. anxietate.1. pudre. sondă de oxigen. implicare. comunicarea eficientă la nivel motor. la procesul de învăŃare 139 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . potenŃial de complicaŃii respiratorii.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. ce se poate face.2.Realizate. când?) obiective pe termen lung. sondă laringiană.1.2. Materiale: comprese sterile. profilaxie. alimentare. satisfacŃia pacientului. Pregătirea pacientului: 2. administrarea serurilor imune.1 DezobstrucŃia căilor respiratorii. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeŃa) Obiectivul nursing: specifitate. igienă. vaccinuri şi anatoxine 1. termometre. potenŃial de suprainfecŃie a leziunilor.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului. aspirarea secreŃilor instilaŃii gargarisme. 2. IntervenŃii propii ( autonome) comunicare. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres.1. oxigenoterapie. Nerealizate: manifestări de dependenŃă care se menŃin.manifestare de dependenŃă absente sau ameliorate. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. 2. 2. mobilitate păstrată. hidratare. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize. pipete. soluŃile perfuzabile. de ordin social ( izolare. mediu scurt. Instrumente: canulă traheală. alcool mentolat. alterarea confortului psihic şi fizic. Probleme de dependenŃă: alterarea integrităŃii tegumentelor şi mucoaselor. drenaj postural 1. 1. dezinteres faŃă de măsurile de igienă şi protecŃie. prevenirea complicaŃiilor. Manifestări de independenŃă: pacientul conştient. seringi de diferite mărimii. trocare. 3. Planificarea intervenŃiei: adecvate manifestării de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent.5. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. anestezice. tăviŃă renală cutii Petri. realism.1. cum în ce măsură. deficit de autoângrijire 2. observabilitate ( cine.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învăŃare .2. medicamente inhalate.2. spatulă. administrarea tratamentului local şi general. seruri şi vaccinuri 2. Obiective stabilite: 1. asigurarea confortului psihic 2. digestive nervoase. soluŃii antiseptice.C. În elaborarea strategiei didactice.elevii au stiluri diferite de învăŃare . Aplică intervenŃiile proprii şi delegate C. ce. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . mobilizare. tensiometru.

instrumentar şi materiale sanitare diverse. fişa de lucru. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Cadrele didactice. care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. planuri de îngrijire. planul de îngrijire. studiu de caz – plan de îngrijire). deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. demonstraŃia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. Pe parcursul modulului se realizează evaluarări formative. exerciŃiul. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. casate video. pentru verificarea atingerii competenŃelor. dezbaterea. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. simulări. investigaŃia. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. analizarea informaŃiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. descoperirea. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor specifice. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. scheme. momentul şi persoana care face evaluarea. munca independentă. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. probe practice (demonstraŃie. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. SSP – ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. compararea. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. CD . O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. a atitudinii faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. tema în clasă. folii de retroproiector. manechin. coevaluarea în grupul de lucru. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. proiectul. fişe de lucru. proiectul. test scris. etc. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. fişe de lucru.uri. conversaŃia. dotarea cu material didactic. Se evaluează numai competenŃele din acest modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. studiul de caz. Indiferent de locul. observaŃia.. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei. simularea. Se recomandă următoarele metode: observaŃie. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. 140 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. problematizarea.

2. constipaŃie. Semne şi simptome prezente în bolile endocrine. Analizează si nursing in semnele şi simptomele endocrinologie specifice bolilor endocrine ConŃinuturi 1.2. ameŃeli. 1. 1.Statura – gigantismul. dureri abdominale.1.1.1.1. Aspectul tegumentelor. Manifestări subiective 1.1. 3.8.6.Tulburari cardio-respiratorii: palpitaŃii. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.2. Setea 1.Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertăŃii.2.7.1. durată.1. slăbirea 1. nanismul. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu boli endocrine. addisonian. Aplică intervenŃii proprii şi delegate.6. Aspectul ochilor 1.1. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1.2. Unitate de CompetenŃe competenŃă Endocrinologie C.tulburarile somnului – insomnie. SughiŃul 1. hipopituitar. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). hipersomnie. Oboseala fizică si intelectuală. 1. 4.Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Notă introductivă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist.Modificări ale vocii. intensitate.9.3. 1. acromegalic. 36. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine.2. Starea mentală 1. 1.5. invatamant clinic.1.1.Tulburari gastrointestinale: inapetenŃa. Starea de nutriŃie: obezitatea-tipuri.4. tulburări menstruale 1. 1. Manifestări obiective: 1. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr. 1. În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE.2. PoziŃia. diaree.7. 1. 1. TranspiraŃie – localizare.4. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1. mişcări şi contracŃii involuntare 1. tulburări asociate.2. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.1. 5. tulburări de vedere.2. 1.1. vărsături.Cefaleea – cauze localizare. Edemul 1.1. părul şi unghiile. dispnee.3.2. crt. coşmaruri.2. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore. 1.2. cushingoid. Faciesul: hipertiroidian. hipotiroidian.5.

etiologie. disfuncŃie sexuală. simptome şi semne. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. inapetenŃă. Probleme de dependenŃă: cefalee.2. slăbiciune. pacientul cu boli 2.2. semne vitale (R. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. scrisori medicale.2. olfactiv. Analiza şi sistematizarea datelor: informaŃii semnificative. neadaptare la rol. 2. evoluŃie. trimitere.1. dispnee. dificultatea de a înŃelege informaŃia 2.4. îngrijire (nursing). tensiune arterială. respiraŃie 2.1. auscultaŃie. hirsutismul. IndependenŃa / DependenŃa 2. epuizare. vizual.). diabetul insipid-definiŃie. stabileşte diagnosticul etiopatogonie. sindromul adipozodependenŃă şi genital insuficienŃa hipofizara. constipaŃie). etc. iritabilitate. Manifestări de dependenŃă: tahipnee sau bradipnee. polifagie. etiologie. pubertatea precoce şi întârziatădefiniŃie.4.observaŃie. odihnă insuficientă. hipotiroidismul si mixedemul. feocromocitomul-definiŃie. simptomatologie. simptomatologie. Surse de dificultate 2.1. alterarea nutriŃiei (exces sau deficit). hipertermie. etiologie. pierderea stimei de sine.5. ameŃeală. eunuchismul şi eunucoidismul. hidratare exagerată.10.nanismul hipofizar. simptomatologie. tratament. cancerul tiroidian –definiŃie. Modificări ale semnelor vitale: temperatură. boala polichistică ovariană.3. bilete de ieşire din spital. tegumente nemodificate. vărsături. C. reŃete. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2. Bolile hipofizei: adenomul cromofob. criptorhidian. investigaŃie. 2. cercetarea documentelor medicale Elaborează planul de (foaia de observaŃie clinică. mobilitate păstrată. circulaŃie inadecvată. Principalele boli endocrine. endocrine sindromul adreno-genital.3. risc de infecŃie. ) în limite normale. tratament 2. furnicături. absenŃa durerii. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing. tratament 1. cooperare ineficientă la nivel individual. diminuarea 142 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deformarea articulaŃiilor extremităŃilor. examenul fizic (inspecŃie. simptomatologie. diminuarea peristaltismului.TA. alterarea echilibrului electrolitic şi hidric. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. boala Addison. alterarea imaginii corporale.acromegalia si probleme de gigantismul . interviu.4. măsurători antropometrice). Surse de dificultate fizică: alimentaŃie şi hidratare insuficientă sau în exces.. edeme. postură inadecvată. investigaŃii. de îngrijire (nursing) la tratament.1. evoluŃie. Culegere de date (date obiective/ subiective) C. dezechilibru endocrin metabolic. investigaŃie. tratament 2. voce răguşită. etiologie.P. greutate peste normal sau sub normal.3. somn şi odihnă corespunzătoare. risc de rănire. guşa şi cretinismul. Identifică 2. hipotermie. investigaŃie. Manifestări de independenŃă: pacient conştient.2. Bolile gonadelor: hipogonadismul. constipaŃie. deficit auditiv. alterarea vocii 2. investigaŃii. card de identificare. deplasare greoaie. hiperaldosteronismul. diaforeză. diaforeză.definiŃie. carnet de sănătate. discuŃii cu membri echipei de îngrijire şi aparŃinătorii.

a echilibrului hidric şi electrolitic. colesterol. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie 1. reprarenale. dozarea calciului.Resurse materiale : seringi.1. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. restricŃii alimentare şi lichidiene. când?.2. recipiente.3.2. implicare.4. substanŃe pentru stimularea sau inhibarea secreŃiei de hormoni. iodurie. realismul. Pregătirea fizică: asigurarea condiŃiilor de mediu. glicemie. ecografia. Surse de dificultate psihologice: anxietate. edeme. iodemie. uree. asigurarea confortului fizic şi psihic. Recoltarea urinei pentru calciurie.1. în ce măsură?. restricŃii de tratament 3. tremurături ale membrelor. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. fosforului. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale şi vegetative. 2. paratiroide. obezitate. creatinină. gonade. tonusului muscular. cum?. performanŃă.2.1. hidratare. rezonanŃa magnetică nucleară. truse de perfuzie. IntervenŃii specifice 3. 3. etc.1. menŃinerea unei stări nutriŃionale adecvate. frustrare. deprinderi alimentare deficitare. ce?. tulburări de gândire. material de dezinfecŃie.1. Teste de stimulare sau inhibare a secreŃiei de hormoni pentru hipofiză.4. Pregătirea psihică: informare. administrarea tratamentului. ionogramă. ameninŃarea conceptului de sine.4. 143 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. izotopi. insuficienŃa resurselor familiale 2. igienă. stress.1. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. pierderea respectului de sine. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize. radioiodocaptarea ) 3. acizi graşi liberi. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuităŃii vizuale. asigurarea dietei. prevenirea complicaŃiilor. Obiectivul nursing: specificitate.4. educaŃia pacientului/familiei 2. 3. depresie. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependenŃă) 1. ionogramă.C. criza de tetanie.5.2. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale. frilozitate.4. neacceptarea bolii. oboseală. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama. obŃinerea acordului 2. explicaŃii.4.1. crearea unui mediu sigur. a stării de conştienŃă. poziŃia adecvată.1. Pregătirea pacientului 2. observabilitate. Surse sociologice: condiŃii de muncă inadecvate. creşterea toleranŃei la activitate 2. dozarea catecolaminelor. lipide serice. teamă de obezitate. alimentare. ce se poate face?. soluŃii perfuzabile. frigiditate. InvestigaŃii 3.4. 2. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2. criza addisoniană 2. tiroidă. (cine?. asigurarea confortului psihic. îmbunătăŃirea aceptarea imaginii de sine. nelinişte faŃă de diagnostic şi tratament. medicamente pentru acordarea ajutorului de urgenŃă în criza tireotoxică. tomografia computerizată. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2. 17-CS.

reducerea riscului de rănire. creşterea dozelor în caz de urgenŃă -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei. pregătirea câmpului operator 3.îngrijiri generale comune altor intervenŃii. analizarea informaŃiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidenŃiereii aspectelor semnificative. Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin sau apărute în perioada îngrijirii 2. electromiograma. testul hiperpneei provocate. purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgenŃă.pregătirea generală şi locală: bilanŃ clinic şi biologic. creşterea aportului de potasiu. 3. examenul fundului de ochi). înlocuirea celor interzise. factorii favorizanŃi şi agravanŃi. -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire . pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1. Îngrijirea postoperatorie .2. asigurarea confortului psihic şi fizic . elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior (cunoştinŃe preştiinŃifice sau însuşite în alte module) la procesul de învăŃare. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate. Pregătirea preoperatorie : .5. -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor.informarea pacientului şi obŃinerea consimŃământului.5.îngrijiri speciale după intervenŃiile pe craniu. observarea semnelor de deshidratare. Prevenirea complicaŃiilor : supravegherea funcŃiilor vitale. determinarea metabolismului bazal. acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor. conservarea resurselor bolnavului.C. evitarea excesului de lichide.3. Reformularea obiectivelor – adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. orar.4. substanŃele pentru corectarea gustului. 144 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. hidratare parenterală 3. Planificare intervenŃiilor adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului. Criterii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va Ńine seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. efectul terapeutic şi reacŃiile adverse. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. elevii au stiluri diferite de învăŃare. doze. măsuri în caz de călătorie. EducaŃia pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii.ImportanŃa controlului periodic. reflexograma ahiliană.1. cale de administrare.2. . acceptarea rolului de bolnav 3. satisfacŃia pacientului 1. compararea.

O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. problematizarea. planuri de îngrijire. fişe de lucru. problematizarea. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. proiect de activitate. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. probe practice (demonstraŃie. scheme. compararea. munca independentă. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. descoperirea. În elaborarea strategiei didactice profesorul va Ńine seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Se evaluează numai competenŃele din acest modul. proiect de activitate. CD-uri. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul indiferent de locul. tema în clasă. fişe de lucru. casete video. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. fişe de lucru. investigaŃia. Instruirea în sala de demonstraŃie are o importanŃă deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competenŃelor specifice pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. instrumente şi materiale sanitare. . 145 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior (cunoştinŃe preştiinŃifice sau însuşite în alte module) la procesul de învăŃare. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fişe de lucru. mulaje. Cadrele didactice au libertatea să decidă numărul de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştinŃe. . Instruirea se va realiza în sălile de demonstraŃie şi în unităŃi sanitare cu o buna dotare materială. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. proiectul. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. demonstraŃia. studiu de caz. dotarea cu material didactic. plan de îngrijire. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale Ńinându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenŃi medicali generalişti. plan de îngrijire).creativitatea si capacitatea de a lua decizii.conversaŃia. planuri de educaŃie. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată:planşe. descoperirea. simulări. exerciŃiul. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. analizarea informaŃiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidenŃiereii aspectelor semnificative. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. observaŃia. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor organiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. Se recomandă următoarele metode: observaŃia. coevaluarea în grupul de lucru.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. aplicaŃii pe caz concret. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. folii de retroproiector. plan de îngrijire. test scris. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.elevii au stiluri diferite de învăŃare . simularea. demonstraŃia. particularităŃile grupului de elevi instruiŃi.

test scris. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fişe de lucru. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. proiectul. plan de îngrijire). tema în clasă. coevaluarea în grupul de lucru. planuri de îngrijire. probe practice (demonstraŃie. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. 146 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul indiferent de locul. fişe de lucru. investigaŃia. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. aplicaŃii pe caz concret. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor organiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. simulări. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. studiu de caz. planuri de educaŃie.

Tratamentul nonfarmacologic – dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat. exemple de afecŃiuni în care se întâlnesc. polidipsie. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: BOLI METABOLICE. pentru calificarea: asistent medical generalist. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. 4. Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriŃie: creşterea sau scăderea în greutate. Obezitatea – definiŃie şi epidemiologie. În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată BOLI METABOLICE. modificări ale tensiunii arteriale. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriŃie. astenie fizică. etc.3. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu boli metabolice şi de nutriŃie. antidiabetice orale.1. tratamentul chirurgical in obezitate 2. forme clinice (tip 1. etiopatogenie.Modulul 37: BOLI METABOLICE. ComplicaŃiile obezităŃii. Unitate de CompetenŃe competenŃă Boli metabolice. tratament farmacologic. 3.2. Aceste particularităŃi se regăsesc în lista competenŃelor şi î criteriile de performanŃă din standardul de pregătire profesională. Dieta. forme clinice. Diabetul zaharat: definiŃie. simptomatologie. dureri articulare şi musculare. hepatice. investigaŃii. tip 2). Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. transpiraŃii. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. xantoame si xantelasmele etc. tulburări de tranzit intestinal. flexibilă şi integrată. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II. Aplică intervenŃii proprii şi delegate. 147 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Analizează de nutriŃie şi semnele şi nursing specific simptomele bolilor metabolice şi de nutriŃie. etiopatogenie. Principalele boli metabolice şi de nutriŃie. poliurie. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). inapetenŃă. 2. evoluŃie şi complicaŃii acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. modificarile cutanate. osteoarticulare. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Notă introductivă Modulul BOLI METABOLICE. 37. tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice.1. 2. 2. Profilaxia complicatiilor. polifagie. C. etiopatogenie. 5. Tratamentul farmacologic: insulină. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. 2. exercitiul fizic terapeutic. DenutriŃia – definiŃie. crt. microangiopatii). ConŃinuturi 1. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutriŃie şi dietetică cu care realizează o bună legătură şi ajuta viitorul asistent să înŃeleagă mai bine particularităŃile îngrijirii în bolile metaboliconutriŃionale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. invatamant clinic. infectiile. – prezentare sumară. simptomatologie.

complicaŃii. 2. somn şi odihnă corespunzătoare. mediu şi lung). Probleme de dependenŃă: imobilitate. mobilitate păstrată.2. metabolice şi 2. Obiective de tratament: optimizarea stilului de viaŃă (dieta si efort fizic terapeutic). epuizare. forme clinice ( uşoare. măsurători antropometrice: (nursing) la pacienŃii cu boli înălŃime. de nutriŃie. a stării de conştienŃă. comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial. de frecvenŃa alimentaŃie. observaŃie. normal colorate. administrarea tratamentului.evoluŃie şi complicaŃii.2. controlul şi asigurarea dietei. cercetare stabileşte documente medicale (foaia de observaŃe. cum?.6. Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută.5. Principii de tratament. obiective pe termen scurt. investigaŃii. organice. Dislipidemiile – definiŃie. pregătirea specială pentru operaŃie şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . absenŃa durerii. postură inadecvată. etiopatogenie şi clasificare. leziuni cutanate). Sindromul X metabolic – definiŃie. realism. dispnee. ancheta dependenŃă şi alimentară. Manifestări de dependenŃă: dificultate în deplasare. Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. alterarea percepŃiei vizuale. circulaŃie inadecvată. Hipoglicemiile – definiŃie. disfuncŃie sexuală. probleme de chestionare specifice (nutriŃional. simptomatologie. C. investigaŃii. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete. simptomatologie. medii. funcŃionale). Elaborează manifestări de dependenŃă). ce?.8. 2. îngrijire carnet de sănătate. investigaŃii. reŃete etc. Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + C. circumferinŃa abdominală). 2. diaree. deficit de cunoştinŃe. complicaŃiile. TA. P. alterarea stării de nutriŃie (exces). eventualele operaŃii). medicaŃia specifică. 2. tegumente intacte. tratamentul cronic. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare.). 2. grave. IndependenŃa/dependenŃa. bilete de externare din diagnosticul de spital. incoordonarea mişcărilor. performanŃă. supravegherea eliminărilor. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize.3. T0) în limite normale. forme clinice şi simptomatologie. de ordin psihologic (anxietate. izolare socială). (nursing). în ce măsură?. apetit nemodificat. lipsa informaŃiilor (în legătură cu boala. planul de 1. forme clinice şi asocieri morbide. educaŃie. examenul fizic (inspecŃie. (in puseu si intercritic). Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct. investigarea stilului de viaŃă). Hiperuricemiile . Identifica 1. evoluŃie. fatigabilitate. Principii de tratament. guta – definiŃie. 2.7. PriorităŃi în îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale şi vegetative. evoluŃie. sărăcie. de ordin social (izolare geografică. igienă. risc de rănire. 2. mobilizare.1.4. observabilitate (cine?. greutate. Obiectivul nursing: specificitate. supravegherea alimentaŃiei şi respectarea dietei. depistare şi evaluare. etiopatogenie. semne vitale (R.2. hidratare şi alimentare. clasificare. disconfort. oboseală. educaŃia specifică si continuă. 2. profilaxila complicaŃiilor. Principii de tratament. buletine de analize/investigaŃii. 2. factori de risc – etiopatogenie. ce se poate face?. Manifestări de independenŃă: pacient conştient. scrisori şi trimiteri medicale.1. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial. implicare. 2. discuŃii cu echipa de îngrijire şi aparŃinătorii. Analizarea şi organizarea datelor: informaŃii semnificative.a limentaŃie insuficientă. îngrijire când?. factori de risc – etiopatogenie. IntoleranŃa la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) – definiŃie. risc de infecŃie. surplus în greutate. stres).

explicaŃii. 3. TA. pacientului cu diabet. colesterol total.4. Controlul greutăŃii. Examenul fundului de ochi. soluŃii perfuzabile.4. Obiectivele şi principiile dietoterapiei. panglică metrică. 3. vârstă (diabetul la copil.1. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidenŃa rezultatelor. respectarea restricŃiilor alimentare. 3. VSH.Prevenirea complicaŃiilor: supravegherea stării de conştienŃă.4. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. testul de încărcare lipidică.2. HLG. cu lactoză. 3. acid uric. ionogramă. IntervenŃii specifice. îngrijirea în cazul convulsiilor. trigliceride. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate. supravegherea sondei urinare. evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic.1. HDL. examen dermatologic. 3. vârstă. garou. Pregătirea pacientului. Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei. 3.4. Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalenŃe pentru o porŃie. glucometru cu teste. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire. a dozelor de insulină. Hb glicozilată. Asigurarea dietei în funcŃie de greutate. complicatii si comorbiditati asociate. talie. anticorpi anti muşchi neted. combaterea vărsăturilor.2. Asigurarea dietei recomandate. proteine serice. 3. varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet). 2. Examene radiologice: radiografia articulară (guta). 3. sulfat de bariu. Recoltare urinei pentru: glicozurie. SubstanŃe pentru teste: glucoză.7. ionogramă. 2. curba diurezei. Alte examene. DZ tip2).C.3. proteinurie/24 h examenul sedimentului.3.3. supravegherea şi măsurarea R. lactoză. Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară. anticorpi antigluten. EducaŃia pacientului/familiei. testul excreŃie urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). Teste de evidenŃiere a malabsorpŃiei: testul cu xiloză.3. repartizarea pe mese.1. adolescent. 3. Trusă de perfuzie. Resurse materiale Seringi. obezitate şi denutritie. LDL. întocmirea meniului cu respectarea cantităŃii de carbohidraŃi. 3. P.5. corpi cetonici.3. izotopi radioactivi. recipiente. Recoltare sângelui pentru: glicemie. obŃinerea consimŃământului. 3. Testul de toleranŃă la glucoză oral (TTGO). T0 la intervale stabilite de medic. cântar – taliometru.1. măsuri de prevenire a infecŃiilor intercurente. Controlul şi asigurarea dietei. 3. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viaŃă şi creşterea complianŃei (aderenŃei) la tratament.4. activitate fizica. 1. flacoane de insulină. 2. material de dezinfecŃie. tensiometru.3. asigurarea confortului psihic. preferinŃe alimentare) Respectarea particularităŃilor în funcŃie de forma clinică (DZ tip1. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi.2. observarea semnelor de deshidratare. Pregătirea psihică: informare. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) – rolul asistentei în pregătirea pacientului. asigurarea poziŃiei. 3. 3. urocultura. ace. efectuarea injecŃiei cu insulină. respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO). xiloză.6.

Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE. În elaborarea strategiei didactice profesorul va Ńine seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Cadrele didactice au libertatea să decidă numărul de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştinŃe. planuri de educaŃie. analizarea informaŃiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidenŃiereii aspectelor semnificative.conversaŃia.8. problematizarea. Planificarea intervenŃiilor adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului. . incidente şi accidente alergice. cd-uri.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. fişe de lucru. îngrijirea specială postoperatorie. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior (cunoştinŃe preştiinŃifice sau însuşite în alte module) la procesul de învăŃare. particularităŃile grupului de elevi instruiŃi.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată:planşe. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. compararea. dotarea cu material didactic. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). scheme. plan de îngrijire). Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin sau apar în perioada îngrijirii. planuri de îngrijire. Instruirea se va realiza în sălile de demonstraŃie şi în unităŃi sanitare cu o buna dotare materială. Instruirea în sala de demonstraŃie are o importanŃă deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competenŃelor specifice pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti.C. hipoglicemie la sulfonilureice. probe practice (demonstraŃie. mulaje. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind BOLI METABOLICE. exerciŃiul. . fişe de lucru. studiu de caz. test scris. satisfacŃia pacientului. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale Ńinându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenŃi medicali generalişti. 1. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. aplicaŃii pe caz concret. demonstraŃia.5. 150 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. IntervenŃia chirurgicală la diabetic. descoperirea. fişe de lucru. plan de îngrijire. retenŃie hidrică. Reformularea obiectivelor – adaptate la capacităŃile fizice (resurselor) pacientului/familiei. folii de retroproiector. Obiective stabilite: 1. observaŃia.elevii au stiluri diferite de învăŃare. Se recomandă următoarele metode: observaŃia. Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie. munca independentă. 2.2. Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentaŃia. simulări. prevenirea complicaŃiilor. 3. . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1. simularea. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor organiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. 3. proiect de activitate. 1. instrumente şi materiale sanitare. casete video. supravegherea intraoperatorie. insulina).

Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. tema în clasă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul indiferent de locul. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. proiectul. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. 151 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. coevaluarea în grupul de lucru. investigaŃia. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării.

5. 12 – reducerea efectelor datorate alcoolului.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductivă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din pregătirea specifica din anul II. drogurilor şi tutunului – stabileşte direcŃii clare până în 2015 în realizarea cărora asistentul medical generalist are un rol important. în diferite etape ale vieŃii sau situaŃii fiziologice. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 3. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore. prevenirea bolilor şi existenŃa vieŃii. 2. omul în corelaŃie cu mediul său obişnuit de viaŃă. Identifică tulburări de alimentatie. 4. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. ar creşte calitatea şi durata vieŃii. având în vedere că sfera sa de activitate cuprinde deopotrivă omul sănătos şi bolnav. făcând parte din nevoile de bază ale individului. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. invatamant clinic. Strategia OMS „Sănătate 21”. adoptată în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 152 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . pentru calificarea asistent medical generalist. Promovează educaŃia nutriŃională a individului si familiei . 11 – un trai mai sănătos – şi obiectivul nr. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. Schimbarea stilului de viaŃă şi în principal al celui alimentar ar reduce simŃitor incidenŃa bolilor. AlimentaŃia (dieta) este esenŃială pentru promovarea sănătăŃii. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.

surse. Alimentele şi exerciŃiul fizic 1.6 Legumele si fructele 3. Se.3 Sarurile minerale-caracteristici. Vn. 2.3 Ouale 3. Surse alimentare.1. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentaŃiei. Lipidele-definitie.S 2. imbogatite in celuloza si substate pectice 4.9 Condimente 3. Notiuni despre digestie si metabolism.Na.7 Produsele zaharoase 3.3. Surse alimentare. Ni 2. Macronutrienti .1 Macrominerale: Ca.3. 2. vârstă. prevenirea 153 C. Notiuni despre digstie si metabolism. rolul in organism. 3 Grupe de alimente 3. 1.1. Bilantul hidric-aportul si eliminarea.3.3. competenŃă 38.2.Zn. 2. Mb.F. stări fiziologice. 2.Electroliti si tulburari electrolitice. Apa-rolul apei si distributia apei in organism.clasificare. Substante cu efecte vitaminice.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. clasificare. Co.1 RaŃia calorică la nou născut şi sugarul mic 2. aspecte religioase.K.Cl. activitate şi starea individului Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . NutriŃie si dietetică CompetenŃe C.Proteinele-definitie.Surse alimentare. clasificare.2. stări patologice. Vitaminele.1 Carnea si produsele de carne 3.P. 1. Nevoi nutriŃionale în perioada copilăriei. nevoile bazale în funcŃie de greutate.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic.3 Oligoelemente: I.8 Bauturile nealcoolice 3.4 Grasimile 3. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. suprafaŃa corporală. RaŃia alimentară.3. rol. 2. produse fermentate lactic. Necesar hidric.3.Tabelul de corelare a competentelor si conŃinuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie. cereala germinate. 2. Nevoile energetice şi plastice. Notiuni despre digestie si metabolism. ConŃinuturi 1.2. Cr. Unitate de crt.Mg. factori de mediu. hedonismul. apa si sarurile minerale 2. rolul in organism.2 Laptele si produsele lactate 3. EducaŃia nutriŃională. Identifică nevoi nutriŃionale în funcŃie de vârstă. RaŃia calorică la adolescenŃi.definitie 1. Prevenirea afecŃiunilor cronice 2. Br.5 Cerealele 3.rolul in organism.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. Mn.2 Microminerale: Fe .2.tipul de activitate. Cu 2.

deserturi.2 Întocmirea planului de educaŃie pentru schimbarea stilului de viaŃă. Tulburări de alimentaŃie 2. RaŃia calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. climatul emoŃional. efectele fumatului. biochimice 2. Stilul de viaŃă sănătos 1. 2. cultura.repartizarea alimentelor pe mese 1. comportamentul alimentar. date antropometrice. convalescenŃă 1. Metode: anamneza. creştere. 2. efectele consumului de alcool.1. sosuri.4.4.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice. Piramida alimentelor 3. stările patologice. examenul fizic 1. complicaŃii ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3.3.4. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară. ale stresului psiho-social. coacere) 2. Identifică tulburări de nutriŃie şi alimentaŃie obezităŃii.1. salate. chimice.5. pâinea. Alcătuirea dietei adecvate 3. Rolul exerciŃiului fizic. alimentaŃia.Evaluarea stării nutriŃionale 1. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2.5.1.4. Promovează educaŃia nutriŃională a individului şi familiei C. sarcină. mediul familial (obiceiuri). intrări. NoŃiuni de gastro-tehnie 2. 3. Orarul porŃiilor. greutatea corporală în limite normale. Preparate culinare: supe. ModeraŃie şi echilibru. ouălor. fripturi. prelucrare termică (fierbere. aluaturi.4. Conservarea laptelui. comportamentul alimentar 1. în aburi.Indicatorii stilului de viaŃă sănătos. budinci. cărnii şi peştelui.3. tendinŃe sociale.3. frigere. Boală supra alimentaŃiei 2. Factori care influenŃează aportul alimentar: starea economică. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3. mediatizarea unor produse prin mass-media. EchivalenŃe pentru o porŃie 3. boala 1. stres determinat de boală.2. Tulburări nespecifice 154 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .stări anabolice fiziologice.3.C.Factori care influenŃează necesarul alimentar.1. InteracŃiunea dintre alimente şi medicamente 1.garnituri. sufleuri.3. 1. Combinarea alimentelor 3. obiceiuri alimentare nesănătoase.3. fructelor şi legumelor. AlimentaŃia enterală şi parenterală 2.1.2. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferinŃelor alimentare 3. RaŃia calorică la adulŃi şi vârstnici.4.1.1 Anorexia nervoasă 2. prăjire. 2.2. fizico-chimice. gustări.2. Factorii care influenŃează aportul alimentar: clima.2 Bulimia 2. AlimentaŃie protectoare 2.

dotarea cu material didactic.1. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. Ńinându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenŃi medicali generalişti. ComplianŃa ( aderenŃa) pacientului l. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. fişe de lucru.5. descoperirea. diabet şi boli de nutriŃie. ficatului şi pancreasului. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii. test scris. Instruirea se va realiza în sălile de demonstraŃie şi în unităŃi sanitare cu o buna dotare materială.4. alcătuirea meniului. Instruirea sala de demonstraŃie are o importanŃă deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competenŃelor specifice pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. fişe de lucru. demonstraŃia. . tabele cu conŃinutul în principii alimentari.3. Asigură respectarea dietei în diferite afecŃiuni 2. calcularea raŃiei alimentare.elevii au stiluri diferite de învăŃare. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor organiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. particularităŃile grupului de elevi instruiŃi. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la situaŃiile reale. expunere şi conversaŃie. de nutriŃie şi nursing specific”. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. 2. listă de alimente. plan de îngrijire).elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. problematizarea. planuri de îngrijire. muncă independentă. afecŃiuni renale. Sugestii metodologice Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETICĂ poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice. mulaje. proiect de activitate. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2.5.C. 2. cd-uri.2. fişe de lucru. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Principii generale ale alimentaŃiei dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv. Consilierea pacientului şi familiei 2. ImportanŃa dietei pentru tratarea bolii 2.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior (cunoştinŃe preştiinŃifice sau însuşite în alte module) la procesul de învăŃare. folii de retroproiector. analizarea informaŃiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidenŃierii aspectelor semnificative. Comportamente inadecvate în copilărie 1. probe practice (demonstraŃie. . foi de alimentaŃie. PreferinŃe alimentare 2.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. în bucătăria spitalului. afecŃiuni cardio-vasculare şi HTA. boli neoplazice. simularea. Întocmirea foii de alimentaŃiei Verificarea recomandărilor medicale. aplicaŃii pe caz concret. . studiu de caz. În elaborarea strategiei didactice profesorul va Ńine seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . scheme. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Cadrele didactice au libertatea să decidă numărul de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştinŃe. măsuri de control a alimentelor din afara. anemii. plan de îngrijire. 155 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind nutriŃia şi dietetica.a indicaŃiile terapeutice. simulări. compararea. casete video. Se recomandă următoarele metode: observaŃia şi exerciŃiul.5. planuri de educaŃie.

investigaŃia.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. proiectul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul indiferent de locul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. afecŃiuni de medicină internă şi chirurgicale). Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriŃie şi metabolice. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 156 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. tema în clasă. coevaluarea în grupul de lucru. endocrine.

. Tabel de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SĂNĂTATE Nr. monitorizare şi evaluare a proiectelor. Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale.Tipuri de resurse. 39. Aspecte generale. având repartizate un număr de 60 de ore. Metodologii de management de proiect de sănătate Planificarea resurselor . Monitorizează proiectul de sănătate 3. Unitatea de competenŃă Managementul proiectelor de sănătate CompetenŃa 1.a dezvolta abilităŃi de concepere.de a oferi elevilor cunoştinŃe. crt. . Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. Managementul unui proiect.Identifică proiectul de sănătate ConŃinuturi NoŃiunea de proiect de sănătate Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. din care 24 ore. în vederea elaborării şi redactării proiectelor. . Implementează proiectul de sănătate 3. abilităŃi şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate. 2.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1. Scopurile acestui modul sunt: . Identifică proiectul de sănătate 2. Notă introductivă Modulul Managementul proiectelor de sănătate se studiază la nivelul 3 avansat. Aspecte generale.responsabilizarea pentru asigurarea calităŃii proiectelor. .de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. 157 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. -să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională. planificare.să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. laborator tehnologic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. . şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate.

Alocarea resurselor pe activităŃi. ActivităŃi. în 158 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Analiza. . Evaluarea proiectului de sănătate . Parcurgerea conŃinuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competenŃelor tehnice generale aferente. analiza variaŃiilor Managementul configuraŃiei Componentele configuraŃiei / produsului final. Controlul resurselor – timp şi buget alocat.Implementează proiectul de sănătate 3.Controlul timpului: măsurarea activităŃilor. Nivelarea resurselor Gestionarea schimbărilor. . 4.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă. Controlul resurselor . Managementul etapelor. prognozelor şi rezultatelor obŃinute. planificare. constrângerile dintre activităŃi. Plan de evaluare a proiectelor. Verificare. . Controlul / verificarea configuraŃiei /produsului final. . Managementul resurselor .2. . Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculum-ului.Declararea datei de începere a proiectului. o poziŃie distinctă. nefiind condiŃionat sau dependent de celelalte module din curriculum. planul de calitate.Definirea resurselor . . Exportarea datelor Analiza execuŃiei. ConŃinut şi dependenŃe. . costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect. recomandări de acŃiune.Definirea calendarelor şi a programului de lucru. produse.Histograma încărcării resurselor. . .Controlul progresului (timp. . precedenŃele. raport de progres. replanificare. . Criterii/cerinŃe de calitate a configuraŃiei / produsului final.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viaŃă a proiectului. raportarea schimbărilor / problemelor configuraŃiei / produsului final.Definirea etapelor.Planificarea activităŃilor:definirea activităŃilor. registru de probleme. . Monitorizează proiectul de sănătate Lansarea proiectului de sănătate . Documente specifice: planul de management al configuraŃiei. .Nivelarea încărcării resurselor.Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale. în calificările din domeniile tehnice. produs. calitate. cost.Necesitatea schimbării. Se parcurge cu un număr de 60 de ore.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităŃilor: compararea şi interpretarea estimărilor.Analiza schimbării (impact. Analiza utilizării resurselor.Gruparea pe faze.Documente specifice: cerere de schimbare. . avantaje/ dezavantaje). durata activităŃilor. . Documentelor specifice. necesitatea schimbării). comparare şi raportare cu planul de proiect.

participanŃii contribuie cu cunoştinŃe semnificative şi importante la procesul de învăŃare. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuŃie sau grafic). urmând să i le pună mai bine în valoare. modulul poate încorpora. vizual. .gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. în funcŃie de abilităŃi. utilizând în acest sens fişe de lucru.învăŃare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. În elaborarea strategiei didactice. modulul permite individualizarea învăŃării şi articularea educaŃiei formale şi informale. în plan vertical. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. cursanŃii învaŃă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaŃiile noi şi a le asocia cu “cunoştinŃele vechi”. 159 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . pentru verificarea atingerii competenŃelor.scopul pregătirii profesionale a cursanŃilor şi dezvoltării capacităŃilor care să le permită integrarea pe piaŃa muncii. Dobândirea competenŃelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obŃinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenŃelor. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. probe orale). • proiect propriu sau în echipă Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Procesul de predare . alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii ale educaŃiei: cursanŃii învaŃă cel mai bine atunci când consideră că învăŃarea răspunde nevoilor lor. în orice moment al procesului educativ.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiŃi. O competenŃă se evaluează o singură data. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. prin: . iar pe altă parte. cursanŃii au stiluri proprii de învăŃare.abordarea tuturor tipurilor de învăŃare (auditiv. prin: . .fixarea unor sarcini deschise.utilizarea verificării de către un coleg. respectiv asupra disponibilităŃilor sale. ei învaŃă în moduri diferite. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învaŃă. . pe care cursanŃii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităŃi de lucru: DiferenŃierea sarcinilor şi timpului alocat. cu viteze diferite şi din experienŃe diferite. DiferenŃierea răspunsului. practic sau prin contact direct). peste / lângă alte module parcurse. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale – studii de caz/analize O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanŃi O lucrare prin care să se analizeze etapele identificate într-un proiect. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaŃiei permanente. DiferenŃierea cunoştinŃelor. modulul oferă maximul de deschidere. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă.utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanŃilor de a-şi impune obiective. noi mijloace sau resurse didactice. verificării prin îndrumător. pe de o parte în plan orizontal. prin: . fiind o structură elastică. Demonstrarea unei alte abilităŃi în afara celor din competenŃele specificate este lipsită de semnificaŃie în cadrul evaluării. cursanŃii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare.formarea de perechi de cursanŃi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. . Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizată. CursanŃii trebuie evaluaŃi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenŃelor specificate. . grupurilor de studiu.

dar numai în limitele orarului şcolar. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanŃi a competenŃelor vizate de parcurgerea modulului. în funcŃie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinŃe anterioare ale grupului instruit complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinŃelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. metode expozitive (explicaŃia. cu pondere sporită pe activităŃile de învăŃare şi nu pe cele de predare.La încheierea cu succes a unei evaluări. În cazul unei încercări nereuşite. observarea independentă. este suficient un feedback de felicitare. Pentru dobândirea de către cursanŃi a competenŃelor prevăzute în SPP-uri. descrierea. 160 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . interactiv şi centrat pe cursant. Între competenŃe şi conŃinuturi este o relaŃie biunivocă. Acesta trebuie să includă discuŃii în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. activităŃile de învăŃare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. recomandăm ca în procesul de învăŃare–predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acŃiune. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanŃi a competenŃelor specifice calificării. cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă. este esenŃială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. analiză). competenŃele determină conŃinuturile tematice. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanŃi a competenŃelor dorite. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant.

cadrul de colaborare cu agenŃii economici. asigurarea şi îmbunătăŃire continuă a calităŃii serviciilor furnizate. Precizează conceptul calităŃii şi siguranŃei pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate ConŃinuturi 1. 1. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului : Precizează conceptul calităŃii şi siguranŃei pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate AcŃionează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calităŃii serviciilor de îngrijire Descrie dimensiunea umana a calităŃii Aplica tehnici de îmbunătăŃire continuă a calităŃii serviciilor de îngrijire III. II. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. în vederea obŃinerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. respect pentru pacient. cât şi la finalul lui. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. folosirea unui 161 C.Dimensiunile calităŃii îngrijirilor de sănătate: accesibilitatea îngrijirii. procesele. Modulul va dezvolta competenŃele din unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. cerinŃele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. dar şi de evaluare a cerinŃelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. de îmbunătăŃire a calităŃii. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoală şi instituŃii acreditate să gestioneze probleme specifice de asigurarea calităŃii. al şcolii postliceale pentru realizarea pregătirii de specialitate specifică domeniului Sănătate şi asistenŃă pedagogică. schimbarea în practica nursing.Componentele managementului calităŃii în organizaŃiile de îngrijire a sănătăŃii: conducători vizionari. 40. resursele.Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I. specificitatea îngrijirii. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităŃii. 2. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea. controlul calităŃii. echipe de lucru. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în Standardul de pregătire profesională. continuitatea îngrijirii. Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuŃia propriei activităŃi de asigurarea calităŃii serviciilor Nursing atât pe timpul desfăşurării procesului. 1.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calităŃii: structura organizatorica. AcŃionează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calităŃii serviciilor de îngrijire Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . de interpretare. 2. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. 2. 1. eficacitatea îngrijirii. crt. orientare către pacient. procedurile. de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calităŃii serviciilor de nursing. siguranŃa în îngrijire 2. FuncŃiile managemetului calităŃii serviciilor de îngrijire: planificarea calităŃii. invatamant clinic.. eficienŃa îngrijirii. coordonarea activităŃilor referitoare la calitate.organizarea activităŃilor referitoare la calitate. 4. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităŃi de analiză. 3. Unitatea de competenŃă Calitatea serviciilor nursing CompetenŃe C.

acŃiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului. rezolvarea conflictelor.elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor .Promovarea profesională şi educaŃia continuă în nursing: motivarea.Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activităŃi.Sisteme de evaluare a calităŃii: autoevaluarea. operaŃionale.Instrumente de imbunatatire a calităŃii: instrumente ajutătoare: (brainstorming. acreditarea. program. fişe de lucru. fişe de control statistic. selecŃia. creditarea. modele de formare a echipei. 1.C. recrutarea. video. Descrie dimensiunea umana a calităŃii C. stratificare.Documentatia pentru îmbunătăŃirea calităŃii: documentaŃia pentru sistemul de management al calităŃii conform standardelor ISO. Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire şi de nivelul de performanŃă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist. manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului. planificarea resurselor umane. normarea în nursing. audit intern. acreditarea spitalelor. 3. pensionare. a sistemelor de lucru. calculatoare cu programe de aplicaŃii pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calităŃii. IV.Srategii de îmbunătăŃire a calităŃii: strategia Kaizen. formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză. acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4. fişe de autoevaluare. acces Internet. a proceselor. acŃiuni corective (controlul infecŃiilor). 2. portofolii. ciclul PDCA (planifică-executăverifică –acŃionează) principiul „zero defecte” 3. managementul riscului. parcurgând tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile . colecŃie de reglementări tehnice şi normative specifice . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Parcurgerea conŃinuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral. 3.elevii participă cu cunoştinŃele lor. Aplică tehnici de îmbunătăŃire continuă a calităŃii serviciilor de îngrijire model de proces recunoscut. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă şi diferenŃiată. histograme. interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităŃii. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunzător: retroproiector. la procesul de învăŃare 162 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2. comunicarea între membrii echipei. siguranŃa profesioniştilor. educaŃia continuă. instrucŃiuni de lucru. În elaborarea strategiei didactice. dobândite anterior. metoda întrebărilor) instrumentele calităŃii: grafice. 3. diagrame.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calităŃii serviciilor de îngrijire: leadership în nursing.elevii au stiluri diferite de învăŃare . delegarea responsabilităŃilor.Conceptul de imbunatatire continuă a calităŃii: îmbunătăŃirea continuă a performanŃelor. 4. certificarea (ISO) 1. proceduri de sistem. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor proiecta activităŃi de învăŃare centrate pe elev. profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . compensaŃii. responsabilităŃi.şanse egale la angajare.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare .

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităŃilor privind asigurarea calităŃii serviciilor nursing. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevilor. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile . SPP. pentru verificarea atingerii competenŃelor. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. 163 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. O competenŃă se evaluează o singură dată. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. proiectarea şi implementarea sistemului calităŃii. prin fişe individualizate. Indiferent de locul. momentul şi persoana care face evaluarea. V. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei.ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. pe baza standardelor de acreditare a unităŃilor sanitare.a documentaŃiei tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităŃii.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă.. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. Proiectarea evaluării competenŃelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare.

.maleficienta.Drepturile pacientului. -eroare si greseala in nursing. -principii etice: binefacere vs. Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2. dreptate ( mod de impartire a adevarului). sinceritate.2 drept medical.1 . -rolul de avocat al pacientului.libertate. cu valori si principii de viata 2.3 Sisteme personale de valori: . din care 36 ore. Unitate de competenta Deontologie si etica profesionala Competenta C1. cu valori si principii de viata Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala . .devotament fata de profesie. competenta.empatie. 41. nondiscriminare. fidelitate/confidentialitate. paternalism. 164 C2.culpa.Drepturile copilului. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. . 1.Raspunde din punct de vedere profesional. foaie de observatie. moral si legal 3.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA Nr.2 Valori si principii etice in nursing: . -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune.morala. -neglijenta.Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2.imagine pozitiva de sine. Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala. crt.4 Drepturi si libertati: .grija si afectiune. Raspunde din punct de vedere profesional. angajare).MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I. -implicarea pacientului in propria ingrijire. laborator tehnologic.valori: viata.independenta. II. constiinta. 1.forme de scolarizare.cu nevoi specifice. deontologia actului medical. autonomie vs. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. . . responsabilitateprofesionala.legala.Drepturile omului.1 raspundere .identificare personala (CI/BI. veracitate vs. 1.reputatie. stare civila. moral si legal Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica. civila.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III.putere/loialitate si libertate profesionala.incredere. .fuga de raspundere.egalitate. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore.

de institutionalizare. 3. media. lucreaza in mod cooperativ. compasiune. -standarde de ingrijire bazate pe probitate. autonomie si responsabilitate) 2. continuare studii). 3. .prezentari conunicari.fizice.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut. sexuale. in grupuri. elevul: invata predominant descoperind. coordonare. 3.autonomie si delegare in nursing. . brosuri). Invatare continua si perfectionare profesionala 2. comunitatii (pliante. SIDA) IV. -atitudine etica in situatii terminale.acces in profesiune.. activa. 165 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .implicare in cercetarea in nursing. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. Abordare in situatii de risc: 3. psihogena. comunicare eficienta. daruire. -fisa postului. abnegatie. conferinte. risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv). 3.inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali. avort.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului. -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata. .1 protocoale de ingrijire relatii profesionale terapeutic securizant (cooperare. . in timp ce profesorul il ghideaza. depasirea competentelor ).4 competente profesionale pe baza SPP. solicitudine.obtinere atestat libera practica. colaborare). Bioetica 3. gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.oportunitati de invatare( studiu individual.6 eugenie.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa.incredere exagerata in propriile forte. internet.pierderea dreptului de practica. nu se limiteaza doar la sala de curs. Acorda ingrijiri intr-un mediu 3. medicamentoasa. -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate. ca subiect matur. specializare in munca de echipa. Calitate in nursing C3. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. .statut socioprofesional. fecundare in vitro/in vivo. . se exprime in mod creativ. familiei. . invata in mod activ.3 abuzuri: verbale. psihice. 3. experimenteaza problemele in globalitatea lor. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului. inginerie genetica( genom uman si clonare).5 iatrogenie:de explorare.3 autorizare si acreditare: .8 Eutanasie.participare la seminarii.

expunerea. care asigura pregatirea la acest modul . V. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. probe practice (studiu de caz. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. pe secvente mici) si sumativa.eseu cu numar de cuvinte prestabilit.1998 166 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . referate. ii ofera informatie “umpland vase goale”. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. activitati de predare . ANR. 3. coevaluarea in grupul de lucru. “Caruselul”.1985 2. “Bulgarele de zapada”).) 2. Se evalueaza numai competentele din acest modul.joc de rol. studiul de caz. pentru a obtine acelasi nivel de performanta .invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica. 2. momentul sau persoana care face evaluarea. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. culegeri de date etc. durata evaluarii. Sugestii bibliografice 1.munca independenta. 2. CD-uri. American Nurses Association – Codul pentru nurse .a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) .joc de rol). metoda 6-3-5. referat. Bucuresti. pe secvente mai mari ) . Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. Cadrele didactice. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.ritmica. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. sinectica.Cod de etica pentru asistenti medicali. Phillips 6-6. evaluarea altor competente nefiind relevanta. eseuri. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. cumulativa (verificari partiale. 3.lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) – autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. observatie dirijata. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. folii de retroproiector. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. fisa de lucru. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. Grup national de etica (autor colectiv) . grup de discutii. analiza produselor( culegeri de date). test scris. probe orale ( intrebari.indiferent de locul.observarea sistematica a elevilor.recompense si competitie). discutii panel. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. descoperirea inductiva si deductiva. unitati medicale si scolare. problematizare.

Bucuresti.Gh. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Editura Alternative. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.A.S. Bucuresti.T.1978 10. ANR. 1979 167 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Editura medicala.2001 5. 1996 9.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul. ANR. Miron. .Gh.Bucuresti. Jurnalul de nursing . Marin.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.Editura Albatros.Ciornea.3.T. Fry.1995 11.1998 12. CN.1998 4.1994 7.1979 6. Dutescu. Scripcaru.B.-Pledoarie pentru respect. Copenhaga.Deontologie medicala.. -Etos in medicina . Nicolau..Editura Medicala. Lemon-Materiale de educatie in nursing..Sara. OMS-Regional Office for Europe.Bucuresti. Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.Etica aplicata.

MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA
I. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore, din care 36 ore laborator tehnologic. II. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr. Unitate de Competenta crt competenta Arie de preocupari 42. Psihologie C1.Determina 1.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza, medicala factorii psihici trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare in dinamica emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare, sanatatii/ bolii

simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus manie, agresivitate) 1.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri, raspunsuri calde,prietenoase); autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine); comunicarea diagnosticului de boala,empatie, motivatia de a fi “pacient” 1.3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala, neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient, nevroza de spital); 1.4 Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator; grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru profesia medicala. Comportamente protectoare si de risc. 1.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati), educatie intrafamiliala, convingeri personale; comportamente adictive( consum de alcool, tutun, droguri etc) 1.6 Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralphafiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea burn-out-ului profesional)
168

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

C2. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica

C 3.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea

Tulburari functionale 1.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente, carente afective) 1.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm, hiperventilatie); cardiovasculare(tahicardie,HTA,crize anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatie-eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare, hipersecretie HCL,hiperperistaltism); urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice (anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie); 1.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari menstruale,); psihologia pacientului infirm ; psihologia convalescentei Tipurile psihologice si boala 2.1 Tip de personalitate:A si C(elemente caracteristice); Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom, atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf); Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma, La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici, sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici). Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti, hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi, emotivi) 2.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala ( recunoasterea,negarea,ignorarea,resemnarea); imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine) 2.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii (pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia persoanei cu disabilitati; 2.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/ pierderea timpului de contact cu lumea,teama de necunoscut, noutatea anesteziei);interventii psihologice in preoperator, postoperator precoce si tardiv; Corelate psihologice ale bolii 2.5 Transformari psihocomportamentale induse de boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie, sedentarism, fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie sociala; regresia afectiva si comportamentala,evaziunea, exaltarea Eului,contagiunea informationala; 2.6 Psihologia medicamentului si complianta terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa, prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina alternativa); mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice; 2.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului; indicatii si contraindicatii ale E.P. Modalitati de optimizare a actului de ingrijire 3.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de informare;perfectionare
169

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

calitatii vietii

3.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie;automedicatie; 3.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale; autovalorizare,gandire pozitiva; 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal; lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste; 3.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri, presiuni; Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista, dar ferma); in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului); in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional) 3.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional, a negarii, autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa; crearea unui mediu e suport social si spiritual; incredere si confidentialitae in actul ingrijirii; 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia; sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare traditii ,obiceiuri ; Psihoterapie 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului; dezvoltarea resurselor fizice conservate; favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor; sustinere in acceptarea bolii; persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun); cresterea motivatiei pentru schimbare; automonitorizarea comportamentelor legate de consum; 3.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane, de mediu stabil); terapie prin joc; verbalizarea sentimentelor si trairilor; comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere , siguranta protectie;

IV. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza; elevul invata in mod activ; lucreaza in mod cooperativ, in grupuri; nu se limiteaza doar la sala de curs; i se permite sa se exprime in mod creativ; gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential; experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.
170

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica, descoperirea inductiva si deductiva, expunerea; 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si competitie), ii ofera informatie “umpland vase goale”. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare, observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”, “Caruselul”, “Bulgarele de zapada”), joc de rol. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate, eseuri,munca independenta; Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,) 2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit; 3. probe practice (studiu de caz,joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor . Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua,ritmica, pe secvente mici), • sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari) . Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale,urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Ex. Problema reala: interventia chirurgicala. Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”; Practic: “Studiu de caz-Reactia la boala”, 2. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica,utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta,bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max.250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs, unitati medicale si scolare, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 4. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discutii panel; d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Sugestii bibliografice
171

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

teorie si aplicatii. Athanasiu.I. Bradu-Iamandescu. Mitrofan.Zanc. Bucuresti.-Tratat de psihologie medicala... 1996 8.Editura Polirom. Editura Sper. 1999 6.Bucuresti. Bradu-Iamandescu. Neculau.Psihologia pierderii si terapia durerii.. Iasi.R.Editura Infomedica.I.I.Buzducea.Editura Infomedica.1995 3.Psihologie sociala. Bradu-Iamandescu.I – Dinamica psihosociala a practicii medicale. 2003 4..Manual de psihologie medicala. 2002 7.-Psihologie medicala si asistenta sociala.vol I. 2005 5.Editura Societatea Stiinta si tehnica.I – Psihologia medicala.. Lupu. 1996 172 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1998 2. Editura Polirom. Bucuresti.Editura Oscar Print. Bucuresti.A.A.I. Bucuresti. Rascanu. Editura Infomedica.Sociologie medicala.(coord).1. Bucuresti.D.

pedagogica. caracter necesar. achizitii ale invatarii( in plan cognitiv. Evidentiaza rolul educatiei .priceperi si deprinderi). obiective . 1. II. ca actiune sociala specifica. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.asimilare de cunostinte. Pedagogie Competenta C1. profesionala. moral-civica.experiente. invatare. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti).7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr.1 ereditate –concept. 1. . temperamentele si abordarea psihopedagogica. deprinderi.estetica.3 educatie –concept.obiectiv. 1.tehnologica.invatarii. evaluare. psihologica. Demers educational 1. capacitati. Evidentiaza rolul educatiei. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1. stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani).ale formarii (atitudini.) 173 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . din care 36 ore laborator tehnologic.6 ideal educational –dimensiune sociala. Stadialitate 1.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti.juridica. particularitati anatomo.2 mediu.psihomotor). 1. permanent.priceperilor si deprinderilor. principiul accesibilitatii cunostintelor. predispozitii ereditare.nisa de dezvoltare. 1. igienosanitara).transmitere de informatii.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica.fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC.distal. transmitere de norme etice. Modulul are alocate un numar de 60 ore. principiul sistematizarii si continuitatii in invatare. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III. afectiv.MODULUL 43: PEDAGOGIE I.religioasa. respectarea particularitatilor individuale si de varsta. in dezvoltarea personalitatii 2. rol. caracteristici: specific umane. ca actiune sociala specifica. principiul participarii active a elevului la procesul de predare. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie.proximal.laturi (intelectuala . Unitate de crt competenta 43. Utilizeaza comunicarea didactica 3.caracter social-istoric.caracter national si universal.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani).

174 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . lucrul in grup) 3. extraeducationale-munca intelectuala. de tip algoritmizat. logica pedagogica. 3. informala. blocaj. consecinte pedagogice. . democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare. . cursuri perfectionare. parinte singur. crearea unui stil de munca activ. nonformala. de verificare. distanta.profesor. Comunicare . pedagogice. Utilizeaza comunicarea didactica C3. distorsiune. .caracteristici (dimensiune explicativa. nivel de aspiratii. mese rotunde).conditii bune de viata.2 proiect tehnologie didactica (obiective.explozie demografica. 3.6 formare intelectuala: atentie. teste docimologice.curriculum neadaptat. conferinte.spirit de independenta. sumativa.verbala. tipuri de relatii profesor-elev).4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca. conditii precare. factori: accelerarea schimbarilor.stil de predare.7 creativitate umana: factori intelectuali.temeinice.autocontrolat). 3. chestionare orala.baza tehnico-materiala necorespunzatoare. inteligenta.C2. competenta si tact pedagogic. motivatie si vointa.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. de iluminare.1 educatie .3 tip de evaluare: ritmica. instrumentala.implicatii psihopedagogice. evaluare subiectiva. observare si apreciere verbala. comunicare didactica .schema comunicarii (factori. experientei. Strategii de formare si educatie 2.continua. multiplicarea profesiunilor. 2. conditii ale memorarii facile.invatare. de natura psihofiziologica-stare de sanatate. evolutia tehnologiei. volumul.relatii deficitare elev. memorare. Rolul educatorului: 3. Creativitate 3. subiectiva.memorie de lunga durata.5 educatie interculturala concept.cod personal. etape-perioada de preparare.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic. training.bruiaj. autoevaluare. psihocomportamentale psihosociale.formala.capacitati psihologice.accidentala. Educatia adultului 2. pericolul transferului de autoritate.nonverbala. personalizarea comunicarii). OSP necorespunzatoare. de natura pedagogica-calitatea actului de predare.Aplica metodologia invatarii si studiului individual Sisteme de educatie si forme de comunicare: 2. psihofiziologice-tulburari fiziologice. lucrari practice. de incubatie. verificare prin lucrari practice. paravebala. simpozioane. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate.recompensa meritata). 2. factori sociali. elemente componente) Adaptarea evaluarii 3. cumulativa.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului. utilizarea timpului liber. extrinseca. filtrare mesaje).2 obiective: dobandirea autonomiei formative.

ca subiect matur. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. referat.recompense si competitie). Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. 3. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.joc de rol). 3. Exemple de teme pentru aplicatii: 175 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . analiza produselor ( culegeri de date).discutii panel.observarea sistematica a elevilor . In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. Cadrele didactice. . fisa de lucru. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . 2.IV. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. test scris.munca independenta. descoperirea inductiva si deductiva. .indiferent de locul. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: .) 2. “Bulgarele de zapada”). O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. grup de discutii. ii ofera informatie “umpland vase goale”. . evaluarea altor competente nefiind relevanta. durata evaluarii.joc de rol. 3. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. referate. momentul sau persoana care face evaluarea. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. expunerea. • elevul invata in mod activ.Phillips 6-6. problematizare. • i se permite sa se exprime in mod creativ.metoda 6-3-5. unitati medicale si scolare. observatie dirijata. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. cumulativa (verificari partiale. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. probe orale ( intrebari. coevaluarea in grupul de lucru.ritmica.brainstorming. in grupuri. activitati de predare . a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. “Caruselul”. pe secvente mici). Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). • nu se limiteaza doar la sala de curs. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 2. Se evalueaza numai competentele din acest modul.eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). care asigura pregatirea la acest modul . probe practice (studiu de caz. pe secvente mai mari ) . Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. in timp ce profesorul il ghideaza. Pe parcursul modulului. .sinectica. • lucreaza in mod cooperativ.invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica. studiul de caz. • sumativa. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. eseuri.

5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) . folii de retroproiector.“Argumentati de ce para.si nonverbalul sunt codificate de 4.grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.proiecte de tehnologie didactica etc. 176 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . CD-uri.lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) .

1. cu intrebari inchise/deschise. de transfer. rezultate.3. 2. 1. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1.2. alterarea stimei de sine. sexul. Ancheta demografica.2. conditiilor de mediu. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr.1. invatamant clinic. de iesire din spital. nivelul educational etc. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. Experimentul natural: definitie. Metode de cercetare: 1. 3.3. investigatii etc. Tehnici si instrumente: 2. obisnuintelor familiale etc. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie. socio-economica. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Concepe un proiect de cercetare in nursing. planificarea examinarilor periodice etc. 177 C. consum de droguri. 44. varsta.1.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. Interviul direct-indirect. etc. conditii. 2. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore.2. Observatia clinica: definitie. Descrie principalele domenii ale cercetarii in nursing Continuturi Domenii: 1. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Explica metodele. 2. Unitatea de competenta Cercetare in nursing Competente C. 1. 1. pentru calificarea asistent medical generalist. crt. foaie de observatie.4. analize. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. fumatul. sedentarismul. Explica metodele. 1. conditii etc. motivatia pacientului. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii.1. 1. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING.2.

3.D – uri. scheme. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. compararea. folii de retroproiector. efortul cercetatorului etc. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. conversatia. test scris. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. 3. simularea. la procesul de invatare . SPP-ul stabileste un nivel national. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. a confidentialitatii informatiilor. Indiferent de locul. C.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. exercitiul. Analiza si interpretarea datelor: subiective. obiective. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. evaluarea altor competente nefiind relevanta. volumul si nivelul de cunostinte. 178 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . observatia. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. 2. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. semne clinice etc. pentru verificarea atingerii competentelor. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Concepe un proiect de cercetare in nursing. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). dezbaterea. Cadrele didactice.C. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 4. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). sondajul de opinie. munca independenta. stabilirea ipotezelor de lucru. momentul si persoana care face evaluarea. comun de performanta. dotarea cu material didactic. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care respecta anonimatul persoanelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se evalueaza numai competentele din acest modul. discutiile si lucrul in grup.elevii au stiluri diferite de invatare . studiul de caz.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Chestionarul cu intrebari standardizate. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.

Modulul: 45. GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE
Notă introductivă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul III, semestrul I, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor ginecologice. 2. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacientele cu afecŃiuni ginecologice. 3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 4. Aplică intervenŃii proprii şi delegate. 5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr. crt. 45. Unitate de CompetenŃe competenŃă Ginecologie şi C.1. nursing în Analizează ginecologie. semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor ginecologice ConŃinuturi
1. Semne şi simptome prezente în afecŃiunile ginecologice. 1.1. Tulburările ciclului menstrual. 1.1.1. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea), polimenoreea, metroragia, menometroragia; 1.1.2. Tulburări în minus: hipomenoreea, oligomenoreea, amenoreea. 1.1.3. Sindromul intermenstrual. 1.2. Hemoragia: cauze generala şi locale, cantitatea, ritmul şi durerea asociată, aspectul sângelui; hemoragii care survin în copilărie, în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală. 1.3. Leucoreea: debut, caracterul scurgerilor, circumstanŃe de apariŃie, semne funcŃionale asociate (prurit, arsuri, algii pelviene, dispareunie, usturimi la sfârşitul micŃiunii. 1.4. Durerea pelvină: intensitate (supraacută, acută, subacuta, cronică), timpul de apariŃie şi durata, localizare şi iradiere, factori provocatori sau paleativi; dispareunia. 2. Principalele afecŃiuni ginecologice. 2.1. InfecŃiile aparatului genital feminin. 2.1.1. Vulvovaginite: definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, evoluŃie, principii de tratament. 2.1.2. Bartholonita: definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, evoluŃie, principii de tratament. 2.1.3. Cervicite (metrite cervicale) şi displazii cervicale: definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, evoluŃie, principii de tratament. 2.1.4. Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiŃie,
179

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

C.2. Identifică probleme de dependenŃă şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacientele cu afecŃiuni ginecologice.

C.3. Elaborează planul de îngrijire

etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, evoluŃie, principii de tratament. 2.2. Tulburări de statică uterină şi incontinenŃa urinară – definiŃie, manifestări, investigaŃii, tratament. 2.2.1. DeviaŃii uterine. 2.2.2. Prolapsul genital – definiŃie, etiologie, evoluŃie, tratament. 2.2.3. IncontinenŃa urinară la femeie: cauze, investigaŃii, tratament. 2.3. Tumori ale aparatului genital. 2.3.1. Tumori benigne: fibromul uterin, tumori ovariene benigne, tumori secretante. DefiniŃie, semne şi simptome, investigaŃii, evoluŃie şi complicaŃii, principii de tratament. 2.3.2. Tumori maligne: leziuni precanceroase, cancerul de col şi corp uterin, cancerul de ovar: clasificare, simptomatologie şi investigaŃii, stadializare, evoluŃie şi pronostic, principii de tratament. 2.4. Patologia sânului. Patologia netumorală. Cancerul de sân. Etiopatogenie, morfopatologie, screening-ul cancerului mamar, clasificarea stadială, tratamentul. 2.5. Sterilitatea conjugală. ContracepŃia şi planificarea familială. 2.5.1. Sterilitatea şi infertilitatea. Definirea termenilor, implicaŃii psihologice, investigaŃii, tratament. 2.5.2. ContracepŃia hormonală. Dispozitivul intrauterin (DIU). Metode locale şi de barieră. 2.6. Menopauza: definiŃie, manifestări clinice, terapia de substituŃie. 1. Culegerea de date (date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu, observaŃie, cercetarea documentelor medicale (foaia de observaŃie clinică, bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză, scrisori şi trimiteri medicale, reŃete, carnet de sănătate), discuŃii cu membrii echipei de îngrijire şi aparŃinătorii, participarea la examenul clinic general şi ginecologic, măsurarea temperaturii, pulsului, respiraŃiei, tensiunii arteriale. Analiza şi sistematizarea datelor semnificative. 2. IndependenŃa/dependenŃa. 2.1. Manifestări de independenŃă: stare de conştieŃă prezentă, R, P, TA, T0 în limite normale, mobilitate păstrată, alimentaŃie şi hidratare corespunzătoare, somn şi odihnă suficiente, confort asigurat, absenŃa durerii, eliminări urinare şi intestinale normale, lipsa scurgerilor vaginale, comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv, sentiment de utilitate. 2.2. Probleme de dependenŃă: durere (supraacută, acută, subacută, cronică), mobilitate limitată, inapetenŃă, postură inadecvată, circulaŃie inadecvată, hipertermie sau hipotermie, vulnerabilitate crescută faŃă de infecŃii, rănire. 2.3. Surse de dificultate: anxietate, stress, lipsă de cunostinŃe, proces infecŃios. 2.4. Manifestări de dependenŃă: nervozitate, iritabilitate, sângerare uterină, ameŃeli, fatigabilitate. 2.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenŃă). 1. Obiectivul nursing: specificitate, performanŃă, implicare, realism, observabilitate (cine?, ce?, ce se poate face?, cum?, în ce măsură?, când?, obiective pe termen scurt, mediu şi lung).
180

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

(nursing).

C.4. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate.

2. PriorităŃi în îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale şi vegetative, a stării de conştienŃă, supravegherea scurgerilor vaginale, profilaxia infecŃiilor, prevenirea complicaŃiilor. 2.1. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare, hidratare şi alimentare, igienă, mobilizare, supravegherea eliminărilor, educaŃie. 2.2. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize, pregătirea pentru mici intervenŃii ginecologice, pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii, administrarea tratamentului general şi local. 1. Resurse materiale. 1.1. Instrumente: specul bivalv, valve vaginale, pense porttampon lungi, pense pentru col, pense pentru biopsie, chiurete, bisturiu, foarfece, histerometru, spatula Ayre, seringi de mărimi diferite, aparat Schultze, colposcop, histeroscop, celioscop, electrocauter, aparat pentru insuflaŃie. 1.2. Materiale: tampoane, comprese, soluŃii dezinfectante, recipiente pentru produsele recoltate, soluŃii pentru investigaŃii (acid acetic 3%, Lugol, nitrat de argint 5%, albastru de toluidină etc.), lame, lamele, manuşi, câmpuri, ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0,8-1 mm, soluŃii anestezice, substanŃe de contrast (omnipaque, histeropaque, odiston, medicamente antihistaminice. 2. Pregătirea pacientei. 2.1. Pregătirea psihică: informare, explicaŃii, asigurarea confortului psihic, obŃinerea colaborării şi acordului, respectarea pudorii). 2.2. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental, asigurarea poziŃiei adecvate, toaleta locală, evitarea spălăturilor, a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local, stabilirea momentului optim. 3. IntervenŃii specifice. 3.1. InvestigaŃii. 3.1.1. Examene de laborator: examenul secreŃiei cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic, determinarea PHului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul citotumoral Babeş-Papanicolau, dozări hormonale în sânge şi urină. 3.1.2. Examene endoscopice: histeroscopia, colposcopia, celioscopia. 3.1.3. Examene imagistice: ecografia, histerosalpingografia, rezonanŃa magnetică nucleară (RMN), tomografia computerizată (TC), mamografia, galactografia, xerografia, termografia. 3.1.4. Alte investigaŃii. PuncŃia vaginală (culdopuncŃia): definiŃie, scop, indicaŃii/contraindicaŃii, materiale necesare, pregătirea pacientei, tehnica efectuării puncŃiei (rolul asistentei), pregătirea produsului pentru examen, supravegherea după puncŃie, reorganizarea locului de muncă, notarea în foaia de observaŃie, incidente şi accidente, conduită. Curba termică bazală. Histerometria: indicaŃii/contraindicaŃii, incidente, accidente. 3.2. IntervenŃii ginecologice. 3.2.1. Biopsia: definiŃie, scop, locul recoltării (vulvă, vagin, cervix-col, endometru). 3.2.2. Chiuretajul uterin: definiŃie, scop, pregătirea
181

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

C.5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

materialelor şi a pacientei, rolul asistentei în timpul tehnicii, observarea conŃinutului extras, recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator, supravegherea după intervenŃie, reorganizarea locului de muncă, notarea în foaia de observaŃie, incidente, accidente. 3.2.3. Spălătura vaginală: definiŃie, scop, indicaŃii şi contraindicaŃii, materiale necesare, pregătirea pacientei, executarea tehnicii, observarea aspectului, lichidului eliminat. 3.2.4. Tamponamentul vaginal: indicaŃii, contraindicaŃii, tehnică. 3.3. Pregătirea preoperatorie. 3.3.1. Pregătirea generală, susŃinerea psihică în intervenŃiile mutilante, bilanŃul stării de sănătate şi investigaŃii obligatorii. 3.3.2. Pregătirea specială: aseptizarea cavităŃii vaginale (spălare, meşare), examenul secreŃiei vaginale, pregătirea câmpului operator, îndepărtarea pilozităŃii, montarea sondei). 3.3.3. Pregătirea în urgenŃe: sarcina ectopică, chistul de ovar torsionat, necrobioza fibromului uterin. 3.4. Îngrijirea postoperatorie. 3.4.1. Transportul la salon, poziŃia în pat. 3.4.2. Supravegherea postanestezică. 3.4.3. Supravegherea faciesului, supravegherea funcŃiilor vitale, a diurezei, stări abdominale, reluării tranzitului intestinal, combaterea durerii, supravegherea pansamentului, reluarea alimentaŃiei, mobilizarea, prevenirea complicaŃiilor postoperatorii, educarea pacientei în vederea externării. 1. Obiective stabilite: 1.1. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate, satisfacŃia pacientului. 1.2. Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin sau apărute î perioada îngrijirii. 2. Reformularea obiectivelor – adaptate la capacităŃile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3. Planificarea intervenŃiilor adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. Cadrele didactice au libertatea să decidă numărul de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, particularităŃile grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Instruirea se va realiza în sălile de demonstraŃie şi în unităŃi sanitare cu o buna dotare materială. Instruirea în sala de demonstraŃie are o importanŃă deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competenŃelor specifice pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea,conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic,creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale Ńinându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenŃi medicali generalişti. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată:planşe, mulaje, scheme, casete video, cd-uri, folii de retroproiector, instrumente şi materiale sanitare.
182

Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

test scris.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior (cunoştinŃe preştiinŃifice sau însuşite în alte module) la procesul de învăŃare. proiectul. proiect de activitate. aplicaŃii pe caz concret. plan de îngrijire). problematizarea. investigaŃia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). plan de îngrijire. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. compararea. fişe de lucru. analizarea informaŃiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidenŃiereii aspectelor semnificative. demonstraŃia. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul indiferent de locul. 183 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii au stiluri diferite de învăŃare . Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. coevaluarea în grupul de lucru. tema în clasă. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. planuri de îngrijire. simulări. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. fişe de lucru. descoperirea. planuri de educaŃie. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. . Se recomandă următoarele metode: observaŃia. . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. probe practice (demonstraŃie.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. studiu de caz.În elaborarea strategiei didactice profesorul va Ńine seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor organiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. fişe de lucru. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul parcurgerii modulului.

spina iliaca antero-superioara. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 C. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical.1. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. 3. mai ales în maternitate. Bazinul moale – planseul pelviperineal. Analizează Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.Functiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului. 2.1 Organele genitale externe: vulva 1.4. 5.NoŃiuni de anatomie a aparatului genital 1. promontoriu. 2. eclampsie). Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.Organele genitale: inerne: ovarul.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2. vaginul. Unitate de competenŃă Obstetrică şi nursing in obstetrica CompetenŃe C. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate să lucreze fiind pus în situaŃia de a îndeplini unele din atribuŃiile moaşei în situaŃii limită (izolare geografică. migratia. 1. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Bazinul osos: alcatuire.1. simfiza pubiana si arcul pubian. 3. articulatia sacroiliaca.Glanda mamara – descriere. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1.1. crt. nastrea naturala 2. Functiile vaginului. lăuzei şi nou-născutului.3. Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parŃial competenŃele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie. Fecundatia. linia arcuata). tuberozitatea ischiatica. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgenŃă 4. 2.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou. 1. înzăpezire. Supraveghează travaliul normal. loc de fecundatie. trompa. invatamant clinic. 3. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ Nr. stramtorile bazinului. repere obstetricale (creasta iliaca. uterul. diametrele. ConŃinuturi 1.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2. iminenta ilio-pectinee. 2. organ de copulatie si de trecere a fatului.semne şi simptome de sarcină. nidatia.2. rol. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore.Modificarile organismului in timpul sarcinii.5. Bazinul obstetrical.2. inundaŃii.2. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii. sângerare. 46. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanŃă.1. 3.

semne de suferinta fetala. C.4. modificarea caracteristicilor contractiilor.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice.4. aspectul lichidului amniotic. bataile cordului fetal.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia.4.f.1. constipatia.Igiena sarcinii.3. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4. 2. 2.Educatia gravidei.Pregatirea gravidei ptr. miscari fetale. miscari fetale active. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza.3.1. ingrijirea copilului.1. 3.2. igiena muncii.1. eliminarea dopului gelatinos. alimentatia. bataile cordului fetal.2. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san).vegetative diminuate. Adaptarea la rolul de mama. normala si 3.Modificari locale 2.1.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. teste de laborator initiale. Perioadele si timpii nasterii in cazuri de 3. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii. respectarea asepsiei si antisepsiei. Medicamentele si sarcina. 3. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc. manifestari neuropsihice.2.Schema repetării testelor de laborator. 3. Supraveghează 1. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta nou nascutul 3. modificari de consistenta. observarea comportamentului. tulburari neuro. examenul general pe aparate. deschidera colului.Investigatii paraclinice in sarcina. asigurarea materialelor pentru primirea copilului. nasterea.4. deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii.zisa pentru nastere normal. 3. temperaturii.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei . modificările organismului in timpul sarcinii. hemoroizi si varice. activitatea.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu greŃurile şi vărsăturile.c. 2.3. igiena vestimentara si corporala.4. 2. 2. III 3.1. starea membranelor si colului.2. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si naşterea dureroase.2. 2. 4. sangerarea gingiilor. 3. cresterea in volum a uterului.1. semne digestive.1.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. pulsului. manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. ecografia. 2. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi. 4.Supravegherea prenatala 3. Examenul gravidei la termen travaliul Pregatirea propriu . cresterea excitabilitatii si contractilitatii.3. Conduita in perioada de dilatatie.Trimestrul III – uter marit de volum. modificari de forma si volum ale uterului.3. Sarcina normala – semne si simptome 2.1. Trimestrul II – amenoree.2. sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea urgenta tensiunii arteriale. supavegerea b. nastere 1.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator. arsura epigastrica. semne urinare. semne si simptome de sarcina 185 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Trimestrul I: amenoreea. Consultatiile prenatale din trimestrul II. parti mici fetale palpabile.

3. pensarea.9. 4.Anomalii de numar. moartea fătului in uter.Anomalii de durata a gestatiei. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile. bolile hematologice.4. 1. refacerea fiziologica si anatomica a organismului matern). 3.5.2. 1. sifilisul si supravegherea gonoreea.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra risc obstetrical sarcinii. 1. 1. 1. 1. ligaturarea şi secŃionarea cordonului. bolile respiratorii.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina). Patologia anexelor fetale. intocmirea planului de familie. traumatisme obstetricale.Boli proprii sarcinii. Sarcina patologica la identificarea 1. parinti cu deficiente senzoriale si motorii. intoxicatii cronice (alcoolism.2. 4. cauze. 186 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Sarcina prelungita –suferinta fetala.Interventiile chirurgicale si sarcina. perioada de 2.10. lauzie si involutia uterina.5. 1.Suferinta fetala. mola hidatiforma. 1. C. 1. identificarea malformaŃiilor. antecedente obstetricale si ginecologice.6.5. consum gravidelor cu de droguri).2. cântărire şi măsurare. 1. placenta praevia. 1.Disgravidia precoce: ptialismul. abruptio placentae ruptura uterină. 1. 1.1. diabetul.1.7. tardiva. distocii osoase. sarcina extrauterina.Hemoragiile din sarcina. 1.11.2. bolile şi infectioase. masuri contraceptive.4.Hemoragii din prima jumatate: avortul. Distocii de dinamica si dilataŃie – noŃiuni sumare.Nasterea prematura: definitie.4. ingrijire.Lauzia fiziologica – definitie. C. 1. reluarea activitatii fizice si sexuale.Preeclampsia si eclampsia. bolile renale. albă.5. secretia lactata – culegerea datelor. varsaturile incoercibile.4.3. Perioadele lauziei (imediata. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice. stabilirea scorului APGAR.3.8. 1. igiena sanilor si a alaptarii.1. multiparitatea. Participă 1. alimentatia lauzei. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere. Plan de educatie. plaga ombilicală. prevenirea complicatiilor post – partum.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. Supraveghează propriu-zisa. Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucŃia. profilapsia oftalmiei. supravegherea functiilor vitale. . adaptarea bunicilor. 1.3. adaptarea copiilor existenti.Educarea lauzei pentru autoingrijire:igiena corporala si locala.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI. . tabagism. bolile endocrine.4. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani. perioada a IV-a.1.îngrijiri în apnee tranzitorie. asfixia albastră.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere. revenirea in identificarea eventualelor probleme . Supravegherea manifestarilor lauziei: scurgerea lohiilor. primele ingrijiri acordate nou-nascutului prematur.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentaŃia şi igiena.

albuminurie. .1. ceea ce presupune cunoştinŃe şi abilităŃi în domeniu. 3. 187 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Ruptura prematura a membranelor.Placenta praevia. creativitatea si capacitatea de a lua decizii. simularea.3. instrumente si materiale sanitare. Planul de ingrijire pentru: 3. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie).6. plan de îngrijire.elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior (cunoştinŃe preştiinŃifice sau însuşite în alte module) la procesul de învăŃare. . fişe de lucru. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale Ńinându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenŃi medicali generalişti. 3. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. 3. munca independentă. Cadrul didactic trebuie să structureze conŃinuturile astfel încât să-i permită elevului să-şi însuşească baza de cunoştinŃe care să-l ajute la dobândirea competenŃelor stabilite având în vedere numărul relativ mic de ore teoretice şi pregătire practică. 3. observaŃia. edeme. aplicaŃii pe caz concret.Nasterea prematura.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.elevii au stiluri diferite de învăŃare. descoperirea.elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. să ia decizii corecte. Instruirea sala de demonstraŃie are o importanŃă deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competenŃelor specifice pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti.2. dispnee. conversaŃia. Probleme de ingrijire: hipersalivatie. Instruirea se va realiza în sălile de demonstraŃie şi în unităŃi sanitare cu o buna dotare materială. simulări. particularităŃile grupului de elevi instruiŃi. analizarea informaŃiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidenŃiereii aspectelor semnificative.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. În elaborarea strategiei didactice profesorul va Ńine seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: .5. Se recomandă următoarele metode: observaŃia. Asistentul medical generalist lucrează alături de medicul de familie care are responsabilităŃi deosebite în supravegherea standard şi specială a gravidei în perioada prenatală şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului. risc de anemie. problematizarea. risc de sangerare. alterarea echilibrului hidroelectrolitic. risc inalt de pierdere a starii de constienta.7. 3. dotarea cu material didactic. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. scheme. varsaturi incoercibile. 3. casete video.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile).8. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ. compararea. folii de retroproiector. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. plan de educaŃie. exerciŃiul. 3. HTA.4.Prolabare de cordon. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic.Hemoragiile postpartum. . mulaje. În cadrul pregătiri practice din spital. 3. demonstraŃia. Cadrele didactice au libertatea să decidă numărul de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştinŃe. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. cd-uri. proiect de activitate.

test scris. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. plan de îngrijire. fişe de lucru. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. probe practice (demonstraŃie.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. investigaŃia. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. tema în clasă. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. 188 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. joc de rol). coevaluarea în grupul de lucru. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. studiu de caz. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. insistânduse asupra situaŃiilor în care asistentul medical generalist este pus în situaŃia să hotărască şi să acŃioneze singur. proiectul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul indiferent de locul. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării.

wheezing 189 C. imunitate pasiva.2. cifoza. tiraj. Alimentatia ( alimentatia naturala. C. criza genitala a nounascutu.1. Dezvoltarea psihomotorie – etapele dezvoltarii psihomotorii 3. persistenta pliului cutanat. expectoratie. cantarire. Programul de imunizari si profilaxie 3.2. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1. Aplica interventiile proprii si delegate. apnee.3. 6. imunitate activa. Semne si simptome: dispnee. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare.2. Principalele etape de crestere si dezvoltare. Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului Continuturi 1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. dentitia de lapte si definitiva) 2. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. eritem fesier. genuvalgum/varum. cresterea ponderala. Calendarul imunizarilor (imunitate. tuse. alimaenatatia artificiala. scaderea fiziologica in greutate. craniotabes. calendarul imunizarilor) 3. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III. edeme de foame. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. 2. uscaciunea tegumentelor. eritem fesier febra tranzitorie) 1. pentru calificarea asistent medical generalist. masurare) 1.1. 47. cianoza. 2. matanii costale. atonie musculara. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. crt. hipotonie musculara.1. disfagie. 3. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice. 5. Unitatea de Competente competenta Puericultura. invatamant clinic. 4. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. alimentatia mixta. diversificarea alimentatiei sugarului) 2. In modulul PUERICULTURA. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. cresterea staturala. paloare persistenta. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA. scolioza. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice.1. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului.Modulul 47: PUERICULTURA. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. semn Chwostec. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC.

Afectiuni ale sangelui: anemii. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. 2. cercetare documente medicale.4. I. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) polipnee.9. apetit exagerat. hidronefroza. gastroenterita acuta. hematurie. paralizia flasca. obstructia cailor respiratori. melena. pericardita.2. hidratare. hemofilie. malabsorbtie. deshidratare. tenesme vezicale.8.7. risc de accidente. sociologica. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. ascita. diaree. alimentare.3.4. pleurezie ortopnee.R. hepetomegalie. simptomatologie. manifestari de dependenta 2. oligurie. Criterii – specificitate. parazitoze intestinale. mobilizare. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia. dureri abdominale. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale. interviu apartinatori/copil. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. purpura epistaxis. polakiurie. a starii de constienta. Interventii proprii: comunicare.5. supravegherea functiilor vegetative. Afectiunile copilului ( definitie. Interventii: 3.A. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. insuficienta cardiaca. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive. diabet zaharat 1. principii de tratament) 2. alterarea tegumentelor si mucoaselor. convulsii tonice. varsaturi. tahicardie. junghi toracic. hepatite 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C. amigdalite 2. etiopatogenie. prevenirea complicatiilor 3. convulsii tonicoclonice. astm bronsic.A. Afectiuni digestive si glandele anexe: B. handicap motor si psihic 2. hiper/hipotensiune.1. comunicare ineficienta la nivel afectiv. implicare. enurezis. investigatii.1. jugulare turgescente. anorexie. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism. anemii 2. echimoza. talasemie. deficit de cunostinte.6. contuzie. disurie. dezinteres fata de masurile de igiena. surse de dificultate: fizica. sindroame hemoragice. petesii. avitaminoze 2. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2. educatie 190 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . profilaxie. gingivoragii etc. profilaxia infectiilor. suflu sistolic. psihologica. hemoragia cerebro-meningeala 2. hipo/hipercorticism. disartrie. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. Afectiuni ale SNC: convulsii.C..3.D. igiena. manifestari de independenta 2. colaps vascular 2. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar. sindromul dureros abdominal. vulnerabilitate.. stenoza valvulara. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ. performanta. embolia. comunicare ineficienta la nivel intelectual. glomerulonefrita 2. diaree.1.3.2. epilepsie. realism. leucemii.

Pregatirea psihica: informare. tampoane. IDR la P. recoltari secretii buco-nazo-faringiene. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent. masti de oxigen adecvate. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. ace punctie. sonda Nelaton. recoltarea sputei/urinei/materii fecale. eprubete (vacutainere) trocare. Aplica interventii proprii si delegate C. pregatirea pentru investigatii si analize. nerealizate. Materiale – comprese.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2. substante de contrast 2. probe functionale respiratorii. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. solutii perfuzabile.1. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate copil/apartinatori 3.2.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . toracocenteza. sonda de aspiratie. aerosoli. pediometru.P. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1.D. incubatoare cort de oxigen etc 1. aspirator de secretii. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. solutii de spalaturi.5.6. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. aspirarea secretiilor oro-faringiene instalatii. drenaj postural.1.2. seringi. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA. dotarea cu material didactic. administrarea tratamentului general si local 1. explicatii. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic.C. Instrumente: apasator de limba. anestezice.manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2. paracenteza. sursa oxigen.2.elevii au stiluri diferite de invatare . medicamente. cantar de sugari. Pregatirea fizica: pozitii adecvate. PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”. ace de punctie.1. camp operator 3. Obiective stabilite: 1. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA.2. realizate. Resurse materiale: 1. igiena. seringa Guyon.1.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare 191 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. solutii antiseptice. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: .. atela pentru imobilizat bratul. trusa perfuzie. punctie rahidiana.

manechin. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. C. - 192 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). folii de retroproiector. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiu de caz – plan de ingrijire). test scris. exercitiul. demonstratia. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. casete video. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. studiul de caz. simularea. probe practice (demonstratie. scheme. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Indiferent de locul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. SPP-ul stabileste un nivel national. lucrul in grup. instrumentar si materiale sanitare diverse. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. descoperirea. discutiile. evaluarea altor competente nefiind relevanta. fise de lucru. Se evalueaza numai competentele din acest modul. momentul si persoana care face evaluarea. fise de lucru. munca independenta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. Cadrele didactice. compararea. fisa de lucru. conversatia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. proiectul plan de ingrijire. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. simulari. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. problematizarea.D – uri. pentru verificarea atingerii competentelor. planuri de ingrijire. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. comun de performanta.

bilete de ieşire din spital. observaŃie cercetare documente medicale (foaia de observaŃie clinică. afonie. hemipelgie. convulsii.6. carnet de sănătate.4. Patologia spinală 2.MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Notă introductivă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul III. atrofie musculară.2. escare. manifestări.7. crt.9.11.Culegerea de date (date subiecte. tetraplegie hipertonie. Unitatea de competenŃă: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. pareze. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise).5. pierderea memoriei. nevralgiile 2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4.O.3. Identifică probleme de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecŃiuni neurologice. Patologia nervilor periferici (polinevrite. paralizii periferice izolate) 2. trimiteri. 2. Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore.T. reŃete) discuŃii cu echipele de îngrijire şi aparŃinătorii. Cefaleea. ascultare). 3. principii de tratament) 2.8.1. Unitatea de competenŃă Neurologie şi nursing în neurologie CompetenŃe C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor neurologice ConŃinuturi tematice 1. incontinenŃă de urină şi materii fecale. paralizii. mobilitate activă şi forŃă musculară. dezorientare în timp şi spaŃiu. tulburări de mers. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. cefalee. Patologia vasculară cerebrală 2. 2.10. nevralgia sciatică. Procese expansive cerebreale 2. Boala Parkinson 2. Analizarea şi organizarea datelor: informaŃii 193 C2 Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . examen fizic (inspecŃii. ataxie. dizartrie. Sindrom de neuron motor central şi periferic. paraplegie. modificări R. poliomiozitele) 2. Patologia musculară (miastenia. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. Epilepsia (definiŃie. Come 2. Principalele afecŃiuni neurologice: 2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate 5. NeuroinfecŃii 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. vertij. scrisori medicale. Semnele şi simptomele prezente în neurologie: -atitudini particulare. tremurături. În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re găsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor neurologice 2. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃi corespunzătoare modulului: 1. 48.

1. poziŃionarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncŃie) 3. Instrumente: ciocan de reflex.1.semnificative. de mediu psihologic (stres. Surse de dificultate de mediu fizic. comunicarea coerentă eficientă. educaŃie 2. sonde de aspiraŃie. observabilitate (cine. oftalmoscop. mobilizare. Imobilitate. funcŃiile vitale (R. a stării de conştienŃă.3. prevenirea complicaŃiilor (nursing) 2. P. hidratare. somnolenŃă. oxigen. soluŃii delegate perfuzabile. intubaŃie orotraheală 3. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale şi îngrijire reflective. scutece unifolosibile. 2. IndependenŃa/DependenŃa: 2. 2. Dezorientare în timp şi spaŃiu. TO) în limite normale. mobilitate bună orientare în timp şi spaŃiu prezentă. sonde vezical. 2. IntervenŃii specifice: 3. alimentare. epubete. analgezice. explicaŃii.1.3. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3. risc de accidente. ce. a anchilozei cauzate de imobilizarea de îngrijire (nursing) la pacient cu afecŃiuni neurologice. ce se poate face.7. tegumente palide reci. perfuzor. aspirarea secreŃilor) 3. Obiectivul nursing: specifitate. Manifestări de independenŃă: pacientul conştient. urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor . asigurarea confortului psihic 2. intelectual. Pregătirea pacientului: 2. diureză) 3. IntervenŃii propii (autonome) comunicare. implicare. postură in adecvată. seringi. 2. planul de 2. circulaŃia periferică deficitară. PuncŃia rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. de mediu social (izolare. Prevenirea atrofiei musculare. cum în Elaborează ce măsură. Resurse materiale: 1.2. Îngrijirea cavităŃii bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3. 1. IntervenŃii de urgenŃă : oxigenoterapie. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilităŃii căilor respiratorii. poziŃia adecvată. transport. termometru. a constipaŃiei. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim. săracă) lipsa cunoaşterii 2. trocare. escară de decubit. somn şi odihnă corespunzătoare.4. performanŃă. C3 realism. pregătirea pentru puncŃie rahidiană. intervenŃiile seringi.Pregătirea psihică: informare. proprii şi 1. muşama şi aleză. uleiuri.8.2. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii şi analize.2. comunicare ineficientă la nivel senzorial. a stomatitei.2. mediu scurt. soluŃie oftalmică.6. diminuarea sau absenŃa mişcării. Aplică pense. obnubilare. tensiometru.1. 2. Prevenirea escarelor 3. îngrijire administrarea tratamentului local şi general. substanŃe dezinfectante.2. ace. 194 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . IntervenŃii în crize de epilepsie ( poziŃionarea orizontală. TA. când?) obiective pe termen lung. 3.4.5. Materiale: garou.2. introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc. irigator. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeŃa) 1.1. igiena. oftalmodinamometru. mască de C4 oxigen. igienă. solicitare intelectuală.

manifestări de dependenŃă apărute pe perioada îngrijirii. satisfacŃia pacientului.2. Pregătirea pentru intervenŃie ( în ziua precedentă.11.10. urină.manifestare de dependenŃă absente sau analizate. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Nerealizate: manifestare de dependenŃă care se menŃin. comprese etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale.C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate prelungită 3.9. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1. 3. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei.5. transfuzii 3. Planificarea intervenŃiei: adecvate manifestării de dependenŃă prezente în evoluŃia pacientului. scheme.10. 3. Prevenirea complicaŃiilor postoperatorii retenŃie urinară 3.7. 3. 3. vărsături).3.1. Se pot utiliza ca metode de învăŃare : expunerea.10. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele. munca independentă.12. brancardă. 3. pierderi lichidiene ( sânge. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti. combaterea durerii. în ziua operaŃiei). Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. obŃinerea acordului scris cerut de neurochirurg.4. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspiraŃie. CD – uri.10. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanŃul clinic general funcŃiile vitale şi vegetative. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice ale pacientului.Realizate.10.2.10. sprijin psihologic pentru pacient şi familie. trusă pentru puncŃie lombară). 3. igienă. Îngrijirea postoperatorie 3. casate video.10. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE.10.) 195 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene – perfuzie ( glucoză.9 Administrare de oxigen. anxietăŃii.10. 2. simularea.1. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. studiul de caz. dotarea cu material didactic. Pregătirea în urgenŃe 3. 1. unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. parametrii fisiologici. pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator. trusă pentru traheostomie. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. feşi. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. conversaŃia.10. observaŃia.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general. dezbaterea. etc. manechin. Reântoarcerea în salon. folii de retroproiector. sulfat de magneziu) 3. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. exerciŃiul. 3. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Obiective stabilite: 1. Asigurarea confortului. transportul şi poziŃia în pat.8.

2. 1. manifestări psihice in boli generale (infecŃioase. Tabelul de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. 49.3. Unitatea de competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Competente C 1. Tulburări ale personalităŃii: tipuri de personalităŃi dezarmonice. sexual). tumori cerebrale. Tulburări ale conştiinŃei (cantitative si calitative): definiŃie.3. din care 84 de ore. toxicomaniile): definiŃie. 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. vorbirea): hiperestezia. memoria.5. 2. clasificare. 1.2. epilepsii). inhibiŃia psiho-motorie. 2.4. disfaziile. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. caracteristici. 1.1. clasificare. Nevrozele: definiŃie. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice. agitaŃia. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. tulburările instinctelor (alimentar. simptomatologie. akatisia. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilităŃi din unitatea de competenŃă tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE. 2.3.2. dislaliile etc. disprosexiile. 196 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . etiopatogenie. impulsiunile. crt. abulia. catatonia. Tulburări ale proceselor cognitive (percepŃia. hiperbulia.4. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice Continuturi 1. principii de tratament. catalepsia. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 49. investigaŃii. Principalele afecŃiuni psihice: 2.MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Notă introductivă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III. 49. psihomotorie. gândirea. Psihopatiile: definiŃie. invatamant clinic. endocrine). Modulul are alocate 120 de ore. cenestopatia.1. dislogiile. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). agitaŃia maniacală. sugestibilitatea. caracteristici. fobiile. 49. Tulburări ale afectivităŃii si voinŃei: distimiile. stereotipia. paratimiile. atenŃia. de apărare. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu boli psihice. Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală.5. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. 49. bizareria. hipoestezia. dismneziile. caracteristici. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Psihozele toxice (alcoolismul.1. clasificare. principii de tratament si de recuperare. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1.4. halucinaŃiile. 2. 49. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate.

IndependenŃă/DependenŃă 2. clasificare. profilaxia infecŃiilor si a complicaŃiilor. capabil să se autoîngrijească. definiŃie. prevenirea autoagresivităŃii si heteroagresivităŃii. mediu si lung). simptomatologie. 2. simptomatologie. interviul formal sau informal.1.). contenŃia mecanică. obiective pe termen scurt. sau heteroagresivitate. realism. 3. Materiale: trusă de perfuzat. 2. profesionale) lipsa cunoaşterii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieŃii. investigaŃii. Identifică problemele de dependenŃă si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu boli psihice simptomatologie. examen psihic). Dementele: definiŃie. cu semne vitale in limite normale. psihoza maniaco-depresivă. 2.1. necomplianŃă. 2. evenimente ameninŃătoare).3.4.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaŃia. neuroleptice incisive si sedative). stereotipii. neglijenŃă.2. alimentaŃiei.7.C 2.2. 3. reŃete etc. sonde digestive. insomnie.1. medicamente (tranchilizante. IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. principii de tratament. Analizarea si organizarea datelor: informaŃii semnificative. Pregătirea psihică: informare.2. ergoterapia.2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. fără durere. anxietate. 3. implicare. cooperant. 2. soluŃii perfuzabile.1. explicaŃii. performanŃă. inadaptare socială. auscultaŃie. igienei. agitaŃie psihomotorie. Manifestări de independenŃă: pacient cu mobilitate păstrata. alimentare. bilete de ieşire din spital. potenŃial crescut pentru violenŃă. igiena.2. alterarea procesului gândirii. stare crepusculară. negativism alimentar.3. bizarerii vestimentare. stetoscop. criză de violentă. perturbarea somnului. tumori. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii si analize. tensiometre. fără idei sa tentative de auto-. halucinaŃii. liniştit. educaŃie. 4. Pregătirea pacientului: 4. Instrumente: seringi. definiŃie.perturbarea imaginii de sine. 4. Oligofreniile. corifabulaŃie. sentimente de inferioritate sau megalomanie. feşi de tifon. clinică. stres.2. 3. alterarea centrilor nervoşi). principii de tratament.6.2. fără idei halucinatorii. materiale pentru contenŃie etc. Resurse materiale: 4. percuŃie. comprese. principii de tratament. tentative de suicid. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate 4. palpare. obŃinerea 197 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. examen fizic (inspecŃie. 2. investigaŃii. Surse de dificultate: de ordin fizic (traumatisme.1.O. mobilizare. profilaxie. scrisori medicale. hipnotice. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiŃii? când? . discuŃii cu membrii echipei medicale si cu aparŃinătorii. schizofrenia. Probleme de dependenŃă: deficit de autoîngrijire. Manifestări de dependenŃă: lipsa de igienă. C 3. de ordin psihologic (traume psihice. Psihozele endogene: paranoia. clasificare.1. cercetarea documentelor medicale (F. 2. protecŃie si autoprotecŃie. cu somn odihnitor.2. carnet de sănătate. comportamentului. catatonie. etiopatogenie. clasificare. principii de tratament. administrarea tratamentului general si local. Obiectivul nursing: specificitate. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale si vegetative. comunicare verbală alterată.5. idei delirante. de ordin social (conflicte intrafamiliale. psihoterapie. bilete de trimitere. tentativă de suicid. simptomatologie. izolare socială.1.

4. asepsie si antisepsie. comunicarea. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate complianŃei.2. asigurarea unui mediu securizant fără excitanŃi psihici. probe scrise de tip itemi. Elevii vor fi puşi in situaŃii de învăŃare in grup sau individual. numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.3.2. igienă. indicaŃii. poziŃie adecvată. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependenŃă. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de: complexitatea şi dificultatea temei. pacient compliant. ca demers logic. ergoterapia.4. IntervenŃii specifice: 4. manifestări de dependenŃă apărute pe perioada îngrijirii.3. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃa şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. elevul trebuie să-şi formeze capacităŃile de observare reflectivă. psihanaliza:definiŃie.2 Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin. Psihoterapia. 5. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente in evoluŃia pacientului. . 4. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe.1. 4. indicaŃii.3. In stagiul clinic. 5. pacient necompliant.C 5. Pregătirea fizică: asigurarea condiŃiilor de confort ambiental. decizional. efecte secundare. scheme.1. stabilirea de noi termene: adaptate la capacităŃile psihice si fizice ale pacientului. gestionarea cazului. deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. obiective. 198 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. studiu de caz. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau ameliorate. sedarea. de comunicare si relaŃionare cu pacienŃii cu afecŃiuni psihice. dezintoxicarea. jocuri de rol. pe tipuri de patologie precizate in conŃinuturile tematice.1. AcŃiuni de susŃinere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite. alimentaŃia enterală. rezolvarea de sarcini. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. 4. manechin.3. dotarea cu material didactic.1. 5. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: 5. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing).3. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. exerciŃii practice. 5. mod de realizare. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic-aplicativ: discuŃii de grup.2. apropiere – depărtare. Se evaluează numai competenŃele din acest modul.3. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie si stagii clinice in secŃii de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaŃilor si atitudinilor necesare îngrijirii pacienŃilor cu boli psihice. 4. scoaterea din sevraj. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. întrebări structurate. Reformularea obiectivelor. dezbateri. continuitatea in îngrijire. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. se recomandă studii de caz. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.1. instrumentar si materiale sanitare adecvate. „Drumul spre lumină”). IntervenŃii de urgenŃă: imobilizarea/contenŃia mecanică. să aibă experienŃe concrete legate de îngrijirea acestora. rezolvând sarcinile de lucru repartizate.Administrarea neurolepticelor: clasificare.

Culegere de date: interviu.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. degeraturi. circulatie inadecvata.Modulul 50: ANESTEZIE – TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Notă introductivă Modulul ANESTEZIE . Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee. intinderea si profunzimea arsurii.1. absenta pulsului. explicatii.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzatoare modulului: 1. Manifestari de dependenta 2.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE . starea de constienta. oligo-anurie. tahicardie. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice. comele. Rahianestezia 1. Anestezia generala 1. supravegherea pacientului 2. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.1. socul.2. stopul cardiorespirator. asigurarea conortului psihic 2. Manifestari de independenta 2. Pregatirea psihica: informare.1. Aplica interventiile proprii si delegate 6.2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. 50. Anestezia peridurala 1. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2. crt.4. observatie clinica. pozitie adecvata 1. eliminare 199 C. hipertensiune. Pregatirea fizica: preanestezia. 2. arsuri. 4. invatamant clinic. apnee. Semne clinice: dispneee. Analiza si sinteza datelor 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.TERAPIE SPECIFIC Nr. materiale necesare.2.3. Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . insuficienta renala acuta. tulburarile de ritm si de conducere. In modulul ANESTEZIE . fibrilatie. 1. hipotensiune. 2. Unitate de competenŃă Anestezie terapie intensiva si nursing specific CompetenŃe C. cercetare documente medicale. intoxicatii.Analizeaza principalele tipuri de anestezie INTENSIVA SI NURSING ConŃinuturi 1. Anestezia locala Definitie. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C. profunzimea comei. 1. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE . bradicardie.3. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala.2.3. Surse de dificultate 3. etc. insuficienta respiratorie acuta.Tipuri de anestezie: 1.

Interventii proprii: comunicare. observabilitate 2. anxietate. 1.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. transfuzii.2. 3. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. profilaxia infectiilor.5. traheotomie. asigurarea confortului psihic. aspirarea secretiilor oro – faringiene. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. truse de perfuzie si transfuzie. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. mobilizare.2. comprese sterile. manusi sterile. perfuzii.C. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. igiea. etc. 1. comunicare ineficace la nivel afectiv. 2. aparatura pentru oxigenoterapie. truse de instrumente sterile. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. camp operator 3. performanta. implicare. 2. mobilizare etc. 1. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. pansamente. realism. volumul si nivelul de cunostinte. Interventii: 3. profilaxie. 1.2. Obiective stabilite: 1. imobilitate. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. mentinerea functiilor vitale. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Aplica interventiile proprii si delegate C.1.Prioritati de ingrijire. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. oxigenoterapia.1. explicatii. supravegherea starii de constienta. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE . platou steril. 2. aparatura pentru monitorizare. resuscitarea cardio-respiratorie. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. alimentare.1. Restructurarea planului de ingrijire : 2. supravegherea functiilor vegetative.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. aparatura pentru respiratie asistata.2. administrarea tratamentului general si local.Instrumente: tensiometru. educatie 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C.Criterii obiective: specificate. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. igiena. hidratare.6. seringi si ace sterile. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. dotarea cu material didactic. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE .1. vulnerabilitate in fata pericolelor. Pregatirea psihica: informare. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate inadecvata prin deficit. prevenirea complicatiilor. Materiale: pat special. supravegherea functiilor vitale – monitorizare.4.1. tavita renala. afectare fizica si/sau psihica. substante antiseptice etc. Resurse materiale 1.

observatia.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. brancarda. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. pentru verificarea atingerii competentelor. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. scheme. exercitiul. fise de lucru. studiu de caz . probe practice (demonstratie.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. planul de ingrijire. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. la procesul de invatare. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. planuri de ingrijire. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. fisa de lucru. In elaborarea strategiei didactice. CD-uri. folii de retroproiector. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. proiectul. simulari. studiul de caz. simularea. Cadrele didactice. munca independenta. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.elevi instruiti. descoperirea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. . .) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. conversatia. momentul si persoana care face evaluarea. manechin. dezbaterea. compararea. 201 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Se evalueaza numai competentele din acest modul. problematizarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). unitati sanitare cu o buna dotare materiala. comprese etc. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.plan de ingrijire). . discutiile si lucrul in grup. Indiferent de locul.elevii au stiluri dierite de invatare. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. existente. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. test scris. demonstratia. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. casete video. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . fesi.

spută.2 Semne generale :puls. hipertensiune arterială. frison. turgescenŃă venoasă. durerea. ascita. deglutiŃia. hipotensiune arterială. crt.CHIRURGICALE face parte din pregătirea specifică din anul III. forŃată (ortopneea. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării.CHIRURGICALE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. dispnee. echilibru static şi dinamic. icterul) erupŃii cutanate. Stop cardio respirator: 202 C. urticarie. Analizează semnele şi simptomele specifice urgenŃelor Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . confuzia. 51. Analizează semnele şi simptomele specifice urgenŃelor 3. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului ConŃinuturi tematice 1. cefalee. tulburări circulatorii . pierderea conştienŃei (sincopa. sughiŃ.1. redoarea cefei. globus vezical 2. edemul.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Notă introductivă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . digestive: vărsături. hipotermie. amplitudine mişcări. coma). invatamant clinic. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. melena Altele: febră. motilitate.3. Produse patologice: sânge. cianoza.1. globii oculari. Unitatea de competenŃă Conduita în urgenŃe medico chirurgicale CompetenŃe C. mişcări involuntare Renale:anuria.CHIRURGICALE Nr.2. hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac. alte poziŃii forŃate). pupilare) redoarea cefei. tuse. pupile 1. Modificări tegumentare de culoare (paliditate. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. circulaŃie venoasă colaterală superficială. 5. Modificări ale funcŃiilor vitale: respiratorii: obstrucŃia căilor respiratorii. roşeaŃă.1. Aplică măsurile de urgenŃă. criza epileptică. colaps cardio vascular. reflexe. halena. Neurologice: tulburări de comportament. hemoragii cutanate. Evaluează elementele de gravitate 4. Modificări de comportament: Starea de conştienŃă: torpoarea. Starea perceptivităŃii: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivităŃii: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate. 2. 1.2. hipertermie. pliul cutanat. edemul căilor respiratorii. stupoarea. convulsii. de conştienŃă. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . obnubilarea. pentru calificarea: asistent medical generalist. Monitorizează evoluŃia pacientului Tabelul de corelarea competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . temperatură. hematemeza. tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă. LCR. osteotendinoase.

central. intoxicaŃii cu monoxid de carbon. hemoptizia gravă. diabet zaharat. tensiunea. droguri Comele: neurologice . toracice. edem al mucoasei căilor aeriene. recoltări 203 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . aspiraŃia sucului gastric). îngrijire plăgi. maxilofaciale şi orl. Suport vital de bază (degajarea victimei. şoc hipovolemic. canule nazofaringiene.3. şocul. alimente IntoxicaŃii: alcooli toxici. ComplicaŃii: neurologice. medicamente. Materiale de urgenŃă: canule orofaringiene. ciuperci. vărsătură. intoxicaŃii medicamentoase. gâtului. hipotermia severă. AfecŃiuni: insuficienŃa respiratorie acută. substanŃe caustice. feŃei. angină pectorală. cu alcool etilic. secreŃii bronşice. monoxid de carbon. combitub. embolie pulmonară. stopul cardio respirator din sarcină 3. criză hipertensivă. tensiunea. alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. electroliŃi. abdomenului Vârsta. insuficienŃa respiratorie acută. endocrine. starea de conştienŃă. din intoxicaŃii exogene. balon Ambu.metabolice. corpi străini. laringospasm. sulfat de magneziu. hipotermia. boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. balon de ventilaŃie. permanentă sau intermitentă). manevra Heimlich. de insecte arsuri. clorură de calciu. poziŃia de siguranŃă. valvulopatii. ale membrelor. medicamente (adrenalină. toracelui. Aplică măsurile de urgenŃă obstrucŃia căilor respiratorii superioare(sânge. Leziuni la nivelul scalpului. Arsuri grave: termice. traumatisme. renale. cardiopatii congenitale. infarct miocardic. edem pulmonar acut. cardiace. şoc hemoragic. chimice. insuficienŃa respiratorie(acută sau cronică.3. disecŃie de aortă. preeclampsia şi eclampsia. secundare: hipertensiune arterială. Evaluează elementele de gravitate C. abord venos periferic. colapsul. tumefacŃii la nivelul faringelui. sonde traheale. vasopresină etc) 2. terenul. de coloană vertebrală. sindromul de explozie. laringoscop. trauma cardiacă non penetrantă). Anafilaxia: înŃepături de insecte. coma hiperosmolară. ventilaŃie. mască laringiană. substanŃe de contrast. sindrom QT prelungit. stopul cardiac. sindromul de strivire. pesticide. membrelor. dislipidemii. digestive. hipotermia. urgenŃe metabolice hipoglicemie. medicamente. submersia. abdominale. epiglotite. hematocrit.4. atropină. amiodarona. 2. politraumatisme craniene. ventilaŃie pe mască. şoc anafilactic. hematocrit. coma mixedematoasă. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor. pneumotorax. şoc cardiogen. electrice. muşcături de şarpe veninos. septice 1. xilină.C. convulsii. bicarbonat de sodiu. intubaŃie masaj cardiac extern). respiratorii circulatorii. oculare. radiaŃii Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. rezistenŃa. oxigen. criza astmatică. administrare medicaŃie. eliberarea căilor respiratorii superioare. coma tireotoxică. spânzurarea. tulburări ale SNC. şoc septic. coma. disritmii severe. bronhospasm. cardiomiopatii. metabolice.

TA. Titircă Editura Medicală 2002 3. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. protocoale resuscitare. hematocrit. drenaj pleural. etc. ventilaŃie. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea.CHIRURGICALE. casate video. dezbaterea. A. oprire a resuscitării. observaŃia. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. studiul de caz. simularea. scheme. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. 1. sondă gastrică. Note de curs Consiliul NaŃional Român de Resuscitare 2006 204 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . . stare de conştienŃă. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. conversaŃia. submersie. intoxicaŃii. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de dificultatea temei.UrgenŃe medico chirurgicale L. munca independentă. electrocutare. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme. poziŃie pacient… 2. exerciŃiul.principiul autonomiei pacientului.Ghid practic de medicină de urgenŃăprespitalicească Editura Libra 1995 4. unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. presiune parŃială oxigen 3. temperatură respiraŃie. Parametri vitali: puls.UrgenŃe medicale I. oprirea unei hemoragii. Aspecte etice: sopul resuscitării. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . arsuri grave.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2. electroliŃi. instrumentar şi materiale sanitare diverse. 4. Explorări: ECG.C. Monitorizează evoluŃia pacientului produse biologice. decizii de neîncepere a resuscitării. Riviş Editura Mirton 1997 5. Parametrii biologici: glicemie. manechin. hemostază chirurgicală provizorie. dotarea cu material didactic.uri. Bibliografie: 1. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie. durerea. CD . Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti.comunicarea cu aparŃinătorii 5. simularea. coloraŃie tegumente.5. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. degerături. retroproiector. come. spânzurare.

Principalele afecŃiuni ale persoanelor vârstnice: 2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). tratament).2. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. C 2. incontinenŃa anală. Îmbătrânirea umană – noŃiuni generale: 1. Modulul are alocate 120 de ore. a mobilităŃii fizice. crt. pierderea autonomiei. psihologici. tulburări de micŃiune.2. hipotensiunea ortostatică. incontinenŃa de urină. anorexie.1. b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică.4. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană Continuturi 1. Semne si simptome prezente in afecŃiunile persoanelor vârstnice: 2.2. pentru calificarea: asistent medical generalist. tulburări de somn. constipaŃie. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 52. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III.1. Semne locale: durerea (caracteristici). In modulul GERONTOLOGIE. invatamant clinic.1. stările confuzionale. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate. Factorii care influenŃează îmbătrânirea umană: somaticiereditari. periodizarea vârstei a III-a. simptomatologie. 1. Identifică problemele de dependenŃă si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii vârstnici.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic.5. hipertensiunea arterială geriatrică. ankiloze. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice 2.2. 2. Tabelul de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: GERONTOLOGIE. atrofii musculare. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise in standardul de pregătire profesională. Unitatea de competenta Gerontologie. tahicardie). 52. 52.MODULUL 52: GERONTOLOGIE. rezistenŃa la schimbare. 52.1. socio-culturali. 2. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilităŃi din unitatea de competenŃă tehnică specializată GERONTOLOGIE. spirituali-religioşi. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Notă introductivă Modulul GERONTOLOGIE. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. scădere in greutate. schimbări in fizionomie. accidentul vascular cerebral (definiŃie. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC.1. mentală si emoŃională. 52. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. 2. 52. ParticularităŃi somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuităŃii senzoriale. 52. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice. investigaŃii.3. pierderi de cunoştinŃă. scăderea controlului emoŃional si a capacitaŃii de adaptare). bilanŃul nevoilor de nursing.3. deshidratare. 205 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.2. Semne generale: alterarea funcŃiilor vitale (dispnee de efort si de decubit. hipertensiune sau hipotensiune arterială. demenŃele. Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire.2. arterita (definiŃie.1. tulburări de somn. din care 84 de ore. geriatrie si nursing specific Competente C 1. pierderi de memorie etc. escare. modificări cutanate însoŃite de prurit.

semne vitale (R. etiopatogenie. orientare in timp si spaŃiu. investigaŃii. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice).2. de materii fecale. PriorităŃi de îngrijire: supravegherea funcŃiilor vitale si vegetative.2.2. investigaŃii. alimentare. T0) in limite normale. a orientării in timp si spaŃiu. 2. 3. T.2. discuŃii cu membrii echipei medicale si cu aparŃinătorii. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observaŃia. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuŃie. profilaxia complicaŃiilor si a căderilor. investigaŃii. 2. simptomatologie. 3.11 Aspecte medico-sociale: . si allopsihică alterarea integrităŃii tegumentelor. Diabetul zaharat tardiv.2. Stările terminale: atitudinea faŃă de moarte.2. dezorientare auto-. 2. Aspecte de geropatologie urinară: infecŃiile urinare. investigaŃii. simptomatologie.Obiectivul nursing: specificitate. diminuarea mobilităŃii fizice. mobilizare. bilete de trimitere. a alimentaŃiei. vulnerabilitate crescută faŃă de pericolele din mediu. realism. . 2. etiopatogenie. bilete de ieşire din spital. a stării de cunoştinŃă. somn odihnitor. obiective pe termen scurt. performanŃă. IndependenŃă/DependenŃă 3. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. obezitatea (definiŃie. clinică.). 2.2. 2. principii de tratament). pensionare. etc. incontinenŃa de urină. interviul formal sau informal. fracturile de femur.10. Terapia ocupaŃională. scrisori medicale. principii de tratament) 2. P . 3. pierderea controlului sfincterelor. risc crescut de accidentare. 2.7. simptomatologie.2.2.6. instituŃionalizare).îngrijirea vârstnicului in familie. cercetarea documentelor medicale (F. mediu si lung).2.8. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. stres. incontinenŃa anală (definiŃie. implicare. lipsa de cunoştinŃe. ankiloze. 2. simptomatologie.A. educaŃie. 3.3. asistenta morŃii. crizele de adaptare). Identifică problemele de dependenŃă si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii vârstnici etiopatogenie. pierderea stimei de sine. reŃete. Analizarea si organizarea datelor: informaŃii semnificative. comunicarea). incontinenŃa de urină.2.3.. etiopatogenie. traumatisme etc. 206 C 4.2. igiena. autonomie in desfăşurarea activităŃilor de autoîngrijire. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru investigaŃii si analize.2.C 3.O. Manifestări de dependenŃă: hipoacuzie.2.4. cecitate.1.1. examen fizic si psihic.instituŃionalizarea vârstnicului (primirea. îngrijirile paliative.9. de ordin social (izolare. abdomenul acut. principii de tratament). IntervenŃii proprii (autonome): comunicare. supravegherea. confuzie. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiŃii? când? .4. depresie.patologia pensionarii. Manifestări de independenŃă: mobilitate păstrata. Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian. de ordin psihologic (anxietate. izolare socială. 4. amnezie. principii de tratament). principii de tratament) 2. bolile prostatei la bătrâni (definiŃie. 4. Administrarea medicamentelor in geriatrie. Probleme de dependenŃă: scăderea acuităŃii senzoriale. surditate. sindromul de imobilizare. carnet de sănătate. investigaŃii. 4.2.5. . organizarea îngrijirilor. ulcerul de decubit (definiŃie. simptomatologie.1. EducaŃia sanitară in geriatrie.

1. studiu de caz.2. 5. manechin. igienă. comprese.1. pampers. soluŃii antiseptice. 6. pungi pentru urină. 6. jocuri de rol. 5. gestionarea cazului. manifestări de dependenŃă apărute pe perioada îngrijirii. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaŃilor si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice. Realizate – manifestări de dependenŃă absente sau diminuate. ca demers logic. Obiective stabilite: 6. sonde vezicale. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe. numărul de reevaluări si distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului. poziŃie adecvată. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. pe tipuri de patologie precizate in conŃinuturile tematice. Pregătirea psihică: informare. soluŃii perfuzabile. 5. prevenirea complicaŃiilor legate de imobilizarea prelungită.1. atele. casete video. C 6. asigurarea confortului psihic.C 5. 5. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstraŃie si stagii clinice in unităŃi de profil (cămine.1. instituŃionalizarea vârstnicului. crearea câmpului operator.1. tensiometru.2. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Resurse materiale: 5. spitale de cronici. 207 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Aplică intervenŃiile proprii şi delegate administrarea tratamentului general si local. Pregătirea pacientului: 5. îngrijiri paliative.. canulă rectală. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing).1. mânuşi de cauciuc.3. volumul şi nivelul de cunoştinŃe.2. dezbateri. dotarea cu material didactic. Pregătirea fizică: asigurarea condiŃiilor de confort ambiental. probe scrise de tip itemi. exerciŃii practice. imobilizarea. explicaŃii.1.2 Nerealizate – manifestări de dependenŃă care se menŃin. Se evaluează numai competenŃele din acest modul.2. recâştigarea autonomiei. Instrumente: seringi. Materiale: trusă de perfuzie. trusă pentru îngrijirea plăgilor. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacităŃile fizice si psihice ale vârstnicului. intervenŃii de suport si protecŃie socială. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.3. feşi.1. unguente de tip barieră. oscilometru. IntervenŃii specifice: montarea sondei á demeure. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic-aplicativ: discuŃii de grup. decizional. întrebări structurate. rezolvarea de sarcini.1.2. se recomandă studii de caz. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. 5. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Elevii vor fi puşi in situaŃii de învăŃare in grup sau individual. stetoscop. obŃinerea consimŃământului. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme in funcŃie de: complexitatea şi dificultatea temei. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependenŃă. terapia ocupaŃională. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente in evoluŃia pacientului.2. 6. 6.

Modulul are alocate 120 din care 84 ore. simptomatologie. pareze etc. tulburari de vedere. Principalele afectiuni oncologice: 2. edeme. 2.9 Mielomul multiplu: definitie. 5. 2. 3. 208 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . anatomie patologica.7 Boala Hodgkin: definitie . investigatii. hipertensiunea intracraniana.1. complicatii. 2. complicatii. crt. 53. 2. simptomatologie. tulburari sfincteriene. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. profilaxie. evolutie. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice Continuturi 1.Modulul 53. tratament. 4. simptomatologie. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. simptomatologie. investigatii. varsaturi. evolutie.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1. tulburari urinare. febra. tusea. tratament. evolutie tratament. evolutie.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie. 2. aspectul tegumentelor si mucoaselor. tratament. inapetenta. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. pentru calificarea: asistent medical generalist. tratament. nevralgii. simptomatologie.1 Semne clinice : durerea(localizare. tratament.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie. 2. forme clinice. anatomie patologica. paloare. simptomatologie. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III.3 Cancerul gastric: etiopatogenie. inflamatia. dispneea( tipuri. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competente C. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. investigatii. simptomatologie. anatomie patologica.2 Cancerul esofagului: etiologie. anatomie patologica. etiopatogenie. evolutie. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . anatomie patologica. 1.5 Cancerul hepatic: etiopatogenie. investigatii. etiopatogenie. anorexie. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. invatamant clinic. anatomie patologica. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). hemoragia (clasificare. 2. caracter. investigatii. tratament. expectoratia. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. tulburari de deglutitie. atelectazie. 2. simptomatologie. Aplica interventiile proprii si delegate . icter mecanic. caracteristici). greturi. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. investigatii . evolutie tratament. gravitate).2 Semne generale: scaderea ponderala. intensitate). 2. forme clinice. 2. tratament. anxietate.

Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse metode: interviu (direct – indirect.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. acceptarea imaginii de sine modificata. cercetare documente medicale ( foaie de observatie clinica.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie. comunicare eficienta. palpitatii. 1. comunicare ineficienta. imobilitate. Obiectivul nursing: specificitate.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. percutie).10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. saracie). puls. lipsa cunoasterii. tratament. risc de infectii. a starii de constienta. observatie. 2. 2. evolutie tra tament. 2. simptomatologie.cand?) obiective pe termen scurt. simptomatologie. retete.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale.1 Interventii proprii( autonome): comunicare. 2. tegumente intacte. anatomie patologica. hidratare. culoarea tegumentelor normala. vulnerabilitate fata de pericole.TA.C. somn si odihna corespunzatoare. forme clinice.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. investigatii. 2 Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire C. investigatii.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). ce se poate face?. etc. recoltari de sange si urina. alterarea starii de nutritie. evolutie. scrisori medicale. pregatire preoperatorie.1 Manifestari de independenta: pacient constient. postura inadecvata. circulatie inadecvata. prevenirea complicatiilor. 1. evolutie. 2. consiliere pacient. 2. profilaxia infectiilor. dispnee. trimiteri. observabilitate( cine?. Independenta/ Dependenta 2. 2. 2. mobilitate pastrata. tratament. incordarea miscarilor.11 Cancerul organelor genitale(testicole. 2. prevenirea complicatiilor. ingrijire stome. deficit de autoingrijire. chimioterapie. tratament. tratament. evolutie. bilete de iesire din spital. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. examen fizic (inspectie. simptomatologie. investigatii. corticoterapie). uter) : etipatogenie. performanta. comunicare ineficienta. risc de accidente. educatie. lipsa durerii. de ordin social(izolare . igiena. modificari ale functiilor vitale si vegetative. de ordin psihologic(anxietate . 209 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . simptomatologie. semne vitale (respiratie. 2. 3 Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 2. investigatii.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie. aspirarea secretiilor. ce. etc. carnet de sanatate. ascultatie. 2. realism. 2. simptomatologie. temp) pastrate. asigurarea pozitiilor. prostate. cu intrebari inchise/ deschise). investigatii. evolutie. cianoza. investigatii. escare. palpare. sentiment de inferioritate si modificare a imaginii de sine. mediu. asigurarea conditiilor de mediu. simptomatologie. tratament. lung. alimentatie artificiala. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. stres). implicare. risc de complicatii. tulburari de deglutitie. mobilizare. edeme ale membrelor. in ce masura?. cum?.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie. alterarea starii de confort. tulburari de echilibru. tratamente paleative si alternative.

medicamente.9. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 3.2 Asigurarea confortulu: igiena. oxigenoterapie. 3. montarea unei perfuzii. in ziua operatiei). 3.1 Pregatirea psihica : : informare. manusi chirurgicale.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. satisfactia pacientului. 3. tehnica de executie. transpiratii. complicatii pulmonare.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului. masurarea pulsului : pregatirea pacientului . Obiective stabilite: 1. etc. mamografia. escare.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. tehnica de executie. ace punctie . seringa Guyon. combaterea durerii. tromboembolice( administrarea de anticoagulant).1 Supravegherea pacientului: aspectul general. tensiometru. rolul asistentei. trusa de perfuzie. etc. ace punctie. 3. pat . bacteriologice : pregatire pacientului. Interventii specifice: 3. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 3. asigurarea confortului psihic. ) hidratarea pacientului. parametrii fiziologici. combaterea anxietatii.8 Pregatirea preoperatorie: 3. perfuzoare. sursa de aspiratie. 3.O. igiena etc. 1. respiratie artificiala.C. explicatii. notarea in F. 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. RMN. sange etc. mese. 1. manusi chirurgicale. tomografii. 210 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . pungi colectoare.1 Realizate – manifestari de dependenta absente sau ameliorate. sursa de oxigen. 2. hematologice. sonde urinare. traheostomie. 3. tampoane.6 Examenul radiologic: radioscopia. supavegherea pacientului. solutii antiseptice. irigoscopia. urina. Recoltarea analizelor biochimice . trocare. supravegherea functiilor vitale si vegetative. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare. 3. seringi. 2. examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. trusa de pansat.8. trusa chirurgicala. 4 Aplica interventiile proprii si delegate C. radiografia. stetoscop. anestezice. solutii de perfuzat. intubatie orotraheala. electrocauter etc. sonde Blekmore. pozitie adecvata.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua precedenta. monitor. Obiective stabilite: 1. 9.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. 3. a complicatiilor.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin.8. prevenirea complicatiilor pulmolare. 9. pregatite dispozitivelor necesare. canula traheala. 2. Materiale: comprese. Ingrijiri postoperatorii 3. imobilizare. varsaturi. tehnica de executie.5 Masurarea TA.4 . 3. Pregatirea pacientului: 2. pregatirea materialelor necesare. metode improvizate). pierdiri de lichide(sange. constipatie. carucior. 5 Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. trusa de ventilatie. valve vaginale.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie urinara. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda. sonde gastrice. ecografii. tromboflebite. transfuzoare. 9.

O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. conversatia. fise de lucru. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. 211 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. fisa de lucru. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. demonstratia. fise de lucru. etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. observatia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. simularea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. munca independenta. Se recomada urmatoarele metode: observatia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. In elaborarea strategiei didactice.elevii au stiluri diferite de invatare. probe practice(demonstratie. proiectul. problematizarea. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. . unitati sanitare cu o buna dotare materiala . coevaluarea in grupul de lucru. investigatia. Se evalueaza numai competentele din acest modul. momentul si persoana care face evaluare. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. evaluarea altor competente nefiind relevanta. la procesul de invatare. . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. tema in clasa. studiu de caz. compararea. descoperirea. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. dezbaterea. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. dotarea cu material didactic. pentru verificarea atingerii competentelor. exercitiul. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. simulari. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. test scris.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. .3. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. planuri de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. proiectul. studiu de caz – plan de ingrijire). Indiferent de locul. planul de ingrijire.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).

scheme. instrumentar si materiale sanitare diverse.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. manechin.uri. CD. casete vdeo. 212 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . folii de retroproiector.

2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. ϖ ϖ Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE ϖ ϖ Notă introductivă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din pregătirea specifică din anul III. 4. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). invatamant clinic. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 3. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE. ϖ ϖ Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modului: 1. 5. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu stări avansate şi terminale de boală. pentru calificarea: asistent medical generalist. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore.

Sinteza informaŃiilor: manifestări de independenŃă. investigaŃii. renale. Moartea: definiŃie. leziuni cutanate. etiopatogenie. Comele (definiŃie. principii de tratament). alterare a integrităŃii tegumentelor/mucoaselor. Unitate de competenŃă Îngrijiri paliative CompetenŃe C. afectare spirituală. bilete de ieşire din spital. cardiace. simptomatologie. principii de tratament. simptomatologie. simptomatologie. tulburări de somn. observaŃie clinică. ConŃinuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. (dermite. arsuri. auscultaŃie. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriŃiei. manifestări de dependenŃă . teama de moarte. prurit). cu întrebări deschise/închise). la mirosuri etc. profilaxie). profilaxie).1. la zgomot/linişte. IncontinenŃa. carnet de sănătate. astenie. inapetenŃă. principii de tratament. la lumină/întuneric. "gura nefuncŃională". reŃete etc). anxietat etc. discuŃii cu echipa de îngrijire. hiper/hipotermie. digestive decompensate (definiŃie. reacŃiile muribunzilor în faŃa morŃii. investigaŃii. boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. etiopatogenie. caracter). investigaŃii. la pierderi grave. crt. îmbătrânirea şi dependenŃa. teama de abandon. investigaŃii. vărsături. tulburări digestive (sete. 54. escare. familia şi aparŃinătorii. principii de tratament). alterare a mobilităŃii. cercetare documente medicale (foaie de observaŃie clinică. drepturile persoanelor muribunde.Nr. C. intensitate. căderile. Analizarea şi organizarea datelor: informaŃii semnificative. AfecŃiuni cronice respiratorii. palpare). greŃuri.2. tulburări urinare. modificări ale mucoasei bucale. 214 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . investigaŃii. Identifică problemele de dependenŃă şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienŃii cu stări avansate şi terminale de boală. alterare a percepŃiilor senzoriale. tulburări respiratorii. ModalităŃi culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect. surse de dificultate Probleme de dependenŃă. trimiteri. Principalele afecŃiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiŃie. îmbătrânirea calitativă. BătrâneŃea: definiŃie. intoleranŃă la activitate. alterare a procesului de comunicare. constipaŃie/diaree). scrisori medicale. alterare a eliminării. principii de tratament. examen fizic (inspectie. alterare a imaginii de sine. SIDA (definiŃie. simptomatologie. sindromul de imobilizare. etiopatogenie. etapele adaptării (la boală cronică. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. investigaŃii. etiopatogenie. inflamaŃie. profilaxie). AVC (definiŃie. tulburări de somn. etiopatogenie. tulburări psihice. principii de tratament profilaxie). tipare de a muri trăind. hipersensibilitate la frig şi cald. simptomatologie. la moarte). simptomatologie.

profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: • elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi în mod activ în procesul de învăŃare. monitorizarea semnelor vitale. trusă de perfuzie. studiu de caz .3. nerealizate: alterarea calităŃii vieŃii. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate. ϖ ϖ CondiŃii de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. momentul şi persoana care face evaluarea. la procesul de învăŃare. susŃinere fizică: poziŃie adecvată. performanŃă. problematizarea. probe practice (demonstraŃie. mobilizare pasivă. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). C. Aplică intervenŃiile proprii şi delegate planificate. demonstraŃia. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local. În elaborarea strategiei didactice. PriorităŃi de îngrijire: managementul durerii. hidratare. evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. îngrijirea escarelor. alimentare. pampers. trusă de mică chirurgie. explicaŃii. SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. observabilitate. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. braunule. sonde. 215 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Indiferent de locul. electroterapie. controlul simptomelor. principiile îngrijirii. planul de îngrijire. Conceptul de îngrijiri paliative: definiŃie. probe scrise (test scris. Materiale şi instrumente adecvate intervenŃiilor: aparat de electroterapie. compararea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. proiectul. implicare. • elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menŃine calitatea vieŃii. Se evaluează numai competenŃele din acest modul. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. îngrijirea cavităŃii bucale. soluŃii perfuzabile. formarea şi atitudinea personalului de îngrijire. IntervenŃii proprii şi delegate: proprii: comunicare. fizioterapie. filozofie.C. medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. SusŃinere psihică şi fizică: susŃinere psihică: informare.plan de îngrijire). Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. simulări. cauze. planuri de îngrijire. realism. acceptarea morŃii. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme. moarte în demnitate şi pace. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. igienă.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. • elevii au stiluri diferite de învăŃare.4. fişa de lucru. Planificarea intervenŃiilor: adecvate manifestărilor de dependenŃă prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. acompaniamentul relaŃional. Se recomandă următoarele metode: observaŃia. aparate şi instrumente de fizioterapie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). descoperirea. abandonarea muribundului. ace. asigurarea calităŃii vieŃii până la sfârşit. fişe de lucru. acompaniament relaŃional. C. seringi. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. asigurarea confortului psihic. fişe de lucru). susŃinerea familiei pe timpul doliului.

atele."Nursing geriatric" Ghilezan N. Bucureşti. ViaŃa Medicală Românească. 1999 LucreŃia Titircă . brancarda. investigaŃia. îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe."Manual de medicină internă pentru cadre medii" . manechin. coevaluarea în grupul de lucru. Medicală. ALL. pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. proiectul. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 1995 1. CDuri. folii de retroproiector. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului. feşi. Şerban Stoianovici . studiul de caz. Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie şi unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. Bibliografie recomandată: Constantin Bogdan. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE. exerciŃiul. 4.Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Instruirea în săli de demonstraŃie are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali generalişti."Tehnica îngrijirii bolnavului" . tema în casă. scheme. C. simularea. Moses . Bucuresti. munca independentă. Cadrele didactice.. Borundel . 3. 2003 5. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. comprese etc)."Geriatrie practică" 6. Bucureşti. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. conversaŃia."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃii medicali" .Ed. Resursele materiale trebuie să conŃină o gamă cât mai variată: planşe. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.Ed. Bălăceanu-Stolnici . desene. numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. casete video. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Ed. dezbaterea. discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea. volumul şi nivelul de cunoştinŃe. etc. 1992 C. care asigură pregătirea la acest modul. observaŃia de: dificultatea temei. 216 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . pentru verificarea atingerii competenŃelor. – "Oncologie generala" – Editura Medicala. ϖ ϖ Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie dotarea cu material didactic. a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării. 2.

îngrijirea indivizilor.2.1. Elementele practicii sanatatii comunitare. 1.N. Promovarea recuperarii.2. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A. Ńinând seama de particularităŃile acestora.1. scopuri. invatamant clinic.M. să stabilească relaŃii interpersonale. scopuri si obiective clare. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorială. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1. SusŃinerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductivă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din pregătirea specifică a anului III pentru calificarea asistent medical generalist. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza. 2.2. Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. beneficiari. aprecierea periodica si 217 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate. Tabelul de corelare a competentelor si conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr.2.2. 1. Nursing C.A): actiuni de baza. Unitate de CompetenŃe crt. implicarea familiei si indivizilor in luarea deciziei. 1. obiectivul principal fiind promovarea sănătăŃii şi prevenirea îmbolnăvirilor.4.2. Lista competentelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: Rezumă particularităŃile nursingului (îngrijirilor de sănătate). 1. 1. bolnavilor cu afecŃiuni cronice şi în fază terminală. 1. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. solicită calităŃi deosebite din partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada pregătirii pentru a-i permite în viitor să îndeplinească si roluri de educare şi instruire. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare. 3. Activitatea în comunitate este complexă.5. competenŃă 55. scopuri. 1.3. 4.1. Identifică problemele de sănătate a familiei. Promovarea unui stil de viata sanatos. integrarea cetăŃenilor in servicii pentru intreaga comunitate. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. Definitia dupa O. Sprijinirea serviciilor comunitare. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. 1. grupurilor în comunitate. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile.S. să acorde îngrijiri adaptate. se asigură dobândirea competenŃelor descrise în acesta. familiilor. familia ca unitate de baza. 5.2. 1.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate.3. beneficiari. Rezumă comunitar particularităŃile nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate ConŃinuturi 1.6.

particularitati de clima. 1. sociala. buna pregatire a asistentului medical.3. sanatate biologica. structura populatiei ( numar. colectivitati. 3.acordarea ingijirilor in familie. populatie cu venituri sub nivelul minimal. 2. diferente culturale si spirituale.1. 1. 2.3. 2.7 Modelul Ropper. 1. 2. stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii.transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate. Caracteristicile familiei: sistem social.3. 2.3. 1. acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale. ocupationala. nebiologic. functii de baza. teoria holistica. Functii: .1. consilier. Indicatori economici. implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). asezare geografica. Logan. Indicatori medicali. Conceptul despre sanatate. 3. asistentul . rata somajului. Roluri: educator si pedagog.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala.2. psihica si sociala.M. grupuri minoritare etnice si religioase). 3. Conceptul despre om. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. familie. 1. probleme socio-economice (venit mediu. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana. dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare. Indicatori demografici: structura familiei.Caracteristicile comunitatii. Modelul sistemelor Newman 2. Sanatatea familiei: definita O. 2.2.2. 2.membru al echipei de ingrijiri.Modelul autoingrijirii Orem. intelectuala. Modelul Henderson.2. ingijiri de sanatate ocupationala. . planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. rurala).3.1 Conceptul despre om: definitia individului. Modeloul de adaptare Roy.3. 1. tipuri de familie. norme si valori culturale. 1. spirituala.5. 2. biologic. .6.C.1. pacientilor cronici si in stadiul terminal. Definitia comunitatii.4.3. nivel general de educatie.1.3. comunitate. Conceptul de familie.2. utilizarea inregistrarilor. Sanatatea individului. -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare.1.3.2.2. influenta mediului inconjurator. ciclul de viata al familiei. Modele conceptuale – definitie.2.2. notiuni de baza. netraditional. flora si fauna. domenii de angajare a populatiei). 218 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .S.2. Indicatori sociologici. 1.3. scoli. Tierney. 2. densitate.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. facilitator.3.membru activ al echipei de ingrijire. 2.3. 2. supravegherea personalului de ingrijire. 2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate) continua a starii de sanatate. Conceptul de comunitate. omul ca unicat. 1. 2. Modelul Rogers.1 Definitii: traditional. fizica. varsta. 2. persoanelor varstnice si bolnavilor psihici.

Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala. factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici. Stabilirea scopului.intrarea in relatie: . concentrare. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirea responsabilitatilor. 3.1. 2.3. 3. 2. imunizarea. Reformularea unor obiective. 3. a copilului si planificarea familiala. civilizatie etc. reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. anchete epidemiologice.4. comportamentali. mediu si scurt – respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.1. 3. nevoi fudamentale. masuri de igiena.factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici. capacitatea de a se adapta la situatie. prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice. secundara. someri.1. 2. Definitia. identificarea grupurilor vulnerabile. 3. serviciile de sanatate).4. 2. evaluarea finala.tehnici de comunicare: ascultare. chimici. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase.4.1. 4. 3.3. . Culegerea datelor: 1. Stabilirea obiectivelor pe termen lung. incredere. 2. 3.5. 1. Conceptul de ingrijiri primare. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). Aprecierea starii de sanatate a familiei. 2. 1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunitatii. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale.2. 3. initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania. Stabilirea prioritatilor.2. educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire. formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii. respectarea demnitatii. obiectul sanatatii comunitare.4.2. C. Caracteristicile ingrijirilor primare. C.2. factori artificiali (economici. Planificarea. Sanatatea comunitatii. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. Aprecierea nevoilor comunitatii. profesionali. ambientali. termenelor. Vizita la domiciliu: . evaluarea de etapa (intermediara). empatie. . Identifică problemele de sănătate a familiei. Aplicarea planului. exprimare clara.2. reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale. tertiara. biologici).asigurarea confidentialitatii.4. tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente.1. accesibilitatea la servicii de sanatate. 3. 2. Definitia ingrijirilor primare. costurile serviciilor. Niveluri de interventie: prevenirea primara. factori culturali. diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective.4. 219 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. 1. screening-ul si studii de prevalenta. 2.5.) 1.3. identificarea problemelor. defavorizate. ingrijirea mamei.2. ingrijiri paliative.

2.2. . Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. 3. . gerontologie si geriatrie). Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului.alimentatia: adecvata.2. .4.legatura cu membrii echipei multidisciplinare. stuctura pe varste. 4.activitatea profesionala: profesia membrilor familiei. 2. Nivel de educatie redus. Femeile gravide.Tulburari majore in familie: familia conflictuala. satisfacerea nevoilor familiei.educative. 2.1. dotari. . . scolarul si adolescentul – nevoi de educatie. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: .1. .relatii sociale: cu prietenii.nivel cultural si de educatie. relatiile cu bunicii. Sindromul de carenta afectiva si retardul: . spatiul din jurul locuintei. cu vecinii. parinti – copii.2.apartenenta religioasa.2. obstetrica. 4. violenta in familie. pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare. psihologie.4. pedagogie. Familia cu probleme: 3. Persoane varstnice.2. . obiceiuri alimentare: . abandonata. 3. Tinerii si adultii tineri.persoanei.3. Consiliere in caz de : boli grave. 3. .habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat.prevenirea abandonului si abuzului.. monoparentala.2. 3. dezorganizata. preocupari cultural.observarea comportamentului copilului. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate.1.membri: numar. ingrijire.3. Sustinerea familiei in situatii de criza. consum de droguri.stabilirea scorului APGAR pentru familie 2.3.dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 – 1 an. venituri insuficiente pentru intretinerea familiei. .2. 4. intretinere igiena).1. imunizarile. . probleme deosebite. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului. lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. comportamentul fata de sanatate. prescolarul. posibilitati de recreere: . deces. .Notiuni despre ingrijirea copilului: .mediu si sanatate. conditiile la locul de munca. 4. Rolul asistentului medical in educarea familiei.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. puericultura si pediatrie.observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. suferinta 220 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului. starea de sanatate.nivel economic: venit. alimentatie.relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti). sociologie. familiei.odihna si timpul liber. mediu necorespunzator. 4. in divort. 2. . 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei.

2.C. . 2. depresie.verificarea si respectarea recomandarii medicale. modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape.respectarea legislatiei. portofolii. 1. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile. .evaluarea resurselor umane si materiale. studiu de caz. psihica. lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. .evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative. . observare dirijată.aplicarea protocoalelor de ingrijire. consumul de droguri. unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. . profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme. Pentru atingerea competenŃelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. teste scrise. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal.planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul. de stabilire a relaŃiilor interpersonale. urmărind în final realizarea criteriilor de performanŃă şi atingerea competenŃelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. participarea. 1. organizatii neguvernamentale. unitatile sanitare. Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va Ńine seama de particularităŃile formării adulŃilor: motivarea. brainstorming. in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. familia.alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem. automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 1. mediul inconjurator nesigur. legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanŃilor.participarea la campanii de educatie. implicarea. -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri. .explicarea nevoilor muribundului. 3.evaluarea gradului de dependenta. În cadrul modulului elevii trebuie dirijaŃi să folosească analiza şi sinteza pentru a realiza o coerenŃă între cunoştinŃele însuşite anterior în alte module. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări.aplicarea programelor nationale. . Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme. 5. .evaluarea rezultatelor ingrijirilor. . discuŃii în grup. pacienŃilor cu afecŃiuni cronice şi în stadiu terminal. jocul de rol.organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri.instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere. În funcŃie de particularităŃile individuale sau de grup. discuŃii în grup). cu probleme socio-economice.legatura cu autoritatile. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina. fumatul.executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare. . de cunoştinŃele însuşite anterior şi de gradul de dificultate.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase. data şi semnătura. . Masuri de sustinere si combatere. . risc de accidente. Elevii vor fi ajutaŃi să-şi dezvolte abilităŃile de comunicare. Comportamente la risc: consumul de alcool. . respectand recomandarea medicala. . Grupuri vulnerabile. de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confruntă în comunitate. fişe de lucru. . saracia. 221 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . .anxietate.

222 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . efectuarea unor activităŃi educative.Evaluarea pregătirii practice se realizează prin activităŃi concrete în comunitate: vizita la domiciliu. întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. numărul evaluărilor. Datele evaluării. ancheta în familie. culegerea datelor semnificative. metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcŃie de etapele parcurse în pregătire.

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. invatamant clinic. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. 1. Continuturi tematice 1.2. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. • Contractul – cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. pentru calificarea asistent medical generalist. • Legea Nr. Unitatea de competenta Ingrijiri la domiciliu Competente C1. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. crt. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. 56. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Notă introductivă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III.1. Elaboreaza planul de ingrijire. 3. la domiciliul persoanelor asistate. Modulul are alocate 60 de ore. din care 36 de ore. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. 4. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. 223 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. 2.

2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal. 224 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor – fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal. dezbateri. Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3. Elaboreaza planul de ingrijire. Norme generale • prevenirea infectiilor – echipamente de protectie personala. studiu de caz.2. jocuri de rol.2. de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. exercitii practice. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.1. rezolvand sarcinile de lucru repartizate. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup. obtinerea consimtamantului informat. C4. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate.1. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual.3.1.4. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de complexitatea ei. Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3. C3. 3. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.C2. 2.

Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. protocoale de ingrijire.ghid de practica . probe scrise de tip itemi. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor.Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. 1998 – Fundatia de Ingrijiri Comunitare. rezolvarea de sarcini de lucru. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. Bibliografie 1. coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN. gestionarea cazului. Editura ECHINOX. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor. (Dr. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Cluj-Napoca. Valentin VLADU – Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. • Serviciile de ingrijiri la domiciliu . • Ingrijirea la domiciliu – Ghid practic pentru asistentii medicali.Editura LEAL. 2001 225 Domeniul: Sănătate şi asistenŃă pedagogică Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . intrebari structurate. Se evalueaza numai competentele din acest modul.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful