Introducere

Emiterea unui act administrativ presupune de cele mai multe ori o activitate premerg toare, complex în special când actul administrativ ce urmeaz a fi emis va avea caracter normativ sau când prive te modific ri substan iale ale ordinii juridice sau a situa iei juridice a unei persoane. Activit ile premerg toare emiterii actului administrativ se pot concretiza sub forma unor avize, acorduri, propuneri, rapoarte, studii, sesiz ri, declara ii, aprob ri, etc. Unele dintre acestea au rol deosebit în configura ia juridic a actului. Aceste opera iuni premerg toare emiterii actului administrativ au caracter preparator; preg tesc condi iile tehnice, operative pe baza c rora func ionarul sau organul administra iei publice va lua decizia - emite actul. Decizia evoc o hot râre luat în urma unui proces de analiz , a unei examin ri, de unde, cele dou elemente logico-structurale ale deciziei: analiza i hot rârea sau, în formularea autorilor francezi în elegerea i voin a. Aceste elemente definesc, totodat , i esen a oric rui proces decizional, care este de manifestare a deciziei, în spe a deciziei administrative. O decizie în afara procesului decizional este de neconceput, rela ia de la decizie la proces fiind o rela ie de la con inut la form . Rezult c în ori e faz a c procesului decizional judec i de valoare se fac atât în leg tur cu primul element structural al deciziei, cât i cu cel de-al doilea, decizia fiind luat tocmai atunci când s-a încheiat acest proces i suntem în prezen a unui act administrativ sau a altei forme concrete a activit tii organelor administra iei de stat. Sub aspect strict juridic, îns , procedura administrativ are ca element central manifestarea voin ei unilaterale a organului administrativ (decidentului), reglementând opera iunile prealabile acestui moment, precum i cele ulterioare. De asemenea, mai ales în cazul organelor colective, procedura administrativ reclam regulile care trebuie respectate ca hot rârea adoptat s fie valabil , prima dintre ele fiind regula cvorumului de edin . A a se explic de ce regulile procedurale ale regimului actelor administrative, analizate ca Äforme procedurale de emitere a actelor administrative´, sunt împ r ite în trei categorii, în raport de momentul emiterii actului: anterioare, concomitente i posterioare. 1

1. Formele procedurale anterioare / premerg toare emiterii actului administrativ
Dintre opera iiunile procedurale anterioare emiterii actului administrativ (expertizele, referatele, studiile, date statistice, sesizarea, ini iativa, propunerile, anchetele, procesele-verbale, d rile de seam , dezbaterea public , rapoartele etc), probleme teoretice i practice deosebite ridic avizele i acordul prealabil. Celelalte forme procedurale prealabile (propunerile, rapoartele, sesiz rile etc) sunt, ca natur juridic , opera iuni tehnico-administrative, ce declan eaz sistemul decizional administrativ, procedur strict de elaborare a actelor administrative. Legisla ia noastr con ine numeroase exemple de asemenea proceduri prealabil . Se e poate spune, c în ultimii ani se constat un proces de ridicare a unor opera iuni administrative prealabile emiterii actului administrativ la Ärangul´ de acte administrative
1 V. Pris caru Tratat de drept administrativ român, partea general , Ed. Lumina Lex, Bucure ti, 1993, pag. 261 si urm.

1

Avizele facultative (avize pruden iale) ± se caracterizeaz prin aceea c organul competent s emite actul administrativ este liber s solicite avizul sau avizele. Avizele consultative (de responsabilitate) ± sunt caracterizate prin faptul c organul competent s emit actul administrativ. "Guvernul i ministerele. 2002. cit. avizele i în general aceste acte preparatorii.2. cu avizul Cur ii de Conturi. 126 2 . demonstrându-se neprofesionalismul celor care decid. Ed. în subordinea lor.303. iar atunci când l-a solicitat i l-a primit. potrivit art. legal . Credem c .1. ceea ce a dus la reveniri asupra actelor ini iale. . op. cu prejudicierea unor interese publice sau private. op. cit. Avizele sunt de cele mai multe ori opinii ale unor speciali ti care tind s l mureasc dac proiectul de act administrativ corespunde din punct de vedere legal. are latitudinea. Avizele .1. Problema care se pune este ce consecin e va avea asupra organului care a emis actul administrativ dac nu a cerut avizul consultativ sau dac l-a cerut dar l-a nesocotit de i el era negativ i în cele din urm actul administrativ este declarat nul i prejudiciant al intereselor publice? Apreciem c în astfel de situa ii r mâne la latitudinea instan ei de contencios administrativ s aprecieze dac . 117. op. pag. Caracterul facultativ al avizului în condi iile ar tate face din acesta o norm de pruden pus la dispozi ia organului administrativ competent s emit un act administrativ. 307 Antonie Iorgovan. tiin ific . de a se supune con inutului avizului sau nu. pag. libertatea de apreciere. Bucure ti. pag.avize conforme.1.2 Cum am ar tat. 307. 24/2000 la care ne-am referit anterior. Astfel. nefundamentate suficient. Bucure ti. având deci o libertate. V. primar)s poat opta pentru o decizie corect .pag.sunt opinii exprimate de un func ionar sau un organ al administra iei publice la cererea organului sau func ionarului administrativ ce urmeaz a emite actul administrativ. Nu de pu ine ori în ultimii ai am asistat la luarea unor decizii pripite. 1959.1." În doctrina român 3 i str in s-a conturat urm toarea clasificare a avizelor: . cit. 1. Avizele sunt prev zute în diferite acte normative.avize facultative. respectiv a emiterii actului administrativ. alin. o autonomie sporit în emiterea actului. edi ia a III-a. numai dac legea le recunoa te aceast competen . opera ional .avize consultative. 2 din Constitu ie. 238. în special în cazul actelor administrative complexe i cu caracter normativ. în condi iile în care s-a emis actul administrativ. emitentul a fost sau nu suficient de 2 3 Avizele Antonie Iorgovan. în lipsa opiniei tehnice sau de legalitate exprimate prin aviz ar fi lipsit de o arie larg de apreciere. Rodica Narcisa Petrescu. avizele facultative pot ajuta substan ial autoritatea competent în emiterea actului administrativ care. . Tratat de drept administrativ. tehnic. poate s in sau nu seama de el. premerg toare emiterii actului administrativ pot proveni de la o structur intern sau de la una exterioar . este obligat s cear avizul unui alt organ sau unei structuri interne. al oportunit ii astfel încât autoritatea competent s ia o anumit decizie. inclusiv în Legea nr.pag.4 1. de temeinic cunoa tere a situa iei înaintea lu rii deciziei. pot înfiin a organe de specialitate. când este vorba de o autoritate uninominal (prefect. 302. 4 Dr ganu Tudor. care de multe ori nu are o preg tire în specialitatea domeniului în care se emite actul administrativ. dar.1. Actele de drept administrativ. Pris caru.

În una din lucr rile citate. Dr gan. Prefectul ca reprezentant al Guvernului în teritoriu trebuie s aib instrumentul juridic de control asupra activit ii acestor servicii publice. 35 alin. a fost de bun credin sau nu. 127. atât s le solicite cât i s li se conformeze. 3 din Legea 31/1990 sau art. îndeosebi cele consultative i conforme. Prin avize se concretizeaz p rerile altui organ decât cel care urm re te s emit un act. altminteri s-ar ajunge la disfunc ionalit i în activitatea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor. se afirm c numai avizele facultative sau consultative Änu pot niciodat s emane de la un organ ierarhic superior. deoarece punctul de vedere al acestui organ nu poate fi Äfacultativ´ pentru organul din subordine. Re inem c avizele. dar cu o explica ie eronat . reprezint tot manifest ri unuilaterale de voin . mai documentat. influen ând într-un anume mod actul de decizie (ex. 123 (2) Constitu ie. fiind vorba de o concluzie corect . foarte multe func ii de decizie din administra ie sunt ocupate pe criterii politice sau politice-administrative. în perspectiva modific rii legii privind responsabilitatea ministerial . avizele conforme sunt calificate expres de legiuitor a a cum prevede art. de i concretizeaz o voin . fie de competen material special . indiferent de categorie. atunci când este conform. cu excep ia. apreciat i în func ie de con inutul avizului. oblig organul competent atât s le cear cât i s li se conformeze. Avizele pot fi solicitate de la orice organ al administra iei publice. îns . organul competent s emit actul administrativ de autoritate poate reveni. 1. o opinie a unui organ de stat. fie de competen material general . p reri de care organul emitent trebuie sau nu s in seama. problema amintit mai sus s constituie obiect de reflexie. ceea ce d activit ii de conducere un caracter nespecializat care poate fi suplinit prin înfiin area unor structuri cu atribu ii consultative. inspectoratul de protec ie antiseismic . condi ionat în emiterea sa de existen a unui aviz.: oficiul juridic. care este obligat Äs se conformeze´ acestui punct de vedere. De regul . deci. Poate. f r experien sau cu o capacitate de conducere modest emit acte administrative v dit nelegale sau. f r el. Cu toate acestea. Aceast categorie de avize.3. nu produce el însu i efecte juridice. în calitate de ³conduc tor al serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale«´ art. deoarece legea nu prevede sau este prea blând .prudent. În prezent. 107/1996).) sau cazul actului de numire al conduc torilor serviciilor publice deconcentrare sau de eliberare din func ie care se ia cu avizul prefectului. inspectoratul de mediu. nu pu ine sunt cazurile când conduc torii acestora. Consider m c un astfel de aviz este unul conform. 48. 3 . avizul. a organului ierarhic superior emitentului. fundamenteaz manifestarea unilateral de voin a organului administrativ. care prejudiciaz interese private sau publice i nu pot fi în nici un fel sanc iona i. cu o nou cerere de aviz. pag. de i. care condi ioneaz sau. ori este pus în situa ia de a nu emite actul preconizat5. op. ci doar opera iuni administrative foarte importante. etc.1. Ideea conform rii nu evoc ideea de aviz (adic exprimarea unei p reri). Legalitatea actului administrativ. în practica autorit ilor administra iei publice. Avizele. deoarece. 51 (1) din Legea apelor (nr. cit. ori a legii privind statutul func ionarului public. Dac avizul este negativ. este firesc. Avizele conforme (de legalitate) ± a a cum le este i denumirea sunt obligatorii pentru organul competent s emit un act administrativ. ca esen . ci ideea de control general al 5 T. nu sunt acte administrative de sine st t toare. actul administrativ nu este valabil. dup cum este vorba despre un aviz conform sau un aviz consultativ ori facultativ. dup caz.

ne apar. Ed. avizele vizeaz proiectul actului administrativ. dup caz. fire te. care sunt elemente ale con inutului raportului administrativ de subordonare. Drept administrativ. inclusiv cele conforme. Când legea cere ³acordul unui organ al administra iei publice´. autoritatea administrativ care urmeaz a emite actul poate uneori s aprecieze momentul când va solicita acordul. Procedura emiterii unui act administrativ este supus nu în pu ine cazuri unui complex proces de avizare nu a proiectului ca atare. dublat de ideea dreptului la instruc iune. ne apar ca elemente de con inut ale raporturilor administrative de colaborare. Avizele. Cordial. dar avizele. rapoarte etc. au determinat administra ia competent s refuze emiterea actului administrativ.pag 240 7 Anton Tr ilescu. într-un litigiu de contencios administrativ. în primul rând. este o condi ie de conformare. Acordul poate preexista sau urmeaz a fi emis. în aceste ipoteze. 1997. Deci emiterea ³acordului´ solicitat nu oblig autoritatea în cauz s emit actul. spre pild a acordului sau a autoriza iei de mediu. ci doar asupra respect rii sau nerespect rii normelor juridice ale procedurii de avizare. 7 Rodica N. administrative ca opera iune a procedurii emiterii actelor Acordul poate fi : y prealabil. mai ales în cazul actelor administrative normative. Ed. În principiu. 340 6 4 . 1. 2005. dup caz. Bucuresti. apelând la profesioni tii în domeniu. autoritatea administrativ solicitant poate reveni asupra hot rârii sale de a emite actul preconizat pentru care s-a ob inut ³acordul´. acordul ia forma unui act administrativ emis de un alt organ administrativ. Petrescu. reactualizat . unui alt organ al administra iei publice care are competen a emiterii unui act administrativ de autoritate. editia a doua revizuita. Dac acordul s-a cerut. prezentate de cel administrat. la rândul lor.6 Acordurile ± reprezint puncte de vedere comune. avizele. vol. ci a problemei în sine. ca Ävalid ri´ sau.activit tii. AllBeck. care vin din partea unor institu ii sau autorit i publice. În alte situa ii. I.. Cluj -Napoca. Acordul. Este motivul pentru care.2. acordul este obligatoriu. cu toate consecin ele ce decurg de aici în plan teoretic i practic. Prin umare. ipoteze în care nu mai este o validare sau invalidare de specialitate a temeiului actului. sunt precedate de studii. Äinvalid ri´ de specialitate ale studiilor ce înso esc cererea de autorizare a celui administrat. Drept administrativ. a a dup cum rezult din Ädreptul comun´ în materie de tehnic legislativ . i aceasta numai în m sura în care asemenea abateri de la regulile juridice afecteaz grav i iremediabil procedura emiterii actului sau. consim mântul dat de un organ al administra iei publice competent. aceasta putând s se ab in . y concomitent y posterior În fapt. ci a actului administrativ însu i.pag . edi ia a 2-a. instan a nu se poate pronun a asupra substan ei tiin ifice a avizului.

dar el poate veni i de la alt organ al administra iei situat pe pozi ie superioara emitentului. 180 Emanuel Albu. în în eles de aprobare a unui act administrativ de c tre un organ superior organului emitent. prin care se declar de acord cu actul deja emis de un organ inferior. din punct de vedere al consecin elor juridice ne g sim în aceea i situa ie care se întâlne te în cazul acordului prealabil propriu-zis. confirmarea. Astfel. în sensul men ionat mai sus. Tocmai de aceea apreciaz c acordul prealabil. certificate . prin faptul c efectul juridic. ca de altfel i aprobarea. Editura Funda ia România de Mâine. În orice caz. 5 din aceea i lege). ce provin de la organe de stat diferite. 1. Bucure ti. Drept Administrativ si Stiin a Administra iei -Partea a II-a. De altfel. nu acoper viciile actului administrativ la care se refer .Acordul se deosebe te de avizul conform. actul nu ar produce efecte juridice. ca pârât. dar care converg spre producerea aceluia i efect juridic. De aceea. Este cazul Certificatului de urbanism prev zut de art. 9 Nu mai pu in. hot rârile comune conduc la existen a actelor administrative complexe.3. care prin ele însele nu produc efecte juridice. 6 din legea citat define te certificatul de urbanism ca fiind Äactul de informare´ din care trebuie s rezulte regimul juridic. trebuie s admitem c aprobarea. Aceste reguli sunt valabile i pentru confirmare. care iau na tere prin dou sau mai multe manifest ri de voin . ASE. nu oblig organul care emite actul administrativ s -l pun în executare. ca regul . fiind manifest ri de voin ale unor autorit i publice prin care 8 9 Corbeanu Ion. sunt opera iuni cu caracter juridic i / sau tehnic ce implic participarea într-o m sur mai mare sau mai restrâns a altor organe sau structuri interne administrative la emiterea actelor administrative. în condi iile prev zute de lege. În ipoteza în care acordul este solicitat posterior emiterii actului administrativ. economic i tehnic al terenurilor i construc iilor existente la data solicit rii i stabilesc cerin ele urbanistice care trebuie îndeplinite. iar cazul ac iunii în anulare. în primul rând. anchete. rapoarte. pag. din punct de vedere juridic. Bucuresti. cât i aprobarea în particular. Drept administrativ. îns legiuitorul a prev zut aceast procedur dintr-un considerent de protec ie a unor reguli de dezvoltare urbanistic echilibrat a localit ilor i a rii i cu respectarea tradi iilor locale. vine de la organul ierarhic superior. 6 din legea 50/1991 care st la baza emiterii actului administrativ ± autoriza ia de construc ie (art. art. Ed. adic al manifest rilor de voin ale unui organ superior. proceduri prealabile. dac legea vorbe te de acord i în cazul unui organ plasat pe o pozi ie inferioar trebuie s convenim c este vorba de o exprimare gre it i c . atât acordul în general. Certificatul de urbanism nu produce nici un efect. pag. pe fond.8 1. formând o singur unitate juridic .4. precum propuneri. F r aceast manifestare de voin posterioar lui. 204 5 . se vizeaz avizul. în litigiu va trebui s figureze. 2001. 2005. ratificarea. autoritatea care î i d acordul trebuie s fie pe o pozi ie cel pu in egal cu emitentul. acordul i confirmarea. în cazul actului emis cu acordul prealabil al unui organ.Autorizarea. este rezultatul manifest rii de voin a mai multor organe. stabilit de lege. aprobarea. Alte opera iuni. atât organul care l-a emis cât i cel care i-a dat acordul. acordul logic.

6 . cea de-a doua are în vedere adoptarea (votarea) propriu-zis a actului. astfel. problem pe care viitorul Cod de procedur administrativ trebuie s o tran eze. consacr o întreag sec iune motiv rii proiectelor de acte normative. Este vorba de aprobarea sau autorizarea dat de organul administrativ pentru a se putea efectua anumite acte de drept civil ori pentru a se pune în aplicare dispozi iile legale permisive (de exemplu autoriza ia de construc ie a unei cl diri. trebuie în eleas ca fiind o unitate în diversitate. sau se prezint pe Internet de c tre autoritatea emitent (art. total . producând. Acestea sunt probleme de detalii ale viitorului Cod. care. Motivarea actelor administrative normative se afl . de exercitare a unei meserii.acestea consimt la emiterea unor acte administrative. condi ioneaz caracterul executoriu al acestor acte. De aici r mâne de discutat dac motivare mai eprezint o condi ie de form . cvorumul are în vedere întrunirea valabil a organului colegial. dispunând expres c ÄExpunerile de motive la legi i notele de fundamentare la ordonan ele i hot râri ale Guvernului. în expunerea de motive. nu sunt identice. Partea I. ar trebui dat publicit ii.32.Cvorumul Cvorumul . contrasemnarea actului. republicat . majoritatea cerut de lege pentru adoptarea actului i motivarea.) 2. fiind obliga ia corelativ a autorit ilor administra iei publice la cel pu in unul din drepturile fundamentale. în mod nemijlocit. majoritatea cerut pentru adoptarea actului. dup caz. iar motivarea actelor individuale trebuie s fie cuprins în con inutul acestora sau întrun document justificativ care înso e te actul ce eman de la aceea i autoritate. au valoarea unor acte administrative de sine-st t toare i nu a unor acte complementare. f r a crea ele însele noi raporturi juridice. în cazul actelor administrative complexe. Condi ii procedurale concomitente Dintre condi iile procedurale concomitente emiterii actului administrativ. acordului sau confirm rii. cel prev zut de art. sunt cvorumul. Pe de alt parte. Acest aspect ne determin s apreciem c între teoria actelor administrative complexe i teoria actelor complementare este o interferen dialectic i nu o respingere. chiar sub semn tura altei persoane. Asemenea raporturi juridice iau na tere numai prin actul juridic de baz al organului emitent. semnarea. se public împreun cu actul normativ în cauz în Monitorul Oficial al României.31 din Constitu ie. De altfel. etc. reciproc . elaborate de ini iator. se impune a preciza c în legisla ia noastr de foarte multe ori aprob rile în sens de autoriz ri. întregit. care vizeaz organele colegiale din administra ia public . de i asem n toare. dar ideea motiv rii oric rui act administrativ este subîn eleas de textele Consitu iei. de regul . îns i cu efectele aprob rii. Organul emitent al actului administrativ poate fi unul colegial sau unipersonal. în special privitor la organele administrative colegiale. unitatea juridic . Prin urmare. aprob rii sau confirm rii întregesc efectele juridice ale actului administrativ propriu-zis. o condi ie ulterioar i nu a dobândit statutul de condi ie de fond.reprezint num rul de membrii prezen i la dezbaterea i adoptarea actului administrativ prin raportare la num rul total ce constituie organul colegial. cele mai des citate. autoriza ia de port-arm etc.1. în lucr rile de specialitate.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative. alin 5 din lege). trebuie îndeplinite mai multe condi ii concomitente emiterii actului precum: cvorumul. Primele dou . f când corp comun cu actul propriu-zis. Legea nr. efecte juridice. efectele nemijlocite ale acordului. firesc. motivarea acestuia. 2. De aceea.

pag.2. s poat adopta acte administrative pe când majoritatea.10 Procedura de adoptare a actelor administrative de c tre Guvern Adoptarea hot rârilor i a ordonan elor de c tre Guvern Potrivit art. 2005. Majoritatea poate fi: y Absolut y Simpl y Calificat 2. Gheorghe . 311 Hot rârea Guvernului nr. Guvernul adopt hot râri i ordonan e în prezen a majorit ii membrilor s i. a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Majoritatea simpl reprezint procedura de adoptare a unui act administrativ cu votul majorit ii membrilor organului colegial participan i la edin .2. în acela i condi ii. actele normative cer prezen a a cel pu in jum tate plus unu. cvorumul presupune prezen a a cel pu in jum tate plus unu din membrii ce compun organul colegial. 71 din 20 ianuarie 2005. Ed.Majoritatea ± reprezint num rul de voturi exprimate în favoarea proiectului actului administrativ pentru ca hot rârea s fie valabil luat i s dobândeasc caracter de obligativitate. în acelea i condi ii´ (art. cum este cazul edin ei de constituire a consiliului local. Dac nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituit .2. nr. Trebuie precizat c cvorumul reprezint num rul minim de membri ce trebuie s fie prezen i pentru ca organul colegial s poat func iona legal.Drept administrativ. În cazul în care nu se poate asigura aceast majoritate. 2. Legea poate prevedea i variantele ca ³ab inerile´ s poat fi calificate ³voturi pentru´. la convocarea prefectului. 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea. În anumite situa ii este cerut prezen a unei majorit i calificate.2. Majoritatea calificat este procedura de adoptare a actului administrativ de autoritate cu votul a dou treimi sau a trei p trimi din num rul membrilor ce compun organul administrativ colegial (Guvern.1. peste alte 3 zile.Cvorumul este obligatoriu în primul rând pentru ca organul s func ioneze legal. 90/2001. consiliul local etc. Bucuresti. Dac nu se realizeaz consensul. când se adopt deciziile de validare etc. peste 3 zile. Se în elege c problema cvorumului nu se pune în cazul organelor unipersonale. De principiu. Economica. în partea care ne intereseaz are urm toarea redactare: Ä edin a este legal constituit dac particip cel pu in dou treimi din num rul consilierilor ale i. 2. partea I. 2.2). 27 alin. ca regul . Prin Hot rârea Guvernului nr. consiliul jude ean.2. 11 7 . 50/2005 11de aprobare a Regulamentului de proceduri pentru adoptarea 10 Romulus I.3. 1 din Legea nr.31 alin.215/2001. Majoritatea absolut presupune votul majorit ii membrilor ce compun organul colegial i corespunde de multe ori cu cvorumul minim. uneori formul rile sunt i în sensul majoritatea membrilor.). se va proceda la o nou convocare. Hot rârile i ordonan ele se adopt prin consens. edin a se va organiza. avizarea i prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare. în oricare din variantele enun ate mai sus reprezint num rul de membri prezen i care voteaz pentru adoptarea actului. Textul din Legea nr. de c tre prefect. hot r te primul ministru.

a. Cum procesul de aderare este în ultima faz premerg toare ader rii. 215/2001). 48 (1) Legea 215/2001). se contrasemneaz de mini trii care au obliga ia punerii lor în executare. Este evocat rolul unor avize precum i punerea de acord a proiectului/actului care se adopt cu Tabelul de concordan dac prin actul normative ini iat se urm re te realizarea transpunerii unor prevederi comunitare în legisla ia român . Dup deliberare i emiterea lor. etc. declararea mobiliz rii par iale sau generale a for elor armate. 48 din Legea nr. potrivit art. Ministru. luarea m surilor pentru respingerea unei agresiuni armate împotriva României (art. 91 (1) i (2)). 109 (2) din Legea 215/2001) a a cum se întâmpl i în cazul hot rârilor consiliului local care se contrasemneaz de secretarul localit ii ori de secretarul general al municipiului Bucure ti (art. revizuit . În acest sens. 105 (4) din Constitu ie). 93 alin (1)) ori atunci când acord grade de mare al. dup care se public în Monitorul Oficial. instituirea unor m suri excep ionale precum stare de asediu sau starea de urgen (art. contrasemnarea este obligatorie.) sau de conduc torul organului colegial ± actele administrative emise de Guvern (hot râri. 109 (2) din Legea nr. decretele emise de Pre edintele României în exercitarea atribu iilor sale în domenii ca: încheierea de tratate interna ionale negociate de Guvern. astfel. De asemenea. 94 lit. Secretariatul General al Guvernului organizeaz înainte de edin a de dezbatere reuniuni de lucru cu reprezentan ii ministerelor la nivel de secretar de stat ori de secretar general al ministerelor pentru ca în cadrul edin ei de Guvern s nu se creeze divergen e. Potrivit art. acreditarea i rechemarea reprezentan ilor diplomatici ai României. de general i de amiral. în practic multe hot râri i ordonan e de Guvern au în vedere armonizarea legislativ cu dreptul comunitar. 215/2001). înfiin area. 108 (4) din Constitu ie. hot rârile consiliului jude ean se semneaz de pre edintele acestuia în condi iile ar tate i se contra-semneaz de secretarul general al jude ului.3. hot rârile i Ordonan ele Guvernului semnate de Primul Ministru.Semnarea i contrasemnarea actelor administrative de autoritate . 100 alin. dac suntem în prezen a unui organ unipersonal (Pre edintele României. cele concomitente i cele ulterioare adopt rii actelor de c tre Guvern. ordinele Prefectului care stabilesc 8 2. desfiin area sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice (art. în lipsa acestuia. prin structurile sale func ionale i sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului. b i c) sunt contrasemnate de Primul Ministru. sunt stabilite procedurile prealabile. Actele adoptate de consiliile locale sunt semnate de pre edintele de edin al consiliului (art. de proceduri pe care trebuie s le urmeze Guvernul. de c tre vicepre edintele care a condus edin a (art. ordonan e) sunt semnate de Primul Ministru (art. de la ini ierea pân la adoptarea unui act normativ. 2 din Constitu ia României. Primar. confer decora ii i titluri de onoare sau nume te în func iile publice prev zute de lege (art. 92 din (2) i (3)). Tot astfel. Atunci când legea sau regulamentul de func ionare prevede c anumite categorii de acte sunt contrasemnate de alte persoane c rora le revine misiunea aducerii la îndeplinire sau au responsabilit i în domeniul de reglementare al actului administrativ. iar actele consiliului jude ean se semneaz de Pre edintele consiliului ori. (art. În acest sens putem da câteva exemple. În acest sens.de hot râri i ordonan e de c tre Guvern s-au stabilit o serie de m suri. actele administrative se semneaz de autoritatea care le-a emis. Prefect. y Utilizarea tabelului de concordan y Preg tirea edin elor Guvernului se realizeaz de Secretariatul General al Guvernului.

art. pe lâng semnifica ia men ionat mai sus (manifestare de voin a organului superior. care f r aceast manifestare de voin posterioar lui nu ar produce. în dreptul administrativ.13 Cele mai frecvente condi ii procedurale sunt: y confirmarea. 13 Antonie Iorgovan. conform legii. confirmarea nu poate fi calificat nici m car o form procedural necesar emiterii actului i cu atât mai pu in un act complementar.. pentru ca to i cei interesa i s poat cunoa te noua reglementare. 3. 658 din 21 iulie 2004. De asemenea. efecte juridice) mai este folosit i în sens strict de act administrativ. no iunea de confirmare.m suri cu caracter tehnic i de specialitate sunt contrasemnate de conduc torii organelor sau serviciilor de specialitate. ori pentru a invoca manifestarea de voin a unui organ de stat ce urm re te s acopere un viciu de voin de care este lovit un act administrativ al s u sau al unui organ inferior.60/1991 privind organizarea i desf urarea adun rilor publice precizeaz c interven ia în for a organelor de ordine public va fi decis de prefect. prin care acesta se declar de acord cu un act emis deja de un organ inferior. 32 alin. op.cit. confirmarea este o manifestare de voin distinct de cea care constituie substan a actului administrativ confirmat. din localitatea în care se desf oar adunarea public .19 din Legea nr. care sunt consulta i înainte de emiterea ordinului12. con inutul actului administrativ trebuie cunoscut în general. de c tre organul administrativ. ceea ce presupune pe de o parte comunicarea sau publicarea actului administrativ în func ie de caracterul s u individual sau normativ. dar chiar în cadrul acelea i categorii (mai exact în cadrul acelea i denumiri). pentru unele acte administrative se cere aprobarea sau confirmarea din partea altor autorit i administrative ierarhic superioare. la solicitarea efului organului local de poli ie sau împuternicitului acestuia desemnat s asigure m surile de ordine la locul manifesta iei. y comunicarea sau publicarea. care se adaug la cel men ionat mai sus. aprobarea. pe când în a doua ipotez . care în elege s . Condi ii procedurale posterioare Actul administrativ fie c are caracter normativ sau individual produce efecte juridice creând situa ii juridice noi ce pot afecta sau crea drepturi i obliga ii ter ilor. toate fiind diferite de sensul din dreptul civil. Astfel. De asemenea. 311 9 . În prima ipotez . A a de exemplu. partea I. publicat în Monitorul Oficial al României. este ea îns i act juridic. în aceste cazuri. primar sau înlocuitorii acestora. este folosit i în sens de informare a subiectului de drept interesat. Astfel. când organul ierarhic superior aprob propunerile organului inferior. y ratificarea Acestea au valoare juridic diferit . fiind înc un efect al inexisten ei unui Cod de procedur administrativ . 12 Conform art.i men in un act administrativ anterior. propunerile organului inferior au valoarea unor condi ii procedurale prealabile. nr. Se subîn elege c . pag. no iunea de confirmare este folosit de legiuitor i în alte dou sensuri. 2 din Legea nr. 340/2004 privind institu ia prefectului. nu numai de la o categorie la alta. De aceea.

cit. putând avea caracter retroactiv numai dac legea nu interzice emiterea unui atare act administrativ. opera iunea material prin care un act administrativ este adus la cuno tin a cet enilor i institu iilor publice ori agen ilor economici. comunicare prin serviciul po tal. Comunicarea ± actelor administrative este modalitatea prin care organul administrativ emitent aduce la cuno tin a celui sau celor interesa i un act administrativ prin înmânare direct .14 3.Confirmarea ± reprezint o manifestare de voin produc toare de efecte juridice prin care un ³subiect de drept interesat´ comunic altui subiect. De dorit este ca actele administrative a c ror existen sau efecte in de astfel de ³aprob ri´. fraza ultim din legea fundamental . s fie cât mai reduse ca num r. F r aceast ³aprobare´ posterioar actul administrativ nu este valabil16.4. tiindu-se c actele administrativ jurisdic ionale pot fi atacate cu recurs la Curtea Suprem de Justi ie.. 1 din Constitu ie. cit. pag 244. 95 al acesteia exista un caz de ratificare. op. 50 alin. 1 din Legea administra iei publice locale prevede c ³Hot rârile cu caracter individual ale consiliilor locale devin obligatorii de la data comunic rii´. Publicarea actelor administrative ale consiliilor locale constituie o condi ie de obligativitate a acestor acte numai dup ³data aducerii lor la cuno tin a public ´ (art.3.1. Aprobarea poate avea în vedere actele emise de un organ al administra iei publice pe baza unei deleg ri de competen . 50 alin.este privit ca o condi ie posterioar emiterii unui act administrativ ce se materializeaz printr-o manifestare de voin a unui alt organ al administra iei publice. deci retroactiveaz f când corp comun cu actul administrativ ³confirmat´.. 15 14 10 . Confirmarea poate avea caracter retroactiv fiindc ea produce efecte în privin a unui act emis anterior. 1 din Legea 215/2001). op.i r spunderea actelor proprii i f r a prejudicia interesele generale care ar avea de suferit prin trecerea timpului. afi are la sediul autorit ii emitente sau prin alte mijloace.Aprobarea . art. În prezent nu exist un precedent (dup 1990). Pe baza Constitu iei din 21 august 1965. nestingherit. 108 alin. i actele cu caracter jurisdic ional trebuiesc comunicate celor interesa i pentru a li se da posibilitatea formul rii unor c i de atac sau pentru a le fi opozabile. 3. 312.. Publicarea se face în special pentru actele administrative normative.5. 17 Ibidem. pentru actele administrative emise de Guvern. 3. Pris caru V. 3. 4.Publicarea15 ± reprezint 3. ierarhic superior. organ administrativ. dând posibilitate autorit ilor i institu iilor administrative s se manifeste plenar. Nepublicarea actelor celor dou autorit i publice ale Puterii executive atrage sanc iunea ³inexisten ei´ ceea ce conduce la concluzia c una din condi iile de validitate a actelor administrative este ³publicarea´. op. Astfel. pag. care face s dea putere juridic actului administrativ originar. 99 alin.Ratificarea ± este o procedur mai rar în activitatea autorit ilor administra iei publice. potrivit art.Ca orice act juridic. asumându. ea va produce efecte pentru viitor.cit. 16 Antonie Iorgovan. c în elege s men in un act administrativ anterior17. unde ea este obligatorie sub sanc iunea ³inexisten ei actului´ a a cum prev d dispozi iile art. pentru actele (decretele) Pre edintelui României sau ale art.2. pag. 263 Rodica Narcisa Petrescu.

dac nu este concretizat de regul . la noi. Majoritatea autorilor de drept administrativ fac referiri la forma sa specific . la nivelul Guvernului. Petrescu.. fie atunci când analizeaz no iunea. în absen a unui Cod de procedur administrativ . acte emise în numele i cu autoritatea statului. într-o form scris . 18 Rodica N. Actele administrative cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cuno tin a publicã Concluzii Procedura de elaborare a actelor administrative cunoa te mai multe forme. fie atunci când analizeaz regulile regimului juridic aplicabil. Manifestarea de voin . are punct de plecare. consensuale.Actele individuale se comunicã celor interesa i. 74 din Legea nr.nr. exist situa ii în care i Conven iile sau alte în elegeri interna ionale încheiat de România sunt supuse spre ratificare nu Parlamentului ci Guvernului (alin. Aceasta înseamn c actele administrative nu sunt. Äsunt risipite´ în numeroase acte normative. 2). pentru elaborarea. rolul de Ädrept comun´. care. 24/2000. Actele de ratificare sau de aprobare se public înso ite de textele tratatelor interna ionale i de în elegerile aprobate (art. Hot rârea de Guvern care va fi adoptat în astfel de cazuri va cuprinde denumirea integral a în elegerii interna ionale. începând cu legea fundamental i terminând cu regulamentele de ordine interioar . oarecum. de la cele mai simple pân la cele mai complicate. avându-l la ora actual . cât i i de sosire Äarm tura juridic ´. republicat .50/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedurile. în realizarea puterii publice tiin a administra iei face o teorie foarte subtil a deciziei administrative. lucru explicabil prin caracterul lor de acte autentice. sunt cazuri când administra ia poate proceda f r s fie obligat s respecte o procedur prestabilit . H. nu poate produce efecte juridice (dat fiind importan a acestor efecte). 70 din Legea nr. dar aceast teorie ca orice tez a tiin ei administra iei.18 Potrivit art. avizarea i prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare. care constituie actul administrativ. în principiu.Numai Tratatele interna ionale la care România este cosemnatar sau stat aderant sunt supuse ratific rii de c tre Parlamentul României. cit. Din aceast cauz . Aceast libertate de mi care se recunoa te uneori administra iei de stat inând seamade varietatea sarcinilor ce-i revin. cercetarea regulilor procedurii de emitere a actelor administrative este dificil de realizat. 24/2000. 245 11 . iar opiniile exprimate consacr solu ii diferite cu privire la una i aceea i problem .G. pag. Mai mult. în spe normele procedurii administrative. op. republicat ). data i locul semn rii acesteia.

Drept administrativ. Drept administrativ.Albu Emanuel. AllBeck. Rodica. Bucuresti. Romulus . Actele de drept administrativ. reactualizat .Bibliografie 1. Drept administrativ. Pris caru V. Lumina Lex. edi ia a 2-a. partea general . 50/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea. Tratat de drept administrativ român. Editura Funda ia România de Mâine. editia a doua revizuita. Ed. Tr ilescu Anton. 340/2004 privind institu ia prefectului 4. Ed.Corbeanu Ion. Iorgovan Antonie. Tratat de drept administrativ.Hot rârea Guvernului nr. 1993 8. Drept Administrativ si Stiin a Administra iei Partea a II-a. Bucure ti. Ed. Gheorghiu I. edi ia a III-a. Bucure ti. 1959 7. 1997 10. Ed. Ed. Drept administrativ. 2005 12 . Cordial. Bucure ti. Cluj -Napoca.Constitu ia României 2.Dr ganu Tudor. I. Ed. tiin ific .Legea nr. 2001 6. Petrescu N. 2005 8. ASE. 2002 9. vol. avizarea i prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare 3. Bucure ti. Bucuresti. 2005 5. Economica. Bucuresti.