You are on page 1of 8

Municipiul Cluj-Napoca are o mo tenire istoric bogat .

Cluj-Napoca ± re edin a jude ului Cluj, n scut i dezvoltat pe terasele Some ului Mic i Nad ului, întins pe o suprafa de 179,5 km² i având 330.000 locuitori, ceea ce îl face al cincilea între municipiile rii i unul dintre principalele centre indus triale i culturale, prezinta oportunitati tursistice importante.
a) Municipiul Cluj-Napoca, adun pe teritoriul s u numeroase monumente istorice i culturale , de la vestigii daco-romane i chiar din epoca bronzului, pân la biserici i catedrale medievale, muzee i case memoriale i monumente arhitectonice din epoca modern . ± monumente medievale: ‡Catedrala Romano-Catolic Sfântul Mihail (P- a Unirii) ± Monument istoric i de arhitectur religioas , cel mai impunator e dificiu gotic din ara noastr . ‡Biserica Reformat (str. Mihail Kog lniceanu) ± Monument istoric i de arhitectur religioas , biserica a fost construit ca m n stire a franciscanilor la îndemnul lui Matei Corvin, în stilul goticului târziu . ‡Biserica Reformat tefan cel Sfânt ± Monument istoric i de arhitectur religioas în stilul gotic târziu, biserica a fost construit de c lug rii romano -catolici începând cu jum tatea sec al XIV-lea, în diverse etape, pân în 1536. ‡M n stirea i Biserica Franciscanilor (P - a Muzeului nr.2); ‡Biserica Piari tilor (str. Universit ii); ‡Biserica Minori ilor (B-dul Eroilor); ‡Biserica Ortodox din Deal (str. Bisericii Ortodoxe nr.12); ‡Biserica Bob (str. Prahova nr.5); ‡Biserica Unitarian (B-dul 21 Decembrie 1989); ‡Biserica Sfântul Petru i Pavel (B-dul 21 Decembrie 1989); ‡Biserica de lemn În l area Domnului ± Monument istoric i de arhitectur popular religioas , biserica a fost construit în 1765 din barne, pictura pere ilor fiind realizat în 1774 de un me ter anonim; ‡Obeliscul Francisc I (P- a Universit ii); ‡Palatul Banffy (P- a Unirii nr.30) ± g zduie te din 1959 Muzeul Na ional de Art ; Casa Matei Corvin ‡Bastionul Croitorilor ± Monument istoric, bastionul a fost construit în 1627 1629 în col ul sud-vestic al celui de-al doilea rând de ziduri i înt rituri ale Clujului, fiind restaurat în 1959. În apropierea lui se afl i por iuni ale vechiului zid, r m i e ale acestuia putând fi observate i pe str. Bethlen, str. Florilor, str. Avram Iancu, str. Tipografiei;

70 km pân la Masivul Vl deasa. gr dina a fost fondat în 1872. b) Atrac ia turistic este sporit de num rul mare de hoteluri. ‡Muzeul Etnografic al Transilvaniei ‡Parcul Etnografic Romulus Vuia ‡Gr dina Botanic ± Muzeu na ional. ‡Muzeul de Mineralogie -Petrografie-Z c minte ± Muzeu or enesc. expozi ii de pictura i fotografii. ‡Muzeul memorial Emil Isac ‡Muzeul Na ional de Istorie a Transilvaniei ‡Muzeul de Istorie a Farmaciei ± Muzeu na ional.3 ha. Mun ii Apuseni (50 km pân la Masivul B i oara.): ± discoteci ± agen ii de turism ± rent-a-car: Dintre obiectivele turistice de mare interes :Cheile Turzii. pizzerii. ± hoteluri.± monumente din epoca modern : ‡Biserica Evanghelic ‡Sinagoga ± Templul memorial al deporta ilor ‡Cl direa Reduta ‡Palatul de Justi ie ‡Prefectura jude ului Cluj ‡Prim ria municipiului Cluj-Napoca ‡Universitatea Babe -Bolyai ‡Teatrul Na ional i Opera Româna ‡Teatrul i Opera Maghiar ± muzee: ‡Muzeul Na ional de Art ± al doilea muzeu din ar ca zestre de art româneasc . multe dintre acestea i-au îmbog it oferta i cu manifest ri artistice (spectacole de rock. moteluri i campinguri (cca 4000 locuri de cazare) : ± restaurante. cât i interna i onal. cu profil tiin ele naturii . cafenele i cluburi ± în afar de vasta ofert gastronomic . blues. 20 km pân la zona de lacuri Gil u -Tarni a-Beli -Fântânele. este g zduit de cl direa cunoscut sub numele de Casa Hintz ‡Muzeul de Geologie-Paleontologie ± Muzeu or enesc. 20 km pân la B ile B i a. cu chei i pe teri unice în lume prin caracteristicile lor). jazz. cuprinde o colec ie sistematic de minerale (alc tuit dup criteriul cristalo-chimic. 80 km pân la Bazinul Padi i Cet ile Ponorului. restaurante i cluburi. având o suprafa ini ial de 4. agen ii de turism i rent -a-car. tiin i tehnic . cu profil memorial. atât cu specific local / regional. cu profil tiin ele naturii. pensiuni. prezent ri de mod etc. .

‡Insuficienta valorificare a poten ialului turistic local.. prezint interes prin apele sale curative i n molul sapropelic. slaba dezvoltare a infrastructurii turistice. 2. ‡Investi iile reduse realizate în turism. fiind în prezent complet integrat municipiului. la 3 km de Cluj-Napoca. ‡Cojocna B i ± aflate în proximitatea ora ului ± alte resurse naturale: ‡ Împrejurimile ora ului ± Zon natural protejat i monument al naturii de interes na ional. ± hipism (herghelia Flore ti. Probleme strategice în dezvoltarea turistic a municipiului Cluj -Napoca ‡Slaba promovare a poten ialului turistic al municipiului Cluj -Napoca. F getul Clujului ofer posibilit i de turism i agrement de week end. ‡Obiective turistice periurbane ± pârtia de schi de pe Feleac. ‡Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilit i de agrement i refacere.± zone cu poten ial balnear: ‡Sta iunea B ile Some eni ± situat pe malul drept al Some ului Mic. Jucu) etc. ‡Lipsa unui organism institu ional specializat. accesul dificil la informa ie i la produsul turistic. lipsa mijloacelor financiare fa de costul ridicat al investi iei. cu atribu ii de promovare a turismului local i cu rol integrator al tuturor acto rilor interesa i. .

de punere în valoare a punctelor tari i de valorificare a multiplelor oportunit i de care beneficiaz municipiul Cluj -Napoca. ‡Mini-vacan e i turi ti de week -end Ca urmare a unui studiu sociologic. Combina ia de turi ti de mini -vacan e i de week-end sugereaz c ar trebui acordat o aten ie special acestui segment de pia . sesiuni tiin ifi ce i pentru turism (confort. Pe partea cultural . Strategii i politici comunitare de dezvoltare a turismului în municipiul Cluj-Napoca În urma analizei matricei SWOT a poten ialului turistic al municipiului Cluj Napoca. agroturism i turism ecologic. simpozioane. Prim ria i Consiliul local al municipiului Cluj -Napoca î i propun o strategie ofensiv . Multe din unit ile de cazare din municipiul Cluj -Napoca dispun de s li de conferin e dotate cu facilit i corespunz toare pentru întâlniri i conven ii de afaceri. se poate introduce Muzeul Etnografic în circuitul târgurilor me te ug re ti. instala ii de comunicare i proiec ie etc. medical etc.). prin intermediul unei pagini web. 10 .3. culturale i naturale. Asocia ia Român pentru Turism Ecologic (RETREAT) i-a exprimat inten ia de a deschide noi pensiuni în zona parc urilor na ionale . turism academic. O strategie ini ial de marketing ar trebui s includ un program agresiv de publicitate. turism sportiv etc. turism de agrement) i centru de dezvoltare a mediului de afaceri. precum i ca punct de plecare spre alte obiective i trasee turistice (turism de tranzit. reuniuni. prin crearea unei baze de date con inând agen ii de turism din România i prin furnizarea continu de informa ii ± calendar al evenimentelor. turism medical-stomatologic-estetic. ca destina ie turistic (turism cultural-istoric-religios.). (turism de afaceri. academic.. printr-o publicitate regional i prin campanii de informare.a. s-a ajuns la concluzia c motivele principale pentru care responden ii respectivi au vizitat zona ca turi ti sunt urm toarele: 1) vizitarea obiectivelor istorice. iar municipiul Cluj -Napoca cu proximit ile sale are un poten ial ridicat i este bine pozi ionat. ‡ Turismul cultural i ecoturismul Studiile interna ionale arat c ecoturismul i turismul cultural reprezint ni e de pia în cre tere. turismul de scurt durat din zonele periurbane (îndeosebi ale a ez rilor urbane mari. 3) petrecerea week-end-ului. 2) petrecerea mini -vacan elor i concediilor. turism extrem . mediu. Exist câteva segmente de pia care merit o aten ie special : ‡ Turismul de afaceri Datele actuale men ioneaz turismul de afaceri ca un posibil segment de marketing de explorat pe termen lung.a. plasarea reclamelor în publica iile de turism na ionale i regionale i participarea la târgurile de turism din România.). actualizarea produselor i alte activit i similare.2. astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse i oportunit i. În actualele condi ii economico -sociale ale rii. cu o majoritate a popula iei aflat sub standardul minim al posib ilit ilor de practicare a unui turism decent (500 USD venit net lunar / persoan ).

Înfiin area unui oficiu de turism Necesitatea înfiin rii unui oficiu de turism este justificat pe de o parte de aplicarea unor politici ra ionale de dezvoltare i modernizare durabil pe plan local în vederea eficientiz rii actului de administrare a resurselor turistice. O tendin care se remarc în ultimii ani este dezvoltarea a a -numitului medturism.cu cerere turistic important ) ofer posibilit i largi de practicare unui mare num r de persoane. Amenajarea turistic a zonei preor ene ti a municipiului Cluj -Napoca trebuie s urm reasc urm toarele coordonate: P durea F get ± turism recreativ. care s grupeze într un cadru coerent. atât pe plan na ional. statistic . ‡ abordarea sistematic a pie ei i infrastructurii existente. Oficiile Ministerului Transporturilor. Domeniul de activitate: ‡ servicii oferite publicului ± informare turistic . el devine o veritabil linie de start a turismului de perspectiv . B ile Some eni ± turism mixt (curativ i recreativ). ‡ activit i de management intern ± prelevarea i prelucrarea informa iilor care prezint importan pentru sectorul turistic: . etc. în scopul îmbun t irii calit ii mixulu i de marketing al agen ilor economici din domeniu. P durea Hoia ± turism mixt (recreativ i cultural). consiliere juridic . secretar general al Organiza iei Mondiale a Turismului). iar pe de alt parte de obiectivele pe care un astfel de serviciu i le propune: ‡ promovarea sus inut a ³dezvolt rii turistice în scopul cre terii beneficiilor ob inute de pe urma valorific rii resurselor turistice pentru comunitatea local ´ (Francesco Frangialii. Construc iilor i Turismului din România în 20 de alte ri ofer posibilitatea unei strategii de marketing specializate i intite c tre poten ialii turi ti str ini. Ca urmare. ‡ ini ierea unor investi ii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea atrac iilor turistice cu grad ridicat de importan . majoritatea dintre acestia provenind dintr -un num r relativ mic de ri. pe o baz local i zonal . ‡ promovarea imaginii reale a municipiului Cluj -Napoca în special i a jude ului Cluj în general. ‡ realizarea unor programe în parteneriat cu oficiile de turis m de pe lâng prim riile ora elor înfr ite cu municipiul Cluj -Napoca.valorificarea resurselor turistice ± valorificare-dezvoltare. ‡ identificarea resurselor turistice antropice i naturale al c ror grad de exploatare este sc zut i înaintarea de propuneri în vederea introducerii cât mai rapide a acestora în circula ia turistic . . cât i pe plan interna ional. strategiile de dezvoltare ale tuturor actorilor publici i priva i implica i în turism. Unii turi ti str ini tind s stea pentru perioade mai lungi de timp. unii folosesc zona ca destina ie primar pentru ederi mai lungi. strategie. ‡ Turi tii straini Datele actuale arat c o parte important din turi ti vin din alte ri. cu privire la sectorul turistic. I. ‡ analizarea propun erilor venite din partea agen ilor publici i economici de asociere cu Prim ria municipiului Cluj -Napoca în vederea cre terii gradului de exploatare a resurselor turistice locale i zonale.

cluburi. diferite organisme publice sau private ± ANT. Acea structur asociativ ar include Prim ria Mnicipiului Cluj-Napoca. amenaj ri.marketing i analiz economic . agen ilor economici de profil. Oficiul de turism subordonat Prim riei i Consiliului local al municipiului Cluj Napoca va îndeplini urm toarele atribu ii: Propunere ca oficiul de turism [biroul de informare turistic s fie subordonat unei structuri cu caracter asociativ care s promoveze turismul local.. ..stabilirea de link-uri c tre website-urile altor parteneri din turism. Consiliul Jude ean i Prefectura Cluj.). biserici cultural-istorice) ce s fie incluse în diverse tururi ale ora ului ‡ modalit i de petrecere a timpului liber (agreme nt). realizarea unor materiale promo ionale pentru pensiunile mici etc.± proiecte. restaurante. puncte de agrement.). pensiuni etc. având ca finalitate identificarea resurselor i a posibilit ilor de finan are a unor proiecte.analizarea vizitatorilor paginii de internet pentru a sus ine activitatea de promovare turistic . baze de date. ONG-uri. reprezentan ii sectorului agroturistic etc.). . ‡ trasee i obiective turistice periurbane. mediu i lung.implicarea in crearea unui brand pentru municipiul Cluj-Napoca i realizarea unui website Clujul turistic. al i actori activi / interesa i de domeniul turismului. ‡ puncte de atrac ie turistic (muzee. ‡ organizarea de dezbateri cu privire la dezvoltarea i strategia turismului local. institu iilor de înv mânt cu specific de turism i altor factori competen i (reprezentan ii autorit ilor locale. activarea parteneriatului public -privat într-un efort cumulat de relansare a turismului clujean. ± agen ii de turism i rent -a-car. cu participarea organiza iilor profesionale. b) crearea i punerea la dispozi ia turi tilor i a factorilor interesa i a unei baze de date complet i operativ . prognoze. orar etc. hoteluri. menit a func iona ca o agend d e c l torie online i ca ghid de turism pentru c l tori. privind oferta turistic din municipiu i proximit i: ‡ baza turistic : ± locuri de cazare (hoteluri. i alte atrac ii . explorarea posibilelor parteneriate regionale i a avantajelor colabor rii cu agen iile de promovare din alte jude e. agen ii de turism. a) integrarea tuturor factorilor (actorilor) implica i în dezvoltarea turismului pe plan local (institu ii publice locale i centrale. Agen ia de Dezvoltare Nord Vest. monumente. Structura asociativ ar activa i pe parte de atragere de resurse pentru acest centru. ± protejarea resurselor turistice . informatizare. pe lâng fondurile primite din bugetul local pentru sus inerea oficiului de tur ism. precum i elaborarea unor strategii i politici pe termen scurt. ANTREC. studii de evaluare i fezabilitate. ± restaurante. ‡ ini ierea unor programe de formare profesional adecvate pentru lucr torii i profesioni tii din turism. agen ii de turism etc. nivel de pret. c i de acces. ‡ servicii oferite. agen i priva i de turism ± hoteluri. .

± realizarea unui parteneriat public -privat. ± amenajarea unor pie e pietonale. Amenajarea zonei Cet uia ± redecorarea i reamenajarea zonei Cet uia ± monument istoric. Amenajarea unui Parc de distrac ii ± amenajarea unui Parc de agrement în zona Colina. ± conservarea mediului înconjur tor. Amenajarea turistic i promovarea bazei sportive ³Parâng´ ± terenuri de sport. Dezvoltarea Gr dinii Botanice ca punct de atrac ie turistic ± dezvoltarea.actualizarea lunar i între inerea website -ului. VIII. Reabilitarea centrului istoric al municipiului Cluj -Napoca i înscrierea lui într-un circuit turistic interna ional ± refa adizarea i conservarea centrului istoric.dezvoltarea împreun cu agen iile de turism a unor tururi / circuite turistice în i în jurul ora ului III. complexe etc. VI. ± amplasarea unor indicatoare turistice (marcaje cu urme de pa i imprimate cu indicatoare pe trotuare etc. IV. Reabilitarea Turnului Croitorilor i introducerea lui într -un circuit regional al bresla ilor ± reabilitarea i introducerea într -un circuit regional a Turnului Croitorilor ± monument istoric din epoca medieval . economice. ± informarea bresla ilor. ‡documente i scrisori c tre Ministerul Culturii i Cultelor. ± amplasarea de indicatoare turistice etc. de servire a mesei i de agrement. VII. . pro tec ia mediului. ± locuri de cazare. ± pârtie de schi. cercet ri. ± cooptarea marilor firme de impresariat i publicitate.crearea unui sistem de rezervare online.publicarea unor bro u ri de informare trimestrial pentru clien ii online. reamenajarea i redecorarea Gr dinii Botanice ± muzeu na ional cu un poten ial turistic deosebit. oferind de asemenea o superb panoram asupra ora ului. f) organizarea unor tururi / circuite turistice ± programe turistice pe circuite tematice (istorice. ± parcuri de joac pentru copii.): ora .). Amenajarea unui Teatru de var ± amenajarea unui Teatru de var în zona Hoia. IX. ± cooper ri interna ionale. geografice. V. .. atragerea unei re ele de colaboratori din ³show-biz´. .

.amenajarea i decorarea malurilor Some ului (dup Timi oara): terase.amenajarea cu prioritate a zonei pietonale . masaj i tratamente corporale etc. reamenajarea i redecorarea ± amplasarea de aparate de joac pentru copii.amenajarea cu prioritate a periurbanului in vederea dezvoltarii µturismului de weekend¶ .centrarea. agroturism etc. Reabilitarea trandurilor din municipiul Cluj -Napoca .restaurarea si punerea in traseul turistic a Bastionului Croitorilor .Realizarea unor demersuri pentru atingerea unor standarde minime privind alte activit i cu caracter turistic Alte propuneri: .promovarea turismului cultural.dezvoltarea aeroportului .X. si chiar locali (clujeni si altii ± ex.organizarea de festivaluri . Somesei.punerea in functiune a unei linii Cluj tours ± autobuz turistic cu program de 1-2 ori pe zi in special in sezon .înscrierea în cadrul circuitului târgurilor me te ug re ti XIII Îmbun t irea calit ii serviciilor din turism prin atingerea unor standarde . Reabilitarea i modernizarea sec iei în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei .identificarea unui element de inovatie ± care sa aduca valoare adaugata orasului in raport cu alte destinatii turistice similare . Amenajarea Some ului . Cojocna. atmosfera) . terase. parintii studentilor etc) . de o zi/ circuite. terenuri de sport. campinguri.exploatarea ideii de µturism intelectual¶ (biserici. printre altele. la Tarnita.realizarea unor trasee turistice. ecologic. cu plecare din Cluj (la Cheile Turzii.realizarea unor indicatoare spre obiectivele turistice .realizarea unei harti turistice/ culturale a municipiului/ judetului/ zonei . b rcu e de agrement etc.important ± de definit clujul ca pol turistic si identificat oferta competitiva . modelul Beg i în XI. Faget etc) .exploatarea expertizei locale (ghizi oferiti de anumite institutii) . saloane de saun .Clasificarea unit ilor hoteliere cu func iuni de alimenta ie . pe nevoile turistilor interni (cetateni romani). XII.dezvoltarea i modernizarea trandurilor.pastrarea fatadei cladirilor din centrul istoric si modificarea / modernizarea interioarelor . arhitectura. în colaborare cu Autoritatea Na ional pentru Turism) .asigurarea faptului ca profilul turistic este congruent cu profilul cultural si social al comunitatii (universitar) .