Invatarea in scoala

Aspecte generale si specifice

Definitii
Inv area este Äprocesul dobândirii experien ei individuale de comportare (A. N Leontiev); Înv area = Ä un num r mare de procese diferite prin care se modific comportamentul´ (J. Davitz, S. Ball, 1978). Din perspectiva psihologica se pot distinge dou sensuri ale no iunii de înv are : ‡ Äo activitate efectuat cu scopul însu irii unui lucru; ‡ un proces care are loc în sistemul nervos, ale c rui efecte sunt anumite schimb ri de comportament´ (Z. Wlodarski, 1980) ‡ Înv area colar este un proces de receptare i asimilare a informa iilor i influen elor educative, de organizare a structurilor cognitiv-opera ionale, psihomotrice, afective ale întregii personalit i, desf urat într-un cadru organizat

Formele înv rii (R. Gagné )
1.înv area de semnale; 2. înv area stimul-r spuns; 3. inl n uirea; 4. înv area de asocia ii verbale; 5.înv area prin discriminare; 6. înv area de concepte/no iuni; 7. înv area de principii, reguli i norme;

8. înv area de tip rezolutiv. (rezolvarea de probleme)

Legile înv
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡

rii

legea receptivit ii optime; legea semnifica iei i selectivit ii; legea efectului; legea transferului; legea interferen ei; legea sistemicit ii

Condi iile înv

rii

‡ R Gagne: interne si externe; ‡ D Ausubel: intrapersonale (cognitive, afective) si situationale

Modelele/paradigmele înv
‡ Asocia ioniste; ‡ Constructiviste; ‡ Ca procesare de informa ie.

rii

Modele asociationiste
‡ înv area este produs prin stabilirea unor rela ii între cel pu in 2 clase de evenimente cum ar fi stimulii sau comportamentele. ‡ C. Hull (1953)- în condi ionare accentul se pune pe formarea unor pattern-uri comportamentale adecvate condi iilor concret individuale cu posibilitatea extinderii aplicabilit ii lor la alte situa ii asem n toare.

Modele/paradigme asocia ioniste
a) Condi ionarea clasic b) Condi ionarea instrumental /operant

Condi ionarea clasic I.P. Pavlov
1. SN (hrana)-------------RN 2. SC (sunet)--------------RN SN(hrana)--------------RN 3. SC (sunet)-----------------RC

Legile invatarii
‡ Legea stingerii ±dac stimulul condi ionat (sunetul /aprinderea l mpii) este prezentat de un nr de ori f r a fi înso it de hran , r spunsul de saliva ie se va stinge; dup stingere, reac ia condi ionat (saliva ia ) poate s reapar la o nou prezentare a stimulului condi ionat; reapari ia spontan poart numele de revenire spontan ; ‡ Legea generaliz rii- indic apari ia reac iei condi ionate (saliva ia) i la stimuli apropia i de stimululul original; ‡ Legea discrimin rii- un subiect poate s r spund diferen iat la doi stimuli apropia i.

Condi ionarea instrumental /operant
‡ Inv area prin încercare i eroareE. Thordnike; ‡ Condi ionarea instrumental /operant ± B.F. Skinner

E. Thordnike
Inv area implic o succesiune de încerc ri i erori
Legile acestui tip de înv are: · Legea st rii de preg tire-stare de preg tire este o tendin spre ac iune iar îndeplinirea ac iunii este satisf c toare în timp ce neîndeplinirea ei devine sup r toare; ·Legea exerci iului-exprim faptul c soliditatea unei leg turi S-R este dependent de num rul repeti iilor ·Legea efectului- se refer la înt rirea sau sl birea unei leg turi ca rezultat al consecin elor pe care aceasta le are

B.F. Skinner
‡ Invatarea se produce prin asociere care se realizeaza între un comportament produs spontan i un eveniment care urmeaz la un interval foarte scurt de timp. ‡ Condi ionarea operant este acel tip de înv are în care consecin ele comportamentului influen eaz posibilitatea apari iei acestuia. ‡ Intarirea in invatare =consecinte pozitive sau negative ale unui comportament care influenteaza posibilitatea/evitarea reproducerii comportamentului initial

Tipuri de intarire
‡ Pozitive=i se ofera celui care invata ceea ce are nevoie sau ceea ce-i place; ‡ Negative= consecinte care conduc la evitarea comportamentului initial

Tipuri de intarire
‡ Înt rirea continu ±fiecare r spuns este înt rit ±este recomandabil pentru etapa ini ial a înv rii; ‡ Înt rirea la interval fix- se produce la intervale fixe de timp; ‡ Înt rirea la interval variabil- se modific perioada de timp care trebuie s treac pân la o nou înt rire, ea determin o rat de r spuns constant i foarte rezistent la stingere; ‡ Înt rirea în propor ie fix ± se aplic dup un nr. fix de r spunsuri, produce o rat mai mare de r spunsuri îns atunci când înt rirea înceteaz comportamentul dispare foarte repede; ‡ Înt rirea la propor ie variabil ±acest program de înt rire produce o rat mare de r spunsuri foarte rezistente la stingere.

Modele constructiviste ale înv rii
‡ ÄÎnv area este un proces activ i constructiv, care are loc întotdeauna într-un context, deci este situativ, multidimensional i sistemic. Rezultatele înv ri nu pot fi prev zute, deoarece procesele de construire a realit ii sunt individuale i situa ionale´ (ReinmannRothmeier/Mandl apud Weiner/Mandl, 1997, p.336, din Horst Siebert, Pedagogie Constructivist , p. 31, 2001)

Modele constructiviste ale înv rii
‡ Constructivismul piagetian ‡ Constructivismul social al lui L.S. Vâgotski ‡ Constructivismul sociocultural al lui J.S. Bruner; ‡ Modelul interactionist al scolii de psihologie sociala genetica

Constructivismul piagetian
Inv area este considerat o modificare a st rii cuno tin elor, dar i o construc ie în care ceea ce este primit de la obiect i ceea ce este adus de subiect sunt indisolubil unite. Stadiile dezvoltarii cognitive sunt rezultatul unei construc ii progresive ce depinde atât de factori interni cât i de factori externi.

Constructivismul social al lui L.S. Vâgotski
‡ Äzona dezvolt rii proxime´=aria dintre nivelul actual de dezvoltare al copilului i nivelul de dezvoltare poten ial care poate fi atins cu ajutorul adul ilor (parinti sau alte persoane mai experimentate). ‡ Zona proximei dezvoltari ne ajut s cunoa tem viitorii pa i ai copilului, dinamica dezvoltarii sale, luând în considera ie nu numai rezultatele deja ob inute, ci i pe cele în curs de achizi ie

Constructivismul socio-cultural J.S. Bruner
‡ Proces de sprijinire=ansamblul interactiunilor de sustinere si de ghidaj, dezvoltate de un adult pentru a ajuta copilul sa invete sa-si organizeze conduitele astfel incat sa poata rezolva singur o problema pe care nu stia sa o rezolve initial. ‡ Implica sase elemente interdependente: angajarea subiectului in sarcina, reducerea obstacolelor, mentinerea orientarii in raport cu obiectivele, semnalarea caractersticilor determinante, controlul frustrarii ,

prezentarea de modele

Modelul interactionist al scolii de psihologie sociala genetica
‡ Interactiunile sociale ale copilului, in special cele care provoaca conflict socio-cognitiv, reprezinta cadrul adecvat al achizitiilor cognitive ale copilului; ‡ Conflictul socio-cognitiv= divergenta raspunsurilor oferite de partenerii unei interactiuni la o situatie problema cu care sunt confruntati si careia trebuie sa-i gaseasca un raspuns comun.

Conditiile unui conflict sociocognitiv
‡ Existenta unor raspunsuri initiale diferite asupra aceleasi probleme si obligatia coordonarii finale intre parteneri pentru a oferi un raspuns comun; ‡ Participantii la o interactiune trebuie sa dispuna deja de anumite instrumente cognitive si sociocognitive; ‡ Interactiunea trebuie sa dea nastere unui angajament activ al fiecaruia dintre parteneri in confruntarea argumentelor si in coordonarea lor pentru obtinerea unui raspuns unic

Modelul înv rii ca procesare de informa ii
‡ propune o nou viziune asupra psihicului uman ca sistem de procesare a informa iilor.

Mircea Miclea
1.nivelul cuno tin elor- baza de date de care dispune subiectul, precum i scopurile, inten iile de care acesta este animat; 2.nivelul computa ional al analizei prelucr rilor la care sunt supuse datele problemei pentru a ob ine solu ia ; 3.nivelul reprezenta ional±algoritmic ±pune problema modului în care subiectul i-a reprezentat sarcina i algoritmul sau procedura pe care o urmeaz pentru a ajunge de la input la output; 4.nivelul implementa ional- presupune analiza proceselor neurobiologice ce au loc în momentul efectu rii sarcinii.

Metacognitia si rolul ei in invatare
‡ Metacognitia=cunostintele pe care le are un individ despre functionarea propriului sau sistem cognitiv ‡ J. Delacour-metacognitia=capacitatea de a-si reprezenta propria activitate cognitiva, de a-si evalua mijloacele si rezultatele, de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberata a unor strategii si reguli si de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari.

F.H.Flavell
‡ Componentele metacognitiei:
‡ Cunostinte metacognitive;
± Referitoare la persoane: intraindividuale, interindividuale, universale ± Referitoare la sarcina; ± Referitoare la strategii

‡ Gestiunea activitatii mentale=activitati de planificare, control si monitorizare a propriei gandiri

Procedee de dezvoltare a metacognitiei
‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Protocolul gandirii cu voce tare; Jurnalul invatarii; Planificarea pasilor invatarii; Feed-back permanent din partea profesorului; Autochestionarea; Tehnica inventarii materialului, scopului, strategiilor si a obstacolelor in invatare; ‡ Abordarea logica si sistematica a problemelor.

Fazele procesului de înv are colar
1. 2. 3. 4. perceperea/receptarea materialului prin inducerea unei st ri de aten ie i de activare cerebral ; în elegerea= condensarea informa iei în no iuni, legi, principii; fixarea în memorie; actualizarea cuno tin elor sub forma reproducerii i mai ales a oper rii transferului în condi ii apropiate de cele de la lec ie sau într-un context nou.

Percep ia
Percep ia este reflectarea direct i unitar în plan mintal a însu irii i structurii obiectelor i fenomenelor în momentul în care acestea intr în sfera de ac iune a sim urilor.

Caracteristici
‡ implic o serie de alte procese psihice; ‡ o sum de senza ii; ‡ imaginile anterioare, atitudinea motorie, starea de preg tire, expectan ele, motiva ia, interesele, emo iile toate au o influen asupra percep iei la un moment dat; ‡ in realizarea imaginii perceptive a unui obiect sau fenomen particip atât stimulul exterior, ca factor declan ator, cât i activitatea psihomotric , experien a anterioar i limbajul subiectului

Reprezent rile
Reprezent rile sunt procese psihice cognitiv-senzoriale de reflectare a însu irilor concrete ale obiectelor i fenomenelor realit ii în absen a ac iunii nemijlocite a acestora asupra organelor de sim .

Caracteristici
Se produc în absen a obiectelor; constituie o prelucrare a datelor perceptive; sunt subiective, depind de voin a noastr ; imaginea ob inut este mai palid , mai tears , mai fluctuant ; ‡ re in însu irile figurative i caracteristice pentru o clas de obiecte, fenomene, situa ii ‡ ‡ ‡ ‡

Functiile reprezentarilor
‡ de simbolizare ±reprezentare mental a obiectelor, fenomenelor reale sau posibile; ‡ de suport intuitiv al unor ra ionamente în rezolvarea unor probleme sau sarcini cognitive complexe; ‡ de sprijin figurativ al imagina iei, al activit ii intelectuale; ‡ de facilitare a generaliz rilor i de preg tire mental a form rii no iunilor i opera iilor mentale complexe.

Asemanari perceptii-reprezentari
‡ sunt fenomene intuitive; ‡ produc efecte fiziologice; ‡ sunt legate de mi care; ‡ au un în eles,o semnifica ie. (A Cosmovici).

Aten ia
Aten ia asigur orientarea selectiv , tonifierea scoar ei cerebrale i concentrarea proceselor psihice în scopul cunoa terii materialului de înv at, care este selectat i filtrat în func ie de interese i motive.

Modele teoretico- explicative ale aten iei
‡ modelul neurofiziologic- natura aten iei este
intim legat de procesualitatea neuronal ; ‡ modelul neurochimic- aten ia este determinata de reac ii i transform ri mai profunde de la nivelul creierului; ‡ modelul psihologic ±leag aten ia de schemele de organizare i func ionare a con tiin ei- aten ia este indicatorul con tientiz rii unei situa ii;

Modele teoretico- explicative ale aten iei
‡ modelul motiva ional-aten ia este expresia condi iilor i proceselor motiva ionale din interiorul organismului ea selectând i delimitând c.c are semnifica ie i c.c este util de cc este indiferent; ‡ modelul cognitiv-leag aten ia de selectarea, procesarea i utilizarea informa iilor în contextul interac iunii generale a omului cu lumea.

Tipuri:
‡ Involuntar ; ‡ Voluntar ; ‡ Post voluntar .

Condi ii care favorizeaz concentrarea aten iei
‡ Condi ii externe: noutatea materialului, intensitatea stimulilor, mi carea, varia ia, schimbarea. ‡ Condi ii interne: trezirea interesului pentru un anumit domeniu.

Memoria
Memoria este un proces psihic de întip rire i stocare a informa iilor, de reactualizare prin recunoa tere i reproducere a acestora într-o form selectiv .

Caracteristici
‡ un proces activ influen at de: limbaj, de modul în care în elegem evenimentele, de reprezent rile i de sentimentele noastre, de aten ie i de structurile metacognitive

Tipuri de memorie
‡ 1.
În func ie de perioada de reten ie: memoria este de foarte scurt durat (senzoriala), de scurt durat i de lung durat ; ‡ 2.În func ie de tipul de informa ie memorat: auditiv , vizual , spa ial , verbal , imaginativ , afectiv , motorie, semantic , procedural , episodic ; ‡ În func ie de tipul de proces cognitiv: memoria poate fi implicit , explicit , strategic /nestrategic ‡ Pentru ca înv area s fie permanent , trebuie ca informa ia s fie stocat în 5 depozite: semantic , episodic , procedural , automat , afectiv .

Definitii
‡ Memorie semantica=conceptuala, cuprinde cunostinte de ordin general si semnificatii ale acestora. Continutul ei este constituit din concepte, principii, reguli, imagini mentale care sunt organizate in retele semantice, scheme , scenarii cognitive, retele propozitionale.

Memoria episodica
‡ =memorie autobiografica; contine informatii despre evenimente personale, amintiri ale subiectului asociate cu contexte spatio-temporale precise si sunt organizate cronologic

Memorie explicita-memorie implicita
‡ Memorie explicita (sau declarativa)=memorie constienta, directa, voluntara deoarece continuturile ei sunt accesibile constiintei si pot face obiectul unei reactualizari intentionate Cuprinde cunostinte relative la fapte, situatii, stari de lucruri; ‡ Memorie implicita (sau procedurala)=memorie inconstienta, indirecta, involuntara, deoarece continuturile ei nu sunt accesibile constiintei si nu sunt reactualizate in mod intentionat. Cuprinde cunostinte legate de actiuni (deprinderi de diverse tipuri) numite si cunostinte procedurale

Procesarea informatiilor
‡ Nivel perceptiv =caractersiticile fizice ale stimulului; ‡ Nivelul fonologic-procesarea sub aspectul caracteristicilor lingvistice; ‡ Nivelul semantic= semnificatia cuvantului

Raportul procesareintentionalitate
‡ Invatarea intentionata este superioara celei neintentionate doar daca este asociata cu o procesare mai profunda a stimulului.

Codificarea informa iilor
‡ reprezentare activ - prin care copilul stocheaz informa iile ca amintiri ale activit ii musculare; ‡ reprezentare iconic - informa ia este p strat sub form de imagini senzoriale, de obicei vizuale; ‡ reprezentarea simbolic ; începe în momentul în care copilul înv numerele.

Conservarea informa iei
‡ se explic prin mecanismele asocia iei. Asocia ia este o leg tur stabilit între st ri/procese psihice, în a a fel încât producerea uneia atrage dup sine, imediat apari ia celorlalte (A Cosmovici). ‡ Legile asocia iei: ± contiguitatea în timp; ± contrastul; ± asem narea; ± interesul; ± natura excitantului; ± repetarea lui; ± intensitatea lui; ± timpul trecut de la percep ia anterioar .

Condi iile care asigur o memorare facil i temeinic
‡ cunoa terea sensului, scopului înv rii; ‡ necesitatea cunoa terii efectelor, a rezultatelor înv rii; ‡ în elegerea materialului de înv at; ‡ consolidarea inten iei de memorare; ‡ repetarea materialului de înv at; ‡ favorizarea transferului de cuno tin e sau de priceperi

MOTIVA IA
‡ component structural-func ional a psihicului uman, care reflect o stare de necesitate în sens foarte larg; ‡ ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, înn scute sau dobândite, con tiente sau incon tiente, simple trebuin e fiziologice sau idealuri abstracte (Al Rosca); ‡ ³stare de disocia ie i de tensiune care pune organismul în mi care pân ce ajunge la reducerea tensiunii i reg sirii integrit ii sale ³.

Motivul
‡ forma concret , actual în care se activeaz i se manifest o stare de necesitate. ‡ structura psihic ce îl ajut pe subiect în orientarea, ini ierea i reglarea ac iunilor în direc ia unui scop mai mult sau mai pu in precizat

Func iile motivatiei
‡ activare intern i difuz ; ‡ semnalarea dezechilibrelor fiziologice sau psihologice (trebuin e); ‡ declan are a ac iunii pe care o i justific ; ‡ autoreglare a conduitei; ‡ energizant , dinamogen , orientativ i de echilibrare a conduitei

Tr s turile motivatiei
‡ ‡ ‡ ‡ diversitate motiva ional ; conflictualitate motivationala; ierarhizarea motivelor; variabilitate motiva ional .

TEORIA LUI A. MASLOW
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. nevoi fiziologice, nevoi de lini te i protec ie, nevoi de dragoste, apartenen , nevoi de stim , Nevoi de cunoa tere i în elegere, nevoi estetice, nevoi de autoactualizare

Teoria motivatiei de realizare (D.C.McClelland)
Motivele fundamentale ale comportamentului uman: -nevoia de realizare (de performanta, de reusita); -nevoia de putere (de autoritate, dominatie); -nevoia de apartenenta. Motivatia= f(intensitatea motivului x probabilitatea reusitei x atractivitatea performantei)

Motiva ia colar
‡ ansamblul factorilor interni ai personalit ii elevului care-i determin , orienteaz , organizeaz i sus in eforturile de înv are. ‡ Motivele care-i determin pe elevi s înve e sunt: sociale, cognitive, afective, profesionale, ale autorealiz rii, succesului i insuccesului colar, aptitudinile speciale.

Succesul i insuccesul colar
‡ Bernard Weiner (1979); Oamenii explic succesul i insuccesul propriu invocând 2 categorii de cauze: interne/externe i stabile/instabile.

Cauzele invocate pt a explica succesul /esecul
Stabilitatea cauzei Caracter intern/ extern Cauz stabil Cauz instabil Cauz intern Capacitatea, abilit ile Efortul

Cauz extern

Dificultatea sarcinii

ansa

Cauzele invocate pt a explica succesul /esecul
‡ B Weiner : ‡ Un succes va fi interpretat de elev ca semn al inteligen ei (cauz intern i stabil ), iar un e ec va fi atribuit mai degrab lipsei de ans (cauz ext i instabil ) ‡ Alegerea cauzei depinde de stima de sine proprie elevului. Astfel, un elev înclinat s plaseze cauzele e ecurilor în interior i mai ales în categoria celor stabile demonstreaz c are o stim de sine sc zut i ca atare a tept ri slabe cu privire la posibilit ile sale de a reu i în viitor. ‡ Atribuirile pe care le face un individ sunt legate de o dimensiune important a personalit ii pe care A. Bandura (1993) a numit-o autoeficien a sau sentimentul propriei eficien e.

Autoeficien a sau sentimentul propriei eficien e
‡ Se refera la ceea ce credem despre abilit ile proprii, despre capacitatea pe care o avem de aduce la bun sfâr it ac iunile necesare ob inerii unei performan e ‡ Percep ia pe care o persoan o are asupra propriei competen e provine din:
± ± ± ± performan ele anterioare; observarea execut rii unei activit i de c tre alt persoan ; reac iile fiziologice i emo ionale; interven iile, sus inerile primite din partea profesorilor, p rin ilor, colegilor.

Legea optimum-ului motiva ional sau legea Yerkes ±Dodson
‡ Cre terea performan ei colare este propor ional cu intensificarea motiva iei numai pân la un punct, dincolo de care urmeaz stagnarea i chiar regresul. Declinul motiva iei depinde de complexitatea i dificultatea sarcinii. ‡ Nivelul optim al motiva iei depinde nu numai de caracteristicile sarcinii, ci i de particularit ile psihice individuale: emotivitate, echilibru, st pânire de sine.

Dinamica motiva ional în concep ia lui E. L. Deci (1991)
‡ Motiva ia se situeaz pe un continuum de la cea interioar la cea exterioar astfel: Amotivatie---Motivatie extrinseca=Reglare externa---Interiorizare----Identificare--Integrare=Motivatie intrinseca

Motivatia realizarilor in mediul scolar
‡ D Ausubel si F Robinson; ‡ Motivele principale ale comportamentului de invatare la elevi: ‡ Impulsul cognitiv; ‡ Trebuinta afirmarii puternice a eului; ‡ Trebuinta de afiliere.

Stimularea motivatiei
In predare produce efecte motivationale urmatoarele conduite: 1. folosirea anecdotelor; 2. prezentarea unui plan general al lectiei; 3. organizarea informatiilor sub forma unor scheme; 4. utilizarea analogiilor; 5. interogarea frecventa a elevilor in legatura cu subiectul in discutiei; 6. folosirea exemplelor concrete.

Stimularea motivatiei
‡ In înv are motivarea apare daca elevii stiu: ‡ ce i cât s invete, ‡ pentru ce sa invete, ‡ daca inteleg ceea ce invata, ‡ daca verbalizeaza ceea ce au invatat, ‡ daca pot sa intrebe ce nu au inteles.

Stimularea motivatiei
În faza evaluarii produc efecte motivationale urmatoarele aspecte; 1.folosirea adecvata a pedepselor si recompenselor; 2.evaluarile personalizate; 3.incurajarile, sustinerile; 4.evitarea culpabilizarilor; 5.incurajarea elevilor spre autoevaluare.