Conceptul de dezvoltare umană

Psihologia Educaţiei

DEZVOLTAREA UMANĂ poate fi privită ca un proces de schimbări incluzând UMANĂ modificările fizice, psihice şi sociale de-a lungul existenţei unei persoane, modificările implicând atât diferenţieri cantitative cât şi calitative cu scopul adaptării active diferenţieri şi creative la mediul înconjurător. Complexitatea dezvoltării umane este dată de faptul că implică niveluri diferite: biologic, psihologic şi socio-cultural.

Berger 1980: 1980: • dezvoltarea biologică: creşterea şi modificarea corpului, creşterea în greutate şi înălţime, modificări la nivelul muschilor, glandelor, creierului, organelor senzoriale, deprinderilor motrice, mers, scris, nutriţie şi sănătate • dezvoltarea cognitivă: procesele mentale utilizate în obţinerea cunoştinţelor: percepţie, gândire, limbaj, memorie, imaginaţie, învăţare; • dezvoltare psihosocială: focalizată pe personalitate, relaţii cu alţii, dezvoltarea emoţiilor primare, impactul cu familia şi societatea.

Life-span development
termen introdus de Riegel (1973) şi dezvoltat de Santrock (2002). introdus surprinde modifiările care se produc începând din momentul concepţiei şi care continuă de-a lungul întregii modifiările vieţi, astfel că dezvoltarea include creştere dar şi declin. DEZVOLTAREA se realizează de la CONCEPŢIE până la STADIUL TERMINAL. Psihologia educaţiei are în atenţie modul în care se produce şi se determină dezvoltarea omului pe tot parcursul vieţii.

Stadialitatea dezvoltării umane

- John W. Santrock(2002)

Perioada prenatală cuprinde timpul scurs de la concepţie până la naştere când are loc evoluţia de la celulă la organism pe parcursul a 9 luni dar şi dezvoltarea unor procese psihice; Perioada copilăriei „fragede” cuprinde primii 2 ani de viaţă, perioadă în care copilul este dependent fragede” de adult, perioadă în care achiziţionează vorbirea, mersul, gândirea simbolică, coordonarea senzoriomotorie;

se dezvoltă caracterele sexuale. au loc creşteri de greutate şi înălţime. stăpânirea de sine – self-controlul. gândirea devine formală. se dezvoltă cariera. perioadă în care se extind responsabilităţile sociale şi profesionale. Adultul de mijloc: 30-60 de ani. 1. de înţelegere şi îndeplinire a unor instrucţiuni sau norme. calcul aritmetic. mijloc: ani. se dezvoltă identitatea. Copilăria mijlocie şi târzie 6-11-12 ani perioada şcolarităţii mici. apar şi se manifestă noile generaţii. .Copilăria timpurie între 2 şi 6 ani este perioada preşcolară când copilul îţi dezvoltă deprinderi de ascultare. perioadă însoţită de modificări fizice şi fiziologice rapide şi adesea dramatice. Adultul târziu între 60-70 de ani şi ţine până la moarte. perioada în care preocupările pentru sănătate sunt cele mai intense şi se încearcă redescoperirea unui nou sens al vieţii în condiţiile ieşirii la pensie Decizia de a deveni părinte Temă de lucru: Psihologia Educaţiei Timpurii A deveni părinte este un act decizional responsabil sau presupune doar bucuria de a aduce pe lume un copil? Raspundeţi şi argumentaţi-vă punctul de vedere! Decizia de a deveni părinte “A fi părinte” este unul dintre cele mai dificile roluri pe care şi le poate asuma cineva. Adultul tânăr între 22 şi 30 de ani. copilul îşi dezvoltă deprinderile de cititscris. conştiinţa şi imaginea de sine. Adolescenţa cuprinsă între 12-18-22 de ani e perioada de tranziţie de la copilărie la adultul timpuriu. se selctează partenerul de viaţă. 2. se învaţă intimitatea şi se nasc şi cresc copii. logică şi abstractă. periopadă în care se câştigă independenţa economică. 1.

” – Kahlil Gibran Majoritatea oamenilor nu sunt conştienţi de ceea ce fac atunci când îşi propun să aducă pe lume un copil. Dezvoltarea personală a adolescenţilor pentru viaţa de cuplu şi viaţa de familie -mic ghid pentru consilierii psihologici- . dezvoltarea lor va fi profund influenţată de aceste prime momente ale existenţei lor în “reprezentarea” pe care o au părinţii lor despre ei încă din momentul apariţiei dorinţei de a fi părinte şi asumării acestui rol.” că ieri. Rezultatul? Se nasc si cresc copii nevrotici. de a deveni ceea ce el visează să devină. pe care voi nu o puteţi Fiindcă vizita nici chiar în vis. -eşti informat sau eşti dispus să te informezi cu privire la caracteristicile şi nevoile copilului în toate etapele sale de dezvoltare. Puteţi Fiindcă ei au gândurile lor. Fiindcă Le puteţi găzdui trupul dar nu şi sufletul. Oricâtă educaţie ne am strădui cu toţii (familie. -eşti mai liniştit şi mai împăcat cu experienţele trecutului. şcoală.Devii părinte responsabil şi ai astfel toate şansele să fii un bun părinte atunci când: -îţi doreşti cu adevărat să ai un copil. nici zăboveşte în ziua de ieri. -eşti suficient de matur din punct de vedere emoţional ca să oferi copilului iubirea necondiţionată şi toată libertatea de a fi el înşuşi. ei nu sunt ai voştri. Puteţi Pentru că viaţa nu merge înapoi. nu însă şi gândurile voastre. mediul) să le facem. „Copiii voştri nu sunt copiii voştri. dar nu căutaţi să-i faceţi asemenea vouă. Ei vin prin voi. trăinicia unei familii sau poate chiar o stare de doliu după o fiinţă pierdută. Aceşti copii pot împlini totul: singurătatea. puteţi Fiindcă sufletele lor locuiesc în casa zilei de mâine. Şi deşi sunt cu voi. sentimentul pierderii. destinul. dar nu din voi. Puteţi năzui să fiţi ca ei. copil. Puteţi să le daţi dragostea. Ei sunt fiii şi fiicele dorului Vieţii de ea însăşi îndrăgostită. uneori cu tulburări somatice şi în cele mai grave cazuri cu tulburări psihice.

De asemenea. de acceptare necondiţionată care să le faciliteze autodezvăluirea şi explorarea personală. Să reflecteze asupra modelelor parentale. Să conştientizeze ce tipuri comportamentale ale părinţilor lor au interiorizat. exerciţiile pot fi îmbogăţite. cu modul de abordare a evenimentelor „aici şi acum”. Ne aşteptăm ca o serie de patternuri comportamental – relaţionale distructive din familia de origine să nu se mai repete la nivelul cuplului adolescentului de azi şi al adultului de mâine. Să conştientizeze modul în care aceste relaţii influenţează dezvoltarea personalităţii lor. ele vor permite familiarizarea participanţilor la grup cu tehnicile de lucru de tip experienţial. îi pregătim astfel pentru a deveni părinţi şi a oferi copiilor lor un mediu propice dezvoltării fizice şi psihice armonioase. Apoi cresc şi ajung să trăiască ceea ce au învăţat. Structură Secţiunea 2: are drept ţintă analiza personală a adolescenţilor.” Dorothy învăţ Law Nolte MOŞTENIREA PĂRINTEASCĂ MOŞ HARTA PERSONALĂ Moştenirea părintească Obiective: Să reflecteze la relaţiile pe care le au cu membrii familiei lor. adaptate atât propriului stil de lucru cât şi tinerilor cu care se lucrează. asupra rolurilor de gen pe care le adoptă. Harta Personală . Să descopere care sunt stereotipurile de gen existente în şi promovate de familiile lor.acest ghid este un material de actualitate: a asigura astăzi tinerilor o pregătire psihologică pentru viaţa de cuplu şi viaţa de familie este un deziderat absolut necesar pentru societatea în care trăim. „Copiii învaţă ceea ce trăiesc. analiză centrată pe conştientizarea unor elemente de umbră şi a unora ce ţin de anima negativă sau animusul negativ formate în relaţie cu figurile parentale. să ofere adolescenţilor un climat de încredere. trăim. Structură Secţiunea 1: conţine o serie de exerciţii care îl vor ajuta pe consilier să formeze un grup Secţ coeziv.

asumarea rolului de dominator sau supus. pe pregătirea Secţ adolescenţilor pentru viaţa de cuplu şi viaţa de familie.T.) şi efectele lor în cadrul unei relaţii de cuplu. A. a celui de salvator. Să conştientizeze şi să transforme diferite patternuri proprii de relaţionare maladaptativă: relaţ dependenţa exagerată. Viaţa de familie Obiective: Să cunoască etapele vieţii de familie. Să-şi formeze deprinderea de a fi atenţi la gândurile şi trăirile interioare. Să identifice propriile nevoi de schimbare şi să-şi descopere resursele persoanale prin care să realizeze schimbarea în viaţa lor. . Să descopere modalităţi de comunicare eficientă în cuplu. Să îşi descopere abilităţi şi noi interese. Să îşi formeze deprinderi de autoexplorare şi identificare a propriilor trăiri interioare. victimă sau dependenţ persecutor. Să cunoască şi să conştientizeze propriile „poziţii de viaţă” (v. Să descopere modalităţi eficiente de exercitare a rolurilor conjugale şi parentale. MISTERELE VIEŢII ÎN CUPLU VIAŢA DE FAMILIE VIAŢ Evaluarea modulului de dezvoltare personală Mâna mea cea valoroasă Jurnal personal Misterele vieţii în cuplu Obiective: Să-şi formeze deprinderi de comunicare autentică şi asertivă. Să exerseze comunicarea emoţională. Structură Secţiunea 3: este centrată pe formarea şi asumarea identităţii psihosexuale.Să se cunoască mai bine. Să descopere modalităţi de rezolvare a unor probleme specifice diferitelor etape ale vieţii de familie. Să descopere strategii eficiente de luare a deciziilor personale. Să îşi contureze o imagine realistă despre sine. Berne.

Să-şi descopere noi resurse personale şi să înveţe să le pună în slujba depăşirii diferitelor obstacole.Să-şi dezvolte capacităţile empatice şi să exerseze comunicarea emoţională. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful