UNIVERSITATEA ROMÂNO - AMERICANĂ BUCUREŞTI MASTERAT AFACERI INTERNATIONALE

RELAŢIILE DIPLOMATICE BILATERALE INTRE ROMANIA SI OLANDA

CHIVA DANIEL GRUPA 1

BUCUREŞTI
-2010-

7 baze aeriene militare si 6 heliporturi. Aeroportul Groningen Eelde si Aeroportul Eindhoven. Tara are o suprafata de 41.B. Din punct de vedere climateric.215 km cumuland canale. Marina Regala Olandeza.575 km fiind una din cele mi dense din Europa.881 km² . Infrastructura existenta: Reteaua de drumuri rutiere a Olandei insumeaza un total 135. . servicii (79%) (2002). 2007). rauri. 156 miliarde de euro. industrie (19%). al Olandei intregistrat in 2006 a fost de 495 miliarde euro. Resursa naturala principala a Olandei este reprezentata de gazul natural.526 km² (pământ: 33. rpintre care se afla si cel mai mare port din Europa Rotterdam. La sfarsitul lui 2007. argila si gaz natural-80% din totalul venitului).B pe domenii: agricultura (2%). Cel mai important aeroport al tarii este Amsterdam Shiphold Airport urmat ca marime de aeroportul din Rotterdam. 2. la est de Germania iar la sud de Belgia.1. 17 miliarde de euro din venitul national au fost adusi de exploatarea resurselor naturale (petrol.I. Bursa de valori poarta numele de Euronext Amsterdam. nisip. Conform datelor statistice ale anului 2006. Caile de transport naval numara 6.801 km (2007). 2005). fiind marginita la vest si nord de Marea Nordului. transport pe lacuri. canale portuare.I.6 milioane calatori au trecut prin aeroporturile statului olandez. Sistemul financiar-bancar olandez numara 89 de institutii de credit la inceputul anului 2008 si un numar de 8. Forta Aeriana Regala a Olandei si Politia Militara Regala aOlandei.325 ATM-uri. Ramuri militare ale statului sunt: Armata Regala Olandeza. Reteaua de autostrazi a acestei tari este de 125. etc. Transportul feroviar olandez se desfasoara pe cai ferate care masoara o lungime totala de 2.645 km² ) impartita in 12 provincii care la randul lor sunt impartite in 458 de municipalitati terestre (ian. pietris. Olanda are un numar total de 21 aeroporturi civile. Olanda are 6 porturi.470 drumuri publice. apă: 7. Structurarea P. tara se afla sub influenta climatului maritim avand veri racoroase si ierni blande. cu o crestere exprimata in 2007 de 4. in nordul tarii (langa Slochteren) aflandu-se unul din cele mai mari depozite de gaz natural cu o importanta economica in crestere si aducand pana in 2006. P.2 % (Q3. 2006) si 27 de districte maritime (ian.Pozitia geografica a Olandei Olanda reprezinta partea europeana a Regatului Tarilor de Jos si este asezata in vestul acestora.

25. Romania se invecineaza la nord si la est cu Republica Ucraina si. cu iesire la Marea Neagra.Romania se intinde intre 43° 37´ 07´´ si 48° 15´ 06´´ latitudine nordica si 20° 15´ 44´´ si 29° 41´ 24´´ longitudine estica. pe Dunarea Inferioara. Raportat la suprafaţa relativ mică a României. iar o treime este trasata pe pamant.4% din exporturi fiind directionate catre aceste state. la sud cu Bulgaria si la sud-est cu Marea Neagra. al Olandei provine din activitatile comerciale. Olanda exporta si produse lactate si preparate din carne.iar . 42% de dealuri şi podişuri(200-800 m altitudine) şi 30% de câmpii (sub 200 m altitudine). Paralela 45° (la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) traverseaza Romania la 70 km nord de capitala tarii si meridianul 25° longitudine estica (la jumatatea distantei intre Coasta Oceanului Atlantic si Muntii Urali) se intinde la 90 km vest de Bucuresti.Marea Britanie si Franta – ambele 9. rata somajului: 4.Evolutia relatiilor diplomatice intre Romania si Olanda dupa 1990 Imediat dupa evenimentele din 1989. 3. Prutul. Din întreaga suprafaţă a României.incercand sa stabileasca relatii cu cat mai multe state. respectiv.Romania avea o arie relativ restransa de contacte. relieful se caracterizează printr-o mare diversitate şi complexitate. la sud-vest cu Serbia.1%. Doua treimi din P. Rata inflatiei inregistrata in 2006 era de 1. in nordul peninsulei Balcanice.3%. Sunt recunoscuti la nivel mondial pentru exportul de flori. Principalii furnizori de materii prime provin din Germania.I. Suprafata Romaniei este de 238391 kmp (91843 mile patrate). Tisa) si litoral (Marea Neagra). Belgia China si Statele Unite.3 milioane locuitori (2007). Belgia . cu Republica Moldova. De asemenea.Pozitia geografica a Romaniei Stat situat in SE Europei Centrale.2% .deoarece. Romania a inceput o promovat o politica deschisa.Forta de munca a Olandei este de 7.B. principalele piete de export ale Olandei sunt: Germania .12. 28% este ocupată de munţi (peste 800 m altitudine).dupa cum bine se stie.in timpul regimului Ceausescu.5% din forta de munca (2007). la vest cu Ungaria. Doua treimi din frontiera este parcursa de rauri (Dunarea. de aici si denumirea de “tara lalelelor”. 2.

2004.dispun de creativitate si imaginatie pe scena internationala.2000.1997.2004.prin intermediul carora incearca sa apropie statele.Relatii bilaterale.2006 -ministrii ai afacerilor externe in Romania:1994.culturale.la Haga.1996.1999.reactionand doar atunci cand primesc anumite impulsuri de pe scena internationala2.la nivel de: -sefi de state in Romania:2001 in Olanda:1998 -prim-ministrii in Romania:1994.2003.economica si militara care le organizeaza pentru a realiza aceste obiective.2005 -pe linie parlamentara in Romania:1993.accesat in decembrie 2007 la adresa http://www.Actiunile diplomatice sunt actiunile favorite ale politicienilor.Vizitele oficiale au fost numeroase.2001.Un astfel de exemplu este evenimentul de la 11 octombrie 1990.diplomatica.sa dea nastere unor aliante.intre Romania si Olanda existand numeroase vizite.2003.Pentru atingerea acestora exista doua modalitati.20041 Politica externa se refera la scopurile urmarite de statele nationale si la instrumentele de natura politica.unor uniuni.Prima dintre ele este cea prin care statele sunt active.mae.se semneaza programul pentru aplicarea acordului cultural intre guvernul Romaniei si Guvernul Regatul Olandei pe anii 1990-1993.Sensul traditional al diplomatiei se refera la practicile si metodele formale pe care statele le utilizeaza in relatiile lor externe.2006 in Olanda:1994.1997.2006 in Olanda:1993.”Relatii internationale si transnationale” .2004.economice.cand.etc.incluzand aici si schimbul de 1 Ministerul Afacerilor Externe.2004 in Olanda:1996.Olanda era un obiectiv clar pentru autoritatile romane si un punct de pornire in reinnodarea relatiilor cu statele europene.Politica externa.Aceste contacte au fost politice.1997.2005.ro/index.2002.dinamice.php?unde=doc&id=5680 2 Vasile Puscas. Cea de-a doua este cea prin care unele state sunt in repaus.

respectiv Melescanu.secretarii romani de stat.de imunitati si privilegii4.organul de reprezentare diplomatica prin excelenta in epoca contemporana6 In randurile ce vor urma.prezentand si subiectele vizitelor lor.vom continua enumerarea diferitelor vizite ce au avut loc intre diplomatii romani si olandezi.Neagu.la 3 4 invitatia ministrului olandez al Afacerilor Externe.culturale.insa relatiile diplomatice sunt considerate ca existand numai printr-o manifestare expresa de vointa in acest sens si in mod concret prin infiintarea unei misiuni diplomatice.Cea mai importanta misiune diplomatica ca rang si cea mai des intalnita este ambasada.economice pot fi stabilite si pot exista sub orice forma.”Uzuante diplomatice si protocol in relatiile internationale”.Astfel au loc conferinte bilaterale sau multilaterale pentru crearea contextului de negociere sau pentru prospectarea sanselor unor anumite actiuni3.ambasadori.iar tara noastra a primit vizita ministrului May-Weggen in octombrie 1992.Intre 7 si 8 iunie are loc vizita oficiala in Olanda a ministrului de stat. Stabilirea relatiilor diplomatice pot fi definite prin recunoasterea in mod reciproc a personalitatii juridice internationale.”Relatiile internationale politico-diplomatice contemporane” 6 Catrincic Petre.entitate cu drepturi si obligatii. La data de 29 octombrie 1992 se semneaza Programul romano-olandez de colaborare culturala si stiintifica.in luna iunie.Pieter Hendrik Ibidem Toma Georgescu.au vizitat Olanda.transmiterea de mesaje intre reprezentantii oficiali sau participarea la negocieri directe.Theodor Melescanu.ministrul Afacerilor Externe.punandu-se astfel bazele unei cooperari in diverse sectoare. fregata olandeza”Hr Ms Bloya Teslong” a vizitat Constanta.Relatiile existente sau cele care se pot pune in practica. Comunicarea diplomatica este cea mai extinsa la nivel de guverne pentru schimburi de opinii.a secretarului de stat Van Rooy in noimebrie 1992 si a ministrului Ten Beek in ianuarie 1993.2002 5 Vlad Constantin.Un an mai tarziu.”Actele consulare effectuate de misiunile diplomatice si oficiile consulare romanesti in strainatate” .Editura Sylvi.Vizita intreprinsa de ministrul Ten Beek a fost cea dintai vizita oficiala in Romania a unui ministru al apararii dintr-un stat NATO.ele sunt relativ superioare calitativ fata de maturitatea si ccomplexitatea raporturilor interstatale5. Relatiile diplomatice sunt cadrul propice pentru desfasurarea raporturilor de cooperare intre state.sau demonstrarea unor activitati ce vor fi puse in practica.comerciale. In aprilie 1991 si martie 1992.

Nicolae Vacaroiu intreprinde o vizita oficiala in Olanda.Theodor Melescanu8.economic si social-cultural.Kooijmans.Bucuresti.are loc vizita ministrului Apararii al Olandei.Nicolae Vacaroiu declara:”Mi-as dori ca minoritatea romana din Ungaria sa aiba jumatate din drepturile minoritatii maghiare din Romania”12.la invitatia primului ministru olandez.insotit de ministrul olandez de Externe.nr 1238.op.In 7-8 mai 1996.precum si Acordul de colaborare reciproca bilaterala intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Camera de Comert si Industrie din Amsterdam9.La Bucuresti.Veerhoeve.cu prim-ministrul Nicolae Vacaroiu si cu ministrul Afacerilor Externe.Abordand problema minoritatilor nationale din Europa Centrala.cu ministrii Apararii si Comertului Exterior.miercuri 20 aprilie 1994 9 Daniela Bleoanca.C.are loc si deschiderea oficiala a primului consulat onorific al Romaniei in Olanda.deputati.Theodor Melescanu.cu presedintele Camerei Deputatilor. Se semneaza cu aceasta ocazie Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Romania si Olanda.Au loc convorbiri oficiale ale oaspetilor olandezi cu presedintele Romaniei.Tot acum.cit 10 Ibidem 11 Ibidem 12 Ibidem .senator in Parlamentul Olandei.la invitatia omologului sau roman.2003 8 Adevarul.primul ministru al Romaniei. Intre 8 si 11 august 1995.care evedintiaza principiile fundamentale ale colaborarii in domeniul public. 7 Daniela Bleoanca.J. Cu aceasta ocazie.Ministrul roman este primit de primul-ministru olandez si are convorbiri cu omologul sau. Editura Enciclopedica.Catalin Calafeteanu.Ruud Lubbers.la Bucuresti.ministrul de Externe si ambasadorii Belgiei si Olandei la Bucuresti au semnat Acordul de desfintare a vizelor diplomatice intre Romania si tarile Benelux precum si Acordul de readmisie a persoanelor ramase ilegal pe teritoriul unuia dintre statele semnatare10. “Istoria politicii externe romanesti in date”.Catalin Calafeteanu.pe data de 6 iunie 1995.se semneaza o declaratie comuna.Wim Kok.cand in Romania soseste primministrul Olandei.Gheorghe Tinca11.J.la Haga.Demnistarul roman este primit de regina Beatrix si are convorbiri cu presedintii Camerelor Parlamentului olandez.membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si important om de afaceri.condus de Huib Everdijsk. 7O alta vizita deosebit de importanta in cadrul relatiilor bilaterale romano-olandeze a fost cea din 19-20 aprilie 1994.Pieter Hendrik Kooijmans.Ion Iliescu.

in acea perioada.E.Convorbirile dintre premierul roman si cel olandez au fost deosebit de active si cuprinzatoare.(„Trebuie sa cream o baza obiectiva.Nicolae Vacaroiu a sustinut faptul ca s-a accelerat ritmul implementarii reformelor in economie.desfasurat la Amsterdam pe data de 7 mai.fapt intarit si de pregatirea Olandei pentru presedintia C. statele se bucura de sanse egale dar si de un tratament.Tot aici.dar si mentinerea costurilor sociale ale tranzitiei la uun nivel acceptabil si rational.E.E.Domnia sa a mai tinut sa precizeze faptul ca in ultimii 3 ani. Premierul Nicolae Vacaroiu a mentionat ca.ro/guv96/augvt-81.tot egal.la fel ca celelalte economii in tranzitie.care.Romania a reusit sa iasa din criza.ca in tara noastrra functioneaza toate mecanismele economiei de piata. Premierul roman a participat si la Seminarul financiar international.care milita pentru largirea U.kappa.Prim-ministrul olandez a mai afirmat ca Uniunea Europeana este deschisa tuturor statelor democratice.pentru a construi impreuna o Uniune Europeana cat mai democratica”14).Romania a grabit pasii spre a ajunge la o economie de piata viabila si functionala.sa se redreseze.relansarea si consolidarea cresterii economice in acelasi timp cu restructurarea intregii economii nationale.html Ibidem . Din punctul de vedere al privatizarii.in industrie.agricultura.obiective care necesita continuarea reformelor.dupa evenimentele din 1989.premierul olandez Wim Kok a afirmat ca „vizita domnului Nicolae Vacaroiu este expresia aprecierii de care se bucura in Olanda procesele de reforma din Romania.afirmand.alte domenii. 13 14 http://www.cu tratament egal.unde a schitat situatia financiara a Romaniei.fiind incepute imediat dupa sosirea la Haga a deminitarului roman.Cu acest prilej. Domnia sa a aratat ca primirea Romaniei in Uniunea Europeana se bucura de sprijinul Regatului Tarilor de Jos si a dorit sa accentueze ideea ca in cadrul U.urmareste sa patrunda pe pietele europene si mondiale cu ce are mai bun.Tintele principale ale Romaniei erau integrarea in structurile europene si euroatlantice.manifestandu-si interesul in mod deosebit pentru modul in care se deruleaza privatizarea in tara noastra”13.principalul obstacol al procesului de reforma a fost derularea sa concomitenta pe mai multe fronturi.spre realizarea si materializarea unor transformari politice si economice radicale in tara noastra.costurile acestor procese fiind ridicate ducand astfel la impunerea unor masuri nepopulare.

O mare atentie se indrepta politicii de stabilizare macroeconomica.cum ar fi liberalizarea preturilor.cu ajutorul unor dobanzi corelate cu rata inflatiei.mai ales in primii 3 ani dupa revolutie.aplicarea unor masuri de politica fiscala pentru simplificarea si sporirea transparentei sistemului de impozite si pentru stimulareaalocarii resurselor potrivit cerintelor relansarii cresterii economice.Astfel.Tot in aceasta perioada s-a demarat o multitudine de actiuni si masuri la nivel macroeconomiccare au vizat reforma intreprinderilor.cu scopul de a reabilita pe plan intern moneda nationala.dar si spre un anumit ritm echilibrat de implementare.somajul15.s-a creat si aplicat un program de protectie sociala care sa incerce o atenuare si amortizare a impactului produs de fenomenele specifice unei perioade de tranzitie.eliminarea subventiilor de la bugetul statului pentru bunurile si serviciile din consumul populatiei.dar si ini alte sectoare ale vietii sociale. Tot pentru atingerea aceluiasi obiectiv s-au luat masuri pentru incurajarea economisirii.reorganizarea regiilor autonome si desprinderea din acestea a unor societati care pot fi 15 Ibidem .Nu s-a omis faptul ca. Aceasta realitate a avut nevoie pe plan institutional si juridic de adoptarea a unor seturi de reglementari ce aveau ca tinta directionarea economiei romanesti spre o economie de piata.care sa tina seama de costul social al reformei si asigurarea suportului pentru concretizarea dimensiunii sociale a modelului de dezvoltare propus.in acealasi timp cu dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii particulare.etc.introducerea taxei pe valoarea adaugata.polarizarea veniturilor fara motivatie economica.interventia statului fiind minimalizata.promovarea unei politici a veniturilor salariale corelate cu rezultatele economice ale intreprinderilor.justitie.ce avea ca model economiile din tarile occidentale.tranformarile din domeniul politic si economic au avut efecte negative asupra agentilor economici dar si asupra nivelului de trai.avandu-se in vedere in mod deosebit transformarea strcturilor de proprietate pe calea privatizarii societatilor comerciale cu capital de stat.cercetarea stiintifica.s-a liberalizat comertul exterior si s-a actionat pentru stimularea investitiilor de capital strain.asistenta sanitara.cultura.programe pentru mentinerea in limite controlabile a masei monetare.cum ar fi inflatia.cum ar fi invatamantul.organizarea si operationalizarea unei piete valutare liberalizate.promovarea si protejarea concurentei loiale.Expunerea sa a inceput cu evidentierea progresului continuu si semnificativ in domeniul economic.

concomitent cu ridicarea managementului16. Aceasta vizita intreprinsa de prim-ministrul roman Nicolae Vacaroiu in Olanda a avut menirea de a atrage investitorii straini in cadrul economiei romanesti.4/5 din productia de cereale boabe este realizata de sectorul privat.legislatia adoptata in acei ani a favorizat infiintarea de banci cu capital privat si punerea bazelor unui sistem bancar modern. Punerea in practica a acestui program se desfasoara simultan cu utilizarea pentru restul societatilor comerciale.Centrele de promovare a investitiilor straine si a privatizarii prin aport de capital strain erau deja o realitate in SUA.care era esential in realizarea celor propuse mai sus.etc.organizate in societati comerciale cu perspectiva de a fi privatizate.si cu aceasta ocazie a incercat sa faca o detaliata prezentare a programului propus de guvernul in exercitiu din acea perioada precum si metodele prin care sperau sa ajunga la rezultatele propuse.69% din vanzarile de marfuri cu amanuntul.a celorlalte metode de privatizare prevazute de legislatie:vanzarea de actiuni prin negociere directa.trecerea la ajustarea si restructurarea productiei industriale.iar prin actiunile intreprinse ponderea sectorului privat iin economie a sporit(45% din PIB.asigurarea unei largi autonomii economice a intreprinderilor.la asanarea sectoarelor din industrie de capacitati de productie ineficiente.In acest mod. Pentru a sprijini dezvoltarea sectorului privat si a intari mecanismele economice de piata.Directia primordiala a executivului era accelerarea procesului de privtizare.cca 40% din comertul exterior).Germania si Grecia.oferte de vanzare de actiuni catre public.cat si in vanzarea actiunilor in proportie de 40-51% contra numerar catre persoane fizice si juridice romane sau straine.17 Principiul pe baza caruia se privatizau aceste societati comerciale consta in transferul gratuit catre cetateni a unor actiuni corespunzatoare unei proportii de pana la 60% din capitalul social al acestora.vanzare de actiuni pe baza de licitatie.un grad ridicat de atentie a fost acordat si sectorului financiar-bancar.iar in ziua in care se desfasura vizita demnitarului roman s-a inaugurat un astfel de centru si la amsterdam.impartit pe doua niveluri.intitulat World Trade Center Amsterdam 16 17 Ibidem Ibidem .

ministrul de stat.Joris Voorhoeve19.ministrul Apararii Nationale.efectueeaza o vizita in Olanda.luandu-se masuri pentru a acorda sprijin si consultanta agentilor economici care se afla intr-o situatie finainciara dificila.ocazie cu care presedintele roman este primit de regina Beatrix a Olandei21.Cu acesta ocazie presedintele roman viziteaza Curtea Internationala de Justitie.se intalnestii cu membrii Parlamentului olandez .Astfel.presedintele Romaniei. Demnitarul roman este primit de presedintii celor doua camere ale Parlamentului olandez si are discutii oficiale cu omologul sau20. Vizita din 14-15 mai este intoarsa. De fapt.Victor Babiuc22.unde este primit de presedintele Emil Constantinescu si Adrian Severin.acesta din urma efectuand o vizita in Olanda.ministrul Afacerilor Externe si are loc convorbiri cu omologul sau.care intre 24 si 25 noiembrie se afla intr-o vizita oficiala in Romania. op. Vizitele bilaterale continua pe mai multe segmente.Catalin Calafeteanu.invitat fiind de omologul sau olandez.aceasta politica dusa de guvernul roman a fost pentru a reusi sa atraga investitorii straini.Willem Kok adreseaza o invitatie premierului roman Victor Ciorbea.punandu-se bazele regimului special de supraveghere economico-finainciara.care la inceput ocoleau economia romaneasca tocmai din cauza problemelor ce existau in acest sector.unde are convorbiri cu regina Beatrix si prim-ministrul Willem Kok.Victor Babiuc. cit 20 Ibidem 21 Ibidem 22 Ibidem .In anul urmator.Emil Constantinescu intreprinde o vizita oficiala in Olanda.printre care se numarau Daniel 18 19 Ibidem Daniela Bleoanca.Emil Constatinescu.Prin programele de restructurare si redresare elaborate de aceste regi autonome si societati comerciale se doreste a se asigura desfasurarea unor activitati economice profitabile.18 .Emil Constantinescu a fost insotit de numerosi ministrii si secretari de stat.O alta ramura prioritara in cadrul reformei economice era intensificarea procesului de restructurare a economiei.ministrul Apararii din Olanda.Cinci zile mai tarziu.ia parte la ceremoniile organizate cu ocazia celei de-a 50-a aniversari a „planului Marshall”.cel al apararii fiind si el unul important.cu oameni de afaceri din Amsterdam si Rotterdam precum si cu reprezentanti ai Camerei de Comert si Industrie.19-20 mai 1997.prim-ministrul olandez.intre 14-15 mai 1997.la Haga.de aceasta data Jaris Voorhoeve.La data de 28 mai a aceluiasi an.

ministrul Telecomunicatiilor.s-a concentrat indeosebi asupra portului Constanta.condusa de C.C.dar si rolul pe care il joaca Romania in regiune. In martie 1999. Pe 13 iulie 1999 la Bucuresti soseste Josias van Aastren.deoarece este momentul cand se afirma cu certitudine sprijinul ce se va acorda tarii noastre pentru integrarea in oraganismele europene.primul sef de stat roman care a vizitat oficial Olanda dupa vizita de stat a lui Nicolae Ceausescu din 197324.ministrul Dimitriu.van Ijken. Presedintele Constantinescu a vernisat la Muzeul Cobra din Amstelveen o expozitie de arta figurativa romanesca.totodata.Acesta poarta discutii cu Andrei Plesu.Cu aceasta ocazie.Romania primeste vizita ministrului olandez al transporturilor Netelenbos.probleme regionale.Ministrul van Aastren precizeaza faptul ca tara sa sprijina Romania sa inceapa negocierile de aderare la UE la finele acelui an.director pentru NATO si probleme de securitate in Ministerul Afacerilor Externe.modul de aplicare al Pactului de Stabilitate in Europa de SE.in acelasi an.de la Ministerul Economiei.ministrul finantelor.se parafeaza un acord ce privea evitarea dublei impuneri si este semnat un memorandum de intelegere privind cooperarea economica intre cele doua tari.fiind insotit de o misiune comerciala. 23 24 Ibidem K.Mircea Ciumara.secretarul de stat Ybema.In 23-24 septembrie.ministrul Caramitru.Emil Constantinescu a fost primul presedinte roman primit in Olanda la cel mai inalt nivel dupa Revolutia din 1989.Pe lista acestui program erau incluse si discutii la Presedintie si la Guvern cu consilierii acreditati in domeniul problemelor de securitate si aparare.Alexandru Herlea. cit.Sanders.ministrul Industriei si Comertului.Pe lista apareau probleme cum ar fi evolutia relatiilor bilaterale.presedintele Fondului Proprietatii de Stat si oameni de afaceri23 .ministrul Integrarii Europene.soseste o delegatie alcatuita din reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe si ai Ministerului Apararii din Olanda. op.Sorin Culturii.Aceasta vizita a fost privita ca fiind una de importanta maxima si una de cotitura in istoria Romaniei de dupa `90.Constantin Dudu Ionescu.Constantin Dudu Ionescu.Mai apoi.ministrul de Externe al Romaniei.Ion Apararii.si.Daianu.Vizita la care a luat parte si o misiune alcatuita din oameni de afaceri.Elena Zamfirescu si secretarul de stat in Ministerul Apararii Nationale. 186 .la Bucuresti. Aceasta delegatie este primita de secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe.a vizitat Romania.ministrul de Externe al Olandei.Sorin Pantis. p.

Acest mesaj.Romania incepea sa-si recapete identitatea europeana.relatiile dintre Romania si Olanda s-au extins si asupra altor domenii.in aceeasi luna.unui poriect agrar asistat de Olanda.nu a mai fost urmat de conditii care sa umbreasca continutul ca si in cazul germanului Joschka Fischer.destul de clar.a unui proiect de 25 26 Bogdan Chirieac.putea sa ajuga o realitate.politic.cultural.in ziarul Adevarul.insa mesajul a fost contrar celor crezute initial.De aici reiese faptul ca. .La inceput.Astfel.prin sprijinul acordat de oficialitatile olandeze:” Intr-un peisaj diplomatic mai degraba cenusiu.In cadrul unei sedinte comune extraordinare a Parlamentului roman.si anume o mangaiere pe crestet si o bataie pe umar25.nr 2832.ca si a altor emisari occidentali.ministrul olandez de Externe a fost o pata de culoare si o raza de speranta”26In sens invers.cu premierul Isarescu. In aprilie 2000.Spre sfarsitul vizitei.sustinut din mijloacele oferite de programul olandez MATRA(transformare Sociala).in capul listei era situata mai ales adancirea relatiilor bilaterale si sustinerea procesului de reforma in Romania in vederea aderarii la UE.financiar.din decembrie.Oficialii olandezi au purtat discutii cu presedintele Emil Constantinescu.secretarul de stat Ybema si o delegatie comerciala au vizitat din nou Romania.ministrii romani ai integrarii si justitiei au efectuat vizite in Olanda.”In plina campanie de batai pe umar”.Fiecare an trecut aducea cu sine o colaborare mult mai buna si eficienta intre Romania si Olanda.Pe intrega intindere a anilor `90.prin care.ministrul olandez a spus:”Interesul guvernului de la Haga si al oamenilor de afaceri olandezi este ca Romania sa fie invitata cu ocazia summit-ului UE de la Helsinki.unde.cum ar fi cel economic.al apararii.care tindea sa evidentieze importanta acestei vizite dar si speranta data de mesajul demnitarului olandez.premierul olandez Kok a tinut sa precizeze sprijinul pe care Olanda il ofera Romaniei iin vederea integrarii in structurile euroatlantice.sa inceapa negocierile de aderare” .a aparut o frumoasa fraza.in toamna aceluiasi an.unde emisarii occidentali vin la Bucuresti doar pentru a bifa e etapa.iar vizitele demnitarilor intr-o tara si intr-alta continuau.In presa.joi 15 iulie 1999 Ibidem.visul Romaniei de a fi integrata in UE.se anunta ca fiind o vizita obisnuita.s-a aflat in vizita si ministrul apararii De Grave.sa creasca in ochii occidentalilor. Atunci.Un punct de referinta il reprezinta vizita oficiala in Romania a premierului Kok si a secretarului de stat Benschop de la Ministerul Afacerilor Externe(26-27 iunie 2000).s-au inspectat cateva obiective din cadrul unui proiect pentru copiii strazii romani.precum si cu presedintii celor doua camere ale Parlamentului roman.

dar in marea majoritate particulare.este de a sprijini reformele economice duse in tarile Europei Centrale si de Est aflate in tranzitie.seful departamentului Economic din cadrul Ambasadei Olandei la Bucuresti ca:”Olanda reprezinta cel mai important investitor strain.pp.Relatiile economice Telul principal al politicienilor romani este de a duce Romania in randurile Uniunii Europene.”Renasterea diplomatiei romanesti 1994-1996”.Editura Dacia.in decursul a mai multor ani.afirmand prin Lotte Schippers.iar singurul invingator din aceasta inclestare este Romania.au crescut interesul investitorilor olandezi pentru ceea ce poate oferi piata romaneasca.secretar II.regularizare hidrotehnica.s-a facut o vizita exploratorie la Organizatia Regionala pentru Combaterea Criminalitatii Transfrontaliere Organizate. In clasamentele romanesti.Armele cu care aceste doua state se dueleaza sunt statisticile.Austria a devenit cel de-al doilea mare investitor din Romania”29. .conduse fie de ministri.ministrul olandez al justitiei.fie de oficiali.van IJken . p.Una din prioritatile absolute ale Uniunii Europene.schimbul de replici ar putea sa-l bulverseze pe cel care ar vrea sa stie cine detine suprematia pana la urma in topul investitiilor straine din Romania. 1 .deoarece integrarea europeana presupune si dezvoltare economica.l-a vizitat pe omologul sau roman Stoica. Aruncand o prima privire peste aceste declaratii.am ajunge la concluzia ca ambele parti au dreptate.Valoarea totala a capitalului investit de Austria pe piata romaneasca s-a ridicat la trei 27 28 K.In aceasta privinta s-a dus o acerba lupta intre Olanda si Austria pentru rvendicarea acestei prime pozitii. 4. cit.precum si o fabrica de lapte construita din fonduri oferite de Programul Olandez de Colaborare cu Europa de Est (PSO)27.Deasemenea.Korthals. Intre 23 si 24 octombrie 2000.in vederea obtinerii succesului procesului de democratizare a tarii noastre dar si a stabilitatii intregii Europe28 In ultimii ani se desfasoara diferite misiuni comerciale si investitionale cu o oarecare regularitate..op.olandezii nu s-au lasat mai prejos. 185 Teodor Melescanu.Cluj Napoca.2002. 57-59 29 Ibidem.Olanda este privita ca fiind statul cu cele mai mari investitii in Romania.mai bine spus al statelor membre.p.Dupa ce OMV a preluat Petrom.aveniment care va a avea un impact major asupra economiei tarii noastre.asa-numitul SECI Center.La randul lor.Analizand cele doua replici.

industria alimentara. Pe de alta parte.industria lemnului si protectia mediului.28 miliarde de euro. 30 Ibidem.companie detinuta de grupul german HeidelbergCement.In anul 2004. p.aruncand o privire si peste clasamentul intocmit de Oficiul National al Comertului(ONRC).Investitorii austrieci monitorizau chiar si institutii financiare.valoarea importurilor din Olanda atinsesera cifra de 500 de milioane de euro.in statisticile acestui organism.Austria se pozitioneaza pe treapta a doua.la fel ca si Carpatcement Holding.Acelasi lucru se intampla si in cazul comapniei Rompetrol.invingatoare este Romania.cu 1.investitiile ridicandu-se la 1.care are un capital cifrat la 1.Reprezentantul Ambasadei Austriei mai afirma ca:”Este de asteptat ca rata de crestere economica sa depaseasca sase procente in urmatorii ani.in dreptul companiei ruse LukOil figureaza Olanda.In acest mod.fapt care ofera noi perspective economice.miliarde de euro ca urmare a tranzactiei de 1.care figureaza tot ca investitie olandeza.Explicatia care se poate da pentru acest fenomen este ca o parte dintre multinationalele prezente la noi au preferat sa intre in Romania prin societati inregistrate in Olanda. Cel mai cert lucru este faptul ca din aceasta disputa.Dar. 2 .cum ar fi CEC sau BCR.63 miliarde de euro.comertul cu bijuterii sau export-importul a diferitor bunuri. Cadrul pe care se bazeaza relatiile economice dintre Romania si Olanda este reglementat de urmatoarele acorduri si conventii: *Acordul european.5 miliarde de euro prin care Petrom a fost cumparat de grupul OMV.domeniul constructiilor.63 miliarde euro capital subscris.Domeniile care au trezit un vast interes pentru investitii au fost cele imobiliare. Olandezii au adus in tara nostra aproximativ 2 021 de firme.lucru intarit si de declaratia lui Walter Friedl:”Romania este pentru Austria una dintre cele mai interesante tari”30.urmand Olanda.din motive ce tin de regimul fiscal bland din tara lalelelor.deoarece investitiile olandeze si austriece dau semnele unei competitii de durata.cel care departajeaza statele strict dupa valoarea capitalului social subscris in valuta la societatile inmatriculate in Romania.constituie cadrul de derulare a relatiilor economice dintre Romania si statele membre UE.sectorul metalurgic.semnat la 1 februarie 1993.Aceasta afirmatie vine desigur pe baza rezultatelor economice incurajatoare dar si pe faptul ca Romania este deja o tara membra a UE.ONRC inregistreaza ca tara de rezidenta a investitorilor locul de unde au provenit banii.

*Acord pe termen lung de colaborare economica.37 97. Se poate constata cu usurinta faptul ca schimburile comerciale romano-olandeze au evoluat in sensul pozitiv.42 12.aparate.00 575.07 330.*Conventia dintre Romania si Regatul Tarilor de Jos pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale in materie de impozit pe venit si avere.00 48.00 412.00 114.00 489.9 13.00 868.96 313.00 *Milioane de euro Marfurile tranzactionate sunt expuse in tabelul urmator:32 Structura Exporturi Marfuri Pondere(%) Vehicule.php?lang=ro&id=11945 32 Ibidem. 2 .77 563. *Acordul privind transporturile civile.12.lucru relevat si din tabelul urmator:31 1997 Total Export Import Sold 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 399. *Acordul privind transporturile rutiere internationale de marfuri. p.mae.70 233.accesat la 12.00 598.0 31 Ambasada Romaniei.00 555.90 284.00 175.00 142.2007 la adresa http://haga.00 456.00 44.63 277.4 7.vase si echipamente auxiliare de transport 23.00 328.60 429.00 1173.59 590.90 44.aeronave.00 413.industriala si tehnica.00 603.90 613.00 223.00 23.40 358.8 Materiale textile si articole din aceste materiale Mobila Masini.ro/index.20 71.33 35. Relatii economice romano-olandeze.echipamente electrice Incaltaminte Metale comune si articole din metale comune 16.00 968.00 1092. *Acordul de navigatie pe caile navigabile interioare.00 787.74 9. *Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului de Jos.

aparate.si pe locul 7 intre principalii parteneri de export ai Romaniei.2 6.Exceptand rolul detinut de Olanda prin intermediul grupului sau de vot ca reprezentant al Romaniei la FMI si 33 Ibidem.cu uun capital total investit de 1564 mill.Olanda s-a situat gratie acestor schimburi comerciale si a masivelor investitii pe primul loc in topul investitorilor straini in Romania.6 La finele anului 2004.Chiar daca in decursul acestor ani.0 1. p.insa pana la definitivarea evolutiei pietei se vor mai inregistra fluctuatii.3 4.Principalele banci care sunt implicate in aceste activitati comerciale si financiare olandeze cu filiale in Romania sunt ING Bank.cooperarea economica dintre Romania si Olanda s-a dezvoltat vizibil. Relatiile economice dintre Romania si Olanda sunt infloritoare.exista in continuare sectoare ce prezinta un potential crescut de cooperare. 2 .9 17.Euro.ABN Amro Holding N.V.de exemplu:33 *Subcontractare industriala *Energie *Protectia mediului *Software *Agricultura *Turism *Infrastructura Volumul schimbrilor bilaterale a inregistrat o evolutie pozitiva fata de anii trecuti.8 15.Materiale plastice si articole din materiale plastice Produse ale industriei chimice si conexe Importuri Masini.6 5.8 6.7 15.echipamente electrice Produse ale industriei chimice si conexe Vehicule si echipamente de transport Materiale plastice si articole din materiale plastice Metale comune si articole metalice Materiale textile si articole din aceste materiale Animale si produse ale regnului animal Produse alimentare Produse vegetale 4.9 5.2 7.

Philips.alimentele si produsele chimice.cele mai mari investitii provin din randurile unor mari corporatii olandeze.Unilever si multe altele.Damen Shipyards.”Relatii internationale si transnationale” 4.Editura Sylvi.Printre cele mai semnificative produse de export olandeze s-au numarat bunurile de capital.8 miliarde de dolari.accesat in decembrie 2007 la adresa http://www. Vasile Puscas. internationale politico-diplomatice contemporane” .dar in ultimii ani se observa o oarecare crestere.incaltamintea. Ministerul Afacerilor Externe.php?unde=doc&id=5680 Ambasada Romaniei.conform statisticilor olandeze.masinile si mijloacele de transport.”Uzuante Constantin.”Relatiile diplomatice si protocol in relatiile internationale”.in 2002 sa ajunga la pragul de 539 de milioane de euro.mae. BIBLIOGRAFIE 1. 12.cu 18% din totalul investitiilor.Olanda a importat produse din Romania in valoare de 274 milioane de euro.care isi desfasoara si in prezent activitatea in Romania.produsele textile.Cele mai intalnite produse in aceasta tranzactie au fost bunurile de larg consum.Banca Mondiala.ro/index.care a avut un impact pozitiv si semnificativ asupra economiei romanesti.ca mai apoi.tesaturile.in anul 1999.mae.accesat la 2.produsele manufacturiere. Comertul bilateral deocamdata se situeaza la cote scazute. In 1999.s-a atins cifra de 348 de milioane de euro.12.Punand cap la cap toate datele din intervalul 1990-2003. Relatii economice romano-olandeze.2007 la adresa http://haga.insemnand mai mult de 1.Relatii bilaterale.lucru dovedit si de tabelele de mai sus.iar tot in 2002.Politica externa.a atins suma de 288 milioane de euro.vom trece in revista cateva date importante despre fiecare companie.cum ar fi ABN Amro.Olanda este statul cu cea mai mare implicare financiara in economia tarii noastre.ING Bank. Toma Vlad Georgescu.produsele manufacturiere.Olanda chiar se dovedeste a fi cel mai important investitor.php?lang=ro&id=11945 3.ro/index.In randurile ce vor urma.2002 5.Astfel.Cu toate acestea.valoarea exporturilor olandeze in Romania.

Cluj Napoca.6.joi 15 iulie 1999 9.nr 2832.ro/guv96/augvt-81.”Actele consulare effectuate de misiunile diplomatice si oficiile consulare romanesti in strainatate” 7. Bogdan Chirieac. http://www.pp.html 8. 57-59 .Editura Dacia. Teodor Melescanu.kappa.”Renasterea diplomatiei romanesti 1994-1996”.in ziarul Adevarul.”In plina campanie de batai pe umar”.2002. Catrincic Petre.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful