Misterul Educatiei al Repeblicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova

FACULTATEA RELATII INTERNATIONALE, STIINTE POLITICE SI ADMINISTRATIVE

REFERAT
,, DELICVENTA JUVENILA”

Efectuat Popescu Victoria Gr.303,RI Verificat Frunza Veronica Lector
CHISINAU 2010
1

.o lectie deschisa de sociologie.10. 2005. Timisoara. 2004.Eugen Scaunas .2010 10.. I. Ion Pitulescu. .asp.php?rub=Universul%20Copilariei.com/articole/articol.09.ro/content/articles/id_10384/Combaterea- delicventei-juvenile-efort-comun-al-statelor-europene.10. 2. 29.com/2010/02/13/studiu-criminologic-privind-cauzele-delicventeijuvenile/ 13.20.2010 13. 13.Aurel Mosnoi .md/pxweb/Database/RO/12%20JUS/JUS02/JUS02.10.romanialibera. Ed: Scoala Galateana.Chisinau: IRP. Delincvenţa juvenilă.htm.Problemele minorilor” http://www. Girleanu . 3.Coordonate psihosociale ale delicventei juvenile” Ed: Timis.10.penalreform.Justitia pentru delicventa juvenila” .agendabacau. 1995 7.Fenomenul infractional” http://www. Ed: Oscar Print.20 10 2 .Chisinau: IRP. 29.html.Comunitatile de Imigranti” http://www. .09. Bucureşti. 2008 3..10. Gidul consilierului de probatiune. Statistica minorilor delicventi” http://statbank. 3.. Ed: Valahia.Delicventa juvenila.pdf. Ion Manea. 1997 6.2010 15.2010 14.Cauzele delicventei juvenile” http://denisapatrascu. Probatiune presententiala in privinta minorilor.statistica.2010 12.. Delicventa juvenila. Florea Bujorel .BIBLIOGRAFIE: 1. Acordarea Asistentei Juvenile si Psiho-sociale ale copiilor aflati in sistemul de justitie penala – Chisinau: IRP.wordpress.ro/mfc/documente/experienta_internationala/Experienta %20europeana/DELICVENTA%20JUVENILA%20SI%20JUSTITIA%20JUVENILA%20IN %20EUROPA..html.avocatnet.09.Delicventa juvenila” http://www.I 5. Traian Dracanescu.com/doc/18163928/Delicventa-juvenila.Bucuresti.2010 11. Andrei Agat. Maria Vioara .29.Viorel Scobioala . Delicventa si justitia juvenila” http://www. Emilian Stanisor..ro/stirizilnice/desteptarea/2813_delicventa-juvenila---o-adevarata-problema----minori-infractori.forumotion. Editura Ministerului de Interne..scribd.. 2005.net/economie-f9/newyork-cel-mai-mare-oras-sionist-din-lume-t297. 4. 8. 2006. 2003 9.. Denisa Patrascu .Infractionalitatea in New York” http://dacia.2010 16.

SI DIMENSIUNI. a sociatatii. statului . precum si actualitatea temei in Republica Moldova. de nivelul de dezvoltare.Delicventa juvenila” http://www.Adolescenta si problemele acesteia sunt in vizorul parintilor.INTRODUCERE Adolescenta reprezinta cea mai complexa etapa de dezvoltare a tinarului in drumul sau spre maturitate. deasemenea vom analiza atent procesul dat pe arena internationala.scribd. politicile de lupta ale tarilor impotriva infractionalitatii minorilor. Dupa cum cunoastem comportamentul delicvent este oglinda unei structure mentale organizate pe o mentalitate nociva ce porneste din disocialitate(perturbarea legaturii sociale ce determina deformarea constiintei morale. Chiar si organizatiile international au in vizor aceasta problema incercind sa aduca mai multe posibilitati de ameliorare si de prevenire a delicventei juvenile..care sa aiba in vedere protejarea tinerilor si stabilirea pentru acestia a unor repere clare de conduita si integrare sociala1. Aceasta etapa ridica mari dificultati in procesul educativ. Referatul reprezinta unele aspect ale legislatiei referitoare la prevenirea si combaterea delicventei juvenile din unele tari din Europa Occidentala si din Europa Centrala si de Est.com/doc/18163928/Delicventa-juvenila. metodele de combatere. de marimea teritoriala se confrunta cu infractionalitatea minorilor. FORME.cum influienteaza acesta dezvoltarea sociatatii si oferirea cauzelor acestui proces precum si a metodelor de rezolvare a acestuia. Este o problema discutata inca din toate timpurile. de aceea tema cu privire la delicventa juvenila este una actuala si pentru rezolvarea eficienta a problemelor aparute pe parcursul acestei perioade este nevoie de a studia aceasta tema.o problema actuala in majoritatea tarilor lumii. precum si insusi a statului. astfel o politica publica coerenta de combatere a delicventei juvenile trebuie sa dispuna de o veritabila retea de prevenire al carei rol sa se realizeze prin interventia simultana si reciproca a familiei. In conditiile cresterii ingrijoratoare a delicventei juvenile.impun o pluritate de raspunsuri ferme si rapide cu un puternic caracter educativ . perturbari caracteriale si tulburari de conduita care insotesc adeseori maturizarea. dezichilibre afective. 1. precum si miza mare pusa in joc – viitorul tinerilor autori de acte delictuale. Astazi delicventa juvenila reprezinta fenomenul care evidentiaza gama de abateri sociale ale minorului .FENOMENUL DELICVENTII JUVENILE : CONCEPTE. Orice stat indifferent de pozitia sa geografica. . lupta pentru combaterea acestiu fenomen contistituie o preocupare comuna pentru toate tarile. 29.09.2010 3 . Specifitatea si diversitatea delicventei juvenile. In aceasta lucrare vom studia minutios cauzele aparitiei delicventei juvenile. scolii. a organizatiilor regionale si international . care sunt clasate ca deviante in urma caruia se aplica o pedeapsa administrativa sau penala. datorita frecventelor perturbari fiziologice. 1 Aurel Mosnoi .

Au fost intervievati 2 asistenti sociali. 1 jurist.Un copil care se afla in detentie este o tragedie nu doar pentru el si familia sa. care in fine ii perturbeaza modul de desfasurare a activitatilor sale.ci pentru intreaga societate. in cadrul respectivului sistem de justitie. 2005. deoarece sociatatile nu consimt faptul ca un copil nu trebuie judecat si sanctionat penal ca pe un infractor adult. In vederea elucidarii cauzelor si dimensiunilor fenomenuluiau fost realizate interviuri cu specialistii in domeniu. Persoanele intervievate explica acest lucru prin faprul ca .. copii sunt viitorul tarii de ei depinde viitorul nostru”. o infractiune oricind este o problema.2 Fenomenul delicventei juvenile este intr-o crestere tot mai mare. care poate fi tratat pentru o 2 Acordarea Asistentei Juvenile si Psiho-sociale ale copiilor aflati in sistemul de justitie penala – Chisinau: IRP. devin delicventi. 4 .. care din cauza nevoilor materiale isi lasa nesupravegheati copiii inca de la o virtsa prea mica. socializarea. dar astazi el imbraca forma asociata din juris-prudenta.” In continuare ne vom referi la clasificarea termenului . ea aduce daune unei persoane sau societatii.situatia economica a familiilor. toate persoanele intervievate au mentionat ca .care intr-o mare masura poarta responsabilitate pentru acest fapt.. Multe tari lupta astazi cu criminalitatea juvenila. sanctionarea vine din cadrul normelor juridice. ci supravegheat in modul in care isi desfasoara educatia. Pe de alta parte. aceste fapte intotdeauna erau considerate ilegale si nu au fost intotdeauna denumite drept delicvente.luind diferite forme si aspect de desfasurare. Pentru a scoate in evident dimensiunile fenomenului de delivcventa juvenila a fost elaborate un ghid de interviu structurat si care a fost adresat specialistilor care lucreaza in domeniul delicventii juvenile. inca de cind a inceput omenirea. Astazi s-au produs foarte multe schimbari in acceptiunea conceptual a delicventei deoarece in trecut acest concept era asociat mai mult cu deviant.fenomenul delicventii juvenile este o problema sociala pentru toate tarile lumii. 1 pedagog social si 1 specialist principal in lucrul cu minorii . Ghidul de interviu aplicat a inclus intrebari cu privire la opiniile si atitudinile specialistilor despre fenomenul delicventei juvenile. dar aceasta problema are o vechime indelungata. deoarece acest fenomen se raspindeste si ia amploare .minor” un minor este definit ca un copil sau persoana tinara. tinerii in loc sa-si construiasca un viitor frumos cu multe vise. Astfel. Actele infractionale au fost comise de catre minori de-a lungul istoriei. factorii cu care intra el in contact. Una din primele intrebari se refera la fenomenul deliventii juvenile ca fiind o problema sociala atit in Republica Moldova cit si in alte state de pe arena mondiala. astazi apar problem de ordinul protectiei copiilor in conflict cu legea.

Delincvenţa juvenilă este rezultatul unor forme de devianţa morala si penală ce se manifestă în perioada copilăriei şi a adolescenţei.cât şi a societăţii. Tendinţa spre infracţionalitate este determinată de interactiunea unei varietăţi de factori pozitivi şi negativi.pentru societate. Psihologii afirma faptul ca delicventa juvenila vine din gradul mare de inclinatie a agresivitatii. prezenta sau absenta in anumite comportamente. 5 . Delicventul este persoana care a savirsit un delict penal. delincvenţa juvenilă a devenit un fenomen cu o evoluţie ascendentă. ci este produsul unui proces mai complex ce implica deseori si reactia sociala fata de aceasta. familiei şi societăţii. care la un moment dat nu poate controla actiunile. la un moment dat. de o îngrijorătoare micşorare a vârstei delincvenţilor minori şi de o agravare a infracţiunilor comise: violuri. asftel vagabondind el evita formele de organizare a vietii si a activitatilor sociale din cadrul mediului in care traieste.care este bazata pe un fond de negare a valorilor socialmente acceptate de intreaga societate. decât să plătească pentrucomportamentul lor infracţional. unde individul este impus de mai multe ori sa-si schimbe domiciliul sau. furturi săvârşite cu violenţă. este mai eficient şi mai puţin costisitor să împiedice tinerii să înceapă o carieră infracţională. La rindul sau delictul penal este fapt nepermis de legea penala.infractiune intr-o maniera care este diferita fata de cea in care este tratat adultul. delicventa este perceputa ca fiind totalitatea infractiunilor in raport cu legile sociatatii. infractiune care se sanctioneaza cu amenda sau privatiune de libertate. întrucât. în prezent. In toate societăţile. delicventa vine din acele perturbari ale sistemului nervos central. caracterizat. intr-un anumit mediude catre o persoana de o anumita virsta. In acceptiunea psihologica. Dictionarul Limbii Romane explica conceptul de delicventa ca fiind un fenomen social care consta in savirsirea de delicate. Prevenirea delincvenţei juvenile este o problemă de protecţie atât a indivizilor tineri – pe care îi sprijină pentru depăşirea eventualelor tendinţe sau comportamente deviante . care este generate de carentele educationale si de fragilitatea eului-care duce la o inadaptare sociala pentru individ. care se manifestă la nivelul individului. Savirsirea delictelor tine de totalitatea actelor infractionale. Astfel. delicventa juvenila vine din insecuritate. distrugeri. viziuna psihologilor. lovituri şi răni provocate înmod voluntar.s-a ajuns la o concluzie comuna ca delicventa nu este o proprietate simpla. O alta caracteristica de natura psihologica este instabilitatea emotional. In Dictionarul Larrouse.

net/economie-f9/new-york-cel-maimare-oras-sionist-din-lume-t297.Infractionalitatea in New York” http://dacia. componentă vitală a sistemului justiţiei pentrutineri. un raport echilibrat între sancţiunile punitive şi măsurile socioeducative. responsabilitate.html. 29.htm.2010 5 Andrei Agat.Problemele minorilor” http://www.09. este alcătuit din mai multe elemente: o lege penală special pentru delincvenţii tineri. astfel putem oferi niste exemple elocvente de tari. dezavantajele sociale. Maria Vioara . justiţia pentru tineri.Lipsurile materiale acutizate si generalizate.Comunitatile de Imigranti” http://www.unde tot mai multi minori sunt implicati in activitati infractionale.forumotion.ro/stiri-zilnice/desteptarea/2813_delicventajuvenila---o-adevarata-problema----minori-infractori.orase care se afla in lupta directa cu delicvnta juvenila:New York-ul detine cel mai mare indice de criminalitate din lume. înacelaşi timp.09.romanialibera. fiind chemată să dea răspunsuri echitabile atât victimei. componentă esenţială a sistemului judiciar.2010 4 Eugen Scaunas . Conform unor investigatii. problemele de ordin social si familial sunt cauze hotaratoare pentru viitorul unui copil4.Sărăcia.vârstă.29.2010 6 . In acest context. in care sunt implicate tot mai multi minori 3 .php? rub=Universul%20Copilariei. Normele internaţionale privind justiţia pentru tineri reflectă rolul determinant al acesteia în tratamentul delincvenţei juvenile.10. instanţe speciale de judecată pentru minori. stabilind.. are de îndeplinit o sarcină complexă şi deosebit de dificilă.închisori speciale pentru tineri. pot contribui la apariţia comportamentului deviant al tinerilor şi a conflictului lor cu legea.. Procesul de prevenirea delincvenţei juvenile. iar acest lucru este dovedit de statisticile Inspectoratului de Politie. politicile publice neadecvate pentru a face faţă măririi numărului de„tineri aflaţi în pericol”.agendabacau.com/articole/articol. cît şi tânărului delincvent (în privinţa căruia trebuie să ia în consideraţie o multitudinede factori . având la bază principiul respectării drepturilor minorilor şi ale tinerilor. graniţele dintre comportamentele antisociale grave şi celecare fac parte din procesul normal de maturizare. precum şi necesitatea unei acţiuni coerente care să aibă la bază 3 Viorel Scobioala . disfuncţiile la nivelul familiei. respectiv Africa CentralaSubsahariana)5. delincventa juvenila a inregistrat cote alarmante si in Romania. in randul populatiei criminale juvenile un loc aparte ocupa minorii comunitatilor de imigranti (in special Africa de Nord-Magreb. 3. circumstanţe sociale). este centru mondial al comertului cu filme si fotografii pornografice.. este orasul in care delicventa juvenila a ajuns la cote specatculoase.

com/2010/02/13/studiucriminologic-privind-cauzele-delicventei-juvenile/ 13. Activitatea de prevenire si combatere a delicventei juvenile a constituit si constituie o preocupare permanenta de politica penala a statelor moderne in general.segment al populatiei deosebit de vulnerabil. usor influentabil. datorita unei multitudini de factori care conduc la adoptarea unui comportament infractional de catre minori . Ed: Valahia. 2006. aflat in etapa formarii personalitatii.. si a statelor membre U.Fenomenul infractional” http://www.. Fenomenul infractional in randul minorilor ridica probleme specifice de prevenire si de combatere. lipsa de respect pentru principiile etice si morale si de evidentiere a unor modele adecvate in cadrul familiei din care provin. cu alte cuvinte.ro/content/articles/id_10384/Combaterea-delicventei-juvenileefort-comun-al-statelor-europene.nu numaiprincipiile penale (care să îmbine severitatea cu luarea în considerare a fragilităţii tinerilor). ACTIVITATEA SI REFORMELE DE PREVENIRE SI COMBATERE A DELICVENTEI JUVENILE IN VIZORUL STATELOR EUROPENE. tulburarile de personalitate asociate cu consumul de alcool si droguri.. somajul. si rasismul8.wordpress. in particular.. Florea Bujorel . CAUZELE.html.Justitia pentru delicventa juvenila” . problemele psihopatologice asociate cu abuzul fizic si sexual din partea unor persoane din anturaj. netransmiterea de catre sistemele educationale a valorilor etice si sociale. 3. lipsa de comunicare. 7 Principalii factori care contribuie la aparitia si dezvoltarea fenomenului delincventei juvenile sunt: lipsa de repere a minorilor. De asemenea.10. si prezentarea de catre mijloacele de informare in masa si de paginile de internet a unor modele de violenta absurda.10.2010 7 . ci şi principiul găsirii de răspunsuri pragmatice şi inovatoare care sa fie puse in practica de specialistii in domeniu6. din cauza absentei frecvente a parintilor. ca o impletire a sistemelor de factori de personalitate a infractorilor minori cu sistemele de factori ce tin de mediul social determinant 6 .avocatnet.Cauzele delicventei juvenile” http://denisapatrascu. precum si saracia. care conduc la banalizarea violentei .2010 8 Denisa Patrascu .E. Problema cauzalitatii delicventei juvenile poate fi privita ca o interactiune genetica a sistemelor de factori interni si a sistemelor de factori externi sau. alti factori determinanti in adoptarea de catre minori a unei conduite necorespunzatoare cu normele legale si de convietuire sociala. sunt tendinta pronuntata spre mimetism pe care o au tinerii in procesul de formare a personalitatii lor. si receptiv la stimulii externi (pozitivi sau negativi). 7 . 2. excluderea sociala. excesiva si nejustificata.

etc. in ceea ce priveste implementarea justitiei pentru minori. statele europene au subliniat faptul ca fenomenul delincventei juvenile poate fi combatut in mod eficient numai prin adoptarea unei strategii integrate la nivel national si la nivel european.Delicventa si justitia juvenila” http://www. si anume: familia. Ed: Scoala Galateana. Cauzele care-l determina pe minor sa adopte un comportament delincvent sunt greu de clasificat la modul absolut. si integrarea sociala a delincventilor minori10. masurile judiciare si extrajudiciare. in vederea combaterii fenomenului infractional in randul minorilor. problemele ce apar in acest domeniu in contextul prevederilor europene datorate gradului scazut de armonizare a legislatiei nationale cu cea comunitara. atingand in prezent proportii de masa. delincvente.10. garantarea accesului la justitie al minorilor. si s-a constatat ca problemele existente sunt comune pentru marea majoritate a tarilor din fostul lagar socialist. se explica in fiecare caz printr-un context individual specific.penalreform. si aplicarea de noi metode eficiente la capitolul respectiv (asa – numitele tehnologii juvenile). expertii in domeniu au discutat despre realizarile obtinute de catre tarile lor in ultima perioada. al familiei. si al societatii”. care corespunde propriei experiente de viata si nucleelor de baza in jurul carora se dezvolta fiecare copil si adolescent. deoarece evolutia personala. motivand delimitarea stricta a acesteia de cea pentru persoanele majore. solutiile care trebuiesc gasite fiind. In cadrul acestor discutii. desfasurat in perioada 16-17 ianuarie la Kiev. rolul femeilor. anturajul propriu si. scoala. 2003 10 . s-a ajuns la concluzia necesitatii reformarii si armonizarii politicilor penale nationale. cea care-l conduce la tipuri de comportamente deviante si. de asemenea. 2007/2011(INI))”. 9 Traian Dracanescu. comune. Parlamentul European a adoptat la data de 21 iunie 2007 „Rezolutia privind delincventa juvenila: rolul femeilor. s-a remarcat necesitatea impulsionarii procesului de instituire a sistemelor de justitie pentru minori.In urma examinarii „Raportului privind delincventa juvenila.9 Deoarece studiile efectuate atat la nivel national cat si la nivel comunitar au relevat faptul ca delicventa juvenila a inregistrat o crestere alarmanta in ultimele doua decenii.o lectie deschisa de sociologie. 13. si al societatii (nr.ro/mfc/documente/experienta_internationala/Experienta %20europeana/DELICVENTA%20JUVENILA%20SI%20JUSTITIA%20JUVENILA%20IN%20EUROPA. al familiei. in final. rolul sistemului judiciar national in procesul de implementare a justitiei juvenile.. pe un plan mai general. Ion Manea.pdf. Delicventa juvenila. care va cuprinde trei principii directoare: preventia. In aceste conditii.2010 8 . Cu ocazia seminarului international stiintifico – practic: „Experienta implementarii justitiei juvenile in tarile din fostul lagar socialist”.

cu privire la cresterea ingrijoratoare a fenomenului delicventei juvenile. si de adoptare de catre acestia a unui comportament conform cu normele juridice si sociale actuale. familial. autoritatile nationale.. trebuie sa se implice in conceperea unei strategii de combatere a delicventei juvenile. pe plan social. promovarea si garantarea drepturilor copilului ( art. si educativ. 12 9 . 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului . este necesara insa punerea in aplicare a programelor europene de prevenire si combatere a delincventei juvenile. act normativ care reprezinta cadrul legal privind respectarea. care sa contribuie la transmiterea catre minori a valorilor sociale si civice necesare formarii acestora in spiritul respectarii legilor. lupta pentru combaterea acestui fenomen constituie o preocupare comună pentru toate ţările europene. intreaga activitate trebuind sa fie guvernata de principiile directoare trasate prin tratatele si conventiile internationale referitoare la protectia drepturilor minorilor. 1).Delicventa juvenila. Ed: Oscar Print 2008 Gidul consilierului de probatiune.12 In condiţiile creşterii îngrijorătoare a delincvenţei juvenile. 2004. infiintata in anul 2001. dezideratul realizarii unei strategii europene comune trebuind sa intereseze fiecare stat al Europei. a fost creat un grup de lucru special pentru combaterea delincventei juvenile. 1 alin. prin politici ancorate in prezent si adecvate. si promovarea comunicarii si a informarii intre autoritatile competente si organismele U.mediul socio – economic in care traieste minorul11. si fiecare persoana in parte. care a inceput sa elaboreze un studiu comparativ detaliat in cele 27 de state membre. studiu care va sta la baza viitoarelor evolutii ale politicii Uniunii Europene in acest domeniu In tara noastra. organizarea de conferinte cu participarea unor experti nationali. 11 Emilian Stanisor. si care sa implice intreaga societate in procesul de formare a personalitatii minorilor. Pentru realizarea acestui scop. a normelor de conduita si de convietuire sociala general acceptate. Un pas important in directia combaterii infractionalitatii la minori a fost facut prin adoptarea Legii nr. In practica. se remarca din partea autoritatilor o lipsa de preocupare continua si activa. Preocuparile comunitare in activitatea de combatere a delicventei juvenile trebuie sa isi gaseasca aplicabilitate si in Republica Moldova. accentul trebuind pus pe prevenirea savarsirii de infractiuni de catre minori. prin investigarea colectiva si difuzarea rezultatelor politicilor nationale.Chisinau: IRP. In cadrul Retelei europene de prevenire a infractiunilor.E. societatea civila in ansamblul sau..Bucuresti.

de numarul populatiei etc. Proiectul de lege organică spaniol care reglementează justiţia pentru minori a fost depus la Congresul Deputaţilor în noiembrie 1998. In iulie 1998.Responsabilizarea părinţilor.DEZVOLTAREA SI INTRODUCEREA DE NOI MASURI PREVENTIVE. El prevede separarea dreptului penal pentru minori de dreptul penal pentru adulţi.In Marea Britanie. Spania. Elveţia. scurtarea termenelor de procedură pentru inculpaţiiminori.Principalele masuri ar fi: 1. 2. In Elveţia. In Olanda. reforme în acest domeniu. care conţine un număr mare de măsuri destinate combaterii delincvenţei juvenile. Olanda. Germania şi Franţa s-au realizat sau sunt în curs de elaborare. In Germania. indiferent de gradul de dezvoltare.Promovarea programelor locale de luptă împotriva delincvenţei juvenile 3. responsabilizarea şi sancţionarea părinţilor delincvenţilor minori. s-a pus în practică un program de luptă împotriva delincvenţei juvenile. ultima reformă legislativă datează din 1990. când s-a adoptat prima lege de modificare a dreptului penal pentru minori. Aproape toate reformele. educative sau represive. precum şi ridicarea vârstei responsabilităţii penale de la 7 la 10 ani.Dezvoltarea cooperării între instituţiile cu competenţe în Domeniu 4. în 1994. Dispozitive pentru susţinerea. Scurtarea duratei procedurilor In continuare vom prezenta exemple concrete si bine descifrate de masuri a diferitor state in lupta cu diminuarea delicventelor juvenile. dezvoltarea cooperării între toate instituţiile cu competenţe în combaterea delincvenţei juvenile. Marea Britanie şi Tara Galilor 10 . El privilegiază „interesul superior al minorului” şi instituie răspunderea solidară a părinţilor în materie civilă.au unele puncte comune: introducerea şi dezvoltarea de noi măsuri preventive. proiectul de lege referitor la condiţia penală a minorilor este în curs de examinare la Consiliul Federal. 3. program care conţine şi unele dispoziţii legislative. EDUCATIVE SAU REPRESIVE IN DIFERITE TARI ALE LUMII Dupa cum am mai spus. problema delicventei juvenile este prezenta practic in fiecare stat. Parlamentul din Marea Britanie a adoptat Legea privind prevenirea infracţionalităţii şi a tulburărilor aduse ordinii publice.

Măsurile represive . care constă în condamnarea la închisoare a delincvenţilor recidivişti. între anumite ore din noapte. Sancţiunile alternative pedepsei cu închisoarea .Ordonanţele de asistenţă educativă pentru minorii aflaţi în pericol au ca scop asigurarea îngrijirii. instituită pentru evitarea recidivei şi favorizarea reinserţiei sociale. neînsoţiţi. Durata pedepselor aplicate nu poate depăşi 24 de luni şi nu poate fi mai mică de 4 luni. cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani. persoanei vătămate prin actul comis. . 2. Măsurile educative .Controlul obligativităţii frecvenţei şcolare. decât dacă au o autorizaţie în acest sens. dar. Apoi. în ultimii ani. Copiii între 5 şi 16 ani nu pot absenta de la şcoală.Pedeapsa constând în efectuarea de lucrări în interes general. unde urmează cursuri de calificare. pentru minorii sub 10 ani. Este vorba de o nouă pedeapsă. Măsuri de prevenire: . Acestea se adresează minorilor în funcţie de gravitatea infracţiunilor comise: mustrarea se aplică pentru comiterea primei infracţiuni minore. . prezenţă în anumite locuri la anumite ore) şi interdicţii (nefrecventarea anumitor locuri). ea poate atinge şi un an. în cazul în care.Interdicţia părăsirii domiciliului de către minorii sub 10 ani. el este eliberat şi pus sub supravegherea unui ofiţer de probaţie. Are o durată de trei luni şi conţine anumite obligaţii (participarea la anumite activităţi. 11 . 3. a unui asistent social sau a unui membru al echipei care răspunde de delincvenţii minori. Minorul efectuează jumătate din pedeapsa la care a fost condamnat. Ele se pronunţă de către tribunal.Ordonanţa pentru reparaţii are ca obiect condamnarea minorului la repararea pagubelor produse victimei infracţiunii. . sau la reparaţii în beneficiul colectivităţii. protecţiei şi sprijinului necesare pentru a se evita angajarea lor în activităţi criminale sau recidiva. în cazuri excepţionale. iar atenţionarea în cazul comiterii unei infracţiuni mai grave sau. tânărul a mai primit o mustrare sau o atenţionare.1.Pedeapsa formării obligatorii într-un mediu închis şi supravegherea după ieşirea din închisoare. într-un centru special de detenţie. 4.Mustrarea şi atenţionarea. Durata acestei măsuri nu poate fi mai mare de 3 luni.

ofiţerul de poliţie poate autoriza ridicarea anonimatului său. pe o durată de la 6 luni la trei ani. 1995 12 . . o ordonanţă de interzicere a anumitor acte. a frecventării anumitor persoane sau anumitor locuri.500 guldeni. durata sancţiunii este de 5 ani. . Delincvenţa juvenilă. de: acte de vandalism. numărul agresiunilor cu caracter rasial a crescut considerabil.77 e Cod penal au fost definite într-o reglementare din 25 ianuarie 1995. 5. în ultimii ani. Durata acestei ordonanţe nu poate depăşi doi ani. 13 Ion Pitulescu. cu obligaţia purtării unei brăţări electronice. s-a decis calificarea acestui tip de delict ca infracţiune agravată cu caracter rasial. Programul Halt Conform articolului 77 e din Codul penal olandez. Infracţiuni noi introduse . Tinerii peste 18 ani. Editura Ministerului de Interne. . pot beneficia de eliberare condiţionată. pedepsită cu închisoare de la 2 la 4 ani. Pentru toxicomanii de peste 16 ani. care să permită verificarea prezenţei la orele şi locurile specificate. condamnaţi la închisoare pentru o perioadă scurtă. Dacă este vorba de hărţuire sau agresiune sexuală.Ridicarea anonimatului. pentru minor şi. de agresiune sau hărţuire a unei persoane străine de familia sa. eventual.. dublată de o amendă. eliberarea condiţionată. eventual.Toxicomania. iar paguba provocată de un anumit individ să nu depăşească 1.500 guldeni. şi. scopul lui prioritar fiind inocularea în conştiinţa tinerilor a respectului pentru proprietate şi ordine publică. cu condiţia ca paguba totală să nu depăşească 7. tinerii delincvenţi fără antecedente penale.Tulburarea ordinii publice şi agresiunea sexuală. Atunci când un delincvent minor a comis acte deosebit de grave. pentru membrii familiei care au participat la comiterea acestui delict. pot fi sancţionaţi în afara procedurii penale stricto sensu. Este vorba. care au comis unele infracţiuni minore.Agresiunile cu caracter rasial. Infracţiunile cărora li se poate aplica art. Programul Halt permite acestora să-şi repare greşelile înainte de începerea procedurii penale. cu condiţia purtării obligatorii a unei brăţări electronice. Intrucât. alte infracţiuni contra patrimoniului (furturi. Bucureşti. se poate lua măsura efectuării unui tratament terapeutic.13 Olanda 1.In cazul unor pedepse scurte. In cazul în care un minor peste 10 ani se face vinovat de tulburarea ordinii publice. care consimt. poliţia sau autorităţile locale pot cere tribunalelor să emită. în principal.

In funcţie de gravitatea infracţiunii.deturnări. urmând să execute lucrările în vacanţe sau în week-end. întrucât 60% din tinerii delincvenţi care au semnat un astfel de contract. tutore.Libertatea supravegheată simplă. 13 . Pedepsele alternative pedepsei cu închisoarea . ele constau în pedepse alternative pedepsei cu închisoarea. Durata plasamentului este stabilită de către judecător. dar este supravegheat de un specialist care să asigure comportamentul corespunzător al minorului. Dacă acordul este respectat. In caz contrar. acordul trebuie semnat şi de părinţi).Plasamentul familial sau într-un grup educativ. prezentarea la locul de muncă şi prevenirea recidivei. de vârsta tânărului delincvent (ele privesc minorii între 13 şi 18 ani. pedepse privative de libertate şi măsuri reparatorii. atunci când faptele comise nu sunt prea grave). ocrotitor). . prin prestarea unei munci al cărei conţinut este corelat cu fapta comisă (de exemplu. pentru furtul dintr-un magazin. Tânărul delincvent este obligat să participe la un program. . el semnează un acord scris (în cazul în care tânărul este mai mic de 16 ani.Lucrări de interes general.Mustrarea. el trebuie să muncească o anumită perioadă în magazinul respectiv). dar pot fi aplicate şi tinerilor între 18 şi 21 de ani. nu va mai urma nici o sancţiune şi nici nu se va întocmi cazier judiciar. Minorul rămâne în mediul familial obişnuit (părinţi. care poate cere declanşarea urmăririi penale. este trimis la biroul Halt de care aparţine cu domiciliul. tăinuiri). Studiile au arătat că aceste contracte constituie un remediu eficient împotriva vandalismului. nu au recidivat. . durata acestor lucrări variază între 50 şi 200 ore.Minorul este încredinţat unei familii sau unui grup educativ. . Judecătorul explică în mod concret şi clar tânărului delincvent consecinţele inacceptabile ale infracţiunii comise şi îi cere să nu recidiveze. Dacă tânărul acceptă propunerea. Tânărul arestat pentru comiterea uneia din aceste infracţiuni. în măsura în care valoarea pagubei nu depăşeşte 250 guldeni. 1.Realizarea de lucrări socio-educative. Minorul trebuie să efectueze gratuit lucrări în beneficiul comunităţii sau al unei persoane nevoiaşe. déjà existent sau adaptat special cazului său de către specialişti. procesul verbal al poliţiei se trimite procurorului. Spania Măsurile prevăzute în proiectul de lege depus la Congresul Deputaţilor variază în funcţie de gravitatea delictului comis. de personalitatea şi maturitatea lui. Aici i se propune să-şi repare direct greşeala.

pe care îl efectuează sub supravegherea strictă a unui specialist. dar pot atinge 5 ani pentru cei de peste 16 ani. Pedepsele privative de libertate Măsurile de internare nu pot avea o durată mai mare de 2 ani pentru minorii până la de 16 ani. într-un centru specializat a minorilor alcoolici. să urmeze un curs de calificare profesională). 14 . care îi acceptă scuzele). 2. dependenţi de droguri sau care prezintă tulburări psihice.Libertatea supravegheată cu control intensiv.Internarea în regim deschis. El nu poate lipsi decât pentru a efectua lucrările socio-educative impuse de judecător (pentru infracţiunile mai grave). Delincventul care se află întrun centru pentru minori. Durata acestei sancţiuni este de 4 săptămâni (pentru infracţiuni minore). minorul trebuie să rămână acasă de vineri până duminică seara. In mod obligatoriu. . dar poate ajunge la 16 săptămâni (pentru infracţiuni mai grave). eventual. act de referinţă în domeniul tratamentului social şi al măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea unor condiţii normale de viaţă copiilor şi tinerilor. la domiciliu. Incheierea unui astfel de accord poate. Măsurile reparatorii Urmărirea penală a minorului poate înceta în următoarele cazuri: între victimă şi minor a intervenit un acord (minorul se scuză faţă de victimă.Internarea în scop terapeutic. minorul se angajează să efectueze activităţile educative propuse de echipa tehnică.. Germania Germania este una din puţinele ţări din lume în care există o „lege privind bunăstarea tineretului”. Delincventul este internat în centrul pentru minori şi. ori de câte ori este posibil. el efectuează.Internarea în regim semi-deschis. să pună capăt măsurilor sancţionatorii impuse anterior minorului. Minorul trebuie să respecte cu scrupulozitate un program de muncă socio-educativă. Ele sunt urmate de o perioadă de libertate supravegheată. special adaptat personalităţii sale. 3. . a căror stare nu le permite să beneficieze de un tratament ambulatoriu. -Obligativitatea permanenţei. . trebuie să îndeplinească obligaţiile care i-au fost impuse prin programul educativ destinat (să meargă la şcoală. la sfârşit de săptămână. minorul se angajează să repare pagubele pe care le-a provocat. activităţile impuse de programul său educativ. în exterior.

precum şi retragerea permisului de a exercita o anumită îndeletnicire.Chisinau: IRP.14 4. In anul 2008 au fost condamnati 445 minori. Dacă judecătorul de minori consideră necesar.au savirsit jafuri si furturi.In decursul anului 2008.000 copii in virsta de pina la 17 ani revin in medie 191 persoane care au savirsit crime.100 au fost condamnati la inchisoare .. Când se consideră că acestea sunt insuficiente. 49 au platit amenda. 37 huliganism . 17 au comis crime legate de droguri. 39 jaf. 2005. el poate dispune ca. 1997 Probatiune presententiala in privinta minorilor. Timisoara. fenomenul delicventei juvenile s-a redus comparative cu anul 2007 si cu anul 2004 .În principiu. ca rezultat al aplicarii legii privind amnistia in legatura cu declararea anului 14 I.condamnati in 2008.numai in Republica Moldova au comis infractiuni 1554 minori. 11 pentru viol. La 100. Pe parcursul anilor . 1 suspendarea executarii pedepsei. faţă de delincvenţii minori se pot lua numai măsuri educative. peste 70% din minori care au comis crime. In anul 2008 s-a redus considerabil numarul minorilor detinuti in institutiile penitenciare. în locul măsurilor de corecţie sau al pedepsei. comparativ cu anul 2007 numarul acestora s-a redus cu 261 persoane. trimiterea într-o instituţie cu regim privativ de libertate sau supravegherea conduitei. 32 tilharii. prevăzute în dreptul comun: internarea într-un spital de psihiatrie. să se aplice măsura internării minorului într-un spital de psihiatrie sau într-o instituţie privativă de libertate. 190 care au savirsit furt .ACTUALITATEA TEMEI IN REPUBLICA MOLDOVA Astazi . se mai pot lua şi anumite măsuri de siguranţă şi de îndreptare cu caracter de prevenire. In anul 2004 a fost inregistrat nivelul maxim al numarului de minori care au comis crime – 3187. minorul este sancţionat cu măsuri de corecţie sau cu o pedeapsă. Deasemenea. Din cei 445 minori .unde a fost inregistrat nivelul maxim al numarului de minori care au savirsit infractiuni.Coordonate psihosociale ale delicventei juvenile” Ed: Timis. dintre care 13 pentru omor. 15 15 . iar 108 au fost condamnati la munca neremunerata in folosul comunitatii15. Girleanu . 173 au primit condamnare conditionata.

asp.2010 16 . in Centrul de Plasament Temporar al Minorilor au fost plasati provizoriu 1680 . Din totalul de copii plasati in centru . in scopul cpmbaterii cersitului si vagabondajului.copii ai strazii”. de altfel.20.. pentru comiterea furturilor si jafurilor – 4 persoane (16.7%). copiii ce se ocupa cu cersitul – 10. nivelurile cele mai înalte înregistrându-se în Europa Centrală şi cele mai scăzute în Caucaz şi în Asia Centrală. ca. iar violenţa este din ce în ce mai frecventă.. 17. precum cele legate de consumul şi traficul de droguri. apariţia unor tendinţe noi şi tulburătoare: creşterea numărului de delincvenţi foarte tineri (sub 14 ani).An al Tineretului”.. abandonul scolar si nerespectarea legilor sunt indicate ca fiind problemele de baza cu care se confrunta copilul aflat in conflict cu legea manifestarilor . sau şi-au exprimat intenţia de a adopta măsuri special privind 16 . a crescut în majoritatea ţărilor aflate în tranziţie. instituţiile civile şi organizaţiile internaţionale însărcinate cu problemele tineretului se confruntă cu provocări special în ce priveşte tinerii aflaţi în conflict cu legea. delictele care aduc atingere proprietăţii constituie majoritatea infracţiunilor. Statistica minorilor delicventi” http://statbank. a crescut foarte mult numărul infracţiunilor comise cu violenţă de către tineri.5%. punând un accent mai mare pe răspunsurile neprivative de libertate şi pe prevenire.md/pxweb/Database/RO/12%20JUS/JUS02/JUS02. Din numarul total de copii plasati in acest centru. O problemă care preocupă în mod deosebit ţările din regiune o constituie folosirea excesivă a pedepselor privative de libertate. In Polonia. analizele au arătat că rata delincvenţei juvenile.7%).3% sint minore (291 persoane). şi rata generală a infracţionalităţii. Pe parcursul anului 2008.9%). cei mai multi sunt din scoli generale si gimnaziiinternat (63. apariţia unor noi tipuri de delicte. ca răspuns la comportamentul delincvent al unor tineri. precum şi a procentului de fete în rândul tinerilor delincvenţi. 16 Saracia . Bulgaria şi Lituania. s-a constatat.10.statistica.5%). Cei mai multi minori isi ispasesc pedeapsa in institutiile penitenciare au fost condamnati pentru omor – 10 persoane (41.6%.conflictele in familie. Multe ţări şi-au revizuit modul de abordare a justiţiei aplicate tinerilor delincvenţi. copiii care nu invata si nu lucreaza constituie – 19. 3 persoane pentru viol (12. Intr-adevăr. In cadrul delincvenţei juvenile. CONCLUZIE Guvernele. de asemenea.cu 173 copii mai mult comparativ cu anul 2007.2008 .

Una dintre preocupări este legată de competenţa organismelor nejudiciare de a pronunţa sentinţe privative de libertate pentru tinerii delincvenţi. Implementarea acestor măsuri nu a avut prea mult succes. Activitatea comisiilor pentru tineret şi a organismelor similare nejudiciare trebuie să se desfăşoare în concordanţă cu standardele internaţionale referitoare la respectarea drepturilor omului şi asigurarea garanţiilor legale. datorită. creşterea numărului de specialişti în cadrul serviciilor de prevenire. 17 . şi lipsei fondurilor financiare şi a personalului specializat. fără desfăşurarea unui proces sau fără acces la revizuire. Inlăturarea acestui neajuns ar determina împiedicarea remarginalizării tinerilor delincvenţi şi ar reduce în mare măsură tendinţa lor spre recidivă. pronunţarea unui număr crescând de sentinţe pozitive neprivative de libertate. S-au făcut de asemenea paşi pe calea „justiţiei reintegrative”: înfiinţarea de servicii psihosociale.tratamentul procesual al tinerilor delincvenţi. în parte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful