)

1\1 .dsnrarea rezisten t ei

lie izolatie

- ,

Ing. Valeriu Constantinescu

Miisurarea r e zi st entei de

t z ol att e

Editura tehnica Bucure~ti-1967

1. Necesitatea masurari! rezistentei de Izolatie

Tehnica actuala este caracterizata printr-o patrundere din ce in ce mai mare a aplicatiilor electrotehnicii in procesul de productie :;;i in viata, Complexitatea instalatiilor electrice creste continuu. In aceste condit ii, problema sigurantei in functionare capata 0 irnportanta cleosebita, atit din punctul de vedere al ritmicltatii procesului de productie, cit si din punctul de vedere al indisponibllitatilcr in instalatie.

Printre parametr ii care concura la determinarea sigurantei in functionare a dispozitivelor electrotehnice se numara si rezistenta de izolatie, Aprecierea valorii rezistentei de izolatie se face fie prin oerijicarea 1'igiditatii dielectrice, fie prin miisurarea rezisteniei de izoiaiie.

Prima metoda consta in supunerea izolatiei la 0 tensiune ridicata, stabilita prin standarde (ST AS 189:~/66). in scopul de a se verifica direct capacitatea izclantului de a impiedica scurgerile de curent prin masa si pe supraIata lui. Tensiunea de incercare este mai mare decit tensiunea nominala (de exemplu 2 U + 1000 V), in scopul de a se asigura 0 zona de siguranta pentru cazurile cind tensiunea de alirnentare al' creste accidental. peste valoarea nominala.

Cea de a doua metoda are 0 valoare informativa; ca Iurnizeaza inforrnatii despre starea momentana a izolatiei. Datorita simplitatii aparaturii de masurare si a metodei de masurare, aceasta metoda este larg utilizata in exploatarea echipamentulul electric. Normele interne ale produselor electrotehnice, instructiunile de functioriare, regulamentele de exploatare, standardele, prevad obligativitatea

verificarii rezistentei de izolatie inaintea puneru 111 functiune a echipamentelor electrice, precum si dupa anumite perioade de Iunctionare sau repaus. Verificarea rez istentei de izolatie are drept scop sa opreasca punerea In functiune a echipamentului in conditiile in care izolantul nu poate impiedica scurgerile de curent pe cai uedorite. Cazurile in care se pune in functiune echipamentul in conditiile unei slabe rezistente de izolatie se pot solda cu distrugerea echipamentului, cu scoaterea din functiune a retelei de alirnentare si cu alte inconveniente de natura a impiedica desfasurarea unei activitati continue si sigure.

Rezistenta de izolatie normals constituie 0 prima garantie de function are corecta a echipamentului electric.

2. Rezistenra de izolatie

Legea lui Ohm (in curent coutinuu), ('

1= -,

H

(2.1)

ne permite sa calculam valoarea curentului electric I ce se stabileste intr-un circuit, sub actiunea unei tensiuni electromotoare U. Cel de-al treilea element din formula. R, este 0 marime electrica prin care se mascara capacitatea materialului din care este confectionat circuitul, de a se opune trccerii curentului prin el. Aceasta marime electrica a primit numele de rezistentii ~i se noteaza in Iorrnule cu R sau L

Coruluctibiliiate« $i rezistenia, Corpurile din natura, materialele, nu se comporta in acelasi fel fata de treccrea curentului electric prin ele. Uncle. cum sint metale1e, se opun mai putin trecerii curentului electric prin ele, aces tea fiind .Lunc conducaroare de electricitate' sau, pe scurt, coiuluctoare,

Altcle, cum sint cauciucul, sticla, portelanul, se opun Ioartc mult trec-e rii curcntului prin ele: acestea sint .,rele

-1

conducatoare de electrrcitate" si se numesc pe scurt izolatoare sau dielectrici.

Exista 0 categorie de materiale care nu apartine 111CI grupei conductoarelor nici celei a izolatoarelor, Aceste materiale, ce au primit numele de semiconductoare, se comporta in anumite situatii ca materialele conductoarc. in alte situatii ca cele izolatoare.

Impartirea materialelor in aceste grupe nu este pentru toate materialele bine definita. In natura nu exista C01'puri care sa aiba rezistenta zero, adica sa nu opuna nici o rezistenta trecerii curentului, precum nu exista nici corpuri care sa aiba 0 rezlstenta atit de mare incit sa nu permita deloc trecerea curent.ului. De aceea, putem sa vorbim nu despre capacitate a materialelor de a se "opune" trecerii curentului prln ele, ci despre capacitatea materialelor de a "permite" trecerea curentului. Aceasta proprietate a corpurilor de a permite trecerea curentului electric prin ele 0 numim conductibilitate.

Marimea care mascara conductibilitatea corpurilor 0 numim conductaniii l?i 0 notam in Iorrnule cu litera G sau g; ea este inversa rezistentei

. 1

(J = - ..

R

(2.:2)

De aceea, legea lui Ohm poate fi scrisa ~i astfel

]=GU,

(2.:1)

utilizind conductanta nu rezistenta.

In studiul electrotehnic:ii ca si al disciplinelor cu caractel' electrotehnic este indiferent. cu care marime se lucreaza pentru ca de sint perfect echivalente. in prezenta lucrare se va Iolosi rezistenta.

Rezistivitatea. Rezistenta unui material depinde de natura materialului, de lungimea lui. de supraf'ata sectiunii lui si de temperatura lui. Pentru a putea compara intre ele, din punctul de vedere al rezistentei, diferite materiale, se mascara rezistenta unor esantioane din aceste materiale, Bineinteles ca lungimea, sectiunea si temperatura trebuie sa fie aceleasi peritru toate esantioanele, caci altfel nu putem compara intre ele mater ialele.

In tehnica se Intilnesc doua sisteme de dimensiuni pentru aceste esantioane:

-- sistemul in care esantionul de material are lungimea 1 m si sectiunea 1 mm-: acest sistem se utllizeaza mai ales la masurarea rezistentei conductoarelor;

-- sistemul in care esantionul de material este un cub cu latura de 1 cm, deci cu lungimea de 1 em si sectiunea de 1 cm-; acest sistem se utilizeaza mai ales la masurarea rezistentei lichidelor si izolatoarelor.

Pentru ambele sisteme temperatura este cea obisnuita a camerei, 20°C. Rezistenta acestor esantioane reprezinta rezistenta specifica a materialelor si poarta numele de rezistiuitate. F'iecare material are 0 rezistivitate proprie :;;1 materialele se deosebesc intre ele prin valoarea acesteia.

Rezistenia de izolaiie, Utilizarea materialelor in constructiile electrotehnice se face tinindu-se seama de proprietatile lor electrice. In particular se tine seama de rezistivitatea lor. Materialele cu rezistivitate mica, asa cum sint cuprul, aluminiul, se utilizeaza drept conductoare, drept cai de curent. Cu ajutorul lor se realizeaza circuitele electrice. legatura dintre sursa de tensiune si receptorul electric.

Datorita proprietatii conductoarelor de a opune 0 rezistenta foarte mica trecerii curentului, acesta curge de la SlUSa Ia receptor pe caile pe care dorim noi sa curga.

r

I I

SUf'SO I

I J?eceptor

I

I

L_~ __ ~~ ~

Vi.~. 2.1. Elernentele circuitului electric.

'I'rebuie sa impiedicam scurgerea curentului pe alte cai (de exemplu pe cele reprezentate punctat In fig. 2.1). intrucit aceste cai netrecind prin receptor constituie plerderi sau scurgeri de curent, Pentru aceasta este necesal' ca toate piesele ce alcatuiesc circuitul (borne, conduc-

6

toare de legatura, infasurart etc.), si care in mod obisnuit sint metalice, sa fie izolate de alte piese ccnducatoare (metalice) care nu sint destinate a face parte din circuit. Aceasta izolare se reallzeaza intercalindu-se intre piesele circuitului (care se gasesc sub tensiune) si piesele metalice vecine un material izolant. De exemplu, un motor electric asincron are sub tensiune urmatoarele piese: conductoarele infai?urarii, cablurile de legatura, bornele ~i puntile de legatura, Aceste cai de curent sint izolate fata de miezul statorului, fat a de carcasa motorului, fata de cutia de borne.

Anterior s-a afirmat ca nu exista izolant perfect, care sa nu permits deloc trecerea curentului prin el. Prin urmare nu se pot evita total scurgerile de curent, dar se pot limita aceste scurgeri la valoarea dorita. Marlrnea care lirniteaza aceste scurgeri este rezistenta materialului izolant utilizat. Aceasta se calculeaza Cll legea lui Ohm,

u Rx=-' I

(2.4)

unde: R, este rezistenta de izolatie ;

U tensiunea la care este supus materialul izolant;

I curentul de pierderi (de scurgeri) prin rna-

terialul izolant.

Calle pe care curentul electric strabate izolantul, sint: - prin grosimea izolantului sau pr in volumul lui;

- pe suprafata izolantului.

Fiecare din aceste cai opune curentului electric rezistente diferite, corespunzator se definesc doua tipuri de rezistente de izolatie:

- rezistenta interioara sau de velum:

- rezistenta de suprafata,

Masurarea acestor doua rezistente si a rezistivitatilor corespunzatoare se realizeaza in laboratoare conform STAS 6107-59. In practica, in toate cazurile exista ambele rezistente.

Se numeste rezisteniii de izolaiie rezultanta acestor doua rezistente, indiferent de modul lor de compunere.

7

Ea este definita ca proprietatea unui material izolant de a se opune trecerii curentului electric determinat de 0 tensiune continua U, iar valoarea ei se calculeaza cu Iormula (2.4).

in exploatarea masinilor, aparatelor si instalatiilor electrice, rezistenta de izolatie nu rarnine totdeauna la valoarea pe care ea a avut-o initial. Cu timpul rezistenta de izolatie l:;;i micsoreaza valoarea si ca 0 consecinta curen tii de scurgeri cresco Cresterea pierderilor in di.electric (in materialul izolant) are drept consecinta cresrerea temperaturii dielectricului, iar cresterea temperaturii - scaderea rezistentei de izolatie. Procesul se continua din ce in ce mai accentuat, pina cind dielectricul i~i pier-de proprietatile izolante. Acest fenomen duce la scoaterca din functiune sau 1a distrugerea completa a masinii. aparatului sau instalatiei electrice. De aici rezulta necesitatea de a se verifica periodic rezistenta de izolatie, pentru a se preintimpina aceste defecte grave.

Principalele cauze pentru care rezistenta de izolatie slabeste sint urrnatoarele:

-- Imbatrinirea naturals a izolatiei: este un proces chimic care se produce in masa izolantului, Sub actiunea acest.ui proces rnaterialul izolant lsi modifica structura si drept consecinta isi modifies proprietatile. Ilustrarea cea mai cunoscuta a acestui proces este imbatrinirea cauciuCUILli. Cauciucul imbatrinit i:;;i pierde elasticitatea devenind sfarimicios $i i9i micsoreaza rezistenta de izolatie. Fenomenul de imbatrtnire naturals se petrece 1a to ate mateiialele izolante intr-un timp rnai scurt sau mai indelungat, dupa material.

.- Imbatrinirea accidentala sau Iortata a izolatiei este datorita supunerli ei la temperaturi peste valoarea maxima admisibila indicata de fabricant. Ea poate fi identica eu cea naturala, dar mai accelerata, atunci cind temperatura nu depaseste pre a mult limita admisa, dar poate fi de alta natura cind se depaseste mult limita admisa de temperatura. In acest din urrna caz se spune uzual ca izolatia "se arde'. In cazul materialelor organice este verba de 0 ardere efectiva, izolatia carbonizindu-se.

-- Urnezirea izolatiei constituie 0 cauza importanta a slabirii ei. Umiditatea actioneaza pe doua cai asupra valorii rezistentei de izolatie. Prin condensare pe suprafata izolantului slabeste rezistenta de supraf'ata, iar prin inf iltrare In masa izolantului slabeste rezistenta de volum.

- Depunerea de praf ce contine particule conductoare (carbune, pilitura metalica) pe suprafata izolantului micsoreaza mult rez istenta de suprafata, favorizind fenomenul de conturnare a izolatiei, adica aparitia unei cai conducatoare de curent pe suprafata acesteia.

Exista si alte cauze care due la slabirea rezistentei de izolatie, ca: medii corozive de vapori si gaze, actiunea unor factori climatici (radiatii solare intense), mucegaiuri, insecte, apa de mare etc.

3. Unitati de masura

Marimile electrice care intervin in masurarile de izolatie au, ca orice marime Iizica, unitati de masura. In formulele In care utilizam aceste marirni apar adesea numai simbolurile marimilor, fara sa se indice unitatile de masura in care sint exprimate. Acest fapt duce adesea la -confuzii 9i greseli pentru ca formulele sint valabile numai pentru anumite unitati de masura. Totalitatea unitatilor de masura utilizate intr-un anumit domeniu de activitate constituie sistemul de unitati de masura, In tehnica se foloseste sistemul M.K.S.A., In care marimile Iundamentale (lungimea, masa, timpul sl curentul electric) se rnasoara Ill. metri [m], kilograme [kg], secunde [s], amperi [AJ.

In masurarile de izolatie se utilizeaza si urmatoiii sub.multiplii:

miliamperul, 1 mA = _I_A; 1000

1

- microamperul, 1 ~lA = . i\

1000000 ' .

Tensiunea are un multiplu, kilovoltul 1 kV=1000 V.

Rez istenta are unitatea de masura ohmul, notat eu sirnbolul Q. In masurarile de izolatie se utilizeaza si urmatorii multiplii:

- kiloohmul, 1 k~l 000 Q;

- megohm ul, 1 MQ = 1 000 000 Q.

Rezistivitatea sau rezistenta specifica se mascara in ohm-eentimetru, Q·em;

n 111m2. ohm-milimetru patrat pe metru, ¥

111

Prima unitate se utilizeaza in masurarile de izolatie, iar cea de a doua in masurarile rez istentei conductoarelor. Trebuie remarcat ca nici una din aceste unitati de masura nu apartine sistemului M.K.S.A., unde lungimile se rnasoara numai in metri.

Intre cele doua unitati de masura pentru rezistivitate exista relatiile:

1 mm!

lQ·cm=--Q-;

10000 m

Q·mm2

1--= lOOOOQ·cJ11.

m

4. Metode de masurare a rezistentei de izolatie

Rezistentele de izolatie se deosebesc fundamental de rezistentele conductoarelor metalice prin valoarea lor (sute de mii pina la mil ioane de ohmi) si prin faptul ca ele depind de conditiile de masurare, ca: tensiunea aplicata, temperatura, umiditatea. Din aceasta cauza, masurarea rezistentei de izolatie nu se mai poate face prin metodele obisnuite, ci prin metode speciale de masurare: metoda

10

galvanometrului, metoda pierderii de sarcina, metoda substitutiei etc. In principiu aceste met ode constau in realizarea unor circuite electrice in care este inclusa si rezistenta de izolatie, In aceste circuite se mascara direct sau se compara marimi electrice - tensiune, curent.

4.1. Conditj] de masurare

Datorita Iaptului ca rezistentele de izolatie sint foarte mari (de ordinul a 106-1020 Q) curentii care tree prin dielectric si care trebuie masurati sint Ioarte mici. De aceea, curentii care se inchid pe alte cai decit prin dielectricul a carui rezistenta 0 masuram constituie surse de erori. Dintre acestia, curentii capacitivi constituie sursa cea mai importanta. Orice cale de curent are 0 capacitate fata de pamint, fata de circuitele vecine si fata de portiuni din acelasi circuit. Prin aceste capacitati se scurg curenti electrici care falsi fica masurarea. Pentru a se evita acesti curenti, la masurarile de izolatie se utilizeaza numai tensiune continua deoarece curentul continuu nu trece prin capacitati,

Valoarea tensiunii continue de masurare trebuie sa fie de ordinul de marime al tensiunii nominale a aparatului sau instalatiei care se verifica, dar nu mai mica decit 100 V. Aceasta conditie are drept scop ca masurarea rezistentei de izolatie sa se faca in conditii cit mai apropiate de cele in care se gaseste izolantul in practica. Dar in practica se intilnesc tensiuni foarte diferite, de la 12 V pina la sute de kilo vol ti. Este evident ca nu se poa te prescrie pentru fiecare instalatie 0 anum ita tensiune. De aceea tensiunile surselor pentru masurarea rezistentei de izolatie au fost normalizate la: 100 V, 500 V. 2500 V i?i 5000 V.

Dependenta valorii rez istentei de izolatie de temperatura izolantului este un factor foarte important care trebuie avut in vedere in normarea rezistentelor de izolatie, in metodele de masurare ~i in interpretarea rezultatelor verificarilor.

11

Rezistenta de izolatie scade rapid eu cresterea temperaturii. Dam rezultatele masurarii rezistentei de izolatie a unui stator izolat in clasa A (bumbac, hirtie), executata la diferite temperaturi:

Temperatura infii~urilrij, "e

Hezistcnta de izol,llit', I I I 1 I I I

1\10 20 10,2 8 6,5 2,2 0,75 0,22 0,08

Dupa cum se remarca, intre 15° $i lOOoe rezistenta de izolatie scade de 100 ori. Aceasta proprietate impune indicarea temperaturii la care trebuie sa se faca masurarea, iar norrnarea rezistentelor de izolatie minime admisibile trebuie sa se faea eu indicarea temperaturii la care se face masurarea. In acest sens se folosesc "Instructiunile M.E.E. 59-55" pentru Infasurarea de inalta tensiune a transIcrmatoarelor de tensiune pina la 10 kV, care prevad urrnatoarele rezistente de izolatie admisibile in exploatare:

Temperatura inf£'i..,;>urarj i, "C

10

20

30

40

240

Rezistenta de izolatie admisibila,

!vIQ 3300

2150

1000

570

Se remarca ca pentru variatiile de temperatura obisnuite ale mediului ambiant, de la 200e la 300e, rezistenta de izolatie normata scade de circa 2 ori.

4_2. Metoda galvanometrului

Aceasta metoda este raspindita atit in laborator cit si in practica industrials. Metoda consta in masurarea curentului ce trece printr-un material izolant supus la 0 diferenta de potential continua U, cunoscuta sau masurata, Schema de masurare este reprezentata in fig. 4.1.

12

Aceasta schema permite masurarea rezistentei:;;i a rezistivitatii de volum, de suprafata si globale, cu ajutorul comutatorului K2. Electrodul E», care joaca rolul inelului de garda, are drept scop sa deriveze curentul ce se scurge pe suprafata izolantului atunci cind masuram rezistenta de volum. Se vede ca daca comutatorul K2 este

Fig. 4.1. Schema de montaj pentru masurarea rcziste ntelor de izolatie :

S - suntul :zalvanOn1c!h'ului: R - rczistcnta de nrotcctto a I!fllvanmnclru·· lui; El ,i E3 - clcctrozi; E2 - inel de garda . I.:."! - mnterinl izolant.

pe pozitia a curentul ce se scurge pe suprafata izolantului intre electrozii El si Ez nu trece prin galvanometru, deci nu este masurat. Cind Kz este pe pozitia b se rnasoara rezistenta globala,

Cunoscindu-se toate elementele circuitului, cu ajutorul legii lui Ohm se calculeaza rezistenta de izol atie. Aceasta metoda este 0 metoda de laborator. In practica industrials aceasta metoda a galvanometrului se utilizeaza en urmatoarele transformari:

- sursa de tensiune este de obicei un mic generator de curent continuu action at manual:

- galvanometrul este gradat direct in unitati de rezistenta; acest lucru este posibil numai daca tensiunea p;cneratorului-sursa este constanta, deoarece numai atunci, conform legii lui Ohm, la 0 valoare a curentului I corespunde 0 valoare bine determinata a rezistentei,

Intregul circuit astfel realizat este cuprins intr-un singur aparat denumi t otvmmetrii sau meqohanmetru: Schernele industriale dupa care se realizeaza megohmmetrele difera de schema de laborator din fig. 4.1. Apar anumite circuite de corectie si de protectie pe care le vorn analiza

mai departe. In principiu se utilizeaza doua tip uri de schema:

- scheme in care rezistenta necunoscuta este legata 'in serie cu dispozitivul de masurat (fig. 4.2);

- scheme in care rezistenta necunoscuta este legata in paralel (fig. 4.:1).

r,

u

, "o

Fig. 4.2, Schema rnegohmmetrului cu rezistenta necunoscuta lcgata in serie.

Fig. 4.3, Schema megohm metrului cu rezistenta necunoscuta legata in paralel.

In aceste scheme 1'0 este rezistenta bobinei mobile a apara tului de masurat, Schema serie se Ioloseste pentru masurarea rezistentelor de izolatie mari, peste 1 000 Q. Pentru rozistenta de izolatie zero, curentul in circuit este maxim, iar pentru rezistenta infinita, curentul in circuit este zero, Prin urrnare, pe scala galvanometrului se gasese valorile mari ale rezistentei (in stinga scalei), deci ohmmetrul va avea scala inversa, Schema derivatie se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor de izolatie mici. Daca rezistenta R" este zero, curentul este minim si invcrs, prin urrnare scala galvanometrului va fi gradata normal Cll valorile mad in dreapta,

5. Aparare pentru masurarea rezistentei de izolatie

Ohmmru de sau mcgohmmetrele se compun dintr-un auaral de masurare a curentului, dintr-un mic generator f !'. curen t can Lin uu cu mecanism de actionare manuala $1 cl in difcri to rczistente ce formeaza circuite de corectie $i

14

protectie, Dupa tipul schemei interioare, megohmmetrele se impart in doua clase:

- megohmmetre cu aparate cu magnet permanent si bobina mobila;

- megohmmetre cu aparate logometrice cu magnet permanent.

5.1. Aparate eu magnet permanent ~i bobina mobila [aparate magnetoelectrice)

Aceste aparate se com pun in principiu dintr-un magnet permanent, 0 bobina mobila in forma de cadru, un miez magnetic 9i dona resoarte spirale (fig. 5.1).

Aceste piese au urmatcarele roluri:

- magnetul permanent creeaza in lntrefier un cimp magnetic de inductie B, care impreuna cu curentul I din bobina mobila da cuplul activ al aparatului, care roteste acul indicator;

- miezul magnetic are rolul sa uniformizeze cimpul in intrefierul aparatului, unde se misca latura activa a bobinei mobile; de asemenea

el are rolul sa dirijeze cimpul magnetic perpendlcular pe latura activa a bobinei;

- bobina mobila este strabatuta de curentul de masurat I; ea poarta acul indicator si sub acti unea cuplului activ se roteste cu un unglii u":

- resoartele antagoniste all rolul sa lege capetele bobinei

mobile la borriele de inti-are ~i Fig. 5.1. Apurat mnuncto-

iesire ale aparatului; ele mai t,I(;'('tJ·j(,.

au rolul sa creeze un cuplu

antagonist proportional cu deviatia acului aparutului (adica cu unghiul de rotire a1 bobinei mobile).

Aparatul functioneaza astfel: curentul [ de la borncle aparatului se aduce prin resoar tele antagoniste la bcbina mobila. Intre acest curent I si cimpul de inductie B din

15

intrefierul aparatului ia nastere un cuplu activ C proportional cu I si cu B. Cum Beste constant, rezulta ca C este proportional cu curentul I. Sub actiunea cuplului activ C bobina mobila se roteste. Acestei rotiri i se opune cuplul antagonist dat de resoartele antagoniste. Cum acesta din urma este proportional cu unghiul de rotatie, rezulta ca la un anum it unghi, cuplul antagonist ajunge ega1 cu cuplul activ, deci bobina mobil a nu se mai roteste, Astfel, acul indicator al aparatului fixat pe cadrul bobinei mobile indica 0 deviatie a care este proportionala cu curentul I ce trece prin bobina mobila.

In masurarea rezistentei de izolatie, aparatele magnetoelectrice impun ca tensiunea de alimentare a circuitu1ui de masurat sa fie constanta, altfel indicatia aparatului pentru aceeasi valoare a rezistentei de izolatie variaza cu tensiunea. Dar tensiunea fiind prod usa de un generator actionat manual, depinde de turatia cu care operatorul 1'0- teste maneta de actionare. In aceste conditii indicatia aparatului este influentata de operator si, de fapt, masurarea nu se poate face. Megohmmetrele cu asemenea apara te au prevazute sisteme de stabilizare a tensiunii, care insa complica fie aparatul, fie masurarea, de aceea ele nu se mai fabric a in prezent.

5.2. Aparate logometrice

Aceste aparate dif'era de cele magnetoe1ectrice piin faptul eel organul mobil se compune din doua bobine asezate in crucc, de unde si numele pe care-I mai poarta de operate cu bovine incrucisaie, Fiecare bobina se leaga separat si modul de legare in schema de terrnina anumite caractcristici ale aparatului. Necesitatea utillzaril acestor aparate, care sint mai complicate decit cele magnetoelcctrice, este impusa de un avantaj important pe care il au in masurar ile de izolatie.

In schemele de masuraro a rezistentei de izolatie, aparatul mascara de Iapt un curent. Din legea lui Ohm aplicata circuitului de masurat putern calcula rezistenta si putem gl'ada scala aparatului direct in unitati de rezis-

J G

tenta, adica in ohmi. Dar calculul presupune CEl. tensiunea ramine constants i?i egaHi cu tensiunea cu care s-a gradat scala aparatul~lL Acest lucru .e~tei::s.3. gre~ de :"ealizat. Vom vedea mal departe ce dificultati tehmce ~l ce complicatil apar pentru satisfacerea acestei conditii. PentI'U a elimina influenta variatiei tensiunii asupra masurar ii, la aparatele logometriee s-a introdus a doua bobina mobila.

Cele doua bobine mobile Bt si B2 (fig. 5.2) sint legate solidar in cruce, forrnind cadrul mobil pe care este fixat acul indicator al aparatului. Bobinele sint conectate Iiecare in cite un circuit alimentat de 0 tensiune comuna U. Bobina B2 are elementele circuitului U ~i R constante, iar bobina BJ are in circuit un element necunos cut (rezistenta R,:). Daca tensiunea U este constanta, curentul ~ din bobina Bz este constant, iar curentul din bobina Bl variaza direct proportional cu rezistenta R,.

Cind bobinele Bl ~i B2 sint strabatute de curentii II ~i l-i. ele cauta fiecare sa se aseze perpendicular pe directia NS a cimpului magnetic. Cum bobinele sint asezate de o parte ~i de alta a axei cimpului magnetic, cele doua cupluri C1 si e2, prod use de curentii It si 12, sint de semne contrare, fiecare tinzind sa roteasca acul indicator In sensuri opuse.

Constantele aparatului se aleg astfel incit cuplul activ produs de curentul II. din circuitu] de masurarc este mai mare, deci acul se misca in sensul cuplului CJ• Dar bobina Bl• pe masura ce se roteste in sensu I cuplului , intra intr-un spatiu eu cimp magnetic mai slab, datorita formei Intrefierului, in tirnp ce bob ina H2, care este rotita Iortat in sens opus cuplului ei, intra intr-un spatiu cu cimp magnetic mai intens. Deci, pe masura ce eaclrul se roteste cuplul activ CL scade, iar eel antagonist C2 creste. Cind ele ajung egale, cadrul rarnine in echilibru. acul indicind

2 - MAsurarea rezistentet de i7.01D~jc

Fig. 5.2. Aparat Iogomettlc.

17

o deviatie a . In aceasta pozitie de ech ilibru cele doua; cupluri sint e~a]e ~ Cj=C:l'

Cde doua cupluri sint proportionale cu curentii 1'e5-( pectivi I, ~i 12 ~i eu cimpul magnetic in care se gasese bo-] binele, Cimpul magnetic nu este insa uniform (fig. 5.2); eI" variaza eu unghiul o., deci si cuplur ile C, si C,! vor depinde de deviatia a . Dependents celor doua cupluri de deviatia a. l1U oste aceeasi, deoarece in timp ce bobina H1 se misca spre cimpuri magnetice rnai slabe, bobina B2 se misca spre cimpuri magnetice mai puternice. Aceasta dependente este deterrninata de forma intrefierului. Prin urrnare cuplul C1 este proportional eu curentul II si depinde intr-un mod oarecare $1 de deviatia a. Acelasi lucru se poate spune si despre cuplul C~, cu diferenta ca dependenta lui de a este alta decit a lui C,. Sa presupunem, pentru siruplificare. ca cele doua cupluri depind de a. astfol :

C!=K3a; C:l=K:l(l'~,

uncle K.: eSLOe' 0 constanta oarecare de proportionalitate.

In acest C<:I7., Iorrnulele celor doua cupluri sint:

C1==K1K;llj (l . C:l=K2K::J 20. 2,

in care K, ~i [(2 <int si ole constante 01:' proportionalitate.

La echilibru C,=C2, deei

K,K:il (l~=K2K:II:!(l!.

Daca impartim peste tot cu F\.'}.K ;I-lCf., obtiuem

~! !J_ = a

1\. I,

Deoaroce 1\.1 "i K! smt numere . putr-m si vom avea

K

nola --'- = 1< }(,

(5.1)

Din aceasta cgalitate se deduce ca ueviatia a este proportionala eu raportul celor doi curenti. In realitate, dependerita cuplurilor de deviat ia 0.. nu este cea pe care

18

am presupus-o noi. Dar constructorii pot alege 0 asemenea iorma a Intrefierulul incit in final sa se obtina tot rela'tia (5.1), care s-a stabilit Iaclnd aceasta presupunere simplificatoare.

In formula (5.1), ambii curenti It ~i ['2 sint proportionali cu tensiunea comuna U. Rezulta ca in formula se poate simplifiea tensiunea si atunei deviatia a. nu mai depinde de tensiune.

5.3. Schemcle logometrelor utilizate ca megohmmetre

Logometrul utilizat ea aparat pentru masurarea rez is'tentei de izolatie (ca megohmmetru) are 0 schema in care unul din cei doi curenti ai bobinelor mobile ramine constant (in raport eu rezistenta necunoscuta), iar al doilea variaza in raport eu rezistenta de masurat. In fig. 5.3. este reprezentata schema de montaj a logometrului pentru masurarea rezistentelor de izolatie mari. Aceasta schema este de tip serie, deoarece rezistenta necunoscuta R; este legata in serie cu bobina mobila n1• In bobina B2 circula un curent proportional cu tensiunea U,

V

/.,=-.

- Ro

unde Ro este rezistenta intregului circuit.

In bobina B, circula un curent

U 11= .. _--.

H,+ Rx

Dupa cum s-a stabilit anterior, deviatia acului indicator 0. este proportionala cu raportul acestor doi cureuti:

(5.2)

Fig. 5.3. Schema de montaj a Iogornctrelor pcntru masurat rezistentc marl.

I, UtH, + Rx .

a=--=----,

1, U/Ro

simplifieind Iractia eu U,

(5.-!)

H, + n,

u. = _._ ._.- ..

Ilo

(5.5)

.2*

19

Cum RI si Ro sint rezistente interne ale aparatului , de valoare constanta, rezulta ca deviatia aculul C1 depinde nurnai de rezistcnta necunoscuta R.t, Cu alte cuvinte aparaLul mascara marirnea R~, deci putem grada scala aparatul ui d ired in unitati de rezistenta.

o alta schema de montaj a logometrului pentru rnasurarea rezistentelor mici este reprezentata in fig. 5.4. Se-

vede ca schema este de tip derivatie, intrucit rezistenta necunoscuta R; este in derivatie cu bobina mobila B«.

Curentii It si [2: au in acest caz 0 exFig. 5.4. Schema de montaj a logorne- presie mai complicatrelor pentru masurat rezistente mici. ta, insa in final se

ajunge la acelasi rezultat. CEt deviatia acului indicator al aparatului depinde numai de rezistenta necunoscuta R •.

Trebuic rem arcat ca la aparatele logometrice ambele cupluri (atit cel activ, cit $i eel an tagonist) sint create de curerrtii ce tree prin cele doua bobine mobile B1 si B2. Prin urmare, daca aparatul nu este conectat, asupra acului indicator nu actioneaza nici un cuplu, deci acul sta Intr-o pozitie oarecare si nu sta in dreptul gradatiei zero, cum se intimpla la aparatele magnetoelectrice al carol' cuplu antagonist este creat de cele doua resoarte spirale,

+

5.4. Megohmmctre de Iabricatie cehoslovaca

Firma cehoslovaca Metra Iabrica megohmmetre pentru tensiimile de 100, 500, 1 000 si 2500 V. Dintre acestea se intilncsc Irecvent in Romania megohmmetrele de 500 $i lOOO V.

DispoziLivul de masurare este logometric, deci cadrul mobil are doua bobine incrucisate. Acest sistem de rnasura elirnina era rile de masurare in cazul alimentarii circuitului de masura cu a tensiune neunif'orma. Valoarea

20

rezistentei de izolatie se citeste direct in MQ, pe scala .aparatului. Sursa de tensiune este un mic generator de curent continuu cu colector, antrenat manual prin intermediul unui reduct or cu roti dintate. Tensiunea la bornele generatorului este variabila in functie de turatia pe care 0 asigura dispozitivul manual de actionare, Pentru a se amortiza variatia de tensiune la bornele generatorului, se leaga in pa-

ralel cu el un circuit compus din condensatorul C si vezistenta Rg. Condensatorul se comporta ca un rezervor Lampon de energie, acumulind energie cind tensiunea creste peste valoarea nominala si cedind energ ie cind tensiunea scade sub valoarea Fig. 5.5 Schema mcgohrnme-

nominala, Deci, cu alte cu- ti-ului lVlct\'a de 500 V.

vinte, efectul condensatoru-

lui este ca uniforrnizeaza in anumite limi te tensiunca gcneratorului. Rezistenta Rg ln serie cu condensatorul amortizcaza actiunea conc1ensatorului Impiedicind intrarea in .oscilatie. In fig. 5.5. este reprezentata schema complete a megohmmetrului de 500 V.

Bobina de masura BI este legata in scric cu rezistenta de protectie Rl si cu rezistenta necunoscuta Rx care se leaga intre bornele 1 :;;i 2. Cea de a doua bobina B:>_, can:' da cuplul antagonist, este legata in serie cu rezistenta de echilibru R2• 8ensibilitatea aparatului este de 0,05 MQ. Este important sa putem masura rezistentcle mici. de izolatie, deoarece aceste valori mici sernnaleaza slabirea izolatiei. Megohmmetrele Metra sint prevazute cu posibilitatea de a putea masura ·comod, cu precizie, rezistentclc mici de izolatie, Pentru aceasta se realizeaza schema din fig. 5.6.

Aceasta schema se obtine din cea reprezcntata in fig. 5.5. in care S-Cl fractionat rezistenta R, (de 160 kQ) in doua rezistente : Rl1 (de 156 kQ) si RJ2 (de 4 kQ). iar l.'ezistenta aditionala R; se leaga ca In figura, Bornele 1

21

si 2 ale schernei se scurtcircuiteaza eu 0 punte, iar rezrstenta necunoscuta se leaga la bornele 3-4.

Pentru aceasta schema care, dupa cum se constata, esti

o schema de tip paralel (fig. 4.3), este prevazuta pe scala aparatului 0 gradatie separata, cu sonsul de citire

normal (valoarea ze-, 1'0 la stinga scalei). Aceeasi schema se poate adapta pentru rnasurarea rezistentei de izolatie, elirninindu-se curentii de scurgeri pe suprafata, in cazul cind se mascara rezistentele' de izolatie ale cablurilor de forta. Pen-. tru aceasta se leaga borna 4 la mantaua de plumb a cablului, iar rezistenta necunoscuta se leaga la bornele 1 si 2.

Megohmmetrul de 500 V se foloseste pentru masurari la echipamente de joasa tensiune si la curenti de valori medii. In joasa tensiune si la curenti slabi se foloseste megohmmetrul de 100 V. Megohmmetrul de 1000 V se: foloseste la instalatii ~i masini cu tensiuni pina la 3 000 V si curenti mari (masini elect rice, linii de transport, de tractiune electrica). Acest aparat, a carui schema este reprezentata in fig. 5.7, are domeniul de masura intre 0,1 MQ si 100 MQ.

Trebuie mentionat ca toate tipurile de aparate Metra au scala neuniforrna, asa incH· valorile de la capetele sea-

lei se citesc eu eroare mare. -

P'2 .4'z

J O-- __ --L- __ .I1.fUl.r=f50=k.Q~---'~,__-' Pll

Fig. 5.6. Schema megohmmcu-ulut Metra pentru masurat rexistente de izoIatic mici.

A par a t u I Met r a de 2500 V se utilizeaza pentru masurarea rezistentei de izolatie la instalatii, masini, aparate si cabluri care pot suporta fara sa se deteriorezetensiunea de 2 500 V.

Schema aparatului se deosebeste de cele studiate ante-rial' in privinta sursei de tensiune si a aparatului de masurat. Generatorul de tensiune este de curent alternativ

22

Rotorul generatorului este realizat dintr-un magnet pel> manent cu patru poli. Statorul are miezu1 magnetic din fier moale cu patru poli pe care sint fixate bobinajele statorice. Rotorul este actionat manual printr-un multiplicator de turatie sl printr-un regulator de lura tie. Generatorul functioneaza intr-o schema de dublare a tensiunii Cll ajutorul unor condensatoare. Pentru aceasta, aparatul are un comutator sincron K (fig. 5.8) care comuta tensiunea de la borna generatcrului. alternativ si sincron, pe Fig. fl.7. fkh0T1'11l meuoh mrnt-uu-

cele doua condensatoare lui Mr'lr<l de- 1 000 V.

C1 si C2.

Comutatorul K este realizat ca un ansamblu de ('011- tacte fixe $i mobile actionate mecan ic direct de catre axul generatorului. Actionarea lui Iiind directa. se real izeaza sincronizarea comutarii tensiunii ell rotatia rotorului. deci cu unda de tensiune produsa la bornele general,orulni.

R, o

o R"

L----.---<:J+

---o\,

Fig. 5.8. Schema megohmrm-ttul ui fill'll a de 2500 V.

Tensiunea alternativa a generatorului G serveste la incarcarea condensatoarelor C, si C2• Legaturile sint astfel facute incit tensiunile la borne1e celor doua eondensatoare se aduna in asa fel incit intre punctele 2 si 1 avem 0 diferenta de potential de doua ori mal mare ea cea data de

23

generator. Sistemul Iunctioneaza infelul urmator: in~ timpul alternantei pozitivc a tensiunii generatorului, cornu-] tatorul K este pc pozitia a si incarca eondensatorul C1~ eu polaritatea din fig. 5.8. Cind tensiunea generatorului i:;;H schimba sonsul, comutatorul K se muta pe poz.itia b :;;it incarca condensatorul C2, astfel ca intre punctele 1 si 2: gasim 0 di lerenta de potential continua, egala eu suma difcrentelor de potential de la bornele eelor doua conden-: satoarc. Dispozitivul de masura este de tip magneto electric' (micrcampermetru cu magnet permanent si bobina 1110-: bila). Dispozitivul de masura este legat in serie eu rezis-' tenta necunoscuta, montaj specific masurarii rezistentelor, mari de izolatie, El este montat intr-o schema ce cuprinde iv-zlstentele Ii:l, R" $i R,-, impreuna cu un comutator K1.:

Cind comutatorul KI este pe pozitia ni rezistenta Rr,. de, circa 8 kQ se leagil. In serie cu rez istenta R3 si cu microamperrnetrul, rcalizindu-se 0 protectie a aparatului im-. potriva socului de curen t in cazul masurarii unor rezislente Ioartc mid. Pe pozitia n ramine in serie cu aparatul nurnai rezistcnta R:l: asttel se mareste sensibilitatea ap'a-' ratului. Rozistenta Hlj legata de asemenea In serie pe cir-: cuitul c1e m;'isul'a an~ rolul de a dubla protectia microampcrrnetrului impotriva curentilor mari.

D ate let e 11 n ice ale aparatului sint:

- tvnsiunea d e m:'ISlll'C"i

- tonsiunea de pro])!! a izolatiei

- d i mensh uil

-- ,'-!reutate (c ircuj

160 rot/min;

2 690 rot/min;

> 145 rot/min;

0- 500 MQ; !'iO-!i 000 MQ;

2 GOO V;

prop rii 3000 V; 141X141XI02 111m; 2 kg.

- turatia manctei de actionare

- til 1'1\1 in rotorului

- stabil iznrcn tonsiunii

- domonii de rruisurruc:

Procctleul de maSllTaTc. Inainte de a incepe masurarea se vciifica daca acul este la semnul co. Reamintim ca in schema serie aparatul are scala gradata invers. Daca acul 1111 este pe sCI11Ilul co se corecteaza pozitia lui invirtind U$Ol' eu 0 surubelnita surubul negru de pe capaeul aparatului, Sc leaga apoi bornele de rnasura + si - in scurtcircuit :'Ii se pune comutatorul Kl pc pozitia 1. Se

24

Invirteste apoi maneta de actionare cu 0 turatie de 11)0 rot/min, acul indicator trebuie sa indice diviziunea zero a scalei - in caz ca nu indica diviziunea zero se coreeteaza pozitia lui irrvir tind surubul alb de pe capacul aparatului. Aprecierea turatiei manetei se face observind miscarea acului. Daca aeul oscileaza in [urul diviziunii zero a scalei, turatia manetei este prea mica, Acul oscileaza si cind scurtcircuitarea bornelor nu este faeuta bine. Dupa 'accelerarea invirtirii se observa eii acul se stabilizeaza pe pozitia zero si trebuie sa se retina ritmul de invirtire in vederea repetarii lui pentru executarea m,'ISUrarii. Se desface apoi puntea de scurtcircuitare a bornelor sl se leaga la borne obiectul de masurat, se invu-teste rnaneta cu turatia cunoscuta :;;i se citeste pe scala i nter ioara rezistenta de izclatie in MQ, Daca rezistcnta eitiUi esto mai mare de 50 MQ, sc pune cornutatorul KI pc pozitia 2 si se citeste rezistenta de izolatie pe gl'aclatia exterioara a valorilor mari. Pe11tl'U concctarca obiectului dc masurat S(' leaga borna ---. a aparatului la mas a si b01'1111 -I- la 0 piE.~s:-1 conductoare izolata a obioctului (boina, perie, colcctor etc.), Pentru eliminarca curentilor de scurgeri ce i11IluCI1'teaza negativ precizia masuratorii, se leag~i borna S la suprafctele metalice catre care se scurg acesti curonti

in acest fel se conduc curcntii de scurgcri pe ciii care !HI tree prin aparatul de masura. Trebuie avut in vedero Cd conductoarelc de legatura sa nu fie in contact cu obiecte din jur, nici cu mina operatorului pcntru a n1.1 se crea no i cai pentru curentii de scurgere. 0 particularitato a masurarii rezistentelor de izolatie a instalatiilor cu capacitate mare este cea a absorbtiei cureritului c1ebitat de menolunrnetru pinei ce se i.ncarca capacitatea. Accst Ienomen S2 observa piin faptul di aeul aparatului deviaza incet pinn Ia pozitia de echilibru. Pentru a l1U face 0 masurare f.{l'(·~ita este necesar sa continuarn inv iitirea aparatului pinCI cind se stabilizeaza acul, numai in accl moment S:l faccrn citirea indicatiei aparatului. Dupa terrninarca masuraiii, capacitatea rarnine incarcata si poate produce socuii ricpla cute, dar nepericuloase, persoanelor care pun mina pe caile de curent ale instalatiei, Din acest motiv, dupa ma-

25

surare trebuie descarcata capacitatea, punind la masa eu ajutorul unui cablu izolat un punct oarecare al cailor de curent.

In ce piiveste dependenta masurarii de turatia cu care se invirteste maneta de actionare trebuie aratat ca apar atul de masura nefiind de tip logometric are 0 eroare de masura, Eroarea este in sens invers cu abaterea de la turatia nominala de 160 rot/min. De aceea, este mai bine sa Invirt.im mai repede maneta. Accasta eroare este compensata in parte de Iaptul ca aparatele de tip magnetoelectric sint mai precise decit cele logometrice si de faptul ca valoril€' rezistentei de izolatie al instalatiilor de inalta tensiune sint Icarte mad sau foarte mid. In acest caz nu deranjeaza preciz ia aprecierii valo rii rezistentei de izolatie.

5.5. Megohmmetre de Iabricatie sovietica

!'i.5.1. Meqotimmetrui tip M.ll 0 I

Acest tip are dispozitivul de masura tip logometric, Aparatul se Iabrica pentru tensiunile de masura 100; 500;

1 000 V. Domenii1e de masurare ale aparatului sint:

P l F

Fig. 5.9 Schema megohrnmetrului sovietic M. 1101.

26

200 kQ I 000 kQ 1000 kQ

20 MQ; ] 000 MQ; 200 MQ.

Schema aparatului de 1 000 V este reprezentata in fig. 5.9.

Turatia cu care se roteste generatorul este 120 rot/min. Generatorul este prevazut cu un regulater centrifugal care mentine tensiunea la borne 1a 0 valoare constanta, Borna E serveste la derivarea curentilor de scurgere,

5.5.2. Meqohrtimetriii tip Me. 06-2 500 V

Schema aeestui aparat este reprezentata in fig. 5.10. Sursa de tensiune este un generator de curent eontinuu care da direct la borne tensiunea 2 500 V In turatia rnanetei de 120 rot/min. Aparatul de masura este de tip logometric, circuitul de masura este realizat prin bobina BI ~i rezistenta RJ• eu ajutoru1 comutatorului K se schimba domeniul de masurare, punindu-se in paraleI eu cireuitul de masurare RIB'l, l'ezistenta R2 (K fiind pe pozitia b) sau re-

zistenta R3 (K pe po- Fig. lUO. Schema mcuohrnrnetrutui

zitia C). sovietie Me -, 06-2500 V.

2500 V

[

8,

5.6. Megohmmetre de fabricatie engleza

Firma Evershed ~i Vignoles fabrica un sortiment bogat de megohmmetre. In catalogul firmei se ex pun seriile de Iabricatie impreuna eu recomandarile firmei, privind domeniile de utilizare ale Iiecarei serii.

S e ria 1 d e meg 0 h m met r e se Iabrica in trei variante: eu actionare manuala, eu actionare manuala si ell motor, eu aliment are prin transformator ~i redresor. Aeeste din urma doua variante se utilizeaza la masurari de izolatie care eel' mai mult de 30 min In anumite nJCtode moderne de masurare a starii izolatiei. Aparatele aeestei serii se executa la tensiunile 500; 1 000; 2500; 5 000 si 10000 V. Ele sint prevazute eu eireuite de ecranare, preeum si eu circuite de descarcare a capacitatilor. Toate aparatele aeestei serii au seara eu doua grada~ii. Firma recomanda utilizarea aeestei seri i pentru masurarea rezistentei de izolatie la: intrerupatoare, eabluri de

n

Iorta. transformatoare de forta. generatoare de curent alternativ de mare putere, motoare si generatoare de curent continuu de mare putere, precum si la echipamentul recornandat pentru seria 2.

S e I' i a 2 d e meg 0 h m met r e este realizata in carcasa de aluminiu ~i este actionata numai manual. Tensiunile de masurare la aceasta serie sint 250. 500, 1000 V. Teate au cite doua domenii de masura si sint prevazute cu bOI na de ecran care se utilizeaza numai in cazul rnasurarii rezistentelor de izolatie mari. Firma recornanda pen tru aceasta serie urmatoarele u tilizari: motoare de curent r ontinuu sl curent alternativ, echipament de Iorta eu tensiune norninala pina la ;'00 V, aparataj si utilizarile rr-comandate pentru seria :l.

S e I" i a ;3 de 111 ez 0 h m m e t I" e se Iabrica pentru tensiunilc de masuraro ]00, 230 si 500 V. Aparatele sint protejate de 0 carcass de bachelita si sint actionate manual eu maneta, Firma recomanda pentru aceasta serie urrnatoarclo utilizari: unelte electrice portabile, motoare de curent cont inuu si curent al ternativ, precurn si dispozitivele lor de pornire, reccptoarele de u tilizare casnica, circui tc 'Ii echipa.ncnt pina Ia terisiunea 250 V, I ucrarile de in tretinerc ale l'abricilor.

Firma mai produce megohmmetre cu alimcntare la a i)aLeriC' de acumulatoare miniaturizate pe care le recomnnda pcntru aceleasi utilizari ca seria 3.

5.7. Megohmmetre de Iabricatio romaneasca

Intreprmder=a pentru Rationalizarea si Modernizarea I nstalati ilor EnergeLice (LR.M.E.) Iabr ica doua tipuri de megohmmctre, la tensiunea de 500 V; 1 000 V si la tensiunea de 2500 V. Arnbele tipuri sint tranzistorizate.

J\lJc>gohmmetrtll .500/1 000 V are sursa de alirnentare a circui tului de masura constituita din doua baterii uscate de 4,~ V Iiecare, care alimenteaza un convertizor cu doua t ranzistoare de mica putere, care transforrna Lensiunea continua a ba terici In tensiune alternativa. Aceasta tensiune alternativa se aplica pe primarul unui transformator iidicator de tcnsiune (fig. 5.11). iar pe secundarul trans-

formatorului se culege 0 tensiune de 500 V cu 0 prrza de- 250 V. Ansamblul format din bateria de alimen tare , gl'l1- pul de tranzistoare si transformatorul indeplineste aceeasi functiune ca generatorul de c.a. al megohmmetrului Metra de 2500 V (fig. 5.8).

Ca :;;1 la aparatul Metra 2500 tensiunea alternativa de la transforrnatorul Teste aplicata unui dublor de tcnsiune cu condensatoare. Pentru alimentarea convenabila a condensaloarelor C2 si C:h pentru ca tensiunile la bornclo JOl sa se insumeze sint folosite doua grupuii de diode D, -D;; si D,,-DG• Aceste grupuri de diode permit alimentarea condensatcarelor numai cu polaritatea din fig. 5.11. in care caz tensiunea la bornele lor se insumeaza realiz iridu-se intre punctele a si b 0 tensiune continua dubla Eata de tensiunea alternativa furnizata de transtormator. Grupurile de diode jucind rolul unui redresor dubla alternanta, Indeplinesc aceeasi Iunctie ca si comutatorul K din construetia megohmmetrului Metra 2 500 (fig. 5.8).

Tensiunea continua dintre nodurile a si b, U"b. est, aplicata circuitului de rnasura format din reaistentelc R.-,. R6, R7 si logometrul L.

Rezistenta necunoscuta R; se conecteaza in lre bornole Bt si Bz. Rolul rezistentelor R-:, si R7 este de a proteja ci \'cuitul bobinei Bs, care furnizeaza cuplul activ, impotl'iv8 socului de curent, iar' a1 rezistentei RG sa regleze nivolul cuplului antagonist pe care il Iurnizeaza bobina B2•

Comutatorul K cornuta, pe prizele transtormatorului. tensiunile 250 V si 500 V pentru a obtine la bornele ci 1'cuitului de masura, intre a si b tensiunile 500 $i 1 000 V Grupul format de rezistentele R3, R" si lampa cu neon B,,\ are 1'01 de semnalizare. El semnalizeaza, pr in stinnerca lampii, descarcarea bateriilor ~i deci riecesitatea inlocuuii lor. Lampa cu neon este montata pe scala aparatului, ea se stinge Ia tensiunea de 6,5 V In sarcina. Masurarca efectuata eu lampa de neon stinsa este eronata.

Caracteristicile - tensiunea de masura

- tensiunea de alirnentare

- cl asa de precizie a Instt-urnentulul

de masura

t e h n ice sint: 500/1000 V; 2X4,(i V:

2,5 :

2H

clomenii de masura (scala dubla)

di mensiunile de gabarit - greutate

0-100 MO; 0-100 MO; 222X132X92; 2,2 kg.

Met a dad e 1 u c r II cu megohmmetruj I.R.M.E. este foarte simpla, Se pune eomutatorul K pe tensiunea ,~e masura si se apasa butonul P, se observa aprinderea larnpii eu neon. Se verifica aparatul legind bornele B1 si B2 in scurtcircuit (rezistenta zero) in care caz acul aparatului trebuie sa fie pe diviziunea zero a scalei si lasind bornele neconectate (rezistenta infinita) in care caz acul aparatului trebuie sa fie pe diviziunea co. La ambele verif'icari lampa cu neon nu trebuie sa se stinga in timpul probei. Se intrerupe apoi butonul P, se conecteaza rezistenia necunoscuta si se efectueaza masurarea.

Meqohrtimetrul. de 2500 V are acelasi principiu ca megohmmetrul de 500/1000 V eu urrnatoarea deosebire: controlul tensiunii de alimentare nu se face cu lampa eu

p r<>-+-v~~

~-----"~:"='!:....J

l·'i.~. 5.11. Schema megohrnmetrului I.lUv1.E. 500/1000 V.

neon, ci cu ajutorul unui circuit de control campus din rezistenta R(i si comutatorul C (fig. 5.12). Controlul tensiunii de alimentare se efectueaza astfel: se Inchide cornutatorul C fani sa se conecteze rezistenta necunoscuta R; .

.ltl

se inchide butonul de pornire P, se verifica dad! acul indicator 5e asaza in dreptul sectorului de control marcat eu rosu pe scala aparatului, daca nu, se marievreaza potentiometrul PI pina cind acul sin pe sectorul de control.

Fig. 5.12. Schema rueuohrnmeu-ului r.n.xi.r: 2 5(1) \.

Schema aparatului este reprezentata in fig. 5.1:2. Valoarca rezistentelor Rt, si R5 se deterrnina pc fiecare aparat la etalonarea lui. Domeniul de masura at aparatului este 0-100 MQ.

6. Masurarea rezistentei de h,ulapc a aparatelor, masinilor ~i instalatiilor electrice

6.1. Considerati] generale

Masurarea rezistentei de izolatie se Iace cu scopul de a verifica daca aparatul, masina sau instalatia electrica. pe scurt, obiectul de masurat, este destul de bine izolat pentru a putea functiona in conditii norrnale, Pentru fiecare tip de masina, instalatie sau aparat electric se impune prin standarde, norme interne sau caiete de sarcini, valoarea minima a rezistentei de izolatie cu care este per-

31

misa function area. Aceasta valoare minima depinde de tensiunea nominala de functionare, de conditiile mediului ambiant, de important a obiectului, de tipul lui. In cazul in care rezistenta de izolatie scade sub valoarea minima adrnisa este interzisa punerea in functiune a obiectului. Functionarea in conditiile de izolatie sub valoarea minima adrnisa poa te provoca defecte grave obiectului sau instalatici de alimentare, accidente de munca, incendii. De aceea , la punerea in Iunctiune sau dupa nefunctionarea mai Indelungata, sau dupa 0 functionare in suprasarcina si in general dupa toate situatiile In care instalatia a fost pusa sub actiunea unor factori de imbatrirrire a izolatiei (subcap. 2.4) esteobligatoriu sa se verifice valoarea rezistentei de izolatie. Operatia de verificare se face diferit dupa tipul instalatiei, Este necesar ca electricianul care executa masurarea de verificare a rezistentei de izolatie s~i cunoasca bine instalatia atit pentru a face un control eficient. cit pentru a nu provoca prin operatia de rnasurare defecte instalatiei.

Un excruplu ill aceasta privinta este edlficator. Motoarele de curent continuu destinate functionarti pe nave f'unctioneaza eli condensatoare ant.iparaxite montate la pl aca de borne· (rnasa condensatorul ui este legata l a masa masinii). Incercarea izolatiei se face C'U mezohmmetrul de 1 000 V, dar condensatoarele suporta nurnai 250 V. Prin urmare este necesar sa se deconecteze condensatoarel e Inairite de incercarea izolatiel, in caz contrar ele se dlstrug.

Tensiunea cu care se mascara rezistenta de izolatie trebuie sa fie cit mai apropiata de tensiunea nominala a obiectului de masurat, In anumite cazuri in normele interne fabricantul indica si tensiunea de masurare.

6.2. Masurarea rezistentel de izolatie a motoarelor asincrone

6.2.1. Conditiile de Iucru. ale izolaiiei masinilor electrice

De la furnizare si pina la punerea in functiune a masinii si mai departe in timpul exploatar ii, izclatia masinilor electrice este supusa actiunii diferitilor factori care

az

influenteaza starea ei. Astfel, in timpul transpor tului de la fabrica constructoare la locul exploatarii, precum :;;i in operatiile de montare a masinii izolatia este supusa la: umezeala, temperaturi joase, frecari, trepidatii etc. Cele mai important€' actiuni se constata insa in tirnpul cxploatarii masinii. Aceste actiuni depind de rcgimul de lucru rid cond itiile de mediu ambiant: umiditate, temperatura aerului inconjurator, gaze corozivr-, supratcnsiuni etc. Chiar in regimul normal de Iunctioriare, izolatia masinii este supusa uno)' actiuni de distrugcre produse de: c-impui electric, incalziri normale si anorrnalc, eforturi mccanice, (forte electrodinamice, vibratii interioare, Iorte centrifugo la partile rotative etc.). In regimurile tranzitorii de Iunctionare ca: porniri, opriri, invcrsari de sens de rotatie, socuri etc., intensitatea cimpului electric, tempera tura ~i eforturile mecanice actioneaza asupra izolatiei depasincl cu mult pe cele care au loc in timpul regunului constant de functionare.

6.2.2. Actiunea [actoriior interni $i extcrni asupra izolaiiei

Actiunea iensiunii elecirice. Actiunea indclungata a tensiunii electrice asupra izolatiei infasurarilor masinilor de inalta tensiune produce modificari importante asupra proprietatilor dielectrice ale izolatiel. Inrautatirea calitatiler dielectrice a12 izolatiei e ite urrnata de 'scadcrca proprietatilor mecanice ale ei (devine sfurimicioasD., casanta).

Sub actiunea tensiunii mari, energia elcctrica se pcate transforma, in masa izolantului In energie tcrrnica (111- calzind suplimentar izolatia), in energie mccanica (producind Iisuri in material), in encrgie chimica (cauzin.l descompunerea materialului). 'l'oate accstc proccse pot uvea loc simultan,

In masinile de joasa tensiune, la care intcnsitatea CII1lpului electric din izolatic estc mica. proccselo d > degradare electrica a izolatiei sint neinsernnato si se poate considera ca j.ractic nu au loco

Actiunea temperaturii. Prin incalzirc mat-r-ia'r-le izolante organice si anorganice sint supuse uncr transform.ui

3 - M[lSuraren rezts re n sei c.l" izolati ..

Iizicc $1 chim ice Cal e due 1a pierderea elasticitatii si seaderea rezisteniei mecanice a materialului. In cazul unei dogradari termice mari scad $i proprietatile dielectrice ale materialului. Materialele izolante se comporta diferit la actiunea temperaturii. de aceea ele sint impartite in clase de izo latie dupa temperatura pe care 0 pot suporta timp indelungat fani sa 5e degradeze.

ActiurvcCL umuiiuitii. In timpul sedcrii masinilor electrice intr-o atmosfera umeda se observa 0 micsorare a rezistentei totale a izolal iei masinii fata de masa, din cauza umeairii izolatiei. De asernenea cresc pierderile dielectrice si sc micsoreaza tensiunea de st rapungere. Umezirea izolatici masinilor electrtce este lin proces complicat in care urniditatea din atmosfera cste absorbita de supraIata izolatici (umezirea de supraf'ata) 91 patrunde in interiorul izolaliei ra-pindindu-se in poril matcrialului. Trebuie ment ionat C9. proccsul de umezire se poate inversa pentru e8. umiditatea se poaLe el im ina din incalzire. rest abilindu-se proprietatile initiale. Totusi, prin umez'iri repetate sl uscari intense se rnareste porozitatca materialului, c eca ce ducc la 0 scadere a rczistcmci lui la umezeala,

Actillnea al tor fact"rl. Dcpuncrea praf'ului conductor 9i ncconductor po sunrafata izolatiei poato rrucsora valoarea rezistentc i de -;1.1pralc:;a a accstcia "i poat e duee chiar 13 descarcari de h'n..,iunc pe suprafata izolaut ului (in special la masinil.- de inalta tcnsiur.c) . .'\r.c:-.tc des(,dl'cari pot duco la dic;Lnl<:Cl'Ccl izolatiei :o;:i <coate: L'J masinii din Iunctiunc.

Uleiul mineral :;;i unsoarea depunindu-se pe izolatie, c1istrugc partite acesteia care' 11U rezista la actiunea uleiului (in special LlCt'ri](' pe baza de biturr.).

D.~.:L Deiecte!» masinitor electrice cau.:tlie ile sciulerea rezisteniei de izolai.ie

St nlpwl{Jf! I't'a iroiaiiei inf a.~ll rariior. Strapungerea sau perIorarea elect rica a izolat iei consti tuie lotdeauna un defect grav care scoate irnediat masina din Iunctiune si lle('e~it(l 0 inlocuir« jXll'iiEtla "au totala a infa~urarli.

Scurtcircuit intre spirele inja$UraTii. Scurtcircuitele intre spire, datorite deteriorari i izolatiei, sint Ioarte freevente. In masinile de curent continuu scurtcircuitar ilc spirelor nu provoaca defectarea directa a masinii. In bobinajul de curent alternativ scurtcircuitarea spirelor duce Ia aparitia unor curenti mad in spirele scurtcircuitate, care provoaca 0 incalzire mare a spirelor si deteriorarea instalatiei din jur. De obicei scurtcircuitaroa spirelor duce Ia intreruperea infa.;;urarii si punerea lui la masa.

Cre$terea piertlerilor dielcctrice in izolaiia masinilor de inalti: tensiune. La acest tip de masini cresterea pierderilor dielectrice se poate datora in unele cazuri deteriorarii izolatiei. Cind se constata 0 crestere a pierderllor dielectrice la masinile de in alta tensiune, acestea trcbuie puse sub observatie si este necesar S[I se stabileasca un control special al starii izolatiei lor.

Masurarea pierderilor in dielectric (tangents unghiului de pierderi) se face cu punti de curent alterriativ alimenLate la tensiuni 2-10 k V, 0 data la :I-- .. ~ ani s i CLl prilejul reparatiilor capitale, Daca m asina este In Iunctie de peste ~O ani, In care timp nu i s-a refacut integral izolatia , m~isurarea pierderilor se face in f'iecaro an.

ltnbiitrirurea: jOTtata a izolaiiei. Accasta este cea mai Irecventa cauza care cluee la deteriorarea izolatiei. Pierderea elasticitatii :;;i a rez istentci mecanicc duce Ia aparitia Iisurilor si apoi la ruperea matorialului izolant. iar In ccle din urrna se ajunge la scoaterea izolatici din uz I na: ntc- ell, vreme. Cauza principala a irnbatrinirii Iortate a izolatiilor este cresterea temperaturii peste cea adrnisa de clasa de izolatie respectiva, Semnele exterioaro care arata Imbtltrinirea izolatiei sint:

--- culoarca materialelor deschise so inch ide, lacul se scorojeste, pelicula devine casanta, se reduce roz istenta mecanica a hutiei, a prespanului si a alter materiale ascmanatoare, se produc scurgeri de lac. se despica toile de mica. se Iisureaza suprafata izolatiei ~i apar semne de carbonizare:

SE' produc sr-urtcu-cuitari mai ales l a masinile de inalta tensiune ;

3*

- se umfla izolatia, mai ales in canalele de ventilatie, in locurile de iesire a tnfasuraril din crestatura.

Sliibirea sistemuiui de fixare a infa~~urlirilor, Infasurarile trebuie sa fie fixate solid in crestaturi si in regiunile frontale, Dupa 0 Iunctionare indelungata a masinii se observa slabirea fixari i infasurai-il in regiunea crestaturilor din cauza micsoraril dimensiunilor penelor crestaturii- si a izolatiei cc constitute teaca izolanta de crestatura, Acest Ienomcn se datoreste contractarilor produse de uscarea materialelor electroizolante. Se mai slabesc bandajele de stringere a inffl$Urarilor rotorice.

6.2.4, M oto(t1'e asincrone trifazate in scurtcircuit

Cole mai des intilnite in practice sint motoarele asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit, In mod normal rnotoarele la tensiunea retelei au scoase la placa de borne toate cele sase capete ale rnfa~urarilor stator ice (fig, 6.1):

~ ~

a

b

Fig, 6.1. Schema de legare la placa de borne a unui motor asincron

in scurtcircuit.

Fig. 6.2. Realizarea co nexiunii 1a placa de borne.

Conexiunea masinii se realizeaza eu ajutorul unor punt i. Motoarelc legate in stea au puntile montate ca in fig. 6.2, a, iar cele legate in triunghi au puntile ca in fig. 6.2, b. Pentru masurarea rt zistentei de izolatie generala S2 leagJ. electrodu] L al mejohrnrnetrului (fig. 5.9) pe oricare din bornele statorului, iar electrodul de parnint P se leaga la surubul de pamint sau la un punct metalic al

36

rnasei statoru1ui. Pentru motoarele de joasa tensiuno (pina la 500 V), se indica rezistenta de izolatls minima adrnisa in norma interns a produsului. Daca nu este ind icata :atunci reaistenta de izolatie minima admis.i a masinii tre'buie sa aibe valoarea (STAS 189~-66).

u

Ri=----p-' (6.1)

1000+ -

100

'uncle: R, este rezistenta de izolatie masurata, in MQ;

U tensiunea nominala a bcbinajului maslnii rnasurata, in V;

P puterea masinii, in kVA.

De exernplu, 0 masina de 75 leW l a tensiunea de 220;:1BO V. "tt'ebuie sa aibe 0 rezistenta de izolatie mini mil de

220

RI =-----= 0,22 i\[Q.

1000 + ~

100

Practic vorbind intrur-lt nu se pol dti ('U prec i o e valorile mici ale scalei aparatului. se adopta ca 1·("l.iskll 1,\ min irml ild llli~CI valoare« 0,5 MO.

In cazul in care rezistenta de izclatie masurata cste mai mica decit cea minima admisa, se desfac puntile la placa de borne pentru a izola fazele bobinajului si SC' rna.soara rezistenta de izolatie a fiecarei faze, punind e lectrodul L al megohmmetru1ui, pe rind, pe cele trci borne .de sus sau de jos.

In cazul in care toate cele trei faze au rezlstenta de izolatie sub cea admisa inseamna, sau ca, izolatia cste umeda, sau ca ea este imbatrtnita. In ambeJe cazuri nu SE' ,pune in functiune masina.

In cazul cind numai 0 Iaza prezinta rezistenta de izolatie slaba se sufla de praf borna respectiva. se indepar teaza de masa (daca este posibil) cablurile care Yin la 'bornele fazei respective; daca nici dupa aceste opcrat ii rezistenta de izolatie nu are valoarea admisa, de lectul este :in interiorul masinii si ea trebuie dernontata ~i rcparal.a.

7

Valoarca norrnala a rezistentei de izclatie a motoarelor cit' joasa tcnsiuno este cuprinsa intre 20 ~i 100 MQ, SHibirea izolatici la Iimita minima adrnisa poate fi temporara (in cazul umezlrii infasurarilor sau acoperirii eu praf a bornelor) sau permanenta in cazul lrnbatrlnirii izolatiei.

In a-cruenca s il.uati i , cind se pune in functiune masina, avind rczistenia de izolatie Ia valoarea minima adrnisa, la prima opi in: a masinli (dupa 0 Iunctionare mai indelun_i gaUl in care timp masina s-a incalzit si a eliminat umezeal a) se suih'i de praf placa de borne !?i se reverifica rezistenta de izolatie. Daca ea so pastreaza la aceoasi valoare, mictl, estc semn de imbatrinlre a izolatiei si masina trebuie su pra v('l!b)~l LA in mod special. facfnd verificari de izolatie mai dese pentru a evi ta Iunctionarea masinii en izclatie, sub limita admisa.

In cazul motoarelor asincrone In scurtcircuit se Intilneste des in practice} sistemul de pornire al motoarelor cu comutator stca-triunghi, Comutatorul stea-triunghi este un aparat care provoaca defecte in exploatare. Din cauza volumului sau mic colecteaza praf in jurul borne-

R S T lor si a pieselor sub ten-

l·\~. 6.:!. Schema (I<: 1"gal'(, a siune, slabind rezistenta de

1Ii1,1i motor as inc-ro n ell comu- izolatie de supraiata ~i

tater stca-triunnhi. provocind scurtcircuite la

masa sau Intre fraze. De ascmerica. in cazul in care nu se manevreaza corect, din cauza curenti lor mari pe care ii rupe, arcul electric dintre contacte slabeste izolatia acestora producind in final tot.

scurtcircui te,

Din aceste motive este necesar sa se mot.orului si a dernarorului. Legaturile stea-triunghi sc executa ca in fig. 6,3.

verifice izolatia la comutatorul

Masurarea rezistentei de izolatie se face cu cornutatorul pe pozitia zero i?i legind megohmmetrul la borriele notate a, b, e sau x, y, Z, verificlnd in acest fcl bobiriajul rnotorului. Apoi, dupa ce se deconecteaza al imentarca de la tabloul de distributie se pune cornutatorul pc pozitia stea si se mascara rezistenta de izolatie Q ansamblului motor-comutator.

Trebuie avut in vedere faptul ca masuratoarea f,ku1.,l in acest fel prinde si izolatia cablului de alimentare de 13 tabloul de distr ibutie pina la cornutator. in cazul 111 care dorim sa separam cornutatorul pen tru a-i masura rezistenta de izolatie trebuie sa desfacem legaturile la borncle de alimentare (R S T) ale cornutatorului.

La comutator este util sa masurarn si rezistenta de izolatie intre faze. Pontru aceasta trebuie desfacute $i leg:l'turile motorului si se verifica rezistenta de izclatie intrc faze pe ambele poz itii ale comutatorului, Vci'Ificaica rezistentei de izolatie se face conform STAS 1B!l:l-6() 1111 numai intre caile de curent ~i masa, ci !3i intre faze, Rezistenta minima de iz.olatie intre faze, calculindu-se tot eu formula (6,1),

6.2.5. Motoare asincrone eLL TotoTul bobina:

Acest tip de motor are doua Infasurari, una pc stator, alta pe rotor. lnfasurarile rotorice sin t legate la inele!e colectoare si prin perii aduse la placa de borne a rotorulu i. Schema de legaturi a acestui motor oste reprezentata in fig, 6.4, unde a fost desenat si reostatul de pcrnire al motorului.

De obicei, statorul are toate cele sase capote ale in'f<,\surarilor scoase la placa de borne (6.4). Acest sistem pCJ'mite alimentarea motorului fie le,((8t in stca, fie in triunghi. Rotorul este totdeauna legat in stea, CLl nulul neseos la inele, deci inaccesibil, De 1a peri i - prin cablm-i-ccapetele infasurarflor rotorice se scot la placa de borne a rotorului. Masurarea rezistentei de izolatie se face pe stator legind megohmmetru1 la bornele statorului, dcconcctind sau Iasind legat de cab1ul de alirnen tare.

39

Masurarea rezistentei de izolatie a circuitului rotoric pe ansamblu se face legind megohmmetrul la una din bornele rotorului f,ii avind reostatul de pornire pe pozitia de mel'S. Daca este necesar sa se masoare separat fiecare clement al clrcuitului rotoric, se ridica periile de pe inelele colcctoare, sc pune reostatul pe pozitia zero, eventual

Fig. GA. Schema de legare a unui motor asincron cu rotorul bobinat,

se desfac legaturile cablului la placa de borne a rotorului. In acest fe] s-au izolat infasurarile rotorice cu inelele coIectcare, subansamblul portperii cu cablurile lui de legatura la placa de borne si reostatul cu cablul de legatura la placa de borne (J, rotorului. Borna L a megohmmetrului se leaga in punctele indicate In fig. 6.4 cu sageata,

La motoarele electrice pentru serviciile interne ale centralelor electrice si statiilor, valoarea rezistentei de izolatie minima adrnisibila nu se calculeaza eu formula data in STAS 189::l. .Jristructiunile M,E.E, pentru executarea incercarilor sl masuratorilor preventive la echipamentul electric 111'. 59-55" prevad stabilirea unei valori medii de exploatare a rezistentei de izolatie definite ca media valorilor rezistentei de izolatie masurate anterior. La 0 masurare de verificare, rezistenta de izolatie nu trebuie sa fie mai mica decit 500/0 din valoarea medie de exploatare.

40

Pentru precizarea acestor notiuni sa consideram urrnatorul exemplu practic:

Sa presupunern ('a in trecut, in dif'crttc ocazu, S-I111 constatat, p ri n masurare, urmatoarele valori ale rezistcutei de izolatic: 30 M n. 50 Mil, 25 M~~. 40 M Q. Atunci valoarea medie de exploatare a rezistentel de izolatie este egalii C'Ll media accstor va lori

30+50+25+40145

Rx med = = ._- c::::. 36 M Q,

4 '1

La urrnatoarea verif'icare a rezistcntci de izolatle, valoarea ei IlU tr-ebuie sa fie mai mica der-it 50 ';;, din 36 M Q. adie-u rna i rni({i decit 19 MQ,

Toate masurarile trebuie facute totdeauna 1a aceeasi temperatura, altfel nu se poate trage 0 concluz ie jUSL~l asupra comportarri izolatiei in timp.

6,3. Masurarea rezistentelor de izolatie a reostatelor de pornire ~i reglare

Acest tip de reostat se utilizeaza la pornirea 0i ['('~lajul vitezei motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, Ele so eompun din doua parti principale: rezistenta cu treptclc de pornire si un comutator (controler) care scurtcircuiteaza treptat rezistenta, Schema electrica a unui asemenea reostat este reprezentata in fig. 6.5.

Comutatorul se realizeaza fie sub forma unui comutator cu ploturi, fie sub forma unui controlcr eu tambur.

Rezistenta si comutatorul pot fi reunite intr-un corp cornun sall separate; de asemenea pot lucra in aer sau in u1ei de transferrnator,

Masurarea rezistentei de izolatie a ansamblu1ui rezistenta se

Fig. 6.5. Schema de !..:gare a unui rcostat de

por-nire.

·n

face' lc,\1.1 de -.i-port.iu i metahc c si perctii CUVCl 111 care' ~E' montoaza. La C011luUHOr se mascara rezistenta de izolatio a piesel or sub tensiune: borne, ploturi, peril. Pentru' a Iucc ma-: irarca este necesar a se pune controlerul· snu cornuuuc rul pe pozit ia ZC'fO, pentru a se putea verifies' <cparnt f'iocare din cclt.' trei Iaze.

6,4, Masm'area rezistentei de izolatie a motoarelor de curent continuu

! . .-. rnotoarele do curent cont inuu. este necesar sa, se 111,'1-;(\,." C' J"('%i,tenla ell izolatie a lnfa~ul'al'ilor statorice, 1'0- I 0l'H'('. ~J a ansainblului portpcrii [Clta de mas a masinii Capete le infasurarrlor sint aduse la placa de borne a rnasimi. LE'g~itllriJe iutre inf'asurari sint Iacute Iie la p1aca de borne prin pun \1. fie la reostatul de pornire si reglaj in c-azul in «are cxista. in fig, 6,() este reprezentata schema de jC'gatUl'i a motorului de troleibuz, !

P~ntl'u masurarea rozlstentei de izolatie esie necesars] deconcct area cablului de alimentare la placa de borne! pen tru a se izola . rnotorul :;;i legarea. megohmmetrului la. una din borne. Dad este necesara masu-. rarea rezistentei de izolatie separat pe Iiecare din cele trei elernente amintite mai sus, se ridica per iile din locasul lor si se verified re-, zistenta de izolatie' a rotorului punind

electrodul megohrnmeuut L' i direct pc colector. Pentru a se masura rezistenta de izo latio a portperiilor trebuio dezlegate cablurile Inf'u,,?uJ'cil'ii pol ului auxiliar ce se leaga 1a portperii si, de :-N rncr.e., l iuicatc periilc. in aceeasi sij.uatie este si bobinajul stal.oric izolat.

Fig, 6,(j, S( hcrna de leuare a unui rnotOI' dl' c urent continu~ peritru troleibuz.

42

o importanta deosebita 0 are 1118'iW'a;'O:1 rczrstentei de izolatie la motoarele ce Iunctionoaza In medii umede, asa cum sint motoarele navale. Conditiile de izolare a acostor motoare sint deosebit de severe. Masina trebuic sa aiba rezistenta minima de izolatie de O,2~ M Q III conditi i de' umiditate de 99% umiditate rclativa. Trcbuio mentionat ca in astfel de conditii apa condenscaza ell usur inta depunindu-se sub forma de picaturi pe supralata lzolatlei. formind adesea 0 pelicula lichida la suprafata izolatiei In asemenea cazuri, rezistenta de izolatie scade la zero. Daca apa condensata se .gase'iie nurnai sub forma de picatur i izolate, rezistenta so mentine in limitele adrnise. In cazul scaderil rezisteritei de izolatie sub limita adrn isa , masina trebuie uscata. Se atrage atentia ca 111 cazul 111 care masina are condensatoare antiparazite montate la placa de borne, acestea trebuie deconectate. deoarece altfel s(r3- pung sub tensiunea de proba a izolatiei.

6.5. Masurarca rezistentei de izolatie a controlerelor de comanda

Controlercle sc util izeaza pentru pornirca ~i reglajui vitezei la motoarelc de curcnt continuu de tractiune ca: tractiune urbana (tramvaie, troleibuze), tractiune min icra (locomotive de rnina) tracti une elcctrica in calea f'erata De asernenea, se utilizeaza la comancla mijloacolor de ridicat (macarale. pod uri rulante, etc.) functionind Cll 1110- toare asincrone cu rotorul bobinat (subcap. 6.:l).

Controlerul pentru masinile de CLlJ'E'nt continuu sc realizeaza ca un ansarnblu de contactoare mccanice actionate cu came profilate ce se monteaza pe axul de manevra. De la cele dcua contacte. fix si mobil, ale contactorului, care sint izolate Iata de masa, se trag legal uri, prin cablu izolat, la 0 placa de borne a contrclerului, Este necesar sa se verifice rezistenta de izolatie a lulu- 1'01' pieselor sub tensiune. In mod obisnuit contactoarelo nu au legatura intre elc: de aceea san se veri fica scparat ori se realizeaza 0 Iogatura provlzoric intre toate con lactoarele ~i se mascara rezistenta cle izolatie pc ansamblu.

Trebuic avut In vedere ca aceasta legatura provizorie sa nu introduca 0 rezistenta de izolatie slaba falsificind masuraroa (ea trebuie montata pc cit posibil in aer), In fig. 6.7 este reprezentata schema unui conlroler de curent continuu cu contactoare actionate eu cama profilata.

Sooonsornotu cootoctor

6.6. Masurarea rezistentei de izolatie

a alternatoarelor

Alternatoarele

se

construiesc ca ma51l11 sincrone. Ele au Infasurarea statorica de tip ,.curent alternativ" ca :;;i rnotoare-asincrone, iar cea rotorica de tip .. curent continuu".

Alternatoarele de putere mica sint de obicei autoexcitate. Deci vorn gasi in componenta lor

}'ig. 6.7. Schema unul control er de elemente redresoare,

curent continuu. transformatoare si ele-

mente de reglaj sl stabilizare a tensiunii, Ele sint de obicei la tensiunea de 400 V. Alterriatcarele de putere mica nu pun problerne speciale in ce priveste masurarea rezistentei de izolatie.

Alternatoarele de putere mare se construiesc la tensiuni irialte - excitatia 10)' Iiind f'urnizata de generatoare de c.c. Acestea prez inta anumite particularitati la masurarea rczistentei de izolatie, Dator ita tensiunii lor nomi nale mad la masurarea rezistentei, se utilizeaza megohrnmetre de ~ 500-5000 V. Datorita capacitatilor

-l4

mari pe care le au infasurar'ile lor - in operatia de rnasurare - aceste capacitati se incarca cu sarcina electrica, producindu-se urrnatoarele fenomene:

- Curentul Iurnizat de megohmmetru fiind mic, este necesar un anum it timp (aproximativ 1 min) pentru a se incarca intreaga capacitate a rnfasurarilor. In timpul acestui proces de absorbtie indicatia megohmmctrului este gresita. Megohmmctrul indica adevarata valoare a rezistentei de izolatie la sfirsituj incarcarii. Pentiu a evi ta masurarile gre9ite trebuie sa irrvirt im de maneta megohmmetrului pina cind observam ca acul nu sc m ai m isca. Aceasta indicatie este buna.

- Al doilea Ienomen este acela ca dupa mEISUL\I·C. capacitatile infasurarilor ramin incarcate 18 tcnsiunea de masurare. Este nccesar, pentru motivele aratate anterior, sa se descarce la pamint aceste capacitati. Pentru accasta se utilizeaza comutatorul special de descarcare al megohmmetrului.

Trebuie mentionat dl infasurarile alternatoarclor mari au tensiuni mult diferite la stator si rotor. De aceea, este necesar sa analizarn ce tensiune trebuie la mcgohmrnetru. Trebuie de asernenea mentionat ca rezistentcle de izolatie ale alternatoarelor sint mari, 100-1000 MQ.

Rezistenta de izolatie se mascara la urrnatoarelc Infasurari: a sta torul ui, a rotorul ui si a exci ta toarei.

Infii.~urarea staiorului, Tensiunea nomi nala a acestei infasurari, la alternatoarele de putere mare este peste 1 000 V. In mod curent, pentru masurarca rezistcntei de izolatie se utilizeaza megohm metre de 2500 V. Instructiunile M.E.E. 50-55 prevad obligativitatea masurarii rezistentei de izolatie dupa Iiecare oprirc a m asmu, In orice caz eel putin 0 data pe an, iar in cazul opririlor dese de doua ori pe luna.

Metoda de mi'iSlITare. Inainte de a incepo masurarea si dupa e lectuaroa ei se descarca sarcinile rczid: "dc Iegind la parnint timp de 2 min infCi::;ul",'irilc. n,(~;·,isL'.',." de: izolatie sc mascara pe Iiecare faza fa~fI de corpui masinii, legincl celelalto faze imprcuna si punindu-Ic l,-, masa (fig. 6.8).

Daca IlU este posibil sa separam faze le, se mascara rezrstenta de izolatic a ansamblului mfasurarilor fa~a de corpul masinii (fig. 6.9).

Mcgohmmctrul S0 conecteaza legind borna de linie la Lorna inla~unIrii I espective si borna de pannnt la corpul metalic al masini i. Citirea indicatiei megohmmetrului se

~~

'\lJ_JDo

, I

'-

Vl~. 6.0. Masu rarca re'<ISI.('I1\.<"i de izol atie a unci singure fa"'~l_".

Fi J :) 9. :\1.:i',Ul',u·l'H rezi-ten tei

d,' imlatie a infa~l1rarii in ansa mblu.

f3Cc' la 60 s dupa aplicarca tensiunii de masura. Se Invil'le~tc In conl inuare maneta de actionare t imp de 60 D, in cazul megohmmetrulul cu actionare manuala sau se d'itcaplil tiO s, 1:1 caz ul megohmmet retor cu alirnentaro la bate-rio. Aceasta rezistenta. ca.f:' St' (':Le"t<-', s-' noteaza ell R.;I!'

Masurarca se [ace la opr irca masinii, pe masina calda L :W-70"C, totdeauna la acecasi temperatura, pcntru a uutea compara 1'C'7.U1LaLE'k masuratori! C'1I C'2\C'" anterioare. in conformitatc cu instructiunilc M.E-E. 3~J-!)J, rezistenta ,~" izolatie minima XlU trebu ie ::;;1 fie mai mica decit 500/0 elill valoarea medie de exploatare definita la subcap. 6.:{.

Pentru 0 apreciere rnai exacts a stari i izclatiei se defl[le"t" un eoeficient de asimetrie a Iazelor. Dar-a notam cu RI;., U'u, cca mai mare rezisterita de izolatie a celor Lrei Iazc $i ell R,jl) "i. ce.. l,lai m ica rczistcnta <1 lor atunci t'o(,Llclentu[ de asimcu-ie a este

Ji so -r.a r - H,o "".,

a = ----------.

Boo mtrz

Pentru 0 rezrstenta de izolai ie corospunzatoare, el .rcbuie sa fie mai mic "au eel muli ega) eu 2.

, . -i 'J"

lnfii~<;UTarea TOtOTUlui. La masurarca rezistentci deizolatie se ridica periile pentru a separa rotorul de cxcitatoare. Rezistenta se masoara imediat dupa oprirca rnaslnil, la aceeasi temperatura ca la masurarih. anterioarc. Se stabileste, ca si la stator, a ValORl'C mr-d ie de oxploatare a rezistentei de izolatic. Valcarca minima adrnisibila a rezistentei de izciatie a rotorului trebuie sa Iic mai mare decit 500/0 din valoarea medie de exploatarc, dar in orice caz mai mare de 1 l\!IQ. Megohmmeuul se conecteaza fixind borna acti va pe un iriel colector al rotorului si borna de pamint la masa metalica a rotorului.

Inj(i.~uraTile excitatoarei. Intrucit excitatcarea es tc o masina de c.c. masurarea rezistentei de izolutie so f'ace ca la subcap.6.4. ell mentiunea eel rczi-rtcnta minima adrnisibila este 1 l'vIQ.

Pentru ansamblu rotor plus exoitatoaro. lc~aic \.-1\'(" tric impreuna, se prescrie 0 rezistenta de izolatie minima admisibila de 0,5 MQ _ In acest caz me~ohmmetl'Ll i se leaga la 0 borria a circuitului principal al e xci tatoarvi ~i o borna Ia corpul metalic al cxcitatoarei. Trcbuio avui in vedere sa se lege la parnint corpul mel alic al roturut;u alternatorului,

La al ternatoare !-.l' mai mascara rcz istcn \a de' izolai lc' a buloanelor de ~lrjngere accesibile pentru care nu Sf' normeaza rezistenta minima admisibi la, DL' ascmcnea, se mascara rezistenta de izolatio a palierclor cu toato C:OIIductele de ulei montate. pentru earl.' --it' prcscrie 0 1\'zistenta minima adrnisibila de J MS;J.. Arnbcl.- masurari se fac cu megohmmetrul de I 000 V.

6.7. Masural'ea rezistcntel de izolatie a transf'or.uatoarelor de forti':

Transformatcarelc de fona sin t ill mod obr-nuu \11- fazate montate in cuve metalice si ixolau- in ul ci de transIorrnator. Inf'asurarile, atit prirnare cit ~i scoundare, au conexiunile stea sau triunghi exccutate inau.uru, cleci inaccesibile.

Capetele infasurarrlor sint scoase prin izolatoare pe capacul metalic a! cuvei.

-17

Izolatoarele de tensiune malta se deosebesc usor de cele de joasa tensiune prin dimensiunile lor. Ele sint mai inaltc, Cll suprafata de fuga mai mare (mai multe palarii) .

....... ----(;:;;0-1---<'>11<-- R ~---4~---~~--s ~--~----~~T

Fig. 6.10. LegHI'Ca megob mmcu-ului Ia Lin ti-ansforrnator de fOJ'til.

La transforrnatoare se verifica urmatoarele rezistente de izolatic:

intre infasurarea primara si secundara;

mtre infasurarea secundara si cuva metalica; intre infasurarea primara si cuva metalica,

In fig. 6.10 este rcprezentata schematic conectarea megohmmetrului.

T a be l u l 6.1 Rczinrcnta de lzolatic a transforrnatoarelor de ferta, i\'I Q

I

1\ nsl.uu-n nlHnind.1 I

a i [ ~Wl ~Ul'-I .. J •

k I

I

Tou.porr.tura ul, Ldui , "C

3U i 40 50

«o

"i0

80

lU

2U

Pl'slc 110 k~ ,1400 1~14(J71~~_.1~ __:::'_i_ :!8 __ ~~ __ 9_

11-110 kV : 3001':;';0 i ~ 141117 I 60 31 I 16 9 6

Sub 11 kV I .5LOr3['O-r~~-1-781-~!- 21 j~'-6- --4-

48

Daca exista masurari ale rezistentei de izolatro anter ioare nu se utilizeaza valorile din tabelu1 6,1, rezistenta de izolatie masurata se compara cu valoarea medic a rnasurarilor anterioare, 121 aceeasi temperatura, Valoarca masurata nu trebuie sa fie mai mica dccit 70°, 0 din ':21- loarea medie a masurarilor an terioarc.

Valorile rezistentelor de izolatie ale irrlasuraiilor tra'l!--Iorrnatoarelor de fOI'\a servesc la aprecierea gradLllui de umezire a izolatiei Infasurai-ilor. impreuna cu al ti pa U'U indicatori, dintre care se mentioncaza numai coeficion-

tul de absorbl ie K"" = j!,,!,.

H,"

Gradul de umezire a izolatiei se considera satislacaror daca rez istenta de izolatie Rno nu scado sub 700;0 din \',,1- loarea mediei masurarilor antorio are. iar K(Oo e,..l2 IJ1Cli mare deci t 1.:1.

Masurarea so Iace eLI uansforrnatorul deconectat ell' 121 retea, cu luarea tuturor masurilor de tehnica SCCLtl'i· tatii si protectia muncii. inclu=iv descarcarea sarcinii 1'('ziduale. prin legarea intasurarilor Ia pamini limp de :3 min,

6,8, Masu rarea rezistentel de izolatie a intrerupatoarclor

Masurarea rezistentei de izolatie a partii mobile (a Lijelor) la intrerupatoare se face eu megohmmetrul de 2 500 V, pe Ilecare faza separat. Masurarea se executa C'U ocazia reparatiilor curente si capitale. deci irrtrortrpatorul nu este conectat in retea. Procedeul de masura estc urrnatorul :

- se inchide intrerupatorul >;i 50 mascara rezistenta de izolatie intre fiecare faza si corpul metalic al int 1'('rupatorului. Citirea aparatului se Iace dupa 60 s dupa aplicarea tensiunii de masui a si notam cu R, aceasta valoare:

- se deschide intrerupatorul si se leaga in scurtcircui t bornele corespunzatoare contactelor mobile, masurindu-se

4 - Masul'area r ez ist errtei de iwlal1c

49

asttel rez istenta de izolatie pe toate fazele: notam cu R" aceasta valoare si valoarea rezistentei de izolatie pe Iaza cstE'

R - _ _!!_ilR,_ . 1-

Rtl - R,

Valoarca J11111lma adrnisa pentru aceasta rezistenta. in cazul cind izolatia tijei este organica, este aratata In tabelul 6.~. (conform instructiunilor M.E.E. 39-55).

Taht>luI6"

Valoar en minima admis ibllu a rezivtentel de lzolatle 1)(' fa7U a tntrerupatoarclor, M Q

Ten s iuvva n.nn Inalu a lr,tretupMul"ulul, k V

~jtU.t"d inlroru().ll (lI'U~1I1

.. _--_._-------

2- ICI

111-,15

Dupa rc-paratu- 1000 3000 50eO

'. -- .. _-- ----- .. i --- -- . i---.----.-- ------

In e vploatare , 300 ' I 000 1000

La separa toare masurars se executa eel putin 0 data la :l ani (se recornanda 0 data pe an) verificarea rez istentei de izolatic a tijelor izolan te de actionare, asernanator ca la intrerupatoare. Daca tija este conf'ectionata din lemn sau bachelita, valorile minime admisibile ale rezistcntei de izolatie, R;«; sint aceleasi ca In cazul intrerupatoarelor aratate in tabelul G.~.

Se observa ca. desi instructiunile M.E.E. 59-55 nu prevad oblig ativitatea masurarii decit dupa reparatii, ele indica totusi valori minime admisibile ale rezistentei de izolatie pen uu intrerupatoare si separatoare in exploatare.

In ambe le cazuri. cind tijele de actionare sint din alte materialc (de obicei ceram ice) nu se mascara rezistenta de izolatie. nefiind U11 indicator util pentru aceste tipuri de materiale.

6.9. MaSlll'area rezlsteritei de izolatie a transformatoarelor de tensiune

La transf'ormatoarele de tensiune se mascara rezistenta de izclatie a infaf;iUl'al'i]Or cu prilejul reparatii lor capitale si curente, dar eel putin 0 data la trei ani s i rezistenta de izolatie a jugului si buloanelor de stringere accesibile in timpul reparatiilor capitale.

Rezistenta de izclatie se mascara intre infasurari si corpul metalie al transtormatorului, precum $i lntre inIasurar-ile de joasa si inalta tensiune,

La infasurarile de joasa tensiune se ut.ilizeaza megohmmetre de 1000 V, iar la inalta tensiune megohmmetre de 2 500 V. Legarea megohmmetrului so face ca la transformatorul de forta (fig. 6.10).

Rezisterita de izolatie masurata, Rljll, se compara (,LI masurar-ilc anterioarc de care nu trebuie sa difere m ul t. Daca nu exista asemenea masurari. atunci se au in vedere urrnatoarele valori minime adrnisibile:

- pentru infa~uraJ'ile de [oasa tensiune. in Iunct ie de tensi unea lor nominala:

- pilla la

- pests-

;l~ i.v - 100 ]\1 Q: ;-~5 k\ - :100 ~11l;

T" 1) (,I U 1 ();3

Valoare a minima admisibi la a reztstentel de izolatie

a Infusu rn rf lo r de inalta lensiune ale transformatoarelm' de teusiune, MIl

Tensiunea nOminalii.\ a infa ~UI uri j

kV I

I

SituAtia transfonn ator ujui

Pina la 10

Dupa reparatie 15 400 8 700 1 700 ~ 10 I 150

In exploatare 3300 2 150 1 000 570 I 24U

_________________________ . __ 1 -

Dupa I cparatie J 8000 5400 I 2. 500 1170 I Gila

:~:IP:\~~(~~~~~~\~l.- : 1: ::: I ~~~~ I-:-:~' ~ ~:: ;1: ~~~:~

III exploatarc- I) 400 5 -too I 2. -l00 1200 L 60')

10-85

Peste 35

4'

51

- pentru infasurarile de inalta tensiune, in Iunctie de iensiunea nominala, de temperatura Infasurarit si de situat ia transformat oi ului conform tabelului 6.3.

Rezistenta de izclatie a buloane1or de stringere si a jugu1ui se mascara cu megohmmetrul de 500 sau 1000 V. valoarea ei minima adrnisibila nu se normeaza, apreciindu-se prin comparatie cu masurarile anterioare.

6.10. NHisurarea rezistentei de izolatie a transiormatoarelor de curent

La transf ormatoarele de curent se mascara rezistenta de izolal.ic a infa~urarilor 0 data la trei ani. Masur area se executa cu megohmrnetrul de 2500 V nurnai la transforrnatoarele cu iz clatie in ulei. Valorile minime admisibile so apreciaza prin corn para tie eu masurari anterioare sau daca acestea nu exista. s= adopta valorile minime indicate in tabclul 6,:1.

6.11, M::isurarea rezistenteloj- de izolatie a bobinelor de stingere

La bobinele de =tingcr« se mascara rezistenta de izolatie a infasuraiilor eel putin 0 data la trei ani si cu pri1ejuJ reparatiilor capitale. Se mascara. de asemenea. rezistenta de izolatie a jugului si buloanelor de stringere, accesibila, cu prilejul unei reparatii capitale,

Se utilizeaza megohmmetrul de 500--1000 V la infjisurarile de [oasa tensiune (daca exista) si megohmmetrul de 2 500 V 1a cole de Inalta tensiune.

Sp mascara urmatoarele rezistente de izolatie :

-- intre inf'asurarea de malta tensiune si corpul metalic al bobinei:

- intI'€' inrasurarea de joasa tensiune (daca exists) 9i corpul metalic al bobinei;

- intre infasurarea de inalta tensiune si joasa tensiune (daca exista).

52

Rezistentele de izolatie, Ruo, astfel masurate se compara cu masurari le anterioare de care nu trebuie sa difere multo

Pentru jug si buloane se procedeaza ca la subcap. 6.9.

6.12. Masurarea rezistentei de izolatie a bobinelor de reactanta in ulei

Se mascara rezistenta de izolatie a infasurarilor eel putin 0 data la trei ani si cu prilejul unei reparatii curente sau capitate. Masurarea se executa cu megohmmetru1 de 2 500 V intre infasurari si corpul metalic al bobinei de reactanta. Rezistenta masurata, Hc;(), se compara cu masurarilo anterioare de care nu trebuio sa diJere mult. Daca nu exista asernenea masurari se adopta valorile mini me indicate in tabelul 6.:{.

6.13. Masurarea rezistentei de izolatic a bobinelor de reactanta in aer

Se mascara rezistenta de izolatie a suporturilor contectionate din beton sau lemn, 0 data la H-12 Iuni $i cu prilejul reparatiilor capitale.

Masur area se executa cu megohmmetrul de 1 000 sau 2 500 V, intre infasurare si armatura supcrioara (capacul) a izolatorului respectiv al fiocarui suport de beton sau lemn. Se veri fica rezistenta de izolatie a Iiecarui suport. Valoarea rezistentei de izolatie se compara Cll rnasurarile anterioare, Ia aceeasi temperatura, de care nu trebuie sa difere mult.

6.14. Masurarea rezistentci de izolatie a condensatoarelor

Masurarea rezistentei de izolatie a condcnsa to.uelor slatice se face 0 data la 1--2 ani. Masurarea 52 executa cu megohmmetrul de 1 000 V pcntru condensatoare cu tensiune nominata sub 1 000 V si cu megohrnrnetrul

53

de :2 ;'j00 V pentru condensatoare ell tensiune nominala de I 000 V. Masurarea se face Intre Iiecaro arrnatura <1 condensatorului si corpul metalic, cealalta armature. Iiinr! izola Ui. Valoarea minima admisibila a rezistentei de izclatio nu ~e normeaza. ci se com para cu masurai ile anterioare.

6.15. Masurarca rezistentei de izolatie a cablurilor

Masurarea ~e executa cu megohmmetrul de 1 000 xau 2500 V pentru cabluri cu tensiune nominala peste 2 kV si ell megohmmetrul de 500-1 000 V pentru cabluri cu tensiune norninala sub 2 kV. Masurarea rezist.entei de izolatie se [ace inainte si dupa incercarea rigiditatii diclectrice.

Pentru cabluiile cu manta de plumb cornuna se rna"Oa1'£1 rezistenta de izolatie dintre fiecare pereche de cond uctoare.

Pentru cablurile cu manta de plumb individuala se mascara rezistenta de izolatie intre conductor si mantaua de plumb pusa la pamini.

Rezistenta astfel masura ta nu trebuie sa fie mai mica dedi cea indicata In tabelul 6.4 (conform instruetiunilor MEE 59-55).

Rezistenta se mascara la cutia terminala a cablului. dupa CE' cablul a fost complet deccnectat !;>i dupa ce

s-au descarcat sarcinile reziduale ale cablului piin legarea conductcarelor la parnint Limp de 2-:1 min. Modul cum se leaga megohmmetrul oste reprezentat in fig. li.ll.

La cablurile de joasa tensiune, cu tensiunea nominala, pina IE' 1 OOll V. masurarea se face cu megohmmetrul

Fig. 6.11. Sc hcrna de ma-uvar« a f"P/'istpntC'i de ivol ati« a 1I11ui cablu.

54

T a b e l u 1 BA

Rezlstenta de izo latie minima arlmisibfla a cablurilor

2 II :j 1 6 1\ III I ;n

I !

------1--1-- --1-----

i I \ 1

I I I

20 I 20 50 50 I 50

Tensium-a nom inalu a cahlului, kV

Rezistenta de izolatie 111inil11(1 admisfi, M Q

de 500 sau 1 000 V. Rezistenta minima admisibila intre conductoare si mantaua de plumb pusa la pamint trebuie sa fie mai mare cu 1 M2.

6.16. Miisurarea rezistentei de izolatie a uneltelor electrice portabile

Cele mai utilizate unelte electrice portabile sint rnasinile de gaurit. Se rnai intilnesc polizoare elect rice portabile, biaxe, foarfece electrice porta bile etc. In general uneltele se compun dintr-un mic motor electric de antrenare. alimentat la tensiunea retelei, comandat de un intrerupator ~i din mecanismul de lucru care poate fi Ioarte divers. Motorul de antrenare poate fi de tip asincron tl'iIazat, cu rotoru1 in scurtcircuit (la masin ile de gaurit mai mari. polizoare, biaxe), sau de tip asincron cu colector. Intrucit aceste unelte electrice portabile sint in majori tatea cazurilor minuite de neelectricieni este necesar un control sever al rezistentei de izolatie, deoarece in cazul punerii la masa se pot intimpla accidente mortale prin clectrocutare. Alimentarea acestor unelte se face totdeauna prin cablu cu fise de la 0 priza montata pe perete. pe bancul de lucru sau -pe un cablu prelungitor. Fi$8. si priza fie ca sint trif'azate, fie C{I sint monofazate au totdeauna contact de nul care este legat la masa uneltei portabile si prin priza la nulu1 retelei (6.12).

Masurarea reziste ntei de izolatie se face legind megohmmetru1 intre Iisa sub tensiune si masa masinii unelte. Este necesar sa se verifice ~i continuitatea 1egaturii de nul. Pentru aceasta se leaga megohmmetrul intre Iisa de nul

rarr- s(' recunoasto usor fiind asezata excentric Iata de celelal te si masa masinii. Dad. masurarea nu indica net rezistenta zero. inseamna ca legatura este intrerupta undeva si deei ea trebuie refacuta.

r:l r

Frf\-j CD ~~ - ~

L·t Iii I:!_P- -- ._._ _ -- L6

-_'/ f 'C .f

I /

, ... ,,/

loi" I) I:!. Schema do rnasurare a rezistentei de izolatie a unui polizor electric portabil.

Rezistenta de izolatie minima adrnisa nu este pre-crisa in norme. Datorita conditiilor greie de lucru aeea-

-ta trebuie sa fie mai mare decit in cazul rnasinilor obis-

nuite. Comparate cu aparatele electrocasnice, unde se pun aceleasi conditii grele de securitate, uneltele electrice manuale trebuie sa aiba rezistenta de izolatie minima de 1 1\1 Q. Prescriptiile cehoslovace indica valoarea de 2 MQ.

G.17. Miisural'ea rezistentei de izolatie a aparatelor elcctrocasnice

Aparatele electrocasnice sint de cele mai variate Upuri masini de spalat, de cusut, de gat it etc. Datorita [apt ului ca slabirea rezistentei de izolatie, cu consecinta imodiata de punere la masa a tensiunii, poate provoca accidcnte grave, conditia de izoiare a aces tor tipuri de dpaJ'Ctte este Ioarte severa, Rezistenta de izolatie minima adrnisa este de 1 MQ. rnasurata la 500 V. Metoda de rna-urare este identica cu cea de 18 subcap. 6.16., intrucit fli aici alimentarea se face prin cabin cu fi",e cu contact de nul.

.-. t1

6.18. Masurarea rezistentei de izolatie a instalatiilor electrice interioare

Instalatiile electrice interioare servesc 1a alirnentarea receptoarelor de forta si la iluminat. In mod obisnuit, alimentarea este realizata CLl conductor de nul pentru receptoarele monofazate ~i Iara conductoare de nul pentru receptoarele trifazate. Totdeauna exista 0 centura metalica legata la pamint la care se leaga masa metalica a receptoarelor. Majcrrtatea instalatiilor interioare din tara noastra au nulul neizolat legat la pamint. In fig. t:i.l:~ este data 0 distributie trifazata fara conductoare de nul, iar in fig. 6.14 0 distr ibutie trifazata cu conductoare de nul legate la parnint.

In conformitate cu "Normativu1 pentru proiectarea ~i receptioriarea lucrarilor de instalatii electrice cu tensiune pina 1a 1 000 V la constructii civile si industriale", trebuie sa se masoare rezistenta de izolatie a conductoarelor fata

p--~~~ ~gm~-o~-m~--~---------r--s---+·-~ T --+-""",,,,,,", 1- ........ 1>+-...., i"'-<>-'rIIB!lI--<t-+.-t

I I I I I I I I I

&---

+

Fig. 6.13. Schema de masurare a rezlstcntei de izolauic a unei instalatii de forta tril'azate. Hi.;·~l conductor neutru,

de parnint si a coriductoarelor intre ele. Tensiunea de 111dsura trebuie sa fie de eel putin 500 V, iar rezistenta minima admisa trebuie sa fie 0,5 MQ.

Masurarea se executa conform normativului cu instalatia nealimentata. Pentru a masura rezistenta de izolatie a conductoarclor tata de pamint se poate fie sa

deconcctam receptoarele si atunci masuram valoarea rez is ten tei de izolat ie globala a conductoarelor (in instalatii t ri lazate fara nul sau nulul ne1egat Ia pamint), fie sa deCOIWd,{1l11 reccptoarele ~i atunci masurarn rezistenta de izolatie numai a conductoarelor. Masurarea se face la

Fj~. (>.14. Sc-hema df' masurare a roztstentei df' izol atie H un«i inst al atii cit' forti! trifazate, ell conductor IWUtl·U.

tabloul de sigurante. 1egincl megohmmetrul (fig. 6.13). Pentru a masura rezistenta de izolatie a conductoarelor intrc ele este necesar sa se deconecteze toate receptoarele. im rucit conductoarele de alimentare sint legate intre ele pi in rezistentcle interne ale receptoarelor (infasurari. re/I'->10an' etc.).

Ca :-.j la motoare. peritru localizarea portiunilor cu rezistenta de izolatie slaba. este necesar sa se deconecteze elemente le de circuit. masurind Iiecare portiune de circuit astfel izolata. In cazul instalatiilor realizate in tuburi de protectie se separa la doze portiuni de circuit si, din apr-cape in aproape, se deterrnina 10cu1 defectu1ui. In aseme nea instalatii exista doua cazuri specilice de slabire a izolatiei conductoarelor. Primul caz este determinat de ccndensarea de vapori de apa pc peretii interiori ai tuburilor de protectie. Apa se colecteaza in portiunile joase ale circuuului undo determina slabirea izolatiei, In ase-

menea cazuri este necesar sa se scoata capacele dozelor ~I sa se lase citeva zile instalatia sa elimine apa prin evaporare naturala.

Al doilea caz apare din cauza unei proaste izolari a coriexiunilor la doze. In anumite cazuri la dozele de derivatie este 0 mare aglornerare de conexiuni sl este posibil sa scape portiunl prost izolate. De aceea, la constatarea unei izclatii slabe de un anumit circuit este necesar sa desfacem capacele tuturor dozelor, sa despartim conexiunile izolindu-le intre ele !?i fata de masa si sa masurarn in. aceste conditii rezistenta de izolatie,

In cazul instalatiilor realizate in cablu, locul defectului trebuie cautat adeseori la capetele cablului. Aici depunerile de praf, executarea incorecta a capetelor de cablu. avariile la cutiile terrniriale si alte defecte fac posibila scaderea rezistentei de izclatie.

F'ireste ca in ambele cazuri se pot intilni in practica situatii cind izclatia instalatiei este irnbatrinita, fapt ce se poate verifica, fie constatind vizual imbati-inirea excesiva a izolatiei, fie izolirid 0 portiune din circuit care in mod vizibilrnu introduce rezistenta de izolatie slaba dedi prin mantalele izolante ale conductoarelor si executind in aceste conditii 0 masurare de veriflcare.

Instalatiile de alimentare de mare impoitanta functioneaza fie cu dispozitive de sernnalizare a scaderii rezis-

----0 ~~~no--~~-----R ~~~~--~~~--s ~TF~~ro---1--4----T

Fig. 6.15. Dispozit iv de masurare ~i semnalizaro a r·el.istenki d(' Izo lati c intr-o retea ("\.I neutru izolat.

59

tentei de izolatie, fie cu dispoz itive de masurare continua a rezist entei de izolatie. In fig. 6.15 este reprezentata, dupa .] an Hrubes. ..l\1asurarea rezistentei de izolatie", schema unui dispozitiv de semnalizare a punerii la pamlnt i ntr-o instalatie trif'azata cu nulul izolat.

Circuitul de semnalizare este a1imen tat de un redresor Il1 punte printr-un transforrnator alimentat la i-indul sau la retea. In circuitul de semnalizare se afla rezistentele R, si R'!, de protectie , un miliampermetru si releul de sernnalizare RSo Un capat al circuitului se Ieaga 1a centura de nul de parnint. iar celalalt capat la nulul transfonnatorului de forta TF. Acest circuit este deschis In mod normal. EJ se inchide in cazul cind se slabeste sau C;':' ,Iic;l:ougc izolatia unuia din conductoarele fazelor R, S, T. in acest CCIZ I ele ul de semnalizaro inchide contactul care comanda dispozitivuJ de sernnalizare optica si acust.ica montai undeva intr-un post de control.

Butonul de control K serveste la verif icarea dispozinvul ui de scrnna lizare.

70 Utilitatea metodei de apreciere a starii izolatiei prin masurarea rezistentei ei

Valcaroa rczistentei de izclatie nu poate servi ca un cri teriu sigur de apreciere a starii izolatiei. Aceasta deoarece rezistonta de izolatle este simtitor influentata de stares de umezeala sau rnurdarie a supraletei izclatiei fal'~l ca sa existe a de teriorare a izolatiei, Pe de alt.t parte, in cazul izolatici imbatrlnite. CLl deteriorari mccanice l..{l'ave ca fisuri. crapaturi. care indica 0 stare foarte proasta a izolatiei. valoarca rezistentei de izclatie poate Ii foarte mare. in aceste cazuri aprecierea starii izolatiei, dupa valoarea rczistentei de izolatie. duce la concluzii gresite, loeea ce se in timpla deseori.

CLL ioate acestea. utilitatea masurarii valorii rezistenI"i ell' izolatie I1U trcbuie sa fie neglijata. Imr-o serie de

cazuri, aceasta metoda permite descoperirea unor delecte de izolatie mari si permite preintirnpinarea unor defecte marL

Aceasta metoda trebuie sa fie corisiderata ca 0 metoda utila si expeditiva de control in exploatare.

Compararca valorilor rezistentei de izolatie , masurai.a periodic, pe timp mai irrdelungat in aceleasi conditii de temperatura, Iurnizeaza indicatii Ioarto pretioase asupra evolutiei staru izola tiei.

Micsorarea rezistentei de izolatie sub limit.a admisa interzice punerea in Iunctiune a instalatiei, chiar daca constatarea ei nu ne indreptateste sa tragem concluzii sigure asupra starii izolatiei,

Pentru a aprecia starea izclatiei este necesar sa S'2 fad! !'?i alte probe de izolatie: incercarea rigic1itflOi dielecnice. deterrninarea pierderilor dielectrice etc,

8. Uscarea izolatiei in exploatare

S-a aratat anterior eli una diritre cauzele Irecvente ale slabirii rezistentei de izolatie este umezirea ei. Urnezeala care patrunde in izolatie provine din atmosfera de unde. 1a variatii de temperatura se condenseaza, depunindu-sc in picaturi fine pe suprafetele mai reci. Se umezesc in special suprafetele inchise, datorita Iaptului ca la schimbarile de temperatura ale aerului, ele S0 raC0SC rnai greu, Pericolul nrezentat de umezirea izolatiei este deosebit de grav in cazul masinilor de inalta tensiune, peste 1 000 V, Cele de joasa tensiune, cu tensiune nominala sub 1000 V, in cazul in care umezirea nu este prea inaintata, pot functiona ca atare, deoarece 1a tensiunea de 220--500 V nu strapung, iar in timpul Iunctlonarii se incalzesc, eliminind urnezeala din izolatie ..

In ce priveste masinile de inalta tensiune si In special turbogeneratoarele, este necesar sa se usuce bine izolatia lor inainte de a fi puse sub tensiune, deoarece fara 0 uscare prealabila, se poate produce 0 strapungere.

61

Uscarca masinilor de inalta tensiune dupa montare sau dupa repaus de Iunga durata trebuie efectuata. chiar in cazul cind rczistenta izolatiei infasurarilor fa~a de masa este destul de mare. Inainte de uscare. masina trebuie curatata bine de praf si alte corpuri straine, prin suflare cu aer comprimat.

lncalzirca masinii trebuie sa se faca treptat. cu un control riguros al lemperaturii. Nu se admit temperaturi mai inalte decit LW"C. Pentru indepartarea umiditatii care se evapora este necesar sa se asigure 0 circulatie a aerului in jurul Inlc'is urar ilor.

Controlul uscarii masinilor de inalta tensiune se face Iolosind cuibe le de abscrbtie. Am vazut in subcap. 5.4 sl (i.u. ea la masinile de inalta tensiune, din cauza capacitatii mari a infasurari lor, acul indicator al megohmmetrului se deplaseaza lent cal re diviziunea scalei corespunzatoare 1'ezistentei cle izolatie pe care 0 are masina, Aceasta deplasare lenta i:1 acului ne indica Iaptul ca Infasurarile masinii absorb curent ul debitat de generatorul megohmmetrului. plna cind capacitatea infasurar.llor se incarca complet la tensiune> megohmmetrului. Daca 111 timpul masurarii notam pozitia aeului pe scala aparatului (diviziunea in dreptul careia se ana). la anumite intervale de timp (de exernplu din 5 in 5 s) putern ridica 0 diagrama. care ne indica f~l'afic viteza cu care se deplaseaza acul catre diviziunea Iinala. Aceasta diagrama poarta numel e de curba de absorbtie.

In cazul in care masina este umeda. in afara de curentul de incarcare a capacitatii infasurarilor mai apar curentii de scurgeri prin izolatie, Cum puterea generatorului megohmmetrului este toarte mica. el YlU poate incarca capacitatea infasurmilor In acelasi timp ca in cazul masinii uscate. De aiel rezulta ca in cazul rnasinii umede acul se dcplaseaza mai lent. deci se obtine 0 curbs de absorbtie difeiita de cea a masinii uscate. Daca se ridica mai multe asernenca curbe in timpul uscarii. se poate aprecia momenl.ul cind masina este uscata.

Ridicarea curbe lor de absorbi ie est€' 0 operatic difi«ila: ea se executa numai in cazul masinilor cle mare unport.anta (puiere mare. tensiune mare).

Pentru a se simplifica aceasta metoda se noteaza numai doua pozrtii ale acului indicator:

- pozitia la care se afla acul pe scala aparatului duoa 15 s de la inceperea masurarii, care se no teaza cu RI:; [MQ];

- pozitia acului dupa 60 scare se noteaza eu RI,II'

R I K Roo f

aportu liO = -. numit coe icient de absO'I'btie,

RIo

caracterizeaza viteza de deplasare a acului indicator, deci caracterizeaza gradul de umiditate al masinii.

Daca acest raport are valoarea Ul~ 1.!J se poate COI1- sidera ca izolatia este bine uscata.

Sa presupunem di la 0 masurare de 1'L'zisten\~1 de i,,,uia\.i(' s-all ('ilit urmatoarele valorI:

- dupa 15 s de la inceperea masuraru a('111 s(' an" in dropLui diviziunii 50 MQ;

- dupa 60 sacul se afl a in dreptul diviziunii 7i) :VI Q.

H"n 75

in acest caz Koo = - = - = 1.5, deci masina este usc-ata.

R10 50

Instructiunils M,E.E, 59-55 prevad , in cazul a1 temaioarelor, utilizarea acestui indicator in modul urrnator:

Se mascara coeficientul de absorbtie imediat dupa oprirea masinii si pe masura ce masina se raceste, pentru citeva valori ale temperaturii masinii precum ~i In stare rece. Dupa repararea sau revizia rnasinii inainte de punere in Iunctiune se mascara din nou coeficientul de absorbtie: el nu trebuie sa scada fata de valoiile obtinute la oprirea masinii eu un procent mai mare decit eel aratat in tabelul 8.1 pentru diferite temperaturi.

T a I, (0 Ill: s.i
Valorile admisibile ale scaderi] coeficientului de absorbtie
i
Temperatura musiuii, °C 20 I 30 40 50 CO 70
, Scaderea admisii a Iul K,;(), 0/0

'---,-- --_ .. _--- ---. --- ----_.

I i

4,1 I 30 i 2.5 I :2

:n

1'")

U sccrea motoarelor asiticroue si a nuisiuilor de cureni contitiuu, Pentru motoarele asincrone se utilizeaza urmatoarele metode:

--- alimentarea infasurarl] statorice cu curent continuu

"''',,1 al t ern ativ .

- uscarea pi in pierdoi-i in Iierul statorului:

.. _- lIsC'area prin sun;E' de caldura exierioare masinii,

Pen! ru usr-arca motoarelor de curent continuu se pot

ut iliza urmatoarele met.ode:

uscarea prin curent continuu de scurtcircuit:

.- uscarea Cll ajutorul unor surse separate de curent uscarea prin incalzire exterioara.

In t cate aceste met ode trebuie sa se d ispuna de posibil itatea de a putea varia tensiunea aplicata.

l1S((l1'('(I masiuilor sin C1'One , Pentru uscarea masinilor 'll1e]'OYW <;e Iolosesc urmatcarele metocle de incalzire:

-- Alimentarei Infasurari i statorului sau a rotorului ('U curont contiriuu. Ace asta se poate face si cu rotorul montal si nemontat. La Iolosirea acestei metode trebuie protejata reteaua de 'alimcntare evitindu-se Iorrnarea de supratensiuni datorite capacitatii infasurartlor.

--- Alirnentarea lnfasurarilor statorice cu curent a1- ternativ, Dad! rotorul este demontat, statorul poate fi alimentat ell curent trif'azat. Daca rotorul este montat. Infa~ural'ile statorului se Ieaga in serie si se alimenteaza. Tensiunea sursei de> alimentare trebuie aleasa astfel ca prin infa~urarj sa circule un curent egal eu 50-700/0 din rel nominal al rnasinii.

- i ncalzi rea rnasinii piin pierderi in fierul masinii.

La aceasta metoda infasurarile sta torul ui sint legate la 0 tensiune uilazata scazuta. convenabil aleasa pentru a nu <::e dcpasi in Iierul rotoric temperatura de circa 70DC.

Cimpul magnetic mvirtitor care ia nastere 111 stator, provoaca 111 Iierul rotoric pierderi care incalzesc rotorul. Nu se poato utiliza metoda Ia rotoare care au bandaje pe rotor.

Conform instructiunilor M.E.E. 59-55, in t impul uscarii sc:_ mascara din 2 in 2 h KGo•

Uscarea statorului alternatorului se considers term inata daca sc indeplinesc simultan urrnatoarele conditii:

_. rc-zistenta de izolat ie a Infasurar ilor. RGQ, nu mai ('n:.'~ to limp de (j ~ 10 11:

b4

cocf icicntu! de absorbtie. K:;!I, nu niai l"rc:;;tc I.il1lP de 6 ~ 10 h.

Uscarea rotorului se considers terminuta daca rozistenia de izolatio C\ infiislli"Elrii. Rf;f), ('sk I11Hi marc fir'

1 l\-iQ. '

H. Planif'icarea verificari! perindicc a rezistentei de izolatic

Dill cele aratate anterior se poatc cone-hide ca lJ1~ISLlr[lrca rez istentei de izo latie const itu ie 0 ind icut ie prctioasa a respectarii conditiilor de functionarc a instalatiilor si masinilor electricc.

Cond itiilc de Iunctionare ale insl.alati ilor ~i masi uilor clectrice sint din cole mai variate :o;:i pr in urrnarc actiunea Iactorilor extern! si interni asupra starii izolatiei preziut.i aceeasi varietate, Veri Iicarea periodica a rczistentei de izolatie trebuie sa aiba In vedere actiunea acostor factori. De asemenea. t rebuie avute in vedere conditiilo ell' func(ionare pr ivind 1ungimea timpului de repaus.

Datorita acestei diversitati de situatil IlU SC' pol indica indreptare genera1e privind vcrificarea rezisteutol ell! ivolatie. In anurnito dornenii bine definite s-all rodactat rol!lliamente si instructiuni in care prirurc allolo se indica si obligativitatea masurarii rezistentei de izolal ie.

Astfcl . .Instructiunile pentru executarca inccrcarilor si rnasuratorilor preventive la echipamentul electric nr. !')9-55", elaborate de M.RE., prcvad pcntru echiparnentul de forta ~i auxiliar Ell centralelor si statiilor ve rif icarca T)('riodica a rezistentei de izolatie. Poriodicitatea verificarilor esto ({ratata 111 tabelul 9.1.

In linii generale se pot indica urrnatoarelc si Luatii cind este necesar sa se masoare rezistenta ell' izolatir-

inainte de punerea in Iunctiune:

- dupa reparatii accidentale, curente sau capitale:

Verificarile periodice ale echipamentulul electric

Tab e luI 9.1

Obiectul verificiirii

Perioada

Ceneratoare sincrone

Mctoare electrice pentru serviciile interne ale eentralelor electrice ~i statiilor de transformare

Rczistenta de izolatie a tuturor infa~urarilor

Cu prilejul fiecarei opriri a maslnii, dar in oriee eaz 0 data pe an. In cazul opririlor dese, de doua ori pe Luna

Cu prilejul unei reparatii capitale

Hezistenta de izolatie a buloanelor de stringcre accesibile ale statorului

Ilezistenta de izolatie a palierelor dud toate conduetele de ulei sint montate

Hezistenta de izolatie a termodeteetoarelor

Cu prilejul dernontiirii rolorl1ll1i

Hezistentele de izolatie ale tuturor Infa~ur1iri- 101' motorului ~i aparatelor de pornire si reglaj

Cu prilejul unei reparatii capitale

Cu prilejul unei reparatii curente, dar eel putin 0 datil pe an

-------- ------------1----------

Transformatoare de fort a

Umiditatea infii~urlirilc-r (masurarea Ruo ~i HI-,)

----- - ----- --------

Traustonnatoare de tensiuno

Transformatoare de curent

66

Rezistenta de lzolatie 0 data la trei ani a inf~urarilor

Hezistenta cI e izolatie a infa~urari!or

Rezrstcnta de izolaue a [ugului ~i buloanelor de stringere accesibilc

Cu prilejul unci reparatii curente sau capitale

Cu prilejul unei rep aratii eurente sau capitale, dar eel putin o data la trei ani

ell prilejul unei reparatii eapitale

'1' abe t u i 9.1 (eonti nu are)

Obieetul vcrJfidiril

Ce se verif.d

Perbada

I
Bobine de stingere Rezistenta .de izolatie I Cel putin 0 data la
a Infii~ur1irilor trei ani eu prilejul
I unei reparatii eapitale
Rezistenta de izolatie Cu prilejul unei repa-
a jugului ~i buloanelor ratii capitale
de strtngere accesibile
Bobine de reactanta Rezistenta de izolatie o data la 6-12 luni,
in aer a suporturilor confec- eu prilejul reparatli-
tionate din beton sau lor eapitale
lemn
Intrerupatoare Rezistenta de izolatie Cu pril.ejul unei repa-
a parUi mobile (a ti- ! ratii eurente sau ca-
[elor) pltale
----
Separatoare Hezistenta de izolatie Cel putin 0 daUi la
a tijelor izolante de trci ani
actionare
---------_._--- _--
Condensatoare Rezistenta de izolatie o data la 1-2 aui
Cabluri Rezistenta de Izolatie o data pe an pentru
a eonduetoarelor cabluri nefunctionind
in conditii grele de
lueru. Pentru cele
functionind in con-
ditii grele conform
instructiunilor spe-
ciale - dupa pauze in functlonare;

- dupa schimbari bruste in parametrii (temperatura,

umiditate) mediului ambiant, accidentale sau normale;

dupa functionari in regim de socuri sau suprasar-

cina:

5*

67

- dupa deranjamentele altor elemente cu care formeaza 0 retea:

- la constatarea unei functionari anormale.

10. Masuri de protectia muncu la efectuarea masurarilor

de izolatie

Masurarea rezistentei de izolatie pune in contact direct ell piesele care in Iunctionare sint sub tensiune. Prezenta accidentala a tensiunii pe aceste piese ne pune in pericol de electrocutare.

De aceea. prima masura de protectie inainte de efectuarea masurarii este sa. deconectam de la retea obieetul de masurat, apoi sa ne asiguram impotriva conectarii gresite de catre altcineva in timpul masurarii. Metodele acestei asigurari sint reglementate in instructiuni specifice pentru Iiecare tip de instalatie.

Inainte de a pune mina pe borne trebuie ca persoana S{l se asigure de disparitia tensiunii de pe ele. Acest lucru se face diferit, in Iunctie de tensiunea nominala a bornei, [apt de asemenea reglementat in instructiuni si regulamente.

In general, La tensiunea :380/220 V se verifica ell 0 lampa de control si La tensiuni mai mad ell indicatorul de tensiune.

Dupa masurare, in cazuj instalatiilor de inalta tensiune. trebuie sa se descarce capacitatea care s-a incarcat In tirnpul masurarti,

Bibliografie

1.. ... ,. Manualul inglnerulut electrician, vol. 1, Bucurest i, Edilura tehnica, 1954.

2. Arutiunov, V. O. Instrumente ~i aparate electrice de masurat (trad. din 1. rusa), Bucuresti, Editura tehnica, 1952.

3. Nanu, A. Incercarea materialelor electrotehnice. Bucurestl, Editura tehnica, 1960.

4. lonescu, D., Chlorascu, C. Aparate 11i metode de masurat electrice. Bucuresti, Editura de stat dldactica ~i pedagogica, 1959.

5. * '" • Instructlunile pentru executa rea incercarilor ~i masui-atortlor preventive la echiparnentul electric. M,E,E. 59-55.

6. Vinogradov, N. V. Fabricarea rnasinilor electrice (trad. din 1. rusa). Bucuresti, Editura tehnica, 1964.

Cuprins

1. Necesitatea masurarl] rezlstentei de lzolatle

2. Bezisterita de izulatle . . . . :I. Unitii!i de mlisurii

-I Metode de mlisurare a reaistentel de izolaUe ·U. Conditii de masurare

4.2. Metoda galvanometrului

3 4 9

10 11 12

14

5 .. i.~;_latc .,cntru masurarea re.li!>h.ft~ci d;! i.wlafi..:

5.1. Aparate cu magnet permanent ~i bobina mobila

(aparate magnetoeleetriee) 5.2. Aparate logometrice

5.3. Schemele logcmetrelor utilizate ea megohmmetre 5.4. Megohmmetre de fabr icatie cehoslovaca

5.5. Megohmmetre de tabrfcatie sovietica

5.5.1. Megohmnietrul tip M. 1101

5.5.:!. Megohmmetrul tip MC.06-2500 V s.u Megohrnmetre de Iabrrcatie engleza

5.7. Megohmmetre de Iabricatie romaneasca

6. Masurarea rezistented de izolalie a aparatelor, masinllor !ji lnstalattllor electrice

o.i. Consideratii generale

6.2. Masurarea rezistentei de izolatio a motoarelor

15 16 19 20 26 26 27 27 28

31 31

asincroane

32

ll.2.1. Conditiile de> Iucru ale izolatiei masinuor

~~re ~

6.2.2. Actiunea tactcrilor intern! !ii oxtcrn i asupra

izolatiei . . . . . . . . . . . 33

1i.2.:1. Defectele masinilor eloctrlcc c-auzau- do scaderea

rezistentei de izolatle .... 34

6.2.4. Motoare asincrone trifazate 111 scurtclrcuit 36

6.:!.5. Moloar€' asinerone eu rotorul bobinat 39

6.:1. Masurarea rezistentelor de izolatle a reostatelor

de pornire ~i reglare 41

6.4. Masurarea rezistentei de izolatie a motoarelor de

curent continuu 42

70

6.5. Masurarea rezistentel de izolatie a con trotcrvl-u:

de comanda 4:1

6.6. Masurarea rezlstentei de izolatle a alternatoarelor 44 6.7. Masurarea rezistentel de izolat!e a transf'ormatoarelor

de forta 47

6.8. Masurarea rezlstentei de lzolatie a intrerupatoarelor 4!J

6.9. Masurarea rezisterrtcl de tzolat ie a transformatoarelor

de tensiune 51

6.10. Masurarea rezistentol de izolatie a transforrnatoa-

relor de curent 52

6.11. Masurarea rezlstentei de izolatio a bohinelor de

stlnvere 52

6.12. Masurarea rezistentei de izolatie a bobineloi- de

reactanta in ulei , . 53

6.13. Masurarea rczistentel de izolatie- a bobinelor de

reactants in ac-r 53

(U4. Miisurarea rezlstentei de izolatie a condensatoarelor 53

C.15. Masurarea rezistentei de izolat ic a cablurilor 5 f

6.16. Masurarea rezlstentei de izolatie 11 uneltelor

electrice porta bile 55

6.17. Masurarea rezistentel de lzolat ie a aparatelor

electrocasnice 56

6.18. Masurarea re-xistente-i de izolatie a inst.a lat i ilor

electrice interioare 5';

7. Utilitatea metodei de apreclero a starfl lzolatiel prin

masurarea rezlstentel ei 60

8. Uscarea lzolatiei in exploatare 61

9. Planificarea verificartl pertodlco a rezistentoi de izolatto 65

10. Masuri de protectia muncll la efcctuarea masurariIor

de lzolatle 68

Bibliografie 6!J

Redactor responsabil: mg. LAURA ROMERT Tehnoredactor: ELBNA GERU

Oo.t ta c'ules: 05.11.1966. Bun de tipar : 03.04.1967. ApCtrut: 1967. Til'a;: 7500+140 ex. bro~ate. Hirtle:

Itpal' inatt tip B, de 63 g m'. Format: 5~OX840 16. Coli editonale: 3,52. Coli de tipar: 4.50. A.: 16032'1966. C.Z. pentru bibliotectle mari: 621.317.735.

C.Z. pentru bibllOtecile mtci: 621.

Tiparul executat sub comanda nr. 574'66 la !nLreprinderea poltgraftca .. crfsanav Oradea, str. Moscovei nr. 5,

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful