LP 3

Activitatea mecanica a inimii Tema: ± Fiziologia inimii ± Activitatea mecanic a inimii. Mecanisme nervoase de reglare a activit ii cardiace.

Subiect: } } } cordul de broasc Äin situ´; extrasistola; influen a stimul rii vagului i fenomenul de sc pare;

Sistemul circulator
Bradicardie: ± stare patologic sau fiziologic adaptiv ce const în sc derea frecven ei cardiace sub limita intervalului normal (60 contrac ii / minut). Substratul cardiomiocit este constituit din acizi gra i neesterifica i. Acizii gra i neesterifica i au o nergie poten ial care dac este valorificat în prezen a O2, cantitatea de energie este satisf cut . CRONOTROP = referitor la regularitatea i frecven a unui ritm. Cronotrop pozitiv este un factor ce accelereaz ritmul, iar cronotrop negativ, un factor ce diminueaz ritmul. Func ia cronotrop regleaz ritmul cardiac. INOTROP = despre tot ceea ce se refer la contractilitatea muscular . Ex: efectul inotrop pozitiv sau negativ reprezint cre terea, respectiv sc derea contractilit ii musculare.

I. Activitatea cardiac :

1. Efectul excit rii vagului Influen e nervoase extrinseci asupra activit ii inimii Principiu: sistemul nervos parasimpatic are efect cronotrop i inotrop negativ asupra activit ii cardiace. Excitarea vagului determin bradicardie, sc derea amplitudinii de contrac ie urmat de oprirea inimii în distol . Dac se continu stimularea vagului, se constat reluarea prorgesiv a activit ii

Exist mai multe moduri de a explica acest comportament: distensia inimii (cordul este oprit în diastol ) fiziologic pentru fibrele musculare cardiace epuizarea mediatorului chimic (acetilcolina) adaptarea fibrelor musculare la acetilcolin prezen a în structura nervului vag i a unor filete simpatice Material necesar: broasc plan et de plut ace cu g m lie trus de vivisec ie a instala ie pentru excitarea vagului surs de curent galvanic bobin de induc ie fibre conductoare excitator întrerup tor accesorii (comprese de tifon. tampoane de vat ) Tehnica de lucru: Se spinalizeaz broasca.contractile. Se preg te te animalul pentru experiment: se sec ioneaz clavicula .

Nervul vag este filetul nervos cel mai profund situat. Dup ce cordul î i reia activitatea (fenomenul de Äsc pare´) se aplic prin picurare.5% Tehnica de lucru: Se efectueaz experimentul care dovede te rolul inhibitor al vagului asupra activit ii cardiace. nicotin din solu ia 1%. Se constat c excitarea vagului r mâne f r efect. Material necesar: se folosesc acelea i materiale ca în experimentul care demonstreaz rolul inhibitor al vagului solu ie nicotin 1% i 0. cu pipeta. Neuronul postganglionar al fibrelor parasimpatice este localizat în peretele miocardic (fibrele preganglionare sunt lungi iar cele postgnaglionare sunt foarte scurte sau chiar inexistente). aplicarea de nicotin pe mu chiul cardiac va anula efectele ob inute prin stimularea vagului. se introduce excitatorul sub nervul vag se stimuleaz nervul vag ± faradizare (curent galvanic cu frecven foarte mare) se observ oprirea cordului în distol f r întrerupere se continu excitarea se constat reluarea contrac iilor Influen a nicotinei asupra ganglionilor inhibitori cardiaci Principiu: nicotina este un blocant al sinapsei dintre fibrele parasimpatice preganglionare cu neuronii postganglionari. Se aplic (dup sp lare) solu ie de nicotin 0. glosofaringian. prin blocarea sinapselor la nivelul neuronilor postganglionari. laringen i vag. Se excit vagul.se pune în eviden subclavicular un pachet nervos format din nervii hipoglos.5% iar stimularea vagului se realizeaz cu intensitate mai slab . . În consecin .

Se cunoa te faptul c la om i la unele animale (câine. amoniac) care produc bradicardie pân la oprirea cordului . Experien a Aschner-Dagnini (reflexul oculo-cardiac): Principiu: compresiunea u oar pe globii oculari produce bradicardie accentuat printr-un reflex în care calea aferent este constituit de fibre ale trigemenului iar cea eferent de vag. Influen area activit ii cardiace prin mecanisme reflexe Experien a lui Goltz: Principiu: trac iunile mecanice asupra anselor intestinale se înso esc de bradicardie i pot produce chiar oprirea cordului în diastol .Se constat efect inhibitor. Uscarea prealabil a ansei exteriorizate o sensibilizeaz la ac iunea factorilor mecanici. Se trac ioneaz sau se love te u or cu o pens ansa intestinal (manevr asem n toare cu cele din timpul unui act operator). Efectul este consecin a unui reflex cu calea aferent format din nervul splanhnic i cea eferent vagal . deoarece fibrele simpatice nu au releu în ace ti ganglioni. maimu . posibil urmat de oprirea cordului. Excitarea fibrelor simpatice din trunchiul vagului va determina stimularea activit ii cardiace chiar dac a fost aplicat nicotin . Se observ bradicardie. Se exteriozeaz o ans intestinal . broasc ) trunchiul vagului are i fibre simpatice. Activitatea inimii mai poate fi modificat : prin stimularea chemo. Tehnica de lucru: Se descoper cordul. cu oprirea inimii în diastol . dovedind c nicotina în concentra ii mici poten eaz efectul inhibitor al celulelor ganglionare cardiace.i baroreceptorilor din zonele reflexogene prin excitarea termina iilor nervilor senzitivi prin excitarea mucoasei olfactive cu substan e volatile (clorform.

Contrac ia suplimentar poart numele de extrasistol . . Stimulul care a determinat o contrac ie suplimentar poate proveni din zone diferite ale inimii denumite zone (focare) ectopice.Legea Ätot sau nimic´ Principiu: excitabilitatea mu chiului cardiac are o particularitate de manifestare justificat prin particularit ile sale morfologice. i se conecteaz la dispozitivul de înregistrare a extrasistolei. Se stimuleaz cordul cu intensit i diferite ale curentului de induc ie (subliminari. Urm toarea contrac ie dup extrasistol se produce la un interval de timp mai mare decât intervalul care separ obi nuit dou contrac ii cardiace. Amplitudinea r spunsului este cu atât mai mare cu cât momentul de aplicare a stimulului se afl spre sfâr itul diastolei. Fa de stimuli de intensit i diferite mu chiului cardiac se comport astfel: stimulii subliminari nu produc contrac ie stimulii cu intensitate prag ca i cei supraliminari produc contrac ie maximal Material necesar: acela i necesar ca pentru: o o înregistrarea extrasistolei ligaturile lui Stanius Tehnica de lucru: Se preg te te broasca ca pentru efectuarea ligaturilor Stanius. Dac inima este în contrac ie (sistol ) aplicarea oric rui stimul r mâne f r r spuns (perioad refractar absolut ). Înregistrarea grafic e extrasistolelor pe cordul de broasc Principiu: Mu chiul cardiac r spunde prin contrac ie dac i se aplic un stimul adecvat în perioada de relaxare (diastol ). prag i supraliminari).

. Se realizeaz circuitul electric. Se conecteaz (prin fire conductor) secundarul bobinei de induc ie la bornele de excitare ale pensei cardiografice. Apare o pauz în activitatea inimii pân la o nou contrac ie determinat de un stimul fiziologic. Dup înregistrarea a 2-3 deflexiuni (martor) se aplic i deschiderea întrerup torului montat în circuit). Se înregistreaz ventriculograma. Se constat c în func ie de momentul de aplicare a stimulului se pot sau nu ob ine contrac ii i anume: stimulul aplicat în timpul sistolei ventriculare nu produce nici un r spuns stimulul aplicat în diastola ventricular produce o contrac ie supraad ugat (extrasistol ) urmat de o perioad mai mare de timp (repaos compensator) pân la urm toarea contrac ie amplitudinea extrasistolei depinde de momentul aplic rii excitantului fa de durata distolei ÄPauza compensatorie´ postextrasistolic se explic prin aceea c stimulul fiziologic (pornit din pacemaker-ul cardiac) surprinde cordul în contrac ie suplimentar deci r mâne f r r spuns.Material necesar: necesarul pentru înscrierea unei cardiograme la broasc sistem de stimulare a inimii o o o o bobin de induc ie electrozi semnal electric întrerup tor Tehnica de lucru: Se preg te te broasca la fel ca pentru înscrierea cardiogramei. ocuri de induc ie (prin închiderea Momentul de aplicare a stimulului este marcat de o peni ± semnal montat în paralel în sistemul de stimulare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful