You are on page 1of 64

c

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII Ş I INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018 -147.04.01.02.01.03.01

c
MECI±CNDIPT / UIP

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

MODULUL:

ETICĂ ŞI COMPORTAMENT PROFESIONAL

DOMENIUL: ECONOMIC
NIVEL: 3
CALIFICARE: TEHNICIAN IN ADMINISTRAŢIE

Martie 2009
AUTOR: prof. ec. MIRELA NICOLETA DINESCU
Şcoala Superioră Comercială ÄNicolae Kretzulescu´
Bucureşti

2
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

› 

m  m m


Ê  ´

 
Ê Ê Ê 
Ê   ÊÊ

Ê Ê Ê  ÊÊ 
Ê Ê
ÊÊÊ 

    Ê Ê  ÊÊ


Ê   

  

     

  !  "  #   $

 " %      $&
 '  $´
 ›   $
 (    $
 # )   *›  $
 " %  (  #  $ 
 +" %       ,-
.       ,

#    (!  /  ,$
# " 
 (  ( )   ,,
'0 #      #  1% )  ,&
 ›   ,´
 ›  !   ,
 ›   , 
'0 #     1  222%  &

$  (  &$
 3"  !4  &,
3)  
225262 &&
7( &´
›)  &
.  #   /›  &
Ê Ê & 
 %89  
"  
  
)  
  ´´
  (   
+" % 1 %)# ) 
: 
."
   Ê $
ÊÊ Ê 

3
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

m  
m m


ccccccccc ÷ cc c c


c   c cc c÷c   c

ccccccccccccccccccccccccccccc cc c

cccccccc ccccccccccccccccccccccccccc ÷cc

ccccccccccccccccccccccccÔ c cc

ccccccccccccccccccccccccÔ c c  ÷c

cccccccccccccccc  c c c

cccccccc cccccccccccccccccccccc÷c c  c

cccccccccccccccccccccccc c

cccccccccccccccccccccc

ccccccccccccccccccccc




4
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

;+ ›''

Calificările pentru LICEUL TEHNOLOGIC sunt prezentate pentru prima dată într -un mod unitar, fiind
cuprinse într-un STANDARD DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ (SPP), care va garanta pregătirea unitară
a tuturor elevilor şi adulţilor care doresc să obţină calificarea.
Elaborarea Curriculum-ului porneşte de la Standardul de pregătire profesională, pentru calificarea
de nivel 3, Ä;<    #  ´.
Auxiliarele curriculare sunt destinate elevilor de liceu tehnologic, calificare de nivel III, precum şi
profesorilor impli caţi în pregătirea acestora .
Acest material oferă sugestii metodologice pentru activităţile propuse elevilor, de luat în c onsiderare
pe perioada de desfăş urare a stagiilor de practică incluzând şi exemple rezolvate de exerciţii şi aplicaţii.
Fişele de documentare pot fi utilizate ca fişe conspect, dar şi ca bază de plecare/comparare a activităţilor
practice cu cerinţele teoretice
Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice, mult mai atractiv pentru
elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare -învăţare.
Informaţiile conţin o serie de formulare utile elevului, formulare care pot fi utilizate exact aşa cum au fost
gândite sau pot constitui model pentru elaborarea altor materiale:
6 fişa de observare a activităţilor
6 fişa de lucru
6 studii de caz
6 exerciţii de descoperire
6 jurnal de practică
6 sugestii metodologice
Toate activităţile şi exerciţiile propuse elevului spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de
performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de pregătire profesională.
Activităţile prezentate în acest ghid pregătesc elevii în vederea evaluării competenţelor din unităţile de
competenţă prin probele de evaluare prevăzute în standarde. De asemenea, ghidul cuprinde o varietate de
tipuri de evaluare a activităţii practice proiect, portofoliu, autoevaluarea. Sunt luate în considerare diferite
stiluri de învăţare şi include activităţi / materiale pe ntru lucru diferenţiat, care au rolul de a demonstra
progresul înregistrat în procesul de învăţare.

5
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

›+6';'÷''››'
6+ 5 5 

';› Ô›+6+; 6';
+'+ 5

- Respectă disciplina în muncă


- Dezvoltă relaţii interpersonale
corespunzătoare în cadrul
grupului de lucru
- Dezvoltă un comportament etic
în relaţiile cu publicul

X  !!"
!#$"X#%!&!'
("# &()!*&"'
X!(&+!("#"#",$!"X 

6
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

2 +6 ÷ '''›› 5 ='÷5+'›++6›
5 › ''''›; ' > ; = 5 ' ›;› 

V cccc
V c Vcc    c

!#    %) !  %) (#  # 
  #  "  ?autorităţile administraţiei publice de stat sau locale, celelalte autorită ţi publice ale
statului, precum şi de instituţii particulare care desfăş oară activităţi de interes public,  realizării
interesului public, respectiv al satisfacerii necesită ţilor sociale.

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ:
›'; 5 * # /Guvern ; Ministerele şi instituţiile guvernamentale /Agenţii economici şi ONG-
uri care realizează servicii publice de interes naţional 
;';+ 5 *Prefecturi; Servicii publice ministeriale ş i ale celorlalte institu ţii guvernamentale; Filiale
teritoriale ale agenţ ilor economici şi PJ-urilor care realizează servicii publice în plan teritorial
5+› 5 - Consilii Judeţene; Primării

Preşedinţia
Parlamentul
Guvernul

Administraţia publică
centrală
Puterea Ministere
judecătorească

Consiliul Local Consiliul


Judeţean
Administraţia publică
locală

Prefectul Primarul

7
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

Indiferent de unitatea la care îşi vei desfăş ura stagiul de p ractică, se va încheia o convenţ ie de
practică semnată de liceu şi de partenerul care organizează practica.

Îţi vei desfăşura stagiile de pregăt ire practică în una din instituţ iile publice

administratia public ă reprezintă efortul funcţ ionarilor publici (grup restrâns) în vederea asigurării
binelui comun al societaţii (( )! @" 9
administraţia publică este expresia celor trei puteri ale statului, cu menţiunea că reprezintă şi
relaţiile dintre aceste trei puteri (  @0 %1!  %  4  @
 #  
administraţia publică are rol î n definirea politicilor publi ce, ceea ce o face parte din procesul
politic.
administraţia publică este definită ca fiind net diferită de cea privată .
administraţia este legată de grupuri şi indivizi privaţi, cu care se asociază î n vederea prestării de
servicii în folosul comunităţ ii - spre exemplu, Departamentul "Spaţii Verzi" al Primăriei
angajează firma X pentru a amenaja un spaţ iu verde din localitate.

Îţi vei desfăşura activitatea în condiţ ii specifice ale muncii de bir ou

Dezvoltarea economiei de piaţă şi extinderea proprietăţii private au făcut ca munca de birou să


cunoască o amploare deosebit ă. În aceste condiţii apar cerinţe noi faţ ă de componentele procesului de
muncă, faţă de om, faţă de mijloacele de muncă şi faţă de întregul sistem ³om -maşina-mediu´. Aceste
aspecte ale organizării ş tiinţifice a muncii ş i-au găsit rezolvare prin aplicarea în serviciile şi birourile
instituţiilor publice a c ercetărilor de ergonomie care să asigure adaptarea mu ncii la om, creşterea
productivităţii şi scăderea solicitărilor de efort în muncă .









8
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

2 6+ 5; ;'  '+= > '  ›;›A;  '

 ›;› 8›+6  ;1 B 5 1'= '91›++ + ;+C3  6 ;+ '


 ›;› 1; ;+'
În vederea dobândirii competen ţelor profesionale îţi vei desfăşura stagiul de practică la
instituţii ale administaţ iei publice, în baz a unei convenţii de practică ş i în conformitate cu
Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobat prin Ordin al Ministrului Educa ţiei,
Cercetării şi Inovării. Pregătirea practică va fi organizată în săptămâni comasate, într -un număr
total de 120 de ore , 4 săptămâni, câte 30 de ore pe săptămână.

Chiar dacă vei fi singurul repartizat la institu ţia publică sau vei face parte dintr -un grup de elevi care
îşi vor desfăşura practica la acea instituţie, vei avea următoarele obligaţ ii:

Să respecţi programul de lucru stabilit


Să execuţi activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, î n condiţiile respectării
cadrului legal cu privire la volumul ş i dificultatea acestora (conform Codului Muncii).
Să respecţi regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică.
Să respecţi normele de securitate şi sănătate în muncă pe care ţ i le-ai însuşit de la
reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de practică.
Să nu foloseşti, în nici un caz, informa ţiile la care vei avea acces în timpul stagiului despre
partenerul de practică sau clienţ ii săi, pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica,
chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul partenerului de practică.

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, vei prezenta un caiet de practică care va
cuprinde:
- denumirea modulului d e pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă .

Caietul de practică va fi parte din portofoliul tău.

În timpul stagiilor de p regătire practică activitatea îţ i va fi coordonată de:


= persoana care va avea responsa bilitatea ta din partea instituţ iei publice.
Conducerea instituţ iei va stabili un tutore pentru stagiul de practica, c e va fi selectat dintre
salariaţii proprii.

 m  responsabil cu urmări rea derulării stagiului de pregătire practică din partea
organizatorului de practică .

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu
urmărirea derulării stagiului de pregătire practică te vor evalua, pe baza unei Fişe de observaţ ie/evaluare.

Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competen ţelor economice, cât şi comportamentul şi
modalitatea de integrare în activi tatea instituţiei (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea
sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară al instituţ iei publice, etc.).

9
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării tale în catalog de către cadrul didactic
responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.

Anexa pedagogică
a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului d e pregătire practică în instituţ ie publică de către
elevii din învăţ ământul profesional si tehnic ± calificarea Tehnician în administraţ ie
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătir ii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru ş i orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul
timpului de lucru parţ ial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este dif erită de cea indicată în
Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practi cantul vizează următoarele locaţ ii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între p regătirea dobândită de elev la şcoală ş i
în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a practicantului
pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţ ământ ± organizator al
practicii, pe perioada stagiul ui de pregătire practică
10. Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea condi ţiilor
de pregătire ş i dobândirea de catre practicant a competenţ elor profesionale planificate pentru perioada
stagiului de pregătire prac tică
11. Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică
12. Definirea unit ăţilor de competen ţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada stagiului
de practică
Unitatea de Competenţa Modulul de Locul de Activităţi Observaţii
Competenţe pregătire muncă planificate

13. Modalităţ i de evaluare a pregătirii profesionale dobândite pe perioada stagiului de pregătire


practică

10
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

2 '›+6  B ''›; ' +6'5+ '
  ; ;'Ô'› ; ;' 6 ›

Securitatea şi sănătatea în muncă este principalul indicator al calităţii muncii, care


depinde de nivelul pregătirii profesionale a angajaţilor în materie, organizarea muncii şi timpul
de muncă.

SĂNĂTATEA PUBLICĂ

SĂNĂTATEA ÎN
MUNCĂ

SECURITATEA
ŞI SĂNĂTATEA
MUNCII
CALITATEA
MUNCII

Având în vedere prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munc ă

Organizatorul practicii este obligat:

să garanteze tinerilor condiţii de muncă adaptate vârstei lor.


să ia măsurile necesare pentru asigurarea securităţii şi pr otejarea sănătăţii tinerilor, ţinând seama,
în special, de riscurile specifice identificate.
să informeze ţinerii asupra eventualelor riscuri şi asupra tuturor măsurilor luate în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea lor.
să realizeze instructajul priv ind respectarea normelor de sănătate ş i securitate în muncă.
să respecte programul de luc ru stabilit prin planul de învăţ ământ.

Organizatorul practici i va apela la serviciile de prevenire şi protecţie, în vederea planificarii, aplicării şi


controlului condiţiilor de securitate şi de sănătate aplicabile în munca tinerilor.

Tinerii trebuie să fie protejaţ i:


împotriva oricărei munci susceptibile sa dăuneze securităţii, sănătăţii sau dezvoltării lor fizice,
psihologice, morale ori sociale sau să pericliteze educaţia acestora
împotriva riscurilor specifice pentru securitatea, sănătatea şi dezvoltarea lor, riscuri care rezulta din
lipsa lor de experi enţa, din conştientizarea insuficientă a riscurilor existente sau potenţiale ori din
faptul că tinerii sunt încă în dezvoltare.

Se interzice munca tinerilor în activităţi care:

depăşesc capacităţile lor fizice sau psihologice;


implică o expunere nocivă la agenţi toxici, cancerigeni, care determină alterări genetice ereditare,
având efecte nocive pentru fată pe durata gravidităţ ii sau având orice alt efect nociv cronic asupra
fiinţei umane;

11
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

implică o expunere nocivă la radiaţii;
prezintă riscuri de accidentare pe care s e presupune ca tinerii nu le pot identifica sau preveni, din
cauza absenţei simţului lor de securitate sau a lipsei lor de experienţ ă ori de pregătire;
le pun în pericol săn ătatea din cauza frigului ori că ldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a
prafului.

CITEŞTE CU ATENŢIE!

Reţine regulile specifice activităţilor în instituţii publice.


Sunt similare celor pe care le vei regăsi la locul unde îţi vei desfăşura activitatea practică şi
este necesar să le respecţi.

Se va asigura poziţionarea cablurilor de al imentare cu energie electrică , în afara căilor


de acces, astfel încât să se evite riscurile de deteriorare a acestora prin aşezarea piciorului unui
scaun sau a unei mese;
Se va evita deasemenea poziţ ionarea pe căile de acces a cablurilor telefonice;
Toate tablourile electrice trebuie să fie î ncuiate;
Instalaţiile electrice trebuie să fie bine izolate, iar aparatele şi maş inile alimentate cu
energie electrică trebuie să fie legate la pămâ nt;
Schimbarea siguranţelor instalaţ iilor electrice se va face numai de către personal
autorizat şi instruit în acest sens.

 )   # % ( 1  " #   % 1
!  )   2 (  %#   
  # 2

În cazul apariţiei unor defecte sau a unei uzuri la cordoanele electrice se va anunţ a
imediat conducătorul locului de muncă , iar utilizarea echipamentelor se va face numai după
repararea sau înlocuirea cordoanelor, de către electricianul de întreţ inere;
Înainte de conectarea unui echipament la o priză electrică trebuie controlată pentru ca
aceasta să fie în poziţia Ä 
 ;

  <   (1 !  2 


@  #     !D"  8# %   ) 9
  D   < (2
 @ %#   1#  ! / " 
 )   (      2
 @     1   (1) )  <1 
 % (# D !%  2




12
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  



Punerea în funcţiune a oricărui aparat se va face numai după ce a fost cunoscut sistemul
de funcţionare şi numai cu carcasa de protecţ ie intacta;
La utilizarea cuţitelor de mână sau a lamelor pentru tă ierea hârtiei, degetele trebuie
ţinute departe de tăiş ul acestora;
Aşezarea în sertare a obiectelor tăioase sau ascuţ ite (creioane, cuţite, lame,etc.) se va
face numai în compartimente separate;
La producerea unor tăieturi sau ră niri se va folosi trusa de prim -ajutor şi/sau se va cere
intervenţie medicală;
Înainte de folosire a unui scaun, trebuie controlată starea lui, după care se potriveşte intr -
o pozitie stabilă, evitându -se aşezarea pe marginea acestuia;
Înainte de îndepă rtarea unui scaun de birou, se va verifica dacă nu exista pericolu l de a
se răsturna sau de a lovi altă persoană ;
Pentru a se lua un obiect aflat la înalţime se vor utiliza : taburete solide, podiumuri sau
scări corespunzătoare;

 "      / 


  )  % (# )  1
 1 1( 1" )# / 

Pentru evitarea riscurilor de accidentare prin î mpiedicare, sertarele birourilor, fişetelor


sau ale dulapurilor trebuie ţ inute închise;
La inchiderea sertarelor birourilor sau uş ilor caselor de bani, se vor folosi mâ nerele
special confecţionate in acest scop;
Pentru a se asigura o bună stabilitate a clasorului (dulapului) , este necesar ca lucrurile
grele să fie aşezate în sertarele de jos ale acestuia;

  < 1  1    


  /
   )" 81  29 "  / 

La terminarea programulu i de lucru se va verifica dacă : gazul, curentul electric, apa etc.
sunt închise (întrerupte), verificare ce va fi efectuată de către o persoană des emnată de către
conducătorul locului de muncă.
Deplasările dintr -o încăpere în alta se vor efectua cu faţa înainte, iar deschiderea uşilor
se va face lent, astfel încât să se evite accidentarea persoanelor din încăperea ală turată, aflate în
imediata apropiere a uşilo r.

La circulaţia pe scări de acces se vor respecta următoarele reguli:


se va circula numai pe partea dreaptă ;
se va merge încet, unul după altul;
se vor îndeparta de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea
(creioane, coji de fructe, etc.);
se va sprijini de mâna curentă;

13
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

  "    A  / # ! /" /
    #   D 2 2

La utilizarea asccensoarelor , se vor respecta următoarele reguli :


se va intra întotdeauna cu faţa înainte în cabină ;
nu se va depaşi sarcina maximă de transport a ascensorului, iar încărcă tura va fi
repartizată uniform pe platforma acestuia;
se va semnala imediat, responsabilului ISCIR pe instituţie, orice defecţiune
constatată la ascensor

      " )!/ 


   )#   2

Manevrarea uşilor cu geamuri se va face lent;

    4       !     2

Reguli pentru deplasarea prin clădire

La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi


surprinse de vreun mijloc de transport;
La intersecţii trebuie să se circule numai pe partea dreaptă, mergându -se încet, pentru a
se evita coliziunea cu o altă persoană sau cu un mijloc de transport;
Trebuie să se privească în direcţia de mers, iar la transportul unor pachete, în braţe,
acestea  trebuie să impiedice vizibilitatea;
Pardoselile în încăperi trebuie întreţinute, iar urmele de ulei sau apă trebuie înlăturate.
Orice defecţiune ale pard oselilor (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare etc.) trebuie semnalate
personalului de întreţ inere;
In timpul programului de lucru, trebuie folosită o încălţăminte corespunzătoare pentru a
se evita orice pericol de accidentare prin alune care;
Pentru protecţia personalului care face curăţ enie, cioburile de sticlă trebuie învelite ş i
depuse astfel încât să fie uşor identificate de catre acest per sonal, de preferat fiind a se lă sa la
vedere, pe birou .

Reguli pentru deplasarea spre şi de la l ocul de desfăşurare a practicii

Pietonii sunt obligaţ i să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe


acostamentul din parte a stânga a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii
sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din parte a stânga a părţii carosabile, în direcţ ia lor de
mers.

Pietonii au prioritate de trecere faţ ă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţ i în
traversarea drumurilor publice prin loc uri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la

14
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.

Traversarea drumului public de că tre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile
special amenajate ş i semnalizate corespunză tor, iar în lipsa acestora, în loca lităţi, pe la colţ ul străzii, numai
după ce s-au asigurat ca o p ot face fără pericol pentru ei ş i pentru ceilalţi participanţ i la trafic.

Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversă rii prin locuri nepermise, la 


culoarea roşie a semaforului destinat acestora sau nerespectării altor obligaţ ii stabilite de
normele rutiere poarta întreaga răspundere a accidentă rii lor, în condiţiile în care conducă torul 
vehiculului respectiv a respectat preve derile legale privind circulaţ ia prin acel sector.

Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scau n rulant de construcţie specială, cele
care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna, precum şi cele care 
se deplasează pe patine sau dispozitive cu role.


+;' 6 5;'› B;'E

 ;' 6 5;''= 5 ''÷ ;E

+ ;' 23   ; *B ÷ ; ';'6+; ; 

15
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  



B2; 6';' '5 › '›' ' ' Ô  


 ›;›2

    

6 Asumarea responsabilităţilor la locul de muncă: Fişa postului, delegare de sarcini 


6 Însuşirea disciplinei în mun că: Regulamentul intern, Codul etic, politici şi valori
6 Păstrarea secretului de serviciu 


 m   ş
  

Fiecare funcţionar public trebuie să îşi ş tie cu precizie câmpul de intervenţie şi responsabilitatăţ ile sale.
Aceasta implică definirea misiunilor, contribuţiilor şi activităţilor fiecăruia ş i comunicarea lor în cad rul
autorităţii locale.
O activitate de succes depinde în foarte mare masură de angajaţi, de gradul lor de pregă tire şi de cât de
mult se adaptează ei la specificul firmei.
Redactarea fişelor de post pentru fiecare funcţ ie este utilă deoarece:
- Permite fiecăruia înţelegerea mai bună a rolului său;
- Fiecare ştie ce se petrece înainte ş i după activitatea sa;
- Evită conflictele şi pierderile d e timp;
- Facilitează o bună desfăşurar e în faţa unei situaţ ii neprevăzute sau dific ile;
- Responsabilizează şi motivează fiecare funcţ ie

c
)       %!4
c
acilitează procesul de autoclarificare refe ritoare la post: candidatul află, î nainte de anga jare, sarcinile pe
care le-ar avea de îndeplinit, precum ş i responsabilitaţile personale. Dacă descrierea postului nu
c corespunde cu aşteptările pe care le are, o anumită persoană poate renunţ a la candidatura sa, iar alta
poate stabili de comun acord cu an gajatorul, modificarea sau introducerea unor noi sarcin i şi
c responsabilităţ i pentru postul respectiv.
›larifică, orientează şi facilitează raportarea corectă a angajatului faţă de alţi angajaţi. Angajatul află
c care sunt celelalte posturi din firmă , care sunt relaţiile sale de colaborare, de subordonare ş i/sau de
supraordonare, care sunt responsabilităţile sale şi ştie cui şi în ce mod trebuie să i se adreseze.
c eprezintă baza de plecare î n evaluarea performanţelor. Cunoscând care îi sunt sarcinile şi
responsabilităţile, angajatul este avizat asupra aspectelor în funcţ ie de care se va realiza evaluarea
c activităţii sale.
'ste un instrument de responsabilizare a angajatului. Prin fişa postului, angajatul este foarte clar informat
cu privire la sarcinile, obi ectivele şi responsabilităţile care îi revin ş i astfel se simte mult mai respo nsabil
c în activitatea sa.
nformează clar angajatul cu privire la mediul ş i condiţiile în care trebuie să -şi desfăşoare activitatea. 3n
c acest fel, el poate revendica nerespecta rea acelor condi ţii de lucru.
ngajatul află, încă de la începutul angajării, care sunt condiţiile de promovare ş i de formare profesională,
astfel încât planificarea carierei este mult uşurată . 


16
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  



  @   
89899!9 
6;' 5 6; ÷'Ô;''5+  
='÷  ÷+ 5  ; +=
Ô +; 5  
 
2 ';› ' +; 5 

2›+6 ;6'; 5A '›÷  ''B 5 ' @›++ + '
 $2 ' 6' +; 5 A  !
 ,2 ›; . 5+; 5 Aminim=2,50, mediu=3,75, maxim =5,00
 &2'5 ÷›  5;'+; A
 &2
2' :›': este subordonat nemijlocit directorului general şi direct preşedintelui
 Agenţiei; are în subordine toţi lucrătorii Direcţiei de Evaluare - Coordonare;
 &2$2 ›÷+ 5'Acooperează cu directorii celorlalte s tructuri organizatorice ale Agenţiei
 şi cu cei ai instituţiilor abilitate în reducerea ofertei de droguri;
 &2,2 '›+;+5Acontrolează activitatea lucrătorilor direcţiei şi modalităţile de aplicare a
 deciziilor Preşedintelui Agenţiei privind reducerea ofertei de droguri, activitatea centrelor de

prevenire teritoriale date în coordonare, precum şi alte activităţi dispuse de conducerea
 Agenţiei;
 &2&2 '›+5 7+ ': colaborează, potrivit prevederilor legale, cu conducerile structurilor
 centrale şi teritoriale ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, c u structurile
guvernamentale şi neguvernamentale, care au ca domeniu de activitate prevenirea şi
combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
&2´2 '''>'; 'Areprezintă Agenţia în raporturile cu structurile interne şi
internaţionale abilitate în combaterea traficului de droguri, când dispune Preşedintele
Agenţiei Naţionale Antidrog.
´2 ''  6    ;7 ÷5++; 5 A asigură constituirea băncii de date
a Agenţiei, elaborarea de studi i şi sinteze privind fenomenul drogurilor, monitorizarea
operatorilor şi operaţiunilor cu precursori folosiţi la fabricarea ilicită a drogurilor, precum şi
aplicarea celorlalte dispoziţii legale în domeniul de activitate.
72›'÷'5'+; 5 

2› ;'=+  ''+ 5›'+ ;'+›  +; 5Afuncţionar public cu statut
special sau personal contractual.
$2= 5+'+ 5Ô›5  '›'  +›  ; 5 +; 5 Aofiţer de
poliţie sau personal contractual. 
,2'= ;' '›'  +›  ; 5 +; 5 A
,2
2'= ;' '7 > : studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă în cel
puţin unul din domeniile ştiinţe juridice, economice, informatică, psihosociologie;
,2$2'= ;' ''› 5; ;': să aibă cel puţin studii de masterat sau
postuniversitare în specialitatea studiilor superioare absolvite sau în domeniile management
ori administraţie publică;
,2,2› +Ô;÷'Acultură generală, managemen t, juridice, legislaţia muncii, informatică,
limbi străine;
,2&2 ;+> ÷'› 5''; 'F'›; '  ;7 ÷5+A- autorizaţie
pentru acces la informaţii clasificate;
,2´2567; 'Acel puţin o limbă de cir culaţie internaţională, nivelul citit, vorbit: BINE.
&2'F''÷ A
&2
2 36 › : minim 7 ani; să fi obţinut în ultimii 3 ani calificativul de cel puţin BINE la
evaluarea/aprecierea profesională individuală şi să nu fie sub efectul unei sancţiuni
disciplinare, care să nu fi fost radiată în condiţiile legii;

17
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

&2$23'› 5; ;': cel puţin 5 ani;
&2,26  =' 5 : cel puţin 5 ani;
&2&2'+  ' ›+6+ '› ›'÷'5'+; 5  : 3 luni
´2 ;; Ô 75; ÷'›' 'A manageriale, capacitate de analiză şi sinteză,
spirit de iniţiativă, observaţie, cooperare şi organizatorice, abilităţi de comunicare,
capacitate de lucru în echipă, pragmatism, oportunitate, flexibilitate în gândire, toleranţă la
frustrare.
2 ;; '›' 'C›+6+; 6';+5›; ;A fermitate1operativitate în
soluţionarea problemelor 1echilibru emoţional 1receptivitate1rigurozitate1punctualitate,
sociabilitate, diplomaţie, tact, principialitate, cinste, corectitudine, loialitate.
2BG; A@
2  6';B ; '   ; ÷+6 ;›'A să fie declarat Äapt´ medical.
2;  ; :›'Ô ''+ 5; ;'Asă fie declarat Äapt´ psihologic la
testarea psihologică.
›2›+ ÷'››' '6 › 

25+› 5 '6 › Asediul Agenţiei Naţionale Antidrog.


$2+= 6 5 '5 › Acinci zile pe săptămână a câte 8 ore zilnic, între orele 08.00 -
16.00; în funcţie de nevoile muncii şi în afara programului de lucru.
,2 '5  › ';'Aori de câte ori este nevoie.
&2›+ ÷ '+'7;' '6 › Astres, ritm alert de lucru, depăşirea frecventă a
programului de lucru, eforturi psihice, intelectuale şi fizice prelungite , deplasări în afara
unităţii, câmp electromagnetic.
´2› 65› ;' '+;Aboli profesionale
2›+6' Asporurile prevăzute de lege.
2 '›''  ›5+13 ;+5+Ô '+ 75; ÷5+
+; 5 A
a. Studiază, analizează şi dispune int roducerea în banca de date a Agenţiei, a datelor şi
informaţiilor privind producţia, traficul şi consumul ilicit de droguri şi spălarea
capitalurilor;
b. Studiază, analizează şi dispune introducerea în banca de date a Agenţiei, a datelor cu
privire la regi mul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope,
conform Legii nr. 339/2005.
c. coordonează activităţile de monitorizare a operatorilor şi operaţiunilor cu precursori;
d. asigură coordonarea în domeniu între instituţiile şi organizaţiile guvernamentale implicate
în activităţile prevăzute în Strategia Naţională Antidrog, privind reducerea ofertei de droguri;
e. coordonează elaborarea, monitorizarea, avizarea şi derularea programelor naţionale
privind reducerea cererii şi ofer tei de droguri;
f. coordonează elaborarea studiilor, sintezelor, analizelor privind traficul şi consumul ilicit de
droguri;
g. participă la întocmirea Strategiei Naţionale Antidrog şi a planului său de acţiune;
h. coordonează întocmirea evaluărilor privind stadiul realizării Strategiei Naţionale Antidrog;
i. coordonează activităţile de întocmire a raportului anual privind evoluţia şi nivelul traficului
şi consumului de droguri în România;
j. se preocupă de actualizarea şi adaptarea legislaţiei în domeniul r educerii ofertei de
droguri;
k. iniţiază, coordonează sau avizează activitatea de cercetare în domeniul reducerii ofertei
de droguri;
l. coordonează elaborarea, împreună, cu celelalte structuri ale Agenţiei, a Buletinului Info-
Drog, precum şi a altor mater iale în domeniul informării şi pregătirii personalului;
m. conduce, îndrumă şi controlează activitatea lucrătorilor direcţiei;

18
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

n. coordonează, îndrumă şi controlează activitatea cen trelor de prevenire teritoriale date în
competenţă;
o. controlează modul de aplicare a deciziilor Preşedintelui Agenţiei de către instituţiile statului
implicate în lupta antidrog;
p. execută alte activităţi dispuse de către directorul general şi Preşedin tele Agenţiei:
1. zilnic: informare în domeniile de competenţă, stabilirea sarcinilor prioritare, raportarea
problemelor deosebite, controlul activităţii colaboratorilor apropiaţi; analiză şi sinteză,
evaluări, estimări, propuneri, documentare; contacte, discuţii de lucru cu colaboratori externi,
pregătire personală, corespondenţă;
2. săptămânal: analiza activităţii cu conducerea Agenţiei; analiza activităţii personalului din
subordine şi stabilirea sarcinilor pentru săptămâna următoare; redactarea sau aviz area
lucrărilor de bază, încheierea de protocoale şi monitorizarea derulării activităţilor la care
acestea se referă,
vizite şi discuţii de lucru în obiective din domeniul programelor de activitate, verificări şi
evaluări prin sondaj la centrele judeţene d e prevenire şi consiliere antidrog, participarea la
simpozioane, vernisaje, conferinţe, etc; activităţi gospodăreşti, corespondenţă, discuţii
individuale şi controlul colaboratorilor apropiaţi;
3. lunar: întocmeşte fişa de serviciu a direcţiei, coordonează pregătirea continuă a angajaţilor
direcţiei, analizează îndeplinirea sarcinilor ce revin direcţiei din Strategia naţională antidrog,
prelucrează şi pune la dispoziţie date şi informaţii pentru informarea opiniei publice;
4. ocazional: participă la evenim ente şi manifestări publice în domeniu, oferă la cerere,
consultanţă de specialitate;
'2;   ' ''+6 ÷  +› ;'+; 5 

2 › ;+› ;; ;B: îndeplineşte toate atribuţiile, sarcinile şi responsabilităţile


postului pe care -l ocupă;
$2 › ;+› 5; ;B: soluţionează în deplină legalitate toate lucrările; îndeplineşte
legal şi responsabil toate atribuţiile şi sarcinile care îi revin, asigură elaborarea/redactarea de
lucrări corecte, coerente, oportune, operativ cu grad ridicat de aplicabilitate.
,2›+; : în limita fondurilor alocate;
&2;6 5: în termenele stabilite de actele normative specifice programele şi planurile de
organizare şi planificare a activităţii;
´2 ;5> ' ' '5+: foloseşte raţional resursele materiale şi financiare la
dispoziţie;
26+  '' 5> ': lucrări elaborate prin coordonarea colectivelor şi individual.


'Ô' ;'5' ='÷'
Semnătura............Data.............

'›;+='' 5
Semnătura............Data.............


;; 5  5+; 5 
Semnătura.................Data.............

19
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

   Ô  '5 › 
  "  #  

Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul
din institutia publică la care îşi desfăş ori stagiul de practică:
Sarcinile tale sunt:
1. Analiza fişelor de post , din punct de veder structural ş i a manierei de completare, pentru două
ocupaţii şi funcţii diferite
2. Identificarea responsablităţilor rezultate din fiş a postului
3. Completarea unui model de fişă de post pentru un funcţ ionar public debutant (pe baza fişei model)

Pentru sprijin în derularea activ ităţii studiază fişa de post din fişa de documentare ş i precizările
referitoare la importanţa întocmirii fiş ei de post
Studiază fişele de post de la departamentul unde îşi desfăş ori stagiul de practică .

Anexează copii ale documentele informati ve (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informaţiilor) şi


rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

20
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

 Avizat de
Se avizeazã de superiorul conducãtorului compartimentului
 Numele şi prenumele :
Funcţia publicã de conducere:
 Data
Semnătura

Denumirea postului : ................................................................................................
 Nivelul postului:
Funcţia publică de conducere :........................................................................... ......
 Funcţia publică de execuţie : .....................................................................................
Gradul profesional al ocupantului postului:
 Categoria, clasa, gradul : .............................................................. ...........................
Scopul principal al postului : Se vor indica necesitatea existentei postului si contributia pe care acesta o
 are în cadrul autoritãtii sau institutiei publice
Cerinţe privind ocuparea postului:

Pregătirea de specialitate : .......................................................................................
 Perfectionãri (specializãri) : ......................................................................................
Cunoştinţe de operare/programare pe calculator (necesit ate şi nivel) : ...................
 Limbi străine (necesitate şi grad de cunoastere) : ....................................................
Vechime în funcţii publice : ..................................................................................... ..
 Abilitãtile, calitãti si aptitudini necesare : ..................................................................
Cerinte specifice (de exemplu: călătorii frecvente, delegãri, detasãri) : ...................
 Competenţa managerialã (cunoştin ţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale) :
............................

Atributii - Reprezintã libertatea decizionalã de care beneficiazã titularul pentru îndeplinirea atributiilor
 care îi revin.
Limite de competentã - Se stabilesc pe baza activitãtilo r prevãzute în Legea privind Statutul functionarilor
 publici, în concordantã cu specificul functiei publice. Gradul de complexitate şi dificultate va creşte treptat
pentru fiecare clasã si grad din cadrul aceleiasi categorii
 Delegarea de atribuţ ii : .............................................................................................
Sfera relationalã:
 Intern:
 a) Relaţii ierarhice:
subordonat fatã de ......................................................................................
 superior pentru ............................................................................................
b) relatii funcţionale : .................................................................................................
 c) relaţii de control : ....................................................................................................
d) relaţii de reprezentare : .........................................................................................
 Extern:
a) cu autorităţi şi instituţ ii publice : .............................................................................
 b) cu organizatii internaţ ionale : ..................................................................................
 c) cu persoane juridice private : ............................ ......................................................

 Întocmit de - Se întocmeşte de conducãtorul compartimentului în care îş i desfãsoarã activitatea titularul


postului.
 Numele şi prenumele : ............................................................. ..................................
Funcţia publicã de conducere : .................................................... ...............................
 Semnãtura .... ««««««««««« Data întocmirii : ...........................................

Luat la cunoştintã de cãtre ocupantul postului:
 Numele şi prenumele : ...................................................................... ...............................
Semnãtura ................................................. Data .................................. ............................


21
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

m  

Pe timpul executarii raportului de munca este necesara o anumita ordine, o anumita disciplina, acea
ordine care trebuie sa existe in timpul executarii raporturilor sociale de munca, ordine decurgand din
respectarea intocmai de catre angajat a obligatiilor juridice care intra in continutul raportului juridic de
munca.

A respecta disciplina muncii = a respecta toate obligatiile rezultând din lege (î n sens larg),
din regulamentul intern, contrac tul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă,
asigurându-se prin aceasta ordinea n ecesară bunei desfăşurari a procesului de muncă .

Disciplina muncii este în stransă corelare cu drepturile şi îndatoririle angaja ţilor.

Orice încălcare a drepturilor, dar mai ales a îndatoririlor angaja ţilor, poate gener a acte de
indisciplină.



Disciplina este o obligaţie juridică ce însumează
 totalitatea îndatoririlor asumate de
salariati la încheierea contractului de muncă, prevăzute
 în actele normative, în contractul
colectiv, în contractul individual de muncă, în regulamentul
 intern, precum ţi măsurile luate
de angajator prin ordine scrise sau verbale, în exercitarea
 atribu ţiilor sale de îndrumare şi
control. 




 Ô  '+7'B'


   



 # !!! !- !'!.!"/(/+!'$,&+"!$!'#(!(&0 .$1&


("'/(/+!$#(&!. !!+!$#(&'!$(!#!(!!

   
V cccc   


c "  "  "  " 
   " %C)#  " %C)#  " %C)#  " %C)# 
HHHHHHH2 HHHHHHH2 HHHHHHH2 HHHHHHH2
C1 Respectă
disciplina în muncă

22
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

"      
#  
 
     
" !#  
!

›  (     
   "  
     
(%   
(%    
  %
  
     

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ................................................. .........................................

Ordinea şi disciplina în muncă constituie o necesitate pentru orice proces de muncă indiferent dacă
este un proces colectiv sau individual, precum şi de locul şi timpul când se desfă şoară, deoarece
condiţionează derularea normală şi eficienţa a muncii depuse.

Pentru sprijin în derularea activită ţii studiază fişele de post de la departamentul unde î şi desfăşori
stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de observare, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

   '5 › 


' 

c
Eşti desemnat/desemnată să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru la departamentul
din instituţia publică la care î şi desfăşori stagiul de practică:
Sarcinile tale sunt:
6 Analiza Regulamentului intern şi a Codului etic
6 Identificarea valorilor , activităţile considerate ´conflict de interese´, folosirea informa ţiilor
confidenţiale

23
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

6 Analiza pe un exemplu a relaţiei client-profesionist, din perspectivă etică 

Pentru sprijin în derularea activită ţii studiază fişele de documentare


Studiază documentele specifice puse la dispozi ţie de către tutore la departamentul unde î şi desfăşori
stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ
c

   



    
       

Deoarece valorile sunt lucruri pe care le considerăm importante, etica cuprinde ne confruntă cu
´posibilităţile´ şi ´imposibilităţile´ vieţii pe care le unim, deoarece dorim să ob ţinem ceea ce ne dorim.

Fii familiarizat/famili arizată cu propriul cod de etică . A înţelege propriile reguli ne scrise înseamnă luarea
deciziilor pe care tu însuţi le aprobi.

Este important să cuno şti propriile valori, astfel încât să po ţi lua cu uşurinţă deciziile.

Descoperă care este codul tău personal de e tică, astfel încât să nu intri î n situaţii jenante la muncă.

 Fise de documentare - COD ETIC (1)






  
         
 
   
  
  
  
 
     
                 
  

  
 

  
      
  
   
 
 
   
c
$("$!'(",!('!$ :
c
Însuşirea de avantaje per sonale dintr-o oportunitate sau utilizarea resurselor institu ţiei
cstrict in scopuri personale.
Acceptarea directă sau indirectă a oricărui fel de avantaj personal
cInformaţiile confidenţ iale sunt:
- orice informatie care nu a devenit publică şi pentru care există un interes în a -i păstra
c
confidenţialitatea, dar care poate ave a efecte majore asupra activităţii, preţului acţ iunii,
trendului unei companii
- orice informatie privind activitatea instituţiei care nu a devenit incă informatie publică
- grila de programe, formate de programe, continutul programelor, contra cte in curs de
negociere, angajă ri, 24
disponibilizari, strategii de programe si de vanzari sunt informa tii
confidentiale Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
- orice informatie i „
ncredintata de terti sub obligaţia  
 
  
  de confidenţialitate

 
 
  

- informaţii privind date personale ale angajatilor

 Fişe de documentare - COD ETIC (2)




' ?sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau p rofesie.
Moralitatea este le gată de rezolvarea sau c apacitatea de a realiza distincţia dintre
bine şi rău în comportament.

p     


  
    
         c

› reprezinta o reflectare a valorilor, serveste la simbolizarea principiilor dupa
care un grup profesional sau o organizatie se defineste pe sine.
Este mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa
care un membru al org anizatiei sau al unui grup profesional poate identifica sau
exclude.
O    ——c cc c—c—
 c
 — c —c c c c  c  —c c—c
—ccc
  —c c  
   c c c—c cc
—c cc— c c  c —c  cc
  c—c    c cc   c ccc c cc
  ccc c—
cc       
    c

cc —c —cc—  c—c


     
 
 c c      
 c—c
 cc 
 c c
 
          c
 — c   c
——cc       —c

 c
 — ——c
 c—c  —cc  cc 
 c   c —c
 ! c  
   
 c
  c  c — c  — c—c
     c
  c      c
—cc c —c—c   —c c  c
 
      c cc
c

;   '› >



Dilema etică 

Elena lucra ca func ţionar public de numai două luni, când s -a confruntat cu prima sa dilem ă etică.
şeful ei i-a cerut să mintă.
´Dacă întreabă cineva unde sunt´ ± zise acesta ± ´spune că lipsesc toată ziua. Am foarte multe probleme
25
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

de rezolvat şi trebuie să mă concentrez.´
Elena s-a considerat întotdeauna o persoană onestă. Cum putea ea să min tă? Pe de altă parte, ea era la
acest loc de muncă doar de două luni. Cum putea să î şi înfrunte şeful?
Ce ai fi făcut dacă erai în locul Elenei

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

Ô  '5 › 

#    *› 

1. Dă exemple din care să reiasă distincţiile între: profesie şi ocupaţie, profesionism -amatorism.
2. Care sunt caracteristicile ideale ale profesiilor şi prin ce se caracterizează profesionalismul?
3. Ce rol poate juca etica în exercitarea profesiilor şi în ce constă caracterul contractual al eticii
profesionale?
4. Care crezi că sunt virtuţile şi valorile calificării în care te pregăte şti?
5. Schiţează principiile, valorile şi normele unui cod etic al profesiei pe care urmează să o aveţi.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFO LIUL DE PRACTICĂ

 Ô  '+7'B '


 ( #     # " 

Completează fi şa de observare de mai jos ca finalizare a analizei pe care o vei realiza pentru o ocupa ţie

Funcţia Activitate Activitate Activitate Activitate Activitate


specifică specifică specifică specifică specifică
............... ............... ............... ............... ...............
Descrierea activităţii
Rezultatul activităţii
Etaloane calitative
Cunoştinţe teoretice
Deprinderi practice
Atitudini
Nivel de

26
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

responsabilitate

Observaţii ale profesorului/tutorelui de practică: ...............................................

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confidenţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ



    Ô  '5 › 


+7'B '  ›5++; 5 

Completează următoarea fişe pe baza documentării realizate la departamentul unde îşi desfăşori stagiul de practică,
pornind de la un exemplu concret. Poţi alege orice post, în orice nivel ierarhic

Compartimentul_________________________________________________________.
Denumirea postului______________________________________________________.
Definirea sumarã a atribuţiilor postului în cadrul compartimentului/unitãţii:

Responsabilităţi îndeplinite
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Nr. Cãtre cine - ce structurã


Periodicitatea
crt. Documente întocmite frecvent în Conţinutul ±
întocmirii
îndeplinirea atribuţiilor documentului îl transmite/ de la cine ±
documentelor
ce structurã - îl primeşte

Nr. Activitãţi şi operaţiuni efectuate de ocupantul Cât de frecvent sunt


Rolul activitãţilor
crt. postului desfãşurate

27
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

Nume/prenume elev
Observa ii ale profesorului/tutorelui de practică:
..............................................................................................

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

28
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

c±ccc
c

!c  c
c" "  c "" cc c

c Respectarea disciplinei muncii

c c

c cc

c c 

c

c % ±perioada ±

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:


c
c c
c c
c c
1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le -ai observat sau
le-ai desfăşurat?

Activităţi observate

Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competen ţei?

3. Care au fost activită ţile practice care şi-au plăcut? Motivează .

4. Ce activităţi practice nu ţi-au plăcut? Motivează.

29
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  



(%#    (! 


C (% # " 

  !  

6 Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm,
stăpânire de sine, onestitate, respectarea partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor
partenerilor, demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact, atitudine pozitivă
6 Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă: sprijin, încurajare, umor,
ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea faţă de colegi
6 Rezolvarea conflictelor de muncă: generate de stilul de muncă
propriu,sistemul informaţional: perturbarea informaţiei, zvonuri,
dezaprobări,neîn ţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea de muncă, control preventiv,
negociere, arbitraj


#   !  

6 Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul egalităţii,


principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul transparentei,principiul respectului si
consideraţiei, principiul confidenţialităţii
6 Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de identificare; ţinuta
decentă, corespunzăt oare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos, respectos); să manifeste o
atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; să folosească un limbaj corect din punct de vedere
gramatical, să ofere răspunsuri corecte şi complete 



›'';'›+6 › ' ;''+ 5  

Prin urmare, ce este comunicarea interpersonală?


Reflectaţi un moment şi scrieţi mai jos cuvintele care vă vin în minte atunci când vă gândiţi la comunicare
interpersonală c
c








30
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

 ›    este abilitatea oame nilor de a transforma spusele fără noimă în
cuvinte vorbite şi scrise, prin care ei sunt capabili să îşi facă cunoscute nevoile, dorinţele, ideile şi
sentimentele.

›    este un proces complex care poate să fie descris, în termeni sim plificaţi, prin
aceea că un Emiţător şi un Receptor schimbă mesaje între ei, mesaje care conţin deopotrivă şi idei şi
sentimente.

' # codifică mesajele folosind elemente %"1%şi% (.

Cuvintele formează elementul %"2


Elementul % include tonul, intensitatea vocii şi ³muzica limbajului ´.
Elementul % ( încorporează tot ceea ce Receptorul vede. Poate sa vi se para surprinzător, dar elementul
vizual, non-verbal, este cel mai puternic element, cel care atrage şi reţine in primu l rand atenţia
Receptorului. Elementele vocale şi verbale urmează doar după cel vizual.

 primeşte mesajele şi le decodează, punând în ordine şi interpretâ nd cele trei elementele, în
funcţie de propriile experienţe, credinţe şi nevoi.


'›' B'6'B+' '›+6 › ';''+ 5  

Suntem fiinţe sociale.


Trăim într-o lume în care milioane şi milioane de alţi oameni trăiesc.
Trăim împreună, muncim împreună şi ne jucăm împreună.
Avem nevoie unii de alţii pentru siguranţa noastră, pentru conf ortul nostru, pentru prietenie şi dragoste.
Avem nevoie unii de alţii pentru a ne maturiza prin dialog.
Avem nevoie unii de alţii ca să ne îndeplinim scopurile şi obiectivele.

Nici una dintre aceste nevoi nu ar putea fi satisfăcută fără comunicare interpersonală.

Comunicăm ca să:

Ne cunoaştem
Ne împărtăşim emoţiile unii altora
Schimbăm informaţii
Convingem pe alţii să înţeleagă punctul nostru de vedere
Construim relaţii

 ;   '› >
 ( )  


(&#%
La Instituţia X, cooperarea angaja ţilor şi asigurarea unui climat optim pentru desfă şurarea activităţii
31
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

la locul de muncă sunt condiţii esenţiale pentru a presta servicii de calitate î n termenul stabilit, pentru ca
aceasta să-şi creeze o imagine favorabilă în rândul clienţilor, asociindu-şi termeni precum: seriozitate,
flexibilitate, confidentialitate.
Instituţia indeplineste atât o fun ţie economică cât şi o funcţie socială. Aceasta din urmă permite
oamenilor să se manifeste ca fiin ţe sociale, să fie acti vi, să comunice, să se simtă utili, să lucreze în echipe.
Pentru că oamenii sunt diferi ţi intre ei, au alte principii, alte valori morale, comportamente diferite, uneori , în
cadrul unui grup pot interveni o serie de conflicte.

%-!"!# !( !/(",!(


Domnul G. este un angajat vech i al institu iei (institu ia î şi desfăşura activitatea doar d e 1 an când
s-a angajat domnul G.), cu experienta. Este o fire ordonata, calma, meticuloasa, calculata, este un bun
analist. In ceea ce priveste relatia cu ceilalti colegi, are o atitudine colegiala, ii ajuta aunci cand este solicitat
si cel mai important are capacitatea de a adapta modul in care transmite informatie in functie de receptor.
Pe de alta parte este o persoana destul de conservatoare. Domnul G. este un angajat valoros pentru firma.
Ceilalti colegi tin cont de sfaturile lui iar cand seful este plecat, acesta il pune sa -i tin locul.
Domnul D. este un proaspat angajat al acestei institu ii. El nu a mai lucrat in acest domeniu dar are
anumite relatii ce aduc beneficii institu iei. Domnu D.este o persoana deschisa, dornica de afirmare, uneori
superficiala (fiind constient ca e important pentru firma datorita relatiilor pe care le are). Aspira sa evolueze
pe scara sociala dar nu neaparat prin munca ci mai degraba valorificand anumite conjuncturi sau intorcand
in favoarea sa anumite situatii. Desigur ca fata de ceilalti se arata a fi o pers oana placuta.
 

%(",!(! 
Avand in vedere ca domnul G. este o persoana calma, cu experienta, acesta a fost insarcinat de
catre sef cu instruirea noului angajat. Initial relatia dintre cei doi decurgea normal, domnul D. asculta
indicatiile i ar domnul G. se straduia sa -i explice cat mai bine cele ce avea de facut. Dar acesta situatie nu a
dura mult pentru ca noul angajat a inceput sa se ofere sa -i ajute pe ceilalti desi nu stapanea activitatile pe
care le avea el in susi de facut. Nu era o prob lemă că îşi ajuta colegii (cu lucruri mă runte dar care
impresionau) dar lucrarile pe care le avea el de facut, le facea in graba si omitea anumite acte sau nu le
facea la momentul in care trebuia. Astfel domnul G. trebuia nu doar sa -i explice ce are de fac ut dar si sa se
roage de el sa fie mai responsabil, si mai ales trebuia sa sa -i faca chiar el munca uneori pentru ca alfel s -ar
fi intarziat depunerea lucrarilor spre nemultumirea clientilor si a sefului. Acestuia nu -i putea spune exact
cum stau lucrurile in primul rand pentru ca nu -i era in caracter sa se planga de colegi si pe de alta parte ar fi
parut ca are ceva personal cu el intru cat domnul D. se arata in fata sefului o persoana la locul ei. Conflictul
insa nu se opreste aici. Domnul D. imprumuta sau ia pur si simplu de pe biroul domnul G. pixuri, rigla,
capsatorul sau alte lucruri pe care ori nu le mai da inapoi ori le pune alandala(nu de unde le -a luat) sau
chiar se defecteaza in timp ce le foloseste si le pune la loc fara sa zica nimic. Sunt lucrur i la prima vedere
minore dar avand in vedere ca domnul G. este o persoana conservatoare si ordonta, toate acestea ii
creaza disconfort. Apogeul este atins cand domnul D. isi atribuie anumite sfaturi, sugestii, pareri pe care le
aude la domnul G. Toata ace asta situatie il punea pe noul angajat intr -o lumina pozitiva (o persoana
capabila, deschisa, receptiva, gata sa vina in ajutor) si intr -o lumina mai putin buna pe domnul G. care
devenise foarte incordat si oarecum frustrat ca nu poate iesi din acesta situ atie.
 
" "(",!(!
Găsirea unei soluţ ii în această situaţie era foarte dificil ă întrucât şeful îşi dădea seama că ambii
angajaşi erau importanţi pentru institu ţie (unul pentru munca depusă , altul pentru relaţiile pe care le avea şi
pentru faptul că p ărea o persoană responsabilă şi corectă). Conflictul era cu atât mai greu de solu ţionat
nefiind încalcată nicio prevedere legală . De menţionat este faptul că discuţiile nu aveau niciun efect şi că
şeful auzise că unii clienţi erau nemultumi ţi de cum le vorbea domnul D. (asta il pusese oarecum pe
ganduri). Analizand situatia seful considera ca unica solutie ar fi ca cei doi sa ia pe rand concediu cat e o
saptamana. Astfel el putea să le urmarească comportametul, să vadă ce modificări intervin î n atitudinea
domnului G. şi cum se descurcă fără niciun ajutor. Prin urmare, primul care a luat concediu a fost domnul
D. . In acest timp totul decurge asemănă tor cu perioada dinaintea angajari i domnului D. . In urmatoarea
săptămână, când domnul G. era în concediu, apar mici schimbari şi chiar încurcaturi ( întarzieri în
depunerea lurărilor, acestea nu sunt întocmite cu suficientă aten ie, iar pe colegi nici nu se mai pune
problema să-i ajute pentru ă a nu mai are timp).

32
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

 
"(%!!
In urma celor două să ptamani şeful decide că domnul G. î şi va desfaşuraî in continuare activitatea
ca şi până acum, iar domnului D. i se oferă postul de dactilograf (astfel încât să nu mai aibe nicio legatură
cu domnul G.). Punînd în balanţă dezavantajele plecă rii unuia sau altui a din instituţie, şeful este hotărât să
păstreze o atmosferă calmă şi placută, chiar dacă asta înseamnă să renunţe la relaţiile domnului D.

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

 'F'›÷  ' '›+''


 '; 6 6'÷ 1›  'B; 6›+5›;'

 A("  D    # 8  #49
#   )  
 'B+  ' '›+5›;
5 )  8 1 )  1  1
  9
  
 !# 
# 
› 
 #  " C  )  
@
@
@
@

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

 ';  'B'›+5›;'1+5+' Ô;'Ô ›';''= 5 '›+6 › '



1. ASCULTĂ ´ACTIV´, REZONÂ ND CU INTERLOCUTORUL.
2. ÎNTREABĂ : DA DOVADĂ DE CURAJ, FĂRĂ RE INERI

33
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

3. EXPRIMĂ DESCHIS, CLAR, ONEST CEEA CE SIM I

Ô  ' +› 6'; '

 2Ê  


 Ê 2

Succesul durabil în afaceri nu se măsoară doar prin rezul tate financiare, ci şi prin felul în care ne
comportăm faţă de clienţii, asociaţii, angajaţii, investitorii noştri, precum şi faţă de comunităţile locale.
În desfăşurarea activităţii institu iei, trebuie să respectăm întotdeauna principiile definite în Co d.
De multe ori, aceasta presupune evaluarea cu discernământ a situaţiei, iar dumneavoastră trebuie
să vă consultaţi superiorul ierarhic sau oricare altă persoană autorizată din cadrul Grupului pentru orice
nelămuriri privind interpretarea sau sfera de cu prindere a Codului.
Orice abatere de la implementarea spiritului şi literei Codului trebuie raportată fără ezitare
conducerii; nu veţi fi niciodată sancţionat(ă) disciplinar pentru sesizări făcute cu bună -credinţă.
Etica şi standardele înalte de conduită prezintă o importanţă crucială în lumea afacerilor, iar
reputaţia institu iei cu privire la respectarea celor mai înalte standarde de conduită este un atu inestimabil.
Prin urmare, Codul de conduită trebuie să ocupe un loc central în desfăşurarea activi tăţilor noastre.
Codul de conduită acoperă şapte domenii-cheie

Clienţi, produse şi servicii
$Angajaţi
,Investitori
&Societate şi comunităţi locale
´Sănătate, protecţia muncii şi a
mediului înconjurător
Conflicte de interese
Concurenţă
›
    
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, este esenţial să menţinem relaţii bune şi de lungă durată
cu clienţii noştri.
În raporturile cu clienţii existenţi sau potenţiali, cu furnizorii sau alţi parteneri de afaceri, trebuie să
ne păstrăm intactă reputaţia de integritate şi să -i tratăm pe toţi în mod echitabil, consecvent, într -un cadru
de respect şi încredere reciprocă.
În vederea îndeplinirii acestor standarde trebuie:
‡ Să furnizăm în mod constant produse de înaltă calitate, fiabile şi care îndeplinesc cerinţele
clienţilor.
‡ Să furnizăm servicii de înaltă calitate şi fiabilitate.
‡ Să furnizăm informaţii clare, concise, utile, corecte despre produse şi servicii.
‡ Să protejăm informaţiile confidenţiale încredinţate nouă şi să nu le f olosim pentru desfăşurarea
unor activităţi nepotrivite în folosul Grupului sau pentru câştigul personal.
‡ Să ne comportăm echidistant în toate relaţiile de afaceri, inclusiv prin respectarea politicii Grupului
referitoare la conflictele de interese, cadou ri şi mită.
Angajaţi
În relaţiile cu colegii, comportamentul nostru trebuie să se bazeze pe bunăcredinţă şi respectul faţă
de demnitatea personală.
Satisfacţia la locul de muncă presupune un mediu de lucru care să motiveze angajatul să fie
productiv şi inovator şi care să-i ofere oportunităţi de formare şi dezvoltare profesională în vederea împlinirii
potenţialului şi dezvoltării unei cariere în cadrul institu ţiei.
Trebuie să ne ascultăm angajaţii cu atenţie, să îi implicăm în creşterea productivităţii, a c alităţii
muncii şi în îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.
În plus, trebuie:
‡ Să ne asigurăm că recrutarea, formarea, promovarea, dezvoltarea carierei, desfacerea contractului
de muncă şi alte aspecte privitoare la angajare au la bază capacităţile, realiz ările, experienţa şi conduita
34
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

individuale, indiferent de rasă, culoare, naţionalitate, cultură, origine etnică, religie, sex, orientare sexuală,
vârstă, handicap sau orice alte motive care nu au legătură cu performanţa profesională sau sunt ilegale
conform legilor în vigoare.
‡ Să nu tolerăm discriminarea sau hărţuirea.
‡ Să remunerăm angajaţii în funcţie de valoarea muncii lor şi, în măsura în care este posibil, de
succesul societăţii.
‡ Să ne ţinem angajaţii la curent cu orice evoluţii importante care îi afectează pe ei ori viziunea,
obiectivele şi planurile Grupului.
‡ Să menţinem metode eficiente pentru rezolvarea conflictelor la locul de muncă.
‡ Să păstrăm dosarele angajaţilor confidenţiale pe cât este posibil din punct de vedere practic.
Investitori


     
    
      să le protejeze şi să le promoveze
interesele. Trebuie să ne desfăşurăm activitatea în mod responsabil, asumându -ne în acelaşi timp riscuri
calculate, acesta fiind ingredientul esenţial al succesul ui. Trebuie să acordăm o atenţie deosebită păstrării
şi protejării patrimoniului prin utilizarea prudentă şi eficientă a resurselor.
Aşadar, trebuie:
‡ Să le furnizăm terţilor, periodic şi la timp, informaţii financiare exacte şi o evaluare echilibrată a
poziţiei instituţiei
‡ Să utilizăm cele mai bune practici de gestionare a instituţiei
‡ Să tratăm toţi investitorii în mod echitabil şi consecvent şi să nu avantajăm o categorie de
investitori în defavoarea alteia.
‡ Să fim deschişi, sinceri şi profesion işti în îndeplinirea obligaţiilor, în relaţia cu consultanţii şi
auditorii şi cu grupul de investitori.
Societate şi comunităţi locale
Societatea Cookson încearcă să fie un bun cetăţean al ţării în care îşi desfăşoară activitatea.
Trebuie să respectăm toat e legile, ordonanţele şi regulamentele naţionale şi locale, inclusiv cele privind
activităţile politice şi plata impozitelor.
Mita este strict interzisă.
Grupul nu va încerca niciodată să obţină avantaje prin mijloace necinstite precum bani, favoruri
comerciale sau altfel de facilităţi. Trebuie să evităm întotdeauna să oferim sau să dăm efectiv obiecte de
valoare pentru a influenţa în mod ilegal (sau într -un mod care ar putea părea ilegal) conduita oricăror oficiali
ai guvernului, parteneri de afaceri, co ncurenţi sau a altor persoane.
Aşadar, trebuie:
‡ Să fim în permanenţă informaţi cu privire la cultura locală, să încurajăm schimbul de experienţă în
cadrul Grupului şi să fim adaptabili, inovatori şi sensibili în relaţiile cu comunitatea locală.
‡ Să respectăm şi să ţinem cont de preocupările, obiceiurile şi tradiţiile locale şi regionale.
´Sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător
Chestiunile legate de sănătate, protecţia muncii şi a mediului înconjurător sunt responsabilităţi de
bază ale conducerii. Avem datoria de a proteja sănătatea şi siguranţa clienţilor, angajaţilor, contractorilor,
vizitatorilor, ale publicului larg şi ale oricăror persoane asupra cărora se răsfrâng activităţile noastre.
Chestiunile de interes public legate de sănătate , protecţia muncii şi a mediului înconjurător ale
activităţilor desfăşurate de noi trebuie abordate într -o manieră constructivă.
Aşadar, trebuie:
‡ Să oferim tuturor angajaţilor condiţii de lucru sănătoase şi sigure.
‡ Să avem în vedere impactul potenţial asupra mediului al produselor şi proceselor noi încă din
primele stadii de dezvoltare.
‡ Să minimizăm, să neutralizăm sau, dacă este posibil, să prevenim emisiile de substanţe care ar
putea avea un efect negativ asupra sănătăţii umane sau asupra mediului.
‡ Să reducem cantitatea de deşeuri produsă, folosind în mod raţional materialele, energia şi alte
resurse, şi să maximizăm posibilităţile de reciclare.
‡ Să asigurăm suficiente resurse umane, materiale şi formare profesională pentru a ne îndeplini
angajamentele asumate privind sănătatea, protecţia
muncii şi a mediului.
Conflicte de interese
Angajaţii, funcţionarii şi administratorii au datoria de a fi loiali Grupului şi nu se pot folosi de funcţiile

35
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

pe care le deţin pentru obţinerea de foloase personale sau în beneficiul unor terţi, în defavoarea Grupului.
Interesele personale care se află sau pot da impresia că se află în conflict cu interesele Grupului sau care
ar putea avea un efect nedorit asupra activităţii noastre profesionale trebuie evitate cu orice preţ. Aşadar,
trebuie:
‡ Să nu intrăm niciodată în relaţii directe sau indirecte de afaceri, financiare sau de alt fel, în numele
institu ieii, cu entităţi din afară care fac sau ar putea face afaceri cu Grupul sau care reprezintă concurenţa,
fără a înştii nţa conducerea în legătură cu aceste relaţii. 165 Fleetet
‡ Să nu reprezentăm niciodată institu ia în cadrul unor tranzacţii în care un angajat sau o parte
asociată cu acesta are un interes personal substanţial, fără a înştiinţa conducerea.
‡ Să nu dezvăluim niciodată sau să folosim în interes propriu informaţii confidenţiale sau din interior
care aparţin institu iei sau partenerilor săi de afaceri ori care au legătură cu aceştia.
‡ Să nu facem niciodată concurenţă instituţiei sau să-i ajutăm pe alţii în a cest scop.
‡ Să nu facem parte niciodată dintr -un consiliu extern al unei societăţi comerciale în cazul în care
conducerea nu a fost înştiinţată cu privire la acest lucru sau dacă aceasta a decis că respectiva calitate de
membru intră în conflict cu intere sele institu iei
‡ Să nu solicităm sau să acceptăm bani în beneficiul propriu de la partenerii de afaceri sau de la
concurenţă.
‡ Să nu acceptăm niciodată de la partenerii de afaceri sau de la concurenţă cadouri fără caracter
pecuniar, servicii sau orice a lte cadouri în cazul în care acestea ar putea influenţa în mod necorespunzător
îndeplinirea obligaţiilor faţă de Grup, dacă ar putea părea exagerate sau dacă acestora nu le putem
răspunde prin ceva similar.
Concurenţă
Trebuie să intrăm în concurenţă în mod activ, dar cinstit. În acest sens, trebuie:
‡ Să nu discutăm niciodată despre informaţii confidenţiale sau cu caracter de secret de serviciu cu
concurenţii noştri.
‡ Să nu obţinem informaţii despre un concurent prin mijloace necinstite.
‡ Să nu ne angajăm în practici restrictive sau frauduloase sau să abuzăm de poziţia noastră pe
piaţă.
‡ Să nu facem concurenţă neloială, inclusiv comentarii sau afirmaţii false sau care induc în eroare cu
privire la institu ie, concurenţii sau produsele sale.

 Ô  '5 › 


›  ! 

Eşti desemnat să desfăşori o activitate specifică programului zilnic de lucru împreună cu membri echipei din care faci
parte
Sarcinile tale sunt:
1. Însuşirea normelor de comportament şi conduită în cadrul grupului
2. Asigurarea unui climat favorabil lucrului în echipă
3. Rezolvarea conflictelor de muncă


36
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

  4 (%     ( )  (  
›+  '›+ ; 1" " %   <   2
   4   @) ) C 2 
Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ


Normele sociale sunt reprezentate de acele a şteptari colective, idei sau credinte pe care membrii
unui grup le au cu privire la comportamentul lor, unii fata de altii. Astfel, ele sunt standar de de conduita
impartasite de toti membrii grupului si au ca rol principal reglementarea actiunilor acestora. Din acest motiv,
ele pot fi considerate reguli sau standarde de conduita si se pot referi la o gama variata de aspecte dintre
care amintim partici parea la sedinte, acte de loialitate, vestimentatia la locul de munca, ritmul de munca si
multe altele.

;   

"'"!! . Se formeaza in special in acel organizatii care pretind un grad mare de


conformare si de loialitate de la m embrii lor;
"#!1!' !2 Acestea se referă la un anumit tip de vestimentaţie cu care angajaţii trebuie
sa se îmbrace în unele organiza ţii. Cu toate acestea, normele privind ţinuta pot deveni active chiar şi î n
acele organizatii in care ele nu au fost proclamate ca reguli de ordine interioara, insa angajatii devin
preocupati foarte mult de ceea ce imbraca la serviciu.
"'#,". Astfel de norme sunt active in cadrul grupului de lucru care formuleaza o
serie de indicii puternice asupra a ceea ce este un "nivel potrivit de performanţă ".
"(1!%%&("'("#$" . Unele grupuri transformă modul de acordare a
recompenselor in norme. Exista cel putin patru astfel de norme: echitat ea, egalitatea, reciprocitatea ş i
responsabilitatea sociala.

De fiecare data cand cineva intra pentru prima oara intr -un grup (de exemplu, vine in prima zi la serviciu)
cauta acele indicii elocvente necesa re pentru o comportare potrivită în acel grup. Astfel, s-a ajuns la
concluzia ca oamenii au o reala nevoie de s tructurare si predictibilitate in mediul social, în special î n grupul
din care fac parte. Iar normele care cresc predictibilitatea comportamentelor membrilor grupului sunt
instituite si promovate cu tenacitate.

 





37
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

  +'›;

+"  %A Proiectul urmăreşte o consolidare a cunoştinţelor de comportament şi comunicare, aplicarea
acestor cunoştinţe în practică. În acelaşi timp se doreş te dezvoltarea abil ităţilor de observare, analiză ş i
soluţionare a unor probleme sau situagii din cadrul orga nizaţional (instituţia/departamentul în care îşi
desfăşori stagiul d e practică).

+! (AProiectul va fi realizat individual ş i va fi cât se poate de aplicat pe instituţ ia unde eşti implicat.
Se garantează confidenţialitatea pentru informaţiile din co nţinutul proiectului.

A

r0 $(! !$! !!3 interesează domeniul d e activitate, numărul de angajaţi ş i numărul de niveluri
ierarhice, structură organizatorică unde să fie marcată pozi ţia autorului proiectului. 

40
$"!.
Elaborează câte un profil de personalitate pentru două persoane din cadrul organiza iei în care ai
desfăşurat stagiul de practică . Cele două persoane ar trebui să fie o provocare pentru tine. Pentru a realiza
aceste profile se vor folosi sistemele de trăsături de perso nalitate din materiale de documentare cuprins eîn
bibliografie sau site -uri specifice însoţite de exemple din comportamentul persoanei caracterizate care să
ateste acele trăsături. Se pot utiliza şi stilurile de comunicare.

50 !'!!.
Observă atitudini care sunt prezente la mai multe persoane din ca drul instituţiei. Alege două dintre ele ş i
realizează următoarea analiză pentru fiecare dintre ele:
= Descrierea atitudinii (dacă este o atitudine pozitivă sau negativă, legat de ce anume s -a format);
= Explica cum s-a format acea atitudine (analiza componentelor atitudinii);
= Descrie efectele atitudinii în cadrul organizaţ iei;
= Oferă detalii despre două modalită i prin care acea atitudine s -ar putea schimba (dacă apreciezi
efectele ca fiind negative) sau prin care s -ar putea valorifica în favoarea instituţiei (dacă atitudinea
este pozitivă).

°0
(# !.
Descrii două distorsiuni perceptuale din mediul organizaţional. Oferă denumirea distorsiunii, detalii despre
contextul în care a apărut, efectele înregistrate şi pos ibilităţi de prevenire.

60 "!1 !0


Identifică trei factori motivaţionali care influenţează motivaţia individuală sau a grupului din care faci parte.
Pentru fiecare factor realizează corelaţia cu o teorie moti vaţională potrivită şi explicaă modul în care acel
factor îşi exercită influenţa la nivel individual sau de grup.

70 #!+!(/()!#&0 
a) Descrie un conflict din cadrul grupului din care ai făcut parte. Care au fost cauzele şi cum a fost
soluţionat. Dacă nu au existat conflicte cum explici acest fapt?
b) Identifică trei factori care influenţează performanţa grupului şi descrieţi influenţa acestor factori. Ce ar
trebui realizat pentru ca performanţ a grupului să fie mai mare? 
c) Care este contribuţia personală la asigurarea succesului grupului? 

80 !(&
a) Precizează caracteristici de personalitate ş i comportamente care îl califică sau îl descalifică pe
func ionarul public pentru rolul lui 
38
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

b) Identifică şi exemplifică : 

6 Respectarea principiilor etice de comportament în relaţiile de muncă: principiul egalită ţii,
principiul nediscriminării, accesului la informaţie,principiul transp arentei,principiul respectului şi
consideraţiei, principiul confidenţialităţii

6 Însuşirea normelor etice la locul de muncă: purtarea ecusonului cu datele de identificare; ţinuta
decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos, respectos); atitudine
pozitivă în relaţiile cu publicul; foloseasirea un limbaj corect din punct de vedere gramatical,
oferirea de răspunsuri corecte şi complete 


0 91& 
a) Ce ai învăţat din experienţa de a lucra în instituţia respectivă? Menţionează cel puţ in două aspecte.
b) Unde sau cum vei folosi cele învăţate ?

Pentru sprijin în derulare a activităţii studiază fiş ele de documentare . Studiază documentele
specifice puse la dispozi ie de către tutore la departamentul unde îţi desfăş ori stagiul de practică.
Planifică-ţi timpul de lucru pentru acest proiect pe toată perioada practicii.
Anexează copii ale documentele informati ve (dacă nu se încalcă confidenţ ialitatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

 'F'›÷  ' '›+'' 

39
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

›(   )    (@4 2 Anexează
copii ale documentele informative (dacă nu se încalcă con fiden ialitatea informa iilor) şi rezolvarea fiş ei
de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ


 $;  '› >


c

cc c
 c  cc
c
c c   cc ccc    ccc  c c  cc c
  cc  ccc c cc c cc c   c
 c   cc
 c
   c ccc!c c cc  c c   c
 cccc
! c c  c c ccc   c c  cc
 " c c
cc#c c   c
c c c cc $ c c    c%c c"c c cc cc  c
 &ccc c c c c"c c
c c c#cc
c   c!cc
 cc

'ccc c cc c cc  c &cc( ccc c  c  c  cc
  cc   c  c c c
ccc&"cc cc  c" cc
 cc
c cc!cc c c c  cccc c
  cc cc c c 
 c
  c  ccc  c  cc c) c c c  cc c cc c
 cc   c c  c c c  c *!c
 c  *+c  ccc  c
! c "cc  c c,c c ccc  c c   -c c  cc c c
c c c cc cc cc c $ c c c  c.c"cc c ccc c c
/ c    c c!ccccc c c!c cc c"cc c "cc c c
 c  c
cc
c
r  
 
        
        
    
   
,2< "!     D

2. Rectoratul universitatii ³Bucur ´ a primit de la Ministerul Educatiei un fax prin care li se cerea să reducă
programul de invatamant la 18 ore pe saptamană.
Rectorul a cerut fiecarei facu ltă i să facă propuneri pentru a se conforma acestei cereri. La consiliul
profesoral cei mai multi pro fesori au fost impotriva schimbă rii.
Unii profesori au fost foarte critici, spunâ nd ca aceasta nu este decat un pretext pentru a se reduce
aloca iile bugetare. Altii au refuzat ferm sa -si reduca numarul de ore deoarece nu ar putea sa -si acopere
norma de baza care le asigura salariul i ntreg. S-a exprimat apoi idea că reducerea atâ t de drastică a
numărului de cursuri şi de seminarii va avea efect negativ asupra pregătirii studenţ ilor.

Ei vor învaţa şi mai puţin decât înainte. In continuarea discu iilor au apărut însă idei neaşteptate. Ca
schimbarea sa aibă efectul pozitiv scontat, trebuie ca procesul de predare şi examinare să fie schimbat.
Studenţii vor trebuie să citească bibliografia de calitate recomandată de profesori, care să constituie ală turi
de materia predată la curs baza pentru examinare.
Pe de alta parte, pentru comple tarea normelor, existau doua posibilităţi: unii profesori să predea la seriile
40
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

de învatamânt la distanţă ş i anumite cursuri să fie comasate într - o singură materie.

2›        E 


$2   ( I<)   ) " 
,2 )  (  (  2
&2› " !  E 

Anexează copii ale documentele informative (dacă nu se înc alcă confiden ialitatea informaţiilor)
şi rezolvarea studiilor de caz, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

ccccccccccccccccccccccccccccccccccccccccc ccccccc 

+'›;

3"  !4 

Fiecare nou angajat intră pe poarta instituţiei însoţ it de o suită de întrebă ri legate de lucruri considerate
eronat dintre cele mai banale, cum ar fi: ţ inuta la locul de muncă , instrumentele pe care le are la
dispoziţie (telefon, fa x, copiator etc.), pauza de masă, data la care se dă salariul, dacă se pune pre pe
punctualitate, daca munca peste program este o excep ţie sau o regulă. Noul angajat trebuie să se
familiarizeze cu regulile casei, cu normele ş i valorile acceptate, altfel ar avea un statut de neadaptat î n
cadrul firmei.
Aflat sub presiunea obligatiei de a se adapta si de a dovedi de ce este in stare, un angajat nou are
nevoie de intelegere si interes din partea angajatorului. Va beneficia angajatul de în elegerea de care
are nevoie?

Cu timpul, o altă serie de întrebari îşi vor aş tepta răspunsul: Cum este apreciată munca mea? De ce
lucram aşa şi nu altfel? Cum pot face sugestii fară să supăr? Cu m pot ob ine ajutor sau asistenţ a într-o
problemă? Chiar dacă nu le ros teşte niciodată, noul angajat aşteaptă să lămuriţ i împreună aceste
probleme de care depinde iniţ ierea lui completă .

Cerinţa proiectului :

Pune-te în postura unui nou angajat


Răspunde la întrebările propuse având ca bază instituţia la care ai efectuat stagiul de practică

Anexează copii ale documentele informati ve (dacă nu se încalcă confidenţialitatea


informaţiilor) şi rezolvarea proiectului , la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ


41
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  


222222222222222222222222235+› ' 522222222222222222222222222 222


2 56
›()  )  D 2› ((
  !   2 
5) % "# 56 % #   ) 
   c c   c

 #c
 
 ;'5' F 


 
 
I
6 ›; 5 

 
 
L
5'›;5' 

 
 
6
6'; +  





Studiază documentele specifice puse la dispozi ie de către tutore la departamentul unde î şi


desfăşori stagiul de practică.

Anexează copii ale documentele i nformative (dacă nu se încalcă confiden ţialitatea informa ţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ


42
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

$2 75 >+
3#   (  "(A 
75 >+ 5+; 
8'0 #   %  C ! < 9


NUMELE SI PRENUMELE
 echipei)
(sau numele




cc ccc  c

...........................................................................................................
.............................................................................................................

...........................................................................................................

..........................................................................................................
............................................... ............................................................


c ccccccccccccc c
c  c
c  c ccccccccccccccc c c


........................................................................................

...................... ..................................................................

........................................................................................
........................................................................................
 %
.............. ..........................................................................
 ........................................................................................
........................................................................................
 ........................................................................................
........................................................................................
 ...................................................................................... ..
 .








Studiază documentele specifice puse la dispoziţ ie de către tutore la departamentul unde îţi
desfăşori stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informati ve (dacă nu se încalcă confidenţial itatea informaţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ


43
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

,2 B'Ô;'@;'3H+=5 


         


Amabilitate O persoană amabilă es te politicoasă cu colegii, clienţii ş i cu persoanele cu
care intră în contact
Sociabilitate O persoana sociabilă se află în relaţii permanente cu cei din jur, este
apropiată şi prietenoasă
Diploma ie O persoană diplomată este abilă în rezolvarea de probleme la locul de
muncă, dând dovadă de subtilitate în relaţ ii interpersonale
Maleabilitate O persoana maleabilă se adaptează uşor oricaror situaţ ii la locul de muncă
Inventivitate O persoană inventivă lucrează în situaţ ii nestructurate cu reguli bine stabilite
şi sarcini foarte exacte; îşi foloseşte creativitatea şi imaginaţia
Răbdare O persoană răbdă toare acceptă o situaţie dificilă fară a proiecta un termen
final pentru definitivarea ei
Calm O persoană calmă dă dovadă de stăpânire de sine, tact, în acţiunile
întreprinse şi în comunicarea cu ceilalţ i
Punctualitate O persoană punctuală ajunge î ntotdeauna la timp

În afară de aceste atitudini , comportamentul profes ional al unui angajat se mai bazează pe :

ate_ _ _ _ ascul_ _ _ _ onesti_ _ _ _ since_ _ _ _ _ _


autocun_ _ _ _ toler_ _ _ _ discr_ _ _ _ disponibi_ _ _ _ _ _

3# 1  (   ) %1 # )  )  
%  2 '  ! 1 )(%2
   1) ! ! 1!) 2  (%  J

Imaginea din oglindă

Aşa « sau«

 HE 

44
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

H22  2
' !       K  

Având în vedere 6 din posturile pe care le-ai identificat în cadrul instituţiei, completează urmatoarea grilă de
observaţie
Ţine cont de trăsăturile de personalitate ale persoanelor monitorizate.

>  6 ›)  ›  #




!1D " 1      ) 2  " %"
%) !      ) C  (2


Studiază documentele specifice puse la dispoziţ ie de către tutore la departamentul unde îţ i desfăşori
stagiul de practică.
Anexează copii ale documentele informati ve (dacă nu se încalcă confidenţialitatea inform aţiilor) şi
rezolvarea fişei de lucru, la PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ

!  ) 1  " )%#  


 ) 10    #  1!4  (  
!4) ! " %# 2

45
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

c±ccc
c

!c  c
c" "  c "" cc c

c #   /› 

c c

c cc 

c c 

c

c % ±perioada ±

În jurnalul de practică, vei completa următoarele informaţii:


c
c c
c Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le -ai observat sau le -ai
desfăşurat?
c
c c

Activităţi observate

Activităţi desfăşurate

Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţ ei?

Care au fost activitatile pract ice care ţi-au plăcut? Motivează .

Ce activitati practice  ţi-au plăcut? Motivează.

46
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  



B26+ 5; ;'  ''B 5 ':


descrierea modalitaţ ilor de evaluare (proba practică , portofoliu etc.)

)  A 

  #    
)     )  
 (  ( 
)  %
# " <  
 )  
   )  
))# # %(2 

   
 
       
 
  

      
    
  
  
  .


(!%&!/&&(#!(#".!'1 
R     
         
  
R            

         
  
R       
   
       
R 
    
   
           !  
      
R Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi le vei cunoaş te încă de la începutul stagiului de practică.
R Instrumentele de evaluare vor fi: fiş a de evaluare, proba practică, portofoliul










47
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  


K   m  
 %89 

 A  %A

2›2$,'  ) 
Sarcini Modul de realizare a Rezultatul Data
sarcinilor evaluării
1. Însuşirea normelor de comportament şi  8L9
conduită în cadrul grupului:   8F9
calm
stăpânire de sine
onestitate
respectarea partenerului
ascultarea opiniilor şi argumentelor
partenerilor
demnitate
să nu creeze suspiciuni
tact
atitudine pozitivă
2. Asigurarea unui climat favorabil lucrului în  8L9
echipă:   8F9
sprijin
încurajare
umor
ambianţă
rezolvarea amiabilă a conflictelor
diplomaţie
atitudinea faţă de colegi
3. Rezolvarea conflictelor de muncă:  8L9
control preventiv   8F9
negociere
arbitraj


      

 
  
› 
 
 
   
 
  

  
›     
 
  
    

 
 
 

 
 
         
   
 
    

48
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  




   

Evaluarea prin proba practică va asigura recunoaşterea acumulărilor progresive în
cadrul modulului ; aplicarea cunoştinţelor dobândite în cadrul instituţiilor în care se
efectuează stagiul de practică.


"'!& !'13

6 !,!#$/:"$! !$#(!,!(&*(,!"$! !' &* #(;':$


"'/(1! ( !"
6 B )   ! )    #     #   *
"  #     1#  1  %  !1
  (%"@ !) # % / 
 1!D  !  1(1    1
)< ) 
6 '"   #    


 +'›; 5

]   :
]   ;
]
   ± argumentul, cu justificarea ipotezei sau a unei întrebări legate de temă;
]       :
] se vor preciza materialele şi echipamentul folosit;
] metoda de lucru;
] planul experimentului;
]    ± prezentarea rezultatelor sistematizat, pe articole însoţite de grafice, tabele,
diagrame, suporturi audio -video cu studii de caz ;
] 
  :
] păreri personale;
] soluţii propuse;
] generalizarea problemei;
]     ± utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
]  # C# *care se evaluează în timpul realizării proiectului:
Å metodele de lucru;
Å utilizarea corespunzătoare a bibliografiei;
Å utilizarea corespunzătoare a materialelor şi echipamentului;
Å corectitudinea, ac urateţea ştiinţifică;
Å generalizarea problemei;
Å organizarea ideilor şi materialelor într -un raport;
Å calitatea prezentării;
Å acurateţea cifrelor, desenelor

49
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  


Ô  ''B 5 '
" 86+ '59 

26+;+> ' +=' 5 +'›; 5 


1.    : ________________________________________
2. › ) : _______________________________________________________
3. 1    ( A ______________
4. ;  : __________________________ _______________________
5.   % #  A _________________
6. ›#% (C   (C0#   A
7. "    % #   %    A

Data :_________ Semnătura candidatului: Semnătura îndrumătorului:

2 "      *   :

Perioada: _________ _Revizuit: _________Formă finală acceptată de îndrumător: __________

9. 3D    (  A

2  


 +" %# 
2 %  )  

2 '›'' › 5; ÷ ›;B; ÷›   ; 5 


›   +" %# 
 
1. Activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului se
raportează adecvat la tema proiectului
2. Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr -o perspectivă
personală, candidatul demonstrând reflecţie critică
3. Activităţile practice au fost întreprinse sub supravegherea
îndrumătorului de proiect.
4. Realizarea sarcinil or de lucru stabilite prin planul proiectului a
fost făcută conform planificării iniţiale
5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub
supravegherea îndrumătorului de proiect.
6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise a
proiectului a fost realizată integral
7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii scrise a
proiectului au fost prelucrate corespunzător şi nu sunt o

50
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

compilaţie de citate.
8. La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului, s-a
făcut dovada: efortului personal, a originalităţii soluţiilor propuse,
a imaginaţiei în abordarea sarcinii.
9. Soluţiile găsite pentru rezolvarea problemelor practice au o
bună transferabilitate în alte contexte practice.


2 '›'' › 5; ÷ +'›; 5 



›   +" %# 
 
1. Proiectul/produsul are validitate în raport de 1 1
"  %1! "2
2. Proiectul/produsul demonstrează completitudine şi acoperire
satisfăcătoare în raport de tema aleasă.
3. Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului
au fost făcute într -un mod consistent şi concomitent, conform
planificării.
4. Utilizarea anumitor resurse este bine justificată şi
argumentată în contextul proiectului.
5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
consistenţă internă.
6. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună
logică şi argumentare a ideilor.
7. Proiectul/produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică
personală, cu elemente de origi nalitate în găsirea soluţiilor.
8. Proiectul/produsul are aplicabilitate practică şi în afara şcolii.

B2 '›'' '>'; C ÷'+ 5' +'›; 5  


›   +" %# 
 
1. Comunicarea orală a candidatului este clară, coerentă,
fluentă
2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema
proiectului şi cu obiectivele acestuia
3. Demonstrare putere de sinteză şi adaptarea prezentării la
situaţia de examinare
4. susţinere puncte de vedere şi opiniile într -un mod personal şi
bine argumentat
5. Utilizare în prezentare elemente de grafică, modele, aplicaţii,
TIC, etc, în scopul accesibilizării informaţiei şi al creşterii
atractivităţii prezentării.

Nota finala ____________ Profesori evaluatori__________________ ______Data:

51
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  




m m

 principal al portofoliulu i este de a pune în relief ´D e ce eşti capabil´

Filosofia didactică a acestei forme de evaluare constă în deplasarea accentului de la ³ce nu ştie şi ce nu
poate face elevul´ spre ³ce ştie şi ce poate elevul´ la tema şi la disciplina respectivă, în integrarea
evaluării calitative şi cantitative, şi, totodată, reorientarea de la evaluare spre autoevaluare.
+"  % unui portofoliu sînt: motivarea ta prin aprecierea rezultatelor tale şi pr ezentarea experienţelor
dobîndite, urmărirea dinamicii procesului de instruire şi îşi va permite să planifici învăţarea; să sco şi în
relief preocupările pentru disciplina respectivă;

Portofoliul :

instrument de evaluare,
oferă posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evolu ţia ;
reprezintă o colectie exhausti vă de informaţii despre progresul şcolar al unui elev, ob ţinut printr-o
varietate de metode şi tehnici de evaluare;
se proiectează de către profesor în func ţie de context şi reuneşte diferite instrumente de evaluare
tradiţionale şi alternative;
sintetizează activitatea elevului de -a lungul stagiului de practică reprezentand astfel si o forma de
evaluare sumativă a achiziţiilor elevului şi a preocupărilor sale;



"","! este poate cea mai complexă activitate de evaluare şi de autoevaluare iar rezultatul final
     
  
  care poate cuprinde:
date despre programul tău;
temele pentru acasă;
proiectele realizate î n decursulul unei perioade de timp (î n general un semestru sau tot anul), precum şi o
scurta Äistorie´ a acestora (data la care a fost dat in lucru, echipa de lucru cu atributiile fiecaruia, timpul de
lucru esalonat in zile, bibliografie consultata, etc.);
fişe de autoevaluare d e tipul: stiu sa f ac..., calităţi/defecte.
tot ceea ce ai lucrat în decursul perioadei vizate, etc.

ă   
 m :

buna alegere a materialelor care trebuie sa existe in portofoliu;


calitatea documentelor din portofoliu poate fi un indiciu de v aloare asupra atitudinii tale faşă de
desfăşurarea stagiului de practică
organizarea calendaristica a acestora;
fiecare document trebui e adnotat de catre profesor /tutore (note, observatii, etc.)
vei face o prezentare a portofoliului, a ceea ce a i remarcat în timpul desfăşurării practicii 
eşti parte a sistemului de evaluare şi îşi poţi urmări, pas cu pas, propriul progres 

52
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

)   A 

5  

›

   
      
 "

selecţii din insemnari care exe mplifica reflectii, originalitate,


produse elaborate, variate tipuri ± concepere studii de caz, jocuri de rol, mijloace audio -vizuale
(exemple etică şi comportare profesionala ± pozitive şi negative)
produse care arată procesul de dezvoltare: început; planificare; revizuiri;
produse care indică interesele, stilul elevului si folosirea unei varietati de inteligente:

Date privind activitatea la locul de desfăşurare al practicii :

rezolvarea fişelor de lucru, a fi şelor de observare


rezolvarea studiilor de caz propuse;
studii de caz, jocuri de rol elaborate pe baza informa iilor culese la locul de practică;
referate; eseuri, proiecte;
participarea la activităţile organizate d e instituţie pe timpul desfă şurării practicii
fişa de observare elaborată de tutore
jurnalul de practică;
alte materiale informative, de documentare, etc. utilizate

5 0  poate arăta ca mapă, cartotecă, cutie mică, etc. comoditatea în utilizare fiind unica
cerinţă ce se cere respectată.

›;'K;'›  ;'÷'J

Stagiile de practică s-au terminat.


Urmează e%)  2

5  !     %               0 
" !   )   %)   % 
   #   ! ((      !/  
4 ) 8%( 1  # 92

Îşi recomandăm să divizezi conţinutul portofoliului în următoarele categorii :
-   : probe scrise de sine stătătoare ;
-      : realizarea unor proiecte cu grad ridicat, cercetarea unor aspecte , rezolvarea
problemelor nonstandard cu grad sporit de performanţă , elaborarea de studiide caz, jocuri de
rol, filme, fotoggrafii, postere ;
-    " aplicarea conţinutului studiat în situaţii practice, p entru rezolvarea problemelor
aplicative;

53
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

-     : scrierea referatelor şi a eseurilor; proiectelor,
- # 
: avizele profesorului/tutorelui, fişe de observarl ale profesorului.

Repartiţia aproximativă poate fi următoarea:


- categoria obligatorie ± 10 %;
- categoria de cercetare ± 50 %;
- situativă ±20 %;
- descriptivă ± 15 %;
- externă ±5 %

›  )  8  %9
Nivelul Conţinutul Nota
1. Portofoliul se caracterizează prin multilateralitate în reflectarea 9 - 10
categoriilor şi a criteriilor principale de evaluare. Conţinutul unui
asemenea portofoliu demonstrează eforturi considerabile depuse
şi un evident progres al elevului privind dezvolta rea gîndirii
economice, capacitatea de a rezolva probleme, abilităţi de aplicare
şi comunicare, prezenţa unui înalt nivel de autoevaluare şi atitudine
creativă faţă de disciplina dată. Conţinutul şi aspectul portofoliului
probează originalitate şi creativitate.
2. Portofoliul constituie dovada unor cunoştinţe şi capacităţi solide, 7 - 8,99
însă spre deosebire de primul nivel aici pot lipsi unele elemente din
categoria celor neobligatorii, nu este originalitate în conţinut, iar
elementul de creativitate este lipsă.
3. Se pune accentul pe categoria principală după care se poate 5 - 6,99
judeca despre nivelul însuşirii cunoştinţelor şi a capacităţilor
prevăzute în programa de studii. Lipsesc argumente ce
demonstrează gîndirea creativă, capacităţi aplicative, abililităţi de
comunicare orală şi scrisă.
4. După portofoliul de acest nivel, este dificil a-ţi crea o imagine clară Sub 5
despre capacităţile elevilor. De regulă, el conţine fragmente de
sarcini din diferite categorii, coli separate cu sarci ni realizate
parţial, încercări de efectuare a lucrărilor practice, etc. Conţinutul
unui asemenea portofoliu dovedeşte absenţa avansării în instruire.

54
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

'F'

(exemple şi indicaţii pentru modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de


lucru);

 Ê    Ê9 < * Ê Ê


Ê<

;+ 5'+ 75; ÷5+'; ›'5› '3B ÷ 

PUNE ÎNTREBĂRI
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA TA
ÎNVAŢĂ TOTUL DESPRE MUNCA CELORLAL I DIN ECHIP TA
ÎNVAŢĂ TOT CE POŢI DESPRE INSTITU IA UNDE Ă I VEI DESFP ŞURA PRACTICA
DEZVOLTA RELAŢII BUNE
MUNCEŞTE DIN GREU
FII DISPONIBIL SĂ AJUŢI ACOLO UNDE ESTE NEVOIE
ADOPTA O ATITUDINE POZITIVĂ
OFERĂ-TE VOLUNTAR PENTRU ÎNDATORIRI
FĂ TOTUL CU RESPONSABILITATE

';› Ô'›'÷ +'+ 5 *'= 5 '7 > 

SĂ SOSEŞTI LA TIMP LA LOCUL UNDE ÎŢI VEI DESFĂŞURA STAGIUL DE PRACTICĂ


FII O PERSOANĂ ATENTĂ LA DETALII
IA MULTE NOTIŢE ŞI FOLOSEŞTE-LE ATUNCI CÂND ESTE NEVOIE
FII RESPONSABIL. DACĂ SIMŢI CĂ NU TE-AI MATURIZAT ÎNCĂ,FĂ -O ACUM; ACORDĂ-ŢI O
ANSĂ!
ÎNVAŢĂ SĂ LUCREZI ÎN ECHIPĂ. SUCCESUL ECHIPEI DEVINE MAI IMPORTANT DECÂT
SUCCESUL PERSONAL
FII CINSTIT ŞI LUCREAZĂ CÂT POŢI DE BINE
SĂ TE COMPORŢI CA UN PROFESIONIST PRIN MODUL CUM TE ÎMBRACI, VORBE ŞTI
STABILEŞTE BINE PRIORITĂ ILE
TRATEAZĂ-I PE CEILALŢI AŞA CUM ŞI-AR PLĂCEA ŢIE SĂ FII TRATAT

55
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

5;'+6 ÷ ;5'
Navighează pe internet şi accesează site-uri utile pentru etică şi comportament profesional.
Fii un fin observator a mediului în care î şi desfăşori stagiul de practică
Completează un jurnal cu observa ţiile proprii

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE LUCRU


Pentru fiecare fi şe de observare, fişe de lucru sau studiu de caz şi-au fost precizate căteva informa ţii de
care să ţii seamă.

Utilizează fişele de documentare cuprinse în auxiliarul curricular, dar şi alte materiale de documentare puse
la dispoziţie de tutore la locul de desfă şurare a stagiilor de practică.

De fiecare dată când ai terminat de întocmit fi şele, solicită ca acestea să fie verificate de către
profesor/tutore şi apoi anexează -le în portofoliul de practică.

Pentru fiecare documentare efectuată, completează fi şe speciale, cu menţionarea referin ţelor bibliografice.
şi aceste fişe anexează-le la portofoliul personal.

Ê
 ÊÊÊ<

     
Observarea procesului de evaluare şi întocmirea ´raportului de evaluare´. compara cu datele precizate în
fişa postului
În momentul evaluării personalului se întocme şte ´raportul de evaluare´. po ţi observa aceasta activitate şi
completa formularul următor
 +; ''B 5 '
))   % )  "  

Numele si prenumele ................. .................................................................................................
Functia publicã, categoria, clasa si gradul : .........................................................................
Data ultimei avansãri (în categoria, c lasa si gradul actual) :.................................................
Perioada evaluatã: de la ............................................ la .................................................... ..
Studii.................. .............................. ......
Programe de instruire *) .................................................................................................... ........

Nr. crt. Obiective % din timp Termen de Realizat


realizare (pondere)
-%-

56
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

1.
2.
3.
4.
5.

Criteriile de performantã**)
Comentarii ................................................................................................................. ........................

Grad de importantã***) Note Calificativ final al e valuãrii****):

Referat*****):
Rezultate deosebite:

Dificultă i obiective întâmpinate în perioada evaluatã:


Alte observatii:
Obiective pentru urmãtoarea perioadã pentru care se va face evaluarea:

Nr. crt. Obiective % din timp Termen de realiza re


1.
2.
3.
4.
5.

**) Urmate în perioada evaluatã.


***) Se completeazã cu cele stabilite conform art. 4 din metodologie.
****) Pentru cel putin un criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã ³foarte impo rtant´; pentru
cel putin un criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã ³important´; pentru cel putin un
criteriu de performantã se va stabili gradul de importantã ³mai putin important´.
*****) Se stabileste în urma aplicãrii formulei prevãz ute la art. 12 alin. (5) din metodologie.
*****) Se completeazã de evaluator.

Programe de instruire recomandate sã fie urmate:

Comentariile functionarului public evaluat:

Semnãtura functionarului public evaluat ................................... .....................................................


Data ..................
Semnãtura evaluatorului ..................................................................................................... .............
Numele si prenume ..................... .....................................................................................................
Functia publicã..
Data ..................
Comentariile persoanei care contrasemneazã:

Semnãtura ........
Numele si prenumele ......................... .............................................................................................
Functia publicã..
Data ........

57
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

Ä 
  m 

Este oglinda ale modului de gândire, simtire şi întelegere.
Se constituie ca un important instrument pentru învăţare, cercetare şi evaluare.
Este reprezentată în mod diagramatic, oglindind re ţelele cognitive şi emotionale formate cu
privire la anumite no ţiuni.
Hărtile conceptuale se prezintă ca o tehnică de reprezentare vizuală a structurii informa ţionale.
Esenţa cunoaşterii consta în modul cum se structurează cuno ştinţele.

Ê#"$(;(" +!(! !!($$.!$(/(" +!


$!!0

," '#!''"'/( /+!"!%%!=#! *!'!+!
#!(.!!($" .

Model hartă

!(  (lineară)




  # <#   !   
) ) % <   % " 

58
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

'0A
etică,valori, principii, norme, ţinuta decentă, corespunzătoare funcţiei; stăpânire de sine (calm, politicos,
respectos); atitudine pozitivă în relaţiile cu publicul; limbaj corect din punct de vedere gramatical,
norme de comportament şi conduită în cadrul grupului: calm, stăpânire de sine, onestitate, respectarea
partenerului, ascultarea opiniilor şi argumentelor partenerilor, demnitate, să nu creeze suspiciuni, tact,
atitudine pozitivă
lucrul în echipă: sprijin, încurajare, umor, ambianţă, rezolvarea amiabilă a conflictelor,diplomaţie, atitudinea
faţă de colegi, perturbarea informaţiei, zvonuri, dezaprobări,neînţelegeri,diferenţă între profesional şi puterea
de muncă, control preventiv, negociere, arbitraj


 m m m 
3 #  4 
   % A

 
Aformarea şi dezvoltarea capacită ţii de a învăţa prin reflectarea în scris asupra mcon ţinutului
unui text /mesaj

Demers metodologic:
Fila de jurnal se împarte în două coloane;
= În stânga vei nota textul studiat sau informa ţia primită de la tutorele de practică, care te -a
impresionat
= În dreapta vei argumenta alegerea făcută, pute ţi nota o idee principală sau face un comentariu

Textul notat în stânga filei de jurnal este urmarea unei amintiri despre o experien ţă personală, pentru că te -
a surprins, pentru că o consideiă relevantă.
În partea dreaptă să consemnezi de ce ai ales acel text/acea informa ţie; de ce l-ai notat? La ce te -a făcut
să te gândeşti? Ce întrebare ai în legătură cu acel fragment? Ce te-a făcut să-l notezi.? La ce te-a făcut să
te gândeşti?c

59
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  


   ă à 

60
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  


   Ê

' 
una din principalele ramuri ale filosofiei; poate fi numită ştiinţa realităţii morale; încearcă elucidarea
problemelor morale printr -un demers cognitiv.
filosofie asupra moralei, a binelui şi a răului, a datoriei
sistemul sau codul moral al unei anumite persoane, religii, grup sau profesie. Moralitatea este
legată de rezolvarea sau capacitatea de a realiza distinc ţia dintre bine şi rău în comportament.

› 
reflectare a valorilor, serveţte la simbolizarea principiilor dup ă care un grup profesional sau o
organizaţie se defineşte pe sine.
mai mult decât un document administrativ, mai mult decât o lista de reguli, dupa care un membru al
organizatiei sau al unui grup prof esional poate identifica sau exclude comportamentul deviant.
 
›      #     # " 
reglementează normele de condui tă profesională a personalului contractual.

›) 
modalitatea de a acţiona în anumite împrejură ri sau situatii, conduită, purtare, comportare care ţine
de o profesie.
delimitează coordonatele in limitele caruia se manifesta o conduita specifica unei profesii. Astfel,
exercitarea cu succes a unei profesii presupune atat un nivel aptitudinal, cat si dezvoltarea si
exprimarea la locul de munca a unor trassaturi de personalitate 

   )  În funcţie de tipul de personalitate se pot defini mai
multe tipuri de comportament profesional:
1. " #  A are un dezvoltat spirit de competiţie, lucrează într -un ritm alert, având un randament mare
în muncă, îşi asumă responsabilităţi, poziţia în sistemul (organizaţia) din care face parte este importantă
pentru el, manifestând tendinţe de ascensiune socială
2. ›) A are o personalitate care aderă la normele grupului, evită să -şi exprime ideile, fiind de
acord cu ceilalţi, este loial şefului, îl preocupă beneficiile companiei şi caută căi de reducere a costurilor, nu
declanşează conflicte, manifestă dorinţa de a fi în asentimentul celorlalţi.
3. A este interesat de stabilitatea locului de muncă, având nevoie de un mediu securizant şi
de un salariu fix, evită în mod sistematic situaţiile de competiţie, nu este preocupat de ascensi unea socială.
4. )  A caută o profesie corespunzătoare aptitudinilor sale profesionale şi nivelului de
61
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

cunoştinţe de care dispune, în care meritele să -i fie recunoscute şi în care să existe condiţii pentru schimb
de experienţă; vrea să fie în contact cu noile descoperiri; este creativ, preferă probleme abstracte,
teoretice; apreciază un şef competent cel puţin egal, dacă nu superior; dispune de o motivaţie cognitivă.
5. +  A vrea să lucreze într-o organizaţie cunoscută, cu clădiri şi utilităţi moderne, fără
program fix, unde activitatea să aibă un status ridicat; confortul, condiţiile de lucru foarte bune sunt aspecte
vizate atunci când caută un loc de muncă (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic
plăcut).
6. ; !     : preferă un ritm alert, dinamic chiar situaţiile tensionate; este potrivit
pentru activităţile care cer luarea deciziilor într -un timp scurt, asumarea responsabilităţilor; obţine satisfacţii
reale prin munca sa.
7.  : îi place să lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizează problemele în profunzime,
căutând soluţia optimă; face totul cu pasiune, preferând problemele interesante; în echipă este omul căruia
i se cere frecvent ajutorul.
8. ;<  : este priceput în ceea ce face; execută operaţiile în ordine, preferă să lucreze în probleme
de natură aplicativă, să utilizeze îndemânările tehnice decât să descopere lucruri noi; doreşte o
poziţie într-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise.
9. +< : îşi pune cel mai bine în valoare aptitudinile când lucrează în grup, în situaţii de
rezolvare a unor probleme; elaborează planuri, are o bună viziune de ansamblu; este bine organizat,
găseşte soluţii de ieşire din situaţii dificile; este a utonom; caută o profesie care să -i dea libertatea de care
are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); preferă o muncă în care să nu fie nevoit să adere la politica
companiei; preferă situaţiile necompetitive, unde salariul şi promovările vin automat .
10. 7  @: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, preferă să lucreze într -o
organizaţie eficientă din punct de vedere administrativ; preferă poziţia de lider sau de membru al unei
echipe lider, este interesat de politica fi rmei; îşi exprimă ideile chiar dacă există divergenţe de opinie; îi
place să dezvolte idei şi tehnici noi.

›)   


situaţie sau împrejurare in care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual
contravine interesulu i public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independen ţa şi
imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori î ndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi
revin în exercitarea func ţiei deţinute;

   
starea de ordine exi stentă în desfăşurarea procesului de muncă , rezultând din respectarea întocmai
a normelor juridice care regl ementează acest proces şi din indeplinirea de către to ţi participanţii a
obligaţiilor asumate, potrivit legii, contractelor colective de muncă şi contractelor individuale de
muncă.

62
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  


K 
ansamblul atribu ţiilor şi responsabilită ilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul
legii, în fi şa postului;

 " 


acel interes care implică garantarea şi respectarea de cătr e instituţiile şi autorităţile publice a
drepturilor, libertă ţilor şi intereselor legitime ale cet ăţenilor, recunoscute de Constituţe, legislaţia
internă şi tratatele interna ţonale la care Româ nia este parte, precum şi îndeplinirea atribuţilor de
serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii ţi economicităţii cheltuirii resurselor;

  


orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori ob ţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine
ori pentru alţii, de către personalul contractual prin folosirea reputa ţiei, influen ţei, facilităţilor,
relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atributiilor func ţiei:

)#   "  


orice informaţie care priveste activitatile sau care rezultă din activită ile unei autorită ţi publice ori
instituţii publice, indiferent de suportul ei;

)#  %   


orice informaţie privind o persoana identificată sau identificabilă .

#   


tip de relaţii sociale caracterizate prin faptul că sînt stabilite între persoane (nu grupuri, instituţii,
colectivităţi) şi sînt regizate într -o măsură semnificativă de logica necesităţilor umane individuale.
Multe necesităţi individuale sînt satisfăcute în relaţiile dintre per soane: suport psihologic, dragoste,
stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere, securitate, statut, prestigiu.

B 
expresia unor preferin ţe şi credinţe colective, dar şi a unor orient ări fundamentale şi principii
generale.
un set de credinţe şi norme care ne ghideaz ă modul de a acţiona; sunt ceea ce definesc
organizaţia şi determină comportamentul organiza ţional.

63
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„  
  
     
 
 
  

775+= '/
r u  
 Ô        Ă
       
     
     Ă
        
  Ă
  
  ĂĂŢ  u ĂŢ   uĂŢ 
   
 uĂŢ 
   ŢĂ Ă     Ţ   Ţ  Ă
   uĂŢĂ     Ş  
    
 r  
 ĂĂ   Ă
  
     Ă

  
r
   
   
   
     

 
!   
"  Ă
 

  
u    
   
      Ă

 

  u    Ô Ă
     Ă
  

#   Ô
 uĂŢ     Ă
  
 
!
r    Ă  
 u Ş$ "

rr  
  Ţ %       S
r## 
r 

     Ţ  Ş   
 Ş
 
  Ă
 
r  &
'
  %    Ş  Ş  Ă   r 
r  
     % u  
 
  Ş   
 Ş %  
 
r  " Ţ
Ţ   uĂ      
    


r! "u
u  % Ă
 Ţ Ş       r 
r  
" %     Ţ    Ş %   Ă
r##! 
r ( ) 
%     Ş %   
r### 
r#   
      Ş %r###
  
 
    uĂ
  $&   
  
 
r###
r " 

   Ţ
 uĂŢ    Ă
  
 Ş
r###
 &&&$ u   
 
#
 &&&$  Ă           
 &&&$ $      Ş
  
Ă
 
 &&&'      
   
  ] !c " #c$%Vc&!"#' 
! &&&$&(c c)**cc+c 
 c,,)c c —cc — c c    ——c  — cc
—  cc—c —
 )))    
 )))    
# )))  
 )))   
r )))    
 )))    
 )))   

64
Acest material a fost el aborat prin finanţ are Phare în proiectul de
„