You are on page 1of 11

Fişă de lectură

Am început lectura(data) : 22.11.2010
Am teminat lectura(data):24.11.2010
Titlul operei literare: „Singur în faţa dragostei”
Autorul: Aureliu Busuioc
Opera face parte din volumul: „Singur în faţa dragostei”
Editura: Litera Anul apariţiei: 1966
Date importante din viaţa şi activiatea scriitorului:
În familia lui Alexandru şi a Olgăi Busuioc în comuna Cobîlca(azi
Codreanca),judetul Orhei,se naşte la 26 octombrie 1928 fiul
Aureliu,viitor scriitor, dramaturg şi ziarist.Între anii 1935-1939 a
urmat Şcoala primară de aplicaţie de pe lîngă Normala eparhială de
fete,unde a avut-o ca directoare pe Elena Alistar,cunoscuta
luptătoare pentru Unirea din 1918.Apoi au urmat studiile în Liceul
„Alecu Russo” pe care le-a întrerupt din cauza războiului dar le-a
continuat la Timişoara la Colegiul naţional bănăţean „C.D.Loga”
unde în 1948 şi-a luat bacalaureatul la Agronomie.Văzînd că nu
prea are vocaţii agricole între anii 1948-1949 a ales Şcoala militară
de ofiţeri Transmisiuni din Sibiu,pe care o absolveşte,da o părăseşte
in anii 49 pentru a se alătura familiei,obligată de autorităţile
sovietice de ocupaţie să se „repatrieze”.După cîteva luni de şedere în
lagărul sovietic au fost „repatriaţi” la Chişinău,unde li s-au
repartizat o cămăruţă într-un subsol.În iarna anului 1950 s-a
angajat în calitate de depanator-radio la un atelier unde a reparat
amplificatoare antediluviene pentru cinematografele săteşti,iar
toamna a intrat la Institutul pedagagic.În acelaşi an începe să
tipăreasca poezii şi diferite publicaţii.Între anii 1952-1954 a activat
ca redactor la Editura de Stat.A fost primit ca membru a Uniunii
scriitorilor in anul 1954 pe baza a două volumuri,unul Prafuri
amare,cu poezii satirice şi umoristice,altul La pădure,poezii pentru
copii.Odată turmentat de succesul al primelor tipărituri,a scos una
după alta, cărţuliile de versuri Piatra de încercare ,Dor , Firicel de
iarbă rară , Poezii , Versuri , Vise color şi altele pînă în 1965 cînd a
început să atace proza.În 1966 apare romanul „Singur în faţa

Între timp a reuşit să mai fie şi funcţionar.romanul „Singur în faţa dragostei”.nesupusă regulilor versificaţiei.ploi de scurtă durată.. 1955 * Prafuri1 amare.broşurica Plimbătorul de purici şi culegerea Concert .care se scrie mai repede.firească.Marele răţoi Max-traduse şi ele in engleză.În 1973 apare romanul „Unchiul din Paris”care a fost editat aproape în toate capitalele republicilor din fosta U. dragostei” care a fost întîmpinat de publicul cititor foarte bine. 1958 * Firicel de floare rară. Mi-i cîntecul ei casă.adjunct la revista „Scînteia leninistă” şi la ziarul „Tinerimea Moldovei”.salahor pe la gazete.S.Moscova.A scris şi proză pentru cei mici:Cizmele cocostîrcului. 1973 (roman) * În alb şi negru. Îi sînt şi-i voi rămîne fiu.A fost ales în 1977 secretar al Uniunii scriitorilor. 1966 (roman) * Radu Ştefan întâiul şi ultimul. 1988 .cu placheta de sinteză În alb şi negru . 1961 * Dor.rusă. 1955 * Piatra de încercare.Vilnius.Bratislava. 1986 (roman) * Îmblânzirea maşinii de scris. 1964 * Singur în faţa dragostei.Tot în proză a mai scris şi trei piese de teatru una din ele e Radu Ştefan. 1971 (scrieri dramatice) * Unchiul din Paris. 1962 * Poezii.la Riga .R.pentru care in 1996 i s-a decernat Premiul naţional al Republicii. Frumoasă-i limba care-o ştiu..Cum poezia.franceză şi spaniolă.S.În 1971 apare în traducere .întîiul şi ultimul transformată de regiyorul Ion Ungureanu şi teatrul „Luceafărul” într-un spectacol foarte reuşit. 1977 * Local .Redactor pe la edituri.. 1969 (piesă de teatru) * Şi sub cerul acela. E tragic de frumoasă.Acest roman la făcut pe scriitor să creadă că vocaţia lui adevărată este exprimarea obişnuită.germană.Aventurile lui Nătăfleaţă.chiar şi pe genunchi scriitorul a revenit şi pe domeniile ei cu Îmblînzirea maşinii de scris . Aureliu Busuioc Alte opere ale autorului: La pădure.

ochii albaştri sau verzi. iar gîtul neînchipuit der lung şi arcuit. 1992 * Concert. Literatura artistică. bine pieptănat. dar fără să pară mici subliniaţi de nişte cearcăne bine întunecate şi ele. real. „Un bărbat sub treizeci de ani. 2007 (antologie) Genul literar: Genul epic Specia literară: Roman Opera e structurată în: părţi Opera este scrisă în: proză Locul desfăşurării acţiunii: Recea-Veche Timpul dsesfăşurării acţiunii: toamnă-iarnă Naratorul: pagina 1 Personaje: Viorica Mircevna Vrabie. Radu Negrescu. principal.pers. viguroase şi aproape clasice dădeau feţei lui o expresivitate uluitoare.avea picioiarele frumos sculptate.cu ochii negri. real.pers. * Marele răţoi Max. pozitiv.” Era sensibilă. cu buze senzuale şi nas roman. pe ochi. „ O privire nedumerită şi speriată sub părul prăfuit ce-i cădea.Pantofiorii ei cu tocul vît u creionaş. Mînuţa mică şi umedă de emoţie şi din privirea un pic obraznică. pozitiv. cu ovalul feţei . cu prezentare grafică de Ion Severin) * Plimbătorul de purici.Negru aproape mulatru. 1993 (volum pentru care a fost premiat în 1996) * Lătrând la lună. probabil înalt de o frumuseţe rară. trăsături precise. 1990 (povestiri. 1997 (roman) * Punct. Chişinău. avea faţa albă. nasul drept. deşteaptă. o băietană. subliniat de tunsura băieţească. principal. Părea destul de înfiptă.

ciudat om” .pzitiv.O persoană destul de deşteaptă.o femeiuşcă destul de tînără încă.Gheorghe o iubea pe Ruxanda.iar Radu Negrescu o iubea pe Viorica Mircevna.insa aceasta nu a ramas cu el pina la sfirsitul vietii. secundar.pentru ca Viorica este o domnisoara de la oras.secundar. Secundar. Directorul Şcolii Spînu. real Pablo(Pavel Ionaşco). pozitiv. Era o persoana care-i ajuta pe cei din jur.prost de rage.pozitiv.caci acesta era o persoana naiva. Radu Negrescu este o persoana desteapta. negativ.prof.simplu si educat. Otilia Octavianovna.Avea relatii bune cu Viorica. real. real. n-are copii. a absolvit liceul de menaj. Dupa parerea mea.pers. real. cu o broboadă neagră.prof de ed. negativ. real. predă vreo cinci obiecte odată. mai poate fi asemanat si cu Gheorghe din opera \"Frunze de dor\" de Ion Druta.Purta un costum negru. n-a fost .insa rele cu directorul. de chimie Boris Maier- pers.e un dobitoc.pentru ca e destept.modest. dar plin de importanţă Lelea Safta lui Terinte.Este tipul intelectualului. pozitiv. e mai în vîrstă u cincisprezece ani decît mine.deoarece nu-i era drag.predă lucrul manual la şcoala din localitate.insa nici el nu s-a putut bucura de dragostea ei.O gospodină puternică. tehnologică- pers. dar cam necomunicabil.educata si inteligenta. Secundar. real Şeful de studii.are patruzeci de ani neîmpliniţi. directorul acestei şcoli.o femeie bună şi iute ca un titirez. cumsecade femeie Mătuşa Maria.pers.pentru ca aceasta persoana ii ra draga.egoista si rea.secundar. secundar.dar văduvă. „N -ui un interlocutor ideal.mai ales pe Viorica Mircevna.pers.caci ambii au ramas fara iubire.pers.alcătuit parcă din numeroase linii frînte şi totuşi neaşteptat de perfect”.

Cînd prezentările se termină.o trec şi se oprisc în faţa uşii unde îi întîmpină o femeiuşcă tinerică ce îi pofteşte în casă. real Lida (soţia lui Radu).Pedagogul pleacă. pozitiv.Marica dar se spune Viorica Ivanovna.pers.mereu la ora nouă îl trezeşte pe Negrescu ca să bea împreună.Ajung ei la punte. secundar.secundar. secundar. real Ion. real Elevul Ionel Armaşu.A doua zi în timpul practicii de producţii vine Pantelimon.predă lucru manual la şcoală.Spînu îi zice Vioricăi că i-a găsit gazdă.pers.pedagogul Radu Negrescu îi vede îndată privirea şi înţelege că ea stie deja totul:că Otilia are 40 de ani neîmpliniţi. măritată niciodată şi e încă fată mare.Negrescu îi aminteşte Vioricăi de consiliul pedagogic şi o sfătuieşte să se îmbrace cu un şorţ negru şi cît mai lung. pozitiv. II Viorica e dirigintă la clasa a noua “A”.pers. real Tamara Alexandrovna.n-a fost măritată niciodată şi e încă fată mare. pozitiv. real Eleva Lucica. pozitiv. secundar.Spînu directorul şcolii se grăbeşte să întrerupă dialogul dintre cei doi spunîndu-i Vioricăi că la şcoală s-a terminat cu Viorica.pers.şeful brigăzii .Viorica e tăcută dar pedagogul Negrescu are chef de vorbă.Vasilevna.pers.pers. real Rezumat / Idei principale: I Cînd noua profesoară se opreşte în uşa cancelariei de mînă cu Otilia.la Safta lui Tirente şi că pedagogul Negrescu o va conduce. pozitiv. secundar.Maier directorul de studii.Apoi se fac prezentările dintre Viorica Vrabie şi pedagogul Radu Negrescu. pozitiv.Acum la şcoală e perioada ce poartă denumirea de “practică de producţie”. secundar. o coţofană inofensivă Brigadierul Pintea.Viorica doreşte să plece singură însă pedagogul îi ia dulapul neaşteptat de uşor în spate şi porniră în doi la drum.

V Sîmbăta şi duminica pentru Negrescu îs zile libere ce şi le petrece în oraş.Viorica şi mai tîrziu a venit şi Negrescu. VI .Viorica începe să discute pe tema bunului gust şi de formarea lui.cu care începe să vorbeascădespre conflictul de azi dimineaţă.soţia lui îi spune că şi-a găsit adevărata iubire şi ca a depus actele de divorţ.Elena nepoata lor.cu care Negrescu discută despre culesul poamei.despre needucaţia lui Spînu şi despre ruşinea sufertă de Lucica.iar Spînu cu nişte priviri asasine îi trînteşte ziarele pe masă.brigadierul.Această agitaţie e din cauza că profesoara Viorica l-a pălmuit pe Spînu.Între Viorica şi Radu se dezvoltă o simpatie.Cu toţii protestează împotriva ei.Tamara şi franţuzoaica îl întîmpină cu nişte saluturi şterse.Pe la prînz cu toţii se reunesc acasă la şeful brigăzii.Viorica din vorbele Otiliei aude că ei s-au împăcat însă nu crede acest lucru.Lida.Pintea pedagog de geografie.Nu are prima oră şi începe să citeasca ziare apoi se duce spre cabinetul său unde Spînu.Spînu apasă soneria şi în cancelarie vin toţi profesorii.În drum o întîlneşte pe soţia lui.deoarece el a buzunărit un elev în faţa la toată clasa.Pe drum o întîlneşte pe tovarăşa Vrabie.El pleacă tocmai la miezul nopţii.Radu o petrece pînă acasă.de stat. III A doua zi Negrescu pleacă la şcoală. IV Negrescu iese de la magazin după ce şi-a cumpărat ţigări.Tamara soţia lui.care îl roagă să nu plece că are o chestie serioasă de discutat cu el.numai Negrescu o susţine.Ei pleaca înapoi spre casa lui Negrescu.Îs prezenţi:directorul.Negrescu îşi ia rămas bun de la mătuşa Maria şi pleacă spre autobus.

Seara a fost bal la şcoală. XII .Azi a petrecut-o pînă la punte.şi despre franţuzoaica.Pablo nu-i mai scrie Vioricăi şi nici mama ei.Nu a venit nici Negrescu şi nici Pablo.Ei discută despre vînătoare.E colaborator ştiinţific inferior al Institutului de Fizică şi Matematică.Lida îi comunică lui Radu că în curănd va primi citaţia de divorţ.Spînu a încercat să-i facă un scandal Vioricăi că la dînsa în clasă sint mulţi copii cu note rele. X Pablo pleacă.Viorica îl ocoleşte pe Radu. IX Într-o seară vine Pablo beat la Negrescu.ziarist şi colegul Vioricăi.acum ea vrea ca el să plece. XI Radu îşi dă seam că o iubeşte sincer pe Viorica şi meditează asupra acestui lucru.Radu nu înţelege de ce Viorica îl evită.Radu îl cunoaşte pe Pavel Ionaşcu.să o lase în pace.Îl adduce brigadierul.Între cei doi se începe o rivalitate pentru Viorica.nu există nici o îndoială.La adunarea convocată de director.Viorica nu dorea ca Pablo să vină.inventau teorii.Consiliul pedagogic s-a înfăptuit în folosul Vioricăi.Ei s-au îndrăgostit.sat.Spînu se poartă de parcă nu s-a întîmplat nimic. VII Vine ultima zi de şcoală şi se apropie sărbătorile. VIII Comisia aprobă cererea lui Negrescu.Îl petrece Viorica şi Radu.Apoi ei în doi pleacă spre pădure unde discută despre sentimentele lor unul faţă de altul.despre şcoală.Între Viorica şi Radu se începe o frumoasă poveste de dragoste.Lui Negrescu îi place franţuzoaica.

Rica(căci aşa o numea tatăl ei)îl cuprinde de parcă l-ar pierde.Mătuşa Maria pregăteşte o cină de rămas bun. XIII Spînu aduce în cancelarie ziarul “Tinereţea” în care e un articol semnat de P.pe Viorica. XV Scrisorile Vioricăi pentru Radu vin regulat.dar Radu îi lipseşte mult.Radu nu-i mai scrie………….îi bate la geam.ea nu i-a răspuns “da”.Din ziua cu gazeta Viorica se poartă foarte ciudat.A doua zi Radu pleacă. Radu vine la Viorica..Copiii clasei a noua “A” vin cu uratul la Viorica. XIV E ajunul plecării lui Radu.în numele dragostei lor.A venit ajunul Anului Nou.El i-a propus sa fie soţ şi soţie.Viorica rămîne singură cu Radu şi îl roagă să o petreacă acasă.îl atinge pe faţă ca să-i cunoască toate trăsăturile .Amîndoi îsi declară dragostea.Doar acum el şi-a dat seama pe cine iubeşte cu adevărat…….Dar Radu e cu Lida.Ea îl întîmpină şi il duce în odaia cu fotografii îngălbenite şi cu icoane.De cîteva zile el nu-i mai scrie Vioricăi..Radu hotărăşte să o părăsească pe Lida şi îi scrie o scrisoare înainte de plecare.Începe să-i scrie o scrisoare Vioricăi în care minte pentru ultima oară.În articol sînt menţionaţi Viorica şi Radu.Radu îi aşteaptă pe Maier şi pe Viorica.Radu vorbea dar Rica tăcea în continuu.Radu pleacă spre vechea lui gazdă. Momentele subiectului: Expoziţiunea: Intriga: Desfăşurarea acţiunii: Punctul culminant: Deznodămîntul: Moduri de expunere: .Viorica crede că e o răzbunare din partea lui Pablo.Ionaşcu.Viorica îi zice lui Radu să plece căci pînă la urmă vor fi împreună.

31)”E un băiat bun”(pag. 46. un bărbat de o frumuseţe rară să-ţi stea ceasul. cu buze senzuale şi nas roman. 49. iar gura mea uscată de sete stă la dispoziţia matale Pantelemon Trofimovici. 57. 21. 4. 50. 3) El era descris de ctre Otilia ca „e cel mai mare ticălos de la noi. 73. 26.26. soţul criminal. 5. Dialog: pag. 70.37) „E omul pentru aş fi în stare de orice”(pag. 42.Ar fi putut avea mai mult gust. viguroase şi aproape clasice dădeau feţei lui o expresivitate uluitoare. 6. 40. 67. 27.22) „ Mă simt nu regăsit sau refăcut ci într-atîta .18.Contrar aparenţelor era foarte agitat. 33. de celibatar.Avea spirit de observaţie. Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat: Radu Negrescu este descris de către autor ca „Un bărbat sub treizeci de ani. 64. 62.Cînd am ajuns la lelea Safta costumul lui negru arăta rău”(pag. 16. 71. 31. 23. 39. trăsături precise.. 44. 42. 51. 69. 65. 52. 58.14) „Ciudat om şi Negrescu acesta!îmi place şi mie fără să-l ştiu aproape deloc. Monolog:pag. 30. 38. 59. 37. 52 . 14. 55. 35. 10. 7. 71. 36. 45. 68. probabil înalt de o frumuseţe rară. 69. 23. 24..9)„ -Eşti grozav Radu Nicolaevici!” (pag. 12. 23. cu ovalul feţei alcătuit parcă din numeroase linii frînte şi totuşi neaşteptat de perfect. 46. 66.1. 3. 18. 41.8) „-Eu sunt monstrul acesta. 30.1. 9.”(pag.”(pag.4. 8. 25. 56. 54. 63. dar fără să pară mici subliniaţi de nişte cearcăne bine întunecate şi ele.2. 15. 61.45) Însă are şi el păreri despre sine: „ Sunt un misojin incorigibil şi prefer o existenţă solitară. 60.”(pag. 43. 72. 32.cu ochii negri.Face impresia unui băiat deştept deşi pozează.”(pag. 37. 22. 47. 40. 14.loveleasă” Viorica îl caracteriza astfel „Radu Negrescu profesor de fizică şi matematici. 53.Negru aproape mulatru. 66. Descriere: pag.E însurat. 28. 50. 24.20. 19. 22. 35. 29. 17.care înfruntă o soţie nefericită. 54. 49. 45. 59. 61. 21.22)”E într-adevăr un om inteligent. Naraţiune: pag. 74.8. 13. 72. 48. 34. 31.Şi erudi!”(pag. 11.

S. și f. Care prezintă caracterele decadentismului.1. care persistă în greșeli. 2. Locuitor al Normandiei. varegi. vikingi. ♦ Intranz. pl. morbid Recrutare. necăsătorit Etimologie. propriu decadentismului. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi.74) Titlul oprei: Vocabular: Incorigibil . (Despre oameni și manifestările lor) Care nu poate fi îndreptat.adj. privitor la patologie.1) Care se realizează cu participarea mai multor departamente. Care aparține patologiei. (și la sg. flăcău.f.m. s. p. adj. care indică o boală fizică sau psihică. A se prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrarea în evidența armatei. holtei.m.nou. 1. ext.s. (La m. -de. Normnadă-NORMÁND.adj. a primi pe cineva pe baza unei alegeri. Care aparține normanzilor (1) sau locuitorilor Normandiei. în declin. -Ă. 2) Care coordonează activitatea mai multor . Care se găsește în decadență. (Mil. a câștiga pe cineva pentru o anumită Decadent. corijat.) A lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr.m. 2. încît va trebui să mă ieie de la început şi să mă cunoşti. care este provocat de o boală. A angaja. Fig. Interdepartamental . Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. a atrage. cavaler.”(pag. care urmează să fie încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar. 3. un contingent de tineri. și f. și f. privitor la normanzi sau la locuitorii Normandiei.adj. Persoană (în special bărbat) necăsătorită. 2. bolnăvicios. Irlanda și în insulele vecine. într-atîta fără corespondent în „eu”-l acela de pînă ieri. 2.) Nume sub care erau cunoscute neamurile germanice care locuiau în Peninsula Scandinavă.) persoană care făcea parte din aceste neamuri sau populații. burlac.. Celibatar. Adj. 1. 1. normanzi.s. Patologic.

Banderolă . insomnie. Denicotiniza . 3) Care ține de diferite departamente. judiciară etc. procuror). 2. (Înv.) Neurastenie. care se manifestă prin dureri de cap. I. Brasardă. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere.vb. departamente. ♦ Bandă de hărtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii.f. 2. Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci. Membru al corpului judiciar (judecător. judiciară etc.) Autoritate publică (administrativă. între sau dintre departamente.s. sufocări Pitecantrop . 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 3.Boală caracterizată prin tulburări funcționale ale scoarței cerebrale. ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate. a unui oraș. al unui catarg. depresiune psihică.1. 4. Citate preferate: „Şi porumbeii albi au umbra neagră” (pag.Nume dat omului fosil descoperit în Java. 3. Magistrat . palpitații. A reduce conținutul de nicotină din tutun prin trecerea ei în combinații mai puțin nocive.) Membru în conducerea administrativă. (Înv. cu caractere intermediare între maimuțele antropoide și omul primitiv. Tranz. oboseală.71) „Sine ira et studio! – Ură fără ură şi părtinire”(pag 31) . anxietate.