ªcoala prietenoasã

Experienþe de proiect

Eleonora Rãdulescu Anca Tîrcã

Editura Humanitas Educaþional

C e n t r u l

E d u c a þ i a

2 0 0 0 +

Introducere

Aºezarea învãþãmântului românesc pe coordonatele calitãþii ºi eficienþei presupune crearea unor ºcoli prietenoase, capabile sã pregãteascã toþi elevii pentru o societate democraticã. Realizarea acestui deziderat implicã elaborarea ºi implementarea unor proiecte apte sã rãspundã atât rigorilor proiectãrii moderne, cât ºi specificului schimbãrilor educaþionale. Ghidul ªcoala prietenoasã porneºte de la premisa cã acest tip de proiecte ar contribui în mod semnificativ la soluþionarea unora dintre problemele cu care multe dintre unitãþile de învãþãmânt se confruntã. În spiritul acestei premise, prezentul ghid sintetizeazã afirmaþii ale literaturii de specialitate ºi experienþe parcurse de ºcoala nr. 9 din Brãila, de ºcolile din Lilieci, Sinteºti, Vidra, care — ca participante în Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” — au fãcut paºi importanþi pe drumul cãtre ºcoli prietenoase. Elementele teoretice, exerciþiile, modelele de bune practici care sunt cuprinse în lucrare au menirea de a încuraja ºi alte unitãþi de învãþãmânt sã porneascã pe acest drum orientat cãtre schimbarea realitãþilor ºcolare ºi cãtre îmbunãtãþirea imaginii ºcolii în comunitate. În acest context, prima parte a ghidului aduce în discuþie dimensiuni fundamentale ale unei ºcoli prietenoase, aºa cum apar ele în literatura de specialitate ºi în practica unor unitãþi ºcolare care ºi-au asumat deja acest model. Cea de a doua parte face referire la drumul cãtre ºcoli prietenoase, drum care poate fi parcurs prin elaborarea ºi implementarea unor proiecte de schimbare. Pentru descrierea drumului care duce cãtre schimbarea mediului ºcolar au fost utilizate atât concluziile literaturii de profil, cât ºi prelucrãri ale unor texte redactate de echipele ºcolilor participante la program ºi sinteze ale discuþiilor purtate în timpul seminariilor de formare. Nutrim speranþa cã, gãsind în acest ghid repere teoretice ºi exemple care pot fi valorificate, tot mai mulþi dintre oamenii ºcolii îºi vor îndrepta atenþia cãtre crearea unor ºcoli prietenoase care pot sã-i pregãteascã pe elevii lor în acord cu cerinþele împlinirii individuale ºi cu prioritãþile unei societãþi democratice.
3

1
O ºcoalã prietenoasã - dimensiuni

>

>

C a p i t o l u l

1

O ºcoalã prietenoasã – dimensiuni

1

1.1.

De ce o ºcoalã prietenoasã? În ultimele decenii, rolul ºcolii s-a îndepãrtat mult de cel tradiþional — transmiterea de cunoºtinþe delimitate strict pe discipline de studiu — ºi a devenit mult mai complex, vizând: educaþia pentru adaptare la schimbare (fiecare copil este ajutat sã-ºi dezvolte propriul potenþial, sã fie creativ, motivat sã înveþe pe tot parcursul vieþii, capabil sã rezolve probleme, sã comunice ºi sã colaboreze cu alþii); promovarea valorilor unei societãþi deschise (accent pe valorizarea diversitãþii, dezvoltarea deprinderilor de cooperare, participarea la luarea deciziilor, toleranþã ºi gândire criticã); ameliorarea mediului social (copiii care se aflã, din diferite motive, în situaþii de risc, sunt ajutaþi sã reuºeascã din punct de vedere al educaþiei ºi integrãrii în social, în acest fel ºcolile contribuind esenþial la egalizarea ºanselor persoanelor în societate); practicarea tipurilor de învãþare fundamentale pentru secolul al XXI-lea (a învãþa sã ºtii — a dobândi cunoºtinþe generale vaste, instrumente de înþelegere, a învãþa cum sã înveþi; a învãþa sã faci — a dobândi competenþe pentru a te descurca în diferite situaþii ºi a-þi folosi creativitatea; a învãþa sã trãieºti împreunã cu ceilalþi — a învãþa sã-i înþelegi pe cei din jur, sã cooperezi ºi sã participi la viaþa comunitãþii; a învãþa sã fii — se încurajeazã autonomia ºi responsabilitatea personalã, acordându-se atenþie tuturor aspectelor legate de potenþialul unei persoane. În acest context, e nevoie ca ºcoala sã se restructureze, sã-ºi upgradeze structurile, mecanismele ºi serviciile pe care le oferã pentru a face faþã noilor roluri ºi responsabilitãþi care i se atribuie.

Reinventarea ºcolii este posibilã doar dacã ºcoala iese din aºa-numita „culturã a rutinei — ºcoala ca o fabricã / rigidã“ (caracterizatã prin formalism, control excesiv, supunere, uniformizare, individualism, izolare etc.), pentru a se dezvolta cãtre o „culturã a schimbãrii — ºcoala ca o familie / prietenoasã“ (aºteptãri pentru fiecare, cãldurã ºi grijã, sprijin reciproc, cooperare, încredere, respect pentru diferenþe, colegialitate, asumarea riscurilor, învãþare continuã, parteneriate etc.).

1.2.

O ºcoalã neprietenoasã Clãdirea ºcolii are ziduri gri, mohorâte, singurul indiciu cã acolo se aflã un loc destinat unor copii fiind firma cu numãrul (nu numele!) ºcolii. La ferestre atârnã dezordonat perdele albe de plastic cu modele florale. Este evidentã separaþia / diferenþa dintre spaþiile destinate profesorilor (de altfel mai elegante, cu covoare persane ºi mobilier de calitate) ºi cele destinate copiilor (cu bãnci vechi fixate în podea, podele acoperite cu linoleu tãiat, pereþi goi, catedre vechi acoperite de feþe de masã cu modele naþionale, dulapuri ruginite). Holurile sunt ºi ele întunecoase, vãruite în culori cenuºii ºi pavoazate cu tablouri cu reproduceri îngãlbenite de portrete de domnitori sau panouri pe care materialele cu conþinut plicticos, scrise mãrunt, nu au mai fost schimbate de mult timp. Uºi închise peste tot, lacãte ºi grilaje la încãperile cu obiecte valoroase (televizorul,

6

>

>

>

ªcoala prietenoasã

copiatorul, computerele, combina muzicalã), unde nu se intrã decât cu aprobare ºi foarte rar. Peste tot este praf, dezordine, dinspre grupurile sanitare vine un miros neplãcut, spaþiul e neprimitor, rece ºi lipsit de culoare. Grupuri de copii cu þinute neglijente intrã în ºcoalã cu zgomot ºi se îndreaptã cu lehamite spre clase. Profesori supãraþi, cu feþe acre, trec pe lângã copii fãrã sã spunã o vorbã, nimeni nu zâmbeºte. Se pare cã fiecare aºteaptã sã plece mai repede acasã.

1.3.

O ºcoalã prietenoasã O grãdinã cu flori ºi iarbã, amenajatã în faþa clãdirii, te face sã te simþi bine încã de la intrare. ªcoala are un nume care o distinge în peisajul local. Geamurile claselor sunt pictate în culori vesele, sunt pe ele flori, steluþe ºi pãsãri. Pe toate coridoarele sunt aviziere cu informaþii actualizate despre ºcoalã, fotografii cu copii participând la activitãþi, panouri cu lucrãri ale copiilor, ghivece cu plante decorative. Este curat în orice spaþiu, inclusiv la grupurile sanitare, unde existã gresie, faianþã, sãpun lichid ºi uscãtoare automate. În sãli existã mobilier modular, în culori variate de la clasã la clasã, aºezat în forme diferite pe o podea mochetatã. Fiecare clasã este personalizatã cu afiºaje specifice, poze, lucrãri ale elevilor. Profesorul de serviciu ºi directorul îi întâmpinã pe elevi ºi le ureazã o zi bunã verificând þinuta ºi intrarea în sãlile de clasã. Chipurile vesele ale copiilor exprimã fericirea cã sunt din nou împreunã pentru o altã zi de ºcoalã. E un zumzet permanent, se intrã ºi se iese din toate direcþiile, nu existã intrãri separate pentru elevi ºi profesori, sunt grupuri mixte (pãrinþi, profesori, elevi) care discutã în diferite spaþii ale ºcolii, în bibliotecã, la director în birou, la mesele de pe coridoare, în administraþie, ºcoala pare un stup în care se lucreazã împreunã. Uºi deschise peste tot, din biroul directorului se aude un cântec la modã, din cancelarie ºi din sãlile de clasã se aud râsete. Profesorii vorbesc cu copiii ºi sãrbãtoresc împreunã succesele. Se simt bine împreunã ºi sunt mândri de ºcoala lor.

1.4.

Mediu educaþional prietenos Prin mediu educaþional se înþelege atât mediul fizic ºcolar — amenajarea spaþiilor, afiºaje, facilitãþi etc., cât ºi atmosfera generalã existentã în ºcoalã, bazatã pe o anumitã conduitã ºi anumite valori promovate.

7

>

>

>

Capitolul 1

Este desigur important ca ºcoala sã fie un loc îngrijit ºi bine întreþinut. Atât elevii, cât ºi profesorii, îºi petrec o parte însemnatã a timpului între pereþii ºcolii ºi un mediu fizic vesel ºi plãcut poate juca un rol important în îmbunãtãþirea atmosferei din ºcoalã. Analize recente în domeniul managementului clasei de elevi aduc probe în favoarea faptului cã dimensiunea ergonomicã (dispunerea mobilierului, pavoazarea sãlii de clasã, vizibilitatea) este una de mare importanþã pentru succesul activitãþii didactice. Cu cât elevii contribuie mai mult la îmbunãtãþirea mediului ºcolar, cu atât ei vor aprecia schimbãrile fãcute ºi eforturile depuse. Trebuie sã-i facem sã se simtã ºi ei „proprietarii“ ºcolii respective ºi sã le oferim posibilitatea sã-ºi punã în aplicare propriile idei. O ºcoalã cu un mediu educaþional prietenos este un loc primitor, uneori cel mai primitor din comunitate, în care copiii vin cu drag pentru cã este curat ºi plin de culoare, pentru cã se simt ajutaþi ºi protejaþi. Într-o ºcoalã prietenoasã existã o atmosferã destinsã, de colaborare, între toþi membrii comunitãþii educaþionale — cadre didactice, elevi, personal administrativ ºi pãrinþi. Cuvintele-cheie pe care se bazeazã relaþiile lor sunt: încredere, sprijin reciproc ºi respect pentru diferenþe. Elevii lucreazã împreunã, comunicã eficient, îºi exprimã sentimentele, valorizeazã diferenþele ºi rezolvã situaþiile conflictuale. Curriculumul ascuns al ºcolii (mesajele ºi lecþiile derivate din modul de organizare a ºcolii, din atitudinile ºi comportamentul profesorilor / altor angajaþi) sprijinã implementarea curriculumului formal. Studiile au demonstrat ca elementele care þin de climatul ºcolii au impact deosebit de important asupra dezvoltãrii personale a copiilor ºi formãrii lor ca viitori adulþi. Lista de control pentru un mediu educaþional prietenos: Mediul fizic ºcolar: în clase existã panouri pe care sunt expuse lucrãrile elevilor la diferite discipline; elevii au responsabilitãþi în ceea ce priveºte selectarea ºi expunerea lucrãrilor; afiºajele sunt schimbate regulat ºi reactualizate; pereþii claselor sunt pictaþi cu desene adecvate vârstei; sãlile de clasã sunt mochetate; mobilierul din clase este modular ºi se rearanjeazã în funcþie de tipul de lecþie (de exemplu, o dispunere a mobilierului în semicerc / oval încurajeazã discuþiile, interacþiunea, dezvoltarea de relaþii interpersonale); existã o micã bibliotecã în fiecare clasã; clasele au elemente de culturã expresivã: simboluri specifice, imnul clasei, sloganul clasei, ceremonii specifice, regulile clasei etc.; elevii au responsabilitãþi în clasã ce vizeazã mediul ºcolar: florile, mobilierul, serviciul zilnic etc.; în clase / holuri existã dulãpioare individuale pentru elevi; pe holuri sunt panouri cu informaþii despre activitatea ºcolii, fotografii, anunþuri, lucrãri ale elevilor, prezentãri de acþiuni ale consiliului elevilor, expoziþii tematice etc.; geamurile holurilor / claselor sunt pictate în culori ºi modele vesele; pereþii cancelariei sunt folosiþi pentru panouri informative, materiale noi în educaþie etc.; în cancelarie existã facilitãþi pentru profesori: etajere pentru bibliorafturi ºi diverse materiale, cãsuþe poºtale individuale (pigeon-holes), dulãpioare personale, flip-chart cu anunþuri, mobilier modular pentru lucru individual ºi / sau în grup, televizor, video, cafetiere, frigider etc.; în pauze se ascultã muzicã; soneria care anunþã pauzele are o melodie veselã; elevii au acces în toate spaþiile ºcolii; nu existã intrãri separate pentru elevi ºi profesori; elevii ºi profesorii au acces permanent la echipamentele ºcolii — computere, fotocopiatoare etc.; spaþiile, echipamentele, instalaþiile nu pun în pericol siguranþa copiilor; terenurile de joacã ºi bazele sportive corespund standardelor necesare ºi nu pun în pericol sãnãtatea copiilor; în ºcoala se deruleazã un program de educaþie pentru igienã ºi sãnãtate în care ºi copiii au responsabilitãþi de organizare;
8

>

>

>

Capitolul 1

existã afiºaje de atenþionare privind curãþenia în diferite locuri din ºcoalã — holuri, toalete etc.; existã un sistem de recompense ºi sancþiuni în ceea ce priveºte mediul ºcolar; grãdina ºcolii este îngrijitã prin acþiuni ale elevilor; în curtea ºcolii sunt marcaje pentru diferite jocuri; grupurile sanitare sunt curate; personalul de îngrijire este responsabilizat sã întreþinã spaþiile ºcolii. Relaþiile / conduita existã un cod de conduitã pentru elevi ºi profesori; regulamentele interne interzic bãtaia ºi orice altã formã de agresiune fizicã sau verbalã; existã un text de politicã care reglementeazã managementul conduitei în ºcoalã; se deruleazã programe de consiliere pentru copiii cu nevoi speciale; profesorii colaboreazã pentru a asigura succesul elevilor; viziunea / misiunea ºcolii promoveazã ideea de colaborare, de exemplu „împreunã pentru a învãþa ºi a ne sprijini reciproc“; echipe mixte de elevi, profesori ºi pãrinþi organizeazã activitãþi ale ºcolii; toþi membrii comunitãþii educaþionale sunt consultaþi ºi implicaþi în luarea deciziilor; relaþiile se bazeazã pe încredere; se urmãreºte dezvoltarea stimei de sine a elevilor; conflictele sunt considerate ca oportunitãþi de progres ºi dezvoltare; elevii sunt încurajaþi sã-ºi exprime opinia; ºcoala are o strategie de dezvoltare a relaþiilor personale în cadrul grupurilor de elevi; sunt utilizate strategii didactice interactive; planul de dezvoltare are în vedere funcþionarea ºcolii ca o minicomunitate în care toþi se simt responsabili; existã simboluri, sloganuri, ritualuri specifice ºcolii; succesele se sãrbãtoresc împreunã; experienþele ºi practicile de succes sunt împãrtãºite la nivelul ºcolii / în afara ºcolii; ºcoala este o organizaþie în care toþi învaþã.

Reflectaþi! Ce aþi schimba în clasa / ºcoala în care predaþi? Cum aþi caracteriza „curriculumul ascuns“ al ºcolii în care lucraþi? Ce valori sunt promovate în ºcoalã? Cu cine v-aþi consulta ºi pe cine v-aþi baza dacã v-aþi propune sã îmbunãtãþiþi climatul ºcolii? Cum comentaþi descrierea unei clase fãcutã de un fost elev: Clasa ca o oazã Oricât haos ar fi fost afarã — ªtiam cã în clasa dumneavoastrã Vom gãsi ordinea, dreptatea ºi ºansa De a învãþa. ªi toleranþa. ªi voie bunã. ªi emoþie. Clasa poate fi doar o extensie a Rãului — dar poate fi o Oazã. Suntem înconjuraþi de imagini pline de violenþã, de mânie ºi lãcomie. Toate izbesc cu furie în uºã. Dar aici suntem în siguranþã. În cãmãruþa asta învãþãm Sã ne preþuim unul pe celãlalt, Sã gândim, sã visãm, Sã ne aflãm pacea ºi sã fim creatori.
(Helen Exley, „Doamnei profesoare, cu dragoste“)

10

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Acþionaþi! Realizaþi un proiect de reamenajare a claselor ºi holurilor ºcolii consultând elevii ºi pãrinþii ºi bazându-vã pe parteneri din comunitate pentru a gãsi resursele necesare În cadrul unui consiliu profesoral, elaboraþi un cod de conduitã al cadrelor didactice ale ºcolii folosind ºi sugestiile elevilor ºi pãrinþilor

1.5.

O ºcoalã prietenoasã cu copiii O ºcoalã prietenoasã cu copiii se preocupã ca dreptul la educaþie al oricãrui copil din comunitate sã fie respectat, indiferent de statut social, etnie, religie, sex, capacitate intelectualã etc. Pentru aceasta, ºcoala dezvoltã mecanisme ºi activitãþi specifice prin care sã creeze un mediu educaþional atractiv, în care copiii sã se simtã în siguranþã fizicã ºi psihicã. Proiectul instituþional al unei ºcoli prietenoase cu copiii include Educaþia pentru drepturile copilului / omului ca un demers prioritar, realizat crosscurricular ºi care vizeazã atât transmiterea de cunoºtinþe (drepturi, categorii, documente importante, istoric, organizaþii etc.), cât ºi formarea de atitudini (respect pentru drepturi, responsabilitatea acþiunilor proprii, cooperarea etc.) ºi dezvoltarea de deprinderi (de colaborare, comunicare, rezolvare de probleme etc.). Este foarte important ca educaþia pentru drepturile copilului / omului sã se realizeze într-o atmosferã care sã reflecte preocupare pentru idealurile ºi practicile specifice acestora (relaþii de colaborare între membrii comunitãþii ºcolare, dezvoltarea abilitãþilor ºi atitudinilor de bun cetãþean etc.). De asemenea, ºcoala trebuie sã aibã iniþiativa unor activitãþi prin care sã se acþioneze concret în legãturã cu situaþii de încãlcãri ale drepturilor copilului / omului din comunitatea localã. Managementul unei ºcoli prietenoase este unul participativ, toþi membrii comunitãþii ºcolare (elevi, pãrinþi, personal administrativ) fiind consultaþi în legãturã cu direcþia de dezvoltare ºi politicile ºcolii ºi implicaþi în luarea deciziilor referitoare la schimbãri majore în activitatea ºcolii. Un punct de vedere larg acceptat de mediile educaþionale din toatã lumea este acela care promoveazã necesitatea democratizãrii ºcolii ca o condiþie de a-i pregãti pe copii pentru viaþa într-o societate democraticã. Este nevoie ca elevii sã fie consultaþi deoarece: vor sprijini atingerea obiectivelor de dezvoltare a ºcolii pentru cã se simt incluºi în luarea deciziilor; dacã le acordãm elevilor responsabilitãþi, posibilitatea de a-ºi exprima opiniile, de a lua decizii ºi de a participa activ la viaþa ºcolii, nu facem decât sã le dãm ºansa sã exerseze practic capacitãþi de care vor avea nevoie ca adulþi ºi pe care le vor utiliza mai târziu în viaþã; existã, de asemenea, motive pragmatice de a implica elevii în planificarea deciziilor din moment ce o astfel de implicare conduce la îmbunãtãþiri în ceea ce priveºte disciplina — când, de exemplu, elevii sunt ei înºiºi autori ai regulilor ºi practicilor care le guverneazã viaþa ºcolarã, ei le vor înþelege mai bine ºi vor începe sã le respecte; în unele domenii, elevii se pot dovedi mai buni în a planifica ºi rezolva problemele, deoarece existã anumite aspecte ce þin strict de viaþa lor ºi despre care ei evident ºtiu mai multe. O ºcoalã mai democraticã pentru elevi nu înseamnã nici anarhie ºi nici lipsa structurilor ierarhice, ci este o ºcoalã în care organismele ºi structurile de putere sunt clar definite, dar în care relaþiile dintre diferiþii membri ai instituþiei se bazeazã mai puþin pe teama faþã de cei superiori pe scarã ierarhicã ºi mai mult pe încredere ºi respect reciproc. Într-o astfel de ºcoalã, copiilor li se acordã posibilitatea sã-ºi exprime temerile, ei primesc responsabilitãþi în chestiuni ce vizeazã funcþionarea ºcolii ºi li se oferã condiþii de implicare activã ºi creativã în probleme care îi privesc direct. Una dintre cele mai eficiente ºi folosite metode de a implica elevii într-un mod activ în viaþa ºcolii este înfiinþarea unui consiliu al elevilor. Pentru a funcþiona eficient, acest organism trebuie susþinut de alte proceduri ºi practici ale ºcolii care sã contribuie la crearea unei culturi democratice în interiorul ºcolii, la dezvoltarea la copii a sentimentului de apartenenþã la o comunitate ºcolarã prietenoasã, corectã ºi care le oferã deplina protecþie. Curriculumul ºcolii vizeazã formarea la elevi a capacitãþilor, deprinderilor ºi competenþelor pentru viaþã care sã le permitã sã-ºi gãseascã locul într-un sistem flexibil ºi dinamic.
11

>

>

>

Capitolul 1

O ºcoalã prietenoasã cu copiii este interesatã nu numai de parcurgerea curriculumului, ci ºi de dezvoltarea copiilor sub toate aspectele: sãnãtate fizicã ºi mentalã, relaþionare, comunicare etc. Profesorii ºcolii considerã cã inteligenþa ridicatã este doar un ingredient în reþeta succesului în viaþã al elevilor. Mult mai importante pentru formarea copiilor ca adulþi performanþi sunt: inteligenþa emoþionalã — capacitatea de a te motiva ºi persevera în faþa frustrãrilor, de a-þi regla stãrile de spirit, de a fi stãruitor ºi a spera; inteligenþa practicã — capacitatea de a fi atent la ceea ce se întâmplã ºi a alege din mai multe variante de acþiune pe cele viabile. Din aceastã perspectivã, se considerã cã: fiecare copil este capabil sã înveþe ºi rostul educaþiei este de a dezvolta potenþialul fiecãruia; abilitãþile copiilor pot fi modificate printr-o instruire eficace; inteligenþa nu este distribuitã diferit (unii copii sunt mai inteligenþi, alþii mai puþin inteligenþi, ci existã mai multe tipuri de inteligenþã ce trebuie identificate, dezvoltate ºi valorizate pentru fiecare copil); rolul educaþiei nu este de a-i selecta pe cei capabili, ci de a dezvolta potenþialul fiecãrui copil. Activitãþile de învãþare promoveazã învãþarea prin cooperare, creativitatea ºi exprimarea opiniilor; profesorii folosesc metode activ-participative pentru a da ºansa fiecãrui copil sã contribuie la activitãþi. Deºi este posibil ca profesorii sã simtã cã pierd ceva din „puterea“ pe care o au, o abordare interactivã a predãrii–învãþãrii va ajuta elevi sã-ºi îmbunãtãþeascã performanþele. Se încurajeazã dezvoltarea gândirii critice a copiilor în vederea: formãrii unor opinii independente; construirii unor argumente care sã confere consistenþã propriilor opinii; manifestãrii toleranþei ºi respectului faþã de pãrerile altora; participãrii active la rezolvarea unor probleme; valorizãrii muncii în colaborare cu alte persoane.
12

>

>

>

ªcoala prietenoasã

ªcoala dezvoltã un curriculum la decizia ºcolii în conformitate cu interesele ºi nevoile copiilor, necesar pentru dezvoltarea de abilitãþi de bun locuitor al comunitãþii ºi adult într-o lume în schimbare. Opþiunea elevului pentru un curs la decizia ºcolii este rezultatul unui proces de consultare ºi negociere la care participã toþi factorii implicaþi ºi în care copiii au un cuvânt important de spus. Programul activitãþilor extraclasã este generos în tematici ºi activitãþi ce au în vedere crearea de oportunitãþi de petrecere a timpului liber, educaþia pentru valori, formarea de abilitãþi specifice, valorizarea talentelor ºi preocupãrilor copiilor etc. Evaluarea elevilor se realizeazã într-o modalitate care sã încurajeze dezvoltarea ºi progresul, sã stimuleze ºi sã motiveze învãþarea. Elevii ºtiu ce se aºteaptã de la ei atunci când sunt evaluaþi, evaluarea fiind consideratã o posibilitate de reflecþie asupra rezultatelor învãþãrii. Se folosesc metode alternative / complementare de evaluare — proiectul, portofoliul, fiºa de observaþie etc. ºi se evalueazã ºi modul în care se lucreazã în grupuri mici, precum ºi iniþiativa, creativitatea etc. Într-o ºcoalã prietenoasã, existã interes ºi preocupare pentru a ajuta copiii cu probleme sociale, cu nivel de trai scãzut ºi cu posibilitãþi materiale reduse. Comisia de ajutor social a ºcolii organizeazã periodic acþiuni în sprijinul unor astfel de copii, de genul: colecte de haine, rechizite, produse de igienã zilnicã etc.; acþiuni de strângere de fonduri organizate cu copiii (spectacole, tombole, expoziþii); acordarea de cadouri de zilele de naºtere, Crãciun etc.; acordarea de burse / locuri gratuite în tabere pentru copiii din familii sãrace; pregãtiri suplimentare, cursuri de limbi strãine / computer gratuite; asigurarea unei mese zilnice în colaborare cu fundaþii de caritate din zonã etc. Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu copiii nu existã abandon ºcolar sau acesta este foarte redus tocmai datoritã faptului cã mediul ºcolar este unul primitor ºi se deruleazã programe de sprijin pentru elevii aflaþi în situaþii de risc; copiii cu nevoi speciale sunt sprijiniþi prin activitãþi suplimentare de consiliere ºi pregãtire; în ºcoalã existã un cabinet de consiliere ºcolarã; principiul egalitãþii ºanselor stã la baza tuturor activitãþilor ºcolii; existã interes din partea ºcolii în legãturã cu ce se întâmplã cu copiii dincolo de ºcoalã, în familie ºi comunitate; existã o comisie de ajutor social care acþioneazã pentru a ajuta copiii sãraci; copiii cu posibilitãþi materiale scãzute sunt ajutaþi periodic de ºcoalã cu rechizite, articole de îmbrãcãminte, bilete gratuite în tabere / la spectacole, cadouri de Crãciun / Paºte etc.; existã o legãturã foarte bunã cu familiile elevilor; profesorii folosesc o gamã variatã de metode pentru a asigura o învãþare activã ºi diferenþiatã; învãþarea prin cooperare este practicã curentã; elevii participã la propria învãþare ºi îºi exprimã opiniile în cadrul lecþiilor; lucrãrile copiilor sunt expuse în clase / pe coridoare — se þine cont ca toþi elevii sã aibã lucrãri expuse, deoarece este foarte descurajant pentru elevii mai puþin dotaþi sã simtã cã munca lor nu este apreciatã; diversitatea etnicã / de religie este valorizatã în cadrul lecþiilor / activitãþilor organizate în ºcoalã; în cadrul lecþiilor se folosesc materiale-resursã variate ºi de bunã calitate; oferta de cursuri opþionale cuprinde cursuri de genul: educaþie pentru calitate, pentru viaþa privatã ºi de familie, educaþie pentru sãnãtate, educaþie pentru carierã, educaþie pentru cetãþenie democraticã etc.; notele reflectã progresul fãcut de copii ºi nu sunt modalitãþi de control sever ºi impunere a autoritãþii; copiii se simt în siguranþã fizicã ºi spiritualã; sunt interzise orice forme de agresiune fizicã sau verbalã; elevii nu sunt umiliþi în clasã / ºcoalã; motivaþia pentru învãþãturã este ridicatã;

13

>

>

>

Capitolul 1

profesorii participã la cursuri de educaþie pentru drepturile omului ºi realizeazã activitãþi în acest domeniu cu copiii / pãrinþii ºcolii; climatul ºcolii încurajeazã respectul reciproc ºi înþelegerea; elevii sunt permanent informaþi în legãturã cu activitãþile / evenimentele din ºcoalã, li se comunicã ce se planificã ºi ce se va întâmpla; o bunã informaþie nu numai cã va sprijini desfãºurarea activitãþii ºcolii, dar este un mod eficient de a-i face sã se simtã incluºi ºi implicaþi în comunitatea ºcolarã; se organizeazã întâlniri regulate cu elevii ºcolii pentru anunþuri, aprecieri, premieri etc.; astfel de întâlniri pot stimula interesul elevilor faþã de problemele generale ale ºcolii, aspect ce duce la formarea identitãþii ºcolii ºi la dezvoltarea legãturilor ºi relaþiilor dintre clase ºi grupuri de elevi; elevii au diverse responsabilitãþi în clasã ºi în ºcoalã prin care contribuie la bunul mers al vieþii ºcolare — de exemplu, responsabil cu activitãþile extraºcolare, conduitã, curãþenia clasei, revista clasei / ºcolii, grup ecologist, emisiuni radio etc.; multe activitãþi ale ºcolii (serbãri, campanii tematice etc.) sunt organizate de elevi; elevii talentaþi ºi supradotaþi au ºansa sã se afirme în cadrul diferitelor activitãþi ale ºcolii (concursuri, olimpiade, spectacole etc.); elevii se simt liberi sã-ºi exprime opinia în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala ºi sã semnaleze aspecte mai puþin plãcute ale activitãþii; consiliul elevilor este vocea copiilor din ºcoalã ºi contribuie esenþial la îmbunãtãþirea activitãþii ºcolii.

Reflectaþi! Care consideraþi cã sunt avantajele ce decurg din transformarea ºcolii dumneavoastrã într-una prietenoasã cu copii? Care ar fi primele trei prioritãþi de acþiune?

Acþionaþi! Utilizaþi feedback-ul obþinut dupã ce aþi parcurs lista de control în demersul de proiectare, implementare ºi monitorizare a activitãþii ºcolii din diverse compartimente. Elaboraþi un plan de acþiune pentru promovarea educaþiei drepturilor copilului la nivelul întregii ºcoli.

1.6.

Profesori prietenoºi Profilul ºi caracteristicile unei ºcoli sunt în cea mai mare mãsurã rezultatul acþiunii profesorilor din ºcoala respectivã. Experienþa lor de viaþã ºi profesionalã, convingerile ºi valorile pe care le promoveazã, normele culturale împãrtãºite sunt definitorii pentru modul în care sunt educaþi copiii unei ºcoli. Tot ce se întâmplã într-o ºcoalã, bine sau rãu, depinde de ceea ce fac ºi cum gândesc profesorii. Într-o ºcoalã prietenoasã, profesorii fac eforturi comune pentru a crea condiþii de învãþare fiecãrui elev. Echipa managerialã a ºcolii a investit în dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice pentru a creºte capacitatea internã a ºcolii (puterea de a demara ºi susþine un proces de învãþare continuã a profesorilor ºi a ºcolii în sine cu scopul de a creºte calitatea învãþãrii elevilor ºi a-i pregãti pentru o lume în schimbare). În astfel de ºcoli existã o comunitate profesionalã puternicã, rezultat al faptului cã profesorii ºcolii dialogheazã, îºi împãrtãºesc experienþele, au credinþe ºi norme comune, colaboreazã ºi se focalizeazã concertat pe activitãþile de învãþare pentru elevi. Echipa ºcolii este una formatã din alte echipe mai mici, în care fiecare are o responsabilitate ºi un rol. În acest caz, profesorul competent, profesorul bun, este cel care: lucreazã în echipã cu colegii, se integreazã ºi interacþioneazã; îºi asumã roluri noi în educaþia elevilor: consilier (cel de la care se aºteaptã un sfat bun), facilitator (face posibil accesul la cunoaºtere), moderator (de dialog între membri ai comunitãþii educaþionale), manager (al diferitelor grupuri de elevi), ghid (aratã direcþii alternative), iniþiator de acþiuni didactice, sursã de informaþii etc.
14

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Profesorii din ºcolile prietenoase au o inteligenþã emoþionalã ridicatã care îi ajutã sã se autocunoascã, sã fie eficienþi, sã se concentreze asupra muncii, sã coopereze ºi sã gestioneze situaþiile conflictuale cu elevii, colegii sau pãrinþii. Ei îºi exercitã autoritatea constructiv, prin crearea unui mediu favorabil învãþãrii, în care existã reguli clare, aºteptãri reciproce, o foarte bunã comunicare, un sistem de recompense ºi sancþiuni care funcþioneazã eficient. Stilul didactic este unul democratic — elevii sunt consultaþi în legãturã cu conþinuturile, se acceptã opinii, se adreseazã întrebãri ºi existã rãspunsuri ºi soluþii alternative ºi nu „cãi optime unice“. Se folosesc strategii didactice inovative prin care se urmãreºte formarea la elevi de competenþe necesare funcþionãrii cu succes într-o lume în schimbare: gândire criticã, rezolvare de probleme, comunicare, spirit de echipã etc. Cultura unei ºcoli prietenoase este una care sprijinã schimbarea în educaþie ºi o acceptã ca un proces de grup în care toþi împreunã învaþã noi modalitãþi de a face educaþie. Se munceºte „cu inima“ (heart work) pentru a se asigura creºterea calitãþii demersului didactic. Normele culturale promovate sprijinã schimbarea de atitudine a profesorilor în direcþia unei relaþionãri foarte bune cu elevii: „ºtim cãtre ce ne îndreptãm“, „lucrãm împreunã pentru a reuºi“, „se poate ºi mai bine“, „învãþãm cu toþii“, „fiecare are ceva de oferit“, „putem discuta despre diferenþele dintre noi“, „suntem mândri de noi ºi ne simþim bine împreunã“. Listã de control pentru un profesor prietenos Pe lângã o bunã pregãtire profesionalã, un profesor prietenos: nu îºi eticheteazã elevii ca buni ºi proºti; valorificã mai multe tipuri de inteligenþã (muzicalã, lingvisticã, logico-matematicã, spaþialã, naturalistã, kinesteticã, inter-personalã, intra-personalã); elevii au încredere în el; nu apreciazã doar rezultatele ºi performanþele academice, ci ºi cooperarea ºi sprijinul reciproc; respectã punctele de vedere ale elevilor sãi ºi creeazã un cadru de discuþii care încurajeazã exprimarea gândurilor ºi a preocupãrilor acestora;

15

>

>

>

Capitolul 1

nu þine discursuri, ci este exemplu prin conduita proprie; nu stârneºte teamã, ci impune stimã; nu constrânge, ci convinge; îºi manifestã autoritatea constructiv ºi evitã apariþia conflictelor cu elevii; stimuleazã elevii sã aprecieze valorile morale; evitã favoritismul, sarcasmul ºi nu-ºi pune elevii într-o situaþie jenantã; nu submineazã demnitatea ºi încrederea în sine a elevilor; încurajeazã relaþii care îi fac pe elevi sã fie deschiºi la influenþa sa pozitivã; îi sprijinã pe elevi sã aibã succese ºcolare; este strict în principii, dar manifestã supleþe în ceea ce priveºte forma de aplicare a acestora; se simte bine în prezenþa elevilor; trateazã elevii cu respect, înþelegere, grijã ºi preocupare; zâmbeºte în clasã; îºi cere scuze când greºeºte; este capabil sã viseze alãturi de elevii sãi ºi redescoperã lumea prin ochii elevilor sãi; le permite elevilor sã facã sugestii în legãturã cu activitãþile ºi conþinuturile; foloseºte o gamã variatã de metode ºi resurse pentru a asigura o învãþare diferenþiatã în avantajul fiecãrui copil; creeazã în clasã / ºcoalã un climat care favorizeazã învãþarea; monitorizeazã ºi evalueazã progresul elevilor; încurajeazã elevii sã participe la activitãþi; este corect în aprecieri; îi pasã de fiecare elev ºi considerã cã fiecare este valoros în felul sãu ºi cã are ceva de oferit; este disponibil sã discute cu elevii sãi aspecte legate de ore; este dispus sã aloce timp în afara orei pentru problemele personale ale elevilor sau pentru cele legate de ºcoalã;

16

>

>

>

ªcoala prietenoasã

conlucreazã cu elevii / directorul / personalul administrativ pentru rezolvarea problemei; pentru el procesul de predare–învãþare nu a devenit o rutinã — experimenteazã lucruri noi ºi considerã cã fiecare generaþie este o provocare; încearcã mereu noi modalitãþi de predare ºi doreºte sã-ºi amelioreze demersul — crede cã oricând se poate ºi mai bine; se cunoaºte pe sine ºi doreºte sã se autodepãºeascã; este preocupat de propria dezvoltare profesionalã — se informeazã, citeºte, participã la cursuri; învaþã continuu, colaboreazã ºi formeazã alianþe ºi parteneriate flexibile în funcþie de nevoi ºi context; împãrtãºeºte din experienþele sale de succes; se integreazã echipei ºcolii; este comunicativ ºi sociabil; este flexibil ºi rãbdãtor; are o inteligenþã emoþionalã deosebitã; participã activ la viaþa ºcolii, îºi asumã responsabilitãþi ºi riscuri; participã la luarea deciziilor; este un bun cetãþean ºi se implicã în viaþa comunitãþii;

Reflectaþi! ªtiþi oare ce aºteaptã copiii ºi colegii de la dumneavoastrã? Care sunt punctele dumneavoastrã forte pe care le puteþi dezvolta pentru a deveni un profesor prietenos? Credeþi cã vã folosiþi în ºcoalã tot potenþialul de care dispuneþi? Dacã aþi fi directorul ºcolii, ce prioritãþi aþi avea pentru a forma profesori prietenoºi? Lecturaþi urmãtoarele fragmente de text ºi reflectaþi împreunã cu colegii de cancelarie la mesajele pe care acestea le transmit: Când toate lucrurile punctuale pe care ni le-aþi spus se vor fi uitat, ne vom aminti entuziasmul dumneavoastrã, încurajãrile, bunãtatea … Vã mulþumesc pentru lipsa de sarcasm — lucrul care încurcã ºi descurajeazã cel mai tare un copil. … Un bun profesor ºtie ce responsabilitãþi s-ar potrivi unui elev trist — de exemplu hrãnitul peºtiºorilor sau udatul plantelor. … Un profesor bun îºi aminteºte cã a fost ºi el copil — ºi înþelege toate spaimele, tristeþile, exuberanþã ºi bucuria prin care trec elevii lui, în clasã. … Un profesor bun simte când eºti foarte trist. Chiar dacã nu spui nimic despre asta. ªi te face sã înþelegi cã puteþi vorbi oricând. Dacã vrei.
(Helen Exley, „Doamnei profesoare, cu dragoste”)

Acþionaþi! Organizaþi un consiliu profesoral cu tema „O ºcoalã prietenoasã — profesori prietenoºi“, puneþi în discuþie lista de control prezentatã mai sus ºi stabiliþi cãi ºi mecanisme de acþiune prin care sã produceþi schimbãri de atitudine.

17

>
1.7.

>

>

ªcoala prietenoasã

O ºcoalã prietenoasã cu familia Orice schimbare în educaþie pune în discuþie implicarea pãrinþilor în activitatea ºcolii. Este dovedit faptul cã succesul copiilor depinde în mare mãsurã de armonizarea demersurilor ºcolii cu cele ale familiei ºi de buna colaborare dintre profesori ºi pãrinþi în vederea stabilirii unei continuitãþi educative. O ºcoalã prietenoasã cu pãrinþii trece dincolo de legãturile formale ºi oarecum fireºti cu familiile copiilor ºi dezvoltã adevãrate parteneriate active folosind o gamã largã ºi variatã de modalitãþi. Într-o ºcoalã prietenoasã se deruleazã programe de educaþie a pãrinþilor, care au în vedere depãºirea unor modele culturale rigide ºi depãºite promovate uneori de familie (desconsiderarea opiniei copilului, autoritate excesivã, independenþã scãzutã, sprijin pe o perioadã îndelungatã etc.) ºi responsabilizarea pãrinþilor pentru a susþine activ direcþiile educaþiei moderne care vizeazã libertatea de opþiune, participarea la decizii, gândirea criticã, exprimarea opiniei, rezolvarea de probleme, drepturile ºi responsabilitãþile copilului etc. Într-o ºcoalã prietenoasã, pãrinþilor li se creeazã oportunitãþi de a participa în diferite forme la activitatea ºcolii ºi existã o bunã comunicare cu familiile elevilor. Se vizeazã schimbarea ideilor, concepþiilor ºi abilitãþilor parentale, precum ºi sprijinirea familiilor aflate în situaþii dificile. Se încurajeazã exprimarea pãrerilor pãrinþilor în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala ºi se acceptã poziþia acestora de „prieteni critici“ — persoane de încredere, cointeresate în actul de educaþie, care, din dorinþa de a ajuta ºi a asigura succesul ºcolii, semnaleazã problemele existente, discrepanþa dintre intenþii ºi acþiuni, oferind astfel ºansa unei analize cuprinzãtoare ºi a unui proiect de dezvoltare realist. Managementul activitãþilor cu familiile elevilor are la bazã împãrtãºirea de cãtre tot personalul ºcolii a unei viziuni comune privind relaþia cu pãrinþii, al cãrei cuvânt-cheie este parteneriatul, cu toate conotaþiile ºi dimensiunile sale. Delegarea responsabilitãþilor ºi lucrul în echipã, comunicarea eficientã ºi împãrtãºirea experienþelor de succes sunt modalitãþi prin care, într-o ºcoalã, cadrele didactice reuºesc sã devinã prietene cu pãrinþii. Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu familia: informaþi pãrinþii despre: ce se întâmplã în ºcoalã, publicând un buletin informativ lunar / semestrial; progresul copiilor lor, transmiþându-le un raport semestrial / anual scris; ce se planificã în ºcoalã (misiune, politici, curriculum, reguli etc.); direcþii majore ale schimbãrii / reformei în educaþie. stabiliþi înþelegeri / acorduri / contracte scrise cu pãrinþii care sã stipuleze responsabilitãþi reciproce în educaþia copiilor; elaboraþi împreunã cu pãrinþii un cod de conduitã pentru elevii ºcolii; elaboraþi o politicã a ºcolii care sã reglementeze o relaþie cu pãrinþii bazatã pe încredere ºi colaborare; consultaþi ºi implicaþi pãrinþii în luarea deciziilor majore ale ºcolii, de exemplu, introducerea unei uniforme ºcolare, politici ale ºcolii în diferite domenii, curriculum la decizia ºcolii etc.; publicaþi un material cu informaþii despre ºcoalã pentru uzul pãrinþilor; un astfel de material ar putea conþine: textul de misiune a ºcolii, politicile ºcolii, oferta de curriculum la decizia ºcolii, programul de activitãþi extraclasã, regulile ºcolii, necesarul de rechizite, descrierea uniformei ºcolii ºi a þinutei sportive, date referitoare la cadrele didactice, mecanisme de monitorizare ºi evaluare a progresului copiilor, mecanisme de comunicare cu pãrinþii etc.; realizaþi întâlniri cu pãrinþii în care sã-i încurajaþi sã punã întrebãri ºi sã-ºi asume responsabilitãþi în clasã / ºcoalã; pregãtiþi foarte bine o întâlnire cu pãrinþii ºi asiguraþi-vã cã: aveþi o agendã a întâlnirii ca sã corespundã obiectivelor întâlnirii ºi nevoilor pãrinþilor; existã un spaþiu corespunzãtor pentru desfãºurarea optimã a întâlnirii — cu mobilier aºezat în semicerc, flip-chart pentru notarea ideilor etc.; aþi fotocopiat un minim de material informativ referitor la tema întâlnirii. organizaþi întâlniri cu grupuri mici de pãrinþi cu probleme, interese sau opþiuni comune;
19

>

>

>

Capitolul 1

oferiþi posibilitatea unor întâlniri individuale de 10–15 minute în fiecare lunã pentru pãrinþii fiecãrui copil din clasã / ºcoalã pentru discuþii deschise despre aspecte mai delicate legate de copil; amenajaþi în ºcoalã un spaþiu unde pãrinþii se pot întâlni pentru diferite activitãþi (o salã a pãrinþilor); organizaþi în ºcoalã un Centru de resurse pentru pãrinþi care sã ofere cãrþi ºi materiale informative specifice, casete video, presã de profil, ambient pentru discuþii ºi întâlniri etc.; ajutaþi pãrinþii cu sfaturi privind rolul lor în educaþie, comunicarea cu copilul, sprijinul în pregãtirea lecþiilor, recompensele ºi sancþiunile, psihologia vârstelor etc.; solicitaþi de la pãrinþi date necesare cunoaºterii copilului pentru a individualiza învãþarea la clasã; implicaþi pãrinþii în organizarea unor activitãþi extraclasã — serbãri, vizite, cursuri, acþiuni de strângere de fonduri, proiecte în comunitate etc.; invitaþi pãrinþi în clasã / ºcoalã pentru a împãrtãºi din experienþa meseriei / muncii lor în forma unor prezentãri / discuþii panel; solicitaþi sprijinul pãrinþilor pentru lucrãri de reparaþii / întreþinere / decorare a clasei sau ºcolii; organizaþi întâlniri / seri comune pãrinþi–copii; folosiþi în mod regulat chestionare prin care sã aflaþi de la pãrinþi opinii în legãturã cu modul în care funcþioneazã ºcoala; o întrebare pe care nu trebuie sã o evitaþi este: ce nu vã place în ºcoalã? organizaþi cursuri de formare pentru cadrele didactice / personalul administrativ pentru a le dezvolta abilitãþile de lucru cu pãrinþii; teme de interes pot fi: managementul conflictelor, comunicarea eficientã, inteligenþa emoþionalã, rezolvarea de probleme etc.; creaþi o bazã de date cu meseriile, talentele speciale ºi preocupãrile deosebite ale pãrinþilor în vederea folosirii lor în activitãþile de sprijinire a ºcolii; fiþi disponibili pãrinþilor clasei / ºcolii ºi în afara programului de lucru; învãþaþi sã ascultaþi pãrinþii; participaþi la cât mai multe întâlniri ale comitetelor de pãrinþi;

20

>

>

>

ªcoala prietenoasã

abordaþi o atitudine deschisã ºi flexibilã în relaþia cu familia; organizaþi activitãþi care sã intereseze diferite minoritãþi etnice; promovaþi principiul egalitãþii ºanselor în toate activitãþile ºcolii; respectaþi drepturile tuturor copiilor, indiferent de statutul social al pãrinþilor, etnie, sex etc.; daþi feedback pozitiv pãrinþilor prin mesaje scrise, telefon etc.; trimiteþi scrisori de mulþumire / apreciere pãrinþilor care s-au remarcat în diferite acþiuni; acordaþi diplome lunare / semestriale, de exemplu „familia lunii“ pentru contribuþii meritorii ºi sprijinul acordat ºcolii; creaþi oportunitãþi pentru întâlniri informale cu / între pãrinþi — petreceri, excursii etc.; menþionaþi în întâlnirile ºcolii / rapoarte de activitate pe cei care au sprijinit ºcoala în diferite moduri; daþi posibilitatea pãrinþilor sã-ºi exprime opiniile în revista / site-ul ºcolii; amenajaþi pe holul ºcolii un panou al pãrinþilor pe care se pot afiºa regulile ºcolii, buletinul informativ al ºcolii, opinii ale pãrinþilor etc.; amplasaþi în ºcoalã o cutie poºtalã pentru sugestii ale pãrinþilor; afiºaþi materiale informative despre ºcoalã / activitãþi specifice în locurile de acces; permiteþi accesul pãrinþilor în biblioteca ºcolii ºi laboratorul de informaticã; organizaþi cursuri / programe interactive pentru pãrinþi pe diferite teme / în diferite domenii deficitare: construirea comportamentelor adecvate, respectarea drepturilor copiilor, educaþia pentru sãnãtate etc.; iniþiaþi ºi derulaþi programe de ajutorare a familiilor aflate în situaþii dificile; organizaþi zile ale porþilor deschise pentru pãrinþi ºi membri ai comunitãþii — în astfel de zile pãrinþii asistã la ore de curs, participã la diferite activitãþi ale ºcolii etc.; fiþi convinºi de faptul cã implicarea familiei asigurã progresul fiecãrui copil al ºcolii;

Reflectaþi! Ce avantaje ar avea ºcoala în care lucraþi dacã aþi optimiza comunicarea cu pãrinþii ºi implicarea lor în activitatea ºcolii ? Care ar fi posibilele blocaje? Ce soluþii le-ar putea înlãtura? Cât de diferitã este viziunea dumneavoastrã despre educaþie de cea a pãrinþilor elevilor cãrora le sunteþi profesor? Ce modalitãþi existã pentru a armoniza demersul dumneavoastrã educaþional cu cel al familiilor elevilor? Cum se pot delega responsabilitãþile în cadrul ºcolii pentru a iniþia o schimbare majorã în ceea ce priveºte relaþiile cu familia?

Acþionaþi! Folosind lista de control de mai sus, realizaþi o analizã a stadiului în care va aflaþi în prezent în relaþia cu familia. Realizaþi un plan de acþiune pentru îmbunãtãþirea situaþiei, care sã cuprindã obiective, activitãþi, responsabilitãþi, resurse ºi modalitãþi de evaluare. Din planul dumneavoastrã de acþiune nu trebuie sã lipseascã un program de educaþie a pãrinþilor în domenii pe care le consideraþi prioritare în ºcoala dumneavoastrã (conflictul dintre generaþii, optimizarea comunicãrii dintre pãrinþi ºi copii, recompense ºi sancþiuni, calitãþile unui pãrinte). Pentru derularea optimã a unui astfel de program, solicitaþi sprijinul specialiºtilor / instituþiilor cu activitate în domeniu din comunitate (consilieri / psihologi educaþionali, cabinete de consiliere psihopedagogicã, O.N.G. etc.).

21

>
1.8.

>

>

Capitolul 1

O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea localã În contextul în care descentralizarea sistemului de educaþie este deja un proces în derulare, este o necesitate ca instituþia ºcolarã sã aibã relaþii strânse cu instituþii / organizaþii / membri ai comunitãþii în care se aflã. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea transformã astfel de relaþii într-un adevãrat parteneriat educaþional, cu efecte benefice în dublu sens. Acþiunea comunã în domeniul educaþiei a tuturor factorilor comunitari — profesori, pãrinþi, elevi, autoritãþi, bisericã, organizaþii neguvernamentale, agenþi economici etc., are ca efect, pe de o parte: racordarea efectivã a ºcolilor la realitatea curentã prin acceptarea „prietenilor critici“ din comunitate; fundamentarea demersului educaþional pe un set de valori comune specifice comunitãþii respective, iar pe de altã parte: refacerea comunitãþilor ca spaþii comune în care oamenii trebuie sã conlucreze pentru a identifica ce nevoi comune au ºi care sunt lucrurile pe care le preþuiesc cel mai mult; reînvierea spiritului comunitar — sentimentul de dragoste pentru locul în care trãieºti, dorinþa de a acþiona pentru a îmbunãtãþi viaþa în comunitatea în care te afli. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea îºi asumã rolul de instituþie comunitarã principalã, organizaþie cu iniþiative care duc la parteneriate ºi cooperare capabile sã dinamizeze ºi sã dezvolte comunitatea respectivã. Proiectul educaþional al unei astfel de ºcoli vizeazã câteva direcþii importante: pregãtirea tinerilor pentru viaþa în comunitate ºi nu numai pentru examenele de final; educarea copilului ca persoanã, formarea viitorului bun cetãþean ºi nu numai transmiterea de cunoºtinþe; formarea abilitãþilor elevilor de a participa la viaþa comunitãþii, de a le pãsa de lumea în care trãiesc; transformarea ºcolii în loc de învãþare pentru diferite categorii de membri ai comunitãþii. folosirea persoanelor-resursã din comunitate în cadrul activitãþilor ºcolii; realizarea unei oferte educaþionale racordate la piaþa muncii din comunitate; dezvoltarea unui curriculum la decizia ºcolii necesar comunitãþii; colaborarea pe orizontalã cu alte ºcoli — proiecte comune, împãrtãºire de bune practici, diseminare de materiale. ªcoala îºi aratã prietenia faþã de comunitate prin iniþierea unor programe educaþionale comunitare care sã urmãreascã creºterea calitãþii vieþii în comunitatea respectivã ºi promovarea unor valori precum responsabilitatea, cooperarea, participarea, transparenþa ºi comunicarea. Elevii învaþã efectuând servicii în beneficiul comunitãþii, ceea ce înseamnã cã o parte din programul de ºcoalã (poate fi un curs opþional) este alocat unor activitãþi care sã contribuie la binele comunitar. Acþiunile pot fi: de caritate — îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin pentru persoane cu nevoi speciale, bolnavi, orfani etc.; ecologice — curãþarea unor zone, reciclarea deºeurilor, acþiuni de restaurare a unor monumente etc. O legãturã puternicã ºi interdependenþa dintre serviciul în beneficiul comunitãþii ºi educaþia primitã la clasã constituie una dintre soluþiile unei învãþãri eficace. Impactul serviciului pentru comunitate este mult mai mare dacã este integrat în curriculumul ºcolar. Acþiunile în comunitate trebuie sã fie bine proiectate de cãtre profesori: obiectivele acþiunilor sã fie clar formulate, activitãþile bine organizate ºi planificate ºi responsabilitãþile sã fie distribuite astfel încât sã se iniþieze parteneriate comunitare. De asemenea, este esenþial ca în cadrul lecþiilor sã se acorde timp suficient reflecþiei asupra acþiunii în comunitate, evaluãrii impactului asupra elevilor, corectãrii din mers a unor aspecte care apar pe parcursul derulãrii activitãþii, corelãrii permanente cu disciplinele ºcolare studiate în ºcoalã.
22

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Organizarea unor activitãþi în prelungirea curriculumului ºcolar, prin care elevii sã contribuie la creºterea calitãþii vieþii în comunitatea în care trãiesc, are nenumãrate avantaje din punct de vedere al educaþiei pe care o face ºcoala. Dintre acestea menþionãm: elevii constatã cã ceea ce învaþã la clasã poate fi aplicat în cadrul unei acþiuni concrete; acþiunile dezvoltã la elevi responsabilitatea ºi sensibilitatea faþã de semeni; se creeazã legãturi la nivelul comunitãþii; se stimuleazã gândirea criticã; se educã percepþia multiculturalitãþii; se dezvoltã stima de sine ºi devotamentul pentru ideile civice; elevii îºi descoperã calitãþi ºi puncte slabe. O ºcoalã prietenoasã cu comunitatea îi învaþã pe elevi sã participe la viaþa comunitãþii în care trãiesc ºi sã le pese de lumea din jur. Listã de control pentru o ºcoalã prietenoasã cu comunitatea: se organizeazã cursuri pentru diferite grupuri din comunitate (categorii defavorizate, persoane în curs de calificare etc.); persoane din comunitate participã frecvent la activitãþi ale ºcolii; ºcoala publicã un buletin informativ pe care îl distribuie în comunitate; se investeºte în dezvoltarea profesionalã a cadrelor didactice pe teme de parteneriate comunitare, fundraising, negociere etc.; curriculumul ºcolii este parcurs ºi prin activitãþi care se bazeazã pe situaþii reale din comunitate — elevii folosesc resursele ºi facilitãþile comunitãþii ºi învaþã realizând servicii în beneficiul comunitãþii; membrii comunitãþii se implicã în desfãºurarea activitãþilor ºcolii;
23

>

>

>

Capitolul 1

în ºcoli existã o atmosferã încurajatoare pentru colaborãri cu comunitatea, bazatã pe colegialitate ºi delegarea responsabilitãþilor; ºcoala este o organizaþie în care profesorii lucreazã în echipã cu elevi ºi membri ai comunitãþii; existã la nivelul comunitãþii o bunã colaborare între instituþiile comunitare — ºcoala se considerã ca parte integrantã dintr-un sistem care promoveazã educaþia pro-comunitate ºi coopereazã cu diverse organizaþii pentru a furniza servicii educaþionale, culturale ºi de recreere a persoanelor din zonã; prin politica sa, ºcoala încurajeazã analiza problemelor comunitãþii ºi coopereazã cu alte agenþii comunitare pentru a gãsi soluþii viabile; existã un text de politicã a ºcolii care fundamenteazã relaþia cu comunitatea; ºcoala ºi facilitãþile ei pot fi folosite de membrii comunitãþii zilnic, pe tot parcursul anului, în funcþie de programul ºcolar; scopul principal al ºcolii, menþionat ºi în textul misiunii sale, este de a dezvolta spiritul comunitar ºi de a contribui la formarea unor buni locuitori ai comunitãþii, cãrora sã le pese de cei din jur ºi de comunitatea în care trãiesc ºi care sã contribuie la creºterea calitãþii vieþii în comunitatea respectivã; existã cursuri opþionale de educaþie pro-comunitate; existã un program de educaþie pentru civism la nivelul ºcolii; se deruleazã proiecte de acþiune civicã în comunitate cu grupuri de elevi: ajutor pentru grãdiniþã constând în realizarea de jucãrii / carte mare (big book); ºcoala de week-end — activitãþi de lecturã, vizionãri de filme, ateliere de artã, teatru etc. organizate la sfârºit de sãptãmânã pentru copiii care nu au posibilitãþi de petrecere a timpului liber; realizarea unei pagini web a oraºului; înfiinþarea unui centru de petrecere a timpului liber; strângere de fonduri pentru o familie sãracã; realizarea unui container ecologic; înfiinþarea unui grup ECO; iniþierea unui proiect de bunã vecinãtate cu blocurile de lângã ºcoalã; voluntariat al elevilor în cadrul reþelei de servicii publice din zonã; elaborarea unui ghid pentru pãrinþi; elaborarea unui ghid al alegãtorului; amenajarea unui parc de joacã; ajutorarea bãtrânilor din cartier; realizarea unui grup artistic format din adulþi etc.; elevii fac voluntariat la firme / instituþii din comunitate; colegi de la unitãþi ºcolare din oraº sunt invitaþi la acþiuni ale ºcolii;

24

>

>

>

ªcoala prietenoasã

oferta educaþionalã este în concordanþã cu cerinþele de pe piaþa localã a muncii; se încheie contracte de colaborare cu organizaþii, firme, instituþii din oraº; managementul relaþiilor ºcolii cu comunitatea are în vedere o analizã de mediu, un plan de implementare, o persoanã cu responsabilitãþi; ºcoala este ofertant de servicii cãtre comunitate; elevii ºcolii participã frecvent la ceremonii, spectacole, concursuri în comunitate; s-a realizat o bazã de date cu persoane resursã din comunitate; se trimit scrisori de mulþumire, felicitãri etc. colaboratorilor / sponsorilor; elevii participã la programe / proiecte ale unor O.N.G. din zonã; se identificã ºi se rezolvã probleme ale comunitãþii în parteneriat cu alþi factori comunitari; acþiunile ºcolii sunt prezentate în presa localã.

Reflectaþi! Care este rolul ºcolii în formarea spiritului comunitar? Formeazã ºcoala dumneavoastrã buni locuitori ai comunitãþii?

Acþionaþi! Organizaþi diferite activitãþi — întâlniri, elaborare de chestionare, vizite, interviuri — în colaborare cu reprezentanþi ai comunitãþii ºi identificaþi nevoile educaþionale existente la nivelul comunitãþii. Acestea vor sta la baza proiectãrii ºi planificãrii activitãþilor ºcolii. Derulaþi semestrial un proiect de acþiune civicã în comunitate pentru rezolvarea unei probleme, folosind planul de mai jos: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Problema identificatã Obiectivele acþiunii Participanþii Surse de informare Resurse Distribuirea responsabilitãþilor 7. Activitãþi planificate 8. Analiza datelor obþinute 9. Prezentarea rezultatelor acþiunii 10. Evaluarea acþiunii 11. Follow up — posibilitãþi de a continua acþiunea

25

2
Proiecte de schimbare -

>

>

C a p i t o l u l

Drumul cãtre ºcoli prietenoase

2

Proiecte de schimbare Drumul cãtre ºcoli prietenoase

2

Drumul cãtre realizarea unor ºcoli prietenoase presupune — la nivelul unitãþilor de învãþãmânt care se implicã în acest proces — exercitarea unor atribuþii legate de proiectare, decizie, implementare, coordonare, monitorizare ºi evaluare. În cazul demersurilor centrate pe ºcoli prietenoase, aceste atribuþii manageriale pot fi exercitate fie de managerii ºcolii, fie de persoane sau echipe cu responsabilitãþi în cadrul schimbãrilor vizate. Proiectele care îºi propun crearea unui mediu ºcolar prietenos trebuie sã rãspundã atât exigenþelor generale ale managementului de proiect, cât ºi unor cerinþe specifice derivate din definiþia ºcolii prietenoase.

2.1.

Proiecte ºi decizii
Proiecte pentru ºcoli prietenoase

Realizarea ºcolilor prietenoase implicã elaborarea ºi implementarea unor proiecte care trebuie sã fie racordate la proiectele de dezvoltare ale ºcolilor în cauzã ºi — în acelaºi timp — sã respecte cerinþele specifice legate de crearea unui mediu ºcolar prietenos. Drumul cãtre ºcoli prietenoase impune, pe lângã proiectarea în sine, ºi deciziile care îi sunt aferente: implementare, monitorizare ºi evaluare în condiþiile unui efort de echipã. Chiar dacã acest drum este uneori anevoios ºi solicitã investiþii de timp ºi energie, experienþa ºcolilor care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã“ demonstreazã cã schimbarea pozitivã poate fi realizatã. Aceste experienþe aratã cã eforturile îndreptate cãtre construirea unor ºcoli prietenoase au un impact extrem de puternic asupra elevilor, profesorilor, parteneriatului cu comunitatea, dezvoltãrii ºcolii sub toate aspectele sale.
Experienþe de proiect ªcoala nr. 9 Brãila – „Echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a fost animatã de dorinþa de a implica toate forþele ºcolii ºi partenerii sãi în asigurarea unui mediu plãcut ºi prietenos. Pornind de la realitãþile ºcolii ºi folosind informaþiile ºi facilitãþile oferite de Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”, au fost organizate activitãþi orientate cãtre:

stimularea colaborãrii între elevi, profesori, pãrinþi, comunitate; atragerea pãrinþilor în activitãþi care fac ºcoala mai prietenoasã; editarea unui buletin informativ ºi a unui pliant al ºcolii; aplicarea unor noi metode de lucru cu elevii; multiplicarea ºi diversificarea activitãþilor extraºcolare cu elevii; înfiinþarea grupului ECO format din elevi ai ºcolii; amenajarea spaþiilor ºcolare ºi crearea unui ambient plãcut. Deºi în drumul nostru cãtre crearea unui mediu mai prietenos am întâmpinat ºi obstacole (lipsa de fonduri, indiferenþa unora dintre pãrinþi, mentalitãþi ºi opinii contradictorii), dorinþa noastrã puternicã de a crea o ºcoalã prietenoasã pentru toþi copiii din comunitate ne-a ajutat sã gãsim soluþii pentru depãºirea barierelor ºi pentru atragerea unor parteneri.“
28

>

>

>

ªcoala prietenoasã

ªcoala Lilieci – „În urma aplicãrii Programului de reabilitare a învãþãmântului rural, ºcoala noastrã arãta bine, dar pãstra încã un aspect tradiþional. La acel moment erau deja evidente: deschiderea ºcolii cãtre schimbare; dorinþa noastrã de a acorda ºanse egale tuturor copiilor, entuziasmul. Am primit pliante care promovau activitãþile Centrului Educaþia 2000+. Am întocmit documentaþia necesarã ºi am trimis-o Centrului, care ne-a invitat sã participãm la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”. În cadrul acestui program am proiectat ºi desfãºurat activitãþi îndreptate cãtre realizarea unui mediu ºcolar prietenos. Acum ºcoala noastrã a devenit un univers al copilãriei: este voioasã ºi plinã de culoare ºi reprezintã un mediu în care se îmbinã în mod fericit studiul, buna dispoziþie, joaca, dorinþa de perfecþionare.“ ªcoala Sinteºti — „Drumul a început cu participarea noastrã la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”. În momentul în care am venit în contact cu Centrul Educaþia 2000+ am fost plãcut impresionaþi de modul de lucru ºi de activitãþile prezentate. Deºi începutul a fost ºovãielnic, pe parcurs entuziasmul a crescut ºi, încet-încet, tot mai multe acþiuni care vizau crearea unei ºcoli prietenoase ºi-au gãsit realizarea. Pornind atât de la specificul ºcolii ºi al comunitãþii, cât ºi de la prioritãþile Programului „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”, acþiunile noastre au fost îndreptate cãtre: implicarea directã a elevilor în activitãþi ºi responsabilizarea lor; diversificarea activitãþilor extracurriculare organizate de ºi pentru elevi; popularizarea activitãþilor elevilor în ºcoalã ºi comunitate; crearea unui climat sãnãtos ºi a unei atmosfere pozitive; amenajarea unor spaþii pentru studiu, joacã, recreere; îmbunãtãþirea bazei materiale ºi redecorarea ºcolii; crearea unui ambient plãcut ºi personalizarea sãlilor de clasã; organizarea unor lecþii atractive ºi stimularea comunicãrii deschise; îmbunãtãþirea managementului ºcolar ºi atragerea unor noi parteneri; elaborarea de proiecte pentru asigurarea unor noi resurse pentru ºcoalã; informarea pãrinþilor ºi atragerea lor în activitãþile ºcolii prietenoase. Pentru a crea un mediu prietenos pentru copii, personalul ºcolii, pãrinþi ºi parteneri comunitari, efortul nostru s-a îndreptat în mod special cãtre organizarea unor activitãþi care sã implice elevi, profesori, pãrinþi, primãrie, dispensar, bisericã, firme ºi O.N.G. din localitate în activitãþile care vizau crearea unei ºcoli prietenoase.“

29

>

>

>

Capitolul 2

ªcoala Vidra — „ªcoala Vidra a participat la etapa a doua a Programului „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”. Încã de dinainte de a participa la acest program, colectivul ºcolii a organizat activitãþi orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase pentru elevi: decorãri specifice, reamenajarea spaþiile ºcolare, îmbunãtãþirea dotãrii. Pentru crearea unui ambient prietenos a avut un mare efect realizarea unor picturi murale cu imagini din basme în sãlile pentru învãþãmântul primar. Datoritã elementelor de etnografie prezente în interior, ºcoala a devenit o casã româneascã plinã de cãldurã ºi ospitalitate. Consecinþa acestor acþiuni a fost faptul cã ºcoala noastrã s-a transformat într-o casã a noastrã, în care elevii ºi profesorii vin ºi lucreazã cu plãcere.“ ( Exerciþiu ) Pornind de la experienþa pe care o aveþi ºi de la contextul particular al ºcolii dumneavoastrã, care credeþi cã ar fi primul paºii de urmat pentru elaborarea unor proiecte care sã vizeze ºcoala prietenoasã?
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Conform studiilor de specialitate ºi experienþei altor ºcoli, demersul proiectiv care vizeazã realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã cuprindã: analiza contextului, a comunitãþii, a unitãþii ºcolare; strategia ºi tactica de urmat pentru un orizont mai lung de timp; operaþionalizarea elementelor strategice ºi tactice în proiecte / planuri operaþionale; analiza situaþiei concrete pentru fundamentarea fiecãrui proiect / plan operaþional. Analiza generalã care fundamenteazã strategia ºi tactica pentru realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã facã referire la: caracteristicile contextului educaþional; particularitãþile ºcolii; specificul comunitãþii în care ºcoala este amplasatã; relaþiile dintre ºcoalã ºi comunitate; planul de dezvoltare a ºcolii pentru orizontul de timp lung ºi mediu. Proiectele strategice ºi tactice orientate cãtre ºcoli prietenoase cuprind elementele fundamentale pentru un interval mai lung de timp: viziune, misiune, principii, valori, scopuri, prioritãþi, linii de acþiune, categoriile vizate, tipuri de activitãþi, tipuri de resurse, categorii de parteneri, impact estimat, metode de monitorizare ºi evaluare.

30

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Proiectele operaþionale reprezintã operaþionalizarea strategiilor ºi a tacticilor referitoare la ºcoli prietenoase în proiecte / planuri detaliate pe ani, semestre, luni, sãptãmâni, domenii, activitãþi. Aceste proiecte pornesc de la analize specifice ºi cuprind: obiective, grupuri-þintã, activitãþi, resurse, responsabilitãþi, termene, parteneri, rezultate aºteptate, metode de evaluare, referiri la continuitate. Analizele specifice care fundamenteazã proiectele operaþionale se referã la situaþia concretã în intervalul pentru care este construit proiectul ºi pot fi efectuate dupã modelul analizei SWOT: puncte tari, puncte slabe, oportunitãþi, ameninþãri. Realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã porneascã de la un proiect care se sprijinã — în esenþã — pe trei elemente cruciale: construirea unei imagini la care aspirãm, analiza stãrii prezente de la care pornim, drumul de la starea prezentã la traducerea imaginii în fapt. Primul pas al drumului nostru cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase este fixarea imaginii de viitor: descrierea ºcolii prietenoase din punctul nostru de vedere (în acord cu dimensiunile ei de esenþã ºi cu specificul ºcolii ºi al comunitãþii în care ne desfãºurãm activitatea). ( Exerciþiu ) Acordaþi-vã un scurt interval de reflecþie ºi încercaþi sã definiþi ºcoala prietenoasã din perspectiva dumneavoastrã specificã:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Imaginea unei ºcoli prietenoase În opinia colegilor noºtri care au participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»”, ºcoala prietenoasã este acea ºcoalã: în care se intrã cu nerãbdare, se stã cu bucurie ºi se pleacã cu regret ºi cu dorinþa de a te întoarce; care reuºeºte sã câºtige prestigiu, respect, simpatie, admiraþie ºi sprijin demonstrând ceea ce a realizat cu elevii ºi pentru elevi într-un climat în care disciplina ºi prietenia se armonizeazã permanent; care poate sã transmitã reguli, responsabilitãþi, respect ºi respect faþã de sine la nivelul tuturor elevilor sãi ºi sã atingã obiective educaþionale într-o atmosferã veselã ºi cordialã. În imaginile construite de echipele ºcolilor participante la program, ºcoala prietenoasã este prietenoasã pentru elevi, oamenii ºcolii, pãrinþii elevilor, membrii comunitãþii, reprezentanþii altor instituþii, colegi din alte ºcoli. „ªcoala prietenoasã este ºcoala în care: cei care intrã se simt minunat, revin întotdeauna cu plãcere ºi doresc sã se reîntoarcã cât mai curând; copiii vin cu drag ºi cu convingerea cã este important sã vii la ºcoalã; se creeazã condiþii pentru libertatea de exprimare a opiniilor proprii ºi pentru adoptarea hotãrârilor într-un stil democratic; se folosesc metode adecvate pentru implicarea tuturor în activitãþile ºcolii; se asigurã o deschidere largã spre nou, inovaþie, schimbare; ideile noi pãtrund uºor, sunt puse în dezbatere ºi transpuse în activitãþi; pãrinþii ºi partenerii din comunitate sunt implicaþi în demersul schimbãrilor. În ºcoala prietenoasã existã o oazã de veselie ºi de armonie ºi un climat plãcut. Ea reprezintã un loc spre care îþi îndrepþi adesea gândul, pentru cã ºtii cã acolo existã bucurie, comunicare, întrajutorare. O ºcoalã cu adevãrat prietenoasã contribuie la promovarea ideii de schimbare în comunitate ºi fructificã impactul pe care acest demers îl are asupra ºcolii ºi asupra elevilor sãi.” (ªcoala nr. 9 Brãila) „ªcoala prietenoasã se caracterizeazã prin luminã, cãldurã ºi culoare. Ea presupune: un ambient plãcut, mobilier confortabil, mijloace audio-video moderne, bibliotecã bine dotatã, activitãþi în care fiecare elev are credinþa cã este parte a echipei, relaþii calde ºi apropiate între elevi ºi profesori, spirit de într-ajutorare, deschidere spre nou, deschidere spre comunitate, relaþii de bunã colaborare cu cei care pot sprijini ºcoala. ªcoala prietenoasã reprezintã:
31

>

>

>

Capitolul 2

un mediu care ajutã pe toþi copiii sã-ºi cunoascã, sã-ºi înþeleagã ºi sã-ºi respecte drepturile ºi responsabilitãþile; activitãþi care vin sã completeze pe cele desfãºurate la clasã ºi la care participã activ membrii comunitãþii (în mod particular, pãrinþii); condiþii pentru ca elevii, profesorii, pãrinþii, membrii comunitãþii sã formeze o echipã în activitãþile comune care vizeazã educaþia; un loc care îþi produce bunã dispoziþie ºi îþi aduce zâmbetul pe buze. ªcoala prietenoasã este un univers al copilãriei în care elevii vin cu plãcere ºi de care se desprind cu greu pentru cã aici fiecare copil îºi gãseºte locul ºi îºi poate dezvolta personalitatea.“ (ªcoala Lilieci) „În viziunea noastrã, o ºcoalã prietenoasã înseamnã: un loc în care copiii vin cu drag ºi au posibilitatea sã se exprime liber; un mediu caracterizat de empatie, înþelegere, libertate, responsabilitate; o educaþie care dezvoltã încrederea în forþe proprii, încurajeazã cãutarea noului, stimuleazã creativitatea, încurajeazã inovaþia; activitãþi care asigurã dezvoltarea personalitãþii fiecãrui elev; o instituþie importantã în comunitate care sprijinã comunitatea ºi se sprijinã pe ea, valorificând relaþiile de colaborare cu toþi partenerii. ªcoala prietenoasã este ºcoala deschisã cãtre sufletul ºi mintea elevului în care copii sãnãtoºi ºi veseli doresc sã înveþe ºi învaþã cu plãcere.” (ªcoala Sinteºti) „Dupã pãrerea noastrã, orice ºcoalã ar trebui sã fie prietenoasã, cãci prin definiþie ºcoala trebuie sã fie prietena cea mai bunã, partenerul de joacã ºi de învãþare al oricãrui copil. Pentru a fi prietenoasã, ºcoala trebuie sã asigure un ambient plãcut care se poate obþine — printre altele — ºi prin organizarea unor activitãþi care sã implice copiii ºcolii: decorarea pereþilor claselor cu desene ºi picturi îndrãgite; organizarea unor sãptãmâni tematice ºi a unor colþuri tematice; activitãþile micilor ecologiºti în ºcoalã ºi în comunitate; prezentarea cãrþilor preferate de cãtre fiecare clasã; concursuri ºi întreceri sportive care dezvoltã colegialitatea. Pentru realizarea unui mediu ºcolar prietenos ºi individualizat foarte semnificative sunt afiºele cu desene ºi texte prin care fiecare clasã îºi defineºte identitatea ºi aratã ce reprezintã ºcoala pentru elevii clasei respective.” (ªcoala Vidra) Pornind de la aceste imagini, de la cerinþele Programului „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” ºi de la strategiile de dezvoltare specifice fiecãrei ºcoli, colegii noºtri au construit ºi au implementat diferite proiecte operaþionale care sã îi ajute sã parcurgã drumul cãtre imaginea la care aspirau. Aceste proiecte operaþionale care au vizat diferite elemente ºi secvenþe ale procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase au cuprins: obiective, locaþie, termene, grupuri-þintã, activitãþi, resurse (umane, financiare, materiale), parteneri, rezultate aºteptate, modalitãþi de evaluare.“ ( Exerciþiu ) Pornind de la experienþa dumneavoastrã ºi de la lista de repere de mai sus, menþionaþi cinci cerinþe care ar trebui avute în vedere în cazul elaborãrii unui proiect operaþional:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Fixarea obiectivelor, ca element esenþial al proiectului operaþional, presupune respectarea unor cerinþe legate de: precizie, claritate, specificitate, ierarhizare, coerenþã.
32

>

>

>

Capitolul 2

Precizarea resurselor, care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor, impune precizãri referitoare la: categorii de resurse, necesar de resurse, indicatori calitativi ºi cantitativi, disponibilitãþi, surse, modalitãþi de atragere, mod de alocare. Selecþia activitãþilor, care reprezintã cãile prin care se ajunge la realizarea obiectivelor, impune precizãri cu privire la: adecvarea la obiectivele vizate, consecinþe estimate, condiþii de realizare. Planuri pentru activitãþi. Pentru a facilita o implementare fidelã ºi eficientã, fiecare dintre activitãþile cuprinse într-un proiect operaþional trebuie descrisã în termeni foarte clari.

ªcoala nr. 9 Brãila — Planul unei activitãþi Activitatea — Un mediu mai curat Locul de desfãºurare — ªcoala ºi împrejurimile sale Durata — 2 zile Obiective — Crearea unui mediu mai prietenos; responsabilizarea elevilor în amenajarea mediului Acþiuni pregãtitoare — Organizarea ºi pregãtirea echipelor, asigurarea resurselor Acþiuni specifice — Curãþenia în clãdirea ºcolii ºi în împrejurimi (în cadrul unui concurs între clasele ºcolii) Participanþi — Elevii ºi profesorii ºcolii Resurse umane — Elevii ºi profesorii ºcolii Resurse materiale ºi financiare — Fonduri asigurate de primãrie; materiale pentru igienizare Parteneri — Primãria, Consiliul pãrinþilor Rezultate — Ambient ºcolar plãcut ºi igienic; interes crescut pentru pãstrarea ordinei ºi curãþeniei Observaþii — Activitatea face parte dintr-o campanie largã iniþiatã la nivelul ºcolii: în luna septembrie din 2003, Consiliul Elevilor a propus declanºarea unei campanii de curãþenie în ºcoalã ºi în jurul sãu, pe durata semestrului I. Propunerea a fost acceptatã ºi a fost adusã la cunoºtinþa tuturor elevilor ºi profesorilor din ºcoalã. Ea a trecut în responsabilitatea grupului ECO ºi a profesorilor diriginþi. Înainte de declanºarea campaniei au fost realizate: editarea pe calculator a unor fluturaºi despre rolul ºi importanþa activitãþii; informarea pãrinþilor; informarea autoritãþilor locale. Pe parcurs au fost acordate diplome ºi recompense elevilor ºi claselor cu merite deosebite în campania mai sus menþionatã. ªcoala Lilieci — Planul unei activitãþi Activitatea — Comemorarea eroilor Durata — O zi Locul de desfãºurare — Hagieºti (Biserica Hagieºti — monument istoric) Obiective — Revigorarea spiritului civic; încurajarea legãturilor dintre ºcoalã ºi comunitate Acþiuni pregãtitoare — Pregãtirea programului artistic; asigurarea resurselor necesare; convocarea cetãþenilor din comunitate Acþiuni specifice — Desfãºurarea programului (slujba religioasã ºi program artistic); culegerea feed-back-ului de la participanþi Participanþi — Elevi, profesori, reprezentanþi ai instituþiilor din comunitate, membrii comunitãþii Resurse umane — Elevi ºi profesori ai ºcolii Resurse materiale ºi financiare — Donaþii ale comunitãþii, mijloc de transport asigurat de fratele unui erou al satului Parteneri — Pãrinþi, preotul satului, veterani de rãzboi, membri ai comunitãþii Rezultate — Comunicare directã între oamenii ºcolii ºi membrii comunitãþii; interesul crescut pentru istoria localã; bucuria creatã într-un sat în care locuiesc mulþi bãtrâni; prestigiul crescut al ºcolii în comunitate. ªcoala Sinteºti — Planul unei activitãþi Activitatea — Buletinul informativ al ºcolii Locul de desfãºurare — ªcoala Sinteºti Durata — O sãptãmânã Obiective — Informarea elevilor, pãrinþilor, autoritãþilor locale, membrilor comunitãþii despre activitãþile ºcolii, îmbunãtãþirea relaþiilor cu pãrinþii

34

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Acþiuni pregãtitoare — Constituirea echipei de lucru, asigurarea resurselor Acþiuni specifice — Redactarea materialelor, editarea Buletinului informativ, distribuirea Buletinului informativ Participanþi — Echipa de lucru responsabilã cu Buletinul informativ Resurse umane — 20 elevi din Consiliul elevilor, 4 profesori ai ºcolii Resurse materiale ºi financiare — Calculator ºi imprimantã (alocate prin Program), consumabile (donaþii ale pãrinþilor) Parteneri — Pãrinþi ai elevilor Rezultate — Nivel de informare sporit, interes crescut pentru ºcoalã ºi activitãþile sale, respectul elevilor pentru ºcoala lor ªcoala Vidra — Planul unei activitãþi Activitatea — Calculatorul în viaþa cotidianã Locul de desfãºurare — ªcoala Vidra Durata — O zi Obiective — Familiarizarea cu calculatorul, ameliorarea comunicãrii dintre elevi ºi profesori, stimularea interesului elevilor faþã de ºcoalã Acþiuni pregãtitoare — Pregãtirea secvenþei demonstrative, convocarea invitaþilor Acþiuni — Desfãºurarea activitãþii demonstrative, discuþie dirijatã, culegerea feed-back-ului de la invitaþi Participanþi — Elevi ai ºcolii, profesori de specialitate, directori de ºcoli din judeþ, reprezentantul Inspectoratului ºcolar judeþean Resurse umane — Profesorii de specialitate Resurse materiale ºi financiare — Dotarea informaticã, consumabile Rezultate — Abilitãþi specifice la nivelul elevilor, respectul elevilor pentru ºcoala lor, comunicarea deschisã între profesori ºi elevi, prestigiul ºcolii în cadrul judeþului

Selecþia activitãþilor îndreptate cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase trebuie sã respecte atât cerinþele generale care definesc acest tip de ºcoalã, cât ºi cerinþe specifice derivate din particularitãþile fiecãrei unitãþi de învãþãmânt ºi ale comunitãþii din care face parte. ( Exerciþiu ) Pornind de la premisa cã vã propuneþi sã aplicaþi în ºcoala dumneavoastrã strategii orientate cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase, identificaþi trei–cinci activitãþi care ar putea sã contribuie la atingerea acestei finalitãþi:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Activitãþi pentru o ºcoalã mai prietenoasã. Pornind de la aceeaºi premisã, echipele ºcolilor care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au desfãºurat atât activitãþi generale prevãzute în program, cât ºi activitãþi specifice pe care le-au ales în funcþie de particularitãþile locale. ªcoala nr. 9 Brãila: înfrumuseþarea claselor ºi a holului ºcolii prin picturã ºi desen, schimbarea sistemului de afiºaj ºi personalizarea claselor; seminarii de dezbatere a unor teme din domeniul „ºcoalã ºi comunitate”; editarea buletinului informativ al ºcolii cu apariþie lunarã ºi a pliantului ºcolii editat în englezã, românã ºi romani; campanie de curãþenie cu concursuri între clase ºi înfiinþarea grupului; ECO al elevilor din ºcoalã. ªcoala Lilieci: elaborarea unor strategii ale ºcolii pentru realizarea unei ºcoli prietenoase; pictarea ºcolii ºi a grãdiniþei ºi realizarea unor panouri informative;
35

>

>

>

Capitolul 2

activitãþi de înfrumuseþare a ºcolii cu participarea elevilor ºi a pãrinþilor; întâlniri cu fiecare pãrinte ºi invitarea la activitãþi distractive cu elevii; dotarea bibliotecii cu cãrþi obþinute din donaþii; editarea unui buletin informativ ºi a pliantului de prezentare a ºcolii. ªcoala Sinteºti: implicarea elevilor în viaþa ºcolii, activarea Consiliului elevilor, stabilirea de responsabilitãþi în cadrul clasei ºi al ºcolii; sondaje în rândul elevilor cu privire la transformarea ºcolii într-o ºcoalã prietenoasã ºi culegerea feed-back-urilor de la parteneri; reparaþii, renovare, amenajarea parcului din curtea ºcolii; realizarea unor picturi pe pereþi ºi geamuri, personalizarea sãlilor de clasã, panouri de informare pe arii curriculare ºi extracurriculare, popularizarea lucrãrilor elevilor, prezentarea ºcolii ºi comunitãþii; editarea Buletinului informativ lunar, a revistei semestriale, a pliantelor; activitãþi demonstrative pentru diseminarea experienþei acumulate în timpul seminariilor desfãºurate prin program; elaborarea unor noi proiecte ºi atragerea unor resurse suplimentare. ªcoala Vidra: schimbarea decoraþiunilor din interior (holuri ºi sãli de clasã); realizarea unui colþ etnografic ºi a unor panouri cu imagini din Europa; organizarea unor activitãþi pe clase (ºezãtori, grup vocal, jocuri româneºti). Referitor la selecþia activitãþilor care trebuie incluse în proiecte, un criteriu foarte important îl reprezintã impactul pe care aceste acþiuni îl pot avea din perspectiva procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase.
36

>

>

>

ªcoala prietenoasã

( Exerciþiu ) Cu puþin înainte aþi menþionat câteva activitãþi care ar putea contribui la transformarea ºcolii dumneavoastrã într-o ºcoalã prietenoasã. Rememorând caracteristicile unei astfel de ºcoli ºi particularitãþile ºcolii în care vã desfãºuraþi activitatea, specificaþi impactul pe care ar putea sã-l genereze activitãþile pe care le-aþi ales:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Impactul activitãþilor Experienþa colegilor noºtri demonstreazã cã ºcolile participante la program au ales activitãþi care au generat consecinþe semnificative asupra elevilor, profesorilor, partenerilor din comunitate. „Elevii au fost încântaþi de schimbarea ambientului; au acceptat-o cu plãcere; s-au implicat în acþiuni; au înþeles cã în acest fel ºcoala va deveni prietenoasã pentru ei. Cu toate cã la început pãrinþii au privit cu neîncredere schimbarea, au înþeles treptat importanþa ei ºi chiar au sprijinit activitãþile desfãºurate pentru realizarea unui mediu mai prietenos. La nivelul grupului care a participat la program s-au realizat schimbãri importante: o nouã abordare asupra ºcolii ºi asupra educaþiei ºcolare; o nouã viziune asupra relaþiilor inter-clase, inter-ºcoli, intra-comunitate; înþelegerea faptului cã rolul fiecãruia într-o echipã de lucru este decisiv în finalizarea obiectivelor.“ (ªcoala nr. 9 Brãila) „La nivelul echipei care a participat la program s-a înregistrat: reaºezarea, reorganizarea a tot ceea ce ºtiam pânã acum; cunoaºterea unor modalitãþi variate diferite de modul tradiþional de abordare a activitãþilor; exersarea proiectãrii ºi a implementãrii de proiecte; dorinþa de a continua ºi aprofunda cele învãþate în cursul acþiunilor orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase. Asupra copiilor acþiunile îndreptate cãtre ameliorarea mediului ºcolar au avut ca efect schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã ºi implicarea în decizii ºi organizare de activitãþi. Acþiunile desfãºurate au condus de asemenea la: creºterea prestigiului ºcolii, creºterea încrederii comunitãþii faþã de ºcoalã; atragerea unor resurse materiale ºi financiare.“ (ªcoala Lilieci) „Asupra grupului care a participat la program implicarea în acþiunile ºcolii prietenoase a avut ca efecte: instalarea unei stãri de bine ºi confort, creºterea încrederii în forþe proprii, schimbarea atitudinii în relaþiile cu copiii, deschidere spre noi metode de lucru cu elevii, formarea ºi consolidarea unei echipe a ºcolii. Asupra elevilor aceste acþiuni au avut drept consecinþã: schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã, responsabilizarea, implicarea, participarea la viaþa ºcolii. Asupra partenerilor din comunitate (în mod particular asupra pãrinþilor) acþiunile desfãºurate au determinat: schimbarea atitudinii faþã de ºcoalã, acordarea unui sprijin în activitate, îmbunãtãþirea comunicãrii ºi a relaþiilor.“ (ªcoala Sinteºti) „Atât propriile activitãþi orientate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase, cât ºi activitãþile desfãºurate de cãtre colegii din celelalte ºcoli ne-au ajutat sã ne asumãm: o nouã perspectivã asupra educaþiei ºi asupra ºcolilor prietenoase; importanþa muncii în echipã; proiectarea unor activitãþi care sã implice elevii în crearea unui mediu ºcolar prietenos; diversificarea ºi multiplicarea acþiunilor îndreptate cãtre crearea unor ºcoli prietenoase.“ (ªcoala Vidra) Succesul repurtat de colegii noºtri în efortul lor de a construi ºcoli mai prietenoase s-a datorat — între altele — felului în care au ºtiut sã aleagã activitãþi semnificative ºi faptului cã au respectat douã cerinþe care conferã calitate proiectelor operaþionale: coerenþa ºi continuitatea. Coerenþa proiectului. Calitatea unui proiect operaþional, ca ºi succesul implementãrii sale, depinde în mod direct de logica, claritatea, realismul cu care este definit fiecare dintre elemente ºi de rigurozitatea cu care sunt stabilite conexiunile în cadrul proiectului.

ªcoala nr. 9 Brãila — Schiþã de proiect Proiectul — Ziua taþilor Locaþie — Brãila Durata — 4 sãptãmâni Obiective — Implicarea pãrinþilor în activitãþile ºcolii; îmbunãtãþirea relaþiilor dintre copii ºi pãrinþi Activitãþi — Stabilirea datei ºi editarea materialelor informative; distribuirea materialelor informative; achiziþionarea materialelor necesare; desfãºurarea acþiunilor (concursuri sportive între echipe formate din pãrinþi ºi elevi, concursuri pe teme gastronomice, minispectacol dedicat taþilor, premierea câºtigãtorilor la concursuri)

37

>

>

>

Capitolul 2

Resurse umane — Cadre didactice, elevi Resurse materiale ºi financiare — Sponsorizãri obþinute de la partenerii din comunitate, dotarea obþinutã prin program Parteneri — Primãria oraºului, pãrinþi ai elevilor, Liceul cu program sportiv, Alianþa pentru Unitatea Romilor din Brãila Rezultate — Interesul pãrinþilor pentru activitãþile ºcolii, apropierea pãrinþilor de ºcoalã, comunicare mai bunã între pãrinþi ºi copii Evaluare – Feed-back-ul obþinut de la participanþi, chestionare aplicate pãrinþilor ºi copiilor ªcoala Lilieci — Schiþã de proiect Proiectul — Grãdina de liliac Locaþia — Lilieci Durata — 5 sãptãmâni Obiective — Înfrumuseþarea spaþiului de lângã ºcoalã Activitãþi — Stabilirea datei ºi popularizarea acþiunii; asigurarea materialelor necesare; procurarea puieþilor; stabilirea echipelor de lucru; pregãtirea terenului; plantarea arbuºtilor Resurse umane — Cadre didactice, elevi Resurse materiale ºi financiare — Sponsorizãri obþinute de la firmele din sat, unelte din dotarea ºcolii ºi / sau aparþinând partenerilor, lucrãri de specialitate din biblioteca ºcolii Parteneri — Pãrinþii, primãria, firme din localitate Rezultate — Grãdina de liliac din vecinãtatea ºcolii Evaluare — Chestionar pentru participanþi, sondaj în comunitate ªcoala Sinteºti — Schiþã de proiect Proiectul — Parcul ºcolii Locaþia — Sinteºti Durata — 6 sãptãmâni Obiective — Crearea unui spaþiu de studiu ºi recreere în curtea ºcolii Activitãþi — Stabilirea datei, partenerilor, resurselor necesare; informarea partenerilor din comunitate; stabilirea grupurilor de lucru; procurarea resurselor financiare ºi materiale; elaborarea schiþei parcului; defriºarea locului; amenajarea spaþiilor verzi; construirea ºi instalarea mobilierului specific Resurse umane — Cadre didactice, elevi Resurse materiale ºi financiare — Fonduri alocate de primãrie, sponsorizãri obþinute de la firme din comunitate, donaþii de seminþe ºi rãsaduri, unelte din dotarea ºcolii, unelte aparþinând familiilor elevilor Parteneri — Pãrinþi, autoritatea localã, firme din localitate Rezultate — Parc amenajat în curtea ºcolii Evaluare — Discuþii cu participanþii, chestionare aplicate partenerilor, feed-back din comunitate. ªcoala Vidra — Schiþã de proiect Proiectul — Reamenajarea curþii ºcolii Locaþia — Vidra Durata — 5 sãptãmâni Obiective — Transformarea curþii ºcolii într-un ambient igienic ºi prietenos Activitãþi — Stabilirea termenelor, resurselor ºi responsabilitãþilor; prezentarea proiectului într-o întâlnire cu reprezentanþii primãriei; dezbaterea proiectului în ºedinþele cu pãrinþii; obþinerea resurselor necesare; pregãtirea terenului, plantarea arbuºtilor ºi florilor în spaþiul din faþa ºcolii, refacerea aleilor dintre clãdirea ºcolii ºi dependinþe. Resurse umane — Cadre didactice ºi elevi Resurse materiale ºi financiare — Fonduri alocate de primãrie; donaþii de rãsaduri, seminþe, arbuºti; unelte din dotarea ºcolii ºi a partenerilor din comunitate Parteneri — Primãria, pãrinþii Rezultate — Parc cu arbuºti ºi flori în curtea ºcolii Evaluare — Liste de control, feed-back obþinut de la participanþi ºi parteneri.

38

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Continuitatea demersului. Pornind de la premisa cã un proiect operaþional reprezintã doar o secvenþã în cadrul procesului de realizare a unei ºcoli prietenoase, fiecare proiect trebuie sã facã o trimitere clarã la orizontul urmãtor de timp. „Pentru a încuraja toate cadrele didactice din ºcoalã sã se implice în crearea unui mediu ºcolar prietenos, echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a organizat seminarii cu profesorii ºcolii ºi activitãþi curriculare focalizate în mod special asupra metodelor de învãþare care implicã elevii. Pornind de la dotarea de care beneficiazã ºcoala ºi de la punctele tari construite prin acþiunile care s-au desfãºurat deja, colectivul îºi propune: editarea revistei ºcolii, editarea buletinului informativ, realizarea unor materiale pentru activitãþile din ºcoalã; realizarea unor proiecte manageriale ºi de parteneriat în care sã fie aplicate cunoºtinþele însuºite pe parcursul Programului; realizarea unor activitãþi care sã concretizeze noua viziune asupra educaþiei ºi ºcolii.“ (ªcoala nr. 9 Brãila) „Pentru a continua demersurile îndreptate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase, echipa ºcolii îºi propune: elaborarea unor mini-proiecte la nivel de ºcoalã ºi de comisie metodicã; perfecþionarea relaþiilor cu partenerii pentru educaþie; identificarea unor noi programe la care ºcoala poate sã participe; împãrtãºirea experienþelor dobândite colegilor din ºcoalã ºi din alte ºcoli. Pornind de la ideea cã un mediu prietenos pentru elevii ºcolii presupune o bunã comunicare, echipa ºcolii îºi propune sã continue informarea comunitãþii ºi a pãrinþilor prin Buletinul informativ ºi încurajarea editãrii unei reviste a comunei.“ (ªcoala Lilieci) „Constatând beneficiile pe care le-au adus lucrul în echipã, proiectele de schimbare ºi desfãºurarea unor acþiuni pentru crearea unei ºcoli prietenoase, echipa care a participat la Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” a elaborat un proiect adresat spre aprobare Comitetului Naþional Român Pentru Drepturile Copilului, care rãspunde de Programul de îmbunãtãþire a calitãþii vieþii copiilor din mediul rural, finanþat de Banca Mondialã ºi de UNICEF. Pentru perioada urmãtoare echipa îºi propune distribuirea Buletinelor informative editate de ºcoalã în ºcolile comunei ºi ale judeþului ºi împãrtãºirea experienþei dobândite celorlalte cadre didactice din ºcoalã ºi din ºcolile învecinate.“ (ªcoala Sinteºti) „În sensul dezvoltãrii strategiei de creare a unor ºcoli prietenoase, echipa ºcolii din Vidra se va orienta cãtre: reabilitarea spaþiului verde, extinderea picturilor murale, implicarea tuturor competenþelor ºcolii în asigurarea unui mediu ºcolar prietenos; atragerea realã a comunitãþii (în special pãrinþii ºi autoritãþile locale) ca participanþi activi în proiectele ºcolii; diseminarea informaþiilor cãtre toate ºcolile de pe raza comunei.” (ªcoala Vidra)

39

>

>

>

Capitolul 2

( Exerciþiu ) În cadrul uneia dintre activitãþile de formare continuã la care participaþi în ºcoalã, organizaþi o secvenþã centratã pe „continuitatea proiectelor elaborate în cadrul ºcolii noastre”. Secvenþa astfel orientatã trebuie sã conducã la concluzii concrete asupra modului în care trebuie sã continuaþi proiectele pe care le implementeazã ºcoala dumneavoastrã.“
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Din perspectiva continuitãþii, fiecare proiect operaþional pe care îl elaboraþi trebuie sã facã referiri explicite la diverse modalitãþi prin care poate fi asiguratã continuitatea (dupã caz): valorificarea rezultatelor ºi a punctelor tari care au fost construite, multiplicarea impactului, diseminarea unor exemple de bune practici, asigurarea durabilitãþii, fructificarea parteneriatelor. Decizii pertinente. Construirea unor proiecte viabile, apte sã descrie creativ ºi realist drumul spre ºcoli prietenoase, presupune aplicarea algoritmului decizional în condiþii specifice. Pe parcursul elaborãrii proiectelor lor, echipele de ºcoalã cuprinse în Programul „«Împreunã pentru o comunitate mai bunã»” au fost puse în situaþia de a adopta decizii care urmau sã genereze consecinþe asupra elevilor, profesorilor, relaþiilor cu partenerii din comunitate. Calitatea acestor decizii, care explicã impactul relevant al proiectelor ºcolilor cuprinse în program, a fost asiguratã ºi de felul în care colegii noºtri au ºtiut sã respecte unele cerinþe generale: identificarea ºi definirea clarã a problemelor cu care se confruntã, analiza problemelor din perspectiva unei ºcoli prietenoase, culegerea informaþiilor necesare, elaborarea variantelor de acþiune, analiza variantelor identificate sub raportul consecinþelor posibile, alegerea soluþiilor optime pentru realizarea unei ºcoli prietenoase conform cerinþelor contextului local.

2.2.

Implementarea Implementarea — ca aplicare a proiectelor elaborate ºi a deciziilor adoptate — trebuie sã se caracterizeze prin fermitate ºi fidelitate. În cursul procesului de implementare, încadrarea în termenele stabilite, respectarea parametrilor fixaþi, fidelitatea cu care este pus în aplicare proiectul centrat pe ºcoli prietenoase depinde într-o mãsurã semnificativã de felul în care sunt coordonate resursele umane implicate în activitãþi.

40

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Coordonarea resurselor umane Exerciþiu Fãcând apel la imaginaþie, plasaþi-vã pentru câteva clipe în situaþia de a coordona un grup de elevi ºi profesori din ºcoala dumneavoastrã într-o activitate care vizeazã crearea unui mediu ºcolar prietenos. Care sunt calitãþile ºi abilitãþile personale de care aþi avea nevoie pentru a coordona în mod eficient acest grup, îndreptându-l cãtre realizarea obiectivelor propuse?
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Atât literatura de specialitate, cât ºi experienþa colegilor noºtri care au participat la proiect aratã cã pentru o coordonare eficientã a resurselor umane implicate în procese de schimbare este nevoie de: autocontrol, echilibru emoþional, independenþã ºi iniþiativã, capacitatea de a adopta hotãrâri oportune ºi rapide, capacitatea de a face judecãþi de valoare sub presiunea timpului, abilitãþi de comunicare ºi relaþionare, tact, încredere în forþe proprii, respect ºi autorespect. Condiþii necesare dar nu suficiente ale unei coordonãri de calitate, trãsãturile mai sus menþionate trebuie valorificate prin intermediul unor stiluri de conducere / coordonare care permit satisfacerea simultanã a nevoilor legate de: obiectivele propuse, trebuinþele individuale ale celor implicaþi, coeziunea grupului care participã la activitate. În alegerea stilului optim prin care resursele umane pot fi influenþate în sensul realizãrii obiectivelor propuse este important sã se þinã seama de „variantele situaþionale“ care caracterizeazã orice context particular în care se opereazã o schimbare. În cazul unei activitãþi care vizeazã crearea unui mediu ºcolar prietenos, factorii care trebuie luaþi în considerare sunt: obiectivele specifice, particularitãþile grupului, caracteristicile membrilor sãi, trãsãturile mediului în care are loc activitatea. ( Exerciþiu ) Pornind de la premisele mai sus menþionate, enumeraþi trei–cinci cerinþe care condiþioneazã eficienþa coordonãrii resurselor umane implicate în implementarea unui proiect orientat cãtre crearea unei ºcoli prietenoase:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Experienþele legate de implementarea acestui tip de proiecte aratã cã au o importanþã semnificativã: aplicarea fermã a prevederilor proiectului ºi a deciziilor adoptate; repartizarea echitabilã a sarcinilor ºi a recompenselor; soluþionarea oportunã a tensiunilor ºi conflictelor care pot sã aparã; asigurarea comunicãrii ºi susþinerea relaþionãrii interpersonale; stimularea iniþiativei ºi a creativitãþii la nivelul celor implicaþi. În cazul în care coordonarea resurselor umane care implementezã proiectul intrã în sarcina unei echipe de coordonare, liderul acestei echipe trebuie sã se centreze pe: conducerea puternicã ºi coerentã în tot intervalul de implementare; valorificarea complementaritãþii resurselor individuale; încurajarea ajutorului reciproc între membri; asigurarea fermitãþii în aplicarea deciziilor de schimbare; asigurarea caracterului puternic al motivaþiei ºi al centrãrii pe obiectivele proiectului; susþinerea entuziasmului ºi mobilizãrii pe tot parcursul procesului de implementare. Facilitarea schimbãrii ( Exerciþiu ) Reflectaþi un moment la modul în care reacþioneazã elevii ºi profesorii din ºcoala dumneavoastrã în cazul aplicãrii unor proiecte care vizeazã schimbãri în mediul ºcolii. Enumeraþi reacþiile care demonstreazã existenþa unei rezistenþe la schimbare:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

41

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Conform studiilor de specialitate, în cursul implementãrii unor proiecte de schimbare (în particular a proiectelor centrate pe schimbarea caracteristicilor mediului ºcolar) la nivelul resurselor umane implicate se manifestã adesea o rezistenþã faþã de schimbare. Aceastã rezistenþã poate fi determinatã de o serie de factori care þin de: perceperea schimbãrii ca pe un proces care pune în pericol puterea de decizie, autoritatea, libertatea de acþiune, sistemul de relaþii, prestigiul personal; înþelegerea fragmentarã sau eronatã a schimbãrilor vizate, pe fondul unui climat de neîncredere ºi al unei comunicãri defectuoase la nivelul ºcolii; neîncrederea în forþe proprii pe fondul unei deficit de educaþie în domeniul schimbãrii. În acelaºi sens, experienþa ºcolilor care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” asociatã cu experienþa altor proiecte de schimbare aratã cã în cursul implementãrii reticenþa faþã de schimbare poate crea obstacole ºi distorsiuni. În foarte multe cazuri aceastã reticenþã este generatã de faptul cã cei care sunt chemaþi sã aplice schimbarea se tem de unele dintre consecinþele sale: responsabilitãþi sporite, obligaþii noi, limitarea relativã a independenþei, efort suplimentar, nesiguranþã ºi incertitudine, eventuale eºecuri, competiþie ºi conflicte, comentarii critice ºi judecãþi de valoare, modificarea relaþiilor interpersonale. Neîncrederea în forþele proprii, complexele de inferioritate, conºtiinþa vulnerabilitãþilor, teama de a pierde prestigiul ºi autoritatea potenþeazã — de regulã — aceste reticenþe. ( Exerciþiu ) Pornind de la cunoºtinþele ºi experienþa de care dispuneþi, menþionaþi care sunt, dupã pãrerea dumneavoastrã elementele principale în cadrul unei strategii orientate cãtre reducerea rezistenþei la schimbare în cazul resurselor umane ale ºcolii în care vã desfãºuraþi activitatea:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Teoria ºi practica proceselor de schimbare relevã cã strategiile orientate cãtre facilitarea schimbãrii trebuie sã includã în mod obligatoriu: implicarea resurselor umane în proiectare, monitorizare, evaluare; facilitarea înþelegerii schimbãrii ºi a consecinþelor pe care ea le genereazã; comunicarea permanentã ºi deschisa în cursul implementãrii proiectului; susþinerea resurselor umane pentru realizarea sarcinilor care le revin; motivarea resurselor umane în acord cu responsabilitãþi ºi merite; formarea resurselor umane pentru inovaþie, schimbare, dezvoltare. Aplicarea acestor strategii care conduc cãtre diminuarea rezistenþei faþã de schimbare impune celor care coordoneazã resursele umane în cursul implementãrii proiectelor, respectarea unui set de exigenþe. ( Exerciþiu ) Întocmiþi o listã a cerinþelor la care trebuie sã rãspundã cel care coordoneazã resurse umane implicate în implementarea unui proiect centrat pe realizarea unei ºcoli prietenoase:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Discuþiile purtate cu echipele de ºcoalã care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au condus la concluzia cã asigurarea implicãrii, participãrii, motivãrii resurselor umane în cursul implementãrii face necesare: stabilirea unei concordanþe între caracteristicile individuale ºi responsabilitãþile alocate; aplicarea unor strategii pentru motivarea individualã ºi de grup; evaluarea corectã a rezultatelor individuale; identificarea ºi contracararea factorilor de stres care pot avea un impact negativ în cursul procesului de implementare. În acelaºi sens, experienþa ºcolilor care desfãºoarã proiecte centrate pe ºcoli prietenoase aratã cã — date fiind particularitãþile mediului ºcolar — este nevoie de aplicarea unor strategii specifice pentru motivarea ºi implicarea grupurilor antrenate în implementare:
43

>

>

>

Capitolul 2

crearea unui climat de încredere ºi siguranþã la nivelul întregului grup ºi încurajarea interacþiunii ºi a comunicãrii pe parcursul implementãrii proiectului; stimularea deciziilor de grup ºi a centrãrii pe obiectivele comune care pot fi identificate în procesul de implementare; încurajarea diversificãrii interacþiunilor, a cooperãrii, a solidaritãþii, a sprijinului reciproc pentru realizarea obiectivelor prevãzute în proiect; definirea clarã a regulilor, a standardelor, a normelor care trebuie aplicate în intervalul de implementare ºi valorificarea coeziunii ºi a consensului înregistrate la nivel de grup. În acord cu dimensiunile care definesc ºcoala prietenoasã, cei care sunt puºi în situaþia de a coordona resurse umane care implementeazã proiecte vizând schimbãri ale mediului ºcolar trebuie sã ia în considerare factori cu impact semnificativ: precizarea obiectivelor schimbãrilor preconizate, menþinerea echilibrului între disciplinã ºi iniþiativã, transparenþa cu privire la eºecuri ºi succese, precizarea responsabilitãþilor individuale, acordarea sprijinului necesar în îndeplinirea responsabilitãþilor, recunoaºterea meritelor ºi a contribuþiilor personale, încurajarea autocunoaºterii, a dezvoltãrii, a perfecþionãrii pe parcursul implementãrii proiectului. Motivaþie ºi creativitate Fiecare elev, profesor, partener al ºcolii care se implicã în implementarea unui proiect centrat pe schimbarea mediului ºcolar are o anumitã motivaþie interioarã care influenþeazã toate reacþiile, comportamentele, acþiunile pe parcursul procesului. ( Exerciþiu ) Pornind de la situaþia concretã a ºcolii în care vã desfãºuraþi activitatea, identificaþi factorii care ar putea avea consecinþe semnificative asupra motivaþiei elevilor, profesorilor, partenerilor ºcolii în cazul implementãrii unui proiect vizând ºcoala prietenoasã:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Pe lista dumneavoastrã figureazã în mod sigur o parte dintre factorii pe care experþii în domeniu i-au identificat: prestigiul, imaginea, perspectivele ºcolii dupã parcurgerea procesului; statutul individual în cadrul procesului de implementare; raportul dintre potenþialul personal ºi responsabilitãþile primite; recompensele care pot fi obþinute pe parcursul procesului; sancþiunile care pot fi atrase prin blocarea procesului; posibilitãþile de dezvoltare ºi perfecþionare oferite; atmosfera generalã, caracterul comunicãrii, relaþiile interpersonale; stilurile de conducere utilizate în cursul implementãrii. Implicarea resurselor umane în implementarea unui proiect de schimbare a mediului ºcolar depinde de capacitatea lor de a cunoaºte, înþelege, explica caracteristicile procesului de implementare pe care trebuie sã îl susþinã. În aceste condiþii, motivarea resurselor umane impune derularea unor programe de formare care trebuie sã asigure atât pregãtirea lor pentru parcurgerea ºi susþinerea procesului, cât ºi orientarea lor cãtre autoformare ºi autodezvoltare continuã. Aceste programe trebuie sã acorde un loc special stimulãrii ºi dezvoltãrii creativitãþii. Transformarea potenþialului creativ — pe care îl deþine orice elev, profesor, partener al ºcolii — într-o realitate care poate contribui la realizarea unei ºcoli prietenoase depinde în mare mãsurã de strategiile pe care fiecare ºcoalã le aplicã în domeniul valorificãrii ºi dezvoltãrii creativitãþii. Pornind de la conexiunile extrem de puternice dintre motivaþie ºi creativitate, folosirea unor strategii mixte ºi a unor programe de formare orientate simultan cãtre stimularea creativitãþii ºi susþinerea motivaþiei pot avea un impact semnificativ asupra proiectelor care îºi propun realizarea unor ºcoli prietenoase.
44

>

>

>

ªcoala prietenoasã

( Exerciþiu )

Sã ne imaginãm cã ºcoala dumneavoastrã implementeazã un proiect pentru crearea unei ºcoli prietenoase. Pe parcursul implementãrii, resursele umane implicate nu gãsesc întotdeauna soluþii rapide pentru depãºirea micilor obstacole care se ivesc. Fiind evident cã este nevoie de soluþii inedite, ce mãsuri aþi propune pentru stimularea creativitãþii celor implicaþi?
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

În situaþii similare, colegii noºtri care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” ºi-au concentrat atenþia asupra: valorificãrii creativitãþii tuturor resurselor umane implicate în implementare, a pozitivãrii creativitãþii celor implicaþi, a stimulãrii mecanismelor imaginaþiei creatoare, a orientãrii creativitãþii cãtre atingerea obiectivelor urmãrite. În situaþia în care, în cursul implementãrii, apariþia unor disfuncþii face necesarã identificarea soluþiilor cu ajutorul discuþiilor de grup, trebuie luate în considerare cerinþe specifice: încurajarea încrederii ºi a aprecierii reciproce la nivelul grupului creativ, detensionarea conflictelor care pot sã apãrea pe parcursul discuþiilor, implicarea tuturor membrilor grupului în identificarea de soluþii, promovarea ideilor cu conþinut inedit, sprijinirea ofertei de informaþii ºi opinii, clarificarea elementelor care pot induce confuzii, pozitivarea permanentã a atmosferei.

2.3.

Monitorizarea ºi evaluarea În cadrul demersurilor orientate cãtre realizarea unor ºcoli prietenoase, proiectarea, decizia ºi implementarea proiectelor trebuie sã fie însoþite de monitorizare ºi evaluare. În acest context monitorizarea ºi evaluarea pot fi efectuate printr-o diversitate de metode ºi de instrumente, în acord cu specificul proiectelor în cauzã.
45

>

>

>

Capitolul 2

( Exerciþiu ) Pornind de la cunoºtinþele ºi experienþa de care dispuneþi, menþionaþi care sunt argumentele care pledeazã pentru monitorizarea ºi evaluarea proiectelor centrate pe realizarea unor ºcoli prietenoase:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Monitorizarea — ca supraveghere constantã a implementãrii proiectului — trebuie sã urmãreascã: modul de aplicare a proiectului, felul în care sunt folosite resursele, impactul activitãþilor prevãzute în proiect, apariþia unor neconcordanþe, aplicarea unor mãsuri corective, activitatea echipei de implementare, comunicarea dintre echipa de proiect ºi ceilalþi actori ai ºcolii, modul în care sunt valorificate oportunitãþile. Evaluarea — ca mãsurare a rezultatelor obþinute în raport cu obiectivele propuse prin proiect — poate asigura informaþii relevante cu privire la: nivelul care a fost atins în îndeplinirea obiectivelor, modul în care au fost folosite resursele, oportunitãþile de care a beneficiat implementarea, erorile ºi insuccesele înregistrate în cadrul proiectãrii ºi implementãrii, obstacolele pe care le-a întâmpinat schimbarea, direcþiile în care au fost necesare corective, facilitãþile care pot fi folosite în viitor pentru continuarea drumului cãtre ºcoli prietenoase. ( Exerciþiu ) În cazul ºcolii dumneavoastrã, care sunt cerinþele care ar trebui respectate pentru a asigura calitatea evaluãrilor intermediare ºi finale aplicate în cadrul proiectelor care îºi propun sã creeze o ºcoalã mai prietenoasã?
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

Experienþa echipelor de ºcoalã care au participat la program demonstreazã cã pentru a asigura eficienþa demersului de evaluare trebuie respectate unele cerinþe cu caracter general: fixarea unor criterii clare de evaluare, stabilirea unor standarde precise, respectarea ritmicitãþii evaluãrii, asigurarea echilibrului între termenele lungi ºi scurte, integrarea erorilor ca experienþe de învãþare în contextul unei ameliorãri continue, considerarea evaluãrii ca un punct de plecare al unei noi etape a drumului cãtre duce cãtre ºcoli prietenoase.

46

>

>

>

ªcoala prietenoasã

Resursa timp. Dat fiind cã elaborarea, implementarea ºi evaluarea proiectelor orientate cãtre crearea unor ºcoli prietenoase se desfãºoarã într-un context social ºi educaþional caracterizat prin schimbare rapidã, timpul devine o resursã care reclamã o atenþie deosebitã. Pe drumul cãtre ºcoli prietenoase, folosirea eficientã a resursei „timp” presupune: planificarea riguroasã a etapelor, a secvenþelor, a termenelor; încadrarea în timpii planificaþi; evaluarea utilizãrii timpului, atenþie pentru ameliorarea constantã în folosirea acestei resurse. ( Exerciþiu ) Pornind de la situaþia concretã a ºcolii dumneavoastrã ºi de la specificul demersurilor pe care doriþi sã le întreprindeþi pentru crearea unei ºcoli prietenoase, identificaþi trei–cinci cerinþe care ar trebui respectate cu privire la resursa timp:
……………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………

În acest domeniu, colegii noºtri care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au reuºit sã rãspundã corect unui set de cerinþe: precizarea termenelor, stabilirea prioritãþilor, dozarea corectã a activitãþilor, concentrarea asupra activitãþilor-cheie, finalizarea activitãþilor la termenele prevãzute, respectarea succesiunii stabilite, evitarea întreruperilor în cursul implementãrii, valorificarea maximã a timpului pe care l-au avut la dispoziþie.

Concluzii — un gînd pentru colegii noºtri ªcolile prietenoase se definesc printr-o serie de dimensiuni care fac referire la întreaga realitate a ºcolii ºi la relaþiile sale cu comunitatea: caracteristicile mediului ºcolar; managementul ºcolii; proiectele strategice, tactice, operaþionale; procesul de decizie; modalitãþile de organizare; coordonarea actorilor ºcolii; monitorizarea ºi evaluarea; populaþia ºcolarã; personalul didactic ºi auxiliar; procesele educaþionale; atragerea ºi folosirea resurselor; comunicare ºi relaþionare; procese de inovaþie, schimbare; dezvoltare; relaþii cu partenerii ºcolii. În cazul unei ºcoli prietenoase, fiecare dintre aceste elemente câºtigã valenþe specifice ºi rãspunde exigenþelor legate de centrarea asupra elevului ºi asupra dezvoltãrii sale. În acest sens, ºcoala prietenoasã nu constituie un tip particular de ºcoalã, ci o imagine la care ar trebui sã aspire fiecare unitate de învãþãmânt ºi care ar trebui sã reprezinte normalitatea educaþiei ºcolare. Deºi — din cauza problemelor severe care dominã ºcoala ºi comunitatea — drumul cãtre ºcoli mai prietenoase poate fi uneori anevoios, colegii noºtri din unitãþile de învãþãmânt care au participat la Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au demonstrat cã el poate fi parcurs ºi cã efortul este rãsplãtit cu prisosinþã. În cadrul ºcolilor cuprinse în Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã”, acþiunile îndreptate cãtre crearea unui mediu ºcolar prietenos au generat efecte semnificative asupra elevilor, cadrelor didactice, procesului educaþional: înfrumuseþarea aspectului ºcolii ºi reamenajarea spaþiului ºcolar; realizarea unor buletine, reviste, pliante, prezentãri ale ºcolilor; apariþia unor noi idei ºi multiplicarea activitãþilor de înfrumuseþare; climat sãnãtos, ambient plãcut, îmbunãtãþirea relaþiilor în interior; colaborarea între profesori ºi elevi ºi între elevi din diferite etnii; optimizarea relaþiilor în colectiv printr-o mai bunã intercunoaºtere; implicarea elevilor în igienizarea ºi ecologizarea ambientului ºcolar; creºterea interesului pentru ºcoalã ºi implicarea elevilor în viaþa ºcolii; modernizarea activitãþii la clasã ºi lecþii mai atractive; metode moderne pentru lecþii ºi întâlniri cu pãrinþii; creºterea interesului pentru perfecþionarea profesionalã; preocupãri noi, implicare realã, realizãri inedite ºi semnificative; o nouã perspectivã pentru oferta educaþionalã a ºcolii; satisfacþie pentru schimbãrile introduse ºi rezultatele obþinute; diversificarea activitãþilor în care sunt implicaþi parteneri comunitari; realizarea unor noi proiecte pentru dezvoltarea ºcolii; creºterea autorespectului, curaj ºi încredere, dorinþa de a continua.
47

>

>

>

Capitolul 2

Din punctul de vedere al relaþiilor cu familia, acþiunile îndreptate cãtre crearea unei ºcoli prietenoase au condus la: informarea mai bunã a pãrinþilor, o atmosferã de lucru propice pentru întâlniri, creºterea încrederii pãrinþilor în ºcoalã, comunicare amelioratã. Toate aceste schimbãri care au demonstrat cã ºcolile cuprinse în Programul „Împreunã pentru o comunitate mai bunã” au reuºit sã facã progrese importante în drumul cãtre realizarea unei ºcoli prietenoase au atras efecte în cascadã: acordarea unor fonduri suplimentare de cãtre autoritãþile locale, care au constatat cã lucrurile se schimbã ºi cã investiþia în ºcoalã dã roade vizibile; vizitarea ºcolii de cãtre oficialitãþi ºi înregistrarea sa în baze de date care pot oferi oportunitãþi pentru viitor; apariþia unor informaþii despre ºcoli în mass media; relaþii mai bune cu partenerii din comunitate; multiplicarea schimbãrii prin difuzarea informaþiilor cãtre alte ºcoli. Aceste rezultate demonstreazã cã drumul cãtre ºcoli prietenoase este cu adevãrat posibil ºi cã impactul obþinut prin crearea unui mediu ºcolar prietenos este relevant atât pentru elevi ºi pentru oamenii ºcolii, cât ºi pentru comunitãþile în care unitãþile de învãþãmânt îºi desfãºoarã activitatea. Pornind de la aceste fapte, ne facem purtãtorii de cuvânt al echipelor de proiect din ºcoala nr. 9 din Brãila, ºcolile din Lilieci, Sinteºti, Vidra, care trimit un „un gând pentru colegii noºtri” dispuºi sã pãºeascã pe drumul cãtre ºcoli prietenoase: „Dragilor, cunoºtinþe avem toþi; trebuie gãsitã calea cea mai bunã de a pãtrunde în mintea ºi sufletul copilului. Îndrãzniþi sã speraþi ºi sã încercaþi ºi apoi veþi vedea cã totul vine de la sine. Mult noroc!”

48

Referinþe bibliografice

Adair J., Effective Leadership, Alddershop, Gower, 1973 Bunescu, V., Stanciu, Gh,.I., „Inovaþia în învãþãmânt“, în Cerghit I., Vlãsceanu L. (coordonatori), Curs de pedagogie, Universitatea din Bucureºti, 1984. Carnall, C. A., Managing Change in Organization, Prentice Hall, New York, 1990. Georgescu T., Negocierea afacerilor, Editura Porto Franco, 1992. Everard, K. B., Morris. G., Effective School Management, Paul Chapman Publishing, London. Hawkins, P., Shoet, R., Supervision in the helping professions, Open University Press, Milton Keynes, Philadelphia, 1989. Ivancevich, Donelly, Gibson, Organizations, Boston, Homewood, 1988. Locke I., Organizatonal Behaviour and Performance, 1968. Moraru, I., Tabachiu, A., Tratat de psihologie managerialã, E.D.P., Bucureºti. Munteanu, Anca, Introducere în creatologie, E. C., Timiºoara, 1993. Popescu, D., Conducerea afacerilor, Scripta, Bucureºti, 1995. Popescu Neveanu, P., Zlate, M., Creþu, T., Psihologie, E.D.P., Bucureºti, 1991. Rãdulescu, E., Integrare socio-profesionalã, Oscar Print, Bucureºti, 1996. Rãdulescu, E., Târcã, A., ªcoalã ºi comunitate, Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2002 Stanton, N., Comunicare, ªtiinþã ºi tehnicã, Bucureºti, 1995. Stoll, L., Lagerweij, N., Hopkins, D., Creemers, B., Bollen, R., Reynolds, D., Linking school effectiveness and school improvement,TJ Press Ltd., London, 1996. Thomas, M. Coaching for staff development, BPC Ltd. Wheatons, London, 1995. *** Curs de Management Educaþional, NSO, Amsterdam, 1999. *** Le system educatif roumain, Raport naþional, Ministerul Educaþiei Naþionale / Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, Aramis Print, Bucureºti, 2001 *** Training Trust, România, Curs de management educaþional, Bucureºti, 1992 Criºan, A. et al., Reforma la firul ierbii, Bucureºti, Humanitas Educaþional, Bucureºti, 2003. Fink, D., Stoll, L., Changing Our Schools, Open University Press, 1996. FIRST STEPS. A manual for starting Human Rights Education, AI, London,1996 Goleman, D., Inteligenþa emoþionalã, Curtea Veche, 2001. Iosifescu, ª. et al., Management educaþional pentru instituþiile de învãþãmânt, 2001. Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Editura Fundaþiei Culturale „D. Bolintineanu“, 1999. Keen, E., Tîrcã, A., Educaþie pentru cetãþenie democraticã, Radical, 1999. Keen, E., Tîrcã, A., Management participativ. Ghid pentru directorii de ºcoli, Radical, 2000. Osler, A., Starkey, H., Teacher Education and Human Rights, London, 1996. Pãun, E., Potolea, D., Pedagogie. Fundamentãri teoretice ºi demersuri aplicative, Polirom, 2002. UNICEF, materiale informative.
51

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful