Posdru-curs 1 _ Modul 1 - Initiere

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013

INVESTEŞTE ÎN OAMENI !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” Titlul proiectului: Încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea de afaceri în domeniul inginerie electrică Contract nr.: POSDRU/32/3.1/G/16122

CURS 1 Modul 1 COMPETENȚE ANTREPRENORIALE Inițiere

2010

1

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI !

Competenţe antreprenoriale
Site-ul oficial al CNFPA

Aceste competenţe se referă la capacitatea unui individ de a pune ideile în practică. Aici intră creativitatea, inovaţia, asumarea riscurilor, precum şi capacitatea de a planifica şi de a manageria proiecte în scopul atingerii obiectivelor. Aceasta sprijină indivizii nu numai în viaţa lor de zi cu zi, dar şi la locul de muncă, făcându-i conştienţi de contextul muncii lor, făcându-i capabili să profite de oportunităţi şi constituie temelia pentru deprinderi şi cunoştinţe mult mai specifice cerute de cei care stabilesc sau contribuie la o activitate socială ori comercială. Aceasta trebuie să includă conştientizarea valorilor etice şi să promoveze buna guvernare. Cunoştinţe, deprinderi şi atitudini esenţiale care au legătură cu această competenţă: Cunoştinţele necesare includ capacitatea de a identifica oportunităţi pentru activităţi personale, profesionale şi/sau de afaceri, cuprinzând o frescă a problematicii, care să arate contextul în care oamenii trăiesc şi lucrează, cum ar fi o bună cunoaştere a mersului economiei, a oportunităţilor şi provocărilor cu care se confruntă un angajator sau o organizaţie. Indivizii trebuie să fie, de asemenea, conştienţi de latura etică a spiritului întreprinzător şi de faptul că pot fi un exemplu de bine, cum ar fi comerţul cinstit sau acţiunile sociale. Deprinderile se raportează la managementul de proiect proactive (incluzând, de ex., capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega, analiza, comunica, raporta, evalua şi înregistra), reprezentare efectivă şi negociere, precum şi la capacitatea de a lucra atât individual, cât şi în colaborare cu echipa. Capacitatea de a aprecia şi identifica punctele tari şi slabe, de a evalua şi de a-şi asuma riscuri, dacă apar, şi când ele sunt justificate, este esenţială. O atitudine antreprenorială se caracterizează prin iniţiativă, atitudine proactivă în viaţa personală şi socială la fel ca şi în timpul orelor de lucru. Aceasta include, de asemenea, o motivare şi o determinare în a veni în întâmpinarea obiectivelor, daca există scopuri personale şi ţinte comune cu alte persoane, inclusiv la locul de muncă.

2

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI !
FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” Titlul proiectului: Încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea de afaceri în domeniul inginerie electrică Contract nr.: POSDRU/32/3.1/G/16122

CREATIVITATE

Prof. Dr. ing. Nicolae VASILIU

3

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI !

1. EVIDENŢIEREA ETAPELOR DE INIŢIERE A UNEI ACTIVITĂŢI CREATIVE “Creativitatea este evidentă la copii, dar poate fi mai greu de identificat la tineri şi adulţi deoarece potenţialul creativ al acestora a putut fi inhibat de societate care încurajează conformismul intelectual" (R. J. Sternberg). 1.1. Conceptul de creativitate Creativitatea este o noţiune complexă care include abilitatea persoanei implicate de a combina cunoştinţe din domenii anterior disparate, de a lua obiecte sau idei existente şi a le combina în moduri diferite pentru noi scopuri. Astfel, o definiţie simplă a creativităţii ar putea fi: "acţiunea de a combina elemente anterior necombinate". Studiile asupra creativităţii abordează subiectul din diferite perspective. Sternberg şi Lubart au definit creativitatea ca fiind “abilitatea de a avea realizări deopotrivă originale şi neaşteptate, dar şi potrivite, adică utile sub aspectul satisfacerii anumitor exigenţe sau ţinte. Runco, analizând opiniile unor psihologi care considerau creativitatea ca proces de realizare a ceva nou şi util, numea astfel de concepte ca “product bias”. Sensul dat termenului avea în vedere tendinţa de limitare a semnificaţiei calităţii creative sugerată de amintita definiţie la obţinerea unui produs tangibil: “ar fi mult prea puțin să vedem realizările creative ca pe niște invenții, iar procesele care conduc la acestea ca inovative sau creative”. Creativitatea este un proces mental şi social. În accepţiunea generală, noţiunile de creativitate şi inovare sunt complementare (fig.1.1). Creativitate Inovare Aplicare Valorificare

Fig.1.1. Creativitatea şi inovarea ca surse ale valorii Creativitatea este privită ca un concept multidimensional, putându-se manifesta în multiple domenii. Identificarea şi cuantificarea naturii creativităţii se poate face din perspectiva unor discipline diferite: psihologie, psihologie socială, ştiinţe cognitive, arte, inteligenţă artificială, filozofie, economie, management etc. Mai mult, analiza poate atinge mai multe niveluri distincte: cognitiv, intelectual, social, economic, artistic, literar etc. Dificultatea definirii creativităţii rezidă în asocierile particulare ale acestui concept cu artele, în natura complexă a creativităţii şi în varietatea teoriilor care au fost dezvoltate pentru a o explica. Mulţi oameni asociază creativitatea în special cu artele: muzica, teatrul, dansul, literatura etc. care sunt deseori denumite "arte creative". Aşa cum s-a precizat mai sus,

4

săptămâni sau chiar ani. înainte de a se aştepta să apară ideile. până la introducerea lor în producţie. în care are loc definirea. Creativitatea este considerată ca având un rol de amplificare a tuturor aspectelor performanţei în afaceri. . fără însă ca astfel de modele să fie utilizate prea rigid. Unul dintre primele modele ale procesului de creaţie a fost propus de Graham Wallas în cartea sa "Arta gândirii" publicată în 1926. . ci este la fel de fundamentală pentru progresele din ştiinţe.care exprimă triumful revelaţiei. marketingul şi desfacerea acestora. 5 . cum este cazul transferului tehnologic. muzica.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! creativitatea nu este proprie numai pentru arte. afaceri şi în toate domeniile vieţii cotidiene. orientată spre creativitatea economică. Comitetul Naţional pentru Creativitate şi Educaţie Culturală (The National Advisory Committee on Creative and Cultural Education) din Anglia a propus următoarea definiţie a creativităţii: "o activitate imaginativă adaptată astfel încât să producă rezultate care sunt atât originale. Etapele procesului de creaţie Mulţi psihologi consideră creativitatea ca un proces format din faze sau etape. politică.incubaţia. Inovaţia de succes depinde şi de alţi factori. cât şi de valoare". prezintă o preferinţă pentru termenul inovaţie şi consideră creativitatea ca prima fază din procesul de inovare. ca și colectarea de informaţii şi materiale. Unii experţi resping totuşi ideea că gândirea creativă urmează un model segmentat în faze. Acesta a distins cinci faze (fig.1. iar în arte este considerată "inspiraţie". În realitate. în ştiinţă se vorbeşte de "intuiţie". identificarea unor etape sau a unor modele ale proceselor creative poate fi utilă în ghidarea creativităţii şi inovaţiei. creativitatea poate fi definită ca "producerea de noi idei care sunt corespunzătoare pentru scopurile unor afaceri particulare".2): . opiniile contrare de această natură sunt minoritare. observarea şi studiul problemei. Mai mult.intimarea sau faza de avertizare. tehnologie. ci şi din idei create în altă parte. Această definiţie. apare ca un fapt curent tendinţa de asociere a creativităţii individuale cu diferite sectoare cum sunt filmul. Inovarea constituie efectul sau rezultatul implementării ideilor creative într-o organizaţie. pentru respectarea unei succesiuni fixe a fazelor. ca rezultat al gândirii inconştiente. persoana creativă trebuie să cunoască bine domeniul. în măsură să asigure cunoaşterea temeinică a subiectului. . aceasta deoarece. în care noua idee sau viziune creativă apare brusc din procesarea inconştientă a informaţiei. dificil de descris. fază misterioasă. din matematică. Pe de altă parte. intervin momentele "aha" . mai degrabă decât pe cea a procesului de creaţie în sine. Totuşi. parcurse pentru rezolvarea problemelor sau inventarea de noi produse. Input-ul creativ este o parte esenţială a rezolvării problemelor care apar în toate fazele procesului de inovaţie. Ea poate proveni nu numai din ideile creative care îşi au originea într-o organizaţie. după Departamentul de Comerţ şi Industrie din Anglia. Această definiţie accentuează importanţa rezultatelor unui process de creaţie. timp în care problema gestează în inconştient până când. După Amabile. de la proiectarea noilor produse şi servicii. pictura sau designul.pregătirea sau faza de preparare. pe parcursul căreia problema este lăsată deoparte pentru o vreme care poate dura minute.iluminarea. asociată cu un sentiment care precede deseori intuiţia creativă.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . creativitatea persoanelor şi echipelor "este o condiţie necesară însă nu şi suficientă pentru inovare".

1. Literatura de specialitate cuprinde multe studii referitoare la geneza procesului de creaţie şi posibilitatea detalierii acesteia în faze sau etape. (2) analiza necesitătii. (5) ajustarea ideilor. (6) naşterea noii idei. (4) identificarea solutiilor obiective. (3) naşterea .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . selectarea şi perfectionarea finală. a desfășurării procesului de creație: (1) concepţia. dezavantaje.avantaje. (4) creşterea noului copil . 6 .perioada de dezvoltare ulterioară. Într-o analiză 1991 din referitoare la modele ale proceselor de creație. de A. este de menţionat că modelul Wallas nu era absolut original. coordonată complicat în timp. respectiv. cea mai mare parte a creativităţii apare în subconştient. sintetizate în următorii termeni: (1) stabilirea obiectivului. Rossman în 1931 și respectiv. In opinia sa. Osborn în 1953. Este meritul lui Poincaré de a fi relevat rolul gândirii inconştiente în procesul de creaţie. (3) analiza realităţii curente. convergentă. Se observă că modelul Barron acceptă aspectul inconştient și misterios al gândirii creative. (6) generarea impulsului creativ. și anume: (1) observarea unei necesităţi sau a unei dificultăţi. după care urmează o perioadă de activitate conştientă. în sensul că a considerat că în procesul creativ alternează fazele de gândire divergentă şi. într-o minte pregătită. (6) obţinerea acceptării soluţiei. profesor de psihologie la University of California (SUA). Pentru a ilustra diversitatea abordărilor în domeniu vom prezenta două modele propuse de J. Totuşi. dacă este necesară o eventuală eliminare a unor erori sau lacune.verificarea sau faza de validare. (5) analiza critică a solutiilor . În 1998. Frank Barron. (2) stabilirea datelor sau faptelor. învăţare. evaluare și reajustare.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Verificarea Pregătirea Iluminarea Incubaţia Fig. în cinci etape.2.suferinţa emergenţei la lumină. (2) viziunea. ci îşi avea originea în opiniile matematicianului Henri Poincaré prezentate într-o conferinţa despre "Creaţia matematică" susţinută 1908 la Institutul General de Psihologie din Paris. Robert Fritz a considerat următoarea succesiune de etape ale efortului creativ: (1) concepţia. unde mintea "alege" acele combinatii care sunt fructuoase. (7) experimentări pentru identificarea celei mai promiţătoare soluţii. Modelul Osborn include tot şapte faze ale procesului. în care se întreprind activităţi pentru a verifica dacă ideea "fericită" apărută prin iluminare rezolvă într-adevăr problema. care scapă controlului direct al persoanei sau colectivității. (8) utilizarea creaţiei realizate.invenţia. (3) formularea problemei. autorul metodei brainstorming de stimulare a gândirii creative a optat pentru o teorie de echilibru între imaginaţie şi analiză. (4) iniţierea unor acţiuni. Rossman a investigat procesul de creaţie prin examinarea chestionarelor completate de 710 inventatori si a extins modelul original al lui Wallas la şapte faze. Osborn. (3) analiza tuturor informaţiilor disponibile. Etapele procesului de creație . (7) terminare. (4) generarea ideilor. El afirma că iluminarea este un "semn manifest al unei activităţi inconştiente anterioare. (2) gestaţia. (5) alegerea unei soluţii. a propus o formulare sintetică. îndelungate" care apare după o perioadă de odihnă.

motivaţia intrinsecă. de a identifica oportunităţi ne puse in valoare în situaţii date. 7 . în ordinea importanţei. pot fi reţinute: .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 2. are o sensibilitate sporită la detalii şi “tipare”.1): Fig. . Factori care definesc capacitatea creativă . nonconformiste în gândire şi acţiune. procedurale şi intelectuale necesare identificării elementelor importante ale oricărei probleme particulare. Thomas Alva Edison susţinea că geniul este 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. Originalitatea se exprimă şi prin aptitudinea de a lăsa la o parte sistemele existente.originalitatea.sensibilitatea la identificarea problemelor.expertiza. pentru a crea noi combinaţii.imaginaţia. implicaţiile.2. persoanele creative tind să fie independente. o personalitate intuitivă observă relaţiile. noi sisteme de relaţii. conexiuni. deoarece îi asigură persoanei cunoştinţele tehnice. ARGUMENTAREA CALITATILOR INDIVIDULUI CREATIV 2. analogii. de a reţine asemănări şi analogii între experienţe diferite.intuiţia. ca revelaţie a unui adevăr. dorinţa de solitudine. persoana creativă prezintă originalitate în gândire şi idei. devenit sinonim conceptului de “creativitate”. . precum şi relativ neinfluenţate de alţii. capabil să compună o sonată în câteva zile. ca suport al oricărei activităţi creative. Imaginaţia creativă este un mod de gândire în esenţă generativ de noi idei.2. ca aptitudine bazată adesea pe predispoziţii ereditare pentru sintetizarea unor noi imagini sau idei. vede lucrurile în modalităţi noi.1. De exemplu. a soluţiei unei probleme în cursul unei activităţi cu reuşite şi eşecuri. neacceptarea unui statu-quo. persoana creativă are capacitatea de a observa ceea ce este neobişnuit şi diferit. autoîncrederea. Cercetările sugerează faptul că trei factori pot determina creativitatea individuală în orice situaţie (fig.1. Procesul de creaţie presupune multă muncă. Evident. . persoanele creative posedă anumite trăsături dintre care. în măsură să genereze o activitate creatoare. . teza lui Edison nu poate fi aplicată în cazul lui Wolfgang Amadeus Mozart. autonomia este o trăsătură care înglobează şi alte particularităţi sociale precum introversiunea.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Creativitatea individuală Prin comparaţie cu persoanele mai puţin creative sau chiar necreative.independenţa şi autonomia. ferm structurate şi acceptate şi de a utiliza elementele şi concepţii în afara contextelor iniţiale.

Totuşi. Trăsăturile inteligenței umane Abilitatea sintetică (creativă): abilitatea de a genera idei care sunt noi.2. toleranţă pentru ambiguitate. .2. Creativitatea şi inteligenţa Relaţia dintre creativitate şi inteligenţă pare evidentă. O caracteristică a gândirii divergente este abilitatea de a redefini problemele într-un mod complet diferit şi de a gândi în mod intuitiv şi pătrunzător.2. cei mai importanţi factori motivanţi sunt pasiunea intrinsecă.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .competenţe de gândire creativă. persoanele creative sunt la discreţia propriilor valori şi motivaţii şi se ocupă cel mai bine de probleme pentru care au o puternică afinitate emoţională. Se afirmă că individual creativ trebuie să dispună de anumite abilităţi care decurg din trăsăturile proprii inteligenţei umane: abilitatea sintetică. de înaltă calitate şi adecvate pentru sarcina prescrisă. într-o anumită măsură.motivaţia.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! . Această abilitate include gândirea divergentă. Abilitatea analitică: gândirea critică/analitică este implicată în creativitate ca abilitate de a judeca valoarea propriilor gânduri şi soluţii posibile. gândirea creativă se caracterizează prin abilitate puternică de a genera noi idei prin combinarea unor elemente anterior disparate.2. 2.2). Este abilitatea de a traduce abstracţiile şi teoriile în aplicaţii realiste. orientare spre acceptarea riscului. în sensul modului imaginativ. precum şi de tipul de gândire. abilitatea analitică şi abilitatea practică (fig. Inteligență și creativitate Abilitate creativă Abilitate analitică Abilitate practică Fig. Inteligenţa superioară este comună multor persoane creative.independenţă. acceptată în general ca fundamentală pentru creativitate. multe studii ale relaţiei creativităţii cu inteligenţa au arătat că inteligenţa generală extremă nu stimulează. aceste competenţe depind de trăsăturile personale . în mod necesar. inventiv şi flexibil în care persoana abordează problemele. adică auto-motivaţia şi interesul intrinsec de a efectua lucrarea obiectul creaţiei. bazată pe recompense sau recunoaştere. 8 . aceștia sunt mai eficienţi decât motivaţia extrinsecă. Abilitatea practică: abilitatea de a aplica competenţele intelectuale în contexte cotidiene şi de a "vinde" sau a comunica ideile creative la alţii.de a evalua punctele lor tari şi slabe şi de a sugera căi de îmbunătăţire a acestora.

răspunsuri care sunt neaşteptate. deoarece aceasta prezenta o corelaţie ridicată cu fluenţa. Torrance a eliminat scala de flexibilitate. . respectiv. unice sau statistic rare. inclusiv pentru evaluarea efectelor programelor educaţionale în şcoli. . Aceste teste de gândire evaluează (fig. precum reconsiderarea aspectelor dificile sau eliberarea de fixații funcționale.originalitatea .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! creativitatea. în arte este importantă sensibilitatea ca ecou afectiv al evenimentelor care animă ideile şi succesiunea imaginilor. Valoarea "de prag" a coeficientului de inteligenţă sau IQ ar putea fi 120. inteligenţa se corelează destul de slab cu creativitatea. Creativitatea presupune sensibilitate. Ulterior. pe când subiecţii cu performanţe ridicate la testele de creativitate puteau avea cote de inteligenţă mediocre.numărul total de răspunsuri interpretabile. dar şi abilităţi de redefinire a noţiunilor sau sensurilor percepţiei. . In ştiinţe este esenţială "sensibilitatea la probleme" care stimulează spiritul de investigaţie.varietatea categoriilor de răspunsuri relevante la problema dată. a programelor 9 . Deasupra nivelului "de prag". semnificative sau relevante. 2. Principalele trăsături ale creativității .2.3): Fig. Psihologul american Ellis Paul Torrance. care a fost denumită "Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT)". împreună cu colaboratorii săi au elaborat o metodă de cuantificare a creativităţii. peste IQ 120 creativitatea este independentă de inteligenţă. adică o persoană foarte inteligentă poate avea rezultate slabe la testele de creativitate.flexibilitatea . adică sub IQ 120 creativitatea devine dependentă de inteligenţă. neobişnuite.elaborarea . Un grad ridicat de inteligenţă pare să fie o condiţie necesară dar nu şi suficientă pentru o creativitate superioară.3. Cercetările asupra "ipotezei de prag" au produs rezultate mixte. Testele TTCT au devenit unele dintre cele mai utilizate metode de identificare a capacităţii creative.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .fluenţa .adăugarea de detalii pertinente.

2. nicidecum modestă”. 2. capabile să-şi pună în valoare calităţile fără un sprijin special şi care fac descoperiri de importanţă particulară pentru societate. Sensul ar fi acela că succesul economic al unei comunităţi urbane este asociat ponderii populaţiei creative atrase în zona respectivă. Fig. Richard Florida (2002. 2004) a formulat conceptul “resursă economică fundamentală”. Florida a fost identificat modelul 3T. care se manifestă “printr-o cultură diversă.4. iar capacitatea pentru asemenea realizări este consistentă.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! curriculare şi a procedurilor de învăţământ creativ.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Abordarea elitistă are în vedere plasarea într-o poziţie specială a personanelor creative cu “talent neobişnuit” sau eminente. urbane. vizând nu numai creativitatea “în sine”. a minților deschise”. “ale căror aptitudini creative sunt evidente în toate domeniile activității umane. ci și factorii asociaţi dezvoltării economice a unei comunități. Testele TTCT au fost traduse în peste 30 limbi şi sunt utilizate ca instrument pentru evaluarea potenţialului creativ.2. de exemplu. Din studiul caracteristicilor unor asemenea comunități. Indicatorul referitor la capacitatea inovativă a comunității 10 . Comitetul Naţional pentru Creativitate şi Educaţie Culturală (The National Advisory Committee on Creative and Cultural Education) din Anglia a semnalat faptul că adesea în evaluarea potenţialului creativ apare tendinţa de a se face diferenţiere între “nivelului eminenţelor” şi “nivelului noneminenţelor”. Caracteristicile colectivității creative Caracteristica tehnologică se referă la prezența în regiune a societăților “high-tech” și la potențialul de generare a brevetelor. include persoanele capabile de adaptare la situaţii noi.3. Talent și Toleranță (fig. ceea ce înseamnă: Tehnologie. Cea de a doua categorie. asemenea comunități pot reprezenta ecosisteme care stimulează creativitatea și o direcționează către valoare economică“.4). ca de exemplu descoperiri ştiinţifice deosebite. În opinia sa. Persoane creative şi colectivităţi creative Dintr-o perspectivă mai largă.

Talentul vizează ponderea “clasei creative” în totalul populației comunității. rezultatul procesului de creație ar trebui să fie de valoare în raport cu obiectivul. în sensul că rezultatul este original în raport cu orice realizare anterioară în domeniul particular. a fost propusă următoarea clasificare: creativitatea tehnologică. valorificată prin antreprenoriat şi creativitatea artistică sau culturală (fig. finalizată cu o realizare originală. 3. adică să fie direcţionată spre atingerea unui anumit obiectiv sau spre rezolvarea unei probleme centrale. de “high-tech”. Originalitatea poate fi individuală în raport cu rezultatul anterior al persoanei. Creaţia imaginativă implică gândirea sau comportarea imaginativă. creativitatea poate fi de mai multe "tipuri". In al doi-lea rând. De exemplu. În categoria populației creative din punct de vedere artistic sunt incluși autorii. reprezentând o alternativă la ceea ce este convenţional. în aprecierea "valorii" se pot considera atribute precum: eficient. Apreciată după natură şi destinaţie. artiștii dansatori sau performerii. agreabil. precum și capacitatea de a considera noii veniți ca bineveniți. implicând procese de gândire comune şi completându-se reciproc.3. adică invenţia. Pentru nivelul de performanță sunt luați în considerare indicatori precum ponderea realizărilor industriale “high-tech” din totalul celor înregistrate la nivel național. procesul creativ trebuie să genereze ceva original. explicite. util. pictorii. În calculul unui asemenea sub-indicator se consideră ponderea persoanelor din categoria respectivă în totalul persoanelor cu profil similar înregistrate la nivel național. Evident. relativă faţă de grupul de care aparţine sau istorică. fotografii. Toate aceste dimensiuni ale creativităţii se află în corelaţie. In al trei-lea rând. actorii. respectiv după măsura în care se disting prin calităţi imaginative. Locul și rostul fiecăreia rezidă în atragerea persoanelor creative. de originalitate sau de valoare. creatorii de modă (designeri). sculptorii. 11 . capitalul uman. este de aşteptat ca activitate creativă să aibă un scop precis. de direcţionare. procesele de creaţie sunt analizate după patru criterii. în funcţie de domeniul de activitate. valabil. arte şi afaceri. talentul științific sau alți indicatori extrași din “values index and self-expression index” conform “The World Value Survey”. Caracteristicile proceselor de creaţie În percepţia curentă. indicatorul de nivel tehnologic se calculează prin compunerea indicilor de capacitate inovativă și respectiv. Sunt reținute mărimi precum ponderea ocupațiilor creative din totalul populației care aparține comunității analizate și date referitoare la clasele de persoane creative. În legătură cu modelul de creativitate TTT.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . În al patru-lea rând. creativitatea economică. previzibil sau de rutină. CUNOAŞTEREA ŞI IDENTIFICAREA SURSELOR CREATIVITĂŢII 3. Economia creativă este rezultatul corelaţiilor dintre tehnologii. Florida menționează: “fiecare dintre cele trei componente este necesară. în generarea inovării și stimularea creșterii economice”. directorii. Un indicator semnificativ este cel de atitudine extras din datele de la The European Monitoring Centre on Racism and Xenophobia .1). Final. dar este insuficientă numai prin ea însăși.1.EUMC information and Communication. Noțiunea de toleranță are în vedere deschiderea oferită de zonă la alte idei de interes.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! analizate se formează prin considerarea unor mărimi precum: numărul de invenții patentate/persoană și ritmul de creștere a numărului mediu anual de invenții. durabil.

atributele creativităţii au fost grupate astfel: creativitate ştiinţifică. originalitatea. creativitatea conceptuală implică crearea de soluţii. sub forma de concepte relevante unice. de a critica şi de a opta pentru soluţia cea mai avantajoasă a unei probleme date. pe când un artist va prezenta mai multă gândire divergentă. creativitate artistică şi creativitate conceptuală. Cercetătorii în domeniul creativităţii. Ambele aptitudini par să fie necesare în procesul creativ.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Creativitate Creativitate tehnologică Creativitate economică Creativitate artistică Fig. dar mediul şi sistemului socio-cultural pot determina nivelul şi frecvenţa comportării creative. In acest sens. creativitatea este procesul mental care implică generarea unor noi idei sau concepte. măsurat prin teste de inteligenţă. faptul că persoana creativă prezintă trăsături puternice ale personalităţii. specifică pentru situaţia dată. Cel puţin trei aspecte ale creativităţii au atras mai multă atenţie. de obicei. Acest tip de gândire este utilizat după evaluarea unui set de idei. Gândirea divergentă este exemplificată de bogăţia ideilor şi originalitatea acestora. faptul că produsele sau performanţele creaţiei sunt evaluate după criterii care aparţin lumii reale. precum şi adecvat în sensul de adaptiv în raport cu constrângerile temei date. a unor soluţii multiple. 3. că a fi creativ înseamnă a produce ceva nou. cunoştinţele sau conceptele existente. în timp ce gândirea convergentă este fundamentală pentru a ajunge la concluzia adecvată. În primul rând faptul că procesul de creaţie se concentrează pe mecanisme şi faze care fac parte din actul de creaţie. Cele mai importante trăsături ale gândirii divergente sunt: flexibilitatea mentală. originale.3. sau a unor noi asocieri între ideile. Gândirea convergentă este raţionamentul analitic. Gândirea divergentă este esenţială pentru noutatea produselor creative. în acest proces putând interveni deschideri neaşteptate în legătură cu diferite aspecte ale creativităţii. La rândul său. creativitatea ştiinţifică implică descoperirea unor adevăruri ştiinţifice. Apoi. a fi util şi de a avea valoare. Gândirea convergentă este aptitudinea intelectuală de a evalua în mod logic idei și soluţii. În sfârşit. pretind. Sursele creativităţii 12 . pentru problemele existente şi emergente. reprezentând cea mai bună soluţie potenţială. original și neaşteptat.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Gândirea divergentă este aptitudinea intelectuală de generare creativă. Răspunsul formulat este unic şi riguros determinat. cu fluenţă şi viteză. În termenii cei mai simpli. neobişnuite şi diverse. fluenţa şi inventivitatea. conform cu anumite criterii externe. Subsumate criteriului de adecvanţă sunt calităţile de a fi corespunzător.2. Gradul de predominanţă variază în funcţie de sarcină sau ocupaţie: un matematician poate manifesta mai multă gândire convergentă. 3. informaţii sau alternative. Creativitatea artistică poate fi descrisă prin aptitudinea de a reda lucruri apreciate pentru frumuseţea lor estetică. majoritatea lor cu profil psihologic.1.3. printr-un proces de selecţie. Tipuri de creativitate Într-o abordare apropiată celei de mai sus. Gândirea convergentă şi gândirea divergentă Aptitudinile creative şi raţionamentele asociate acestora pot fi considerate ca aparţinând la două modalităţi de gândire: gândire divergentă sau gândire convergentă.

curiozitatea intrinsecă. având tendința să neglijeze calități ale minții precum imaginația. (b) nivelul talentelor creative care au depășit treapta terțiară de educație și sunt prezente în activitatea culturală. tehnologia. mediul social (fig. a imaginației fertile. a inteligenței emoționale. care reprezintă de fapt esența creativității. Claxton consideră că învățământul tradițional este orientat spre dezvoltarea gândirii analitice. Învățământul și educația reprezintă aspecte esențiale în asigurarea nivelului capitalului uman într-o anumită societate. intuiția.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . ale grupului de lucru apropiat subiectului sau ale oricăror ale realizări din profilul respectiv.procesele de creativitate au valoare în raport cu obiectivul pentru care a fost realizat. sunt menționați: (a) potențialul educației primare. a capacității de reflectare critică în sensul autonomiei și libertății în gândir. deschiderea. .3.procesele de creativitate sunt imaginative deoarece în toate situațiile imaginația este decisivă pentru generarea unor idei sau realizări noi. Cercetările au arătat că prin apropierea subiecților de procesele artistice și incorporarea acumulările culturale personale ale acestora în procesul de educație se pot obține rezultate notabile în dezvoltarea calităților intuitive și de creativitate. Cu toate acestea. Printre criteriile care pot ilustra rolul culturii în dezvoltarea dimensiunii creative a capitalului uman.procesele de creativitate produc ceva original în raport cu propriile realizări anterioare. În percepţia Uniunii Europene. Capitalul uman este reprezentat de forța vie. așa cum aceasta este structurată de factori externi ca statutul economic sau normele de valori culturale. procese și de dezvoltare. Tendința care se dorește încurajată este cea a conceptelor interdisciplinare de natură necognitivă și de comunicare.2). în sensul că efortul imaginativ trebuie orientat către un obiectiv și o finalitate. există anumite limite ale influențelor pozitive oferite de invățământ și educație asupra capacității creative.procesele de creativitate sunt realiste. . . secundare și terțiare de sprijinire a talentelor creative. Capital uman Deschidere Tehnologie Capacitat e creativă Mediu social Mediu instituțional 13 . Se consideră că artele oferă un mediu în care invățarea este angajată activ prin experiențe. mediul instituțional.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Comitetul Naţional pentru Creativitate şi Educaţie Culturală din Anglia a elaborat un raport asupra creativității în cadrul căruia menționează patru caracteristici ale proceselor de creativitate: . formarea şi dezvoltarea capacităţii creative sunt susţinute de efectele sinergice ale unui complex de factori care includ: capitalul uman.

a transformat profund sfera culturală atât prin efecte perturbatoare. deși este accesibilă deopotrivă producătorilor și consumatorilor de cultură din cele mai diferite locuri. cât și unificatoare. reprezintă oportunități pentru confruntări de idei. În artă şi industriile culturale şi creative a devenit evidentă o tendință de dezlănţuire a creativității individuale. Pe de o parte. Cultura este un motor al creativităţii tocmai prin faptul că devine o proprietate socială". Currid Elizabeth sublinia în 2007 că "decisiv este mecanismul prin care producătorii și creațiile acestora sunt evaluate și trimise pe piaţă. Investiţiile directe şi indirecte în cultură sunt considerate ca o măsură a interesului unei țări pentru stimularea creativității şi asigurarea unui mediu favorabil dezvoltării activităților creative. gradul de interconectare crește continuu. Concentrarea de capital creativ mărește ponderea activităților inovative de tehnologie înaltă. Dintre inițiativele în acest sens.a. dar şi de creare a unui Virtual Commons cultural. Produsele tehnologice puse la dispoziţia individului îl pot transforma de la sine din consumator în creator. Mediul instituţional este considerat sub aspectul interdependenței între competitivitatea unei țări și factorii instituționali proprii țării respective. Sursele creativităţii în percepţia Uniunii Europene Deschiderea și diversitatea ca măsuri ale capacității de apropiere de diverse comunități și de performanțele creative și inovative ale acestora. mediul cultural are un rol esențial în cultivarea spiritului creativ. și deschideri de relații dincolo de un cerc restrâns de persoane de contact. prin aceasta. Tehnologia. La rândul său. Evidențele referitoare la schimburile comerciale dintre companiile creative şi societăţile care funcţionează în afara industriilor creative au arătat că firmele care își dublează investițiile în acțiuni creative își cresc 14 . De la calculatorul personal şi aparatul de fotografiat digital la telefonul mobil. Galeriile de artă. creativitate şi deschiderea spre consumatorul noilor creații. Mediu social. librăriile. în special prin dezvoltarea rapidă a tehnicilor digitale. care merge mână în mână cu el". În 1998. iar comunicarea şi exprimarea personală oferă deschideri neașteptate. La scară europeană. cinematografele ș. în mod special în contextul dezvoltării economice globale. cultura se dorește personalizată și protejată ca proprietate intelectuală. joacă un rol important în creerea de comunități puternice și dinamice.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Manuel Castells arăta că "tehnologia digitală a lansat competiția între două sisteme. asigură noi locuri de muncă și creșterea economică.2. dezvoltarea afacerilor.dezvoltare. industriile culturale şi creative sunt considerate în măsură din ce în ce mai mare ca fiind promotoare ale creşterii economice. Similar. considerate ca fiind echivalente recunoașterii brevetului de invenție din activitatea de cercetare . Florida arăta în 2002 că în absența unui climat creativ bazat pe cultura minților deschise și diverse nu poate înflori creativitatea. Lansarea largă a infrastructurii tehnologiei digitale şi a echipamentor de facilitare a accesului la surse conferă o anumită reciprocitate între cultură. Un document de politică britanică din anul 2001 arăta că societăţile "de succes din secolul 21 vor fi cele care vor alimenta un spirit de creativitate pentru a favoriza activitatea culturală.3. Se au în vedere transparența și capacitatea de adaptare a statului de drept și a politicilor publice promovate de acesta la nevoile persoanelor sau ale colectivităților și industriilor creative.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Fig. Pe de altă parte. Pe aceiași linie se situează măsurile de încurajare a acordării drepturilor de autor sau de autori. La rândul său. Jane Jacobs a sugerat încă din 1993 că diversitatea și schimbul de idei reprezintă surse ale inovării și. sunt menționate recompensarea oamenilor de creație sau susținerea investiţiilor din industriile culturale şi de creative. sistemul de acțiune al societăţilor mass-media prin care cultura tinde să ajungă la întreaga planetă şi să furnizeze date cu conţinut creativ la cel mai divers public.

metoda matricii morfologice (de Fritz Zwicky). De asemenea. elaborată de Genrich S. mai ales sub aspectul explorării potenţialului de R & D. Instrumentele (sau tehnicile) creativităţii sunt de natură euristică. 4. Diagrama De ce-De ce (Why-Why -in l. Metode de dezvoltare a creativităţii Lumea oamenilor de afaceri şi cea a industiaşilor se confruntă în prezent cu provocări neaşteptate.2.1. au fost prezentate principalele instrumente de stimulare a creativităţii. Brainstorming Este un instrument de stimulare a creativităţii în grup. între care se includ metoda gîndirii laterale a lui Edward de Bono.EIRMA din 2004. matricea descoperirilor a lui Abraham Moles. diagrama Pareto. ce se dovedesc infinite. luate în considerare de diferiţi utilizatori: brainstorming. In Raportul Asociaţia Europeană pentru Managementul Cercetării Industriale .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . în sensul că au în vedere facilitarea şi stimularea creativităţii unei persoane sau unui grup de persoane. problematica apare de o manieră similară la nivelul managerului unei societăţi. ANALIZA PRINCIPALELOR METODE DE DEZVOLTARE A CREATIVITATII SI ASIMILAREA UNOR TEHNICI DE APLICARE “Dacă în urmă cu secole omenirea a progresat prin exploatarea resurselor solului şi apoi a celor ale subsolului. analiza metaforică. cultura creativităţii şi inovării rămâne un suport esenţial. scheme cu sugestii. O atracţie deosebită o prezintă zonele Europei Centrale şi de Est. o listă bună şi lungă de idei ar putea inspira soluţii şi perspective noi sau diminua prejudecăţile. în aplicarea metodei trebuie avute în vedere anumite reguli. La altă scară. în loc să se gândească la ce ar fi rău într-o anumită idée. astăzi oamenilor le rămâne ca decisivă soluţia să exploateze resursele propriei inteligenţe şi creativităţi. diagrama Ishikawa. abordarea prin asociere sau combinare de ideile bune poate oferi idei mai bine conturate decât prin abordare individuală. ca şi din unele zone ale Asiei. Altshuller şi altele.1): . metoda scenariilor.). printre care o criză economică fără precedent. membrii grupului trebuie încurajaţi să formuleze idei cât mai neobişnuite şi eventual să se complecteze într-o atmosferă constructivă. . uneori subtil ascunse de posibilităţile limitate de comunicare. 15 . firmele care sunt în relații de colaborare directă cu industriile creative realizează produse de diversitate și calitate superioară comparativ cu firmele care nu întrunesc astfel de caracteristici. în ideea că din cantitate poate rezulta calitate. menit să genereze un număr mare de idei. chestionare. S.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! cu 25% șansa de a realiza produse inovative. Stimularea şi punerea în valoare a potenţialului creativ şi inovativ al angajatilor poate reprezenta o oportunitate pentru diversificarea şi dinamizarea activităţii societăţii.4. Teoria rezolvării problemelor inventive. pentru soluţionarea unei probleme. dar şi noi oportunităţi oferite de schimbările radicale care îşi aşteaptă rezolvarea. Există însă şi alte tehnici de creativitate.ideile îndrăznețe sunt binevenite. În cadrul efortului de conciliere între exigenţele severe ale managementului profesional şi necesităţile de identificare de noi capabilităţi şi resurse. odată cu creşterea numărului de idei.engl.fără critici.combină şi îmbunătăţeşte ideile. creşte probabilitatea identificării unei soluţii eficiente pentru problema existentă. această regulă favorizează creativitatea divergentă deoarece.” (R. şi anume(fig. . Pentru limitarea inhibiţiilor şi stimularea unei atmosfere de sinergie dinamică. . 4. sinectica (elaborată de William Gordon).focalizarea pe cantitate. Woodworth) 4.

. . să fie sfătuiţi s-o noteze şi s-o prezinte mai târziu. . 16 .este mai productiv decât un grup mare.4.dacă sunt prezentate mai multe idei. va da prioritate celei care are cea mai mare apropiere de tema discutată. moderatorul va pune întrebări stimulatoare. moderatorul va acorda prioritate ideii celei mai apropiate de subiect. problema care va fi discutată.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Regulile procesului stimulativ prin brainstorming cu un grup de până la zece invitaţi – câteva persoane cu experienţă şi câteva familiarizate cu problema . data. Moderatorul trebuie să fie în măsură să formulize întrebări stimulatoare asfel încât. ora şi locul. . .ideile sunt grupate în categorii. aceasta trebuie să fie clară şi nu prea amplă. trimisă participanţilor cu cel puţin două zile în avans. .să repete ideea prin cuvintele autorului.să numere ideile şi să încerce să le mărească numărul. moderatorul ordonează ideile corespunzător interesului pe care îl prezintă pentru subiectul în discuţie şi încurajează continuarea dialogului. conţine numele (logo-ul) şedinţei. astfel încât să se recunoască meritul acestuia şi să nu se altereze ideea originară. Importantă este identificarea problemei.spre sfârşit.participanţii care au o idee. . sunt date exemple de soluţii.în cazul în care în acelaşi timp se formulează mai de multe idei. . De obicei. dar nu sunt pregătiţi s-o prezinte. întreaga listă este revizuită şi ideile nepotrivite sau irealizabile sunt înlăturate.moderatorul prezintă problema şi.se alocă un interval de timp pentru acomodarea cu atmosfera lipsită de criticism. dacă este cazul. Conducătorul societăţii elaborează planul brainstorming-ului. moderatorul trebuie să fie atent ca: .moderatorul cere să se exprime ideile. lucrul Focalizare pe cantitate Fără critici Brainstormin g Combină ideile Idei îndrăznețe Fig. . pe parcursul dialogului să poată activa interesul participanţilor. Este descrisă problema.dacă nimeni nu se exprimă.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Dialogul este condus de un moderator care asigură continuitatea şi înregistrează ideile. alege moderatorul şi participanţii. Invitaţia.participanţii încearcă să dezvolte ideea şi să o îmbunătăţească. . În timpul dialogului.fiecare invitat îşi exprimă ideile şi acestea sunt înregistrate/notate. dă alte explicaţii. succesiunea activităţiile este următoarea: . În general.1. .

asemănătoare imaginii de os de peşte. aşa cum se observă în schiţa din fig.să descurajeze participarea superiorilor în timpul întrunirii.reprezintă "capul peştelui". generarea de idei neobişnuite. la capătul unei săgeţi centrale care traversează figura. . mediu.4. . Interesul pentru această metodă se explică prin faptul că: • permite explorarea diferitelor categorii de cauze. • încurajeaza creativitatea prin intermediul procesului de brainstorming. care par a avea mai multe cauze interdependente. Diagrama cauză – efect Metoda mai este cunoscută şi sub denumirile de diagrama Os de Peste (Fishbone Diagram). echipamente. apelând eventual la o acţiune de tip brainstorming.se identifică problema. obţinerea acestora ar trebui să facă parte din prima parte a soluţiei. De obicei. grupul care a participat la brainstorming evaluează şi selectează singur ideea sau soluţia finală. 4. respectiv efectul care urmează a fi analizat. sau diagrama Ishikawa şi reprezinta o modalitate de analiza a problemelor complexe.4. Efectul .3. personal. .dacă sunt necesare resurse sau aptitudini suplimentare.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .cauzele majore se înscriu în figură la limita unor linii adiacente săgeţii centrale. diagrama ilustrează într-o manieră explicită relaţiile dintre un anumit efect identificat şi cauzele potenţiale ale acestuia. mai ales. acesta se scrie într-o căsuţă din extrema dreaptă a unei figuri. Procedura de lucru este următoarea: . în loc de cauze pot fi reţinute generic noţiuni mai generale precum metode. material.o anumită problemă. • furnizeaza o imagine grafica a problemei si a potenţialelor categorii de cauze. astfel încât aceştia să-şi continue eforturile depuse.2.se stabilesc cauzele majore ale problemei. o caracteristică sau o condiţie de calitate . măsurări. apar următoarele exigenţe: .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! .Efect . dacă apar dificultăţi în identificare. Fig. 17 . . iar cauzele şi sub-cauzele potenţiale conturează "structura osoasă a peştelui".2 Analiza prin metoda diagramei Cauză .soluţia nu ar trebui să necesite aptitudini pe care membri grupului nu le au sau nu le pot obţine.trebuie să existe o metodă de a măsura progresul şi succesul întrunirii.paşii trebuie să fie clari şi fiecare participant ar trebui să aibă un rol important în finalizare. . Evident. În legătură cu această etapă finală a activităţii. Astfel. deoarece aceasta poate inhiba participanţii şi.la procesul de luare a decizilor trebuie să participe toţi astfel încât efortul să fie coordonat spre scopul stabilit. interesul participanţilor trebuie menţinut în timp.

75% din defectele de calitate rezultă din 15% din operaţiile care au loc în cadrul unui anumit proces. Juran. acestea pot fi atribuite pentru analiza ulterioara uneia sau mai multor persoane. Acest instrument este util în stabilirea 18 .10% dintre produsele inventariate reprezintă 70% din costul total al inventarului. fiecare idée este înscrisă la limita unei ramificaţii adiacentă liniei care identifică respectiva cauză majoră. de menţionat că pot fi mai multe cauze potentiale care interactioneaza in crearea problemei. • toate categoriile de cause să fie analizate cu aceeaşi atenţie. conform căruia 20% din resurse generează 80% din întreaga muncă.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .problemele esenţiale.se continuă în acelaşi mod analiza fiecărei cauze majore. a fiecăreia dintre cauzele secundare. majoritatea problemelor (80%) au câteva cauze cheie (20%). sau nu exista suficiente informatii. ansamblul ramificaţiilor construite cu fiecare dintre ideile luate în considerare dă o imagine sintetică. .M. Termenul “Calibrare” poate apare lângă “Metode” în sensul de procedură analitică. diagrama a fost introdusă de profesorul J. dar care au efecte sau rezultate puţine. Termenul “Scule din oțel” poate apare la “Metode” dacă există problema prelevării de probe sau la “Forță de muncă” unde se referă la problema personalului de mentenanță. dar și la “Măsurare” adică acolo la unde pot interveni erori.se formulează un plan de actiuni care trebuie sa ia în considerare cauzele şi interdependenţele reţinute. până la epuizarea tuturor ideilor disponibile. trebuie observat că anumiți termeni apar în mai multe poziții. Este probabil diagrama cel mai des folosită în prezentările de management. sub termenul general “Mașini”. • să fie incluse în figură toate ideile formulate în cursul analizei. astfel încât cauzele şi conexiunile să poată fi identificate cu uşurinţă. care sunt puţine la număr. Informaţiile sunt aranjate în ordine şi. dar care au rezultate importante şi . sau. pentru problema supusă analizei. • diagrama trebuie să permită vizualizarea fără dificultate a informaţiilor înscrise. Analiza unei diagrame Pareto va arăta că : . 4. Diagrama Pareto Diagrama se bazează pe principiul propus de Pareto.80% dintre toate reparaţiile în garanţie ale unui produs se referă la 20% din componentele acestuia. Din punctul de vedere al problemelor de calitate.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! . . care sunt multe la număr.problemele secundare. se analizeaza impactul asupra problemei pentru a se identifica alternativele cu cele mai multe şanse de succes. cunoscut şi sub denumirea de regula 80/20. pentru fiecare element incercuit. pentru a putea număra repetiţia unei anumite categorii.4. . De asemenea. apare termenul de “materiale de construcție” care se referă la patru tipuri de echipamente și zece tipuri de mașini. De exemplu. limita practica a acestei diagrame corespunde detalierii pe trei niveluri. problemele esenţiale pot fi indentificate şi corectate cu prioritate.se încercuiesc ideile sau cauzele cele mai probabile şi. în situatia in care cauzele detaliate sunt in continuare complexe.se analizează fiecare dintre cauzele majore prin formularea de întrebări de tipul “de ce se întâmlă aceasta ?”. În sesiunea de analiză trebuie urmărit ca: • fiecare participant să înţeleagă correct subiectul analizat. respectiv. pentru a face distincţia între: . cu sens de cauzalitate. Diagrama Pareto este un instrument folosit atunci când se cercetează un proces ce oferă informaţii împărţite pe categorii. în termeni de ameliorare a calităţii. deşi poate fi utilizată pentru a rezuma orice fel de informaţii. Această tehnică se foloseşte în primul rând în identificarea şi evaluarea discordanţelor. de aceea. . . în mod uzual. Diagrama Pareto ajută membrii unei echipe să se concentreze asupra unui număr redus de probleme importante sau de cauze ale unor probleme.

cum ar fi eforturile de ameliorare ale unui proces. Înălţimea fiecărei bare este corespunzătoare frecvenţei acelei categorii. cu observația că barele sunt poziționate pe abscisă în ordine descrescătoare. Diagrama de relații Reprezintă o tehnică de lucru care permite descoperirea şi vizualizarea legăturilor logice dintre idei. De asemenea. a. Fig. 4. ponderea persoanelor cu probleme după diagnistic. .necesitatea practicării de personal calificat. respectiv. . Toate barele vor avea aceeaşi lăţime. poate ajuta la scoaterea în evidență a complexității structurii problemei și a relaţiilor dintre factorii de influență.5.3b. în anumit aplicații. . fiindcă arată care sunt cele mai urgente probleme sau cauze.accesul la informaţii pentru personalul implicat în analiză.3a şi 4.4. Ca exigenţe în promovarea metodei. ca mod de abordare a problemelor. se reţin: .stabilirea priorităților unor aplicaţii practice. prin participarea unui grup de specialişti la o şedinţă de brainstorming destinată rezolvării unor probleme cum ar fi: îmbunătăţirea sistemului de calitate într-o organizaţie.4. ponderea produselor neconforme după cauze Dintre avantajele analizei prin metoda diagramei Pareto. cu mențiunea că. Aspectul tipic al diagramei Pareto este ilustrat în fig. corespunzător importanţei. de echipe formate din persoane care cunosc procedeul sau care cunosc metodele şi tehnicile utilizate în procedeul respectiv. dezvoltarea de noi tehnologii etc. 4. nevoile clienţilor şi furnizorilor sau oportunităţile de investiţii. analiza concurenţei. diagrama de relații se aseamănă cu diagrama Ishikwa. prin compararea diagramelor Pareto ridicate de-a lungul timpului în legătură cu anumite situaţii s-au pututpoate identifica soluţii pentru reducerea frecvenţei sau costurilor aferente problemei de interes. 19 .rezolvarea eficientă a unei probleme prin identificarea şi ierarhizarea principalelor cauze în ordinea importanţei acestora. se observă următoarele: .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! priorităţilor. Diagrama Pareto seamănă cu histograma sau graficul sub formă de bare. . Așa cum se arată în fig. Fiecare bară reprezintă o categorie de erori sau de cauze.3 Exemple de analiză cu diagrama Pareto a.ameliorarea utilizării resurselor limitate.identificarea direcţiei în care trebuie îndreptate eforturile. Frecvenţa cumulată a fiecărei categorii reprezintă frecvenţa acelei categorii adăugată frecvenţelor tuturor categoriilor superioare.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . 4. b. b.

Pentru a ilustra modul de conducere a analizei prin metoda De ce ? De ce ? se prezintă următorul exemplu. Etapele de analiză și de construcție a diagramei pot fi rezumate astfel: .evidenţierea legăturilor de acelaşi tip. 20 . În ultimă instanţă. iar cauzele . .5.identificarea cauzelor care au generat problema şi stabilirea legăturilor principale de tip cauză – efect.descrierea şi formalizarea problemei.4. Exemple de reprezentare a diagramei de relații.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . a) diagramă cu punct central. . b) diagramă cu cauze în succesiune.sunt repartizate în jurul acesteia (fig. Metoda De ce ? De ce ? Este cunoscută şi ca metoda „celor 5 de ce” şi reprezintă o metodă alternativă de explorare a relaţiei cauză/efect referitoare la o anumită problemă supusă analizei.5a) sau cu succesiune de cauze (fig. cauzele sunt repartizate pe niveluri care identifică intensitatea relaţiilor dintre acestea şi temă (fig.4. şi stabilirea unor legături şi pentru nivelurile următoare de detaliere. 4.4.6.5). cu punct central sau cu indicativ de legătură. b) a) Fig.5b).2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Fig.4. Diagrama de relaţii. . caz în care tema pusă în discuţie este plasată în centru.efect (fig. 4. scopul aplicării acestei metode este acela de determina cauza principală a existenţei problemei care preocupă şi se doreşte rezolvată. Cauzele sunt legate prin săgeţi de ordine cu care se identifică legăturile de tip cauză .identificarea circuitelor cauză – efect care au generat problema analizată.factorii de influenţă . Pentru diagrama cu indicativ de relaţii.4. de exemplu cauza apariţiei unui defect. c) diagramă cu cauze structurate pe niveluri c) Reprezentarea poate fi unidirecţională.5c). în cadrul fiecărui cuplu cauză – efect identificat.4.

aceasta este supusă rezolvării. identificată la a 5-a întrebare. Taiichi Ohno.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Comisia Europene nominaliza anul 2009 ca “Anul European al Creativităţii şi Inovării”. tehnica a fost dezvoltată de Sakichi Toyoda și promovată la Toyota Motor Corporation în scopul îmbunătățirii procedurilor de fabricație.efectuarea anumitor verificări în legătură cu răspunsul primit. după momentul primirii răspunsului și cel al formulării următoarei întrebări. Preocupări actuale pentru stimularea creativităţii şi inovării Creativitatea şi capacitatea de inovare reprezintă competente cheie. . . îmbinarea utilităţii cu designul etc. fără tendințe de abstractizare sau de deviere de la problema analizată. Întrebări şi răspunsuri: .tehnica Delphy. Aşa cum s-a arătat mai înainte. în conducerea analizei. . care se înscrie în seria metodelor de stimulare colectivă a creativităţii. .7. . Cheia reală constă în încurajarea abordărilor frontale și evitarea presupunerilor sau a capcanelor de logică. exista o multitudine de metode de ideatizare (generatoare de idei) care pot fi folosite ca suport in procesul de gândire inovativa şi de creaţie. odată formulată problema. sau ancheta iterativă. sau să faci ca obişnuitul să devină ciudat. cu precizarea principalelor momente sau etape ale demersului. precum creşterea performanţelor. fiecărui membru îi revine un singur minut pentru prezentarea soluţiilor sale la o problemă. cât și soluția acesteia devin clare". practica a adus în atenţie o diversitate de modalităţi de manifestare. . Firul întrebărilor trebuie să urmeze linia ascendentă a proceselor de cauzalitate. parcurgând prin poştă sau curieri un anumit traseu.metoda Philips 66 care presupune constituirea unor grupuri de 6 membri. mai mult sau mai puţin organizată. să apară utilă . . precum şi diseminarea de bune practici pentru a stimula educaţia şi cercetarea. Totuşi. Vom enumera câteva astfel de modalităţi: .De ce ? Cureaua nu a fost înlocuită.analiza perfecţionărilor aduse unor produse. fiecare grup având la dispoziţie 6 minute. dacă ar fi fost necesar. se consideră că cinci iteraţii ar trebui să fie suficiente pentru a ajunge la cauza primară (root). se putea continua cu întrebările până la şase. descoperiri sau inovaţii. Evident. şapte sau chiar mai multe.De ce ? Cureaua alternatorului s-a rupt. prin educaţie.sinectica privită ca metodă de antrenare individuală sau de grup în scopul rezolvării creatoare a problemelor folosind două principii: să faci ca un lucru ciudat să devină familiar. metoda celor cinci De ce ? a fost inclusă în procedura de analiză Six Sigma. creativitatea fiecărei persoane trebuie dezvoltată încă din şcoală şi apoi.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Problema: Maşina mea nu va porni. în carenu apar relaţii directe între persoanele implicate în procesul creativ. deşi a depăşit semnificativ durata de utilizare prescrisă. socială şi economic.De ce ? Alternatorul nu funcţionează. Ulterior. Totuși. Depăşind cadrul strict al unor activităţi “la cerere”. . a personalităţii şi spiritului creativ. realizarea de economii de energie şi materiale. Inițial. responsabilul de producție de la Toyota a prezentat metoda în următorii termeni: "reprezintă baza conceptului științific de analiză. trebuie menționat că. Desigur. pot apare situații în care. urmând ca un raportor să prezinte în plen concluziile grupurilor. în sensul prezentării succinte a istoricului unor invenţii. 21 . În Comunicarea din 7 ianuarie 2009 intitulată „O strategie cuprinzătoare privind inovarea în UE”.De ce ? Bateria este descărcată.De ce ? Nu mi-am întreţinut maşina conform recomandărilor din manualul de service – aceasta fiind de fapt cauza principală. 4. pe parcursul întregii vieţi.ca o soluție de bună practică .eurograma demersului în realizarea unor invenţii. deoarece prin repetarea analizei de câte ori este necesar atât natura problemei. Drept ținte au fost identificate conştientizarea importanţei creativităţii şi inovării pentru dezvoltarea personală..

ro): • Recommendation of the European Parliament and of the Council on key competences for lifelong learning • Council Resolution on new skills for new jobs • Broad. O sinteză a memorandumului prin care s-a lansat iniţiativa “2009 . teama de schimbare sau de eşec ş.nord-vest. Astfel de blocaje pot fi generate de constrângeri.a.org (v. Organizaţiile societăţii civile sunt încurajate să se mobilizeze şi să se implice la nivel local. tradiţii.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .http://www.eirma. Revenind la cadrul european al preocupărilor pentru stimularea creativităţii şi inovării.based innovation strategy for the EU • European policy cooperation in Education and Training • European agenda for culture in a globalizing world Grupurile ţintă includ tinerii. formatorii. Anexa 2). concepte dominante. se recomandă parcurgerea de către cursanţi a următoarelor documente oficiale care materializează conţinutul unor ample iniţiative politice de profil (http://europedirect. precum şi publicul în general. naţional şi european.Anul European al Creativităţii şi Inovării” este dată în Anexa 1. 22 . firmele şi legislatorii. autoritatea sau fascinaţia unor personalităţi puternice.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! De asemenea. se supunem atenţiei studiile referitoare la stimularea creativităţii şi inovarii elaborate de Asociația Europeană pentru Managementul Cercetării Industriale (European Industrial Research Management Association) . De asemenea. prezintă interes faptul că pentru manifestarea creativă unele personae trebuie ajutate să depăşască stările psihice de blocare.

prin învățarea de-a lungul vieții. cât și al clienților. (g) lărgirea accesului la o serie de forme creative de exprimare atât prin intermediul învățământului formal. drept motor pentru inovare și factor-cheie pentru dezvoltarea competențelor personale. inclusiv pe planul social și antreprenorial. printre altele.numit în continuare "Anul". cât și prin activități neformale și informale pentru tineret. (f) încurajarea deschiderii către schimbare. precum și cu școlile și universitățile. dezvoltării emoționale. precum și încurajarea unei mentalități antreprenoriale. prin cooperarea cu mediul de afaceri. următorii factori care pot contribui la promovarea creativității și a capacității de inovare: (a) crearea unui mediu favorabil inovării și adaptabilității într-o lume aflată în continuă schimbare. inclusiv în învățământul preșcolar. gândirii creative și intuiției la toți copiii. antreprenoriale și sociale și bunăstarea tuturor membrilor societății. științific și tehnologic. (i) promovarea designului drept activitate creativă care contribuie în mod semnificativ la inovare. în special în rândul tinerilor. creativitate și rezolvarea problemelor în calitate de competențe favorabile inovării.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . (j) dezvoltarea creativității și a capacității inovatoare în organizațiile private și publice prin formare și încurajarea acestora de a utiliza mai bine potențialul creativ atât al angajaților. a cunoașterii și a flexibilității într-o epocă a schimbărilor tehnologice și a integrării globale rapide pentru o viață prosperă și satisfăcătoare. profesionale. cât și în exteriorul pieței muncii.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! ANEXA 1 Memorandumul de lansare a iniţiativei “2009Anul European al Creativităţii şi Inovării” Articolul 1 Obiect Anul 2009 este desemnat "Anul European al Creativității și Inovării". a inovării și a spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea personală. precum și pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă. inclusiv noțiuni de bază în materie de protecție a proprietății intelectuale. trebuie luate în considerare toate formele de inovare. de la vârsta cea mai fragedă. atât în interiorul. precum și oferirea mijloacelor care să permită cetățenilor să-și îmbunătățească oportunitățile de angajare în toate domeniile în care creativitatea și capacitatea de inovare joacă un rol important. (e) promovarea educării. (b) evidențierea deschiderii spre diversitate culturală drept mijloc de încurajare a comunicării interculturale și promovarea unei mai strânse legături între arte. a aptitudinilor de bază și avansate favorabile inovării tehnologice. (c) stimularea sensibilității estetice. (d) sensibilizarea în privința importanței creativității. care se pot aplica unei varietăți de contexte profesionale și sociale. Articolul 3 Conținutul măsurilor 23 . în domeniile matematic. (h) sensibilizarea publicului. precum și la dobândirea de aptitudini de gestionare a inovării și a designului. (2) Obiectivul specific al Anului este de a sublinia. în ceea ce privește importanța creativității. Articolul 2 Obiective (1) Obiectivul global al Anului este de a sprijini eforturile statelor membre de promovare a creativității.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Măsurile care trebuie luate pentru a se atinge obiectivele stabilite la articolul 2 includ următoarele activități realizate la nivel european, național, regional sau local, legate de obiectivele Anului: (a) conferințe, evenimente și inițiative de promovare a dezbaterii și de sensibilizare în privința importanței creativității și a capacității de inovare; (b) campanii de informare și promovare pentru a difuza mesajele-cheie; (c) identificarea de exemple de bune practici și difuzarea de informații privind promovarea creativității și a capacității de inovare; (d) realizarea de sondaje și studii la nivel comunitar sau național. În afară de activitățile cofinanțate de Comunitate, în conformitate cu articolul 6, Comisia și statele membre pot identifica alte activități care contribuie la obiectivele Anului și pot permite ca denumirea anului să fie menționată în promovarea activităților respective, în măsura în care acestea contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 2. Articolul 4 Coordonarea la nivel național Fiecare stat membru numește un coordonator național responsabil de organizarea participării țării respective la An. Coordonatorul asigură coordonarea, la nivel național, a activităților referitoare la An. Articolul 5 Coordonarea la nivel european Comisia convoacă reuniuni ale coordonatorilor naționali pentru a coordona la nivel european punerea în aplicare a Anului și pentru a schimba informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia la nivel național. Articolul 6 Finanțarea Cofinanțarea la nivel european a activităților din cadrul Anului este în conformitate cu prioritățile și normele care se aplică, anual sau multianual, programelor existente, în special în domeniul educației și formării. Atunci când este cazul, programe și politici din alte domenii, precum cultura, comunicarea, întreprinderile, coeziunea, dezvoltarea rurală, cercetarea și societatea informațională, pot sprijini activitățile desfășurata cu ocazia Anului European al Creativității și Inovării.

24

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! ANEXA 2 WG63 WG62 WG61 WG60 WG59 WG58 WG57 WG56 WG55 WG54 WG53 WG52 WG51 WG50 WG49 WG48 WG47 WG46 WG45 WG44 WG43 WG42 WG41 WG40 WG39 WG38 WG37 WG36 WG35 WG34 WG33 WG32 WG31 WG30 WG29 WG28 WG27 WG26 WG25 WG24 WG23 WG22 WG21 Technology Access for Open Innovation (2005) Assessing R&D Effectiveness (2004) Organising Stage-Gate for Delivery (2004) Innovation through Spinning In and Out (2003) Project and Portfolio Management (2002) Integrating Technology and Business Strategy (2002) Information Technology and R&D (2001) Centralised versus Decentralised R&D - Benefits and Drawbacks (2001) Technology Monitoring for business success (1999) The Management of Corporate Knowledge (1999) Project Management in R&D (1998) Technology roadmapping (delivering business vision) (1997) Benchmarking in R&D (1998) Long-term planning in a continuously changing world (1996) Organising the company-customer interface for effective innovation (1996) Funding R&D for industrial innovation (1995) Evaluation of R&D projects (1995) Total quality in R&D (1993) Managing in-house information (1993) Environmental & safety considerations in industrial R&D (1992) Acquisition of technology for product process innovation (1992) New aspects of the interface between R&D and Marketing (1991) Impact of Government policies on industrial R&D (1990) Personnel management in R&D (1990) Budgeting, Monitoring and Controlling R&D (1989) Cooperative R&D in industry (1989) Improving industry-university relations (1988) Problems and responsibilities of first line R&D managers (1987) Increasing productivity in R&D (1987) Role and organisation of corporate R&D (1987) Developing R&D strategies (1986) Management development for R&D and the company (1985) The impact of new information technologies on R&D and on I&D management (1986) The role of R&D in introducing micro-electronics into the company (1984) Evaluation of R&D output (1985) How much R&D? (1983) The role of R&D in the innovation process (1983) Management of product development projects (1983) R&D in an energy and raw materials conscious era (1982) The role of R&D in quality assurance (1981) Industry needs for basic research (1982) The changing interface between research and marketing (1978) Systems and methods for planning R&D in industry (1979) 25

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! WG20 WG19 WG18 WG17 WG16 WG15 WG14 WG13 WG12 WG11 WG10 WG09 WG08 WG07 WG06/1 WG06/2 WG06/3 WG06/4 WG06/5 WG05/1 WG05/2 WG05/3 WG05/4 WG04/1 WG04/2 WG04/3 WG03 WG02 WG01/1 WG01/2 Future working conditions: safety, hygiene and humanisation of environment (1979) The societal dimension in R&D strategy (1978) The evolution of the research worker (1977) Licensing (1978) Evaluating R&D Projects (1976) Industry-government relations (1976) Creativity and motivation in industrial R&D (1976) R&D for industry of the future (1974) The allocation of research resources (1975) Industrial R&D and environmental protection (1973) Technology forecasting and long-range planning (1973) Cooperative international research (1972) Information requirements for R&D (1973) Relations between industry and universities (1972) Evaluating R&D projects (1973), Part 1, Project Evaluation and Review Evaluating R&D projects (1973), Part 2, Estimation of Cash Flow Curves Evaluating R&D projects (1973),Part 3, Organisation of Evaluation Function Evaluating R&D projects (1973), Part 4, Choice of Selection Criteria Evaluating R&D projects (1973), Part 5, Credibility of Technical Success Computers and R&D (1974), Part 1, Technical Applications in R&D Computers and R&D (1974), Part 2, Computers as Aids to Management Computers and R&D (1974), Part 3, Evaluation and Selection Computers and R&D (1974), Part 4, A Manager's Guide Research laboratories (1971), Part 1, Buildings Research laboratories (1971), Part 2, Budgetting and Control Research laboratories (1971), Part 3, Communications The career of the research worker (1970) Research bought outside the firm (1969) Patents (1973) The Position of the Patent Function within the Organisation (1973)

26

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Bibliografie 1. Sternberg, R. J. (2006). The nature of creativity, Creativity Research Journal, 18 (1), p. 93. 2. Robinson, K. (June, 2006). Do schools kill creativity? Talk at the TED: Ideas worth spreading conference. http://www.ted.com/index.php/talks/ken_robinson_says_schools_kill_creativity.html 3. Juran J M, "Juran's Quality Control Handbook", McGraw-Hill, 1988 4. MindTools. “Pareto Analysis: Selecting the Most Important Changes to Make.” http://www.mindtools.com/pages/article/newTED_01.htm, http://www.hci.com.au/hcisite2/toolkit/paretos.htm 5. Russell, Roberta S. and Taylor III, Bernard W. Operations Management. Prentice Hall, Inc.: Upper Saddle River, New Jersey, 2003. 6.Mircescu M. Procesul de învăţământ şi formarea capacităţii creatoare. 7.Taiichi Ohno Toyota production system: beyond large-scale production. Portland, Or: Productivity Press, 1988. ISBN 0915299143. 8. The Thinking Production System: TPS as a winning strategy for developing people in the global manufacturing environment. http://www.toyotageorgetown.com/tps.asp. Retrieved 2007-02-20. 9. Nancy R. The Quality Toolbox, Second Edition, ASQ Quality Press, 2004. 10. Osborn, A.F. Applied imagination, Principles and procedures of creative problem solving (Third Revised Edition). New York, NY: Charles Scribner’s Sons, 1963. 11. Nijstad,B.A., Stroebe, W., Lodewijkx, H. F. M. (). Production blocking and idea generation. Does blocking interfere with cognitive processes? Journal of Experimental Social Psychology, 39, 2003. 12. Diehl, M., & Stroebe, W. Productivity loss in idea-generating groups: tracking down the blocking effect. Journal of Personality and Social Psychology, 61, 1991. 13. Mullen, B., Johnson, C., & Salas, E. Productivity loss in brainstorming groups: a meta-analytic integration. Basic and Applied Social Psychology,1991. 14. Rickards, T., Brainstorming, Encylopedia of creativity, M Runco & S Pritzker, Eds, San Diego: Academic Press Vol 1, 1999. 15. Macdonald, Henry, "Now brainstorms are off the agenda", 2005. The Observer, retrieved on 2008. 16. Santanen, E., Briggs, R. O., & de Vreede, G-J., Causal Relationships in Creative Problem Solving: Comparing Facilitation Interventions for Ideation. Journal of Management Information Systems. 20(4), 2004. 17.Furnham,A.,Yazdanpanahi,T.,Personality differences and group versus individual brainstorming. Personality and Individual Differences, 19, 1995. 18.Villalba, Ernesto, On Creativity. Towards an Understanding of Creativity and its Measurements. European Commission, 2008. 19. European Industrial Research Management Association - http://www.eirma.org 20. Florida Richard, KEA briefing: towards a European Creativity Indexi, 2002. www.keanet.eu/creavityindexbrief.pdf 21. Documente ale Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. www.upsc.md/_informatica/UPSC/A2...initiere/index.htm

27

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .: POSDRU/32/3. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1/G/16122 LEGISLATIE CADRU Lector Dr.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” Titlul proiectului: Încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea de afaceri în domeniul inginerie electrică Contract nr. ing.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr. Floarea VASILE 28 .

A te adresa tuturor clientilor poate constitui un esec. Îti cunosti clientii? Comportamentul clientului. biciclete si calculatoare în acelasi loc/acelorasi persoane 3. În anumite zone trebuie avut ca obiectiv cucerirea clientilor locali si stabilite criteriile care pot contribui la aceasta. 4. bijuterii. structura si ciclul de viata al pietei precum si tendintele acesteia • Trebuie sa stii ca nu poti vinde îmbracaminte.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Capitolul I : Particularitati privind infiintarea si functionarea unui IMM CE TREBUIE SA STII SI SA FACI PENTRU A DEMARA O AFACERE 1. magazine Comportamentul anterior de cumparare precum si cel de viitor De fiecare data când un consumator /client achizitioneaza un bun sau serviciu . Fixeaza-ti obiectivele! • Care va fi activitatea firmei tale si ce cunostinte sunt necesare? • Cine vor fi consumatorii/clientii? • Cine vor fi furnizorii? • Ce produse si/sau servicii vor fi comercializate? • Care este locul de amplasare a structurii de vânzare? • Care va fi valoarea proiectului/finantare/ costuri? • Care sunt rezultatele previzibile? 2. Ai cunostintele necesare ? • Personalitatea si experienta sunt elemente esentiale în alegerea activitatii • Trebuie sa fii pasionat de comert/servicii si sa împarti pasiunea cu clientii • Trebuie sa cunosti dimensiunea . Ce produse/servicii poti oferi? • Trebuie sa oferi clientilor ceea ce ei asteapta de la tine. calitate. respectiv deciziile si actiunile persoanelor implicate în cumpararea de bunuri de consum si servicii este complex si multidimensional si de aceea trebuie sa cunosti în principal : Trasaturile demografice. trebuie sa demonstrezi clientilor în mod clar ca esti diferit si chiar mai bun decât alte structuri de vânzare • Oferta sa fie personalizata prin utilizarea unor mijloace cum ar fi: asortimentul (mai mult sau mai putin specializat). 29 . nu ceea ce îti place tie sau îti sugereaza a vinde furnizorii • Sortimentul trebuie constituit din referinte care au cea mai mare sansa de a fi pe placul viitorilor clienti • Indiferent de activitatea aleasa trebuie adoptata o strategie de diversificare. originalitate). servicii (proximitate. fructe. produsele (de marca. el foloseste procesul de decizie. marci . sociale si psihologice ale clientilor Atitudinile fata de produse. Efectuarea unor studii de piata si capacitatea de comunicare cu clientii sunt elemente esentiale ale unui marketing strategic.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .

precum si facilitatile de care poti beneficia. importatori sau producatori. este de cele mai multe ori profitabil. livrari la domiciliu. avându-se în vedere urmatoarele: • • • • • • • costuri de achizitionare a spatiului costuri de achizitionare a materialelor. • Un comerciant trebuie sa stie ce vinde si ce cumpara. carti de fidelitate) 5. posibilitati de implantare a parcarilor. Proiectul trebuie sa fie rentabil si de aceea trebuie estimat un cost. utilajelor. proiecte de constructii în curs. “locomotive comerciale”. 30 . facilitati de stationare. Cum va fi amenajat magazinul ? Magazinul va fi amenajat astfel încât : • • • • Sa atraga clientii din exterior. Sa asigure securitatea produselor (spatii frigorifice. alte impuneri fiscale. • Trebuie sa stii daca apelezi la grosisti.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! consiliere. planuri de amenajare cuprinse în planul urbanistic general sau zonal. 9. informare. Care va fi valoarea proiectului/finantare/costuri. instalatii de proba ) si conditii de stocare a marfurilor în cazul structurilor de vânzare cu suprafata mare. • Sa analizezi posibilitatea de a te integra într-un lant de distributie fara a-ti pierde independenta. 7. cartier. de concurenta. o cuantumul eventualelor împrumuturi bancare. vecinatate. Sa cucereasca clientii prin punerea în valoare a marfurilor si prin ambianta creata. Care sunt rezultatele previzibile În comert poate fi vorba de a previziona volumul vânzarilor într-un prim an de exploatare a structurii de vânzare si a estima profitul. Sa respecte regulile de urbanism si criteriile de amplasare . Care este locul de implantare a structurii de vânzare? • Magazinul trebuie ales cu grija în functie de localizarea sa în oras. • Trebuie avut în vedere ca localizarea în apropierea unor magazine performante. pasaj. 6. Care vor fi furnizorii? • Relatia cu furnizorii constituie un aspect primordial.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . mobilierului costuri privind înregistrarea si autorizarea functionarii costuri de modernizare a locatiei cheltuieli privind achitarea chiriilor si alte costuri administrative cheltuieli pentru asigurarea unui stoc de marfuri costuri privind salariile Pentru evaluarea resurselor trebuie avut în vedere : o cuantumul aportului personal. confortul magazinului. La deschiderea magazinului se poate organiza o manifestare de atractie si publicitatea necesara 8. o subventii si facilitati. • Trebuie avut în vedere cuantumul taxelor locale.

productivitatea muncii.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . o cheltuieli de publicitate. o chirii. o dobânzi la împrumuturi bancare. valoarea capitalului circulant s. sa estimezi nivelul vânzarilor Vânzarile vor fi apreciate în baza unui studiu de piata.a. o cheltuieli de asigurare. Toate elementele enumerate mai sus vor permite o perceptie globala asupra unei afaceri în comert si pot fi folosite în elaborarea unui plan de afaceri. mobilierul de prezentare si conservare a produselor. o cheltuieli cu personalul. o impozite si taxe. 31 . cifra de afaceri. o cotizatii sociale. În absenta unui studiu de piata se poate face referire la o serie de indicatori de caracterizare a structurilor de vânzare existente deja pe piata : vânzari medii /mp . o cheltuieli diverse .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Pentru acesta este nevoie: • • sa cunosti urmatoarele costuri : o achizitionarea de marfuri.cum ar fi ambalajele. care va indica tinând cont de concurenta si pozitionarea structurii de vânzare care este cifra de afaceri pe care o puteti realiza. cheltuieli administrative.

302/2005 . e) societate cu raspundere limitata. de fondatori.Legea nr. Actualizata in anul 2008 prin: . • • Societatea comerciala va avea cel putin doi asociati. • • 32 .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Forma autentica a actului constitutiv este obligatorie atunci cand: a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren.U.Legea nr. 164/2006 . in caz de subscriptie publica. c) societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica. nr.2008. 82/2007 . 52/2008 publicata in MOF nr. d) societate in comandita pe actiuni. nr.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! CAPITOLUL II. • Actul constitutiv dobandeste data certa si prin depunerea la oficiul registrului comertului. daca au sediul in Romania sunt persoane juridice romane.G. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic.Legea nr. c) societate pe actiuni. b) se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla. b) societate in comandita simpla. 31/1990 privind societatile comerciale.O.Legea nr. Legea Societatilor comerciale (Legea 31/1990) • Legea nr. in afara de cazul cand legea prevede altfel.U. denumit act constitutiv. Actionarii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris. Actul constitutiv se incheie sub semnatura privata. in comandita pe actiuni sau cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut . se semneaza de toti asociatii sau. Societate comerciala: Persoane fizice sau juridice asociate in vederea efectuarii de acte de comert.G.O. Societatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin contract de societate. 441/2006 . iar societatea pe actiuni. 333 din 30.04. 516/2006 . • forme: a) societate in nume colectiv.

h) datele de identificare a primilor cenzori sau a primului auditor financiar. o) cuantumul total sau cel putin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire. Capitalul social al unei societati cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale. administrarea. i)clauze privind conducerea. care nu pot fi mai mici de 10 lei. b) forma. g) datele de identificare a primilor membri ai consiliului de administratie. n) numarul actiunilor comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. agentii. precum si identitatea beneficiarilor unor astfel de avantaje. oricarei persoane care a participat la constituirea societatii ori la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei in cauza. O persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. j) durata societatii. • Capitalul social al societatii pe actiuni sau al societatii in comandita pe actiuni nu poate fi mai mic de 90. valoarea aportului in natura va fi stabilita pe baza unei expertize de specialitate. • • • 33 . denumirea si sediul social. p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii. f) numarul si valoarea nominala a actiunilor. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. • • In societatea cu raspundere limitata. l) sediile secundare . potrivit prezentei legi. are drepturile si obligatiile ce revin. ii revin si obligatiile prevazute de lege pentru aceasta calitate . in calitate de asociat unic. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. numarul de actiuni acordate pentru acestea. Daca asociatul unic este administrator. In cazul in care. aceasta.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. In societatea care se infiinteaza de catre un asociat unic. adunarii generale a asociatilor. k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor.000 euro. d) capitalul social subscris si cel varsat.000 lei sau echivalentul in lei al sumei de 25. numarul membrilor consiliului de administratie sau modul de stabilire a acestui numar. partile sociale sunt ale unei singure persoane. e) natura si valoarea bunurilor constituite ca aport in natura.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Actul constitutiv al societatii pe actiuni sau in comandita pe actiuni va cuprinde: a) datele de identificare a fondatorilor. in momentul infiintarii societatii sau pana in momentul in care societatea este autorizata sa isi inceapa activitatea. c) obiectul de activitate al societatii. m) orice avantaj special acordat.sucursale. numarul asociatilor nu poate fi mai mare de 50. intr-o societate cu raspundere limitata.

e) actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati. a primilor directori. actele privind proprietatea. alcatuita dintr-o singura persoana Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate . fondatorii. g) alte acte sau avize prevazute de legi speciale in vederea constituirii. va autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul comertului Societatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului. c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul. un imputernicit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. prin structura lui. f) declaratia pe propria raspundere a fondatorilor. a primilor cenzori. potrivit legii. b) cel putin o persoana este. 34 . in conditiile legii. primii administratori sau. d) in cazul aporturilor in natura subscrise si varsate la constituire. 2 si in conditiile prevazute pentru acea forma . se inregistreaza in registrul comertului se exercita de justitie printr-un judecator delegat In cazul in care cerintele legale sunt indeplinite. certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate. daca este cazul. • Inmatricularea se efectueaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat prin care se autorizeaza inmatricularea societatii comerciale. • • Controlul legalitatii actelor sau faptelor care. ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . prin incheiere. Ele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. pronuntata in termen de 5 zile de la indeplinirea acestor cerinte. asociat in fiecare dintre societati. La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati. permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite. a primilor administratori si. b) dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv. iar in cazul in care printre ele figureaza si imobile.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • • • O societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata. Inmatricularea societatii • In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv. dupa caz. • Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se infiinteaza in una dintre formele de societate enumerate la art. respectiv a primilor membri ai directoratului si ai consiliului de supraveghere si. c) dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei. judecatorul delegat. Cererea va fi insotita de: a) actul constitutiv al societatii.

h) nu s-a respectat numarul minim de asociati. dupa caz. daca au fost numiti prin actul constitutiv. potrivit legii. Creditorii sociali si orice alte persoane prejudiciate prin hotararile asociatilor privitoare la modificarea actului constitutiv pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige. g) s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim. d) lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii. insa distinct. subscris si varsat. c) obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice. incapabili. inainte de inceperea activitatii lor. in registrul comertului din judetul in care vor functiona. la data constituirii societatii. prevazut de lege. Daca sucursala este deschisa intr-o localitate din acelasi judet sau in aceeasi localitate cu societatea. ca inregistrare separata.agentii.sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului de la sediul principal. e) lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii. f) actul constitutiv nu prevede denumirea societatii. b) toti fondatorii au fost. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala. • • • ) Prin hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii se vor numi si lichidatorii societatii. Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand: a) lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Celelalte sedii secundare . Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. iar daca aportul a fost stipulat in numerar este obligat si la plata dobanzilor legale din ziua in care trebuia sa faca varsamantul. societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat • • • • • Functionarea societatilor comerciale • Bunurile constituite ca aport in societate devin proprietatea acesteia din momentul inmatricularii ei in registrul comertului. • Asociatul care intarzie sa depuna aportul social este raspunzator de daunele pricinuite. puncte de lucru sau alte asemenea sedii . iar cei alesi in timpul functionarii societatii. aporturile asociatilor sau capitalul social subscris.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . 35 . Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la oficiul registrului comertului semnaturile lor. ea se va inregistra in acelasi registru al comertului. in termen de 15 zile de la alegere. obiectul sau de activitate.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza. la data depunerii cererii de inregistrare.

• • Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu il pot transmite decat daca aceasta facultate li s-a acordat in mod expres. comanda. forma juridica. care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • Cota-parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului. prospect si alte documente intrebuintate in comert. b) existenta reala a dividendelor platite.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. trebuie sa se mentioneze denumirea. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu . sediul social. actul constitutiv le impun. emanand de la o societate. societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau. oferta. Administratorul care. prospect si alte documente intrebuintate in comert. la nivelul dobanzii legale. emanand de la o societate. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. afara de restrictiile aratate in actul constitutiv. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu . numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare . Administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului de activitate al societatii. e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea. la consiliile de administratie si la organele de conducere similare acestora. daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. In orice factura. c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere. Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati. trebuie sa se mentioneze denumirea. dupa caz. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat. • Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii. Functionarea societatilor comerciale • Aportul asociatilor la capitalul social nu este purtator de dobanzi. fara drept. • Ei sunt obligati sa ia parte la toate adunarile societatii. Nu se vor putea distribui dividende decat din profituri determinate potrivit legii. tarif. forma juridica. stabilit prin legile speciale. dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. isi substituie alta persoana raspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societatii. numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare . republicata. • In orice factura. comanda. tarif. sediul social. In caz contrar. oferta. d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale. 36 .

Societatile pe actiuni • In societatea pe actiuni. d) avantajele acordate fondatorilor. pot fi nominative sau la purtator . b) drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare. • • • • • • • • 37 . b) data actului constitutiv. dupa caz. in caz contrar ele vor fi nominative. valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate. pe suport hartie. Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0. Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. • Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele. capitalul social este reprezentat prin actiuni emise de societate. caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor. dupa modul de transmitere. sau in forma dematerializata. numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica. sau. in care s-a facut publicarea. cu exceptia dreptului de vot. c) capitalul social. semnatura administratorului unic. denumirea. se vor mentiona atat capitalul social subscris. Actiunile trebuie sa poarte semnatura a 2 membri ai consiliului de administratie. Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost complet platite cele din emisiunea precedenta. inaintea oricarei alte prelevari.1 lei. • Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv. inclusiv dreptul de a participa la adunarea generala. ele acorda posesorilor drepturi egale. Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot. Partea a IV-a. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . se va mentiona si capitalul social. respectiv ai directoratului. prenumele. codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei. cat si cel varsat. codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica. respectiv a directorului general unic. dupa caz. Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare. Actiunile vor cuprinde: a) denumirea si durata societatii. iar daca ele provin de la o societate pe actiuni sau in comandita pe actiuni. care. sediul. numarul actiunilor si numarul lor de ordine.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • In documentele amintite daca acestea provin de la o societate cu raspundere limitata. ce confera titularului: a) dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar. numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala.

pana la plata efectiva a dividendelor restante. directorii. de societatea independenta care tine registrul actionarilor. Atat timp cat o actiune este proprietatea indiviza sau comuna a mai multor persoane. acestea sunt raspunzatoare in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate. Creditorului in favoarea caruia s-a constituit garantia reala mobiliara asupra actiunilor i se elibereaza o dovada a inregistrarii acesteia. Exercitiul dreptului de vot este suspendat pentru actionarii care nu sunt la curent cu varsamintele ajunse la scadenta.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Dreptul de proprietate asupra actiunilor la purtator se transfera prin simpla traditiune a acestora. Administratorii. nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare. respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere. si prin mentionarea garantiei pe titlu. societatea nu este obligata sa inscrie transmiterea atat timp cat acele persoane nu vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultand din actiune . Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotarare a adunarii generale extraordinare a actionarilor. Cand o actiune nominativa devine proprietatea mai multor persoane. Actiunile sunt indivizibile. in care se vor arata cuantumul datoriei. respectiv de directorat. Garantia se inregistreaza in registrul actionarilor tinut de consiliul de administratie. • • • • • • • • • • 38 . precum si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot. iar in cazul actiunilor la purtator si nominative emise in forma materiala. semnata de creditor si debitorul actionar sau de mandatarii acestora. Orice actiune platita da dreptul la un vot in adunarea generala. incepand de la data publicarii respectivei hotarari a adunarii generale. valoarea si categoria actiunilor cu care se garanteaza. actiunile preferentiale vor dobandi drept de vot. daca in anul urmator adunarea generala hotaraste ca nu vor fi distribuite dividende. Constituirea de garantii reale mobiliare asupra actiunilor se face prin inscris sub semnatura privata. incepand de la data scadentei obligatiei de plata a dividendelor ce urmeaza a fi distribuite in cursul anului urmator sau.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • • • Actiunile cu dividend prioritar. dupa caz. In caz de intarziere a platii dividendelor. Actul constitutiv poate limita numarul voturilor apartinand actionarilor care poseda mai mult de o actiune . fara drept de vot. sau. daca prin actul constitutiv nu s-a prevazut altfel.

Actionarii care ofera spre vanzare actiunile lor prin oferta publica vor proceda conform legislatiei pietei de capital . actiunile astfel dobandite trebuie distribuite in termen de 12 luni de la data dobandirii. si sa fixeze dividendul. In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi. j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta. sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale. f) sa hotarasca gajarea. fiind obligat sa achite contravaloarea acestora. O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert . respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . b1) in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate. fara rezultat. dupa caz. pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie. adunarea generala este obligata: a) sa discute. c) sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie. efectuarea varsamintelor. Daca actiunile proprii sunt dobandite pentru a fi distribuite angajatilor societatii. k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni. g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni. de auditorul financiar. si cenzorilor. i) dizolvarea anticipata a societatii. sa se precizeze daca ele au fost integral liberate si. sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar. dar in contul societatii in cauza. • • • • Despre adunarile generale • Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare. dupa caz.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • • Societatea nu poate subscrie propriile actiuni . inchirierea sau desfiintarea uneia sau a mai multor unitati ale societatii. Daca actiunile unei societati sunt subscrise de o persoana actionand in nume propriu. h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii. de cenzori sau. pe exercitiul financiar urmator. daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv. i1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative. numarul actiunilor pentru care s-a cerut. si cenzorii. d) sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie. in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. respectiv membrilor consiliului de supraveghere. e) sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si. Situatia actiunilor trebuie sa fie cuprinsa in anexa la situatia financiara anuala si. se considera ca subscriitorul a subscris actiunile pentru sine. dupa caz. programul de activitate. 39 . respectiv a directoratului. respectiv ai consiliului de supraveghere. b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie. in mod deosebit. • Adunarea generala ordinara se intruneste cel putin o data pe an.

daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. b) mutarea sediului societatii. de fuziune. d) infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica. Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. adunarea ce se va intruni la o a doua convocare poate sa delibereze asupra punctelor de pe ordinea de zi a celei dintai adunari. • • • Adunarea generala extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru: a) schimbarea formei juridice a societatii. f) majorarea capitalului social. j) conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta. prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. c) schimbarea obiectului de activitate al societatii. i) dizolvarea anticipata a societatii. k) conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni. Daca adunarea generala ordinara nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor prevazute mai sus.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! l) emisiunea de obligatiuni. Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii. actul constitutiv nu poate prevedea un cvorum minim sau o majoritate mai ridicata. h) fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii. m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare. luand hotarari cu majoritatea voturilor exprimate. g) reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni. e) prelungirea duratei societatii. i1) conversia actiunilor nominative in actiuni la purtator sau a actiunilor la purtator in actiuni nominative. • Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. Pentru adunarea generala intrunita la a doua convocare. Hotararile adunarii generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. l) emisiunea de obligatiuni. iar la convocarile urmatoare. de reducere sau majorare a capitalului social. Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa detina cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. de schimbare a formei juridice. indiferent de cvorumul intrunit. divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. agentii. Actul constitutiv poate prevedea cerinte mai ridicate de cvorum si majoritate. 40 . m) oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.

intr-o anumita operatiune. Daca asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare. de reducere sau majorare a capitalului social. ori functionarii societatii nu ii pot reprezenta pe actionari. de fuziune. are. Hotararile sunt luate cu majoritatea voturilor detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. prin actul constitutiv se poate conveni tinerea adunarilor generale si prin corespondenta. iar la convocarile urmatoare. fara votul acestora. dreptul de vot apartine proprietarului. In cazul societatilor inchise cu actiuni nominative. Actionarul care. in baza unei imputerniciri acordate pentru respectiva adunare generala. un interes contrar aceluia al societatii. Adunarea generala va fi convocata in termen de cel mult 30 de zile si se va intruni in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii cererii. sub sanctiunea nulitatii hotararii.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • Pentru validitatea deliberarilor adunarii generale extraordinare este necesara la prima convocare prezenta actionarilor detinand cel putin o patrime din numarul total de drepturi de vot. prezenta actionarilor reprezentand cel putin o cincime din numarul total de drepturi de vot. fie ca mandatar al unei alte persoane. Actionarii pot participa si vota in adunarea generala prin reprezentare. Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sau sa exercite orice alte drepturi sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate de registrul independent privat al actionarilor. daca. fie personal. divizare sau de dizolvare a societatii se ia cu o majoritate de cel putin doua treimi din drepturile de vot detinute de actionarii prezenti sau reprezentati. nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta. directorii.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . A doua adunare generala nu se poate intruni in chiar ziua fixata pentru prima adunare . corespunzatoare datei de referinta. va trebui sa se abtina de la deliberarile privind acea operatiune . de schimbare a formei juridice. respectiv membrii directoratului si ai consiliului de supraveghere. • • • • • • • • • 41 . Decizia de modificare a obiectului principal de activitate al societatii. Membrii consiliului de administratie.

in forma scrisa. o Egalitatea de sanse. Contractul individual de munca .Principiul consensualitatii si a bunei credinte in munca: o Demararea raporturilor de munca pe baza unui contract de munca incheiat in forma orala (pe durata scurta. Preliminarii Conform Constitutiei Romaniei. ca drept universal.Munca prestata in temeiul contractului individual de munca ii confera salariatului vechime in munca. cum ar fi: . .Se incheie pe durata nedeterminata.Angajatul trebuie sa aiba cel putin 16 ani.Libertatea muncii ( neigradirea dreptului la munca). Codul muncii (Legea 53/2003) I.Egalitatea de sanse si tratament: o Nediscriminarea in munca.Pentru verificarea aptitudilor salariatului. . . .Este contractul in baza caruia o pesoana fizica se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator in schimbul unei remuneratii denumite salariu. . . .Dreptul la negocieri colective. II. la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba: 30-90 zile calendaristice.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .Se incheie in baza consimtamantului partilor. 42 . plus alte documente si reglementari legale stabilesc regulile raporturilor de munca pe baza unor principii. . in limba romana. sub 20 zile). .Dreptul salariatului la demnitate in munca: o Interzicerea muncii ilicite sau imorale.Dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale. Codul muncii (legea 53/2003 cu modificari). .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! CAPITOLUL III. o Dreptul la acelasi tratament. . . cetatenii romani au dreptul la munca.Dreptul la asociere si greva.Interzicerea muncii fortate. la protectia datelor cu caracter personal.

La solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document ca sa ateste activitatae desfasurata de acesta. . o Locul de munca o Sediul social o Functia/ocupatia. urmatoarele drepturi: o Dreptul la salarizare pentru munca depusa o Dreptul la repaus zilnic si saptamanal o Dreptul la concediul de odihna anual o Dreptul la egalitate de sanse si de tratament o Dreptul la demnitate in munca o Dreptul la securitate si sanatate in munca o Dreptul la acces la formarea profesionala o Dreptul la informare si consultare 43 . . Clasificarii ocupatiilor din Romania o Riscurile specifice postului o Data de la care isi face efectul contractual o Durata concediului de odihna la care are dreptul salariatul o Conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante o Salariul de baza. . exprimata in ore/zi si ore/saptamana o Indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului o Durata perioadei de proba.Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . . in regulamentul intern si in contractual individual de munca. conf. . . alte elemente constitutive ale veniturilor salariale si periodicitatea platii salariului o Durata normala muncii.Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.Perioada de proba constitue vechime in munca.Salariatul are. beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! .Pe durata de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii. in baza unor contracte individuale de munca. vechimea in munca. in meserie si in specialitate. in principal.Persoana selectata pentru angajare va fi informata cu privire la: o Identitatea partilor contractante. in contractual colectiv de munca aplicabil.

in principal. in conditiile legii 44 . din contractual colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca o Sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitaii o Sa se consulte cu sindicatele in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora o Sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . in principal. in principal. in contractual colectiv de munca aplicabil si in contractul individual de munca o Obligatia de fidelitate fata de angajator in executatrea artibutiilor de serviciu o Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate o Obligatia de a respecta secretul de serviciu.Angajatorul are. . urmatoarele obligatii: o Obligatia de a realiza norma de munca sau.Salariatului ii revin. urmatoarele drepturi: o Sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii o Sa stabileasca atributiile fiecarui angajat o Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat. urmatoarele obligatii: o Sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca o Sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca o Sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege. contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! o Dreptul la a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca o Dreptul la protectie in caz de concediere o Dreptul la negociere colectiva si individuala o Dreptul de a participa la actiuni colective o Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. sub rezerva legalitatii lor o Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu o Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare. potrivit legii. de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului o Obligatia de a respecta disciplina muncii o Obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern. dupa caz.Angajatorului ii revin. .

4. pentru functionarii publici e un drept. toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului o Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor. o Nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. . se negociaza la o valoare de min. partile pot negocia aceasta clauza prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau. o Are caracter de sanctionalitate si de neacordare de sporuri banesti. o Este deductibila din profitul impozabil si se impoziteaza la beneficiar. 45 . isi pot face efectele inainte. Clauza de formare profesionala: o Pentru angajati e un drept. Clauza de neconcurenta (avantajoasa salariatului): o La incheierea contractultui individual de munca sau pe parcurs. la cerere.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .Clauzele specifice contractului individual de munca (se negociaza. o ex. o Are efecte numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute clar activitatile ce sunt interzise salariatului la incetarea raporturilor de munca si catre cine. dar si o obligatie. salariatul trebuie sa accepte delocarea): o In contracul individual de munca se stabileste specificul muncii. 2 ani. 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anteriore incetarii raporturilor de munca. o In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! o Sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege o Sa elibereze. in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunar ape care angajatorul se oblige sa o plateasca pe perioada stabilita. in timpul si dupa incetarea raporturilor de munca): 1. respectiv daca executatrea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. 2. max. Clauza de mobilitate (munca e greu deplasabila. o Nerespectarea acestei cluze de catre oricare dinte parti poate atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese. Clauza de confidentialitate o Partile convin ca pe durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul exercitarii cuntractului. o Indemnizatia de neconcurenta lunara nu este de natura salariala. Contractul de Imbarcare 3.

o Durata misiunii de munca temporara nu poatte fi mai mare de 12 luni. Clauza de performanta: o In contractual individual de munca partile pot negocia indicatori de performanta . Contractul de adaptare pe o perioda de proba (durata determinate . in temeiul legii Angajarea de personae pensionabile in urmatorii 5 ani. cu character temporar.3 luni) 5. o Ex. moral. Ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale. Desfasurarea unor activtati cu character sezonier Cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de personae. 2. o Salariatul temporar este persoana incadrata la un angajator agent de munca temporara. politic. Cresterea temporara a activitatii angajatorului. 46 .Contractul individual de munca pe durata determinata (nu este regula.nu mai mult de 24 luni o Poate fi prelungit cu acordul partilor de cel mult doua ori o Aceleasi parti nu pot incheia mai mult de trei asemenea contaracte o Se poate incheia in urmatoarele situatii:         Inlocuirea unui salariat suspendat in conditiile legii.Munca prin agent de munca temporara: o Agentul de munca temporara pune la dispozitia utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara. o Ex. etc. programe. La angajatii cu atributii militare . pus la dispozitia unui utilizator pe durata necesara sa presteze sarcini precise. cu precizarea perioadei pentru care se incheie. 1.Refusul utilizarii armamentului din dotare 6.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! o Se negociaza prin acordul partilor si poate face obiectul unui act aditional la contractul individual de munca.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . proiecte. . Clauza de constiinta: o Prin care angajatul e scutit de a realiza o sarcina care intra in conflict cu anumite principii (proprii) de ordin religios. La ziaristi versus conducatorii de ziare (care nu-i pot oblige sa scrie la ordin) si eventuale parti implicate (lezate de opiniile expuse in articol). Angajarea pensionarilor in conditii de cumul legal pnsie – salariu In cazuri speciale pentru desfasurarea unor lucrari. ci exceptia): o Se incheie in forma scrisa . cu o singura prelungire. in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa. etc. care nu poare conduce la depasirea unei perioade de 18 luni.

Legii. o Contractul individual de munca cu timp partial trebuie sa cuprinda:    Durata muncii si repartizarea programuni de lucru. o Intre doua misiuni salariatul se afla la dispozitia agentului si beneficiaza de un salariu platit de agent. pe durata unei misiuni. o Contractul individual de munca se incheie in forma scrisa si poate contine urmatoarele: 47 .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! o Salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate celorlalti salariati ai utilizatorului. care nu poate fi mai mic decat salariul minim pe tara.Contractul individual de munca cu timp partial: o Se incheie numai in forma scrisa. denumite contracte individuale de munca cu timp partial. atributiile specifice functiei pe care o detin.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . o Pe parcursul misiunii utilizatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de munca pentru salariatul temporar. cu exceptia fortei majore. la domiciliul lor. o Ei isi satbilesc singuri programul de lucru. o Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga. o Agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar. . Interdictia de a efectua ore suplimentare. sau a mai multora. conf. care presteaza munca echivalenta. o Angajatorul are dreptul sa verifice activitatea salariatului. . o La incetarea misiunii salariatul temporar poate incheia cu utilizatorul un contract individual de munca. o Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Conditiile in care se poate modifica programul de lucru. o Salariatul cu fractiune de norma are norma de lucru calculata saptamanal sau lunar. o Contractul de munca temporara este un contract de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar. inferioara numarului de ore normale de lucru ale unui salariat cu norma intreaga. o Angajatorul poate incadra salariatii cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata determinata sau pe durata nedeterminata. in conditiile stabilite prin contractual individual de munca.Munca la domiciliu: o Sunt considerate salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc. o Salariul primit de salariatul temporar nu poate fi inferioar celei pe care il primeste salariatul utilizatorului.

inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul 48 . necesare pentru realizarea activitatilor profesionale. b) Stagii de adaptare profesionala la cerintele postului. drepturile si obligatiile partilor.Formarea profesionala a salariatilor se poate realiza in urmatoarele forme: a) Participarea la cursuri organizate de catre angajator sau furnizori de servicii de formare profesionala din tara sau strainatate.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .Angajatorul are obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI !    Precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu. daca au cel putin 21 de salariati. durata formarii profesionale. c) Stagii de practica sau specializare in tara sau strainatate. d) Ucenicie la locul de munca. . daca au sub 21 de salariati. g) Promovarea in munca si dezvoltarea carierei profesionale. Modalitatea de control a angajatolrulu. e) Dobandirea unor cunostinte avansate. a unor metode si procedee modern. d) Reconversia profesionala determinate de restructurari socio-economice. . Obligatia angajatorului de transport a materialelor si produselor finite inre sediul sau si domiciliul angajatului o Salariatul cu munca la domiciliu are aceleasi drepturi legale ale celorlalte tipuri de salariati. . o Cel putin o data la 3 ani. f) Prevenirea riscului somajului. c) Actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza. Formarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale. Participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau a salariatului. Modalitatea concreta de formare profesionala. b) Obtinerea unei calificari profesionale. astfel: o Cel putin o data la 2 ani. e) Formare individualizata.Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele obiective principale: a) Adaptarea salariatului la cerintele postului. Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala se suporta de angajator.Formarea profesionala . Planul de formere profesionala este anexa la contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate.

care este un contract individual de munca incheiat pe durata limitata. o Ucenicul se oblige sa muncesca in subordinea angajatorului respectiv.Este un contract cu durata limitata. . sau intr-un loc de munca nou. 2 ani. In cazul in care salariatul a avut initiativa participarii la o forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate. angajatorul va analiza solicitarea salariatului.Sunt considerate contracte speciale de formere profesionala contractul de calificare profesionala si contractul de adaptare profesionala. . se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractile individuale de munca.Formarea profesionala se face de catre un formator numit de angajator dintre salariatii calificati cu o experienta profesionala de min. Contractul de calificare profesionala se incheie pentru o durata cuprinsa intre 6 luni si 2 ani. 49 .Ucenicia la locul de munca se organizeaza in baza contractului de ucenicie.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . impreuna cu sindicatul si va decide in decurs de 15 zile de la primirea solicitarii. prin care: o Angajatorul se oblige saasigure formarea profesionala a ucenicului intr-o meserie.Contractul de calificare profesionala este cel in baza caruia salariatul se oblige sa urmeze cursuri de formare profesionala organizate de angajator pentru dobandirea unei calificari profesionale. . . ce nu poate depasi un an.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! care a suportat cheltuielile de formare profesionala. . . Un formator poate asigura formarea a cel mult 3 salariati. pentru salariati cu varsta mai mare de 16 ani de catre angajatori autorizati de Ministerul Muncii si Ministerul Educatiei.Contractul de adaptare profesionala se incheie in vederea adaptarii salariatilor debutanti la o functie noua. conditiile in care va permite salariatului participarea la forma de pregatire profesionala.La safarsitul lui salariatul poate fi supus unei eveleariin vederea stabilirii masurii in care face fata conditiilor noului loc de munca. .

500. 14 aprilie.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! CAPITOLUL IV.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Pragurile de venituri sunt stabilite in RON.5%xS=105 Fond sanatate: 5. Taxe si impozite 1. Taxe si impozite pe salalri. Grila de impozitare a IMM A fost inclusa in Ordonanta de Urgenta "cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale" a fost publicata in Monitorul Oficial de marti. cel mai mic impozit anual fiind de 2.300.000 | 4.001 215.5%xS=55 Contributii=16.001 .200 | |--------------------------------------|--------------------------------| | 52.000.001 . platite de salariat in 2010 Salariu brut =1000 Contributie somaj: 0.000 | 6. 249 din 14/04/2009: | Venituri totale anuale | Impozit minim anual | | (lei) | (lei) | |--------------------------------------|--------------------------------| | 0 52.000 | 2.000 | 11.001 | 43.000 | 8.000 | 22.000 | |--------------------------------------|--------------------------------| | 21.001 430.000.000 | |--------------------------------------|--------------------------------| | Peste 129.000 | |--------------------------------------|--------------------------------| 2. asa cum apare in textul final al Ordonantei publicata in Monitorul Oficial nr.5%xS =5 CAS (gr3): 10.500.129.300 | |--------------------------------------|--------------------------------| | 215.4. Grila de impozitare.500 | |--------------------------------------|--------------------------------| | 430.200 lei.21.5% Venit baza de calcul: Salariu-(CS+CAS+FS)=1000-(5+105+55)=1000-165=835 Impozit:16%xV=133 Salariu net= Venitul –Impozit=835-133=702 50 .300.001 .600 | |--------------------------------------|--------------------------------| | 4.

2787xS+0.0027+0.50= [S+(0.50= Sx0.91805 51 .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 3.50=Sx0.Calculul salariilor dintr-un deviz: T=Cd+Ci Cd=M+Salarii (S) Ci= Fond de salariixRegie generala= (S+contributii)x0.5+Sx0.0075+0.052)]x0.63935xS=M=1.50+(Sx0.13935=Sx0.91805xS S=(T-M):1.2787)x0.2787xS T=M+1.2165+0.63935 Cd=M+S+SxContributii=M+1.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Traian AURITE 52 .1 „Promovarea culturii antreprenoriale” Titlul proiectului: Încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea de afaceri în domeniul inginerie electrică Contract nr.1/G/16122 ANTREPRENORIAT SPECIFIC Prof. ing. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.: POSDRU/32/3. Dr.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . CARACTERISTICILE ANTREPRENORIALE ŞI PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII Antreprenoriatul înseamnă capacitatea de a crea şi conduce o organizaţie. evident pe un plan net superior. la un moment dat. un geniu al economiei secolului XX. la întreprinzător. în Anglia. – “Antreprenor” – cineva care-şi începe propria sa afacere de proporţii mici (nu orice nouă mică afacere este antreprenorială sau reprezentativă pentru acest sistem) Încă din secolul al XVIII-lea. S. organizarea şi reorganizarea mecanismelor socio-economice. Revoluţia Industrială evolua. Să nu uităm că şi mijloacele pe care le avem la îndemână s-au schimbat. pentru "a se consacra" mai mult pe manager. iar antreprenorii jucau un rol vizibil în transformarea resurselor.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 1.NOŢIUNI DE BAZĂ. întreprinzătorul. acceptarea riscului şi a eşecului” Ca subiect de analiză şi discuţie. A. În viziunea reprezentanţilor şcolii behavioriste. Tot în aceiaşi perioadă. principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea 53 . Se pare că este cazul să ne întoarcem. Gândirea economică "a părăsit". Say (1860) “Antreprenorul scoate resursele economice dintr-un domeniu cu productivitate scăzută şi le introduce într-un domeniu cu productivitate ridicată şi randament superior. ” în Germania – “Antreprenor” – o persoană care este proprietar şi care intră în afaceri (se face distincţie de managerul profesionist) în U. antreprenoriatul a fost introdus de economişti în secolul XVIII şi a continuat să atragă interesul economiştilor până în zilele noastre. Definiţii privind antreprenoriatul: J. În 1934. Joseph Schumpeter. B. spunea: “În antreprenoriat există o înţelegere pe care o facem în legătură cu un anumit tip de comportament şi care include: iniţiative. economistul Richard Cantillona a asociat asumarea de riscuri în economie cu antreprenoriatul. cumva.. în Franţa. cea care acorda cea mai mare atenţie a elementelor ce caracterizează antreprenorii.

este un act de voinţă umană. 6. demersului reevaluarea Calităţi Fler ⁄ Intenţie Imaginaţie ⁄ Independenţă ⁄ Pasiune Raţiune ⁄ Prudenţă Capacitate de orientare ⁄constanţă ⁄ tenacitate Dexteritate tehnică Acuitate Diferenţiere ⁄ Originalitate Previziune Evaluarea propriilor performanţe antreprenoriale şi adoptarea deciziilor referitoare la derularea iniţiativei antreprenoriale. Structura activităţii antreprenoriale. se produce la nivelul unei firme economice. implică numeroase variabile. cu anumite calităţi: Acţiuni Identificarea oportunităţilor de afaceri. independenţi. Activitatea antreprenorială reprezintă un proces care include în structura ei 10 acţiuni distincte. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate. Asigurarea forţei de muncă competente. Realizarea marketingului aferent afacerii. Procurarea echipamentelor. leaderi.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! de: inovatori. Implementarea viziunii antreprenoriale prin organizarea afacerii. originali. asumatori de riscuri. 54 . rezultatul antreprenorial depinde de numeroşi factori. Aprovizionarea cu materii prime. 3. tenaci. 7. centraţi pe rezultate. materialişti. creatori. 2. Activitatea antreprenorială constă sintetic în identificarea şi valorificarea unor oportunităţi economice. este un sistem holistic (sistemic). Conceperea viziunii asupra antreprenorial pornind de la necesităţilor de schimbare. este un demers unic. flexibili. implică o schimbare de stare a firmei. 1. energici. 4. 5.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .1 CARACTERISTICILE ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE Ansamblul acţiunilor antreprenoriale care alcătuiesc procesul prezentat anterior prezintă câteva caracteristici: 1. este un proces dinamic. 8. optimişti.

strategii şi planuri de acţiune clare ce vor fi revizuite în mod sistematic în funcţie de context. 2. valorile. principiile ce vor călăuzi întreaga activitate: 1.2 PRINCIPIILE ESENŢIALE ALE ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE În faza de proiect a afacerii. personalitatea şi pregătirea întreprinzătorului şi nivelul de pregătire al persoanelor implicate şi cultura firmei. 3. Factorii interni depind de: mărimea întreprinderii. atât satisfacţii cât şi insatisfacţii. producerea şi livrarea de bunuri şi/sau servicii pe care oamenii şi le doresc. datorită conţinutului favorizant sau defavorizant. Dintre cele mai importante satisfacţii se pot aminti: 55 . 1. Flexibilitate Comunicare Principalii factori care influenţează activitatea antreprenorială sunt factori interni şi factori externi. dimensiunile şi avantajele ei trebuie prefigurată şi finalitatea activităţii antreprenoriale.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Aceşti factori. realizarea unui profit suficient pentru a atrage potenţialii investitorii şi a-i păstra pe cei existenţi. 1. conjunctura economiei naţionale şi piaţa pe care firma acţionează. elaborarea de obiective. Întreprinzătorul trebuie să cunoască. oferirea de recompense (materiale şi morale). 4. în urma iniţierii unei afaceri. pot avea un impact major asupra iniţiativelor antreprenoriale. tipul şi specificul activităţii. Aceşti factori au un impact mult mai mare asupra performanţelor întreprinderii. Factorii externi depind de: caracteristicile şi funcţionalitatea sistemului economic. în această etapă. 5.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Vânzarea produselor şi serviciilor Subcontractarea şi atragerea de colaboratori externi pentru activităţile pentru care nu se dispune de competenţele şi mijloacele necesare.3 SATISFACŢIILE ŞI INSATISFACŢIILE ACTIVITĂŢII ANTREPRENORIALE Întreprinzătorul poate avea. atragerea şi păstrarea unei clientele. în momentul în care sunt stabilite necesităţile. stimulative care să antreneze resursele umane.

Pentru antreprenor. în cazul în care are succes. deţinând o afacere proprie. Libertatea de decizie şi acţiune care este conferită de deţinerea unei afaceri apare pentru el ca o necesitate asumată. talentul şi propria capacitate antreprenorială şi managerial. Întreprinzătorul. Siguranţa muncii – este un alt aspect pentru întreprinzătorul care are siguranţa unui loc de muncă şi avantajul că poate lucra atâta timp cât este capabil de muncă fără să fie obligat să iasă la pensie. întreprinzătorul îşi va putea angaja toţi membri familiei. 56 . Acesta este un alt aspect avantajos. în afacerea derulată de membrii familiei poate exista o morală şi o încredere mai bună. Folosirea independentă a capitalului acumulat – întreprinzătorul poate să-şi plaseze capitalul în propria afacere. afacerea presupune şi un grad ridicat de responsabilitate. deoarece afacerea va avea continuitate prin preluarea ei de către copii. singurele fiind cele determinate de propria sa capacitate şi creativitate.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Independenţa (autonomia) – este câştigată. Autorealizarea – întreprinzătorul. Angajarea membrilor familiei – în cazul în care afacerea înregistrează rezultate bune. nu mai întâmpină piedici în autorealizare. întreprinzătorul doreşte să şi-o asume. Posibilitatea unui câştig nelimitat – cei mai mulţi întreprinzători obţin mult mai mult câştig decât dacă ar lucra pentru alţii. efortul depus. în urma iniţierii unei afaceri. în loc să investească în afacerile deţinute de alţii şi care pot fi riscante sau în loc să-şi ţină banii în depozite bancare. deoarece el este cel care ia decizii şi face ca lucrurile să aibă o anumită direcţie stabilită de el însuşi. Pe de altă parte. Şi în această situaţie. poate obţine un profit care să îi acopere dobânda la capitalul împrumutat şi care ar putea recompense riscul asumat.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .

unde cunoştinţele şi abilităţile sale să constituie un avantaj. Dacă pentru unele persoane munca de conducere este ceva atractiv. influenţează cursul acţiunilor.În caz de eşec. Odată cu mărimea firmei.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Aplicarea cunoştinţelor şi abilităţilor proprii – Pentru unele personae găsirea unui loc de muncă adecvat cunoştinţelor proprii poate fi o problemă (datorită excesului de forţă de muncă în domeniul respectiv). cresc şi responsabilităţile. de rutină. Putere şi influenţă – pentru orice întreprinzător a afacere confer putere şi influenţă deoarece el este cel care ia deciziile. Acestea pot fi pierdute în cazul unei afaceri nereuşite. Ieşirea din rutină – este o altă problem. Povara responsabilităţii totale – în caz de eşec sau succes în afaceri. În multe cazuri întreprinzătorul va fi ultimul care va fi plătit datorită numeroaselor plăţi financiare. iar toate aceste aspect îi creează o satisfacţie psihologică deosebită. ci şi pe clienţi. În felul acesta un întreprinzător poate iniţia o afacere. Riscul pierderii capitalului investit – mulţi întreprinzători contribuie cu bunuri sau cu sume importante de bani. decide soarta întreprinderii. una din marile probleme întâlnite la unele persoane care doresc să devină întreprinzători este că ele nu vor mai fi capabile să se întoarcă la vechiul lor 57 . des întâlnită. Sunt personae care simt nevoia unei schimbări. pentru altele ea poate constitui o adevărată povară. Periclitarea carierei . Deciziile luate îi afectează nu numai pe întreprinzători şi firmă. Insatisfacţiile activităţii antreprenoriale pot fi: Incertitudinea veniturilor – datorită oscilaţiilor în evoluţia afacerii pot să apară fluctuaţii ale veniturilor. Iniţierea unei afaceri reprezintă o ocazie pentru a împlini această satisfacţie personal. care doresc să părăsească o activitate monotonă. întreprinzătorul este singurul răspunzător. salariaţi. De aceea multe persoane preferă să lucreze pentru alţii limitându-şi responsabilitatea la sarcinile de muncă în cadrul programului lor de lucru.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .

Afectarea stării de sănătate – munca îndelungată. consumul nervos şi de energie. Cea mai neplăcută decizie în caz de creşterea a afacerii este pentru unii întreprinzători. aceea de a ceda o parte din control sub formă de societate pe acţiuni. 58 . Această preocupare o au persoanele care au un loc de muncă bine plătit. Acest lucru reprezintă o lezare a spiritului lor de interdependenţă. Abaterile de la etică – uneori. ceea ce pentru unii întreprinzători poate părea frustrant.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . se impune o abatere de la valorile de etică profesională.deoarece un întreprinzător nu poate fi cunoscător în toate domeniile de activitate el se vede nevoit să apeleze la experţi şi să asculte recomandările lor. Frustrarea în caz de succes – în cazul dezvoltării firmei va trebui suplimentat numărul de salariaţii şi atribuite unele prerogative. 7 zile pe săptămână. aduc organismul într-o stare de epuizare făcând loc frecvent apariţiei unor boli. Deteriorarea relaţiilor familial – datorită programului de lucru prelungit şi consumului de energie şi timp întreprinzătorul are puţin timp pentru familie şi cei dragi. El este primul care vine şi ultimul care pleacă. în caz de succes. Apelarea la experţi . În fazele de început ale afacerii el trebuie să facă totul 14 ore pe zi. În cazul în care practicile vin în conflict cu etica întreprinzătorului se pot crea stări de nemulţumire Program de lucru foarte încărcat .întreprinzătorul nu are un program de lucru fix. stresul prelungit. fără concediu.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! loc de muncă în caz de eşec.

o activitate pe cont propriu. care presupun prestarea de servicii utile necesare societăţii (producerea şi comercializarea unor produse şi servicii) şi realizarea de profit (remunerarea pentru asumarea riscului investirii banilor într-o afacere).4 STABILIREA OBIECTIVELOR ANTREPRENORIALE Obiectivele antreprenoriale pot fi grupate în trei grupe: Obiective de natură personală.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 1. obiective de asigurare a unui statut social. 59 . Termenul poate fi definit în mai multe variante: Întreprinzătorul este persoana care identifică oportunitatea unei afaceri. comercial. o persoană ce iniţiază o acţiune. constituind un imbold interior alimentat de ideile care declanşează activitatea antreprenorială. Aceste obiective apar în situaţia în care obiectivele personale sunt corelate şi în concordanţă cu obiectivele afacerii 2. realizarea intereselor salariaţilor şi ale comunităţii din care firma face parte). Întreprinzătorul este persoana care îşi asumă riscurile conducerii unei afaceri.  Obiective generale. Obiective ale afacerii. obiective privind satisfacerea eu-lui (obiective de autoîmplinire). financiar-contabil. În cadrul acestei grupe se cuprind:      obiective de securitate şi siguranţă personală.  Obiective subsidiare care sunt stabilite pentru fiecare domeniu funcţional în parte (producţie. Ele ţin de persoană. obiective de reuşită în afaceri. Tot aici se cuprind şi obiectivele sociale care presupun asumarea unor responsabilităţi sociale (protecţia intereselor consumatorilor. personal) acestea aflându-se în interdependenţă unele cu altele. Obiective mixte sunt acelea care reprezintă o corelaţie între realizarea profitului. satisfacerea consumatorului. cercetare. prin care întreprinzătorul îşi justifică activitatea antreprenorială.CALITĂŢILE ŞI FUNCŢIILE NECESARE ÎNTREPRINZĂTORULUI Termenul de întreprinzător provine de la “entrepreneur” – „antreprenor”. obiective de garantare a propriei independenţe. satisfacerea întreprinzătorului şi cea a salariaţilor.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . îşi asumă responsabilitatea iniţierii acesteia şi obţine resursele necesare pentru începerea activităţii.

6. timp disponibil 4. Capacitate organizatorică – o calitate necesară pentru a putea organiza eficient o activitate şi pentru utilizarea eficientă a resurselor limitate: bani. El poate să însemne o idee nouă în rezolvarea problemelor vechi.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . (Legea 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii). organizează o societate comercială în vederea desfăşurării unor fapte şi acte de comerţ în scopul obţinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale. potrivit celei de a doua concepţie. forţă de muncă. în condiţii de concurenţă. medicină. 60 . În literatura de specialitate s-au desprins două concepţii: Potrivit primei concepţii. un drum mai drept şi mai sigur pentru atingerea unui obiectiv2. din vânzarea acestora pe piaţă. Întreprinzătorul are încredere în sine şi îşi asumă riscuri calculate. inginerie etc. elaborând produse şi servicii noi şi creând o nouă piaţă şi un nou client. Întreprinzătorul este o persoană fizică autorizată sau o persoana juridică care. Putere de decizie – presupune cunoaşterea posibilităţilor reale de a fi încrezători în forţele proprii sau în cele ale colaboratorilor. este iniţiatorul unei afaceri care se concentrează pe inovaţie. întreprinzătorul este persoana ce îndeplineşte sarcina identificării şi obţinerii resurselor necesare înfiinţării unei afaceri şi în acelaşi timp îşi asumă riscul utilizării resurselor alocate Întreprinzătorul. Putem. Întreprinzătorii acţionează în toate domeniile – educaţie. Ideile valoroase trebuie puse în practică şi valorificate 3. asumându-şi riscurile inerente unei afaceri în schimbul unor satisfacţii şi interese personale.1 CALITĂŢILE NECESARE ÎNTREPRINZĂTORULUI 1. Capacitatea de a-şi asuma riscuri – este în strânsă interdependenţă cu puterea de decizie pentru că orice decizie înseamnă asumarea unor riscuri. în mod individual sau în asociere cu alte persoane fizice autorizate sau cu persoane juridice. Spiritul de iniţiativă – de multe ori acest spirit este evident în viaţa de zi cu zi. Dorinţa de a face – este complementară spiritului de iniţiativă.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Întreprinzătorul este cel care gestionează resursele necesare funcţionării unei afaceri bazate pe inovaţie. Se poate concluziona că întreprinzătorul este o persoană care iniţiază şi derulează un set de activităţi caracterizate de risc şi inovare cu scopul de a obţine satisfacţii materiale şi personale. – dar cei mai mulţi se manifestă în domeniul economic. 5. 2. defini întreprinzătorul ca persoana sau grupul ce iniţiază o activitate lucrativă promovând schimbarea şi inovând noi produse pe piaţă. deci. Capacitatea de a fi lider – presupune existenţa unei puteri de a influenţa oamenii. respectiv prestări de servicii. cercetare.

dovedeşte spirit ofensiv şi constructiv urmărind obţinerea rezultatelor dorite. 61 . întreprinzătorul trebuie să-şi asume un risc calculat. 5. perseverenţa. 10. fiind „singurul stăpân” îşi determină singur obiectivele. acceptarea realităţii şi abordarea problemelor în mod pragmatic. Trăsături personale comune întreprinzătorilor de succes: Dorinţa de asumare a riscului economic În cazul în care afacerile nu merg. realismul. 8. capacitatea de a aborda global situaţiile şi de a integra detaliile în aceste obiective globale. gustul moderat al riscului. Originalitate . ca raport între posibilitatea de succes şi cea de eşec. 3. trăsături irelevante pentru succesul în afaceri.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . 9.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 7. Materialism . întreprinzătorul îşi pierde reputaţia.se adaptează cu uşurinţǎ la oameni şi situaţii. Rc – risc calculat S – succes E – eşec Întreprinzătorul poate încerca să reducă riscul prin controlul afacerii urmărind: • alegerea atentă a produsului şi a pieţei. Flexibilitate . încrederea în sine. 2. 9. capacitatea de a identifica rapid soluţii în rezolvarea problemelor dificile. Trăsăturile personale ale celor care devin întreprinzători au fost grupate în trei categorii: • • • trăsături personale comune întreprinzătorilor de succes. 8. trăsături improprii întreprinzătorilor de succes. 6. capacitatea de a gestiona corect tensiunile ce apar în cadrul unei firme. Pentru ca şansele de succes să devanseze posibilitatea unui eşec. poziţia socială şi prestigiul. 7. Centrat pe rezultate .urmăreşte combinarea resurselor disponibile după idei noi şi personale.banii sunt principalul criteriu de măsurare a performanţelor. stabilitate emotivă. pe baza calculului consecinţelor deciziilor adoptate în vederea realizării obiectivelor. prudenţa 10. capacitatea moderată de delegare a autorităţii. sănătate fizică şi mentală bună şi posibilitatea de a depune eforturi prelungite. 4. Byron Williamson apreciază că cea mai mare parte a întreprinzătorilor care au reuşit în afaceri au următoarele trăsături comune: 1. dorinţa de a conduce şi de a controla propria afacere concomitent cu asumarea de responsabilităţi maxime. 11.

Totuşi practica a demonstrat cǎ sunt întreprinzători şi de alte religii care au succes în afaceri. Max Weber afirma cǎ persoanele de religie protestantǎ au trăsăturile şi mentalitatea cele mai adecvate întreprinzătorilor. A. planificarea riguroasă a activităţii. variabila economică. realizare) Acceptarea incertitudinii Încrederea în sine Perseverenţa şi hotărâre Spiritul de iniţiativă Sesizarea oportunităţilor de afaceri Potenţialul energetic ridicat Trăsături improprii întreprinzătorilor de succes. de a conduce şi de a nu fi condus Spirit inovator Nevoia de succes (de împlinire. conform teoriei antreprenoriale. 62 .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! • • • finanţarea creativă.. Dorinţa de a fi propriul său stăpân. Necunoaşterea domeniului şi mediului de afaceri poate duce la faliment. 2. Ţările cu religie protestantǎ sunt şi cele cu economie de piaţǎ dezvoltatǎ: S. sunt: variabila de situaţie. U.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Lăcomia Necinstea Acţiunile pripite Neîncrederea în oamen. Trăsături irelevante pentru succesul în afaceri.2 VARIABILELE ANTREPRENORIALE Multe lucrări de specialitate tratează acea stare ce declanşează activitatea antreprenorială. variabila psihologică. Anglia. variabila sociologică. Germania etc. Olanda. formarea unei echipe competitive. Vârsta Sexul Starea civilă Nivelul de educaţie Religia. Factorii (variabilele) care determină indivizii să întreprinzători.

Variabila psihologică – predispoziţia individului pentru acţiunea de a întreprinde o afacere. încurajarea din partea prietenilor de a iniţia o afacere pe cont propriu. sociale. Funcţia de iniţiere şi organizare a producţiei. determinată şi de trăsăturile personalităţii lui care pot face din nevoia de independenţă lucrul cel mai important pentru el. Variabila sociologică – prin încrederea persoanei în a întreprinde o afacere. ce constau în organizarea procesului de producţie (stabilirea amplasamentului. psihice. maşini. variabila sociologică poate stimula un individ să devină întreprinzător.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . alegerea strategiei. Întreprinzătorul îndeplineşte două grupuri de sarcini majore: sarcini tehnice. găsirea pieţei de desfacere).este cel care asigură utilizarea şi combinarea optimă a resurselor care sunt necesare desfăşurării procesului de producţie în scopul obţinerii celui mai ridicat rezultat posibil. concedierea unor colegi.. alegerea utilajelor şi angajaţilor. Schimbările pozitive pot fi îndemnurile familiei de a intra într-o afacere. Întreprinzătorul îşi asumă toate tipurile de risc. alături de experienţa profesională. Printre schimbările negative se pot exemplifica: transferul unei persoane într-un oraş în care nu doreşte să meargă. salariile. Funcţia de asumare a riscurilor. Variabila economică – este decisivă pentru transformarea unei persoane în întreprinzător efectiv şi este reprezentată de disponibilitatea resurselor necesare (spaţiu. resurse umane calificate). b. Pentru a se realiza aceasta este nevoie şi de variabila economică. materii prime. sarcini economice. 2. resurse financiare. ceea ce indică perspectiva şomajului. derivate din acţiunile sale. controlul realizării planului.3 FUNCŢIILE ÎNTREPRINZĂTORULUI Rolul întreprinzătorului în economie este relevat prin funcţiile pe care le îndeplineşte: a. Funcţia de autoritate. Aceste trei variabile pregătesc o persoană să treacă de la stadiul de întreprinzător potenţial la stadiul de întreprinzător real. specifice activităţii. asigurarea materiilor prime.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Variabila de situaţie – este explicată prin schimbările de natură pozitivă sau negativă ce pot interveni în situaţia actuală a individului. Aceste riscuri pot fi financiare. care constau în diagnosticarea situaţiei economice. adaptarea produselor la cerinţele consumatorilor. Întreprinzătorul îşi impune viziunea şi concepţia privind societatea şi îşi exercită autoritatea sa de iniţiator al afacerii c. Am putea 63 .

consecvente a posibilităţilor de inovare. d. Inovaţia constă. fie le înzestrează pe cele existente cu un potenţial sporit de creare a avuţiei.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! spune despre întreprinzător că împărtăşeşte soarta întreprinderii. Sursele inovaţiei. Cu alte cuvinte putem defini inovaţia ca acea aptitudine prin care printr-un mijloc (în sens economic sau social) se găseşte o întrebuinţare pentru ceva din natură căruia i se conferă valoare de întrebuinţare. este o disciplină diagnostic care examinează sistematic zonele de schimbare. realizând mereu combinaţii noi ale resurselor. Inovaţia. 64 . punerea în aplicare a acesteia. putere. cărora merită să le acorzi o şansă. Ei ţintesc sus şi încearcă să creeze un primat al rentabilităţii economice.ANTREPRENORIATUL ŞI INOVAŢIA Inovaţia este finalitatea posibilă a unei invenţii. el este un inovator. ea este mijlocul cu ajutorul căruia întreprinzătorul fie creează noi resurse producătoare de avuţie. antreprenorii încearcă să creeze valoare şi să-şi aducă o contribuţie. rea sau bună. dorinţa de faimă şi recunoaştere). Inovaţia reprezintă funcţia specifică a iniţiativei de afaceri. iar altele sunt rezultatul unei căutări conştiente. Aceştia caută toate ocaziile favorabile.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Oricare ar fi motivaţia lor individuală (bani. 3. Întreprinzătorul caută schimbarea. care se găsesc doar în câteva situaţii. Inovaţia reprezintă potenţialul de producere a bogăţiei din mijloace deja existente. Instrumentul specific al antreprenorilor este inovaţia. ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau servicii.1 SURSELE INOVĂRII Multe inovaţii apar dintr-o sclipire de geniu. acele zone care oferă ocazii. un proces complex prin care noile idei tehnologice văd lumina. graţie unei “comercializări” adecvate. ca bază a cunoştinţelor despre sistemul antreprenorial. curiozitate. indiferent de domeniul vizat. îi răspunde şi o exploatează ca pe o oportunitate. 3. pentru a putea răspunde noilor exigenţe ale pieţei sau pentru a “ataca” noi pieţe. Funcţia sa esenţială este de a-şi asuma riscul economic. schimbările şi simptomele acesteia sunt elemente căutate de către antreprenori. ea este mijlocul prin care antreprenorii exploatează schimbarea. Funcţia de inovare. în adoptarea de către o firmă a unei ⁄ unor schimbări în scopul creşterii eficienţei globale.

maşinile care au adus compania Ford în poziţia de lider pe piaţă. în cadrul unei companii. Evenimentele neaşteptate IBM. în afara companiei  schimbările demografice  schimbările la nivelul percepţiei  noile cunoştinţe Evenimentele neaşteptate (succese sau eşecuri) reprezintă acele surse productive ale unor posibilităţi de inovare deoarece pentru majoritatea firmelor ele sunt aspecte care nu se iau în seamă.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Astfel. poziţie menţinută şi astăzi Si eşecurile pot fi considerate o sursă de inovare.. Datorită schimbărilor pe piaţa automobilelor. Însă acestea nu au cumpărat noul aparat. pentru evidenţa salariilor. 1. la începutul anilor 1930 prima maşină de calcul modernă destinată băncilor. Reacţia considerată inovatoare au fost laminoarele de capacitate mică 65 . Reacţia celor de la Ford au fost modelele Mustang şi Thundebird. dintre care patru se află în interiorul organizaţiei economice. se pot identifica şapte surse de ocazii de inovaţii. modelul Edsel a fost cel mai atent proiectat din istoria industriei de profil de până atunci. Un exemplu este firma Ford Motor. firmele au arătat un interes foarte mare faţă de aceste aparate. iar trei în afara sa. în cadrul unei companii:  evenimentele neaşteptate  discordanţele  nevoile specific unor activităţi  schimbările produse la nivelul sectorului de activitate şi al pieţei 2. cea care a salvat situaţia a fost Biblioteca Publică din New York. Iniţial. Acest eşec a stat la baza succesului ulterior a firmei Ford. în timp ce alte modele ale firmelor concurente înregistrau venituri foarte mari. Caracteristica firmelor „cu iniţiativă” au după cum afirmă Peter Drucker: „două „pagini întâi”. Discordanţele – reprezintă o nepotrivire flagrantă între două sau mai multe evenimente. iar managerii le acordă ambelor aceeaşi atenţie”. acest model nu putea fi vândut. a creat. dar marje de profit scăzute reprezintă o discordanţă economică.una cu probleme şi una cu posibilităţi . Ceea ce s-a întâmplat în anii 1950 – 1970 când industria siderurgică înregistra o piaţă în continuă creştere. care a înregistrat cel mai mare eşec din istoria industriei constructoare de maşini prin crearea modelului Edsel.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . iar compania IBM a devenit liderul industriei calculatoarelor. O discrepanţă între aşteptări şi rezultate poate oferi posibilităţi de inovare. Mult mai târziu.

Schimbările produse la nivelul sectorului de activitate şi al pieţei Structura sectorului de activitate se poate schimba. Tot ceea ce a făcut Bill Connor a fost să adauge acestei enzime un conservant care ajuta la păstrarea enzimei o perioadă de mai multe luni. iar pentru cei care le urmăresc şi le exploatează acestea reprezintă posibilităţi de mari venituri. Schimbările demografice – sunt surse externe inovării. Pentru ca sistemul să funcţioneze pentru automobile este o adaptare a oglinzii reflectorizante folosite pe autostrăzile americane la începutul anilor 1930. Această invenţie a exploatat o nevoie specifică unei activităţi. În acest caz este un bun prilej pentru inovatori de a fi lăsaţi singuri o bună bucată de vreme. a exploatat o incompatibilitate în tehnologia medicală. care presupuneau. Schimbările din structura de activitate au creat. în ultimii 15 ani. Medicii aveau cunoştinţe despre existenţa unei enzime care putea dizolva ligamentul. fără a mai fi necesară tăierea lui. Alcon a înregistrat un monopol mondial. Această oglindă poate să arate oricărei maşini ce alte maşini se apropie din şase direcţii posibile. printre altele. uriaşe posibilităţi de inovare furnizorilor americani de servicii medicale. iar această schimbare poate oferi o extraordinară posibilitate de inovare. Un exemplu este cel al japonezilor care acordând atenţie aspectelor demografice din anii 1970. structura lui se modifică. iar liderii tradiţionali ai acestuia neglijează segmentele care s-au dezvoltat foarte rapid. centre de intervenţii de urgenţă şi organizaţii de ocrotire a sănătăţii.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Şoselele din Japonia îşi urmează drumurile făcute pentru sau de carele cu boi în secolul al – X-lea. Ca urmare.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Una din poveştile de mare succes ale anilor 1960 a fost cea în care Bill Connor. tăierea unui ligament. 66 . Rareori noile posibilităţi corespund felului în care firmele tradiţionale au abordat piaţa. au acţionat şi au dezvoltat partea de robotică. fondatorul companiei Alcon Industries. compania Nestlé a cumpărat respectiva companie la un preţ exorbitant Nevoile specifice unei activităţi Un exemplu în acest caz este cel prezentat în cartea lui Peter Drucker. japonezii au un avans în robotică de zece ani. iar 15 ani mai târziu. Astfel au apărut foarte multe clinicii private de chirurgie şi psihiatrie. neexistând un sistem de autostrăzi. Povestea este legată de operaţiile de cataractă. În situaţia în care un domeniu de activitate înregistrează o dezvoltare rapidă.

Individuale b. are nevoie de mai multe cunoştinţe 4. Noile cunoştinţe – inovaţiile bazate pe cunoaştere diferă de celelalte prin timpul necesar realizării lor şi prin problemele care reuşesc să le ridice întreprinzătorilor. iar această percepţie creează posibilităţi de inovare.societate cooperatistă în domeniul meşteşugăresc. Niciodată până acum nu a existat o preocupare sau o teamă mai mare în privinţa sănătăţii. . mai ales pentru firmele de dimensiuni mici şi mijlocii. orice poate duce la o boală degenerativă de inimă. .societate pe acţiuni.societate comercială cooperatistă pe acţiuni .societate în comandită simplă.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Schimbările la nivelul percepţiei – se leagă de modul în care un manager vede „partea plină a unei jumătăţi de pahar„ sau „partea goală a unei jumătăţi de pahar”. Este forma cea mai larg răspândită. Între apariţia unei noi cunoştinţe şi aplicarea ei pe piaţă trec aproximativ 50 de ani. în rândul oamenilor. unei singure persoane. Totul provoacă boli incurabile. .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . . societăţi). .societate cu răspundere limitată. cifră demonstrată de-a lungul timpului.societate în comandită pe acţiuni. ca să devină realitate. a. alimente sănătoase etc. Această optică.societate în nume colectiv. 67 . De grup (asociaţii. . .familială. O inovaţie de acest gen.societate cooperativă meşteşugărească. a dus la noi posibilităţi de inovare: pieţe pentru reviste de sănătate. Întreprinderea individuală – aparţine din punct de vedere al patrimoniului.societate agricolă.cooperativă meşteşugărească. este o întreprindere cu riscuri nelimitate. Exemplu poate fi dat de ipohondria care cuprinde naţiunile în zilele noastre. . .FORME JURIDICE DE ORGANIZARE A MICILOR AFACERI Principalele forme juridice sub care se poate desfăşura activitatea afacerilor particulare sunt: a.asociaţia organizaţiilor cooperatiste. . .

societatea cooperatistă în domeniul meşteşugăresc – este o asociaţie independentă care este constituită pe baza următoarelor principii: asocierea liber consimţită. constituie un capital social prin acţiunile nominative emise de societate.societatea în nume colectiv – toţi asociaţii răspund nedeterminat şi solidar de datoriile societăţii.societatea pe acţiuni – este forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social.cooperativa meşteşugărească – este o asociaţie independentă. răspunzând fiecare în limita valorii acestora. . . comanditarii fiind obligaţi numai la plata acţiunilor lor.este de dimensiuni mici. Capitalul social este constituit prin contribuţiile a cel puţin două persoane (5 în societăţile pe acţiuni). . a persoanelor care devin cooperatori. constituirea şi dezvoltarea patrimoniului cooperatist. . din partea a cel puţin două persoane.societatea comercială cooperatistă pe acţiuni – asociaţie de persoane fizice care. Aceste asocieri se pot constitui prin înţelegere verbală sau scrisă. iar obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. . caracterul personal al titlurilor nominative de valoare.societatea în comandită pe acţiuni – capitalul social este împărţit pe acţiuni.societatea cu răspundere limitată – este forma de asociere în care obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. 68 . în scopul desfăşurării activităţii în comun cu mijloace proprii. În cadrul cooperaţiei meşteşugăreşti sunt incluse următoarele forme: . proprietatea cooperativei sau închiriate. asociaţii comanditari fiind răspunzători numai până la nivelul aportului lor. . De cele mai multe ori. iar părţile sociale nu pot fi reprezentate de titluri negociabile. asocierea se poate face pe plan teritorial. care se asociază pe baza consimţământului liber exprimat. prin care nu se creează o nouă persoană juridică. răspund numai cu părţile sociale.societatea agricolă – în acest domeniu se pot constitui asociaţii de diverse tipuri: asociaţii simple.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! b. profesional sau la nivel naţional. Obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Întreprinderea de grup – prezintă drept caracteristică definitorie dreptul de posesiune asupra patrimoniului său. asigurarea continuităţii mişcării cooperatiste. forţă de muncă salariată. .asociaţia organizaţiilor cooperatiste – urmăreşte realizarea unor acţiuni de interes comun cât şi asigurarea unor servicii şi produse specializate. fără formalitate juridică. acţionarii fiind obligaţi la plata acţiunilor lor. ceea ce pune problema împărţirii între ele a contribuţiei lor la activul net sau la controlul întreprinderii. în număr limitat. . Asemenea asociaţii pot constitui toţi proprietarii de terenuri agricole.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . . . . care pot folosi în gospodăriile proprii sau în formele de asociere. care este constituită pe baza consimţământului liber exprimat. Se formează pe baza liberului consimţământ.asociaţia familială . acţionarii fiind obligaţi doar la plata acţiunilor lor. pe baza consimţământului liber exprimat. organizarea şi managementul organizaţiei cooperatiste în mod democratic. iar asociaţii. societăţi de drept civil şi societăţi comerciale. Această asociaţie e formată din membrii familiei care posedă integral competenţele privind managementul tuturor activităţilor. Ea este alcătuită din persoane fizice de diverse categorii sau calificări profesionale. caracterul individual al asocierii. cei în cauză stabilindu-şi singuri obiectul de activitate şi condiţiile în care-şi desfăşoară activitatea. cu caracter economic şi social. membrii familiei sunt şi proprietari şi lucrători efectivi în cadrul acesteia.societatea în comandită simplă – se caracterizează prin faptul că obligaţiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. iar patrimoniul ei se află în coproprietatea membrilor unei familii.societatea cooperativă meşteşugărească – este o societate cu personal şi capital social variabil.

Pe baza evidenţei contabile în partidă simplă. a achiziţionat patentele de vitamine pe care nu le dorea 69 . • imposibilitatea folosirii eficiente a personalului colaborator. • imposibilitatea de a întocmi întotdeauna documente justificative pentru consumul de produse din gospodăria proprie. dintre veniturile încasate şi cheltuielile suportate pentru realizarea acestor venituri. în caz contrar nu există a doua şansă. iar lumea ştiinţifică nu le accepta. Strategia este foarte riscantă pentru a fi folosită în alte scopuri decât inovaţii majore. una din cele mai mari profitabile companii farmaceutice. Cea mai simplă formă de manifestare a iniţiativei particulare este cea a persoanelor fizice care vor să desfăşoare activităţi comerciale sau care vor să presteze diferite servicii. • posibilităţi reduse de finanţare şi autofinanţare. impozitarea se face pe diferenţa calculată. • mărimea afacerii şi posibilităţile de dezvoltare. • cel mai avantajos cadru legal pentru afacere în etapa respectivă şi în viitor. Dacă reuşeşte recompensele sunt foarte mari. 5. fiind necruţătoare şi neadmiţând greşeli. Se pot enumera avantajele acestei forme: • filiera de autorizare este scurtă. Dezavantajele acestei forme sunt: • posibilităţi mai mici de dezvoltare a activităţii. • taxele de autorizare sunt mai mici.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Întreprinzătorul trebuie să aleagă forma juridică a afacerii ţinând cont de următoarele elemente: • domeniul în care urmează să-şi desfăşoare activitatea. • partenerii posibili de viitor în dezvoltarea afacerii. În 1925 era o firmă mică ce vindea vopsele textile. În perioada în care vitaminele au fost descoperite.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Ca şi exemplu poate fi Hoffman La Roche din Elveţia.STRATEGII ANTREPRENORIALE Peter DRUCKER în cartea lui “Inovaţia şi sistemul antreprenorial” identifică patru tipuri generice de strategii antreprenoriale: • • • • "aruncă în luptă toate resursele pe care le ai" "loveşte acolo unde nu este nimeni" "utilizează breşele/nişele de piaţă" "schimbă valorile şi caracteristicile" “Aruncă în luptă toate resursele pe care le ai” – este o strategie mai puţin previzibilă.

iar peste cinci ani captase întreaga piaţă mondială. (de menţionat că firma Sony nu era cunoscută în afara graniţelor Japoniei şi nu se ocupa de aparatură electrocasnică pentru consumatori). U.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Acest succes a creat ocazia pentru “imitaţia creatoare”: firma JOHNSON & JOHNSON care a înţeles că există o piaţă pentru un medicament ce înlocuia aspirina. Peste doi ani firma Sony a realizat primul radiotranzistor portabil. nu provoca tulburări gastrice şi nu avea efecte. Tylenol nu este aşa de puternic. urmează. pur şi simplu. succesul în S. Aceasta tinde să-i facă pe cei care o practica imuni la concurenta si imposibil de provocat. a fost mult mai mare decât au prevăzut producătorii. Un exemplu este cel al Laboratoarelor Bell. 70 . Până nu demult aspirina. “judou-lui antreprenorial” . peste trei ani domina piaţa americană. inovând.strategie care implică. neapărat). deţinea supremaţia şi nu avea nici o contraindicaţie. Când acest medicament s-a procurat fără reţetă. “Loveşte acolo unde nu este nimeni” este strategia care conţine două forme: “imitaţia creatoare” – unde antreprenorul face ceva ce a făcut altcineva deja. A. Aceasta strategie aspira la obţinerea controlului intr-o zona limitata. devenind astfel standard. şi a cumpărat licenţa Bell Labs pentru suma de 25. Aceste specializări le-au împins atât de în faţă încât nimeni nu poate să le concureze. după realizarea unui flux suficient de venituri. U. Un exemplu îl reprezintă mărcile importante de autoturisme. Un exemplu este analgezicul Tylenol care a fost folosit ani de zile în acest scop şi care se procura doar cu reţetă. A. a plecat în S. După 60 de ani jumătate din piaţa mondială a vitaminelor era deţinută de Hoffman La Roche. a angajat cercetători de la Universitatea din Zurich. “Găsirea şi ocuparea unei breşe ecologice” – această strategie tinde la obţinerea controlului într-o zonă limitată şi să-i facă pe cei care o practică imuni la concurenţă şi imposibil de provocat.000$. dar îl îmbunătăţeşte. un analgezic mai vechi. ocuparea unui "cap de pod" într-o afacere sau pe o anumită piaţă (prost apărat sau. oferindu-le salarii mult mai mari decât cele de profesori şi a investit toţi banii pe care îi avea şi pe care i-a împrumutat pentru această afacere.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! nimeni. în primul rând. Preşedintele firmei Sony. Tylenol a apărut ca un analgezic universal şi sigur şi în 2 ani conducea piaţa. citind în ziar despre existenţa tranzistorului. Producătorii americani au estimat că el va fi gata până în 1970. ocuparea "podului" şi apoi a întregii zone. cele care au inventat tranzistorul.

Ea se concentrează asupra exploatării existente prin dezvoltarea pieţei curente. Aparatul acesta a fost fabricat să poată fi folosit doar cu lamele produse de el.1. Publicitatea este o metodă de informare (informaţii de utilizare a produsului. prin această strategie întreprinderea încearcă să mărească volumul vânzărilor prin penetrarea pe piaţă şi fixarea unei ţinte prin strategii de marketing eficiente. întreprinzătorul poate adopta una din următoarele strategii de creştere: • • • strategii de creştere intensivă strategii de creştere extensivă strategii de diversificare 5. Strategii de dezvoltare a pieţei Dezvoltarea pieţei se poate face în regiunile limitrofe sau în regiunile cu o populaţie densă (poate mări vânzările produsului). le schimbă utilitatea. Ea transform produse vechi în ceva nou.1 STRATEGII DE CREŞTERE INTENSIVĂ Creşterea intensivă se poate realiza prin creşterea volumului vânzărilor şi a numărului consumatorilor din piaţa ţintă existent. calitatea foarte bună a produsului şi preţuri atractive).1 STRATEGII DE DEZVOLTARE A ANTREPRENORILOR Pentru a realiza o creştere echilibrată. 5. valoarea şi caracteristicile economice. ea constă în expansiunea geografică a firmei.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! ”Schimbarea valorilor si a caracteristicilor unui produs” – această strategie este ea însăşi o inovaţie. În literatura de specialitate sunt cunoscute trei tipuri de strategii de creştere intensivă: • • • strategii de penetrare a pieţei strategii de dezvoltare a pieţei strategii de dezvoltare a produsului Strategii de penetrare a pieţei .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Ca şi exemplu poate fi dată firma Gillette care a inventat aparatul de ras. Strategii de dezvoltare a produsului 71 . Pentru cei care nu utilizează produsul se pot prezenta avantajele folosirii lui.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Integrarea în aval presupune controlul procesului de distribuţie fie prin vânzarea direct la consumator (cumpărând un magazin cu amănuntul).2 STRATEGII DE CREŞTERE EXTENSIVĂ Creşterea extensivă presupune extinderea activităţii firmei în cadrul propriei ramuri. 5. În felul acesta.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Această strategie de creştere intensivă constă în elaborarea de noi produse sau servicii sau oferirea de produse îmbunătăţite clienţilor existenţi. Prin această strategie se asigură continuitatea procesului de producţie şi reducerea costurilor. Prin această strategie se realizează un control mai mare asupra comercializării produsului. Aceasta se poate realiza iniţial prin intrarea unei noi afaceri (achiziţionarea unui nou furnizor sau de aprovizionare). fie achiziţionând distribuitorii produselor firmei. Aceasta se poate face printr-o strategie de: • • • integrare verticală integrare orizontală integrare modulară. Integrarea în amonte presupune controlul unei părţi sau a tuturor furnizorilor. firma poate creşte mult mai rapid. costurile unitare vor fi mai scăzute. iar posibilităţile de reducere a noului produs mult mai mari. Strategia de integrare verticală.1. O firmă poate creşte prin integrarea în amonte sau integrarea în aval. Această strategie presupune concentrarea activităţii firmei asupra domeniului în care are cele mai mari avantaje competitive. Deoarece nu sunt necesare fonduri de investiţii. Strategia modulară. Strategia de integrare orizontală. Cheia 72 . banii pot fi folosiţi în activităţi cu cel mai mare avantaj competitiv. Realizarea de produse noi este mai costisitoare însă oferă avantajul unui ciclu de viaţă mai lung. Această strategie reprezintă o modalitate de creştere a afacerii prin cuprinderea unui concurent sau prin înfiinţarea unei afaceri concurente. Îmbunătăţirea produselor existente poate duce la creşterea vânzărilor pe o perioadă mia scurtă de timp întrucât piaţa începe să devină saturată.

3 STRATEGII DE DIVERSIFICARE Aceste strategii presupun extinderea afacerilor firmei dincolo de piaţa existentă şi domeniul actual de activitate. 73 . De regulă această strategie se foloseşte atunci când întreprinzătorul a epuizat toate strategiile de creştere precedente şi acum doreşte să schimbe direcţia firmei din cauza schimbărilor nefavorabile ale pieţei sau ramurii. pentru ca atunci când firma creşte rapid ei să dorească să satisfacă cerinţele crescânde ale firmei. 5. Diversificarea se poate realiza: • • printr-o strategie de diversificare concentrică (atunci când se încearcă identificarea unor noi produse sau tehnologii complementare sau nu activităţii firmei). printr-o diversificare conglomerată care presupune extinderea în afaceri cu totul diferite de cele esenţiale.1.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! succesului a acestei strategii o reprezintă menţinerea unor bune relaţii cu furnizorii şi distribuitorii.

1/G/16122 TEHNICI DE COMUNICARE Prof. Stefan VELICU 74 .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară nr.: POSDRU/32/3. Dr. 3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor” Domeniul major de intervenţie 3.1 „Promovarea culturii antreprenoriale” Titlul proiectului: Încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea de afaceri în domeniul inginerie electrică Contract nr.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . ing.

un tot de funcţii. parte dintr-o retea vasta pe care o numim lume. precum şi în mijlocul lucrurilor cu care convieţuieşte. concreta este o reflectie a universului nostru interior. proprie unui individ (chiar dacă acesta are trăsături comune cu alţii). din punct de vedere psihic si moral. ci o organizare. amanuntele inutile. În al doilea rând. Desi indivizi. prietenos. ce ne returneaza propria imagine.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . se poate spune (cf. “Daca esti iubitor. fie celelalte s-au deteriorat şi pot fi remediate. calea vietii este auto-descoperirea. saritor . Subiectul pare greu de epuizat. “Cine sunt?” este una dintre marile intrebari ale existentei.lumea va fi iubitoare. daca suntem tulburati. Lumea alcatuita din Ceilalti este o oglinda imensa. pe masura ce trece timpul si o data cu el. suntem interconectati cu altii ca si noi. Lumea este ce esti tu (Thomas Dreier). intrucat atinge chiar punctele esentiale ale fiintei. Urmatoarele randuri sunt insuflate de dorinta de a mai limpezi putin apele.chiar daca nu primeste prea des un raspuns clar si definitiv. proiectam trasaturi pozitive sau negative asupra celor cu care interactionam. precum şi lucrurile din jur. prietenoasa si saritoare cu tine. În plus. Asadar. în măsura în care .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 1. CUNOAȘTEREA DE SINE Omul are trei lucruri de făcut în lumea aceasta : Întâi. că ea nu este numai o sumă. o integrare (chiar dacă această integrare nu se realizează totdeauna).asa arata si lumea din jur. lumea de afara este minunata. spun culturile orientale si occidentale. fie una. Lumea exterioara. 75 .” John Ruskin.se dezvaluie treptat celui care isi pune intrebarea constant. In diverse epoci s-a tot vorbit despre cunoasterea de sine si inca ar mai fi multe de spus. Ce se petrece inlauntrul nostru se proiecteaza in exterior (de aceea "frumusetea este in ochii privitorului"): daca in sufletul nostru e liniste. În al treilea rând. precum şi lucrurile cu care trebuie să convieţuiască. In functie de caracterul nostru. să se cunoască pe sine. să-şi amelioreze propria fiinţă. De ce ar trebui sa ne cunoastem in primul rand pe noi? Pentru ca si cunoasterea Celuilalt si a lumii incepe tot cu cunoasterea de sine. să fie fericit în sinea lui. Dincolo de opoziţia. cunoasterea de sine este primul pas in cunoasterea lumii in general. care . agitati. Jean-Claude Filloux) că personalitatea este unică. dezorientati. dar mai ales de complementaritatea dintre diferitele abordări ale personalităţii. Man`s Bussines in Life Adevarul este in noi. Cine sunt si ce caut . ne ajuta sa (ne) cautam.

de obicei. care nu rezidă numai în facultatea de a culege imagini. siguranţă de sine. emotivitate-dinamism. cu ajutorul mijloacelor statistice (analiza factorială).2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! personalitatea este temporală (ea este. 76 . pe care indivizii se situează în principiu în mod stabil şi care pot fi descrise prin cuvinte: trăsăturile. Care sunt marile dimensiuni ale personalităţii? Pentru a analiza structura comportamentelor noastre trebuie să dispunem în prealabil de un eşantion de comportamente. ea se afirmă ca un stil. acţiunii. Deschidere: imaginaţie. autodisciplină. ideilor. Aceste cinci mari dimensiuni sau trăsături sunt. vulnerabilitate. totdeauna. prin intermediul comportamentelor. depresie. atitudini. apoi descrierea indivizilor prin aceste trăsături permite. aceea a unui individ care trăieşte istoric într-un anume context. Costa şi Mc Crae): Extraversie: cordialitate. impulsivitate. colaborare. personalitatea este în construcţie. precum şi a descifra stările afective ale interlocutorului şi de a stabili relaţii interpersonale. Agreabilitate (a fi plăcut): încredere. Relativ stabilă la adult. supunereindependenţă. ci şi în aceea de a exprima trebuinţe. emoţii pozitive. loialitate. agresivitate. modestie. au pus în evidenţă cinci factori secundari (introversiune-extraversiune. nici răspuns. definite printr-unul dintre polii lor. centrare pe sine.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Observarea. reflecţie. dorinţa de reuşită. deschidere către domeniile esteticului. în dezvoltare la copil. sentimentelor. căutarea senzaţiilor. adaptare-anxietate. valorilor. simţ al datoriei. activitate. ordine. emoţii. care descrie personalitatea în 16 factori primari. Unele teorii ale personalităţii postulează existenţa unor dimensiuni. În procesul comunicării privirea constituie actul psihofizic esenţial. forţa supraeului) care corespund celor cinci dimensiuni ale modelului de organizare a personalităţii în cinci trăsături. altruism. el însuşi descris prin trăsăturile (de nivel inferior) cele mai tipice care îl constituie (organizare ierarhică). într-un anume mediu) şi nefiind nici stimul. Există actualmente un larg consens în a considera ca pertinentă descrierea personalităţii prin cinci mari dimensiuni (cinci mari trăsături: "the big five") care se prezintă ca factori bipolari. Aceste cinci dimensiuni sunt (cf. Analize factoriale ale rezultatelor unui chestionar de personalitate larg cunoscut şi utilizat (cel al lui Cattell – 16 PF). observarea modului cum se structurează respectivele dimensiuni. Instabilitate emoţională: anxietate. atenţie faţă de ceilalţi. Conştiinciozitate: competenţă.

deoarece comunicarea nu se realizeaza decît în vederea obtinerii unui raspuns. dar angajînd si aspiratiile lor “verticale”. Acest model elementar trebuie însa extins deoarece comunicarea nu se încheie niciodata cu simpla preluare sau receptare a informatiei. fapt ce ne îndreptateste sa vorbim de existenta unui dublet etimologic.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Cînd trebuie sa defineasca comunicarea. adica “a opri de la împartasanie” .1. românii. Cu transformarile proprii trecerii de la latina vulgara la proto-româna. În primul rînd nu trebuie omisa circulatia informatiei si în sens invers (feed-back). TEHNICI DE COMUNICARE 2. nu trebuie ignorata nici posibilitatea aparitiilor unor erori de codare sau decodare. precum si imixtiunea unor factori perturbatori.ceea ce echivala cu excluderea din comunitatea religioasa. În al patrulea rînd. Iata cum pentru pentru noi. majoritatea vorbitorilor se gîndesc la “a aduce la cunostinta”.” 77 . latinescul communicare a fost mostenit sub forma a cumineca. Toate aceste elemente vor diminua reusita comunicarii. mijlocind raporturile “orizontale” dintre oameni.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 2. toata aceasta “desfasurare de forte” nu s-ar dovedi pe deplin eficienta daca nu s-ar acorda importanta atît codajului cît si decodajului mesajului transmis. unde a dat nastere lui excommunicare. Privita ca un act de punere în relatie a emitatorului cu receptorul. Esenta procesului consta din transferul sau trimiterea informatiei de la receptor la emitator. În al treilea rînd. într-o miscare ascensionala catre planurile superioare ale existentei. verbul a comunica are în limba româna un “frate bun”. avînd sensul de “a se împartasi” (în acceptia ritualului crestin). Comunicarea înteleasa ca proces are la baza patru componente fundamentale: emitatorul. Întelesul exista si în latina tîrzie. În al doilea rînd. informatia si receptorul. Ce este comunicarea? Provenit prin filiera franceza. “a da de stire” sau “a informa”. comunicarea este un proces intentional: emitatorul transmite receptorului o informatie prin intermediul unui canal cu scopul de a produce anumite efecte asupra receptorului. canalul. comunicarea poate fi înteleasa drept “ansamblul proceselor fizice si psihologice prin care se efectueaza operatia punerii în relatie cu una sau mai multe persoane în vederea obtinerii unor anumite obiective. sensul originar al comunicarii este deopotriva profan si sacru: comunicarea sta la baza organizarii sociale.

sa gîndeasca progresiv si mereu sa mai inventeze cîte ceva care sa le schimbe modul de viata. Abilitatea de a comunica. în jurul anului 4000 Î. 78 . Epoca semnelor si semnalelor. Johann Gutenberg. de la reprezentarea ideilor complexe prin imagini sau desene stilizate. În Europa. bronzul sau fierul au fost pe rînd la mare rang. Epoca mijloacelor comunicarii de masa. descifra. 3. desi se pare ca tehnica tipariturii le era cunoscuta chinezilor înca din secolul al V-lea. limba si laringele asa cum le avem noi astazi.2. Etape ale dezvoltarii comunicarii umane Arheologii si istoricii ne-au zugravit experienta timpurie a speciei umane pe planeta Pamînt din punctul de vedere al diferitelor epoci în care piatra. iar primele carti tiparite încep sa apara odata cu secolul al XV-lea.000 de mii de ani cînd oamenii de Cro Magnon aveau structura craniana. spectaculoasa inventie apartine unui obscur aurar din Mainz. precum si prin miscarile si pozitiile corpului. Epoca tiparului. Epoca scrisului. oferindu-le astfel un avantaj semnificativ fata de oamenii de Neanderthal. Se pot distinge 6 epoci: 1.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 2. Aceste detalii anatomice le-au facilitat crearea vorbirii si limbajului. Numai ca fara o oarecare abilitate de a schimba.. Aceasta noua epoca este plasata în timp acum circa 40. influentata si stimulata de Marile Descoperiri si de spiritul Renasterii. înregistra. La început. Odata cu secolul al XIII-lea. tipete). mormaieli. Istoria scrisului este cea a evolutiei de la reprezentari pictografice la sisteme fonetice. iar fiecare din acestea a avut un cuvînt de spus în evolutia vietii sociale individuale si colective.C. Primul pas spre scriere a fost facut prin standardizarea semnificatiilor imaginilor. dezvoltînd si testînd tot felul de tehnologii care sa îi ajute sa-si rezolve problemele legate de producerea hranei si confectionarea armelor de vînatoare. începe sa se dezvolte “o informatie cu adevarat universala” capabila sa sustina apetitul tot mai crescut al oamenilor pentru stiri si cunoastere.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Prima carte din lume (Diamond Sutra) a fost tiparita de chinezi în anul 868 D.C. fiintele umane comunicau cu ajutorul sunetelor pe care reuseau sa le produca din punct de vedere fizic (mîrîituri. recupera si disemina informatii legate de viata lor de zi cu zi. Epoca vorbirii si a limbajului. 2. Istoricii plaseaza aparitia primelor inscriptii (pictograme conventionalizate) carora li se pot asocia anumite semnificatii în Mesopotamia si Egipt. Stramosii nostri îsi petreceau mai tot timpul confectionînd unelte. formele hominide care s-au succedat de-a lungul erelor de evolutie nu ar fi avut nici o sansa sa acumu leze si sa transmita urmasilor lor solutiile optime pentru rezolvarea problemelor de viata. 4. O istorie completa a existentei umane trebuie sa faca referire si la etapele distinctive în dezvoltarea comunicarii umane. la folosirea literelor pentru a sugera anumite sunete. 5.

limbajul paraverbal (38%): respectiv stimuli si semnale transmise prin tonul. Daca adăugăm la toate acestea “mariajul” dintre calculator si telecomunicatie. in tranzactii). 2. Paralimbajul si limbajul nonverbal au rolul de a: .sustine mesajele verbale: “E haios” – râs. volumul si ritmul vocii. . Stilul asertiv. Stilul directiv. Nedelcea . P.limbajul verbal (7%): respectiv cuvintele. Sistemele informaționale sînt supuse astazi unor importante schimbari tehnologice. Stilurile de comunicare Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii). prelucrata. colectata. Ceea ce s-a schimbat de-a lungul secolelor si mai ales în ultimele decenii “sînt modalitatile si amploarea cu care informatia este produsa. Comunicarea umana foloseste stimuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj: .limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli si semnale transmise prin: fizionomie. Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri. 79 . Comunicare eficientă O comunicare eficientă are următoarele caracteristici (C. mimica.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . . · facilitarea conştientizării de sine. pastrata si difuzata”.5. râs. prezenţa situaţiei.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 6.contrazicerea mesajelor verbale: “M-am suparat pe tine” – zambet larg. Dumitru. gestica. II. Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal. · efect de autoreglare asupra conduitei personale-homeostazie comportamentală. 2.accentuarea mesajelor verbale: “Iesiti!” – bratul intins spre iesire. 1999): · porneşte de la datele realităţii concrete.3.4. . 2. Epoca mijloacelor de comunicare computerizata. Formele comunicarii I. sa intimidam). · adaptarea creativă a persoanei. · congruenţa dintre mesaje verbale şi nonverbale. comunicarea este acaparată de o societate informatională. Inlocuirea mesajelor verbale: “Taci. · acordarea feedback-ului reciproc. te rog!”(nerostit) înlocuit de ducerea degetului aratator la buze. Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca rezolvarea unor probleme). postura. .

comunicarea de masă ( E instituţionalizat – R necunoscuţi).. TEHNICI DE NEGOCIERE 1.. Se pot identifica patru tipuri de bariere care blochează comunicarea : 1.6.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . Barierele comunicării Bariera este un obstacol în calea realizarii unei comunicari eficiente.. de regulă.cultural – se referă la condiţiile de trai ale individului într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el. Tipuri de comunicare comunicarea intrapersonală ( E = R ).. lipsa de autenticitate..”.7. cei mai vulnerabili.. 4.a judeca – “ Esti un naiv ca ai facut. Bariere cauzate de contextul socio. 5. Bariere cauzate de atitudinile individualiste – sunt specifice persoanelor care pun accentul pe propria persoană. R2. Prindeţi ideea principală şi puneţi-vă în situaţia celuilalt (angajaţi-vă în înţelegerea celui care vorbeşte. 2... 80 .R2. Bariere pot fi: intreruperile. Bariere referitoare la relaţiile individ – grup. ... oboseala si stresul. comunicarea de grup ( E1... . Lăsaţi-i să vorbească ( nu întrerupeţi.). Alte bariere pot fi: .. fără a fi de acord sau a dezaproba). nu oferiţi sugestii. puneţi-vă în locul vorbitorului pentru a înţelege cu adevărat prin ceea ce trece).amenintarea – “O vei face sau daca nu.. .... 2.. sau ajutaţi-i când se opresc). .folosirea excesiva a intrebarilor. Aceasta poate produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare. prejudecatiile si personalitatea.”.. comunicarea publică ( E – R1. cei care au unele sensibilităţi personale. Provocaţi-l să se exprime (întrebaţi-l dacă mai există ceva ce ar vrea să spună).evitarea – “Mai bine sa vorbim despre”. izolarea. Puneţi întrebări pentru a putea înţelege mai bine (Intrebări clarificatoare: spui că.a da solutii – “Daca as fi in locul tau cu siguranta l-as refuza”.E2.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 2. nu vorbiţi despre sentimente sau probleme similare din experienţa dvs. 3.R1. stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu alte fiinţe umane). 2. autocunoaşterea obţinută prin determinarea celuilalt de a-şi exprima părerea despre noi.?)..?.). 3.moralizarea – “Trebuie sa-ti ceri scuze de la el”. . Bariere cauzate de frica endemică . . 3. comunicarea interpersonală ( E ≠ R ) (are ca obiective influenţa opiniei / atitudinii celorlalţi. Verificaţi dacă aţi înţeles (revedeţi cele mai importante gânduri şi sentimente ale celui cu care vorbiţi.se referă la teama pe care o încearcă anumiţi membrii ai societăţii.a da ordine – “Fa-ti tema imediat!”. vrei să spui că.. marginalizarea. 4.

2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! 6.Metoda câştig-câştig. Comportament adaptat (stabilirea contactului vizual confortabil şi constant. Citarea unor fragmente sau formule care exprimă reflecţii (repetarea ideii de bază care tocmai a fost enunţată. 81 . este necesară atunci când una dintre părţi dispune de prea puţine resurse sau poate să-şi îndeplinească nevoile. este o metodă eficientă pentru soluţionarea conflictului. Sentimente care se reflectă (repetarea unui cuvânt care exprimă un sentiment pentru a fi auzit şi acceptat la nivel emoţional: “Te simţi trădat.?” 9. formulări scurte). se pare că ceva nu este în regulă” Să ne recunoaștem sentimentele dacă crezi că te afli într-o situație conflictuală te poți întreba: „ ce simt?”. mişcarea capului.. 3. 4. indicaţii ale înţelegerii: „aha”. „ ce simte cealaltă persoană?” Să ne dăm seama de ceea ce vrem o „ ce vrea sa obtina cealata persoana din aceasta situatie?” „ ce vreau eu sa obtin?” Să producem idei Să punem planul în aplicare.2. Conflictul în tehnica negocierii Conflictul reprezintă neînţelegeri între două sau mai multe persoane înseamnă interacţiune şi dialog. „da”. CUNOAȘTEREA PARTENERULUI Celor implicați în negocieri le este de mare ajutor să cunoască în ce lumină sunt văzuți de către partenerii lor și ce idei au despre ei. Aceasta îi va ajuta să înțeleagă mai bine modul în care partenerii acționează și reacționează în procesul de negociere. ..”). Ascultă argumentația și propunerile partenerului de discuție chiar dacă nu este interest de afacere. „înţeleg”. Intrebări cu final deschis (“Ce crezi că ţi-ar spune dacă i-ai vorbi?”). în care părţile sunt satisfăcute. Exprimarea unei dorinţe.Metoda pierdere-pierdere. necoercitive la discuţii) 7.. . Fiţi “deschizători de uşă” (invitaţii simple. .Metoda câştig-pierdere. (“Mi-aş dori să poţi pune laolaltă toate piesele componente ale construcţiei tale din nou”). păstrarea distanţei optime. lucrul care te enervează este. 10. a sta la acelaşi nivel cu vorbitorul – jos sau în picioare. 8. Metodele de depășire a unui conflict: Să recunoaștem conflictele o poți spune: „ hei. 11. Stiluri de abordare a conflictului: .Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .Partenerul primitor – este bucuros să-l vadă pe specialist și să se întrețină cu el.. fără a încrucişa braţele. “Dacă înţeleg.

Trebuie să fiți ferm. să cunoașteți foarte bine produsele concurenței. fără a se atinge scopul negocierii – încheierea contractului. COMUNICAREA INTERNĂ A ORGANIZAȚIEI Comunicarea internă a organizației este formată din ansamblul mesajelor cu destinaţie publică sau particulară. 5. cum veți cofinanța. incert. Variantele metodelor de comunicare: • • • • • • • • • • • Referatul. nu e cazul să vă enervați.Partenerul cumpătat – calm. punând întrebări la care trebuie să raspundă: când intenționați să începeți activitatea. raportul Formularele tipizate Anunţurile publicitare. Mod de abordare – trebuie ajutat să-și concentreze atenția pe o conduit normal: I se vor prezenta dovezi fărăr replică. 82 . rațiuni logice.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . ce veți face cu produsul? .Partenerul impusiv – se enervează ușor. . de asemenea. fiți pregătit pentru aceasta. serios. .2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Mod de abordare – încercați să aflați dacă partenerul are competența să încheie contractual. indecis. Mod de abordare – acordați un timp mai mare discuțiilor generale. Se poate întâmpla ca după ce își dă acordul să amâne sau să revină asupra deciziei. vă va întrerupe des.este vessel și de multe ori încearcă să se depărteze de la subiect. Mod de abordare – trebuie să prezentați multe dovezi pentru a sublinia valoarea contractului. Nu încetați să vă prezentați argumentația în maniera proprie și exploatați orice ocazie a-l aduce la subiectul tratativelor. studiază atent fiecare element al propunerii. .Partenerul ezitant – detest să ia decizii. nervos. ascultă cu grijă. nerăbdător. Diseminarea informației Telegrama Biletul Scrisoarea (toate tipurile de scrisori) Felicitarea (toate tipurile) Invitaţia (toate tipurile) Corespondenţa conturilor Oferta de servicii E-mail-ul Referatul este un text informativ-ştiinţific care cuprinde relatarea succintă a unei activităţi sau prezentarea unei lucrări de specialitate. pune întrebări detaliate.Partenerul vorbăreț .

decizie.. asociativ și critic. cu referinţele eteroclite (preluate din varia domenii de cunoaştere). rigoarea argumentativă şi plăcerea demonstraţiei reflexive se îmbină într-o astfel de compoziţie. adeverinţa etc. proceedings sau cărți. circulara. →formularea neutră.. Formularele tipizate sunt acte oficiale. utilizând stilul administrativ – juridic. a cercetării sau a serviciilor) în cotidianele de mare tiraj sau sub forma unor lucrări științifice de specialitate publicate în reviste de specialitate. contractul. etc. Caracteristicile anunțurilor publicitare: →concizia. Descrierea activităţii.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Structura: • • • • • Numele activităţii consemnate (titlul lucrării recenzate). cerere. Formularea de amendamente . menţin doar construcţiile fixe şi lasă spaţiile libere necesare pentru a fi completate cu datele individuale ale solicitanţilor). memoriu. Anunţurile publicitare (diseminarea informației) sunt scurte înştiinţări specializate pe variate domenii de activitate (în special din sfera economică. Limbajul este strict informativ. a cercetării sau a unei cărţi. Utilizează sintagme fixe de adresare şi de comunicare (şabloane / clişee). adecvate strict mesajelor transmise. întocmite după tipare prestabilite care înlesnesc comunicarea scrisă în cadrul instituţiilor statului. propuneri şi concluzii referitoare la originalitatea şi valoarea celor analizate. Exigentele structurale ale unei lucrari stiintifice Întocmirea de lucrari si proiecte stiintifice este o activitate laborioasa si responsabila deoarece ideile sau informatiile din diverse surse (carti.) trebuie combinate cu propriile observatii si reflectii. hotărâre de guvern. formulări exacte. manifestarea originalităţii în gândire şi-n expresivitate. formularele de descriere a proiectului. Stilul trebuie să fie digresiv. →persuasiunea (mesaj convingător). Textul unei lucrari stiintifice trebuie însotit de indicatii exacte referitoare la 83 . Sunt incluse aici variate tipuri de acte (C. Formularele tipizate (cererea de angajare. act de investire. Prezentarea pe scurt a problematicii abordate. proces-verbal. mandatul poştal.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . →claritatea (să fie perceput repede de destinatar). cu expresii consacrate în mediul publicistic. Semnătura referentului. În cadrul diseminării informației respectarea unui plan de idei. Limbajul este standard.V. interviuri.). chitanţa. cursuri etc. cu libertatea interpretativă.

Toate aceste elemente. listele bibliografice. spre deosebire de note. a unei anexe sau unui apendice. De asemenea. notele se plaseaza în subsolul paginii. acesta informatie se va structura dupa urmatoarea schema: Nume. parti. ordonarea lor se face în functie de succesiunea lor pe pagina de titlu. listele de abrevieri. Dupa cum se observa. pozitie care faciliteaza parcurgerea lor concomitent cu parcurgerea lucrarii.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! sursele de informare folosite. Informatia referitoare la anul publicarii poate fi plasata însa si imediat dupa prenume. stilul adoptat în scrierea notelor influenteaza direct întocmirea listei bibliografice. Pentru a extrage corect si complet informatiile bibliografice necesare redactarii trimiterilor si bibliografiei. este de retinut faptul ca prenumele autoarelor de carti si lucrari nu se abreviaza. ele transpar si din modul în care sînt întocmite notele. Locul publicarii. plasate în anumite zone ale lucrarii. volume. Daca pagina de titlu mai contine si alte informatii referitoare la autorul traducerii. De obicei toate aceste informatii sînt plasate în paginile de titlu ale cartilor editate în România între titlul lucrarii si numele editurii. notele pastreaza aceeasi structura ca si cele de subsol. ne vom concentra toata atentia asupra paginii de titlu a cartii si nu asupra copertii. Odata extrasa. precum si de exprimarea unor atitudini de acceptare sau respingere a unor fapte sau opinii. nu vor avea altceva de facut decît sa ordoneze lucrarile în ordinea alfabetica a numelor autorilor si sa nu uite sa includa si sursele spre care nu s-au facut trimiteri. mai mult. sectiuni etc. de explicatii privind fenomene si aspecte similare celor analizate. Recomandarea bibliografica nu se adreseaza cititorului. la semnatarii prefetelor sau studiilor introductive. autorii care au adoptat sistemul notelor de subsol sau cel al notelor de text complete. Anul publicarii. Maturitatea si rigurozitatea abordarii se observa nu numai prin parcurgerea atenta a continutului lucrarii. Editura. Exista si posibilitatea plasarii acestora la sfîrsit de capitol sau de lucrare si chiar integrarea lor în textul propriu-zis. Bibliografia este “oglida” tuturor trimiterilor facute prin notele de subsol sau de text. 84 . alcatuiesc aparatul unei lucrari stiintifice. iar autorii trebuie sa respecte aceasta ordine. Prenume. Titlul cartii/lucrarii. În cazul primei alternative. în lista bibliografica nu se mai indica pagina. din prezenta sau absenta unui index.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . dar care au fost oricum consultate pe parcursul redactarii lucrarii. Întocmirea listei bibliografice este o operatiune importanta care presupune ordonarea atenta a tuturor lucrarilor consultate. Trimiterile care se fac în subsolul paginii trebuie sa contina toate datele bibliografice ale lucrarii consultate si numarul paginii sau al paginilor de unde s-a preluat informatia. De regula. Astfel.

Document date or date of last revision [if different from access date]. Versiunea sau numarul fisierului [daca e cazul]. În spatiul anglo-american cele mai cunoscute stiluri de întocmire a notelor si listelor bibliografice sînt: · stilul MLA (Modern Language Association). Locul publicarii: Editura. Protocolul si adresa. Initial(s). Si de aceasta data listele bibliografice nu vor mai contine numarul paginii. În acest sens. Numele autorului. 85 . Prenume. Versiunea sau numarul fisierului [daca e cazul]. Protocol and address.” Title of Complete Work [if applicable]. Aceste doua stiluri iau în consideratie si posibilitatea ca autorii sa faca trimiteri la surse bibliografice on-line si la necesitatea includerii acestora în listele bibliografice. Titlul documentului. Version or File number [if applicable]. Protocol and address. · stilul APA (American Psychological Association). Version or File Number [if applicable]. Title of complete work [if applicable]. First Name. or directories (date of access). Locul publicarii: Editura. folosit cu precadere de umanisti. Titlul publicatiei. Prenumele. (Data publicarii documentului [daca difera de data accesarii]). Prenume. bibliografia va trebuie sa indice obligatoriu si cheia siglelor. access path. Editia sau revizuirea [daca e cazul]. pentru stilul MLA este valabila urmatoarea schema informativa si punctuatie: Nume. folosit cu precadere de ingineri. Titlul lucrarii. Protocolul si adresa. (Edition or revision [if applicable]).Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 .Titlul complet al lucrarii [daca e cazul]. Initiala/Initialele Prenumelui(lor). Stilul APA propune urmatoarea structura: Author's Last Name. calea de acces sau directoare (data accesarii). Ambele stiluri recomanda doua spatii dupa punct. (Anul publicarii). Atfel. Title of document.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! În cazul în care autorii au adoptat sistemul scrierii notelor prin siglare (rezumativa sau cifrica). Titlul complet al lucrarii [daca e cazul]. Diferenta majora dintre cele doua stiluri în cazul întocmirii listelor bibliografice consta în ordonarea informatiei bibliografice. (Date of document [if different from date accessed)]. Pentru stilul APA schema este usor modificata: Nume. calea de acces sau directoare (data accesarii). access path or directories (date of access). Data publicarii sau revizuirii documentului [daca difera de data accesarii]. “Title of Document. stilul MLA recomanda urmatoarea structura informativa: Author's Last Name. Numele autorului. “Titlul documentului”. Anul publicarii.

cît si alti specialisti. data statistice. explicit sau implicit. texte selectate. Prin specificul continutului. deoarece informatia acumulata prin lectura cartilor trebuie combinata cu rezultatele practice din cadrul experimentărilor. Dintre principalele caracteristici ale unui raport tehnic în format standard amintim urmatoarele: · sectiunea introductiva si cea concluziva trebuie sa concorde.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! Anexa sau apendicele Aceasta sectiune este specifica lucrarilor foarte ample. programe stiintifice de cercetare sau informatia preluata de pe Internet. exista însa si posibilitatea ca îndrumatorul sa solicite întocmirea lui nu numai în cadrul sistemului general de evaluare a etapei. scheme tehnice complexe. De cele mai multe ori aceste rapoarte tehnice sînt întocmite pentru a fi citite de personalul angajat (experți tehnici) care le-a solicitat. · numerotarea sectiunilor începe de obicei cu introducerea. În functie de aceasta se va stabili cît de “tehnica” va fi prezentarea. Redactarea unui raport tehnic Raportul tehnic este o forma de comunicare scrisa cu caracter preponderent informativ si întindere variabila. · necesitatea includerii unei pagini de titlu. corpusuri de limba. demonstratii tehnice complexe etc. interviuri profesionale.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . astfel încît toate întrebarile formulate sa-si gaseasca un raspuns.) care. Mai mult. în sensul adaptarii terminologiei si limbajului specific domeniului la nivelul de pregatire si întelegere a cititorului. raportul se adreseaza unui public sau grup restrîns. etc. din pricina lungimii sau multitudinii lor. raportul tehnic reprezinta una din cele mai ample lucrari solicitate la termene fixe si care pregateste drumul spre finanțarea unei etape. 86 . · materialul faptic. Întocmirea lui implica o activitate laborioasa. ar întrerupe nepermis de mult firul expunerii si argumentarii. în care analizele si discutiile se bazeaza pe studii de caz. Plasate la sfîrsitul lucrarii. masuratorile si calculele trebuie diferentiate de continutul opinent sau interpretativ prin includerea lor în capitole sau sectiuni separate. serii de experimente. îndrumatorii pot impune un numar minim sau maxim de pagini. Pentru contractori. cu informatia acumulata din discutii. a unui cuprins si numerotarea atenta a sectiunilor. dar si din dorinta ca aceste materiale sa se constituie într-o baza informativa în cadrul laboratorului sau departamentului. · nu folositi exprimari familiare si optati de cele mai multe ori pentru constructiile impersonale. Stabilirea clara a adresabilitatii raportului tehnic este o cerinta care nu trebuie sa scape din vedere nici celui care solicita întocmirea lui si nici a celui care îl redacteaza. ele pot contine toate acele materiale (tabele. în functie de complexitatea temei sau subiectului. la care sa aiba acces atît experți.

sa indice modul în care va fi folosita dezvoltarea. · posibilitatea includerii unei liste de sigle si abreviri si a unui index de termeni. Daca raportul se concentraza în jurul prezentarii unor experimente. atunci autorul va trebui sa informeze exact cititorul asupra 87 . În alcatuirea lui trebuie sa se tina seama de faptul ca e necesar sa i se confere o identitate proprie de forma si continut. în partea introductiva a raportului autorul trebuie sa ofere o identificare a acesteia în contextul domeniului dat.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . mai ales în cazul în care raportul este foarte amplu. sa identifice beneficiarii. sa dezvolte sau sa modifice rezultatele obtinute anterior. Aceasta sectiune nu se numeroteaza. Introducerea are rolul de a informa asupra temei. trebuie sa se încadreze între 150 si 300 de cuvinte. Daca raportul este o trecere în revista sau o privire retrospectiva asupra unei problematici de interes. cum ar fi retelele neuronale. procedee si experimente Prezentarea rezultatelor Discutii si interpretari Concluzii Recomandari Bibliografie Apendice Rezumatul este o prezentare sintetica a scopului si continutului raportului din care trebuie sa transpara cu preponderenta modalitatea de abordare a temei. Lungimea rezumatului se stabileste în functie de lungimea raportului. de exemplu.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! · posibilitatea includerii unei liste de figuri sau a unei liste de tabele (de regula dupa cuprins) pentru a facilita localizarea rapida a unor aspecte sau comentarii. software. aprecierile concluzive si recomandarile. Sectiunile caracteristice formatului standard sînt urmatorele: · · · · · · · · · · · · Rezumat Cuprins Introducere Obiectivele raportului Elemente teoretice Metode. Daca raportul se concentraza asupra unor dezvoltari. spre exemplu. subiectului sau fenomenului investigat si de a preciza importanta abordarii respective în contextul domeniului dat. care sa îi permita sa functioneze independent de corpul raportului si sa poata fi eventual publicat într-o colectie de rezumate. de regula. introducerea trebuie sa contina o trecere în revista a abordarilor experimentale anterioare si modul în care abordarea actuala îsi propune sa continue.

Interpretarea si compararea rezultatelor se face în sectiunea destinata discutiilor. coerenta si conciziune. sa indicati greutatile întîmpinate si modul în care ati reusit sa le rezolvati. Elementele teoretice se pot grupa separat atunci cînd întelegerea informatiei dense din raport depinde exclusiv de cîteva explicitari sau nuantari ale cadrului teoretic general. atît indrumatorii cît si autorii prefera includerea obiectivelor spre sfîrsitul introducerii. Concluziile trebuie sa derive din întreg corpul raportului si nu din ultimul capitol sau subcapitol al unei sectiuni mai bine reprezentate. Bibliografia este o lista a tuturor surselor informative folosite pe parcursul redactarii raportului. 88 . echipamentele folosite. De multe ori unii îndrumatori prefera ca în partea finala a introducerii sa se formuleze efectiv întrebarile la care se vor cauta raspunsuri. sa va referiti la rolul respectarii succesiunii unor etape. nu trebuie pierdut din vedere.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . analizei neajunsurilor din abordarea dumneavoastra si speculatiilor inteligente. Recomandarile au rolul de a semnala sau reveni asupra câtorva aspecte esentiale prin care autorul doreste sa tina treaza mintea cititorul în vederea unei evaluari obiective a continutului raportului. Rezultatele trebuie raportate cît mai simplu si direct. de sugestii metodologice care ar putea conduce la alte rezultate. aici se pot include si propunerile de continuitate a analizelor. de regula dupa numele autorilor. De regula trebuie sa optati pentru acel volum de date care sa convinga cititorul ca ati întreprins ceea ce vati propus si ca se poate baza pe concluziile pe care le-ati tras. Declararea scopurilor si intentiilor se poate face într-o sectiune separata. Problema apare în momentul în care trebuie sa decideti asupra volumului de informatie pe care îl puteti include în aceasta sectiune. Metodele si procedeele folosite vor fi grupate într-o sectiune în care va trebui sa descrieti pe larg modul de lucru. Ele trebuie sa respecte regula celor trei C: claritate. mai ales atunci cînd continutul raportului are un caracter informativdemonstrativ. critice sau revizioniste a demersului sau.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! naturii compilative. Aceste surse pot fi împartite în surse primare si surse secundare (dictionare. parerilor personale. ghiduri). Criteriul alfabetizarii listei. Se recomanda includerea rezultatelor în tabele si prezentarea lor cu ajutorul graficelor. De multe ori însa. Aici obiectivitatea poate face putin loc subiectivitatii dumneavoastra.

DeFleur. Adriana.2013 INVESTEŞTE ÎN OAMENI ! BIBLIOGRAFIE 1. 4. Teora. 2000. Daniel. traducere de Ducu Harabagiu si Catalina Harabagiu.. Laura Muresan. 1996. Polirom. Polirom.R. 1999.Polirim. Dragan.traducere si adaptare de Mirela Lazar. 1999. 3. 1999. Corespondenta de afaceri în limbile româna si engleza. Bucuresti. Virginia Barghiel. Bougnoux. Teorii ale comunicarii de masa. 6.Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 . DeFleur si Sandra Rokeach.Partea I. Bucuresti. Casa de Editura si Presa “Sansa” S. traducere de Violeta Vintilescu. Chiriacescu. 89 . Ioan. Burt Shelley. Patrice. Orizontul societatii mediatice. EdituraTehnica. 2. Spatiu public si viata privata. Sandra Ball-Rokeach. 1999. Paradigme ale comunicarii de masa.L. prefata de Melvin L. Flichy. O istorie a comunicarii moderne.. Alexander Hollinger. Fii pregatit pentru interviu. traducere din limba engleza de Carmen Prodan. Introducere în stiintele comunicarii. 5. Melvin L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful