PIA A ROSETTI- ISTORIC, EVOLU IE

Putem spune despre Pia a Rosetti c este un element al ora ului Bucure ti, astfel c evolu ia i istoria acestei zone se coreleaz implicit cu evolu ia istoric a ceea ce numim în prezent municipiul Bucure ti.

Pentru început trebuie s preciz m existen a în zona de studiu a unor drumuri de leg tur între a ezarea Bucure ti i alte regiuni de interes: Buz u, Br ila, Moldova; ca exemplu fiind Calea Mo ilor. În acela i timp aceste drumuri reprezentau permanen e de leg turi înlauntrul rii Române ti, precum i cu rile vecine. Îns structura radial nu a rezultat numai din rela iile la mare distan a ci i din leg turile necesare între vatra târgului i mo iile voievozilor, a boierilor sau a m n stirilor din jurul Bucure tiului.

stadiul de sat. Stadiul de cetate Anx Bukaresth. IV. Ora ul de ast zi i capitala României începând din sec. Târgul de oarecare însemn tate din sec. XVI. III. II. V. .Pentru a în elege dezvoltarea fizionomic i func ional a zonei studiate trebuie s analiz m evolu ia perimetrului în toate cele cinci etape ale dezvolt rii municipiului Bucure ti: I. Târgul i capitala rii în sec XVIII. XIX.

Motivul acestei dispuneri spa iale în cadrul târgului este faptul c ele duceau la sate. . de ex: Her str u. Floreasca. Plumbuita. Tei.Dac analiz m evolu ia în timp a unor str zi precum: strada Tudor Arghezi i strada Vasile Lasc r observ m c acestea pornesc în evantai dinspre centru. Astfel se contureaz o prim concluzie i anume c zona studiat apar inea Târgului Central al Bucure tiului. ast zi înglobate.

Calomfirescu. Justi iei. Labirint. de exemplu strada Teilor. Iuliu Barasch. V c re ti. Decebal. Hristo Botev. Bati tei. Urm torul pas a fost a doua centur . Bibescu Vod . . Vineri. a fost mai complicat pentru c aici s-au p strat mai multe str zi de leg tura între str zile radiare. Oi elor. G-ral Florescu. Tudor Arghezi. actuala Vasile Lasc r. Principatelor Unite. Câmpineanu. Dude ti. Cauza i. Negru Vod . C l ra i. Latura estic a ora ului. Brutus. creat pe vremea lui Mihai Viteazul (1593-1601) cu str zile: Brezoianu. ce înglobeaz zona de studiu.Urm rind din punct de vedere evolu tiv planul concentric al Bucure tiului se distinge un început marcat de un prim ocol ce cuprindea str zi precum: Lipscani. A treia centur a fost realizat pe durata domniei lui Matei Basarab (jum tatea secolului XVII). Bateriei. Ilfov. Sfin ii Apostoli. Udri te. Sf.

Co buc. Calea erban Vod . ce îndeplinea func iile de scaun domnesc i de târg. in jurul nucleului central. în trecut numite mahalale ca de exemplu mahalaua Armeneasc . Calea V c re tilor unde se aflau jignitele domne ti a dat numele ghemului de str zi din jurul bisericii Sf Nicolae Jignita. re eaua de str zi dintre Bd. . a existat o dezvoltare a unor ghemuri de str zi.Un am nunt istoric i economic important pentru acest studiu este faptul c pân la desfin area taxelor pentru m rfurile intrate în ora (sfâr itul secolului XIX) liniile de centur a barierelor aveau un scop fiscal. Prezen a în cadrul zonei de stud iu este biserica Armeneasc . De asemenea. Totodat .

str zi încâlcite i strâmbe. vatra ora ului Bucure ti era ocupat în propor ie de 80 -90 % de maidane. cur i i gr dini dispropor ionate. Aceast dezvoltare oarecum haotic . cam de la linia str zii Calderon. când prea strâmte. ce caracterizeaz perioada istoric va pune mari probleme mai târziu în proiectele de urbanism ce s-au întreprins. Luca Stroici. Bd Hristo Botev.Se poate afirma. c la vremea aceea. Bati tei. a adar. Calea Mo ilor. . Sp tarului. Maria Rosetti. dezorganizat . când prea largi.

în prezent Vasile Lasc r. cu spa ii goale ce au fost înlocuite mai apoi prin blocuri de locuin e i birouri cu mai multe etaje în susul Bulevardului Mare pân dincolo de Calea Mo ilor. Republica. astfel exist str zi mai mari sau mai mici care odat cu c derea regimului comunist sau înaintea acestuia i-au modificat numele. . str Vasile Lasc r. Etapa de tranzi ie surprinde zona de studiu printr -un peisaj urban ce cuprindea casele parter. b trane ti. al turi de Bd.Inselin & Co. putem vorbi de o transformare într-un important centru bancar. În acela i timp apar diferite centre economice cum ar fi pe strada Teilor. exemple: Bd. Evolu ia istoric a zonei Pie ei Rosetti are i un aspect toponimic.În ceea ce prive te strada Col ei ce apar inea Târgului Oriental . caracterizat prin hanurile lui. Casa de comisioane Wyss. 1948 i Calea Victoriei.Str Teilor. Carol I era numit Bd. reprezentan a unor uzine germane.

îns putem sublinia culoarea istoric a zonei prin aducerea în prim plan a unor elemente conservate ce dateaz de mai bine de un secol: casa Gerata (Str Tudor Arghezi).arhitectur neoromâneasc (Ion Socolescu) precum i dac privim i în cadrul popula iei stabilite în aceast zon : chirurgul Gerota. . Fostul Imobil Astra. scriitorii Dan Botta i Emil Botta.Pia a Rosetti îmbin stilul vechi cu cel modern.1901.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times