Epopeea unităţii naţionale în viziunea gazetarilor

După izbucnirea primului război mondial, sufletele românilor din Transilvania, Bucovina şi Basarabia se zbăteau între temeri şi speranţe. Mulţi erau înspăimântaţi de gândul că vor fi obligaţi să lupte în armate străine, împotriva fraţilor, prin a căror vine curge acelaşi sânge. Pe de altă parte, se mângâiau cu nădejdea că toate jertfele şi suferinţele n-au fost în zadar, iar în sfârşit, neamul românesc se va putea elibera de sub jugul străin. Foarte multe persoane considerau că, prin intermediul acestui război, va fi posibilă realizarea unităţii naţionale, iar Soarele îşi va arăta din nou strălucirea, după ce norii negri vor fi risipiţi. Celor care jucau „dansul morţii”, Nicolae Iorga consemna în ziarul Neamul Românesc: „Să fiţi voioşi aceia, care în strigăte de comandă străină sub steag străin muriţi! Undeva un alt steag se va ridica în măsură, în care voi vă cheltuiţi vitejia, vă daţi sângele vostru tânăr. El se ridică tot mai mult, tot mai larg, săltat în sus şi răsfirat de fiecare silinţă deznădăjduită a puterii voastre, care se strânge. Şi să ştiţi că urmaşii voştri, în ciuda puterilor lumii, sub acest steag pe cate în neştiinţă, în durere şi în întuneric voi l-aţi înălţat, desfăşurat şi sfinţit, vor fi toţi împreună!” La prima vedere pare macabru mesajul „ să fi voios atunci când mori sub steag străin!” A fi voios, a zâmbi atunci când ochii tăi surprind o ultimă imagine, cea a criminalului care te-a răpus, este un lucru mare. Aceasta este posibil doar atunci când conştientizezi faptul că ţi-ai jertfit viaţa cu folos, pentru neam şi ţară. Cu siguranţă – aşa cum specifica şi Iorga – întotdeauna se va ridica un steag deasupra mormântului, niciodată nu va fi uitată jertfa ta. După patru ani de lupte şi jertfe, prin semnarea la 29 octombrie/ 11 noiembrie 1918 a armistiţiului de la Compiegne, primul război mondial se încheie, cel puţin ostilităţile. În plan politic internaţional, dispar unele state şi apar alte state noi. Pentru români, anul 1918 semnifica în primul rând Unirea, crearea României mari. Forţa armată a avut un rol important dar nu a fost neapărat factorul dominant. Se putea observa cu uşurinţă faptul că exista o reală dorinţă de unire cu statul român a majorităţii românilor din Basarabia, Bucovina, Transilvania şi Banat. Articolele publicate în ziarele vremii demonstrează clar acest lucru. Printre aceste publicaţii putem aminti ziarele independente (Universul, Renaşterea, Izbânda, Românul), cât şi foi de partid (Viitorul, Steagul, Îndreptarea, Tribuna, Neamul Românesc). În viziunea ziariştilor, ideea de „România Mare” trebuia să marcheze pe toţi românii. Această unire putea reprezenta începutul unei vieţi mai bune pentru statul român şi cetăţeni. În toamna anului 1918, România îşi recapătă forţa şi speranţa refacerii sale şi a îndepărtării clauzelor păcii de la Buftea-Bucureşti din 24 aprilie/ 7 mai 1918. La începutul lunii noiembrie, ziarele din Moldova sau din Muntenia, se confruntau cu cenzura şi cu probleme legate de lipsa hârtiei. Multe dintre periodice sunt publicate pe doar două pagini. Retragerea armatelor Puterilor Centrale din Muntenia are drept consecinţă şi suprimarea unor jurnale acuzate de a fi colaborat cu administraţia germană, iar la sfârşitul anului 1918 redacţiile îşi schimba sediul de la Iaşi la Bucureşti, altele reapar după o întrerupere de doi ani (Universul). Presa indiferent de culoarea politică, considera că regăsirea demnităţii şi refacerea de după război sunt în strânsă legătură cu ţelul care i-a purtat pe romani în marea conflagraţie mondială: unirea cu fraţii romani. Într-un context internaţional nesigur, la 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Ţării din Chişinău a hotărât unirea Basarabiei cu România, acţiune care a avut un impact deosebit asupra populaţiei din Vechiul Regat. La sfârşitul anului 1918, pe fondul prăbuşirii Puterilor Centrale şi a creşterii tensiunilor din Austro-Ungaria, opinia publică românească spera în constituirea României întregite. Cazul Basarabiei este văzut că un exemplu, că o primă etapă pentru realizarea României Mari. În funcţie de opţiuni politice, în ziarele cercetate se consideră că unirea Transilvaniei şi Bucovinei nu a devenit posibilă decât odată cu dezintegrarea Imperiului Ţarist. Astfel Renaşterea, preluând unele opinii ale lui P.P.

1

Vasile Goldiş. Domină însă documentele oficiale sau discursurile ţinute la Alba-Iulia de fruntaşii ardeleni. nu vrea nimic ce nu-i al ei “ 4. se observă că ştirile despre suverani sunt publicate mai repede în presă. p. 1918. În general se consideră ca romanii din Basarabia era cei care au deschis drumul spre realizarea României Mari. A doua zi. ziarele din Bucureşti şi din Iaşi rezervă prima pagină importanţei momentului de la Alba-Iulia. mulţimea strigă: „Trăiască România Mare “ 3. situaţia demografică. apar în 22 noiembrie/ 5 decemebrie. Ardealul şi locuitorii săi. Ziarul conservator Steagul menţiona că: „după Basarabia a venit rândul Bucovinei. iar pilda Bucovinei va fi în curând urmată de Ardeal… Ardealul pentru care a pătimit Marele Mihai. 1. p. însă fără Transilvania unirea nu este deplină. I. pe pagina întâi se specifică că: „Basarabia. asistăm în presa românească la pregătirea opiniei publice pentru Unirea Transilvaniei cu România. 201. sunt mai clare şi explicite. unirii Ardealului. cultura. zilele în care apar sunt diferite. 4 Universul. 138. considera că în 1916 „s-a renunţat la Basarabia pentru Ardeal “1. Iniţial. Stefan C. Descrierea desfăşurării evenimentului nu ocupă decât o mică parte a articolelor. a ţinuturilor dintre Nistru şi Tisa: „România nu cere decât bun dreptul ei. În noiembrie 1918 sunt organizate manifestări în memoria domnitorului. 1. aspecte legate de problemele politice şi sociale ale momentului. Numele său apare foarte des în toate ziarele indiferent de culoarea politică. şi mai detaliate în ziua de 23 noiembrie/ 6 decembrie. 12 noiembrie 1918. Alba Iulia devine cetatea sfântă. În majoritatea publicaţiilor cercetate acestor momente le sunt rezervate prima pagină. episcopul Miron Cristea. În numeroase articole sunt prezentate istoria Transilvaniei. 1 Steagul. ce au ca şi subiect. pe de altă parte reîntoarcerea suveranilor în Bucureşti. ci este cel care a unificat toate cele trei ţări române.Carp. Pe 8 noiembrie au loc la Bucureşti şi la Iaşi mari procesiuni dedicate primului unificator al ţării. Pop. Informaţii apar pe prima pagină şi în ziarele Steagul şi Lumea. Cu aceste ocazii. Unirea apare ca un act conştient. De asemenea. o dorinţă de sute de ani care se îndeplineşte în 1918. 10 noiembrie 1918. nr. 3 Universul. Transilvania “constituie „treptele înfăptuirii visului de unire a tuturor romanilor. discursuri ale liderilor ardeleni). articole prezentând o serie de personalităţi din Transilvania: Iuliu Maniu. apeluri către Rege sau români. Această idee a prins contur ulterior. în presa românească se face o istorie a drepturilor noastre istorice. Opinia publică românească nu este informată numai de evenimentele de peste Carpaţi. Gheorghe Pop de Băseşti. Un alt aspect legat de conştientizarea opiniei publice privind semnificaţia şi necesitatea Unirii depline. În concordanţă cu epoca şi dreptul la autodeterminare. 15. Prin actul lui Mihai Viteazul. 11. 12 noiembrie. p. diferă mărimea spaţiului acordat. apar pe prima pagină scurte ştiri ce descriu în punctele sale esenţiale cum s-a desfăşurat şi ce s-a hotărât la Marea Adunare de la Alba Iulia. ziua de 18 noiembrie/ 1 decembrie 1918 are o dublă semnificaţie: pe de-o parte evenimentul de la Alba-Iulia. apar mai ales după 1 decembrie 1918. Bucovina. actul de la 1 decembrie 1918 semnificând Unirea pentru tot spaţiul locuit de romani. 2 . acorda aproape două pagini şi jumătate din patru. nr. Ştiri sigure despre ce s-a hotărât la Alba-Iulia. XXXVI. De asemenea. Pentru românii acelei epoci. Pe parcursul lunilor noiembrie şi decembrie. simbol al unităţii dar şi al precedentului. Mihai Viteazul nu este numai eroul de la Alba-Iulia. În preajma zilei de 1 decembrie se observă o creştere a numărului de articole. nr. 14 nov. Analizând reflectarea acestor două momente în presă vremii. Două zile mai târziu în acelaşi ziar. Viitorul din 23 noiembrie/ 6 decembrie 1918. Ardealul de care tot atâta timp îşi ţine întinse rugătoare braţele către noi “ 2. Trebuie să avem însă în vedere şi simbolistica şi importanţa 1 2 Renaşterea. Ardealul către care se îndreptau de cinci veacuri năzuinţele Românismului de dincoace de Carpaţi. Titlul este sugestiv: „Cum s-a întregit Neamul Românesc “. XXXVI. iar în Izbânda: „Transilvania s-a unit cu România “. episcopul Hossu. Titlul din Universul se numeşte: „Actul istoric de la Alba-Iulia “. punând însă accentul pe prezentarea documentelor oficiale (rezoluţii. este amintirea lui Mihai Viteazul. nr. Se ţin cuvântări în care se reaminteşte că exemplul lui Mihai Viteazul trebuie luat în considerare şi pentru acel moment. Alexandru Vaida Voievod.

au pus toate pedecile. I . XI. o mile de ani ne-au fericit după o metodă specială. material având titlul „Toată suflarea românească să grăbiască la Alba-Iulia!” şi subtitlu „Marele Sfat al Naţiunii Române a convocat Adunarea Naţională în cetatea lui Mihaiu Vodă Viteazul pe ziua de 18 Noemvrie (1 Dec. 1. În final. când dreptul de liberă dispunere al popoarelor nu este numai frază. Adunarea naţională a naţiunii române din Ungaria şi Transilvania e convocată Duminică 18 Noemvrie (1 Decemvrie) să spună lumii întregi. nu este numai iluzie. 7 Viitorul. Universul. au născocit toate măsurile ca să oprească desvoltarea şi progresul naţiunii române. marea adunare naţională la Alba-Iulia. Bucovinei. nr. o unire pentru veşnicie. caracterul descriptiv nu este o trăsătură a articolelor dedicate actului de la Alba-Iulia. În conştiinţa dreptului firesc al fiecărei naţiuni de a dispune însaş asupra soartei sale. 25. vrem să ne folosim de acest drept. p. 28 nov. un ideal îndeplinit. Iată conţinutul: „După aşteptare îndelungată şi chinuitoare se apropie ceasul măreţ al mântuirii neamului românesc. Ardealului alături de mama lor de care au fost despărţite pe urma vitregiei soartei ce s-a abătut asupra acestui neam de acelaşi sânge şi cu aceeaşi limbă6 “. ci pentru toţi românii. p. care este dorinţa şi hotărârea nestrămutată a neamului românesc. prin robie trupească şi sufletească. nr. p. La dreptul acesta nu vom renunţa de dragul niciunei făgăduieli. Această zi apare ca simbol nu numai pentru românii ardeleni. 1. Guvernul maghiar nu vrea să ştie de dreptul de liberă dispunere al naţiunii române în acest înţeles. Nu se acordă un spaţiu foarte mare acestui eveniment. Veacuri lungi niau condus alţii destinele iar astăzi. 3183. Ziua de 1 decembrie devine cea mai mare sărbătoare „pe care au avut-o romanii vreodată “ 8. înţelesul lui adevărat. ei îi revine datoria şi cinstea de a şterge şi cele din urmă legături ale robiei trupeşti şi sufleteşti şi de a pune – poate pe veci – temelia fericirii neamului românesc. 1918. sau celor care tratează unirea celor trei provincii ca ansamblu. 24 nov. 1918. n. 24 nov. Marele Sfat al naţiunii române din Ungaria şi Transilvania şi-a declarat voinţa de a constitui un stat liber şi independent. nr. p. 1918. În mâinile acestei constituante e depusă acum soartea neamului românesc. O mile de ani am trăit împreună cu Maghiarii. vrem ca noi să ne croim soartea. ci dreptul acesta. 24 nov. îl revendică numai pentru naţiunea maghiară şi guvernul maghiar vrea ca naţiunea română să rămână şi mai departe în cadrele statului maghiar. 1. şi ea va aduce aminte generaţiilor de mâine săvârşirea unirii tuturor romanilor din toate ţinuturile Basarabiei. Actele oficiale de la Alba-Iulia şi discursurile liderilor ardeleni devin purtătoare de cuvânt a unităţii şi a dorinţei românilor din Transilvania.)”. ediţia de sâmbătă 10/ 28 noiembrie. vom reproduce conţinutul unui articol din publicaţia arădeană „Românul“. 1918. 3 . XXXVI.dată manifestării de la Alba Iulia în presa din vechiul Regat. 8 Îndreptarea. 5 6 Lumea. Pentru exercitarea dreptului sfânt de liberă dispunere a convocat Marele Sfat al naţiunii române din Ungaria şi Transilvania. să ne promită acum toate bunătăţile lumii. 30. 181. 1. Crearea României Mari apare în presă ca ceva magic. dar nu le putem îndeplini dorinţa. dar naţiunea română nu se va învoi la lucrul acesta niciodată. bineînţeles în spirit adevărat democratic. I. După astfel de amintiri. Astfel ziua de 1 decembrie apare ca „zi sfântă “ ce poartă pecetea unei „solemnităţi istorice“ 5 şi „va rămâne peste veac în calendarul neamului. Unirea Transilvaniei cu România este considerată a fi „visul de secole înfăptuit “ 7. nr. Maghiarii ne cer un lucru imposibil.

1918.” Un adevărat mesaj patriotic. căci neamul românesc te-a consacrat de cetatea sfântă. Vorbiţi cu curaj căci dacă nu veţi îndrăsni nici acum. 14 nov. 28 nov. a suferit umiliri şi mândrul rege al munţilor Avram Iancu. cu prilejul Zilei Naţionale! Bibliografie Renaşterea. I. 12 nov. 181. nr. care i-a îndemnat pe oameni la fapte. ar merita să apară şi în cotidienele actuale. Lumea. de cari au visat moşii şi strămoşii noştri. nr. Pentru toate amintirile aceste măreţe şi dureroase. va spulbera şi viclenele uneltiri. cari au tors aşa de rău firul vieţii neamului. nr. nr. 1918. 1918. Ceasul libertăţii noastre a bătut şi poporul românesc îşi va spune hotărârea nestrămutată la o vieaţă nouă în libertate. 1918. 11. XI. 1918. XXXVI. le va destrăma firele ursitoarelor. 1918. Între zidurile Albei-Iulia. Români din patru unghiuri. 12 nov. Alba-Iulia! Iată se împlineşte vremea şi se apropie ceasul cercetării tale. cum se cuvine unui popor oţelit în lupta şi suferinţele vieţii. fără teamă. Steagul. 4 . a văzut suferinţele luptătorilor pentru vieaţa neamului şi s-a cutremurat. 10 nov. 10 nov. 15. Alba-Iulia. coborîtor din falnicii legionari ai marelui Traian. care va aduce realizarea aspiraţiilor de veacuri ale neamului. care a intrat triumfător în cetatea naţională a tuturor Românilor. Îndreptarea. XXXVI. Va spune aceasta rezolut. După un somn adânc. binemeritată poporului românesc. 138. 201. În Alba-Iulia au suferit chinurile cele mai grozave Horia.Vremea vorbelor a trecut şi de-acum faptele vor vorbi. nr. Românul. 24 nov. bătrâni şi tineri. Zidurile ei au răsunat şi de armele biruitoare ale marelui Mihai Vodă Viteazul. nr. Alba-Iulia a fost consacrată de cetatea istorică a neamului. I. Alba-Iulia a văzut gloria legionarilor lui Traian. Viitorul. Se vor întâmpla toate acestea în Alba-Iulia. VII. Umilirea ta se va şterge. cetatea-istorică. 30. 1918. Cloşca şi Crişan. asemănător cu moartea. simbolul mărimii şi martoră suferinţelor şi durerilor înăbuşite ale neamului românesc. Universul. 24 nov. 1918. nr. Dar Alba-Iulia a văzut şi durerea neamului. de simbol al aspiraţiilor naţionale şi de un veşnic memento al unei vechi datorii de împlinit. Câte amintiri ne leagă de această cetate! Coborîtoare din vechiul Apulum. unde se pecetluieşte soarta neamului. învăţători. Un articol care. din care străbate-va în lumea largă hotărârea nestrămutată a naţiunii române. I . adunarea naţională va ridica românismul la vieaţă şi va înfăptui idealul mare al unităţii naţionale. luptătorii contra asupritorilor. Adunarea naţională va croi altă soarte. cari au despărţit pe fiii neamului românesc şi va aduce înfrăţirea tuturor Românilor. preoţi şi ţărani grăbiţi la Alba-Iulia. bărbaţi. 12. Aici au fost zdrobite în roată trupurile lui Horia şi Cloşca. la marele praznic naţional. Universul. Sufletele voastre să fie pătrunse de amintirile cetăţii mari. pietrele vor grăi. nr. 3183.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful