International &Conference „Knowledge and Action” 9-12 dec.

2010 - Baia Mare ”Societatea bazată pe cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective”Iaşi, ID56815

New directions in epistemology of social science
Elena Alexa Research assistent at Lumen Research Center in Humanistic Science, Lumen Asociation, Iaşi, www.edituralumen.ro
Co-researcher: Lect. Dr. Antonio Sandu, Lumen Research Center

Philosophical Assumption

Prezentarea de faţă îşi propune să aducă în atenţie corelaţia dintre dimensiunea epistemică şi cea metodologică a cercetării calitative în domeniul sociouman. Cercetarea calitativă trebuie realizată ţinând cont de o serie de perspective diferite cum ar fi: ontologică, epistemologică, axiologică, retorică şi metodologică.

www.edituralumen.ro

Perspectiva ontologică este corelată cu natura “realităţii”, adică asumarea realităţii ca un dat exterior în manieră pozitivistă sau înţelegerea realităţii ca o construcţie socială rezultată în urma unei serii de negocieri a interpretărilor. Această perspectivă susţine că cercetătorii influenţează realitatea pe care o cercetează. Rezultatele cercetării trebuie să fie evidenţiate aşa cum au fost obţinute, iar într-o etapă ulterioară să fie analizate.
www.edituralumen.ro

Perspectiva epistemologică ne arată legătura dintre cercetător şi obiectul cercetării. În practica cercetării calitative se abordează subiecţii în mediul lor familial, de muncă, etc. Contextul în care se realizează cercetarea este deosebit de important pentru înţelegerea celor spuse de participanţi. Există o corelaţie, în general pozitivă între implicarea cercetătorului în mediul studiat şi calitatea cunoaşterii obţinute.
www.edituralumen.ro

Perspectiva axiologică presupune că, deoarece cercetătorul care abordează preponderent metodologiile calitative îşi asumă o implicare subiectivă şi valorizatoare, acesta doreşte să-şi exprime obţiunea renunţând la principiul cercetării independente axiologic.

www.edituralumen.ro

Cercetarea pozitivistă idealizează principiul neutralităţii axiologice a cercetătorului în timp ce adepţii unor viziuni post-moderne realizează o critică a neutralităţii axiologice. Cercetătorul se implica în realitatea cercetată pe care urmăreşte să o modifice.

www.edituralumen.ro

Perspectiva retorică presupune modalitatea în care cercetătorul îşi alege limbajul. Acesta devine personal şi bazat pe definiţii care se construiesc în timpul cercetării în loc de definiţii instituite anterior de către cercetător.

www.edituralumen.ro

Noi paradigme epistemologice în cercetarea spaţiului social
 

Paradigmele sunt un set principal de valori şi credinţe care determină acţiunile indivizilor (Guba,1990). John Creswell (1997) prezintă patru paradigme: postpozitivismul, constructivismul, advocacy/participatory şi pragmatismul.

www.edituralumen.ro

Postpozitivismul

Postpozitiviştii îşi asumă o abordare scientistă asupra cercetării, care este văzută ca reducţionistă, logică, punând accentul pe datele empirice. În practică postpozitivismul este vazut ca o serie de paşi logici acceptand existenţa mai multor perspective asupra realităţii în locul ideii de realitate unică. Vor fi adepţii unor metode riguroase de colecţie a datelor şi interpretarea acestora.

www.edituralumen.ro

Sunt utilizate mai multe niveluri a analizei datelor realizată în manieră riguroasă, inclusiv utilizand tehnologia informatică. Rapoartele de cercetare vor avea forma unor rapoarte ştiinţifice în sensul de problemă, întrebări de cercetare, colectarea datelor, rezultate şi concluzii.

www.edituralumen.ro

Constructivismul social

Indivizii caută să înţeleagă lumea în care trăiesc şi acţionează dezvoltând interpretări subiective asupra propriei experienţe. Scopul cercetării construcţioniste este de a evidenţia cât mai mult posibil viziunea subiecţilor asupra propriei situaţii. Cercetarea este inductivă construind teorii asupra patternurilor de interpretare a realităţii.

www.edituralumen.ro

Se pune un accent deosebit asupra contextului în care indivizii acţionează pentru a întelege substratul cultural al acţiunii acestora. Propriul background al cercetătorului influenţează interpretarea datelor prin simplul fapt al poziţionării subiective a cercetătorului.

www.edituralumen.ro

Constructivism/Construcţionis m

Ambele accepţiuni se referă la modalitatea în care individul operează cu constructe. Constructele sunt definiţii operaţionale pentru individ asupra unor decupaje din realitate. Constructivismul: constructele se formează la nivelul individului şi se proiectează asupra mediului. Este o abordare preponderent psihologică. Construcţionism: constructele se formează prin interacţiunile din mediul social, iar indivizii şi le însuşesc şi le reproiectează asupra mediului social. Este o abordare preponderent sociologică.
www.edituralumen.ro

Advocacy/Participatory

Acest model se referă la faptul că cercetarea ar trebui să conţină o agendă de lucru pentru a determina o schimbare în viaţa participanţilor. Abordarea este preocupată de situaţia marginalilor, persoanelor aparţinând grupurilor minoritare excluse şi de aceea temele predilecte vor fi: dominaţia, opresiunea, înstrăinarea şi autoritatea.

www.edituralumen.ro

Cercetătorii îşi propun să “dea voce” (să facă cunoscut şi analizat punctul de vedere) persoanelor sau grupurilor vulnerabile realizând o modificare în sistemul de valori şi obţiuni a persoanelor din aceste grupuri. Un alt scop al acestor cercetări este de a provoca dezbateri publice care să genereze o schimbare a condiţiei sociale a grupurilor vulnerabile.

www.edituralumen.ro

Pragmatismul

Cercetătorii pragmatici nu sunt angajaţi faţă de nicio viziune ontologică sau epistemologică. Libertatea maximă a cercetătorilor în a-şi alege metodele tehnicile şi procedurile de cercetare. Cercetătorii pragmatici nu privesc lumea ca o unitate absolută. Sunt abordate mixuri metodologice mai degrabă decât subscrierea la o obţiune cantitativă sau calitativă.

www.edituralumen.ro

Nu se ia în calcul dualismul între o realitate obiectivă şi una construită. Chiar dacă există o realitate obiectivă şi/sau una construită subiectiv, discuţia ontologică cu privire la natura realităţii este contraproductivă.

www.edituralumen.ro

Comunităţile interpretative

Comunităţile interpretative aparţin unor orientări filosofice diferite, având o literatură ştiinţifică proprie şi o grilă interpretativă adecvată. Subiecţii cercetărilor interpretative fac parte din categoriile populaţiei defavorizate sau marginalizate. Procedurile de cercetare inclusiv culegerea, analiza şi explicarea datelor, reprezentativitatea şi etica cercetării, accentueză asupra momentului interpretativ.

www.edituralumen.ro

În efectuarea cercetării subiecţii sunt trataţi cu respect având un loc privlegiat în chiar procesul cercetării. Se formează astfel un parteneriat între toţi cei care participă la cercetare (cercetători şi subiecţi) punându-se accentul asupra multitudinii de perspective rezultate din “poveştile participanţilor”.

www.edituralumen.ro

Cercetătorii sunt deschişi faţă de dezechilibrul de putere ce se poate crea în procesul cercetării. Se pune accentul pe respectarea şi încurajarea diferenţei şi a specificului individual. Datorită lentilei interpretative diferite, cercetările colaborative (comunităţile interpretative) sunt deschise către medii de diseminare diferite şi experimentale, incluzând reprezentaţia teatrală şi poezia.
www.edituralumen.ro

Perspective postmoderne

Postmodernismul ar trebui văzut ca o familie de teorii şi perspective care au în comun raportarea la condiţiile lumii de astăzi din multiple perspective de rasă, sex şi afilieri de grup. Sunt puse în evidenţă problematicile ierarhii sociale şi controlului indivizilor în sistemele ierarhice, sensurile multiple ale limbajului, importanţa marginalilor şi a alterităţii şi prezenţa unor metanaraţiuni luate ca atare indiferent de condiţiile sociale.
www.edituralumen.ro

Teoriile feministe

Feminismul abordează diferit orientările teoretice şi pragmatice, în contexte naţionale diferite şi dezvoltarea dinamică. Cercetările feministe se axează pe problematici de politici sociale, violenţă, dreptate socială, inegalitatea de gen şi provocări ale societăţii contemporane.

www.edituralumen.ro

Mişcările feminite încearcă să “dea voce” (să facă cunoscută) în literatura de specialitate opiniilor şi preucupărilor femeilor, fără a fi exploatate sau distorsionate ideiile care apar în acest context. Diseminarea cunoaşterii rezultate îmbracă uneori forme alternative de genul performance, lectură dramatică. Sunt implicate dileme etice printre care stabilirea relaţiilor pozitive între participanţi, etc.

www.edituralumen.ro

Teoria critică şi teoria critică rasială

Teoriile critice se preocupă cu împuternicirea oamenilor pentru a putea trece peste prejudecăţile legate de rasă, clasă şi gen. Cercetătorii trebuie să fie conştienţi de autoritatea pe care o exercită şi de influenţa acesteia în interviuri. Teoria critică rasială se referă la o teoretizare a influenţei rasismului în societatea contemporană.

www.edituralumen.ro

Queer theory (toriile excentricităţii)

Analizează modalităţile în care relaţiile sociale complexe sunt construite. Se pune accentul pe construcţia şi reproducţia socială a identităţii şi a modului în care acesta “performează” în diversele medii sociale. Este o orintare de factură postmodernă/ poststructurală bazată pe deconstrucţia radicală, mai ales în probleme de gen.

www.edituralumen.ro

Caracteristici ale teoriei excentricităţii de gen şi conduita sexuală Provocările produse de separarea
   

    

heterosexual/ homosexual Decentralizarea identităţii Fluidizarea categoriilor de gen Prejudecăţile/stereotipurile desepre homosexualitate sunt criticate Puterea este exercitată prin strategii discursive Evitarea strategiilor de normalizare Munca academică poate lua forme ironice, comice, paradoxale Abordările homosexualităţii sunt foarte frecvente Sunt obiecte comune de studiu filme, video-clipuri, romane, poezii, şi fotografii.
www.edituralumen.ro

Teoriile dizabilităţilor

Ancheta asupra dizabilităţilor este folosită pentru a cerceta cum definesc părinţii, cadrele didactice şi personalul administrativ şcolar incluziunea în şcoli a copiilor cu dizabilităţi. Cercetătorii observă că dizabilitatea este văzută ca diferenţă între oameni şi nu ca un defect medical. Abordând persoanele cu dizabilităţi ca fiind diferite se reflectă în cercetare, prin modul de adresare a întrebărilor.
www.edituralumen.ro

În loc de concluzii

Multiplele abordări de tip semiotico/hermeneutic sau care privilegiază o metodologie interpretativă sunt dezvoltate datorită schimbării de paradigmă epistemologică şi dereificarea spaţiului social.

www.edituralumen.ro

BIBLIOGRAFIE
        

Blaikie, N. 2010 – Modele ale cercetarii sociale. Producerea cunoasterii, Editia a doua, Editura CA Publishing, Cluj- Napoca Cooperrider, D., Avital, M. 2004 – Constructive discourse and human organisation, Elsevier Publication Cooperrider, D., Whitney,D., 2005 -Appreciative inquiry.A positive revolution in change, Berrett- Koehler Publishers, San Francisco Creswell, J. W. 2007 - Qualitative Inquiry & Research Design. Choosing Among Five Approaches, Sage Pubication. Gergen, K. J. 2005 – Social construction. In context, Sage Publication Sandu, A. 2009 – Dimensiuni etice ale comunicării in postmodernitate, Editura Lumen, Iasi Sandu, A. 2009 – Orientări metodologice privind dezvoltarea comunitară a comunităţilor etnice, Editura Lumen, Iaşi Sandu, A. 2010 – Perspective semiologice asupra transmodernităţii, Editura Performantica, Iasi Sandu, A., Ponea, S. 2010 – Social constructionism as a semiotical paradigm. An analitical aproach of social creativity, in INVENTICA 2010, Editura Performantica, Iasi
www.edituralumen.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful