P. 1
33312773-Curs-lemn-2

33312773-Curs-lemn-2

|Views: 52|Likes:
Published by Ovidiu Staneci

More info:

Published by: Ovidiu Staneci on Dec 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/24/2014

pdf

text

original

Sections

  • I. ELEMENTE DE BAZĂ
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7
  • II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8
  • III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2
  • IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12
  • V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13
  • VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8
  • VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9
  • VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10
  • VI. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 2
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 3
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 4
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 5
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 6
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 7
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 8
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 9
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 10
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 11
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 12
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 13
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 14
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 15
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 16
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 17
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 18
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 19
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 20
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 21
  • VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE -GRINZI - 22
  • VIII. STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE
  • IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

CONSTRUCŢII DIN LEMN

I. ELEMENTE DE BAZĂ

I. ELEMENTE DE BAZĂ

2

1. Scurt istoric în antichitate; în Evul Mediu (Bassano del Grappa – sec. XVI); în epoca modernă (Franţa, Emi – 1825, Germania – lemn încleiat); în perioada contemporană; în România: biserica din Surdeşti (1797) – 54 m, sala Floreasca, Ilva Mică.
2. Elemente de economie forestieră în lume: pădurile ocupă 1/3 din suprafaţa continentelor (4.300 mil. ha); în România: 27% din teritoriu (cca. 6 mil. ha); Clasificare: după repartizarea în teritoriu:
- peste 700 m altitudine - între 150 şi 700 m - sub 150 m

 60%;  30%;  10%.

I. ELEMENTE DE BAZĂ

3

după zona de vegetaţie:

- peste 1300 m altitudine  alpină; - între 200 şi 1300 m  forestieră; - sub 200 m  stepă.

după ponderea speciilor:
- fag - răşinoase - stejar - altele

 30%;  30%;  20%;  20%.

3. Avantajele şi dezavantajele construcţiilor din lemn avantaje:
- rezistenţă relativ mare; - montare-demontare simplă; - conductivitate termică mică; - prelucrare uşoară; - coef. de dilatare termică mic; - tratat  durabilitate mare. - sortiment limitat; - influenţa negativă a umidităţii; - inflamabilitatea.

dezavantaje:
- anizotropia şi neomogenitatea; - defecte naturale; - defecte cauzate de insecte şi ciuperci;

I. ELEMENTE DE BAZĂ

4

4. Clasificarea construcţiilor din lemn după durata de exploatare:
- permanente - provizorii - auxiliare.

 durata > 4 ani;  durata < 4 ani;

- adăpostite;

după condiţiile de exploatare: după destinaţie:

- neadăpostite;

- sub apă.

- civile; - poduri, podeţe;

- industriale; - hidrotehnice;

- agricole; - speciale.

- grinzi; - bolţi;

după sistemul constructiv:

- cadre; - cupole.

- arce;

- în fabrică sau atelier specializat; - pe şantier.

după modul de execuţie:

Fig. taiată din trunchi. Materialul lemnos şi caracteristicile sale fizico-mecanice structura lemnului: Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 5 5.I. 1: Pană din lemn. 2: Secţiune prin trunchi .

ELEMENTE DE BAZĂ 6 secţiuni caracteristice: Fig. Fig. 5: Secţiune tangenţială. 4: Secţiune radială. 3: Structura unui trunchi (transversal). .I. Fig.

ELEMENTE DE BAZĂ 7 celula vegetală: Fig. .I. 7: Reprezentare schematică la nivel microscopic a unui bloc din lemn de pin. Fig. 6: Microstructura peretelui celular ce formează lemnul.

. lemn târziu Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 8 compoziţia chimică: C  50%. H  6% anizotropia lemn timpuriu. O2  44%. 8: Reprezentare microscopică a unei secţiuni transversale de molid (inel anual).I.

ulm.lemn ecarisat (cherestea). . Fig. Clasificarea materialului lemnos după specie: după gradul de prelucrare: .foioase (salcâm.I. ELEMENTE DE BAZĂ 9 6. pin. Fig. molid. 9: Lemn rotund. gorun. . . .lemn brut (rotund). plop). stejar. frasin. 10: Lemn ecarisat. brad). fag.răşinoase (larice.

.după modul de debitare (tivită sau netivită). .semiuscată . 11: Cherestea tivită sau netivită. ELEMENTE DE BAZĂ 10 .  18 – 24%.  sub 18%.I.după umiditate: . clasificare cherestea: Fig.  24 – 30%.verde .zvântată .uscată  peste 30%.

Fig. 12: Sortimente de cherestea. şipci. T. IV. grinzi. III.I. V. B).după sortimente: scânduri. dulapi. etc. . rigle. . ELEMENTE DE BAZĂ 11 .după clase de calitate (scânduri şi dulapi): E (A.

13: Defecte de formă a trunchiului şi de structură: a. Degradare cauzată de lovituri. etc) Fig.I. Rulură asociată unei crăpături a inimii. Defectele lemnului şi categorii de material lemnos defecte de formă a trunchiului (conicitate. curbură) şi de structură (concreştere. c. . Crăpătură. ELEMENTE DE BAZĂ 12 7. b. situaţie mai des întâlnită la foioase decât la conifere.

.Calitatea III: (d1 d2 d3 .) b 4 b 3 b 2 Fig... 14: Categorii de calitate: .) ..Calitatea II: .I.. (d1 (d1 d2 d2 d3 d3 . ELEMENTE DE BAZĂ 13 defecte din cauza nodurilor şi crăpăturilor Fig..Calitatea I: .) . 15: Principiul tăierii pentru controlul fisurării.

dornuri. II III Elemente secundare supuse la încărcări accidentale (de exemplu: astereala. a). piese speciale. b). piese a căror deteriorare nu periclitează rezistenţa şi stabilitatea construcţiilor). eclise. la care efortul unitar efectiv reprezintă maximum 70% din rezistenţa admisibilă a lemnului. pene. Piese supuse la compresiune şi încovoiere. de exemplu: grinzi cu zăbrele.I. etc. ELEMENTE DE BAZĂ 14 Categorii de calitate Tabel 1: Categoria de calitate în funcţie de solicitarea şi destinaţia pieselor. Categoria de calitate a pieselor şi elementelor din lemn I Solicitarea şi destinaţia pieselor şi elementelor din lemn Elemente supuse la întindere şi încovoiere. . grinzi simple. Elemente întinse şi întinse-încovoiate.

. microorganismelor. contragerea şi umflarea Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 15 defecte din cauza insectelor. 16: Deformaţii şi fisurări ale secţiunii pentru principalele moduri de debitare. paraziţilor vegetali.I.

. ELEMENTE DE BAZĂ 16 Fig. 17: Deformaţii ale secţiunilor din cauza contragerii.I.

I. stejar şi fag (F) . 18: Contragere sau umflare. ELEMENTE DE BAZĂ 17 Fig. răşinoase europene (R).

21: Contragerea şi fisurarea unei secţiuni masive din lemn rotund. Fig. 19: Reprezentare schematică a evoluţiei umidităţii lemnului. 20: Contragerea şi umflarea maximă pentru molid. Fig. ELEMENTE DE BAZĂ 18 Fig. în cele 3 direcţii principale.I. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII .

II. se aplică un coeficient de corecţie de 0.27. în lungul fibrelor. b).rezistenţa de rupere la întindere: cca. pe epruvete standardizate. pentru existenţa nodurilor în secţiune pe 1/4 (calitatea I) din dimensiunea laturii piesei întinse. Comportarea lemnului la întindere (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 2 Proprietăţile mecanice ale materialului lemnos se determină prin încercări de laborator. ruperea se produce brusc. 1. realizate din lemn fără defecte. .modulul de elasticitate: E = 110.000 – 140. . 1: Solicitarea de întindere: a). fără deformaţii plastice. 1000 daN/cm2. Fig. perpendicular pe fibre.000 daN/cm2.

2: Solicitarea de compresiune în lungul fibrelor.6 – 0. .modulul de elasticitate: E = 110. Fig. Comportarea lemnului la compresiune (în lungul fibrelor) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: .II.rezistenţa de rupere la compresiune: cca.7. pentru existenţa nodurilor în sectiune pe 1/3 (calitatea II) din dimensiunea laturii piesei comprimate. se aplică un coeficient de corecţie de 0. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 3 2. 400 daN/cm2. .000 – 130.000 daN/cm2.

40-0. 750 daN/cm2. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 4 3.50 pentru lemnul ecarisat şi 0.80 pentru lemnul rotund. se aplică un coeficient de corecţie de 0. ruperea se produce prin cedarea zonei comprimate.II. Fig.60-0. – plastic. Comportarea lemnului la incovoiere (perpendicular pe fibre) SR EN 408 – 1996 pentru lemn de răşinoase: . c). – elastic.rezistenţa de rupere la încovoiere: pentru existenţa nodurilor pe 1/3 din latura secţiunii elementului în zona întinsă. 4: Comportarea lemnului la încovoiere în diferite stadii de lucru: a). . cca. – elasto-plastic. b).

. b). 5: Compresiune şi strivire a lemnului normal pe fibre: a). – pe o parte din lungime şi pe o parte din lăţime. – pe întreaga suprafaţă. – pe o parte din lungime. Comportarea lemnului la strivire (perpendicular pe fibre) STAS 1348 – 1987 se disting 3 cazuri de solicitare la compresiune şi strivire perpendicular pe fibre: Fig. c). PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 5 4.II.

. 6: Variaţia rezistenţei la strivire.E = 6. în funcţie de unghiul . modulul de elasticitate: rezistenţa la strivire: .). .depinde de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor.000 – 9.000 daN/cm2 (în funcţie de umiditate.creşte odată cu micşorarea unghiului Fig.II. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 6 . specificul inelelor anuale etc.

Comportarea lemnului la forfecare STAS 1651 – 1983 se disting 3 cazuri de comportare a lemnului la forfecare. 2 – longitudinală paralelă ( p = 80 – 90 daN/cm2). . în funcţie de poziţia planului de forfecare şi direcţia de exercitare a forţei de forfecare: Fig. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 7 5. 3 – longitudinală perpendiculară ( pp = 40 – 50 daN/cm2). 7: Curbele caracteristice de comportare a lemnului la forfecare: 1 – transversală ( t = 350 daN/cm2).II.

2 – întindere şi 3 – compresiune. Factorii care influenţează comportarea lemnului la diferite solicitări anizotropia . la: .proprietăţile mecanice depind de unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor – valorile maxime sunt atunci când direcţia forţei coincide cu direcţia fibrelor. 8: Variaţia rezistenţelor lemnului în funcţie de unghiul 1 – încovoiere. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 8 6. Fig.II.

II. 9: Variaţia modulului de elasticitate cu umiditatea. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 9 umiditatea .rezistenţa scade odată cu creşterea umidităţii. Fig.umiditatea influenţează foarte mult încovoierea şi compresiunea statică şi neînsemnat întinderea şi încovoierea dinamică. . dar numai până la atingerea punctului de saturaţie a fibrei (25-30%) .

rezistenţele cresc. rezistenţa de durată a lemnului d.cu cât viteza de încărcare creşte.nu se admit construcţii din lemn la o temperatură constant peste 50oC.mărimea rezistenţei de rupere depinde de viteza de încărcare. rezistenţa de rupere a lemnului tinde spre o anumită limită. . durata de acţiune a încărcării: .creşterea temperaturii de la 25oC la 50oC scade rezistenţa la întindere şi forfecare cu 15-20% iar la compresiune cu 20-40%. .dacă densitatea (la răşinoase) scade de la 600 la 400 kg/m3. oricât de mare ar fi durata de solicitare.5 ori. .creşterea temperaturii conduce la scăderea rezistenţelor mecanice. indiferent de natura solicitării.rezistenţele mecanice cresc odată cu creşterea densităţii.aceasta reprezintă valoarea maximă a efortului unitar sub acţiunea căruia elementul de construcţie nu se va rupe. . . rezistenţa la compresiune se reduce de 1. . densitatea: . care se numeşte rezistenţa de rupere la sarcini statice de lungă durată sau. pe scurt.dacă nu se depăşeşte un anumit nivel al încărcării.II. .nu se admite folosirea ca elemente de rezistenţă în construcţii a lemnului cu densitatea mai mică de 400 kg/m3. PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII temperatura: 10 . .

coeficientul de durată kd = d / r este: . 11: Curba deformaţiilor în timp la încercari de durată pentru > d. . PROPRIETĂŢILE MECANICE ALE LEMNULUI DE CONSTRUCŢII 11 .0.0. .0. Fig.5 la întindere. . .şi deformaţiile lemnului depind de durata solicitării: Fig.7 la compresiune.aceşti coeficienţi corectează rezistenţele obţinute în laborator.6 la încovoiere. .II. 10: Curba deformaţiilor în timp la încercări de durată pentru ≤ d. pe epruvete standard.

CONSTRUCŢII DIN LEMN III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

Alcătuirea şarpantei. 3 – Pană de coamă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 2 1. 2 – Pop. 6 – Cleşti. 4 – Pană intermediară. elemente componente Fig. 1: Elementele componente ale unei şarpante: 1 – Talpă. 7 – Contrafişe. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.III. 8 – Căpriori. 5 – Cosoroabă. .

c). b). Tipuri de şarpante din lemn Şarpante din lemn ecarisat: Şarpanta cu căpriori: Fig. 3 – Contravântuiri. . 2: Alcătuirea şarpantei cu căpriori: 1 – Căprior. Rigidizarea căpriorilor cu distanţieri. a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 3 2.III. 2 – Coardă (talpă). Distribuţia eforturilor în elemente. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Rigiditate la încărcări laterale.

Şarpantă cu scaune pentru un acoperiş cu 2 pante. Şarpantă cu 2 rânduri de reazeme intermediare longitudinale. 3: Scheme de principiu la şarpante cu scaune: a). b). longitudinal.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 4 Şarpanta cu scaune: Fig. cu reazem intermediar.

7 – Cleşti. 3 – Cosoroabă. 4 – Pană intermediară. Schema statică în dreptul fermei. Schema statică în dreptul fermei. b).III. 2 – Pop. 8 – Arbaletrier. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 5 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig. 6 – Contrafişă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Cleşti. întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă. Fig. 4 – Pană intermediară. 5 – Căprior. 2 – Pop. 4: Şarpantă cu scaun dublu: 1 – Talpă. a). b). 3 – Cosoroabă. 5 – Căprior. . Schema de rezemare căpriori. Schema de rezemare căpriori. 6 – Contrafişă. a). 5: Şarpantă cu scaun dublu.

b). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 6 Şarpanta cu scaune (continuare): Fig.III. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema şarpantelor. 6: Scheme simplificate pentru şarpantă cu scaun simplu şi şarpantă cu trei scaune: a). Schemă de rezemare căpriori.

2 – Căprior.III. 9 – Bară transversală. Fig. 6 – Montant. 4 – Cosoroabă. 3 – Arbaletrier. 4 – Cosoroabă. 6 – Montant. b). montant – coardă. a). b). Schema statică în dreptul fermei. 8 – Îmb. 5 – Pană intermediară. 5 – Pană de coamă. 3 – Arbaletrier. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 7 Şarpanta cu macaz: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Schema de rezemare căpriori. 2 – Căprior. 7 – Contrafişă. a). . 7 – Contrafişă. 8 – Îmbinare montant – coardă. 10 – Cleşti. 7: Şarpantă cu macaz simplu: 1 – Talpă. Schema de rezemare căpriori. Schema statică în dreptul fermei. 8: Şarpantă cu macaz dublu: 1 – Talpă.

3 – Pană de coamă. a). . Schema de rezemare căpriori. 9: Combinarea şarpantei cu scaune cu şarpanta cu macaz: 1 – Talpă. 7 – Căprior. 10 – Cleşti. 4 – Pană intermediară. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 9 – Contrafişă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 8 Fig. 5 – Montant. 2 – Cosoroabă.III. 8 – Arbaletrier. 6 – Pop.

4 – Pană de coamă.III. 3 – Cosoroabă. 5 – Căprior. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 9 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Şarpantă cu scaun simplu: Fig. 2 – Pop. . 7 – Contrafişă a). 6 – Cleşti. 10: Şarpantă cu scaun simplu: 1 – Talpă scurtă. Schema de rezemare căpriori. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

. Schema statică în dreptul fermei. 3 – Cosoroabă. 5 – Pană interm. Schema de rezemare căpriori. b). Fig. 7 – Cleşti. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 2 – Pop înclinat. a). 6 – Căprior. Varianta II: 1 – Talpă. 12: Şarpantă cu scaune duble oblice. Schema statică în dreptul fermei. 2 – Pop înclinat. a). 6 – Căprior. b). 4 – Pană de coamă. 5 – Pană interm. Varianta I: 1 – Talpă. 7 – Cleşti. 4 – Pană de coamă. 3 – Cosoroabă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 10 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig.. 11: Şarpantă cu scaune duble oblice. Schema de rezemare căpriori.III..

4 – Cosoroabă. Schema de rezemare căpriori. 2 – Pop înclinat.. 5 – Pană de coamă. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 3 – Pop vertical.III. 6 . 7 – Căprior. 8 – Cleşti. 13: Şarpantă cu scaun drept central şi două scaune oblice: 1 – Talpă. a). ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 11 Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali: Fig. – Pană interm.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

12

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi longitudinali:

Fig. 14: Şarpanta de la figura 13, întărită cu arbaletrieri: 1 – Talpă; 2 – Pop înclinat; 3 – Pop vertical; 4 – Cosoroabă; 5 – Pană de coamă; – Pană interm.; 7 – Căprior; 8 – Cleşti; 9 – Arbaletrieri; a). Schema de rezemare căpriori;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

13

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 15: Şarpantă cu două scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană interm.; 6 – Căprior; 7 – Contrafişă; 8 – Cleşti; a). Schema de rezemare căpriori; b). Schema statică în dreptul fermei.

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

14

Şarpante utilizate la clădiri cu pereţi transversali:

Fig. 16: Şarpantă cu 6 scaune: 1 – Talpă scurtă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pane intermediare; – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti;

6

III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI; ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ

15

Şarpante utilizate la acoperişuri cu o singură apă:

Fig. 17: Şarpantă la acoperiş cu o singură apă: 1 – Talpă; 2 – Pop; 3 – Cosoroabă; 4 – Pană de coamă; 5 – Pană intermediară; 6 – Căprior; 7 – Contrafişe; 8 – Cleşti; 9 - Ancoraj

3 – Talpă inferioară. 18: Şarpantă la acoperiş cu 2 ape. 2 – Talpă superioară. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 16 Şarpantă la acoperiş cu 2 ape din grinzi încleiate: Fig. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. din grinzi încleiate: 1 – Ancoraj + bulon. – Diagonale.III. 5 – Ancoraj + buloane 4 .

. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 17 Şarpantă pe ferme din lemn: Fig. 5 – Piesă de îmbinare în nod central. 19: Şarpantă pe ferme din lemn: 1 – Talpă inferioară. 6 – Talpă superioară. 3 – Diagonale. 4 – Montanţi. 2 – Aparat de reazem. 8 – Învelitoare.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. 7 – Pane.

20: Stabilirea încărcărilor pentru calculul şipcilor şi schema de calcul a şipcilor. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 18 3.III. Stabilirea încărcărilor pentru calculul elementelor şarpantei Calcul şipci Fig.

ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 19 Calcul astereală Fig.III. . Fig. 22: Stabilirea eforturilor unitare normale în scândurile asterealei. 21: Stabilirea încărcărilor pentru calculul asterealei şi schema de calcul a asterealei. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

23: Stabilirea încărcărilor pentru calculul căpriorilor şi schema de calcul a căpriorilor. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. .III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 20 Calcul căpriori Fig.

24: Stabilirea încărcărilor pentru calculul panelor şi schema de calcul a panelor.III. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 21 Calcul pane Fig. . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.

– popi înclinaţi.III. b). – popi verticali. . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 22 Calcul popi Fig. 25: Schema de calcul a popilor: a). ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Stabilirea suprafeţei de strivire.

3 cm). Se vor lua măsuri de protecţie ignifugă şi insectofungicidă şi contra temperaturii > 50oC. Secţiunea netă a pieselor de rezistenţă va fi de min. Elementele şarpantelor clasice pentru acoperişuri se calculează ca grinzi simplu rezemate cu deschiderea = lumina + 10 cm. 6 cm. 40 cm2 şi min.III. . buloane. ½ din aria brută (grosimea secţiunii brute va fi min. distanţa dintre reazeme. Eforturile unitare efective. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. Îmbinările se vor executa cu mare precizie şi se va asigura controlul lor în exploatare. Alegerea sistemului constructiv – funcţie de calitatea şi procentul de umiditate a lemnului. – dispuse simetric în secţiune). iar a celei nete de min. Eliminarea îmbinărilor metalice (cu oţel de construcţii) în mediu cu agresivitate chimică. respectiv săgeţile adm. dar max. respectiv săgeţile efective nu vor fi mai mari cu 3% sau mai mici decât 5% faţă de eforturile. etc. Nu se ţine seama în calcule de eforturile datorate variaţiilor de temperatură. Îmbinările vor asigura transmiterea uniformă a eforturilor la toate piesele componente (se vor folosi aceleaşi tipuri de legături – cuie. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 25 Reguli generale privind proiectarea construcţiilor din lemn Se vor respecta toate cerinţele impuse de Legea 10/1995 (calitatea)..

datorită. provizorii.pierderea stabilităţii formei sau a poziţiei. corespunzând întreruperii capacităţii de exploatare normală a elementelor de construcţie. corespunzând epuizării capacităţii portante: . Construcţiile şi elementele de construcţie se clasifică în funcţie de durata de exploatare în construcţii permanente şi construcţii După condiţiile de exploatare a construcţiilor din lemn.ruperi de diferite naturi. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 26 4. Calculul elementelor din lemn cu secţiune simplă METODA STĂRILOR LIMITĂ (MSL)–NP005-2003 Noţiuni generale Elementele şi construcţiile din lemn se verifică în domeniul elastic al comportării materialului. . stări limită ale exploatării normale. deplasărilor statice sau dinamice excesive. elementele acestora se clasifică în următoarele clase de exploatare: clasa 1 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umiditatea relativă a aerului ji ≤ 65%. clasa 3 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celei din clasa 2 de exploatare. . Stările limită luate în considerare: stări limită ultime. clasa 2 de exploatare caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi de 0-20±2°C şi umidităţi relative a aerului 65% ≤ ji ≤ 80%.III.ieşirea din lucru datorită unor deformaţii remanente excesive. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI. . în special.

Deformaţiile maxime admise fmax.f2 este săgeata datorată încărcarilor temporare. .final  f1  f 2  fi  fc . ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 27 • Rezistenţele de calcul ale lemnului masiv R c  mui  mdi  i Ri gi . ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.  gi sunt coeficienţi parţiali de siguranţă.Ri sunt rezistenţele caracteristice ale diferitelor specii de lemn. . la diverse solicitări.fc este contrasăgeata iniţiala a grinzii neîncărcate.mdi sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru stabiliţi pe baza duratei de acţiune a încărcărilor.fi este săgeata din curgerea lentă a îmbinărilor. .mui sunt coeficienţi ai condiţiilor de lucru care introduc în calcul umiditatea de echilibru a materialului lemnos. .fmax. . unde: . unde: .f1 este săgeată datorată încărcărilor permanente (deformaţia transversală pe axa elementului). .final este deformaţia (săgeata) maximă finală din încovoiere. .III. conform condiţiilor de exploatare a elementelor de construcţie. definiţi în funcţie de tipul solicitărilor.

la diferite solicitări. se stabileşte cu relaţia generală de calcul: Fi  R ic  S i  mTi .fadm este deformaţia maximă admisă. ELEMENTE CU SECŢIUNE SIMPLĂ 28 Relaţii generale de calcul Capacitatea portantă a barelor simple din lemn.final  fadm . unde: . . modul de rezistenţă) în mm2 sau mm3.Fi este capacitatea portantă a barei din lemn masiv la solicitarea i stabilită în funcţie de specia materialului lemnos.III. ŞARPANTA ACOPERIŞULUI.Si este caracteristica secţională (arie. unde: . . clasa de calitate a lemnului şi condiţiile de exploatare.mTi este coeficientul de tratare a lemnului (în funcţie de tipul solicitării). . La elementele încovoiate se verifică obligatoriu şi condiţia de rigiditate (deformaţie): fmax.

CONSTRUCŢII DIN LEMN IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN .

c – în noduri. Elementele de construcţii din lemn se realizează în funcţie de posibilităţile de livrare a cherestelei. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 2 Sortimentele de material lemnos folosite în construcţiile din lemn sunt limitate ca secţiune şi lungime şi nu satisfac cerinţele practicii. . 1: Moduri de îmbinare: a – de prelungire.îmbinări în noduri. b – de solidarizare.de prelungire.de solidarizare. . . în general fiind necesară îmbinarea pieselor de cherestea.IV. Clasificarea îmbinărilor: după rolul îndeplinit: . * 1. Fig.

scoabe. cuie).IV. îmbinarea se consideră cu legături rigide – forfecare. chertări imprecise la îmbinări frontale ortogonale cu prag dublu sau centrări incorecte ale nodurilor de reazem). solicitate la forfecare (încleiate). solicitate la smulgere (cu şuruburi şi cuie). . legături de siguranţă (buloane. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 3 după natura solicitărilor: după modul de execuţie: solicitate la strivire şi forfecare (prin chertare). toate tipurile de îmbinări cedează în timp sub solicitări: dacă cedarea se produce progresiv ca urmare a creşterii deformaţiilor plastice. Cu excepţia îmbinărilor încleiate. în fabrici sau ateliere specializate. solicitate la încovoiere şi strivire (cu tije cilindrice sau lamelare). iar piesele din lemn la strivire. solicitate la întindere (piese metalice – juguri). pericolul cedărilor neavertizate este foarte mare (atenţie la chertări sub unghiuri mici. îmbinarea se consideră cu legături flexibile (elastice) – legăturile sunt solicitate la încovoiere. pe şantier. dacă cedarea se produce brusc.

asigurându-se precizia necesară. deformaţiile au valori reduse iar îmbinările pot fi considerate rigide. 3. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu chertare:* Sunt cele mai vechi tipuri de îmbinări: asigură transmiterea efortului de la o piesă la alta direct prin suprafaţa de contact prelucrată corespunzător. să se asigure o vizitare uşoară a îmbinării şi posibilităţi de intervenţie pentru reparaţii. să se poată executa mecanizat. După realizarea contactului între suprafeţele care transmit efortul. aşezarea legăturilor în îmbinare să fie simetrică în raport cu axa elementului.IV. efortul efectiv din îmbinare trebuie să fie mai mic decât capacitatea portantă a pieselor îmbinate. buloane. Reguli de realizare a legăturilor într-o îmbinare: legăturile să fie de acelaşi tip şi să aibă aceleaşi caracteristici pentru a permite uniformizarea eforturilor. admiţându-se o repartizare a eforturilor în îmbinare proporţional cu numărul şi capacitatea legăturilor. . prevenind eventuala deplasare a pieselor îmbinate. scoabe. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 4 2.) au rol de siguranţă. Legăturile folosite (cuie. etc. calculul se face pentru capacitatea portanta a barei.

.IV. . .după bisectoare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 5 Clasificarea legăturilor prin chertare: chertare frontală: . 2: Chertare frontală ortogonală.chertare laterală. îmbinări cu cep.* Fig.normală la suprafaţa de forfecare.cu prag simplu.cu 3 suprafeţe de rezemare. – . .cu prag dublu. .ortogonală. .

Fig. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 6 Fig. 4: Chertare cu prag dublu. b. . 3: Chertare cu prag simplu. fermă cu talpa superioară frântă. cadru de lemn. 5: Chertare cu 3 suprafeţe de rezemare: a.IV.

IV. 6: Chertare după bisectoare. Fig. Fig. 7: Chertare normală la suprafaţa de forfecare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 7 Fig. . 8: Chertare laterală.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 8 Fig. cu umăr drept şi cepuri rotunde. f. cu cep străpuns şi bulon. b. .IV. cu umăr înclinat şi cepuri rotunde. d. prin suprapunere şi cep ascuns. c. cu cep ascuns şi umăr. cu cep plat înclinat e. 9: Îmbinări cu cep: a.

. montate în locaşuri amenajate în prealabil sau neamenajate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 9 4. .inelare.netede. . lucrând în general la strivire sau forfecare.introduse în locaşuri pregătite. .cu dinţi. după forma lor: . după modul de realizare a îmbinării: .lemn. având rolul de a împiedica deplasarea reciprocă a pieselor componente. . inelară etc. Alcătuirea şi calculul îmbinărilor cu pene: Penele se folosesc la realizarea unor elemente cu secţiunea compusă şi sunt de formă: prismatică. Clasificarea penelor: după materialele din care sunt realizate: . ..mase plastice.prin presare. .metal.prismatice.IV.

Îmbinări cu pene prismatice din lemn: se recomandă numai la construcţii provizorii. .longitudinale orizontale. în funcţie de direcţia fibrelor penelor în raport cu direcţia fibrelor pieselor îmbinate. 10: Modul de lucru al unei pene prismatice. Fig.transversale . penele prismatice din lemn pot fi: .longitudinale înclinate. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 10 Caracteristic penelor este că dau împingeri transversale. . se prevăd obligatoriu buloane de strângere (calculate la întindere).IV. pentru preluarea lor eficientă fiind necesare buloane şi anumite dimensiuni constructive ale acestora şi ale chertării (lp>5hc).

. 13: Pene longitudinale oblice. 12: Pene transversale şi bulon. 11: Pene duble transversale. Fig. 14: Pene longitudinale drepte.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 11 Calculul întinderii în bulon: Q p  Nb  Tp  hc (h  a 0 ) . Fig. Fig. Q p  Nb  Tp  c lp lp Fig.

15: Utilizarea penelor: a. înnădire cu pene transversale. b. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 12 Fig.IV. grindă compusă cu pene transversale.

Fig. inel cu tăietură. b. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 13 Îmbinări cu pene metalice inelare: pene din fontă în formă de disc.IV. 16: Tipuri de pene metalice inelare: a. pene inelare netede sub formă de inel cu tăietura. pene inelare netede sub formă de inel închis. inel închis. . c. în formă de disc (din fontă).

18: Pene inelare. 17: Tipuri de pene inelare. Fig. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 14 Fig.IV. 19: Locaşuri pentru pene inelare. .

.din condiţia de forfecare: Tpf  2    dp 4 a . Fig.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 15 Calculul constă în determinarea efortului admisibil pentru o singură pană: . 20: Inele Appel şi Rigling: a. . montajul semi-inelelor. b. alcătuire.din condiţia de strivire: Tps  dp  hp   as(a) .

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

16

Îmbinări cu pene metalice cu dinţi sau ghiare:
Calculul se face cu relaţia empirică:

Tp  d a  200 ;

Fig. 21: Tipuri de pene cu dinţi sau ghiare (crampoane).

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

17

Fig. 23: Exemplu de montaj al penelor.

Fig. 22: Pene cu dinţi sau ghiare.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

18

5. Îmbinări cu tije:

Clasificarea tijelor:

Tijele folosite în construcţiile din lemn sunt piese care asigură împiedicarea deplasării reciproce a pieselor de îmbinat şi lucrează în general la încovoiere. după materialul folosit: - lemn; - metal; - mase plastice; după formă: - cilindrice (buloane, cuie, şuruburi pentru lemn, dornuri); - lamelare (plăcuţe din lemn de esenţă tare sau metal); după modul de execuţie: - introduse în locaşuri pregătite; - prin batere - prin înşurubare; după numărul planurilor de lunecare: - una, două, etc. secţiuni de forfecare; după modul de solicitare (deformare) a tijei şi numărul pieselor îmbinate: - simetrice; - nesimetrice.

IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN

19

Distrugerea unei îmbinări cu tije: forfecarea tijei sau forfecarea şi despicarea lemnului; Îmbinări cu tije cilindrice:

Fig. 24: Îmbinări cu tije: a. simetrice; b. nesimetrice.

cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul ambelor piese. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură într-o piesă. b.IV. cedare prin depăşirea presiunii pe gaură în ambele piese. 25: Modul de cedare a unei îmbinări cu tije cilindrice: a. d. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 20 Fig. . c. cedare prin formarea unei articulaţii plastice în tijă în dreptul unei piese.

numărul secţiunilor de forfecare. Fig. umiditate. 26: Dispunerea tijelor pe un număr par de rânduri longitudinale. . ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 21 Se determină efortul admisibil al tijelor din condiţia de strivire a lemnului şi din condiţia de încovoiere (se dau aceste eforturi admisibile în funcţie de esenţa lemnului folosit. – tabele!. etc. unghiul pe care îl face direcţia forţei cu direcţia fibrelor. Dispunerea tijelor cilindrice în îmbinare se face la astfel de distanţe încât să nu permită distrugerea tijei la încovoiere sau strivirea şi despicarea lemnului – tabele!.IV. temperatură.

28: Distanţe minime de aşezare a tijelor. în zig-zag.IV. 27: Număr par sau impar de rânduri (a. Fig. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 22 Fig. b. . în diagonală).

9 din diametrul tijei. 6 mm se bat direct. peste acest diametru.IV. Lungimea de calcul a cuielor se determină scăzând din lungimea efectivă. se face o gaură în prealabil cu diametrul de 0. Pentru îmbinări cu eclise se folosesc obligatoriu buloane. . 29: Modul de stabilire a lungimii cuiului. 1. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 23 Cuiele cu diametrul de max. Fig.5 d (pentru vârful cuiului) + 2 mm (pentru fiecare rost străbătut). Pentru solicitări dinamice se folosesc şuruburi pentru lemn (holtz-şuruburi).

principial. Datorită aşezarii în secţiune. iar piesele de îmbinat. strivire şi forfecare normal pe fibre. lemn de stejar sau alte specii de foioase tari se folosesc la realizarea grinzilor cu secţiune compusă.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 24 6. pe porţiunea dintre plăcuţe. cu scopul de a împiedica deplasarea reciprocă a elementelor în sens longitudinal. solicitate la încovoiere sau la încovoiere cu compresiune. la fel ca pentru tijele cilindrice. . Îmbinările cu tije lamelare au o comportare foarte bună datorită rigidităţii lor mai reduse şi posibilităţii unei execuţii mai precise (mecanizate) a chertărilor. lucrează la forfecare şi strivire în lungul fibrelor. Calculul îmbinărilor cu tije lamelare se face. tijele lamelare lucrează la încovoiere. Îmbinări cu pene (tije) lamelare (plăcuţe): Tijele lamelare din oţel.

30: Îmbinări cu placuţe elastice din lemn de stejar: a. care trebuie să fie cel puţin 2hp sau 9dp. rezultă distanţa dintre tije. încovoiere şi forfecare a pragului dintre două tije lamelare.IV. b. Fig. când lăţimea grinzii este mai mică de 15 cm. din condiţia de strivire. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 25 Dacă se folosesc tije lamelare din alte specii sau dacă intervine influenţa umidităţii şi a altor factori. . când lăţimea grinzii este mai mare de 15 cm. se aplică coeficienţi de corecţie (întabulaţi!). Din condiţia de egală rezistenţă a tijelor lamelare din lemn.

. precum şi la realizarea unor dispozitive de susţinere solicitate puternic la întindere. 31: Îmbinare tirant: a. . Fig.întinderea tiranţilor se realizează prin strângerea piuliţelor prevăzute de obicei la ambele capete sau prin introducerea unui manşon de strâns cu filet stânga – dreapta. b. tirant din oţel rotund + tachet şi plăcuţe metalice. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 26 7. Tiranţi – sunt utilizaţi la tălpile inferioare ale arcelor şi fermelor din lemn. sau diagonale ale fermelor.IV. iar pentru cele din oţel lat o grosime minimă de 6 mm. Piese şi elemente metalice folosite la îmbinări: Dimensiunile minime ale pieselor metalice se iau luând în considerare coroziunea lor în timp. tirant din oţel rotund + contra-placă. impunându-se pentru piesele cu secţiunea circulară un diametru minim de 12 mm.

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 27 .în cazul în care transmiterea eforturilor se face prin doi sau mai mulţi tiranţi.8.calculul tiranţilor se face cu relaţia: N Tai  t  k a   at An . prin introducerea unui coeficient de corecţie ka. trebuie să se ţină seama de posibilitatea suprasolicitării unuia dintre tiranţi.IV. .pentru cazul utilizării a 2 sau 3 tiranţi: ka = 0. .

Fig.efortul admisibil al unei scoabe. . . în cazul introducerii prin batere. 32: Îmbinări cu scoabe. . Date constructive. când lungimea de încastrare este de minim 6-7 ds.scoabele se folosesc în general pentru construcţii provizorii.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 28 Scoabe – sunt realizate din oţel rotund sau pătrat de 10-18 mm grosime. poate fi considerat egal cu efortul admisibil al unui bulon cu acelaşi diametru.

calculul zbanţurilor presupune şi verificarea strivirilor care se produc pe faţa teşită a pieselor din lemn îmbinate. . . Fig. 33: Juguri şi zbanţuri din oţel. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 29 Juguri metalice şi zbanţuri – se utilizează. pentru îmbinările de prelungire supuse la compresiune şi încovoiere sau pentru susţinere.IV.forma jugurilor este dată. la realizarea îmbinărilor în noduri.calculul jugurilor curbe se face considerându-se eforturile de strivire s uniform distribuite pe suprafaţa diametrală. de natura îmbinării. în general. . . în general.

b. 34: Plăci metalice cu cuie şi/sau ghiare: a.IV. Fig.permit simplificarea montajului şi reducerea înălţimii construcţiei. c. Tip “Menig”. din oţeluri speciale.piesele metalice de acest tip sunt realizate de diferite tipuri şi cu profilări diverse. de obicei prin zincare. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 30 Piese metalice speciale – se utilizează la îmbinarea barelor drepte în noduri. Tip “Twinaplate”. . . protejate la coroziune. Tip “Gang Nail”. .

ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 31 Fig. 35: Corniere pentru îmbinări riglă-stâlp. . 36: Piesă de rezemare pentru grinzi. Fig.IV.

Piese de continuizare la grinzi. 38: a. b. 37: Piese de legătură pentru grinzi. Piese de legătură înglobate.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 32 Fig. Fig. .

39: Plăci pregăurite pentru ferme şi contravântuiri.IV. ÎMBINĂRI FOLOSITE LA CONSTRUCŢIILE DIN LEMN 33 Fig. .

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE .CONSTRUCŢII DIN LEMN V.

În anul 1950 se introduc pe scară industrială răşinile epoxidice. . . După anul 1930 a început dezvoltarea chimiei răşinilor sintetice. folosită la asamblarea lemnului şi placajelor. Îmbinări încleiate: Până la începutul secolului XX adezivii utilizaţi pentru încleierea lemnului erau cei naturali. prima dintre acestea folosită ca adeziv fiind răşina fenolformaldehidică.la temperatură intermediară (30-100°).la temperatura camerei (20-30°).la rece (sub 20°). Clasificarea adezivilor utilizaţi pentru realizarea îmbinărilor încleiate: după temperatura de întărire: .V. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 2 1.la cald (peste 130-100°). . .

. microorganisme (pe bază de fenol. .cleiuri rezistente la apă (min. 15 daN/cm2 după o oră de fierbere sau 48 ore imersie în apă).grupa III – cleiuri semirezistente – au o rezistenţă limitată la apă şi bacterii (pe bază de albumina şi cazeină).grupa I – cleiuri rezistente la intemperii – rezistente la apă. . .cleiuri nerezistente la apă.V.cleiuri foarte rezistente la apă (min. rezorcină.grupa II – cleiuri rezistente la apă – rezistă un timp limitat la apă şi intemperii (pe bază de ureoformaldehidă). după rezistenţa la apă a peliculelor: .grupa IV – cleiuri de interior – nu rezistă la acţiunea apei şi a ciupercilor (pe bază de gelatină şi emulsii polivinilice). . . după durabilitatea peliculei: . variaţii de umiditate. laminoformaldehidă).pelicule (filme).soluţii. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 3 după starea de agregare: . .prafuri. . 7 daN/cm2 dupa o oră de fierbere sau 24 ore imersie).

. .miros etc.tipul de adeziv.starea de agregare a adezivului.culoare. .solicitările mecanice ale îmbinării. . .întărirea adezivului. . . .aplicarea adezivului. Fazele procesului de încleiere: .pregătirea adezivului.tipul suprafeţelor de contact. .metoda de aplicare.proprietăţi anticorozive.grosimea stratului de adeziv.închiderea încleierii.condiţii de utilizare. .parametrii regimului de încleiere.pregătirea suprefeţelor pieselor de îmbinat. .preţ de cost.proprietăţi anticorozive. . .toxicitate. . . . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 4 Factorii de selecţie a cleiului: .condiţiile de mediu la utilizarea încleierii.V. Condiţii pentru determinarea dimensiunilor îmbinării încleiate: . . .

calitatea etc. .85 pentru teşitura cu panta de 1/10 şi 0. . . se aplică coeficienţi de reducere (0. umiditatea.factorul mediu ambiant (temperatura.factorul lemn (specie. degresate).efectul umidităţii se ia în considerare prin aplicarea unor coeficienţi de reducere.V.). prelucrate. suprafeţe curate.conduce la necesitatea limitării grosimii lamelelor. Factorii care influenţează caracteristicile mecanice ale îmbinărilor: umiditatea lemnului: .factorul clei (grosimea peliculei. viteza aerului). presiunea vaporilor. .datorită acestora. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 5 Factorii care influenţează procesul de încleiere (priză): .umiditatea va fi apropiată de cea din condiţiile de exploatare a construcţiei. 15%. tipul şi modul de dispunere a îmbinărilor în înnădire: . .90 pentru teşitura cu panta de 1/12). umiditatea max. uniformitatea.

ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 6 forma secţiunii transversale: . Caracteristici ale îmbinărilor încleiate: Îmbinările încleiate lucrează. Îmbinările încleiate asigură o comportare monolită a pieselor şi înlătură posibilitatea deformaţiilor independente ale pieselor componente. . permiţând folosirea pieselor cu secţiuni mici pentru alcătuirea elementelor cu secţiuni mari. Elementele din lemn încleiat executate raţional au proprietăţi elastice şi mecanice superioare elementelor realizate din lemn obişnuit. la forfecare în lungul rosturilor încleiate. în general. 20%. . Sporul de rezistenţă se realizează pe seama unei dispuneri corecte a materialului lemnos de diferite clase de calitate (I.la un raport l/b=8 modulul de elasticitate se reduce cu cca.pentru grinzi se recomandă raportul h/b=3. fără împingeri transversale. III) în alcătuirea secţiunii transversale. raportul l/b: .raportul maxim h/b=7. II.V.

precum şi în zona centrală.pe suprafeţe teşite. . ferme etc. îmbinările pe suprafeţe teşite sau în dinţi pană se folosesc în zonele întinse şi pentru elementele întinse.în formă de dinţi sau dinţi pană. cadre. arce. Date constructive şi particularităţi ale elementelor de construcţie din lemn încleiat: Moduri de îmbinare: . slab solicitată. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 7 Elementele de construcţie încleiate se realizează numai din lemn ecarisat. .cap la cap.V. îmbinările cap la cap se folosesc la elementele comprimate şi în zona comprimată a acestora. . Tipurile de elemente de construcţie încleiate pot fi foarte variate: grinzi drepte sau curbe.

îmbinare cap la cap. b. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 8 Fig. d. decalarea îmbinărilor . c.V. îmbinare în formă de dinţi. 1: Îmbinarea pieselor din cherestea în elemente şi structuri încleiate: a. îmbinare pe suprafeţe teşite.

panta teşiturii fiind de 1/10. îmbinarea se va face în dinţi pană pe o adâncime de 0.10 h atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată (“R” este raza de curbură iar “a” grosimea scândurii sau dulapului). . Îmbinarea pe suprafeţe teşite se face pe 0.50 m.10-0. iar la elementele curbe (arce) îmbinarea pe suprafeţe teşite se face atât în zona întinsă cât şi în zona comprimată a acestora. peste această lăţime. Lăţimea maximă a secţiunii elementelor din lemn încleiat realizate dintr-o singură piesă (scândură sau dulap) va fi de 20 cm. numărul scândurilor sau dulapilor întrerupţi va fi de ¼ din secţiune. spre a se evita solicitarea cleiului la întindere datorită contragerii şi umflării.V. secţiunea se realizează din două sau mai multe piese suprapuse în rânduri succesive. La elementele curbe (arce) având R/a>300. Lungimea minimă a scândurilor sau dulapilor din pachetul care alcătuieşte elementul de construcţie realizat prin încleiere va fi de 2. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 9 Într-o singură secţiune transversală a unui element de construcţie realizat prin încleiere. panta teşiturii fiind de 1/6. Aşezarea scândurilor sau dulapilor în secţiunea elementelor încleiate se va face astfel încât inelele anuale să fie în acelaşi sens. în zona întinsă a elementelor liniare. prin ţesere. iar grosimea acestora de cel mult 50 mm la elementele liniare şi cel mult 1/300 din raza de curbură la elementele curbe. Distanţa minimă dintre două îmbinări învecinate (pe rânduri succesive în pachet) trebuie sa fie >50cm .15 din înălţimea secţiunii (h).

3: Modul de realizare a pachetelor de scânduri încleiate cu aşezarea alternantă (incorectă) a inelelor anuale şi aşezarea convergentă (corectă) a inelelor anuale. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 10 Fig. 2: Modul de ţesere în lăţime şi pe înălţime a pieselor în cazul elementelor încleiate cu lăţimea secţiunii transversale < 20cm. Fig.V. respectiv > 20 cm. .

V. 4: Modul de dispunere a cherestelei de calităţi diferite pe înălţimea secţiunii transversale în cazul elementelor solicitate la încovoiere. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 11 Fig.

5: Modul de îmbinare a scândurilor pe înălţimea secţiunii transversale şi în lungul elementelor încovoiate (sus – la grinzi. jos – la arce).V. . ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 12 Fig.

6: Alcătuirea constructivă a elementelor încleiate şi dispunerea cherestelei de diferite categorii de calitate.V. în funcţie de natura solicitării. ÎMBINĂRI ÎNCLEIATE 13 Fig. .

CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ .CONSTRUCŢII DIN LEMN VI.

. cadre. o rigiditate redusă.VI. barele cu secţiune compusă au. Datorită cedării în timp a legăturilor îmbinărilor. tije etc).). cu excepţia celor încleiate. tălpile superioare ale fermelor cu încărcari între noduri etc. compresiune (tălpile şi diagonalele fermelor etc). arce. Calculul barelor din lemn cu secţiunea compusă se face ţinând seama de reducerea rigidităţii. compresiune cu încovoiere (stâlpi. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 2 Elementele din lemn cu secţiunea compusă pot fi solicitate la: încovoiere (grinzi solidarizate cu pene. în general.

e – bare cu zăbrele. f – bare cu inimă plină. d – bare cu fururi scurte. b – bare cu fururi continue. . 1: Tipuri de elemente (bare) cu secţiune compusă solicitate la compresiune cu flambaj: a – bare pachet. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 8 Fig.VI. c – bare cu eclise continue.

d – cu cloţuri.VI. b – longitudinale drepte. c – oblice. . CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 9 Fig. 2: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene prismatice din lemn: a – transversale reglabile.

. 3: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu pene lamelare: a – din două elemente. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 10 Fig.VI. c – detalii constructive. b – din trei elemente.

VI. 4: Grinzi cu secţiune compusă solidarizate cu scânduri încrucişate bătute în cuie. CALCULUL ELEMENTELOR DIN LEMN CU SECŢIUNE COMPUSĂ 11 Fig. .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .GRINZI - .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

1: Grinzi cu console şi articulaţii: a – alcătuire. grinzi cu console şi articulaţii (Gerber): sunt din lemn rotund sau ecarisat: .se folosesc ca pane de acoperiş – prin plasarea judicioasă a articulaţiilor se pot acoperi deschideri de 4-6 m în varianta săgeţilor egale sau momentelor egale în câmp şi pe reazem.VII. .GRINZI - 2 Grinzi cu alcătuire simplă: grinzi din lemn ecarisat: lungimea nu depăşeşte 6.00m.din condiţii de rigiditate se recomandă h/L ≥ 1/15. b – schema statică. . Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 2: Grinzi cu console şi articulaţii tipuri de îmbinări la articulaţii: a – cu bulon. b – cu piese metalice şi buloane. .GRINZI - 3 Fig.VII.

GRINZI - 4 Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 3: Grinzi cu console şi articulaţii – îmbinări moderne cu piese metalice.VII.

pentru asigurarea rigidităţii se recomandă h/L ≥ 1/15. Fig. b – diagrama de momente.sunt indicate pentru deschideri de 4-6 m.GRINZI - 5 grinzi continue din scânduri (dulapi) pe muchie: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 4: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie: a – alcătuire. . c – detaliu de îmbinare.se realizează după schema săgeţilor egale.VII.20 L. cu îmbinarea la 0. .

2l 0. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .realizarea îmbinării.2l 0. .2l 0.2l 0. 5: Grinzi continui din scânduri aşezate pe muchie .2l Fig.VII.2l 0.GRINZI - 6 0.

GRINZI - 7 grinzi cu sistem de contrafişe: . .dezavantaje: încărcările asimetrice ale contrafişelor conduc la încovoierea stâlpilor . .deschideri 5-9 m cu raportul h/l=1/5-1/3 .alcătuire şi execuţie simplă.cu subgrindă. . .se folosesc la construcţii provizorii şi auxiliare.avantaje: .asigură stabilitatea transversală a construcţiei transformând sistemul constructiv grindă-stâlp într-un sistem cadru.sistem trapezoidal.alcătuire: .cu o contrafişă. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. . .

c – sistem trapezoidal cu contrafişă.GRINZI - 8 Fig. b – cu subgrindă şi contrafişă. 6: Caracteristicile geometrice pentru grinzile cu contrafişe: a – cu o singură contrafişă.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .

VII. 3 – suburs. 7: Detalii de rezemare la grinzile cu sisteme de contrafişe: a – sistem cu suburs. 4 – contrafişă. c – sistem cu subgrindă şi contrafişe.scoabă. b – sistem cu contrafişe. 8 . 7 – reazem.GRINZI - 9 Fig. . 6 – cosoroabă. d – sistem cu suburs şi contrafişe. 1 – grindă. 5 – subgrindă. 2 – stâlp. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 8: Sisteme de contrafişe: a – contrafişe din lemn masiv.GRINZI - 10 Fig. . c – contrafişe din scânduri încrucişate. b – contrafişe din scânduri.

9: Scheme constructive la grinzi consolidate: a – sistem triunghiular.economie de material lemnos de 2 până la 3 ori Fig. . .VII. h/L=1/10-1/15.alcătuire: h/L=1/8. L=6-9 m.GRINZI - grinzi consolidate (macaz): 11 . b. L=9-15 m.se obţin deschideri mari.triunghiulare (cu un singur montant). . .se execută cu o contrasăgeată de 1/300-1/200 din deschidere .trapezoidale (cu doi montanţi). . c – sisteme trapezoidale. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se obţin prin întărirea grinzii din lemn cu un montant vertical şi un tirant din oţel.avantaje: .

VII. Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . . 10: Schema de calcul a eforturilor la grinzi de lemn consolidate cu tirant metalic (macaz).GRINZI - 12 .

d – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montanţi şi tirant bară oţel beton. c – îmbinare de mijloc cu placă înglobată în montant şi tirant bandă de oţel. .GRINZI - 13 Fig. b – îmbinare de reazem cu placă metalică înglobată. 11: Detalii de îmbinări la grinzi cu sisteme macaz: a – îmbinare de reazem cu tiranţi si placă metalică. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

inima se rigidizează cu nervuri dispuse la L/10 şi în zona sarcinilor concentrate. tălpile se fixează de inimă cu cuie. cu una sau două pante. au fost larg utilizate la realizarea construcţiilor industriale şi agrozootehnice şi la poduri. după forma secţiunii transversale: în formă de I.8-2. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . având rigiditate redusă –> se execută cu o contrasăgeată de L/200. la grinzi cu o pantă h=1/2L. 15-20 cm lăţime. alcătuire: din punct de vedere a formei. tălpile se realizează din dulapi de 3.4 cm grosime cu o înclinaţie de 30-40o faţă de talpa inferioară. 14).8 cm grosime. chesonată etc. (fig. cu două pante h=1/4L. . pot fi cu tălpi paralele. la distanţe minime normate. inima – din scânduri încrucişate de 1.GRINZI - 14 Grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie deschideri de 9-12 m.VII. din ambele părţi. pentru rigiditate h=1/9L.8-6.

GRINZI - 15 înnădirea tălpilor se face la mijlocul deschiderii. Fig. cea inferioară cu eclise şi buloane din oţel. talpa superioară se îmbină cap la cap. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 12: Tipuri de grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. unde lunecările sunt minime.VII.

Fig. . 13: Tipuri de secţiuni la grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie. 14: Construcţia unei grinzi cu inimă plină din scânduri încrucişate bătute în cuie.GRINZI - 16 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

.pachete de scânduri sau dulapi.VII.alcătuire: .50 m. .L=5-20(25)m. căpriori etc... cu două pante şi curbe). cu secţiune dreptunghiulară.Lmax=7.GRINZI - 17 Grinzi încleiate din pachete de scânduri: .din scânduri sau dulapi pe muchie . cu două pante. Fig.cu o pantă. h/L≥1/16. cu o pantă.utilizate ca pane. I. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . T. 15: Principalele tipuri de grinzi încleiate (drepte. . curbe . cheson etc.

GRINZI - 18 Fig. Fig. 16: Tipuri de secţiuni la grinzi încleiate.VII. 17: Date constructive pentru principalele tipuri de grinzi încleiate din pachete de scânduri aşezate pe lat. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .

se reduce greutatea proprie. . .GRINZI - 19 cu inima subţire din placaj: . Fig.alcătuire: . ..utilizate ca pane. .dreaptă.avantaje: .VII. cu moment de inerţie a. variabil. căpriori etc. constant b. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 18: Grinzi încleiate din lemn cu inima dreaptă din placaj de construcţie.inima din placaj: .ondulată. .se face economie de lemn şi metal.

Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 19: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru realizarea grinzilor încleiate cu inima plină din placaj de construcţie. 20: Construcţia grinzilor cu inima din placaj ondulat.GRINZI - 20 Fig.VII.

. etc. .GRINZI - 21 armate: . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII. în industria chimică.armare – cu bare din oţel obişnuit. . Fig.alcătuire: . 21: Grinzi cu eforturi iniţiale: 1-tiranţi din otel. . 2-blocaje metalice.se folosesc cleiuri (răşini) epoxidice..cu secţiune dreptunghiulară sau profilată.utilizate în medii corozive.

VII. 22: Tipuri de secţiuni caracteristice pentru grinzi armate.GRINZI - 22 pretensionate: . .alcătuire:. . Fig.armate cu bare pretensionate din oţel de calitate superioară. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .utilizate ca elemente de acoperiş şi grinzi de planşeu.pretensionarea se foloseşte la consolidarea economica a elementelor. .

GRINZI CU ZĂBRELE- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.

Alcătuire şi calcul: .se realizează de obicei cu o contrasăgeată constructivă de L/200. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se consideră şi se calculează în ipoteza nodurilor articulate. iar talpa superioară uneori (în cazul încărcărilor între noduri) şi la încovoiere.GRINZI CU ZĂBRELE- 2 Se consideră grinzi cu zăbrele sau ferme sistemele compuse din bare izolate şi articulate încărcate în noduri şi între noduri. 1: Schemele de bază pentru grinzile cu zăbrele folosite în construcţii de lemn .VII. . Fig. Barele sistemului lucrează la eforturi axiale de întindere sau compresiune.

.pot fi triunghiulare sau cu tălpi paralele. . Ferme din scânduri: h=L/5 Ferme din scânduri îmbinate cu cuie.L = 6 .talpa superioară se execută din doi dulapi (scânduri) iar diagonalele din una singură. Se va da o atenţie îmbinărilor prin chertare şi centrării corecte a nodului de reazem. . Avantajul constă în confecţionarea simplă şi posibilitatea corectării săgeţii în timpul exploatării.9 m. . iar pentru barele întinse se foloseşte oţel.pot fi trunghiulare sau segment de cerc.necesită consum mare de manoperă calificată pe şantier şi lemn de calitate superioară (pentru tălpile inferioare puternic întinse).VII. .se execută din lemn rotund sau ecarisat. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . – – – Lemnul se utilizează pentru realizarea tălpilor şi diagonalelor comprimate.GRINZI CU ZĂBRELE- 3 Ferme dulghereşti: .h=L/5. . .

2: Schema şi construcţia unei ferme din scânduri bătute în cuie. .GRINZI CU ZĂBRELE- 4 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

în cazul când acesta se execută prin chertare laterală .Fig. 3: Moduri de rezolvare a nodului de la reazem • Nodul de reazem se realizează cu ajutorul unei fururi aşezate între elementele celor două tălpi sau cu buloane şi dornuri de oţel.

.GRINZI CU ZĂBRELE- 5 Fig. 4: Construcţia unei ferme cu zăbrele prinse excentric în noduri.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

se realizează din dulapi. 5: Schemele constructive şi detaliile caracteristice pentru ferme din dulapi îmbinate cu pene inelare netede din oţel . Fig. îmbinarea se realizează cu pene inelare cu dinţi sau cu ghiare.20 m. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . - pot fi trunghiulare sau trapezoidale.GRINZI CU ZĂBRELE- 6 Ferme din scânduri îmbinate cu pene metalice.VII. necesită consum mare de manoperă calificată în fabrici sau ateliere specializate. L = 15 .

GRINZI CU ZĂBRELE- 7 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 6: Construcţia fermei de 21 m deschidere cu pene (şaibe) cu ghiare din metal .VII.

. . segment de cerc.VII. .talpa superioară este din grinzi cu secţiunea simplă sau compusă. Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi drepte. poligonale. h = L / 6 .se realizează dintr-un numar redus de elemente tipizate.pot fi trunghiulare. .L = 10 – 12 m.elementele comprimate sau comprimat încovoiate sunt din lemn iar cele întinse din oţel. . . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . trapezoidale.se folosesc la realizarea acoperişurilor fără tavan cu deschideri mari de 12-40 m.nodurile de la coamă şi de la reazem se realizează cu excentricităţi pentru reducerea momentului.GRINZI CU ZĂBRELE- 9 Ferme moderne din lemn şi metal . în fabrici sau ateliere specializate.

7: Ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate .GRINZI CU ZĂBRELE- 10 Fig.VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

8: Schema de calcul pentru ferme triunghiulare din lemn şi metal cu talpa superioară din grinzi încleiate.GRINZI CU ZĂBRELE- 11 Fig. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .VII.

.diagonalele comprimate sunt din lemn iar cele întinse şi talpa inferioară din profile laminate (L).GRINZI CU ZĂBRELE- 12 Ferme trapezoidale din lemn şi metal. . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .VII.îmbinările se realizează cu buloane.pot fi cu o pantă sau cu două pante. . pane – iar grinda inferioară numai la efort axial de compresiune) . .talpa superioară poate fi din două grinzi suprapuse cu spaţii între ele (grinda superioară lucrează numai la încovoiere provenită din sarcini locale –de ex.L = 15 – 24 m. .

.VII.îmbinările în noduri se realizează cu eclise. 9: Schemele constructive pentru principalele tipuri de ferme segment .GRINZI CU ZĂBRELE- 13 Ferme segment cu talpa superioară din elemente încleiate. . . buloane din oţel sau şuruburi pentru lemn.L = 20 – 30 m. . h = L / 7 . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .se folosesc la hale industriale şi agrozootehnice.talpa inferioară se realizează din două profile din oţel cornier. .talpa superioară se realizează curbă – se ţine seama în calcule de aceasta prin introducerea coeficientului kcurb.talpa superioară poate fi continuă. Fig.

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 14 Fig. 10: Schema şi construcţia fermei segment din lemn şi metal de 18 m . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

h = L / 7 . . 11: Construcţia fermei poligonale din lemn şi metal de 18 m deschidere . cu o contrasăgeată constructivă.se realizează prin montare pe şantier. Fig.VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 15 Ferme poligonale.talpa superioară este din elemente drepte înscrise într-un arc de cerc. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . .L = 20 – 30 m.

CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 12: Sisteme de grinzi cu diagonale triunghi .sunt realizate prin încleiere. . intercalate sau diagonale îmbinate cu cep. 8 m. . .se folosesc ca grinzi sau pane de acoperiş.VII. cu elemente multiple ale tălpii şi diagonalelor.GRINZI CU ZĂBRELE- 16 Ferme din lemn (scânduri sau dulapi) de tip special.L = max. Fig.înălţimea maximă a acestui tip de fermă nu depaşeşte 60 cm. .

13: Diagonale triunghi încleiate Fig.GRINZI CU ZĂBRELE- 17 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 14: Diagonale triunghi îmbinate cu plăcuţe metalice .VII.

VII.GRINZI CU ZĂBRELE- 18 Fig. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE . 15: Fermă trapezoidală de 60 m deschidere având tălpile şi diagonalele realizate din mai multe elemente încleiate .

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VII. CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

. Sisteme tradiţionale . deschiderile se iau egale.. reducându-se astfel momentul încărcării din riglă. .executate pe şantier (cadre-ferme sau cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie).CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Particularitatea cadrelor constă în existenţa unui nod rigid în locul îmbinării riglei cu stâlpul. Clasificare: . contrafişele se dispun la o treime din deschidere. execuţia este simplă. .executate în fabrică sau în ateliere specializate (cadre prefabricate din lemn încleiat). îmbinarea riglelor cu stâlpii se face simplu. prin chertare frontală.cadre cu două articulaţii şi cadre cu trei articulaţii.caracteristici: Cadre sistem cu contrafişe sunt soluţii constructive tradiţionale pentru utilizarea lemnului brut.

1: Schemele de bază ale sistemelor cu contrafişe. Cadre-ferme .CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig.pentru deschideri de 9-15 m sunt de tip cadre cu două articulaţii cu grinzi cu inima plină sau cu zăbrele..sunt structuri tradiţionale cu caracter provizoriu. .se utilizează la construcţii tip şopron. . .

pentru deschideri mai mari (15-18 m) se utilizează cadre cu zăbrele cu trei articulaţii. din lemn rotund. 2: Cadre-ferme alcătuite din grinzi cu inima plină sau din grinzi cu zăbrele dulghereşti . Fig.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 ..

CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig. 3: Construcţia cadrelor-ferme de 12 m deschidere: a. b. – cu rigla grindă cu zăbrele ..cu rigla grindă cu inima plină. .

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

6

Cadre cu inima plină din scânduri încrucişate bătute în cuie
- rigla se poate realiza dreaptă (cu pantă) sau curbă; - pentru deschideri de 12-15 m se realizează cu două articulaţii; - pentru deschideri de 15-18 m se realizează cu trei articulaţii.

Fig. 4: Tipuri de bază ale cadrelor de lemn cu inima plină din scânduri încrucişate a., b. – cu două articulaţii; c. – cu trei articulaţii.

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

7

Fig. 5: Construcţia unui cadru cu trei articulaţii cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie de 14 m deschidere

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

8

Fig. 6: Schema de lucru a cadrelor cu trei articulaţii

- se realizează cu două sau trei articulaţii, din lemn încleiat; - au deschideri uzuale de 12-45 m dar şi mai mult (60 m).

Sisteme moderne - caracteristici:
Cadre cu trei articulaţii

- sunt cel mai des utilizate; - se realizează cu deschideri de 18-60 m; - semicadrele sunt prefabricate monolit, cu moment de inerţie variabil, cu înălţimea maximă în nod si minimă în articulaţii;

- CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII -

9

Din condiţia de rigiditate: - hnod ≥ 1/35l, unde l este deschiderea cadrului; - hreazem ≥ 0,4 hnod, hcheie ≥ 1,25b, unde b este lăţimea secţiunii transversale;

Fig. 7: Principalele tipuri de cadre încleiate cu trei articulaţii: a. – alcătuite dintr-un singur prefabricat; b., c., d. – alcătuite din două sau mai multe elemente prefabricate.

pentru realizarea nodului stâlp-riglă scândurile se curbează. respectând o rază de curbură Rmin≥(150-200)a.CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 . Fig. unde a este grosimea scândurilor.. după un arc de cerc de lungime S care se determină pentru unghiul la centru α=76o. 8: Realizarea semicadrelor încleiate în funcţie de calitatea materialului . la execuţie.

cadre încleiate cu inima din scânduri încrucisate cu rigla curbă. . 9: Principalele tipuri de cadre încleiate cu două articulaţii: a. – cadre încleiate cu inima din scânduri încrucişate cu rigla în două pante. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate drepte. c. Fig..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Cadre cu două articulaţii: au deschideri uzuale de 12-15 m. b. . d. – de tip fermă cu rigla din grinzi încleiate curbe.

b..CADRE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Cadre cu zăbrele Fig. Fig. 11: Schema cu principalele caracteristici geometrice ale cadrelor cu zăbrele cu pod rulant . – cadre cu două articulaţii. 10: Schemele constructive pentru cadre cu zăbrele: a. – cadre cu trei articulaţii.

CONSTRUCŢII DIN LEMN VII.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII- . CONSTRUCŢII DIN ELEMENTE PLANE .

1: Schema statică şi date constructive la arce cu două articulaţii . Clasificare: . Fig. Se utilizează la construcţii civile.. industriale. etc.după schema statică (cu două sau trei articulaţii. cu tirant sau fără tirant).ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 2 Arcele fac parte din categoria sistemelor constructive plane cu împingeri şi se pot realiza cu tirant sau fără tirant. poduri.

. .după modul de execuţie (sisteme tradiţionale sau sisteme moderne) .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 3 Fig. 2: Schema statică şi date constructive la arce cu trei articulaţii.

. -se folosesc pentru deschideri de 6-30 m.particularităţile sunt legate de îmbinări şi tiranţi. .caracteristici Arce cu trei arţiculatii din grinzi drepte .se realizează din două grinzi cu secţiune simplă sau compusă aşezate oblic. Fig. – din grinzi consolidate (macaz). b. – din grinzi drepte. 3: Schemele constructive pentru arce cu trei articulaţii: a. .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 4 Sisteme tradiţionale .

4: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din grinzi drepte ..ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 5 Fig.

75 – 1. Arce cu trei articulaţii din grinzi segment de cerc .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 6 Arce cintre .50 m. .. .se realizează din grinzi cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie sau grinzi cu inima subţire din placaj (h/L=1/30).se realizează din elemente de tip lamele (in 2. . .distanţa dintre arce este de 0.au talpa superioară curbă. 3 sau 4 rânduri). . 5: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu inima plină din scânduri încrucişate sau din placaj exterior. cu tirant sau fără tirant. Fig.se realizează cu deschideri mari.au deschideri mici.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 7 Fig. 6: Construcţia arcelor cu trei articulaţii din grinzi segment cu inima din scânduri încrucişate bătute în cuie .

. . ξ lungimea de flambaj a arcului lf se ia: ..5 S pentru arce cu două şi trei articulaţii încărcate asimetric.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 8 Calculul .6 S pentru arce cu două articulaţii încărcate simetric.în cazul îmbinărilor de solidarizare cu tije lamelare (plăcuţe) se calculează şi numărul acestora. . .pentru calculul coeficienţilor λ. φ.0.7 S pentru arce cu trei articulaţii încărcate simetric. .0.0.se ţine seama de avantajele rezemării parţiale a secţiunii la naşteri şi la cheie (sub axa grinzii). .se face ca pentru o bară comprimat-încovoiată.

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 9 Diagramele de eforturi pentru arcul cu două articulaţii Fig. c. – forţa axială Fig.– momentul încovoietor. b. d. c. – forţa axială . 7: Încărcări uniform distribuite verticale: a. – forţa tăietoare.– momentul încovoietor. – forţa tăietoare. – deformata. b. 8: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. – deformata. d.

– forţa axială . – deformata. b. d. – forţa axială Fig.. c. 10: Încărcări uniform distribuite verticale şi orizontale: a. d. c. – forţa tăietoare. – forţa tăietoare. 9: Încărcări uniform distribuite verticale: a.– momentul încovoietor. – deformata.– momentul încovoietor.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 10 Diagramele de eforturi pentru arcul cu trei articulaţii Fig. b.

. cu sau fără tirant.pentru deschideri mari se folosesc arce masive aşezate la 6-9 m interax.sunt sisteme realizate din arce încleiate cu deschideri de 20-100 m şi chiar mai mult.au capacitate portantă.caracteristici . ţinând seama de coeficientul de corecţie kcurb subunitar cu care se afectează valoarea σac. . ziduri sau fundaţii). arcul se calculează la compresiune cu flambaj pentru valoarea forţei axiale N care acţionează la ¼ din deschidere. iar pentru deschideri mici arce uşoare aşezate la distanţa de 3-4 m interax. îmbinării cu elementele metalice (tiranţi. rigiditate şi durabilitate ridicată.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 11 Sisteme moderne .arcele cu tiranţi reazemă pe stâlpi sau ziduri: f/L=1/6 – au deschiderea de 20-30 m. piese pentru articulaţii etc. . după cum s-a precizat mai sus. .se face pentru ipoteza cea mai defavorabilă la compresiune cu încovoiere în planul curburii. la naşteri). . Lungimea de flambaj a arcului se consideră în funcţie de caracteristicile acestuia şi de modul de încărcare.arcele fără tirant reazemă direct pe fundaţii: f/L=1/2-1/4 – au deschiderea de 30-60 m şi chiar mai mult (100-120 m) – se realizează cu trei articulaţii. Calculul . .construcţia arcelor implică rezolvarea detaliilor de realizare a articulaţiilor (la cheie.se realizează cu două sau cu trei articulaţii. Pentru valori mici ale momentului încovoietor. pentru momentul încovoietor maxim (Mmax) şi forta axială aferentă (Naf ). conform prevederilor pentru barele drepte solicitate la compresiune excentrică. . .) precum şi rezolvarea detaliilor de rezemare (pe stâlpi.

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 12 Fig. 11: Scheme constructive pentru arce încleiate cu două articulaţii şi cu trei articulaţii cu tirant sau fără tirant Fig. 12: Construcţia arcelor încleiate cu trei articulaţii ..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 13 Fig.. 13: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

14: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 14 Fig..

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 15 Fig.. 15: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu trei articulaţii cu tirant .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 16 Fig. 17: Variante constructive pentru realizarea articulaţiilor la cheie .. 16: Variante constructive pentru realizarea îmbinării rigide la arce cu două articulaţii Fig.

. 18: Modul de realizare a nodului de reazem .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 17 Fig.

se pot realiza din ferme segment cu tălpi drepte sau curbe. Fig.. 19: Arce cu trei articulaţii din ferme segment cu tirant şi fără tirant .ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 18 Arce cu zăbrele .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 19 Fig. 20: Schema constructivă a unui arc cu trei articulaţii din ferme poligonale de 26 m deschidere ..

.ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 20 Fig. 21: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu două articulaţii din lemn lamelar încleiat .

ARCE CU DOUĂ ŞI TREI ARTICULAŢII - 21 Fig.. 22: Schema constructivă şi detalii caracteristice pentru un arc cu zăbrele cu trei articulaţii din lemn lamelar încleiat .

STABILITATEA SPAŢIALĂ A COSTRUCŢIILOR DIN ELEMENTE PLANE .CONTRAVÂNTUIRI- .CONSTRUCŢII DIN LEMN VIII.

. de regulă. la capetele construcţiei. contravântuirile se pot amplasa în planul tavanului. seism).CONTRAVÂNTUIRI - 2 Structurile portante din elemente plane se calculează pentru încărcări a căror direcţie de acţionare coincide cu planul structurii. Pentru preluarea încărcărilor orizontale (vânt. La acoperişurile cu tavan. trebuie prevăzute contravântuiri care împreună cu elementele structurii să formeze un sistem rigid. . Contravântuirile din planul acoperişului se dispun. Contravântuirile se pot amplasa atât în planul acoperişului cât şi în planul pereţilor longitudinali şi frontali.

dacă e cazul (la mijlocul acoperişului). în câmp. din tiranţi de oţel lat sau rotund.. arce etc. cadre. .CONTRAVÂNTUIRI - 3 Încărcarea din vânt care acţionează transversal este preluată de scheletul structurii principale de rezistenţă a clădirii formată din pereţi portanţi. rigle din lemn. Alcătuirea contravântuirilor: din dulapi. La cadre şi arce fără tirant se dispun contravântuiri şi în planul pereţilor: sistem spaţial. Preluarea încărcării din vânt de către contravântuiri dispuse în planul acoperişului: la cele două capete.

1: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii realizate din elemente portante plane.CONTRAVÂNTUIRI - 4 Fig.. .

. Fig.CONTRAVÂNTUIRI - 5 Fig. 3: Modul de prindere a contravântuirilor. 2: Scheme de principiu privind contravântuirea spaţială a structurilor realizate din elemente portante plane..

4: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant. .CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig..

CONTRAVÂNTUIRI - 6 Fig.. . 5: Contravântuiri orizontale şi înclinate la construcţii cu schelet portant.

CONTRAVÂNTUIRI - 7 Fig. 6: Modul de dispunere a contravântuirilor la construcţii cu schelet portant format din cadre cu două sau trei articulaţii.. .

CONSTRUCŢII DIN LEMN
IX. STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

1

Spre deosebire de sistemele plane, cele spaţiale au avantajul că distrugerea unui element din structură nu poate să ducă la dărâmarea întregii construcţii, deoarece se realizează o redistribuire a eforturilor în celelalte elemente ale structurii legate spaţial cu elementul distrus. Distrugerea se poate produce din cauza unor deformaţii mari, care duc la deformarea formei geometrice generale a construcţiei. Folosirea construcţiilor spaţiale din lemn este raţională în următoarele cazuri:
– la construcţii cu deschideri mari când se urmăreşte utilizarea întregului gabarit al construcţiei; la construcţii cu împingeri, când se urmăreşte ca împingerea să nu fie transmisă concentrat ci distribuit; la construcţii cu destinaţii speciale (hangare) când sunt necesare porţi în pereţii longitudinali; la acoperişuri pentru clădiri de formă circulară, pătrată sau poligonală de tipul cupolelor şi bolţilor.


– –

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

2

Clasificare:
după forma în plan:
dreptunghiulară; poligonală; circulară.

• • •

după forma geometrică:
bolţi cilindrice; bolţi întretăiate; pânze poligonale.

după modul de alcătuire constructivă:
• • • • • • • bolţi membrane subţiri (cu sau fără nervuri); suprafeţe cutate cu nervuri; bolţi lamelare; cupole membrane; cupole lamelare; cupole din arce cu trei articulaţii; cupole geodezice.

- STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN -

3

Bolţi membrane – sunt cu pereţi subţiri din straturi suprapuse
din scânduri îmbinate cu cuie sau clei.
După forma geometrică pot fi:
cilindrice sau întretăiate; cu sau fără nervuri.

Suprafeţe cutate – realizează acoperişuri de formă poligonală
cu deschideri de 10-30 m.

Bolţi lamelare – sunt construcţii spaţiale alcătuite din
elemente prefabricate tipizate din lemn ecarisat (dulapi) aşezate după două direcţii.
Pe acelaşi principiu se pot realiza bolţi lamelare întretăiate şi cupole lamelare; Se realizează construcţii cu deschideri de 12-80 m.

Cupole membrane – sunt alcătuite din câteva rânduri de
Se realizează construcţii cu deschideri de 12-35 m.

podini inelare încrucişate din scânduri fixate prin cuie sau încleiere.

Cupole geodezice – sunt realizate din bare cu dublă curbură Se realizează construcţii cu deschideri de 60-100 m.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 4 Cupole din elemente plane – sunt realizate din arce cu trei articulaţii cu zăbrele sau cu inima plină. . care lucrează la eforturi axiale. 1: Suprafeţe cutate.. Fig.

2: Suprafeţe cilindrice..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 5 Fig. .

. 3: Suprafeţe cilindrice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 6 Fig. .

. 6: Îmbinarea de reazem la suprafeţe cilindrice.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 8 Fig..

Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 7 Fig. . 5: Sisteme de îmbinare. 4: Suprafeţe conoidale..

.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 9 Fig. 7: Suprafeţe hiperbolice.. Fig. 8: Realizarea suprafeţelor hiperbolice.

STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 10 Fig. 4 . 6-inel inferior de reazem .inel superior.nervuri.podină oblică.podină inelară.arce de rigidizare. 2 . 3 . 5 .. 9: Cupola membrană cu nervuri şi arce de rigidizare: 1 .

3 .inel superior. 4 . 5 .podină radială.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 11 Fig. 6-inel de reazem ..podină oblică. 10: Schema şi detaliile constructive caracteristice unei cupole realizate din arce încleiate: 1 .arce încleiate. 2 – pane inelare.

12: Sisteme cu bolţi membrane întretăiate (închise).STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 12 Fig.. 11: Construcţia bolţilor membrane subţiri: 1 – astereală longitudinală inferioară. 3 – astereală longitudinală superioară. 2 – astereală înclinată. 5 – arcul fronton. . 4 – nervuri de rigidizare. Fig.

14: Bolta lamelară cilindrică cu: a – reţea dreptunghiulară. . c – cu secţiune compusă din lemn şi placaj de construcţie. Fig.. b – din lemn încleiat.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 13 Fig. 13: Tipuri de lamele: a – din lemn obişnuit. b – reţea rombică.

15: Construcţia bolţii lamelare cu reţea rombică şi detalii de îmbinare în noduri cu şuruburi (buloane) ..STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 14 Fig.

17: Sisteme de îmbinare în noduri la cupola geodezică .. 16: Scheme de principiu pentru cupole geodezice. Fig.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 15 Fig.

– vedere în perspectivă. e. d.STRUCTURI SPAŢIALE DIN LEMN - 16 Fig.. . zăpezii şi a vântului: a. – repartiţia coeficientilor de presiune din vânt. – vedere în plan. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii şi zăpezii. b. 18: Comportarea cupolelor geodezice sub acţiunea greutăţii proprii. zăpezii şi a vântului. c. – deformata sub acţiunea greutăţii proprii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->