I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

Zoltan Kiss Traian Onet

PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON

DUPA SR EN 1992-1

Editura Abel 2008

PREFATA.

,

In ultima perioada tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucrari remarcabile.

Constructiile din beton armat, avand un domeniu larg de utilizare, prezinta 0 importanta tehnica si economica ridicata, Tocmai de aceea sustinerea dezvoltarii in acest domeniu este esentiala pentru intreaga industrie a constructiilor.

Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezinta diferente mari de la 0 tara la alta. Trebuie sa luam in considerare insa 0 Europa rara granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozitia geografica a unei tari.

Uniunea Europeans favorizeaza libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre larile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive - CPD). Parte integranta a acesteia, 0 formeaza elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistenta,

In tarile membre ale Comunitatii Europene prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranta cat si in privinta principii lor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care tarile membre, inca de la. inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizarii unei pieti unitare.

Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenta sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). In Uniunea Europeana elaborarea acestora a fost incredintata Comitetului European pentru Standarde (Comite Eurpeen de Normalisation, CEN).

Primele rezultate ale straduintelor uniformizarii standardelor nationale au aparut la sfarsitul anilor 70 si tot atunci au aparut primele recomandari de proiectare unitara, asa numitele Model - Cod-uri (MC). Elaborarea acestora a fost precedata de 0 activitate pregatitoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nationale, Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar ca nivelul eel mai scazut de siguranta l-au avut tarile din estul Europei. Proiectarea dupa metoda starilor limita, insa, in aceste tari se folosea de mult, pe cand in tarile vestice inca nu era in uz.

Lansarea reala a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceasta data larile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaborarii reglementarilor proiectarii structurilor de rezistenta, asa numiteprestandarde (ENV).

Cresterea vertiginoasa a volumului de informatii a permis imbunatatirea substantial a a prescriptiilor de proiectare ale carer prevederi reflects mai fidel comportarea reala a constructiilor de beton armat conferind 0 siguranta mai mare structurilor realizate

Prestandardele au facut posibil ca anumiti parametri si proceduri de calul sa poata fi alease in mod diferit in tarile membre. Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate.

Tarile membre, pe langa prestandarde, trebuie sa pregateasca Documente N ationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordanta cu specificul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de siguranta care decurg din acestea din urma, pentru tarile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV,dar in cadrul unei tari membre UE cele doua se pot folosi doar impreuna.

3

I I I I I I I

I I I

I I I I

I I

I

I I I

~I

I

I I I I

I I

I I I

I I I

I I

I I

I

I

In prezent standardele existente si Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in to ate tarile Uniunii Europene sa se treaca la utilizarea exclusiva a normelor EN.

Din pacate, pana in prezent in Romania nu a aparut Documentul National de Aplicare.

Lucrarea de fata s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au adaugat ~i prevederile din noul cod PIOO-2006.

Prin continut si modul de abordare a subiectelor, manualul se adreseaza atat studentilor cat si

inginerilor din proiectare ~i executie, '

Autorii adreseaza multumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la

rehnoredactarea lucrarii.

Cluj - Napoca, aprilie 2008

Autorii

4

l. 1.1 1.2 1.2.1 1.2.2 1.2.3

1.3 1.4 1.5

1.5.1 1.5.2 1.5.3

1.6 1.7 1.7.1 1.7.2 1.7.3

1.8 1.9

1.9.1 1.9.1.1 1.9.1.2 1.9.1.3

1.9.2

1.9.3 1.9.4 1.9.5

CUPRINS

PREFATA .

CUPRINS .

NOTATII PRINCIPALE .

CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE .

Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton .

Scopul si cerintele proiectarii .

Scopul proiectarii .

Cerinte fundamentale ..

Cerinte de durabilitate ..

Durata de viata proiectata .

Siguranta optima sau riscul acceptabil.. ..

Aplicarea conditiei de siguranta la studiul structurilor. ..

Stabilirea unor stari limita ..

Gestionarea sigurantei structurale ..

Metodele de calcuL .

Semnificatia coeficientului de comportare sigura f3 ..

Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limita) .

Stari limita ..

Situatii de proiectare .

Principiile de proiectare la starile limita .

Metoda bazata pe analiza comportarii sigure ..

Analiza structurala .

Modelarea comportarii structurale .

Analiza liniara elastica cu sau lara redistribuire ..

Analiza plastica ..

Analiza ne-liniara .

Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul II

sub incarcari axiale .

Efectele secundare ale precomprimarii .

Conditii de ductilitate de ansamblu ~i locals ..

Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate ..

2. CARACTER1ST1C1LE DE CALCUL ALE MATERIALELOR

$1 ACTIUN1LOR : ..

2.1 Betonul. .

2.1.1 Rezistentele betonului .

2.1.2 Deformatiile elastice .

2.1.3 Curgerea lentil si contractia ..

2.1.4 Diagrama efort-deformatie ..

2.1.5 Betonul confinat ..

2.1.6 Betonul cu agregate usoare ..

2.2 Armsturi ; ..

2.2.1 Armatura nepretensionata .

2.2.2 Armature pretensionata .

2.3 Actiuni in constructii / .

2.3.1 Clasificarea actiunilor ~ .

2.3.2 Intensitatile caracteristice ale aetiunilor .

2.3.3 Intensitatile de calcul ale actiunilor .

2.3.4 Combinatia actiunilor pentru starile limits ultime (lara oboseala) ..

5

3 5 11 15 15 17 17 17 17 18 19 20 20 20 22 23 24 24 25 25 26 28 28 29 30 32

32 32 33 34

35 35 35 36 36 39 40 41 43 43 45 46 46 47 47 48

I I I

I I

I I I I I

I I I I

I I I

I I

I

I
I 2.3.5
I 3
I 3.1
3.1.1
3.1.2
I 3.1.3
3.1.3.1
3.1.3.2
I 3.1.4
3.1.4.1
3.1.4.2
I 3.2
3.2.1
3.2.1.1
I 3.2.1.2
3.2.2
3.2.2.1
I 3.2.2.2
3.2.2.3
3.2.3
I 3.2.3.1
3.2.3.2
3.2.3.3
I 3.2.3.4
3.2.3.5
3.2.3.6
I 3.2.3.7
3.3
3.3.1
I 3.3.2
3.3.3
3.4
I 3.4.1
3.4.2
3.4.3
I 3.4.3.1
3.4.3.2
I 3.4.3.3
3.5
I 3.6
3.6.1
3.6.2
I 3.6.3
4.
I 4.1
4.2
I 4.2.1
I Combinatia actiunilor pentru starile limita de serviciu .

PROIECT AREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT

IN- STAREA LIMITA. ULTIMA. .

"I' ~ ~ c. ~ . l~

ncovoierea cu sau tara torta axra a .

Ipoteze de cal cuI. , .

Relatii de calcul. : .

Dimensionarea grinzilor .

Sectiuni dreptunghiulare '" .

Sectiuni in forma T ; .

Dimensionarea stalpilor ; .

Sectiuni dreptunghiulare .

Sectiuni circulare si inelare .

Forta taietoare .

Determinarea fortei taietoare de calcul VEd ......................................................•.. Grinzi simplu rezemate sau continue .................................................................•

Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice .

Calcululla forta taietoare , .

Etapele de calcul. .

Elemente care nu necesita armature transversal a din calcul (VEd < VRd,c) .

Elemente care necesita armatura transversala din calcul (V Ed > V Rd,c) , .

Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale .

Forfecarea intre inima si placa grinzilor T .

Verificari alezonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite .

Console scurte .

Colturile grinzilor frante .

N oduri de cadru .

lncarcari aplicate pe inaltimea grinzii sau suspendate .

Goluri in inima grinzilor ~ .

Torsiunea .

Stabilirea sectiunii de cal cuI. .

Modelul de calculla torsiune .

Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunii .

Strapungerea , .

Perimetrul de control. ; .

Determinarea efortului de calcul VEd : .

Calcululla strapungere .

Etapele de cal cuI. .

Capacitatea portanta la strapungere a placilor tara armatura specifica

(VEd < VRd,c) ..

Capacitatea portanta la strapungere a placilor cu armatura specifica

(VEd > VRd,c) ..

Incarcari locale , .

Verificarea in starea limita de oboseala.. .

Eforturi pentru verificarea la oboseala.. ..

Procedeul de verificare a armaturilor ~ .

Procedeul de verificare a betonului .

VERIFICAREAIN- STA.RILE LIMITA DE EXPLOATARE .

Limitarea eforturilor : .

Fisurarea .

Controlul fisurarii tara calcul direct. .

6

49

51 51 51 52 55 55 58 59 59 65 67 67 67 69 71 71 72 73 77 77 79 81 84 87 88 89 92 92 93 94 96 96 97

100 100

100

101 102 103 103 106 107

109 109 109 111

4.2.2 Calculul deschiderii fisurilor .

4.3 Deformatii .

4.3.1 Verificarea rara calculul explicit.. .

4.3.2 Verificarea sagetilor prin calcul.. .

5.1 5.1.1 5.1.1.1 5.1.1.2

5.1.2 5.1.3 5.l.3.1

5.1.3.2

5.1.4 5.1.4.1 5.1.4.2 5.l.4.3

5.2

5.2.1 5.2.l.1 5.2.1.2 5.2.1.3 5.2.1.4 5.2.1.5 5.2.l.6 5.2.1.7

5.2.2 5.2.2.1 5.2.2.2

. 5.2.2.3 5.2.2.4 5.2.2.5 5.2.2.6

5.2.3 5.23.1 5.2.3.2 5.2.3.3

5.2.4 5.2.4.1 5.2.4.2 5.2.4.3 5.2.4.4

5.2.5 5.2.5.1 5.2.5.2 5.2.5.3 5.2.5.4

5.3 5.3.1 5.3.l.1 5.3.l.2

5. REGULI DE ALCATUlRE CONSTRUCTIV A .

Reguli generale pentru annare , .

Stratul de acoperire cu beton ; .

Acoperirea minima cu beton, Cmin .

Tolerante admisibile In pozitia armaturilor .

Distanta dintre barele longitudinale .

Ancorarea si innadirea armaturilor pentru beton annat.. .

Ancorarea armaturilor , .

Innadirea armaturilor .

Ancorarea si cuplarea armaturilor pretensionate ..

Ancorarea armaturilor preintinse .

Ancorarea armaturilor postintinse ..

Cuplarea armaturilor pretensionate .

Reguli de armare pentru elemente structurale ..

Placi .

Grosimi ..

Dispozitii privind armatura din incovoiere ..

Dispozitii privind armarea la forta taietoare .

Placi tip dala ..

Realizarea golurilor In placi ; ..

Armarea placilor frante (rampa scari si podest) ..

Centuri .

Grinzi ..

Forma si dimensiunile sectiunii transversale ..

Dispozitii constructive privind armarea longitudinala.. ..

Dispozitii constructive privind armarea transversala., ..

Armarea la torsiune ..

At'filatea de suprafata .

Annarea In jurul golurilor ..

Stalpi .

Forma si dimensiunile sectiunii transversale ..

Armatura longitudinal a de rezistenta .

Armature transversala : .

Noduri de cadre .

Tipuri de noduri mono lite .

Armarea coltului de cadru mono lit. .

Armarea nodurilor superioare mono lite .

Annarea nodurilor de cadre etajate monolite .

Pereti din beton armat (diafragme) ..

Forme si dimensiuni .

Armarea peretilor .

Annarea riglelor de cuplare .

Armarea intersectiilor de pereti la rezervoare si bazine ..

Reguli suplimentare pentru. elemente ~l structuri prefabricate ..

Plansee · .

Elemente prefabricate de suprafata .

Alcatuirea planseelor : .

7

113 I
115 I
115
116
119 I
119
119 I
119
121
121 I
122
122 I
128
132
132 I
133
134
134 I
134
134
135 I
142
142
145 I
147
147
148 I
148
149
153 I
155
156
157 I
157
157
158 I
159
162
162 I
163
164
164 I
169
169
170 '1
175
176
177 I
177
177
177 I
I I I I I I

I I I

I I

I I

I I I I I I I I I

5.3.1.3

5.3.2 5.3.2.1 5.3.2.2 5.3.2.3

5.3.3 5.3.3.1 5.3.3.2 5.3.3.3

5.3.4 5.3.4.1 5.3.4.2 5.3.4.3

5.3.5 5.3.5.1 5.3.5.2 5.3.5.3

Decofrarea si montajul elementelor de suprafata.. ..

Grinzi .

Forma si dimensiunile sectiunii transversale ~ .

Aparate de reazem .

Montajul grinzilor prefabricate .

Stalpi .

Forma si dimensiunile stalpilor ..

Imbinarca stalpilor , ~ ..

Montajul stalpilor .

N oduri de cadru .

Tipuri de noduri .

N oduri articulate .

N d .. id .. id

o Ufl ngl e sau semIngl e ..

Pereti .

Forma elementelor prefabricate ..

Imbinarea elementelor prefabricate ..

Decofrarea si montajul panourilor .

6. !ROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT

IMPOTRIV A INCENDIILOR .

6.1 Criterii de rezistenta la incendiu .

6.2 Aprecierea rezistentei la foe a unui element structural.. .

6.2.1 Efectele incendiilor .

6.2.2 Tabelele de calcul. .

6.2.2 Metode simplificate de calcul. .

6.3 Masuri suplimentare de protectie impotriva focului la elementele

din beton armat. .

7.1 7.1.1 7.1.2 7.1.3 7.1.4

7.1.4.1 7.1.4.2 7.1.4.3 7.1.4.4

7.1.5 7.1.5.1 7.1.5.2 7.1.5.3 7.1.5.4

7.1.6 7.1.6.1 7.1.6.2 7.1.6.3 7.1.6.4

7.1.7 7.1.8 7.2

7. EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU 0 STRUCTURA

DIN BETON ARMAT .

Planseu curent din placa armata pe 0 directie, grinzi secundare si principale .

Date de proiectare .

Alegerea materialelor .

Predimensionarea sectiunilor de beton .

Placa .

Evaluarea actiunilor ..

Calculul static ..

Dimensionarea arraaturilor de rezistenta .

Ancorarea armaturilor .

Grinda secundara (nervura) .

Evaluarea actiunilor. .

Calculul static .

Dimensionarea armaturilor de rezistenta .

Determinarea rotirii BE .

G' d . 'l~

nn a prIncIpa a , .

E 1 "1 .

va uarea actiuni or ..

Calculul static ; .

Dimensionarea armaturilor ; ..

V if ... A •• ~ ..'

en icarea gnnzn In stare limita de servicru .

Stalpul central. : ..

Fundatia .

PI t di I ~ ~ d ~ di .

anseu curen In p aca armata pe oua irectn ~I gnnzi. .

8

178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192

193 193 194 194 196 201

206

209 209' 209 210 211 212 212 213 214 218 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 271

7.2.1 Date de proiectare .

7.2.2 Placa .

7.2.2.1 Evaluarea actiunilor .

7.2.2.2 Calculul static .

7.2.2.3 Dimensionarea armaturilor de rezistenta.. .

7.2.3 Grinda transversala GRI-25x50 .

7.2.3.1 Evaluarea incarcarilor si calculul static .

7.2.3.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenta.. : .

7.2.4 Grinda longitudinala GR2-25x45 .

7.2.4.1 Evaluarea incarcarilor si calculul static .

7.2.4.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenta.. .

7.2.4.3 Ancorarea armaturilor longitudinale si stabilirea lungimilor. .

7.3 Planseu curent mra grinzi .

7.3.1 Date de proiectare .

7.3.2 Evaluarea actiunilor .

7.3.3 Proiectarea planseului dala la moment incovoietor .

7.3.3.1 Calculul static .

7.3.3.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenta.. .

7.3.4 Verificarea la strapungere .

7.3.4.1 Stabilirea fortei de strapungere VEd .

7.3.4.2 Perimetrul de control. .

7.3.4.3 Capacitatea la strapungere a dalei mra armatura specifica .

7.3.4.4 Calculul armaturilor transversale necesare la strapungere .

7.3.4.5 Ancorarea armaturilor .

ANEXE

I. CERINTE DE DURABILITATE .

1.1 Generalitati .

1.2 Clase de expunere , _ .

1.3 Cerinte minime la stabilirea compozitiei betonului .

II. MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURALE .

11.1 Definirea elementelor structurale .

11.2 Determinarea latimii efective a placii .

11.3 Deschiderea efectiva a placilor ~i grinzilor .

1I.4 Reducerea momentelor pe reazeme .

III. IMPERFECT1UN1 GEOMETR1CE .

IV. CRITERI1 PENTRU NEGLIJAREA EFECTELOR DE ORDINUL 11.. .

IV. 1 Criterii pentru elemente izolate ~ .

IV.2 Criterii pentru structuri .

V. METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL II SUB

lNCARCARI AX1ALE .

V.1 Metoda generala de analiza .

V.2 Metoda bazata pe rigiditatea nominala a elementului .

V.3 Metoda bazata pe curbura nominala a elementului .

VI. INSTAB1L1TATEA LATERALA A GRINZ1LOR ZVELTE .

VI. 1 Fenomenul instabilitatii laterale ; .

VI. 2 Situatii in care instabilitatea laterala se poate neglija .

VI. 3 Procedee de verificare .

VI.4 Solicitarile in reazem : .

VI. 5 Legaturile de rigidizare : .

VII. STAB1LIREA FORTEI DE PRECOMPR1MARE LIMITAREA

EFORTURILOR UN1TARE ,

9

271 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297

. 297

298 298 298 300 300 300 300 302 303 305

309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328

329 329 329 330 332 332 333 333 341 342

343

I I I I I I I I I

I I I I' I I I I I I I

I
I VII. 1
I VII.2
VII. 3
VII.3.1
I VII.3.2
VII.3.2.1
VII.3.2.2
I VII.3.2.3
VII.3.2.4
VII.3.3
I VII.4
VIII.
VIII. 1
I VIII.l.l
VIII. 1.1. 1
VIII.l.l.2
I VIII. 1.2
VIII. 1.2.1
VIII.l.2.2
I VIII. 2
VIII.2.1
VIII.2.1.1
I VIII.2.1.2
VIII.2.2
IX.
I IX. 1
IX. 1. 1
I IX.l.2
IX.2
IX.2.1
I IX.2.2
X.
X.l
I X.2
X.3
X.4
I XI.
XII.
XII. 1
I XII.2
XIII.
XIV.
I XV.
XVI.
XVII.
I
I
I
I Forta de precomprimare .

Forta de pretensionare maxima .

Pierderi de tensiune .

Pierderi instantanee in cazul pretensionarii prin preintindere .

Pierderi instantanee in cazul precomprimarii prin postintindere .

Pierderi datorita deformatiei instantanee a betonului .

Pierderi datorita frecarii .

Pierderi ill ancoraje .

Pierderi datorita tratamentului termic .

Pierderi de tensiune dependente de timp in armaturi pre sau postintinse .

Limitarea eforturilor unitare in beton .

CALCULUL STATIC AL PLAcILOR .

Calculul in domeniul elastic .

Placi care lucreaza dupa 0 singura directie (12 III >2) .

Placi cu deschideri egale .

Placi cu deschideri neegale .

Placi care lucreaza dupa doua directii (12 III ::::;; 2) ..

Placi cu deschideri egale.. .

Placi cu deschideri neegale ..

Calculul in domeniul plastic .

Placi care lucreaza dupa 0 singura directie ..

Placi cu deschideri egale ..

Placi cu deschideri nee gale .

Plw • 1· W d W d W di tii

act care ucreaza upa oua irectn ..

CALCULUL STATIC AL GRINZILOR .

Calculul in domeniul elastic .

Grinzi cu deschideri egale ..

Grinzi cu deschideri neegale .

Calculul in domeniul plastic ..

Grinzi cu deschideri egale , .

Grinzi cu deschideri neegale .

iNNADlREA ARMATURILOR PRIN SUDARE .

Innadirea prin sudura cap la cap , .

Innadirea prin suprapunere r .

Innadirea cu placi de ancorare . .

Innadirea cu profile metalice .

CARACTERISTICILE PIESELOR DE IMBINARE PEIKKO ..

APARATE DE REAZEM .

Dimensiunile aparatelor de reazem .

Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor .

SISTEME DE RIDICARE.: .

PLASE SUDATE ~ .

CODURI DE F ASONARE .

ARMATURI SI LUNGIMI DE ANCORARE ..

CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA

GRINZILOR SECUNDARE SI ELEMENTELOR DE PLANSEU TT .

BIBLIOGRAFIE .

10

343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348

348

348 348 348

348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377

379 380

NOTATII PRINCIPALE

,

A Actiunea accidentala

A Aria sectiunii transversale

Ae Aria sectiunii transversale de beton

Ak Aria de beton cuprinsa in interiorulliniei mediane a peretilor subtiri

Ap Aria sectiunii armaturilor pretensionate

As Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat

As,min Aria sectiunii minime de armatura

Asw Aria armaturilor transversale

DEd Indice de degradare datorita oboselii

E Efect al actiunilor

Ee, Ee(28) Modululde elasticitate tangent in origine (la un efort <Ie = 0) pentru un beton de masa

volumica normala la 28 zile

Ee,ejf Modulul de elasticitate efectival betonului

Eed Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului

Eem Modulul de elasticitate secant al betonului

Ee(t) Modulul de elasticitate tangent in origine (c, = 0) la timpul t pentru un beton de masa

volumica normala

Ep Valoarea de ca1cul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate

E, Valoarea de ca1cul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat

Fd Valoarea de calcul a unei actiuni

Fi Valoarea caracteristica a unei actiuni

Gk Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente

I Momentul de inertie al sectiunii de beton

K Gradul de precomprimare al sectiunii de beton

MEd Valoarea de calcul a momentului incovoietor

MET Momentul incovoietor elastic

NEd Valoarea de ca1cul a fortei axiale

P Forta de precomprimare

Po Forta initialala extremitatea activa a armaturii pretensionate imediat dupa tensionare

Pj Probabilitatea de cedare

P, Probabilitatea comportarii sigure

Qk Valoarea caracteristica a unei actiuni variabile

Qjat Valoarea caracteristica a incarcarii de oboseala

R Capacitatea portanta

S Momentul static

TEd Valoarea de calcul a momentului de torsiune

VEd Valoarea de calcul a fortei taietoare aplicate

a Distanta

a Data geometric a

L1a Toleranta pentru datele geometrice

b Latimea totala a unei sectiuni transversale sau Iatimea reala a talpii unei grinzi in forma

de T sauL

b; Latimea inimii grinzilor in forma de T, I sau L

c Stratul de acoperire cu beton

d Diametrul

d lnaltimea utila a unei sectiuni transversale

, ,

dg Dimensiunea nominala a agregatului

dm Diametrul dornului de indo ire

11

I I I I

I I I I

I I

I

I

I I I I I I

I I

I

-I

I I I

!em

!etk !etm /Pk /po,]

I I I I I

/PO,lk

/0,2k

Irk h hd hk /ywd g

h hi

I I I

k l

m n

r Jlr t

t

to u

I I I I I I

x X,Y,Z Z

as: a« }'A

},c

}'F }'CJat }'FJat }'G

}'M

I I

J'p }'Q )'s

I

Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea

Efortul unitar ultim de aderenta

Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului

Valoarea caracteristica a rezistentei la compresiune a betonului,· masurata pe cilindri la 28 de zile

Valoarea medie a rezistentei la compresiune a betonului, masurata pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directs a betonului

Valoarea medie a rezistentei la intindere directa a betonului

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pretensionate

Limita de elasticitate conventionala la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,1% a armaturilor pretensionate

Valoarea caracteristica a limitei de elasticitate conventionale la 0 alungire reziduala de 0,2·a armaturilor pentru beton annat

Rezistenta caracteristica la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armaturilor pentru beton annat

Limita de curgere de cal cui a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristica a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale

Functia de randament

Inaltimea totala a sectiunii transversale Inaltimca placii

Raza de giratie

Coeficient, factor

Lungime, deschidere

Masa

Coeficient de echivalenta Raza

Curbura intr-o sectiune data Grosimea

Moment de timp considerat

Varsta betonului in momentul aplicarii incarcarii

Perimetrul sectiunii transversale de beton a carei arie este Ac Componente ale deplasarii unui punct

Inaltimea axei neutre

Coordonate

Bratul de parghie al eforturilor interne Coeficienti de sensibilitate

Coeficient partial pentru actiunile accidentale A Coeficient partial pentru beton

Coeficient partial pentru actiunile F Coeficientpartial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile permanente G

Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care tine seama de incertitudinile asupra proprietatii insasi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat

Coeficient partial pentru actiunile asociate precornprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q

Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat

12

YsJat

Y! Yg

Ym

,

P PIOOO

rP rPn

cp(t, to)

cpr IXJ,tO) If!

OJ

Coeficient partial pentru armaturile pentru beton annat sau precomprimat sub incarcarea de oboseala

Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model

Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model

Coeficient partial pentru proprietatile unui material, numai incertitudinile asupra proprietatii materialului fiind luate in considerare

Incrementlcoeficient de redistribuire

Coeficient de reducere/coeficient de distribuire

Deformatia specific a la compresiune a betonului

Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzatoare efortului unitar max. fc Deformatia specifica ultima a betonului la compresiune

Deformatie specifica a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim

Valoarea caracteristica a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim

Rotirea plastics admisa

Rotirea elementului sub incarcarile de ca1cul Coeficient de zveltete

Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul

Coeficient de frecare intre armaturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare

Coeficientullui Poisson

Coeficient de reducere a rezistentei betonului fisurat la forta taietoare

Raportul intre capacitatea de aderenta a armaturilor pretensionate ~l capacitatea de aderenta a armaturilor de beton armat

Pozitia relativa a axei neutre

Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/rrr'

Valoarea pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, la 0 temperatura medie de 20° C

Coeficientul de armare longitudinala Coeficientul de armare transversals Efott unitar de compresiune in beton

Efort unitar de compresiune in beton datorita unei forte axiale sau precomprimarii

Efort unitar de compresiune in beton corespunzand deformatiei ultime la compresiune Bcu Abaterea variabilei aleatoare g

Efortul unitar tangential

Diametrul unei bare de armatura sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare

Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si to, in raport cu deformatia elastica la 28 de zile

Valoare finala a coeficientului de fluaj

Coeficienticare definesc valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient

13

I I I

I I I I I

I I I

I I I I I I I I

I

I I

I 1.1 Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton

In conformitate cu Directiva pentru Produse de Constructii CPD, un produs de constructii

I poate fi folosit in Uniunea Europeana numai daca raspunde mai multor cerinte care se refera la: rezistenta si stabilitate, siguranta in caz de incendiu, igiena, sanatate si me diu, siguranta in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respectiv la economia energiei si conservarea caldurii.

I Eurocodurile reprezinta un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile si industriale. Aceste norme sunt folosite ca documente de referinta pentru a dovedi ca lucrarile de inginerie civila ~i cladirile satisfac cerintele CPD, respectiv ca un cadru

I pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de constructii,

In continuare se prezinta lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea I structurilor din beton, beton armat si beton precomprimat,

EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR.

I

Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile si elementele traditionale cat si pentru cele de conceptie noua. Pentru proiectarea unor structuri cu I forme speciale sau pentru situatii de proiectare mult diferite de cele obisnuite sevor utiliza alte reguli fundamentate teoretic si verificate practic.

I Totodata conceptul de standardizare europeana realizeaza interfata intre proiectare, executie si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerea betonuluietc.).

I

I I I I I I I

I I

I

1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE

EN 1991 (EC1) ACTIUNI IN CONSTRUCTII

EN 1991-1-1 Actiuni generale. Densitiui, greutatea proprie si inciircarile utile pentru clddiri.

EN 1991-1-2 Actiuni generale. Actiuni asupra structurilor expuse laJoc. EN 1991-1-3 Actiuni generale. Actiuni din zapadd.

EN 1991-1-4 Actiuni generale. Actiuni din vdnt.

EN 1991-1-5 Actiuni generale. Actiuni termice.

EN 1991-1-6 Actiuni generale. Actiuni in timpul executiei.

EN 1991-1-7 Actiuni generale. Actiuni accidentale din impact si explozie.

EN 1991-2 Actiuni din circulatia pe poduri.

EN 1991-3 Actiuni din poduri rulante si instalatii.

EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare.

EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON.

EN 1992-1-1 Reguli genera le si reguli pentru clddiri.

EN 1992-1-2 Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc.

EN 1992-2 Poduri din beton.

EN 1992-3 Structuri pentru retinerea si inmagazinarea lichidelor.

EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA.

EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR.

EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismicd si reguli pentru cliidiri.

EN 1998-2 Poduri.

EN 1998-3 Consolidarea si mentinerea clddirilor.

EN 1998-4 Silozuri, rezervoare si conducte.

EN 1998-5 Fundatii si aspecte geotehnice.

EN 1998-6 Turnuri.

15

In anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi european si standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate si in Romania. Au fost elaborate norme europene si pentru oteluri, dar si pentru elemente prefabricate si executarea structurilor din beton.

EN 197 Ciment: compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor

uzuale.

EN 206 Beton: proprietiui, preparare, punere in opera, conditii de calitate.

EN 10080 Otel beton. Otelul sudabil. Generalitati.

EN 10138 oi« pentru precomprimare.

EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli genera le.

EN 13670 Executarea structurilor din beton.

In codurile EN, aliniatele marc ate cu 0 cifra urmata de litera P sunt considerate principii de baza :tara alternative, iar cele numerotate in paranteza sunt reguli de utilizare (conforme cu principiile de baza).

Eurocodurile se pot utiliza in fiecare tara pe baza Documentului National de Aplicare NAD care contine textul complet editat de catre Comisia Europeand de Standardizare CEN (impreuna cu toate anexele) precedate eventual de 0 pagina cu titlul normei si 0 prefata nationals, iar la urma 0 anexa nationala.

Anexa nationala poate contine doar informatii despre acei parametri care au fost lasati deschisi in Eurocod in functie de situatia nationala, cunoscuti ca parametri definiti national (NDP), si care pot fi folositi pentru proiectarea cladirilor si lucrarilor ingineresti din tara respectiva, Acesti parametri pot fi:

- valori si c1ase pentru care se dau alternative in Eurocoduri;

- valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol;

- date specifice fiecarei tan (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zapada;

- procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod;

- detalii despre aplicarea unor anexe informative;

- referinte la informatii complementare (non-contradictorii) pentru a ajuta la aplicarea

Eurocodului.

Pentru ca trebuie sa existe concordanta intre specificatiile tehnice annonizate pentru produse de constructii (Agrement Tehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucrari de constructii (EN), toate informatiile care insotesc CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un element prefabricat) trebuie sa mentioneze in mod elar care sunt parametri definiti national ce au fost luati in considerare.

, ,

Daoa EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificatii tehnice pentru produse de constructii nu este posibila folosirea unor reguli de utilizare alternative datorita marcajului CEo Programul de eliberare a normelor europene contine 0 serie de standarde pentru elemente prefabricate din beton numite standarde de produs:

EN 1168 pr.EN 12794 EN 12843 EN 13224 EN 13225 EN 13693 pr.EN 13747 pr.EN 13978 pr.EN 14843 pr.EN 14991

Fdsii cu goluri. Piloti.

Stdlpi pentru antene.

Elemente de planseu cu nervuri. Elemente structurale liniare. Elementespeciale de acoperis. Pldci pentru sisteme de planseu.

Garaje din elemente de beton precomprimat. Scari.

Elemente de fundatii.

16

I I I I I I I I I I I

I I I I I I

I

I I

I I I I I

I I I

I I I I I I

I I I

I

I I I

pr.EN 14992 Elemente pentru pereti. Performanta si proprietdtile produselor.

N otatia pr. inaintea normei arata ca acel standard este inca in varianta de proiect (inainte de redactarea finala),

1.2 Scopul sl cerintele proiectarli 1.2.1 Scopul proiectarii

Scopul general al proiectarii este acela de a asigura, cu 0 probabilitate acceptabila, ca structura proiectata sa se comporte satisfacator pe durata de viata programata.

Dupa determinarea starii de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor actiunilor care pot sa intervina in timpul executiei sau a exploatarii ei, urmeaza etapa de dimensionare si alcatuirea elementelor structurale.

In proiectare pot sa apara doua situatii de calcul:

- dimensionarea unei structuri, cu scopul determinarii dimensiunilor sectiunilor de beton si a cantitatii de armature; aceasta determinare se poate face pe de 0 parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care tin seama de aspectele ce nu sunt reflectate in calcul;

- evaluarea capacitiuii portante a unei structuri cu alcatuirea cunoscuta (dimensiunile sectiunii de beton si armarea elementelor); in acest caz se determina in general efortul sectional capabil.

1.2.2 Cerinte fundamentale

Cerinta fundamentals fata de 0 structura de rezistenta este aceea de a poseda suficienta siguranta mecanica, parametrul de care depinde insa~i viata si integritatea persoanelor care folosesc constructia respectiva.

De aici rezulta ca rolul principal al unui proiectant este saevite eventualele defecte sau cedari

prin luarea urmatoarelor masuri ingineresti:

- eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supusa;

- alegerea unei forme structurale care are 0 sensibilitate redusa la riscurile considerate;

- alegerea unei forme structurale care sa poata suporta eliminarea accidentala a unui element

sau aparitia unor deteriorari locale acceptabile;

- evitarea sistemelor structurale care pot ceda rara preaviz;

- legarea elementelor structurale intre ele.

1.2.3 Cerlnte de durabilitate

o cauza care a condus la comportarea inadecvata in timp a constructiilor a fost ~i cea ~ a considerarii betonului ca un material durabil in sine, rara sa fie necesar sa se ia masuri speciale. In aceste conditii, proiectantii de structuri au tendinta sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistenta ale betonului. Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitiuii constructiilor. Masurile pentru asigurarea duratei de viata depind de conditiile de mediu si de importanta constructiei.

Conditiile demediu reprezinta toate actiunile chimice, fizice ~i biofizice la care constructiile sunt expuse si care nu sunt luate in considerare ca actiuni in proiectare. Se pot defini, pe langa conditiile de macroc1imat in care se afla intreaga constructie si conditiile de microclimat, din imediata vecinatate a suprafetei elementului considerat. Pozitia elementelor in structura (verticals sau orizontala, supra - sau subterana), expunerea la soare, vant si ploaie, pot determina conditii de microclimat mult diferite.

Durabilitatea betonului nu este 0 caracteristica absoluta. Un beton poate fi proiectat sa fie durabil in anumite conditii de me diu, utilizarea lui putand fi inadecvata la schimbarea acestor

17

conditii. Din aceasta cauza este necesar ca betonul sa fie proiectat inclusiv din punct de vedere al compozitiei in functie de conditiile de mediu de exploatare (Anexa I).

1.3 Durata de viata proiectata

Pentru fiecare constructie trebuie sa existe 0 perioada minima de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici 0 reparatie majora pentru mentinerea starii tehnice a ei.

Perioada de serviciu este de fapt durata de viata proiectata (T) a constructiei, si se obtine din tabelul 1.1 in functie de importanta sa.

Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor In functie de durata de viata proiectata

Clasa Durata de viata Exemple
prescrisa (ani)
1 10 Structuri provizorii
Elemente structurale care se pot schimba pe durata de viata
2 10-25 (de exemplu calea de rulare si elemente de fixare ale
podurilor rulante).
3 15-30 Constructii agricole si constructii asemanatoare
4 50 Constructii obisnuite
5 100 Constructii foarte importante,( de exemplu: monumentele,
podurile etc.). Pe durata de viata proiectata T:

OstsT

a unei structuri este valabila relatia (fig. 1.1):

Prob [R(t) -E(t) = IlRE(t) ~ 0] ~ ~

(1.1)

(1.2)

in care Ps = 1 - Pjreprezinta probabilitatea comportarii sigure (reliabilitatea) si Pjprobabilitatea de cedare, iar E(t) este efectul actiunii si R(t) este raspunsul structurii la timpul t. In figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distributiile lor statistice.

E,R! I

I R(t)

---'---;~,~, , R t

I /~I ~-~>(t)~r-~O--I E(t)

I ~ rEi. .--~+ -------~

Figura 1.1 Variatia in timp a capacitatii portante (R) si a solicitarilor (E)

La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitatii portante pentru T:::S 50 ani,

tinand eont de:

- cresterea in timp a rezistentei betonului;

- stratul de aeoperire eu beton prevazut;

- limitarea desehiderii fisurilor;

- prevederea unor pelicule de protectie ulterioare.

Pentru 0 durata de viata proiectata mai mare de T> 50 ani, In general se va tine cont de 0

eventual a reducere a capacitatii portante. '

Trebuie precizat ca dupa trecerea duratei de viata proiectata structura nu l~i pierde imediat capaeitatea portanta sau nu devine inutilizabila. In cele mai multe cazuri numai cheltuielile de

intretinere vor creste. -

18

I I I I I I I I I

I I I

I I I I

I I

I I I

I I

I In cheltuielile de intretinere C1 se poate introduce si cheltuielile datorate unor eventuale cedari.

I I I I I I I

I I

1.4 Siguranta optima san riscnl acceptabil

La proiectarea si realizarea oricarei constructii se urmareste obtinerea urmatoarelor calitati: 0 buna functionalitate, siguranta ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manopera, cost total cat mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime.

Prevederea unui nivel de siguranta ridicat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portanta, dar si 0 crestere a cheltuielilor materiale initiale, pe de alta parte daca s-ar urmarii realizarea unei structuri de rezistenta cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar aparea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxima admisibila, deformatii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenta acestor defecte impun cheltuieli mari de. remediere si intretinere.

Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru mentinerea unei constructii (fig. 1.2), se compun din cheltuielile initiale (Co) si cheltuielile de intretinere (C1).

[LC]min

siguranta

si~an.F optima

Figura 1.2 Siguranta optima intr-o formulare simplista

I CI =C1,1 +Pj ·C1,2

unde: Cl,1 - cheltuielile efective de intretinere; C1,2 - reprezinta cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la 0 eventual a cedare a structurii .cu probabilitatea Pf

(1.3)

I

Siguranta optima cu un rise acceptabil de cedare (Pf,opt) se obtine atunci cand valoarea totala a

I cheltuielilor generalizate este minima [l:C]min.

Prin stabilirea sigurantei optime nu se obtine 0 siguranta absoluta a structurii decat se tinde catre 0 sigurantd suficientd.

I·· Siguranta suficienta reprezinta acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viata proiectata asigura 0 utilizare corespunzatoare constructiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu atat probabilitatea de cedare este mai mica si siguranta structurii este mai mare.

I Marimea sigurantei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Pf,opt. difera pentru fiecare structura in parte, dar poate sa difere si pentru partile componente ale sale.

I La nivelul societatii civile valorile riscului de cedare (Pj), pentru 0 perioada de referinta 1 an, se poate c1asifica astfel:

- Pj-:;_ 1 O-~ inacceptabil;

- Pj= 10-3 ... 10-7 acceptabil;

- P,> 10-7 neglijabil.

I

Valorile probabilitatilor de pierdere a capacitatii portante (cedare), din interiorul domeniului I acceptabil, se pot diferentia In functie de importanta constructiei, dupa cum urmeaza:

I

19

- Pj= 10-6 ... 10-7 constructii de importanta deosebita;

- Pj= 10-4 ••• 10-6 constructii de importanta normala;

- Pj= 10-3 ... 1 0-4 constructii de importanta redusa.

Este bine de stiut cii la 0 proiectare mai curajoasa, adicd la prevederea unui sigurante mai mici decdt cea optima, creste si riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de via/a proiectatd.

1.5 Aplicarea conditiei de slguranta la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor stari limita

Elementul eel mai important in evolutia metodelor de calcul al constructiilor 11 constituie filozofia conceptului de siguranta.

Pentru a garanta un grad de siguranta corespunzator la proiectare trebuie luate ill considerare toate situatiile periculoase, care pot sa apara pe durata de serviciu (T) a unei constructii.

Abordarea problematicii sigurantei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacitatii portante optime (vezi pct. 1.4) nu este posibila deoarece ill unele cazuri structura devine. nepotrivita pentru utilizare datorita unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.).

Pentru a demonstra ca 0 structura nu mai satisface criteriile de performanta pentru care a fost conceputa, este mai potrivit sa se studieze probabilitatea aparitiei unor stdri limitd, fizic posibile, iar dimensiunile structurale sa rezulte dupa starea limita mai defavorabila.

In functie de particularitatile pe care le prezinta, starile limita se clasifica in doua categorii:

- stari limita ultime sunt acele stari limita care sunt in legatura cu siguranta oamenilor si/sau siguranta structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri si oboseala sau alte distrugeri dependente de timp etc.);

- stari limita ale exploatarii sunt acele stari limita care se refera la comportarea normal a a structurilor sau sunt in legatura eu starea de confort al utilizatorilor, dar ~i cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deformatii, fisuri si vibratii exeesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.).

1.5.2 Gestionarea slgurantei structurale

La stabilirea nivelului de siguranta acceptabila la 0 structura se vor lua in considerare

urmatoarele aspecte:

- cauza si/sau modul de depasire a starii limita;

- consecintele vitale si eeonomice ale unei eventuale cedari;

- repuisia publica fata de 0 cedare;

- cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare.

Se pot utiliza diferite niveluri de siguranta pentru diferite stari limita. Incadrarea intr-un nivel de siguranta se poate efectua prin c1asificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale.

Nivelul de siguranta acceptabila pentru capacitatea portanta si comportarea in exploatare a

unei strueturi se pot obtine in general, prin doua cai:

a) printr-un cal cui adecvat si masuri de proiectare;

b) prin luarea unor masuri de verificare a calitatii atat in executie cat si in proiectare. Evident ca aceste masuri se pot utiliza cel mai eficient in combinatie:

- masuri privind calculul de rezistenta (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor ~1 alegerea coeficientilor de siguranta partiali);

- masuri privind procesul de proiectare (cerinte fundamentale, integritatea si robustetea structural a, alegerea duratei de viata proiectata, durabilitatea, nivelul si calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurator si ale terenului de fundare, precizia modele lor mecanice utilizate, reguli de alcatuire);

20

I I I I I I

I I

I I I I

I I I I I

I I I

I I

I

I I

I I

I I I

I I

- masuri preventive si de protectie (de exemplu masuri de protectie active si pasive impotriva

incendiilor sau coroziunii etc.);

- masuri privind reducerea greselilor umane atat in proiectare cat si in executie;

- masuri privind asigurarea calitatii;

- 0 executie eficienta;

- efectuarea tuturor verificarilor prevazute in proiect privind executia lucrarilor.

Pentru stabilirea nivelului de siguranta (referitor la capacitatea portanta) constructiile ~i structurile se pot incadra in clase de rise in functie de pagubele care apar in urma unei cedari, adica pierderi sau accidentari umane si consecintele economice, sociale ~i de mediu (tab. 1.2). Se observa o similitudine intre clasele de rise ~i importanta constructiei (vezi pet, 1.4).

Pentru cele trei clase de.rise CCl...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare RCl...RC3.

In EN 1990 sunt prezentate, cu titlu informativ, doua modalitati pentru obtinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functie de:

- coeficientul de comportare sigura {J;

- coeficientul suplimentar de siguranta '"IFl.

Tabelull.2 Incadrarea in clasa de rise

Ineadrare in Consecinte . Exemple de strueturi
clasa de rise
Rise mare in pierderi de vieti Tribune si sali eu aglomerari de
CC3 omenesti si consecinte economice, oameni (de exemplu sala de concerte)
sociale ~i de mediu foarte mario
Rise mediu in pierderi de vieti Cladiri de locuit ~i birouri sau alte
CC2 omenesti ~i consecinte economice, cladiri civile
sociale ~i de mediu considerabile,
Rise mic in pierderi de vieti Constructii agricole, in care de obicei
CCl omenesti si consecinte economice, nu se afla oameni (de exemplu:
sociale si de mediu mid sau depozite, sere).
neglijabile. I I I

In tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientuluifJ pentru cele trei grade de asigurare in functie de perioada de referinta.

Tabelull.3 Coeficientul de comportare sigurafJ pentru capacitate portanta

Gradul de Valoarea minima a lui P
asigurare Perioada de Perioada de
referinta 1 an referinta 50 ani
RC3 5,2 4,3
RC2 4,7 3,8
RCI 4,2 3,3 I Pentru obtinerea nivelului de siguranta acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari amt la actiuni (tab. 1.4) cat si la rezistentele materialelor (folositi mai rar). Aceasta metoda este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice.

I Tabelull.4 Coeficienti suplimentari ')'Flpentru actiuni

I

Coefieientul Gradul de asigurare
RCI I RC2 I RC3
1Ft 0,9 I 1,0 I 1,1 I Nivelul de asigurare stabilit pentru 0 structure de rezistenta se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementarilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor masuri de asigurare a calitatii si eliminarii unor posibilegreseli umane amt in proiectare cat si ill I executie,

I

21

In EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt in concordanta cu nivelului de siguranta (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3):

- DSL 3 (RC3) - verificarea de catre un verificator independent de firma de proiectare;

- DSL 2 (RC2) - verificarea de catre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar

independent de proiectantul responsabil;

- DSL 1 (RCl) - verificare de catre proiectant (autoverificare).

Pe l§nga verificarile de mai sus se pot aplica si alte masuri ca de exemplu clasificarea dupa

nivelul de competenta al proiectantilor si organelor de verificare. .

In EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accepta si stabilirea unor metode care permit verificarea amanuntita a tipului si marimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active si pasive de verificare si limitare ale acestor actiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de zap ada pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depasirii acestor limite).

Verificarile obligatorii la fata locului a executiei sunt clasificate astfel: _. IL 3 (RC3) - verificare independenta;

- IL 2 (RC2) - verificare in cadrul firmei de executie;

- IL 1 (RC 1) - autoverificare.

Dupa cum se observa verificarile pe santier (IL) sunt in concordanta cu gradul de asigurare (RC).

1.5.3 Metodele de calcul

Metodele de calcul utilizate In practica de proiectare pentru obtinerea sigurantei structurale folosesc coeficienti de siguranta cu care se Iimiteaza efectele datorate nesigurantelor care apar la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode tara coeficienti de siguranta,

Initial s-a utilizat un singur coeficient de siguranta care cu timpul a fost divizat si a aparut metoda coeficientilor de siguranta partiali.

o analiza probabilista completa a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de distributie ale actiunilor si deformatiilor impuse (contractia si curgerea lenta a betonului, variatiile de temperatura, denivelarile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitarilor produse de aceste actiuni, precum si cunoasterea variabilitatii proprietatilor fizico-mecanice a materialelor, a dimensiunilor geometrice ale sectiunilor si structurilor etc.

In cadrul unei metode probabilistice de caicul se poate proceda in felul urmator:

- se determina riscul de depasire a unei stari limita (sau nivelul de comportare sigura a structurii) si se compara cu 0 valoare acceptabila sau

- se determina capacitatea portanta necesara In functie de nivelul riscului acceptabil si se verifica realizarea cerintelor minime ale starilor limita; aceasta varianta se mai numeste si metoda de analiza a comportarii sigure (de fapt metoda se bazeaza pe coeficientii partiali de siguranta intr-un mod mascat).

In prezent se utilizeaza metoda coeficientilor de siguranta partiali dar pentru a putea folosi In viitor un calcul probabilist, in EN 1990 au fost introduse si bazele unei metode de "analiza a comportarii sigure" (analiza reliabilitatii),

Valorile coeficientilor de siguranta partiali J' si a coeficientilor de simultaneitate ip, se pot stabili In doua moduri:

- prin valorificarea experientelor acumulate In timp (in Eurocodurile actuale se utilizeaza acest principiu la majoritatea coeficientilor);

- prin prelucrarea statistica a datelor obtinute experimental sau prin observatii (in general se va utiliza 0 metoda probabilists in cadrul unei analize de comportare sigura).

Indiferent daca se utilizeaza metoda a doua sau In combinatie cu prima metoda determinarea coeficientilor de siguranta partiali se face In asa fel ca nivelul de siguranta obtinut pentru 0 structura sa fie cat mai aproape de coeficientul de comportare sigura f3 preconizat (vezi pet. 1.5.2).

22

I

I

I I

I I

I I

I I I

I I I I

I I

I I I

I I

Metode deterministe (bazate pe experienta~

Metoda primm FORM· Analiza probabilism

(nivelul II) eompleta (nivelul III)

In ECO sunt precizate doua metode pentru determinarea coeficientilor partiali In cadrul unei analize de comportare sigura (fig. 1.3):

- 0 analiza probabilists completa (nivelul III);

- 0 metoda primara de analiza a comportarii sigure denumita FORM (nivelul II).

I I

Metode probabiliste

I I I

Metode semiprobabiliste (nivelul I)

I

Metoda ceeficientilor: ..__-----I de siguranti partiali I--- __ ~__J

Figura 1.3 Metode pentru obtinerea comportarii sigure a structurilor

I In general atat la metoda de nivelul II cat si la cea de nivelul III gradul de asigurare al

I. sigurantei, la 0 structura, se obtine cu probabilitatea de comportare sigura P,~(I-PiJ, unde Preste . probabilitatea de cedare pentru 0 perioada de referinta,

Daca probabilitatea de cedare este mai mare decat 0 valoare stabilita ca admisibila Po (0

I valoare din intervalul acceptabil prezentat la punctul 1.4), atunci se considera ca structura respectiva nu prezinta 0 siguranta suficienta,

Probabilitatea de cedare Pi si coeficientul de comportare sigura fJ corespunzatoare sunt marimi

,. imaginare, pentru ca nu reprezinta neaparat un numar real de cedari decat valori de comparatie larg acceptate si prevazute In norme.

In Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de siguranta partiali se va utiliza 0

I metoda semiprobabilistica (nivel I) obtinuta dintr-o metoda probabilista de nivelul II. Un exemplu 11 _ reprezinta metoda de proiectare ajutata de incercari experimentale prezentata informativ In EC 1990.

I

I

1.6 Semniflcatia coeficientului de comportare sigura p

Coeficientul fJ reprezinta exprimarea valorica a sigurantei structurale si are 0 importanta deosebita intr-o proiectare modernaa structurilor.

Legatura intre coeficientul de comportare sigura si probabilitatea de cedare se prezinta in I tabelul 1.5.

Tabelul 1.5 Legatura dintre fJ si Pi

I I

Daca R reprezinta functia capacitatii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de

I randament g se poate exprima cu relatia.

. . g = R -E (1.4)

unde R, E si g sunt variabile aleatoare (probabilistice).

I Probabilitatea de cedare Pi se poate exprima prin functia de randament g in felul urmator . (figura 1.4):

Pi 10-1 10-2 10-3 10-4 10-5 10-6 10-7
fJ 1,28 2,32 3,09 3,72 4,27 4,75 5,20 I

23

(1.5)

Dad functia g are 0 repartitie normala coeficientul de comportare sigura p se poate exprima cu raportul:

fJ = Jig O"g

unde J1g este valoarea medie, iar Gg abaterea variabilei g.

g < 0" g = ~ 0"; + O"~

Relatia (1.6) poate fi pusa sub forma:

Jig - fJO"g = 0

iar probabilitatea de cedare devine:

Pf = Prob(g $; Jig - PO"g)

(1.6)

(1.7)

(1.8)

(1.9)

In figura 1.4 termenii aE si a« au valori lal:::;; 1 si poarta denurnirea de coeficienti de sensibilitate. Valoarea lui a este negative in cazul actiunilor In sens defavorabil si este pozitiva pentru rezistentele materialelor.

(1E.~.crE aR-~.crR

- --_._" /'

Daca g > 0 cedarea structurii nu intervine. Aceasta siguranta a structurii, In mod practic, .se poate obtine daca coeficientul de comportare sigura peste mai mare decat 0 valoare prescrisa.

Valorile minime ale coeficientului decomportare sigura p pentru diferite stari limits ~i pentru o perioada de referinta de 1 an respectiv 50 ani se prezinta In tabelul 1.6. Valorile trecute In tabel corespund unui grad de asigurare RC2.

Tabelul1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigma p pt. diferite stari limits si RC2

Starea limita Valoarea coeficientului fJ
Perioada de referinta 1 an Perioada de referinta 50 ani
Capacitate 4,7 3,8
portanta
Oboseala 1,5-3,8
Exploatare 2,9 1,5 1.7 Metoda ceeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor Ilmita) 1.7.1 Stari limita

Starile Iimita ale elementelor din beton annat sunt grupate In doua categorii si anume: a). Statile limita ultime sunt:

- pierderea echilibrului partial sau total al unei structuri rara depasirea rezistentei materialelor (EQU);

- cedarea prin rupere sau exces de deformatii (STR);

24

I

I I

I I I

I I I I I I I

I I I'

I

I I I

- cedarea prin rupere sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenta pamantului sau a rocii de fundare are un rol important In capacitatea portanta (OEO);

- distrugeri datorita oboselii sau altor actiuni dependente de timp (FAT). b). Starile limita de exploatare sunt:

- deformatii ori deplasari care afecteaza aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeaza avarii elementelor de finisaj sau nestructurale;

- vibratii care cauzeaza disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau constructiei In ansamblu ori limitari ale functionarii normale;

- fisuri ale betonului care afecteaza durabilitatea, permeabilitatea sau/si aspectul;

- degradari ale betonului In prezenta unei coroziuni agresive care conduc la micsorarea

durabilitatii.

Trebuie facuta 0 distinctie intre starile limita de exploatare reversibile si ireversibile (daca efectele nu dispar odata cu disparitia actiunilor).

In practice, se efectueaza un c~lcul detaliat la stare a ·limita cea mai periculoasa (pentru

I·· majoritatea constructiilor, aceasta este stare a Iimita de rezistenta), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificari prin calcule aproximative, sau se adopta masuri de alcatuire constructiva.

I

I I

I

I

I I

I I

1.7.2 Situatii de proiectare

Verificarile la startle limita trebuie facute In urmatoarele situatii de proiectare:

• situatii persistente corespunzand conditiilor normale de exploatare ale constructiei;

• situatii tranzitorii (de exemplu executie sau reparatii);

• situatii extraordinare (de exemplu foe, explozie, ciocnire sau consecintele unor degradari locale);

• situatii de proiectare seismicd.

I 1. 7.3 Principiile de proiectare la startle llmita

I

I I I

Metoda coeficientilor de siguranta partiali este folosita la noi sub denumirea de metoda starilor limita.

Metoda starilor limita se poate considera ca si 0 metoda semiprobabilistica. In cadrul acestei met ode coeficientii partiali de siguranta utilizati pe de 0 parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de alta parte pe baza experientelor acumulate.

Pentru fiecare stare limita este necesar, In procesul proiectarii, un model de calcul care sa includa variabilele specifice aferente actiunilor pre cum si cele aferente raspunsului structurii In ansamblu si a comportarii elementelor sale componente.

Verificarile la starile limita trebuie facute In toate situatiile posibile de proiectare si pentru to ate cazurile de incarcare.

Pentru 0 situatie de proiectare aleasa se vor stabili situatiile de incarcare critice. La stabilirea

I cazurilor de 'inc arc are trebuie luate in considerare aranjamentele posibile ale incarcarilor din acelasi _ timp precum si combinatiile cu deformatiile si impcrfectiunile posibile. La baza proiectarii sta utilizarea coeficientilor partiali de siguranta (y).

I Principiul metodei consta 'in a demonstra ca starea limita ultima nu va fi depasita In cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat la actiuni, la rezistentele materialelor, precum si la

I. caracteristicile geometrice. Starile limita de exploatare nu vor fi depasite in cazul utilizarii valorilor de baza (caracteristice).

I I I

Valorile de baza (caracteristice) se determina astfel:

- la solicitari, media valorilor maxime pe durata de viata proiectata;

- la rezistentele materialelor valoarea minima inferioara determinata cu probabilitatea de 5%

de a nu fi depasita in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantata statistic cu probabilitatea de eel putin 95%.

25

Valorile de cal cui se obtin:

- pentru solicitari, prin inmultirea valorilor de baza cu coeficienti "If, supraunitari;

- pentru rezistente, prin impartirea valorilor caracteristice cu coeficienti "1m, supraunitari.

Conditia general a de verificare a capacitatii portante la stare a Iimita ultima este: - pentru stabilitate (EQU):

(1.10)

unde: Ed,dst - solicitarile de cal cui din actiunile de destabilizare; Ed,stb - solicitarile de calcul din actiunile de stabilitate.

- pentru rezistenta (STR si GEO):

Ed e s,

(1.11)

unde Edeste valoarea de ca1cul a efortului sectional (moment sau forta) produs de valoarea de caIcul a actiunilor, iar

Rd este valoarea de calcul a capacitatii portante si se obtin cu relatiile:

Ed = rsdE(rj,i; Frep,i; ad) (1.12)

1 XK,i

s, =-R(--;ad), i > 1 (1.13)

rRd r m,i

sau intr-o variants mai simpla:

Ed = E(rF,i;Frep,i;ad) (1.14)

. XKi

R, =R(17i-. -' ;ad), i> 1 (1.15)

r-.

In relatiile de mai sus:

- Frep este valoarea reprezentativa a actiunii (pet. 2.3);

- XK valoarea caracteristica a rezistentei materialului (pet. 2.1.1);

- ad valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice;

- "Isd , "IR,d coeficienti partiali de siguranta care tin cont de incertitudinile care apar la

modelarea actiunilor si modele lor de cal cui ale solicitarilor sau ale capacitatii portante;

- "If , "1m coeficienti partiali de siguranta care tin seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a .rezistentei materialului de la valoarea caracteristica.

- r F = rsd . r r> r M = r Rd . r m coeficienti p arti ali de siguranta pentru actiuni respectiv rezistenta materialelor;

- rt coeficient care tine cont de efectele de conversie (de volum, scara, umiditate, temperatura, timp asupra rezistentei materialului).

Valoarea de ca1cul a caracteristicilor geometrice,

ad=anom±~a (1.16)

unde: anom - valoarea prevazuta in proiect,

Sa - valoarea aditionala.

In general valoarea aditionala se poate considera Sa = O. Valoarea ad poate reprezenta si 0 imperfectiune daca anom =0.

1.8 Metoda bazata pe analiza comportarli sigure

Intr-o metoda de analiza probabilista a sigurantei pentru fiecare variabila a proiectarii trebuie sa se stabileasca 0 valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisfacatoare doar atunci cand cu aceste valori de calcul nici 0 stare limita nu este depasita.

Valorile de proiectare trebuie sa se obtina din variabilele care apartin punctului proiectat,

26

I I I I I

I I I I I I I I

I

I I I I I I

I I I

I I I

I I I I I

I I I

I I I I

I I

L

Punctul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afla eel mai aproape de locul obtinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanta dintre cele doua puncte este fJ (fig. 1.5).

Prin valorile de cal cui ale solicitarilor Ed si ale capacitatii portante Rd se inteleg acele valori ale carer nerealizari au probabilitatea:

P(E > Ed)= rjJ(+ aEf3)

P(R s Rd ) = rjJ( - a Rf3)

(1.17) (1.18)

Daca raportul abaterilor se situeaza intre limitele (fig. 1.4):

0,16 < a-E <7,6 (1.19)

a-R

valorile coeficientilor de sensibilitate se considera (I.E = -0,7 respectiv ce = +0,8.

Daca relatia (1.19) nu este satisfacuta atunci pentru (JEI (JR > 7,6 se considera (I. = ± 1, iar daca (JEI(JR< 0,16 atunci (I. = ±0,4.

Valorile de calcul, in cazul unei repartitii normale ale variabilelor, se obtin cu relatia:

Jl- cqkr (1.20)

iar in cazu1 unei repartitii lognormale Jl exp( -af3v )

(1.21)

daca v = a- < 0,2.

Jl

In relatiile de mai sus f1 este valoarea medie, (J abaterea si v coeficientul de variatie a variabilelor.

(S

:....-----~---..~

ti-t rP:- .«: .. -. '\

// . i-aE'~ /( K-' \ \

(: - -J- /(- ~(:) ))i

'\ I // ~.-.i_'_//

V ~Qc~~~ ._

(S) Dreapta limita de cedare 1\\ :. j--- R/crR

P Punctul proiectat \ I

\v

Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigura fJ in metoda primara de asigurare

(nivelul II) pentru variabile aleatoare independente cu distributie normala

In BC 1990 se prezinta doua tipuri de repartitie:

- lognormala: u- e-ajJV unde V = a- < 0.2 (1.22)

Jl

- Gumbel: Jl-O,45a-{1-.J3ln[-lnrjJ(-af3)]} (1.23)

In general se poate utiliza repartitia normal a pentru ambele variabile (E si R), asa cum se prezinta in figura 1.4 dar si 0 combinatie a celor doua repartitii: normal a pentru solicitare

Ed =F; -aEf3aE (1.24)

si lognormala pentru capacitate portanta Rd =Rm ·exp(-aRf3vR)

(1.25)

Conform figurii 1.5 starea limita ultima este satisfacuta daca: g = Rd - Ed ;?: °

sau utilizand relatiile (1.24) si (1.25).

(1.26)

27

I

• •

i

I

i

III

!

,

I I

(1.27)

Daca coeficientul global de siguranta se considera: rm = (l-aEfJvE )exp(aRPvR)

(1.28)

relatia (1.27) devine:

s; 2:: rmEm

Valoarea medie a efortului sectional Em, de fapt contine solicitarile produse de actiunile permanente Gm si temporare Qm (vezi pet. 2.32):

Em =Gm+Qm Relatia (1.27) se poate pune sub forma

n; 2::lG m (1- aGPv G) + Qm (1- aQPv Q)J. exp(aRfJv R)

(1.29)

(1.30)

(1.31)

(1.32)

2: a; =1

~2:(k} =~(GmVG) +(Q~vQY + (RdvR)

Daca se noteaza Qm = pG m' coeficientul global de siguranta se obtine cu relatia:

r; = Rm =[_l_(l-aGPVG)+___t:_(l-aQPvQ)l.exp(aRPvR)

Gilt +Qm i+p 1+ Jl J

(1.33)

(1.34)

In conceptia Be coeficientul de variatie VR a fost extins fata de 0 abordare obisnuita fiind dependent de trei coeficienti de variatie:

VR = ~v~ +vRm +v~G in care vRf = aiR - variatia rezistentelor masurate;

R ' ,

m

aiR - abaterea calculata pe baza valorilor particulare ale parametrilor participanti la funetia capacitatii portante

VRm - nesiguranta modelelor de calcul:

VRG - nesiguranta datelor geometrice.

La fel se stabilesc in cazul solicitarilor coeficientii de variatie aE, o« si vQ .

(1.35)

1.9 Analiza structurala

1.9.1 Modelarea comportarli structurale

o proiectare eficienta trebuie sa garanteze siguranta structurii raportata la toate situatiile defavorabile care pot sa intervina pe parcursul functionarii ei, in primul rand prin metodele de calcul dar si prin aprecierea comportarii cat mai aproape de realitate a materialelor ~i a structurilor.

o constructie de beton armat se schematizeaza prin sisteme rezistente la actiuni vertic ale ~i laterale, legate sau nu prin plansee considerate ca niste diafragme orizontale.

Analiza structurala are ca scop determinarea distributiei solicitarilor (eventual a eforturilor), deformatiilor si deplasarilor sub efectul actiunilor pentru intreaga structura sau a unor patti componente ale acesteia,

Combinatiile de l:ncarcari considerate trebuie sa tina seama de cazuri de incarcare pertinente, permitand stabilirea conditiilor de dimensionare determinante in toate sectiunile strueturii sau intr-o

parte din acestea.'· ,

Atunci cand interactiunea sol-structura are 0 influenta semnificativa asupra efectelor actiunilor in structura, proprietatile solului si efectele interactiunii trebuie luatein calcul.

28

I I I I I

I I I I I I I I

'J I

I I I

I

I

I

Calculele trebuie efectuate mode/and geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelata considerand ca structura este alcatuita din bare liniare" sau curbe si din suprafete plane sau curbe (Anexa II).

In general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: ~ .. comportare elastic-liniara cu sau lara redistribuire;

- comportare plastic a;

- comportare neliniara.

Metodele de calculliniar si neliniar se aplica atat starilor limita de serviciu cat si starilor limita ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru starile limita ultime.

La cladirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie sa reprezinte cat mai fidel configuratia generala geometries, dar si distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inertie ale maselor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de amortizare.

Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeaza metode de calcul care descriu

comportarea structurii la actiunea seismica: - metoda de cal cuI dinamic liniar;

- metoda de calcul dinamic neliniar.

Pentru proiectarea curenta, insa, in functie de caracteristicile structurale ~1 de importanta

constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul:

- metoda forte lor laterale asociate modului de vibratie fundamental;

- metoda calculului modal cu spectre de raspuns, aplicabila in general tuturor tipurilor de cladiri.

In metoda de calcul cu forte laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceasta baza metoda se mai numeste si metoda statica echivalenta.

1.9.1.1 Analiza liniarii elastica cu saufara redistribuire

Calculul elementelor poate fi efectuat pe baza teoriei elasticitatii, acceptand ipoteza sectiunilor nefisurate, a relatiei efort-deformatie liniara ~i considerand valorile medii ale modulului de elasticitate.

Capacitatea de rotire nu se verifica daca procentul de armare a elementului se incadreaza intre procentul minim si maxim de armare. La elementele care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectata conditia x I d ~ 0,45 pentru betoane pana la clasa C50/60 respectiv x I d ~ 0,35

pentru betoane obisnuite peste clasa C55/67 si betoane usoare.

Pentru efectele deformatiilor din temperatura, tasarilor si contractiei la stare a limita ultima, se poate admite 0 tigiditate redusa, corespunzatoare sectiunilor fisurate, neglijand participarea betonului intins, dar tinand seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limita de serviciu, se recomanda sa se considere 0 evolutie graduala a fisurarii,

La grinzi si la placi continue (fig. 1.6) al carer raport intre deschiderile adiacente este cuprins intre 0,5<lefJ,1IlejJ,2<2,0 se poate face 0 redistribuire a momentelor incovoietoare lara verificarea capacitatii de rotire, daca sunt satisfacute urmatoarele conditii:

a) pentru clase de beton s C50/60

5 ~ 0,44 + 1,25 Xu (1.36)

d

pentru clase de beton > C50/60

5 ~ 0,54 + 1,25(0,6 + 0,0014J XU (1.37)

6cu2 d

D

'c:~ lelf,l "'5_lelf,2

Figura 1.6 Grinda sau placa continua cu doua deschideri inegale

29

I I

I

I I

I

• •

b) pentru armaturi de clasa B sau C 5?:. 0,7 (1.38)

pentru armaturi de clasa A 5?:. 0,8 (1.39)

in care 5 = M Ed este raportul dintre momentul dupa redistribuire si momentul elastic (fig. 1. 7); Mel

Xu este inaltimea axei neutre la stare a limita ultima dupa redistribuire; d este inaltimea utila a sectiunii;

Gcu2 este deformatia limita a betonului la compresiune.

La calculul stalpilor, se recomanda sa nu se tina seama de nici 0 redistribuire a momentelor elastice provenind din efectul de cadru.

PFYGg+yo_q

~ .. ~ .. * . -l- J. ·l· * . ·l· ~ .. ~ .. ~ .. ~ .. ~

.- OJ ---- --.

I + I lit

Figura 1.7 Redistribuirea momentelor intr-o analiza liniar elastica

1.9.1.2 Analiza plastica

Proprietatile de deformare postelastica a elementelor structurale prezinta importanta pentru structurile de beton in urmatoarele cazuri:

- in situatiile in care prin redistribuirea eforturilor in structura in raport cu distributia corespunzatoare comportariielastice liniare se pot obtine solutii mai avantajoase din punct de vedere tehnic si economic (fig. 1.8);

- incazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul fortelor seismice, asigurarea unei capacitati substantiale de deformare postelastica reprezentand un obiectiv esential al proiectarii (vezi pet, 1.9.4).

pFyGg+yo_q

~. : : J: J . i . J : t : 1': t : 1 : l : -~ - J : : -~

& a

'. I . ' '. I '

, articulatie plastics ,

~~A

/' ~ ....

Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analiza plastica

Analiza plastica a placilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul in care ductilitatea sectiunilor critice este suficienta pentru ca mecanismul de rotire sa se produca,

Ductilitatea ceruta poate fi considerata suficienta daca sunt satisfacute conditiile:

a) aria armaturilor intinse este limitata in toate sectiunile la:

30

I

Xu :::; 0,25 d

Xu :::; 0,15 d

pentru betoane c C50160;

pentru betoane > C50160;

b) armaturile utilizate apartin cIasei B sau C;

c) raportul dintre momentele pe reazemele interrnediare si momentele din camp este cuprins

'intre 0,5 si 2,0. .

Atunci cand se efectueaza analiza plastic a a placilor, se recomanda sa se tina seama de orice neuniforrnitate a armarii, de fortele din armaturile ce impiedica ridicarea colturilor si de torsiunea in lungullaturilor libere.

Metodele plastice pot fir extinse la placi a carer sectiune nu este plina (placi nervurate sau cu goluri) daca acestea au 0 comportare similara unei placi pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunii.

In cazul stalpilor se recomanda sa se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin lcgaturi.Acest moment trebuie inclus in calcululla strapungere la plansee data.

Metoda simplificata utilizata pentru grinzi si placi continue arrnate pe 0 singura directie este bazata pe capacitatea de rotire a unor portiuni de element cu 0 lungime egala C;U 1,2 Inaltimea sectiunii.

Daca este nevoie de verificarea capacitatii de rotire ill stare a limita ultima, se determina rotirea Bs sub incarcarile de calcul considerate, utilizand proprietatile de calcul ale materialelor, valoarea medie a precomprimarii in momentele de timp relevante si se compara cu rotirea plastics admisa Bpl,d'

«<r«; (l.40)

Valorile de baza a rotirii admisibile Bpl,d se obtine din figura 1.9 in functie de clasa de ductilitate a armaturilor si raportul xu! d. Pentru betoane cu clasa cuprinsa intre C50160 si C90/105 se interpoleaza. Coeficientul K;,_ se determina in functie de flexibilitatea la forta taietoare cu relatia:

K - ~ MEd (1.41)

A - 3dVEd

In cazul betoanelor cu agregate usoare valorile rotirii Bpl,d din figura 1.9 se multiplica cu factorul e/cu2/ecu2 (vezi punctul 2.1.2 si 2.1.6).

9p/,d

[mrad] 4\

3 5i-----------;~-------+------i-

301- . -. ,~~*~;i:~~~ 7s:-·~iQ/-6-Q- .... -

- ,~<J' .... :'_ ..... ·_·_-_·_'~.-_-_:_:.-_·_._ ...... -_'~_~_-:_I ..... --t_~-:'., _-~~-----,:---:-:- •. -:-:-- - .. -~-:_---l .. -.:.--: •. _,_---------

25-t--,.·'-'.-li,fl+--- , -~- --.~

.0'" t::~, C90/1051

2 0 j~- - - - - - ----------!---~:~~:~[::1·:~~.:. -

.... :;,;<.~-,

15 i_ .... -;::-------:;..,:

. - ----<- :-- ....

.... - -- -'--/c--,

c1asa B c1asa C

.... ---,--- --<:--- ....

5

_+ .. _o .. _",,_"

C2_QLIQ~ / I xJd

0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45

o

Figura 1.9 Valorile de baza a rotirii admisibile Bpl,d.

31

La 0 analiza plastica se poate utiliza si modelarea prin biele si tiranti. Aceasta modelare consta in a defini biele, care reprezinta campuri de eforturi de compresiune, tiranti care reprezinta armaturile, si noduri care asigura legatura lor.

32

1.9.1.3 Analiza neliniarii

Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare trebuie sa reflecte rigiditatea lor in mod realist si sa tina seama, in acelasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare.

Calculul poate fi de ordinul I sau II.

1.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice ~i a efectelor de ordinul II sub Incarcari axiale

Analiza elementelor si structurilor trebuie sa tina seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfectiunigeometrice precum si de abaterile in pozitia incarcarilor (anexa III). Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienti partiali de siguranta. De aceea, aceste imperfectiuni nu sunt inc1use in analiza structurii. Pentru calculul elementelor comprimate, in starea limita ultima, se indica 0 excentricitate minima.

Eforturile determinate lara a lua in considerare deformatiile structurale dar incluzand efectele imperfectiunilor se numesc efecte de ordinul I. Cresterea eforturilor din cauza deformatiilor structurale se numesc efecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija daca reprezinta mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunzatoare. In anexa IV se prezinta eriterii simplificate pentru elemente si structuri privind posibilitatea neglijarii acestor efecte.

Efectele de ordinul II trebuie luate in cal cui atunci cand aeestea afecteaza semnifieativ stabilitatea in ansamblu a structurii precum si atingerea starii ultime in sectiunile eritice. In anexa IV se prezinta 0 metoda generala bazata pe 0 analiza neliniara si doua metode simplificate: una bazata pe rigiditatea nominala, iar cea de a doua pe curbura nominala,

1.9.3 Efectele secundare ale precomprlmaril

Efectele precomprimarii pot fi luate in calcul ca 0 actiune sau ca 0 rezistenta obtinuta printr-o deformatie initiala,

, ,

Forta de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se considera egala eu proiectia dupa axa barei a rezultantei eforturilor din armaturile din sectiune. Stabilirea fortei de precomprimare se face dupa evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII).

In cazul gri~ilor simplu rezemate precomprimarea nu produce reactiuni exterioare, sistemul fiind in echilibru. In cazul grinzilor static nedeterminate efectul de precomprimare, reprezentat prin actiunea unor forte introduse initial, conduce in mod consecvent, la aparitia unor stari de eforturi secundare (parazite), datorate legaturilor suplimentare, care se opun deformarii libere.

Intr-o analiza liniara trebuie considerate atat efectele primare cat si cele secundare ale precomprimarii, inainte de a lua in considerare orice redistribuire de forte si de momente (vezi . punctuI1.9.1.1).

In analiza plastica si in analiza neliniara, efectele secundare ale precomprimarii pot fi tratate ca rotatii plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitatii de rotatie, Precomprimarea exterioara poate genera momente de ordinul II.

La elementele realizate cu armaturi postintinse se poate admite existents unei aderente bune intre otel si beton dupa injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armaturile sunt considerate neaderente.

I

I

I

I

I

I I

I I I

I

r

,

I'

1.9.4 Conditti de ductilitate de ansamblu ~i locala

Ductilitatea unei sectiuni a unui element sau a unei structuri din beton armat reprezinta aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere.

Conceptia actual a de proiectare antiseismica impune ca structurile sa reziste in domeniul elastic numai la solicitari moderate; energia suplimentara degajata de cutremurele puternice urmand a fi disipata prin frecari interne si absorbita prin deformari plastice si prin deteriorari locale tara formarea mecanismului de cedare. Ca urmare, inzestrarea structurilor cu 0 capacitate corespunzatoare de deformare in domeniul postelastic este hotaratoare pentru supravietuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a energiei (plastificare) trebuie sa apara in mod favorabil:

- la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice sa apara mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si mai tarziu si in sectiunile de la baza stalpilor, iar nodurile sa ramana in domeniul elastic;

- in cazul structurilor cu pereti (diafragme), deformatiile plastice sa se dezvolte in grinzile de cuplare (daca acestea exista) si in zone le de la baza peretilor,

Indiferent de tipul structurii, zonele disipative trebuie sa fie distribuite relativ uniform in intreaga structura, evitandu-se concentrarea deformatiilor plastice in cateva zone slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel), iar deplasarile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul pierderii stabilitatii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul II.

De fapt, marimea deplasarilor laterale reprezinta parametrul esential pentru caracterizarea (calitatea) raspunsului seismic al structurilor pentru ca de acestea depinde marimea degradarilor elementelor structurale si nestructurale.

Verificarea formarii unui asemenea mecanism se poate realiza utilizand calculul dinamic neliniar cu accelerograme compatibile spectrului de proiectare.

Zonele plastice potentiale capata 0 alcatuire specialaprin controlul zone lor comprimate din sectiune, prin masuri de confinare, prin masuri care sa impiedice ruperea prematura a elementelor etc. (vezi capitolul 5).

o structura de beton armat poate fi proiectata pentru clasa de ductilitate inalta (H) sau pentru clasa de ductilitate medie (M). In primul caz forta laterala de proiectare este mai mica dedit in cazul al doilea, dar masurile pentru asigurarea ductilitatii locale si de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10).

F. Elastic

\ .clasa (M) /'"

!

FM>FH ~H< ~admis

F~I

F(H)-i

.clasa (H) ';(

I

o

Figura 1.10 Relatia forta-deplasare pentru elemente eu duetilitate inalta, respectiv medie

Incadrarea in clasa M este indicata mai ales in situatiile in care cladirea se proiecteaza la forte Iaterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului rnici ag ~ 0,12g) si

armaturile rezulta constructive.

33

1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente ~i structuri prefabricate

Aspectele de luat in considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: - situatii tranzitorii;

- aparate de reazem (provizorii si permanente);

- inclinari intre elemente.

Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pana la zona de depozitare, depozitarea cu rezemarea si incarcarea specifics, transportul pana la santier, montajul si asamblarea. Daca este cazul, trebuie tinut cont de efectele dinamice in situatii tranzitorii, printr-un calcul exact sau prin multiplicarea cu un coeficient corespunzator al efectelor statice.

Analiza structurala trebuie sa tina cont de urmatoarele:

- comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizand caracteristicile geometrice si proprietatile valabile in stadiul considerat) si interactiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat mono lit sau cu celelalte elemente prefabricate);

- comportarea sistemului structural tinand cont de deformatiile si rezistenta reala a imbinarilor, de imperfectiunile geometrice si tolerantele de pozitionare ale elementelor.

Nu pot fi luate in considerare .efectele favorabile ale frecarii intre elementele prefabricate, decat in zonele rara cutremure si doar atunci cand;

..;.. stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeaza numai pe frecare;

- alcatuirea reazemului exclude posibilitatea unei acumulari de lunecari ireversibile a

elementelor;

- eventualitatea sarcinilor de impact importante este eliminata.

Planseele din elemente prefabricate pot fi considerate ea saibe rigide daca:

- modelul structuraladoptat tine seama de compatibilitatea deformatiilor saibei eu cele al elementelor vertieale de rezistenta;

- se tine seama de efectele deformatiei orizontale pentru to ate partile strueturii implicate in transmiterea sarcinilor orizontale;

- se prevede in placa 0 armatura care sa permita preluarea eforturilor de intindere indicate de modelul structural;

- se tine seama pentru definirea alcatuirii constructive a armaturii, de concentrarile de eforturi la nivelul golurilor si rosturilor.

34

I

I

I I I

I I

I I

I I I

I

I

I

I

I I I

I I I I

t'

I II

'I

l

I

'··· .. ·.1

!

t

r

!I

,

!I

II

I

I I

I

2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR

2.1 Betonul

La realizarea elementelor si structurilor din beton armat sau din beton precomprimat se pot utiliza betoane de rezistenta normala (pana la c1asa C50160) sau de malta rezistenta (la c1ase mai mari). Dupa densitatea aparenta in stare uscata betoanele pot fi de densitate normals (cele cu densitatea peste 2200 kg/rrr') sau betoane cu agregate usoare avand structura inchisa, densitatea parra la 2200 kg/rrr' ~i continand agregate artificiale sau naturale cu densitatea particulelor sub 2000 kg/nr'.

Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuie sa le suporte si cerintele de ordin economic si functional,

2.1.1 Rezistentele betonului

Rezistenta la compresiune a betonuluieste definita de c1asa de rezistenta a acestuia care reprezinta rezistenta caracteristica (cu riscul de 5%) pe cilindru (fck), sau pe cub (fck,cub), determinata la 28 de zile.

Caracteristicile de rezistenta ale betoanelor de densitate normala, necesare la proiectare, sunt date in tabelul 2.1, reprodus dupa EC2.

. Intre rezistentele caracteristice la compresiune pe cilindri !ek si rezistentele medii la compresiune pe cilindri z.; si rezistentele medii la intindere axiaIa!etm din tabel exista urmatoarele relatii:

fern = fek +8 (MPa)

L; = 0,30 . fe;13 pentru y C50160

fetrn = 2,12 ·In(1 + O,lfem) pentru> C50/60

(2.1) (2.2) (2.3)

Rezistenta caracteristica la intindere axiala cu fractilul de 5%, notata cu !etk,O.05 respectiv cu fractilul de 95%, notata CU!etk,O.95 se obtine in functie de valoarea medie!etm cu relatiile:

fetk,O.05 = 0,7 . t.; fetk,O.95 = 1,3 . L;

(2.4) (2.5)

Rezistenta la intindere axiala!et poate fi stabilita in functie de rezistenta la despicare !et,sp cu relatia:

fet = 0,9 . fet,sp

(2.6)

Rezistenta medie la intindere din incovoiere (fctmjl) depinde de rezistenta medie la intindere axiala (fctm) si de inaltimea sectiunii transversale (h) potrivit relatiei:

(2.7)

in care h se introduce in mm.

Relatia de mai sus se poate aplica si pentru valorile caracteristice ale rezistentei la intindere, Rezistentele betonului la compresiune !em(t) si intindere !etm(t), la 0 varsta t si la 0 temperatura de 20°C, pot fi estimate cu relatiile:

fern(t) = Pee (t). fern fetrn(t) = [f3ec(t)f . L;

(2.8) (2.9)

35

I

1

(2.10)

1 1

s - eoefieient eare depinde de tipul eimentului,

s = 0,20 pentru eiment eu rezistenta superioara si intarire rapida, s = 0,25 pentru eiment normal si intarire rapida,

s = 0,38 pentru eiment eu intarire lenta;

t - varsta betonului in zile; a = 1 pentru t < 28,

a = 2/3 pentru t 2: 28.

1

Rezistentele de calculla eompresiune (!cd) si la intindere (!ctd) se stabilese eu relatiile:

{' _ aeefck jed -

re

{' _ aetfctk,O,05 J ctd -

re

unde: acc si act sunt coeficienti eare iau in eonsiderare efeetele de lunga durata ~i efeetele defavorabile rezultate din modul de aplieare a incarcarilor;

'Pc - eoefieientul partial de siguranta pentru beton,

'Pc = 1,5 pentru situatii de proieetare permanente si tranzitorii; 'Pc = 1,2 pentru situatii aeeidentale.

Coefieientul acc variaza intre 0,8 ~i 1,0. In EC2 valoarea recomandabila pentru acc si act este 1,0. Daca rezistenta betonului este determinata la 0 varsta t> 28 zile, valorile acc si act se redue prin multipliearea lor eu faetorul k, = 0,85.

(2.11)

(2.12)

1

Valorile modulului de elastieitate seeant (intre o; = 0 si O,4!cm) Ecm sunt.date in tabeluI2.2. Variatia modulului de elastieitate in timp poate fi estimata eu relatia:

1 'I

2.1.2 Deformatiile elastice

(2.13)

1

unde!cm(t) este data in relatia (2.9), iar!cm se ia din tabeluI2.1.

Coeficientul lui Poisson se ia egal eu 0,2 pentru betonul nefisurat si 0 pentru eel fisurat.

Coefieientul de dilatare termica liniara se poate lua egal eu lOx 10-6 fOC.

2.1.3 Curgerea lenta ~i contractia

Deformatia de eurgere lenta a betonului ecce oo,to) la timpul t - 00 pentru un efort de eompresiune a; constant in timp poate fi calculata eu relatia:

&ee(oo,to) = cp(oo,to )(aj Eeo) (2.14)

I

unde: rp( oo,to) este eoefieientul final de eurgere lenta, stabilit eu proeedeul din figura 2.1; Eco - modulul de e1asticitate tangent la timpul to;

Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt:

to - varsta betonului in zile la incarcare; he = 2Aclu - dimensiunea nominala;

Ac - aria sectiunii transversale de beton;

u - perimetrul partii eare este expusa la useare;

S, N, R - eiment eu intarire lenta, normala, respeetiv rapids.

1

36

I

I

I
I
I
I
I
I
I
I
I
I ?
p...
~
"-'
I lro
-
ro
§
0
I I=i
Il)
~
-
.-
tI)
I=i
I Il)
~
Il)
~
.-
;:l
-
I ;:l
I=i
0
-
Il)
..0
Il)
I ......
ro
lro
....
I=i
Il)
...
tI)
.-
I N
Il)
....
Il)
-e
Il)
......
I .-
o
.-
~
<Zl
'C
Il)
...
'I o
ro
....
ro
U
.......
I C"I
-
;:l
-
Il)
..g
I E-<
I V)
0
....... 0 V) 00 O~ VI" 1.0
-- 0 I.O~
0 0\ ....... 0\ V) ("f')
0\
U
V)
0\ 00 "T~ ("f')
-- 0 V) 00
0 00 0\ 00 "T~ ("f') I.O~
00
U
V)
00 1.0 ~ 0
-- 0 V) 00
0 t- OO r- "T~ ("f') I.O~
r-
U
V)
r- "T ....... t-~
-- 0 V) 00
0 1.0 r- 1.0 ~ ("f') V)
1.0
U
r-.
1.0 C"I O~ V)
-- V) t- ("f')
V) V) 1.0 1.0 "T~ ("f') V)
V)
U
0
1.0 ...... 0\ ~
-- 0 0 00
0 V) 1.0 V) "T~ c--f V)
V)
U
V)
V) 00 t-~ 0\
-- V) V) ("f')
V) "T V) V) ("f') C"I """~
"T
U
0
V) VI" V) 1.0
-<; 0 0 00
0 "T V) "T ("f') C"I~ "T~
"T
U
V)
~ V) V) ("f') ~ C"I C"I
V) ("f') "T "T ("f') c--f "T~
("f')
U
t-
("f') 0\ 0 00
-- 0 t- OO
0 M ("f') ("f') rf C"I~ ~
("f') ("f')
U
0
("f') 1.0 00 ~
-- V) 0 ("f')
V) C"I ("f') ("f') C"I~ ...... ("f')
N
U
V)
~ 0 V) 00 C"I VI" 0\
0 C"I C"I C"I C"I~ ...... C"I~
C"I
U
0
~ 1.0 0 "T O\~ ~ VI"
1.0 ...... C"I C"I .-; ...... C"I
.......
U
V)
....... I.O~ 0
-- C"I V) 0 ......
C"I ...... ...... C"I .-; ....... C"I
......
U
Il)
~ ~ ., V) V)
-<:> q 0--
ro 0 "'" ;: '" S 0 0
<Zl - ~ u ~ ~ ~ .. ~ ..
ro Il) ""'"
-..0 ~ ~ ~
U V)
0
...... "T =, 00 1.0 1.0 "T~ ("f') I.O~
-- C"I~ N~ C"I~
0 "T C"I C"I ...... C"I
0\
U
V)
0\ OO~ 00 VI" 1.0 "T~ C"I I.O~
-- C"I
0 "T C"I~ N C"I~
00 C"I C"I ...... C"I
U
V)
00 t-~ 00 """ t- V) 0 t-~
-- ...... "T~
0 "T C"I~ C"I~ C"I~ C"I~
r- N ...... C"I
U
V)
r- I.O~ O~ ~ 0\ I.O~ O\~ 0\
-- 0\
0 C"I~ C"I~
1.0 ("f') C"I ("f') C"I ...... ......
U
t-
1.0 VI" ~ C"I ....... V) 00 ......
-- 00 t-~
V) ("f') C"I ("f') C"I~ ("f') ....... M
V) .......
U
0
1.0 V)
-- t- "T~
0 ("f')
V) C"I
U
V)
V) "T~
-- 1.0
V) ("f') C"I
"T
U
0
V) ~
-- V)
0 ("f') C"I
"T
U
V)
"T V)
-- "T C'i
V) ("f')
("f') C"I
U
t-
("f') C'i 0 0 0 0 V) 0
-- C"I VI" 0 "l O~ t-~ "l
0 ("f') C"I C"I~
("f') ("f') ("f') C"I ...... ("f')
U
0
("f') .......
-- ......
V) ("f') e-;
C"I N
U
V)
C"I O~
-- 0
0 ("f') C"I
C"I
U
0
C"I O\~
-- 0\
1.0 C"I .......
......
U
V)
....... OO~
-- t-
N
...... C"I ......
U
Il) ",'"2 ,-..._ ,-..._ ,-..._ ,-..._ ,-..._ ,-..._
~ I=i 0 0 0 0 0 0
ro 0 ~ '2R '2R '2R '2R '2R
tI) ~ ~p... e_., "-' "-' "-' t:: "-' .._,
ro Il) ~ N ~ <"l ""
e <.l ;:
-..0 ~ u '" ~ r:; r:;
U '" I

10

20 30

50

100 '------'---~---~.--~_,____--'1

7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0

<p( 00 .te)

b) in exterior to

RH=80% ) r-r- ~-----.~-~~--c-----,---

2

5

10

20 30

50

I I

I

C35/45 C45155C40/50

12~g~~C55/67

,C70/85 C80/95 C90/105

_j

---30-0 -5-00--70-0 -90-0-)-10-0 -13-00 1500

ho(mm)

I I

Nota: - punctul de intersectie alliniilor 4 si 5 poate fi si deasupra punctului 1;

- pentru to > 100 este suficient de exact sa se considere to = 1 00 (si sa se utilizeze linia tangenta).

I

I

I I

I

I I

100 '---~-~~----'--~--~-___'

6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0

<p( 00 ,to)

Figura 2.1 Metoda pentru determinarea coeficientului rp( oo,to) pentru beton in conditii normale de mediu.

100 300 500 700 900 1100 1300 1500

ho(mm)

I

Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta to depaseste valoarea 0,45/ck(tO) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lenta obtinut cu relatia:

I

qJk (00, to ) = qJ(oo,to ) exp[I,5 (ka - 0,45)]

ka = v.l fern (to)

(Jc este efortul de compresiune;

/cm(tO) - rezistenta medie la compresiune in momentul incarcarii.

Deformatia totala decontractie a betonului (ecs) rezulta prin insumarea deformatiei de contractie la uscare (ecd) si a deformatiei de contractie endogene (eca).

Valoarea finala a deformatiei de contractie la uscare (ecd, (0) este:

GCd,oo = kh . Gcd,O (2.16)

in care: kh este un coeficient care depinde de dimensiunea nominala ho si are valorile din tabeluI2.3; Ccd,O - deformatia finala de contractie la uscare libera, cu valorile din tabeluI2.4.

Dezvoltarea in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeaza relatia:

, , ' .,

unde:

(2.15)

I

I

I

I

38

I

I I I

o; = fed pentru ee2 :s ec :s eeu2

unde: ea. esa sunt deformatiile cu valorile din tabelul 2.2; n - exponent dat in acelasi tabel.

(2.24)

I

I

I

unde:

BeAt) = fJds{t - tJ. kh . Bed °

f.l () t - ts

fJds t-ts = (t-tJ-O,04.Jh[{rnm)

t - varsta betonului In momentul considerat in zile,

ts - varsta betonului (zile) la inceputul contractiei la uscare (sau a umflarii).

(2.17) (2.18)

I

I

Tabelul 2.3 Valorile coeficientului kh

I I I

ho kh
100 1,00
200 0,85
300 0,75
>500 0,70 Tabel2A Valorile nominale ale contractiei lib ere la uscare a betonului ecd,O

I I

!c'/ !ck,cub GcdO (in %0)
Umiditatea relativafin %)
(MPa) 20 40 60 80 90 100
20/25 0,64 0,60 0,50 0,31 0,17 °
40/50 0,51 0,48 0,40 0,25 0,14 °
60/75 0,41 0,38 0,32 0,20 0,11 °
80/95 0,33 0,31 0,26. 0,16 0,09 °
901105 0,30 0,28 0,23 0,15 0,05 ° I

in care:

Deformatia de contractie endogend (t - in zile) se stabileste cu relatia:

«: (t) = fJ as (t). Bea,oo fJas{t) = 1- exp(0,2tO,5)

Bea 00 = 2,5{fek -10).10-6

(2.19) (2.20) (2.21).

I I I I

2.1.4 Diagrama efort-deformatie

Diagrama efort-deformatie a betonului solicitat la un efort de compresiune axial de scum durata este descrisa prin expresia:

eYe k'7 - '72

fern = 1+{k-2)'7

si este reprezentata in figura 2.2.

Mai sus s-au notat:

k = 1,05· e; ·IBelll fern

(2.22)

I

'7 = Bel Bel

eel - cu valorile din tabelul 2.2.

Pentru dimensionarea sectiunilor transversale se poate utiliza diagrama parabola-dreptunghi din figura 2.3, descrisa prin relatiile:

0", = J,,{I- (1- :J] pentru 0 oS e, oS Co2 (2.23)

I I

39

(J"e

I

fern

I I

I

I I

,._Jan ex, = Eern

-.

\

ex, \

"

(!}-" .. ~. __ ." .. " .. __ ._. . . ... _ ... .__L__.__~

Eel Eeul Ee

Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structurala neliniara

Se pot utiliza si alte diagrame a; - ee simplificate, cum ar fi diagrama biliniara din figura 2.4, cu valorile cc3 si ceu3 din tabelu12.2.

I

(J"e

I

(J"e

r-----------:

I I

fek

fek

,"7'""----------~

" "

I

I

fed

I

fed

' ... - .. --.-~

Eeu2 Ee

_-. __ _------_"_ _----- -.---"-.---, .•. '"- ----,~-,- ..• ",.".~

Ee

o Ee2

o Ee3

Eeu3

Figura 2.3 Diagrama parabola-dreptunghi pentru betonul comprimat

Figura 2.4 Diagrama biliniara

2.1.5 Betonul confinat

I I

Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversals adecvata, conduce la modificarea relatiei efort-deformatie, constand in sporirea rezistentei si a deformatiilorcritice, asa cum rezulta din figura 2.5 si este descrisa prin relatiile:

I

en fck,c !

O"c •

I I

_ - - - -' - - - ... - - - - f ck,c .,

",'" fck: '

/ , ....... -----~ f d

/,< ' c ,c

! " ,

II

II neconfinat

I

:...../~ __ ._' . __ . __ ~~ .. __ _ .• _ •. L. ~

QCcu cc2,c Ecuz,c cc

Figura 2.5 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat

I

(2.25)

I I

40

I

I

I

I

I I

I

I

I I I

I

I I

I

I I

I

I

I

I

fCk,c = hk(1,125 + 2,500"2/ fck) pentru 0"2 > 0,05/ck &c2,e = &e2 v.. / fck Y

(2.26) (2.27) (2.28)

Valorile Ge2 si Geu2 se iau din tabeluI2.2.

2.1.6 Betonul eu agregate usoare

Clasele de rezistenta ale betonului eu agregate usoare sunt preeedate de simbolul LC.

Caracteristicile de rezistentd ale betonului usor sunt date in tabelul 2.5 si sunt notate suplimentar eu indicele 1.

Unele din aeestea au valori distinete, iar altele se obtin prin multipliearea earaeteristieilor betonului de densitate normala (din tabelul 2.1) eu un eoefieient

n, = 0,40 + 0,60p/2200 (2.29)

care depinde de densitatea in stare uscata p corespunzatoare limitei superioare din tabelu12.6.

Tabelul2.5 Caraeteristieile de rezistenta ale betonului usor (MPa)

C1asa <") 00 C"l 00 <") 00 '<t 0 or, 0 \0 r-. oo
- - C"l ~ <") <") ::t o.n o.n \0 \0 r- oo
-- '<, -- -<; -- -<; -- -- -- -- -<;
de C"l \0 0 o.n 0 o.n 0 o.n 0 o.n 0 0 0
- - C"l C"l M <") '<t '<t o.n o.n \0 r-. oo
beton U U U U U U U U U U U U U
....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I ....:I
ikk 12 16 20 25 30 35 40 45 50 55 60 70 80
!zck.cube 13 18 22 28 33 38 44 50 55 60 66 77 88
Am 17 22 28 33 38 43 48 53 58 63 68 78 88
!zctm f'zetm ~ t.: . III
!zctk,O,05 f'zctk,O,05 = fctk,O,05 . lh
!zctk,O,95 f'zctk,O,95 = fctk,O,95 .171 Tabelul2.6 Clasele de densitate (masa volumica) si densitatea de ealeul corespunzatoare a betonului eu agregate usoare

C1asa de densitate 1,0 1,2 1,4 1,6 1,8 2,0
Densitate in stare 801- 1001- 1201- 1401- 1601- 1801-
uscata p(kg/m3) 1000 1200 1400 1600 1800 2000
Beton 1050 1250 1450 1650 1850 2050
Densitatea simplu
(kg/rrr') Beton 1150 1350 1550 1750 1950 2150
armat Rezistentele de ealculla eompresiune:

{' _ alcef'zck

J lcd -

Ye

{' - alctf'zctk (2.31)

J lctd -

Yc

in care: alec si aiel sunt coeficienti eu valoarea recornandata 0,85;

Jiek, Jielk - valorile earaeteristiee ale rezistentelor la compresiune, respeetiv la intindere, eu valorile din tabelul 2.5 corespunzatoare fraetilului de 5% sau de 95%;

Ye - eoefieientul partial de siguranta eu valorile de la punctul 2.1.1.

(2.30)

Caraeteristieile de deformatie ale betonului usor sunt date in tabelul 2.7 si sunt mareate

,

suplimentar eu indieele L

41

Ele se obtin prin multiplicarea caracteristicilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficientul xs pentru modulul de elasticitate si cu coeficientul s, pentru deformatii.

Coeficientul de dilatare termica depinde in principal de tipul agregatelor utilizate si variaza intre 4 x 10-6 si 14 x 10-6/1( si se poate lua egal cu 8 x 10-6/K.

I I

I

Curgerea lentil se poate evalua multiplicand valoarea deformatiei corespunzatoare betonului

cu densitatea normal a (data de relatia (2.14)) cu doi factori: 17£ = (%200)2 si

1]2 = 1,3 pentrufick:S LC 16/20,

1]2 = 1,0 pentrufick ~ LC 20/25.

I

Valoarea final a a deformatiei de contractie la uscare poate fi obtinut prin multiplicarea valorilor din tabelul 2.4 cu factorul:

1]3 = 1,5 pentrufick:S LC 16/20, 1]3 = 1,2 pentru fick ~ LC 20/25.

I I

I

Diagrama efort-deformatie a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile Gel si Gcul; Gc2 si Gcu2 respectiv Gc3 si Gcu3 se inlocuiesc cu valorile corespunzatoare eu: si GZcul; GZc2 si GZcu2 respectiv G[c3 si GZcu3 din tabelul 2.7.

I

Clasele de rezistenta pentru betoanele cu agregate u oare
itck 12 116 120 125 130 35 140 1 45 I 50 55 60 70 80
(MPa)
Elcrn(GPa) e.; = e; '17£; 17£ = (p/2200 Y
Glcl (%0) /if;cm I(Elci '17£); k = 1,1 pentru betonu1 cu adaos de nisip
k= 1,0 nentru toate betoanele cu azrezate usoare
Glcul (%0) Glc1
Glc2 (%0) 2,0 2,2 2,3 2,4 2,5
Glcu2 (0/00) 3,5 111 3,1111 2,9n1 2,7n1 2,6n1
n 2,0 1,75 1,6 1,45 1,4
Glc3 (0/00) 1,75 1,8 1,9 2,0 2,2
elcu3 (%0) 3,5 nl 3,1111 2,9111 2,7111 2,6111 I I I

Tabelul 2.7 Caracteristicile de deformatie ale betonului usor

I I

Diagrama efort-deformatie pentru betonul conjinat din figura 2.5 poate fi utilizata si in cazul betonului eu agregate usoare prin sporirea caracteristicilor de rezistenta si deformare dupa cum urmeaza:

I

(2.32)

I

in care k = 1,1 pentru betonul cu adaos de nisip;

k= 1,0 pentru betonul cu agregate usoare fine si grosiere.

&Ze2,e = &le2 (izek,c / J;ck r

&Zcu2,c = &Zcu2 + 0,2CJ2/ izek

unde GZc2 si GZcu2 se iau din tabeluI2.7.

(2.33) (2.34)

I I

42

I I I

~~~~~~~~------~----------I

I

I I I

I I

I I

I I I

I I

I

I

I I

I

I I

2.2 Armaturi

2.2.1 Armatura nepretensionata

Armaturile din otel utilizate la betonul annat (denumite si armaturi pasive), se realizeaza din bare, sarme (derulate din colaci), plase sudate si grinzi cu zabrele bi sau tri - dimensionale realizate din bare cu profil periodic. Proprietatile acestor armaturi trebuie sa fie in concordanta cu ENlO080 si se refera la:

- limita de curgere (fyk sau fo,2k), cu fo,2k s-a notat efortul unitar corespunzator unei deformatii

remanente de 0,2%;

- limita de curgere reala maxima (fy,max);

- rezistenta de rupere la intindere (ft);

- ductilitatea (cuk ~i!tlhk);

- aptitudinea de indoire;

- caracteristicile de aderenta (fraria relativa a nervurilor transversale sau factorul de profil);

- dimensiunile seetionale si tolerantele;

- rezistenta la oboseala;

- sudabilitatea;

- rezistenta la forfecare a imbinarilor sudate la plase sudate si la grinzi cu zabrele (carcase sudate).

Limita de curgere si rezistenta de rupere sunt definite ca valori caracteristice a fortei de curgere respectiv a fortei maxime, divizate prin aria nominala a sectiunei transversale.

Diagrama reala a-e pentru armaturile din otel laminate la cald sau prelucrate la rece, se inlocuieste in calcul cu 0 diagrama idealizata biliniara ca infigura 2.6. Pentru proiectarea curenta se poate utiliza oricare din urmatoarele diagrame de calcul:

- 0 diagrams cu ramura superioara inclinata, cu alungirea limita Cud si efortul maxim egal cu /ifyklys, sau

- 0 diagrama cu ramura superioara orizontala si lara limitarea deformatiei,

o

diagrama idealizata

- - - - - - - - - - - - - - - - t - - - - - - - - - - - - - - -:.. - _ ..; --: kf yk

_ - J. - - - - - ~ - - __ ~ kf ykiys

"r - - - ,

kfyk fyk fyd=fykiys

dia'grama de ca1cul

k=(ftlfy)k

Eud Euk E

Figura 2.6 Diagrama efort-deformatie idealizata si de calcul pentru armatura obisnuita (intinsa si comprimata)

Coeficientul partial de siguranta Ys are valorile:

Ys = 1,15 pentru situatii persistente si tranzitorii de proiectare. Ys = 1,00 pentru situatii accidentale.

Valoarea de caIcul a alungirii limita (cud) se stabileste in functie de valoarea caracteristica (cuk) cu relatia:

(2.35)

Otelurile recomandate pentru armaturi, dupa EC2, au limita de curgere caracteristica pana la /yk= 600 MPa.

43

Normele europene restrictioneaza si metodele de sudare a acestor armaturi in functie de modul de incarcare al elementelor structurale si de natura efortului din bare.

Proprietatile armaturilor utilizate la realizarea elementelor din beton armat sunt date in tabelul 2.8. In plus otelurile trebuie sa indeplineasca cerinte referitoare la rezistenta la oboseala, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerintele minime de aderenta erR,min) si la abateri maxime demasa.

I I

I I

Tabelul2.8 Proprietatile armaturilor pentru beton armat

Forma armaturii Bare si sarme Plase sudate
Clasa A B C A B C
Limita de curgere
caracteristica J;,k sau 400 la 600
!il2k(MPa)
Valoarea minima 2:1,05 2:1,08 2:1,15 2:1,05 2:1,08 2:1,15
k=Wfvh <1,35 <1,35
Deformatia
caracteristica la forta 2:2,5 2:5,0 2:7,5 2:2,5 2:5,0 2:7,5
maxima Cuk (%) I I

Produsele de otel, autohton sau import, utilizate ca armaturi in tara sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere si a rezistentei de rupere sunt cele minime admise. Dupa litera S urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm2.

I I

Marca otel Diametrul Limita de curgere Rezistenta de Denumire Provenienta
nominal (mm) fvk [N/mm21 rupere it rN/mm2] comerciala
S 255 6 ..... 12 255 360 OB37
S 235 14 .... .40 235
S 355 6 .... .l4 355
S 345 16 ..... 28 345 510 PC52 Ro.
S 335 32 .... .40 335
S 420 6 .... .12 420
S 405 14 ..... 28 405 590 PC 60
S 395 32 .... .40 395
S 500 6 ..... 28 500 550 (525) Bst 500S Ro., D., H.
S 490 10 .... .40 490 590 B60,50 H.
Ro. - Romania, D. - Germania, H. - Ungaria. I I I

Tabelul2.9 Caracteristicile armaturilor flexibile

I I

Tabelul 2.10 Caracteristicile armaturilor pentru plase sudate

I

Diametrul Limita de ru::r~~[~~~2] Denumire
Marca otel nominal (mm) curgerejj, comerciala Provenienta
[N/mm2]
S 490 3 .... .4 490 590 (600)
S 440 4,5 ..... 7,1 440 540 (550) STNB Ro.
S 390 8 ..... 10 390 490 (500)
S 500 3 .... .l0 500 550 (525) Bst 500M Ro.,D.,H.
S 460 6,8,10 460 510 SPPB Ro. I

In general utilizarea otelului OB 37 nu este economic a, iar impreuna cu otelul PC52 nu se incadreaza intre lirnitele de curgere prescrisa in tabelul2.8.

In cazul otelurilor europene proiectantul poate sa precizeze pe plansele de executie S500, S345 etc. sau denurnirea comerciala a otelului (de exemplu Bst 500S sau B50,60 etc.).

Otelul OB37 si PC52 se considera avand clasa de ductilitate C, iar la otelul S500 se va indica obligatoriu si clasa de ductilitate.

I I

I

44

I I

I I

I I I I I I

I

I I I I

I

I

I

I

I I

I

I

Este de preferat utilizarea unui singur tip de otel la 0 lucrare, mai cu seama in fabricile de prefabricate, pentru a elimina posibilitatea greselilor datorita incurcarii marcilor,

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate E, poate fi luata egala cu 200000 N/mm2, iar valoarea medie a densitatii 7850 kg/nr',

2.2.2 Armatura pretensionata

Armaturile pretensionate (denumite~i armaturi active) se realizeaza din sarme, bare si toroane. Ele constituie asa zisele tendoane pretensionate ale structurilor din beton precomprimat si trebuie sa satisfaca cerinte de rezistenta, ductilitate, oboseala ~i coroziune.

Tendoanele pretensionate pot fi c1asificate in functie de:

- rezistenta definita de valoarea limitei de elasticitate conventionale jpO,lk, de raportuljpkifpo,lk

si alungirea la sarcina maxima euk;

- c1asa, indicand comportarea la relaxare;

- dimensiuni;

- caracteristici de suprafata,

Mai sus s-au notat:

jpk - rezistenta caracteristica la intindere a armaturii pretensionate; jpO,lk - efortul unitar corespunzator unei deformatii remanente de 0,1%. Eurocodul 2 defineste trei c1ase de relaxare:

• Clasa 1- sarme si toroane (tendoane pretensionate obisnuite);

• Clasa 2 - sarme si toroane cu relaxare redusa;

• Clasa 3 - bare laminate la cald si bare prelucrate.

Pentru fiecare din aceste clase se prescrie pierderea de tensiune din relaxare (LlO"pr) raportata la efortul initial din precomprimare (O"pD, in functie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (PIOOO), de timp (t in ore) si de raportul f-l=O"pmoifpk, O"pmo fiind efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer.

Fiecare lot de armatura va fi insotit de un certificat continand toate informatiile necesare pentru identificare referitor la criteriile de clasificare mentionate mai sus, precum si informatii suplimentare acolo unde este necesar.

Cerintele de rezistenta si deformare pentru armaturile pretensionate sunt refiectate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie sa insoteasca certificatul eliberat de producator si din care sa rezultejpo,lk,jpk si euk.

Valoarea de calcul a efortului unitar din armature se stabileste cu relatia:

I, d = fPO,lk (2.36)

p r,

in care coeficientul partial de siguranta 'Ys are aceleasi valori ca ~i pentru armatura nepretensionata (vezi pet, 2.2.1).

Pentru proiectarea sectiunilor se poate adopta una din urmatoarele ipoteze:

- diagrama idealizata biliniara notata cu A in figura 2.7, se poate inlocui cu 0 diagrama de calcul (notata cu B) avand ramura superioara inclinata si deformatia limita eud = 0,geuk, sau

in lipsa unor valori mai exacte eud = 0,02 ~ijpO,lk/ jpk= 0,9. "

- diagrama biliniara idealizata A se poate inlocui cu 0 diagrama de ca1cul B avand ramura superioara orizontala si rara limitarea deformatiei,

Cerintele de ductilitate si de oboseala ale armaturii pretensionate sunt specificate in EN 10138. Ductilitatea adecvata se considera satisfacuta daca tendoanele pretensionate ating raportul fpO,lk / fpk prescris de norme. Valoarea recomandata este fpO,lk / fpk = 0,9 .

. Valoarea de cal cui a modulului de elasticitate (Ep) poate fi luat egal cu 205 GPa pentru sarme

si bare. Valoarea reala poate varia intre 195 si 210 GPa, in functie de procesul de fabricatie. In cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 si 205 GPa si se poate lua egal cu 195 GPa.

45

I

Densitatea medie a tendoanelor pretensionate poate fi admisa in mod normal la proiectare egala cu 7850 kg/nr'. c •

lA! diagrama A simplificata

fpk 1

fpO.lk - - ----_--~ .. --~-~-~-::-~::.:-:~= fpk/ys

-------, , - - - - :

I I I

pc!IEp Sud Euk S

Figura 2.7 Diagrama efort-deformatie idealizata si de cal cul pentru armatura pretensionata

Produsele de otel sub forma de toroane TBP (703 ... 5) sau sarme 03 ... 7mm si fascicule de sarme utilizate in tara se prezinta in tabelul 2.11. Fata de otelurile obisnuite la cele pentru precomprimate dupa litera S urmeaza rezistenta la rupere minima.

Tabelul 2.11 Caracteristicile otelurilor pentru precomprimare

I I

I I

Marca otel Rezistenta la curgere Rezistenta de
!'va lk [N/mm2] rupere!'vk [N/mm2]
S 1660 1494 1660
S 1770 1593 1770
S 1860 1679 1860 I

Diametrul Tara de
Toron nominal Ap (mnr') Otel
(mm) provenienta
TBP9 9,2 50 S 1770 Ro.
9,5 55 S 1770 D.,H.
12,2 90 S 1660 Ro.
TBP12 12,5 95 S 1770 D.,H
12,9 100 S 1770
TBP15 15,2 140 S 1860 D.
15,7 150 S 1770 I I I I

Toroanele produse in tara sau aduse din UE. sunt trecute in tabeluI2.12.

Tabelul2.12 Caracteristicile toroanelor

2.3 Actiuni in constructii

, ,

2.3.1 Clasificarea actiunllor

Actiunile (F) se clasifica in primul rand dupa variatia lor in timp:

- actiuni permanente (G), ca de exemplu greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe; a caii la poduri sau contractia betonului si deformatia inegala a reazemelor, etc;

- actiuni variabile (Q), ca de exemplu incarcarile utile ale planseelor, grinzilor, acoperisurilor sau incarcarile din zapada, vant si variatia temperaturii etc;

- actiuni accidentale (A), ca de exemplu explozii, incendii, impactul de la vehicule sau miscari seismice (AE).

Incarcarile provenite din actiunea lichidelor, in functie de variatia presiunii in timp, pot fi

considerate actiuni permanente si/sau variabile.

Actiunile se mai pot c1asifica si dupa urmatoarele criterii: - origine (actiuni directe sau indirecte); ,

- pozitia in spatiu (fixa sau mobila);

- natura si/sau raspunsul structurii (statice sau dinamice).

46

I I

I

I I

I

I

I

I I

I I

I I

I

·1 I 'I

I

I

I I

I

I

2.3.2 Intensltatile caracteristice ale actiunilor

, ,

Valoarea reprezentativa principala a actiunilor este intensitatea caracteristica Fi, fiind

specificata ca: .'

- valoarea medie, minima sau maxima, sau ca valoare nominala (care nu corespunde unei distributii statistice);

- valoarea impusa in documentatia proiectului, corespunzand principiilor din EN 1991. Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente poate fi: Gk atunci cand variabilitatea intensitatii este mica, sau Gk,inf respectiv Gk,sup atunci cand variabilitatea este semnificativa.

La determinarea valorii reprezentative a precomprimarii (Pk) se va tine seama de variatiile posibile ale fortei prin definirea a dona valori caracteristice, superioara si inferioara, la starea limita de serviciu:

Pk,sup = rsupPm Pk,inf = ~nfPm

(2.37) (2.38)

Valorile recomandate pentru rsup si rinf sunt urmatoarele:

- pentru armaturi preintinse si armaturi neaderente rsup=1,05 si rinFO,95;

- pentru armaturi postintinse cu armaturi aderente rsup= 1,1 0 si rinFO,90;

- cand se iau masuri corespunzatoare pentru determinarea exacta a fortei de precomprimare

(de exemplu masuratori directe) rsup=nnFl,OO.

Valoarea medie a fortei de precomprimare Pm(t) se obtine din anexa VII. in stare a limita ultima se va utiliza 0 valoare medie P m(t).

Valoarea caracteristica a unei actiuni variabile Qk poate fi:

- 0 valoare superioara cu 0 anumita probabilitate de a nu fi depasita sau una inferioara cu 0

anumita probabilitate de a fi atinsa, pe anumite perioade de referinta.

- 0 valoare nominala in cazurile cand 0 distributie statistica nu este cunoscuta.

in cazul actiunilor variabile se mai au in vedere urmatoarele valori reprezentative:

- valoarea de combinatie fJ/OQk, folosita la verificarile la starile limita ultime si starile Iimita ireversibile de serviciu;

- valoarea frecventa fJ/IQk, folosita la verificarile la starile limita ultime cand sunt implicate si actiunile accidentale si la verificarile la starile limits reversibile de serviciu.

in cazul constructiilor civile si industriale valoarea frecventa se considera acea valoare pe care actiunea 0 depaseste in 0,01 din timpul de referinta; in cazul podurilor valoarea frecventa se considera actiunea revenita la 0 saptamana.

- valoarea cvasipermanentd fJ/2Qk, folosita pentru evaluarea efectelor de lunga durata, pre cum ~i in cazul verificarilor specificate la valoarea frecventa. Cu aceasta valoare se lucreaza si in cazul actiunilor dependente de timp.

in cazul constructiilor civile si industriale valoarea cvasipermanenta se considers acea valoare pe care actiunea 0 depaseste in 0,5 din timpul de referinta; pentru actiunea vantului sau a convoaielor mobile (la poduri) valoarea cvasipermanenta este nula (1f./2 = 0).

2.3.3 Intensitatile de calcul ale actiunilor

, ,

Intensitatea de calcul Fd a unei actiuni F este:

Fd = rJFrep

(2.39)

in care: F,.ep = '¥ . Fk este valoarea reprezentativa a actiunii;

r J coeficientul partial al actiunii, care tine cont de posibilitatea abaterilor defavorabile ale actiunii de la valoarea reprezentativa;

'¥ 0 valoare dintre 1,0 sau 'Vo si 'VI saU'V2 (tab. 2.13).

47

Conform relatiei 1.12 la determinarea valorii de ealeul al efortului seetional Ed valoarea de

, ,

ealeul a aetiunilor se obtine eu relatia:

, , ,

(2.40)

I I I I I I

in eare: rsd este eoefieientul partial al actiunii, care tine eont de ineertitudinile ale modelelor de caleul adoptate sau in unele cazuri chiar la modelarea actiunilor.

Tabelul2.13 Valorile reeomandate pentru coeficientii !!f la cladiri

Actiuni 'I'D 'I'I 'I'2
Incarcarile utile (EN 1991-1-1)
Locuinte si birouri: 0,7 0,5 0,3
Sali de adunare si spatii comerciale: 0,7 0,7 0,6
Depozite: 1,0 0,9 0,8
Circulatia vehicule1or, vehicole ::; 30kN: 0,7 0,7 0,6
30 kN < vehicol S 160 kN: 0,7 05 0,3
Acoperisuri: ° ° °
lncarcari din ziipadii (EN 1991-1-3)
Pentru amplasamente situate la altitudini H > 100O
peste nivelul miirii 0,7 0,5 0,2
Pentru amplasamente situate la altitudini H::; 100O
peste nivelul marii 0,5 0,2 °
Incarciiri din vant (EN 1991-1-4) 0,6 0,2 °
Actiuni din variatii de temperaturi (EN 1991-1-5) 0,6 0,5 ° Valoarea coeficientilor partiali ai actiunilor r F sunt prezentati in tabelul 2.14.

Pentru actiunile accidentale, valoarea da calcul Ad trebuie sa fie specificata in fiecare proiect, iar pentru actiunea seismica, valoarea de ealcul AEd trebuie stabilita pe baza valorii caracteristiee AEK sau se preserie pentru fieeare constructie pe baza raspunsului dinamic al structurii, tinand eont de specificatiile euprinse in EN 1998.

Tabelul 2.14 Valorile coeficientilor partiali de siguranta

Starea limitii Actiuni permanente Actiuni
ultima YG),sup YGj,inf temporare
YOI sau YO.i
EQU 1,1 0,9 1,5
STR 1,35 1,1 1,5
GEO 1,0 1,0 1,35 2.3.4 Comblnatia actiunilor pentru startle limita ultime (fara oboseala)

- Combinatiile fundamentale se constituie pentru situatiile de proieetare persistente sr tranzitorii in baza relatiei:

'" G "+" P"" Q"" '" Q

~rG,j k.] r» + rQ,l k,l + ~rQ,itf/o,i k,i

j2:1 i>1

(2.41)

I I

I I I I I

I I I I

I I

I

sau ea .~ltemativa la starile limita STR si GEO eea mai defavorabila situatie dintre urmatoarele doua expresn:

"'r G "+" P" " Q " ,,'" Q

~ G,) k.j rp + rQ,l'f/o,1 k,J + ~rQ,i'f/o,i k,i

)2:1 i>l

'" j: r G "+" P" If Q " It'" Q

~~j G,j k,j rp' + rQ,l k,l + ~rQ,i'f/o,i k,i

)2:1 ;>1'

(2.42)

(2.43)

unde ;; = 0,.85 ~oeficient de reducere in cazul In eare incarcarea permanenta actioneaza in sens defavorabil eu valoarea reeomandata,

4&

I I I I

I

I I I

I

I I I I

I I I I

I I

- Combinatiile accidentale se pot obtine cu relatia:

'" G . "+" P'+" A "+"(If/ sau If/ \.n "+" '" If/ .Q .

L,..; k.} d 1,1 2,1 Uk,] L,..; 2,1 k,1

~ ~

(2.44)

Alegerea intre 1f/1,IQk,1 ~i 1f/2,IQk,l se face in functie de caracteristica situatiei de proiectare accidentala (impact, incendiu respectiv situatia dupa un eveniment exceptional).

In general combinatia accidentala contine 0 singura actiune exceptionala A (incendiu explozive sau impact) sau se refers la 0 situatie dupa un eveniment exceptional cand A = O.

Precomprimarea este destinata, in majoritatea situatiilor, sa aiba efecte favorabile; de aceea, pentru verificarile in starea limita ultima se utilizeaza coeficientul Yp,fav=l,O. Aceasta valoare poate fi utilizata si in verificarile la oboseala.

Pentru verificari la starea limita de stabilitate, in prezenta precomprimarii exterioare, daca 0 crestere a valorii precomprimarii poate fi defavorabila se utilizeaza coeficientul partial Yp,nefav= 1,3.

Pentru verificari ale efectelor locale se va utiliza coeficientul Yp,nefav= 1,2. Valoarea medie a fortei de precomprimare Pm se obtine din anexa VII.

- Combinatia in situatie de proiectare seismicd se obtine cu relatia:

'" G . "+"P"+" A "+"'" ur .Q .

L,..; k.] Ed L,..; 't' 2,1 k,1

j~1 i>1

(2.45)

La combinatiile de mai sus valorile de calcul ale actiunilor in starea limita ultima sunt trecute in tabeluI2.15.

Tabelul 2.15 Valorile de cal cui ale actiunilor in starea limita ultima

Actiuni variabile care nu
Actiuni permanente sunt dorninante dar
actioneaza In acelasi
Actiuni timp
Combinatie Relatia variabile
dominante Actiunea
Favorabil Defavorabil principala Restul
(daca actiunilor
exista)
Fundamen- (2.41) YG' sup, Gu suo YG' infs Gki.inf YO.IQkl - YO.i 1/10 iQk i
tala (2.42) YG' suPi Gk· SUP YG' infe Gk/,inf - YO. I 1/10 ]Qk I YO.i 1/I0.iQki
(2.43) YG' suo, G» suo YG' infs Gki.inf YO.IQkl - YO,i If/OiQk.i
Accidentala (2.44) Gk),SUP Gkj,inf Ad 'FI,lsau If/2,2 'F2,iQk,i
Qkl
Seismica (2.45) Gk·suo Gk'inf AEd - 'F2.iQki 2.3.5 Combinatia actlunllor pentru startle limita de serviciu

Pentru verificarile la aceste stari limita se definesc urmatoarele trei situatii:

- Combinatii caracteristice pentru starile limita ireversibile de serviciu, conform relatiei:

'" G . "+" P"+" Q "+" '" IIr .Q .

L,..; k,j . k,1 L,..; 't' 0,1 k,1

j~1 i>1

(2.46)

- Combinatii frecvente pentru starile limita reversibile de serviciu, conform relatiei:

'" G ."+"P"+"1f/ Q "+"'" If/ .Q .

L,..; k.] 1,1 k,1 L,..; 2,1 k,1

j~1 i>1

(2.47)

Combinatii cvasipermanente pentru efectele de durata ~i aspectul structurii (fisurarea si deformatiile), conform relatiei:

'" G . "+" P"+" '" liE .Q .

L,..; k,j L,..;'t' 2,1 k,l

j~1 i>1

(2.48)

49

I

Combinatii Actiuni permanent, G d Actiuni variabile, Qd
Defavorabile Favorabile Dominante Altele
Caracteristice Gkj,sup Gkj,inf Qk,l l/fO,iQk,i ,
Frecvente Gkj,sup Gkj,inf l/fl,IQk,1 l/f2,iQk,i
Cvasipermanente Gk'SUD G/djnf l/f21Qkl -»: I I I I I

Daca EN 1991-EN 1999 nu dispune altfel, in cadrul starii limita de serviciu coeficientii partiali )'Fvor avea valoarea 1,0 (tabeluI2.16).

Tabelul 2.16 Valorile de calcul ale actiunilor utilizate in combinatii

I I I

I

I I I I I I I

50

I I I I

I I I I

I

I I I

I I

I

i

• •

i

I

,

I

I I

I I

• I

3. PROIECTAREA ELEMENTELOR IN STAREA LIMITA.

ULTIMA

3.1 Incovoierea cu sau fara forta axiala

,

3.1.1 Ipoteze de calcul

Analizaunei sectiuni transversale in vederea determinarii rezistentei ultime a ei necesita

, ,

adoptarea urmatoarelor ipoteze simplificatoare:

- sectiunile raman plane dupa deformare;

- deformatia specifics a armaturii aderente, la intindere ori la compresiune, este aceeasi cu a

betonului inconjurator;

- rezistenta la intindere a betonului se neglijeaza;

- eforturile din betonul comprimat se deduc din diagrama de calcul efort-deformatie din

figura 2.3 sau 2.4;

- eforturile din armatura obisnuita sau pretensionata se obtin din diagrama prezentata in figura 2.6 sau 2.7;

- deformatia specifica a betonului din sectiunile transversale supuse la compresiune aproximativ centrica (elh < 0,1) se limiteaza la ee2 = 2%0 pentru betoane CU.fck ~ 50 Nzmm", iar pentru valori mai mari conform tabelului 2.2;

- pentru sectiunile transversale care nu sunt in intregime comprimate, deformatia limita la compresiune se ia esa = 3,5%0 pentru betoane CU.fck ~ 50 Nzmm'', iar pentru restul cazurilor conform tabelului 2.2;

~ pentru .cazuri intermediare, deformatia specifica la compresiune se obtine presupunand ca sectiunea se roteste ill jurul pivotului C (fig. 3.1).

IT \ · . . . . As2

,I d~_. :. Ap

~ As!

g"gp e.

goo g, 0 g,,(g,,) g""(g,,,,)

Figura 3.1 Distributiile posibile de deformatii in sectiunea transversal a

Daca se va utiliza diagrama efort-deformatie din figura 2.4, cele de mai sus raman valabile, inlocuind ea cu ec3, respectiv eeu2 cu ecu3.

Deformatia specifica totalaa armaturii pretensionate in starea limita ultima este:

8p = 8p(o) + =.

in care: 8 p(O) este deformatia specifica din precomprimare;

/).8 p - deformatia specifica aditionala (cresterea deformatiei specifice a armaturii

pretensionate Ap din momentul decompresiunii betonului in fibra adiacenta pana in momentul atingerii scurtarii limita a betonului in zona comprimata 8cu2)'

Deformatia specifics pentru armaturile obisnuite ~i cele pretensionate se limiteaza la valoarea eud conform paragrafelor 2.2.1 respectiv 2.2.2.

Distributia eforturilor unitare pe inaltimea zonei comprimate de beton rezulta de forma parabolica dreptunghiulara daca se utilizeaza diagrama a-e; din figura 2.3. Avand in vedere mecanismul destul de laborios de calcul, exista posibilitatea ca pomind de la diagrama specificata (Jc-ec din figura 2.4, sa se foloseasca 0 diagrama dreptunghiulara pentru distributia eforturilor unitare de comprsesiune in beton, conform figurii 3.2.

51

--

I

Gcu3, ~ i

nfed r-'

I I I I

I GS i ~-~

Figura 3.2 Distributia deformatiilor si a eforturilor in sectiunea transversals

Factorul A din figura 3.2 defineste inaltimea efectiva de calcul Xc a zonei comprimate de beton si se stabileste astfel:

A = 0,8 pentru ick ~ C501 60;

A = 0,8 - ic~~:O pentru ick > C50 160 ,

iar coeficientul 11 de reducere a rezistentei betonului tine cont de efectele de lunga durata si efectele nefavorabile rezultand din modul de aplicare a incarcarii si se determina dupa cum urmeaza:

17 = 1,0 pentru L. ~ C501 60;

lick - 50 {' I

17 = ,0- pentru Jck > C50 60.

200

Daca zona comprimata descreste in directia fibrei extreme comprimate, valoarea 1] !cd se reduce cu 10%.

I I

I

I

3.1.2 Relatii de calcul

I I I I I I I I

Detenninarea momentului incovoietor capabil se face utilizand cele doua ecuatii de echilibru static precum si relatiile dintre deformatiile specifice, relatii ce rezulta din ipoteza sectiunilor plane. De asemenea, atunci cand este necesar, se folosesc curbele caracteristice ale celor doua materiale pentru a stabili efortul unitar in functie de deformatia specifica,

In tabelul 3.1 sunt date schemele ~i relatiile de cal cui pentru sectiunile de forma dreptunghiulara solicitate la incovoiere cu sau tara forte axiale.

Calculul sectiunilor de forma T se face dupa schemele si relatiile de calcul din tabelul 3.2.

In cazul solicitarii la intindere cu mica excentricitate (eo =MEdI NEd < hI2-d1) nu se conteaza pe

participarea betonului la preluarea eforturilor. Relatiile de calcul in acest caz sunt:

NEd = (As! + AsJfYd ' (3.13)

MEds! = MEd - NEd' Ys! = -As2 . fyAd -d2) (3.14)

MEds2 =MEd + NEd ·(d - Ys! -dJ= As2' fyAd -'dJ (3.15)

in care MEdsl si MEds2 reprezinta momentele de incovoiere in raport cu centrele de greutate ale armaturilor As! respectiv As2.

La solicitarea de intindere centrica, capacitatea portanta a sectiunii are valoarea:

NEd = As' fyd (3.16)

in care As este aria total a de armature dispusa simetric in sectiune.

Atunci cand momentul incovoietor este insotit de 0 forta axiala de compresiune, valoarea momentului incovoietor de calculvobtinut din analiza statica va fi egala cu eel putin eoNEd in care eo = h I 30 2: 20mm.

Calculul sectiunilor solicitate la incovoiere se face cu relatiile prezentate mai sus, in care se considera NEd = O.

Starea limitd ultima indusd de deformarea structurald (flambajul) se refera la structuri sau la elemente flexibile, solicitate indeosebi la compresiune, a carer capacitate portanta este influentata in mod semnificativ de deformatiile lor.

52

I I I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I

,.--. ,.--. ,.--. ,.--. ,.--. ,.--. ,.--. ,.--.
....... <"'! M ~ Irl '-c: r- oo
M M M M M M M M
<;» "-' "-' "-' "-' "-' "-' "-'
!
+ N --
~ N ~'"
~ ~ ~'" ,.---......_
'-'J> I ~NI~
~ ~ ,-.._
Vi "V> I
0 b~ I '-'J> '-'J>
I ..:::::.- '-'J> --
'---../ N
- N M '" ~
'-" ~'" " "
'-\j) ~'" ~'" I
"" + II ~
~ "" "-" ~
~ ~ ~" ~" b~ ,-.._ ~
II N ,-.._ --- .s N
~ k ~N ~~ ~ ~'"
~ -a I I ~
~ k k + "l +
~ II ~ ." 0 ~
:<; -- .., .., ~
" cs I
N ~'" ~'" "-"
1+ ~ N 6 +
~
~ I II II ..CJ .s ~.., ..s::
~ :.§ ~ ..CJ
~ ~" ~.., --- ~
N :::t ::::- ~
~7:, '" ~
II b" ~" II '<
~ N II II II II II
~.., b7:, N ~ E ~ ~
~ + b" ~ ::t ~ :<; *
- .;
::s
o
- ~7:,
c':l
U
Q) +
"'d N
...... b'"
......
.....,.. N
c':l ~"
......
Q) I
~ ~
~
""
b
;::-:
~
I
II
';;:c,~
+1
Q)
!e
.....,.
.....
o
......
-
0
v: II
Q) ~ >c':l
e ~ -
.... c':l
Q) .$ ._ ...:.:
. _ ...... IJ,j;' ." ~
0 -
:>- ....... II ~" A
~ '" >c':l
0 " + k
u ) ~'" '" t::"
!:: o ~e 0
<- II r,....
~ II Q)
a
.......
::s
._
~
s
g.
....
"'d
....
0
- -
......
§ ::s
.U
._ -
.....,.. d
U U
Q)
U'.l Q)
- "'d
::s c':l
....... ~
::s
o
-
c':l ...c::
o o
.5 1ZJ.
=
Q)
P..
._
.....
.....
d
-
Q)
~
......
M
-
::s
-
Q)
~
~ 1f

I
I
I
I
I
il
I
I
. ...; II
._
§
._
r/:J
Q)
I-<
a I
0
U
I-<
0
.-
I-< I
~
~
.-
..-
Q)
o
~ I
.-
• ...<
.-
I-<
Q)
'i:i
~ I
._
:s
Q)
'i:i
§ I
0..
tr:
Q)
I-<
0
U
":l I
I.r) ~
~ ~
ro
~ Q) I
._ 0..
~ I-<
0
.-
I-<
'" Q)
··_3:1 " §< I
-'-0 r/:J
..-
~
~,f-
Q) I
r/:J
._
._
.._..
ro
..-
Q)
I-<
(,$ I
*
il *
..-
::s
o
..-
ro
u b~
Q)
'i:i ~'"
._
._ +
.._..
ro '"
..-
Q) b'"
~ '"
~'"
I
~
~
-e
b
l::"
~
I
II
':l
:<;
+1
lro
.l:i
::s
Q)
~
ro
~ E-<
I-<
0
..-
._
§ ..-
._ ::s
.._.. u
u ~
Q)
r/:J U
..- Q)
..e -e
::s ro
~ S
ro
o Q)
...c:
.5 o
(/J
~
Q)
0..
._
._
.._..
ro
..-
~
N
~
..-
..e
Q)
~
E-< +

~ VI ~

-t- .;~

x

I I I I I I I

I

I I I I I I I I

I

Proiectarea la stabilitate structurala tinand seama de efectele de ordinul doi trebuie sa of ere siguranta ca, pentru cele mai defavorabile combinatii de actiuni in starea limita ultima, nu se produce pierderea echilibrului static (local sau al structurii in ansamblu), sau rezistenta sectiunilor transversale individuale solicitate la incovoiere si forte longitudinale nu este depasita.

Comportarea structurala trebuie sa fie verificata in orice directie in care ruperea datorita efectelor de ordinul doi poate aparea.

Posibilele incertitudini referitoare la rigiditatea conexiunilor trebuie luate ~i ele in considerare.

Aspecte ale analizei efectelor de ordinul II sub incarcari axiale sunt prezentate in anexa IV.

3.1.3 Dimensionarea grinzilor 3.1.3.1 Sectiuni dreptunghiulare

Conform relatiei din tabelul3.1 si a figurii 2.6, pentru otelul S500 se obtine 'lim, apoi utilizand relatia (3.6) se pot calcula valorile coeficientului ,ulim in functie de c1asa betonului (tabelu13.3).

Tabelul 3.3 Valorile coeficientilor gim si ,ulim in functie de c1asa betonului pentru otel S500
Clasa de
beton ~ C50/60 C55/65 C60175 C70/85 C80/95 C90/105
Coeficientul
A 0,8000 0,7875 0,7750 0,7500 0,7250 0,7000
1,0000 0,9750 0,9500 0,9000 0,8500 0,8000
';lim 0,617 0,588 0,572 0,554 0,545 0,545
lim 0,372 0,347 0,328 0,296 0,269 0,247 Pentru betonul usor avand clasa LC::S 50/55 si otel S500 valorile ~lim si ,ulim sunt trecute in tabelul3.4 pentru diferite c1ase de densitate.

Tabelul3.4 Valorile coeficientilor ~lim si ,ulim pentru otel S500 si beton usor LC::S 50/55

p < 800 < 1000 < 1200 < 1400 <1600 s 1800 ~2000
';lim 0,4988 0,5199 0,5393 0,5572 0,5738 0,5892 0,6030
!ilim 0,319 0,329 0,338 0,346 0,354 0,360 0,366 Utilizarea otelurilor PC52 si OB37 la betoane cu c1ase superioare nu este rentabila, din acest motiv se prezinta valorile ~lim si ,ulim pentru betoane pana la c1asa C50/60:

OB37 ~lim = 0,769; fllim = 0,425

PC52 ~lim = 0,700; fllim = 0,403
PC60 ~lin1 = 0,665; fllim = 0,390
STNB ¢4,5 ... 7,1 ~lim = 0,647; fltim = 0,383 Valoarea relativa a momentului incovoietor MEds se obtine cu relatia:

fl = b~ f (3.17)

cd

Armarea simplii se foloseste daca,u::S ,ulim, aria de armatura calculandu-se cu relatia de mai jos:

As = OJ • b . d fed ± NEd (3.18)

fyd .fYd

in care: OJ = A·17· ~ (3.19)

Coeficientii , si OJ se determina in functie de,u din tabelul 3.5a pentru betoane ::s C60175 si 3.5b pentru betoane > C60175 indiferent de marca otelului.

55

-

I

I I

~~------------------------------I

<C50/60 <C55/65 <C60175
# ( to £sl[%O] ( (j) £sl[%O] ( (j) £d%o]
0,010 0,0126 0,0101 25 0,0131 0,0101 25 0,0137 0,0101 25
0,015 0,0189 0,0151 25 0,0197 0,0151 25 0,0205 0,0151 25
0,020 0,0253 0,0202 25 0,0263 0,0202 25 0,0275 0,0202 25
0,025 0,0317 0,0253 25 0,0330 0,0253 25 0,0344 0,0253 25
0,030 0,0381 0,0305 25 0,0397 0,0305 25 0,0414 0,0305 25
0,035 0,0445 0,0356 25 0,0464 0,0357 25 0,0484 0,0357 25
0,040 0,0510 0,0408 25 0,0532 0,0409 25 0,0555 0,0409 25
0,045 0,0576 0,0461 25 0,0600 0,0461 25 0,0626 0,0461 25
0,050 0,0641 0,0513 25 0,0668 0,0514 25 0,0698 0,0514 25
0,055 0,0708 0,0566 25 0,0737 0,0566 25 0,0770 0,0567 25
0,060 0,0774 0,0619 25 0,0807 0,0620 25 0,0842 0,0620 25
0,065 0,0841 0,0673 25 0,0876 0,0673 25 0,0915 0,0674 25
0,070 0,0908 0,0726 25 0,0946 0,0727 25 0,0989 0,0728 25
0,075 0,0976 0,0780 25 0,1017 0,0781 25 0,1062 0,0782 24
0,080 0,1044 0,0835 25 0,1088 0,0836 25 0,1137 0,0837 23
0,085 0,1112 0,0890 25 0,1159 0,0891 24 0,1211 0,0892 21
0,090 0,1181 0,0945 25 0,1231 0,0946 22 0,1287 0,0947 20
0,095 0,1250 0,1000 25 0,1303 0,1001 21 0,1362 0,1003 18
0,100 0,1320 0,1056 23 0,1376 0,1057 19 0,1438 0,1059 17
0,105 0,1390 0,11 12 22 0,1449 0,11 14 18 0,1515 0,1 I 15 16
0,110 0,1460 0,1168 20 0,1523 0,1170 17 0,1592 0,1 172 15
0,115 0,153 I 0,1225 19 0,1597 0,1227 16 0,1670 0,1230 14
0,120 0,1603 0,1282 18 0,1672 0,1285 15 0,1748 0,1287 14
0,125 0,1675 0,1340 17 0,1747 0,I342 15 0,1827 0,I345 I3
0,130 0,1747 0,1398 17 0,1823 0,1401 14 0,1907 0,1404 12
0,135 0,1820 0,1456 16 0,1899 0,1459 13 0,1987 0,1463 12
0,140 0,1893 0,1515 15 0,1976 0,1518 13 0,2067 0,1522 11
0,145 0,1967 0,1574 14 0,2053 0,1578 12 0,2148 0,1582 11
0,150 0,2042 0,1633 14 0,2131 0,1638 11 0,2230 0,1642 10
0,155 0,2117 0,1693 13 0,2210 0,1698 11 0,2312 0,1703 10
0,160 0,2192 0,1754 12 0,2289 0,1759 10 0,2396 0,1764 9
0,165 0,2268 0,1815 12 0,2369 0,1820 10 0,2479 0,1825 9
0,170 0,2345 0,1876 11 0,2449 0,1882 10 0,2564 0,1888 8
0,175 0,2422 0,1938 11 0,2530 0,1944 9 0,2649 0,1950 8
0,180 0,2500 0,2000 11 0,2612 0,2006 9 0,2735 0,2013 8
0,185 0,2578 0,2063 10 0,2694 0,2070 8 0,2821 0,2077 7
0,190 0,2657 0,2126 10 0,2777 0,2133 8 0,2908 0,2141 7
0,195 0,2737 0,2190 9 0,2860 0,2198 8 0,2996 0,2206 7
0,200 0,2818 0,2254 9 0,2945 0,2263 7 0,3085 0,2272 6
0,205 0,2899 0,2319 9 0,3030 0,2328 7 0,3175 0,2338 6
0,210 0,2980 0,2384 8 0,3116 0,2394 7 0,3266 0,2404 6
0,215 0,3063 0,2450 8 0,3202 0,2460 7 0,3357 0,2471 6
0,220 0,3146 0,2517 8 0,3290 0,2528 6 0,3449 0,2539 6
0,225 0,3230 0,2584 7 0,3378 0,2595 6 0,3542 0,2608 5
0,230 0,3314 0,2652 7 0,3467 0,2664 6 0,3636 0,2677 5
0,235 0,3400 0,2720 7 0,3557 0,2733 6 0,3731 0,2747 5
0,240 0,3486 0,2789 7 0,3648 0,2803 5 0,3827 0,2818 5
0,245 0,3573 0,2859 6 0,3740 0,2873 5 0,3924 0,2889 4
0,250 0,3661 0,2929 6 0,3833 0,2945 5 0,4023 0,2962 4
0,255 0,3750 0,3000 6 0,3926 0,3017 5 0,4122 0,3035 4
0,260 0,3840 0,3072 6 0,4021 0,3089 5 0,4222 0,3109 4
0,265 0,3930 0,3144 5 0,4117 0,3163 4 0,4324 0,3183 4
0,270 0,4022 0,3218 5 0,4214 0,3238 4 0,4426 0,3259 4
0,275 0,4115 0,3292 5 0,4312 0,3313 4 0,4531 0,3336 4
0,280 0,4208 0,3367 5 0,4411 0,3389 4 0,4636 0,3413 3
0,285 0,4303 0,3443 5 0,4511 0,3466 4 0,4743 0,3492 3
0,290 0,4399 0,3519 4 0,4613 ·0,3544 4 0,4851 0,3571 3
0,295 0,4496 0,3597 4 0,4716 0,3623 3 0,4960 0,3652 3
0,300 0,4594 0,3675 4 0,4820 0,3703 3 0,5071 0,3734 3
0,305 0,4694 0,3755 4 0,4926 0,3784 3 0,5184 0,3817 3
0,310 0,4794 0,3836 4 0,5033 0,3867 3 0,5298 0,3901 3 I I I I I I I

Tabelul 3.5a Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere cu/tara forta axiala, pentru beton :s C50/60

I

I I I I I I I I

I

56

I I

57

I I I

<C50160 <C55/65 <C60175
f/. , 1':$1[0/00] , 1':$1[%0] , 1':$][0/00]
OJ OJ OJ
0,315 0,4897 0,3917 4 0,5142 0,3950 3 0,5414 0,3986 2
0,320 0,5002 0,4002 3 0,5254 .0,4037 3 0,5535 0,4075 2
0,328 0,5169 0,4135 3 0,5432 0,4173 3 0,5725 0,4215 2
0,330. 0,5211 0,4169 3 0,5477 0,4208 3
0,335 0,5319 0,4255 3 0,5593 0,4297 2
0,340 0,5429 0,4343 3 0,5710 0,4387 2
0,345 0,5540 0,4432 3 0,5829 0,4479 2
·0,347 0,5585 0,4468 3 0,5878 0,4516 2
0,350 0,5653 0,4523 3
0,355 0,5769 0,4615 3
0,360 0,5886 0,4708 2
0,365 0,6005 0,4804 2
0,370 0,6126 0,4901 2
0,372 0,6175 0,4940 2 Tabelul 3.Sb Coeficientii pentru ca1culul sectiunii dreptunghiulare simplu annate supuse la incovoiere cu/fara forta axiala, pentru beton > C60/7 S

I I I

<C70/85 <C80195 <C90/105
f/. , 1':,1[%0] , I':,J[%o] , 1':,][%0]
OJ OJ OJ
0,010 0,0149 0,0101 25 0,0163 0,0101 25 0,0180 0,0101 25
0,015 0,0224 0,0151 25 0,0246 0,0151 25 0,0270 0,0151 25
0,020 0,0300 0,0202 25 0,0328 0,0202 25 0,0362 0,0203 25
0,Q25 0,0376 0,0254 25 0,0412 0,0254 25 0,0454 0,0254 25
0,030 0,0452 0,0305 25 0,0496 0,Q305 25 0,0546 0,0306 25
0,035 0,0529 0,0357 25 0,0580 0,0358 25 0,0639 0,0358 25
0,040 0,0606 0,0409 25 0,0665 0,0410 25 0,0733 0,0411 25
0,045 0,0684 0,0462 25 0,0751 0,0463 25 0,0828 0,0463 25
0,050 0,0763 0,0515 25 0,0837 0,0516 25 0,0923 0,0517 25
0,055 0,0841 0,0568 25 0,0923 0,0569 25 0,1018 0,0570 23
0,060 0,0921 0,0621 25 0,1011 0,0623 23 0,1115 0,0624 21
0,065 0,1001 0,0675 24 0,1099 0,0677 21 0,1212 0,0679 19
0,070 0,1081 0,0730 22 0,1187 0,0731 19 0,1310 0,0734 17
0,Q75 0,1162 0,0784 21 0,1276 0,0786 18 0,1409 0,0789 16
0,080 0,1243 0,0839 19 0,1366 0,0842 16 0,1508 0,0845 15
0,085 0,1325 0,0894 18 0,1456 0,0897 15 0,1608 0,0901 14
0,090 0,1408 0,0950 16 0,1547 0,0953 14 0,1709 0,0957 13
0,095 0,1491 0,1006 15 0,1639 0,1010 13 0,1811 0,1014 12
0,100 0,1574 0,1063 14 0,1731 0,1067 12 0,1914 0,1072 11
0,105 0,1659 0,1120 14 0,1825 0,1124 12 0,2017 0,1130 10
0,110 0,1744 0,1177 13 0,1918 0,1182 11 0,2122 0,1188 10
0,115 0,1829 0,1235 12 0,2013 0,1241 10 0,2227 0,1247 9
0,120 0,1915 0,1293 11 0,2108 0,1299 10 0,2333 0,1307 9
0,125 0,2002 0,1351 11 0,2205 0,1359 9 0,2441 0,1367 8
0,130 0,2090 0,1411 10 0,2302 0,1418 9 0,2549 0,1427 8
0,135 0,2178 0,1470 10 0,2399 0,1479 8 0,2658 0,1488 7
0,140 0,2267 0,1530 9 0,2498 0,1539 8 0,2768 0,1550 7
0,145 0,2356 0,1591 9 0,2598 0,1601 7 0,2879 0,1613 6
0,150 0,2447 0,1652 8 0,2698 0,1663 7 0,2992 0,1675 6
0,155 0,2538 0,1713 8 0,2799 0,1725 7 0,3105 0,1739 6
0,160 0,2630 0,1775 8 0,2902 0,1788 6 0,3220 0,1803 5
0,165 0,2722 0,1838 7 0,3005 0,1852 6 0,3336 0,1868 5
0,170 0,2816 0,1901 7 0,3109 0,1916 6 0,3453 0,1934 5
0,175 0,2910 0,1964 7 0,3214 0,1981 5 0,3571 0,2000 5
0,180 0,3005 0,2029 6 0,3321 0,2046 5 0,3691 0,2067 4
0,185 0,3101 0,2093 6 0,3428 0,2113 5 0,3812 0,2135 4
0,295 0,550E 0,3718 2
0,296 0,5533 0,3735 2 I

I I

I I I

I I

I

A = f-l - f-llim bd 2 fed

s2 d - d {'

2 J yd

(3.22)

I I I I I I

Armarea dubla este necesara daca ,u > ,ulim, ariile de armatura determinandu-se cu relatiile 3.1, 3.2 si 3.4 dupa cum urmeaza:

A - M Eds - fllimbd2 fed (3.20)

82 - CTs2(d -d2)

Asl = _1_ (A17fed';limbd + AszCTs2 ± NEd) (3.21)

r;

Daca &s2 > &yd se considera (js2 = fyd' iar relatiile (3.20) si (3.21) se pot pune sub forma:

A - bd fed + A + NEd

sl - ~im s2-

fyd fyd

In relatia 3 .18 si 3.21 semnul superior corespunde intinderii, iar semnul inferior compresiunii. Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton usor se utilizeaza relatiile de mai sus inlocuind led CU /zed (conform punctului 2.1.6).

(3.23)

I

3.1.3.2 Sectiuni in forma T

I

In aceasta situatie dimensionarea sectiunilor de forma T se face cu relatiile de la sectiunile

" ~,

dreptunghiulare, inlocuind latimea grinzii cu Iatimea placii,

Daca axa neutra se afla in grinda (x > hf) se determina momentul redus

hf( bJ( hfJ

f-lsi = f-l- 17d bw -1 1- 0,5d

(3.25)

I I I I I

Daca blb; ~ 5, in general axa neutra este in placa x s:: hf, sau daca este satisfacuta conditia:

M b h [ h J

u= ids '5:,17-..1. 1-0,5..1.

b)l!d fed s; d d

(3.24)

~i se compara cu valoarea limita din tabelul 3.3.

• daca ,us1 s:: ,ulim se foloseste armarea simpla; din tabelul 3.5 se obtin coeficientii OJ si ~ cu care se determina aria de armatura:

As = [OJ +17(1- bw J hi ]bd fed ± NEd (3.26)

b d fyd J;

~ 1 ~ .. . ·1· ~ .. 0,0035(1- ~;)

in cazu respectarii mega 1tatn &sI = ,; ~ &yd;

• daca ,us1 ~ ,ulirn este necesara armarea dubla

f-l- f-llim - 17 hf (~-lJ[l- 0,5 hf J

A = d bw d b d2 fed (3.27)

s2 d _ d w {'

2 J yd

A = [b au: + (b -b )h]rlfcd + A + NEd (3.28)

sl w ':>Iun w f {' s2 - {'

J yd Jyd

In relatiile de mai sus NEd se considera cu semnul ,,-" in cazul compresiunii si eu ,,+" in cazul intinderii.

I I I I I

58

I I I

il I I

I I I'

I

I I I

I I I

I

I I

I I I I

I

3.1.4 Dimensionarea stalpilor

. 3.1.4.1 Sectiuni dreptunghiulare

In mod curent, stalpii se armeaza simetric As! = As2' Determinarea armaturii totale 40t = As! + As2 = 2As! se face pe baza valorilor:

M N

ti= Ed. v=__!IL·

bh2 fed ' bhfed '

(3.29)

cu ajutorul figurii 3.6, pentru betoane cu clasa s C50160 Astot = O}totbh /cd / iyd

(3.30).

Daca cantitatea totala de armatura se repartizeaza uniform pe cele patru fete Astot /4 se vor utiliza tabelele din figura 3.7. Coeficientul Wtot corespunde de asemenea pentru betoane cu clasa-; C50160.

Stalpii solicitati de 0 forta axiala NEd si un moment incovoietor MEd, la care planul de actiune al momentului incovoietor nu coincide cu planul de simetrie al sectiunii se considera solicitati la compresiune excentricd oblica.

A vand In vedere ca la mare a majoritate a structurilor solicitarile se obtin cu ajutorul unor programe de calcul tridimensionale, la stalpi se obtin momente dupa axele principale ale sectiunii MEdy si MEdz (fig. 3.8a).

v

1 . 80 f----'--_.,---- :-,-~---y--------;-~---,.~____,~~,____

1.40 f----- ...... d-----~+---"......_+_"'"....__+-"",--~- "'tot -- h A., _l

~~~--~~~--~-- -td1

1.20 l..o::--~..t---~,+__:~ -J--"'Ioo.~-+"'oo..~~-----''''''-d--___:O~-- I b I

"'_-----".....o------""""__'!-----"""'_ I~ .. As1=As2

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 0.55

Figura 3.6 a) Diagrame pentru calculul stalpilor dlh=0,05

59

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

~h=O.101

~~~""'_~----'''''-d----t---+------+---I As2

IT' ,

1.40 ---+----.i I h 1- I

~~~~~~~-----+-------i I I ~ I ~ ,

1.20 r i _L.~ . t d,

k--~~"",,-~--'"'ood-~~----"'~~~,-----------I r--, A51=A52 1 .00 !.o::--~....r---~--1"'o~~.~..-----~~--+---,~-~

Il

""""---'__!__j.--L---'----"'.::..t_____[_~_[_j_~~l_l__1_JLL-.L-J __ _j_J_#L-J-~J__J_J-4C--l----'----L_j_J_-,--"--'---'---'~---'--'-__"

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50

Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stalpilor dlh=O,lO

1.80 r-: _v~y------<~,---------_,-_,---------_

@;/~~~

As2

~-_Q_-.j A =A

, I 51 s2

l

0.20 -~-----{

! I

, -1 J.!

~L~'---'---L_J_L_L--.LI _L_.L_U_j~

o 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25' 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stalpilor d/h = 0,15

60

I I I I I I I I I I I I I I I I I I

I I I

----------~-------------------

--

1.20 -~~~I.:---""-~~~-~--~

f--

1 .00;..,-1 --""..ct--~-40..-

!-

0.20 i--,-+--~--/

I :

joo!!":L_'--'--<L-L-I~~~~~l-,~i ~_l__l..o'""--..-L~J._~_.l___l__j__l__i_ II I II I I t

0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50

o

Figura 3.6 d) Diagrame pentru calculul stalpilor dfh = 0,20

VEd

3.00 "I l"-~~~+---+---+--'-~

2.80·~ ~ "

~ ~" I + ]

2.60 ~ ~I~ k L I

" "'I~ ",' r.

2.40 I~ " .~~. "" ._- I I

0-. ",0-. <, r. I :--=r==J

2.20 ~ '\ ~I'- ";;f::: ~ I-+-----t-~

200 0-. . ~~" ,~['" ~I'- j- i !~

· ~ ~~ .'-.i~ ",,0-. ", -I _j_

1 80 k-:" ~~ '~1'-, ~ i" "-r\.T J. I --'T 1

· r-, ""~ ~~'" ~i"- '\~ \. 1 I : IJ

F" '\ '~~ ~I~ "" "\ "\J" . ,~ I t-t-' I

1 ,60~ ,~~ ~ "\j", ., -. \. \.J~ '''' ~o I -+----t- 1

l'- 1-.. "~"" ~ - " " ~::,'\ \ \ 'i '\. t±l-i-I-' I __j 1.40 r. """ ~ ~ ~'\..~~~ , \\i~\i\ '~ \ I : -1!-=t-'! !

120 ~,''j 1"""'-1",~" ~~~~\1,_'~,'\ \~~,,' i~,' ~i. _J___, _j,'

· ~"''.]''~ \,,-'\~o I \ 1 \1\. \ r\\I\'X ! Iii ! I

1.00 ~'~, ~~~",~'<.r [\-"\, \ \!\ ''\. }, \1\ \1'\. i !" T I, ,_-+I,---~:,.--~-,~

~~'~ "'.TI0:t\ \ .~ \ \ \ \ \. \. 1', \. \,'\1 I I ! I _J___j ! T i

0.80 k-~~' ,\. \ \ ~, \J, \. \. \ \.L~, \ \:1 I ----1---! !. ! ! ! !

i-, "r~~J.,\ \ \ \1\ \, \ \ \ \ \, \ 'I \ \ '\.: ',I ,. _J_____j_,I .. , i. _-+--+-,1. '" ---!-,' --i=i

o 60 ~ I 'ox\, \ \ \ .. \\ \ \. \\ \. i\. \ \. \. \. i i ---L i I i __j__

· l I 1\ \\'\ \\\\ \, ,\\\ '! '1) i I I I

I L: I ! T.r T I \ .1 ~i Ii! i !

0.40 il 11 I J J I! iii ! I Iii

i ' A// / / / J L iii iii i I I

0.20 VY /i/ I / -, / I / / i I!! I i I ! : Ii!

o Vi/ Y /i / V / /1/ /; I / II / I V / II II J j_~1 __ I i I I I I ~d

o 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.001.05

Figura 3.7 a) Diagrame pentru calculul stalpilor d1Ih=0,10

I C1 ?~ 5-C50~~ D/h=0.10 I

f.- b-l

rllTf

. I,

i d h

bll1

61

1.80

1'\ I C12/15-C50/60 I
K'
K'\ [\. I r ~/h=0.20 I
i"\ -, i,,\ ~

i,,\ '\ !"\ .'- I
I\.-" !"'\ -, "'\"' !-o-b~
1,,\' :"'\ -, ."'\ ,'\.. I I
1"\'\ '\.. ,,,,\ .'\ , I-'Tf
1"\'\ J"'\ ~ ., ."\ ,'\.., i 101
dh
1"\'\ -, ,'\... ."'\ .\ 1-- f--I I-ll
[\.'\ -, "'\ ."'\ .\ \'\
f'\.~ ."\. -, ,,- \ \' i
f'\.\ l'\... ,,,,\ .'\ .\ .\ \ 1,\ I !
1,,\ -, ."\. -. \ .X .\ \ I\~ I
1,,\ -, ."'\ ,'\... .. .\' ~\ 1\ \' ::,,,, I
,
"- -, ., 1\."'\ .\ ('\'\ \\ 1\ I I
1'\"- .: <, ,~ ,\ I\~ ,\ \ 1\\
r-, ."- _"\ .\ ~\ 1\ \ .\ \ \, ,
1'\ -, ~\. \ :,," \ .\ 1\\ .\ \ \ I
1'\ '\ I'\~ ,\ .\\ .\\ 1\\ \\ ,\ !
i".. -. 1'\\ .\ 1\\ .\ \ \, 1\ \ .\\ I I
<. 1'\\ ,\ \ 1\ \ 1\\ \\ ~\\ \\ I i I I
~" 1\ \ .\\ \\ 1\\ 1\ \ \\ \ \ 1\ I I , I I
_'i;~\ 1\ \ \\ \\ \ 1\\ \\ 1\ \ I i i i
\\ \ \ . \ 1\ \ ,\ \ \, i \ \ \' i , I
f-- --
II \ , \ \ \ \ \ \ 1\ \ I I I
IJ / ) I / I I ) I I I \ \ i
I ~ 'j / II I / / / / ) I , II
~ / Ii 1// II / / / III I II I , , ,
i I
/ '/ II 1/ 11/ /J ,/I V I J ! I ' IlE I I I

2.60

1.60

I I I

2.40

2.20

2.00

1.40

1.00

I

1.20

o

d

I I I I I

0.80

0.60

0.40

0.20

o

0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80 0.90 1.001.05

Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stalpilor d1lh=0,20

in absenta unei metode detaliate, se accepta un calcul de dimensionare separat pe cele doua directii principale ale sectiunii, asa cum s-a aratat mai sus dupa care se verifica sectiunea obtinuta la compresiunea excentrica oblica cu relatia de mai jos:

(MEdy/MRdyfn + (MEdz/MRdztn ~1 (3.31)

unde: MEdy si MEdz sunt momentele incovoietoare de calcul pe cele doua directii, inc1usiv efectele de ordinul doi;

MRdy si MRdz sunt momentele incovoietoare capabile pe cele doua directii, calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea fortei axiale de calcul NEd;

an este coeficientul care se determina din tabelul 3.6 in functie de valoarea de calcul a fortei

, ,

axiale de compresiune NEd si de forta axiala capabila la compresiune centrica

NRd = bhfcd + AstoJyd·

I

I

Dimensiouarea.armaturilor se poate face si cu ajutorul diagramelor de interactiune din figura

3.9. Aceste diagrame de interactiune sunt reprezentate pentru tipurile de armaturi din figura 3.8: - armaturi concentrate in colturi (fig. 3 .8b);

- armaturi uniform repartizate pe patru laturi (fig. 3.8c);

- armaturi repartizate pe doua laturi (fig. 3.8d);.

Se calculeaza coeficientii

v NEd MEdy. _ MEdz

d = bhr ; JlEdy = bh2 r ~1 JlEdz - b2h,r

'Jed Jed 'Jed

(3.32)

I I I I

I I

Tabelul3.6 Valorile coeficientului an

I NE~~Rd

0,1

0,7

1,0

1,0

1,5

2,0

62

I

I I I I I

I I I I I I I I

'I I

I I :1

I I ,I

a) I

Mzd~

t

;

c) ds=d.

-'j<-

-4-

d)

ds= dl

+ ,...-----

4

f!1 f!1

0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50

0.50

~ l/ II.... ......... r- .~ r-, r-, " " -" 7'
~
-, V V ",' r- -. t-, '" " ~~ 7
I---- -""_r---.
.~ V V v/ I-- -...... t-. r-, ",' r- -. ~ '" " ~
V -1. -, A'i> V v/ / V ~ t-, r-, ",' ~~ ~ Y< ~ ~ tt:t-
,
~'>:. r v/ V V .: l- f"'" -, r, r-, ~"'I: ~ i'..~ ~ ~ ~
jI""'" -- ---..
~ " '/ >< / r~ .: / v- I-- - -.~ """- ~~ r t>< r: ~ "," ~ ~
/
~/ / / 0 ~ rr: // // v ----- <, ",'" ~ ~ -. -. ~ ~' i'.." .'"
~. I---
,1// '/ [/ I/~ y/ // ~ / '.~ I/" ~ ..... --;~ I" M I", ~ " -. .. , -.
V'/ // 1/ v/ / f/ l,;~ ~ ~ t> t-- ~ t<: " r-, I" 1\.." -. r, ~ l\.. -,
~
v/ I f/ V / / 1/' ~/ / rx 1/ '-- I--- I~ lX I" ~ '" I~ ~"I ,,> -, 1~ ~
I( ( ( I( ( ( V ( 'j Ih ~ Ir 1-.- b< I"" ~ ~"" ,,'" \ 1\ ~""'Ii !\'" \ \'
111 I II I III I I II ~~ (l'x f7 1'1\ \ \ 1\ '\ 1\1\ \
11~ ~ \ .\ 1\ , \ 1\ \ 1\ \ IY ~ V /,) I) ~/ I I) I) V/ 'j
\ 1\ f'_\ \ 1\ ]\.\ ,\ 1\, 11'-..' ~ l>< 1"--- IX 17 1// OJ V 1// / 1/ V/ / IV
,\ J\ 1\." .\ 1'" I"~ 1\.~ l~ tx ~ - -:::. v/ l>< '£ w: 1// / r/ [7 / 1/
~ ~ /
,"" 1'" ['.,"" ~> -. J\ I""~ ~ ~ ~ ~ i'~ i.> V I~ !'? 1/ v/ // V 1// / r7 l7
r\> .. J\ li'.' ~~ l"'~ ~ K r-, r-, ...... j..- ~ 1Il"'/ 'V ~i>:; tr 1// / t- V 17/
r-- ./
"1\. "" -, J\ ",' ~ [X' f"..~ ~ >, ~ r--- ~ '/ rv 1/ ~ ~ 1/' / // V 1// /
" k~ 1'" J\ ~ ~ ~~"" ~ <, \...-/ V V V) IY/ j~ .~ V 1/ >1/
1--_
~ ~ [X' f"..~ ~ l~ I~~ l\.. 1---, V ~/I / V [7 ~ ~i/ v/(.4\V
v=l-l lh J\ r-, f"..' c '- ..... r-. K r· .. ··t/ ./ / // r/ 1/' v V/ ~ //~I 1
,[ i/ I~ ~ .1".... I"-. f".." 1\. ........ -. ~ ~ / 1/ VVV/ I//'V rA5!X1v- f-O.41
i 1/ ." r-. ~~ 1'....."" "," ,,,+- -- V V V.Y> / V!/' ~i ~ i
,tt =-( ,8 "- ~~ ~ I'. 1'\.._!l V l/_._ V~/ '> '/Vi vt-O. ~ f.;l
»> I

,

I

h ---iN-

I

!

b)

ds=d.

T ,-------,

~,

.~"" \
i"-, N,As,tot
V 11' 4
-: 1/
dl
As,tot

2

/ /

t

+L- _

Jb_ d~dl A d~l

Figura 3.8 Compresiune excentrica oblica

Daca f.lEdy;:; f.lEdz atunci pentru modurile de armare din figura 3.8b si 3.8c se considers f.ll = f.lEdy si f.l2 = f.lEdz , altfel f.ll = f.lEdz si f.l2 = f.lEdy·

Pentru modul de armare din figura 3.8d JlJ = f.lEdy si f.l2 = f.lEdz·

Din diagramele prezentate in figura 3.9 se obtine coeficientul OJtot cu care se determina cantitatea de armatura cu relatia 3.30.

a) 1-'2 1-'2

I i

t

b

0,40

0.30

0,20

0.10

f! 0,00 f!

0,10

0.20

0,30

0.40

0.50

f!2

1-'2 0.50 0.40

1-'2

0,30 0,20 0,10 0,00 0,10 0.20 0,30 0.40 0,50 1-'2

f!1 f!1

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, M,

63

0,50

C12/15·C50/60 ~/h=O.10 b/b=O.10

0.40

0,30

.i ... vl 4'bJ

0.20

0,10

0,10

0,20

0,30

0.40

0.50

I

0.30

0.40

0.50

0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50

III III

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, Mz

c)

0.50 0.40 0.30 0.20

III III

0.10 0.00 0.10 0.20

0.50 ~

: /y ~- J.g! : '+~~~'+"il~~~¥-I+I

~~!~~f __ l_L_.~!~~

~ 0.50 0.40 0.30 0.20 0.10 0.00 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50

il1 III

Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, My, Mz

64

I

C12115-C50/60 ~/h=O.10 b,tb=O.10

I

Ifll l~'1bJi

.~---_I

I

I

I

I

I

I

I

I

0.50

I C 12115-C50/60 ! ~------------1

I ~/h=O.10 i

L _ _I:l!/tJ:_O~_J

I

I

I

I

I

I

I

I

I

I I 'I

I I

I I I I I I I

I I

I I I I

I I I

(3.33)

3.1.4.2 Sectiuni circulare ~i inelare

Armatura rezultata din ealeul se distribuie uniform pe perimetrul sectiunii, dispunandu-se eel putin sase bare.

Aria totala de armatura rezulta din relatia:

Astot = COtotAe fed fyd

- pentru sectiuni eireulare eoefieientul ffitot se obtine din figura 3.10 in functie de dtlh

respeetiv flEd = MEd ~iVEd = NEd in care Ac = TCh2 (3.34)

A)ifcd Aefed 4

- pentru sectiuni inelare eoefieientul OJtot se obtine din figura 3.11 pentru rapoartele: lj = 0,90

r,

respeetiv ( d, ) = 0,5 in functie de coeficientii j..lEd si VEd determinati eu relatiile 3.34 in care aria ra + T,

de beton se obtine eu relatia Ae = 0,597ra2 = 0,149h2 •

Diagramele sunt valabile pentru betoane eu clasa=; C50/60.

3.00

~. Ed
I C12/15-C50/60~
-, !
~ .......... I ~/h=0.10 J
~~ <,
~~ ~, I d1
~~ ~~'"' ;1': 'l
,~ ~"- .~ r-,
~" <: <, <. ~ .......... -+1--+-- -h
K~ ,","- <, 1',,- ~ i <, \\ I I I
~~ '~ ..... r-...~ ~'_'" ~ ...... 'I ,/
- ___i
i~~ ~ "' ......... I"-,~ ~'" <, , s,tot
I
.......... "'-, ~ ~~ ,~ ~~~'-L
I~"""'" <, ~~k~ <, <r-. ~!"
i~~, <, ~~~ , K "', '" <, <, <, --
I~"- <, ~~ C~,~ <, ........ 1'" <, "'" -s.
~'" <, ~ .......... ~ ~l~ -. r'\.'" "'" ","0, --
f"'o....'" ~, f'-..~ r......"'~\_ ~~' -, '..x --
'~,""'" <. ~'" ~, 1-...'" <, a: -, " '..1"'
~"-., <, f'..~ 1-...'" ~~",.~ ~~ ""J'..",
~ ''i. <. 1'0...'" ~'" -, " ~ " " I
rSt~~~ -, '.."\ "" "" ,,~"" I"' j
~~-~ ~~~ " "" 1\." -, ~, -. I" -, r-, ,
-. '..' ~,,\ p\"\ '" -, "I" '1\ -. ", ! !
i'<> ..... ~ ,,\ \, \"~"',,,, "" , ,
, "v\. \ \ \\. \ \ 1\ \ \\[\\ \. \ i\ \ :\ "\ I !
\ \ \ \ \ \ \ \. \ \ \ \. \ \ \ \ \. H
I I I \ \ \ \ 1\ \ \1 \ ) , 1\ \ . \ I !
/1 / I I / I I i ! 1 \ \ i \ \ 1\ , I i
i I
!/y/ / / / I I ! I I Ii ! I I !
Y/i/ / / ) / / / I I / / / 1/ / if ! I I
.."" J/ -: / ' / / / / / 1/ I II / / I 17 / Y I I !!Ed
- 2.80

2.60

2.40

2.20

2.00

1.80

1.60

1.40

1.20

1.00

0.80

0.60

0.40 0.20

o

o 0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.65

Figura 3.10 a) Diagrame pentru ealeulul stalpilor eirculari d/h = 0,10

65

.VEd
3.00 '"
2.80 "'''
"'''' ,
2.60 "'''' ~ ...........
<. -. "'''' ,
2.40 "'" ~'" "' ...........
~" "'~ <, -. .....
2.20 "'''' ,~ ""'" '-.
"'''' "' ........... ""'" """"
2.00 "'''' "'~ ,~ """''' 1"'-0
,,~ ~~ ~ ........... "'" I" ,~
1.80 ~"""""'i~~ "'''' -; -, I""'~
~"" 1"-"" ~'" .~'\, I" -. \ I\.
1.60 ~~ ~" .'" '" .'" '\; 1\\\ I\~
~~ ~~ ,,~ "" 1\\\ \~
1.40 ,~ ~~ "'~ ,,\ ~\ \\\
~" .~~ "''' .. \ \~ \\\\
1.20 ~~ .~~ "''' ."\. \ \\, I~\\ .\
~~ ~.-...;; ~" \~ \\\ ~\\ \\
1.00 ~~ ~'" ."'- -, \\\ 1\ \ \ \\\ \\\
~" ,,"\.\ \\\ ~\\\ \\\ \\\
0.80 " ~" " \\ 1\ \ \ \\\ \\\ \ \ \
lA~" \\\ \\\ 1\ \ \ \\\ \ \ \ \
0.60 'V'\ \ \ \ \\\ \\\ 1\ \ \ , \ \ \ \
\ , \ \ 1\ \ \ \ \ \ \ \ \\
0.40 I \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \
J / I 1 \ \ \ \\\
0.20 / / / / I I 1
"/ II II / / / / /
0 ../' // //~ II // / / s,tot

I I I

I I

I I ·1 I I I I I I

C12/15-C50/60 ~!h=0.20

I d1

I 1 I - --!-_\ -~ I 1/ I ,I _l

l!!=d

o 0:10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.65

Figura 3.1 ° b) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari d1/ h = 0,20

A~ l£12/15-C50/60
r-, I r;fr.:::0.9O
<, r-..,. L d/(r.-r;)=0.50
<. r-.. ...........
<, 1'... .......... <,
<, 1'... .......... <. -,
r- 1'... .......... ~ .................. 1 I
r-..,. .......... <. "" ,,~ ~ I d1
<, r-.."'" ~ <, <, <, -,~J
~ f".. .......... <, ... " <, ~""" .....
<. 1'... .......... ~ ......... <, <, <. ,,'-...
<, 1'... .......... <, .......... ' ......... <, ,,~, <,
~ ...... 1'-... .......... <. ~ ..... <, <, <, "<, ~, 1
<. 1'..."'" ~ " ........ ~ <, ,,~ ~ .... <, -&"" I s,tot
<. 1'... .......... <, ~ ..... <. <. ,~ ~ .... -, ~ "0
<, 1'... .......... ~ <, ,,~ <, " ........... ~ ...... <, <, 1
<, I"-..." ~ <, ....... ~ <. -. '0~ -. <, -,
........ i'... <, <. <, ,,' ~ ~ "'''-.: :~ ...... -. " i
<, 1"-... ........ ~ ~ <. ................. <, ...... ~ '''' '" '" -, I
........ ['...." <, ~ .... ~ ~"'" ~ ..... '" "' ........ "'''' -. '-.1 I
<. 1"-..." ~ ............ . ~ "'''' ~o -, ,,'" '''' "' ..... -. ,...,. ! 1
<, i".... ..... ....." ~ ...... '9,~ ...... '" "'"' <, -, '-. "' ...... -. "I I
r-...... " ,,~ ~ ..... '(6- -, ,,'" '''' -, -. '''' "' ...... "'1\.
""" ..... "l~ "'''' "" '" -, ,," "' ...... <, " "'''' ""L",\
~( ~" ,," "\.." -. " '" \ -, " " \ \ 1\ ~
\ \ '\ \ \ \ \ , \ \ \ \ \ \1 \
) ) ) ) I \ \ \ \ I
/ / / J / / / J i I I i
"/ / /1 / / / / J / , J 1
1/ V -: / ~/ I / / / / / J /1 /
.../' // V // /' / / I ~ I I I I / / /1 / J ... ~
_- 3.00

2.80

2.60

2.40

2.20

2.00

1.80

1.60

1.40

1.20

1.00

0.80

0.60

0.40

0.20

0.00

Ed

I I I I I I I

0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.75

Figura 3.11 Diagrams pentru calculul stalpilor inelari

66

I I I I I I I I I I I l

I I I

• I

'I

I I I

3.2 Forta taietoare

,

3.2.1 Determinarea fortel taietoare de calcul VEd 3.2.1.1 Grinzi simplu rezemate sau continue

Forta taietoare de calcul VEd, se determina, intr-o sectiune considerata, din incarcarile exterioare aplicate si din precomprimare (armaturi aderente sau nu).

Ca.si la moment incovoietor verificarile se efectueaza la valoarea maxima a fortei taietoare. In unna calculului static forta taietoare maxima se obtine in axul reazemului.

In apropierea reaz~melor 0 parte a incarca;ii poate fi preluata de reazem prin transmiterea directa, deci, se poate admite 0 reducere a fortei taietoare de solicitare (fig. 3.12).

a)

b)

c)

t 1

~=rt::=7t::=::::::t ~====~~========i' ~=+======~ +1

d/4 -t--+

VEd VEd VEd

Figura 3.12 Preluarea directs a fortelor uniform distribuite a), b) si a celor concentrate c) de catre

d

reazeme.

Astfel daca pe 0 placa sau grinda actioneaza incarcari uniform distribuite, VEd,red se poate determina la distanta d masurata de la fata reazemului in cazul unui reazem direct (fig. 3.13.a) si la fata reazemului in cazul unei rezemari indirecte (fig. 3.13.b).

b). I k k k

~ I I J k Jq I I i

k;;~;;;;;;;;:!~===l =lu =====i11 l ,L. --lelI-1-n --__Jl"!

elI V Iid""r'-------=----+.j'

.a1v d It >J 'I "I

Figura 3.13 Reducerea fortei taietoare la 0 placa sau grinda in cazul unei rezemari directe a) sau indirecte b)

Si in cazul fortelor concentrate aplicate la 0 distanta de O,5d ~ a; ~ 2,Od de la fata reazemului, se poate admite transmiterea directa la reazem a unei paqi din incarcare. (fig. 3.12.c). Daca distanta dintre foqa si reazem este mai mica decat a; ~ O,5d se poate considera in calcule a; = O,5d.

Reducerea fortei taietoare de cal cui VEd, pe portiunea situata intre reazem ~i forta concentrata P se poate obtine cu relatia:

~Vp = VA1- p) (3.35)

unde peste un coeficient subunitar si se determina dupa cum urmeaza:

67

-------~. ~V

-------~;-rnate _, ~ - - - t ced

__ ------ ---;- COn1\:>r1 - - -, <pc

-- a zon~l - ,

[-!~~ .. -_ai~lle}ltra_ - - - - - -, M Ed

I ' ~~

_ 1 ~.g._ _ _ _ __ t N Ed ~ \, '"

<f>r annatura p '/ !

retensionata :. ~- ----IV ~!

i S armatura bi F~ pd ,

'.----_________ _ 0 lsnuita , pd I

IVEd,O--_~~F- - - -. Vtd .. "

, td

Figura 3.15 Corectia fortei taietoare la elementele cu sectiune variabila

, , . ,

I I

f3 =!!:X_ 2d

(3.36)

J I I I I I I

In figura 3.14 se prezinta un exemplu de determinare a fortei taietoare de calcul tinand cont de reducerile de mai sus.

I, I I

Figura 3.14 F orta taietoare de calcul VEd la 0 grinda simplu rezemata

(3.37)

I I

La elementele cu inaltime variabila forta taietoare de calcul VEd pe langa cele aratate mai sus, se mai poate corecta si cu componentele verticale ale fortelor inclinate (fig. 3.15).

Vccd - eomponenta fortei de eompresiune din beton, paralela eu VEd, daca fibra comprimata este inclinata;

Vtd, Vpd - eomponenta fortei din armatura intinsa (obisnuita sau precomprimata), paralelacu VEd, daca fibra intinsa este inclinata,

I I I

(3.38)

I I

(3.39) (3.40)

I

68

I

I

I I I

I I

I I

in care: MEds = MEd - NEd' Zs

Fpd = Pmt - forta de precomprimare medie probabila (vezi anexa VII).

3.2.1.2 Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice

(3.41)

a) Structuri in cadre multietajate

La grinzi, pentru fiecare sectiune de capat, se calculeaza doua valori ale fortelor taietoare de proiectare, maxima VEd,max si minima VEd,min corespunzand valorilor 'maxime ale momentelor pozitive si negative Mdb,j, care se dezvolta la cele doua extremitati (i = 1 si 2) ale grinzii si incarcarea verticala din gruparea seismica:

V = IMdb11 + IMdb21 + (g+1f/2Q)Zcl

Ed Z 2 cl

in care: MRb,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a fortelor;

"/Rd - factorul de suprarezistenta datorat efectului de consolidare al otelului, pentru c1asa de ductilitate inalta (H) YRd = 1,2; iar pentru cea medie (M) YRd = 1,0;

LMRc si LMRb - sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 3.16); valoarea LMRc trebuie sa corespunda fortei axiale din stalpi in situatia asociata sensului considerate al actiunii seismice.

, I

lliMu,I=~'fL~) , g+lf12q

IllIlillru i ~ muummrm1illHommmmrrifi M",,~~

B~ q--,.,---,----- Fl!rG

'fMm>l.M& i ~~Rc'l r--------7c1 i' k& '

'LMRb<l.M&

Momentele de la extremitati se determina conform figurii 3.16.

M db.i ~ rRdM Rb; m+. fZ: J

1

Figura 3.16 Determinarea valorilor de proiectare ale fortei taietoare

69

(3.42)

I

La stdlpi valorile de proiectare ale fortelor taietoare se determina din echilibrul stalpului la fiecare nivel, sub momentele de la extremitati, corespunzand pentru fiecare sens al actiunii seismice, formarii articulatiei plastice care apare in grinzile sau in stalpii conectati in nod (fig. 3.16):

V = !Mdc,l! + !MdC,2!

Ed I

c/

(3.43)

I I

I ,I

Momentul de la cele doua extremitati se determina cu relatia:

- . ( IMRbJ

Mdc,i - rRdMRc,imm 1, IMRc

in care: MRc,i este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, corespunzatoare sensului considerat;

"ZMRc si "ZMRb - ca si la relatia 3.42; valorile momentelor capabile in stalpi sunt stabilite pe baza valorilor fortelor axiale din situatia corespunzatoare sensului considerat al actiunii

(3.44)

seisnuce.

Coeficientul YRd se determina astfel: ~ c1asa de ductilitate inalta (H):

YRd = 1,3 pentru nivelul de la baza constructiei; YRd= 1,2 pentru restul nivelelor.

- c1asa de ductilitate medie (M):

YRd = 1,0 indiferent de nivel.

La noduri valorile fortelor taietoare orizontale se pot stabili cu urmatoarele expresu simplificate:

- pentru noduri interioare:

Vjhd = rRAAsl + AS2)fyd - VEd (3.45)

- pentru noduri marginale:

I rl

I I J

(3.46)

I I

in care: Asl, As2 - ariile armaturilor de la partea superioara si de la partea inferioara a grinzilor;

Vc - forta taietoare din stalp corespunzatoare situatiei considerate obtinuta cu relatia (3.41) si (3.43);

YRT 1,2 - factor de suprarezistenta.

b )Structuri cu pereti si sisteme duale

Structurile in care peretii verticali, cuplati sau nu, preiau majoritatea incarcarilor verticale si orizontale sunt sistem tip pereti, iar structurile in care incarcarile verticale sunt preluate in principal de cadre spatiale, in timp ce incarcarile laterale sunt preluate partial de cadre si partial de pereti sunt numite sisteme duale.

Valorile de proiectare ale fortelor taietoare se stabilesc cu expresia: .

I

VEd = e . .Q . V'Ed cu respectarea conditiei

1,5V'Ed:::;; VEd :::;; q V'Ed (3.48)

in care: V'Ed - este forta taietoare rezultata din calculul structural la incarcarile seismrce de proiectare;

Q - raportul dintre valoarea momentului de rastumare (momentul capabil), calculat la baza suprastructurii, asociat mecanismului de plastificare a peretelui (sau peretilor cuplati) si valoarea momentului de rastumare rezultat din calculul la incarcarile seismice de proiectare; la evaluarea momentelor capabile se va considera un coeficient de suprarezistenta Y RT 1,1 ;

E; - coeficient de amplificare care introduce efectul modurilor superioare de vibratie: E; = 1 2'

" , ,

(3.47)

I I I

70

I I

,I 'I 'I il

I I I I I I

I I" ,

~

I

I I

.,

I ,I

--...../

I

I I

q - factorul de comportare care se obtine in functie de clasa de ductilitate: (H)q = 4 ~i (M)q = 3 pentru pereti si (H)q = 5 si (M)q = 3,5 pentru cadre, sisteme duale si pereti cuplati. In cazul structurilor neregulate pe verticala aceste valori se reduc cu 20%.

Incertitudinile legate de distributia eforturilor in raspunsul inelastic se pot lua in considerare in mod acoperitor prin adoptarea unei diagrame infasuratoare de momente de proiectare ca in figura 3.17. S-a notat: M'Ed - momentele rezultate din calculul structuralla incarcarile seismice de proiectare;

MEd - momentele de proiectare obtinute prin deplasarea diagramei de calcul M'Ed (cele

cu linie punctata);

h; - inaltimea primului nivel de deasupra bazei.

Momentele incovoietoare de dimensionare se pot redistribui intre elementele verticale ale structurii in limita a 30%, iar intre elementele orizontale in limita a 20%, pe baza capacitatii inalte de deformare plastica realizata prin aplicarea masurilor prevazute in [28].

La dimensionarea la foqa taietoare a peretilor care fac parte din structuri duale se va utiliza diagrama infasuratoare din figura 3.18 pentru a tine seama de efectele modurilor superioare de vibratie,

In urma redistributiei, valorile insumate ale eforturilor nu trebuie sa fie inferioare celor obtinute din calculul structural.

In figura 3.18 diagrama ( a) reprezinta valorile fortelor taietoare obtinute din calculul structural la fortele seismice de proiectare, diagrama (b) este cea asociata mecanismului de plastificare (momentului de rasturnare capabil), iar diagrama (c) este infasuratoarea de proiectare.

r- -

I I

Mil

Ed I I

;

I I

Ms«. I

I I

/ I

I I

/ /

I I

I /

I I

I /

I /

'k ( /

A'I; 'k

sis tern cu perete

sistern dual

Figura 3 .17 Infasuratoare de proiectare a mornentelor incovoietoare in pereti zvelti

Figura 3.18 Infasuratoarca de proiectare a fortelor taietoare in peretii unui sistern dual

In cazul peretilor scurti, cu raportul inaltime/lungime Hwllw :S 2, valorile de proiectare ale rnomentelor sunt cele obtinute din calculul structuralla incarcarile seismice de proiectare.

Forta taietoare de proiectare se calculeaza cu expresia:

V MRd V' < V'

Ed = -- Ed - q Ed

MEd

in care valorile MRd si MEd sunt determinate la baza peretilor, iar q ca si la relatia (3.48).

(3.49)

3.2.2 Calcululla forta taietoare 3.2.2.1 Etapele de calcul

Etapele de calcul sunt:

- stabilirea diagrarnei fortelor taietoare de cal cul VEd;

- corectarea diagrarnei cu reducerile posibile;

- calculul capacitatii portante a sectiunii de beton VRd,c;

- se verifica conditia:

VEd,red ::;; VRd,c

daca inegalitatea este satisfacuta armaturile transversale se aleg constructiv,

(3.50)

71

- in cazul in care VEd > VRd,c' se calculeaza capacitatea portanta a diagonalelor comprimate de beton VRd,max in functie de tipul de armatura transversala utilizata (verticala sau inclinata) si se verifica conditia:

VEd ~ VRd,max (3.51)

daca inegalitatea nu este satisfacuta se maresc dimensiunile sectiunii de beton;

- se calculeaza capacitatea portanta a armaturilor transversale VRd,s prin alegerea unui diametru ~i a unei distante dintre bare Asw/s dupa care se verifica conditia:

VEd,red ~ VRd,s (3.52)

- in lungul elementului raportul Aswls se alege in concordanta eu diagrama VEd.

3.2.2.2 Elemente care nu necesita armaturii transversale din calcul (VEd < VRd,c)

Forta taietoare capabila a elementului Tara armatura transversala specifica VRd,c se determina eu relatia:

VRd,c =[ CRd,Jhk(100Pzfek)~ +klCJ'ep }wd dar avand eel putin valoarea:

VRd,c =(V min + klCJ'cp ~wd in eare:!ck este rezistenta caracteristica la eompresiune, Nzmm";

k = 1 + J2~0'~ 2,0 'in care d este in mm;

pz = Asz ~ 0,02 - eoefieientul de armare Iongitudinala; bwd

Asl - aria armaturii longitudinale intinse; Asl trebuie sa depaseasca sectiunea de caleul

considerata I-I eu 0 lungime ~ h~d (fig. 3.19);

hd - lungimea de aneorare a armaturii longitudinale; b.; - Iatimea minima a sectiunii in zona intinsa, in mm;

CJ'ep = NEd/ Ae < 0,2fcd - efortul unitar mediu sub efeetul fortei axiale NEd (NEd> ° pentru

eompresiune) in N/mm2;

Ac - aria sectiunii transversale de beton, inmm/;

CRd,c, Vmin si k, sunt date in anexele nationale, valorile reeomandate fiind:

CRd e = 0,181 rc pentru beton greu

(3.53)

(3.54)

CRd,e = 0,151 r,

pentru beton usor

(3.55)

v ' = 0 035k3/2f1l2 pentru beton greu

mm' ek

v ' = ° 030k3/2fl/2 pentru beton usor

mm' ek 'i

k, = 0,15

171 = 1,0 pentru beton greu

171 conform punctului 2.1.6 pentru beton usor

VEd VEd

(3.56)

iA"

, I

---===:::k~i ':;:~5;'::::'='::: = .... =. =======:::'-r

Figura 3.19 Definirea ariei de armatura AsJ in sectiunea considerata I-I

72

I I I

I I I I I I

I

I

I I' I

I I I

I ,

I

'I'

, '

I

I I I I I)

I I I

I I

Forta taietoare de calcul VEd, determinata Iara reducerea cu fJ pe portiunea a.; trebuie sa satisfaca relatia: '

VEd ::; 0,5171bwd ifcd (3.57)

in care v este factorul de reducere a rezistentei, care tine seama de fisurarea betonului datorita fortei taietoare, avand valoarea recomandata:

v = 0,6(1- fck ) pentru beton greu 200

v = 0,5171(1- hCk) pentru beton usor (3.58)

250

Pentru elementele de beton precomprimat cu 0 singura deschidere, care nu au armature pentru forta taietoare, forta taietoare capabila in zone fisurate la incovoiere poate fi calculata cu relatia (3.54). In zonele nefisurate la rncovoiere (in care efortul de intindere din incovoiere este mai mic decat fctk,O,05 lYe)' se limiteaza capacitatea la forta taietoare prin rezistenta la intindere a betonului.

In aceste zone forta taietoare capabila este indicata de:

VRd,c = I ;w . ~(fctd Y + a, . v; . fctd (3.59)

in care: I este momentul de inertie;

b.; - Iatimea sectiunii la nivelul centrului de greutate, prezenta canalelor fiind luata in calcul

conform expresiilor:

- bw,nom = b; - 0,5L¢ pentru canale injectate , cu diametrul ¢ > bw/8 ;

- bw,nom = b; pentru canale injectate, cu ¢ < bw/8 ;

- bw,nom = bw -1,2L¢ pentru canale neinjectate.

S - momentul static al suprafetei situate deasupra axei ce trece prin centrul de greutate, in raport cu aceasta axa;

a, = t. IIpt2 ::; 1,0 pentru armaturi preintinse

= 1,0 pentru alte tipuri de armaturi pentru beton precomprimat;

l, este distanta de la sectiunea considerata la originea lungimii de transmitere;

l-a este limita superioara 'a lungimii de transmitere a armaturii conform expresiei

Ipt2 = 1,2Ipt;

(Jcp este efortul de compresiune in beton la nivelul centrului de greutate sub forta axiala datorita incarcarilor si/sau precomprimarii «(Jcp = NEdlAc in MPa, NEd> 0 la compresiune ).

Pentru sectiunile drepte la care latimea variaza in functie de inaltime, efortul principal poate fi maxim in alt loc decat la nivelul centrului de greutate.

In acest caz, valoarea minima a fortei taietoare capabila se stabileste calculandu-se VRd,c fata de diferite axe ale sectiunii.

3.2.2.3 Elemente care necesita armaturii transversale din calcul (VEd > VRd,c)

Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:

VEd ::; VRd (3.60)

in care: VRd este forta taietoare capabila a elementului cu armatura transversals specifica, definita in cele ce urmeaza,

Calculul dupa modelul grinzii cu zabrele (figura 3.20) se bazeaza pe ipoteza ca ruperea se poate produce fie prin cedarea armaturilor transversale intinse (VRd = YRd,s), fie prin zdrobirea betonului din diagonalele comprimate (VRd = VRd,max). Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar sa fie satisfacuta (VRd,s ~ VRd,max)'

Valoarea unghiului e trebuie sa respecte limitele:

73

21,8° ~ 0 ~ 45°, (2,5;::: ctg O > 1,0)

(3.61)

a).

VR",mID<

--~ - .. ~------

~/':"-\- -,- - - -., - - - -.

,- \' A,w' ,

, , o" ,

r-- - -,- - - -,- - _, - - - - .,

., , , ,

I ~.e \, /, ,

j A -, '. _///

-/ - - - ., - - -: N ,

,

Ftd •

J

Ftd

bare comprimate bare intinse

c).

If

J,. .1

Figura 3.20 Modelul de calculla actiunea fortei taietoare a) annat cu etrieri; b) annat cu bare

Forta taietoare capabila a elementelor armate cu etrieri (fig. 3.20a) este valoarea cea mai mica data de relatiile:

V Asw f

Rd s = -z· ywdctgO , s

(3.65)

74

I 'I

I I I

I I I I

I

I I

I I

I 'I

I "

f

I t I I I I:

I I I

I • ,I

.' I

I

I I

I I

v'. - acwbwzvJed (366)

Rd,max - (ctge + tge) .

in care: Asw - aria tuturor ramurilor de armatura dintr-un plan transversal;

fywd - rezistentade calcul a armaturii transversale; daca f ywd ~ 0,8 fyk , in relatia (3.61) se ia

fywd = 0,8fyk;

z - bratul de parghie al fortelor interne, pentru ca1cul se poate adopta valoarea aproximativa

z = 0,9 d (daca nu exista forta axiala); s - distanta dintre etrieri (fig. 3.20a);

b; -latimea minima a sectiunii transversale (fig. 3.20c);

Vi - factorul de reducere a rezistentei; valoarea recomandata pentru Vi este V din relatia (3.58);

daca fywd ~ 0,8fyk' se ia VI = 0,6 pentru betoane cu ick ~ 60 N/mm2 sau

VI = 0,9 - fek > 0,5 - pentru betoane cu fek > 60 Nzmm" .

200

acw = 1,0 - pentru betonul arrnat dad anexele nationale nu dau alta valoare;

acw = 1 +acp!fcd - pentru 0< O'ep ~ 0,25 fed;

C acw = 1,25 - pentru 0,25 fed < O'ep ~ 0,5 fed ;

acw = 2,5(1-acp!fcd) - pentru 0,5 fed < O'ep ~ 1,0fed ,

unde qcP este efortul unitar de compresiune in beton din forta axiala de calcul.

In vederea asigurarii unei ruperi ductile, sectiunea etrierilor nu va depasi valoarea maxima data de relatia:

Asw.maxfywd < ° 5 f - , acwvI cd

bwS

Forta tdietoare capabild a elementelor armate cu bare inclinate (fig. 3.20b) este cea mai mica valoare data de relatiile:

(3.67)

VRd s = Asw z- fywActge + ctga )sina , s

_ (ctge + ctga)

VRd max - aewbwzv1fed ( 2 J

\1 + ctg e

Valoarea maxima a ariei sectiunii armaturii transversale se obtine cand ctg8 = 1 cu relatia:

Asw,maxf ywd s 0,5aewvI.icd (3.70)

bws sma

In cazul in care la elementele cu incarcari concentrate s-a luat in considerare reducerea cu fJ a fortei taietoare de calcul VEd aceasta trebuie sa respecte si relatia:

VEd ~ Aswf ywd sin a (3.71)

in care: Asw este armatura transversal a care intersecteaza fisura inclinata dintre forta concentrata si reazem, luand in considerare doar cele de pe intervalul 0,75av {fig. 3.21).

(3.68)

(3.69)

, ° ,I

,-,,75 a\~ I

r-= .. \-: \);(- :

I ' 1

I : : I

l.;:=;::::====~=' J-:! =====-'

"1_j

I

1-----1 _------JJv.. ._.;

- - - - - - - _I_I -

Figura 3.21 Cazuri speciale de preluare a fortei taietoare

75

Calculul la forta taietoare dupa modelul grinzii cu zabrele conduce la 0 valoare mai mica a efortului de intindere Ftd in armatura longitudinala in raport cu situatia reala.

Forta de intindere aditionala din armature longitudinal a este data de relatia:

~d = O,5VEd(ctgO - ctga) pentru armaturi inclinate,

~d = O,5VEdctgO pentru etrieri

(3.72)

I ,

I I I 'I I I I

cu conditia:

MEd +M < MEd,max (3.73)

td -

Z z

In zonele unde nu sunt discontinuitati ale lui VEd (de exemplu, pentru incarcari uniform distribuite), determinarea armaturilor pentru forta taietoare pe 0 lungime 1= z(ctgO + ctga) se poate face utilizandu-se cea mai mica valoare VEd de pe aceasta lungime.

In figura 3.22 se prezinta . dependenta dintre valoarea aleasa pentru ctgO, armatura

transversals (distanta s) si armatura longitudinala (lungimea de ancorare hd) pentru 0 grinda simplu rezemata actionata de 0 incarcare uniform distribuita si armata transversal cu etrieri verticali.

I A,~"" bw

~l~~~4~i~~ ! i ~ l ~ l ~ i 1~11TT 1q &:
I I V I
v/ V
I I ~
51 ·SJ- s. Sl l'li' ,.¥ 8, S, 51 S1 Sa 50 50 St S, Sa Sa S, , s,
/ a:; 1 i -p;
//"'.1m. I In 1
I
.r;a I i ~H

d

lejf

I I

~-LLU.LLJl .• J

d Asw . ivwd . Z . ctgt)

ai + < O,9d . ctgt) , s. < --=-::,___-",~--~

1 - VEd,i

Figura 3.22 Calculul distantei dintre etrierii s si lungimea de ancorare a barelor longitudinale Ibd la 0 grinda simplu rezemata actionata de 0 inc arc are uniform distribuita

Dupa cum se observa pentru ctgi) = 1 rezulta 0 cantitate mai mare de etrieri( distanta s mai mica) dar forta la care se ancoreaza armatura longitudinal a este mai mica si invers, daca se alege pentru ctgt) 0 valoare peste 2, distanta dintre etrieri rezulta mai mare (unconsum mai mic de

76

I t I I

I I I "

I

etrieri) dar forta la care se ancoreaza este dubla (lungime de ancorare mai mare sau 0 cantitate de armatura longitudinala mai mare).

La elementele cu armaturi pretensionate inclinate, se prevad armaturi longitudinale pasive (ne pretensionate) la fata intinsa pentru a prelua forta de intindere longitudinala datorata fortei taietoare, calculata cu relatia (3.72).

® As!

/ /

I:

~ '>"" f Ibd

~J~sl=F E/ yd

Figura 3.23 Asezarea armaturilor longitudinale pasive la elemente cu armaturi pretensionate inclinate

sau

3.2.3 Cazuri speciale de verificare a armaturilor transversale 3.2.3.1 Forfecarea intre inima $i placa grinzilor T

La grinzile cu sectiunea transversals in forma de T, suprafata de legatura a inimii cu placa hjM, transmite un efort de lunecare longitudinal VEd (fig. 3.24) dat de relatia:

!J.F

v - cd

Ed- h .LlX f

(3.74)

in care: hfeste grosimea placii in sectiunea de imbinare cu grinda; !:lFcd - variatia fortei normale In aripa pe lungimea LlX;

LlX - lungimea considerata (fig. 3.24), care se ia eel mult jumatate din distanta dintre punctul de moment nul si eel de moment maxim; In cazul fortelor concentrate, LlX este eel mult distanta dintre doua forte concentrate.

~

Ax=11/24 4 Ax=L "

~

· M. Mkd,max 2

E Ed,m

,r 11 k ,r

Figura 3.24 Modelul pentru lunecarea intre inima si placa daca placa se afla in zona comprimata

Mid,max

77

I I I I

I ,

I ,

I

Variatia fortei normale Med este:

, ,

- daca placa este in zona comprimata a sectiunii (pentru x ~ h, se admite ca sectiunea

comprimata de beton luata in considerare sa se limiteze prin x = h f )

1 /:)M beff - b; (

Md =-.-. 3.75)

c 2 z beff

- daca placa este in zona intinsa a sectiunii si 0 parte din armatura longitudinal a As s-a asezat in zonele de placa aferente

AF = _!_. /:)M . Asf ~ 0 5A . I" (3.76)

cd 2 Z As 'sf J yd

in care: ASf- este partea din armatura intinsa As plasata in aripile sectiunii (fig. 3.25); /:)M - variatia momentului incovoietor pe lungimea ~;

z;::: (d -hfI2) - bratul de parghie.

Forta taietoare capabila a elementului din zdrobirea diagonalelor comprimate de beton, trebuie sa respecte conditia:

VEd ~ V· /cd sin()f cos()f (3.77)

unde veste factorul de reducere a rezistentei, definit la punctul 3.2.2.2.

Figura 3.25 Modelul pentru lunecarea intre inima ~i placa daca placa se afla in zona intinsa

r. __ bare comppmate_._ . __ ._. __!~~I?!'_'I

I a sistemului zabrelit asr I

I I

I

I

I

r--~~

L---I

I I I I

Asf= Asf,l+ Aso As=A.st+AsI

I I

, .'

I I ,

I I'

Aria armaturii transversale asfpe un metru de placa se determina din conditia: hf ,sf

asf ~ VEd ctg()f

iyd

In cazul in care intre placa ~i inima solicitarea este de forta taietoare combinata cu incovoiere pe directia transversala (fig. 3.26), aria de armatura trebuie sa fie cea mai mare valoare dintre cea rezultata din relatia (3.78) si suma dintre aria de armatura necesara din incovoiere si jumatate din aria rezultata din relatia (3.78).

(3.78)

I I I I I

Mplaca, /' as,inc +o.sa.c-a., . Mplaca

(~! ===:::::::=====~==:)

r "'0,53..,

L_ __ _I

Figura 3.26 Asezarea armaturilor in placa pentru solicitarea combinata forta taietoare eu incovoiere

78

" I

I

I

I

I t I,

I 'I ,

I i I I I I

I I

I I I

Daca v Ed ~ lifctd' unde !ctd este rezistenta de calcul la intindere, nu este necesar calculul armaturii, fiind suficienta armatura rezultata din calculul placii la incovoiere; coeficientul k este dat de anexele nationale, valoarea recomandata fiind k= 0,4. in caz contrar armatura transversala asf se calculeaza cu relatia (3.78).

Valoarea recomandata a unghiului Bfeste:

45° ~ Bf ~ 26,5° (1,0 ~ ctgBf ~ 2,0) - pentru aripi comprimate (3.79)

45° ~ Bf ~ 38,6° (1,0 ~ ctgBf ~ 1,25) - pentru aripi intinse

(3.80)

3.2.3.2 Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite

In planul de contact dintre betoanele tumate in etape diferite, de exemplu intre un element prefabricat si stratul superior tumat ulterior (fig. 3.27 a si b) sau intre elementele prefabricate (fig.3.27c), se prevad conectori sub forma de etrieri (fig. 3.27), iar suprafata prefabricatului in planul de contact se executa rugoasa sau profilata,

a) /7:__~

// <, <, <,

/

"~ """"" ~

hi

, ,

T

c)

Figura 3.27 Exemple de suprafete de contact

Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia:

VEdi < VRdi (3.81)

Efortul unitar tangential intre fetele de contact se obtine din forta taietoare de calcul dupa cum urmeaza:

(3.82)

in care: p = ;'di - raportul dintre forta longitudinala in betonul tumat ulterior si forta longitudinala

cd

totala (din zona comprimata sau intinsa a elementului) calculate pentru sectiunea considerata (fig. 3.28);

79

-----------------------------~--------------------------------------------------------------,

VEd - forta taietoare de calcul; z - bratul de parghie;

hi -latimea suprabetonarii (fig. 3.27)

axa

rzzJ- beton turnat in prima etapa

Figura 3.28 Stabilirea coeficientului fJ pentru axa neutra: a) in suprabetohare; b) in betonul turnat in prima etapa

... - suprabetonare

Efortul unitar tangential rezistent din rost se determina cu relatia:

VRdi = Cfctd + J1an + PiyAJ1sina + cosa):::; 0,5tfcd

(3.83)

in care: C si f..l sunt coeficienti care depind de rugozitatea suprafetelor de contact; !ctd - rezistenta de calcul la intindere;

(In < 0,6 !cd - efort unitar de compresiune din forta exterioara normala minima pe rost, care poate actiona simultan cu forta taietoare;

daca (In este intindere atunci C!cd = 0;

P = As/Ai - raportul dintre aria de armatura care traverseaza rostul de tumare, incluzand armatura transversala obisnuita (daca exista), ancorata suficient in ambele betoane (As) si suprafata rostului (Ai);

a - unghiul armaturiitransversale care traverseaza rostul de tumare, care poate varia intre 45'0 ~i 90° (fig. 3.29);

v - factor de reducere a rezistentei (vezi relatia 3.58).

45°::; a::; 90°

Figura 3.29 Rost cu amprente

. In absenta unor informatii suplimentare coeficientii C si f..l se pot lua in functie de urmatoarea clasificare a suprafetei de beton:

- f~arte neteda (de exemplu 0 suprafata turnata in tipar de otel, plastic sau cofraje speciale

din lemn) c = 0,25 ~if..l = 0,5; ,

- neteda (de exemplu suprafetele elementelor tumate in cofraje glisante, sau 0 suprafata lib era lasata lara alt tratament dupa vibrare) C = 0,35 si f..l = 0,6;

80

I I I I

I I I I

I t

I I

til

I I I I I I

I I ,

,

I I I I

'I ,

I I

I I

- dura (de exemplu 0 suprafata rugoasa, cu denivelari de eel putin 3 mm la eel mult 40 mm distanta intre ele, obtinuta prin profilare) c = 0,50 si f.1 = 0,7;

- amprentata (de exemplu realizarea unor amprente cu respectarea dimensiunilor din figura 3.29) c = 0,50 ~i f.1 = 0,9.

La elementele solicitate dinamic sau la oboseala, coeficientul c se injumatate~te fata de

valorile de mai sus.

In cazul in care rostul dintre elementele prefabricate (fig. 3.27c) este fisurat in lung, coeficientul de rugozitate se considers c = 0 pentru suprafete fine si dure si c = 0,5 pentru rosturi amprentate.

Se poate folosi 0 distributie in trepte a armaturii transversale, dupa cum este indicat in figura 3.30.

t t t t t t t t t t t t t t t t t t t t tf

1111111111 II III I I I

9

V Edi P jyd{j1 sina + cosa)

c jcJd+ flo;,

Figura 3.30 Distributia etrierilor conectori in lungul grinzii

Contributia armaturilor din rost la ve« se poate lua si ca suma fortelor din fiecare armatura cu conditia ca unghiul de intrare a barei sa fie intre 45°< a <135°.

In cazul planseelor alcatuite din elemente prefabricate si inc arc ate cu 0 sarcina uniform distribuita forta taietoare de calcul care actioneaza in lungul imbinarilor se determina cu relatia:

VEd = qEd· be [kN/m] (3.84)

3

in care: qsa este valoarea de ca1cul a solicitarii de exploatare [kN/m]; be - latimea elementului.

3.2.3.3 Console scurte

In mod teoretic se considera console scurte acelea la care:

«. < zo· (3.85)

in care..c, este distanta de la punctul teoretic de aplicare a fortei pana la sectiunea de racordare cu stalpul sau grinda;

z., - distanta la forta orizontala (Ftd) din armatura longitudinala si intersectia bielei comprimate cu sectiunea de racordare a consolei cu stalpul (fig. 3.31); inclinarea bielei este limitata de 1,0 :s tgB:S 2,5.

In modpractic se poate utiliza relatia de verificare:

«l». ~ 1 (3.86)

in car~ he este inaltirnea consolei la sectiunea de racordare cu stalpul (fig. 3.32).

In afara fortei verticale FEd pe consola, de obicei, actioneaza si 0 foqa orizontala HEd. Se recomanda ca forta orizontala sa respecte conditia:

HEd ~ 0,2FEd (3.87)

81

Consolele scurte se armeaza cu armaturi longitudinale si etrieri orizontali sau vertic ali in functie de marimea raportului aclhc. In unele cazuri se pot prevedea si armaturi inclinate.

r; -EIIIII-

biela comprimata

tirant

Figura 3.31 Model biela-tirant pentru 0 consola scurta

Armatura longitudinal a se determina cu relatia:

A . = FEdctg8+ HEd =FEdae+HEd(aH+ZO»05FEd

s.mam {' {' - , {'

. J yd zoJ yd J yd

in care Zo se determina conform figurii 3.31 sau se considers in mod acoperitor la valoarea Zo = 0,85d , iar HEd chiar daca nu rezulta din calculul static se va considera la 0 valoare minima de

0,2 FEd.

(3.89)

Figura 3.32 Forme uzuale ale consolelor scurte

Armatura transversal a sub forma de etrieri se determina dupa cum urmeaza (fig. 3.33): a

• daca he :::; 0,5 se prevad etrieri inchisi orizontali sau inclinati, cu

c

As,Ink ~ 0,25As,main

• daca 0,5 < ~c s 1 si FEd> VRd,c se prevad etrieri inchisi verticali, eu

c

A > ° 5 FEd

s,Ink - , -

fYd

VRd,c se obtine eu relatia (3.53) sau (3.54).

82

(3.90a)

(3.90b)

I I I I I I

I I ,

f I t I I I,

I I I

I I

I

I

I

I

,I

I

\1

I i.

I <'''1

I

a)

b)

ancor!!i
- ((

r-, I", \
~~ I" l"" \
c -~~~
I
I Etrieri verticali
I ancoraj ....,..::=~~~~/

e

n====+:;:;;;;::;~~ ~_

LAs,lnk > LAs,main Etrieri onzontali

Figura 3.33 Armarea consolelor scurte pentru: a) aclhc'S: 0,5;b) afh.> 0,5

Consolele scurteale grinzilor si placilor se armeaza cu bare longitudinale si etrieri vertic ali sau bare longitudinale si bare inclinate in conformitatecu cele doua modele bazate pe "bieletiranti" .

Decuparea elementelor la capete poate avea diverse forme si dimensiuni (fig. 3.34). Consolele scurte se pot realiza la grinzi si la placi groase. Daca raportul hclh 2: 0,5 se po ate alege pentru armare modelul din figura 3.35a), iar daca decuparea este foarte mare, adica hclh < 0,5 se va utiliza varianta cu armaturi inclinate din figura 3.35b).

hclh>O,5

hclh=O,5

hclh<O,5

hclh<O,5

Figura 3.34 Consola scurta la capatul grinzilor prefabricate de beton armat

b~ ~I _l

T

J_ biela comprimata tirant

Figura 3.35 Modele biele-tiranti la 0 grinda decupata a) armaturi orizontale si etrieri verticali, b) armaturi orizontale si inclinate

Ariile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obtin cu relatiile:

A = FEde+ HEAaH +zo)

sl J,

ydZO

(3.91)

A = FEd s2 0,8fyd

A = FEd

s3 sin fJ . 0,8 fyd

(3.92)

(3.93)

83

I

in care e este excentricitatea fortei FEd fata de centrul de greutate al etrierilor verticali (fig. 3.35 si 3.36) situati pe 0 lungime maxima zl2, masurata de la capatul decupat, iar Zo = O,85d.

In capatul grinzii, pentru ancorarea armaturilor longitudinale de rezistenta As se prevede 0 armature As4in forma de agrafa (fig. 3.36). Sectiunea acestor bare va fi egala cu sectiunea etrierilor

suplimentari As4 = As2·

~ As

Figura 3.36 Armaturile caracteristice capatului de grinda cu consola

In cazul in care reactiunea orizontala REd nu se determina in mod explicit, se va considera aproximativ la valoarea HEd = O,2FEd, iar relatia (3.91) se scrie sub forma:

A - FEd. e+O,25zo I-

s fyd Zo

(3.94)

Cantitatile efective de armatura se verifies cu urmatoarele relatii:

, ,

(ASI Zo + O,8As3 cos /3)fYd Zo ~ FEd

e e+ O,25z0

(AS2 + As3 sin/3)!yd ~ 1,75FEd

(3.95) (3.96)

3.2.3.4 Colturile grinzilor frtinte

In cazul elementelor solicitate la incovoiere, cu sau rara efort axial, care prezinta unghiuri intrande in zona intinsa a sectiunii (fig. 3.37) exista pericolul smulgerii armaturilor longitudinale de rezistenta de pe traiectoria prevazuta in proiect.In aceasta situatie, in functie de particularitatile de armare ale zonei frante, se dispun etrieri suplimentari cu rol de armaturi de suspendare.

I

,~ MEd!

"' _ _/ ',,-- ;f

MEd ~d

Figura 3.37 Tipuri de grinzi frante cu unghiuri intrande in zona intinsa

84

I

I

I

I I I

I I

I

I I

I I

I

I I I

I

I I

s = h . tg ~ (1800 - a) 8

(3.97)

La grinzile frante eu a :s 10°, se adrnite ca armatura intinsa (ASl) sa fie dusa eontinuu peste unghiul intrand. In zona schimbarii de directie a armaturii longitudinale in afara etrierilor din forta taietoare se prevad etrieri suplimentari de suspendare pe 0 lungime s/2 de 0 parte si de alta a unghiului intrand (fig. 3.38).

Lungimea pe care etrierii se considers aetivi ea armatura de suspendare, se determina eu relatia:

b)

"l_~tJj~!L suplimentari (A .... ,)

, axa

---L _;geometriat

_ etrieri din .>: foitHaietoare

Figura 3.38 Zona de armare eu etrieri suplimentari la a) grinzi frante eu a:S 10°, b) grinzi eu vute

Aria totala a etrierilor (Asw) se obtine din inegalitatea:

A '? A fyd ctg(90° _ a)

sw sl f 2

ywd

(3.98)

Daca armaturile din zona intinsa se intersecteaza in sectiunea de frangere si sunt prelungite pana in zona comprimata a sectiunii, eu respeetarea lungimilor de ancorare hd, nu este neeesar un cal cuI al etrierilor ea armaturi de suspendare.

Etrierii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de aneorare a armaturilor longitudinale intinse (fig. 3.39).

etrieri ____~u~iil11entari

a=90

Figura 3.39 Variante de armare pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive (etrierii din forta taietoare nu sunt figurati)

Solutiile alternative de armare, prezentate in figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente pozitive moderate. Daca solicitarile sunt mari, pentru prevenirea aparitiei unor fisuri care se dezvolta incepand din frantura spre interiorul grinzii, se prevede armatura suplimentara (Ass) (fig. 3.40).

85

etrieri

a /supilmeniai-l

_i I

I

Figura 3.40 Variante de armare pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive mari (etrierii din forta taietoare nu sunt figurati)

Cand ancorarea armaturilor longitudinale intinse se face rara buc1e sau inaltimea sectiunii este mai mare de 100 em (in acest caz nu se poate dovedi eficienta buc1ei) se prevad etrieri suplimentari si/sau armaturi inclinate,

Cantitatea de armatura Ass se determina din tabelul 3.7 in functie de procentul de armare longitudinal p si unghiul franturii c.

Tabelul 3.7 Determinarea armaturii Ass a[O]

Ass
A < 0,4 annare constructiva
?: 0,4 Ass?: 0,5 max Asi
~ 1,0
/
> 1,0 Ass?: 1,0 max Asi ?: 45 ~ 100

hJ si h2 ~ 100 em

Etrierii din forta taietoare nu sunt fi rati

in to ate eazurile

este nevoie de vuta Ass?: 1,0 max zl;

> 100

. In . ca~l in care din anumite motive se renunta la armatura suplimentara Ass, armatura lo~gl~dmala ASl trebuie suplimentata cu 0 cantitate de armature ~ Asl (fig. 3.41) care in mod obisnuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii fJ = 45°) se considers la valoarea:

(3.99)

86

(3.100)

c)

Aswv

/---/'.._.--~,

Aswh

I As]

Mil i I

I

lAS]

"-11Ed

t- d ._."'.

');r;:

"-../ MEd

Figura 3.41 Variante de armare la un nod de cadru

Deoarece asezarea etrierilor suplimentariin pozitie inclinata este dificila (rezultand lungimi diferite pentru fiecare etrier) si ingreuneaza betonarea nodului, se prefera prevederea unor etrieri orizontali si verticali (fig. 3.4lc), avand aria:

La grinzile de acoperis poate sa apara situatia in care talpile nu sunt paralele (fig. 3.42). In acest caz fortele de compresiune Fed i~i schimba directia, dand nastere la 0 foqa de intindere pe verticala U = 2~d sin{a/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari.

)

Figura 3.42 Armarea cu etrieri suplimentari la 0 grinda de acoperis

3.2.3.5 Noduri de cadru

Pentru comportarea sigura a nodurilor de cadre la actiunea seismica este necesar sa se asigure o sectiune suficienta de beton (pentru a evita ruperea fragila a stalpului de la partea inferioara), si 0 armare corespunzatoare a nodurilor.

Forta de compresiune inclinata (produsa in nod de mecanismul de diagonala comprimata) nu va depasi rezistenta la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere. Aceasta cerinta se considera satisfacuta daca:

- la noduri interioare:

Vi'" s o- f",~1 - ~ bjhj, (3.1 01)

in care: v = 0,6{1- J: /250)

v d = NEd - forta axiala normalizata in stalpul de deasupra;

Ac· fed

bj = min{bc;{bw + 0,5hJ} - latimea de proiectare a nodului (be, he dimensiunile sectiunii

transversale ale stalpului, b.; latimea grinzii);

hje - distanta dintre randurile extreme ale armaturii stalpului, - la noduri exterioare:

Vi" s 0,8v· f",~1 - ~ bjhj, (3.102)

Armatura transversal a sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dimensiona pe baza relatiilor:

87

- 1a noduri interioare:

Asw,hfywd ~ 0,8( As, + As2 v; (1- 0,8v d)

(3.103)

- 1a noduri exterioare:

Asw,hf ywd ~ 0,8AS2fyd (1- 0,8v d)

~~~ r~~~ -~~

V"~~~~~~I"~~~ I'c=- .1jJ~~,,~rtical~ in nod

(3.104)

1--+-+.,,--1 .-.~-- .-~ -- ~ ~

sectiunea

r""~tri"~'ri'--or~~~tali +-In nod (A,w.~)

/

Figura 3.43 Armarea noduri1or cadrelor rezistente 1a seism

Forta axiala normalizata Vd corespunde stalpului inferior. Relatiile (3.103) si (3.104) sunt va1abi1e daca exista grinzi care intra in nod in directia transversala. In caz contrar coeficientu1 0,8 se mareste 1a 1,0.

3.2.3.61nclircliri aplicate pe iniiltimea grinzii sau suspendate

s:ateva cazuri de solicitare cu forte concentrate se prezinta in figura 3.44.

In cazu1 rezemarii unei grinzi pe 0 alta grinda, armatura de suspendare din grinda purtatoare, va fi dispusa si calculata sa preia intreaga reactiune adusa de grinda purtata (fig. 3.45). a)

O} grinda purtata @- grinda purtatatoare

b)

c)

d)

,.......~-----_..,..<~ina<iin ~ profil I

Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plansee mono1ite sau prefabricate; c) conducte si/sau tavan fa1s; d) grinzi de ru1are

88

Armatura de suspendare va fi de preferinta, alcatuita din etrieri si armatura principala a elementului purtator, Parte din acesti etrieri vor fi distribuitii in exteriorul volumului de beton, care este eomun eelor doua grinzi, conform indicatiei din figura 3.46.

Figura 3.45 Modul de armare la intersectii de grinzi

grinda purtatoare eu inal!imea hi

Asl

grinda purtata eu .1naltimea h2(h2<hl)

Figura 3.46 Pozitionarea armaturii de suspendare in zona de intersectie a doua grinzi

Armarea transversals se calculeaza eu relatia:

FEd ::; AswJywd + Asw2fyd sin fJ A = FEd

sw {'

j yd

Pentru a permite treeerea unor instalatii pe inaltimea grinzilor, este nevoie de prevederea unor goluri in grinzile de planseu la cladirile etajate sau in grinzile de acoperis la halele parter.

Forma, dimensiunile si pozitia golurilor pe lungimea grinzilor poate fi foarte variata (fig. 3.47a, b si c), dar si solicitarile pot fi diferite (fig. 3.47d).

3.2.3.7 Go/uri in inima grinzilor

a).

(3.105) (3.106)

b).

Figura 3.47 Clasifiearea golurilor in inima grinzilor dupa:

a) dimensiuni, b) forma, c) pozitia in lungul grinzii, d) tipul solicitarii

c).

d).

M

M

N<1--

89

v

a = Ed <f

c - cd

0,6hbbw sin a

(3.107)

Deoarece in jurul golurilor traiectoria eforturilor unitare principale prezinta un sistem complex de linii calculul eforturilor este 0 problema dificila, In principiu se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul:

- procedeul modelului de bare;

- procedeul echilibrului eforturilor.

Principiul modelului de bare consta in inlocuirea zonei in care ipoteza sectiunilor plane a lui Bernaulli nu este respectata ca un sistem de bare, sistem al carui alcatuire se stabileste pe baza starii de tensiune. Directia acestor bare este determinata de directiile majore de scurgere ale eforturilor unitare principale (fig. 3.48). In general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele intinse de armaturi, Pentru fiecare caz de aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda are avantajul ca armarea corespunde cazului dat, dar si dezavantajul ca dezvoltarea unui model global folosibil, in limite de timp acceptabile in practica, necesita experienta in domeniul modelelor de armare.

Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor

Daca diametnil golului circular nu depaseste 0,4 h sau la cele dreptunghiulare dimensiunea maxima a laturii este mai mic decat 0,35 h, transmiterea fortei taietoare se poate face cu analogia grinzilor cu zabrele (fig. 3.49).

~Af7.····.·.··.· •• ···i~~1.1.

l~~~'

W;'1 <I><sO:4h max(a,hl)<s0,35h I;

Figura 3.49 Analogia cu grinda cu zabrele la gauri nu foarte mari

In cazul golurilor insiruite distanta minima dintre ele se determina din conditia (fig. 3.50).

Figura 3.50 Stabilirea distantei minime dintre goluri

La goluri avand lungimea mai mare de 0,5 h calculul se va face dupa un model folosit la cadre, similar cu 0 grinda Vierendeel. Transmiterea fortei taietoare depinde in mare masura de rigiditatea talpii superioare si inferioare. Se recomanda ca eforturile sa se distribuie in raport cu

rigiditatile efective ale talpilor asa cum se prezinta in figura 3.51. .

90

V;nf = (0,2 - 0,1 )VEd

(3.113)

2a

Vin!: I \MEn : VEd ;i~j;:';

:frNin~ ., .. , ..... ~; Ac,I'nf

~--------~--------I --------------~··~·~~~·~l

Msup, Ai,sup Ac,sup+( n-l )As2

Minf Ai,inf=nAsl

n EJEcm Ii,sup=Ic,sup+(n-l )AS2 l1~up Ii,in! Ai,inf 117nf

Ir= li,sup+ Ii,inf

Figura 3.51 Modelul de cadru pentru calculul eforturilor la goluri mari

N

Vsup,Vinf

~~~~~~~~~~~

Forta axiala, forta taietoare si momentul din talpi se obtin cu relatiile:

N =N ll;nf + MEd

sup EdZ Z

N - N lJsup + M Ed

inf - Ed

Z Z

(3.1 08)

(3.109)

V . V Ii,sup

sup = Ed---'

i,

Msup = + v'upa ,

I. f TT -V ~ Vinf - Ed 1.

1

(3.110) (3.111)

in relatiile de mai sus NEd, VEd respectiv MEd sunt solicitarile de calcul din incarcarile exterioare, in mijlocul golului.

Dad. axa neutra intersecteaza golul trebuie sa se verifice daca betonul si armaturile din talpa comprimata ramasa pot prelua forta de compresiune.

Pentru situatiile in care in exploatare se presupune 0 talpa inferioara fisurata sau cu 0 ariede beton foarte mica se poate utiliza 0 metoda mai simpla pentru determinarea fortelor taietoare:

v'up = (0,8-0,9)VEd (3.112)

in cazurile curente se propune urmatoarea regula simplificata de dimensionare: - dimensionarea grinzii In afara golului la incovoiere si forta taietoare;

- dimensionarea la forta taietoare a talpii inferioare si superioare pentru valorile obtinute cu

relatiile (3.112), (3.113);

- dimensionarea talpilor la forta axiala si moment incovoietor;

- langa gol pe ambele fete se prevad etrieri suplimentari dimensionati la 0,8 VEd;

- la grinzile mari se prevad armaturi inclinate la coltul golurilor.

91

3.3 Torsiunea

3.3.1 Stabilirea sectlunii de calcul

linie mediana

Rezistenta la torsiune a elementelor cu sectiuni simple se calculeaza inlocuind sectiunile transversale pline cu sectiuni echivalente cu pereti subtiri (fig. 3.52).

Sectiunea cu pereti subtiri este caracterizata de urmatoarele valori:

Ak - aria cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subtiri care formeaza sectiunea,

inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluri; tef,i - grosimea efectiva a peretelui sectiunii echivalente;

u - perimetrul exterior al sectiunii de arie A;

z, - lungimea laturii i masurata intre punctele de intersectie a liniei mediane a sectiunii cu pereti subtiri.

l/e(,d~1

I~ feJ,! ~I

Figura 3.52 Sectiunea echivalenta de calculla torsiune

Grosimea efectiva a peretelui sectiunii se determina cu relatia:

A

tej=- (3.114)

u

in care: A - aria totala a sectiunii transversale, inclusiv aria golurilor interioare daca acestea exista (sectiunea chesonata),

Valoarea astfel obtinuta nu poate fi mai mica decat dub lui distantei dintre marginea sectiunii si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in cazul sectiunilor chesonate nu poate depasi . grosimea efectiva a peretelui.

In figura 3.53 se prezinta pentru cateva sectiuni simple caracteristicile sectiunii echivalente.

Bk

A

DETALIU A

Jrd;/4

Figura 3.53 Sectiuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torsiune

Daca sectiunea are forma mai complexd, ea se subdivide in forme simple,apoi acestea se .modeleaza prin sectiuni echivalente cu pereti subtiri. Imparprea sectiunii trebuie realizata astfel inc at sa se obtina rigiditatea maxima la torsiune.

C~lculul fiecarui element se face separat dupa ce momentul de torsiune este distribuit proportional cu rigiditatea la torsiune a elerrientelor, determinata in stadiul elastic, nefisurat. Capacitatea portanta la torsiune este in acest caz suma capacitatilor portante individuale ale elementelor.

92

In figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de forma I, L si Scare se descompun in sectiuni dreptunghiulare. Momentele de torsiune aferente aeestora se calculeaza eu relatiile:

_ Iti

TEd,i - -n-TEd (3.115)

I/ti

i=1

bw

~.

Figura 3.54 Sectiune compusa din dreptunghiuri

Momentulde inertie la torsiune se determina cu relatia:

, ,

Iii = 1Jihib; (3.116)

in care coefieientul 11 este dat in tabelul 3.8 in functie de raportul laturilor hlb a sectiunilor dreptunghiulare.

Tabelul 3.8 Coeficientul 11 pentru ea1culul momentului de inertie la torsiune a sectiunilor dreptunghiulare

~h~/b~'-~-'~~'-~-'~~~~~'-~-'~~'-~~~

3.3.2 Modelul de calculla torsiune

Elementul real, solieitat la momentul de torsiune TEd, se modeleaza sub forma unei grinzi eu zabrele spatiale, alcatuita din patru grinzi cu zabrele plane, de tipul celor utilizate la caleululla forta taietoare (fig. 3.55), fieeare ferma eu zabrele plana urmand sa suporte 0 forta taietoare VEd. Intrucat procentul de armare al etrierilor este acelasi in toti peretii sectiunii easetate eehivalente, rezulta ca diagonalele eomprimate de beton vor avea aceeasi inclinare. In aceasta situatie se poateeonsidera ea actiunea momentului de torsiune poate fi inlocuita cu 0 forta de luneeare Tt,i uniform distribuita in lungul eonturului ui.

;G?--7

;t ~

J

93

Incazul torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina cu relatia:

TEd 71 ' =

,I 2Akte/,i

in care TEd este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static.

Forta taietoare rezultanta VEd intr-un perete este data de relatia:

VEd = 7Iie/,izi

(3.117)

(3.118)

3.3.3 Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunii

Armarea sectiunii supuse la torsiune se realizeaza cu etrieri si bare longitudinale suplimentare. Armatura longitudinala necesara din torsiune rezulta:

L Tu

A = Ed k ctgt) sf 2A {'

kJ yd

in care: () este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton si armatura longitudinala intinsa (fig. 3.20) hd- rezistenta de calcul a otelului din care este confectionata armatura Iongitudinala Asl.

Armatura longitudinal a din torsiune se distribuie pe perimetrul Uk; numai in cazul sectiunilor de dimensiuni mici, poate fi dispusa concentrat, in colturile sectiunii,

Armatura transversal a sub forma de etrieri necesari din torsiune rezulta:

(3.119)

( Asw) = TEd tg() S 'T 2 Akfyd

In cazul solicitarilor combinate, se poate utiliza 0 metoda simplificata, in care se considera separat fiecare solicitare. Ariile de armatura se determina pentru incovoiere, forta taietoare si pentru torsiune, urmand apoi sa fie aditionate (fig. 3.56).

a). ,mont!lj b}.,. (s)v, /(Asw)v

A,~=~r][~~ ~,II~r'l ~II~II~I·I (A~s),

I I 4<j>M

(3.120)

(s).

(A.iwls)r

n=1 ~r--I

Asw=As, ~j

~ -- 2<j>T

(Aswls)v+ (Aswls)T

Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii

a) dispunerea armaturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (Asw - aria tuturor ramurilor forfecate, As - sectiunea transversala a barei)

Armatura longitudinala dispusa din calculul de incovoiere se modifica astfel: in zona intinsa cantitatea de armatura se mareste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona comprirnata poate fi redusa, in functie de marimea fortei de compresiune.

Armaturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (Asz) pot suplimenta (eel putin partial) ariile armaturilor longitudinale rezultate din calculul la incovoiere (As) cu conditia ca asezarea armaturilor in sectiunea transversala de beton si traseul acestora sa satisfaca deopotriva

94

-

prevederile de alcatuire a elementelor (date In cap. 5) pentru cele doua solicitari, Se recomanda lnsa ca armatura longitudinala dimensionata la torsiune sa fie dispusa, pe cat po sibil, uniform pe periferia sectiunii transversale de beton si In acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a acestor armaturi difera de cele dimensionate la incovoiere.

Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de regula in corelare cu dimensionarea etrierilor la forta taietoare data fiind afinitatea intre diagramele celor doua solicitari.

Armatura transversala rezultata din calcululla torsiune se poate insuma cu cea dimensionata la actiunea fortei taietoare numai daca aceasta din urma este .asezata la periferia sectiunii transversale de beton.

In cazul in care se folosesc etrieri cu doua ramuri de forfecare pentru dimensionarea la forta taietoare, se adopta acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune.

Unghiul e dintre diagonalele comprimate de beton si armatura longitudinala intinsa In cazul actiunii combinate a fortei taietoare si a momentului de torsiune este limitat la 1 :s ctg e:s 2,5. In acelasi timp, trebuie subliniat ca inclinarea diagonalelor comprimate e pentru torsiune trebuie sa fie aceeasi cu cea rezultata din calcululla forta taietoare.

Distanta dintre etrieri, ce urmeaza a se prevedea in element se determina pe baza principiului:

(3.121)

cu relatia:

S = STSV (3.122)

ST +sv

Distanta dintre etrieri (sau barele transversale cand se utilizeaza carcase sudate) cat ~1 diametrul acestora trebuie sa respecte prescriptiile constructive mentionate In capito lui 5.

Capacitatea portantd maxima a elementului cu sectiune plina supusa la efectul fortei taietoare si a momentului de torsiune este limitata de cedarea diagonalelor comprimate, conform conditiei:

TEd + VEd ::;; 1 (3.123)

TRd , max VRd,max

in care: TEd - momentul de torsiune de calcul; VEd - forta taietoare de calcul;

TRd,max - momentul de torsiune capabil ce poate fi preluat de sectiune lara a se produce zdrobirea betonului comprimat;

VRd,max - forta taietoare capabila a elementului.

Momentul de torsiune capabil se obtine eu relatia:

TRd,max = 2acwvd'cdAkteJ cos Osin 0

(3.124)

in care Vj si O;cw au valorile defmite la punctul3.2.2.2.

Forta taietoare capabila a elementului se determina cu relatia (3.66), in care In loc de b; se introduce tef

v _ acwtejZiVlfcd

Rd,max - etgO + tgO

In elementele cu sectiunea transversala apropiata de un dreptunghi, se poate dispune doar armature constructiva, dad este indeplinita conditia de mai jos:

(3.125)

(3.126)

In care: TRd,c - momentul de torsiune de fisurare, care se determina luand rt i = fctd ; VRd,c - forta taietoare capabila din relatia (3.53), (3.54), (3.55) si (3.56).

95

2d

3.4 Strapungerea

3.4.1 Perimetrul de control

Verificarea la strapungere se face In lungul unor perimetre de control (fig. 3.57).

Daca placa are inaltimea constants, sectiunea de control este perpendiculara pe planul placii, Daca placa are Inaltimea variabila (de exemplu, talpa fundatiei), d se mascara la perimetrul ariei inc arc ate (fig. 3.58).

~==~~+-~,=;~r~co~nt~~~r~co~nt~~g'==~===;d

r'i--: • .:0:::; • . • ;-/

1~1--- 9(~iC_: ~'-c-/_/ -:

+_1L II c - t ...

I: sectiunea de control

.. II i debaza

ana mcarcata : I 0

A/oad - r::: :-: - r . : 9>arctg(1/2)=26,6

\ : I

r----~~;) · ·~-:--~;"'t

IL <·/U •• c··· . .!I··~··'

L =-..L:__ . . -~-

Figura 3.57 Perimetrul de calcul pentru strapungere

- ... - al doilea perimetrul i --de control Uou,ef --~

Inaltimea utila a placii in mod curent se considera constanta, fiind egala cu media inaltimilor utile pe cele doua directii, d? si d.:

d=(dy+dz)12 (3.127)

Perimetrul de baza de control Ul se considera la distanta 2,Od fata de aria incarcata si se construieste astfel incat sa aiba 0 lungimea minima (fig. 3.58a). a) .> --'k

, Ul 1.oriI---'--

1

- - -fii - -~, ~erimetru de ! 2d

. by control u.

+----- --f-

b)

6d

-- .;y

_ .. - -- --- -- -~- '.

_- &i 12

-_ --- ~- --_- ---- --. ---. --l.

Figura 3.58 Perimetrul de control de baza pentru diferite situatii

in situatii in care 0 forta concentrata este aplicata mai aproape de 2,Od fata de Aload, se ia in considerare un perimetru de controlla 0 distants mai mica decat 2,Od (perimetrul de control trece prin punctul de aplicatie al fortei),

Daca aria incarcata este situata langa un gol, 0 parte din perimetrul de control este considerata inactiva, asa cum se arata in figura 3.58b). In cazul in care aria incarcata este situata in apropierea marginii sau in coltul placii, perimetrul de control se determina ca in figura 3.59.

Alte perimetre de control u, din interiorulsau exteriorul ariei de control de baza, vor avea aceeasi forma ca si perimetrul de control de baza.

96

----t------

~' '/Ul

N: :

,

<2d

t ,

---------

-----------,

Figura 3.59 Perimetrul de control pentru stalpi marginali sau de colt

Placile rezemate pe stalpi circulari prin intermediul unor capiteluri circulare cu IH ~ 2,OhH (fig. 3.60a) se verifica lastrapungere numai intr-o sectiune de control situata la distanta rcont fata de centrul degreutate al sectiunii stalpului:

a) lH>2hH ¥

capitel cu dala /\ capitel simplu

t1 .. !'L~". • I!

~. e'··· B:

,,; ~ ;

. /hL)-j.

A - sectiunea de I.

control de baza _)-Ci:

B - suprafata incarcata .. 1 ..

Figura 3.60 Modelul de calcul pentru strapungere - stalp cu capitel

reont = 2,Od + IH + O,Se (3.128)

unde: IH- distanta de la fata stalpului la margine a capitelului;

e - diametrul stalpului,

Daca stalpii si capitelurile au forma rectangulara, cu IH ::; 2,Od, pentru Tcont se alege valoarea cea mai mica data de relatiile:

<; = 2,Od + 0,56M

(3.129)

rcont = 2,Od + 0,6911 (3.130)

unde: II = CI + 2lHI, 12= C2+ 21m cu conditia II::; 12.

In situatiile in care IH > 2,Od, se verifica atat sectiunea ce trece prin capitel (perimetrul interior), cat si cea care trece prin placa (perimetrul exterior), conform figurii 3.60b).

Prevederile referitoare la perimetrul de control de baza, respectiv la calcul se aplica Inlocuind d cu dH(fig. 3.560b).

Distantele de la centrul de greutate a sectiunii stalpului pana la sectiunile de control pot fi luate (fig. 3.60b),

reont,ext = IH + 2,Od + O,Se rcont,int = 2,0( d + hH) + 0,5e

(3.131) (3.132)

3.4.2 Determinarea efortului de calcul VEd

Valoarea efortului de calcul VEd se determina din relatia:

,

V

V -f3___g£_

Ed -

u;d

(3.133)

unde d este lnaltimea utila medie, conform relatiei (3.127);

u, este lungimea perimetrului de control considerat, care poate fi perimetrul stalpului sau perimetrul de control de baza;

97

(3.135)

fJ este un coeficient care depinde de distributia eforturilor unitare de strapungere. Coeficientul fJ se calculeaza cu relatia:

f3=1+kMEd!!:L (3.134)

VEd W;

unde u: este lungimea perimetrului de control de baza;

k este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor sectiunii stalpului cr si C2, avand valorile date In tabelul 3.9;

WI este 0 functie de u. pentru distributia fortei taietoare din figura 3.61a.

Tabelul3.9 Coeficientul k pentrusuprafete Incarcate dreptunghiulare

1,0 2,0

C2

b) ::: 1,5d; ::: O,5C2

d

CI 2d

I

VEd

c) ::: 1 ,5d; ::: O,5C2

::: 1, ::: O,5Cl Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placa-stalp a) nod central,

b) nod marginal, c) nod de colt

Functia WI corespunzatoare distributiei fortei taietoare din figura 3.61a se determina eu relatia:

o

unde dl este lungimea elementara a conturului, iar e distanta de la lungimea elementara dl pana la axa In raport cu care actioneaza momentul MEd.

Pentru un stdlp dreptunghiular interior, tinand seama de relatia (3.135), WI este:

98

2

W; =..s... + CjC2 + 4c2d + 16d2 + 2micj (3.136)

2

unde c, si C2 sunt dimensiunile sectiunii stalpului, considerate conform figurii 3.61a.

Pentru un stdlp circular interior, valoarea coeficientului fJ se determina cu relatia: e

jJ=I+0,6Jr (3.137)

D+4d

unde D este diametrul stalpului circular.

Pentru un stalp dreptunghiular interior unde, incarcarea este excentrica fata de ambele axe, se poate utiliza relatia aproximativa:

,-----

p~I+I,8 (~J +(::J (3.138)

unde ey si ez sunt excentricitatile MEdIVEd'in lungul axelor y si z;

by si bz sunt dimensiunile perimetrului de control (fig. 3.58a).

Pentru un stalp dreptunghiular marginal, daca exista excentricitate dupa ambele directii ortogonale, ~ se poate determina din relatia:

a Uj k uj

jJ = -. + -epar

Uj W;

unde: u, este lungimea perimetrului de control de baza din figura 3.57;

ui * este lungimea perimetrului de control de baza redus din figura 3.61 b;

epar este excentricitatea paralela cu margine a placii, rezultand dintr-un moment aplicat ca in

figura 3.61b);

k se poate determina din tabeluI3.9, 'in care raportul CjlC2 se inlocuieste cu cjl2c2; Wr este calculat pentru perimetrul de control de baza ui din figura 3.58a.

Pentru un stalp dreptunghiular ca in figura 3.61b, Wj rezulta:

2

W; = ~ + cjc2 + 4cjd + 8d2 + ndc: 4

(3.139)

(3.140)

Daca excentricitatea este dirijata spre exteriorul placii, se utilizeaza relatia (3.134).

La calculul Wj, excentricitatea e trebuie masurata de la centrul de greutate al conturului de calcul.

Pentru un stalp de colt unde excentricitatea este dirijata spre interiorul placii, fJ se determina cu relatia:

jJ= u~

uj

Daca excentricitatea este spre exteriorul placii, se utilizeaza relatia (3.134).

(3.141)

Pentru structuri la care stabilitatea laterala nu depinde de interactiunea de cadru intre placa si stalp si la care deschiderile adiacenta nu difera cu mai mult de 25%, se pot utiliza valori aproximative. In anexele nationale se precizeaza valorile pentru fJ; valorile recomandate pentru fJ sunt date in figura 3.62.

Rb···

l : ~=1,5

.........•. ~

@ \..',

, \

, \

"

\ I

@- stalp interior @- stalp marginal ~)- stalp de colt

Figura 3.62 Valorile recomandatepentru coeficientulfJ

99

VEd .red = VEd - ~ VEd

in care: VEd este forta taietoare aplicata;

(3.146)

Daca 0 forta concentrata actioneaza aproape de stalp, nu se face reducerea fortei taietoare de calcul conform punctului 3.2.2.

3.4.3 CalculuI la strapungere 3.4.3.1 Etapele de calcul

Calcululla strapungere se bazeaza pe verificarea unei serii de sectiuni de control, care au 0 forma similara cu sectiunea de control de baza. Se definesc urmatoarele eforturi de taiere cu valoarea de ca1cul, distribuite pe unitatea de suprafata a sectiunii de control:

VRd,c - capacitate a portanta la strapungere a placii rara armature pentru preluarea eforturilor din strapungere in lungul sectiunii de control considerate;

VRd,cs - capacitatea portanta la strapungere a placii cu armature specificata in lungul sectiunii de control;

VRd,max - capacitatea portanta maxima la strapungere in lungul sectiunii de control considerate.

VEd < vRd,max (3.142)

Nu este necesara prevederea armaturii pentru preluarea eforturilor din strapungere, dad este indeplinita conditia:

VEd < VRd,c (3.143)

Daca VEd > VRd,c este necesar calculul armaturilor specifice, conform punctului 3.4.3.3. Pentru ca sa se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul de strapungere VEd, distribuite pe perimetrul stalpului sau al ariei incarcate determinate cu relatia (3.133).

3.4.3.2 Capacitatea portantii la striipungere a pliicilor tara armaturii specified (VE~VRd,c)

Capacitatea portanta la strapungere a placii rara armatura specific a trebuie evaluata pentru sectiunea de baza de control. Calculul se face cu relatia:

, ,

VRd,c = CRd,/lIk(100pJckf3 + kP'ep ~ (vmin + kPep) unde:!ck este exprimat in N/mm2;

k = 1 + J 2~0 s 2,0 ; cu din mm;

PI = ~ PlyPIz :s; 0,02; Ply, Plz se refera la armature intinsa ancorata dupa directiile y si z; Ply si Plz se calculeaza ca valori medii, tinand seama de 0 latime a placii egala cu Iatimea stalpului plus 3d de fiecare parte;

17) = 1 pentru beton greu si conform punctului 2.1.6 pentru beton user;

(3.144)

Csa.-, Vmin si kJ sunt date in anexele nationale, valorile recomandate fiind cele date in relatiile (3.56) si (3.57), respectiv k, = 0,1, pentru beton greu si k, = 0,08, pentru beton user.

Efortul unitar normal in sectiunea critica se obtine din semi-suma eforturilor unitare pe directiile y respectiv z:

(Yep =0,5(~d'y + ~d'ZJ (3.145)

0' cz

unde: NEd,y si NEd,z sunt fortele axiale in placa din incarcari (sau din precomprimare), considerate dea lungul deschiderii pentru stalpii interiori, respectiv de-a lungul sectiunii de control pentru un stalp de colt;

~ Acy~i Acz sunt ariile de beton definite in aceleasi situatii ca fortele axiale corespunzatoare. In cazul unor fundatii solicitate cu forte centrice se poate aplica 0 reducere:

100

a este unghiul dintre armature transversals pentru strapungere si planul median al placii. Daca se prevede doar un rand de armaturi inclinate, in relatia (3.150) se inlocuieste s; cu 1,5d. Detaliile de armare pentru preluarea fortei taietoare din strapungere sunt date la punctul 5.2.1.4. Langa stalp, efortul unitar de strapungere este limitat la valoarea:

- j3VEd < - 0 5 ,{,

VEd - - VRd max - , Vjed

U d '

o

unde: Uo depinde de pozitia stalpului, stalp interior, uo=perimetrul stalpului; stalp marginal, Uo = c2 + 3d ::; c2 + 2cl; stalp de colt, Uo = 3d ::; c1 + c2 ;

(3.152)

AVEd - forta din presiunea solului din care se scade greutatea proprie a placii fundatiei (actioneaza de jos in sus).

Efortul unitar de strapungere in jurul perimetrului de control se determina cu relatia:

VEd,red )

VEd = -- (3.147

ud

iar capacitatea portanta:

_ (' " yf3 2d > . 2d

V Rd - C Rd e1Jjk .1 00 PIck - 1J1 V min

, a a

in care: a este distanta de la marginea stalpului la perirnetrul de control considerat;

1J! = 1 pentru beton greu sieonform punctului 2.1.6 pentru betoane cu agregate usoare;

(3.148)

CRd,c, Vmin si k - coeficienti definiti mai sus.

Daca forta de solicitare actioneaza excentric:

Vu ~ v:: (l+k v7,:~)

in care: Weste similar cu Wj si se calculeaza pentru perimetrul u; k este dat in tabelul 3.9.

(3.149)

3.4.3.3 Capacitatea portantii la striipungere a pliicilor cu armatura specificii (VEd>VRd,c)

Elementul real, solicitat la strapungere si moment incovoietor, se modeleaza sub forma unei grinzi cu zabrele spatiala, alcatuita din suprafete conice de beton (diagonale comprimate), talpi comprimate din beton, talpi intinse din armatura si montanti din domuri speciale ambutisate la capete (fig. 3.63a).

Calculul capacitatii portante la strapungere a placii cu armatura specifics pentru preluarea eforturilor din strapungere in lungul sectiunii de control, VRd,cs se face cu relatia:

- 075 15 Aswf ywd,ef .

V Rd es - , V Rd c + , SIn a

.' ' , srul

unde: Asw este aria barelor de pe un perimetru al armaturii de strapungere din jurul stalpului; s; este distanta dintre armaturile de pe perimetre succesive, masurata ca in figura 3.63; fywd,ejeste rezistenta efectiva de calcul a armaturii pentru strapungere, conform relatiei:

fywd,ef = 250 + 0,25d ::; fywd , in N/mm2 (3.151)

(3.150)

ci, C2- dimensiunile sectiunii stalpului, ca in figura 3.61; v - conform relatiei (3.58).

Perimetrul de control de la care armatura de strapungere nu este necesara, Uout sau Uout,ej(fig. 3.63b), se calculeaza cu relatia:

U - PVEd (3.153)

out,ef - d

vRd,c

Dad armatura pentru preluarea strapungerii este necesara din calcul, ea trebuie plasata intre aria incarcataAzoad si la eel mult 1,5d fata de perimetrul Uout sau Uout,ej(fig. 3.63).

101

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful