Tema seminar:Sinteze locale in arhitectura religioasa

Biserica manastirii Dealu si evolutia ulterioara

Manastirea este adapostul unei comunitati,a carei viata comunitara este supusa unor reguli rezultate din caracterul predominanat religios al asezarii.Izolarea perfecta,datorata specificului vietii monahale,aduce cu sine detinerea unei autonomii din punct de vedere organizatoric la nivelul economic si administrativ. Din punct de vedere arhitectural,sub forma ei deplin dezvoltata,manastirea este un ansamblu de cladiri diferite,de dimensiuni relativ mari,inconjurata cu ziduri groase si inalte,fara goluri spre exterior.Sunt construite de obicei in locuri retrase,insa exista cazuri in care apar in vecinatatea unor targuri sau chiar in interiorul acestora.Caracterul introvertit al spatiului dar si nevoia de aparare impun prezenta unui zid inconjurator care delimiteaza perimetrul amsamblului. Constructiile ansamblului se impart in trei categorii subordonate functiunii pe care o indeplinesc: Functiunea de locuire cuprinde staretia,casa domneasca si chiliile. Anexele gospodaresti :exploatarea feudei,cuhnia,curtina si turnul de poarta. Biserica detine rolul principal.Prin pozitia sa centrala,volumetrie si tratare decorativa,ea domina intregul ansamblu.Toate celelalte constrctii rezemate pe conturul incintei,o inconjoara.Ele constituie cadrul arhitectural menit sa puna in valoare constructia destinata coltului,decorul in care se desfasoara modesta viata monahala.

Manastirea Dealu din Targoviste(1499-1501)

Documentar,biserica manastirii Dealu din Targoviste a fost zidita in timpul domniei lui Radu cel Mare(1495-1508),ctitorul bisericii.Constantin Balan sustine ca este posibil ca primul ctitor sa fi fost Mircea cel Batran(1386-1418),desi documentar ea apare abia in 1431.Voievodul Radu cel Mare gaseind,probabil,edificiul invechit sau ruinat,a construit manastirea din temelie.Zidirea acestui monument,care continua traditiile arhitectonice infiripate in a doua jumatate a secolului XIV,a fost posibila datprita prosperitatii vietii econimice a tarii si dominei pasnice a voievodului,statornicita dupa a indelungata perioada de lupta si framantari interne.Ansamblul arhitectonic,in mijlocul caruia se inalta ,impunatoare,biserica,este situat pe platoul unui deal,la N-V de oras,pe malul opus al vaii Ialomitei la cca 4 km de un alt edificiu,aproape la fel de vechi,manastirea Viforata.Manastirea se pierde dupa perdeaua de arbori care o inconjoara.

ditre care cel dinspre altar mai lat decat cel dinspre pronaos.sunt de tipul sarbesc de la Vodita.rezulta ca la o distanta de aproximativ un metru din dreptul intrarii.Tamburul pe pandativi al turlei se sprijina pe patru arce mari adosate zidurilor de N si S:doua longitudinale.cilindrica.ca urmare a tendintei spre verticala.Nota de originalitate pe care a capatat-o monumentul fata de restul edificiilor ce apartin aceluiasi tip de plan triconc.Pe fiecare dintre cele doua patrate se inalta cate o turla pe pandativi.facuta dupa modelul aceleia de la biserica episcopala din Arges.Naosul.o scara de piatra cobora dedesuptul pronaosului intr o incapere ce putea servi ca gropnita sau tainita pentru obiecte.boltite cu o semicalota.heptagonal in exterior si semicircular in interior.circulare in partea interioara si pentagonale in exterior.Traveea de la V.rezulta mai ales din proportiile noi adoptate de constructorii de la Dealu pentru a accentua inaltimea si zveltetea lacasului.alaturi de mesterul de bastina.situata pe axul central este elementul dominant al intregului ansamblu arhitectonic.printr-un arc dublou in doua compartimente inegale. .sprijinita prin intermediul unor arce.cu un motiv decorativ ve serveste drept banca sau piedestal pentru obiecte.direct pe zidurile incaperii si in mijloc pe un arc semicilindric.In dreptul ei zidul prezinta o retragere pe ambele laturi.care dupa toate aparentele.biserica manastirii Dealu este rezultatul unui proces de formatie la care au contribuit decocoratori si pietrari straini.Lacasul a fost conceput dupa tipul traditional de constructie cunoscuta in Tara Romaneasca. Pronaosul de un tip cu totul nou.egale si flancante de nise inegale si doua transversale late.Turla pantocratorului.Din punct de vedere stilistic.asa cum erau arcurile Voditei.mult mai mare. Naosul este despartit de pronaos printr-un perete in care se pastreaza un ancadrament de marmura ornamentat si are pe laturile de N si S doua abside.este segmentata in doua suprafete patrate de un alt arc longitudinal.care se termina la limita celor doua arce adosate peretilor de la N si S din naos.arc ce se sprijina pe arcul dublou si pe peretele despartitor de naos. a fost adevaratul arhitect.din a doua jumatate a secolului XIV.Dupa marturia unor mesteri care au lucrat acolo la refacerea dalajului.in vremuri de primejdie.Incaperea e delimitata de naos printr o tampla de lemn sculptat.a determinat ridicarea mai mult in inaltime a turlei si mivsorarea diamentrului ei interior. Altarul. Volumul sobru si echilibrat al bisericii este cladit din caramida si mortar cu ziduri ce depasesc un metru grosime. Planul este trilobat si reprezinta o prelucrare originala a tipurilor anterioare din Muntenia.Pe latura de E se profileaza un brau lat din piatra.este un dreptunghi alungit impartit transversal.alaturi de aceste abside.Traveea de la E.sub pavaj.de dimensiuni mici.este boltit in forma de semicalota prlungita cu un "berceau".Modificarea raportului dintre dimensiunile pe baza carora a fost cladit monumentul.ocupa spatiul de intrare si este acoperit cu o bolta semicilindrica dispusa in sensul lungimii lacasului.

deasupra feretrelor exista rozete de piatra ajurata.in campul unor placi inconjurate de un bogat motiv ornamental format din mici octogoane profilate.este adancita o firida .Vechile motive de factura armeneasca au avut o larga raspandire din lumea bizantina si sud-dunareana.dublat in interior de o scobitura si incadreaza panourile in retragere fata de suprafata constructiei.in care se afla usa de intrare. Cadrul de marmura fixat in panoul central de pe latura dinspre apus.reproducand diferite motive ornamentale realizate prin impletirea mesesugita a unor linii drepte cu altele sinusoidale.Deasupra lui.Aceste registre sunt separate de un brau puternic profilat care inconjoara constructia si sunt subliniate de un sir de arcaturi oarbe.in care este reprezentata icoana hramului.in zidurile pronaosului si ale absidelor.Cele doua panouri laterale care flancheaza intrarea au in centru pisania monumentului.Imbracate in intregime in placaje de piatra de talie.fixate in zidarie cu scoabe de fier.bogata in reliefuri si sculpturi.In registrul superior.a fost deschisa cate o fereastra.in zid.ferestre dreptunghiulare invadrate cu rame de piatra.Deasupra cornisei principale apare un element deosebit in arhitectura bisericii de la Dealu.In registrul superior se afla 8 deschideri prin care lumina strabate in interiorul monumentului.In exterior.urmata de o bordura ovala.ancadramentele lor erau de marmura.poala-cu acoperis propriu-marcata de retragerea zidului spre .intre arcade.plastica decorativa cu totul noua confera monumentului o infatisare inedita si il face sa se distinga net de edificiile din Tara Romaneasca din acea epoca. Pe laturile de N si S ale lacasului.Din descrierile contemporanilor rezulta ca. Plastica decorativa a fatadelor.actualele rame de piatra datorandu-se restaurarilor din secolul XIX.Arcadele din registrul superior sunt mai inguste si mai numeroase pe cele trei laturi ale fatadei pronaosului iar in rest corespund numarului arvaturilor din partea de jos a paramentului.care iese mai in afara fata de nivelul fatadei.La randul lor.Alte doua ferestre sunt practicate in fata altarului pe latura de S si de E. Cornisa masiva din piatra este formata din doua braie de profil circular si un altul rectangular.isi gaseste similitudini in arta Armeniei.edificiul are un postament masiv din piatra.fatadele bisericii sunt impartite in doua registre inegale.in panourile centrale ale pronaosului si in partea de mijloc a absidelor naosului.In registrul inferior se deschid.arcaturile sunt compuse din cate un tor.Repertoriu acestor forme sculpturale a servit ca mijlov de inspiratie pentru mesterii care au decorat suprafetele turlelor sau panourile de pe peretele de vest(panoul de la intrare si panoul care desparte pronaosul de naos) in conformitate cu cerintele de dezvoltare a arhitecturii romanesti.prevazute cu rozete frumos sculptate in piatra.initial. La baza.sub braul median.prezinta in partea de sus un arc ce se incheie prin intermediul unor boltari care se intrepatrund realizand o armonioasa alternanta a culorilor lor de alb si maroniu.proeminenta.care isi intrepatrun laturile prin impletirea iscusita a liniilor lor.

In decoratia firidelor apare un motiv nou constituit din cercuri cuprinzand mici cruci sculptate in piatra.Tamburul turlei.In rest.interior fata de paramentul corpului bisericii.aproape triunghiulare.pe care sunt fixate fleuroane.cu firide adancite in peretii laterali ai naosului si in traveea de la E a pronaosului.Partile superioare ale turlelor au suferit modificari. Acoperisul.acoperita cu tabla.Sub semicercul profilat se inscrie un brau.Deasupra ferestrelor un brau profilat inconjoara cele doua turle.Partea centrala este ocupata de o rozeta cu stravazaturi.Alte doua brauri cu motive asemanatoare acelora de pe fetele postamentului decoreaza partea superioara a turlei.datorita structurii interioare a bisericii. Turla de pe naos.octogonala.din care numai patru sunt strabatute de ferestre.Partea de sus a frontonului a fost suprainaltata cu prilejul lucrarilor de restaurare a lacasului din timpul domniei lui Gheorghe Bibescu.marcand in exterior conturul boltii semicilindrice si pronaosului.protejat de o cornise profilata.este urmata de o bordura.fara a dauna rezistentei si durabilitatii monumentului.reproducand unul din motivele executate si la celelalte deschideri din registrul superior.sub nivelul invelitorii de tabla.Ferestrele sunt inconjurate de chenare in care se inscriu mici rozete.conturand planul edificiului.cu ocazia refacerilor din sec XIX.se incheie cu o cornisa si o bordura pe care sunt dispuse cate patru fleuroane pe fiecare latura a octogonului.Postamentul este protejat de o cornisa profilata.alcatuind cornisa partii superioare a monumentului ce inconjoara biserica si pe celelalte laturi.dispuse de o parte si de alta a axului longitudinal al bisericii sunt asezate pe o baza paralelipipedica comuna ale carei laturi sunt decorate cu acelasi motiv realizat din cercuri intretaiate de linii sinusoidale.Laturile postamentului sunt ornamentate pe margini cu un motiv identic celui intalnit in frontonul fatadei de V.de asemenea profilat. Cele doua turle inaltate pe pronaos.Fiecare turla se termina printr-o cupola imbracata cu tabla.Poala a putut fi introdusa in constructia ctitoriei lui Radu cel Mare.acoperita cu tabla.campul postamentului prezinta doua mici panouri dreptunghiulare ce cuprind alte ornamente.Spatiile astfel formate.Pe partile de S si de N. .realizate din mici cerculete strabatute de linii drepte si sinusoidale dispuse in arc.protejeaza pe latura de V un fronton.format din mici cercuri intretaiate de linii sinusoidale.Frontonul este de asemenea impodobit cu o impletiura de elemente geometrice.Aceasta a facut posibila retragerea zidului in partea superioara a edificiului.realizat din cercuri si linii sinusoidale.Pe latura de E si V a acoperisului sunt prinse doua socluri de piatra in care sunt fixate crucile metalice.cuprind o decoratie asemanatoare motivului ce incadreaza pisania monumentului.se sprijina pe postament prismatic.strabatut de opt ferestre.campul de pe fiecare panou al bazei turlei mari este marginit de toruri inchise de un arc de cerc.Cornisa ca si turla de pe naos.urmata de o a doua cornisa.marginit de un brau unghiular profilat.tot in forma octogonala.ce se sprijina pe un semicerc.Fiecare turla are cate opt firide.

Planul precum şi sistemul cu cele trei turle vor fi reluate la Gorgota (1556). el nu este întâlnit decât la Dealu şi la Argeş.de culoare albastra. pe de altă parte.Cu toate acestea din podoaba vechii ei zugraveli nu se pastreaza nimic. adică în veacul al XVI-lea. precum şi în cazul altor monumente din secolele XVI-XVII.Pictura din absida altarului dateaza din 1958.”Istoria arhitecturii in Romania” 2.Manea Andreea Daniela/grupa 36B .Biserica manastirii Dealu conserva mare parte din elementele plastice si decorative in forma lor originala. Cu privire la ctitoria de la Dealu. Bibiografie: 1. caracteristic Ţării Româneşti". bisericile ulterioare preferând materialele tradiţionale – cărămida.Pictura efectuata de mesteri in 1515 a fost refacuta la 1713 de Constantin Brancoveanu.Urme greu perceptibile.Grigore Ionescu. Gura Motrului. se poate spune că Dealu şi Argeş constituie două tipuri perfecte. cealaltă la decoraţia exterioară. din anumite considerente. ele au constituit mereu o provocare şi. Tutana. In concluzie. ctitoria lui Mihnea-Vodă (1582). Dar. şi în special cea de la Argeş. De pildă.Editura Meridiane 3.Intr-adevăr.se mai pot observa pe o mica portiune a pietrei cu inscriptie slava. care devin modele din care derivă o serie de monumente.de pe panoul din dreapta usii de intrare in biserica. Bratuleanu Anca. Tocmai prin “caracterul de desăvârşire pe care-l prezintă şi prin cheltuiala considerabilă pe care o implică. rămânând un unicat. cele două minunate biserici.motiv pentru care a fost refacuta in 1831.Biserica de la Dealu a constituit “pentru multă vreme. n-au devenit normative în epoca imediat următoare. Astfel că în spaţiul românesc doar ctitoria lui Vasile Lupu de la Trei Ierarhi se va putea lăuda cu un asemenea somptuos parament. Influenţele bisericii de la Dealu in arhitectura se vor manifesta major în două direcţii: una privitoare la preluarea structurii arhitecturale. un model deseori imitat şi interpretat de către constructori din Ţara Românească. oferind în special prin decoraţia sa un punct de sprijin pentru procesul de cristalizare a unui stil original care defineşte şcoala locală de arhitectură". n-au putut fi repetate. Brebu.”Manastirea Dealu”. în ceea ce priveşte paramentul din piatră de talie.Note de seminar Jipa Elena Roxana. ulterior tencuită integral – în combinaţii dintre cele mai diverse.In 1853 a fost pictata din nou. Clocociov. pe de o parte se poate spune că ele au înfricoşat prin unicitatea lor. ca şi cea de la Argeş. Constantin Balan. când se încheagă primul stil muntean. pronaosul bisericii Mănăstirii Cobia (1572) este structurat după cel de la Dealu.A suferit serioase degradari in prima jumatate a sec XIX.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful