Dr. Haha Lung, autorul a peste douasprezece car!

:i despre artele rnartiale, of era principiile elementare, dar cuprlnzatoare ale strapungerii mecanismelor de aparare mentale ale inamicului. Tn cartea de fata, el arata cum sa folosesti temerile, nellnlstile, sperantele ~i credlntele inamicului tau Impotriva lui. Unele dintre cele mai eficiente tehnici de control al rnintii vin de la maestrii ultatl din domeniu ~i sunt prezentate aid pentru prima oara.

Vei lnvata:

* Artele intunecate: arta Intimldarl]:

* Secretullui sapte: cele sapte rotl ale puterii;

* Maestrii din Orient: inclusiv mestesugul Hircarra ~i voodoo vietnamez;

* Chipul chinezului: arta lui K'ung Ming ~i citirea fetei la chinezi; * lscusinta samurailor: arta influentel dupa Yoritomo; Calea fara sabie; razboinicll din umbra;

* Sangele lui Avraam: stiinta neagra din Biblie.

ISBN 978-973-47-0652-5

111111111111111111111111

9 789734 706525 >

Coleqie coordonata de Constantin Dumitru

Editor: Cali~ Vlasie

Redactor: A. Cretu ' Tehnoredactor: Gabriela Chircea Coperta coleqiei: Irina Bogdan Prepress: ART CREATIV

Descrierea CIP' a Bihliotecii Nationale a Romaniei LUNG, HAHA

. C~ntrolul, mintii : stravechea art! a razhoiuiui

pslhologic I Haha Lung; trad.: Anacaona MindrilaSonetto. - Pitestl : Para lela 45 2009

Bibliogr. I

ISBN 978-973-47-0652-5' -,

I. Mindrila-Sonetto, Anacaona (trad.)

159.9

Titluloriginal:

Mind Control. The Ancient Art of Psychological Warfare

, Copyrighto 2006 by Haha lung ,

Copyright~ Editura Paralela 45, 2009, pentru prezenta ,editie

Dr. Haha Lung

CONTROLUL MINTII Stravechea arta

-a razboiului psihologic

Tteducete de Anacaona Mtndrila-Sonetto

I' I

PARALELA 45, II,(

, I

Pentru Agnes Shifferly ~i Shirley Marsee· Pentru Charles ~i Carolyn Shumway

Pentru capelanul Bob Gibson ~i pentru avocatul Norman Sirak Pentru Eric Tucker, Eddie Harris

/

~i Razboinicii Zendokan

II

:1

,I

I

, ..

INTRODUCERE

"Cu cat lucrurile se schimba mal mult"

Cu aproximativ 2500 de ani in urma, unanumit print din'

India, pe nume Siddhartha, a reuslt sa descifreze natura fundarnentala ~i soarta omerilrli, Concluziile sale: vlata etn general de-a-ndoaselea ~i ne cream singuri problemele, fiindca nu putem - sau refuzam ~ sa ne controlarn dorlntele.

Cam tn aceeasr perioada, eeva mai la nord,un soldat chinez, pe nume Sun Tzu, veteran al unei duzini de eampanii militare . sangeroase, era ~i el ocupat eu adunareasi catalogarea de observatii ~iintuitileu privire la conditla urnana.

Arnbil b~rbati au izbutit, in cele din urrna, sa cereeteze mintea colectlva a omenirii si au decelat eu sucees faptele, capriciile ~i slabiciunile care-i motivau ~i rnanipulau pe semenii lor.

in acest punct, asernanarea dintre acesti doi npsihologi" din vechime seopreste. Dezarnagitsi deprimat de descoperirile sale, printul Siddhartha ~i~a abandonatregatul ~i a devenit dilator pribeag, sarac lipit parnantului. Sun Tzu, pede alta . parte, sl-a tncheiat in sfar~it consemnarea observatiilor perspicace despre punetele forte ~i slabiciunile omenesti, le-a adunat laolalta in Ping Fa, Arta razboiului, ~i in scurt timp a ajuns sa-~i puna la 'dispozitie eonsiderabila intuijie ~i lscuslnja cu privirela natura

, urnana eelui maigeneros ofertant, "

, Sun Tzu a devenit eel mai mare strateg nascut vreodata in China ~i poate tn lumea tntreaga. Ana razboiului este eonsiderata ~i acum eel mai patrunzator ~i mai aplicabiltratat despre razbol

din cate-s-au scris vreodata., .

Doi oameni, Sun Tzu ~i Siddhartha, ne-au oferit informatii nepretuite despre mecanismele interioare ale mintii ornenesti, doi oameni pe care observatiile ~i concluziile cu privire la

I

'I

8

Dr. Haha Lung

comporternentul uman i-au impins in direcjii radical diferite ce

i-au dus la deznodarntnte complet diferite.' ,

Abilitatea de a manipula nu doar indivizi, ci ~i armate tntregi - nu doar pe tea a Inarnlcului, ci ~i pe cea proprie! -I-a ajutat pe Sun Tzu sa iasa din obscuritate ~i sadevinacel mal mare general al Chinel, Sun Tzu a murit Ilnlstit, tn sornn, dupa 0 viata -Iunga ~i llustra, de-a lungul carela ~i-a folosit cunostinjeledes- ' pre ~atura umana ca sa ca~tige faima ~i avere ..

In caz ca te intrebi,~i fostul print Siddhartha s-a descurcat bine. ~i-a gasit, in cele din urrna, pacea interioara,~i-a.~chimbat numele In Buddha ~i a ca~tigat renume mondial ca mare Invat~tor intr-ale Hiluminarii" ... lnainte de a fi uclsprin.ctravlrs de unul dintre dusrnanl! lui mai pujln uiluminati". Poate un dusrnan

care citise Ping Fa a lui Sun Tzu? .' '

A~a di, vezi, nu conteaza dear ce stii, ci ~i ce fad cuceea

ce ~tii. "

Un om,idiot, se· va taia din gresealadaca-idal un cutitascutlt, Altom, disperat de flamand sau lndemnat de ~oapta vreu- . nui demon launtric, ar putea sa-ti puna pe neasteptate cutitul' la gat. Altul, poate cu studll de rnediclna, ar putea sa foloseasca lntr-osituatle de urgenta acela~i cutlt ca pe un bisturiuimprovi-

zat, cu lndemanare, ~l sa-ti salveze viata, - .

'CUITI e cu cujitul, la fer e ~i cu cunoasterea.

The Black Science (Lung ~I Prowant, 2001) -8. argumentat convlngator ideea "cun,Oa~terea tnsearnna putere" - cu cat '~tii mai multe, cu cat adun! mal multe informatl! despre tine ins uti ~i despre dusrnanul tau, cu atat ai ~anse mai mari .intal. sa supravietuie§ti ~.i apoi sa prosperi tntr-o lume In care meniul zilei este

tot mai des .rnancatorta rectproca"I "

The Black Science te-a lnvatat CLJm sa evaluezi un posibil

, dusrnan prin intermediul"Hmbajului":umbra" (limbajul corporal, cuvintele pe care Ie alege etc.). De asernenea, aitnvajat cum sa-i discerni si sa-l descifrezi trairile afective, sperantele ~i temerile care-l domin~. Cum sa-ti dai searna dad! e sincer ... sau minte de tngheata apele. ~i, cel mal important, ce mari secrete personale intunecateincearca disperat sa tmpledlce sa lasa la lumina.

Poli f sigur ca-ti vei capata portia de noi tactici, tehnici ~i trucuri de influenta pslhlca ~i din volumul de fala. Dar dadi-ti dam

.' I

Controiul minfii

9

doar cutitulascutit al cunostintelor, nu e sufident. A irlvata cum ~i ca.nd sa folosesti 0 arma atat de Hpericuloasa", asta e secretul disedirii rnisterelor mlntil, atat a celei proprii, cat ~i a mentaJ.italii

~irilotivaliei dusrnanulul tau. .' .

Ce spui acoloi Nu ai dusmanli Astae ceea ce vordusrnanll

, ,

tai sa crezi!.

Stii de ce dau rezultate psihologia, reclarnele agresive, escr~cheriile,discursurile de recrutare tn secte, tehnicile de interogare ale Politi'ei, minciunile lubitllor ~i hipnoza? Pentru ca fiecare dintre.noi - fara niclo excepjie - este convins J 00% ca aceste "trucuri" de manipulare rnentala nuvorfunctlona tncazul nostru! ~i ne tnselam cu tojii 100%. Vor functiona ~i functio- , neaza asupra noastra tn fiecare zi.

Nenurnarate personaje dubioase, de Ja vanzatorii,de rnaslni Ja mana a doua, pana la dusrnanii pe carenici rnacar n'iJ ~tim ca-i avem foloses~ .zilriic distrageri, §mecherii §i intrigi ln~elatoare

, "

ca sa-ti intre tn casa, sa-ti bage mana In buzunar §i ~tii-tu-ce in

chi loti! ,

'oar relaxeaza-te cad to ate acestetehnid ., ~i inca multeal-

, ,

tele -funqioneaza~i asupra dusrnanului tau. lar el,la fel ca tine, e corivins 100% ca tncazul/ui nu daurezultate.He-he-hel Odata ce ajungi sastapan!=!~tiaceste,tehnici, vel fi pregatit pe deplin sa te apuci Hsa-tilucrezi" .dusmanul. Asta daca Ie stapa-

nesti inaintea lui §imai bine decat 0 face el! '.'

Apropo, daca termenul Hdu~man" iti lezeaza sensibilitatea, nurneste-l mai bine "competitor". Caci adevarul este di. fiecare dintre noi se afla tn cornpetitie cu semenii. De multe ori ne avantajeaza sa colaborarn pentru binele comun. Uneori chiar e adevarat ca unde-s mUlti puterea creste. Alteori e~ti pe cont propriu.

Lupta sau crapa. Codasul putrezeste in iad! .'

Indiferent tn ceconsta lelul nostrusuprern; altruist sau oportunist, e nevoie sa fim mereu la curent cu .cele mai recente descoperiri din domeniul H~tiintei negre", de la manuscrisele tibetane stravechi, recent dezgropate, pana la microcipurile moderne im-

plantate in capul naivilor. :

~i lnvatam ~i de la dusmanul nostru, De preferinja, inainte sa ne srnulga.cele mai bine pazlte secrete.

10 Dr. Haha Lung

invaiam muJte ~i studiind rnaestrii in lIanihilarea minliilJ din trecut. De aceea, in volumul de fafa, studiem ~i furarn tactici ~i tehnici nu doar dela mari maestri asiatlcl precum Sun Tzusi Buddha, Yoritonio:~i Musashi din Iaponia §i diferite rninti luminate din estullndiei, ci ~i de la maestri mal putin cunoscujl, dar la fel de mari.din Orientul Mijlociu, precumlsus Sirah ~i Abdullah ibn Maymurn, sinistrul cparinte" din secolul al IX-lea al teroris-

mului modern dinOrientul Mijlociu. .

in plus, ca sa ne echilibram studiul ~i sa nepotolim setea de cunostinje utile, vomlscodl ~i vom luatot ce se' gase~te utll in mintea unor capete luminate din Occident, atat acelor infame, cat ~i' a celor aproape infame; maestri in influentarea psihicului cu metode ~i motivajii extrem de diferfte tntre ele, precum Rasputin, miliardarul]. Paul Getty ~j Machiavelli, recunoscutul rnaes-

tru occidental al strategiilor nerniloase. .

Dar in loc sa criticam detaliile neinsemnate ale diferenjelor 'dintre ei, vorn cauta ~semanarile existente in metodele, rnotivatiile ~i, da, poate in nebunia lor.

Multi dintre voi Ie vor priml GU neplacere, se vor tmpotrlvl ~i tn ultima lnstanjavorresplnga ideea ca, lapeste doua milenii dupa Sun Tzu, soarta ~i poftele, telurile ~i naivitatile omuluis-au schimbat atat de putin, tncat strategiile ~i stratagemele folosite acum 2500 de ani in celalalt capat allumiisunt la fel de eficiente azl.Ia acest capat al lumii. Sau ca nlste tehnici ~i trucuri atat.de IIdepa~iteh ar putea sa functioneze asupra voastra. He-he-he! '

in ultima instanja, eel destept ~i tnvatat ca~tiga~ Desigur, uneori ajuta sa fii viclean!.

tar la final, carid fumul se imprastie~i se impart prerniile _ ~i condamnarllel -, vei fi oare eel raspfatit... sau doar eel tavalit?

·1

i 'I

.-- ~--, - ~~~~~~----------""""'!

i. '"

{

, Par-tea' I PERCEPIIE ~I PUTERE

. HFrate, li-e biintuit capul!"

Max Stirner, anarhist

.Introducere '

. Fii realist! Cum te poti astepta ca altii sa se poarte cu tine cinstit, rational sau rnacar logic cand nu potiavea incredere nici macar in mintea ta sa te slujeasca loial, sa obtina coreet informatii ~i sa aiunga laconcluzii rationale ~i logicecu privire la caracterul real al lumii ce te lnconjoara!

Citeste cu voce tare urmatoarea fraza:

KU-KLUX-KLANUL FOLOSEA TONE DE CATRAN ~I FULGt CAN!?

SE OCUPA DE LlN~AJL '

De cate ori apare litera C in fraza pe care ai dtit-o adineauri?

Numara ... Nu te folosl de degete .. '

Acum maio numara 0 data, fiindca tetn~eli.

Nu sunt ~ase, sunt de fapt doar treide C. Dar initial toata lumeavede ~ase,pentrucli rnintea noastra vede (adka "aude"), litera K pronunjata ~i ea calitera C.

Asa di nu intra in panlca: daca vezi .sase de' C, tnseamna ta

creierul tau functioneaza absolut normal. :'

Cat de desai auzlt spunandu-se i;Manci. e mai lute decat ochiul" orr IIMi-au jucat ochii feste"?bricereprezentatie a lui David Copperfield valideaza ambele afirmatii.

La fel ca omul tnsetat care se tara~te prin desert, de care ori ai confundat un miraj cu un miracol, iluzllle optice cu ocaziile favorabile?

Uita-te la cele trei linii verticale, usor inci i nate, din Figura 1:

1

12 Dr. Haha Lung

. Figura 1

Care dlstantae mai mare: cea dintre.punctele A~i B, sau cea dintre punctele B ~i-C? Ochii (~i bunul simt) iIi spun di dlstanta dintre A ~i B e mai mare decat cea dintre B~i C. Ochii te mint.

Masoara distantele. Sunt egale. . . ,

CU,m e cu liniile orizontale din Figura 2? iii par "bblice".?

Nu sunt. .

Mandala (figura 3) pare sa vibreze sau sa pulseze?

Figura 2

, I

Controlul minJii' 13

Figura 3. Mandala

Desigur, "~tii" ca, in realitate, nu se mi~ca. ~i acesta este un exemplu de situatle in care logicaLjudecata superioara") iii invinge percepjia (falsa). insa foarte des e invers, tnvingatoarea fiind perceptiaeronata (impresiile false).

Exista intotdeauna un rnotiv pentru faptul ca percepem era-. nat, d'i uneori sirnjurile ne "mint". Uneori e de vina Mama Natura, alteori e vina Tatalui Educatie,

. Pariez di vei spune ca patratul interior alb este mai mare dedit patratul interlor negrudin Figura 4 ..

Asta pentru ca Natura ne-a proiectat (ochii, creierul) in asa fel tncat sa darnprloritate perceperii contururllor ~i formelor de • culoare rnaideschisa, pentru a putea dlstingernai bine formele mai deschise laculoare pefundal tntunecat, ceea ce ne sporeste

sansele de a supravietul noaptea, -

iigura 4 '

14 Dr; Haha Lung

Ca atare, patratul alb este nmai important" pentru creierul nostru ~i-l n vedern" ca fiind "mai mare".

Cornpara acum cele doua linii din Figura 5:

Figur.a 5

. Linia din dreapta pare mai lungadecat cea din stangai

Ca sa vezi surprlza: au aceeasi lungime.· .

Vedem linladin partea dreapta a Figurii 5 ca fllnd mai lunga, flindca searnana cu unghiurile unei tncaperi care se "maresco (adica se lungesc) pe.masura ce aceasta se largeste spre noi. (Vezi

Figura 6.) .

. in acelasi mod, vedem linia din stanga Figurii 5 ca fiind Nmai scurta" fiindca ne aminteste de llnllle (ex. strazile) care se indeparteaza de noi. Creierul (iara~i bunul simt!) ne spune ca, atunci cand lucrurile se tndeparteaza, ele devln nmaimici°.

Crezi C1'1 ochil.sunt singurul 'Organ de simt lri care' nu te poji tncredei Substantele din alimente nepacalesc tot timpul papilele gustative. (oNu-mi" vine sa cred ca asta nue untl")

I. I '

.'

Figura 6

Controluf minlii 15

Slana sintetica ~i alte materiale sintetice ne pun in tncurcatura slmtul tactil. lar urechile? Chiar putem crede ceea ce auzim? Cat de des sesizam cu adevarat nuanta care deosebeste sinceritatea de stratagemal

. Abbie Hoffman, iluzionist din anii '60, a tncercat sa neavertizeze: "Nu crede nimic din ceea ce vezi ~i doar jurnatate dince 'auzi.c. ~i du-te la doctor sa-ti controlezi urechile cel putin 0 data

- pelunar . .

~i nu doar cele cinci simturi, ci fntregul corp te tradeaza . . Spre exemplu, cineva iIi cere sa descrii 0 scara in splrala ~i, jnainte sa te pojiabtlne, degetul tau aratator in cepe sa descrie cercuri in aero Toti» facem.

Figura 7

Roseata involuntara provocata de rusine, nodul subit de incordare din gat pe care nu te poti abtine sa nu-l inghiti ~i 0 muIlime de alte "indicii", toate te tradeaza de zece ori pe zi ~i intotdeauna in momentele cele mal nepotrivite: (Vezi nMersulumbra", capitolul 5.)

Dar nu numai Natura e de vina.Felul in caresuntem crescuti - motivele de mandrie ~i prejudecatile, temerilesi rnanierele proaste care ne sunt inculcate ~i imprimate de la 0 varsta fragedacontribuie la acuratetea cu care nvedemu lumea la varsta adulta.

Chiar ~i dupa ce ajungem adulti, trauma sublta sau ndrama" (adica experiente negative repetate) poate colora ~i lnfluenta feJul in care percepem lumea -,

16 Dr. Haha Lung

In anii '70 s~a flieut un experiment in tare unui grup mixt . de studenti albi sinegri Ii s~a aratat un film ce infali§abataia dintre un alb ~i un negru.in mana albului se vedea dar un brici.

~i totusl, dupa aceea, cand au fost tntrebati, majoritatea studenjtlor - negri ~i albi - ~i~au "amintifH eli briciul se afla tn mana negrului.

La naibaJ S~ pare ca, la fel ca tn cazul simjurllor, nu ne . puterntncrede nicitn memoria noastrajurnatate din timp!

, Asta fllndca arnlntirile noastre eronate - care sunt totuna cu "noi"! -.depind de sirnturile eronate. La fel ca lumina alba pura • latrecerea prlntr-o.prlsrna, informatia obiectiva pura pe care 0 obtlnem prin intermediul sirnturilor devine rapidsubiectiva ~i; foarte des! deformata (cu detalii pierdute orl sterse lntentionat sau adaugate) cand perceptlilenoastre tree prin mai multe "filtre" scoase din "fi~etul personal"; locul acela In care tinem toate temerile marunte ~ifobiile majore, prejudecatile, dorlntele as-

. cunse ~i secrete Ie cele ruslnoase,

Toate simpatiile ~i antipatiilepersonale "coloreaza" felul tn care percepem lnformatiile, Ie procesam ~i apol Ie .punern la pastrare" pentru a Ie folositn viitor, (VeziFigura 8.)

Astfel, un om vede un colac de franghie inofensiv, pe cand altul tresare la vederea unui "~arpe" tncolacit.

Fi~etul personal cu amintiri

~i experienje

,Figura. 8. Percepfii eronei«

, ,

Contro/u/ mintii 1 7

Tu ~i un asociat al tau asculta]i aceeasi propunere Tacuta de un om de afaceri sicilian lmbracat la patru ace. Dar lntimp ce asociatul tau aude ,,0 oferta ·pe care n-o poji refuza", tu simti

, cum 1i se ridica parul pe ceafa, , ' .

In acest caz, felulln care proceseziinformatia poate constltui diferenta tntre a purta pantofi din piele ii a 1i selua masura

pent!u 0 pereche de galosi din beton! ' " .

lntr-un scenariu mai putin extrem: ce semnale subtile ale "Iimbajului corporal" sau cuvinte scapate pe negandite clrcula tntre tlnesl eel care te intervieveaza pentru un loc de rnunca sau tntre tine ~i blonda aflata vlzavl de tiile la bar? "Receplionezi" semnalele.pe care crezi ca.le receptionezi]

Corpul tau te saboteaza emltand semnale lnconstientei Nu lasasa~ti strice ziua faptul ca nu poti avea tncredere in propriile simturi..~ nici in propriul corp ... ~i probabil nici in arnintirl, Toate astea nu sunt neaparat un lucru rau.

E rau pentru tine, deslgur.daca nu estl constient de acest lucru ... dar acum e~tii ~i asta iti confera un avantaj dar in fata dusmanului tau, care inca n-arehabar cat de "varza" este ~i el, cat de nedemn de tncredereeste procesul sau de obtinere a inforrnatlilorl

Cu cat devenirn mai constienji de acestej.slabiciunl" innascute pe care Ie au-to!i oamenii, cu at~t avem sanse mai mari de a netnarma impotriva exploatarli, A~adai, studiem ca sa supra-

vie!uim.·. , ' .

Pe cealalta tala a monedet, ne-am putea decide, rnanatl de nevoie sau pur ~i sirnplu de rautate, sa ne tncercam mana la exploatarea dusrnanilor nostrl.

~i 1ntr-un caz, ~i in celalalt, incepem sa ne tnarmam tnvatand mai intai"cele trei imperative ale cunoastertrsl apoi facandu-ne aliati din :nstratagemele uclgase".

H Tot ce vedem'depinde de simlurile nosstre: §i dadi ele ne';n§a/J?fI

Aleister Crowley, j1920

J

nUneori~ minteal100stra v~de ceea ce-§i doreste inima sa fie adevJrat. N

Dan Brown, Angels & Demons

II Vremurile s-au schimbat, dar ochii no§tri §i felul in care creierul proceseaza informalia, nu:"

Lung ~i Prowant

CAPiTOLUL 1

Cele trei imperative ale cunoesterii

"

HOdata ce lnlelegem cum '1; obJine ochiul informaliile; e simplu s~ paciilim ochiul du§manului sa interpreteze gre§it informaliile pe care le prime§te. N

Lung, Knights of Darkness

Exista trei variabile vitale, trel "impetativeale cunoasterll" de ._ care trebuie sa devenirn con~tienti ~i pe care trebuie sa le avern " constant in camputcon~tiiniei daca vrem sa supravletuim ca sa ne objinern doctoratul in ~tiinia neagra.

, Multe minti luminate.dinistorie au adoptat 0 conceptie categoric surnbra cu privire la omenire in ansamblul ei, Inclinand de partea pesimismulul prin declararea capacitajii craniene colective a omululca fiind pe jumatate goala, nu pe jurnatate pi ina.

, Am vazut deja ca observatille'perspieaoa ale lui Sun Tzu cu privireIa rnotivatiile ~i manipulareasemenilor sai chinezi se aplidi foarte usor ~i acum, dupa 2500 de ani, oarnenilor din orice parte a lumii. Asadar, tn timp cetehnologia s-a imbunatatit, oa- . ' menii au rarnas la fel de meschini, la fel de user de Influentat.

La 2000 de ani dupa Sun Tzu, marele spadasin japonez Miyamoto 'Musashi a ajuns la aceeasi concluzie descurajatoare. Omul poate spori de 0 rnle de orl taria sable! sale, dar propria ta,rie fragila Ii va ramaneve~nic eel mal mare dusrnan de moarte.

Cam la vremea cand Musashi i~i croia drum cu sabia in istorie, de cealalta parte a lumii, in ltalia, Niccolo Machiavelli scria: "Oamenii au avut dintotdeauna aceleasl patimi" (Discursuri, 111:3). Sau, tntr-o exprimare ~i mai directa: "Omu[ e 0

specie jalnica" (Prindpe/e, XVII). , '

Mark Twai.n(1835 - 1910) a fost ~i ella fer de generos cand a remarcat: "Multumesc lui Dumnezeupentruoamenii prostil Datorifa [or, noi, cellalji, .parem destepti".

Contro{uf.miflfii 19

Dupa 0 viala tntreaga de studiere a psihicului colectiv al omului, Sigmund Freud (1856 - ,939), parintele psihologiei f"!loderne, a conchis ca cei mai multi oarnenl sunt IIlene~i ~i I ipsi]] de inteligenla." ~i posedati (la propriu) de dorinte ~i pasiuni pe care - nu Ie pot controla sau nu vor sa Ie controleze: "~rintre aceste dorinle pulsionale se numara incestul, .canibalismul ~i .pofta de a

ucide" (Freud, 1927: 12)-. . '

Carl G.Jung (1875 -1961), prindpalul discipol al lui Freud, ~i-a exprirnat si el-dezlluzla ~i dezamagirea in privinta semenilor sai. Potrivit lui [ung (19~4):

"M~a impresib~aUnt~tdeau'na faptul ca exista un numar surprinzator de mare de indivizi care nu-si folosesc niciodata mintea, data pot evita acest lucru, ~i tot atat de multi care-si folosesc mintea, dar intr-un mad uimitor de prostesc. M-a surprins.rtotodatasa constat ca multi oameni inteligenji ~i complet treji.traiesc (pecat iii potl da 'seama) de parca n-ar f invat~t niciodata sa:..~i foloseasca organele de slm]: nu vad lucrurile din fala ochilor, nu aud' cuvintele care Ie suna tn urechl, nu observa lucrurile pe care Ie ating sau Ie gusta, Unii traiesc fara a f constienti de stareapropriului corp. Sunt allii care 'par sa tralasca in ceamai ciudata stare de con~tiinla, de parca starea la care au ajuns azi e definitiva, fara posibilitatea schirnbarii sau ca ~i cum lumea ~i psihicul ar fi statlce ~i ar rarnane asa pe vecie .. Ei parcornplet llpsijl de lmaginatie ~i se bazeaza in tntregime ~i exclusiv pe perceptiile senzoriale. Intarnplarea ~i posibiJitatea nu exista in lumea lor, iar ln «azl» nu exista cu adevarat un -«maine». Vlitorul este doar repetarea trecutului".

In ciuda' unor descrieri atat de, pesirniste ale condltiel umane, putern totusi sa .contarn, ingeneraJ, pe faptul ca~aspecteJe noastre bune, nlatura pozitiva", se impun de la sine. In definitiv, )atura pozitiva" este fatada pe care ne ostenirn.s-o zugravirn

zilnic pentru 0 lurne care n-o merlta sl n-o, apresiaza! '

Dar exista alte aspecte ale noastre, pe care Ie' pastram: ascunse. Aceea este umbra noastra. TrebuiJ sa ne recunoastern -

! I

20 Dr. Haha Lung

-".

j .1

~i sa ne acceptarn - toate trasaturile, inclusiv aceasta umbra, IIla- , tura nocturna", Nu te agita, ~i dusrnanulare 0 IIlatura nocturna", 0 umbra despre care - daca e constient deexistenta.ei - nu vrea sa vorbeasca ~i pe care vrea cudisperare 5-0 ascunda.de intreaga lume. ' Dar dispunem de modalitaj! de a-l face sa vorbeasca,

Trebuie sa invatam nu doar mai rnulte desprerroi lnslne ~i despre dusrnanul nostru, ci ~i cum sa ndescifram'o lncapere", sa evaluarn situatli ~i clrcumstanje ca sa tntoarcern mal rapid ~i mai usor Hconsiderentele amblentale" tn avantajul nostru. '

I

Cunoeste-te pe tine insuJi '

. "Viala necercetata nu merit a traita. N Soc (ate

A~a cum suntetn absolut siguri, 100%, ca ne putem lncrede tn propriile slmjuri (he~he-he!), la fel, suntem 1 00% convinsi ca suntem ,,In regula"; ~superll, IIpe receptie", ca IItinem degetul pe puis" ~i ca IIsuntem la curent cu ultimele noutaji".

Dar de foarte multe ori, facand efortulde a f mereula curent cu ceea ce apare nou - urrnatorul lucru important =. ne scapa ceea ce este actual, ceea ce se afla deja chiar sub nasul nostru; lgnoram pericolele imediate din jur ~i totodata ne scapa

prilejuricare ar putea sa nu mai existe ~i maine. .

Mal rau chiar, ne caqtam flmantuirea" facand apel laaltii.Ia pollticlenl ~i la lideride cult care' au deja doctoratul in ~tiinta neagra, ,

Prlntrealtele, acest doctorat presupuneperpetuareaHuztilor, ~i exact asta fac acesti maestri in anihilarea mlntii; incurajandu-ne cea mai mica tndoiala, ne perpetueaza ~i ne alirnenteaza iluziile pe care Ie avem cuprivire la viala in general ~i la noi

tnsinetn special. .

o straveche zicala taolsta: IICeea ce neghiobul cauta la aljii,

. Inteleptul gaseste in sine lnsusi". '

Cele §ase gre§eli dupa Cicero

Toti sunt de acord ca Marcus Tullius Cicero (l06 - 43i. Hr.) , a fost uri observator perspicace al naturii umane, Fiind insa

I "

Controlul min{ii 21

, ,

f losof ~1 politician, Cicero avea deja doua dezavantaie cand se

punea problema sa-~i lina gura. ' ,

ln cele din urrna, Cicero a reusit sa-l tnfurie pe Marc Antoniu, care se tntarnpla sa fie la acea vrerne conducatorul RomeL Ca urmare, pa, Cicero.

Din feridre pentru noi, inainte de moartea sa prematura - de~i 'nu complet imprevizibila -, Ci,cero a consemn~t ceea c~,,~1 considera di. suntllCele~ase greseli pe care Ie comtt oarnenn .

1. Parerea ca un om poate beneficia de pe urma zdrobirii. altuia.

2. [ncllnatia de a-~i face griji cu privire la lucruri pe care nu

pot sa Ie schimbe. .

3. Tendinjade a insista Ca un lucru anume este Himposibil", pentru simplul rnotlv eli ei nu-I potface.ernu-sl pot lrnagina , cumar putea fi realizat.

4. Agalarea de motive de mandrie, preferlnte ~i prejudecati

triviale. ,

5. Faptu! di se opresc din invatat ~i nu continua sa-~i ascuta , mintea tndeoseblcreandu-si obiceiul de a citi~i studia. ~i,

, ,

In"sfar~it:" J

6. Incercarile constantesl insistente de a-i cons~rang: pe ~Itii sa creada ce credei ~i sa traiasca asa cum traiesc ei.

A~ face bine Sa ne examinarnsi sf'tnlaturam din personalitatea noastra cele ~ase greseli dupa Cicero, dar caidoctoranzt" in ~tiinla neagra, ne bucura faptul ca alti oameni - mai ales du~manii nostri - nutresc aceste tendinte, convingeri fal.se ~i obi: ceiuri proastesau, mai degraba, ca ii poseda acesu dernoni launtricl ~i Inca multi altlll

Deasupra sau dedesubt?

I

S-a spus di suntem "vazutilllntr-unul din trei rnodurl, ~xist~ felul cum ne vedem noi In~ine. Exista felulcum ne vad cellal]l .

~i exista felul cum suntem cu adevarat!, '

, Dupa cum am demonstrat deja, in, general, sirnturile ne mint; ca urmare, ,,felul cum ne vedern noi Yn~ine" este "filtratH prinprisma motivelor de mandrle sia prejudecatilor noastre, a viselor ~id~rintelor, a temerilor ~i defectelor noastre.

22 Dr. Haha Lung

Felul cum ne vadceilaf]! este ~i el flltrat prin intermediul prejudecatilor ~i preferintelor lor ... iar preferintelesiprejuds, caJile lor pot fi manipulate cu u~urinta de orice doctor in ~tiinta

neagra. ,

in sfar~it, exista felur cum suntem cu adevarat, cu toate fobiile ~i defectele noastre, dar ~i cu un potential nefolosit, nespus

~~~ , , '

Potrivit expertilor in sanatate psihidi, cu cat putern sincro- ' niza mai bine aceste perspective, deseori foarte diferite Intra ele, cu cat le putem .Integra" mal mult pe toate trel, cu atatvorn rnte- , lege mai realist realltatea.

insa dln perspectiva ~tiintei negre, cu cat putem distanJa rna! mult imaginea de sine a dusrnanulul de felul cum 11 vede luniea, cuatat ne e mai usorsa-i dejucarn planurileatent concepute.

I. ' Aptitudinea de a ne evalua corect abilitatile, avantajele ~i

1 ... a!iatii, ca ~i pe ceie.aie dusmanulufeste tea mai importanta aptitudine vitala pe care ne-o putern forma vreodata,

, De asernenea, trebuie sa exarninam ~bi~nuintele,hobby-urile

~i obiectele urii dusrnanului, ca ~i pe ale noastre, ajungand la noi revelatll cu privire la mintea noastra ~i, simultan, descoperind

usa dosnlca, nepazita a mintii inarniculuil '.

"Nt! folosim 10% difl creier. Imagifla!i-va ce am putea iflfjpt~i

, daca am folosi §i restul de 60%IN

Ellen DeGeneres

Abi/itali, avantaje,§i aliaJi'

Ce abilitati, avantaje ~i aliati ai? Fa 0 listli cu toate ... acum taie j!-lmatate ~i ~ei obtine 0 lista mal aproplata de adevar, mai apropiata de adevarate/~ avantaje ~i adevaraJii aliati,pe care te po]i bizui ,cu adevarat candsortli nu-ji sunt prieJnici.

, Nu supraestirna niclodata cantitatea de Hmunltie" pe care 0 al la dispozitie pentru 0 lupta; Invers, nu-jl subestima niciodata potentlalul ~i posibilitatile de a ie~iclJ bine dintr-o situatie difi-

'cila. Avem cu tojii abilitali, avantaje ~i alia]] de existenta carora nu suntern constlentt,

Afirrnatia "Oamenii r~i folosesc doar 10% din creier" este gre~ita. Ar ,trebui sa se spuna dimajoritatea oamenilor i~i folosesc

creierui "cu 0 eficienlade 10% II. •

,- I 'I.'

Contro/u/ mintii 23

Asadar, ai in tine abilita]] pe care nu le-al folosit niciodata.

, Spre exernplu, 'probabil ca nu-ti folosesti eficient timpul. Cat de des protestezi: nZiua n-are destule ore ca sa.pot face totul"?

~i totusi, gandeste-te de care orl pe zi stai la coada (de exemplu, la casa in supermarket, laghiseul bancincate cincisprezece minute, asteptand cu rabdare, Sau blocat tn trafic, pur ~i siinplu 'stand degeaba", Dumnezeu stiecat timp ..

If • ,.

"A sta degeaba" cate cincisprezece minute de patru ori in-

seamna 0 ora tntreaga din viata ta, 0 ora pe care ai putea-o folosi ca sa-ii ascu]i mintea ~i sa-ii tntarestl corpul. Orele iroslte se aduna in zile irosite, iar zilele irosite ... lntr-o viata irosita. '

Asadar, poti sa-1i irosesti vlata .. , sau poti irosi viai~ dusrnanului, ajutandu-l :s~-~i iroseasca timpul.

Una dintre cele ~ase greseli descrise de Cicero este faptul ca tncetam sa invalam. Arninteste-tl di ~i Carl [ung deplangea . faptul di unii oarneni traiesc "de parca stared la care au ajuns azi

e definitiva, fara posibllitatea schlrnharii". ,

Dar viata s~ schlrnba in fiecare zi. in fiecare minut al fiecarei zile, noi invenjii tehnologlce arneninta sa confere inamicilor nostri -: concurenjei noastre - avantajul in afacerlatuulIn viaJa.

La fel, In fiecarezi, ~tiinlele biologice ~i psihologice acumuleaza noi cunostinte ~i croiescnoi cai tndraznejespre inte1egerea psihicului uman. '

Multe dintre acestejnoi descoperiri" nu fac dedit sa confirme ceea ce au tnteles intuitiv marile rnintilurninate ale seco- . lelor trecute,

in Orient exista 0 zlcala care spune "Nu exista raspunsuri nol..ci doar lntrebari noi", ceea ce tnsearnna ca Hvechile moduri" de a aborda problemele - ~i oamenii problematici - raman valide.

Poetul care a scris "Muzica are farmece cu care lini~te~te inima salbatica" n-a traitsuficientde mult ca sa vada confirmarea ~tiintifica a faptulul ca anurnite frecvente ale sunetului afecteaza lntf:adevar dispozitia ~i irifluenjeaza atitudinea.

. .Asa cum soldatul profesionist t~i schimbabucuros muscheta pentru 0 arni~ automata AK-47, stapanirea ~tiiri.tei negre ne cere nu doar sa deprindem instrumentele ~i tehnicile lncercate ~i confirmate ale maestrllor din trecut, ci ~i sa ne actualizarn constant aptitudinile de manipulare mental a prin cautarea perseverenta

I

!

'I

,

I

,

I ;-! '

24 'Dr; Haha Limg

de nO,i a~ilitati: avantaje ~i alia]] ~i, toto data, prin imbrati~area' entuztasta a nollor descoperiri ~i inovajii. '

Cu cat.ajun.gem sa ne cunoastern mai bine penoi in~ine, cu

atat ne va f mal u~orsa ne respingem inarnicul. '

nCunoa~te-te pe tine lnsu]!" ~i tot restul vine ca de fa sine',

HNimic nu tr~huie sa ne relinii sa aprobam folosirea ' ohservaJiei asupra propriei noastre fiinle §i prefacerea gandirii in propria sa critica. II Freud, Viitoru/ unei iluzii

i'

I

Cunoa§te-Ji du§manul

HNu• ex~sta nimic care sa dezorienteze mel mult ca pierderea «nUl prieten hun; decat; poete, 'pierderea unui hun du§man. N Barash, Beloved Enemies

Tn inspirata.sa carte lntitulata Beloved Enemies: Our Need . for. Opponents (1994), David Barash ne convinge di,avem, ne- '

vale de dusrnanl. '

!e latura pozitiva, dusrnanii ne ajuta sa ne concentrarn . ne ?f~ra__ 0 provoc~re ~i ne tin vigilenti ~i nin priza", Uneori;,dac~ nu

, exrsta dusrnani .reali, e nevoie sa-i cream. ,,' .

w • Unii . ~ame.ni me.rg p~na la a-~i crea Hanti-identitaW,

gaslndu-~I. identitatea ~I sentimentul valorii personale nu rn ceea ~e au real.l.zat in viata, ci in lucrurile ~i oamenii pe care-i urasc ~i In oa~.enll despre care s-auconvins singuri ca-l urasc pe ei. Pentr.~ unu, .a avea dusrnanl nimportantiU niarL~i tari lnseamna ca ~i

el sunt "Importanti", ' '

, Dusrnanllexterni sunt adesea 0 modalitate de a nu ne con-

frunta cu framantarlle.lnterioare "incomoden. Barash spunea:

.Pe scurt.vedem ~i deseori cream dusrnanul din exterior ca mod~.Iitate de a nega dusrnanul care exista in no! ~i; totodata, ca 0 cale de a [ustifica atel demon la.untric." '

Cultele ~i politicienii care fac mult tam-tarn pentru lucrurile

care ~~nteaza eel rnai.putin suntnotorii pentru fabricarea'de "dusmam cu scopul de a atrage adepji ~i a-i motiva.

I "

Co.ntro/ul mfnlii 25

I Asadar, cine ti-e dusmani Slmplu.clne-ji sta in calei Cine te tmpiedlca sa obtii ceea ce vrei? Mai lrnportant, cine crede - pe buna dreptate sau nu - ca tu ii stai In cale?

Daca-tl joci cartlle 'cum trebuie, primul niei nu va baga de seama ca te apropii ~i nu va ~ti ce l-a lovit. Pe de alta parte, al dollea tip de dusrnan ar putea sa sape deja ca'sa-ti dezgroape pacatele. Dar daca dezgropi destule pacate de-ale sale, obtii o.groapa suficient de mare ca sa-l tngropi in eat

Cu catpotl aduna mai rnulte lnforrnatii - prin arice fel de mijloace - cu privire la obiceiurile, hobby-urile ~i .obiectele urii du~manului tau, cu atat 1ti va fi mai usor sa afli In ce fel gande-

ste. '

Este.extrern de important saafli, cat maidevreme, daca planifica rabdator, logic ~i metodic sau daca, la fel ca majoritatea oamenilor, ia 90% din decizii pe baza tralrllor sale afectlve (Lieberman, 1998:173).

Cu cat este condus In mai mare rnasura de afectivitate, cu

atat iti va fi tie mal usor sa-l dud acolo unde vrei.

Care-i sunt rnotivajllle ~i obiectivele? Potisa te identifici cu motivatiile lui (sau cel putin sa te prefacl), ca sa~i captezi atentia?

Poti sa-i oferi un sprijin strategic plasat (adica mita) ca sa-l ajuti sa-~i atinga.obiectivele sau ar fi Ininteresul tau sa-l arunci in caleo piedicai '

Obiceiuri, obiecte ale urii §i hobby~uri

S-a spus ca obiceiurife sunt la 1nceput fire de panza de paianien, dar devin, 1n scurt timp, cabluri grease. Obiectele urii ~i hobby-urile contribuie ~i ele la a ne defini, dezvaluind lurnil deseori mal multe despre noi decat ne dam seama.

Sportivii .profesioni~ti 1~i studiaza tntotdeauna concurenjii dinainte. ~i nus-a pornenlt ca un razboinlc Sa piece la lupta fara a-~i f studiat mal lntai dusrnanul, Lafel, ~i tu trebuie sa-ti studiezi dusmanul, caci el studiaza chiar acum obi~nuintele,'obiectele urii ~i hobby-uriletale.

Obiceiuri/e. Caracteristicile rutinei noastre ne rnarcheaza.

Obiceiurilesunt fisuri foarte ademenitoare 1n .armura noastra, prin care un dusrnan poate foarte usorsa strecoare un pumnal

mental.

,

26 Dr. Haha Lung

Asadar, trebuie sa ne examinarn cu brutalltate rutina ~icibiceiurile, ca sa ne convingem ca nepazesc in Joe sa Ie' fie de folos inamtcilor nostri,

Totodata, trebuie sa privim cu un ochi la fel de neinilos rutina ~i obiceiurile dusrnanului, pentru a profita din plin de Iipsa lui de concentrare ca sa-i punem piedica ~i sa-l prindem in capcana,

Hobby-uri/e. Ce fel.de hobby-uri' are dusrnanul tau? Cum i§i petrece timpul liber? Are rnacar tlrnp I iber?

Felul in care-si petree oameniitimpulliber spune mai multe despre ei decat muncape care 0 far; Poate ca n-ai de ales ~i mun- . ' c€§ti tntr-o slujba de rahat doar ca sa traie~ti de la manapana la gura, dar IItimpulJiber" pe care-l ai este sansata de a facec~ea ce vrei. Exista 0 diferen!a considerabila intre eel care alege ca hobby arta cullnara ~i nu taxiderrnia, gradlnarltul §i nu colecjio-

narea de arme. ~ , "

Orice .studentla psihologie in primul an iti poate spune ca hobby-utile alese de un individ au deseori 0 sernnificajle' sirnbolica, subconstienta pentru el. Altfel ,spus,exista' deseori un motiv subiacent ce tine de "latura nocturna" §i care face ca 0 per- ,

, soana sa aleaga un hobby in loc de aJtul. '

Hobby-ul ales.de dusrnanul tau tradeaza 0 dorinja ascunsa , de putere? (Vezi capttolul 2, "Putere la dlscretie").

Presupune hobby-ul lui un flirt cu pericolulsl cu tabu uri Ie? ' Colecjionarea de rnateriale porno se poate lncadrain categorla "Hobby-uri"?

Obiectele utii. Tn maniera sirnilara, ce ;,ura~te" dusrnanul ' tau?Ce combate cu discursurl tnflacarats §i vehemente? Invers, ce subiecte uraste sa discute? Mai multe despre asta imediat.

( ~ .

Cunosste N1atura noctums" a inamicului

eLuminaare nevoie de umbre. 'N' Zic."lii masonlca

Psihlatril buni n-au nevoiede mama lui, Hamlet (liEu zic ca doamna protesteaza prea rnultl") sa Ie aduca aminte ca, atunci cand un pacient l§i exprirna 0 ura puternica sau combate vehement

, ,

Contro/u/ minIii 27

§i jnflacarat un anumit lucru sau 0 anurnita persoana, asta arata, . de cele mai multe orl, ea pacientul are 0 atractie secreta fata de

lucrul sau individul pe care pretinde ca-l uraste, '

(Mai til minte fetita pe care 0 trageai .decozi In scoala primara? Te prefaceai c-o ura~t( dar de fapt erai rndragostit In secret de ea, nu? Acelasl principluCrecern doar ca nematurlzarn.)

Astfel, un preot, politician sau politist cu 0 obsesie subcon§tienta fala de pornografie, ti nand de '» latura nocturna", l§i gase§te"chemarea" de cruciat excesiv de zelos trnpotriva pornografiei, .. Desigur ca aceasta postura Ii ofera din belsug prilejuri de a sta toata .ziua §i a se uita la materiale pornograflce cu copii, Tara sa afle nimeni de ce ... nici rnacar el i[l$u~i!

Avem cu tojii "umbre" carepandesc in, interior, gata sa-§i .scoata capul urat, ca de hidra, In cele rriai nepotrivite §i mal pe-:

riculoase momente. Miner (1981)spunea: .

"Umbra esteca o personalitate straina - un mod de a fi primitiv,instinctual, animalic. Este setul de dori- , nle '~isenti mente necivi I izate care pur §i simpl u nu§i au locul tn societatea culta, Umbra este tot ce ne-ar placea sa fim, dar nu tndraznlrn. Umbra tnseamna tot ce refuzarn sa stlm despre.nol tnsine ~i, Ca atare, am «uitat- In mod convenabil, prin negare §i refulare" (pagina 23).

Desi aceasta ;,u~bra" se ascunde blnelnclatura noastra nocturna", putem adesea sa tntrezarlrn umbra dusmanului studiindu-i obiceiurile,obiectele urii §i hobby-urile ..

Un avertisrnent: de foarte multeorl, propria noastra latura

nocturna este sllatura la care suntem orbi. ".

Vechezlcala scandinava: "Supune-te la proba focului §i a ghetii lnainte s-o faca inamidi taW Altfel spus.ecoate-jl la lu-

mina propria latura nocturna lnainte s-o faca dusmanii. .

Invers, dezgroparea pacatelordusrnanului tau, gasirea defectelor sale, expunerea laturii sale nocturne In fataprivirii necrutatoare a investlgatiei publice (sau eel putln amenintarea cu

asta) Itiofera 0 anna cu.care sa-l.tnvlngi: .

28 Dr. Haha Lung'

Dusmenul du§manului meu in cifara de tine, care sunt dusmarili dusrnanului tau?' Adu-]i aminte ca "Du~manul dusrnanului rneu este prietenul meu" ... sau cel pujln aliatul meu temporar. (Mai multe pe aceasta terna, In capitolul 3, "Stratagemele uclgase") Uneori, acesti aliati pe care nu ~tii ca-l aisunt oameni reali,

in carne ~i oase ... Ce bine ar fi daca I-ar uri pe dusrnanul tau/a I lor mai mult decat pe tine!

Alteori, acesti aliati neasteptati sunt de natura psihologica .. Dusmznl! concreti ai dU5manului tau. Sunt reali ~i usor de' depistat. Sunt oameni pe care i-a infuriat sau care I-au infuriat. ':

Sunt porni]i sa-i vina de hac, sau eel putin asa crede el., poate pentru ca .l-ai facut tu sa creada.

Dusrnanii reali - concreti - ai dusrnanului tau 'pot fistamijl impotriva lui. Aceasta stratagems este cunoscuta drept "asmutirea cainllor unul asupra altuia". Sltuatia este analoga cu a arunca un singur os la doi caini tnfometatl ~i este deosebit de eficienta (~isatisfadit~are!) cand 0 folosesti pentru a-li determina unul dintre dusrnani sa-I distruga pe celalalt (ideal ar fi ca astfel sa-si provoacesi propria distrugere). '

Invingatorul. dintr-o astfel de lupta va f slablt ~i, ca atare,

mai vulnerabil la atacul tau. .

Alteori,.ili pojl neutraliza un dusrnan convingandu-l ca a-~i uni fortele cu tine este slngura sa modalitate de a-~l invinge du~manjj reali sau imaginari. Aicise includ, desigur, IIdu~manii-

. umbra"pe care-i creezi in mod convenabil, pe care 'sa~i atace in stil Don Quijote, cheltuindu-si resursele limitate, resurse de care nu va mai dispune cand va sosi momentul sa-~i adune fortele ca

sa-ti . respi nga lIatacu I". .

1i-1 fad aliat exagerand puterea ~i comploturlledusrnanllor sai reali ~i irnaglnari. (Cultele sunt experts in aceasta stratagema.) Daca ramane inert la propunerile tale de npace", alatura-te du-

smanilor sai'reali.ln secret, pecat posibil. .

Dusrnanul dusrnanului meu este prietenui meu. Dusmsnii psihofogici ai dusmsnulu; tau. Dusrnanii psihologici sunt ceva mai greu de depistat. Ei se afla la propriu "in

:,. "

il'

i

, I "

Controlul mintii 29

capul lui", fie ca sunt buruienile mostenlte ale Ingrljorarii, fie fantomele paranoiei pe care Ie taraie dupa el ca pe u.n scutec murdar inca din copilarie, fie vijele agatatoare ale lndoielii ~i dezamagirli pe care i Ie plantezi cu abilitate in rnlnte eu ajutorul

§tiinlei negre. . '

Spre deosebire de dusmanii reali, fizlci, cei psihologici sunt mal putin tangibiJi ~i deseori imposlbll dernanevrat.In esenta, ce e bine pentru dusmanul tau e de obicei rau pentru tine. lnvers, ce e rau pentru dusmanul tau este probabil bun pentru tine sau eel pujinpoate f transforrnat tritr-un avantaj pentru tine.

Perturbarile psihice precum frustrarea, fridle lratlonale ~i stresui handicapant, desl sunt dusrnanul tau, sunt.totodata, ~i du- . ~manul dusmanului tau. Descoperirea ca unul dintre acesti dusrnani psihologici l1i chinuieste inarnicul iji va oferl revelatii cu privire la procesele sale-de gandiresi, mai mult, iti poate furniza

modalitatt de atac direct (cheng) sau piezis (ch'i). .

. Fobiife. Fiecare dintre noi se teme de ceva. Dumnezeu stie ca exista 1.0 lume motive de teama din belsug.

Pe de alta parte, fobiile paralizante sunt pur ~i simplu paralizante ~i atat.

Aceste fobll pot fi declansate deseori .de obiecte inofensive.

De exemplu, fobia de ~oboiani poate fi declansata nacddental" 'de 0 pereche de papuci de casa din blana sau de laba de iepure norocoasa pe Care 0 scoti din buzunar ~eu nevinovatie".·

Figura 9 prezinta cateva fobii frecvent tntalnlte.

Afergia. in rnanlera simllaradescopertrea ca dusmanul tau are 0 alergiepoate sa-ti of ere ~i ea 6 rnodalitate de atac.

.' . Unele alergii sunt doar sacaitoare, determinand slrnptome similare eu ale racelii, dar totusi suficient de sa'caitoare ca sa-ti faca rivalul sa lipseasca.de la 0 ~edinla, importantai Alte alergil pot sa provoace sufocare, convulsii ~i 'ch iar rnoartea, (vezl Fi-

,

gura 10.)

Drogurife 5i medicamentele. E intotdeauna 0 bueurie sa afli ca adversarul tau e dependent de droguri ilegale. vlata tocmai a . devenlt mai usoarat Aiteori descoperi ca dusmanulta medicamente prescrlse cu reteta (~i/sau face abuz de ele). Ce felluri) de .

30 Dr. Haha Lung

medicamente folosestei Sunt medicamente pentru 0 alergie go- . tential letala sau celputinhandicapantai Sau poate ca ia rnedicarnente pentru tulburari psihice precum depresia, tulburarea

. obsesiv-compulslva, tulburarea bipolara sau 0 forma de psihoza majora.

CElE MAl FRECVENTE ZOOFOBII

1. De paianjeni (arahnofobie) , '

2; De albine ~i viespi (aJbine: apifobie: viespi: sfeksofobie)

3. De reptile (batracofobie)

4. De ~erpi (herpetofobie, ofidiofobie)'

5. De soarecl (musofoble, murifobiel

6. Dediini (chlnofobie)

7. De pasari (ornitofobie)

8. De broaste (batracofobie; vezi "Reptile"')

9. De furnici/cai/sobolani (fumici: mirmecofobie; cai: ,ecvinofobie; sobolanl: nu exlsta termen medicallRussell Ash, The Top

10 of Everything, 1997).' ,

!'

CElE MAl FRECVENTE FORII iN GENERAL

1. De paianjeni .

2. De situatii sociale sau oameni (antropofobie, sociofobie) 3.De zbor (aerofobie) (frecventa considerahil mai mare dupa 11

septernbriel)

4. De spatii.deschise (agorafobie)

5. De spatii lnguste (claustrofobie)

6. De verna (emetofobie) 1. De inaltimi (acrofobie)

8. Decancer (carcinofobie)

9. De furtuni cufulgere (brontofoble) 10. De moarte (tanatofoble) ..

i

, ,

Figura 9.Cefe mai frecvente fobii

Controlul minfii 31

. CElE MAl, FRECVENTE AlERGII AlIMENTARE

1. Laalune, nuci, serninte

2. La fructe d.emarelcrustacee

3. La lapte (lactate) 4'. La grau

5. La oua

6. La fructe proaspete (capsun] etc.)

7. La legume proaspete

8. La branzeturi (lactate)

9. La drojdie de bere 10. La proteine din sola,

\

CElE MAl FRECVENTE ALERGII LA FACTORI DE MEDiu

1. La acarieni ,

2. La polen de erbacee 3, La polen de arbori

4. La pisici

5. La caini

6. La cai

1. La rnucegal

8. La polen de rnesteacan (vezi /lPolen de arbori")

9. La polen de buruieni 10. La propolis.

Figura 10. Cele mai itecveote alergii

Ce efecte secundare posiblle W cupotential utlll) sunt asodate eu medicamentele sale? Ce se va tntarnpla in cazul in care crede ca-§i Ia medicamentul, dar, de fapt, ia 0 pastlla de zaharr Ii va.lua §eful transpiratia §i dezorientarea subitadreptsernne di a baut la serviciu? Invers, ce s-ar tntampla daca, din greseala, ar [ua 0 doza prea mare de rnedlcamenti(Observatie: tntrebl cum putem aflainfcrmatii personate de acest fel despre dusmanul

nostru?) .

In primul rand, oamenilor le place sa vorbeasca despre ei in§i§i. ,(5e chearnasbombanit" §i '"vaitat".)

Daca nu vorbesc direct eu tine, vor vorbi cu _unul dintre "agentW tai bine plasati.

-

32 Dr. Haha Lung

in al doilea rand, oamenll lasa deseori, fara sa vrea, informatii-personale care ne a~teapt~sa Ie gaslrn tn sertarele biroului, in cosul de gunoi (I nternetu I saracului), in dulaplorulcu rnedlcamente, pe computerul dela serviciu ~i de acasa (dupa.ce aflam afurisita deparolal) ~i in ~irul acela de fisete incuiatedin cabi- / netul psihiatrului lor.

~.i exlsta oricand I nternetu I. .

Intr-o lurne perfecta stil Gandhi, scapi de dusmani transformandu-i iriprieteni. (Apropo, Gandhi a fost tmpuscat mortal

in 1948.) ,

Intr-o lurne ceva mai pujln perfecta stil Gandhi, dar totusi condusa de un dram de ratiune(~i optimism), arneninti un inamic periculos cu "forta rnortala" ~i el da inapoi.

in lurnea reala, nu ajuta la mare lucru sa atintestl pistolu! .' asupraatentatorului cu bomba sinucigas ~i sa-! amenintl: nStai

di trag!"· .

Avem cu adevarat dusmani.

~tiinta neagra nu se ocupa cu confectlonarea de dusrnanl,

dimpotriva. , .

~tiinJa neagra oferao varietate de mijloace ~i metode (majoritatea neviolente) de a scapa de dusmani. E intotdeauna bine saai II?Piiuni".

Daca intrebi un adept al ~tiinlei negre despre dusmanli sai, iti va face cu ochiul: ."Du~maniimei sunto specie pe cale de

disparltiel" .

nladul tnseemns ceilalJi oameni. N . Jean-Paul Sartre

C~noa§te-ti mediul

nUn,iversul nu e un slstem mecenic, ci un concept, 0 percepfie, N Pearsall, Super;mmun;ty .

Oricare ar fi natura drarnelor care se desfasoara intre noi ~i eeldin jurul nostru, ele se desfa~oara pe un fundalla crearea caruia contribuim. La randul lui, acest fundal, mediu! nostru, contribuie la ane face ceeace suntem.

,'I 'I"

Contro/vl min!ii 33

Contribuim cu totH la lurnea din jurul nostru ~i, astfel, ajutam la crearea ei, prin actiunile pe care Ie 1ntreprindem ~i prin 'cele pe care nu letntreprindem.

. In stravecheascrlptura hindusa Bhagawi.d-Gita ("Cantul lui Dumnezeu"), Arjuna, cel mai mare razboinic al lndiei, se tre-

ze~tein rnljlocul unuimare razboi civil. .

Vazandu-~i fralii ~i verii, unchii ~i profesorii gata sa-~i verse ~angele in ambele tabere, Arjuna e cuprins subit dec amaraciune atat de mare, tncat t~i arunca armele ~i declara: )"Ju voi

.' luptal" .

. Krisna, conducatorulcarului de lupta allui Arjuna (~i care, tntaniplator/ eraDumnezeu deghizat), petrece restul textului scripturii expllcandu-i lui Arjuna ca propria lui karma este cea care l-a adus tn acest punct dureros al viejii sale; nu conteaza daca Arjuna participa activ sau nu In lupta ce va urma, batalla tot.

va avea loc. .

Asadar, mediul contribuie [a viata noastra, dypa cum contribuim ~i noi la el, atat prin actiuni, cat~i prin !ipsa de actiune,

Modul in care interactlonam cu orice mediu dat depinde In mare masura de felul in care "vedem" lumea ~ universul ,-- tn general. lar felul1n care vedem lumea Ie spune altora mai multe despre noidecat despre natura reala a lumii.

NUniversul ce te inconjoara dezvaluie fa cete concentreai," Linn,What Yo~r F~ce Reveals

Unii oameni considera ca Unlversul este nnedrept". Zarurile celeste sunt masillite in defavoarea lor. Acesti oameni juraca Universul i-a ales anume ca sa-l chlnuiasca, Altii percep un univers plinde posibllltaji. Faptul ca, dintre aceste posibilitatl, cele mai valoroase sunt totodata ~icele care-i pun eel rnai mult la tneercare (adica mal periculoase) nu face decat s~ ajute la delirnitarea eelor cu privire.agerade cel.orbl.

In mod similar, oamenlllnteractioneaza, iar felulln care 0 fac spune foarte multe despreei. Oamenii reactioneaza ~i irite-' ractloneaza diferit in functie de mediul concreto

~tiu ce-tl spui: "A, nu, eu suntacelasi indiferent cu cine vorbesc, indiferent in ce situatle rna aflut"

He-he-he! '

34 Dr. Haha Lung,

Ai auzit vreodatade "efectul privitorului"?

", Cercetarile.au dernonstrat 7n repetate randuri ca, atunci cand '. suntern rnartori la un accident sau lao infractiune, e mai probabil sa ne lrnpllcarn ~i sa ajutam daca nu exista §i alti martori.

Pe de alta parte, dad. ne aflarn 7ntr-o multime, e mai putin . probabll sa vorbim sau sa tncercam sa ajutarn activ, pentruca . ne asteptarn ca alt om din multirne-sa fie acela care va lua masuri ~i va ajuta. Faptul d1 suntem "pierduti'i tn rnultimea f~ra chip . ne face sa simjim mal putina responsabilitate personala (adica vlnovatie), determlnandu-ne sa credem ca vorn fi ridiculiza]i rnai putin 'pentru ca n-arn ajutat decat dad. am f fost singura persoana care putea sii ajute. '

Studiile de acest fel dovedesc ca actionam lntr-adevar diferit, lnfunctie de mediu, tn acest caz, 7n functie de numarul oamenilor care 7mparta~esc cu noi acel rnediu (acea situatie).

De asemenea.Iesteirnportant sa ne dam seama ca oamenii reactioneazatntr-un fel candvorbesticu ei tntre patru ochi §i in

alt fel cand Ii abordezi tntr-o situatie sociala aglornerata, .

Spre exemplu, un om de afaceri ar putea sa se slrnta mai tn siguranja sa-ti ia In deradere propunerea daca i-o avansezi dimi.neaja, cand sUi la masa de lucru mare, ornarnentata, din blroul lui tncapator, decat.daca i-ai faceaceeasi "oferta pe care n-o poti refuza" tntr-o parcare subterana.pustie, slab lurninata, noaptea

tarzlu, .

Indiferent daca e yorba de batut prieteneste pe spate sau de 7njunghiat pe Ja spate, cand ai de-a face cu altii, fieel rude, prieteni sau inamici perlculosl, e important de fiecare data sa Iel in. calcul scand", "unde"§i "cat de rnul]i", altfel spus, mediul.

. Mediul fie ne furnizeaza putere, fie ne secatuiesteenergia.

Asta depinde, 7ntr-o mare masura, de felul pozitiv sau negativtn care se raporteaza la el oarnenii.aflaf Yn acel mediu ..

Astfel, ne trezim deseori blesternati cu prieteni ~i rnernbri ai . familiei rniopi sau voltori de bine, dornici sa ne puna rabdarea ..... lalncercare §i sa ne secatulasca resursele.

. ! . . - .

Pe de alta parte, ne trezim binecuvantaf cu dusmani prostl,

ale carer greseli nu fac decat sa ne deschidacalea pentru noi posibilitati nesfar~ite de a ne exercita ~tiirita neagra.

Cantrolul minJii ·35

Mediul familial

Cand Universul nu te ataca direct, 0 facepi'in cei pe care-i iube~ti. Poti sa-ti alegi prietenii, dar nu ~i familia. Si daca nu te cheamaMichael Carleone, nu poti nici sa-ti ornori rudele cu

spargatorul de ghe~l~t Asa ca ramai cu ele pe cap. .

Daca tot vorbim despre Nesu), mai .lii minte cum I-au atras 7n capcana pe Sonny dusrnanli lui Corleone, sunandu-l ca sa-i spuna di sora-sa rnananca din nou batale de la sot~l ei cel abu~ zator, care-s! vanduse sufletul dupllcitar dusmanilor clanului

Corleone? ,. ,

(Citeste cartea, tnchiriaza DVD-ul cu Na~ul. Ambelesunt materiale de studiu excelente cu privire la ~tiinta neagra, Si,

) orice-ai face, nu 7nfuria niciodata un Mario Puzol) .

De la cultura sidliana trecem la cultura asiatica, In care realizarlle §i/sau dizgratia unui singur membru al familial se reflecta

asupra tntregii farnilii. . -

Uneori, un singur mar putred Ie .strica tntr-adevarpe toate celelalte. Iti spune ceva numele Bi Ily 'Carter!' Fie ca~li place, fie ca nu, suntem lrnpletiti strans - sau legati cu lanturi, oare? - cu familianoastra,

Pentru unii,verigile acelor lanturl ~unt de aur, faurite din iubire lncredere §i devotament fala de traditia familiei, genul delubire frateasca ce poate sa insufle sentimentul valorii personale ~i chiar vise imperialiste.

In epopeea indiana Mahabharata (din care face parte Bhagavad-Gita), Arjuna ~i frajll lui reusesc sa ca~tige un r.egat ramanand uniji §i la bine, ~i la rau. Hannibal §i fratele lui ?-u avut succes cu hartuirea romanilor anila rand, pana cand fratele lui Hannibal a fost ornorat. Ginghis Han §i fiii lui s-au descurcat foarte bine, la fel ~i Mattathias macabeul §i bai~lii lui.

Pe de alta parte, rnai e ~i Shaka Zulu, Intre 1816 ~i 1826, Shaka Zulu si-a.constrult un imperiu de rnarirnea Franjei pe teritoriul salbatlc alAfricii de Sud. A reuslt aceasta creand maiIntai o armata de razbolnlci profesionisti cum nu se mai vazuse vre~data tn sudul Africii. Dupa aceea, a fost suficient sa urrneze dictonul dovedital tuceritorului:

• Fratele rnai mic al fostului presedlnte american Jimmy Carter, irnplicat in numeroase scandalurl ~i cu ofoarte proasta reputatle (n. tr.).

36 Dr, 'Haha

. "Rasplate~te-i pe totl cei suficient de tntelep]i ca sa ti se alature, zdrobeste-I complet pe totlcel care ti se opun ~i fa-o lntr-un mod atat de salbatic tncat s~ Ie piara curajul tuturor celor ca~e ar putea visa sa seopuna vreril tale,"

{narinat cu sulita cu 9()ua t~ii~uri a tacticii ~i terorii, Shakaa reustt, In scurt tirnp, sa uneasca subflarnura lui numeroaseie tri- " buri din regiune.

Se.speculeaza ca' Shaka Zul u, strateg straluclt; ar fi putut cu- , ceri,ln cele din urma, toata Africa daca n-ar fi trecut cu vederea un mic fapt: fratele sau vitregsi mama sa vitrega erau chiar mal'

nemilosi decat ell '

Shaka Zulu a fost lnjunghiat pe la spate, la propriu, de fa.rniliasa.

Asa ca nu te agita daca familia ta searnana mai rnult cu cea a lui Norman Bates'decat cu a lui Norman Rockwell. Pana ~i Bi-. blia e plina de exemple exeelente de tipuri de familii ~i IIvaJori familiale" de care mai bine telipsesti:

• 'Cain ~i Abel; ,

• Avram, care i-a of era faraonului pe, sojia lui, Sarai (Geneza

12~ " ,

• Lot. (fratele lui Avrarn), care-siofera fiicele barbatilOr ciudatl

. din Sodoma· ... barbatl ioerte cludajl; .

• Fiicele lui Lot. care-l "multumescH tatalui lor tmbatandu-l ~i , seducandu-L. doua nopti fa rand? (Geneza 19);

• Judeditorul lefta, care-sl foloseste fiica dreptjertfa umaria Uu-

deditorii 11); ,

• Dalila, iubirea vietii judecatorului Samson, care-l vinde dusrnanilor sai (ludecatorli 16);

• lonatan, fiul regelul Saul, care-si tradeaza propriul tata pen" tru di Iubirea prlntului fata de conducatorul rebel David ,,0 depasea pe cea pentru femel"; hm .. , (2 Samuel 2);

• Mai tarziu, regele David pune la cale rnoartea razboiniculul sau Uria, ca sa intre In odaia de culcare a sotiei acestuia, Batseha: '

• A~a tata,a~a flu: Arnnon; fiul regelui David, l~i violeazasora, peTamar, ~i este larandullui prtnstn ambuscada ~i ornorat

de fratele sau, Absalom (2 Samuel 13).. '.

L' 1 J.4

Contro/u/mintii 37

Adu-li aminte din The Black Science di: fiecare om depe Pa, mant este legat de toli ceilalti In interval de ,,§~se grade de sepa-

, rare". Asadar, 0 strategie pentru a~ ~e a~ropla de un dU~,m~n , lunecos ~i care se line izolat consta I~ a-I viza pe oarnenn din

jurul sau (Lung ~i Prowant, 2001 :4~): . ~" ,

Drept urmare, trebuie sa ne pazim constant - ~l sa-I pazlrn , din jur - 'ca sa ne aslguram ea dusmanul nostru nu folope cel !, ' " , ~. ~ ., . .

se~te·tocmai aceasta stratagem a, Dm pacate~ oarnenu cel, mal

apropiali sunt uneori eel mai mare dezavantaJ,al nostru, , ..; . Cineva drag are problerne, lie suna cupnns de pamc~, iar , lasam totul balta ca sa-l venim imediat tn ajutor, Deslgur, no! , ,', . dusm: I ace! "tqtul" pe care-l "Hisam balta" e "tocmal ceea ce u~man~

nostru a~teapt~ sa"cule~ga"~ .. tocmai de aceeaa cr~~t, cu rna-

iestrie, 0 sltuatle de crlza-pentru persoana, ~raga n~u,a, v' "

lndiferent daca este verba despre familia de ongme (p~nnt!, frali~i surori, veri prin aliarita) sau famil~a pe <:are ne-o cr7a,m c~ adulti (adidi solia ~i copiii nostri), trebuie s~ firn ,me,reu vlglle~tl , la tncercarile inamicului de a ne face rau pnn Intermedlul

rudelor. ' . '"

Nu vreau sa jignesc, dar cat de multa i~crede~~ poll avea cu adevarat in cei care-ti sunt cel mai aproplatii Ce ~t!,l, ladrept v.~rbind, despre noul iubital surorii tale? ~ica~ d~ man sunt datorille neghiobuluide frate-tau la agentul de pariurii '" .. Nu una Cai dad "sangele apa nu se face" ... mCI una, mCI alta nu sefaceaur, Un 'cuvant: FredoCorleone,

Nu spun ca., uneori, a flapropiat de rudele tale nu e un avan-

ta], ~tHsa spui nepotism? . v , ' • " .. ~ "

Desigur, unii ar putea argumenta caexista ~I. familii cu Jega-

turi prea apropiate: ,

Madama unui bo'rdel gaseste la u~a un qaietel care-i

tntlndeun borcan plin cu monede. , ,

_ Vreau ocurva cu 0 boala venerica, 0 lnformeaza

balatul pe rnadarna uluita, ' . v A

_ De ce sa vrei o.curva cu 0 boala venenca?se bal-

bale ea. . ,~" v '

_ Pentru ca daca rna aleg cu 0 boala venertca, 0 ia

I .• " .....

~i sora mea mal mica. Dac~ sor~ rh.ea mal rruca ~e

alege cu oboala venerica, tata 0 ra ~.I eL Daca tata ra

38 Dr. Haha Lung

oboala venencaatunct oia ~i mama. Daca rnarna ia 0' boala venerica, 0 ia ~.j po~ta~ul... §i el e ticalosul

care rnl-acalcat cainelel .

(Atentie! Expresia "valorilefamiliei" a devenlt unul dintre .

cei mai manipulativi termeni din limbaj ~i, la fel ca tojl termenli posibil manipulativi, poate fi manlpuiatafoarte u~or,dandli-i-se conotajf complet diferite, tn functie de planurilevrajltorulu] care o foloseste la invocatll.)

. Spre exernplu, care e probabilitatea ca definitia pe tare 0 . dai valorilor familiei sa fie aceeasi cu definitia unei marne religioase din Qrientul Mijlodu a caret concepjie despre valorile fa~ milieiinclude educarea copiilor tn a-l venera pe Durnnezeu purtand lenierie din explozibll C-4? . '

Asa ca,atunci cand pollticianul care-si urmareste propriile interese, preotul care saliveaza sau un psihopat oarecare predica valorile famil iei, nu· presupune automat ca se refera la familia ta

sau la valorile tale. . .

Charlie Manson' n-a avut ~i el ceva liumit'"familie"? (Vezi

"Sdavia verbal a", tn capitoluI5.) :

Vorbind de "familii-surogat", dusmanul poate sa te atace ~i te va ataca prin intermediul orlcarei familli-surogat pe care a ai. Aid sunt incluse cercul tau de prieteni, gruparea religioasa careia ii apartii, precum ~i orice fr~itie sau club sodaldin care fad parte, de la loja francmasonidi pana la partenerli depocher de vineri

seara. I

.Rudele noastre ad eva rate ne lnconjoara, ne apara ~i ne pro- ., tejeaza de lumea ceacruda, Ne of era 1mbrati~arj ~i ne fac sa

.avern 0 parererna] buna desprenoi ln~ine. Tocmai de aceea, cuvintele ~i frazele rostite pe un ton ca torsul pisicii, precurn "frate"; ~i "Suntem a familie!", trec ata.t de usor. dincolo de paranoia noastra, direct la portofel. .

Unul dintre cele mai importante puncte de atractie ale cultelor ~i bandelorconsta In faptul cane of era familii-surogat, fie ca sa-i inlocuiasca pe cei.dragi pe care i-am pierdut, fie ca sa ne of ere familia de vis pe care ne-arn dorit-o dintotdeauna. Tocmai de aceea, liderilor de cult Ie place sa: li se spuna "tata" sau "mama",

• Creatorul a~a-numitului cult "Familia Manson", condamnat pentru multiple lnfracjhmi ~i crime, in care ~i-a.implicat ~i adepjil (n. tr.).

i,r'

1:1

r.:

I I ~

Controlul mintii 39

lar celorlalti convertiti, "frate" sau "sora". Sectele sunt a mare familie" fericita ... atat timp cat talerul de cheta se umpl.evmer:u. " Expertii in anihilarea mlntii (ex. escrod .care profl~a de In: crederea acordata, recrutanti de secta~ .~e ~ncep d: rnrnune sa

. ne antieipeze nevoia de a avea 0 fam~lI: ~I ne res In caleexact in momentul potrivit, cu dlscursul potrtvtt..ca Sa ne capteze aten- .

tia ~i sa ne exploateze trairile afective. . . . . ~ .

Spre exemplu, suntem deose~~t de ~ulner:bli.' In fala sarlatanUor rellgiosicare ne consoleaza irnediat dupa pierderea ~ul~a drag.Oamenii varstnicicare si-au pierd~t r:ceo.t sotul sau sotta sunt vizati tn mod special.Dar nu nurnat v~rs~nl~11 :un~ sU.5ceptibili la asa ceva. Adultii tineri, care urmeaza sa tal.e I~ sfar~lt cordonul ombilical ~i sa porneasca pe cont propnu mtr~? lume [ntirnidatoare, sunt candidati foarte buni pent~u agenttt de re-

crutare religiosi care Ie promit 0 familie noua, ~

Desigur, surprinderea du~man~lui. int.r-u~ moment atat ~e vulnerabil (fie In urma unei pierderi surverute In mod ~atural, fie in urma unei crlze la care am contribuit) lnseam~a .ca e~t~ ~us~ ceptibil la aceasta abordare, ceea ce ~ne deschide nOI pOSlblhtall de a-i strapunge mecanismel.e de aparare.

Mediul social

Mae§trii budismului zen§fiudemii de ani: pielea omeneasca

P nu ne separii de res.tul mediului, ci ne lipe§te. de el. P

. Barash; Beloved Enemies .

De la vecinii, colegii de serviciu, amic~i ~i asociatii. tai, pan~ la vanzatorul cu cosuri pe fala de la bacania din cblt,.abs~lut oncare dintre oameniicu careInteractlonezl in orice zi data poate

fi ~cooptat" de dusrnanul tau.. ~. ~ ~

. ~i oricare dintr€; acesti oameru poate sa nutreasc~ la .rand~1

sau nernultumiri ~i planuri ascunse, pe care I,1U Ie banuirn. 0-, teste "Butoiul de Amontill~do" ~e .. Edgar Alla~ :~e (18.46). _

Cat de bine W cunosti veclnili Personalitatile pSlh~p?te ucigasi tn serie ~i teroristi din Orientul Mijlociu - su~t vecrru perfecti("Era a persoana foarte linistlta, i~i vedea.tot tlmp~l d~ ~le lul.i."). E un tip religios? Religios in sensul "bmgo~ la ?I~e_nca a

data pe sap,amana" sau in sensu I "b,ambardeaza 'clinicile de

, '

avorr't

4.0 Dr. Haha Lung

Dar colegii de lucru? Cat debine 1i cunosti de fapt? Apar undeva in Cv-ul lorcuvintele nebun, Prozac saunemu/rumit? A fost concediat recent vreunul dintre colegii tai instabilii ~i cum e cu coJega aceeacare tocmai s-adesparjlt de prietenul el obsesiv de gel os, consumator de cocaina ~i mare iubitor al armelor de·· fociAl face bine sasperi ca ordinul de interdlctle obtinut de ea ., e scris pe Kevlart

, Tti "rea cineva postul? (Indiciu: tu iti pierzi postul,eu sunt promovat ~i cumnatul meu celIenes capata In sfar~it un post' - .

al tau.) , .

. Cat de dependent e~ti de locul de munca pe care-l ai? Pier-

derea subita ~i neasteptata a serviciului te-ar distruge financiar?

Nicio ~ansa sa fii concediat? ~i daca locul in care muncesti ar f disparea ... tntr-un incendiu, de pi Ida? Te-ar face asta vulne- . rabil? Ar f poslbil ca un astfel de .acctdent" sa sporeasca sari- . -sele de ate gandl serios maine la 0 ofertala care nu te-ai f gandlti

de doua ori ieri? _

~i cum e cu "oamenii inslgnlftanti"]

De prea multe ori, nu ne facem timp sa ne "uiUimH cu ade- .' varat la'oarnenii din jurul nostru, mai ales la cei insignifianti, acei . indivizi fara chip care ne puncumparaturile in pungi, ne parcheaza rna~ina,' ne preiau .hainele la cura1at9rie ~i ehiar ne su- .: pravegheaza copiii.

Ca urrnare, nu HvedemH nimie dln "indiciile oferite de ei ~ transpirajiile ~i balbaielile cu cauze subconstiente, indiciile verbale ~i nonverbaleeare ne-ar alerta - ar trebui sa ne alerteze! - eu

'"

prlvlre Ia tradarea lor.

Ce ~tii, de fapt, desprenoua dadaca, doica sau educatoare de la camit;l? In definitiv, ti lncredlnjezl cea mal mare comoara . a tao

. Dar valetul carula tocrnai f-aidatchellemasinil tale? Ar . putea f eonvins, prin rnlta sau amenintare, sa planteze un dispozitlv de ascultare, droguri ilegale sau dovezi ADN trr rnasina ta? (Hei, daca i s-a putut tntarnpla bietului OJ Simpson ... )

Darfunctionara de la ghiseul bandi? Secretara din cabinetul medicului? [av ... doamna cugura spurcata de la Ministerul:

Transporturilori .

,'1 ",

Contro/u/ mintii 41

Ce inforrnatii personale sau financiare despre tine ar putea transmite .dusmanllor tai oricare dintre acesti oameni insignifianli? Fie pentru ca te urasc §i ei; fie pentru ca au fast obllgati s~ aleagaintre siguranta ta ~i siguranja viitoare a fami I iei lor?

Dar Guvernul tarii tale? Ai tncredere in el?

. Se poate sa ai lncredere in conceptul abstract de Hguvern", dar din milioanele de lucratori guvernamentali, pe cati ii cunostl personal? Oricare dintre ei .ar putea sa te aiba'in vizor, linta a' razbunarii lor personale, cu degetul pregatit pe butonul N~tergere" al identitatii ~i al securitatii tale financiare.

. ~i mai rau, blrocratia guvernarnentala te-ar putea viza, la rnodul impersonal, pentru anihilare, doar pentru ea te af i in loeul(adiea mediul) nepotrivit in momentul nepotrivit.

Mai bine dusrnanul pe care-lcunosti decatdusrnanul p~ care nu-l cunosti, Chiar poti avea tncredere ca Guvernulva ac- 1iona In interesul tau?

"

Capitolul2 Putere fa discretie

Armaghedonuls-a produs ~i te numeri printre ;,noroco~ii" . rama~i Iii viat~i. E~ti ghemuit lritr-un subsol pe jumatate dararnar de bornbe, cu sojia ta ~i cu cei doi copii rnici ~io' conserva de

fasole. , ", .

Cine mananca fasolea?

" Probabil ca ai fost lnvalat sa faci alegerea nobila, sa fad ce

ar face un om cumsecade: rabzi de foame ~i dai ultima conserva .

de fasole sotiei ~i copiilor tnfometatl. ' "

Ei bine, de cealalta parte-a u~ii barlcadate se afla 0 muljime de indivizi rai care spera ca asa vei raspunde, fiindca acum tupresupusul protector al micul ui tau trib - iti vei· pierde puterile ~i, cand ajungi prea slabit ca sa te tmpotrivestl, lupii vor da navala tnauntru - ~i cei cu patru picioare, ~i cei cu doua - ~i te vor ornort, Tti vor viola sojia ~i pe urma iti vor rnanca odresletev

. Toate aste~fiindca nu ai fost'suficient de puternic - suficlent de nemilos - ca sa fad din capul locului ce trebuia facut: sate hrane~ti intai p~ tine, ca sa capell putere.Numai atund Ie vei fi de folos celorlaljl,

, Desigur, asta e cel rriai rau scenariu. Chiar ~i asa, el serveste

la ilustrarea faptului ca facem greselistmllare Tn fiecare zi, facem ,

,ceea ce asteapta din partea noastra Societatea, ceea ce am fost rnvatati di face un om bun, ne sacriflcarn nevoile ~i ocaziile prielnice pentru ca am fost Invatali ca sacrificlul este nobiL

Acest gen de falsa smerenie nu face decat sa lie subrezeasca, Mal rau chiar, ii pune in pericol pe altii, care conteaza pe noi sa luarn decizille grele ... sa.mancam ultima conserva de fasole, sa rarnanam puternid ~i sa nu lasarn lupii sa se apropie de u~a.

Expertii in anihilarea mintii nu contenesc sa ne ceara sa facem sacrlflcll de dragul lui Dumnezeu ~i al tarii. Citeste The

Ego and Its Own, de Max Stirner. ' ' " "

Con tro/ulm in!ii 43

De prea multe ori, prietenii, rudele ~i persoanele iubite, plini , de lntentll bune, ne conving sa renuntarn la demersuri de dez, voltare personala, .Jucrurl egoiste" cum ar fi sa slabim, sa demisionam din locul de rnunca fara nidun viitor ~i sa ne reluam studiile. E de mirare ca aceste relajii sunt numite "toxice"?

Misiunea nurnarul unu consta In a aveagrlja de persoana numarul unu, autoproteqia. Nu suntem de folos nlmanul decat dad ne randulrn rnai intai propria casa, Nu-i putem ajuta pe aljii decat daca ne lntarlm tntal pe noi in§ine. Nu ajuta nirnanui cu nirnlc daca tu te ineci in timp ce lncerci sa salvezi de la inecalt

jnotator. .

Citeste The Onion Field, de Joseph Wambaugh,

Ce/e cinci tipuri de persona/itate dupa Getty

. ,

Miliardarul J. Paul Getty (1'892 - 1976), care a facutdln descifrarea oamenilor "treabaN sa, a identificat clnci tipuri de personalitate care ies la suprafata ori de cate ori oamenii se confrunta cu dificultati ~i adversitatl.

1. Neajutora!ii, cei Care stau locul ui, paralizati, coplesi]! de na~ valatntamplarllor neprevazute,

2. La~ii; cei gata ~a fuga sau sa se predea imediat ce lucrurile fncep sa mea,:ga prost,

3. Agita!ii, care.dau din maini ~i lovesc orbeste, rara eficienta, irosind resurse pretioase. (Uneori, agltatil au noroc ~i~ din tntarnplare, izbandesc, Din pacate, succesele-tntamplatoara de acest fel nu fac decat sa Ie alimenteze credinja ca superstijia conduce viata.nu prevederea ~isudoarea;)

. 4. Astupatoriide. gauril luptatori defensivi carerezolva problemele pe masura ceapar. De~i reactioneaza corect sichlar eficientpe termen lungel trebuie mereu sa "vina din urma", pentru ca reactioneazaabia dupa ce problema s-a manifestat pe deplin. (Observatie: acest lucru este contrar sfatului oferit de Sun T zu, de Tao Te Ching, de Machiavelli ~i de oricare alt strategde valoare: ei ~tiu cu totll sa se ocupe de problemelemarunte - dusrnanli marunti - fnainte sa se transforme in problerne mari - dusmani marl.)

44 Dr. Haha Lung

5. Adevarafii Iideri, pe de alta parte, se ocupa de problernele ' rnarunte inainte sa se transforme in problememari - dusmani mari. Atacatl, adevaratll lideri contraataca decisiv ~i eficient. Ei stiu ca "atacul e cea mai buna aparare".

Hecare dintre noi se tncadreaza intr-unul din cele cinci ti~

purl descrise de Getty. Desi, teoretic, eposlbil saieslm dintipar ~i sa rnanlfestam oricare dintre reactiile de mai sus, miezul personalitajll noastre - stilul nostru fundamental de a ne confrunta cu viata - este construit in jurul uneia dintre aceste reactli previzibile.

Acelasi lucru este valabil ~i pentru dU$manul nostru.

fuga seu /upta?

Cand se confru..nta cu 0 arnenintare, fizica sau psihlca, real a sau imaglnara,' oamenii reactioneaza tntr-unul din urrnatoarele patru mod uri: retragere, supunere, cautarea iubirii sau cautarea puterii.

Retragerea

Fugim. Cand nu putem fugi fizic, ne retragem psihlcul si sirnturile, ca 0 jestoasa tare intra in carapace sau un strut care-s] lngroapa capulin nisip. (Observatle: retragerea testoasel in carap ace este 0 strategie de aparare eficienta, care-l permite sa a~-:-

. tepte pana cand, l~i poate invinge dusrnanul.)

.Ascunsul cu capulin nisip, pe de alta parte, la figurat sau la propriu, nuintra in categoria strategiilorbune. Ca sa citez replica. preferata a lui Carolyn Shumway din The Black Science: "Chiar daca-tl tngropi capultnriisip, tot te alegi cu fundul tabacitl/l (Ll!ng ~i Prowant, 2001 :171) De aici, diferenta dintre /lretragerea strategica" ~i. .. fuga cu calcaiele sfaraind!

Supunerea·

lncapabili sa fugirn, capitularn. t'Je supunem unei ~Autoritati superioare" ~i, in acelasi tirnp, lncercam sa II nefacem rnici", In speranta catiranul nu se va.lega de noi, nne conformam dedragul bunei intelegeri". Uneori chiar il ajutarn pe tiran sa se lege de

• : i"

Controlul mintii 45

aljii, ca sa nu se lege de not Supusi la destula presiune, puparn in fund.

Cautarea iubirii

La rnodul ideal, fiecare dintre nol ar trebui sa fie capabil sa se nizo[eze" de Jumeacea cruda tnconjurandu-se cu oameni care-l iubesc ~i~l respecta cu adevarat.

Cand reusirn, suntem blnecuvantati cu familie, prieteni ~i dragoste adevarata, aliati care ne ofera sentimentul de securitate izvor~t din existenta unei retele de sprijin puternice, de incredere.

Cand nu reusirn sa gasirn iubirea ~i respectul autentice, sfar~im prin a cauta iubirea in cele mai nepotrivite locuri - culte,

, bande si relatii toxice. '

Cautarea puterii

Primele trei mecanisme - retragerea, supunerea ~i cautarea lubiril - sunt simple cai de. a cauta puterea de a ne controla viata,

In prlrnul rand, putere nu e un cuvant obscen. E firesc sa vrei sa controlezi 0 situatle, Incepand de la nastere, ne luptarn mereu sa dobandirn putere - asupra noastra tnsine (ex. a invata sa mergem) ~i asupra mediului (ex. cand ~i lncotro s~ mergem). Ulterior, urmarirn saobtinemputere asupra dusmanilor. E un impuis firesc, se aflatnADN-ul nostruIn asta cdnsta ADN~ul nostru. Cu Cat exercitam mai multa putere asupra noastra in~ine ~i asupra mediului, cu atat avem sansernal mari de a supravletui suficient de multpentru a ne transmite unei noi generatii ADN~ul.

Ai auzit vreodata de supraviejulrea celui mal apt? Adapteaza-te saurnoriilnvers, ~i ca de obicei, nsocietatea" 1~i da toata silinta s~ snopeasca in bataieacest impuls flreso ~i sa-l lnvlnga.

Astfel, amfost iMvatati cu totii sa negam orice gand de putere personala, liderii politici ~i religiosi. ne-au invatat asta, filndca puterea de agandi independent - prima ~i cea mai importanta dintre puteril -inseamna c13. nu vorn mai avea nevoie sa gandeasca eiIn locul nostru.

Cand ne avertizeaza ca "puterea corupe, iar puterea absoluta corupe absolur=asta tnseamna doar dl. s-au In·spaimantat singuri uitandu-se prea atent In oglinda (vezi Ce/e trei comori) ..

46 Dr. Haha Lung

in plus, IIputerea de a alege" n-ar trebui sa insemne ~i pute-': rea de a alege daca vrem sau nu sa ne lasarncoruptlt Uniioameni ar putea alege sa fie ticalosi, lar asta ar fi 0 modal itate' perfects de a descoperi cine este .sfant'autentlc ~i cine eoricum, nurnai ,.

stant nu. ." ,

Gandeste-te cali indivizi tnsetatl de putere, dar 10 rest nulitali neputincioase n-ar fi ajuns tn nlciun caz sa fie cunoscuti tri lume daca n-ar fi aparut Hitler ~i nu le-ar f oferit un post. (vezi

"Mituirea", In capltolul 3.) ,

, insa mra putere - fie ~i doar puterea de a gandl ind_ependent-, dispunem de alegeri rnailirnitate. ~i, de prea multe orl, cei care', detin puterea fac alegerile tn locul nostru.'

, De multe ori,fugim de ideea de putere fiindca echlvalarn posesia puterii cu responsabilitatea. Nici unul dintre noi nu vrea sa fie cel care.ramarie cu cartoful fierbinte In mana, persoana pe care se da vina carrd totul se naruie.

Cum.vrei. N-ai curaj, n-ai parte deglorie.

Viata nu tnsearnna asumarea rlscurilor.,cl asumarea controlului. Desigur, uneori trebuie sa fii dispus sa-ti asurnl un rise ca sa obtii controlull

Cele cinci tipuri de putere Puterea este definita corect ca fiind "posibilitatea ca un actor dintr-o relatle soclala sa seafle In postura de a-~i tndeplini vointa, 'In ciuda impotrivirii" (Ashley §i Orenstein, 1990).

$tiinla neagra defineste puterea drept capacitatea de a obtine

,cee~ce vrei, de a-1i exerclta vointa. , ,

Friedrich Nietzsche (1844 - 1900) aafirmat ca totl oamenii au In ei imboldul creatortnnascut pe care ell-a numit "voinla de putere".

Aceasta vointa de puterene tndeamna sa devenim mai mult ' ' decat suntem in prezent, sa testam limitele, satmpingern zidurile - orlcat de linistitoare ar putea parea acele zlduri 1« prima v€-'dere -, sa cautarn puterea, tntaiasupra noastra tnslne, iar apoi asupra Universului.

, Cand.sirntirn 0 nernultumire vaga (~i uneori nu tocmai vaga) ,

falade noi tn~ine, ea se datoreaza faptuluicanegam acest imbold

\

" I /1

Controlul minfii 47

instinctiv din noi. Altfel spus, nu ne ridicarn la inallimea potenlialului nostru.

Am aratat deja ca flinjele umane 1~i folosesccreierul cu 0 eficienta de 10%. Un alt mod de a exprima aceasta idee este acela de a spune ca mult prea multi dintre noi ne folosirn viata eficient doar 1n proportle de 10%. E 0 veste proasta pentru tine daca te numeri printre acesti oarneni.

Pe de alta parte, e ~i 0 veste buna, fiindca sunt sanse mari ca dusmanul tau sa se numere ~i el printre acesti oameni. Nietzsche mai spune ea puterea ~i placerea sunt legate inextricabil tntre ele.Puterea ne aduce placere, Placerea, la randul ei, ne da un sentiment de putere, Uita-te la vlata ta, Cand aetivezi la capacitate maxima, te simti IIputenii~", ca ~i cum n-al putea face nicio greseala,

Sportivii numesc acest sentiment lIeuforie"; acjionezi perfect, anii de studiu ~i truda sunt, In sfar~it, recompensate. Nu uita: norocul favorizeaza mintea pregatita,

De unde-si ext rage dusmanul tau puterea? Dintr-o rezerva interna 'de stima de sine ~i lncredere in sine autentice sau doar din uniforma pe care 0 poartai (Vezi "Puterea falsaa functiei", 1n acest capitol.)

" Ce-i aduce placeredusmanulul tau? .

Po]! sa-l lIinfluentezi" oferindu-i mai mult din placerea sa preferata sau amenintand sa-i blochezi accesul la sursa de placerer Ce convenabil pentru tine daca "placerea" preferata a inamicului tau este considerata "tabu" de standardeleactuale ale

" socletatttl (yeti ,,~antajul", 1n capltolul 3.)

Unde da fuga dusmanul tau cand se simte "lipsit de putere"? La Biblie, sau la sticla? La preot, sau la prostiniatai Cand temelia puterii sale este arneninjata, se grabeste sa~~i ia pistolul, sau

, I

5-0 ia I", san atoasa?

Nu uita ca Sun Tzu netnvata sa-i lasam mereu.dusrnanului o cale de .scapare ... chiar daca 0 facem doar pentru a-l putea prinde mai bine in .capcana unei ambuscade, ceva mal incolo! Ceea ce omul inferior cauta in altii - inclusiv putereal-, omul su-

perior cautaln sine tnsusi, '

48 Dr. Haha Lung

Cele cind tipuri fundamentale de putere sunt puterea prin dragoste §i respect, puterea bornboanei, puterea balului, puterea ": expertului §i putereafunctiei,

_". Putere« prin dragoste§i respect

Aceasta putere depinde de cat de mult te plac aljii, Este 0 putere autentlca, oferitade oamenii care lin la tine, te sprijina~i te urrneaza din dragoste §i loialitate, nude cei care te pupa-n fund pentru propriullor ca§tig §i/sau din frlca.

, (Observatie: lntrebat ce e mai bine pentru un principe, sa fie iublt.sau sa fie temut, Machiavelli a raspuns ca e mai sigur sa fie temut, fiindca, pe terrnen lung, asta-i of era princlpelui mai rnulta siguranta.Machiavelli ne-a amintit, de asemenea, di exista 0 mare diferehla intre a fi ternut §i· a fi detestat [Machiavelli, 1532 :XVIII].)

Puterea bomboanei

Puterea bomboanei (nurnita ~i ",pute'rea recornpensel") derivadin capacitatea ta de a-imanlpula pealtll lmpartindrecompense. Exercitand acest fel de putere, controlezi .bornboana" ..

Exemplui sectele of era dragoste §i o of ami lie".

Puterea biiJului

Puterea batului (numita §i ~puterea coercitiei") vine din disponibil itatea de a flutura "batuIO, de a-i arneninja §i pedepsi pe alJi!, din capacitatea de a pune biciul pe ei. . . -, Exemplu: liderul de cult refuza s~-ti ofere "iubirelf.pana cand incepi sa mar§aluie~ti 'In cadenta alaturl de restul "ale§Hor" (Veti "Me§te§ugul cultului", 'In'TheBlack Science).

Uneori, batul e pur §i simplu 0 Informatie cu care amen inti alta persoana. (Vezi "Santajul", in capltolul 3.) Alteori trebuie sa . .. recurgi la un "bal" mai concreto (Vezi "Tiranizarea", in capitolui 3.)

Puterea expertu/ui

Puterea expertului vine din aptitudiniletale speciale, din abilltatlle unicesau din lnformatiilespeciale pe care le-ai dobandit sau pe care poji pune mana. Intr-o situatie decrtza - una

;. I I""

Controlul min!ii 49

aparuta in mod firesc sau 0 criza pe care ai confectionat-o tu-, priceperea ta aparte (aptitudinile speciale §i/sau lnformatii Ie) este brusc foarte ceruta, iar tu accepti.jcu modestie" ceea ce tLse cuvine.

"Liderulll care ia rnasurl intr-un moment de haos, avand pla, nul cel rnai potrivit (priceperea §i/sau mijloacele) pentru a pune capat "nebunieill, intra in aceasta categorie.

Spionul ninja §ibrokerul de pe Wall Street care face uz de informatii privilegiate pot sa intre §i ei tnaceastacategorle atunci dind objlnIndlferent prin ce mijloace, lnformatii pretioase care Ie pot conferi putere asupra altora §i/sau Influenta asupra eveni-

. mentelor (ex. rezultatul unei batalll). .

De multe ori, persoana care define acest tip de inforrnatii specializate devine uputerea din spatele tronului". Ai auzit vreodata de Martin Bormann (1900 - ?)"?

in vremu~ile medievale, rnascariciul de ·ra curte era adesea ·cel mai informat om din regat, deoarece - crezandu-l prost- toti vorbeau fara fereala in fata lui. Citeste Eu, Claudius i~parat de Robert Graves (1895 - 1985).

Putereafunqiei

"

Puterea functiei deriva din dreptul recunoscut §i acceptat al

unei persoane de a da ordine ~i a'adresa cerinte altor oameni.

" Spre exemplu, suntem cu totii .de acord ca politistii au puterea de a aresta §i ca presedintele are puterea de a declara razboi, Functia §i rangul pe care-l dejin - §i conslrnjamantul nostru-

Ie confera puterea. ,

Asadar, puterea funqiei depinde de altii §i provine de la allii " care ,;1i se supun", deoarece cred ca au datoria §i/sau obllgatia de a-ti recunoaste pozltia in ierarhia soclala,

Exista tnsa doua variante foarte diferite ale puterli functlei:

Puterea legitim a a funqiei. Aceasta putere deriva din faptul ca ai "ca§tigatll 0 functie, fle.printr-un-proces de alegere, fie prin aclamare generals dupa ce "pui mana" pe putere, fie §i cu bine-

cuvantarea maselor, .

lui ius Cezar intra in aceasta categorle, dar la fel §i Hitler, ambiiau "pus mana" pe putere in "vremuri tulburi", aproape tara

• Oficial nazist care a ocupat functla de secretar allui Hitler. Se presupune ca a murit in 1945, dar acest lucru a rarnas neconfirmat (n. tr.).

50' Dr. Haha Lung

tmpotrivite din partea maselor, filndca la acea vreme au fostprezentati ca "mantuitori" (sau, cel putin, ca raul mai mic). (Observatie: in acest context, "legitim" tnsearnna pur ~i sim- "

plu capacitatea de a obtine putereasi dea 0 pastra.) ,

Puterea fa/sa a funqiei. Pe de alta parte, putereafalsa.a func- ' tiei deriva din simpla purtare a unei uniforme. Unlforrna poate fi ,I

, orice, de la 0 uniforma rnilitara, de Politle sau de paznic propriu-zisa, pana la tichia aceeacaraghioasa pe care-tl lmpunesa o portl cultul din care faci parte, de la tatuajul specific bandei pana la atotputernica stampila de biroerat pe care 0 fluturide

parca ar f coasaMortiil , -

Nuconfunda nlciodata funcjia cuputerea. Mito!ogi'a ne spune ca, l.uciferavea putere .. _ dar oare asa sa fi fost? Avea 0, functle in Rai. insa .puterea" pe care oexercita Ii putea filuata -~ichiar' a fost! =. dupa bunul plac al ~eful(.li. lui schlzofrenic §i refulat sexual.

Uneori zau ca e mal bine sa dornnesti in lad.

Puterea 'care depinde de rnasina pe care oconduci, de chela cu care descui usa, de uniforma pe care ,0 porti sau debiroul la carete a§aza ei nu face nici cat 0 ceapa degerata, fiindca ei li~o

pot lua oricand, '

Capitoiul3

Stratagemele uciga§e

La prima vedere, sarcina studierii tuturor metodelor stravechi §i rnoderne de control al mintii pare irnposlblla, ca sa nu rnai vorbim de deprinderea lor la perfectle.

Mai mult, se pare ca manipularea rnlntii, in vechlrne ~i in prezent, In Orient §i-n Occident, n-are capat,

~i n ici nu se va ,lntampla prea curand sa .ramanern fara IIgenii", adep]l ai ~tiintei negre, care ,sa merite studiati.

Nu te lasa intimidat. ' '

La drept vorblnd, lndiferent daca sunt extrase dintr-un manuscristibetan recent dezgropat sau descarcate chiarazide pe Internet, indiferent daca sunt incantatiile IImistice" alevreunui mare mag din vechime sau ultima noutate din jargonul pompos al psihologilor, toate uneltirile, trucurile §i strategiile de control al mintii sereductn ultima lnstanja.Ia celesase stratagems ucigase (vezi Figura 11).

Orbirea

Sun Tzu ne-a lnvatat eli realizarea suprema este invingerea , dusmanulul fara sa IUPIi, tnfrangandu-l lnainte sa tnceapa bata-

lia propriu-zisa. ' .:

Altfel spus, trebuie sii-I descura;im. Asta presupune, printre altele, sa ne ascundern obiectivele, sa-lorblrn in ceea ce priveste

telul nostru., .

in loc sa trebuiasca sa recurga la bafa, fier ~i glon], adeptii stiintei negre prefers sa-~i .traga pe sfoara ~i sa-§i tmbrobodeasca dusrnanii cu tampenii, sa-i frustreze ~i sa semene confuzie In mintea lor,facandu~i sa se inece intr-unpunct vital al unei negoclerl, sa ezite in plina lovltura, In foculluptei,

. 52 Dr. Haha Lung

Orbirea

Mituirea ~i , ~antajul

l.egaturlle de sange

Tiranizarea

Spalarea creierulul

Ingroparea

Figura 11. Stratageme/e uciga~e

... .

Pentru asta, trebuie sa-I "orbim" prin tralri afective ~i sa-l

facemsa se tndoiasca de propriile sirnturi, de propria perceptie.

La modul ideal, ne orbim atat de tare dusrnanul, tncat sa nu alba alta varianta decatsa apeleze fa. noi pentru a ie~i din con- .

- fuzie, sa apefeze la noi ca sa se salveze. .

Indiferent daca este verba de 0 manipulate a tncrederii cu " scopul de a odesparti pe matusa Matilda de peseta ei saude un 'complot criminal cu scopul de a pune capul unui tlran.sangeros acolo unde-l stau pJcioarele, pregatireasi "executia" (he-he-hell unei astfe! de operatiuni se desfa~oara intotdeauna la fer ~i tntep de fiecare data prin a-Ii orbi jlnta cu privire [a adevaratele tale Intenjii. E un demers in stil Sun Tzu clasic

"Orice operajiunede razboi se bazeaza pe tnselatorie. Daca esti puternic, da impresia di nu reprezintl o amenlntare. Daca te afli in mars, dairnpresia ca n-ai paras it tabara, Cand te apropii, fa-I sa creada ca estl inca departe, ~i cand esti inca departe, fa-I sa sirnta ca-l sufli in ceafa."

Cuvantul glamour din engleza moderna, care tnseamna fru-

museje, farmec ~i romantism, provine din cuvantul latinesc grammar, car~ tnsearnna cuvinte, mai ales cuvintele folosltetn vraji:

Controfu{ minlii, 53

"in vremurile medieva/e, cuviintu' Jatinesc avea nu doar . inleJesuJ de cunoa§tere a citiri! §i scrierii, ci §i de--educalie in general, inclusiv cunosstere« ·§tiinle/or oculte precum astrologia §; magia. ~

Webster's II New College Dlctionarv

La vremea cand glamour a ajuns in vechea Scotie, ajunsese sa se refere la capacitatea dea controla rnintea unui om (~i, deci,

soarta sa) prin ulrniresi confuzie. '

Chiar ~i azi, glamour t~i pastreaza in mare rnasura semnificatia de magie. Celebritatlle de cinemasl modelele pecare Ie .numim glamorous nu par sa alba un farrnec magic, care ne

nauce~te?

Pentru a nauci un dusman, pentru a-I orbi ~i, deci, pentru a-I

imbrobodicu succes, facem apella slujitoarele gemene ale manlpularli rnintii: inducerea in eroare ~iirnpingerea pe 0 plsta

falsa. . r

. _ Asadar, oricat de complex ar fi, in aparenja, un plan al ~tiin-

tei negre, de la 0 stratagems bazata pe manipularea increderii paM la 0 lovltura de stat, toate aceste operatluni folosesc prestidlgitatia de baza a rnagicienllor, prin care-l facem (Ia figurat ~i la propriu) pe .dusman sa ne urmareasca degetul care arata tntr-o dtrecjle.In tirnp ce "bila magica" (adica banii lui.viata lui) se tndreapta in dlrectia opusa, (Vezi Figura 12.)

Figura 12. Prestidigitatia

54 Dr. Haha Lung

,Odata ce 1ntelegem acest principiu simplu al magicianului, putem folosi cornbinatia imbatCibil5 de distragere fizica dubfata ,de mdoiafa ~i neliniste psihica pentru a induce In eroare ~i a tm-

.pinge orlce dusrnan In fundatura pecare 0 alegem., ' , .,'

Simplitatea a facut ca acest principiu sa poata f folosit lntr-o mie de feluri de-a lungul secolelor, tactici ~i tehnici ale ~tiintei negre rnergand dela simpla padileala pana la tradare, tntrebuintate de oameni divers], de la pungasul de pe strada care-si face rost de urrnatoarea rnasa, panala piratultndraznet cu vise imperialiste.

In prima lnstanta, pare sa existe un nurnar infinlt de ~oda~ , litati de a ne face dusmanli sa ,fie orbi la scopurile noastre ~i, lntr-adevar, lista e formldablla, Dar cu cat studiem mal multi cu-

, atatvorn deveni.mal pricepuji la a sesiza asemanarile ~i la a percepe tiparele tacticilor ~i tehnicilor folosite de genii de-a lungul . '. secolelor, tactiei ~i tehnlcl de .orblrertncuncnate de succes pe care levorn considera In scurt timp personale!

Mituirea §i §antaju/ ,

, Foloseste cuvintele stitnulent ~i convingere daca mituire ~i ~antaj Iti lezeaza sensibilitatea.

" Tn termenii cei mai simpli, mituirea ~i ~antajul sunt simple fete opuse ale aceleiasi monede, acea bucata de arglnt sclipitoare, concreta sau figurata, pe care 0 strecurarn 1n palma cuiva In schimbul unui lucru pe care-I face pentru noi (ex. descuierea unei usl) sau pe care ar trebui sa~l faca, dar nu-l va face (ex. in~, cuierea unei u~i).

Mituirea

"Dadi/e dai oamenilor exact ceee ce doresc, se vor omort cu scel lucru. II " Marilyn Manson '

A fost nevoie de numai treizeci de argi'nti (earn douazeci de dolari americani) pentru ca luda sa-I tradeze pe fiul lui Dumne?=eu Atotputernicuf ~i atunci, ce sanse avem noi, paganii, ca 0

,,: 1,_,

Controfuf minlii 55

persoana apropiata noua sanu fie rnituita ~i sa nu 'ne yanda pen-

tru un pumn de ~ekeli?, :'

.Vezi tu, nu existaialtruisrn", nu exista actiune complet lipsitade egoism. Neprimim de fiecare data plata, tntr-un fel sau altul.

De exemplu: neoprlrn sa ajutarn un ~ofer rarnas In pana, De ce? Pentru di ne face sa avem 0 parere buna despre noi tnslne, ' pantru ca am fost Tnvalati de copii ca oamenii buni Ii ajuta pe

al~i. '

Ajut, decl sunt 0 persoana buna, Asa ca "plata" noastra con-

" sta tntr-un sentiment pozitiv.

Maica Tereza ~i-a sacrificat lntreaga viata pentru a~i Tngriji pe bolnavii ~i saracii din India. Care a. fost rasplata ei? In primul rand, a avut parte deacelasi sentiment pozitiv pe care l-ai sirntit tu cand l-ai ajutat pe sofer; in 'al doilea rand, lIoamenii bunl" merg In Rai - cea mai mare rasplata dintre toate,

Asadar, lata chela pentru a-i determifia pe altii sa faca ceea ce vrei: spune-Ie de fiecare data ce obli.n qadi 0 fact ce vor avea decastigat daca te ajuta ~i1sau Tii urmeaza planul.

Presupune ca toji oamenii sunt "merce,narill ~i porneste de la aceasta presupunere.

Desigur ca oamenii nu sunt constienji (adlca nu se gandesc , constient) defiecare data tn ce fel sunt platiti Tn fiecare sltuatie.

Totusi, unii sunt mereu constientl cat de mult Ie datorezi tu.

Acestioamenl te IIcrediteaza", adica fac un lucru amabil pentru tine, IIpentru ca sun! buni la inima" .... astfel tncat sa te poata

obfiga mai tarziu sa Ie fad un serviciu, '

, Psihologul Carl Rogers {1902 - 1987) spuriea ca judecam toate actiunile ~i .experienjele prin prisma valorii lor tn ceea ce priveste faeiI ltarea, Tmpiedicarea sau prornovarea dezvoltarikcu

alte cuvinte, vrernsa ~tim: liEu ce obiin; din astai" ,

Departe de a constitui 0 conceptie cinica despreomenire, acesta este un mecanism de supravietuire vital cu care ne-a prograrnat evolutla.

, In ultima lnstanta, ne tngri] im cu totf de propria persoana in primul rand - sau ar trebui 5-0 facem (adu-ti aminte ca nu esti de folos nimanui data nu-]i faei Intai ordine la tine-n batatura). ,

. 56 Dr. Haha Lung'

~i, da, nufacern niclodata nimic daca nu avem in ultima instanta "ceva de ca~tigat". Dar uneori, a-i ajuta pe altii actioneaza in avantajul nostru. Unde bat cu toateastea? Fiecer« dintre noi

are unNprer eli care poate fi cumpsret. ' \ .

Vestea buna este ca, foarte probabil, nu vei fi ispitit nicibdata' de un dusman care-ti fluturasub nasacea mita anume la care estl deosebitde vulnerabil.

Sa speram ca dusrnanul tau n-are atata simi de observatiesl ..

nici atata pricepere la cercetare. ' •

Mita speclfica la care reactionezi ar putea sa nu fie un lucru concret, cum ar f baniisau sexul. 6.r putea sa fie ceva mal abstract, ca de pilda. .. a pune capat foametei in lume! Dar, fii sigur, I exista undeva 0 mita care-ti poarta numelel

, A-Ii constientiza - ~i a-ii accepta - acest defect "d"e Iatura nocturna" tnsearnna di acum estltnarmat tmpotriva posibilit~tii .' ca escrocii, liderii de cult ~i cei care se viseazadictatori s~ te Ofbeasca folosind acea singura mita careia nu poti sa-i rezisti. '

E foarte simplu sa folosestl tu lnsu]] mituirea: aflace are nevolesau t~i doreste dusmanul tau ~i apoi ofera-i acel lucru. .. cu obligatlile aferente. .

Buddha spunea:"Suferinta ornului incepe cu dorinta", Unii oameni Iti of era mita concretiii sex, droguri, bani, razbunare pe dusrnanii lor. Altii te ispitesc cu mita abstracta precum dragostea, puterea ~i Jamilia,i.

Cand nu poji sa-ti rnituiesti direct dusrnariul, "Iove~te la pe- ' . riferie" mituind pe cineva apropiat lui. (Vezi .Cunoaste-jl me- .' diul",.in capitoluI1.)

~Pot rez;sta ia orice, numai fa ispita nu. N.

Oscar Wilde (1854 .; 1900)

·1"

Ii' "

'.

I""

$antajul

nUnele lucruri sunt secrete fiindca sunt greu de cunoscut,

iar alte/e; fiindca nu pot fi rostite;" \

Francis Bacon (1561 -1626) .

In The Black Science,ln capitolul intitulat "Dezgroparea secretelor intunecate", ji-am dat 0 lista de "rufe murdare" cu o;;le sapte tipuri de "secrete" pe care Ie lin oamenii.

. .

I r'·

Contro/ul minfii 57

Unele dintre elesunt secrete filndca suntstanjenitoare pentru persoana tn cauza (ex. greseli din tinerete, defecte corporale, problema desanatate psihica). Altele sunt interzise social §i/sau moral (ex. tabuuri ~i fetisuri sexuale). lar alte secrete sunt de-a dreptul periculoase ~i ilegale (ex. infractiunl comise de tine sau de rudele.tale prin alianta delincventel.:

E user sa santajezi oamenii. Arneninti pur ~i simplu sa dai in

. vileag: .

Un lucru facut de ei.lti aduci arninte cum sora ta mai mica

. , te-a amenintat ca Ie va spune mamei ~i tatei c;:a te-al strecurat'in casa pe furls, noaptea tarziu, daca nu-i dai douazeclsl cinci de . centi ~i nu prorniji sa faci parteaei de treburi gospodarestl.; tot

restu I vielii? .

Acelasi principiu se aplica atunci cand te oferi sa-t vinzi dusrnanului tau un tntreg film foto cu el ~i cu noua sa- iubita (sau

noul iubitl) ... tnaintesa ile vinzi nevestei lui. .

- Un lucru pe care Ii determini sa creada ca 7-au facut. Folosind' aceasta abordare, dusrnanul te face sa te sirntl raspunzator pentru 0 greseala realasau pentru un incident Inseenat. Accidentul aranjat poate Ji orice, de la ~tergerea fisierelor din calculatorul sefulul tau pana la a te face sa crezi eli ai ranit pe clneva fara voie.

Artlstil ntrage-mpinge" se specializeaza In Inscenarea de ac-

cidente auto false. Tntai "lmping", adlca Iti ciocnesc rnasina din spate.Jar apoitl-o "trag", facandu-te sa crezi ca s-au ales cu torticolis sau cu alta vatamare nevazuta, .

Alti escroci tnsceneaza accidente de tip cascadorie (eazaturi, rafturi din rnagazin care se prabusesc peste ei etc.) ~i fac sa para ca evina ta sau a afacerii tale.

De celernai multe ori, ca sa evitam necazurlle (sau seandalul) personale (sau legatede afacerea noastra), .le oferim repede o cornpensatie tnainte de a ajunge In lnstanja. .

Un lucru pe care I-a facutcinev;a"apropiat lor. Lasam totul balta ca sa venim 'in ajutorul celor dragi. Aceeasl actiune este valabila ~i cand cineva amentnta sa dea 'in vileag greselile unuiprleten sau ale cuiva drag (spre exemplu: tipul acela pe care fratele tau, alcoolic, l-a batut pana I-a bagat tn, coma; vizita aceea la clinlca deavorturi ·despre care sora tamai mica nu vrea sa afle pari.niii sau preotul) .

58 Dr, Haha Lung

,

Un lucru pe csre-i determini sa creada ca I-a facut cineva drag lor. Aceeasistrategie ca pentru a-1i face dusmanul sa creada ca a facut ceva.

u1zu/u de scandal. Incazul unor oameni (ex. politidenii), simplul iz de scandal ajunge pentru a pune capat unei cariere pro~itatoare. Mai tii rninteboacana lui Ted Kennedy? . '

II mai 1ii minte pe Chandra 'Levyl Congresmanului Gary Conditnu i s-a atribuit niciodata 0 vina reala, Dar scandalul in sine a fost suficientpentru adistruge complet sansele 'lui Condit de a fi reales.

in mod similar, Michael Jackson n-a fost prins niciodata comitand vreun act necuvenit asupra unui copil. ~itotu~i, odata ce i s-a ad us' acuzatia, .. dupa atalia ani, tot se rnai fac glume pe seama lui.

Asadar, simpla arneninjare ca numele lui (sau numele cuiva drag lui) sa fie ascqat cu un scandal este deajuns uneori pentru a-li deterrnina.dusrnanul !;a faca ce vrei.

Spre exemplu, 1n iunie 2002, FBI a acuzat trei barba]l din Ohio §i Kentucky de conspiratle tn scopul de a extorca, prin e-mail, oamerii din toata tara, Acestia vizau in mod specific vi~ zitatori ai unui sit webcu materialepomograflce cu copii. '

Extorcatorii, care-s! spuneau "Hacker Group 109", i§i contactau Jintele in camerede chat de pe Internet, exprimandu-si interesul de a discutadespre pornografiacu copii. Apoi "i~i urmareau ' jintele pan a acasa" prin e-maif trlmljandu-le oscrisoare desantaj In care arnenintau sa Ie denunte la Politle secretul rnurdar daca nu plateau cu varf §i tndesat..

Douazecl §i unu de oarneni, unii chiardin California, s-au declarat jlnta lncercarii de extorcare (AP,14 .iunie 2002). (Observatie: daca douazeci ~i unu de oameni au denuntat incercarea de santa], potl pune pariu ca au fost vizaji de doua , ori rnaimulti. Cel mai bun aliat al santallstllor este tacerea - frica

sau rusinea - celor pe care-i vlzeaza.) ,

Legaturile de silnge

Dupa 'cum sugereaza denumirea, legaturile de sange te "Ieaga" de alta persoana sau de un grup ca urmare a faptului di ~tie un important secret infam despre tine.

. I Ito;

, Controlu/ minrfi 59

Pe scurt, legaturile de sange sunt doar un alt tip de santa],

specific tnsa, .

, Cultele, bandele de strada salbatice ~i alte grupari crirninale Ie cer viitorilor membri sa-§i "dovedeasca valoarea", adica sa comita infractiuni sau actiunl atroce ~i tabu, inclusiv crlrna, ca sa-§i dovedeasca devotarnentul ~i loialitatea. '

Adevaratul seep pentru a cere astfel de acte din partea re-

o crujilor esteacela de a conferi persoanei care detine conducerea o sabie a lui Damocles pe care 0 poate tine deasupra capului noului membru.

In mod ironic, acest tip de "test" arata 0 slabiciune lnterna a, grupului §i a conducatorului acestuia, arata ca"tnvataturile"~i -pretentia de jratie" In sine nu ajung pentrua asigura loialitatea membrilor.

In functie de grup, aceste teste ce creeaza legaturi de sange

merg de la bizar panala brutal ~i sangeros, _

Spre exemplu, doi crlminali care comit 0 omuddere au grija adesea ca arnandol sa trnpuste victima, pentru ca amandoi sa alba tot atat de mult de pierdut - §i de dezvaluit! - cand sunt prlnsi, ,

In mod similar, cultele Ie cer membrilor sa comita acte pe carestandardele societajii Ie considera rusinoase, Acest lucru contribuie la tnstralnarea ~i mal mare a noului recrut deoamenil llciviiiiatl", care, In mod lesne deintelE~s, ar privi cu dlspre]

, ~i oroare respectivul comportament tabu. 0

Testele de cult documentate de acest fel includ practici sexuale tabu, ce rnerg pana la incest §i. pedofilie, inclusiv acestea, purificare rituala obsesiva (ex. raderea parului din zona genltala ~i' a anusului, stersu] cu pletre tnloc de hattie igieni,ca) '§i chiar automutilare (pan~ la castrate, inclusivaceasta).

De cele maimulte ori; ritualurlle de initlere §i jnvataturile bizare ale unui cult sunt linute secrete, pasamlte pentru ca sunt prea sacre ca sa fie expuse privlrllor iscoditoare ale necredinciosllor, dar In principal flindca metodele §i mitologiile cultului nu rezista daca suntpuse tnlumina·logicii ~I sunt inacceptabile, daca nu chiar de-a dreptul ilegale, dupa standardele socletatii,

60 Dr. Haha Lung

Adu-ti aminte cii membrilor cultului OZN intitulat Poarta Cerului lis-a cerut maitntai castrarea, iar in ultima instanta,

sinuciderea. .

. Tn mod similar, un alt cult OZN, asa-nurnitul Popor al Isla- .. rnulul condus de Louis Farrakhan, tltnvata pe adepti ca In jurul Pamantului se roteste 0 nava spatlala uria~a, invlzibila, nurnita ,,~oata Mama"; construita cu 0 lnalta tehnologie afro cent rica. .

Adepjii lui Farrakhan nuostenesc sa se laude Intre ei ca tntr-o zl (curaridl) acest OZN ascuns va abate asupra Pamantului moartea_ ~i distrugerea, curatandu-I de totidusrnanll Poporului lslamului, insa nudiscuta nlclodata despre Roata Mama cu cei dlnafara ~i sunt stanjenili (pe buna dreptate) cand Ii se pun intrebarl despre aceasta credinta ridicola,

Louis Farrakhan susjine ca a fost luat la bordul acestui·OZN 1n ,- 985 .. (Vezi publlcajia oflclala a cultului, Final Call, noiembrie

1989J •. -

Credinja In Roata Mama (numita uneori "Avionul Mama" ~i .: nNava Mama") este stimulata de afirrnatia lui Elijah Poole, tntemeietorul cultului, cum ca 'rasa neagra a aparut peLuna acum 66 dernii de miliarde de ani.

La fel ca in majoritatea cultelor, a arata un chip publicului ~i un altul .c.. teoretic, adevaratul tau chip ~i adevarata lntentle - adeptilor fanatici este otradltie veche a liderilor Poporului Islamulul, Intemeietorul cultului, Elijah Poole, alias Elijah Muhammed (1897 - 197s), a fostadeptul unui geniu autentic al ~tiinlei negre, pe nume Noble Drew Ali, lntemeietorul Templului ~tiin·lei Maure. Dar in 1931 i cand a sosit momentul sa confectloneze o ndescendenta rnistica" pentru Poporullslamului, proaspat infiintat de el, inloc sa-l recunoascalul Ali meritele pentruinstruirea ~i lnsplratia sa, Poole ainventatun mentor fictiv, pe nume W.O. Fard (In prezent scrls "Farad").

Tn prezent, in timp ce revizlonistii Poporului Islamului se . straduiesc sa identlflce candidati pentru personajul istoric W.D. Fatd, adevarata origine englezeasca '- nuaraba - a numelui "Fard" dezvaluie adevarul: "a farda" tnseamna "a vopsifata", "a spoi", mai ales a spoi adevarul. Altfel spus,a arata un chip adeptilor tai ~i un altul (talslrestului lurnll.

Contro/ul mintii 61

Acestea fiind spuse, istoria ~i mitologia Poporului Islamului constituie 0 materie de studiu obligatorie pentru oricine studiaza serios ~tiinta neagra. Cu posibila exceptie a mormonilor ~i a martorilor lui lehova, nu vei gasi exemplu mai bun-'- mai bizar! - de cult religios domestic american. (Vezi partea a III-a.)· -

lmparta~irea unei astfel de prefacatorliIca sa nu rnai vorbim de a crede ·intr-o asemenea nascoclreuti leaga ~i mai strans pe membrii cultului, la fel de sigur cum 0 fac )egaturile de sange" rnai brutale,

Spa/area creieru/ui

Obiettivul spalarii creierului este dublu, dar sirnplu; iti iau identitatea, iar apoi iii dau alta identitate, mai potrlvita cusco-

purile mele. .

Strategiaprin care realizez asta cuprinde doua etape:

Etapa unu: te dararn.

Etapa dol: te recladesc la loc,

Urmeaza mai multe tactici ~i odiversitate nesfarslta de te;hniei pe care Ie pot tncorpora tn.aceste doua etape.

Dragostea §i spa/area creieru/ui

. Spalarea creierului searnanafoarte rnult cu tndragostirea. Cand lncepem sa ne tndragostlm, tindem sa trecem cu ve~ . derea defecte/e evidente ale partenerului, acele "Iucruri rnarunte"

care, ulterior, ne vor scoate din rnintil .

lndragostili pana peste cap, ne sacriflcam propriile dorin]e ~i nevoi ca sa-l facem pe celalaltfericit, Abia mai tarziu vom ajunge sadeplangern toate oportunitatile pierdute, cariera la care- am

renuntat, _ _

, in scurt tlrnp, celalalt incepe sane schimbe; latnceput, ndoarputin". Dar pana sa ne dam seama bine ce se intampla, ne tmbracarn altfel, vorbim altfel, gandlrn altfel. Ne dam jos barba sau ne lasam 'barba doar ca sa ne muljumim partenera. in ultima instanja, intr-o relalie "toxica", ne schirnbarn identitatea ca 513.-1 multumlrn pecelalalt,

Aceste "simptome" ale lndragostlrii oglindescetapele spalarii creierului:

I,

I,

!

~ - : I I

~:.: • I

62 ' Dr. Haha Ll.lng

• 'Trecem cu vederea defecte evidente, atat ale nmesajului", cat ~i ale .nmesageruluiil. '

• Ne sacrificam propriile dorinte ~i nevoi ca sa-I facem feridt pe cel care ne spala creieruJ.

• Devenim attii, schimbandu-ne.identitatea pentru a se potrivi cu realitatea creata de cel care ne spala creierul.

:.'.' I

I:!" .

uBalu/H identitalii

Inprezent, furtul de identitate provoaca multa lngrijorare - dneva ili fura cartea de credit sau codul numeric: personal. Dar spalarea creierului este adevaratulfurt de ldentitate. ,

Din ce-sl deriva dusrnanul tau identitatea? Intre identltate ~i putere exlsta:o legatura cornplexa. (Vezi nCele cinci tipuri de putere" din capitolul 2.)

Odata ce afli cu ce se lIidentifica" dusrnariul tau - fiindca lucrurile cu.care ne ldentificam sunt identitatea 'noastra -, poti sa folosesti una saumai multe dintre strategiile ucigase ca sa-i furi acea identitate, iarapoi sa-i oferi alta rioua, mai potrivlta cu noua .

realitate pe care i-ai creat-e. .

in ultima instanta, puterea spalaril creierului sta in "bat", puterea de a pedepsi victima. La tnceput, acest bat al spalarii creierului poate fi pedeapsa fizica propriu-zisa, dar pe masura ce .:

, spalarea creierului avanssaza, pedeapsa fizica (nstimulentul") , . lasa locul pedepsei psihice, un bal mult mai subtil ~i mult rnai insidios decatcel pe care-l folosesc cand tiranizez pur ~i simplu peclneva.

Cand "tiranizezll (urrnatoarea stratagem a ucigasa), te pedepsesc cu batulpentru ca n-ai facut ce Ii-am cerut.

Dupa ce reusesc sa-ti/spal creierul, ili dau cu incredere batul, .. iar tu te pedepsesti singurfilndca nu teridid la rnaltimea astep-

tari lor mele!' .

. Cand fad pedneva sase tndolasca de sirie, sa se schimbe ~i chiar sase pedepseasca singur, asta constituledovada suprema

caai reusit sa-i spell creierul, '

Cum iIi dai seama daca !i-a fost spa/at creieru/ lndlciulnumarul unu: te temi sa puilntrebari. Uneori, dovada ca ti-a fost spalat creierul constatn ceea ce nu fad, nu 1n

ceea ce fad. " '

Contro/ul ~inlii 63

~\

Daca 1ti tii vreodata lirnba in frau cand ~tii ca un om (seful tau, liderul politic,predicatoru[ sau profesorul) se 1n~ala teribll sau daca te surprinzi lnventandu-l scuze, tncercand sa contribui la ascunderea sau rationallzarea contradictiilor din cornporta-, mentullui, tnseamna ca ai fost deja supus, 1ntr-o anurnita rnasura, la spalarea creierul ui.

in timp ce rna docurnentam pentru cartea defata, am avut motive sa-i cercetez pe membril unui cult musulman din nordul statului Ohio pecare imamul (liderul) ii 1nvata sa se roage spre

Mecca stand cu fata.spre nord-est. .

Indiferent cate dovezi (globuri parnantestl, harti care arata latitudinea ~i'longitudinea) li se ofera, adepjii acestui imam nu pot fi convinsi ca direcjia e gresita.

~i mai rau prevestitor este faptul ca adepjii - chiar ~i cei din cercul intim - se tern sa se tndolasca de conducatorul lor, Acestia se tern cal daca-i dovedesc liderului ca se in~ala in prlvinta unui lucru atat de banal ca interpretarea corecta a unei harti simple, existasanse mari ca el sa se tnsele ~i cu privire la interpretarea

. IIvointei'luiAllah", ceva mai misterioasa.·

(Sa .speram ca nici unul dintre adeptiicreduli ai acestui

imam nustie sa piloteze un avion t'u reactiel) . .

, lndiciul nurnarul doi ca li-a fost spalat creierul este faptul di

te surprinzi fa.cand lucruri pe care nici mort nu le-al fi facut cu un an in urma, nulucruri bune, ci lucruri rele ~i bizare.

. Spre exernplu, daca te-a convlns cineva ca pentru a objine "mantuirea" trebuie sa tndeplinesti ritual uri, cum ar(isa te stergi la fundcu ~a'pte pietre sau sa te drcumcizi spontancuo pereche de foarfed de gr~dinarit ruginite ... s-arputea sa ti se f spalat nilel creierul,

. ~i totusl, de foarte multe.orl, chiar ~i atunci-cand un membru cu creierul spalat al unui cult banuieste oa a fost tras pe sfoara, in loc saiasa din cult, i~i dubleaza eforturile de a-i recruta pe altli ~i a-i atrage in I urnea inveritata a cultului. in felul acesta, dovedeste ca toji sunt.la fel de creduli cum a fost ~i cum conti-

, nua sa fie el. '. .

Nefericirea cere tovara~ie ... la fel ~i prostia.

Cultele ~tiu cal cucat au mai multeoi 1n turmacu atat vor ave a mai multa lIiegitirnitate" ca IIreligie recunoscuta".

64 Dr. Haha Lung

$i eu cat cultul meu are mai-rnulti rnembri, eu atat pot avea pretentil rnai mari de monopol asupra Adevarului, Majoritatea confeqioneaza realitatea. Dar'nu uita: doar fiindca ; , un cult are un millard de membri, asta nu schimba faptul eli este

uncu~ ,r '

Uneori, .chiar §i eel mai mare Galilei, chiar §i eel mai fucid da Vinci trebuie sa-§i rnuste limba ca sa nu devina urrnatoarea surcea care hraneste rugul aprins de ignoranti.

, ' ' 1

Cum sa premtampini spa/area creieru/ui

',' Tn pri':lu[ rand, nu 'Inceta sa pui intrebarl. Nu-jirnusca llrnba

nlciodata. In al doilea rand, nu te multurni nlciodata sa Hcantiln struna de dragul inlelegerii". Nu te lasa convins s~.J,te prefacisi atat~.Nu te convinge singur di lin-are ce sa fie rau daca rnerg , doarla 0 [ntrunlre.jascult.doar ce au de spus, Ie cant in struna 6 .

vreme". " '

Capitol 1,.1 I 1 , versetull din Bib/-ia 5p~/arii creierului;HAspune tnseamna a crede. A crede duce la aactiona, Ce facem, asia '

devenim". .' -

ln al treilea rand, formeaza-ti 0 identitate reala, nu una im- , provlzatacare depinde de factori externi (ex. cati cercei ai pe' corp, marimea Bibliei pe care 0 porti sub brat, roba caraghioasa " pe care ti se cere s-o porti, cat delunga e barba ta, llmba strl'iina ' pe care 0 vorbestl mai fluent dedit pe cea materna). (Vezi IIPU- ' ' terea functiei", In capitolul 2.)

Tine rninte: adevarata putere vinemereu dlnauntru. lnteresul fala de IIspalarea creierului" in epoca rnodernaa aparut cu adevarat dup~ ce s-a aflat ca nord-coreenii foloseau

. tehnicile de indoctrinare chineze Hsf hao asupra prizonierilor ' de razbol din NATO. Ingrijorall ca't~ri[e comunistear putea obline avantaiul tn ceea cepriveste manipularea psihica, agentiile occidentale de informatii au lnceput sa investeascamiliarde in studierea §tiintei negre, cercetand totul, dela r~zboiul psiliologic , la seruri psihotrope ale adevarului, de la asasini tnzestrap cu per':' ceptie extrasenzoriala pana la dispozitive psihotronice concepute sa domine mintea. Aceste cercetariau continuat ,....: -cu ' aceeasl vigoare _;; pana In prezent. Numai,denumirile s-au schimbat, nu §i obiectivu/!

". I h_,1

Controlul mintii 65

Dar.daca termenul "spalarea creierului" are 0 vechime de cincizeci de ani, tehnicilede spalare a creierului exista de secole: (Ma,i multe des pre acest subiect in partea a 111-a, "Genii §i nebunl")

Reciteste "Adevarul despre spalarea creierului" in The Black , I . SCience (Lung §i Prowant, 2001)".

Tirenizeree

HDeseori, me§te§ugul expertufui in anihifarea minlii se reduce fa simpfa ameninlare. " Lung ~i Prowant, The 8Ja'ck Science

lndiferentdacaeste yorba de arnenintarea de gradinita "Da-mi banii de covrig, cat daca nu; lti trag 6 scatoalca" sau de "Pune-te cu mine §i-Ji rad tara de pe fata parnantului cu bombe atomice", tncepand 'de pe terenul de joaca,pana pe teremil de

lupta, "jocul de-a tiranlzarea" e teafar §i nevatamat. '

Puterea tlranuluieste :balul". (Bomba atornica e doar un b~t mai mare §i mai radioactiv!) Cand te decizi sa-ti tiranizezidusrnanul, ai de ales intre a folosi 0 stratagems psihica sau una fiziGii. Altfel spus, i te pui In cale §i~1 oprestl cu a stratagems pslhologica, atacandu-l psihtc. Sau, daca nu, potisa adopji 0 abordare fizica ~i sa-i tabacestl fundul.

Tiranizarea ment~/a

Nindr~ptand,primul atac spre min tea inamic;_i/or no§tri, putem efimina nevoia de a pune ameninlarife in practica print~n atac fizic propriu-zis. "

Lung, Cao Dai Kung-fu,

in bisericlle europene rnedievale, picturile religioase §i icoanele erau realizate folosind a tehnica nurnlta trompe l'oeil ("tn, selarea ochiului", In francezal, pentru a da impresia ca, ochii lui lisus, ai Fecioarei Maria §i ai tuturor sfinjtlor Ii "urmareau" pe enoriasi prin tncapere.

, Aceasta forma subtlla de tiranlzare era (§i este §i acum!) suficienta pe!ltru ade§tepta vinovatia celor mai multi, enoriasi §i

• Vezi ~i Spa/area creieru/ui. Stiinfa manipu/arii, de Kathleen Taylor, Edltura Paralela45, 2007 (n. tr.).

:,::

r:

,

1:,:.

I ,i·

"j

, .r

66 Dr. Haha Lung

a-i determina, astfel, sa bage mana mai adanc tn buzunar cand Tncepea sa circule talerul de cheta,

Celebrul poster de recrutare american din primul r~zboi . rnondial (cel lzbucnlt In 1914), cu chipul sever al uunchiului Sam" aratand cu degetul spre promitatorul (sau amenlntatorujj) 1/ Te vreau!", folosea aceeasl .tehnica a ochilor atintitlspre privi- • tor. Panourile de publicitate stradala rnoderne, cu frumoasa sumar tmbracata, care pare incapabila sa-§i desprinda ochii de la

. tine ... pana nu cumperi produsul pe care-I trarnbiteaza, folosesc ~i ele aceasta abordare.:

. Fireste ca tu nu estl vulnerabillao manipulare bulevardiera atat de IIbatatoare la ochi", (l+e-he-hel)

Ai. fisurprins sa afli cat de rnulte "stratageme de tiranizare" . psihologice, unele mai subtila.altele mai fati§e, te vizeaza in fie- • care zi. ~i, In plus, cat de multe dintre reclarnele respective t§i

ating tinta: • .

Noutatea. Daca e "nou" §i "imbunatalitH, trebuie sa-l avem .. Rsritstee. Diamantele sunt mai rare decat pietrele obisnuite, asa di diamantele sunt mai scumpe, a§a di vrem diarnante. Daca e "ceva unic", I/obiect de colecjie", trebuie sa-l avem.

Cu cat exista 0 cantitate rnai mica dintr-un artrcol, cu atat mai mare e probabilitatea ,ca 110 sa lise epuizeze stocull" §i cu atattrebuie sa-I obtinem mai repede.

Specialigiiln publicitate - §i escrocii - stlu acest lucru §i, tocmai de aceea, ne avertizeaza mereu ca articolul pe care-l vand e rar sau se epuizeaza rapid.

Timpul. in fiecare zi suntem tiranizati de oferte cu limita de tlrnp sau trebuie sa nezorirn casa nu pierdem IIreducerea de prejuria secolulul". Acest joe al grabei este una dintre abordarlle preferate ale agentli lor de publicitate.

Infractorii maestri lntr-ale escrocheriei 1~i forteaza §i e'i 1I1intele" sa ia hotararl tntr-o cllplta, privandu-sl victimele de timpul . necesar pentru a-~i da seama ca sunt trase pe sfoara.

Tn mod similar, cultele religioase nu obosesc sa ne aminteasca intruna ca rnantuirea e 0 Hoferta cu limita de tirnp", ca

nsfar§itul e aproape"! .

Putini oameni functioneaza bine suo presiune. Eleganja in bataia focului e 0 aptitudine dobandlta, Calculele facute lmpo- ..

. I /'.'

Con(ro/u/ minlii 67

-_ .

triva dusrnanul ui nostru trebuie sa fie dureros de lente. lar actiu-

nea lmpotriva lui, naucitorde rapidal

Var~ta. Varsta este modulln care ne terorizeaza la modul personaltimpul. Agenjiile de publicitate stiu acest Jucru §i ca~tiga millarde prornitand sa.ne.arate cum putem sa evitarn tmbatranl-. rea, 5-0 lncetinirn §i chiar sa-i anihilam efectele.

~ichiar daca reusim sa ne convingern ca 1m batrani rea nu ne deranjeaza, ca IIvarstanu conteaza", adevarul este ca varsta chiar conteaza, chiar §i nurnai pentru oamenii cu care avem de a.face in fiecare zi ~i care se grabesc sa facapresupuneri bazate pe varsta pe care 0 aratarn,

Atribuim oamenilor caracteristici stereotipe bazate pe varsta: adolescentii sunt plini de anxietate §i rebell, barbalii de varsta rnijlode tree prin crizatiplca varstei, Femeile care se apropie de treizeci de ani aud cum ticaie ceasul biologic. Mai tarzlu, dupace ' copiii lor devenljl adulti pleaca de acasa, femeile sunt afectate.de .sindromul "cuibului gol", lar varstnicii sunt cutotil dernodatl, cu gandire rigida, incapatanali §i senili,

. Stereotipuri, desigur. Dar, la fel ca rnultestereotipuri, sunt bazate pe unele realitati,

Potrivit psihologului Erik Erikson (1902 - 1994), oamenii traverseaza pe parcursul vietii opt .stadf psihosociale". in fiecare stadiu exista osarcinade indeplinit.sau un obiectiv de atins. indeplinirea fiecarei .sarclnl" (1n stadiul adecvat ei) ne pregateste mai bine sa intrarn in urmatorul stadiu :al .vietii. Nereusita in de-

. -plinirli sarcinii alocatetn fiecare stadiu ne tmpiedicadezvoltarea in ansamblulei, declanseazanevroze.si ne afecteaza capacitatea 'de a ne .confrunta cu viaja in general. .

Nietzschearspune ca nevoia noastra de a tndepllni aceste Hsarcinill estedoar 0 alta dovada 'in.sprijinuillvointei deputere", acel imbold tnnascut care ne tndeamna sa dobandirn noi aptitudini ~i mai multa putere, acestea facandu-ne, la randulIor, sa fi mai bine pregatiti pentru supravietuire §i noi cuceriri. (Vezi "Cele cinci tipurl de putere" din. capitolul 2.) .

Din perspectiva §tiintei negre, cunoasterea varstei individului pe care-I vizarn (sau a stadiului in care se afla) ne ajuta sa al- ' catuirn 0 strategie conceputa special pentru a-i exploata nevoia de a indeplini sarcina eriksoniana care-l obsedeaza In acel moment

• ,f'

68 Dr. Haha Lung

Ca urrnare, ne rnodelam limbajulsl comportarea in functie, de varsta ~i stadiul persoanei: cu un adolescent (care se lupta " sa-~i contureze identitatea) vorbim altfel decat cu urr barbat trecut de cincizeci de ani, care are nevoie sa slrnta ca tnca-~i rnai ' poate aduce contributia in viat~i.

Conformismul. "Opinia publica" este doar denumirea adulta pentru "presiunea din partea egalilor".

Experlmentele efectuate de psihologi au ararat tn repetate randuri -ca individul cedeaza foarte usortn fata volntel majorita- ' tii, til cel pujin 0 treime din situajii (Blass, 2002: 71). ,

t\Je place tuturor sa credem ca suntem spirite rebele, singu- ' ratici carora nu Ie pas a ce cred altii, Dar adevarul este di ceilal]! " oameni - ~i parerea lor despre noi - au foarte mult de a face cu definirea identitatii .noastre ~i~ deci, arealltatil noastre.

(and toata lumeaface un anumit lucru, e greu sa stam deer ' parte, singuri ~i sa neimpot~ivim tentapel.Cand fanfara trece pe strada, e greu sa n-o urrnam, '- , '

Cercetarile efectuate .de-psihologulErich Fromm (1900 - 1980) l-au determinat sa conch ida ca cei mai multi dintre noi i~i extrag identitatea din asocierea cu aljl oarneni, A~a ca ne pasa de

pare rea altora. '

Biserica, locul de rnunca, scoala, cluburile sociale,toate ne influenjeaza, convingandu-ne, prin tiranizare uneori subtila, alteori nu tocmai subtila, sa' ne conformarn volntei majoritatii..: (Vezi "Cunoa~te-ti mediul", in capitolul 1;)

Max Stirner, anarhist din secolul al XIX-lea, a protestat vehement fala de "tirania rnaselor", fala de faptul ca vocea individualismului este muir prea des acoperita de rnormalala netncetata ~i de oscilatlile.rnentale ale maselor ignorante.

Asta ar fiaceeasl majoritate jefuitoare a spiritului pe care

Nietzsche a nurnit-o "turma~. '

'[ine minte:,majoritatea creeaza realitatea. ~i indivldulcare se poate tmpotrivi .obezulul caracter suparator al majoritalii na- '

tange este 0' raritate. ' _ ' '

Ststutul. Un studiuefectuat recent tn San Francisco a ararat , ca ~oferjj frustratl claxoneaza mai putin sau asteaptasemniflcativ mai mult timp inainte de a claxona ma~inile de lux care zabovesc cand semaforul e verde.

~ \i

",I II,

Contralul min!ii 69

Fie ca recunoastern, fie ca nu, ne plecam in fata celor cu starut superior, fie el real sau imaginar. Uneori: 0 facem constient, dar de cele mai rnulte ori 0 facemincon~tient. (Observatie: .se cheama "pupat in fund" numai cand nu e~ti constient ca pupi 'in fund. Altfel, se cheama stra~egie!)

Obsesia noastra in ceea ce priveste loculpe care-l ocupam in ierarhie nu-siare radacinile in vreo vanitate modema.rci este o remlniscenta fireasca din vremurile mai putin evoluate, cand ~eful haitel manca tntotdeauna.prlrnul, iar' cel mal tncet, coada

cozii, ramanea flamand., " '

, 'Autoritatea; Blass (2002) afirma: HN-aveam nevoie de Milgram ca sa ~timea tindem sa dam ascultare ordinelor" (pagina 73). in

i lunie '2002, emisiuneade televiziune IntitulataSpy- TV (gen Camera. aseunsa .. .pe taramul drogajilorl), sortita sa nu reziste mult, a avut un episod in care trei barbatl dabuna-credinta (In mod dudat, un negru, un. alb ~i un hispanic) au fost angalati ca paznici de noapte pentru un depozit aparent inofensiv.

Unul dupa altul, barbaJii au fost instalati in ghereta de paz a dinfata depozituluisi au prirnit de la noullor ~ef instructiunl sa-l cheme prin statia de emisie-receptie daca se intampla ceva rtneobi~Auit". Nid unul dlntre ei nu s-a obosit sa tntrebe ce pa-

zeste in depozit. ' ' i •

lmediat dup~ plecarea sefului, un barbat care parea sa fie f.inut prizonier (!)' a tnceput sa-! implore pe paznic, printr-o fereastra sparta, sa-J ellbereze.

De~i evident tncurcajl, in loc sa se grabeasca sa-I ellbereze pe omul care se ruga de ei, eei trei paznici I-au iriforrnatpe ~ef

prin statle. , "

in timp ce paznicul astepta afara, sefula dat buzna 'in depozit. lar pazniculrcu toate ca putea sa audaclar tipetele prlzonierului,aparent torturat de ~ef, n-a protestat cat~~i de pujln. Mai tarziu, fiecare dintre paznici a zarit un altprizonler care evada pe o scara proptita de zldullateralal cladlrli. Din nou, paznidi tl cheama pe ~ef, care iese In fuga ~i lncepe sa-l tortureze pe evadat, aparent adrnlnlstrandu-i electrosocuri puternice, dupa care-l

tara~te peprizonierul chinuit lnapoi in cladire, .

Chlar ~i dupa aceasta .scena lngrozitoare, numai paznicul hispanic rnormale un pro~est slab. in duda acestui lucru, toti trel

I."

i.

70 Dr. Haha Lung

,',

:~I

se tntorc la paza cladirii, dar lnainte de asta, seful Ie arata un ~ buton despre care spline di va activa gardul electrificat la 50000 . de volji, cusarma ghimpata deasupra, ce lnconjoara depozitul. lrnediat ce seful dispare dupa colt, un grup mare deilprizoriieri" da navalii brusc din cladire ~i oamenii lncep sase catere

pe gard, evident dispera]i Sa evadeze. ,

Fara ezitsre, dol dintre paznici apasa butonul care activeaza gardul selectriflcat", Pe urrna, cei dol, albul ~i negrul, stau ~i se I uita cum sar scantei ~i prizonierii se zvarcolesc pe gard, IIprajindu-se" in chinuri vizibile.

Numai paznicul hispanic se revoltalmpotrivaautorltatli, nu . doar refuzand sa apese butonul, ci lrnpledicandu-l fizic pe seful intors la fala locului sa apese chiar el pe buton ~i lncurajandu-l

verbal pe prizonieri sa fuga. .

Oricat de arnuzant arfi acest episoddln Spy-TV, el nu face .... decatsa confirme ceeace a dovedit psihologulStanleyMilgram (1933'-:- 1984) in anii '60 cu experimentele sale despre supunere. '.

Milgram a reuslt sa constranganiste student! sa le adminis-." treze unor colegi ceea ce ei credeauca sunt electrosocuri dure- . roase. A reusit aceasta ufara·a folosi puteri coercitlve, ci doar un aer sever de eficlenja rnecanica, C:U privire trnpletrlta" (Blass, -2002:70).

Suntern educa]i inca de la nastere sa ne supunem autorltajll: parintllor, profesorilor ~i preotllor, antrenorului de fotbal, ser-' gentului de instructle, sefilor, polljistllor ~i politicienilor.

Societajile rnarejesunt imaginate de 0 mana de rnin]i luminate: sunt tnfaptulte prin.sudoarea, sangele ~i laerimile catorva curajosi: dar, in mod inevitabil, societatile sunt lntrejinute prin ' truda zilnica ~i supunerea rnuta in fataautoritatii a milioanelor de indivlzi banali~i,Tara minte..'

lara~i, vina apartlneevolujiel..ln salbatide, ai doar 0 singura ~ansa sa-l provocipe seful haitel. Daca esuezi, nu mai trebuie sa-ti faci griji cum tti vei procura urrnatoarea rnasa ... fiindca tu e~ti urmatoarea lui rnasa! .

Poate ca. ~i nevoie sa-ti reamintesc vechea zicala ehinezeasca "Nu loviun rege decat daca esti sigur .ca pop sa-l uclzl". (Rebe!ii tind sa alba 0 viala foarte palpitanta ~i toene seurta.)

i'l

I

,'I /1-,1

Controlul min!ii71 .

Tiranizarea fizic;a

"Dupa ce i-ai prins de bDa§e~ inima §i min tea lor iIi aparlin. N G. Gordon Liddy

Cand amenintarea cu forta nu da rezultate, exista lntot-

deauna fot1a propriu-zisa!' ,

, Celelalte stratageme ucigase - orbirea, mituirea, ~,antajul, legaturile de sange, spalarea creierului ~i chiar tiranizarea psihica - se bazeazatoatepe zapacirea mintii dusmanului.

Tiranizarea fiziea tnsa nu zapaceste rnintea dusrnanului, ci-i zdrobe~te capul cu totull

Hai sa nu irosim timp cu repetarea de fraze rasuflate precum II Violenta este ultima solutie a lgnoranjilor" ~i II Vlolenta nu razolvariiciodata nimic". Sigur ca rezolva.

lstoriae plina cu exemple de sftualii In .care violenta bine . plasata a tmpiadlcatrazboaie, a pus capat tiraniei di~atorilor n~buni sla pretntampinat ascensiunea celorcare vorau sa Ie ra locul.

Mao Tse-Dun (1893 -1976) cunostea formula magica: "Pu-

terea politlca vine.lntotdeauna dintr-o teava de arma". Altfel spus, puterea politica este oblinuta prin arneniritarea cu violenta sau prin folosirea proprlu-zisa a violentel.

Daca aceasta idee te ~oche(iza profund saulti lezeaza sensibilitatea, poate ca ar trebui sa cltesti Harry Potter, nu Contro-

lui mintu. .'

Maturizeaza-te! De foarte multe ori, violenta este modalitatea 7n care se facetreabain lumea reala, Trairn din [eagan ~i ,pana-n'mormant sub, arnenintarea violentei,

Toate cursurile de' parental progresist din lume nu pot sehimba faptul ca,atunei cand toate celelalte metode esueaza, mama ~i tata au putereade a administra pujtna IIviolentaU peste-

rlorului tau. . ,

Tn unele parti ale lumii, profesoril au voie ~i aeum sa bata I,a fund elevii. Crezi ea polijistul glurneste cand striga IIStai sau trag!"? ~icu ce "actlvitatell crezlca se .ocupa fortele armate?

Cultele religioase vorbesc mult despre iubire, .dar dincolo de asta se afla amenintarea vlolenta cu clomageala Re care ne-o va administra zeitatea lor tnsetata de sange noua, necredinciosilor, la [udecata de Apoi.

72 Dr. Haha Lung

Teroristii sunt ~i ei tirani. Uita-te ·ce a reusit sa faca 0 mana' de tiranica acestla - care nu s-au temut sa faca uz de violenta -'

la 11 septembrie. .

Din pacate, adevarul este ca vlolenja - tira~izareafiziea - '. este un mare factor motivator odata cenegocierile IIdvilizate"' esueaza ... sau cand stratagernele ucigase anterioare ajungla

urechi surde.1n Discursuri, In 1531, Machiavelli afirma; '

1I0amenii sunt mana]! in principal de doua trairi sU-, fletesti: iubirea §i frica. Un principe are de ales tntre

a se faeeiubit sau a se face ternut, Tneele din urma, principelui carese face temut i se arata de obicei mai rnulta supunere decat principelui eare se bizuie pe

, iubire, iar ordinele sale sunt urmate rnai repedesi intocmai" (111:2).

, ingroparea

~, "Cand societatease alIa in fa§a; oamenii se dislingeaupr;n cantilatea de lorJa bruta de care d#puneau. Astazi, aflaJi

,«fie culmile civiliza1ieilO, dupa. cum ne place atar de mult

sa spunem, procedam la fel, door di mai pu1i" direct. N Marehizul Donatien Alphonse Prancols de Sade, 1797

Observatie ~i predictie: praful de pu~ea aschimbat pe vecie tehnica razbolului, lnlocuind forta fizlca cu energia ehimidl.La , fel, astazi tralrn intr-o lurne ce se schimba rapid ~i in care inforrnatla tnlocuieste treptat toate celelalte forme de IIpersuasiune". '

, ~i totusi, e tndolelnic ca va veri vreodata 0 vreme In ~re ra-, tiunea singura ne va solutiona toate problemele ~i ne va rezolva '

toate controversele. .

Oricat de evidenta ar fl solutla, pare sa existe de fiecare data " un neghiob care.orlcat de ~ubreda i-ar fi pozljla, tmpiedlca pro- .' gresul, un nemernic ce nu asculta de logica ~i care refuza sa " creada ca clopotele bat pentru el. Pentru un astfel de ins nu ajunge persuasiunea, oricat de rnulta,

~i asta e punctul In care intra In joe Regulife lui Hasan.

Hasan ibn Sabbah, Intemeietorul temutului cult din -secolul al XI~lea din Orientul Mijlociu numit Asasinii (Hashishin), ~i-a'

Controlul minfii 73

invatat adeptii ca.orice problema poate fi rezolvata fie prin (1) educare, fie prin (2)asasinare (Lung, 1997 b).

In euvinte simple: ar trebui sa incerci mai intaj sa-l "eduei"

pe eel care-t! stain cale. , ," ,

Un oflclal aflat In calea lui Hasan se trezea intr-o dlmineata ~i gasea un pumnal infipt in perna,'langa capullui. Oricine nu s~ Hisa educat prin lectla oferita de Hasan la rnornentul oportun (~l nu erau prea multi.!) era pur ~i simplu ucis.

Se facea 0 incercare similara de a-I educa pe neferidtul (hm!) care-l tnlocuia pe raposat. .. ad infinitum, pana cand functia respeetiva ajungea sa fie ocupata. de un individ dispus sa se lase educat". Machiavelli (1531) 'spunea: "Niciun principe nu trebUie sa se grabease~sa faca varsarede sange, decat daca nu " exista nicio altacale, ~i asta se intampla rareori" (Discursuri,

Ill: 19).

In sfarsit, dar nu eel mai putln important, exista 0 ultima stra-

tagema uclgasade rernarcatcea mai importanta dintr~ toate. Ea poate fi axprimata astfel: "Ai faceblne sa-ti pazesti fundul!" Siai , face bine sa-tistudiezi du~manullnainte ea acesta sa ajunga sa stapanease~ stratagemele ucigase mai repede -e- ~i mal bine - decat tine!

"in razboi,cu cat pol; sa~Ji masche-z; mal bine ;ntenJia §; unghiul de alae, cu atat a; §anse mal msri sHi nauCe§ti du§manul, sa·1 baJi §i apo; sa-11ngr'opi. N

Lung, 'CaD Da; Kung-fu '

/

, I

. '

I' I '~ - . '

Partea a II-a

DEPRI NDEREA LA PERFECTI E

A JOCULUI .

,.Am de venit flexibili, iidaptabil; §iversati/i - speciali§ti in . improvizaJie §i inovare -, ehiar daea din simplul motiv ea a trebuit s-o 'tecem eel sa suprav;eluim. d

J. Paul Getty"

Introducere .

In partea I, .Percepjie ~i putere", am aflat ca.tevadintre abor-

darile ~i strategiile generale folosite in controlul mintii. ' .

Acum, in partea all-a, "Deprinderealaperfec:tie ajocului", ne vom perfections, concentrandu-ne asupra unor cunostinje ~i tactici mal concrete, menite sa ne ajutesa furarn cu mai mare u§urinta,metodele de control al mintii ~i de manipularefolosite de geniile ~i nebunii cu care vom face cuno~tinla in partea a III-a.

Da, am spus tntr-adevar sa Ie "furam" rnetodele, E eel mai bland lucru pe care ni I-ar face acestl maestri nernilosi ai rnutilarii mentale, cu eel mai mic prilejl .

~,·r :

\ '.

Capitolul 4

Ciirele in controlul mint;; (Resurgenta) I

De-a lungul secolelor, nenurnarate scoli ale ~tiintei negra-au elaborat programe de studiu ~}cheme sistratageme », unele bogate, altele doar exagerate.jnsa menite toate sa ajute la deschiderea fortata a scoicii incapatanate a rnintii. Unele dintre aceste rnetode au fost modelatede confruntarea cu realitatile vrernuri-.' lor ~i clirnatului lor ~i poate ca sunt mai potrivite pentru acestea,

Alte metode au aplicabilitate mai larg'a ~i sunt la fel de viabile ~ daca nu chlar malefice! - astazi pe cat erau.cu secole in urma, cand au fost concepute_. .

Oricum ar fi, toate rnerita atentia noastra, a celor care studiem ~tiinta neagra.

Shuhari: Cereul unic

;Cand te treze§(i inconjvrat pa;'a fa brau de afigatori, adu-liaminte ca a; venit sa asanezi mla§tina. N Lyndon Baines Johnson'

In Europa rnedievala, ori de cate ori 0 disputa intre sateni arneninta sa creeze tulburarl in comunitate, certaretii erau admonestaji cu fraza nPastrali blserlca tn mijlocul satului": altfel spus, li se cerea sa se coocentreze pe imaginea de ansamblu, din acel moment, sa se gandeasca la efectul disputei lor rnarunte asu-

pra cornunitatii ~i a semenilor lor. . .

Concentrarea este tntotdeauna misiunea prlnclpala.In c1ipa in care ne plerdern concentrarea, oricare ne-ar f obiectivul, totul

e' pierdut. .

Daca dusmanul ne poate distrage atentia, fie ~i 0 cllpa, atat iiajunge ca sa-~i infiga cutitul in coastele noastre, indiferent daca e tnarmat cu.o arma fizidi sau cu un pumnal psihic. Distragerea este poarta catre moarte.

I' \1 •.. ,

Controlul minfii ·77

De aceea, narta distragerii" este omaterie de studiu obliga-

torie la nlnstitutul~tiinlei negre", .

De la expertii in razboi psihologic la escrocii de duzina, de la magicianul care face un porumbel sa dispara la conspiratorul care te face pe tine sa disparl, 0 foarte mare parte din ~tiinta neagra(controlul rninjii) se reduce la simpla distragere.

Tao: uite-o, nu e

Fizica rnoderna cauta intruna asa-numlta "teorie unificata a campului", 0 ecuajle unicaprin care sa coreleze ~i sa explice

totultn univers. .

Taoistii chinezi au de secole tntregi propria teorie uniflcata

a campului. 0 numesc Tao. .

Tao este forta unlca dinUnivers. De fapt, Taoeste UniversuI. Asa cum un balon e plin cu aer ~i totodata inconjurat de aer, la fel, Tao ne lnconjoara, ne umple ~i ne anima. Suntem Tao. Tao este sirnbolizata de ceeace occidentalii numesc "yin ~i yang":

Figura 13: Yin ~i yang sau Tai Ch'l ' I •

Cand privesc simbolul yin-yang, eel mai multi nelnitlajf vad ceea ceeste evident: laturi opuse, fiecare contin~nd sarnburele

celei lalte. .

Yin ~i yang.tnseamna cald ~i rece, lumina ~i tntuneric, masculin ~i feminin, 0 llsta nesfar~ita de perechi de elernente opuse •. Orice lucru din univers l~i are locul de 0 parte saude cealalta a

78 Dr. Haha Lung

acestei ecuatii. Tn functie.de moment ~i circurnstante, de even ment ~i de efect, domina fie yin, fie yang. Sau cel putin asa . parecelor mai multi oameni. .

Dar, potrivit maestrilor taoisti, aceasta gandire dualiSta defectuoasa. Ori de cate ori imbr~1ti~am 0 latura sau cealalta ecuatiei yin-yang, bine-rau, ne plasarn in postura de. dusrnan . laturii opuse ~i de victirna a ei.

Spre exernplu, cand sunt rnultumit, dusrnanul meu rna face nemuljumit. Daca sunt deprimat, sunt cu atat mai vulnera-: bil fala de oricine tml promite fericirevesnica .:

Chela, spun rnaestrii taotstl. consta in a intelege ca, de~i yin ~i yang seafla tn perrnanenta concurenta pentru pozitia dorni-: nanta, slmbollzand natura mereu schirnbatoare a viejll, cercul ramane constant, simbolizand adevarata natura a unui un care nu se schimba niciodata. Pentru japonezii sentiin (rnaestrii rnlntii), tao este shtJhari, adica cere. Shuhari include deopotrlva' cercurile propriu-zise, cat ~i pecele filosofice.

Exists, spre exemplu, shuhari-ul fizic pe care il Hdeseneaza" in jurullor practlcantil artelor martiale, perimetrul protectorcare-i lnconjoara. Tn lupta, nu-l dai voie niciodata inamicului sa-li incalce shuhari-ul personal far~sa plateasca pentru asta.

Mai exista ~i cercul flzic alcatultdin familia ~i prietenii tal.

Un dusmanpoate s~ te atac:eprininfiltrarea In acest cere, fie prefacandu-se ca-ti eprieten, fie Imprietenindu-se cu cei dincercul: tau intim (adic~ vlzandu-I peacestia). ' .

Acest shuhari inttm.exlsta in interiorul unui cere ~i mai larg, . care-i cuprinde pe toji oamenii - oricat de lipsi]] de importanja '. par - cu care vii in contact zilnic. Dupa cum am spus deja, dusrnanul poate sa te atace ~i prin intermediul acestor Hoameni insign ifian]i" .,

Mai avem inca un cere, mai abstract - dar nu mai putin real! -, ' alcatuit din totalltatea vietii noastre, incluz~nd tercul de.intimi ' ~i cel mai larg, al cunoscutilor, precum ~i atitudinea siperspectlva noastra, Ca sa vezlsurprizar 0 atitudine cacacioasa' atrage mai multe "mu~tell negative in cercul yielii tale.

. Prin urmare, asa cum trebuie sa ne concentram asupra cer. cului yin-yang ~i sa nu ne lasarn distra~i de partlle sale opuse, la fel trebuie ~i' sa ne tntarim cercul, examlnandu-ne legaturlle apropiate

I ~ t "

Controlul mintii 79

~i atitudinile casa ne descoperim punctele.forte tnnascute ~i, mai important, oriceeventuala flsura din armura rnentala.' 0 astfel de ' •.. autoevaluare realista este 0 raritate, fllndca neceslta concentrare.

Exerciliulce/or trei maimule .

inainte de a incerca sa influentarn mintea altora, trebuie ca mal Intai s~ ne stapanirn propriaminte agitata ~i indlsciplinata. in Orient, mintea necontrolata a omului este simbolizata de mairnuta zburdalnica, usor dedistras. in loc sa fie "surde, mute ~i' oarbe", cele treimalrnute care "nuaudde rau, nu vad de rau. nu vorbesc de raUH din Extremul Orient sunt,de fapt, portretizarea

budista a modalitatii corecte de a medlta, prin dezactivareasimlurilor ~i eliminarea distragerilor, astfel obtinandu-se linlstirea ~i concentrarea rnlnjil,

Ca s~Hi cresti puterea de concentrare, asaza-te intr-o pozitie cornoda ~i lnspira prelung, adanc ~i deliberat demal multe ori, concentrandu-te in acest timp asupra mandalei din Figura 3, pa- .' gina 13.

Dupa ce te concentrezlasupra mandalei timp de treizeci de secunde, inchide ochii ~i incearca sa vezi in continuare, cu ochii rninji], imaginea remanenta mandalei, cat de mult potl.

Dupa ce imaginea dlspare, deschide ochii ~i repeta procesul, in scurt tirnp, vei reusi sa pastrezi irnaginea remanenta pe peI rioade tot mai indelungate. Nu uita sa respiri lent, profund ~i deliberat in timp ce.svlzualizezl" mandala.

Simplul efect de llnistire al acestui exercljlu de concentrare ~i meditatle il face valoros, dar obiectivul ~i beneficiul ultirn va . f acela de a ajunge ca, fara sa fie nevoie sa p·riv~§ti mandala, sa po]l vizualiza aceasta imagine nni~titoare- sau orlce altceva alegi sa vizuallzezl - pur ~i slrnplu lnchizand.ochii ~i concentrandu-te,

Lectia oferita de polaritatea yin-yang taoista (numita ~i TelCh'j- "Suprema suprernelor") ~i deshuhari este aceea ca nu trebuie sa-ti plerzi din vedere niclo clipa premiul, sa nu te lasidis-

tras nicio clipa de la obiectivul tau; . .

Jar in controlul rnintll, oblectivul consta in a fi Hcelcare dis-

trage" §i nu "cel distras". . ..

t :

80 Dr. Haha

Ceea ce este valabil pentru campurile deIuptafizice valabil ~i pentru.pericolele de pe terenurile minate ale rninjii: singur pas gresit .este suficient; 0 banala lntrerupere a rn..~rL>""~ trarii te poate transforma in victlrna,

Potrivit lui Norris (199B):

nNim'eni, nici rnacar 0 iubita nu te priveste atat de intens sl de atent ca omul care intenjioneaza sate puna la pamant tn ring. Simteamcum ma sfredelesc ochii adversarului, examinandu-mi cea mai mica miscare, evaluandu-rni respiratia, calculandu-rni conditia fl-

~ zica.Iar eu facearn acelasi lucru cu el. Nu e deloc exa. gerare sa spul ca a c~tiga ~i a pierde 0 r~nda are legatura directa cu concentrarea. 0 lntreruperea concentraril tnsearnna 0 bresa In apararea ta~i adversarul 0 va: depista imediat'si va atasa"(pag\na 41).

Doua capetejudeca rna; blnedecs: unul singur.

Am fost Ynvalali ea "fiecare rnoneda are doua fete". Ceea ce.: nu ni se spune e faptul ca, in rnalriileunui adeptal ~tiintei negre; este cert ca ambele fete sunt cap ... sauarnbele suntpajura, detL', ambele sunt categoric tnvingatoare - sau invinse -, cu condljia, sa ~tim dinaiilte pe ce sa mlzam, .

In lirnba] simplu, asta tnsearnna ca trebuie sa vedem ambele laturi ale problernei sl, totodata, sa nu ne lasam prinsi de II i luzla opuselor" (sau rhanipulali sa ajungem la ea), de interpretarea ~ie-

lii tn termen] de "sau, sau". .

Nise spunemereu: n~i cuslanina-n pod, ~i cu burta plina nu . sepoate", "Trebuie sa alegio tabarasau pecealalta". Darasa stau oare lutrurile de fiecare data?

. Aexistatvreodata un razbol in careambele tabere greseau, conflicte in .care sa nufie implicate nici personaje suta la suta pozitive, hid personaje suta la suta negative? De prea multe ori, dusmanii reusesc sa ne faca sa crederr ca trebuie sa fim automat. de partea celui care, ne asigura ei, e IIpersonajul pozitiv" dintr-un

, conflict, respingand la iuteala tabara cealalta. tn ciuda a ceea ce .

Controlu{ mint;; 81

am putea castiga pe termen lung daca ne-am alia cu "personajul

negativ". .

• Nu lasa nlclodata pe altcineva sa-ti aleaga prietenii sau dusmanil.

• Unii oameni sunt mereu nemultumltl,.. fii unul dintre ei! .

Doua capete chiarjudeca mai bine decat unul singur. Daca ~tii ce gandeste dusrnanul, nu doar ce gandesti tu, asta iti dubleaza sansele de victorie, '

Capacitatea de a vedea ambele laturi ale unul conflict iti per-:

~ ,

mite sa manipulezi factori de arnbele parti, ajustandu-]i propria

gandire pentru a cornpensa schimbarile rapide din situatie ~i putand "ajusta" gandirea inamicului tn asa fel incatsa-ti serveasca

rnai bine scopurile. _

Tocmai aici, lIeunoa~terea dusmanului"> capacitatea de a gandi ca el - face dlferenta tntre a tnchela ziua "sub seut" ... sau "pe scut"!

lndiferent daca alegem sa 0 folosim sau nu, avem cu totH capacitatea dea ne vedea greselile dupa producerea lor. Dar' chiar ~i animalele 0 au ~i invala din incidentele neplacute ~i din

greselile lor. Trebuie lnsa s;i dobandim prevedere. ,

Zeul romanlanus avea doua fete - la propriu -, care simbolizau capacitatea sa de a vedea ~i trecutul, ~i vlltorul. Ian us era zeul Praguluisi, ca atare, zeul Oportunitatii.

Niciun slogan demodat nu are capadtatea de it transforms cuadevarat .banerele in trepte de acces", de a scoate avantaje din.dezavantaje sau de a stoarce resurse dintr-un deficit. Numai ochiul.unlc, agersi concentrat a.l hotararii nestramutate poate face toate astea.

Gandeste-te la irosirea din razboaie. Gand~~te-te larazboaiele pecare Ie-am purtat doar in secolul xx.

Cei care ne-au fost candva dusrnanl de rnoarte.cel pe care . ~ i-am demonizat ~i i-amdezumanizat prin propaganda apriga, numindu-i salbatici subumani ~i brute uclgase doar cu cativa ani In urma, ne sunt.acurn aliatli cei mai apropiati.

in rnanlera similara,ne cream in prezent aliante prost ganj dite cudictatori marunti, lnarmandu-i cu acelasi cutit pel care-l , vor folosi maine ca sa ne injunghie pe.la spate.

------------~~~~.~ -~ .. ,.,,-_-

82 Dr. Haha lung

Marlleframantari internajionale se nasc din rniopia politi- , cienilor care-si urrnaresc propriile interese ~i nu sunt tn stare sa . vada In viltor, peste zece sau douazeci de ani, ca sa construlasca _

o pace ~i 0 .prosperitate mai durabile. ,-

Cu toate ca.Individual.tnu putem avea un impact preamare _asupra politlcii mondiale, ne putern controla propriul colt de lume trnpledicand desfasurarea acelulasi scenarlu jalnic, miop

tn viata noastra personala, ..

" Prea multi dintre noi ne irosim constant resurseie biologice -(adidi oamenli), lasand geloziile, resentirnentele persistente, .: mandria ~i prejudecatile meschlne sa ne impiedice sa.recunoas- . tem ~i sa exploatarn (au! am vrut sa 'spun "sa utilizarn") aptitudinile unice ale celor din jurul nostru.

Fiecare dintre noi are nernultumirl izvorate din felul cum. ne-au tratat altii, ~eful, Guvernul §i vlata tn general, nemultumiri pe care un dusman.expert in anihilarea mlntll, inzestrat cu spirit - de observajle §i plin de compasiune Ie poatefolosi ca sa se apropie de noi.

lntorcand moneda pe partea cealalta, ne dam seama ~a putem ~i noi 'sa folosim resentimentele pe care Ie nutresc oamenii in taina(~i uneori nu tocmai In tainal.ln avantajul nostru, pentru a recruta "agenW in slujba cauzei noastre; .Astfel: .

• Cei _ insuficlent apreciatl pot fi transformati tn agentii nostri daca le aratarn ca vor fi mult mai apreciati in labata noastra, • Cei ahuza]i vor fi allnatl de "ascultarea noastra tntelegatoare" , ~i de urnarul nostru impermeabil.

{ • Cei lnraiti, chinuiji ~i condamnati pe nedrept pot primi un plan de ase razbuna petoji eel care i-ausuparat, le-au stat In cale sau pur ~i'simplu nu le-au recunoscut latimp "evidenta genialltate". (Repet: dusrnanul dusmanului meu este prletenul meu.)

Sun Tzu dedica un capitol intreg recrutarii un or astfel de personalita]i nemuljumite §i lnstralnate. in mod foarte potrivit, e capitolul XIII.'

, Cele doua scoll

Peritru ~tiintaneagra ~i studierea controlululmtntlt, psihologia moderna poate fiimpartita In linii mari in doua scoll de

Contra/ul mip!ii 83

,

'gandire, pe care levorndenuml lI~coala interiorului" §i "~coala lui Skinner", corespondente cu doua rnodalltatl foarte diferite de abordare a vindedirii psihice •

~coa/a interiorului. Aceasta este reprezentata de psihana-

/iza, intemeiata de Sigmund Freud (1856 - 1939). _

Freud a avansat teoria potrivit careia comportamentul perturbatsi deviant poate fi explicat prin evenimente interne: sentimente ~i fobii, dorinte ~i groaze, traumele ~i dramele care se desfa~oara pe scena inconstientului, In capul nostru. (Vez] "Cunoaste «latura nocturne» a inamicului", In capitolul 1.)

,Freud era convins ca persoana va tnceta sa se poarte ana, poda (efectul) de tndata ce ia contactcu cauza sublacenta (adic~

lnconstienta), , '

Potrivit lui Freud, de cele rnai multe orl, motivele pentru care facem jumatate din lucrurile pe care Ie facem sunt un mister chiar ~i pentru no! In~ine. Aici intervine IIvarsatulsacului~ pe canapeaua psihologului. Daca vorbesti suficientde mult, In cele din urrna tevei trada in fala lui, iar el i~i va da seama 'ca ai devenit criminal in serie pentru ca n-ai fost educat cum trebuie sa

faci la oala .. , _ ,

(vestea buna e di ~coala interiorului spune ca potl da vina pentru to ate problernele pe care Ie ai la varsta adulta pe parin!ii tai la fer de dusl cu sorcova ... iar asta e, in sine, un fel de terapietl

Scoala interiorului adopta teoria lui Freud cum ca avem tn cap un IISe" ("copilul razgalat interior", i~con§tient, care vrea tot ce vede ~i nu accepta niciunrefuz), IIEul" (psihicul constlent, a carul responsabllltate este sa spuna Se-ului "Nul", fiindca Eul nu vrea sa faca puscarie pentru 0 fapta a Se-ului) §i "Silpraeul" ("con~tiintaH, care impune standarde imposibll de tnalte, pe care Eul n-are cum sa le atinga, ceea ee-l provoaca Eulul.aproape la fel de

rnulta anxietate ca Se-ul), ' _ _ _

Aceasta "anxietateH nerezolvata.iese la lveala in totfelul de forme nu tn-ultlmul rand 'sub forma fobiilor, a nevrozelor Iboli

I '- •

nervoase) ~i a psihozelor - gandeste-te la Hannibal canibalul.

Se-ul, Eul §i Supraeul cad rareori de acord side multe ori se saboteaza reciproc, inconstlent, Astfel, scaparile verbale stanjenitoare se produc atunci cand Eul spun~ ceva, dar Se-ul IIgandeste" altceva;

"j

84 Dr. Haha Lung

~coala interiorului se desfata cu aceste "acte ratate" receele ~i alte indicii inconstiente, verbale ~j flzice (Iimbajul co

, poral~ etc.), Ie '?fera informajii cu privire la ceea ce gandesti

adevarat, (Vezl'"Mersul-umbra", In capitolul 5.) ,

, wNu.mai treb.uie s~ spu.n ca descoperireasi descifrarea "

~e~a a I~pul~u~tlor ~I. dorlntelor lnconstlente ale du~manului, I nainte sa devma ~on~ttent deele 11 fac.sa fie, practic, fa mana tao ' , Invers, trebuie sa: ne dam' osteneala de a ne cura!a dufapul de eventualele schelete inconstiente care Inca mai pandesc acolo ... fnainte s-o fadi ~tii tu cine. ','

. Scoa/a lui Skinner. Botezata d upa B.F . Skin ner (1904 .; 1990) ,

cel mai deschis ~i mal controversat adept al behaviorisrnului. scoala lui Skinner considera ca purtarea devianta ~i perturbata (efe~tuf) .este provocata de evenimente externe ("stimuli" din medi u) ~~ tntretlnuta (tntarita pozltiv) de consecintele safe. Altfel s~us, "Prima oara cjind am facut lucrulasta, rn-am sirntit bine, asa '

, ca vreau sa-l .repet", '

',~ .Dac~a ~o~ifici stim~lul(cauza), modifici raspunsul (efectul):

"Inamte rna strnteam bine cand facearn lucrul asta, acum rna doare daca-l fac, asa c~ n-arn sa-l mai repetl"

, ~stfel, c?m~orta~entul nevrotic ~i chiar eel psihotic pot ff., explicate carnvatare incorecta sau insuflclenta. Cu alte cuvinte ' prea mult bat, insuficiente bomboane, Sau prea rnulte bornboane, insuficient bat.

. J.B. Watson (1878 - 1958), tnterneletorul behavlorisrnului ~.I-a ~~v~tat stu~enlii sa nu~aicaute sentimentele, ideife ~i mo~ tivajllle mcon~tl~nte ale pacientulul ~inici splridusl freudieni precu~ Se-ul,. Eul ~I Supraeul, ti sa se concentreze..asupra felului tn care .. re~cllOn~aza organisrnele (inclusiv fiinjele umane) la stimulii d II:'! , medlUllor.' '

lP. Pavlov, laureat al Premiului Nobel, a' f§cut lntocmai.

Mda, acel Pavlov: surra clopotelul, hraneste cainele. Suna clopote~ul:.hrane~te. iara~i cainele.Suna clopotelul a treia oara, nu hra~1 ::amele,.IUI Grivei tot n curg de zor balele. Condijionare c.laslca~ Functioneaza ~i la oameni. (~ii desigur, tu e~ti, '100% srgur ca nu va functiona in cazul tau. He-he-he!) .'

In 1920, Wats~m a reusit sa-l declanseze 0 fobie unui sugar ' de. unsp~ezec~ ~~un~ pe nU'!1e Albert, facandun zgomot puternic on de cate on II aratacopilulul un soarece alb.

• 1

Controlul mintii 85

Ca sa vezi surpriza: bietul lanc aajuns In scurt timp sa tre'., mure de.groaza nu doar cand vedea un soarece adevarat, ci ori de cate orivedea un lucru care sernana cat de vag cu un ~oarece real: alte animale cu blana, 0 haina tmblanlta, ba chiar si tesaturi pufoase din bumbac ~i lana. Uournal of Experimental Psycho-

logy, 1920.)" .

Skinner insu~i ~i-a folosit cel pujin 0 data (singura ocazie despre care ~tim) dascoperirile cu privire la usurinta cll care se pot modela cornportarnentele do rite la 'oarnenl pentru a-i manipula subliminal pe altli (Lung ~i Prowant, 2001:101).

~coala interiorulul este de parere ca trebuie mai Intai sa gasestl originea sentimentel.or tale negativesl a fobiilor,a nevrozei . sau a psihozei care techinuleste. ldentificand radaclnlle proble. rnei (de obicei ori trauma, ori mama!), IIi vei schirnba apoi sentimentele ~i atitudinile, lucru care,la randul lui, te va face sa nu te mal porti ca un nebun. Altfel spus, revelatia duce la reabilitare. ~coala lui Skinner, pe de alta parte, nu se concentreazaasupra lucrului sau persoanei care te-a deranjat la cap. Ea susjine ca, daca parturbiIadica schirnbi, tncetezl tntarirea pozitiva) comportamentul nedorit, sentlrnentele sevor schlrnba.si'ele. Prin urmare, schirnba comportamentul (aqiunile) persoanei ~i-i lnfluentezi (schlrnbi) ~i atltudinea.

Asadar, daca un terapeut apartinandscolii interiorului ar scormoni in primii ani de viala ai pacientului ca sa gaseasca sursa fobiei de lifturi a acestuia, un terapeut apartinand ~ccilii lui Skinner va urmari 5a-1 determinepe pacient sa rnearga cu liftul, desensibillzandu-l, ~tiind camodiflcarea comportarnentulul pacientului va ducesi la modificarea sentimentelor salesi, astfel, ii va eli-

rnlnafobia .• ' . 0' ,

A~u-li aminte ca acesta este un,principiu.«;!lementar al spalarii creierului''';'' modificarea cornportarnentului unei persoane

• Nu, Watson n-a fost arestat pentru.abuz asupra copilului. ~i nu, nu ~tim daca bietul Albert a ajuns, ca adult, sa fie un criminal in serie travestit! (n.a.),

"'Albert Ellis, intemeietorul terapiei ralional-emotive, a pus un pacient tngrozlt de posibilitatea umilirii in public sa se plimbe prin orasul New York tragand dupa e10 banana in lesa, ca pe un caine. In mod previzibil, carnenil au ras deel, dar cand pacientul. ~i-a dat seama canu esfar~itu11umii daca oamenii rad de el, a inceput sa rada~i eL Pacient vindecat (n.a.),

, 1

,"

86 Dr. Haha

Controlulmin!ii 87

Apoi putem sa imprumutarn "batulll §c?lii lui ~kinner §~ sa-l folosim ca sa ne imboldim cu ?1~nd~le s.u~lectul sa alerge .ca un

oarece orb prln Iabirinturile fizice §l psihice create de ~Ol. .

~ Modalitatea de a realizaacest lucru consta tntr-o antmetlc~ surprinzator de sirnpla: fie adaugarn stres in ~iata' ?u§manUlul (balUn, fie ne oferim sa-i inlaturam stresul deja existent (born-

boana)., . . .. f ', . di

Evenimentele diferite au efecte diferite asupra recaruia 10-

tre noi. Pentruanumitetipuri de stres (ex. filmelede. groaza, saritul cu coarda elastica) ne oferim voluntar: Ac~sta e tipul de stres

determinat de eliberarea puternica de adrenall.na... . .

. , Stresul aonic, pe de alta parte, emaiinsidios.mal.persls:en~

~i rareori cautat. In aceasta categorle intra orice de la divert pana la prabusirea turnurilor gefTIene al.e World Trade Center, precurn

~i tulburarea de stres posttraumatic (TSP1). . .

. . Elaborarea de noi scale pentru masurarea cu mal mare precizie a stresului continua, Insa majoritatea suntsim~l~ variante ale celebrului test de stres allui Holmes §i Rahe, (\fez I Figura 14.)

Figura 14: ~venjmente de viata stresante

Punctajul tensiunii 100

Evenimentul de viaia Moartea sotulul/sotlei Dlvort

Separate conjugala

Condarnnare la inchisoare Moartea unei rude apropiate Accidentare sal! boala personala Casatorle

Concediere dela locul de munca

Reconciliere conjugala Pensionare

Schlrnbari in sanatatea unui mernbru al familiei

73 65 63 63 53 50 47 54 45 44 40 39 39 .

38 38 37)

(adica a 0 face sa execute 0 actlune, orlcat de superflcialaj prezinta.primul pas spreschtrnbarea convingerilor sale, Intr-o formulate simpla,potrivit scolll lui Skinner, poji termina pe oricine.sa se razgandeasdi §i, in general, sa faca daqa ai 0 bornboana destul de dulce sau un bal destul de

J.B. Watson spunea (19,24):' .

. IIDali-mi 0 duzina de sugari sanato§i; cu constitutie buna, §i propria mea lume de un anumit tip in care

. sa-i cresc §i garantez sa alegpe oricare dintre ei §isa-I educ ca sa devina orice fel de specialist aJ.eg:'" medic, avocat,artist, comerciant §iJ da, chiar cersetor §i hot, indiferent de talentele, 1'nclinatille, tendintele, capacitatile, vocajiile sale §i de rasa strarnosllor saL"

. ,Scoala subJiatului.A~ci, la bufetul "Institutului de'~tiinta: nea-.' gra", ne place sa avern §i slanlna 1n pod, §i burta p.lina~ ,A~a ca, t in loc sa alegem oscoala de srapanlre a mintii 'In detrimentul ce~ .. leilalte, scoala tritenorulu! sau scoalalul Skinner; luarn ce are' flecare mai bun ca sa cream ceea ce ne place sa numim n5coala" subJiatuluj", botezata astfel fiindca metodele §i motlvatille el ur~':

- rnaresc unsingur obiecnv: sa ne faca tnvlngator! §i, totodata, sa .

IIsubliez~" portofelul dusrnanului, talia lui~i,ln ultima instanta~ legaturlle care-I tin in via!al

Astfel, cornbinam §i potrivim liber tactici ~i tehnici apartlnand unorscoll de gandire opuse, pana cand ajungem la tonicul potrivit (sau la toxina potrivital), care va vindeca·,garantat orice-I "supara" pe dusmanul nostru.jlar cand rejeta este adminlstrata cum trebuie, dusrnanul nu ne va mai supara pe noi!) .

Asadar.putern foloslbomboana §colii interiorului ce consta tn 'prletenla mlrnata §i grija prefiku~a casa-l determinarn sa se: .... deschida.tn fala noastra, sa~§i dezgoleasca psihicul, permi!andu-ne ' sa descoperim dorlntela lnconstiente, groazele ~i secretele mur-

dare pe care Ie ascunde chiar de ellnsu§i.· "

La fel ca. un jurator de pocher videan, care descifreazaIn, diciile tradatoara oferite fara vole de adversarlisai, §i noi putem invata sa desclfram inconstrentu! dusrnanulul, ceea ce ne permite sa ne duhlarn cu incredere miza (lnvestijial.; sau sa iesirn din locsisa plecarn ca sa ne contlnuam lupta.

"

Sarcina \

Probleme sexuale

Un nou sosit In familie Reajustareaafacerii '

Schlmbari in sltuatla financiara . Mmi.rtea unui prieten apropiat

88 Dr. Haha

Schimbarea ocupajlei profesionale Modificarea numarului de certuri conjugale I poteca sau credit de peste 10000 de doJari Executare silita pentru ipoteca sau credit Schirnharl 1n responsabilitatile profesionale Plecarea de acasa a fiuJuilfiicei ' Probleme _cu socrii

o realizara personala excepjionala Sotul/soliaincepe sau lnceteaza sa Jucreze inceperea sauterrninarea scolil:

Schimbar! in conditiile de trai Revizuirea obiceiurilor personals Probleme cu seful

Schirnbarl in 'prograrnul de Jucru sau conditiiJe

delucru .

Schirnbarea locuinjei

Schimbarea ~colii .

. Schimbari 1n obicelurile recreative Schimbari in activitatile fa biserlca Schimbarl.tn activitatilesociaJe

lpoteca sau credit 'sub 10000 de doJari Schirnbari in' obiceiurile de sornn Schimbarea numarulul de tntruniri familiale

Schimbarl ale obiceiurilor alimentare .

Concediu

Perioada Craclunului incaldiriminore ale Jegii

Scorul total al.1ensiunii .

Scorurile Tntre a ~i 149 sunt rezonabile ~iindica a stare relativ

I sanatoasa, de stres normal. .

Scorurile lntre 150 ~I 300 arata caaf oprobabilitate cu 50% mai mare de a te Irnbolnavl II} urmatoarele sase Iuni, deoarece stresuJ reduce capacitatea organismuluj de a Iupta cu boala, .:

Deja asaltat de unu! sau mal multi dintre acestl factori de stres, dusmanul tau va f cat se poate de dispus (credu!) sa asculte pe bricine-i promite orice lucru care-i va atenua stresulde !a a lua 0 pastila pana la a intra intr-un cult. lnvers, daca dusrnanul

36 35 31 30 29 29 29 28 26 26 25 24 23

20

20' 20 19 19 18 17 16 15 15 13 12 11

If I r~-,'

Controiul m

~9

~onfrunta cu prea putin stres sau deloc (ext rein de lrnprobablll), foarte simplu sa nefolosim capacitatea de control al minjii ca cream un motiv de stres!

'InteliBrenJra §i informaJiile

. "Informatiile personate precise se pot dovedi mult mel importante deeM munitia de precizie. H Contele de Marenches, fost ~ef alserviciului francez de inforrnatii

.' ~tiinta neagra (controlul minim este in primul sl-n primul

rand lI~tiinta inteligenjei ~i a informatiilor". lnteligenta este In.' ~ascuta, iar informatiile se aduna.

Inteligenta Innascuta. Potentialul de lnteligenta ell care te nasti, precum ~i cel care se adauga de-a lungul vietii prin expe-

. rienta,educatie ~i .abilifati, este tnnascut, .

Ca sa vezi surpriza:'putinioameni se apropie cat-de cat.de fructificarea deplina a potentialului inteligentei lor .

Cel mai important factor determinant al masurii tn care ne aprapiem de utilizarea maxima a potentialulul inteligentel noastre este asiduitatea cu care neinvatam sa receptam ~i sa procesamcorect lnformatllle des pre lume •.

Adu-ti aminte ca creierul nostru, al oamenilor, aredoua IIla- turi": emisfera stanga, care se ocupa de gandirea liniara ~i loglca,

' .. ~i .emisfera dreapta. mai abstracta ~i mai artistica, . .

Desi ne folosim cutojliambele emisfere cerebrale, la fiecare dintre nai domina fie cea dreapta, fie cea stanga,

. Oamenii cuemisfera stanga dorninanta gandesc rnai meto- . die, Ie place sa organizeze lucrurile ~i sa Ie tndeplineasca pas .cu pas. Oamenii de felul acesta sunt manageri buni, cu picioarele pe parnant, dar primesc rareori prem.~i pentru creatlvitate sau

. inovatie, . _ .

E usor de depistat daca la un indivld domina -ernlsfera dreapta saucea stanga, pe baza indiciilor verbale ~i neverbale.

(Vezi Figura 15.) -

.gQ Dr.' Haha

TRASATURI ALE EMISFEREI STANGl/ALE EMISFEREI D

-Emisfera dreapta Nonverbal, i~i folosests mai~ nile, deseneaza imagln] ~I scheme in aer- cand ,,,, .. h,,,~~ ...

Non-temporal, t:-lu are deloc simtul timpului. Nu e bun la .: planiflcar]. Sintetic, vede ,tregulH, imaginea de an sam-

blu uitandu-ss la componente.

Gandire concreta, se raporteaza la lucruri asacurn sunt ele lnprezent. 'Intuitiv, bun laghicit! Face salturi cognitive.

Subieetiv

Exprimare caracterlstlca, Aha!

Metaforic (folose~te imagini, metafore ~i cornparatil ca sa-~i descrie lumea). Oamenii cu emisfera dreapta dominanta tind sa fie Privi-

tori ~i Taetili. Asculta cuvintele ~i expresiile pe care Ie, foloseste ~i care-t indica orientarea P-A-T.

Figura 15

Emisfera stanga

. , Verbal, folosests cuvintele pentru a descrie. Temporal, , . tine socoteala tirnpului. Analitic, rezolva problemele pas cu pas ~i bucata cu bucata.

. Abstract ~i simbolie, folosestecu u~urin!a simbolun ~i .recrezentan verbale.

Logic ~i liniar.

Secvential (A-B-C. .. ).

-Obiectlv

, Exprimare earacteristidi:

Hm.; .' ,

Matematic (folose~te cifrele pentru a-~i rnasura ~i cuantifica lumea).

Majoritatea celor cu emisfera stanga' dominanta sunt Ascultatori.

I' I '1-_+

Stabilind daca la dusmanul nostru domina emisfera dreapta '. sau cea stanga, afl~m cum percepe, objine ~l proceseaza 'infor-'

rnajille despre lumea sa: ,

• Gande~te abstract saumai mult concret (literal)?

• Folosests raIionarea~tiinlifidi 1nainte de a ajunge la ohotarare sau gandirea m'agica (ex. norocul, loteria) ii conduce

lumea? '.

• Este capabil sa fie 'obiectiv sau e intotdeauna'subiectiv tn interactiunile cu altii?

Contro/ul

91

• II calauzeste interiorul tiodomon in [aponeza) sau exteriorul

(shodomon In [aponeza)! .

.E un singuratic care prefera sa actioneze in mod independent sau are nevoie de siguranta oferlta de rnultlrne, lucrucare-l face sa lncerce sa obtina favoruri ~i validarl din partea altora?

• Este motivat de arnbijii constiente sau de motivatli inconstlente, tinandde latura nocturna.de care nueste constienti

Cu cat p01i discerne mai multe lncllnatii ~i motivatil deacest

fel cu atat 11i va f mai usor sa-ti pui dusrnanul in lesa. . .

t. •

Informafiife. Pe de alta parte, lnformatiile ad u nate sunt toate

" acele fragmente de cunostinje pecare Ie dobandesti ca sa atlngi

un obiectiv dat. '

eel rnai bun exernpluconsta, fireste, in inforrnatiilepe care ne propunem deliberat sa Ie aflam despre dusrnanul nostru, /lta-

bara" ~iintenliile sale. .

Objinem acest tip de informatli despre inamicfolosind doua rnetode:

'. Observafia (inclusiv cercetarile aprofundate).

• Reve"afiile despre gandirea dusrnanului pe care ni Ie ofera chiarel; de bunavoie, accidental sau dupa ce-i aplicam suflcienta ... stimulare.

Dupa ce am obtlnut inforrnajii prin observatii ~i revelajii, suntem liberi sa Ie aplicam; folosinddoua tipuri de tehnici.

froare, sau teroare?

in esenja, tehnlcile de control al mintii se bazeaza fie pe elemente de eroa~e, fie .pe elements de teroare, fie pe 0 cornbina-

lie a celor doua, ,

Eroarea. Folosind un plan de atac ce vizeaza eroarea, descoperim ~i profltarn rapid de toate erorilepe care Ie gasirn la inamic - greseli Ie din perceptia ~a, defectele de personalitate; omisiunile fatale din' planurile sale de viitor.

Spus fara menajamente, asta tnseamna sa exploatarn nernilos orlceslablciune pe care 0 descoperim la el sau in lumeasa, folosind rnselaciuneaca sa-i exploatam prefacatoria ~i umplandu-i cu Indoleli pana la refuz mintea deja nauc~. Dupa Lung (20Q2):

92 Dr. Haha Lung

. Controlul minJii '93

Jndoiala este poarta catre moarte. Fa un om sa se Indoiasca de capacltatile lui ~i de validitatea planurilor sale de lupta, fa-l sa se tndoiasca de celmai bun prie-

. ten ~i deja I-ai tnfrant. Citeste Cnheilo;" '

Primele patrustratageme ucigase =orblrea, mituirea ~t tajul, spalarea creierului ~i .Iegarea dusmanului de tine prinl gaturi desange -tin de acest element al erorii.

Teroeree. Celelalte doua strategii ucigase rarnase - tirani rea ~i tngroparea - se bazeaza peun element de teroare a-~i atinge obiectivele. Lung spunea: "Pumnah..il frieii poate omoare mai repede decat pumnalul de otel. Cuvantul ",nT""'" rostit la urechea potrlvlta, infaptuie~te rnulte ~i, deseori,

bataHa inainte ca aceasta Sa tnceapa", ,

Desi ar putea sa sune brutal, ai fi uimitsa vezi ce poate liza obiectul contondent potrivit.plasat strategic deasupra ,lui potrivit, in momentul potrivit!

In mod similar, ai f ~ocatsa vezi cat de repede reusesc . a~pe~i de electrlcitate - corect aplicati - sa puna subit in

negoeierile ce stagneazal '. .

foarte multa confuzie, irosire ~i Inutilitate exlsta astazl lume din simplul rnotiv ca se lasa sa treaca preamult timp lnfracjiunea clara ~i pedeapsa pe masura (Lung ~i 2.003).

Bomboana sau bata - mai devreme sau mal tarzlu cu tojii In fata uneia sau a celeilalte ... sau a arnandurora. Ori am incerca sa nesmulgem din lesa, tot diteiilui Pavlov r':ln,':in .. "",,

red~,se sau deloc casa-si rev~ndice activ acest "drept din nastere . f~.cesta e ,un comentan~ regretabil cu privire la speeia umana In general, darfaptulca 95% dlntre oameni fac eforturi prea putine sau deloc pentru a-sl imbunatati capacltatea intelectuala sau cea de rationare este, de fapt, pozitiv pentru noi in

plan individual, in ceea ~e prlveste ~tiinta neagra. '

A treia ureche

Tn funcjle de ctrcurnstante ~j' de flux, fiintele' umane . seaza informatiilepe care Ie obtin din lurne 1n mod analitic, mod emotional sau In mod instinctiv, reprezentatede cap, in'

. ~i respectiv dimin. .

Multa vreme s-a crezut di inima este sediul starilor afectlve.

Azi ~tim ~a substantele chimice din creier suntcele care ne provoaca, de fapt, schimbarile de dispozitle, '. , Sp~e exempl~, cand un om se tndragosteste, ~Jsimte pasume ~I 0 senzatre de euforie datorlta cresterli cantitatii unui neurotransmijator cerebral numit dopamina. Aceasta .euforle . 'poate sa dureze de la cateva luni panala doi ani ~i se transforma

• trepta~ lnt~-un sen~irhent mai calm, de caldu ra ~i atasarnent, pe · masl!ra ce In organism creste cantitatea de hormon numit ocitocina,

In timpul acestui stadiu euforic initial ai iubirii romantice, .. judecata ne este deseori tncetosata, ceea ce fie tmpledlca sa , yedem defectele lubitului sau iubitei Isituatie descrisa 1n Awake!,

8 august 2002}. . • .

. Totust..nu exclude inc~ ldeea de inima "simlitoare". in mod !nteres~rt~ credinta ca inima influenteaza afectivitatea ar putea f tnternerata, deoarece timusul (glanda situata aproape deInima) este asoeiat cuiubirea ~i cornpasiunea. (Vezi uCele ~apte rojiale

.' puterii", mai tarziu in acest capitol.) . , '\

, '. ~du:tiaminte din discutla noastra de la 1nteputdespre per-

· cepjte ca accesul la toate faptele concrete, reci ~i obiective din lume nu face nici cat 0 ceapa degerata atat timp cat Ie receptam

· prin filtrul trairilor afective, atat de supuse greselil,

. A ne lasa emotlile lndisclplinate sa ne conduca e totuna cu a ne pune un pistolla tampla ~i negaranteazaca am plerdutba.~a1ia ~tiainte ~a ea sa tnceapa, Pe de alta parte, daca ne tncurajarn ': inamicul (adlca.fortandu-l) sa treaca prin filtrele ernojlonale su-

· p.use greselil toate inforrnatiile care-i parvin, asta ne aslgura

vrctoria. - : ,

, lspitirea poftei ~i lacomiel dusmanului, alalarea :frieii sale

desconsiderarea rnandriei lui sau apeJul la compatlmirealui il

Capul . Capacitatea de a rationa ~i analiza este cea care ne a~aza .. varful lantulul trofic. Din pacate.foarte multi oameni fac efortur

".: .

94 Dr. Haha Lu

determina, toate, sa reactloneze subiectiv ~i afectiv, eu inima, loe s~o fadi obiectiv, exarninand faptele ~i action and cu capu (Vezi "Cirici slabiciuniperlculoase.vclnci frid", mai tarziu

acestcapitol.) .

Tn ultima instanta, inima nu poatelnlocui capul. Faptele crete ri-artrebul nlciodata sa ocupelocul second, dupa imaglnatie,

, Asta nu tnsearnna ca trebuie sa firn niste tidilo~i nesirntitori " fara pic de compasiune fala de prunci ~i de varstnicl; rlfn ... n(",tri,,3 Iocul starilor afective trebuie luat tn caleul tn orice plan de lupta bazatpe controlul minjii, fie ca factor motivator pentru noi ~i ar~', mata noastra, fie ca platra de hotar ce marcheaza drumul caderea inamicului.

Giminul

Potrivit lui Norris (1996): "Vo'r fi mdmente cand nu vei ~ti safacl, cand rninlea iti dicteaza 0 directie de actiune, iar i stinctul, alta; Pe care 5-0 urmezi? Asculta-ji de fiecare da

tnstinctul" (pagina 166). '. "

Cuvantul englezesc "hearth" (camin) vine din ku ''-laVaL'' IIparle~te/l tn sanscrita, ~i poate fi inrudit cu un alt cuvant est-i

, dian, kundalini. .

Astaz! folosim cuvantul "camin" cu sensul concret de ~emi-

neu ~i, mai general, ca sinonirn pentru casa, . .

Metaforic vorbind, caminul este miezul fiintei noastre.: stinctul nostrunepatat, nedomesticit, pe care societatea nu •

calcar tn picioare. .

Cand un lucru ne desteapta sentimente profunde, spunern ca-l simtlm tn miezul fHntei.

'Unele culturi orientale afirrna ca sala~ul sufletului se afl fizic, eu trei degete mai jos de ombilic, loc pe 'care chinezii numesc tan tien, iar japonezii, hara, ca in expresia hara-kiri (spintecarea pantecelul),

, De fapt, cand un samurai t~ifacea hara-kiri (maicorect: numit seppuku), el t~i expunea simbolicsufletul (~i,la propriu, rnaruntaiele) privirii publlcului. .:. , l in epoca actuala, nevolnlca, a combaterii discriminarli, cand' fiecare idee inovatoare trebuie sa fie verificata mal tntaide uns cenzor, nevolnic ~i el, ale ~arui papile gustative au ,fost neutralizate .

Controlul mintu 95

demult, cand fiecar€;! gluma ili'poate aduce 0 condarnnare, am ajuns sa fim lngroziti de ideea de a pune la tndolala rnotivele altui om' ~i nu tndraznimsa ne manifestarn Jali~ suspidunea, de team~ sa nu fim etichetati drept.sovini, rasisti, reactionari sau mai rau:

De prea multe ori,frica de ceea ce ar putea sa se tntample ne face orbi la pericolul imediatreprezentat de ceea ce se petrece tn cI ipa prezenta, Skinner spunea(1995):

IINu rasa sa te ornoare politetea. Regulile etichetei 50- .ciale au fost create ell rnult timp In urrna, Din pacate, traim in' prezent [ .. .], Ar trebui sa examinam regullle de eticheta ale parintilor nostrl - conturate In vremuri maicivilizate - pentru a ne cdnvinge ca sunt vala. bile ~i pe strazi Ie salbatice de azi. Cand e~ti obligat sa

alegi tntrepollteje ~i supraviejuirea bazata pe inteligenta strazii, principiul de baza rarnane acesta: mai bine sa ofensezidecat sa trebuiasca sa intri In defensiva" (pagina 61).

-

E mai bine sa faci parte din partidul considerat de majorita-

tea lIoepotrivit" decat sa fli mort. Ai incredere tn instinctul tau.

Daca asta te facesate slmtl mal bine, gandeste-te [a instinct ca la punctul de mijloc dintre cap (puterea ratiunll, yang) ~i inima (afectivitate, yin), un echilibru tntrecele doua.

la felcum inconstientul nostru surprinde subtilltati ~i nuante (adica )imbajul-umbra") care neinfluenteaza ratlonarea con~tienta, totasa, constllnta organisrnului recepteaza adesea mo.' dificari abia perceptibi Ie din atitudineasau ech i I ibrul altei persoane sau eliberarea de feromoni (adlca ti mirosim frica).

Unii oameni cred tn perceptia extrasenzoriala. Daca un astfelde "al saseleasim]" exista tntr-adevar sau nu, asta e 0 chestiune pur academica, din moment cefolosirea la capacitate maxima a celor cinci simturi existente poate sa ne intimideze dusmanul ~i sa-l faca sa creada ca avem cu adevarat "puteri"

. extrasenzoriale.

De multe.orl, receptarn In mod inconstient sernnale verbale ~i neverbale emisede aljii inconstient, (Vezi IIMersul-umbra", in

capitolul 5.) .

96 Dr.H

Ne apuca groaza sau simtim ceva negativ in aero ~i varn.ca ni se ridica parul pe ceafaIo reminiscenta din vremuri mai putin evoluate, cand blana groasa de pe spinarea noastra fiara se ridica, pentru a ne face sa parern mai rnari ~i mai de

decat eram cu adevaran, ,

Caminuleste, asadar, ua treia ureche" a noastra.Si ar sa-l dam ascultare. Daca se Witampla vreodata sa slrnjl ca e in neregula, ca estl observat...asculta~ti instinctul ..

Instinctele tale animale s-au dezvoltat cu rnllioane de inaintea creierului t~u omenesc superior (~i care face de p rnulte ori exces de ahalizal.Instlnctul areeel putin avantajul u ..

chirnii". Norris (1998) spunea: .

, uCa sot ~i tata, prieten, frate §i flu -ca om traind printre oameni -, stiu ca multe dintre momentele eele rnai importarue din viata mea personala au fost acelea in care am reactlonat nu in conformitate cudirectia deactiune lacare rn-a condus ratiunea, ci in concordanta cu imboldul instinetului sau al inirnii" (pagina 1"66) ..

Cele patru umori

Nu, n-au nimic de a face cu scheciurile umoristice. Conceptia despre cele patru umori a fost elaborata defll , soful sicilian Empedode (490 - 430 I. Hr.), care a avansat i' . teza catot ce exista in Univers este alcatuit din patru ele pamant,aer, foe §i apa,: .

Ernpedoclesustinea ca aceste energii elementare aparin pulomenesc sub forma a patru fluide organiceiflegrna, bi la galbena ~i bi Iii neagra.Pentru pastrarea permanenta a t~tii §i abunei dispozitii este necesar ca aceste patru umori sa afle intr-un echilibru corect. Invers, preponderenta uneia di cele patrucreeaza.proasta dlspozitie, boala fizica §i/sauatitudi . neadaptata,

Spre exernplu, sangele (caracterizat ca umoare de lucrurile calde §i uscate) ne face sangvinisi, deci, tncrezatori.activi sier tuziasti. Insa candpredomina intre cele patru umori, deven

Controlul mimi], 97

aroganli §i dominatori, chiar periculosl §i, in extremis, tnseta]i de sange.

Flegma (asociata ca umoare cu Jucrurile reci §i umede) ne face flegmatici, adica impasibiJi §i caJmi, obiectivi §i detasati. Prea rnulta flegma duce 'insa Ja letargie §i lenevie fizica. Dusala sxtrem, predorninanjaflegrnei ne transforma obiectivismul in

rruzirne.v .

Bila neagra determina in mod normal a dispozijie medita, tiva, introspectiva, provocanddeseon sentimente denostalgie.

Excesul de bila neagraduce la vinovatie §i depresie handlcapanta, Bila galbena ne face excitabili ~i plini de energie colerica.

Dusa la extrern, ne face iritabili ~i iUli la manie.

Vlndecatorf din vechime care foloseau aceasta teorie a celor patru umori pentru a explica bolile i§i tamaduiau pacientii-prin enantiopatie (adlca aplicarea elementului opus), tratandde exemplu febra prin frig, (Hm .. ~ asta miroase a yin ~i yang!)

Cum una dintre cele patruumori predominaln' fiecare dintre noi, determinandu-ne ternperarnentul general psihic §i flzic, descoperirea urnorii care predominala dusmanul nostru ne per-

mite sa~1 rnanipularn mai u§or. , .

AstfeJ, un lnarnlc cu umorile in echilibru (adica 'sanatos §i cu 0 dispozitie buna) poate fi IIdezechilibratn §i i se poate induce o dispozljie proasta prin aplicarea unei pomezi fizice sau a' unei stratagems mentale menite s~~i creeze a cantitate excesiva dintr-unul din cele patru elernente, ales special ca sa-l tmpinga in directia aleasa de tine (ex. li.dai prearnulta flegrna ca sa-l fad sa-§i piarda obiectivismul sau prea multa bila galbena ca sa-l fad sa~§i piarda controlul §i s-o ia razna),

Asta se reallzeaza introducand tn lumea sa diferite preparate chimice, farmece, chiar §i cuvinte §i expresii special elaborate (adica vraji), fiecare corespunzand unui an.umit elernentsi,

respectiv, uriei anumite urnori, .~' .

(Ca sa §tii §i tu: 'in esenta,de aceste demersuri au fost acuzate, in Evul Mediu, cele maimulte uvrajitoare" arse pe rug.) .

Teoria celor patru elernente a.lui Empedode §i apllcajiileei In privlnja corpului omenescsub forma celor patru urnori au . continuat sa fie folosite pe tot parcursul epocii medievale, pana in vremea Renasterli, cand au fostin sfar§itinlocuite de descoperirile

, I

98 Dr. Haha Lu

mal amanunjita din biologie '~i medicina ~i de dezvoltarea varatelor discipline ~tiinlifice, precum chimia.

Cinci slabiduni periculosse, cinci frici

IICe1e cind eulori orbesc ochiul. Cele cine; ionuri asurzese ureehea. Cele cinci gusturi sedue Iimba. N

. Tao Te Ching

Teoria occidentala a celor patru elemente forrnulata Empedode searnana izbitor de mult cu strategia jap Cdio-govok», a celor cinci slabiciuni, prezentata detal iat In Black Science (Lung ~i Prowant, 2001).'

Pe langa strategia'Gojo-goyoku foloslta de ninja, de-a secolelor, mintile geniale din Orient sldin Occident au.facut nurnarate calcule ~i listecu scaparile, greselile sidefectele om nestl ~i oricare dintre ele ne poate fi de folos astazi,

Spre exernplu, mUlti afirma ca Siddhartha Gautama ~B ar trebui s~ prirneasca ~i titl ul de "parinte al psihologlel", cat relevajllle sale cu privire la natura umana au avut loc cu de ani inainte ca Freud sa-~j aprinda primul trabuco

o Mai mult, Dhammapada (IIColectia afirmatlilor lui Budd

enurnera cinci slablciuni ce trebuie evirate pentru a atinge Nir~' vana (iluininarea): IIlgnoranta este eelmal mare pacat [ ... ]. Nu ' exista foe mai intens decat pofta, scanteie mai puternica cat ural capcana rnai mare decat prostia ~i tortura rnalintensa

decat lacomia". ,

(Ca sa ~tii ~i tu: urmatorul verset din "Biblia" budista avertizeaza: liNe e usor sa.vedern greselile altora, dar greu sa Ie vedem

pe ale noastrer.) , " ' ,

Maestrii budisti de maitarziu aveau saidentiflce "Cele cinci ' otravuri" care-l chinuiesc pe om: iluzia, furia, patima, lnvidia/la-

comia ~i rautatea (adica actiunile ignorante ~i vatamatoare).,' .

Observant iara~i asernanarl Ie d i ntre aceste cbserva]i i ~i con- .,' c1uziile la care au aluns alte ~coli ale ~tiinlei negre, 'in Orient " ~i~n Occident.

Sliibiciunile periculoese

Exista un poem koan zen care spune:

Primul calugar: "Uite, steagulacela se rnisca",

I' I 11-.'

Controlul mintii 99

AI doilea calugar: :,Nu, vantol se mi~ca.".

AI treilea calugar: uMiritea voastra e cea care se misca".

Altfel spus, mintea noastra se afla mereu in miscare, 0. maimula lndiscipllnata care !opaie de colo-colo, p~lavr~gind~ fara .... oprire. .Cand mintea noastra seamana cu aceasta, malm~ra, ne . ,aflam constant in prirnejdie, filnd usor de di,stras ~I de abatut d~

. la drumul nostru. Candmintea-mairnuta apartine dusrnanului, obiectivul nostru a fost deja atins pe jumatatel .

. 'La fel ca un steagcare flutura neincetat in bataia vantului, i'n, torcandu-se lntai intr-o parte, apol in cealalta, cu fiecare adiere ce-I distrage, tot a~a danseaza ~i mintea indisciplinata, prizoniera

vantului arbitrar al clipei. ' .

Adu-tl aminte din cartea The Black Science care sunt cele cinci slabiclunl periculoase pe care Ie cauta.m Ia dusrnanul nostru: frica, pofta, furta, lacomia ~i compatirnirea, .

Frica

Frica este prima din cele cinci slabiciuni,

Textul budist Avatamsaka Sutra (secolul al VI-lea 1. Hr.) spune ca oamenii nutresc in principal cinci frid:

, Erica de a nuavea deswi. Aici se includ frica de saracie ~i . foame precurn ~i frlcapsihologlca de inadecvare.

F:ica de a capata oreputatie proasta. Pe latura pozitiva, aceasta frica ne face sa, ne pazirncu rnai multa atentieonoarea personala. Pe latura negativa, ea poate sa ne tnnebuneasca cu grij i despreparerea altora. (Vezi "Mersul-umbra", iii capitolul 5.)

Frica de moarte. Aceasta se refera nu doar la frlca de moartea flzica, pe care 0 au to]l oarnenii cu [udecata, ci ~i frica indivlduala, specifica de a muri "inutil" dupa 0 vi~la irosita,

fa poate'f ~i frica razboinicului de a muri cu onoarea patata (ex.inainte sa se razbune pe dusmani sau. sa tndeplineasca 0 promisiune). ' !' . '... '_ .

Frica de cadere fntr-un Uiram al raului. Multi oriental] cred in relncarnare sl, pentru ei, aceasta este 0 frica realalegata de . viata dupa moarte (ex, reincarnarea intr-un animal sau ca preta,

fantoma flamanda). "

Acest tip de frica este intalnit,~i la occidentalii religlos], care , se tern ca vor ajunge in iad f,iinddi au pacatuit,

100 Dr. Haha Lung

In sens laic,' diderea tntr-un tararn al raulu! se poate-referi la caderea in dizgratie ~i/sau pierderea unei functii ravnite,

Frica de eutoritste« muffimii. Pe de 0 parte, aceasta frica se , rnantfesta sub forma nevoii de a obtlne recunoastere (adica dra- , goste ~i respect) din part'eaaltora,' nevoia de acceptare sociala, de' ate simii integrat, de a face parte din rnuljlrnea "superioara".· '

Pede alta parte, ne putern teme ca individualitatea noastra va fi calcata in picioare de aceeasi "turmaJJ innebunitoare, neghioaba care i-a chinuit atat de mult peMax Stirnersi pe Nietzsche.

, Luate laolalta.aceste clnci fricise potrivesc bine cu piramida trebuintelor psihologiceelaborata de Abraham Maslow (1908- 1970),' ale carel niveluri merg de la trebuintele fiziologice ~i de siguranta (frica de a nu avea destul), la trebuinte/e de iubire ~i apaitenenta Ifrlca de autoritatea rnultlrnli) ~i panala trebuintefe

, de stima de sine ~i actualizare a sinelui (frica de.a dipata 0 re-

putatie proasta), (Wzi Lung ~i Prowant, 2001: 166.) . ,

Cele §ase praluri Tn budisrnulsl ~intoismul japonez, nmihtea originara",pura a ornului, 0 rninte nepatata dedorinjele lumesti, este reprezen- ',' tata printr-o oglinda,

Spre deosebire de religllle occidentale, care afirma ca omul "se naste in p~catJJ, avand deja doua bile negre, budismul sustine ea firea originara a omului este perfecta, di mintea noastra este ca 0 oglinda frurnoasa, rnestesugita tnasafel tncat sa reflecte perfect volnta Universului.

Din pacate, "prafurHeli ne lnce1o~eaza oglinda altfel perfecta a rnlntii ~i ne tmpledlca sa ne vedem reflectat adeviiratul sine. , ~i atunci, telul consta In atndeparta treptat, prin rneditatie ~i altepractici-budiste, acesteprafuri lumesti, ca sa reflectam corect realitatea asa cum este ea, nu asa cum am dori sa fie. ' Cu tot respectul pentru Buddha, tntal vine supravietuirea ~i

p~ urrna iluminarea. '

Desi Buddha s-ar tncrunta, fara doar ~i po ate, vazand ca "abuzam"de revelatille ~i observatllle sale lnavantajul propriu, din.perspectlva.stllntei negre, cu catputem sufla mai mult prattn

ochlidusmanulul, cu atat mai bine pentru noi. - "

I ,'I r~· ~ ,

Controlul minfii 101

Exlsta ~ase tipuri de praf lumesc care ne tmpiedica sa vedem corect: forma, sunetul, mirosul, gustul, plpaitul ~i dharma (adica parerile'~i conceptiile externe). Aceste prafuri suntsirnilare cu "filtrele" mentale despre caream discutat In partea I, "Perceptie

~i putere". ' ' ,

Conceptiatibetana esoterlca numlta Tantra (deseoriacuzata ca. e 0 ramura tntrucatva "stramba" a marelui copac budist) enu~ mera ~ase .astfel de prafuri, pe care Ie numeste Sem yung, "fac-

tori mentali". ,

Acestl Sem yung sunt Rtsa nyon, cele ~ase "napaste fundarnentale" ce stau in calea ilumlnarii: dorlnta, furia, rnandria, igno ranta, tndoialasi conceptille nefericite (adica egoismul ~i

atasarnentul). , '. '

Putem'sesiza cu u~urinta asernanarile dintre aceste doua liste - prafurile budiste ~i napastele tantrice - ~i Gojo-goyoku

japoneze. , ' .

(Daca tot suntem·la seturi de sase.nu uita de cele sase gre-

~eli enumerate de Cicero din partea I.)

/

Secretul celor §ap~e

Occidentu]. are c1asicele sapte pacate cardinale, sernlntele slabiclunilor ornenesti care sunt hrana de baza la ospatul ~tiintei

negre. .,' .

Dar ca sa nu credern tot ce poate fi mai rau despre noi tnslne

~i despre semenii nostri, cineva s-a hota'rat sa tncerce sa echili-

breze aceste ~apte pacate cu sapte vlrtuti (vezi Figura 16). '

, Atat tn Orient, cadi in Occident, cifra ~apte dejine 0 pozi-

tie onorata (adidi superstitioasa). " ,

, Tn India, descoperim secretul celor ~apte centri de foTta nu-

, mili chakre. '

Ce/e §apte rol; ale puter;;

Potrlvitmaestrilor yoghinidin India, in corpulnostru exista o energie misterioasa ~i tn general nefolosita, nurnlta kunda/ini, reprezentata simbollc sub forrnaunul sarpe adorrnit, tncolacit la baza coloanei vertebrale.

I.

I;:

102 Dr. Haha lung

VIRTUTE ~IVICIU ,

. Cele §apte pacate

"cardinale" Mandrie Furie Invidie Patirna Lacomle Zgarcenie lenevie

Cele §aptevirtuti

,

., Credinja J. (Supranaturale,

S~eranla. . . . teologice,adica

Milostenie . Hcre~tine")

Dreptate 0· (Virtuiile "cardi-

Forta morala nale" sau .natu-

Moderajie . rale" postulate de

Prudenta· Platon)

Figura 16

o data desteptata - priri yoga, rneditatie ~i alte discipline =, kundalinitncepe sa urce de-a lungulccloanel vertebrale, spre crestetul capului. Pe·acest traseu, trecerea energiei kundalinl activeaza ~apte "centri de f0rta" nurni]i chakreIroji).

Fiecare chakra controleaza diferite aspecteale viejii noastre fizice §i psihice, de la nevoile elernentare, de supravietuire, pana la dorlnta de putere ~i la atingerea ilurninarl! supreme. '..

Energia kundalini, similara cu conceptul taoist al energiei chi, urrneaza un traseu firesc, lin prin corp, daca nu este lmpiedicata de dificultatile hoastre personale. Potrivit lui l.ozoff (1985):

.,

. liE lntru totul flresc ca forta sa se reverse tntr-o chakra sau In alt~; Problema este ca frica ~i dorinjele noastre ne Indeamna sa rnanipulam Intr-o rnanlera nefi. reasca fluxul de forta; astfel ca Impiedicam tntregul sistem sa functioneze asa cum ar trebui."

Pe maSura ce urcarea energiei kundalini desface petalele fie- . carel chakre, lucru comparat adesea cu deschiderea unei fJori care-si raspandeste parfurnul unic, se elibereaza energii care ne ofera "puteri" (siddha) fizice ~i psihicesporite.

Incercand sa forteze activarea puterilor chakrelor, yoghinii practicanti ai Kundalini yoga ~i Tantra yoga au tncercat, de-a lungul secol~lor, nenurnarate modalitati, de a stimula acesti centri de forta. Intre ele se includ discipline fizice:

Contro/u/ mintii 103

e' Posturile yoga contorsionate:

• Lungitul pe paturi de cuie special concepute;

e Ingroparea tn parnant pana I~ nivelul unei anumite chakre.

intre rnanlpularile psihice s-au numarat substantele psiho- .

trope, rneditatia ~i hipnoza. . .

De asernenea, au fost compilate liste amplecu corespondentelechakrelor, factoriisi formulele ce pot fi introduse tntr-o situatie' - atat tn propria rninte,' cat ~i Iii cea a inamicului .- pentru a ajuta la stlrnulareaunei anumite chakre ~i, astfel, a Induce anumite starl psihice,

E un demers cu dus ~i tntors. Atitudinile ~i actiunlle noastre contribuie la stimularea anumitor chakre. Felul cumvedem . lumea depinde.Ja randullui, de chakra prin care "privimll(chakra

. asupra carela ne concentram) ~i, deci, de chakra care este tea

rnaiactivala un moment dat. ,'.

Pe parcursuloricarei zile, ba chiar de la un minut la altul, dlspozltia ni se poate schimba tn furictie de fluctuatia energiei de.

la 0 chakra la aha. .

in general, chakrele superioare surit asociate cu nivelurile superioare ale gandiri] ~i actiunll, iar chakrelede nivel inferiordesi necesare pentru supravietuirea proprie ~i a speciei - sunt asociate cu ganduri ~i actiuni mai primare.

Multe expresii din limbaiul nostru rstlectaaceasta aversiune flreasca in virtutea careia vrem sa ne tndepartam de capatul inferior al acestui stalp totemic al ternperarnentulul: "Nu te coboti la ast~!II,,,a tesirnti fapamant", "munca de ios".

lnvers, cand lucrurile merg asa cum vrem, ne simtim 1I1nal- tatiN ~i "In varf", fiindca lucrurile se afla "tn ascensiune", ce.:a c~ este de fapt adevarat, flindca. ne concentrarn asupra Jum~1 pnvind-o prin "filtrul" uneia dintre chakrele superioare,

,Astfel, candprivlm lumea cu bu.natate §i compasiune, 0 facem prin prisma chakrei a patra, a inimii/compasiunii.

lnvers cand ne facem griji daca vom avea de mancare maine sau ne framanta siguranta personala, ne aflarn blocatl la nivelul celei mai de joschakre,

Esti implicat tntr-o conversatie anirnata despre filosofie sau tmpllnlrea de sine - energia ta se afla concentrata In chakra a

.'

104 Dr. Haha Lu

~asea., Pe neasteptate, trece prin apropiere oblonda naucltor frumoasa, cu blugi ce par desenaji pe ea ~i, la fel de, brusc, gandurile tale 0 iau la vale -Ia propriu! -, fiindca punctultau focalizare coboara de la chakra a sasea, superioara, la a chakra de [os, cea care-ti controleaza libidoul Incontrolabll. .'.

Dar nu Iasa aceste inforrnajii sa tedeprime. (He-he-he!) Ne putem folosi cu u~urinta cunostinjele despre chakre ca sa nipuiam starea mental a ~i dlspozltia dusmanului. Spre ,,"v,<>m,n cand il surprindem ca nutreste ganduritnalte, il bombardarn PUr ~i sirnplu cu imagini neasteptate ce vizeaza chakrele i coborsndu-! subit la ganduri despre trib, supravietuire ~i sex.

Aflarea chakrei la nivelul careia functioneaza lnamicul- sau la care aspira sa functioneze - ne ofera informatl! nepretuite ~i He duce cu un pas rnaiaproape de doctoratul in ~tiinta neagra, .

Spre exemplu, 0 strategie de cult frecvent tntalnlta in abor- '. darea c~utatorului religios, care tncearca sa~~i canalizeze.energiaI la nivelul chakrela ~aseasau a saptea, a lnjelepclunll ~i iiumi- : narll, consta in a-I ispiti cu imagini de putere-ce se adreseaza chakrei a treia (ex. secrete interzise, tronul aurit care-I a~teaptak'

Othello de Shakespeare ne of era un exempJu perfect de rna- .' nipularea chakrelor. Othello 0 iubeste cu adevarat pe Desdemona (chakra a patra, a iublrii ~icomp().siunii), dar complotistul , Iago II coboara cu abilitate pe treapta chakrei inferioare (a treia, a. puterii ~i sentimentelor orgolioase), unde iubirea lui Othello.

se transforms in gelozie. .

, . Energia lnvestita de Othello e aceeasi, doar chakra prin care ..

este fiftrata s-a schirnbat, cu urmari dezastruoase. " :

Ce/e §apte gla~de

Desl aceasta conceptle a centrilor de foria nurnlji chakre ar . putea sa Ie para initial exagerata occidentalllor, studiile ~tiintifice rnoderne-au descoperit corespondente incitante tntre descrie- . rea straveche a chakrelar din textele sanscrite §i descoperlrea. sistemului endocrin uman, sapte glandecare-si elibereaza direct in sange substantele ce modiflca dispozltia .

. Componenta slsternulul endocrin cu care sunt farniliarizati eel mai multi oameni constatn glandele suprarenafe, cele care

" I /.

Contro/ul miniii 105

dau reactla nfuga sau lupta". (Attiunea lora face pe mama ca, pabi la sa .ridice masina sub care-i e blocat copilul.) ,

. . (Ca sa ~ii sltu: daca esti furnator, adevarata dependents este

. cea de hormonul epinefrlna, secretat de suprarenale ~i a carul eliberare este stlmulata de aportul de nicotina, Tocmai de aceea te lnfluenteaza atat de rapid cateva fumuri, pentru di hormonul este descarcat direct Tn sange. Din acelasi motive atat de greu sa te la~i de furnat, fiindcasubstanta de careestidependent est~, de fapt, una naturals, dih .corpul tau.) ,

~apte la patrat

,_ Cele.sapte chakre ~i cele sapte glande endocrine mai pot f . comparate ~icu alte .seturl de ~aptei', oricare dintre ele putandu-se .' dovedi util in ~tiinta neagra (controlul rnintll) (vezi Figura .17).

Cele opt minli .

l.amaisrnul tibetan afirma ca cele sase Rtsa Nyon (napastele' fundarnentale) se manifests printr-o serie de "minti" pe care Ie conslderarn, 'Tn mod eronat, ca fiind rnintea noastra unltara.

Aceste opt rninti, numite in tlbetana Nam She Tsoq Gye, sunt constiinta ochiului, constllnta urechii, constiinjanasului, constiinta limbii, constiinta lntregului corp, constiinja mentala, con~tiinta neferlcita ~i constllnta de baza,

Constilnta ochiului

Credem ca "noi" vedem obiectele ~i ne Identlflcarn cu lu-

crurile pe care credem ca Ie vedem. .

"

I

. I,

106 Dr. Haha

'n;! .t= o c..

Q) . ;:

;:I 'U ;:I ..c

• !!:! E 8 ~

lCU .t= .. o

o,

.!!:!

...

"'0 C ,n;!

E

~

c Q)

"'0

2

o,

.~

Q) "'0

o Q) E '+::"

. ~ .!!:!

;:I ,_ U ;:I

..c;:l~ u .<flo> ..e

~

Q) bO Q)

$.

c. ,-

'-Q) . .p. til

0'E > Q) ,5

I E ;:I '" ..... to

C ._

Q) N

cb

Cl.Q) E c o.::!

u U'>

)(\j

.5, E

;:I

I c·

to Q) v':'::

E 8

)(\j o, to.

I Q) .;:

c,

c c ;:I 2,

Q)

E

to

..e.

Q) ...

(3

C . <to

E

Q) '0 ,~

)(\j

'"

:= 'u :;.;:

--

o Q)

"'Q) Co

- I'CI

Co,,",

I'CI Q)

""'-

Q) Q)

- u

a.!!!

Q).-

"'i:: ~-

Q) . <h>

c..e

:ca

...

o u

Contro/u/ mintii 107

Adu-ti aminte din partea I, IIPereeptie ~i putere", ca lumina actioneaza asupra ochiului; care trimite semnale catrecreier/minte, iaracesta descifreaza apoi respectivele semnale prin intermediul filtrelor noastre mentale deforrnate,

Asadar, "noi" nu vedern cu adevaratcu ajutorul organului [nfaillbil, ochiul, ci cu mintea cea atat de supusagreselii,

Con§tiinla urechii . '

La fel ca Tn cazul ochiului: credem doar di 'auzlm, filndca ne ldentlficam cu organul auzului .

Con§tiinla nasu/ui

La fel ca Tn cazul ochiului si urechll, Reactionand [a feromoni sexuali ~i alIi stimuli similari, simtul mirosului poate sa ne influenteze instantaneu dlspozltia ~i sa ne duca de nas fa propriu.

Con§tiinla Iimbii

La fel ea tn.cazul ochiului, urechii ~i nasului .

Con§tiinla intregu/ui corp

Nici simtul tactil, nici cel al gustului, nici celelalte slmtur! combinate "ale noastre" nu suntern "naiR cu adevarat, Ele.sunt doar impulsurilesenzoriale transrnise' c~tre creier pentrudepozitare .. . . (Ca sa §tii §i tu: aceste prime cinci llrilinti" sunt nt.imiteBang She.)

Receptam senzatiileLimpresille") prin intermediul acestor cinci "minWsenzoriale ~i credent, Tn mod eronat; ca "eu vad", lIeu aud", cand, de fapt, e doar "mintea" organului de sirn] care

recepteaza evenimentul senzorial. " .

Celelalte patru "minti" sunt procese rnentale (ca 0 blblioteca) prin lnterrnediul carora inregistriin1~i ne amintim senzajille

receptate prin slmturile RnoastreN• I

Con§tiinla menta/a

Mae~trii tibetan! nu sunt de acord cu Descartes (1596 -165,Q), care spune IICogito, ergo sum" ("Gandesc, deci exist"), replicand:

! ~

108 Dr. Halla lung

"Doar gande~ti ca gande~ti, fiindca gande~ti ca ai cuadevarat «eu» cu care sa gande~til" in realitate, spun acesti maestri, ceea ce numim "eu" doar rnairnuta nepotollta a mintii (mlnjllorl, care se [oaca de u

- singura, .

Con§tiinJa nefericita.

. Constiinta neferlcita (adidi 'atasarnentul fala de sine) . seamna a crede ca exista un eu real, diferit de senzatiile pe Ie receptarn ~i cu care ne identificarn, un eu real care Tr"',~c.lr." moare ~i "simte'l rnulta durere tntre nastere ~i moarte, din atasarnentelor ~i dorlntelor.

Con§tiinJa de baza.

Constllnta de baza aduna laolalta celelalte sapte constll pentru a ne da iluzia ca exista cu ad eva rat un neu'" dincolo

. senzatiile pe care le simjim. .

Aici, ntntregul devine mai maredecat suma partilor sal' Concret, aceste ~apte minli separate, fiind acum adunate cred in mod eronat di sunt 0 singura rninte, 0 singura fiinta - u

neun - ~i nu 0 sirnpla grupare de componente, ' .

Altfel spus, mintea noastra este un flux mereu schim de gandurl ~i sentimente ~i nu un nSine"compact, delimitat. eel putin asa ne spunmaestrii tibetan],

Vestea proasta este.ca, chiar daca acceptarn ideea rnetafiz neuH nu exist cu adevarat. .. tot trebuie sa ne platirn impoz

Vestea buna este ca dusrnanulnostru se identifies ~i el senzatllle celor "optininti" ale sale, ceea ce inseamna ca-l distrage cu u~urinta nauclndu-i cele cinci simturl fizice ~i pulandu-l slrnultan cele trei constiinte.mentale.

_ .• _~_'~' -'_. __ "_ .. co_. __ ~~ ~~~~~~~~~~~ _

I' I II

CAPITOlUl5

Metode de schilodire

uin lipsa mijloacelor de afnfr3nge inamieuleu msciuc« sau ell eulitu~ polioricand sa-I fngropi sub un morman de iiiureJi proaspatseoase din cuptort"

lung, Cao Dai Kung-fu -

Introducere: ;Arta ascultarii"

Indiferent dad este verba despre vanzatorul viclean de ma~ini la mana a doua caruia-i turuie gurasau despre domnul acela arab aflat pe scaunul de langa tine din avion ~i care pare caincearca sa-~i dea foe la pantofi, trebuie ca, de dragul portofelului " ~i al binelui tau, sa Inveti 'sa-ii desclfrezi dusmanul ca pe 0 carte, -. , rand cu rand, tnainte de a-I piasa in categoria cuvenlta, undeva, . tn fundul bibliotedi sau, ~i mai blne, de a-I expedia - cu tot cu

rubedenii, prieteni ~i cunoscuti, cu subalterni ~i parteneride conspiratie - la cosul de gunoi al istoriei.

Pentru a realiza acest lucru, trebuie sa invatam sa auzim= sa auzim cu adevarat-, ce spune iiiamicul. Astalnseamnaa invalasaauzimcu toate resursele de care dispunem, tnnascute sl dobandlte.

Numeroasele abilitali folosfte tn stiinta ne~gra(controlul mintii) atarnatoate de arta de a asculta ce spune sau ce nu spune inamicu!. Cu alte cuvinte, ceea ce spune este deseori mal putln important ca vorbele care i se opresc in gat.

Astfel, ascultand - cu tidevarat'_, putem vedea dincolo de amabllitatlle sale prefacute, eleganta exersata ~i prietenia rnimata.

ii studiern mersul ~i ;,mersul~umbra": . " .

Ii studiem vorbirea ~i "vorbirea~umbra.". .

11 0 Dr. Haha Lung

Ascultarn - cu adevarat ...., ~i invajam sa-l recunoastem cercarile de vraiitorle verbala ~i in tot acesttimp ne acumul propriul arsenal de "arme verbale" ~i ne perfectionarn cu asldui-

tate celelalte Harte negre" necesarepentru a objine acel '

ferrn cu care sa nepocnim adversarul in barbie ....

~i sa-l facem sa auda dar ~i raspicat ce avem noi de spus!

Mersul-umbra

~Ceea ce e§ti bubuie a fat de tare,incat nupot euzi ceea ce spuiin sens con tra r. U

Ralph Waldo Emerson <

"

Mark Twain spunea candva: "inveti despre oameni inima, nu cu oehii sau eu intelectul".

Batranul Twain s-a ln~elat. Ca filosof, poate ca avea timp §i luxul de a "scruta inima unui strain", de a-i descifra ad tele, intentiisl rnotivatil. Noi, cellalti, abia daca ne permite luxul de a ne acorda timp ca sa "ajurigem sa ounoastern.un '

Natura 11 rasplateste rareori pe indolent. ,

, Stiu ,c,e crezi. Regurgitezi deja reflex avertismentul: "NIl! j

deca ~j'nu vei f judecat"! '

. De pe ce planeta ai. picat? J udecam ~i suntem la r~ndul tru judecati. Dorinta ca lucrurile sa stea altfel este, poate, de tat. A-ti irnaglnaca lucrurile stau altfel este In eel mai bun caz neghiobie, iar in extremis, fatal.

Oamenii ne vad cand ne apropiem de e] In tncapere sau strada ~i, fie ca-ji plate, fie ea nu, ne [udeca in primul rand d ' infati§area fizica. ~ti!J ce-tl spui: ,,0, eu n-a§ f niciodata atat de superficial (He-he-he!)

Chiar ai aceeasi reactle cand se apropie de tine un 0 zdrentaros, poate urat mirositor, care traleste pe strada ~i cand striga un tip trnbracat elegant, in cosium cu trei piese? '

Chiar potl sa spui sincer ca ai aceeasl reactie emojiona , cand seapropie de tine un adolescent alb purtand urrlforrna cercetas §i un adolescent negru purtandla gat ,0 basrna de

§i un tricou de "rapper rau"? '

I' I 110'.

Controlul minfii 111

Relaxeaza-tel Nimeni nu vrea sa spuna ca estl rasist doar pentru ca-ti ingusteziochii, gura ti se usuca putin ~i in gat lti rreste brusc un nod mare cat casa.

Aceste 'feaqii fire~ti spun ca esti precaut, pe buna dreptate ..

Mass-media ... societatea .. , eine bombardeaza cu imagini stereotij:le ale "ga~tiloru de adolescenti, cei mal multi fiind din Intamplare tineri §i negri ... aa, rna refer la merribrii ga§tilor, nu la mass-media.

.Odata ce aceste stereotipuri mediatice ni se tntiparesc ferm In creier, e normal ca organismul nostru sa alba reactia de Juga " sau lupta" - dominandu-ne cu u§urinla rationarea usuperioara" - lnainte sa ne puternjine In frau ternerile lrationale.

(P.S. Nu fi durcu tine lnsuji. Simplulfapt ca un lucru este "stereotipU nu tnsearnna ca I)u e adevarat.)

: Manipulatorii, de la escroci pan a la adepti ai cultelor, se tmbradi in a~q. fel/ncat s,a.obrina un anumit elect. La.fel ~i derbedeii de pe strada, carora Ie place sa vada ca ne scaparn in pantaloni ori de cate ori tree pe acelasi trotuar cu noi.

Actori demare clasa, expertil In anihilarea mintii aleg cu mare grija fiecare artlcol vestimentar, fiecare riuanta a posturii §i . gesturilor, toate fiind rnenite sa "cre'eze 0 prima impresie buna", sa Ie perm ita "sa ne calee pragul" §i sa ne bage mana In portofel,

Posture

MiY~IT)oto Musashi ne-a lnvatat ca artrebui sa ne transfermarn atltudinea de lupta In cea dezi cu zi. La fel ca sarnuraii pe carnpul de lupta, trebuie sa fim mereu tnalerta ~i pregatiti sa ne confruntarn cu pericolul, fie ea este yorba deun atac fizic propriu-zis, fie de 0 tncalcare psihologidi a spatiulul nostru.rnental,

In mod similar, ar trebui sa ne transferam atitudinea calma, controlata de acasa, din viata cotldiana, In lumea cea larga §i

plina de stres. .

, Cautand sa puna in echilibru cele doua "Iumi\ Musashi a fo'st foarte abil §i,de asemenea, suficientde sincerpentru a recunoaste faptul ca la serviciu ne comportam altfel'decat acasa sau la biserica,

112 Dr. Haha

Musashi folosea cuvantul atitudine referindu-se in mod co' cret la felul in care-si tinea un samurai.sabia §ila postura rala pe care 0 adopta cand se afla In fata dusmanului.

Fireste, potl pune pariu ca, in timp ce-si perfectiona ' atitudine, Musashi studia cele mai rnarunte tresariri lnconsti

ale adversarului sau, cautand ace a lngustare tradatoare a lor, aceamutare subtila.acentrului degreutate al corpului ' semnalau di adversarule gata sa atace.:

Ceea ce Musashinumea stitudine, ~tiinta neagra postura. lar studierea propriei posturl, ca §i a posturii dusrnan ' lui, este la fel de importanta pentru noi, In Iurnea de azi, cu"

era in vremea lui Musashi. ', ' ,

'in ~!iinta ~eagr~~ "postural! include felul'cum starn sau in picioare, felul cum ne.tncrucisarn bratele, toate tresariri ticurile ~i "semnalele" subtile, inconstlente ale corpului n care ne tradeaza atat de des, rarasa stlrn, adevaratele senti me

~i Intentii.

Alteori adoptam deliberat 0 postura rnenita sa ne adevaratele intentii ~i sentimente.Mai multe pe aceasta imediat.

Foarte multe aspects ale posturii corpului - de la foiala nora panala fuga sau lupta - scapa controlului nostru, fie tru ca nu suntem constienji de aceste reactii, fie pentru ca su prea ,Ien~~i C,!- sa facem efortul necesar pentru a Ie stapanl.

Exista alte reactilcorporale pe care putem invata sa Ie trolam.Induslv activitati asupra car'araam putea jura eli

control constlent, ,

Spre exemplu, yoghiniiindieni i~i pot controla ritmul lor inimii, ,iar tnteleptil lama tibetani folosesc tehnica nurn tumo pentru a~~i cresteintentionat temperatura corpului,

ce le permitesa indure geruri extreme." '

in .mod similar, splenii sub acoperire au folosit cu su biofeedbackul ~i autohipnoza ca sa-~i controleze reactiile CO -.

\ '

porale tntirnpul lnterogatoriilor intense, reusind chiar sa

leasca testul cu poligraful. '

La un nlvel mai banal.jnarllactorl, escrocii ~i coplll

iati pot plange la comanda. '

1 .1

Controfuf mintii 113

Cei mai multi dintre nol ne putem face buzele sa zam-> beasca, chiar daca ochii care nu zambesc tradeaza faptul di ne

prefacem! .

(Sfatul util nr. 169de control al mintii: tngusteaza ochii ~i Increte~te cutele de I/Iaba ga~teiN de la coltul lor de fiecare data candetalezi un I/autentic" zambet prefacut.),

Din fericir.e, in ceea ce prlveste ~tiinta noastra neagra ~i con"trolul rnlntii, reactiile flrestl precum transpiratul in situatiide anxietate, imbujorarea de rusine ~i ras,ul nervos la tnmcrmantari depa~esc capacitatea de control a rnajoritajil oamenilor. ' Printr-o simpla privire, cei mal multi dintre noi i~i pot da seama daca un om e bine dispus, prost dispus, nervos sau stre-

sat. (Vezl Figura 18.) .

, Specialistii in "descifrarea oamenilor" - de la predicatori pana la atacatori, de: la prieteni clarvazatori pana la politi~ti - se concentreaza pe cinci zone cand te evalueaza: postura, fata, ochil, mainile~i tal pile. , "

Cand scrutezi pe cineva in cautarea sernhelor tradatoare ale In~elatoriei, acorda atentie deosebita partii lnferioare a corpului sau. Asta pentru ca, atunci cand tncearca sa-~i rnascheze adevaratele senti mente, oamenii acorda mai rnulta atentie corpului lor de la brautn sus .. Ca urmare, adevaratele lor sentimente (ex: Incordarea, nervozitatea) sunt tradate foarte des de picloarele strans tncrucisate (tnselator, defensiv) ~i de talpl (ex. rigide, indreptate cu varful in sus = tncordare; folala» nervozitate).

in The Black Science (Lung ~i,Prowant, 2001) am aratat di oamenii pot f clasificati in functie de felul cum percep lumea: "privitorii" se bazeazaln principal peceea ce vad, I/ascultatorii" se lncred in urechile lor pentrua objine informatii corecte, iar "tactilii" .abordeaza vlata la rnodul palpab11.

lata un test simplu care te va ajuta sa afli orlentarea P-A-T (privitor,ascultator sau tactll) a celuilalt:

Apropie-te de flnta ta cu un pix ~i un blocnotes rnic ~i cere-i tndrumari pentru a ajunge tntr-un anurnit loc (de preferlnta unul ,la care ~tii sa ajungi). ,

Un tip de persoan~ va luaimediat blocnotesul ~i .se va apuca sa-Ii deseneze 0 harta.Foarte probabil, e un tactil (cuun dram de rprivitor adaugat pentru orice eventualitate).

n4 'Dr. Haha Lung
IDENTIFJCAREA DISPOZITIEI
Bunil" Stresat/Proasta in~elator
dispozltle dlspozitle
Gura Zambat total (din- Z~mbese doar
Iii vizibili). buzele: zambet buzelor, tremu- :
fugar sau delcc, ratul sau mu~-
catul.buzelor.
Ochii Mari ~i alerp, con- Ochii tngustati, Privirea fuge de
tact vizual bun. fereste privi rea; colo-colo:
inv~rs: ochii pot frecatul ochilor
fi mari ~i pupilele . cu degetele;
dilatate daca se evlta contactul
teme. . vlzual,
Mainile Palmele deschise, . lnclestate, pum- Frecatul palrne-'
degetele relaxate nii stran~i. lor una de alta; .
~i expresive. joe cu obiectele ...
..
Bratele Relaxate; gesturi r ncruclsate: re- Mainile in bu-
largi, Hpriete- fractar, zunar (denota
noase", ~i nervozitate);
coatele lipite
de corp.
Asezat Relaxat. Pe rnarginea Se foieste.
. scaunuJui.
la/pile Departate, cu Talpile lipite una Pozijle schlm-
greutatea pe cal- de alta; cu partea batoare: radiie ,
caiej degetele spre laterala spre tine. podeaua cu
tine, aliniat urnar piciorul; bate
la umar. din picior.
Respiratia Regulata, pro- Neregulata, Resplratie
funda, nabclomi- scurta, ".tora- sc~ rta" n tora-
nalaN• cicaN• dea" (facili-
teaza "vorbirea
raplda"),
Mu~chii Relaxajl, lncordatl, lncordatl/cu
tresarlri.
Figura 18 j 't,

I

tontrolul mintii 115

Un alt tip depersoana va ignora pixul ~i blocnotesul ~i va prefera sa-~i foloseasca b:atele e~ ~a gesticuleze ~i "sa-ti arate di-

reetia corecta". E probabll un prlvitor. . .'

Un altreilea tip ignora. pixul ~i bloenotesu! ~i-ti da indicajii verbale. Aceasta persoana e probabil un ascultator: are lneredere rnai multatn.cuvantul rostitdecat in cel scris sau In harta,

Dacatot suntem la acest subiect, lntare~te-li banulala initiala cu privire I~ orientarea P-A-T a persoanei ~i asculta tipurile de indidi verbale pe care te-am lnv~lat sa 1e'urmare~ti in The Black Science (Lung ~i Prowant, 2001).

Frustreaza-i pe privitori facandu-i sa asculte .

Nu vorbi cu ascultatorii. Tortureaza-i eu tacerea . Frustreaza-i pe tactili fad.ndu-i sa stea lieu mainlletn san".

Pozatul

nSocietatea lunqioneaza pe baza de fncredere §i, in mod norma"acordam mei multa atenlie spuselor unei persosne

, decaf comportamentlllui nonverbal insoJitor - gesturicu

mainife;e?,presii facia/e,zambete, contact vizua/. Totu§i, cand vorbitorul este atragator §i dii un spectacol nonverbal cu adelllirat impresionant, efectul poate Ii lnvers: urmiuim

. spectacolul §i acordlim foarte pulina atenlie spuseJor~ "

- . H~e .

De la a lneerca sa nu ne calcam nevasta pe batatur! la a convinge un derbedeu cu infati~are dubtoasasa stea pe partea lui

. de strada (fiindca "mersul" nostru spune ca suntem mult rnai duri decat pareml), cand tncercarn sa objinem de la sef opromovare sau sa convingern blonda de colo sa intre in. asternut cu noi, cu totll folosim IIpozatul". " . . ..

Spre deosebire de limbajul corporal inconstient - in cea mal mare parte imposibil decontrolat-cpozatul se refera la particularitati fiziee ~j' tlpare de vorbire pe care Ie adoptarn in mod deliberat pentru a crea un efect, pentru a proiecta 0 anum ita imagine, mai ales atunei cand tncercarn sa cream 0 impresie falsa.

Ori de cate ori ne aranjarn cravata, ne sufI am In .palma ea ~a; ne verificarn mirosul gurii sau ne tndreptam de spate cand int~a

. seful in camera, pozam. .

116 Dr. Haha tung

Pozatul se tncadreaza undeva intre arta deghizarii foloslta de ninja ... ~i pupatul asiduu in fund .

.... in functiede cat de hotarati suntem sa ne atingern obiectivul, ,', am putea avea nevoie sa ne lnsusim la perfectie abilitati speciale: ' informajii, manierisme ~i metode de vorbirecare ne permit sa ne apropiem mai mult de tinta pe careo vlzam. Aceste abilitati, pot merge de la I_ucruri simple, cum ar fiaflarea echipei sportive cu care tine _~eful, pan a la dobandirea aptitudinilor complexe de falsificare a documentelor, stapanirea unel lirnbi straine la per':', fectie ~i folosirea de barbi false ~i proteze corriplexe lnscop ,

, deghizare, stil James Bond.- ,

Alteori, pozatul e un lucru sirnplu, precum imitarea convingatoarea accentului gutural sudistsi a vorbirll lenese, pentru a-l deterrnina cu Yorba buna pe laranul eel nata:ng sase desparta .

de porcul lui bine tngrasat, I

Asadar, care S!-Int cele rnai bune - ~i. mai usoare - tehn de pozat pe care Ie putem folosi ca sa-i rnanlpularn pe-aljiii Trei lucruri: fa contact vizual, zarnbeste ~i ai grija cum mergi .' Ochiul Iuttunii, Bodhidharma,intemeietorul budlsrnulu zen din secol ul al v-lea, este infati~at tntotdeauna cu 0 priv

sfredelitoare, fixa (adica cu ochii holbati), rezultatulcelor ani pe care i~a petrecut privind tinta un perete ca sa ati

iluminarea. _

Maestri! orientali, mai ales cei din §coala zen, sunt i'nfaliiati deseorl in picturicu ochi salbatici ~i privire ca de nebun. Spre exemplu, maestrul Ma-tsu Tao-i (709- 788)este deserts nCU ,in~_ fati§are de tigTu, cu mers de taur, cu ochi sfredelitori care p

trundeau pana~n rniezul problemei". .

-Tn Occidentul deazi, e 0 regulanescrlsa: daca vrei cu varat sa fii un geniu manipulator diabolic, precum Rasputin, Hitler sau Manson (Charlie, nu Marilyn), ai nevoiede 0 perechede och patrunzatori, hipnotici (din aceia care te baga in toti speriejiil). :'

Dar daca n-ai planuri imediate de a pune bazeleunui "

sau de a prelua controlul asupra lumii, ai putea f interesatsa afl: ca studiile recente au aratat ca obtinem mai rnulte in viata '- ' cel putin de la oameni - cand facem contactvizual:

• 'Agenjii devanzari au mai multsucces cand Hstabilesc tura" cu 'cllentul prin intermediul contactulul vizual,

,'I /I'i'

Controlul minti; 117

• Parinlii §i profesoriiau mai rnulta eficlenta in disciplinarea

copiilor cand Ii fac sa~i priveasca 'in ochi. '

• MosCraciunil Armatei Salvati+ primescdonapirnai nurneroase §i mai marl cand reusesc sa surprinda privirea trecatorului -:- la fel ~i .oamenli fara adapost,

• Autostopistii sunt luati mai frecvent in masina, chiar §i de oarneni camplet necunoscutl, cand fac contact vizual. (Cf. studiului efectuat de UnlversitateaUtah din Salt Lake City.)

(Sfat: ca sa stabllesti un contact vizual_eficient, nu te holba

direct in ochii celuilalt, ci priveste intre ochi §i putin mal sus.Jl vei da Irnpresia ca-l prlvesti direct tn ochi.)

"Lucrurile nu sunt iJ§a cum par •.. '§i nu sunt nici altfel.N , Bodhidharma

_ /

Moment distractlv: data viitoare cand iti vezi rivalul stand

de yorba cu ~eful, asaza-te undevain spatele sefulul (nuprea aproapel) ~i surprinde privirea rivalului. Far-a sa spui nimic, priveste-l fix gura ~i fa-i semn sa~~i indeparteze de pe fala 0 flrirnitura de paine irnaginara, Imediat ce incepe sa-§i ~tearga un coil al gurii (§i 0 va face), prefa-te nerabdatorsi arata-i sa~§i tndeparteze firirnltura imaginara de pe celalalt obraz. Cand trece la ce~ lalalt obraz (~i 0 va face), muta~li mana cu care gestlculezi un pic rnai sus pe obraz, iar mana lui va facecu certitudine acelasi lucru. Tn scurt timp, va ajunge sa~§i.~tearga cu furie firimitura ima-

ginarade pe fala. , .

Intre tlrnp, ~eful, nefiind constlent de Nfndemnurile" tale, crede ca rivalul tau a tnceput sa-§i piarda mlnjile.

De ce e zambetul atat de important? intre corp ~i minte exlsta legaturi cornplexe, Dlspozitia influenteaza cornportarnentul. Comportarrientul, la randul lui, influenteaf,:a dispozljla. Studille au ararat ca, daca stai 'in fata oglinzii ~i te Hfortezi" sa zam1Je~ti cand te simti deprlrnat, acest lucrulti poate insenina ' dlspozitia. Asta pentru ea creierul tau deprimat asociaza zambetulfizlc cu starea de bine ~i de fericire. A§a canu te mai fncrunta §i, in schimb, zambeste.

De asemenea, nu e niciun secret ca zarnbetul poate fi mo~ lipsitor. Intr-un studiu pe tema influentei efectuat la 0 universitate americana, subiectilor Ii s-au atasat electrozi la muschlifaclali §i

118 Dr. Haha'Lung

apoi lis-a cerut sa urrnareasca un discurs al lUI Ronald Reagan, presedintele din vremea respectiva.Cu toate c~ subiectlitestulul . I~iexprimasera initial antipatia fata de Reagan, cand acesta a zarnbit In tnregistrare, ~i subiectii au zarnbit usor,

Ca sa vezi surpriza: oamenii sunt "deza:rmaW de politicienii (~i de alte animale deprada) zarribaretLUn zambet exersat, cuplat CU contactul vizual bun, Itipoate deschide aproape orice " u~a.

~i nuuita acele cute sincere de la.coadaochilor, care facca . zarnbetul tau sa para sincer.

Ai grijacum metgi. Yagyu Munenori a spus: "Cand mergi,. nu pa~i nici repede, nici Incet, Pa~e~telntr-un mod natural, lin, fluid, nestanjenit de ganduri superflue I ... J. Mergi repede cand

. esti alarmat ~i zguduit, mai tncet cand e~ti retlnut ~i te temi" .•.

Vedern 0 batranid\,mergand repede pestrada, dreapta de spate .. ' Ce-i in neregula cu imagineaasta? Poti spune "Toxicoman!" degh izat In batranica. Dupa cum' ~tjm CO totii, batranelele ar trebui sa fie aduse de spate ~i sa rnearga chinuitor de lncet (dupa cum ~i ~ofeaza!).

Asociem anumite tipuri de pa~it cu anumite tipuri.de oameni ~i de profesiuni. Astfel, mersul ne tradeaza ~i este 0 parte'

importanta a posturii corporalesl a pozatului, .

De cele mai multe ori, nu acordarn atentie mersului nostru; dar' poti paria ca dusrnanli nostri 0 fac. Politi~tii pot depista un infractorcucomportament suspicios deIa 0 distanla de doua cvartale dear dupa felul cum merge, ,

. in mod similar, p~adatorii de pe strada studiaza cum mergi tu: pas sigur, capul sus ~i ati'tudine vigllentat Sau capu! in jQS ~i ,. mers rapid, cu atitudine furi~a, caun iepure speriat care spera sa fie !asa~ In pace? Mersul tipului acela dur ne spune ca-~i cauta ne- . cazul cu lumanarea ..

Invers, derbedeu! de pe strada, de obicei belicos, trece grabit, cu malnlle adanc bagate In buzunare, cu capul In jos, cu sapca trasa mult In faliL., dar ca pune ceva la cale.

Chiar crezi ca fata aceea, super-model, merge pe strada asa cum p~~e~te pe pasarela, In timpul defilarllor de rnodat

Contro/rJ/ miniii 119

La fel ca In cazul celorlalte poze tnselatoare, adoptam pasi saltati, mart sau lenesi ca sa cream anumite impresii. Ce mesaj , transmite lurniiinconstient - saO' del iberat - mersul tau?

in acelasi timp, trebuie sa constientizam ce ne spune mersul

inamicului: .

• MersrJl cu pa5i mari, apasati ne spuneca' dejine controlul, eli' e genul de om care obtine ce vrea, ea are 0 misiune .. , sau

eel putln tncearca sa ne convinga de acest lu~ru.. A •

• Un mers tncet, cu pa$i atenti, poate cu corpul pujin lnclinat In fata ne da impresia de om orientat spre scop ~i serios, un ganditor profund ... exact irnpresia pe care 0 urrnareste ..

• Uri pas rapid ne spune ca e alert ... ~i un pic imp~lsiv. .

• Un pas usor .ne spune ca n-are nicio griFt pe lume, ea e v~sator, optimist... ~i nu constituie 0 amenintare pentru nOI. Adevarat, .. sau complet ln~elator? .

Atingerea umana. Tuturor ne place sa avem spajiul ~ers?na~~ distanta la care lie sirntim eel mai in largul nostru cu ;cetlal~l. Aceasta distanta variaza In functie de cultura (sau de lipsa ei). Pentru majoritatea occidentalilor, distanja de UI1 metru~ un~ metr~ ~i jumatate este'considerata confortablla can~ st~i de v~r.b~. cu~ CI~ neva. Distanta mal mica de un rnetru este considerata intima ~I 'este rezervata pentru prieteni apropiati ~i rude. ,:,

Acestea fiind spuse, stabilirn.un contact mai bun eu oamenii pe care-i atlngem, cu care intram In contact fizlc propriu-zis.

NEste adesea rna; important sa acorzi alen/ie fa ce~~ ce nu

. face 0 persoana decal sa.observ; ce face. /I

The Method of Zen, Eugen Herrigel, 1 ~7 4

. Cand lncerci sa stabilesti 0 legatura eu un barbat (adica sa-l 'd~mini),'pune:ti mana stanga pe urnarul lui cand 9ati noroc. in ti~P ee-l strangi mana, apropie-te de e:l, urnar la urnar, eu fata In aceeasi directie eu el~i coboara-ti mana de pe umarul.lui pana la vertebra a ~aptea (tntre ornoplati). Cu mana In acest punct de pe spatele lui, poji sa-I conduci u~or - sa-l irnpingl - unde vrei

tu Sa mearga. .' ..

Preslunea usoara asupracoloanei vertebrale la nivelul vertebrei a saptea stirnuleazanerviispinali care-kootr.oleaza respi~ ratla (calmandu-l) ~i partea .lnferioara a corpulul (punandu-i

'Ii

1)0 Dr. Haha

picioarele in rniscare In directia dorita de tine). in mod iron punctuldintre ornoplati pe care-I atingem ca sa realizam lucru este punctul perfect pentru a-linjunghia pe la spate la

gurat ~i la propriu!. . . '

Pe de a.lta parte, cand incerci sa stabilesti 0 legatura cuo n:eie, atinge-o mai Intai usorpepartea exterioara a bratulul, i diat deasupra -cotului, Daca atingerea 0 face sa se.lncord ...... ·~ retrage-te imediat, dar nu arata ea i-ai reeeptat impotrivirea

atingerea ta. '. ,

Daca nu sirnti 0 incordare mai mare a bratului, lasa-ti cu credere mana care-i atinge bratul sa alunece pana pe salele "ei, centru, ~i in acelast tirnp apropie-ti umarul de ea. (Acum stai a turi d~ ea, umar la umar, amandoicu fata tnaceeasl directie, tu cu mana pe salele ei.) Din aceasta pozitie, cu oapasare u~oar~:, pe ~ale, '0 poji conduce oriunde ..

' .. ~tiu "ee-ti spui;,"O tacti~a l[1drazneata ca asta nu va f~nctiona!

niciodata asupra mea!" (He-he~he!). .. .

Mai tii minte sapt,amana trecuta, cand ai dat noroc cu acel ..

V8,llzator atent de rnasini la mana a douar Inainte sa te conduca .' el prin parcare, habar n-aveai cat de mult ti-ai dorit dlntotdeauna ' un SUV la mana a doua, dar In perfecta stare, vechi dezece ani .•

.Dar aseara, la dub? inca mai lncerci sa te duinire~ti cum a ' reiJ~lt acel gigolo suav sa te intoarca din drum ~isa te readuca pe ringul de dans, inainte sa-Ii da,i seama ce se lr'1tampla?

De ce funcjioneaza 0 astfel de abordare tndrazneala?

Cand cineva ne invadeaza spatiul personal apropiindu-se prea rnult, ne ~~mt!m incomod, dar rareori protestarn fati~, din team~ .de a nu JlgnJ.Asta creeaza in creierul nostru 0 disonanta . eogmtlVa, ceea ce tnsearnna ca suntem prinsi 'In capcana a doua :' dortntecontradlctorll (anurne cum sa ne recuperarnspatiul per-

sonal fara a-I jigni pe invadator), . .

. . 'Cat firnp creierul nostru se afta tntr-o stare ternporara de haos ~I IIpsa de conducere, aflat in conflict intern cu privirela modul de a reactiona, invadatorul nostru inerezator ~i poruncitor preia

conducerea ~i ne calauze~te cu o~urinla unde vrea eL' .

Asadar, aici tncepe fenomenul hipnozel: alegerea momentului estei~po~anta in orice demers. intreaba-i pe Sun Tzu ~i pe Musashl. On de cate ori invadezi spatlul personal al cuiva,

Controlul miiltii 121

trebuie sa-i urmaresti vigilent semnalele de raspi.ms din limbaiul ~

· corporal, care vor arata daca persoana este sau nu "receptivaiJ la abordarea ta ~i-ti inghite ... ~tiinta neagral

, Asadar, tnsojeste-tl de fiecare data invadarea fizidi a spatiului personal al altoracu zambete bine exersate, contact vizual· ~i 0 serie de atacuri verbale arnetitoare, menite sa-i nauceasca ~i apoi sa Ie inviQga. mecanismele de aparare,

Perfeqionarea expresiei impasiblIe

Perfectlonarea expresiei impasibile, de genul celei adoptate .' de jucatorii de pocher, este un element important al pozatului. Capacitatea de a adopta un aer profund rneditativ sau un zarnbet de rnllioane tntr-o fractiune de secunda este cea care-l separa pe marii actori de cei mediocri, pe oamenii cu succes financiar de

delincventii condarnnaji.: .

Sa nu crezi nicio clipa ca expresia lmpasibila este lntotdeauna masca aceea stolca, llpsita de orice expresie, pe care 0 pui repede pe fata In clipa in care viata iti da carli bune. ° astfel de schimbare subita fala de purtarea ta normala, anirnata te

tradeaza pe loc, .

Adevarata expresie irnpasibila presupunecapacitatea de a ne deghiza cu eficienla sentimentele - entuziasmul, dezarnagirea - ca sa ne conducem inamicii - chiar daca e yorba doar de cei patru amici dela pocherul de vineri seara - tntr-o alta dlreqie, , Asta presupune doua tipuri de bluf.

Ce/edoua tipuri de bluf. Blufatul tine in totalitate de ascundete. Fie ai ceva ce vrei sa ascunzi - cum ar f 0 mana invinga-

· toare-, fie lncerci sa astunzi faptul ca n-ai nimic - zero ta~at in

· patru, nada.

in aceeasl maniera, folosesti unbluf c,and iii doresti cu ade- . varat ceva, dar trebuie sa te prefaci lndiferent cand esti, de fapt, In favoarea unui anumitlucru, dar trebuie sa te prefaci ca e~ti impotriva lui. Evident.bluful ~i prefacatoriasunt sinonime. Majoritatea celor care blufeaza sunt l!~or dedepistat tntru-cat supracompenseaza tntr-o directie sau alta, ca sa creeze impresia opusa fala de ceea ce simt cu adevarat. Asadar, ii depistarn . observand cum tncearca sa para:

122 Dr. Haha Lu

• Daca sunt nesiguri, adopta 0 fa!ad,acavalereasca, sa para tncrezatorl.

• Daca sunt lncrezatori, se prefac ca ezlta, ca nu sunt dad acea "chinta regala" pe care 0 au in mana rnerita

m izeze pe ea.

Nurnele Clark Kent TJispune cevar Dar rnasca sfioasa ~i

mlda pe care 0 adopta personajul in mod normal sigur de sine

. terpretat de Tony Curtis in Some Like It Hot (1959) ca sa

Tn ... gratiile lui Marilyn Monroe? 'J

Ca sa intinzi 0 capcana cuiva care blufeaza, rnentlorieaza

persoana sau ;0 chestiune fa!~de care ~tii di are un .'

afectiv ~i observa-i apoi reacjia, Fie l~i va manifesta reactia ..•.

varata -sautentlca -, pe care 0 po]i consernna casa tii seama d'! ea Tn viitor, fie se vapreface ca nu-l intereseaza deloc, caz . care efortul sau de a-§i ascunde adevaratele sentimente ili va indiciipretioase cu ajutorul carora sa-l descifrezica pe 0 rC'{I".", cubenzi desenate cu prilejul tntalnirilor viitoare. . De cele mai multe ori, eel care blufeaza se tradeaza nrr'TC,,_.: tand prea vehement sau, la cealaltaextrerna, facand tot postbllu]:

sa para nonsalant ~i deta§at.. ' . .

. Tine rninte, declaratille zgomotoase de ura mascheaza de-

seori 0 atractie ascunsa.

Cum sa-Ii perfeqionezi blufatul. Secretul unui bluf eficient. .. ' consta in combinsree aqiunilor cu cuvinte/e. Aspune doar "Nu .. rna intereseaza propunerea" (cand, de fapt, te intereseaza) nu

ajunge, Ridlca-te. §i porneste spre u§a. I

In mod similar, cand negocierile stagneaza, ofteaza din ra-: runchi sispune cu lin ton decis "B,ine atunci", notand in acelasi timp ceva incarnet ~i apoi lnchizandu-l. Sau suna-ti dernonstra- " try nevasta ca sa-l spui'"Ajung acasa in [urnatate de ora ... poate chiar mai devreme"(Vezi "Arta nu-gocierii", mai tarziu tn acest

capitol.) .' .

Indepartarea poleielii de pe bluful oricum sec al inamkului ~j perfecjlonarea sirnultana a propriei cc;lpacitati de a blufa pana , la 0 straluclre sclipitoare presupun sa ne perfectionamabllltatsa de a poza ~i totodata Sa devenirn mai pricepujl la depistarea Tn~ . cercarllor jalnice ale inamicului de a ne trage pesfoara, (Vezi Fi.:. . ' gura 19.)

1. Deschidere:

.: 2. Co;perare (negociere):

. 3. Tncredere:

I,

4. Cumpanire (evaluate):

5. Defenslvai

6. [ngrljorare (neliniste):

r+' /.-:'

Controlul mintii 123

bratele larg departate, picioarele netncrucisate. [acheta descheiat~. sta pe marginea scaunului, trun-

chiul aplecat In fata, atent. f~i -

, descheie jacheta. D~ din cap. T~i freaca barbla, gandltor ..

palmele apropiate, cu varful degetelor atingandu-se, in "cupola". Mainile in, buzunar, cu degetele mari la vedere. Mainile agatate

de revere. Spinarea dreapta, MainileIa spate, una tntr-altatadica ascunde un "as din maneca"),

frecatul barbieiItnjeleptul care-si rnangaie barba In timp ce se gandeste la ceva). ~tersul ochelarilor (ca sa poata"vedea" mai cIar). AtinsuI nasului cu degetul ("Asta trnlmiroase a bineJl).hi umple pipa (s-a decis deja sa accepte ofertasi se pregateste sa se "relaxeze") sau lncepe sa se joace eu . un trabuc (gatasa "sarbatoreascall

tranzacti a). .

bratele ~i picioarele tncrucisate, Arata cu. degetul. Mi~cari de taiere 5tH karate, cu'mana rtgida,

I • '.

Mi~cari i4ti cu rnalnile (se teme

ca mi§di.rile n:ai lenteil vor tradal.

foiala. Jucatulcu 6biectele. Oresul repetat al vocii. Trasul de , lobul urechil. ~tersul nasului (nu-i IImiroasell a, bine).

1 ~4 Dr. Haha Lun

7. Suspiciune: '

8. Nesiguranta (lipsa de incredere):

9. Frustrare (iritare):

/

10. Frica:

brajele tncrucisate, protejand pieptul (inima). Priviri In lateral. Sta fa mai rnult ., de un metru §i [urnatate distanta (la departare mai mare de un brat), Iacheta ra~ .' mane tnchelata (ca sa piece rapid). ' Frecatul ochilor (ca sa"~i "limpezeasca" vederea ~i sa te vada mai bine sau sa te .' su pravegh eze),

rnainile in buzunar (se teme ca va "sparge" ceva din greseala). loc cu pixul sau rosul plxului etc. (surogat de sfarc). Un deget mare 11 tine (acopera) pe cela- ' lalt (i~i fereste "fraliorul" de necaz). Zo naitul monedelor (gata sa nplateasdi" pentru a ie~i din necaz). Iocul cu chelle ' (pregatlt sa porneasca masinasi sa se , duca acasa, in "teritoriul lui de confort").'

rnainlle.se strang mereu in pumn. Fra-: rnantatul mainllor (cas~ se elibereze de.: incordare). Trecerea mainilor prinpar (in-,': cearca sa stimuleze inspiratia). Frecatul : cefei (pentru a se elibera de incordare).' Respiratiiscurte, zgomotoase, ca un oftat, Tatait ~i tras aer printre dintl.

'voce tremuratoaresi ezitanta, T§i "miqo-'

reaza" silueta aducand urnerii in fata, aplecand trunchiul, bagand malnlle inbu-

:zunar, lncrucisand bratele §i plcioarele ' , (vezi "DefensivaH). Evita contactul vizual.

Figura 19:, Perfeq;on~rea expresiei impasibile

Majoritatea oamenilor habar n-au ce fac cu adevarat, "

feaza, prefacandu-te ca tu ~tii, §i te vor urrna oriunde ... sau ce . pujln nu-ti vor mai sta tn cale!

Controlul m

125

., Limbajul-umbra /

HCuviritele pe care Ie folosim sunt puternice, ele creeaza realitatea. H

'Wang Chung

Introducere: revenirea vrajitorilor cuvintelor

Un studiu efectuat de psihologii Elizabeth Loftus §i John : ' Palmer a aratat ca rnodul tn care li se cere oamenilor sa-~i aminteasca un lucru influenteaza ceea ce-si arnintesc.

Cercetatorii au aratatsubiectilor un film cu ciocnirea a doua , maslni, Tntrebali 0 saptamana mai tarziu fie "Care era viteza cu , care mergeau masinile cand s-au zdrobit una de alta?", fie "Care era viteza eu care mergeau masinile cand s-au lovit una de altai", cei carora Ii s-a pus prima tntrebare, care a folosit cuvantul zdrobit,~i-au amintit a viteza a rnasinilor mal mare decat cea pe care

~i-au amlntlt-osubiectii carora Ii s-a dat cuvantulIovft. '

Tn plus, subiectii care au primit cuvantul nzdrobitU §i-au amintit ea au vazut cioburi de sticla la locul accidentului, cand, defaptele nu existau, (Cf. USA Today Weekend, 27 februarie

- 1 martie "998:5.) .

Acest studiu Intare§te ceea ce am aflattn The Black Science despre felul in care vrajitorii cuvintelor lipsiti de scrupule ne stapan esc cu abilitate prln sc1avia verba/a, atat prin cuvintele pe , care Ie folosesc, cat §i prin cele pe care ne interzic sa Ie folosim.

Intr-un alt studiu, cand sublectilor cu depresie Ii s-a citit 0 llstade cuvinte deprirnante, acestia au manifestat in zona cere.brala numita.amigda/a ,0 reactie diferita de cea rnanlfestata de , subiectli normali, faradepresie.

, La subiectii deprimati, amigdala a ramas aetiva 0 perioada

mai tunga cu 150% (douazeci §i cind de secunde) dupa auzirea 'unui cuvant deprimant decat la subiectil norrnali, la care arnlgdala ~i-a incetat activitatea dupa numai zece secunde, ceea ce sugereaza ca subiectii deprimati continua sa rurnege cuvintele triste ~i deprimante mult dupa.ce subiectii fara'depresie trec la altceva(cf. Biological Psychi,atry, mai 2002).

Pe aceeasi lema, omul obisnuit are peste 200 de gandurl negative zilnie. Tntre acestea se nurnaragriji, gelozii, nesigurante §i

126 Dr. Haha Lun

dorinte interzise. OamEmii deprirnati constant tnsa au peste de ganduri negative pe zi.

Daca stii deja ca dusrnanul tau este predispus la depresie, armat acum cu aceasta noua informatie, ca oamenii staruie pra cu·vintelor deprimante.va fi sirnplu sa [mpra~tii seminje tristetii peste tot ingradlna pslhlca a inamiculul, stirnulandu-i presia, .pana cand, i~ cele dinurrna, tl tmplngi dincolo de I mita ... la flgurat, desigur.

lata, asadar, un exemplu perfect al felului In care vraj cuvintelqr ne ataca cu sulljele gandurilor ~i cu pumnalele me . tale - arme verbele infata carora nu avem puterea de a ne daca nu Ie-am .studiat anterior.

intoarcem roata cu acesti vrajitori ai cuvintelor lipsi!i scrupule inva-.tand cum sa folosim in rnaniera -defensiva sdavi verbal a ~i utilizand simultan, cu rnaiestrie, arme verbale de ,,, .. n,,,,,,,,

Sc/avia verbala

I

"CiIvintele potrivite ii pot mdemna pe oameni la aq;une. «Be-

Jele §; pietre/e ,m, pot rupe oasele, dar cuvinte/e •. .?" Gre§it. Cuv;ntele pot face tot felul de Iucrurl, Spre exemplu, votbele de lauda te pot face sii munce§ti mai asiduu, sii alerg; rna; re-

pede sau sa te porJ; cu maimulta veselie. 0 vorbii critica poate avea efedul contrer. /ndiierel)t daca credem sau nu cevilJte/e, ele I§; fac oricum treaba. «Ceva se lipe§te de fiecare data», spunesu romanii •. Cuvantul, fiind exteriorizarea unui gand, ~ste cheia comportamentu,lu; nostru. H

Holzer, ESP and You

Vrajitorii cuvintelor folosesc 0 varietate de stratagerne al sclaviei verbale ca sane manipuleze: de la crearea confuziei creierul nostru prin "termeni abstrac]i" ~iexploatarea\lanita!ii care olegarn de numele nostru, pana la tncercarl de acenzu ., cuvintele ~i ideile care potcurge liber de pebuzeleside sub

nita noastra.. .

Cuvinte concrete §i cuvinte abstracte. 0 cale de a-i id fica pe videnii vfi:ijitori ai cuvintelor consta tn faptul ca manipulatori evita cuvintele concrete, cele cu sens acceptat, I

sit de arnblguitate, precurn'ccinci sute de dolari, vineri dim la noua", preferand in schimb cuvinte ~i expresii mai ·::Ih'~tr:llrtl3

Contralvl min!ii 127

cuvinte care au sernnificatie diferita pentru oameni diferiji, in ' momente ~i locuri diferite.

. Intreaba doi 'oarneni ce lnseamna cuvintele "iubire", "patriotism"~i "vaJoriJe familiei" ~ivei objlne trei raspunsuri dife. rite. Vrajitorii cuvintelor se desfata ~i prospera prin folosirea ambiguitatilor, a jumatatilor de adevar ~i a aluziilor.

Orice mare esc roc 1ti vaspune ca stratagems cea rnai placuta, cea mal satisracatoare dintre toateeste cea tn care lacomla 11 face pe cel vizat sa-~i puna singur streangul de gat.

Tirulpermanent de imagini abstracte al vrajitorului cuvintelor merge direct In emisfera dreapta, intuitiva a creierului, facand-o saactlveze frenetic ~i evitand emisfera stanga, mai analitica, rationals, care se ocupade imaginile mai concrete.

Le punem piedici ~i-i prindem In capcana p·e vraj"itorii agili ai cuvintelor cerandu-le sa faca anumite acrobatli ~i sa depa~easta piedici concrete. le cerem sa alcatuiasca un plan concret de actiunesi sa se angajeze sa respecte anumitedate, oresl surne,

Cand dneva tti ofera marea cusarea, cete-i s-o vezi ~i s-o gusti. Cand un politician tncearca sa te manipuleze cu expresii intenjionat evocatoare precum "morala" ~i"vaJorile farniliei"; convinge-te ca are aceeasi concepjie.despre rnorala ~i valorile

familiei casi tine. .

focul nutnelor. S-a demonstrat iii ne place orice lucru care ne aminteste de noi ln~ine. Un studiu efectuat [a Universitatea statului New York din Buffalo a conch is ca, atund cand au 0 parere buna despre eitn~i~i~ oarneniiau 0 parere buna ~i despre orice lucru asociat cu ei: un cuvant caresearnana cu numele lor, 'clfre care au semnificatie doar pentru ei (d. Popular Science,

iulie 2002). .'

Aceasta tendinta influenteaza multe 'dintrealegerile pe care Ie facem. Spreexemplu, un barbat penurne George sau Geoffrey are 0 probabilitate cu 40% mai mare de a deveni geolog decat

. unul pe care nu-I cheama George. In mod similar, dneva pe nume Dennis are 0 probabilitate mai mare de a devenidentist. Acest lucru se extinde ~i asupra cifrelor. Cei nascuji .la 3 ma'rtie (3 + 3) au 0 probabilltate mal mare de a trai tntr-un oras cu nume precum ~ase Furd. .

128 . Dr o"Haha Lu

"Majoritatea oamenilor ar crede ca un Iucru de lelul acesta se petrece doar atunci cand ifi vine greu sa iei 0 decaie con§tienta. Dar,de lapt. multe din acJiunile noastre sunt

. , decise sobconstient;" .

De Schipper, "Blame the Name"

Aceasta tendlnta poate aiutala explicarea fenomenului . croniciUitii, in care evenimentele sunt legate tntre ele prin nificafie §i nu prlntr-o relatie sesizabila (fizica) de tip cauza-erecn

. De asemenea, aceasta tendlnja Ie perrnlte vrajltorilor vintelorsa se apropie mai mult de tintele lor, presarandu-si tele eu euvinte ~i· expresii la care stlu dltinta va reactiona, nu constient, atund subliminal.

Spre exemplu, un barbat va f mat vulnerabil la 0 ferneie

. nume Iilldaca, in trecut, a fast parasit dealta femeie pe nume JiI· pe care n-a reusit s-o uite cu adevarat, in mod similar, va fi incl inat sa curnpere 0' pol ita de asigurare de la compania Ufe pur §i simplu pentru ea "Hei, echipa mea de fotbal din lice:. se chema P!1mele!"

Balcoane. Spune drept, ce-ti vine mai intaj in minte cand crtesti cuvantul "balcoanell? (He-he-hel)

Gresit, ,;balcoane" tnseamna acele prelungiri exterioare loculntelor, unde tii plantele de casa §i usucl rufele.

~i atunci, cum ajung unele cuvinte; precum "balcoane",

fie tabu? .

HTabuurile lingvistice, fa lei ca toate celelalte, deriva. din atitudinea noastra superstilioasa lala de obiecte §i idei. Un

cuvant reprezinta un "Iucru». Exista 0' interdicfie cu privire fa . recunoa§tereapublica a unui snumit elucru», Ca urmaie, cuvsntulnu va Ii t;ostit, de teamiica,daca ar Ii spus cu voce tare, -ducrul» interzis i§i va face elinsu§i aparifia. Asta explica

vechee zica/.i: .. Vorbe§ti de lup, §i fupu~ fa u§a». N Fun-k, Word Origins

Majoritatea cuvintelor noastre "porcoasell sunt porcoase fi acum 0 mie de ani, 0 gascade vikingi devenlti francezi, cuti drept normanzi, i-au snopit in bataie pe anglo-saxonii mani care stapaneau Anglia la acea vreme. Ca urmare, Ii franceza a cuceritorllor a fost adoptata atat la curte, cat ~i in rnerj, in limp ee limba germanica a cuceritllor a fost'identt1~tr"t'i'"

I • !I.,

Contro/uf min!ii 129

•. ell clasele inferioare, vulgare. Cuvantul vulg insu~i insemna, la origine, "oameni!;le rand".

- Cel mai bun exemplu de cuvant inofensivcare a capatat re-

putatie proasta este flick,care provenea initial din cuvantul alan-

dez kokken (literal, a creste vite). . .

inainte de cucerlrea de ditre normanzi din 1066, fuck era considerat un cuvant potrivit in engleza (adica-anglo-eza) . Astazi, pentru vorbitorii de engleza co recta, ruck e cel mai . temut "cuvant rnurdar", cu toate ca, daca intrebi oamenii obisr1uiti "De ce naiba efuck uncuvant atat de porcos", celor mai multi le-ar fi extrem de greu sa-ti dea un raspuns cat de cat adult. De fapt, pot! sa stai fata-n fala cu unchinez care nucunoaste ~ngleza.~i sa spui -cu un zarnbet larg - "Fuck you" ~i, dadi. zam- be~ti, Wva zambi ~i el, caci cuvantul ruck -Ia fel ca toate cu. vintelevulgare - are doarsensul pe care i-I dam noi. Funk.spunea:

.Regulile soclale care guverneaza astfel de cuvinte

tin, in mare, de geografie §i de timp. 'eu secole in urma, aceste cuvinte nepotrivite erau cat se poate depotrivite, iar in prezent, regulile difera in diferite zone geografice I ... ]. Desigur, sensul cuvintelor se ana in mintea noastra. Altfel, sunt slmplehieroglife fara noimasau sunetegoale. Dacasuficient de multi oameni Ie considera vulgare, sunt vulgare" (pagina 361).

in ianuarie 2004, Comisia Federalaa Comunicatillor din SUA a hotarat sa nu-l amendeze pe starul rock Bono pentru de- . .' claratla /I This is fucking greatl" la decernarea premiiJor G lobul de AUf, stabilindca vocalistul.formatiei U2 a folosit cuvantul

of ens at or ca adjectiv, nu ca verb. '

La fel ca Iucrurile pe careleivedern", tot cesauzirn" in ultima instanla in mintea noastra trebuie sa traverseze mai ihtai 0 serie de "filtre" personale §i sociale. ~Vezi Figura ~, pagina 16,) Spre_exemplu, In mod normal n-ai consldera cuvintele din lista de mai jos obscene:

• pasarica, diininutiv de la pasare:

• sula, un fel de.ac mai mare, folosit de cojocari' §icizmari;

• catea, caine de sex feminin;

• cireasa, fruct varatic:

130 Dr. HahaLu

• scula, unealta de lucru;

• oua, aliment de baza;

• parasuta, obiect ajutator pentru salturile din avion.

Evident" daca un cuvant estesau nu obscen ori chiar d minator depinde de context, unde cuvantul tn cauza apare ciat cu alte cuvinte ~i, cel mai important, de interpretarea pe

i-a dam. '

Gandeste-te la urrnatoarea ghicitoare:

Fete/e 0 vor,

femeile maritate 0 au ~i barbatii 0 dau.

Nici unuldintre cuvinte nu este.jn sine, obscen ~i tu ca raspunsul .corecr' estecverigheta", felul cum Nauiill

tele (adica Ie prqcesezi intern) schlrnba totul.

Sa I uarn u rmatoarea povesti re: .

Mama i~i;trage din pat baiatul tn 'zori de zi, in ci,uda protestelor lui,ca sa-~i faca partea de treburi gospodaresti la ferrna, Uit§i1du.;se pefereastra, il yede cum

, da graunte la gaini, .. ~i apoi trage un ~ut'unei clostl. n vede cum da de rnancare la porci ... ~i apoi trage unsut unuia dintre ei. Tn sfar~it, tl vede cum trage un sut vacii dupa ce term ina 5-0 mulga. Cu treburile termlnate.-balatul, flamand,se tranteste la rnasa. Se 1ntinde dupaoua, dar rnaica-sa Ie impinge de langa el. - Fara oua, dornnisorule, Ai dat cu ~utul in galnl, Baiatul se intinde dupa farfuria cu costlta, darmama

o ia de acolo, ' '

- Nu! Ai dat cu ~utul in pore.

Sesizand un tipar nelinlstltor intoate astea, baiatul

, da sa tnsface cana cea mare cu lapte, dar mama i-oia lnainte.

- Fara lapte. Te-am vazut cum ai dat cusutul in vaca, Chiar atunci, tatalcoboara scarile. Gata sa se impiedice de pisica, omul injura ~i, cu un ~ut rapid, 0 trimite pe sus pana-n celalalt capat al camerei!

Controlul minti~ 131

Baiatul1i zarnbestetncantat mamei. - Ii spui tu sau sa-i spun eu?

Gluma te-a facut sa razi? De ce? in povestire nu exists nidun

! cuvant NPor~oS/' ... A.~a ca, pesemne, totul e in mintea tal I

, ' Devenim sdavii cuvintelor fara sa stim, repetand papagalice~te cuvinte ~i slogan uri populare fiindca sun~ re:o~andab.i1e

social sau politic, ba chiar necesare pentru .supraviejulre - Sieg ;, ,HeW - ~i, totodata, ne temem sa folosim acele cuvinte pe care , pute_:ea ,Ie considera insensiblle, discri.r.n inatoare .~i obscene.

, In octombrie 1972, postul de radro WBAldm New York a

" transmis scheciul -ilar ~i iluminator - al comedlanului George " Carlin in care acesta a rostit "Cele ~apte cuvinte pe care n-ai voie , s~ Ie spul in direct": cacat, pisat, fute, plzda, pula, cacanar ~i tate.

, Membrii FCC, Comisia Federals aCornunlcatillor, n-au fost deloc arnuzat]. ~i nici n-au fost lumlnati catusi de putin, FCC, creata in anu11934, este alcatuita din cinci mernbrinumf]l de pre~edinte (mda, tipi precum George W.), c~ rolul de a regl~ menta toate comunicatille interstatale, inclusiv acordarea de licente posturilorde radio ~i televiziune. Daca ai calcat FCC p~ blW:l,turi, ti se retrage licenja.Fara licenta din partea FCC, pop sa-Ii iei adio de la postul tau de radio sau televiziune. , ,

E treaba FCC sa decida care euvinte sunt "prea obscene"

, pentru a f rostite 1n eter. Altfel spus: "Cin<;:i oame,ni hotarasc ce ,

nu poji vedea ~i auzi" (Hentoff, 1993). "

La origine, IIcenzorii" erau la romani nlste magistrati resporisabili de efectuarea unui recensarnant tntmpanu 0 data la cincl ani. Acesticenzori mar aveau ~i, rolul de spioni: ei luau pulsul imperiului ~i observau atat moralul, ca~.§i m~:)f~vurile (ex: celibat, acte inumanede cruzime asupra copiilor, animalelor ~r

chiar sclavilor). " I ,

, La '1500 de ani dupa prabu~i rea Imperiului Roman, singurul lucru care s-a schimbat este aceJa ca, azi, majoritatea cenzorilor

se a/eg sil)guri in functie. " '

, Ori de cateori poti determina pe cineva sa se gandeasca de doua ori tnainte sa rosteasca.sa scrie sau sa publice anumite cuvinte, pareri sau cunostinte sl, prin asta, tl controlezi actiunlle, te afli la jumatateadrurnului sprea-i controla gandirea,

132 Dr. Haha

Adu-tl aminte de ecuatia spa.larii creierulul: control area

, tiu~ilor unei persoane este primul pas spre controlarea mi sale. Sau, cu~a spus odata Lenny Bruce: "Dadi nu poji spu -fuck», nu poti spune -Fuck the government»". .

Cuvinte-arma

Nee vorbe indraznele pentru un griisan chiort" True Grit, 1969

.. La.orele~; religie am fostlnvatati ca.lisus a imp,'etit"o ghr~ dr~ fu.~rr , pe care a folosit-o apoi ca sa-i biciulasca sc~rmbat~:!r de bani d.in templu. Dincolo de interpretarea

r~la, "funrr poate sa fre tradus ~l prin ncuvi,nte mid". Irs.us - u~ p~c~ist,. mai [llmlnte -, in loc sa-lsnopeasca la p prrupe rauf~catorr, a rostit. cateva cuvinte scurte - poate 0 ~~nes~are drn: ~;riptura - care i-au rusinet. atat de.tare pe trcalo~r la~oml, lncat au fuglt irnedlat din prezenta sa (d.

Metaphysical Bible Dictionary). ' ,

.' ,A~a cum cuvlntele pot fi folosite ea sa'ne tina practic tn Vie, la fel, dusrnanii pot sa ne lrnpunga - ~i de cele rnai multe

sa ne :anea.sca! - c~vorbe. TermenuJ tehnic pentru acest

este disfemisrn, cuvinte folosite ca arme.' , '

, Ac;ste, "c.uvjn!~armal/ se tmparttn douacategorll: ,.,'

"toar:e ', men~te sa ne atraga, sa ne tmpaclulasca ~i sa ne lin

, te~~ca~ ~r. cuvrnte "defaimatoare", care ne patrund precum ' cutit, cuvrnte dureroase care creeaza confuzie rnenitesa ne

pinga ~i sa ne raneasca, ~'

, C~no~cute ~i drep,t cuvinte "care ma,ngaie sau sugrurn "car: l:npl~gsau trag", .deatragere ~i de respingere", acester douatipuri ?e cuvinte-arme pot f trnpartlte in trei categorltr]

negre, albe ~r cenusii. ' ' , . , "

Cuvinte/e negre §i ce~e albe, de~i par opusersunt ambeJ '. ceeace.Sun ~zu numeste cheng: cuvintedirecte; fati~e ~'i.concrete ~ compllmente (albe) sau tnjuraturl (negre), pro sau contra. . Pe d.e alt~ part~, cuvintele cenusii sunt ch'i, mal.abstracte.

mal vagr, mal flexibile ~ii deci, mal potrivite pentru ~tiinta,

neagra. '

Cuvinte/e elbe: Shakespeare spunea candva: Cuvintele f~c·.· rnsa blne/Cand vorbltorul multumeste pe eel ce-aude". Vorbirea .

,I I /t-,'

Controlu!

133

alba este vorbire "pozitivaN, cuvinte ~i expresii menite sa-l atraga , ' celalalt spre noi, fie pentru ca acea vorbire neface-csacream '. impresieextrem de buna, fie pentru ca am folosit-ointenlionat ca sa cream oimpresie extrem de proasta despre orice'alterna'tiv;:l.. Vorbirea alba ne permite sa ne asoc1em pe noi ln~ine ~i/sau . 'cauza noastra cu un lucru sau 0 persoana fata de care subiectultlnta are deja 0 parere buna,

Astfel, ca sa ne apropiem de tinta noastra, Ii adoptarn

, hobby-urile, rnasca, slmpatiile ~i antlpatiile profesionale ~i polinee, toate pentru, a ne ssocie, in mintea sa, cu un lucru csre-i

place deja. , " ,\ ' . .

o modalitate de a realiza acest lucrueste aflareacuvmtelor-

stimul la care reactioneazafara sa gandeasca, termeni sociall,

, culturali ~i re1igio~i ~i cuvinte ~i expresii "de rnorneala" care au p~ntru el 0 semnlflcatie mai personals, poate clriar inco~~tienta; , c:uvinte care-l fac sa se simta In slguranta, pe de 0 parte" rar pe de alta parte', 11 mobllizeaza ~i-I tndeamna la actiune, lmediat ce-i , aflarn cuvintele-siimul particulare.Je putem folosi ca pe sforile

unei marionete, facandu-l sa danseze cum vrem. '

Aiel ne vine In ajutor timpul pe care l-am ,investit anterior pentru a aduna lnformatii despre inamic ~i a 7nvata sa-l descifrarn, rnascandu-ne totodata lntentia. .

Vorbimcu sl la.rilvelul sau, confeqionand imagini mentale

care-l fac sa-Ji aminteasdi sau sa-$i imagineze ceva placut Cand mi ntea-rnai mula e ocupata sa alerge dupa imagini agreabile, partea analities, mai suspidoasa a rninjli sale trece pe locul pasagerului.

Hipnotizatorii speclallsti in ~tiinta neagra (controlul mintii) pun In practica aceasta "reactie deasociere" folosind 0 tehnica numita"ancorareN pentru a captaatentiadeplina a subiectului lor. Tehnica funqi'oneaza In felul urrnator: pune-i sublectuluio intrebare 'care-l face;-sa-~i'aduca aminte de un lucru agreabil ("Care e tnghetata ta preferatai"). C;and persoana raspunde "de capsuni", repeta imediat raspunsl.1/: "Iti place tnghetata de capsuni" ~i, simultan, fa un gest spre ea cu mana, fie cu degetele rasf rate ~i. miscandu-le, fie tlnand In mana un obiect mic (de

p referi nia stra I ueitor). .

Asta 11 face pe subiect sa asocieze inconstient vocea ta cu

propria sa voce Interioara, cea care-i of era pia cere aducandu-i

.. I

134 Dr. Haha

~mi~te cat de rnult Ii place tnghejata de dip~~ni (~i s-o in

rasca.pe aceasta). .

ins01ireacuvintelor cu un gest sau un obiect anume aso .... lc::IL:a toto~ata ac~1 ?e,st .c'u vocea tade comanda, 0 voce placuta crezatoare ~r lin istitoare) pe care subiectul va f tntru'totul d s-o.urmeze la niveluri mal profunde de relaxare §i coopera

(ad rca hipnozaj., .

Foloseste acelasi gest "convenit" ori de cate ori sublectu] spune ceva ceaprobl, asociindu-l ~i mal pregnant iri mintea sa cu

placerea (adlca cu aprobarea din partea ta). . . , .

. Odata ce, in mintea subiectului, ~i vocea, §i gestul tau s '

corelate (asociate) cu placerea, simpla rostire a cuvantulul -. ',

~un~", ins01ita de gestul concret, va f suflcienta pentru a-i induce sU?lectului 0 u§oara "transa hlpnotfca", (Revezi ~coala lui'

- Skrnner, in capitolul 4.)" "

, Vorbirea neagra. Daca vorbirea alba utillzeaza cuvinte ',. ziti~e, menite sa-i atraga pe altil spre n.oi, vorbirea neagra este mal p~e~n:n~ neg~tiva, ~enita sa ne respinga dusmanll, sa-l ra~" neas~a ~I sa-~,puna.la ~am~nt. S~ake:peare numea acest tip de v~rbl~e "cu~lnte etiopiene r cuvrnte mtuneeate, menite sa fad.

I r~u, sa~1 faca pe adversar sa dea lnapoi, clatinandu-se lncreme-' rut, 0 tint~ sigura pentru lovitura ta de gratle verbala (;i fizica?).' h" Vor~lr~aneagra se.bazeaza pe cuvlntetiranizatoara (insulte, InJuraturr) §I nu §ovaie sa joace "cartea rasiala" candacestlucru' este prudent ~i profltabil. " .. .

:o~osi~ .vorbirea neagra in ataeurile directeasupralnarn]cului: fie cand s~nte~ angaja]! in, conflict direct, fie cand Ii atacam caracterulsi-l s~bminam de ladistanja. , ,

Insultele sunt cea mal frecvent folosita forma de vorbire nea?ra.Acestea, includ orice, de Ja banalul "dll-te-n rna-ta" panala rn~ultel~ ~u e!ectv demonstrat de natura sociala (taranoi nespalatl), ,rellgloasa (pagan adorator de. diavolll), poJitica (tlcalos comunistl), sexuala (poponar! curval), rasiala (cioroi!) §i etnlca

(macaronar! broscar!). '

Multe cu~int~ insultat?are din engleza au origin! v~chi §i rev.elat~are. Chiar §r unele drntre cele mal detestate insulte rasiale ~I etnice:

l I,.,

Controlul min1ii 135

• Nigger' (cioroi) vine din cuvantul latin nigeri·,care tnsearnna pur sl.sirnplu "negru". Defapt, doua tari din Africa modema, Niger §i Nigeria, au.aceeasi origine.

• Dago este 0 deformare a numelui de familie "Diego'~, foarte raspandit in spaniola, §i a fost folositinijial ca lnsulta la

adresa hispanicilor tnainte sa fieasociat cu italienii. '

• Wop era un acronim generic folosit de Departamentul american de Imigrare, tnsemnand "without papers" ("far~ acte"), lnainte de a ajunge s~ fie asociat In mod specific cu italieniL

• Cook este un substantiv corect in' limba coreeana, tnsern-

, ,

nand "persoana".

lndiferent daca 0 facem cu scopuri de defensiva sau de of ensiva, merita sa ne gasim timp ~i sa ne dam osteneala sa ne familiarizam cuoriginea catrnal multor cuvinte lnsultatoare cu - putinta. Unu, ca sa Ie putem folosi mai eficlent pentru a ne stan-

, jeni ~i distrage inarnicul.jil doi, ca sa tntoarcern roata §i sa obtinem avantajulintr-o conversatie sau confruntare.

Spre exemplu, estila 0 petrecere §i cineva lti adreseaza 0 insulta: in loc sa7i dai satisfactia de ate vedea plerzandu-ti cum- , patul, zambestl ~r-l informezi pe celalalt W rnultlrneace se strange in jurul vostru) care este sensul real - corect - al cuvantului; astfel, dintr-o lovitura, Ii inabu§i aroganta ~,i-ti arati lnteligental

Unele cuvinte insultatoare au aparut §i supravietuiesc §i azl ca urrnare a promovarii, de catre eel la putere, a ideii ca locuitorii oraselor-suntlntr-un fel sau altul superiori celor care traiesc

la lara. .

~qvilizat, dela "civita", adica oras, De aici s-a nascut rnitul

cum diora§enii sunt mal buni decat jaranil IInecivilizati". .

• Salbatici, cu sensul simplu de "Iocuitori aipadurii", alt sino-

'nim pentru necivillzati. . ' .'

• Heathen (pagani): in vrernea cand principii feudali 'centro- I lau tot parnantul bun(cu blnecuvantarea papei, ale carui proclarnatii erau puse In aplicare de mosleri cu biciul ~i cu . sabia), multi oameni fara pam ant au fugit ,In zonernlastinoase, lipsite de valoare, 'cunoscute drept "the. Heaths".

• Vii/ains (raufikatori): de la radacina etimologica vif.la; la inceput, cuvantul villains Ii denumea pur.si simplu pe serbf saraci care locuiau in satul ce tnconjuravi/la feudala (adica

136 Dr. Haha

proprietatlle ~i castelele). Villain a devenit sinonim cu '. facator'deoarece, pentru a-slputea duee traiul de zi cu . '~erbii - practie sclavi incadrul sistemului feudal _ trebu ' . . sa recurga ~~ brigandaj, furt ~l bracona] doar ca sa-~i h .'

neasca familia. Apropo, danger, pericol, provfne dintr termen tare tnsearnna udominat ~i eondus de un stapan

. Multe cuviriteinsultatoare din prezent ~i-au dipatat sens aetualin vremurile medievalc ~i au.fost folosite ca arme a i~tar! domi~atia sistemului feudal in general ~i a Biserlcii

tolice 10 special, .

. C~~ au ajuns aceste cuvinte.sa fie uinsulte"? Sirriplu:' ~J nobilirnea f~udala erau singurii care stiau (~i, rn inulte eazu eare aveau voie; sa citeasca ~i sa serie:

• Profan lnseamna uin afara templului", adica orice lucru . nu este aprobat de Biserica; Ocult tnsearnna cam "'-.;;;.a.~.'

Iucru: UOIl = tara, ncultll = biserica, '. .

• Pagan .~~ drept ~ada<;:ina un cuvant care Insearnna ."copaciil •. .. Aceasta insulta era adresata razboinicilor- din triburile din: nordul Euro?ei, care-i venerau pe uvechii zei" In crangur! •.... refuzau sa mtre intr-o biserica (catolica) pentru a venera: acest zeu n()u ~i ciudat, care nu purta spada ~i nici rnacar nu ~utea s~-~j tntreaca dusrnanli prin. iuteala deplciorl: .',

• E~.etlc are 0 radacina careinseamna.ualegere. Ironic, dat fiind faptul ca singura "alegere" pe care le-o of ere a ereticilor Bisericaatunct cand"ii ardea pe rug 'era obi~nuitsau bine prajit.

• Vandalii erau razboin,ici teutoni curajos], admira]! chiar ~i de roma.ni.~anda.1H din zona Rinului aucucerlt Galla (Franta), Spanl~ ~~ apoi au -cucerlt Cartagina, vechiul dusrnan al Rornei, din nordul Afrieli. Numele lor a devenit sinonim cu distrugerea Tara noima (~i eu graffiti) abia cand au pus mana'

pe "Ora~ul Sfant", Roma, in anul 455d. Hr. . .

in sfar~lt, lata doua insulteironiee;

• Cretin insemna la origine "cre~tjnll.. .

• Idiot insemna la origine "fara functie publicall• (He-he-he!) Foloseste informajia asta data viitoare cand cinevaincearca sa-Ii spuna ca "vremurile nu s-al.l schimbat"!

.' I. 11-;.

Controlul

137

~i... data viltoare cand dneva iii spune "<?o to HeIW, mul._'~"~"'_I. Cuvantul hell din limba engleza Vine de [a numele '. zeitei scandinaveHel, stapana lurnii ~ubpamant~ne la viki~g~ .. re nu era nici pe departe atat de afurisita ca versrunea ere~. tma

ca. .. 't r ~

.olterioara, rnailipsita de lmaginatle ~i mal pu110 ospt a rera, care

J i-a furat numele. . . ..' . " ~

.: [njuraturile inserate tntr-o conversape IIPOlltlcoaSa sunt 10-

totdeauna socante slo modalitate bunade a ob}in~ :o~tr~lul asu: pra situatiei. Pentru maximum de efect, nu racnlrnJu:a~u~\ ~'

mormaie-o", facandu-l pecelalaltsa se opreasca tn toiut I? rtbeica sa intrebe: "Ce-ai SpUS?H Profita deezitarea sa ea sa-tl re-

peti~rgumentulinitia/. . ., ., ~. . . '.

. [njuraturile sunt totodata a cale buna de a forta rel.uarea un:1

negocieri ce stagneaza, "de a 0 duee eu un pas m~l. ~epart: r fiindca majoritatea oamenilor vor interpreta faptul c.a al~oloslt.? lIobseenitate" ca pe un semn de irustrere (adidi ai aJuQs. ~ ~a~atul rabdarll ~i esti pe punctul de a pleca) sau ca P: 0 POSI?llavl~: lenta fiziea, deoareee lojuraturile sunt 0 forma de "vl.olenta

. verbals. (Vezi "Arta nu-gocierii", mai tarziu in acest capitol.) Cuvintele de tiranizare" sunt folosite de unii oarneru pentru a:~icroi drurnul in viata prin forta ~i manipulare. (Vezi ,:Arta

mtlmldarii", mal tarztu in acest capitol.) . . " ..

Ace~ti tirani nu se dau in laturi de la.~ol~si:ea stereotlp~nlor, a atuului rasial ~i'a altor tactici de i,mamaCI at controlului me~. nite sa leasigure avantajul: utilizarea "atuului rasial" devine tot

mal populara ~i cu un potential tot mai profitabil~.. ~' ..

Atuul rasial bate orice alta carte de pe rnasa fllndca, chiar daca restul juc~torilor implicati banuiesc ea. min1i. de in~heata .apele, nu-ti vor derriasca blufulde tearna cavorJi e~,e~etall ?:ept Ifrasi~ti", "~ovini/misoginill, )nsensibili." slla~ nd~scn~llI~aton. :

La modul genera" "a juca atuul rasial Jnseamn~ sa p.rofl~1 de orice lucru tnprivinta carula 11 poji face pe celalalt sa se sirnta nesigur ~i stanjenit sl, sa sperarn, suflctentde vinovat tncat sa se

desparta de eativa verzisorl. Aici se includ: . . . .

• A fi platlt pentrudefectele ~i calomnille etmcesi rasl.ale re~le, imaglnare sau confectionate pe care le foloseste cmeva im-

potriva ta;

103B Dr.'Haha

• A proflta de "dlzabilitatea" pe care 0 ai (In prezent, '

lumea are cel pujin una!);' .

• A-I face pe.~ef sa-i fie frica sa te concedieze, de tea'maca

fel ar cornrte 0 dlscriminara, oricare din cele enumerate sussau una legata de norientarea ta sexual a" (fie cea cu te-a d~ruit Dumnezau, fie aceea pe care ti-a aratat-o p . cel pnetenos in vara cand te-ai oferit sa-l ajuli lnaltar).

. p'otri~it ~n,ui~ celebru jucator de fotbal din Uga Nati

a.mencan~, castigator alprerniulul Heisrnan, pojl practic sa ,

~Isa scapi nepedepsit daca ~tii cand sa joel atuul rasei. .

.. ' ~ar~ lucrul ce] mai important, po]i sa joci acest atu ~i ca

fii mal bine servit la restaurantul din cartier! ~

, ' Trece~e in, r:~ista a reguJiJor p{ivind IlmanipuJarearninorita

• Mrnontatlle ~u sunt niclodata multumlts. (in dipa In ~unt'multurnlte, ajung sa fie Inghijite de majoritate.)

• Fiecare dintre noi face parte undeva dintr-o minoritate.

• Nu te apropla de acel un de va ! . .

Stereotipurtle sunt usorde folosit, lntrucat allrnenteaza tarile ~i imaginile deja existente ale oamenilor cu privire la

~i la ei in~i~i. .

?e ,Ianga faptul ca putem sa "plantamN un stereotip in rni .

tea un111 om ca sa-I asrnutlrn impotriva altuia, cercetar'ile .

arata c~ stereotipurile pot fi folosite ~i direct, Irnpotrlva persoa-

nelor vrzate, " '.' , ' . '.

Se p,::e cii ?am~niicare sunt obiectul stereotipizarii pot sa adopte tra;atur,r1e. n:~ativ: care Ie sunt atribuite. Altfelspus, "planta~ea de Imagllll ce 1m de un stereotip in mintea unui om (sa~ activarea celor d~ja :xi~~ente) intare~te imaginea respecttva, mal ales daca el crede deja ca aceJ stereotip IJcaracterii~aza fie

constient, fie lnconsttent, ,'"

Tntr-un st~diU recent, scorurlla performanjsl subiectilor la un test de cultur: gene.raJa a,u s~azut cand s-a activat stereotipul n~uper-m~del (asociat cu ideile flare cap ca sa nu-i ploua-n gat"

~J "blonda proasta"). ,

Inve~s, scorul performanjal subiectilor a crescut cand le-a fost ~~ocrat stereotipul .profesor" (educat). Tn manierasimllara, la actrvarea stereonpulut nvarstnic'~, subleqii sl-au Inc~tinitrealmente

""

-.139

--------------------~------~~

Contro/ul m

ul (studiu prezentat in Psychology Today,octombrie.

.: 1 :28), , . , . . ',

" Intr-o forrnulare simpla, cand Ie naminte~ti subtil" oamenilor. '. defect~ au, deterrninandu-i sa se asocieze cu anur:'ite stereo-

puri, el .tind sa ad~pte ca~acteri~tici Ie a:elui stereotip, .: .

" Vorbirea cenU~Je. Daca vorbirea alba ne aderneneste, rar cea

. .... neagra ne respinge, scopul vorhirii cenusli e,ste. crearea confu-

'ziei. Cea mai buna aparare este atacul'ne.dun:erlt~r! .. .

. Semanam confuzie In randul dusrnanilor Impra~t[[nd "dezm" formare": dezvaluirl care par aurentice' ~i care sunt exact ceea ce

vrea inamicul sa auda.. .. '

De asemenea, tncuralarn raspandirea de lnformatii false de- .

.' spre dusrnanul nostru prin barfe, insin~ua~i ~i zvor:uri~menite s~'

, atraga opinia publica de partea noastra ~I, totodata,sa ne defai-

meze eficient lnarnicul. .' .

Cand Guvernul face acest lucru, se chearna IIAnunturi de in-

formare publidi".,. mai putinln cazul in care 0 face un guvern inamic atunci numindu-se ;,propagandaN• Cand 11 face massmedia,'se cheamall§tirilede seara". par cand nu dispui de pro:,.

. pria reteade televiziunesau de 0 portiune din guvern, se cheama.

pur ~i simplu "barfa"~i IIzvonuri". . '. .

Nu dispera insa: atat barfa, cat ~r zvonunle sunt r~str.~me~te respectate in sacul nostru cu trucuri .• de c;:ontrol~1 mrntr.l •. ~T,~e minte: trucurile stapanite la perfectie se cheama "tehnrci , tar

t~hnicile deprinse pe [urnatate, doar "trucuri"'.) . .'

Gandeste-te: un Merlin plin de maiestrie 'i~i plimba mana' prin aer cu un gest degaiat, culegand o esenta ~e~azuta, ~~re devine vizibila in scurt tirnp ca 0 minge de lumina pulsatila, Sub· privirea sa atenta, neclintlta, aceastarnlnge de¥e~e.rgie, ani~~ta . deporuncile lui mentale, capata treptat 0 forma flzica, tangibila,

dupa vola ~i capriciu1 magicianului. .....: ..' ..

'Tn aceeasi rnaniera, folosind controlul ml~t~li ~raJltO~1I cuvintelor dau viala gandurilor lor nevazute, mar tntat ca srmple cuvinte.si expresii care-i tndearnna pe altii sa se lntrebe, sa faca speculatii, sase tndoiasca ~i sa barfeasca dand gJas la ceva ce fusesedoar gandlt. .' .' '., .

Astfe1, prin indicii .~i aluzii, sugestii subtile, influe~ta ~~bh: rninala ~i 0 multitudine dealte manevre mentale, acesti vraj rton

140 Dr. Haha LLi

ai cuvintelor realizeaza transformarea alchirnica a ceea ce .candva gand intangibil ~i vis efemer lntr-un efect concreto

Istoria e pUna cu exemple ale modulul in carefrica, mentata de coincidente ~i tntarnplarl incontrolabile, devine perstijie, apoi ritual, apoi cult, iar daca supravietuieste . de mult timp, se transforma Tn religie.

lstorlaabunda ~i Tn exemple de moduri in care viselesi rintele intangibile ale unor oameni manaji de un singurjel ~

liti de Tncercari,'Tntarili de ascutirea constanta a tai~ului .

lor ~ se transforms Tn turnurile dominatoare ale imperiului.

Alimentat de stari afective pozltlve sau negative ~ pofta, furie, lacomie, compatimire -, ceea ce tncepe cagand vine Tn scurt timp realltate, Printr-un proces la fel de firesc ca transforrnarea aburului apa ~i a apei Tn gheata, barfa devine ~ doar cu un rnic ajutor zvon, apoi "adevar" ~i se concretizeaza Tn efeete fizice rnasurabi

b ' "

Robert.Frost spunea candva: Hln lume exists trei lucruri

rete: religia, ~tiinta'~i barfa", Barta are un singur scop: sa-i faca oameni sa vorbeasca ~i sa tot vorbeasca ... despre ce ~j cine vrem: noi sa vorbeasca. Oamenii sunt mereuitnsetati" de barfe sucu- • lentaO data cemasa e pusa, potl sa Ie oferi gratis un paharel de. "aperitiv" menit sa Ie stirnulezesl mai mult apetltul pentru taliN. Mintile iscoditoare vor sa afle,

Dupa ce i-ai determinat sa tnceapa sa vorbeasdi, aruncaaluzii -despre sursele din care pot objine mai multe informatll (de:

- sigur,. inforrnajii plantate de tine). .

Oamenii apreclazalucrurile mai mult atunci (and Ii fad s~·. tr~deasdi pentru a: Ie obtlne, t~ mod similar, lnformajilletadlca'baria ~i zvonurile) suntcumvamai reale cand ii pui sa le caute ~i sa Ie descopere ei tn~i~i. Fa-.i sa se simta destepji. lar dorinta I~r de a spune tuturor cat de de~tepti sunt fiindcaji-au "depistat" in~' . forrnatille va asigura .raspandirea larga a informatiilor respective

- ale tale. .

Tocmai de aceea, cea mai bunacale de a determina un om' sa-ti foloseasca ideea consta Tn a-I face sacreada col ideea Ii apar- '. tine. Nezi "Arta nu-goclerll'jtn acest capitol.)

Controlul minlii 141

Nu deveni nidodata sursa barfei. Asigura-ti tot timpul 0 modalltate plauzibila de ainfirma. Cu alte cuvinte, nudezvalul unui om,direct, "informatiileN pe care vrei sa Ie raspandeasca, cl indruma-l in directia potrivita - spre persoana, documentul sau : : situl web -unde va afla "povestea adevarata" (adica unde va

ndescoperiN lnformatllle plantate de tine!).

Poti face acest lucru 'tntrebandu-tl "ca din tntarnplare" un coleg de munca daca stie ceva despre 0 lnformatie nelinlstitoare . : pe care alauzlt-o fara voie cand te aflai la toaleta: "Nu, nu i-am vazut pe cei doi care vorbeau, erau de la contabilitate, credo Orl-

. cum, spuneau col cineva care lucreaza aid se atla pe lista de abuzatorlsexual a unui sit web! Nu, n-am prins despre cine vorbeau, dar adresa sitului era .sllmeballs.com. 0 sa caut imediat ce am ocazia ... "

. Chici cat de probabil este ca, la prima ocazle, colegul tau sa se ducadirect pe acel sit web ... un sitwebpe care tu l-ai creat §i unde va gasl, scrls cu litere mad, numele dusmanulul tau pe

care-l vizezi? .

Stratagemele de acest fel senumesc "vorbire ocollta" - nu vorbesti directcu individul,ci-I la§i sa lIauda din intampliue" un fragment de conversatie sau sa "ga~easca" 0 lnformatie scandaIoasa care e cert ca-l va lndemna sa porneasca [a vanatoarea de noi fapte - barfe pe care levatransmite cu siguranta ~i altora in

tirnp ce se lauda ce detectlv excelent este. .

Shakespeare puneTn evidenta stratagemele de vorbire ocolita in Mult zgomot pentru nimic (l598~99), unde .un grup de . prieteni cornploteaza sa-i aduca Tn sfilr§itTmpreuna pe amorezii Benedick §i Beatrice, aflatl Tn conflict, lasandu-! sa "auda·din intarnplare" catde mult se iubesc rectproc.tn taina,

"Manevra lpocrltului" este 0 "Ita forma de-vorblre ocolita: vorbesti cu un om despre altul, care, din tntamplare, are acelasi tip de atitudine sau de purtare pe care incerci sa-l schimbi la eel cu care discuti. Ajunge sa-l fad pe lnterlocutorul tau sa se dedire de acordca atitudinea sau actlunile celuilalt trebuie.sa se schimbe pentru a-l determina sa apuce pe calea schimbaril.

Metoda functloneaza pentru ca nimeni nu vrea sa fie considerat ipocrit, maiales insineasa. Aceasta disonanta cognitivatl lndeamna spre schimbare, ca sa-~i coordoneze.spusele cu faptele.

142 Dr. Haha

Vorbirea ocolita face uz detoate tacticile detestabile '-'''''~I-''''''' care am vorbit p~ma acum - insultele, stereotipurile, in - ~i pe care vrem ca altii sale asocieze cu dusmanul nostru.

birea ocollta foloseste, de asemenea, aluziile, insinuarile ~i tereasugestieL

"Puterea sugestiei" este deflnita ca fiind .procesul de a termina acceptarea necritica a unei idei sau actiuni" ll...J!JJOen~)Qn 1970:1274).

Sugestia se aflaln miezul unei stratageme numite "minci

prin insinuare" saucum i se rnai spunein jargonul de azl, da drumul lagura".

Sa spunem, spre exemplu, ca urmare~ti sa-ti subminezi coleg de serviciu. in primul rand, trnprleteneste-te cu eel m mare barfitor de la firma: Apoi, clatinand din capcu trlstete, rnenteaza neatent:

• Cepacat de Bdb! Pesemne ca Dumnezeu are memorie m 'buna decat noi, cellaltl...

. • Doar pentru ca Bob a facut ni~te gresell 1n trecut...

• Hr-arl Speram ca Bob a depa~it toate.astea.i. ,

• Chiar credeam ca de data asta Bob are situatiasub control..

-Vei ~ti ca stratagema a 'prins cand celalalt va replica: "La te referj?" Cu aerul ca tl-al dat seama de "scapare", ridica reoeoe. din umeri ~ispune: "A, la nimic. Uita. ca am adus vorba de Nimeni nu vrea sa scormoneasca din nou prin gunoiul Pleadi irnediat. Roti avea lncredere di. barfa de la firma va

investigajiisi va "completaspatiile goale". . ,

Tuturor ne place.sacumplem .spatiile goale" ~itindem

facem In manlereprevizibiJe. '. -

Cornpleteaza ~paliul gol din urmatoarea propozijie: Pari

lui Charlie aveau trei copii: April, May.~i . I'

Ai raspuns "June'/? Raspunsul corect este "Charlie", dar joritatea oamenilor raspund /lJuneN fiindca, asa cum creierul . tru uneste trei puncte lntr-un triunghi, la fel, gandirea ~idec' vorbirea noastra urmeaza tipareprevizibi/e.

Creierul nostru e lenes. Cand aude mai multe aflrmatll care Ie accepta drept adevarate, e foarte probabil sa 0 accepte ~i : pe urmatoarea - faras-o puna la tndolala - ca fiind adevarata.

Contro/ul mintii 143

Exemplu: "Bob e un angajat atat de bun! E mereu punctual, mereu dispus sa-l ajute pe allii. .. " Avem trei afirmatii adevarate la rand. Acum adauga, farasa fad vreo pauza: "Pikat de incidentul acela cu pustiul" (Ascundelntotdeauna 0 rnlnclunasfruntata tntr-im "pachet" de minciuni mai mid. Vezi "Arta minciunii", mai tarziu.)

Un cuvant, singur, poate sa sugereze foarte multe. De exem-

plu, a spune "serios" tn diferite feluri: ,

• "Serios?/I, cu sprancenele ridicate, sugereaza surprindere ~i interes.

• "Serios.", spus pe un ton sec, cu 0 expresie neutra, sugereaza , neincredere.

.• "Serios!", cu un zarnbet viclean~iochii tngustaji sugereaza suspi~iune.

"Nu te gandi la un elefant alb!" eo alta modalitate de a-Ii calomnia adversarul. Vechiul argument spune ca~ de tndata ce ni se spune .Nu te gandl la un elefant alb!", imaginea ni se tntlpa, reste lnminte sl, 'oricatne-am stradui, nu ne putem scoate din, cap imaginea elefantului alb.

in mod similar, odata ce auzim 0 lnsulta sau ocalomnieasociata cu 0 persoana - mai ales 0 calomnie senzationala sau emolionala -, este aproapeimposibil sa. ne scoatemdin rninte

I imaginea re~pectiva.' .

. Marii vrajitoriai cuvintelor rasucesc.sl tmpletesc vorbele cu rnaiestrie; tau rind noduri gordiene cu care sa ne lege mintea. Adu-ti aminte cal in timpul operatlunii .Furtuna tn desert", presedintele George H.W. Bush 1~i dadea toata silinja sa pronunje .Sodom" numele lui Saddam Hussein, ca sa-I asocieze pe dictator cu actul interzis al sodomiei (Lung siProwant, 2001:103). Odata ceacceptam tn rninte un astfel de JOG·de cuvinte, nu

mai putem scapa de el. ' .

Spre exemplu, te-al gandlt vreodata ca numele lui Louis Farrakhan, liderul cultului Poporullslamului, poate fi pronuntat "Lucifer-a-con"? Pariez ca de aici inainte teo vei gandi de flecare datacand Ii auzi numele. (He-he-hel)

Stratagemele de acest fel ar putea.sa para simpliste ~i chiar copllaresti la prima vedere, tnsa ele se adreseazatocrnai acelei ',parti inca puerile a mintii noastre cu nurneroase nlveluri, acea

"

I

144 . Dr. Haha

. parte a rriintii cu cea. mai redusa capacitate de a deosebi ad rul de imaginatie ~i de a se apara, . Zvonurile sunt ceea ce lnfloreste la maximum cand

suficient de profund aluzii ~i barfe. . .

"Daca fiecare. am caruia i s-er vorbi despre unuciga§ noctum ar spune rna; deperte altar doi oameni In interval de doua minute, toat'¥ suflarea Piimantului ar §t; Inainte sihe facii diminealii."

Ripley's Believe lt or Not!

Goldenson (1970) defineste "zvonul"astfel: "0 declaratie sau relatare neconfirmata care. circula tn principal din gura-n gura [ ... J. Zvonurile pot sa fie . in lntregime false sau sa cantina un element adevarat,

care este de obicei deformat sau exagerat. Cu toate ca circula deseori sub forma barfeisi pot f oricand «plantate»In mod lntentionat, eletind sa apara cucea mal mare abundenta in perioadele de criza publica, atunci cand lnformatiile demne de incredere sunt greu de gas it" (pagina 1137).

~i de ce seraspandesc zvonurile?Potrivit lui Getty (1

uPredilectia'de a accepta pareri ~i chiarzvonuri ca pe niste . reale este un defect ornenesc familiar ~i larg rasp§nditU (pagina

Motivul pentru acest lucru consta In faptul ca majo oarnenilor sunt prea ocupa]i (lenesi) ca sa verifice, dararnlte . ras-verifice cat de.adevarat e un zvon.In plus, cei mai multi tre noi alegem de fiecare data un zvon interesant, chiar dad.

. recurn neplauzibil, ih defavoarea adevarului recesi obi

(plictisitor)! . , .

. Exista trei lucruri care ne ajutasa starnirn ~i sa raspandl ivonuri eficace: in prirnul rand, mascafea sursei zvonului. spus, da-ti. acum osteneala (ca ·sa eviti suferinje ulterioare . e~ti prins!) de a te asigura ca zvonul pe care-l starnesti nu

f pus pe searna tao .

idealul, fireste, ar fi safacitn asa fel tncat un zvon detestsbil pe care-l.starnesti pe searria unui inarnic sa fie pus pe seam altui inamic al taui Eo mare bucurie (and lti pojl rnanipula d manii sa faca tn locul tau rnuncade jos!

I It.:

Controlu! m

145.

.. tn al doilea rand, tmprumuta 0 pagina din propaganda, sora

· i mare a zvonului.Asigura-te ca )nformatiile" din zvonul tau

.11i tnjosesc adV'ersaru~ ild:iu~anizeaza~i, In, ultim~ in~tanla,il· .

· demonizeaza, 11 fac sa parapenculos, pervers, proscns din punct

de vedere religios, social ~i moral. .

(Observatie: daca-l fad doar sa para I/neghiob", asta nu ajuta la nimlc, filndca, de foarte multe ori, mila Ii transformape n~ghiobi lo"personaje trqgice"'pe. care oamenii lntai Ie cornpati-

mesc ... apoile ajuta.) . . .

in sfar~it, trebuie sa incluzi In zvonul tau un element afectiv, "care sa faca zvonul sa se fixeze In rninteaascultatorulul. Construie~te-li de fiecare data zvonul pe baza unor !ap'~e care I: trezesc ascultatorilor reactii afective, de prefennta una dintre e'motiile elementare, user de manipulat -frica, pofta.tfurie, lacornie ~i compatirnire. . . .

La fel ca legendele urbane, zvonurile supravietuiesc cel mal

· bine cand 'incluzi In ele acest element afectiv. .

. . Studiile efectuate asupra fenonienuJui legendelor urbane .' arata ca aceste povestiri bizare supravietuiesc fiindca fac apella • trairi afective elementare, precum frica ~i dezgustul (cf. Psycho-

, logy Today, martie-aprilie 2002:21). .. ..

. LegendeJe urbane sunt capovestirile cu fantome istorislte Ja .' focul de tabara - anecdote ciudate ~i relatari de avertizare trans-

mise de la individla individ, despre care oarnenii jura pe un teanc de Biblii casunt adevarate, cu toate ea nimeni nu poate indica locul sau mornentul concret cand a survenit tntamplarea

reala. ". . .

· . Exemplu:odata, in direct, pescena, cantarelul rock Ozzy

Osbourne a smuls dintr-o rnuscatura capul unyi pul.; sau sa fi fost un liliac? .. ~i l-abaut sangele .. ~ sau sa f fosi Allee Cooper? ... nu stai asa, KISSl Toata lumea lI~tie",ca acest lucru s-a tntamplat cuadevarat, mai ales tipul aceJa pe care-t ~tii, care a 'ie~it de cateva ori cugagica aia care chlar a fost de fata~~i a vazut totul, amice! Trebuie sa fie yorba despre aceeasl fata care a tnghitit din greseala niste samburi de pepeneverdesi, noua Juni mal tarziu, a nascut un pepene ... sau un .extraterestru? Sauun pepene extraterestru?, ,

146 Dr. Haha Lu

Pe langa faptul di ne ajuta sane submlnamtnamicli, . nurile pot fi siprofttabile. inainte de a se adresa unui grup de sibiJi fraierl.; aa,,,investitorilf, §i de a-i convinge sa renunte banii lor ca§tigati cutruda, escrocii vicleni "planteaza In prea bil" zvonuri care calornnlaza orice posiblla concurenja si, multan, pun In circulatie tn comunitatea vizata alte zvonu opuse, care le eloglaza planul de investijie menit sa aduca

bogalirea raplda. . .

in.2002, Ja decernarea premiilor Oscar, principalul filmul A Beautiful Mind, a fost tnconjurat de controverse. duditoriifilmului au acuzat producatorii rivali ca fiind cei au dat nastere zvonurilor cum ca fizicianul laureat al Premiul Nobel a carul viata s-a aflat la baza filmului era bisexual §i antisern

_ Nu uita ca a di§tiga un Oscar adauga milioene la tncasan ' filmului tau. (Cate zvonuri - OK, minciuni sfruntate - ai lansa ' pentru un miliorrde dolari?)

Producatorf acuzatl au negat vehement ca ar fi lansat zvonuri §i au atacatla randul lor, acuzandu-l pe producatorli fi '.' mului ca au initiat chiar ei zvonurile, ca sa ca§tigevotul de

pasiune din partea membrilor Academiei de Film. ,

Adu~li aminte: compatirnlrea este una dintre slabiciuniJ'

. periculoase. .

. hi dai seama ca ai dat nastere unui .zvon bun di~d mic bastard apare lntr-o zl lausa ta gata adult, cand oarnenii

sa-ti spuna fie zvonul lansat de tine! .

Dupa cum probabil ii-aidat deja seama, granija care sclavia verbala cu scop defensiv de folosirea cuvintelor-arme

mod ofensiv este foarte subtire, .

, Se spune d!. ,,0 sabie buna taie peambele parti" ... la fel §!

vintele bine alese! '

Artele tntunecete

Introducere: lene §i ceata.

Cheia stapanirii la perfeCtie a Ifartelor lntunecate" rnentala ale §tiintei negre (controlul minti!) presupune sa firn III ne§i~ §i, totodata, sa ne linem dusrnanf )nceala";

,'I 'I

Controlul mintii 147 \

IILenea" tnseamna sa foloslm cantitatea cea mai mica de efort pentru obtinerea celor mai marl, efecte, a§a lncat sa avem

-cele mal mari castlguri. . ' _ . ,

, <;:ei' care studiaza artele martlale chinezesti sunt tnvatati

. ideal'ul: nEvita mai degraba decat sa oprestl. Opreste mai degraba decat saparezi, Pareaza mal degraba decat.sa schllodesti. Schilodeste mai degraba decat sa omori". Intr-o formulare simpla, sunt sratuiti sa faca uz de cantitatea cea mai mica de violenta necesara casa se apere §i sa respinga.agresiunea inamicului.

Ceea ce este valabil pentru artele rnartiale este valabil §i pentru artele tntunecate. Asadar, suntem lenesi §i alegem cele mai simple stratageme pentru a determina cadereadusmanului.

Bruce Lee afirma ca a lnvinge adversarul folosind 0 tehnica slrnpla cere mal rnulta rnaiestrie decat a-I invinge printr-o tehnica cornplexa, Tot el a avertizat ca, cu cat un lucru e mal complex, cu atat poate fi deterlorat mai usor.

Acest principiu 'al.slrnplitatii se aplica indiferent daca incercam sa evitarn un sistemde alarrna cornplicat, 0 aparare complexa in arteJe rnartiale sau pretextele complicate §i alte complexe constiente ~i inconstiente foloslte de dusrnanul nostru ca sa-~i

apere mintea. "

nA tine inamiculln ceara" tnsearnna a-I tine mereu confuz §i . incremenit §i se reduce la a-i apJica "tratamentul dupercilor" .

Intrebaji.care e modalitatea cea mai buna de a creste ciuperci, maestrf cultivatori iii vor spline: IITine-le in bezna §'i hra-

neste-le 'cu rahat 'din belsugl" . ~

Pentru tndeplinlrea acestei strategii dubie, intre artele tntunecate din §tiinta neagra se numara arta intlrnldarii, aambuscadei, a nu-goclerllsi a rninclunii, precum ~i mestesuguri individuale precum carlsrna, confuzia §i conspiratia, . .

T oate aceste tactici ~i teh n ici lndepl i nesc criteri i Ie artelor Intunecate: ne este usor sa Ie .stapanim la perfectie §i, totodata, ne imbrobodesc dusrnanul.

Arta intimidarii

IIlubirea este preferabiia, dar facultativa. RespectuU

, Obligatoriu. Frica? Moneda universa/ar

Ducele Falthor Metalstorm .

. . .

Niccolo Machiavelli intelegea cat de important este sa Intretii frica inradacinata In sufletul dusrnanului, in capitolul XVII

148 Dr. Haha

al capodoperei sale, Prlncipele (1513), Machjavelli raspunde '. intrebarea 'iE mal bine sa fii iubit sau temuW'

nCat priveste intrebarea daca e rnaibine sa fii iubit decat temutsau mal bine sa f item ut decat iubit: unli vor raspunde ca ar trebuisa Ie vrern pe amandoua, dar, cum dragostea ~i frica nu pot exista laolalta, cand suntem obligati sa alegem tntre ele, e mult mai sigur

sa fii temut decat sa fii iubit. .'

Cad nu suntem oare de acord ca oamenii sunt, cei mai multi, nerecunoscatori, infideli ~i fal~i?, Ei studiaza ca sa evite pericolul ~i sunt lacomi deca~tig.lti sunt devotati cat timp detii functia de pe urma careia pot trage nenumarate avantaje. Dornici sa versesarige, sa-~i sacrifice pamanturile, vlata sl copiii in slujba ta, galagio~i ca~d pericolul inca nu s-a apropiat, cand ai nevoie de el, 1ti intorc spatele.'?"

Trecerea CI doua decenii n-a imbunatatit cu nimic eva] generala fkuta de Machiavelli omenlrli ~i nici nu i-a schim concluzia cum ca af temut e "mai sigur" decat a te hizui pe bire.Tn 1531, in Cartea a II I-a a Dlscursurilor, scrie:

1I0amenii sunt motiva]l in principal de doua lucruri: dragostea si.frica. Drept urmare, un princlpe fie se face iubit, fie se face temut. In ultima instanta, omul care se face temut este slujit ~i ascultatmai bine decat eel care se face iubit." .

Alegerea lui Machiavelli - frica mai presus de iubire - este ". sanatoasa, daca nudin alte motive, rnacar pentru faptul ca dragostea poate fi transforrnata tn fridi printr-un singur act egoist, pe cand transforrnarea frlcll in iubire neceslta numeroase acte . lipsite de egoism.

Adu-ti aminte:, am stabilit deja di lIaltruismulN nu exista,

.• Grabindu-sesa-l zugraveasca pe Machiavelli drept unticalos faramila, multi autori uita sa arninteasca faptul ca, tbtinPrinCipe/e, el'facedistinctia intre a fi temutsi a fi urat (n.a.).

., 149

i. lntimidarea, asa cum este ea foloslta ln controlul.rnlntii, nu lnseamna neaparat sa-ii fad dusmanii sa scanceascade groaza

·'i'!on-stop. , ..... ..

•..•. Intimidarea,' asa cum este ea foloslta in controlul mmtu, este

o prezenla tangibila, 0 aura d~ ln~red:re in sine ~i dorninatie pe

'. care 0 cream prin mestesug ~I cansma.. ..

in exeelenta sa carte Control Freaks: Who They Are and How to Stop Them from Running you"Ufe (1991), Gerald W. Piaget anumera treifactori nec~sa~i pentru"~ in~i~ida cuws~cces: reputatia, un set de rnanevre intlmldatoare ~I a f dlspus sa-t zdrabestl la propriu pe eel care ii se pun 'in cale. ... w .

in primul rand, ai nevoie de reputatie. Asta tnseamna sa-il . creezi 0 imagine de invindbil care-l face pe inamic sa se gandeasca de doua ori inainte de a ridicarnana asupra tao .

o astfel de reputatle este rezultatulrelatil lor cu publicul eficiente; altfel spus, trebuie sa teaslgurl ca toata lumea stle ce tip dur e~ti/fie in sala de ~edinie, fie pe campul de lupta, Acest lucru se poate realiza prin relatari reale despre izbanzile tale trecute (nemiloase) sau prin complexe povestiri inventate, }::oncepute strategic in asafel tncat sa terorizeze concurenta.

Tine rninte: reputatia duce la rnai putina varsare de'sang7· Urmareste filrnul Suspecti de serviciu (1995). Personaiul numit Kaiser Sose cunoa§tevaloarea unor bune relatii cupublicul.

Tn~1 doilea rand, ca sa intimidezi, ai nevoie de 0 serie de manevre lntlmldatoare. Odata ce te decizi sa alegi intimidareaea strategie generala, trebuie sa intri in posesia tacticilor ~i a tehnicil~r care-i fac pe ceilaltisa IIvada" cat de competent (periculos). e§tl.

Iti aduci aminte cat de P!llin demne de incredere pot fl. perceptllle noastrei Perceptia, oricat de deforma!a, e~te reah~ate. Daca dusmanil te IIvadu ca pe 0 forta dernna de luat mseama, se vor purta in consecinta (vor tremura de frica), ' ..' .'

". Tn sfar~it, casa fii cu adrvaratdntimidator, trebuie ca din cand tn cand sa zdrobesti pe.clneva ca pe un gandacl

A~a cum trebuie sa recompensezi intotdeauna loialitatea ~i eficienta 'in turrna, lafel, ocazionale nevoiesalnsfaci .P: unul dintre membrf ei indolenji ~i infirmi ~i sa-l transformi rntr-un exemplu dar, doar ca sa teasiguri 'ca restul turrnei merge in

pasvloi.

150 Dr: Haha

:"c~s~ ~ucrt.i, la .randul lui, iti lntareste reputajiade individ

nve~lIos ~I-I d~scuraJ.eaza pe alIi pradator! sa-ti puna lei in '

tana coltllor ~I a ghearelor,

, Cand te ~ecizi ca acesta e cursul pe care ~rei sa-l urmezi

respe?a a~e~lsr:nentull~i Machiavelli din Priricipele: "Oamenil" trebuie on sa fie tratajicu bunatate ori s'a fie zdrobi]i corn-: plet [, .. r-, " ' ' !

. 'Oamen ii sunt cople~ili (intirnidati) de statutul social al al~! t~la, de r?ngul sau functia sa (de puterea sa de a ostracizasocial), ~e inforrnajiile concrete de care dispune despreei de" e~uvcatla s~, de entuziasmul ~i implicarea ernotionala intr-o ~nu-' mlt~ ches~,une, de fur.ia manif:sta (~i de Injuraturi), de reputatia • de fl corms act,~ de violenja ~I de arnenintarile cu violenta din' prezent. Uneon, acestea sunt trasaturi ~i realizari care-i apartin cu "

adevarat celui ce intlmideaza. '

. . Adesea, tnsa, ace~ti '"factori de intimidare" sunt terneri lip~Ite ~e realism (percepjli false) ale persoanei intimidate sau 0 I~agrne faJsa, creata cu pricepere de expert ~i prolectata inten-: jronat de intimidatori.· '

Lovitura refu::ului. Nimic nu-i intirnideaza mai mult pe al~ii ca p~terea noas:ra. d~ a spune nnuo,excepjie facand, poate, faptul ca sunte.m dISPU~1 sa folosim fara mila acea putere!

, ~e,a~tmem dela a pu.ne lntre~ari~i a adresa rugaminti, ne

mu~ca.1'D hmbade atatea on dear pentru sirnplul fapt ca nu vrem sa auzrrn ac;1 cuvant cumplit, care naruie vise, injurios: onuo.

Un "nu rece, sec este semnul suprem de dominatia (~i lipsa de !espect), acel cuvant unic care nu lasa lac de tndoiala. "Eu , de~m, conducerea, nu trebuie sa-rni explic deciziile in fala nuli-

tatlloro Nu me 't' I" ° .

. .", n I 0 exp tcajie. nE~tl prea prost ca Sa inteJegi

chla~ daca m-as cobori sa-tiexplic!H' ,

A ,~nv e~entual~t~teajmprobabjla ca respectivul reuseste sa-~i ' I~ghlta frica suficient de mult timp ca sa-ti solicite 0 lamurire trateaza-I cu aeruJ condescendent (plictisit) pe care.:l rezervi iri genera~pentru un c~tel cu probleme de control urinal'. ~i cu ta-

cere. Taeerea este foarte intimidatoare. '

• M~c~ iavel!! crede at~t de ferm 1n aceasta idee, inc~t 0 mention~aza de doua on, In capltolul III ~J apoi 1n capitolul VII (n.a,).' '

Controlul mintii 151

In alteocazii, cand nu vrei sa arzi cornplet podurile in urma ta, pojl decide saexplici motivul pentru care ai refuzat. In acest caz, atenueaza lovlturalui "nuo oferind pretexte bine pregatite. (Yezl "Arta minciunii", 'rnai tarziu.)

Explica-i de fieeare data foarte clar persoanei "cat de greu a fost" sa "n-ai de ales" decat sa refuzi; ea decizia taa fost (unu) luata nsub presiuneextrema" sau "dCar dupa multa cumpanire in , adancul su_fletului":~i (dol) cat pe termen lung, refuzul tau tl va aduce anumite avantaje,

Cu alte cuvinte, cand spui unu", ii fad de faptun serv'iciu.

(He-he-hel) ,

In cazul sufletelor deosebit de agitate (exIucratorii postali colec!idnari de arme de foe); inmoaie-le (distrage-Ie atenjia ~i dezamorseaza violenja potenjiala) prin umor ~i magulire (vezi "Arta nu-gocierii", mai tarziu),

Iii Get Anyone to Do Anything and Never Feel Powerless Again (2000); David Lieberman spunea ca, daca eeri un serviciu irnediat dupa ce ai refuzat solicitarea cuiva, sunt sansemai mad ca persoana sa tndepllneasca solicitarea facuta de tine. l.ieber-. man recomanda sa includem cuvantul "fiincicaHin toate.solicitartle pe care Ie foriTlulam, fiindca declanseaza acceptarea tnconstlenta.

focul nume/or. Controleaza numele ~i controlezi persoana.

Pe vremuri, oarnenii t~i pazeau cu superstitie numele, de tearna ca vrajitoarele le vor folosi nnumele de botez" pentru a invoca spirite malefiee. Situatla rarnane valabilasi astazi, cand vraiitorii cuvintelor ne folosese foarte usor numele ~i titlurile pe care Ie

ravnirn, ca sa ne posede, '

AdePlii,teorieiconspiraliei l~i facgriji ca"Devenim,eu totil simple cifre!", dar-rand e vorba de confruntari ~~ta-n fata, jocurile numelor inca mai au putere, De la eele rnai frumoase allnturl, rezervate pentru eei dragi, pana la eele mal urate' insulte rasiste, nurnele - ~i titlurile - cu care ne identificam au ~i acum puterea de a ne mcitiva ~i a ne manlpula,

Cand fad cunostlnja cu cineva:

e Repeta-l numele. .,

,e [ncurajeaza persoana sa vorbeasca despre sine. e Deschide 0 conversatiedespre numele sau, '

152 Dr. Haha

, Oarnenilor Ie place la nebunie sa vorbim despre ei. i care e originea nurnelullor, de unde Ii se trage familia.

MenIit;>neaza imediat - ~i eloglaza - eventualele ce sau locuri istorice rernarcablle.o, poarta acelasi flume sau.u similar. ' ,

Fa-Ii timp sa studiezi originea nurnelor In general ~i mai pe cea a numelor persoaneJorcu care Intenponezi sa te in nesti lIintamplator". Oamenilor Ie place foarte mult sa Ie

ceva interesant ~i/sau palpitant despre numele lor. '

F?I~se§te aeeste informatll ca sa intri in graliiJe persoanei care II-a I ales-odrepqinta, ca,sa araIi ca te intereseazaslnrsr-]

. v,nvers, po~ folosi astfel de inforrnatii §i lmpotriva du~ lui tau, remareand ca dinlntampJareca numele lui tnsearnna calos d.uplicitar"in te miri ce dialect obscur din Patagonia."

; ,E Important sa tii rninte nurnele unei persoane atat u~ealtat cat ~i ca arma, indiferent daca-l folosesti ca si te .

PJJ de acea persoana saus-o denlgrezl.:

Ca s~Hi fie mai usor satii minte numele:

• Desteapta-tl interesul, fiindca e in lnteresul tau.

• Uita-te cu atentie la persoana. Remarca eventualele ristici faciale, particularita]! de condulta ~i tra'saturi unice care te VQr ajuta sa-i asociezi mai usor chipul cu numele.

De ex~m'pl.u; "Bi~I.Mon.roe" are ochi nu tocrnai inteligenf $i

o fal~ placida; tl-l potl rmagrna in chip de banca in pare, cu sp~ teaz~, pe :care se a~aza sa seodihneasca 0 babula. Cucat poti' f~ce I~a~mea rnentala sa fie mai pltoreasca, mai NcaraghioasaH §I mal animata, cu atat 1ti va f rnai. usor sa-ti arnintesti nurnele

persoanei. " "

in functie de rolul pe care vrei sa-l adopte noul tau "prie- " ten", creeaza 0 persoana fictiva pe care, pasamite, ai cunoscut-o ~andva, purtand acelasi nume cael, ~i confera acestei persoane mventate trasaturile (ex. generozitate, deschidereintelectuala) cu care va vrea s~ se Identiflce noul onetensau lainaltimea ca-

rora va vrea sa se ridice. ,', , ' ,

Potl, de asemenea, sa invoci numele unoroameni reali ce- . lebri, care poarta acelasi nurne cu tinta ta sau unul asernanator amintind ca In treacat "fapte" obscuresi pujin cunoscuts despre

ei, dupa cum se potrivesteco planul tau; "

'.

,'I r~· ~ ,

Controlul mintii 153

lnarnicul tau intra In joe cu un plan. Vine tnarmat cu dialoguri §i partlcularitati de condulta exersa~e~ cu o.~eputa}ie atent confeqionata ~i CU suficiente titluri, rangun ~I functii ea sa mgroape

'. , un bivo!. De asemenea, a studiat bine "regulile de; eticheta" ~i se . simte aparat de bunele maniere ~i de decenja s?ci.ala, suficient·

de aparat incat sa fie nepoliticos. .'

EI [oaca potrivit regulilor, asa ca exista dear 0 modalitate de

a-Ilnvinge: '

• Cunoaste regulile mai bine decatel (ceea ce-ti permite sa va~ lorifici "portilele de scapare" §i sa-lprinzi In capcana Hc:hi- chijelor tehnice")

~i ,

• Incalca regulilel

\ Pronunta-i gresit numele, intentlonat, Spune: HE un nume strain, nu?", ell suspiciune In glas, Mai tarziu, daca tndrazneste sa te contrazica tn 'privin!a unui fapt, arninteste-le ascultatorilor ' ca e strain lntreband: ,,0 tntrebare (un ton, 0 purtare) de feJul acesta ar f considerata adecvata tnlocul de unde vii?"

~i mai bine: ignora-i titlurile. Titlurile sunt 0 forma foarte efi-

cienta desc!avie verbala. ',',

Indiferent daca apartinern de 0 anumita religie sau nu, daca 'am votat pentruregimulactualsau nu, totse asteapta din partea noastra sa ne apucam sa puparn inele si sa puparn in fundori de cate ori cinevatmbraca 0 unlforrna sau ne flutura sub nas un titlu

lmpunator, orlcat de arbltrar, , ' \ '

o facem ell totii. Cine dintre noi ar tndrazni sa-t spuna papei dom'le;'? Sa-i 'spuna "domni§oara" unelcalugarlte! Exista un rnotiv al naibii de lntemeiat pentru care preojllor catolici li se

spune "parinteH~ -, i'

Cum ar fi s~-I strigl pe numele mic pe presedintele Statelor Unite? (Adu-ti aminte, membrii Servicitlor Secrete pot tinti mortall) Crezi ca a-i spune "dom'le" polljistulul dinpatrula rutiera din Louisiana e 0 mutare inspirata pentru cariera ta?

in timpul infamului proces al Celor sapte din Chicago, acti-, vlstul hippie Abbie Hoffman aperturbat constant deruJarea lucrarilor, spunandu-l judecatorului pe numele rnic §i adresandu-i-se cu Hdomnuh~" In loc de "onorata lnstanta",

154 Dr. Haha L

, Nu confunda ceJebritatea cu puterea.A fice/ebru In,,,,,.,,,,,,,, di ¥numeJe~ tau se a!Ja ~e buzele tuturor, A avea putere, pe • alta; parte, mseamna a-I face pe oameni sa-~i puna lacatIa "

la simpla ~optire a numelui tau! '

Ca sa"Obtii avantajul inorice dlsputa teologica cu un ' (sau chiarsl cu un hlusulman),folose~te pur ~i simpJu prornrrn "ea" sau "el" c~nd vorbesti despre Dumnezeu. Nu conteazi:i

la c: a. plecat controversa initiala; celalalt 0 va uita pe ca sa-tl atace,"sacriJegiul'~.

Hindu~ii ~i majoritatea celorlal]i orientali nicin'u 'eli d~ca ;~rbe.~ti despre "zei", dar ocddentalii monotei~tii~i vor i din sante ~I vor fi distrasl imediat de la disputa teoJogidi initial' ,

, F91.o.slrea. uno~ astfel de stratageme perturbatoan, pentru ' de~e;hlhbr~ li~a.mlcu! ;e rnai numeste ~i "a-J obliga sa iasa cutis :"Cutla co..nsta In comportamentul social acceptat ~i teptat.Jn general; precum ~i in comportamentele specifice ~c:tte d~n partea nqastraln virtutea pozitiei pe care 0 ocupam ierarhie. statutul sOcioeconomic, funqiai rangul ~i uniforma sau sexul. , , , ' ',,'

. :e.retii cut~ei sunt construljl din nume ~i titluri, acele pI cl~nl ~I tabuuri pe caresuntern invatati cu totii s~ Ie (sa ne temem de ele) inca de la nastere.

. SO~i:t~tea. le fclosesta apol ca sa ne manipuJeze i~Kepand: dl~ copilaria ~I ne baga in cutie, spunandu-ns: .Poarta-te ca un '

mlc domn ... ", "PoartiHe ca 0 micuta doarnna ... " , , ' ,

. M~i tarzi~ ni se spune sa "ramanem in banca noastra" (Iii

cutie) ~I sa "nu uitarn Care ne e iocul...« ,

~e Ja. manipulato~ii amatori, pan!! la rnaestrll din massmedia, totl ne spun lntruna cum ar trebul sa se scarpine un barbat ad.e~arat, ~uri1 ar trebui sa ~ada 0 doamna adevarata. ~i suntem 1~~atCltl mereu ~,a aratam respectuJ cuvenit, plec3ndu-ne gevn~~chl~ In fata celor care dejln puterea ~i ~jutan'd la Iustruitul placil aurrte de pe birou cu numele.lor,

., .~e la. politicie~i pana Ja mernbrii organizatiiJorcre~tine, vraJlt~fII cuvintelor ~tlu ca ne pot manevra foJosind termeni evocaton .?~;cum v"Poarta-te~.a uri b~rbaW' si, Un patriot adevarat n-ar

~oval. ca sa ne deterrnins sa-r urmam oriunde. , '

Controlul m

155

, ,

" Flreste diputem folosi (~r folosim deja) aceleasl stratageme

cu altii, folosind tiber cuvinte, nume, titluri ~i porecle, temute

'sao ravnite, pentru a-i determina pe altll sa ne faca voia:

• "Ai de gandsa suportl una ca astai Ce esti, !}arbat sau soriceli"

• "Crezi ca asas-ar purta un adevarat barbat (crestin, patriot)?"

• liCe fel de mama e~tiW

Putini dintre noi au cojones sufident de mari ca sa puna la

indoiala statu-quo-ul, sa "iasa din cutie".: '

Astfel, ori de cate ori un rebel sau un nernultumit tncalca , norrnele sociale punand sub semnul tntrebarii procedura ~r protocolut'intreband ce tnseamna a fi barbat sau care este cu adevarat locul femeii, ceicare se bizuie pe un astfel de lipid social nestatonlic casa le Iina laolalta lumea cea fragila s~nt scosi cu

, forta dincutie. '..

Cantitatea .de libertate din orice societate este direct proportionala cu numarul de ba~ini ~i de tnjuraturi pe care Ie auzi, . Cele trei tipuri de ume5te5ug". in Discursuri, Machiavelli vorbeste despre 0 caJitate numita"astutie", din cuvantullatinesc astutus, care tnseamnasabilitate" ~i IIvic,lenie". Astutia este sinonima cutipul de maiestrie care tnsearnna ~iretenie ~i tndernanare,

Hfchilibruleste cheia: echilibru in antrenament, echilibru· in via/a." lhe Ninja Craft

, ,

Acestea flind spuse. extsta trei definljll pentru "me~te~ug":

• Me$te5ugul, ca vf!?hi~ul, ca 0 barca, un lucru care te duce acolo unde vrei.

in India, sufixul-yana tnsearnna "vehicul", de exemplu, Mahayana (Hvehicul mare! sau mai mare"; 0 ramura a budismului). in [aponia.vsufixele -michi~i -Do auo lntrebuintare similara. Avand sensu I de ~caleN~i totodatade liarta", la.modul rnistic, ele sugereazaunvehicul care ne poate purta pe mar~a necazurilor, spre I1uminare.

in §tiinta neagra,me5te5ugu/ca vehicul este strategiade ansarnblu pecare 0 adoptarn pentru aajunge acolo unde vrem, pentru a realiza ceea ce ne propunem, fie poezie, fie jafl

156 Dr. Haha

• Me~te~ugul ca abilitate ~i ca ana - atitudinile, abilitatile ~i jiunile propriu-zise.iconcrete, pe care Ie folosim ca sa ne deplinim scopul.,

Tn ~tiinta neagra (controlul mintii), mestesugul ca _L..'''L_L' ca ar:,ta corespunde tactici/or.

• Me~te~ugu/ ca viclenie, slretenie, tnselatorte ~i folosirea " . teligentei tnnascute ~i a informatlllor dobandite.

Tn controlul mintli, aceasta definitie a IIme~te~ugului" se la tehnicile specifice pe care Ie utillzam (cf. Lung, 1997a:15).

Dezvoltandu-sl ~i folosindu-si mestesugul, adepjii ~tii negrese asigura ca strategllle, tacticile ~i tehnicile for ......... ,""',..".

cu cele trei definltll ale maiestrlei ~i'le lndepJinesc:

1. ,n Vehicul" menit sa te duca unde vrei, adica 0 strategie prinzatoare, care ia ln-calcul toti factorii pertlnenti:

2. "Abilitatiliu ~ "arteleu adecvate sarcinii de lndeplinit, ad

tactici realiste; , \,

3. Tehnici "viclene", menite sa tndeplineasca sarcina rapid

, eficient. " "

Alegand mestesugul ~tiintei negre adecvat uneisituatii, ne construim propriul rnestesug individual de control al trebuie sa fimsiguri eli mestesugul nostru esuficient de ~ (adaptabil) pentru a satisface.acests trei criteri,i.' Me~te~ugu/carismei. Carisma este arta.de ate vinde. deste-te-Ia viata ta ca Ia 0 reclarna pentrutinetnsujt. Putini

meni au habar ce vand cu adevarat." '

Expertii In vanzarl ~pun, facand cu ochiul: nOamenii

mai mult pentru sfaraia:la decal pentrufrtptura", '

"Carisma" este aceasfaraiala . .Tnainte sa pop vinde un pro-

dus, trebuie sa te vinzi pe tineinsuti.' , ~

1 '

Head trebuie sa-Ii spun'prietene§te, laureche: ' vinde cand po!i, nu toate pie!ele sun: pentrutine. N Shakespeare, Cum va place.

, ,

De-a lungulsecolelor, arta carisrnei a purtat multe nume.

Vechii celtl 0 numeau glamour,o prezenja atat de coplesitoare, atat de magi ca., tncatametests mlntea, de aiel, termenul engle-

zesc modern glamor, ca sinonim pentru frumuseje ~i stil, ,

I' I ,~

ControluJ mintii 157

Francezii ti spun je ne sais ouoi (literal, "r1U stlu ceil), 0 aura .,_",_x.,~~.·~ ~i capacitatea de a-i face pe altH sa se simta importanti '}i blnecuvantati pentrusimplul fapt de a se afla in prezenta tao Tn ,,' idi~ se numeste chutzpa, tncredere de sine ~i tndrazneala. ~i

'orice definitie complete a carismei ar trebui sa includa o doza de

'panache, 0 extravaganta de stll ~i de actiune. . '

Candil facem pealtli sa ne placa ii sa Ie placa de ei ln~l~i , fiindca ne plac pe noi.; asta;i carisma!

, Tn primul rand, ne placeca oamenii sa ne placa, a~a ca: me-

" rita sa investim ceva timp ~i efort ca sa-i ajutam sane agreeze.

Tn al doilea rand, ne plac oamenii care seaman a cu noi. , ADN-ul nostru conjine 0 anurnita cantitate de xenofobie, un me" 'canism logic de supraviejuire care ne face sa privim cu suspl. dune strainii, Tocmai de aceea, stratagemele precurn ogllndirea , §i coordonarea, imitarea tiparelor de vorbire ~i a partlcularitati-

lor de condulta ale tintei noastre sunt atat de eficiente: contri-. buie la a-l asigura pe ceilal]i ca suntem exact la fel ca ei. Uisand-o deoparte pe Anna 'Nicole Smith, opusele riu se atrag. Studiile arata cii tindem sa ne intovara~im ~i sa ne casatorim cu oameni din aceeasi rasa cu noi, dlnacelasi grup etnie ~i religios, din aceeasi categorie socloeconomica ~i cu acelasi nivel general de educatie.(A~a ca, daca nu al aceleasi sirnpatii ~i antipatii ca ~i

, tinta ta sau nu te tnvarti tn rnod normal in aceleasl cercuri socialecu eaadauga studiu! ~i iarlatania pe lista dlsclpllnelor tale de invatamant la Institutul ~tiintei negre.)

(Ca sa §tii §i tu: Nietzsche recomanda sa-Ii alegi sotla pe baza aptitudinilor ei de conversatie ~i nu pe baza frurnusetii, deoarece, cand imbatraniti ~i frurnusetea else ofileste, tot avetl de-

spre ce discuta.) ,

Tn til treilea ~i eel mai important rand, ne plac oarnenii care ne simpatizeaza,

lnversyoamenil te antipatizeaza Hindea:

• Cred ca tu tiantipatizezi pe e,i.

• Se simt lntirnldati de tine.

• Sunteti rivali, obiectul fiind aceeasi femeie sau acelasi loc de

parcare. , ,

• Le-ai dat un motiv lntemeiat sate urasca, .adica i-ai tnvins sau i-ai clomaglt candva, in trecut.

158 Dr. Haha

• Cred ca le-ai dat. un motiv sa te urasca. (Vezi -colegul munca nernuljumit, psihotic ~i cu idei dellranten

• Urasc pe toata lumea, ·iar tu faci parte inevitabil din II lumea",

~i atunci, ce poti face ca sa~i determini pe oameni sa te pi mai mult?

. • Emana tarie'~i fncredere tn sin~, fara s~ domini.

Increderea in sine ~i puterea atrag ~i arnetesc, Ofera-te "imparW cu celalalt forja ~i increderea in sine. Convinge-l

/lTmpreuna suntem mai puternici". .

• Fii /I vulnerabil" Tara a fi slab. Nimeni nu agreeaza.srniorcaljt (Echivalam slabiciunea cu nevoia, iar IInevoie" tnsearnna vrei ceva de la mine!)

• Fii abordabil.

• Fa contact vizusl, fara a fi nepoliticos. Contactu] vizual leaga de cellaljl. Nu uita sa zarnbesti cu ochii. • Cere ajutor. Cand ceri unui om sa te ajute ~i-i sollciji asta arata ca-l respecti ~i-I pretuiesti. Fa oarnenii sa se sitntii utili ~i vor fi utili. • Fa-i sa aiba 0 parere buna despre ei fn~i~r (jar acest lucru.]

randullui,1i face sa alba 0 parere buna despretme).

• Vorbe~te pozitiv despre tine (fara laudaro~enie) ~i despre nurile tale (la care pot saparticipe ~i cellaljl dad sunt tul de destepji),

Cel mar. important, vorbeste pozitiv despre ei, fara sa pari'

condescendent.

• Pastreaza eccemut asupra lor, chiar ~ia~uf1ci cand iti promovezi fara pic de rusine propria persoana ~i propriilesco-. purl. Fa-i cel.pujin sa .creada ca vorbestl tn continuare despre ei.

• Folose~te coordonarea ~i oglindirea, adicaImitarea actiunl- '. lor ~i a tiparelor lor de vorbire (fara batale de iochca sa-Ii .'

consolidezi rezonanta cu ei. .

Arta ambuscadei

Cuvantul ambuscada' provine din termenul francez embushchier (lla sta in padure"). Dar indiferent daca stai ghemuit

1' . .1 '1-,'

Contro/u{ min!ii 159

:. ''intr-o j ungla din sud-estu I Asiei ~i-I a~te~.ti p.e?al ~ejit. saap?~a :furi~ pe carare sau esti ocupat sa impra~t11 firirnlturi pSlh?l~gl:e . e potecile mentale ale inamicului, ca 513.-1 ademenesti ~I sa-I ~rinzi in capc~na, a~bu.scad.a ~re aceleasi "reguli~l. laruco.ns:.cinle1e faptului de a f pnns fie rntr-un loc de ambuscada, fie In

celalalt pot fi la feLde dezastruoase, . ,

i , Cele patru ptincipii: Realizarea unei ambuscade in_:ununate , de succes, fizica sau desfa~u~ata pe un cam:p de lupt~ mental, necesjta patru lucruri. ' . .. . .. ' .. . Tn primul rand, inteligenla insensul el obisnuit ~I mformal~'

adunate despre tinta; (Vezi IIlnteligenta ~i informatiile", In capt-

tolul 4.)' b .

Tn al doilea rand pregatlre ~i rabdare. Ambuscada tre ure

pregatita In taina, Nu e atat de sirnplu pe cat pare, mai ales daca

planul tau irnplica ajutor dill partea altora.. .. .

. Pregateste-ti bineambuscada, cu mare atentie la.detalJ1.lu~ crurile pe care leuiti cand l1i faci bagajul sun~ de f!ec~re .dat? cele a caror lipsa 9 regretl. .• data ai noroc .. :?aca su.~ravlelU1e§b.

Odata ce ai to ate piesele pe tabla ~i toll jucatorli la locul lor, e nevoie de rabdare, fie rabdareade a astepta in moclrla ~~emuit, neclintltca prada ta sase materializeze di"n.teala~ne, pq: teci din jungla, fie rabdarea ori tupeul de a contl~ua sa lucrez~ nonsalant cot la co~ cu colegii care nu banulesc ca e pe cale sa

se abata napasta asupra lor. .'. • .. '. ~. .

Tn al treilea rand, executarea amhuscadei trebuie sa fle lute ~i nemilbas~, Cel pe care-J vizezi trebuie sa fie.la pamant, cUu arbitrul numarand'langa el. tnainte sa apuce sa-~! deaseama ca s~ afla in ring.lovitu.ra ta trebuie sa fie graitoare - 0 .singur~ lovltura, men ita sa-l scoata din lupta cornplet=, spre bmele.tau.

. eel mai important, asigura-te ca in urma ambuscaqe.! t~le nu

Taman supravlejuitori, nimeni care sas~ poata regrupa §! sa .contraatace (sausa depuna rnarturiel), nitneni care Sa poatafugl.spe dealuri" ca Sa tntreprtnda o campania "de gheri la" impot~iva ta:~

In sfar~it, evadarea ~i evaziunea: nue deloc distractiv dac~

nu scapi basma curata. '

. .• In anumite cazuri rare, ai putea decide sa la~i un dusrnan ,,In viat:N. ca sa poata povestlctrlbulul" sau tntamplarea tngrozitoare pe care a trait-o

(vezi Theatre of Hell, Lung ~i Prowant, 2003) n.a. .

i

.1

,I

i ,

i I

, 60 Dr. Haha lung

o parte vltalaa stadiului de pregatire a oricarei "6 de infiltrare" consta In a~li elabora celordoua "strategii de iesi Observa ca am spus IIdoua". Cand 0 echipa subacoperire patrunde mal in profunz teritoriului inamic, ea plaseaza in urma capcane de tot felul, cane la care pot fi condusi urrrraritorii dupa lncheierea misiun tnsltuatia In care este necesara retragerea In graba ..

in ceea ee priveste lupta mentala, amplasarea de tn care sa cada inamicul tau se chearnavcapitalizare", adi "banUn banca", informatii pe care Ie folosesti doar la nevole, lntrodu tn conversapa voastra una din urmatoarele Int~",,"."i·~i' de capitalizaresimple:

• Fa-i inamicului testul cu numararea Iiterelor C din partea dar nu-I co recta imedlat cand W spune ca suntsase. . • Intreaba-I: ;,Catelaturi are 0 piramida]" Candel raspun "trei", depozlteaza greseala pentru a 0 folosi ulterior.

• lntreaba-l care dintrestatele SUAse afla eel mal la sud: 1ti raspunde "Floritlall, lasa lucrurlle asa, Mai tarztu, lari . vole, fa-I de rusine aratandu-i 'ea raspunsulcorect este .

. Deterrnina-ti ina'micul sa se declare absolut convlns de

anumita idee, lar cand este posibil, tncurajeaza-l.sa dezvo ideea, lucru prln care nu face dedit sa~~i sape ~i mal adan groapa!

Tine minte, nu-i arata pe loc ca greseste, Doar mal tarz! cand argurnenteaza vehement pe 0 alta chestiune, rntreaoa-r daca e suta la suta sigur de ceea ce vrea sa demonstreze. Fi

va spune ca da. ..

~i atunci joaca-tiasu], inforrnatia pe care ai depozitat-o. lar cand el ramane uluit ~iJ Tn sfar~it, nu-sl mal gaseste .' vlntele, clattna .din cap eu tristete: "Ia spune, Bob, daca ai fost

suta la.suta sigur de acel lucru, .~itotu~i,te-aiTn~elat. atat de fla~ grantin privinta unei ehestiuni atat de simple, de unde sti ca de data asta chiar.stii ee naiba spui?"

Tn functie de domeniul tn careBob.se pretinde expert, gasi nenurnarate fapte diverse neTnsemnate ca sa-i pui piedica. .

Nimic nu-ti aduee 0 satisfactiemai mare ea lnvingerea unuii

adversar In propriul sau joe. '

"

Controlul m intii161

. in filmul Renin (1998), Robert De Niro interpreteaza rolul

'unui agent CIA lasat pe tu~a, care se concentreaza la a-st pregati o ceasca de eafea, In timp ce rivalul sau, eu mai putina expeNenla, dar tare-n gura,'lncearca s~H convinga pe .cetlalttagenjt <lduna!i tn carneraca el ~i nu De Niro artrebui saconduca ambuscada pentru care se pregatesc,

De Niro i~ia~aza ca din tntamplare ceasca de c:afea pe mar. ginea-mesei, dupa care, brusc, se tntoarce ca sa se confrunte eu Ia:udarosul. Luat prin surprindere de sehimbarea brusca a purtarii lui De Niro ~i de atacul verbal al acestuia, laudarosul face repede caliva pasi lnapoi .. , ~i se loveste de masa, varsandu-§i pe picior eafeaua fierblnte.

Intr-o clipita, De Niro e nas In nas cu el."A~a se pregateste

o arnbuscada", Ii explica el calm. '

Uneori, cand estiprins ehiar tu tntr-o ambuscada verbala sau Iti'dai searna ca roata unei conversatii sau a unei negocieri s-a tntors, e cazul sa contraataci cu ferocitate de doua ori mai mare, tncercand sa-ti deseurajezi ataeatorul (atacatorii) .. Alteori e cazul sa fugi de sa-Ii sfaraie calcalele .. ;. ali, sa te retragi strategic ..

Cand e§ti prins tntr-o ambuscada ,verbafa

• Nu intra in defenslva. Nu spune lucruri.de genul Nee-am facut eu?" "De ce te iei de tninet"

• ,Mentine atentia concentrata asupra celui/alt. Spune lueruri cum ar fi: "Ia spune, ee te supara de fapt? Credeam ca am convenit sa ne concentrarn asupra ta §i a problemelortaJell,

Acum, el e In defenslva: tncearoa sa pastreze eontrolul asupra ambuscade! 'pe care a creat-e ~i, tnacelas! timp, gandurile Ii alea"rg~ nebune §i-§i pune tntrebari precum: i,CalJd am convenit asa ceva?" §i ,,0, Doamne!La ce probleme se referar nPortilele" sunt strategia tade ie§irE~ tn ~az de urgenta, cuvlntesi acjluni pe care Ie poti folosl cand e~ti"prins)n.cape~nall unei conversatii, candte-al pus intr-o postura lncomoda sau cand e~ti pur ~isimplu plictisit de moarte de.tarnpeniile debitate de celalalt, care nu sunt nic! pe departe la fel de distractive ~i de pline de imaginatieca Tnfloriturile tale verbale hipnotizantel

lesidin scena imE!diat dupa ce:

162 Dr. Haha

• Arali cu degetul in chip de pistol, plescal tare din limba

doua ori ~i faci cu .ochlul: "Speram sa spui asta".

• Spui:'"Suna logic. .. de data asra".

• Dai.din cap ~ispui "Nu".

• Ridiei din umerl: "in sud, lucrurile stau altfel".

• .Spui: "Dadi mi soar f tntamplat rnie ceea ce am auzit ea ti 1ntamplat lie, probabil ca m-as sirnjila fel". .

• Spui: "Vad canu prea 'citesti Bihlia", Clatinl din cap ~i dezaprobator. • Spui: "Dupa cate vad, eineva nu l-a prea citlt pe Nietzsche: (sau Machiavelli sau Sun Tzu)!"lnsote~te-li cuvintele cu u chicotit de uimire condescendenta,

• Spui: "A~ putea sa-ti spun ... dar dupa ala ar trebui sa " ornor". Rosteste prima jurnatate a replieii cu un zambet larg.: care dispare brusc - ~i arnenlntator - cand rostesti ~uierata.' doua jumatate. ' - , '

• Spui: "Ben Franklin spunea: «Trei oameni pot pastra un secret, daca doi sunt morfb>". Apleaca-te ameninjator ~l fa cu ochiul cand soptesti ultimaparte a frazei.Subliniaza "doi sunt morti" ca ~i cum ai ~ti unde sunt tngropate cadavrele!

HCel care e prudent§i-§i a§teapta du§manuf, care nu e'/a fel de prudent, acela va cuno~§te victoria. N

Sun Tzu, Arta riizboiu_lui

Exemplul perfect de ambuscadareusita tn literaturase ga- " seste in povestirea Butoiul de AmontiJ/ado' (1846), de Edgar Allan. Poe, in care "eroul",in?epline~te toate cele patru crlteril: -

In primul rand,aduna informa!ii despre dusrnanulpe care-l uraste ~i care nu banuleste 'ca a fost luat in vizor. Eroul nostru afla ca inamicul sau se considera mare cunoscator al vinurilor .: fine. '

Tnaldoilea rand, pregate~te dinainte locuf ambuscadei, pu-· nand tn capcana momeala perfects: a fost descoperit un butoi : tntreg cu vinul cel rar la care ravneste inamicul. Singura problema e ca butolul se afla tn niste catacombe dlntr-ozona izolata, ,

Apoi l~i ademeneste cu rabdare prada, care tnca nu banu- , ieste nimic, tot mai departe, fa propriu, spre pierzanie.

Contra/til mintii 163

In sfarsit, cand soseste momentul sa tnchida capcana - du~~ manul e complet captivat, distras de lacornte ~i pofta -, eroul nostruataca ~i-~l executa ambuscada rapid ~i cu siguran!a. '_ Cu dusmanul prins in' capcana fara nicio' sperantade seapare, eroul tncepe sa-i pecetluiasca metodic soarta ... ingropandu-l,

tntr-un zid! '

~i, cel mai important, eroul nostru iese din ambuscada izbut ita nevatamat..~i necondemnsi.

(Ca sa ~tii ~i tu: povestlrea lui Poe ne ofera, de asemenea, cele doua regu Ii ale razbunaril: in' prirnul rand, t;!ujmanul trebuie sa stle ca tu estl cel care i-a prieinuit pleireaIn al doilea

rand; trebuie sa scapi basma curatal) . ,

. .Me~te~ugulconfuziei. Me~te~ugul confuziei depinde de capaeitatea noastra de a nelrnpiedlca lnamicul sa o~tinai~forma: tii corecte. Asta tnseamna e13. trebuie sa ne mascam intenpa de a~r face rau ~i, totodata, sa-i furnizam dezinformare din belsug,

, , ,

",Dadi merg; noaptea pe drum §ilntalne§t; u~ om de care nu eft; sigur, vorbe§te,.i repede. Apropiindu-te de, el, vorbe§te In a§a fel incat sa nu te poata fnjelege cu adevarat. Fifcand asta, ar trehui sa poj; afla cine este. Omul cu intenJii rele va fi cu s;guranja descumpanit de aceastif abordare §i-§i va pierde curaj.ul. H

Munenori,'in Sato, The Sword and the Mind

Sun Tz~: "Orice razbol se bazeaza pe ln~elatorie".

in~elNorie = mascaresi dezinformare. ' ,

Mascarea ~i dezinformarea creeaza confuzie, care duce la

lndoial~, iar lndoiala, la tnfrangere. ' '

, Mascarea intenjiei de a-i face rau inamicului se afia pe prirnul plan.

HCea maiinsemnatif unealtade lucru a escrocului este capacitatea de a-§i camufla identitatea §i adevar,lftele intenj;;. H

Whitlock, Chuck Whitlock's Scam School '

. ~. .

Ne aflam In avantaj cand dusmanul nu ne vede apropiindu-ne sau, ~i mai bine, cand ne ia drept confidentl... pana-n c1ipita cand

aplicam loviturarevelatoare. ' ,

Natura pedepseste ceea ceeste previtibil.

Daca urrnaresti 0 scamatorie de destule ori, mal devreme sau mal tarziu,lti dai seama cum se face. In mod similar, e mai greu sa Iovesti 0 tinta rnobila. Tocmai de aceea, boxerii se

164 Dr. Haha l

antreneaza sa fie mereu in miscare, A-ti masca intentia ~i p nurile inseam,na ~a~ti vezi de treaba ca ~i cum nu se tntamp nimic,tnainte de a ataca, iar dupa, casicurn nu s-ar f tntarnpl nimic.

> Cand planuiestl a operatiune, nu atrage atentla asupra ta rno-

dificandu-ti subit rutina, ci tncepe sa introdud mici variatli In rutina ~i obiceiurile tale treptat, cu mult tirnp Inainte. Cu cat incepi

'mai devreme In raport cu data vizata, cu atat mai bine. " "

, Pe de alta parte, eforturile deliberate de ate purta ciudat; ie~indu-tidin 'rutina oblsnuitaconstituie uneori 0 modal itate huria de a-l distrage pe inamlc deja adevaratul tau obiectiv. Aceasta e

, a stratagerna deoseblt de buna pentru a distrage atentla de la ac- , tivitatile unui tovaras 'de conspiratie, Whitlock (1997)spunea: ' "Pana cand ajungem cu tojii saavern percepjie extrasenzoriala, nu vom putea spune niciodata cu certitudine care sunt intenjiile oamenilor din viaja noastra" (pagina 2iB).

Dezlnforrnarea ne saboteaza mecanismele luarii deciziiJor.

Luam.hotararl (sau eel putinar trebuil) pe baza tuturor informa-v tiilor,disponibile; insa daca procedurilede adunare a informajiilor (ex. perceptii personale, agenti) sunt deficitare sau daca cineva ne furnizeaza intenlionat informatii false, dedziile noastre pot

duce doar la dezastru. '

in actual a "epoea a inforrnatieite tot mai greu sa-Ii trnpiedlcl inamicul sa ajunga la informatll, asa ca alternativa eea mai buna consta in <;i-I dezinforma din belsug.

Astfel,ne pregatirn pentru lupta ~i, simultan, lmpiedicam pregatirea dusrnanulul. Ca sa-l citezdin nou pe Sun Tzu: Dernult, razboinicii.stiau sase facainvulnerabillsi, totodata, sian-' ticipeze cu rabdare clipa de vulnerabilitatea inamicului".

Reallzam acest lueru furnlzandu-icelullalt informajii 'contrafacute §i fapte deformate, fie direct, cad Inca mai are ineredere in nol, fie printr-o terta parte tn care se increde, fie plantand

informatii cu descoperirea carora sa se laude. '

Teluldezlnforrnarf constatna-l determina pe inamlcsa apara la 0 lupta cu plstolul inarmat dear cu un cujit, Stratagema claslca: rivalul tau de la serviciu aparela petrecereacujtnuta obligatorie de ziua sefului lmbracat tntr-o toga, filndca a primit

cumva lnformatia falsa ea e un bal mascatt '

,'I I',;'

Controlul minrii 165

intre alte stratageme (\.1 rolul de a sernana confuzie in mintea dusrnanulul se numara actele ratate intentionate, cuvintele ~i expresiile "hipnotice"~i laudele false, preeum ~i inducerea irnpresiei ea suntern de acord cu el, cand, de fapt, nu suntern,

Actele ratate iti nedumeresc dusmanul cu exprirnarl deb i-

tate rapid, care tntrerup garantatorice di,atriba:,

• NCace chestle ma tntrebir" ("De ce ma tntrebii")

• "Zau ca n-am labarl" ("Zau ca n-am habar!")

• .. Ma suflali?" ("Mil scuzatit")

• Spuijnu" si-n acelasi timp dai din cap cii!,daR•

Cuvintele ~i expresiile hipnotizatoarene creeaza confuzie , pentru ca-i of era creierului imagini contradktorii pe care sa I~ proceseze. Dupa cum sugereaza denumirea, elene deterrnlna sa ne pierdem concentrarea ~i ne ~hipnotizeaza".

, Din fericire, au acelasi efect ~i asupra lnarnlcului, Deturnand cursul gandirii dusrnanului, atingi doua obiecthie:

, in primul rand, l~i pierde ~in.il gandurllor ~i al vorbirll, ceea ee'li of era 0 fisura tn care sa intervii in vedereapropriilor scopuri, in al. doilea rand, cei laltiii vor interpreta ezitarea drept pierdere a concentrarii ~i lndecizie. ~i ii vor pune la tndolala abilitatea.

Cand auzim un cuvant abstract,precum gande~te-te, presupune, prefi!i-te,imagineaza-ti sau ere de, mai ales la inceputul unei propozitii, accesarn 0 alta partea constiinjei noastre decat in situatiile in care propozijia tncepe cu un cuvant coneret,precumpiatra saucame.

, Asadar, tncepe-ji propozfjiilecu comenzi hipnotice scurte,

dar eficiente, rnenitesa activeze emisfera dreapta, lrnaginatlva a . creierului inamiculul, tndepartandu-i astfel gandurile de emisfera

stanga, loglca ~i malconcreta, ' " f

Stabileste contactul vizual ~i, cand este posibll, atinge-ti sublectulcu mana cand rostesti 0 propozitie ce in cepe eu 0 sugestie ferma:

• Hlmagineaza-ti asta ... ". c.)nchipuie..ti asta ... "

. • HPresupune ca.. "

... Gande~te-te la imaginea asta ... " , • ~ Crede ce-ti spu n ... " I

," -

.166 Dr. Haha

Ccede este, de departeycel mai bun exempJu de cuvant hi notic .. In deflnitiv, emisfera dreapta a creierului este cea In stocam toate nazdravaniiie In care "credem". Faptele co

tind ?a ajunga In emisfera stanga. .':' .

In acelasi tirnp, e util sa subminezi credinta inamicului ,puterea cuvantului crede. Provoaca-l, cu un aer de netn

pe fala: ' .'

- Crezi ca ceea ce ai spus adineauri eo credinla

sau 0 credinta falsa?

Va protesta imediat: - E 0 credinta adevarata! :- beci recunostl di e doar 0 cr~dinta .. Observa evidenta confuzieda pe chipuJ lui .. ~ ~i atacfi! '. o alta provocare: "Cine dintre ceide falacrede cu adevarat

tn credlnje pe care, In 'mod evident, nu se poate convlnga sa Ie .

creada cu adevar.t?" ..'

. Apropo, nu fi nlciodata atat de nesabuit In cat' sa crezi ca vreun argument ~tiintific poate sa nbata" un argument bazat pe

credinte, -' . .

~tiinta, care, prin deflnitle, trebuie sa se bazeze pe chestiuni sacaitoare precum logica ~i dovezile.aiunge foarte repede la frustrare ~i oboseala cand se confrunta cu credinja, care I~i culege la

propriu "faptele concrete" din nimic!. .

laudele false iti permit sa-Ii nedumerestl inamicul transmiland mesaje sclipitoare de lauda ~i lncurajare ... condijionata.

• Spui: "Precis mergi la sala, Nu arali nici pe departe lafel de ." rnasiv ca lnainte". EI aude: "Oricat sport ai face, tot un tica~

)05 grasan ramaW .' .'. .

• Spui: liE 0 rochie noua? Admir femeile care nu se tern sa dea cu tiflaconvenliilorlll Ea aude: HE ceva in neregu/a cu fe/ul

tn care e~ti fmbracata.!" .

~ Spui: "Cui Ii pasa ce cred allii, nu?" EJ intra in panidi: lICe cred altii?/"

• Spui: "Admir rebeJii. A~ vrea sa am rndrazneala tal" EI aude:

"Ai sa iii concediat imediat ce te vede §efuW

. Indiciile false, dresul gJasului, gesturile batatoare la ochi cu mainile~! alte indidi fizice eronate pot fi "plantate dinainte" I~ rnintea inamicului, pentru a Ie folosilntr-un moment strategic.

I'

Controlul mintii, 167

Un bun jucator de pocher are, printre altele, capacitate~ de .: a descifra indiciile celorlalti jucatori - foiala pe s~au~, scarpma: ., tul nasului sau al urechll care-i avertizeaza pe totl cei de la masa

-di ai din nou 0 mana buna. . . .

Ah dar de fiecaredata cand capeti 0 mana relativ buna, Ie oferi c~lodaltijuditori un indiciu blWl.tor fa ochi- unul fals .. Apoi, cand Norocul trece. de partea ta ~i-ti da, tn sf~r~lt~ ehinta aceea regala, iar indiciul pe care i-ai Invalat pe eellall~ sa-I astepte din partea ta nu se face vazut, ei mizeaza cu varf ~I

rndesat. 'Iar tu ca~tigi eu varf ~i. tndesat. . . '.

lara~i,fii de acord fara a fi de acord:. orlcat ~emult. te ~on. trazice celalalt, continua sa dai di~ cap ~I sa SPU1: "Deci e~tl de acord cu mine" ~i "Vad ca tnjelegi ce spun".

Mai multe pe aceasta tema ulterior, la sectiunea .Arta nu-

gocierii". . -.. ~/"

"zarya ~i confuzia par sa hotarasca sorl" Mfa leI,

dar tot regulile fixesunt ce/ecare Inving;"

li Ouan, 818 - 906

Arta seduqiei

Cand te sarutaun tica/os, numara'li dinli;."

H .

Proverb ebraic

Indiferent daca tncerci sa te strecorl In asternutul unei tipe sau sa-ti croiesti drum in portofelul unui tip, daca-t~. cauti iub~re~ vietli sau doar urmare~ti Sa pui man~ ~e ~conomlll: de-o vlala ale cuiva, tacticile ~i tehnicile seducjiel sunt aeelE~a~1. ', .

in eel mai bun caz, cuvantul seduaie evoca Imagine? unui 'suav Don Juan renascentist, tnconjuratde 0 turrna de ~e~~cane care chicotesc la fiecare atingere a lui. In cazul c~1 mal.r~u, cu~ vantul seductie evoca irnaginea unui proxenet dln ann 7? cu dintii tmbracati In aur de 24 de carate, Invi:;!~!11~ntat.ln catifea, care-sl datoata silinta sa farmece 0 coptla c~ a.chl ~an de la tara, .. proaspat fugita de acas~ in ca~tarea u~e~ vletl ma~ bune: .

Dar de cele mai multe on, seductia msearnna pur ~I sirnplu sa determini pe cineva sa stea locului suflclent.de. mult ca tu sa~li rostesti cel mal bun discurs de vanzare, lndlferent dac~ ceea ce oferi eo bucata din podul Brooklyn sau ofoarte aprinsa ...

pasiune.

1 68 Dr~ Haha Lu

Nu fi intimidat. Nu crezi ca alce-ji trebuie ca s~-fij sed tor? ~He-he-he!) Citeste mai departe ... iti cornpletam noi 7t:>'~t .. ~>",

In ultima instanla, arta.seductlel se reduce la arta vorb Daca maio adaugi cateva manevre fine de "intimidareD ~i f~pte ~U~1n cunoscute despre Mama Natura, 's-ar putea foa .•.• b~n~;a fil p: :ale sa-ti cumperi prirnul Cadillac mov sau cel pujin sa-tl imbraci m aur prirnul dinte!

Seduc~ia este pur ~i simpl u carisma inv~luita in casmir, .,

. Barbatl: nu fiJi i~ti~idati ~entru simplul motiv ca nu sunteti:

SIr ~an:elot. .. Relaxar/~va, ferneile sunt de trei ori mai numeroase dAec~t barba!II. Sunt ~anse mari sa "marc;atiH mai devrerne sau tarzlU.

¥ • Desigur, daca-ti faci putin tirnp sa asimilezi informatiile ur-:

matoare, s-ar putea sa-ti sporestisansele. , . ..

¥ ,":oi,' fem~i~e, pe de alta parte, ajunge sa ave]i ra:bdare ~i sa p~:er/.dl~ponrblle:obarbatii vor veni lavoi. Nu uitati unlucru: catell lUI Pavlov!

" 1~.terp,rerarea5ubtextului. Dad ai ajuns pana aici cu studie- ..•.

. rea ~tlln~el ~egre (controlul rnintii), fara tndoiala ca ai devenit . ceva mal pnceput la descifrareaoamenilor, la sesizarea tlcurilor nervoase ~i a indiciilor tradatoare, la corelarea limbajului tau corpora,l cu ~IAlor, la oglindirea tiparelor lor de vorbire ~i la foloslre~ tlpului '.n care se tncadreaza - privitori, ascultatori sau tactili - m avantajul tau.

. '~ceste elemente de observajie din ~tiinta neagra.sunt valabile ~I ~entr~ femei, ~i pentru barbati. Asadar, putemdescifra In ac.eea~1 maniera barbatl ~i femei, lntreei existand doar variatii : ':

rnmore. .: :'

A Totusl, cand e verba dearta seductiei, trebuie sa dev~i maestr~ III ~en;:e~erea :~n:nale~or subtile ernise de femeie - nuantele rnlscarllor ~I ale trairllor et afective,

Altfel spus, trebuie sa inveti sa "descifrezi subtextul".' ~e~tru as~a,.v~ trebui sate uiJi ~i in alte paTti, nu doar la pleptul ell Acord~-il timp s~o p.rive~ti cu adevarat. in definitiv, ar pute~ fi femelac~ ca~e-l' ve! petrece restul vietii .. , sau cel putln

urmatoarele nouazeci de mrnute la eel-mal apropiat motel. .

, . Nu Iua faptul di ea iii arata interes dreptconfirmare ca e~ti mteresant. S-ar putea doa.~ sa ai un. r~st de mancaretntrs dintL

'j /.

. Contrplu/ mintii 169

De asemenea, nu fa pe cocosul (glurna neintentionata), De multe ori, barbatul crede ea e maestrul papusar, dar descopera

ca e de fapt marion eta, ..

Cand auzirn cuvantul "seduqie", in general, ne gandirnla barbati care "seduc" femei. Magari misoginir

La drept vorbind, ferneile detin controlultnmulte scenarii de seductle .. , atata doar ca sunt mai subtile cand seduc. (Barbatii, pe de alta parte, se tradeaza de obicei salivand prea abun-

dent. [ara~i Pavlov!) .

Spre exernplu, studiile confirma ceea ce au banult barbatll de cand e lumea: femeile nu emit semnale clare de respingere. De fapt, femeile emit deseori semnale "lncurajatoareN, explicit sexuale, chiar ~i atunci cand, de fapt, barbatul le intereseaza prea ·'Putin. Aceste semnale pot fi stratagems constiente sau cornpor-

tamente lnconstiente, dar in ambele cazuri sunt menite sa-i determine pe barbatl sa dezvaluie mai multe despre ei in~i~i. Spre exemplu, fsmeilefolosesc mijloace pracum tncuvlintarea cu capul ca sa tncurajeze conversatia ~i.·s-odireqioneze ,(cf. Psychology Today, octornbrie 2001 :26).

De asemenea, femeia te loveste cu fluturarea genelor, cu un zarnbet fugar pe care nu e~ti sigur ca I-ai vazut cu.adevarat ~i cu

· alte manevre subtile pecare habar n-ai cum sa Ie "cite~ti".

Nu intra in panical Toate astea sunt puqisimplu "condijlonare operanta" (vezi $'coala IU,i Skinner, in capitolul 4).

Altfel spus,totul e doar feedback: tu faci 0 glurna, ea rade . incurajat, 0 iii tntruna cu. glumesi bancuri, pfllla cand ea ajunge .

· laconvingerea ca estl un idiot patentatl

. . Dar nu ~ un lucru cornplet neasteptat.deoarece e firesc ca barbatli safaca mai rnult zgomot in prezenta femeilor. lar.femeile

· fac rnai putin zgornot in prezenta barbajilor.

Eo chestie darwinlsta. Acelasi cornportament poate fi tntalnit pretutindeni In natura: masculii - de lapasari ~i pana la primate - se etaleaza prln cantece; che'mari ~i urlete, dansuri de imperechere rituale, luareaatltudinii in fata altor rnasculi ~i 1n-

"vingerea acestora, toate avand menirea sa atraga atentla femelei.

• lntrucat barbatiltrebule sa facaeforturi mai mari, aceasta sectiune este scrisa dintr-o perspectiva categoric masculina. Totu~i,~i ferneile pot irivata multe din ea ... fie ~i slrnplele modalitajlde a-i determina pe b~rbati sa fad. eforturisl mai maril (n~a,).

170 Dr. Haha Lu

Femelele, ,In general, tind sa-~i tngrtleasca penaj ul blana ~i se prefae ca rtu baga de seam a etalarile maseulul ui. Su

cunoscutr . '

Sigur ca vrei. ea ea sa te observe, dar vrei sHivada doar' litajile. Zicala "Aio singura oeaziede a face prima impresle" mane valabila ~i azi. lnitierea unei conversatii cu posibila a eopilului tau nu e un lucru atat de tnspalrnantator pe cat gandi initial. Cu conditia ca mai lntai sa gande~ticu adevarat,

Care e cel mai rau lucru ce se poate intampla? De aco respingere totala, umilire in public ~i 0 emasculare afectiva de drastica, tncat iti lasa 0 cicatrice pe toata viata, Cine dintrsi noi n-a trecut prln asa ceva?

Sparge rea cu succes a ghejii depinde de aqiunile ~i de

tudinea ta, ' '

La capito/u/ ectiune: .

·Stab;/e~te confactul vizual, dar nute holba. Cand (daca) ea spune ceva rnagulitor despre tine, zarnbeste ~i priveste tntr-o . parte sau In [os, ca ~i cum complimentul ei te-ar face sa teo rusinezl. (Asta arata ca e~ti "modest" ~i "timidll exact ataf cat;

sa fii adorabil.) . ,

• Evi~a replicile introductive grosolane. C~I mai sigur: spune •. doar "Bunal". Daca fad eforturi prea marl s-o impresionezi . Imprurnutand replici de la comedieni de succes sau sa irnitandu-le, e aproape imposlbll sa-i ca~tigi respectul.Nu-i in-·' vada spatiu] intim. l.asa-l 0 distanja de eel pujln un metru, cu excepjia situatiel In care va aflaji tntr-un loc aglomerat, In care e inevitabil sa.va apropla]i foarte rnultsau daca stai langa ea la bar. Cere Intotdeauna vole sate.asezi langa ea,

, chiar ~i pe un seaun de bar sau intr-uncinematograf aglomerat.

(Ca sa §tii §itu: fa tn asafel tncat primul cuvant pe care 1i-1 ' spune sa fie .da". Acceptul de a te aseza lan_ga ea la.bar prega- . teste terenul pentru toate celelalteda-uri pe care levelobjlna de _Ia ea. Ca atare, nu tntreba: uE ocupatlocul acesta?", filndca va raspunde "Nu"; foloseste In schimb 0 formulare gen: nLocul acesta e liber, nu-i a~a?", la care ea va raspunde "Da, e liber".) .

• N-o atinge ... prea cursnd. Cu exceptia situatiei in care e inevitabil sa vi se atinga umerii, bratele etc., daca-]! permite tirnpul, las-o sa te atinga ea mar intaL Daca fa initiativa sa te

. Controlul mintii171

atinga (ex. cand rade la 0 glurna de-a tal, e un semn bun ... dar nu un semn sigur. (Singurul semn sigur este cartonasul cu'"Nuderanjati" pe care-l pui pe usa carnerei de motel!) Prezinta-te, dar intinde-i rnanadoar dupa.ce se prezintfi ~i ea. (lndiciu: e mai interesata de tine daca-ti.spune ~i prenurnele,

~i numelede familiecand se prezinta.) :"

• Fii con~tient de mersul-urnbra side llmbajul-umbra ale et, precum ~i de semnalele pe care [e transmi]i tu, constient ~i inconstient, '

La capito/u/ stitudine: >

• Nu aborda subiecte prea personate, prea devreme. Alege un subiectneutru, neamenintator, de exemplu, cat de buna e muzica. (Ca sa ~tii ~i tu: trei motive tntemeiate sa-ti dai toata silinta ca sa te trnprletenesti cu rnuzicienil care canta tn ba~ rurl. Unu: cunoasterea forrnatiel constituie un mod excelent de a incepe conversatla cu puicutele din bar. Ooi: puicute'lor Ie placrnuzicienli. Chitara le infierbanta ~i, cum nu poate

pune mana pe chitarist, 7ji vor canta tie in struna, tn scurt timp. In sf~r~it, formatia ar putea sa ajunga celebra tntr-o bunazl ~i cuinu i-ar prindebine sa-l aiba drept amic pe Bruce Springsteen ~i to ate puicutele pe care Ie cunoaste e/?) Sauai putea saurmezi sfatul lui John Cougar pentru a avea succes la fete:ul<:isa naibii toate tarnpeniile alea de macho

~i invata sacanti la chltaral" , ,

• Arata vu/nerabilitate cerandu-i ajutorul. Tntreab-o cat e ceasui sau dad stle numele barrnanulul. Daca estl i~ supermarket, tntreab-o care produsdin cele doua pe care le aiin

, mana enmai sanatos", .:

, Multu~e$te-i pentru ajutor ~j destainuie-i ca stll.ca ar trebui

sa te hrane~ti 'sanatos, dar uneori nu te poti lupta cu pofta de dulciurl. Sunt sanse sa stle dip experienta la ee te referi.

. Tntr-un magazin de tmbracamlnte sau bijuterii, vizibil rataclt ~i confuz, tntreab-o ,(care dinastea doua" crede ca i-ar placea dragii tale bunici. (Vorbitul despre mama ta te face ;sa pari "baietelul mamei". Vorbitul despre IIbunicuta" ta cea sfanta te face

sa pari afectuos.) ,

172 Dr. Haha L

Nu te zgarci cu rnulturnirile pentru ajutor. Studiile arata exlsta 0 probabilitate mai rnareca oamenii sa fi~ de acord sa faca "servicii" suplimentare dupacene-au facut deja unul,

Atinge-i punaul E. Nici sa nu-ji treaca prin mintel N-ai

reu~e~tj niciodata sa te apropii suficient ca rnacar sa-i '

punetul G daca I)U Inveli mai Intaisa-i atingi punetul E. liE" de la Hemotii".

NExper!;; in escracherie §tiu cum sa re/aJianeze.cu Jinta Jar in plan individual. Sunt faarte buni la a intui sJiibic;unile §; nesiguranJeJe lintei. N

Whitlock, 1997:20

Adu-]! aminte ca 90% dirt toate decizlile luatede oamen . au la baza afectivitatea. Asadar, hotararea ei de a-Ii asculta continuare tarnpenille sau de a te duce la ea acasa, sa ~a dati huja In pat, va fi IfJata 'pe baza reactieiemotionale pe care 0 are

fala de tine. . , '

Reaqille se nasc din actiuni. Jar reactiile e.i ernotionale - deciziile emojlonale - se vor naste din actiu'nile tale, .. asa ca, ia.

bine ~i la raul tu e~ti eel care 'cond uceonerapunl Ie. '

Jar daca vrei sa conducitn continuara operaliunile, ai face' bine sa Inveti sa te ocupi de erriqtiile,ei. Asta Inseamna sa adaugi " In vocabularul tau de seductie doua cuvinte: empatie ~i validare.

Empatia spune n Te simi" (opusul lui' "Vrea'u sa te pip~i"!); , Asta presupune sa exprirni aceleasl tipuri de, gandur! ~i senti- ", rnenteca ea.

Spreexernplu, THnlelegi sentimentul de ezitare legat de conversajia cu un strain. La.fel ca ea, ai ~ovait ~i tusa vii tntr .. un bar,"

(etc.) casa cunosti oameni. '

Oglindests-I nelinlstea. "E in regula safii agitata, ~i eusunt la fel." ~j: "Nici eu nu rna simt tn largu! meu In baruri. Ai vrea sa

, mergem sa bern 0 cafea sau ... " ,

Tocmai a avut parte de 0 desparttrs urata.; Ai trecut ~i tu prin asta. ~tii foarte bine ce simte.

Empatia lnseamnaoglindire afectiva, A~a cum The Black, Science (Lung ~i Prowant, 2001) te-a Tnvatat sa noglinde~tiH fizlc o persoana pentru a intra. mai usor in rezonanja cu ea, empatia te pune pe aceeasl lungime de unda afectiva cu femeia.

Controlul mintii 173

Nu te rezuma la a -empatlza cu ceea ee simte; multumeste-i ca te-a facut sa te simjitn largul tau, asa tncat sa-ti exprimi la ran ..

dul tau sentimentele. , "

, Ai sesizat deja cuvantul-cheie "sentimente"? ...

(Ca sa ~tii ~i tu: nu te rezuma la a-I, spune di empatrzezr, cr arata .. i ca al aceleasi sentimente ca ~i ea fa!a de viala tn general , ~i fala de apusuri de soare, catelu~i, mama ~i placint~ cu mere, T~ , special, aratandu-i la propriu 0 fotografie a regretater ta~e ~Unl:/, 'in brate cu dilelul pe care I-ai pjerdu~, stand - eel mal bine, In scaunul cu rotlle » pe fundalul unuiminunat apus de soare.) De fapt, 0 fotografie a adorabilului tau catel rata~it - ditel~1 'pe care ti I-a daruit bunica chiar inaint~ sa moara -. e ? ~odalr .. tate excelenta de a deschide 0 conversape cu 0 ~emele, rndrferent

de loc.' ,

Validarea tnsearnna s-o fad sa creada ca crezi cu adevarat in

ceea ce afirrna ea ca crede cu adevarat, ' . '

Validarea cuprinde doua parti. Mai tntai validezi persoana

, careeste ea. Asta tnseamna sa-i recunosti Intreagapersoana. (Nu

ti .. am spus sa nu i te mai uili In decolteu?) . .' ,

Trebuie ca ea sa se slrntatnjeleasa. (Iara§r vorbim despre

na simti".) "v" ' ..' .' _ '

Trebuie sa se simta in siguranja sisuflcient de relaxata ca sa

se exprime autentic in preajrna tao Asta tnsearnna ca n-ai voie sa

judeci., ' .' .. ...

Las .. o sa spuna ce are de spus - indiferent de subiect, indi-

ferent cat de pujin articulata e parerea ei - §i apo~ fa t~tpos.ib~lui sa gase~ti ceva adevarat (validitate) In perspectiva er ... ortcat

demult ar trebui sa cautll ,

, Lauda .. i, sincer parerlle ~i realizarile, orlcatde neinsemnate.

Dar nu te lasa prins cu "sirieeritatea" (condescendental, .

, in al doilea rand, trebuie sa validezi persoana care vre~ sa fie. Asta tnsearnna sa .. i dai voie sa ratlonalizeze obiectivele §I ro ..

lurile pe care le-a ales pentru eatnsasl ~i pentrutine. ;

in esenja, validarea tnsearnna sa-i oferi un pretext petitru

a-~i pune In aplicare fantezii/e. '.'.'..

, Obiectivele. Gandeste-te la obieetivele el ca la tntnga pnncipala a filmului al carul scenariu il compune!n minte. Rolurile suntapol interpretate de actorii din film - tu ~I cu ea.

Tema principala a filmuluj e deja intiparita In mintea ei:

ce cauta e 0 poveste de dragoste care sa merite Premiul pe cand tu ai fi rnultumit (de mal multe ori la rand, de prereri ... ~"

cu un film din categoria XXX.' .

Altfel spus, ea se vede in rolul erolnei unui lungmetraj epi dars-ar putea sa se rnuljurneasca ~i cu 0 aparitie trecatoare di

scurt (!) metraj.

Asta e cea mai veche dilerna a femeii: "printul calare pe alb" sau pur ~i simplu "calare"!' Obiectlvele ei pot fi 0 combinatie cornplexa de curio .... ~ ... ~" fireasca, flirt eu decadenta ~i. perieolul si provocare (ex. seducerea unei virgine, ademenirea unui barbat Insurat) ..

o rnotiveazasentlmenra deopotriva constiente ~i ~tiente, aflate undeva tntre lmboldul lnnascut de a-sl face cult ~i pofta animalica la fel de flreasca. Sirnplu spus, e sfa~iata Intre' a~~i gasl rostul ~i a~i face de cap!. '.

Obiectivul taU? Sa "marchezi'l. Dar, pe de alta parte, s-ar. putea sa ai noroc ~i sa gasesti pe cineva dispus sa te tolereze ~i ' mai incolo de rnartea viitoare. A~a ca, reformulate, oblectivele . tale reale sunt:

• Sa afli ce vreaea.

• Sa afli eu ee s-ar multumi.

Afla care-i sunt obiectivele ~i ajut-o sa Ie atinga,

Sigur ea cineva expert in~tiinta neagraIcontrolul mintii) va putea 5-0 faca sa devina constlenta de "obiective" pe care nu ~tiq. . . di Ie urrnarestel

Rolurile. 0 melodie de mare succes a lui Bonnie Tyler din anii '80 spunea la refren: "A~tept un eroul" Daca toate ferneile ar astepta un erou, vlata ar f mult mai slmpla, eel putin pentru . mine.

Dar panareuslrn sa perfectionarn treaba cu cloriarea, pre- , supune ca fiecare femeie e unica. ~i cum te apropii de 0 femeie

unidi? .

in loc sa iei in deradere rolul pe care ~i l-a ales ~i sa te impotrivesti (lucru pe care-l fac multi" barbatl), adopta 0 abordare . unidi ~i fntare$te-i ro/ul. Las-o sa te calauzeasca, Afla ce "roluri" a ales deja pentru ea insa~i §i pentru tine. Ajut-o sa-~i contureza rolul, identitatea ~i apoi fa-~ sa Ie respecte ..

Controfuf minlii ,1 75

. I

Adu-ti aminte de disonanta cognitiva, de nevoia de consecventa a oarnenilor, nevoia de a avea un echilibru fntre conceptia interna ~i actiunlle externe. Nimeni nu vrea sa fie demascat ca

ipocrit. .

Spre exemplu, in loe sa in cerci 5-0 convingi sa faca sex cu tine, tncurajeaza-i rolul de ,,iemeie lndependenta/ternlnlsta", convingand-o ca ~i tu erezi sincer in drepturile femeii. Caurmare, yeti cadea amandoi de acord ca ~i ferneile au "nevoi" (adica se excita ~i elel), la fel ca barbatii, ~i ar trebui sa Ii se dea vole.sa se poarte la fel de prosteste ~i de obscen ca acestia.

Apoi poji 5-0 provoci ca din intamplare cu ideea di putlne femei suntsuficient de puternlce ~i de tndrazneje ca sa profite de aceasta eehitate. M.ai spui (cu un oftat adanc) ce tnviorator at f sa te confrunti cu.o femeie cuspirit atat de liber ~i cu adevarat independenta.

(Sa nu fiisurprins dacate .face eateaua ei,. ti-o trage toata noaptea din rasputeri, poama buna ce esti, ~i te lasa sleit - la propriu! ,-in zori cu un vag IIDa-da, sigur ca am sa .te sun, armasarule".) Te vei sirnti foaaarte folositl (He-he-hel)

Desigur, unele femei vor tntr-adevar sa joace rolul dornnljel In primejdie ~isa. fie luate pe sus. Dar tot atat de rnultetanlesc sa preia controlul, sa fie IIdeasupra"'la propriu ~i la figural.

Care e rolul ei preferat? Obraznicaturai SplrltulIiber? Sau observatoarea rece, detasata, mai presus de toji ~i toate? Prinjesa in prirnejdie, care asteapta sa fie salvata de cavalerul acela cu lancealungai Saulady Jane, care-I invata pe salbatlcul pe [umatate despuiat cum se bea ceaiul in mod adecvat, .. lar el, in schimb, ti face cunostinta cu arta rafinata a amorulul la mare tnal-

• 'A 11

time ... In copac.

.. ~i cum afll care e rolul tau in filmul-din capul ei? Daca-l afli rolul, il vei ~ti~i pe al tau.

Sa revenim la analogia eu filrnul: ea soseste IIpe platou" aranjata la patru ace, precum printesa Diana, 'asteptand cu nerabdare sosirea partenerului ei princiar.Din pacate, in urma unei lncurcaturi de recuzita, tu apari batandu-te cu pumnii tn pieptsi

trnbracat doar cu panza lui Tarzan! .

1 76 Dr. Haha Lung'

'Chela consta In a folosi toate aptitudlnlle decontrol al tii pe care le-aidobandlt pana acum ca sa asculti ce spune ea pe cale verbalas/ nonveroala -§i ce nu spune.

Pe cine cauta eacuadevarat: cavalerul ln arrnura I

'care s8.-i forteze lncuietoarea centurii de castitate,sau un rebel care sa-i faca lumea sa se cutrernurei Un cowboy rnalt,

s-o prlnda cu lasoul §i sa-i insemneze posteriorul cu fierul sau un "todlar" timid, usor neslgurpe el, pecare dornlnatoarea

din ea tanje~te sa-Ldetloreze"t .

. Dupace-ti daiseama ce vesrninte (sau carpe) vrea.sa po pOli sa folosesti inca 0 data disonanta cognitiva ca sa te ca respects "scenariul".

be exemplu.ji-aalocat rolul.jcavalerulul spadasln", asa lntorci roata lnterpretand rolul la perfecjie, amintindu-i ca , gentleman e obllgat de onoarea lui sa se convlnga di 0 doarn ca tine ajunge in pragul casei sale teafara §i nevatamata",

Dupa 'ce li-ai jucat rolul fara CU5ur, lncearca sa pari

cand ea teinvita tnauntru ... §i nu doar In casal . .

Pe de alta parte, din partea unui motocicllst dur se u.""'''I'''LQ.

5-'0 provoace - s-o convi ngal - sa riste. '

. in functie derolul pe care 1i l-a ales, fii pregatit§i dispus;

• S~ lei vina asupra tao

• Sa iei controlul tn mainile tale.

• 5-0 iei lasanatoasal

H velosree" magulirii. Exista 0 veche zicala care spu "Orice yorba rostita lntre barbat §i femeie tnseamna preludiu'i. Data crezl ca "magulirea nu te duce nicaieri", unu, e evident trebuie sa ie§i mai des dln casa, iar doi, e eviderit ca n-al auzit n; clodata de GiacornoCasanova de Seingalt, Don Juan Tenorio s nid n-aicitit Kama Sutra - toate acestea ridlca In slavl

rnagulirii. .

. ,Candvorbim despre rnagullre, vorbim despre vorbire,a troduce exact acel compliment, acel_ stimulent al moralului, factor motivator in momentul perfect de pe parcursul negocie .

. lornoastre ln directia patului.

Ai observat vreodata ca ba.rbatii §i femeile vorbesc _ ~i ca vorbesc diferit unii CU allii? in mod ironic, studlllearata ca

Controlul miniii 177

barbalii, §i femeile vor sa discute despre aceleasi lucruri, pana tntr-un anumit punct..

Principalele dnci lucruri despre care Ie place ~i barbatilor, . §i femeilor sa vorbeasca sunt, in ordinea irnportanjei: .

1. Viala de acasa.imal ales copiii. (Cere intotdeauna sa vezi .

fotografii.) - .

2. Sanatatea (a lor,nu a tao Ai grija sa emp<'l;tizezi!).

3. Locul de munca (concret, cat de mult tl detesta pe al lor. lara§i, empatizeaza!).

4. Dezvoltareaprofesionala (sperantele depromovare, planurile de avansare),

5. Dezvoltarea personala (ce planuiesc sa tnceapa in sfar§it sa faca de tndata ce lumea tnceteaza sa mai comploteze lrnpotrivalor!).

Acesta este punctulin care prloritatlle barbatilor §iale femellor se schlrnba .. Dincolo de el, barbatii §i femeilecontinua sa vorbeasca In parte despre aceleasi lucruri, de exemplu recreere §i calatoril, sexul opus, dar ele variaza In ce priveste irnportanta

~i sunt puse In umbra de induderea hainelorsi curnparaturilor pe lista femeilor §i a sportului §i politicii pe llsta barbalilor_.

Magule§te intentionato persoana, barbat sau femeie, vorbindu-i despre lucrurile care §tii ca o intereseaza, ii magulim pe allii prin atentiape care le-o acordam §i mai ales cand Ie complimentarn spiritul de observajie, elocvenja §i priceperea.

Cand rnagulesti, fa-o concret, Nu complimenta femela cu : adjective generale precum "frumoasaH§i IIde§teapta", ci alege parti concrete ale flzicului (ochilrasul etc.) ~iale personalitajii ei (atitudinea, simtul umorului etc.).

. Tine minte, mai ales cand vorbestl cu fernelle, valoarea magulirii.

Tot cand vorbesti cu ele, tine rninte urmatoarele:

• . Vulnerabilitatea. A demonstra e tntotdeauna mai eficient decat adescrie.Arata-i ferneii.ca e§ti deschis afectiv,ai sen- , timente §i esti suficient de sigur pe masculinitatea ta ca sa-ti rnanifesti acele senti mente. Spune-i ca ai plans de-adevaratelea cand ... ai vazut catelul ranit sau finalul unui film precum Nopti a/be fn Seattle (.1993), Pianul (1993) sau Jurnafuf

178 Dr. Haha

(2005). (Observalie: nu exagera cu efuziunile. Intrea fi sibil ~j a fi smiordiit exista 0 gran ita subtlre.)

• Altruismul. ~tiu, ti-am" spusca "Nu'exista altruism". tia ramane valablla, Asta tnseamna di trebuie sa exersezi mimezi cu sinceritate, ara:tandu-i ca te dai peste cap ca. ' aju]l In dreapta si-n stanga, de la copii ~i misiuni reo'" ·It",lh.i pana la ~oferiln pana,

• Iubiree.. Scoate iara~i pe tapet sentimentele. Arata-I cat" mult tii la bunica, la copii ~i la ditei rataciti. , • UniCi~at'ea. Ea e absolut unlca, N-ai mai lntalnltnicio fern ca ea. Are felul ei unic de a privi subiectul acela plictisito

Bla, bla, bla. Ai prins ideea.' ,

• Empetie. n simli durerea, Ii pretuiesti Intelegereaincredibf ' ~i-i vei apara dreptul de ... a se vaicaritntruna de toate ce ' Nu uita: atinge-i punctul E, ~i po]] fi sigur ca nu va f ultlm ,",

pe care-I vei atlngel '

Uciga5ij conversafiei. Intre acesti "uciga~i" se 'lumara rei

~i polltlca (pentru ambele sexe) ~i sportul (pentru femeD.S-a "E mai bine sa ramai tacut ~i sa-l faei pe oameni sa se daca e~ti prost decat sa deschizi gura ... ~i sa nu Ie la~i nic lndoialal "

Cateva sugestii care te vor ajuta sa n-o faei de oaie ~i sa daioamenilor certitudinea ca tehnica ta de seductie e de-a

tul ialnica: '

• Evita pronumele personale, Nu-ji In cepe toate propozttu cu lieu" ~i nu fa abuz de "mine"~l "al meu". De asemen evlta sa tncepl propozltiile.cu un IftU.:.~ acuzator sau cu menzi ca "Hai sa..." ori cu un "noi" prematur.

• Evita' cuvintele ~( p'arerile absolute, care inchid caile de

.prirnare ... ~i portijele descaparel

• Evita cuvintele "lntotdeauna" ~i "niei,odata". Incearca , schimb Ifpana acum ... " ~i "in trecut...". • Evita sa dai sentlnjs absolute gen "Filmul acela a fost dribil!

Cere tn schimb parerea ferneli ~i prefa-te ca asculti sincer. (Ca sa ~tii §i tu: daca respectul de 'sine nu~ti da voie s~ fii de' acord cu parerea ei care vadeste 0 rninte, de gaina - adlca: 5-0 pupi 1n fund doar ca Sa poji sa ... eh, sa-l pupi fundul -:,

Control.ul mintii 179

fa-I complimentedespre c~t de bine l~i exprirna parerea ~i

nu despre valoarea parerii propriu-zise.) ~

• Evita sa spui ar trebui, trebuie, obligatoriusi nu. lncearca In schimb se po ate, s-ar putea ~i posibil.

• Evita tntrebarllecare'tncepcu "De ce ... ?":

Ttucurile meseriei. Trebuie sa tnve]l sa gandesti cu picioarele pe pam ant daca vrei 5-0 dai pe spate. T ocmai de aceea, fiecare barbat de pe planeta are cel putln un true de seductie imbatabil in rnaneca.

Adevarul este di;ln, ce priveste seductia, orice lucru da rezultate. Dar nu orice lucru da rezultate defiecare data.

• Foloseste stratagema de ancorare pe care ti-am aratat-otn

sectiunea Vorbirea alba,tn acest capitol. . ,

• Foloseste umorulCand e vorba.sa determini 0 femeie sa se deschida, umorul e cel mai bun lubrifiant.

" • Fa oamenii sa rada. Foloseste autoironia ca sa Ie arati ca nu

. te crezi buricul pamantului. ,

• Ofera-le darul rasului. Se vor simjl obllgaji sa-ti dea ceva in ' schimb, ca de pilda timpul ~i atentia lor. Tn plus, rasul ii face sa se simta bine. lar lucrurile care ne fac sa ne simti~.bine ne tndearnna sale repetarn.

• Evita glurnele cusubstrat etnic sau sexual "'- decat daca ~tii 0 gluma.sexuala tn care femeia iese tnvingatoare. '

• Da-i ocazia sa spuna ~i ea glurne, Exerseaza-tl rasul.sincer. ~i nu uita sa "zambe~ti" eu ochii.

• Da-i chelle tale ~i spune-i: "Inapoiaza-mi-Ie'in clipa tn care

tncep sate pllctisesc". , '

• Fa 0 scamatorie ca sa-latragl atenjla, Dar.la fel ca In cazul glumelor, nu exagera. 0 scamatorie tt arata caai degete abile. 0 duzina de scarnatorf te transforma.tntr-un ciudat. • Foloseste razbolul chimic. Nu, nu coctellul savantululnebun , care include droguri, alcool ~i Viagral Tn prezent se gasesc in comer! ferornoni, atat pentru barbati, cat ~i pentru femei.

• Nu acceptarefuzul. Faptul caea refuza aZI nu tnsearnna au. tomat ea va spune nu ~i maine sau saptarnana viitoare. Perseverenta inca mal are.valoare. (Ca sa §iii §i tu: experienja esteceea. ce objii atunclcand nu obiii ce voiai. Ceea ce

180 Dr. Haha

tnseamna perseverentt pentru un om tnseamna

pentru altul!) ,

• Foloseste exprimareala viitor. Daca ea nu accepta sa: i tine la sfarsitul sapt~manii astela, determin-e sa u ........ UL.., lntalnire cu tine de 4 iulie sau la Pastile caller ~i rnergit acolo lnapoi, spre prezent. Studiile au ararat ca daca " .'

. . -. ' .., .

rrurn un om sa accepte un lueru, orlcat de exagerat sau

lndepartat, asta mare~te sansele sa accepte din nou. Cu primul Jucru e plasat In viltorul mai tndepartat ~i e mai gerat, cu atat oamenii se sirnt mal in siguran!a sa diseute subiect ~i sa fie de acord tn privlntalul.

• 0 schirnbare de decor. Exista 0 mare diferenta intre a cu 0 femeie tntr-un pare linistlt ~i a lncerca sa te facia lntr-un club de noapte aglomerat, Contextul conteaza, '

: "Dol'mitorul e camera in care maioritatea

" oamenilor spun 0 min~iunif. II '

Bearden,,, 100 Mig~ty Sex Facts"

, • Izoleaz-o de turrna, Exista 0 mare diferenta tntre a vorbl cu ' persoanasi a vorbi cu rnuljimea. N-ai nicio ~ansa s-o co vingi la 0 tavaleala tn fan atat timp cat 0 apara cardul gaini care umplu hambarul cu cotcodacltul lor. ~an~ele cresc in functle de cat de mult 0 poli lndeparta deanturaj. ;

Ori de cate orl e posibil, fa cuno~tinta cuo persoana,

de partea ta ~i apoi acorda-i cinstea de a te prezenta prietenil

~i cunoscujilor sai. (Qbs~rvatie: cei care vor sa devinalideri folosesc aceasta stratagema, in Iocsalncerci sa ca~tigi de n",,""n"" ta 0 tntreaga congregatle.tot ce ai de facutests sa convlngi tc .' vertesti) ~n adept devotat, Acestava aduce cu sine un altul, Apoi cei doi v~r mai convinge inc:~ dol, ~i tot asa: doi devine patru, , patru d.evme opt, opt devine satsprezece §ia~a mai departe, pana cand ajungi conducatorul uneimari multirnl.)

~e unde ~tii ,castilul taude seductie prin ~tiinta neagra

functioneaza! '. : .' ,','

Expertli atrag atentia asupra urmatoarelor aspecte:

• 0 lucire sau ro~eata pe pielea ei.

Controlul mif'ltii 181

, • Aerul pare dintr-odata mal dens (defapt, receptezi inconstlent cantltatea sporitade feromoni sexuali ernisi de ea, asa cum potislrnti apropierea ploil). '. . ,

• Ea se muta rnai aproape de tine sau se apleadi spre tine.

• Ochii i se tmblanzesc sau i se umezesc .

• Vocea ti devine mai joasa ~i mai guturala.

• [ncepe sa inspire mai profund (unefort tnconstlentde a asimila 0 cantitate mai mare din ferom0l!ii·U'ti).

Si princlpalul semn care arata ea tnca n-ai fost scos din

cortlpetilie? ", " ..

• Ea nu striga "N'u!D,din rasputerisl nu te scalda tn spray iritant.

, Apropo, se poate ea barbat!i sa vina de pe Mart:, i~r femei!e~ de pe Venus'; totusi, schernele ~i ~tratagernele. d:.scr~se m ac;asta sectiunepot fi aplicate la fel de bine - cu varlatu mmore - m se-

ducerea barbatllor. .' .

Desigur ca Marele, Barbat va !ipos.ta la simpl~ idee .ca ar putea f vulnerabilla yorba dulcestva f suta la suta convms ca arta seductiei nu va functlona riiciodata tneazullui. (He-he-he!)

"Chiar §i labifrbatul din prezent, motivele pur raliona/e a~

, prea pulin elect impotriva ;mpulsuri!orpas;onale!', '

"Sigmund Freud'

Arta Nu~g(jcJerii

Ne aflifin la ~asa tratativelor dintr-un sing~r mot;v:

" ,tabara opusa are ceVa ce ne dorim. H ,

Shapiro, "How to NegotiateD,

, 0 veche ~icala ne avertlzeazasa nu negociern cu ornul care, tntr-o propunere jumate-iumate, insista sa prlmeasca el cratima! Fii tu un astfel de om! . \

, Multuinirea rnodesta cu locul secund pare luerul c?rect~i

nediscriminator de facut, asta pana cand ne aducem ammte ca, in cursa spre linia de sosire, leul obtine laurii, iar antilopa, cin-

stea de a fi rnancata! ,

Diplom~tul a fost deflnit drept ornul (barbat sau femeie)

care-ti poate spune sa.teduci ~racului tn a~a.manieralndit sa a.~~ teptl eu nsrabdarecalatorial In mod similar, ? mare parte ,?~n stilnta neagra ~i controlul mintii se reduce la a-\I refuza pe altii m

asa fsl tncat sa creada ca Ie-ai facut un s~rvici,u.' :

182

titud~~n~r~:us;aoPba'lnecti ~rta dnu-~~ci~rii tr'ebuie dobandlta doua

a lye e atins:

• Sa ~tii ce vrei tu.

• Sa spui qnu!H la ceea ce vrea celalalr,

Cel ~~~aa;:;~/~~:pp' o;,t~nt~ ztz: Regula nurnarul

1 . J' . e upta etme puterea G . •

[U re 1863: generalul Robert ELl .' .

confederata patrunde cu'indrazne~la~e: <. ~07 - ~ 87?) d.in arm

In P . I . . rn lO[ma terltoriulu! un

b. enlnsy vaAnJ.a, unde se trezeste fata-n fata cu forte un '[on me P asate rn transe A C . . '~. . au lasat un mare campe ~n a~[~e, care au ocupat pozitlile lnalte

Adjunctullui le . esc IS, mortal, lntre ele ~i trupele lui

• A ••. I ~' ~ generaful James Longstreet (1821 -1,

I~r Imp ora mentorul sa t ' ... ' '. . .' buna dreptate ca daca tU a ace ~ozlll!~e umoniste, aratand ....

onlste nu vorav~ de alese~ se pre ac~:a ~e retrage, fortele . .avantajoa~e ~i' sa-i urmar!~':~! t;~bUl sa-~r abando~eze pozi]i ."

opreasca oricand pe d a. I atuncl, Lee arfr putut s~

'., rum, pe un camp de I tV I d .

s~ confrunta cu adversarii. Strategia sanatoa~~ ala .eL$ e el, ~[

ajuns fa urechi surde, a UI ongstrest •

Doua zile mai tarziu ~i cu 20000 de'· '

ploii ~i a nopjl], rama~iteJe forte! I' l m.ortr, sub. acoperirea , picioare ~i s-au retras cu d ~ or UI ee ~I-au pus coada

· tului pentru Sud, punctula d:v~~~~. A~~~ a ~ost i.nce~u~ul ~far~i~ doar fiindca Lee a ignorat ce ~tu;. In razbolu] CIVIl, ~[ asta mod ironic, 0 regula de f a.m~[ e ement~ra r~gula militara, tn

mintea 'elevilor sal (precu~e:o~e s~:rE:! ~ee m~u~1 aAtntiparit-o in dus academia milita;X de la W gt pe~t) In per~oada In care <;I con-

au es omt: Nu-t IV " d

micul sa aleaga campul de hlpta. . ~I asa ructo ata ina-

Gande~te-te'la marea diferenfd' ". A. •

versarulul sau tntr-al tau' in a rt a. mtre a negocra rnbiroul ad-

al unui zgarie-norl sau d~ SUb~~'UalmtXen~ullsa~ d~ Ia ultimul etaj

A ' aUIZO at rome

cesta e motivu J pentru care t' . ~ d .

in cautare de indicii p olr'tr'<:t'I" A tre bat can .' tatoneaza terenul

• u ''': I In rea a mtotdea . yx d

jeaza sa venl]i la sectiell! A ·t· J • una," CI eran-

Ca d . . . van aJY terenului propriu '

n nu pot[ alege campul.dsl . u ~ .•

indicata este aceea de a-I' c. b eu ~pta, urmatoarea alternativa

· lace ucatl.· -

[ntr-o zona de razboi propriu-zisa, asta presupune sa captu'rezi podurile ~i alte cai de acces vitale, necesare pentru facilita.' rea manevrelor ~i a logisticii tale, simultan cu amplasarea de '. mine de teren ;;i distrugerea liniilor de comunicatie, asa tncat in-

amicul sa nu poata prirni tntarlrl. .

Ceea ce este valabil pe campul de lupta este la fel de vala- .

bil in sal a de ~edinte unde nu exista mila, in sala de recreere plina de fum ~i in dorrnitorul plin de pasiune. Scoate pestele din apa. ataca-i zona de confort.

Spre exemplu, 0 data ce ti-ai categorisit adversarul drept pri-

vltor, ascultator.sau tactil, rnanipuleaza tncaperile ~i tntalnirlle in asa fel tncat sa-l nedurneresti §i sa-l fad sa se simta iricomod . . • Atinge-i ~iinghesuie-i pe ascultatori ;;i privitori, lnvadandu-le

spatiul personal.

• Fa-i pe ascultatori sa naduseasca in fata imaginilor vizuale (ex. un vraf de graflcesi fotografii monotone, de nelnteles) .

• Fa-I pe privitor sa asculte 0 prelegere atat de plictisitoare, tncat atunci cand scotl'tn sfar~it la iveala graficele colorate . ~i tnregistrarlle videocu ritm alert, sa te considere noul Mesla,

Scaunele tncomode, iluminatul prost, apelurile nelncetate pe pagerul personal,precum ~i alte distrageri tl pot dezechilibra

pe inamic. .

Sau cel.putin marestetemperatura din camera, Cercetarlle

arata ca creierul uman functioneazacel mai blne tntr-o tncapere

racoroasa, la circa 19 grade. .

(Ca sa ~ii §i tu: desl regula nu-gocierii spune IInu renunta niclodata la avantajul terenului propriu", exista 0 exceptle istorica . foarte remarcabila.' Citeste mai departe.)

In 1938, Stalin a incheiat un pact de neagresiune cu Hitler, lucru care le-a permis ca, in anul urmator, sa tmparta tntre ei PoIonia. A fost un acord din care Stalin n-a avut decat de ca§tigat.

Spre deosebire de multi occidentali, Stalin i~i facuse tirnp sa citeasca Mein Kampf a lui Hitler, dar chiar daca n-ar fi facut-o.riu era nevoie de un geniu militarpentrua vedea ca Hitler planula

sa ierneze in Moscova. .

Dandu-s! seama ca e doar 0 chestiune de timp pana ceursul

rosu ~iYulturul negru aveausa-si sara reciprocla D~regata,:..din nou -, Stalin s-a tntrebat de ce sa se lupte cu hunii.pe pa,mant

184 Dr .. Haha lung

rusesc cand putea la fel de hine sa poarte lupta pe pamant nez •.. c~ avant~ul suplimentar di, 0 data Hitler respins, avea. sa I s.e f~ca onoarea indoielnica de a deveni cel rnai satelit sovretic,

CA d . . \ '

an sose§.te rnomentul de a ntrece la treaba" in negoci

elernentele-c~ele sunt lasarea inijlatlvel In searna celuilalt, carea pretentlllor, amanarea ~i disciplina.

. • Lasa ce!uilalt i~iti~tiVa. Or; de cateorl e posihil, Iasa

adversa.sa ~aca prima ofertatn o~ice negociere. S-ar putea

te surp!rnda c~ .0 propunere care-ti depaseste cele mai

bunestl asteptarl. - - ,

• Rid~ca pre!entii .. Cere revoltator de mult ca sa objii ceea vrei ', Da:a te multume§ti cu zece, cere douazeci, .Lasa pre.sla c~ pretenjiile tale nusunt'negociabile. Asta-i da i

amicului un fals sentiment de a fi realizat ceva cand .. ,

, di te-a convlps sa rarnai§i sa negociezi. '

• Amana. Oricat de mult Iti place propunerea initiala a adverse, n-o ac:epta ~m~diat L~sa-ti timp sa te gandesti: e' ofe~a pr.eq buna ca sa fre adevaratar Dacarna tin tare va of en. mal m~lt? Probabil ca da.Amanarea ta n va da c~luifait timp.sa flar~a in ASUC propriu, ,sa-§i faca griji. Fii atent in~a. ~a nu cu~va sa arnane ef negocierile Intenjionat In avanta-:

J~I propnu, ca sa tncercs sa te descurajeze. Uita de fair play'

§I de tot restul. -'

• Discipli?a s~ r:naso~ra prin lucrurile de care te pojl Iipsi, Nu ' te an~aJa n lciodata in negoclerldaca e§tJ disperat speriat

sau flamand. - - '

, . Tn~ata sa spui "nu~/slabiciunilor tale, intre care nerabd'area '.:

e letala. _.' , . ",

~~gula ?"umarul, doi a nu-gocierii: Persoana care pun~ fnrr~banle defme puterea.

A' ~~Iiti§tii: ~eful. tau.Solia tao Ei pun lntrebartle, iar tu tebal~al §[ I~cerci cu disperare sa te dumire§ti ce vor sa auda del trne. Can~.e§ti prins in capcana unei situajf de acest fel, fol: seste tacticile ?e amanare: prefa-te confuz(probabil ca e§ti oricum confuz~§r ca~ti?a:tirnp repetand u!timul lucru spus deei.

. Pun.em rntre.~a~1 din d?ua motive. In primul rand, avem n~ vote de informatii §I uneorr oamenii nl.le ofera pur §i simplu. Tn

.~ t .~

Controlul mintli 185

· al doilea rand, folosim tntrebari neasteptate §i neobisnuite ca sa

· ne dezorientain concurentul §i sacastlgam un avantaj asupra lui. Dar toate tntrebarile din lume nu ajuta la nimic daca nu ne " facem timp sa ne tnsusim la perfectie mestesugul ascultarii. . Me~te~ugul ascultarii.Aplicat 1<;1 ascultare, termenul "me§~ te~ug" are cel putintrei sensuri. Tn primul rand, cand ti asculji cu adevarat pe cellalti, asta arata caal rnaiestrle, un sinonim pentru tntelepciune". Cu a1te cuvinte, e in!elept Sa asculti ~i Inca §i mai

" . ._ . .

lnlelept sa auzi cu adevarat ce spunoarnenii (mal ales atunci

· rand nu-si dau seama ca spun acele lucruri!). 0 veche zlcala spune: liNe nastern cu doua urechi §i 0 singura gura, ceea ce tn-. searnna ca ar trebuisa ascultam de doua ori mal mult decat vorblm". Tn al doilea rand" simplul fapt de a ne prefaceca ascultarn .este, In sine, abil, vlcleansi ne confera un avantaj. Cand oamenii cred ca-ti pasasuficient de mult ca sa ascultl, cand ned ca asculti, vorbesc mal mult §i mai deschls- Si cu cat vorbesc mai mult, cu atat se dezvaluie rnai tare.

Tnal treilea rand, .rnestesug" s~ referala tehnicHe proprlu-zise de a sesiza §i descifra vorbirea-urnbra §i rnersul-urnbra ale lnamicului,pe care Ie-amtnvatat pana acum.

HCea mai bunif sursif de informali; despre tabara opusifeste tocmai tabara opusif. H Shapiro, 2001:11

Putini oameni i~i fac timp sa asculte cu adevarat, Cei mal multi asteapta pur §i simplu sa Ie vina randul sa vorbeasca, Felu,l to care ascultam, la fel ca §i celelalte perceptii ale noastre,este flltrat prin~rejudecatilepe care leavem. Ascultl cuorgoliul sau cu portofelul! Cu, ambitia sau cu madularul dintre picioare? , Ascultarea ne cere sa ne .dezactlvarn orgoliul ~i sa ne acti~am empatia, ca sasimtirn ceea ce ~PJJne cu adevarat celalalt. i§i apara argurnentatia sau se apara pe sine? Sau doar face parada, In beneficiul spectatorilor? ,

Crede cu ad eva rat In "cauza" sau nu face decatsa rntrebuinteze cauza ea Sa se promoveze pe sine? Tn aceasta ultlmasituajie, transforrna-l In agentul~ialiatul tau. Adu~ti aminte ca altruismul nu exista. Arata-i ce are de ca§tigat siadu-lde partea tao ' ....

186 'Dr. Haha lung

(Ca sa ~tii ~i tu: studiaza capitolul III din Ana razboiu/~i de ' Sun Tzu, unde searata cum sa~itransformi pe agentll adversaru-.' lui tn agentii t13.i~i cum sa-l rnomesti sa-ti adopte punctul de vedere;. ~i Cartea a treia, capitolullJ din Discursurile lui Machiavelli.)

lndearnna-l pe celalalt sa vorbeasca (sa-~i sape singur groapa) ~i determina-l sa nu se opreasca, sa raspunda la toate rntrebarile tale ~i astfel sa-ii furnizeze inforrnajil neprejuite ..

Cu cat vorbeste mai mult, cu atat afli mal mult.

.Aceasta tehnica este 0 variatie a stratagemei lIiinutului In corzi" folosita de boxerul' Muhammad Ali: deterinini adversarul sa-~i epuizeze fortelelnainte sa lansezl contraatacul.

o data ce I-ai facut sa vorbeasca, deterrnina-l sa nu se opreasca, dar nu-I interoga (sau eel pujln nu-I lasa sa-~i dea

seama ca e ,interogat).· ,

S-a spus di singura diferenta dintre un interviu ~i un interogatoriu este, .. voltaju] folosit! (Vezi Lung ~i Prowant, 20"03. Re-

vezi '11 Tipuri· de caracter In interogatorlu") ,

Uneori e suficienta tacerea ~i un aer de nerabdare sau nelncredere pentru a-I determina pe celalalt sa continue sa vorbeasca.

, Tntre alte expresiifaciale care-I vor lncuraja sa-~i reverse sacul se numara clatinatul din cap, juguiatul buzelor, inspiratul zgomotos pe gura, printre dinji, datul ochilor peste cap ~i ridicatul unei singure sprancene.

Repeta ultima afirmatie a celuilalt, adaugand la sfar~it un semnde lritrebara, ca sa-l Tncurajezi sa continue sau ca sa preiei '. controlul asupra conversatiei folosind ultima parte a frazei lui ca Inceput al frazei tale; Asfa-ti da totodata ocazia de <3. parafraza .

(a-i deforr'na spusele). .'

'ndemnuri;e sunt cuvinte, expresii ~i gesturi care stimuleaza .. conversajla. Aratarea palmelor. Conjunctiils. Daca mai Iii minte de la ~coala, conjurictia esteun cuvant cu rolul de a corela doua . idei (ex. "fyi-am dU5 la magazin ;i in parc". .vreau sa merg In . "

pare, dar trebuia Sa plecla serviciu.") ...•

Conjunctia are tnsa ~i un rol nmaleficll. '

. Daca.adaugi oconjunctle la s.far~itul.afirmatiei Tacute de in: terlocutor, asta YI vadetermina sa continue sa vorbeasca, Imediat ce termina 0 afirmatie, adauga:

;;;:. {"

,,'S].... "Pentru ca ?" ,

"Dar.~.?" ,,~i atunci ?"

Controlul mintii 187

"A~adar ... ?" "Prin urrnare ... ?" "Sau ... ?"

"Totu~i...?1i

AI • {II

" ntre timp ....

IIAdidL.?1I .

Foloseste ~i gesturi Insotitoare (ex. mi~cari circulare cu malnile, 'avand palrnele deschise, orientatetn sus), care, singure, sunt deseori suficiente pentru a-I determina pe celalalt sa vorbeasca

mai departe. .

(Ca sa ~tii ~i tu: cuvintele influenjatoare de acest fel sunt similare cu cele folosite in hlpnoza pentru fluiditate, cuvinte care leaga perfect sugestiile ~i comenzile hipnotice tntre ele ., "cand ... In timp ce ... ~i. .. II.)

Oferirea anonimatului este 0 alta rnodalitate de a-i incuraja pe oameni sa spunalucruri pe care, in mod. normal, n-ar visa sa Ie rosteasca, Ai f surprins Sa vezl ce lucruri revelatoaresi revoltatoare spun oamenii - chiar ~i politisti] ~i politicienii, care ar trebui Sa alba mai rnulta.rninte in prlvlnta asta! -:- cand vorbesc

confidentlal ~i neoficial. '

Anonimatul reduce inhibijlile. Ca sa vezi surpriza: oamenii se poarta altfel cand cred ea nimeni nu-i observa ~inu-i asculta. Ca urmare;devin indiscreti ~i tncep sa of ere inforrnatil privilegiate de parcaar fi bomboane. (Adu-tlaminte de If Voce groasa", informatorul din scandalul Watergate care a ramas anonim rnai bine de treizeci de ani.)

lntr-unstudlu, subiectii deghizati au administrat altor sublecti socuri electrice de doua.ori mai tndelungate decat cele administrate de alti subiecti, a carorldentitate nu era ascunsa. Ah! Cate am putea face fara sa.fim pedepsiji dacaam ~ticanu vom

fi pedepsijil . . . . . , . ,

Intreruperea .altul vorbitor e un lucru usor de real izat, lme-

diat ce-si ineheie 0 fraza: i'

• Rosteste-i prenumele eu f~rmit~tel ca ~i cum ai mustra un

copil. , ,

,. Rosteste un cuvant ridlcol sau strain. Cand atenjia se in. dreaptaasupra ta, foloseste definitia cuvantuluica sa-li lansezi propria diatriba.

A doua stratagema functioneaza sl mai bine candcuvantul suna obscen. De exernplu, In toiul elucubratiilorceluilalt, rosteste

188 Dr. Haha Lu

distrat (dar suficient de tare tncat sa auda totl cei de fala) "T bine!", "Sa-mi trag malu'!" sau "Trage-mpinge!" ..

Cand toti ceilal]i tnceteaza sa-l mai asculte §i se tntorc tine, iti.lncepi nonsalant diatriba oferindu-le definitla expres .' obscene pe care ai folosit-o:

. /I Trage-i binel" Apol explici: liE atat de palpitant sa auzi

fel de ldei. .. II '.

"Sa-mi trag malu'I" Definitie: "Aparitia unei idei noi. Cum

fiasta ... N -. . .

"Trage-mpinge!" Compatirneste: NMa gandearn ca nu te vidiez pentru ca esti tinta crlticilor. De aceea, suntdispus sa-t'i ocontrapropunere ... "· , intre alte stratageme de intrerupere se nurnara u .

• Uita-te pe langa vorbltor, prefa-te di tocmai a sosit ci ,Cand se lntoarce sa seuite ~i el, preia controlul asup conversajiei, "

• Deseneaza-ti inainte de ~edinta uri simbol sau un cuvant in . palma. Expunerea neasteptata a palmei tale decorate in cam-

pul vizual al vorbitorului tl va face sa piarda ~irul. . .

• Fa 0 prestidigitatie subita ca sa-I distragi sau sa focalizezi asupra.ta atentia ascultatorilor, (Vezi Figura 12.)

(Ca sa§tii §i tu: lncheie conversatiile cu 0 inflexiune des- " cendentaa vocii. Sari imediatla un subiect complet lipsit de Ie-. . gatl,Jra cu eel discutat. Tred mai departe. Nu sta sa rumegi.) Tipuri de reiuz. Exista doua tipuri derefuz: al dusmanululsl

al tau. . .

Refuzul tau, fireste, e din beton arrnatsl vrea sa spunii IIPe tojl dracli, nul" (sau eel pujin asta vreisa-l fad sa creada). .

. Refuzullui, pe de alta parte, e doar un inconvenient care te

tmpiedica temporar sa oblii ceea ce vrei.

. inainte sa refuzi solicitarea cuiva, rep eta solicitarea, ca persoana sa ~tie ca ~ntelegice-li cere §i sa nuse slrnta obllgata Sa-ti ceara din nou acelasi lucru, iroslndu-ti ~i mai mult tirnp. Imediat dupa ce refuzi, cere-i cu tndrazneala un serviciu. Peate ca nu-jl

vine sa crezl, dar e foarte probabil sa accepte. .'

Psihologia aflata la baza acestui fapt pare a consta In faptul caindlvidul in cauza vaf domic sa-li demonstreze (§i sa-§i

Contro{u/ minfii 189

demonstrete) ca e un om bun, care ~tie cum sa fadi un serviciu cuiva, ca e marlnlmos, nu un nemernic ca tine!

Refuzul e un reflex menit sa ne fereasca de belele. Apropo, a nu face nimic nu e-totuna cu a refuza. Anu face nimic, lafel

ca acceptarea, eo atitudine pasiva, . .

Pe de alta parte, a declara ferm "nu" e ceva activ., agresiv. Uneori Insa, strategia ne cere sa refuzam sovalelnlcsl fara rragere de inirna, A~a ca totul tine de felul curnrefuzi.

Doctoranzii in ~tiinla neagra pot orlcand sa-I convinga pe cel pe care-l refuza ca, de fap.t, ii fac un serviciu.

, "Bob, a§ putea sa-Ii dau postul acela de manager in Hawaii.

Dar n-arn s-o fac. ~i §tii de'ce? Hindea rnl-esti prea simpatic! Un post ca acela - atata soare ~i mare, contul de cheltuieli fa~a limita..; toate astea n-ar face decat satnrnoaie un om arnbitios ca tine. Ce naiba, Bob, prietene, ai muri de pllctiseala lntr-o saptamana! A~a di spunand nu postu!ui din Hawaii, de fapt, Ii spun da! lui Bob, acel Bob de care nu ne-amputea llpsi aid!"

Sau:

"Ma ceva nu e pe rnasura unui om ca tine, cu standardele tale morale (arnbijia, atitudinea pozltiva, patrlotlsmul) ... II

Sau: ,

IfA~ sirnti ca-ti tradez increderea daca li-a~ da asta (lrnprumutul, promovarea, contractu] de afaceri etc.), Bob. ~i vrei sa ~tii de ce? Hindea ~tiu ca ai incredere ca rna voi purta corect cu tine. ~i din cauza a ceea ce artrebui sa-Ii cer in schimb. Nu mi-ar parea corectsa-ti cer s.a-li asurni un astfel de sacrificiu (angajament etc.) ... oricat de nobil ar f ell" .

. La asta, Bob- cu lacrimi inochi - te va lrnplora-sa-llasi sa fataacel sacrificiu nobil, sa accepte reducerea radicals de sala-

riu, sa-Ii poarte copilul din t!or1! 'i:

intre tipurile de refuz se numifra: .,' . .' •

• RefuzulsNu, fllndca'rexact ce i-ai spus adineauri lui Bob.

• Refuzul "A§ vrea": "A§ vrea safacasta, dar N, itA~ vrea, de

. tndata ce ... ", "A~ vrea daca n-ar f yorba de ": .

• Refuiul cu ignorare: spui "nu" fara explicati i;fiindc;i .persoana pe care 0 refuzi nu rnerita 0 explicatie, (Ac.ea~~a,stratagerna are un efect de doua -orl mai devastator: t~nd 0 folosesti ca 'sa minimalizezi un individ In fata colegildqi

'190 Dr. Haha

prietenilor. Tn primul rand,il transforrna intr-o nulitate ochii colegilor. Tn al doilea rand, sadeste in inima acestora' groaza ca ar putea fi trataji simllar.)

• Refuzul-condamnare. Spune "Nu. ~i stiitu de ce", apoi pi Celalalt, fireste, nu ~tie de ce, asa di e confuz ~i ingrijorat

ai descoperit vreun secret cumplit despre el. ~i, desigur, cine te-a auzit spunandu-l asta nu-I va crede cand el se di n-are habar lace te-al referit.·

• Refuzul cu viitor. Arata dar ca. raspunsul tau este nnu" ... ocamdata ... "Dar daca situatiase schimba..."

• Refuzul condijlonat, Mai tii minte Vrajitoruldin Oz? Nirneni' n-a reusit sa obtina nimic de la tipul din spatele cortinei pan' . nu i s-a adus dovada ca vrajitoarea cea rea e moarta,

eret: conditii de lndeplinit. .

• Refuzul plasat in imaginea de ansamblu, Bob plangedupa OJ madre de salaflu, pan a lncepi sa fad aluzii tum ca firma pe punctul de ada falirnent, (Veti "Din lantar; armasar",Trt

continuare.) . I

Din rantar, armasar.Hindu~ii istorisescp~vest~a unui fer- " mier care a gasitlntr-o zi un cal frumos peproprietatea sa.

. - 0, ce no roe! spune vednul sau, batand din palrne. .

- Cine poate sa vada suficient de departe In viitor ca sa '.' spuna ce e cu adevarat un no roc? raspunde fermierul.

Tntr-adevar, de lndata ce fiul fermierulul tncaleca pe cal,'ani~ I)lalulll azvarle .la pamant, iar baiatul t~i rupe piciorul.

-0, ceghinion! 11 cornpatimeste vecinul.

- Cine poate sa vada suficient de departe In viitor casa

spuna ce e cu adevarat Uri ghinion? ofteazafermlerul, ingrijindu~~i

fiul ranit, .

In aceeasi zl, mai tarziu, untiran lnsojit de armata. sa trece . in mars prin regiune, luand tot ce poftesc delajarani slobllgandu-l pe tOli tinerii zdraveni sa se inroleze. Dar pe balatu) fer- .' . mierului 11 lasa in pace, din cauza piciorului rupt.

A doua zi, tiranulsi toata ostirea lui sunt rapu§i tntr-o batalie curnpllta.

-: Ceo noroc cafiul tau a fost crutatl declara vecinul. Fermierul se multume§te sa zambsasca.

Controlul mintii 191

Povestea fie spune doua lucruri. In primul rand; important . nu e ceea ce Ii se int§.mpla in·viala, ci felul cum privesti ceea ce

Ii se intampla, perspectiva pe care 0 ai. In al doilea rand, impor-

. tant e cum prlvestl un lucru in comparatie cu altul, .

Sau poate ca adevarata lectle este "Lucrurile se pot inrautati oricand"! Einstein a numit asta "Iegea relativitatii", Noi 0 numim

"Iegea contrastelor". .

Legea contrastelor spune ca nu vedem lucrurile ~i tntarnplarile asa cum sunt ele cu adevarat, ci prin raportarea la alte lucruri ~i Tntamplari. Pentru 0 mana calda, apa calduta pare rece. Pentru 0 mana rece.aceeasi apa pare calda,

. Organlzatiile politice marginale folosesc deseori acest principiu in avantajul lor. Cand cei care detin puterea refuza sa negocieze cu ele din cauza conceptiilor lor radicale, apare ca ~in senin 0 alta grupare dlsldenta, 0 factiune sau o.aripa militara mai arneninjatoare (asupra careia organlzatia-rnama sustine ca n-are niciun control), care tncepe s~ fad. ravagii,

Bruse, organizatia-marna radlcala nu mai pare chiar asa de groaznica, in comparatie eu noii terortstl. Altfel sp~s: "Ma hra- . nesti pe mine sau hranestl cainele mai mare ~i maiafurisit din

vecinil" .. . ,

Expresia "eel mal rnic dintre doua rele" Iti spune ceva? Acestgen de stratagerna se nurnara printre cele rnai vechi exemple de mafie a' protectiei,

. Cand se trezeau amenintatl eu asasinarea decatre un dan ninja, nobilii samurai medlevall angajau adesea garzi de corp. dintr-un clan ninja. rival, ca 5a-i apere ... numai ca ulterior descopereau ta cele doua grupari rivale faceauparte, de fapt, din acelasi clan,:o factiune fficand tam-tam cu asasinarea ca sa objlna cllentl, pana cand intervenea cealaltafactiune, oferindprotectie

. contra cost (Lung, 1997a). .

Membrii cultului Hashishin din Orientul Mijlociu au arneninJat astfel §i au prosperat secole la rand, stapanind la perfectie tocmai aceastastratagerna de extorcare .(Lung, 1997b).

Intre alte varianteale stratagemei se numara IIpolitistul bun ~i politistul rau~ ~i politicienii oportunisti care ne inventeaza dusmani convenabi I i pri n scenari i care exagereaza aspectull ipsit de lrnportanja alsituatlei;

192 Dr. Haha .'

Ca sa negociemcu succes sau sa nu-gociem, avem nevo" de informatii, lnformatlile sunt deopotriva arma ~i rnunitia tra. (Fa-ti timp sa revezi sectiunea despre adunarea informaliii, din capitoluI4 ... de fapt, dacarna gandesc bine, toata cartea beste despre adunarea informatlilorl)

.Toate conflictele dintre oameni - razboaie sangeroase .'

negocieri la fel de sangeroase in salade sedinte - se rezurna I informare versus dezinformare. 'Dezinformarea poate fi foarte slmpla: deformezi faptele

, apoi Ie bagi pe gat dusrnanllor, . .

Ori de cate ori pojl sa extinzi ~i sa deformezi felul cum' '. cepe inamicul tau realitatea, il incurci ~i-I lncapacltezl ~i m :' rnult, lmpiedicandu-l sa obtina avantajul in viala in general ~i

negocieri in particular. "

, Ca sa cream dezlnformare, folosim fara restrictie aluzii i '. sinuari, zvonuri ~i.miJiciun'i sfruntate, starnind tndolala In mi' adversarului casa-i sporim nelinistea, exagerandu-i ~iampl ' candu-i problemele, cone-ret, fikand din tantar armasar,'

De asemenea, putem folosi abordarea opusaca sa-l strlcam .• plolle, minimallzandu-l eventualele griji (suspiciuni) cu privire la noi sau la oferta noastra. in acest caz, facem din arrnasar tantar. (Vezi Figura 20.)

Aceasta ultima abordare poate f folosita ~i penfrua-l face sa ..

lase.garda jos~i sa devlna vulnerabil la atacul nostru." .

JANJARI ~I ARMASARi

Jantari Temporar.

Nesemnlficatlv Periferic lzolat (incident) Posibil (fezabil) .

Cui-and.('ln cele.din urrna) Facultativ Calrneaza-te, sufera arnanare,

F!gura 20

Armasarl Permanent Semn ificativ Esentlal

De proportil lrnposibil Nlclodata Obligatoriu Acum ori nlciodatal

,~ I 1+' , .

Controlul mintii193

Gande~te~te la asta ca la un jiu-jitsu emotional. La fel ca in .•. artele martiale: cand adversarul impinge, tu tragi. Cand el trage, tu trnplngi, tntorcand tmpotrlva lui propria-i forta. Cand el tncepe sa se planga 'cat de grea ~i nedreapta e viata,fii de acord! , lar apoi convinge-I ca lucrurile stau chiar mai prost decatcrede. . Sau e optimist: lucrurile merg categoric spre bine! lara~i, fii '. de acord cu el. Vorheste-i despre toate partile bune din vlata lui (dar ai grija sa-ti iei propria portle.modestade merit pentru tmbunatatirea sltuatieil).

'In The Black Science (Lung ~i Prowant,lOO1), am vorbit despre arta acordului, de fapt, arta de a f de acord fara sa fii de acord: "Oricat de diferite suntargumentele celuilalt fatade ale sale, expertulln anihi1area rnintiie de acord cu el sau, cel putin,

pare sa fie" (pagina 96).' .

Cand te declari de acord cu un individ, priveste-l in ochi, [ncuviinjeaza des cu capul. Rldlca din sprancene, ca sa-Ii arati Interesul. Cu cat estl mai muir de acord cu el, cuatatva fi ~i el mai mult de acord' cu tine. .Asta se cheama ua oferi ~i a primi". (Mai concret, in ~tiinta neagra, eiofera, ~u prirnestil)

Continua sa-ti arati acordul, ducandu-l treptat pe celalalt la concluzia lui (care,din tntarnplare, e tocmai ceeace urmaresti 'tu), Ai grija doar sacreada c~ e propria sa idee ~i nu-l lasa sa-~i dea seama ca I-ai mana! tntr-o anurnita directie prin limitarea lenta, dar sigura a optiunilor pe care Ie avea.

Cheia este nmai putin ~i -mai repede". l.imiteaza-l variantele ~i ofera-l doar "propuneri cu valabilitate llmitata". ' MulJume~te-i constant pentru ca a faeut ca lucruri Ie sa·li devfna clare ~i pentru ca te-a larnurlt, Prefa-te cu sincerltate.

Fa-I pe celalalt sa creada ca Ii-a facut deja s.;;tU IIi face un serviciu. Studiile arat~ ca nu se va grabi la fel de tare sa protesteze ~i vor exista sanse rnai mari saaccepte.sa faca ~i alte lucruri pentru tine daca crede ca ti-a facutde]a un prim servicit.i.

Aceasta abordare se numeste "legea inertiei": obiecteJe In

rniscare tind sa ramana in miscare.. .

Oricat de dlferlta ar fi parerea ta fala de a lui; oricat de incapatanat te-ar contrazice, continua sa spui: "A~adar, esti de acord cu mine. Asadar, lmi tntelegi ideea".·

· 194 Dr. Haha

Tn prirnui rand, asta-i va intrerupe diatriba, fifndca va f

· gat sa se opreasca in plin discurs ca sa clarifice sau sa n .. r'ta<'t ..... canu e de acord cu tine.

. Tn al doilea rand, cu ~at Il.obligi mai rnult-sa-s! exprime d chr~dezaco~dul fala de tine, cu atat tl fad sa para personajul ganv,

, . Tntr-un context de grup, spune-i,indiferent daca e ad sau nu: "Noi toji suntem de acord; de ce e~ti asa de pornit distrugi cariera facfmd opinie separatai" IISa-mi dis~rug carierai" "Opinfe separatar" N-o sa,.j p

deloc cum suna aceste lucruri (chiar daca habar n-are la ce te feri). Va ezita. Se va balbai.~i scena lti va apartine. -. Cu cat 11 obligi sa petreaca mal mult timp aparandu-ss, atat va avea mai pujin timp sa-~i apere pozltla.

Marea recompenss. Orlce negociere tine de.obtinerea i recompense. In ~jata exista doua tipuri de 'recompense: 1. Recornpensele tangibile sunt lucrurile pe care 'Ie pojl . i~ p_?rt6fel, lei. vol.anul carora te poji aseza, tn care poji

~r carora le-o poll trage. .

2. Recompensele intangibile sunt imbrati~arile ~i strangerile . mana .~i c~estiunile afective, lucruri pe care, in general, Ie potischimba pe recompense tangibile.

. Pe latura pozitiva, recornpensele.Intanglhtls nesatisfac m drias! ne dau 0 parere buna despre noi tnsine, lubirea ~i pectul se ami. i~ capullistei. Cu recompensele.intangibile toxi se ocupa proxenejllsi politicienii (ecumva redundantr), . . '. · .. ~i ~uJtele ofe~a r~compense intangibile,'vanzand produsei inviziblle .. Tocmai de' aceea trebuie sa ne convinga di IIlumea cealalta" (singura pentru care vand bilete) este mai reala decaf asta ... filndca.tn lumea asta n-au absolut nici cea mai mica re-. compensa tangibila pe care sa ne-o arate.

· C: ~rmare~te inamicuf tau? 0 recompensa tangibila sau una .. rntang~btla? ~aca se a~te~pta la 0 recornpensa tangibila ("Unge-mi :. palma ), exista prea pujine sansesa se rnulturneasca dear cu 0

strangere de mana calduroasa ~i cu recunostinja ta vesnlca, . .

Invers, daca-l rnotiveaza visele la 0 recompansa intanglblla • (~x. p.utere ori faima) sau are 0 rnotivatle rnorala, vei reuslsa-l is- .: pitesti oare cu. recompense tangibile precum pre~edinlii morji ~i •

----------------~ .•.. - ..... -._ .. _.- .... _-

Controlul minfii 195'

(J!H.I,Ual<::;le vii? (Citeste Winnin'g 'Through _lntimi.dation, de'

". Robert J. Ringer, 1993.) .... ~ A _. A

in nu-gociere, punctul final este deschlde casa tnchizi, In-

. chide ca sa deschizi, . ,_ .

. De flscaredatacand se inchide 0 u~a, se deschide alta ... tar

'daca nu, sparge-ol Nute angaja in lupte pe care ~iJ.le po~i ca~~ tiga. Nu te angaja in nicio negoclere pana nu estt srgur. ca detii

avantajul -daca 0 pojl evita. '"

, A~teapta pana carid esti pregatlt sa _rn~r~i p;ana I~ capat .~I_ sa

.' 'fad ceea ce trebuie ca sa tnvingi, Nu exista rurruc mal prlrnejdlos ca nerabdarea, cu exceptia lmpllcarii intr-un lucru pentru care

e~ti pregatlt.doar partial. . '. . _. A

. Victoria a ramas sl-n prezent lucrul esential. .Oricine [0-

cearcasa-ti spuna canu e asa.fie se teme can-are ce-i trebui7 c~ sa concureze, fiea citit The Black Science sau ,Cont~o/ul. mlnfl~ ~i tncearca sa te determine sa la~i garda jos ca sa mal aenseasca

nile! terenulde i9c!· . ."

Tmbrati~eaza lipsa de mila ca pe 0 !t,Jblta mult-a~teptata:

'Lipsa de mila e doar un sinonim pentru hotEirare. ~~.ca. nu e~tl pregatit sa tntetestl focul in bucatarie ... fereste-te nalbii drn calea maestrului buditar!

Daca esti blocat tntr-o situatie in care nu poti invinge,

pleaca. Olferenja dintreamator ~i profesionist ~ ac:_ea ca pr?fe~ sionistul stie cand sa piece. Daca adversarul nu joaca corect, la-II jucariile ~i du-te acasa, I .

A~a cum orice film are nevoie ?e un i~ceput ~u.n, are ~evoie ~i de.unfinal bun; Asadar, fnch~d~ c~ sa deschlZl. C.an~ m~ chei 0 afacere nu ie~i din camera, mCI macar nu te gandi sa la~l . lOS telefonul ~ana nu pui terneliile urrnatoarel afaceri.

aNegociatorul ef;cient incheie afacer; §i

construie§te re/aJii care duc la noi alateri. I/.

Shapiro, 2001:11.

Intreaba-te: daca in lumea asta cainii se ma~anc~'iritre ei, cum se face ca eu rnananc mereu dori?!

Pentru a izbfindi in aceasta, trebuie sa folosim multa viclenie "§i putere de p~trundere in timpul negocierilor§i aco.rdur~/or, dar in ceea ce prive§te «Iirpba oficia/~,., vern foiosl tactlca

I . . , - • • ...... • •• N

opus~ §i ne vom lua masca srnf:e(lta,J1I §I a supunem.

A~a.numitele Protocoa/e ale inleJeplilor Sionului

',196

Arta minciunii ;~~nc~una e un lub,rifia?t social esenJial. N-ar trebui sa t ~nt~m, dar 0 iecem; ceea ce inseamna ca probabil Tf! SUie s-o facem in virtutea unui mecanis;" bioloa;:'''

. cott Mowbray P l S' ' " ' 0 •

. ,opu ar clente, august 2002 '

Mirieiunile au obiceiul sa sea d

plu, in eartea The Black 5 . ape . e sub control. Spre

rnestesug. Tn Controlul mi~:~c~ a~ ~d,s~utat despre mincluna repede eresc c '" .; . ue eja n leata la rangul de aita.

.' .: OpHI In zlua de azil ' ,

Winston Churchill a avertiz t· Od " .

trehuie.sa creezi 0 int u a. n: ata ee SpUl 0 mmct '

ci.uni, ca 5-0 aperi". Ba;~~gu~ ~~~~! d: corp alcatuita din alte rnl

nrle nu sunt sim Ie . , g nglez aveadr~ptate,¥

miriciunileta:' p~ ,cuvlnte. La; felca starurile rock tom

rase In urma lor un lntrea ' . .

elude eohtextul ~j tonul ' re~ uant~raJ. Acest antura]

poral inconstlenr de urn:: ear~ e rostita mlnciuna, lirnbajul

rni '" '.'.' ra, ce rnsote~te rninciuna si , .... ,,~-~-~

rncrunll proprru-ztsa, ' " ' "

Spre exemplu, mincinosul ibll ,'.',.

mult tocmal cuvantul de car su I~raza des~orr exagerat ,

duna: ;,Nu am facut astal" eN are ne;ole pentru a com, pleta min-',

I '.. . fI u am lost acolol" Nu '

alII sexuale cu acea fern 'I'" '" am avut re-

~, , ,ele. ,

In pi us, cuvjntele sale spun un I dar i . .. ','

r'll vor spune altceva, ucru, ar indicilla corporals '

. Si,. in.sfar§it,afirmatiile sale nu concords cr' ,

Mincluna nu e doar 0 arta: ~I urea ttatea.:

de supravieluire vitala. La fel i In un:ea actuala, e ~ a~titl!dine cines, Contrar eu ceea ce 0 §, ca~aclt~tea de a deptstaun min-

care data nasul §i niei vre~ ~lt:te, aI, auzit, nui .se ~l:mg:§te de fieexcepjlal), ," parte a corpului (Bill Clinton fiind

De fa ta-duni aprin~i ~ a I h' . '

spune: "Capadtatea de a:e:~eb~ a~~~~~fm. Sh~!n:an (20.02)

vatu] de nevinovat este una di t 'I . de minciuna, vrnodin toate interaqiuni]e u In ~e ce e mal e]e~entare provocari

, inceardi sa-l identifice pe minr '. , oata lumea mrnte §i toata lumea

Jo( f. v' , mmcmos Nimeni nu

Sd aea niciuna, nici alta", ' . , reu§e§te constant

Oe-a lungul secolelor s-a folosit 0 ' w t . v '

tode in incercarea de a' '. gama antastica de me-

a g 51 asa-numita "reaclie Pi;lOcchioN

r

Cqntro/u/ mintii 197

. rnodalitatea perfects, irnbatabila de a §ti cand cineva minte. Aceste . rnetode, ce mergde la mistic pana la rnecanic, de la taclunii . aprin~i pana la hipnotisrn, au tnregistrat grade diferite desucces. • ~amanii din vechime foloseau sernne prevestitoare ~i potiun!

§i comunicaucu spiritele pentru.a tleosebiadevarul de minciuna. Cei mai prlcepuji dintre acestl vraci I§i dadeau searna ca 0 persoana minte desclfrandu-i roseata fejel, mi§carHe iuti aleochilor tntr-o parte §i 'in alta §i luandu-i pulsul (Ia tncheietura rnainll sau la gat) far~ ca persoana sa-~i dea seama ce se petrece. (Vezi Lung §i Prowant, 2001: 13 7.)

' .• In Egiptul antic se credea ca zeul Osiris cantarea sufletul (ka) , unui mort punandu-l in balanta cu 0 pana, In multe culturi a existat asteptarea ca arnenintarea cupedeapsa in vlata viitoare sa~iimpiedice pe oarneni sa rninta in aceasta lume.

(Oa-da, sigur di functloneaza .... ) .

• In Cbina antica, omulbanuit de rnlnciuna era obligat sa-§i bage In gura pudra de orez, teoria fiind aceea ea un mindnos cu gura uscata n-ar f In stare sa vorbeasca.

• Se spune di ninja japonezl au rafinat 0 tehnica (preluata initial de la "verii"10r chinezi, ternutii moshuh nanren) folosind ace de acupunctura plasate strategic, ceea ce facea ca .victirna sa, nu fie doar lncapabila sa se miste, ci §i lncapa-

bila sa minta .

• Vechiul Testament considers minciuna, cel putin cea a pa-

triarhilor ~i profelilor, drept strategie acceptablla (Geneza , 27:18,29:27,3:13; judecatorli 16:10; Samuel 20:6 §iMatei

26:691n Noul Testament). .

'. Regele Solomon a folosit psihologla pentru a 0 deosebi pe adevarata mama a pruncului dlsputat decea mlnclnoasa.

• Romanii erau marl admiratori ai adevarului sl, ca urmare, foloseau orice metoda, de la profetese pan1tla tortura §i due-

lui cu gladiatorul.· " .

• Cuv~ntul englezesc testimony,mart~rie, provine din faptul ca,intrucat romanii precrestini n-aveau (tnca) un teanc de Biblii pe care sa· jure, cand un cetatean roman era convocat in fata Senatului (care juca ~i rolul de curte suprema de [ustitie), rnartorului i se cereasa-sl cuprinda cu mana res- . ticu/eie, sa jure pe proprille testis. (latina), de unde "testis-monyM, cu impli-_ catta clara ca, daca era prins cu minciuna in fata Senatului, avea sa cante tn scurt timp in randul sopranelorl(n.a.).

. I'

198 Dr. Haha ltisng

. • T~ Europa me~iev~la, ~roba pentru nobili eraduelul judi .

• iar ~e.n~ru ~OI, cellal!~, ~ai puti~ nobill, proba focului. ..

l~chAlzltla a mceput oficlal sa faca.ravagii in Europa ln12

la~ I~. secolul al XV-lea a atins eficienta (teroarea!) prrn I~fama I~chizi~r~ spanioJa(de pardi lnchlzitla n-ar f fost deja suficient de infarnal),

'I~ch~zili~ spaniola a luat sfftr~ft~ oflcial, In 1834. Dar Biserica' Ca~ollca mc~ n-a r~'pudiat .binecuvantarea acordata Inchizitiei .:: (adldi probel torturii). (Vezi Lung ~i Prowant, 2003.) . .

~a .fel ca ~oma.nii, mernbrii lnchizitle] erau ~i ei mati admiraton al adevarulu~, cel putin ai adevarulul .for. Credinja lor de ba::a era _ac~ea ca - daca spuneai adevarul - Durrmezsu te apara ... d.e ciocanele care-p zdrobeau oasele, de de~tii Inr~~iti ft foc care-II strangeauw testicu~ele~ de carligele care-tl sfa~iau carn~~I' de p: corp, de ... ma rog, ai pnns ideea. ' ..

. In mod ironic, tortionarilor Inchizltlei 'Ie era.interzis sa ·faea.

varsare de :ang;: Ecdesia non novit sanquinem C.8iserica' e nepata:a de sange ). Ca urmare, au creat ni~te modalltati foarte inventive de. a' te ~atatna fara a trebui sa spele prea mult dupa tine. • ... Ac~st~ .e ~I' rnotivul pentru care eretlciisi alti rnincinosl erau In " ultima mstanla ar~i pe rug: . .'

. _ • legea rnusulrnana a considerat dlntotdeauna tortura drept ' smg~rul dete~tor de minciuni infailibil, chiar ~i In epoca mo-I de rna (Lung ~r Prowant, 2003).

• Procesul vralitoarelor di.~ Salem (1692), care a dus la span-

'. zura~~a a .~ouasprezece I!vraJrtcare",. a constituit apogeul unei lu~g.r _lstonr a ~anatoriJor de vrajitoare, initiata In Europa de Inchl~l~e. Femed~. banuite af vraiitoare ~rau supuse la felurite tort~n. wJ_~ecare~ fund legate de scaune, zdrobirea subgreutati cantannd mal rnulta tone, toate In 1ncercareadreptcredincioo:ilor

de a afla adevarul. . '.f

, '. In ~ 734,. cre.area me~merismului deschide poarta spre afla-' . rea adevarulul. prm folosrrea hipnozei. (Observatie: 1n epoca

" • ~e .cOni~a.rat aversiunea Inchiziti~j fala de varsar~a ~e sange cu 0 aIm

interdlcne rellgioasa a varsarii sangelul: legarnantul depus de me bri I

t I . t '/ di I . . m ru cu - ~, UI· U~I or In ndia, care-s! strangulau ritual victimele alese pentru sacri-

ficare.Jntrucat varsarea desange era interzisa de zeila Kali

venerau (Lung 1995) . I, pe care 0

, n.a,

. ,

Controlul mintii. 199

moderna, utllizarea hipnozel ca detector de mlnciunl a dat nastere la Ingrijorarea ca, in loc sascoata la lveala adevarul, hipnotizatorii ar putea, de fapt, sa stimuleze sau sa lmplanteze.arnintiri \ false.)

• Tn 1895, criminologul italian Cesare lorhbroso(diruiai se

atribule folosirea pentru prima oara a termenului "criminal In. nascur') este primul care utilizeaza un test de detectare a rninclunii .

•. in anii '20, John Larson inventeaza prlmul poligraf. Laurii pentru contributia la crearea ~i perfectionarea detectorului de minciuni sunt culesi de doctorul leonarde Keeler, doctorul Chester Darrow (lntemeietorul"psihofiziologieiH)~i de William

M. Marston. .

(Casa §tii §i tu: Marston este mal bine cunoscut sub.pseudonimul sau Ilterar, Charles Moulton, sub a carui masca a creat-o pe Wonder Woman, personaj de benzl desenate. Aceasta, In mod curios.jntrebutnta un "Iasou fermecat" care, rotitdeasupra lnfractorului.Jl obliga sa spuna adevarul.)

Concepjia de baza a pollgrafului din anii '20 s-aschimbat prea putin tndecenlile care au urmat. Poligraful modern mascara ~i el reaqii corporale precurn resplratia ~i activitatea cardiovasculara. . Faptul di poligrafului is-au adus foarte pujine tmbunatatiri' a determinat Asociatia Psihologilor Americani sa declare, in 1986, ca poligraful nu ofera "informatii categorlce".

• Tn anii '50, -dupa sperietura provocata de practica spalarli creierului survenita In urrna repatrierii prizonierilor de razbol americani din Coreeade Nord, agentille guvarnarnentale precum CIA (tnfilnjata In 1947) ~i NSA ('Infiinlata in 1952) au tnceput sa finanteze cercetari asupra MK (controlulmintii) care au indus cautarea unor metode infailibile pentru tt) detectarea minclunilor ~i (2) 0 modalitate mai buna de a-~i ascunde propriile

minduni.. J

• Pe tot parcursul anilor '60, agentiile guvernamentale au

continuat sa cheltulasca banii contribuabililor pe nurneroase experi mente care sa faciliteze depistarea minciunilor. .Acesteaau mers de ladlspozitlve mecanice ~i electron ice (ex. "scaunul, foielii", proiectat sa masoare miscarlle inconstiente, fasciculele infrarosl]; concepute sa masoare temperatura buzei superioare a mincinosului) pana la asa-nurnitele serurl ale adevarului ~i chiar

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful