EMIL CAPRARU HERTA CAPRARU

51

"

EDITURA MEDICAlA • BUCURE$TI, 1984

Coperta de GICA PETR.E·

Multumim Editurll medlcale, cclegllor, psihologllor !iii p;\!\.rintilor, care prln trrcuralarue !\!Ii sugestiile lor

ne-au ajutat la aparttta acestel c<!lrti

I

!

CUPRINS

1. CREeTEREA sr DEZV OLTAREA

Perioadele copilariei , .. , .

Factorii care iniluenteaza cresterea .

Criterii pentru aprecierea cresterii .

Criterii de apreclere a dezvoltarii neuropsihice , .

lritelegerea problernelor copilului .

,~.~! 10 12 13 18 20

2. IN A~TEPTAREA UNUI COPIL

Despre ereditate........................................................ 23

Lupta impotriva bolilor ereditare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

Notiuni de anatomie f$i fiziologie ale aparatului genital al femeii... . . . . . . . . . 35

Organele genitale ale femeii. ,............ . . . . 35

Menstruatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

Celulele germinative (gametii) 41

Fecundatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Migratia tubara a oului si dezvoltarea sa pin a la nidatie....... . . . . . . . . . "5

Anexele produsului de conceptie 45

Dezvoltarea produsului de conceptie.................................. 46

Factori care inlluenteaza negativ dezvoltarea produsului .de conceptie.... 47

Sarcina normalii........................................................ 49

Modificarile ce au loc in organlsmul matern, . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . 49

Supravegher~a..remeii gravide , . . . . . . . . 51

Durata sarclUn...................................................... 56

R~lul sorei .d~. ocrotire in perioada prenatala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57

I giena sarcmu 59

N asterea norrnala 71

Nasteri anormale " 78

Lauzia 81

Boli in perioada de liiuzie............................................ 88

3. SUGARUL

Nou-nascutul (0-28 zile) _" '" . _ '" - .. " .. . 92

tngrijiri in maternitate _ _ . . . . . . . . . 100

Ingrijiri aeordate nou-nascutului in sala de nalltere............. . . 101

Incidente fiziologice in perioada de nou-nascut . _ " , . . 103

Alimentatia nou-nascutului .. __ _ " _ . 105

Iesirea din maternitate _ _.............. 108

Supravegherea iii ingrijirile acordate In familie..................... . . 109

Alirnentatia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

Allmentatia naturala 113

5

1)IllcltlUl\,l de aHlptal'o din parten marnel , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Dlllc\llti\~1 de 1~ldptl!re din purtea sugnrului"""""""",.

AlimenLulin nrtiflclul!1"""""""",."""""""".""", Vescln. Mod de fol05lre, """"""""""""""""""

Conslderuti! generale asupra alimentnt ie! nrtlliciale , , , , , , , , , ,

Vilarnlne """""""""""""""""""""""""""" l giena nou-nnscutulul . " " " " ,." , , ' .. , , , " ,., , , , , , , , "", , , , .. , , ,

Buin de curatcnie"".",."""""" ,. , , , , , , , ", .. , " , .

tnfl\~atul "", , . , , .. , , , , .. , .. , , , , . , , , ..

Schirnbatul sugarului ,.,', ,.,., ,.,., .. , .

Criterii si observntii dupa care se stahileste starca de saniHnte II nou-nascu-

tului .. " .. , .. ,., .. ".,', .. " .. ,.,' .. ,',., " .. , , .. , .. , ..

Cresterea ~i dezvoltarea nou-nascutului . . .. " ,.,., , .. " .

Piclca ,.,., , " . , , , .. '" .. ,' .. , " .. , .. , .

Scaunele: l,lo.u.n1iscutuh~i: .

Caracteristici anatomoflziologice .

Exarnenul mernbrelor .

Craniul ~i rata .

Sistemul nerves. Diferite manifestari ale nou-nascutului. .

Dezvoltarea neuromotorie .

Organele de simt. Simturi , .

Manirestari anormale .

Regimul de vin\1i si alimentatia marnei . .

Nou-nascutul prematur _ .

Nou-nascutul cu hipctrofie Ietala (malnutvitie intrautertna, dismatur) .

Postrnaturul .., _

De Ja 1 In 2 luni _ _ _ .

Alimentatia .

Vilaminele . .

Cresterea 9i dezvoltarea .

Dezvoltarea neurornotorie .

Supraveghere si tngrijirl .

Reluarea activit:'!\ii mamel tn clmpul muncii .

De la 2 In 3 luni .

Alimen t.atia .

Cresterea ~i dezvolt.area , .

Crester ea , .

Dezvolt area mot orie si psihica " .

Supraveghere 9i lngrijir! .

De Ja 3 la It luni _ .

Alirnentatia _ . . . . . . .. . . . . .. . .

Cresterea iii dezvoltarea neuropsihomot.orie .

Supraveghere iii lngrijiri _

De la '* la 5 luni .

Alimentatia , .

~re9terea si de~volta:~a. ncuropsihomotorie .

Supraveghcre iii tngrijir], .

De la 5 la 6 luni .

Allmentatia .

Dezvoltarea fiz!c~ :;;i neuropsihornotoric .

Supraveghere ~I lllgTIJlrl .

De Ja 6 la ? luni , .

Alimental ia _ ..

Dezvoltarea fizic1i s i neuropsihomo torie .

Supraveghere iii Ingrijiri _ .

De la 7 la 8 luni .

Alimentatia , _ ..

Dezvol tarea fizieil. iii neuropsihomotorie .

Supraveghere ~i Ingrijiri , .

De la 8 la 9 luni .

Alimen tatia . , .

~ezvollarea fizi.Gil ~i, !!p.l1ropsihomotorie, , , .

Supraveghere ~I !ngnJlrl., , .. : , , , .

De la 9 la 10 luni . , , , , , .

6

I'all.

'12C 125 128 130 135 140 141 144 152 157

AHm~.nt.nl,ltl ..••. ,."., •. ,."., .....• ,., •. "'.,., .•.. ,., '. '. " '. '. " '. '. '. " " '. '. " :

DezvoJtare9. npuropsihomotorie, , ,··,··,····

8upravegherc ~i tngrijir!..".,', ··,··,,··,'······,·"'·····,··"···

De la i() III 11 lun!., ... , . , , .. , ..• , .•. , . , , . , , , , , , . , . , , .•...•.•.• , • , .•• , .•

Alimentat1l1 .,""', •••• , •••••• , •• ,"'." ••••• , ••• ::::::::::::::::: ••

Dezvoltarea. neuropslhomotorle .... , .... ·"·,····,·,·

i t ijii ..

Snpraveghere. ngf r ···········, . . ,., .......•......

De la 11 la 12 lun! , .

Alimentatia , , .. , ,', , .....•.... , .. , '::::::::::::

Dezvoltarea fizicli I}i neuropslhomotorie " ····•·•·•

Supraveghere ~i tngrijiri ·················,··:::::::::::

Gimnastica sugarulul , , ,.,

J ocul ~i jucitriile , ' ,

Ze~trea sugarului. , , , , , , .

161 163 163 166 167 168 170 172 175 180 182 182 185 190 190 191 192 1% 197 191 201 20~; 206 207 209 209 209 211 217 217 222 221, 226 226 228 281 2:32 232 234 239 240 2[.0 241 244

4. COPII.UL lUIC (1-3 ANI)

Relatiile dintre pll.rinti *i copil ··············,······:::::::::::::

Cresterea *i dezvoltarea ··························

De Ia 1 la 2 ani..... .. .•. .. .

Allmentatia , , , ' .

Creliterea 9i dezvollarea ·············,,····················

Dezvoltarea neuropsihomotorie ········,··················

Supraveghere. 9i In grijiri , ...•. =:':':':': .':::::::::

De la 2 la 3 am ···················

Alimentatia ........•....................... , .

Cre~terea ~i dezvoltarea ·.·············· .

~~~~~:l~l~h:ri~c(~r;:;frij(fo;rrt~~ea' d~p~i~d~~ii 'd~'~ 'rl '~~~~t\:::::::: :::::: ::

O. PRE~COr;ARUI, (3-6 ANI)

f1i~\~~~~~~ .s~~~: :' : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : .: : : : .: : : : : : : : : .: : : .: : : .: .: :

6. COPiLUL ~COI,AR (7-16 A.NI)

Pil.rintii fata In fat1i cu ~colarul.., , '. '. : : : : ' '.

Alim.~!1~atia .....•............... : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : .

Ingrijiri - . , . . .

Aer soare si sport .................•......................

Se~aJitatea la copil · - .

7. YACANTELE

Vncanta la munte ,·····························,··············

Pe;\colele mediului alpin , . , .. , , .. , , , , . , .

Vncanl~ l.a mare .. b" I",~ .. : ,. 't' 'p'l~t~ 'I~' ti~p' ~i ·~~~~~ie·i::::·.::::::::::·'::

Provenirea unor 1m 0 nu vrrr nea9 e , .

Accidente de circula\,ie., ,····,·,·····,·············

8. RETETE CULIN A~

Prod use industriale pcntru alimentatia sugarului : : : : : : : : : : : : : : :

Produse din lapte ......•.. : : : : : .....•... , ,

Prod use din cereaIe, fructe ~l legume , . . . . . , ,

Re\.ete pentru sugar : :.... . ..

Retete culinare Iolosite In alimenl.at1a COpIJU)U!. , . : : , .•. , ' .. , .. '

~~r:ri : : : " : '. '. '. " : " '. '. " '. : : : '. " '. '. '. '. '. : : '. " : '. '. " " " : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : : :

Mtncarurl eU carne., ... ·,·,···,·····,····

Mtndlruri de legume, . ,', .. , , . , , .. , . , , .. , . , . , , ..•• , .

245 21,6 247 250 251 25'1 2.52 253 254

!li~M'

~'5'4 251i 251'1 257 257 258 259 260 261 261 2&4 264 268 271

282 283 283 28;' 28& 287 291 293 293 295 298 300

309 311 313

322 325 330 332 336

346 347 349 353 355

357 357 361 362 366 367 369 370 371

7

MineArur! pe baza de fAinoase .

Mlnc~':lr! eu ouA....................... . .

Aperitive - gustari . .

Salate ' ,.,. , , ", , , ,"., .. , .. '" " ,. , '" ,

Desert~;i''':_: d~i~i~'ri . , . : . . . . " . " ' .... , .. , , . , . , . , . , , . , , . , , ..

.... ,.,., .

9. COPILUL BOLNAV

tngrijirea co~il~lui bolnav in familie .

Rolul pilrmtllor ca ajutoare ale medicului······························

Elemente de apreciere ale stari! de boalA' .

Date ce trebuie furnizate medicului. .

Examenul medical la domiciliu .

!'legimul alimentar al copilului b~i~~""" " .

Boli contagioase...... v .

Rujeola (pojar cori)············································· .

Rubeola (pojfu.elul)::········································· .

Varicela [varsatul de ~i~ti' . '" '" '" .

Scarlatina ',' .

Tus~a con~i~i~'i '(t~~~~'~~g~;~~;c;'i"'" "

Orelol;ul (parotidita epidemica, infect;~' ~~ii~' ~i' .

Hepatlta virala (hepatita epidemicll.) , n .

Tuberculoza . .

Boala diareica acuta , . .

Bol! ale aparatului re~iir~t~~::""""''''''''''''''''''''''''''''''

CBoh ale .. pielii ~i mucoaselor : : : : : : : : : : : .

onvulsllle " .

Accidente si intoxlcatii .. :::::::::::::::: · · · · ..

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .

............ , .

~. 373 371t 375 375 376

1

378 378 379 387 387 392 394 394 397 391 399 401 402 401, 405 408 412 420 424 426

439

CRE$TEREA $1 DEZVOlTAREA

Caracteristica fundamentala a copilariei este dezooltarea Iiintei umane de la ou (rezultat din unirea spermatozoidului cu ovulul) la individul matur (de 18-20 de ani) capabil de a triii independent in societate. Dezvoltarea cuprinde doua procese distincte, dar foarte intim legate:

1. ere ~ t ere a, proces cantitativ, se traduce prin modificarea dimensiunilor corpului. Cresterea corespunde Inmultirii numarului de celule ~i maririi volumului lor, Este un fenomen continuu, masurabil, care-si schimha ritmul destul de usor. Viteza de cre stere variaza de la un copil la altul §i aceasta explica diferentele observate la adult.

2. 1\'1 at u rat i a, proces calitativ, se traduce prin modilicari de structura, de oompozitie ~i de Iunctionare a celulelor, tesuturilor, organelor sau corpului in ansambJu. Este tot un fenornen continuu, care se desfa~oara cu 0 viteza relativ constanta, tnsa mult mai greu de apreciat. Viteza maturatiei variazii de la un copil la altul, dar rezultatul sau, maturitatea, este sensibil acelasi pentru toti. Cele doua mecanisme sint interdependente: viteza de orestere, de modificare a proportiilor dintre segmentele corpului, depinde de maturatia endocrina, curba greut.atii depinde de maturatia tesuturilor,

3. P r inc i p iiI e g e n era 1 e a led e z vol t Ii r i i-a) Dezvoltarea este un proces eontinuu de la concepjie la maturitate. Pentru a atinge anumite "repere" copilul trebuie sa treaca prin anumite stadii. Diagnosticul nu se face prin ceea ce face un copil, ci cum it face.

De exernplu, nu se va studia daca un sugar de 7 luni sta in sezut, ci cum se tine pe sezut ~i cu ce grad de maturitate. Studiile statistice, unele manuale scolare ~i majoritatea cartilor de popularizare semnaleaza numai ca un copil "normal" sta pe sezut sau merge la 0 anumita virstii, dar nu specified maturitatea individuala, corelatia cu ceilalti pararnetri de dezvoltare.

b) Dezvoltarea depinde de maturatla ~i de mielinizarea slstemului nervos; atita vreme cit aeestea nu s-au incheiat., nici un exercitiu nu va permite copilului sa dobindeasca 0 anumita capacitate (motorie sau psihica). Daca nu se las a copilul sii incerce ~i sa exerseze singur, posibilitatea de a dobindi 0 noua cunoastere (capacitate) ramine latent.a, dar achizitia acesteia se va face rapid de indata ce i se iveste ocazia.

c) Seeventa dezvoltarl] este aceeasi pentru toti copiii, dar viteza (iar~azij de la un copilla aitul. De exemplu, copilul trebuie sa invete sa se aseze inainte

9

de a putea s/\ meargi!, dar vtreta aohizi~iei pozi~iei "a,ezat" 91 a "Iooomo~jei"

variazil foarte mult, •

d) Uncle retlexe arhalce precedA mi~ci\rile voluntare, Mersul automat dispare la 2-3 luni, urmcad. 0 perioad~ cind sugarul nu se sprijinll ~i nu pli~e~te deloc, plnll apre virsta de 7 luni clnd incepe sll "meargli" (miscnre voluntara), tntlrziatii mintali plistreaz1i unele reflexe arhaice peste virst.a obj~nuitl\.

e) Dezvoltarea se tace (1(1 In cap spre plcloare, Primul stadiu al Iocornotiei este capacit.atea de control al capului cu ajutorul muschilor gltului. In continuare, muschii spatelui se rnatureaza, ajung 81i·~i coordoneze actiunile faclnd ca sugarul sa poata sta pe sezut, spatele sa fie drept ~i nu indoit. Sugarul se foloseste de rnlini inainte de a putea sa-Iii Ioloseasca gambele. EI poate eli se tirasca tragindu-se pe mtini, flira a se putea sprijini pe gambe 91 picioare.

f) 0 aetivltate globala declan~eaz1\, raspunsurt specltlce, Sugarul mie I~i arata hucuria printr-un raspuns general: "face ochii mari", respirii mai repede, i~i agita bratele 9i gambele. Copilul mare sau adultul i~i poate manifesta placerea numai prin mimic a sau prin cuvinte. Miscarile dezordonate din primele 6 luni sint lnlocuite prin miscar! de Iocomotie 9i prin abilitatea crescinda a mlinilor.

perioadll au 10c 0 ser!e de incide~t~ fiziologi~e (ioter, BoM~re 1n ,greutat~l erup\H cut. anate etc.), iar tmbolnavirile au tendmta la generalizare ~1 evolu~le rapida. Pe I,ipga acestea, de 0 i:nportan~a ~are eB~e cuno.a,terea9aracterelor neuromotorii ale nou·nascutu!m, De 10. 0 flln\1I cal e doarrne tot timpul, cu 0 rata inexpresiva, cu pleoap~!e strlnse, nou-nliscutul ajunge (dupa 3-4 saI,>tl!.. mini) sa "vad1i", sa Iixeze *1 sa urmllreasca, CU, ochii pe m~mli sau un object care se balanseaza la 30-/10 em de fata 1Ul. D,m primele eile se tntoarcs cln.d sirnte mirosul sinului mamei sale sau, unson, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilita1ilor motorii. In capitolul de nO';l·n~Bcut aratam p~ larg cum trebuie sa fie urmarit nou-nascutul de catre medic ~l Bora de ocrotire cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul eu e1 este c~a rnai 1,n ma~ur!\ sa descoper.e progresele sau anornaliile de dezvoltare ale copilului. NUI?al mama are POSIbilitatea de a "deseoperi" clnd ~i cum geme, scince~te, tlpa, strlinutli, se In-

t.inde, Buge 9i inghite copilul. . , . ~ ~ .

In capitolele care urrneaza Incercam sa lmtJell'l: ~e, mama eu:n sa in~rI:

J'easca dar si cum sa observe dezvoltarea neuro-psihica a nou-nascutului ~l

, ,

sugarului. . .

6. Per I 0 a dad e s u gar (28 zile-1 an) se. caracterizeaza 'prm

continuarea cre~terii rapide a greuta~ii ~i lungimii. ,Lungl.mea c:e§te in prllm~l an cu 20-24 ern. Greutatea se dubleaza Is 5 lum ~l se tnpleaza la 1 an. Perlmetrul cranian ere~te cu 12 cm (34~35 ern la na.~tere, 46-~7 crr: la 1 al!)' Multiplicarea celulelor sisternului nervos se terml:na l~ 5v am. Al:m.enta11~, exclusiv Iact.ata la lnceput, ajunge sa fie mult mal ~arlata" spre. sffrsitul PrJ: mului an. Este 0 per ioada lunga ~i grea pentru :nama, dasa s~ .~l~e seaJ?a ca ea trebuie sa'lji imbogateasca ounostintele ~i Sa-91 adapteze mgr~JJrJle in .fJeca~e saptamina lji uneori in fieeare zi. De la 0 fiinia care ~n prlT?ele z;le nu stie dec:t sa doarma Ili sa mghita, puiul de om ajunge la s~ir91tul prlmu.lUl an sa mea~'ga_; incepe sa vorbeasca fli sa'lji manifeste personahtatea. In pr imul an, de V18~~ apar primii dinti. Bolile care domina perioada de ~ugar,?int l~gate ,l.ndeo~ebl de calitatea ingrijirilor din partea familiei (diaree, m!ecYll.resplra,torn, holi de piele, carente alimentare etc.). Evolutia aeestor b~h de~Jl1de atlt, ~e ter<:nul constitutional al sugarunn, cit lji de colaborarea medic pedlat.ru·famll1e, sora de ocrotire.

7. Per i 0 a dad e cop i 1 m i c sa u ,d e ~ n t e p ~.e ~ col a r ( 1 - 3 ani) se caraeterizeaza prin mcet.inirea ritmului eresteru ponderale (3 kg intre 1 iii 2 ani; 1,5-2 kg intre 2 'Ii 3 ani) 91 staturale (2-:-3 ?m de 1a lla 2 ani; 1 cm de Ia 2 la 3 ani). Proportiile dintre cap, ~run~lll 91 membre s~ schimbii, ducind Ia modificarea aspectulm general al cOPJlul~1. Se c~mpIete~7:a denti~ia de lapte. Funciia motorie se desavirlje9t::,. Es~e peno~da c,md famll:_a trebuie sa se preocupe de formarea bunelor deprmden ale cop~lulU1. Imbolnavirile sint dominate de: accidente, intoxieaiii, boli intercurente, unele tulbu· rari de comportament prin gregeli de ingrijire, . " "

8. V irs tap r e ~ col a r a (3 - 6 a Ill). Cr~9ter~a este lenta. ~~\a de valorile de la nastere greutatea devine de 5-6 on mal mare la 5 am, lar tali a se dubleaza la '4 ani. Mielinizarea creiel'ului se term ina spre 3 ani, iar l~ 5 ani volumul sau atinge 90% din cel al adultulu.i. Nevo!le nutri,tive sin~ ~al reduse decit in perioadele precedente. Este perJOada cmd ~opllul capa:,a 0 oarecare autonomie. Parintii trebuie sa inteleaga ca ac:um c~pllul are ne:,o:e de un spatiu mai mare de desfa~urare, ca este timpul sa mtr~ mtr-o cole?tJvJ~ate de copii, ca dominanta activita\ii sale este joc~l. ~atolo,gla este dommata de accidente, de boli infectocontagioase, de afeetlUm alerglce. - , . 6

9. Copilaria a treia sau virsta ~colara lIwepe.la 5-_ ani ~i se tel'mina la 10-12 ani. Este 0 perioada de dezvoltare relatlV lenta,

Perioadele copllarlel

Copilaria poate fi Impar\it.a in urrnatoarele perioade: perioada intrauterina: perioada de nou-nascut (primele 28 de zi1e de viava), perioada de sugar (de la 4 saptamtni la 1 an), perioada de copil mic (de la 1 an la 3 ani), perioada prescolara (de la 3la 6 ani), perioada de scolar sau copilaria mare, care cuprinde perioada propriu-zisa de scolar (sau de ,,!lcolar mic", ce incepe la 6 ani 9i se termina la 10-12 ani) 9i pubertatea.

4. Per i 0 a d a i n t r aut e r ina (antenatala sau prenatala) cuprinde cele noua luni de sarcina. Viata incepe odata cu unirea ovulului femeii cu spermatozoidul harhatului. Perioada intrauterina este una din etapele cele rnai active fji mai cornplexe ale dezvoltsrii, daca ne gindim ca in 9 luni de Ia 0 celula microscopies se ajunge la fatuI de 3 kg. In aceast.a perioada, celulele omului in devenire sint extrem de vulnerabile, cu teat.a protectia conferit.a de organismul matern. Evaluarea cresterii intrauterine se face in functie de durata gestaiiei (caleulul numarului de zile dintre ultima menstruatie ~i nafj' tere) 9i dupa semnele de maturare ale diferitelor organe fji ale sistemului nervos. In cursul primelor 3 luni de Yia~a intrauterina (subperioada embrionara), toate sistemele se organizeaza fji se dezvolta rapid. In aceasta perioada factorii patologici, proveni~i in majoritatea lor din afara, detel'mina cele mai multe malformatii congenitale, La sf1rfjitul ceJui de·al doilea trimestru de gestatie, fatui a atins 70% din talie 9i numai 20% din greutatea pe care 0 va avea la na~tere. Rezulta ca ultimele 3 luni'de sarcina VOl' constitui 0 perioada de crefj' tere rapida, indeosebi ponderala.

5. Per i 0 a dad e no u· n a s cut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare 1a via~a extrauterina. Este perioada cea mai grea in ceea ce privefjte ingrijirile care se eer din partea mamei, medicului 9i sorei de ocrotire.

Alimentatia, ingrijirea pielii lji crearea unor condiiii corespunzatoare ale mediului extern (imbraeaminte, camera coreet incalzita fji aerisita, adaptarea vieW de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sa observe fji sa ingrijeasca nou-nascutul) slnt de 0 importan~li eonsiderabila. Mama trebuie sa inveie sa deosebeasca limitele normalului privind stare a 9i manifestarile nou· nascutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoareee in aceasta

10

11

vedem frccvent mame care dezbraca ~i tmbraca copilul de 6-7 ani. caruia nu i s-a oferit ocazia de a 0 face singur. Acelas] proces se regase~te in tnttrzierea vorbirii. Unele mame nu stau de yorba cu copilul lor, nu-i spun denumirea obieetelor ~i nu-i arate imagini. Astfel de eopii vor prezenta 0 intirziere in intelegerea sensului euvintelor ~i in vorbire. Exercitiul joaca un rol esential in dezvoltare. 0 arnbianta de afectiune inteligenta ajuta pe un copil dotat sa ajunga la performante maxime, peste nivelul norrnalului.

Factorul familial joaca adesea un mare 1'01 in unele aspecte ale dezvoltarii.

In unele familii aparitia locomotiei, a vorbirii sau a controlului sfincterian poate sa se faca deosebit de devreme sau, dimpotriva, deosebit de tirziu, in timp ce alte aspecte ale dezvoltarii se incadreaza in normal.

d) Sexul, Fetitele au tendinta sa mearga, sa vorbeasca 91 sa-9i controleze sfincterele mai devreme decit baietii.

Voruuiile sint frecvente 9i se refera la unul sau mai multe aspecte ale dezvo ltar ii. Insistam asupra faptului ca unii copii ating "repere" ale dezvoltarii mai devreme sau mai tirziu. Este irnposibil de a stabili evantaiul "normalita.. vii", pentru ca nu se poate defini "normalitatea" dezvol-

tarii. In cartea noastra stnt indicate cu aproximaiie "reperele" normale ale dezvoltarii ; adesea am amintit ca acestea slnt relative 9i nu se pot aplica cu regularitate la orice copil, Ar fi a eroare de a socoti cit orice capil care se indepiirteozii de la "narn~e" ar fi deficient mental sau anormal; mai mult, am intilnit copii care difera de la medie in ce priveste unele trepte ale dezvoltarii (mel's, vorbire etc.) la 0 ann mit a vtrsta 9i ulterior sa devina copii nu numai normali, dar chiar cu un grad mare de competitivitate.

Cresterea copiilor se urrnareste 9i se apreciaza prin miisurarea lungimii :;i greutiitii la intervale regulate.

12. L u n g i mea. Ritmul mediu de crestere in lungime este: a) in primul an de viata 25 cm; b) in al 2-lea an de viata 10 cm; c) in al 3-1ea an de yiata 10 cm; d) in al 4-lea an 8 cm; e) in al 5-lea an 7 cm; f) in al 6-lea an 5 cm. In cursul copilariei raportul intre lungime 9i greutate precum ~i proportia intre diferitele segmente ale corpului se schimba, Modificarea acestor raporturi este un proces continuu, dar devine evident in anumite perioade de crestere deosebit de accelerata. Cele mai importante modificari ale proportiilor de la nastere ptna la pubertate se remarca in ce priveste dimensiunea capului in raport cu lungimea trunchiului (vezi punctul 209).

La virsta de sugar raportul cap :talie estel:4, in timp ce la adult acest raport este de 1 :8. Extremitatile la sugar sint relatiy seurte ~i au mU9chii slab dezvoltavi. Aceste proportii se modifica mult in perioada premerg.ato.are I?ubertatii. Pe de 0 parte, Ia aceasta virsta cre~terea masei creieruJUl(~l decI a craniuIui) este incheiata, iar pe de alta parte in perioada prepubertara ~i pubertal'a extremitatile cresc deosehit de rapid.

13. Fen 0 III en u 1 de ace e 1 era p e. tn ultimii 50-100 de 'tni s-a inregistrat, in majoritatea tarilor industl'ializate,o marire a Yalorilor medii

cu 0 vitez~ aproape constanta ; este virsta perfectionarii functiilor dobindite. Cresterea mtereseaz a tnd~osebi membrele, Apare dentitia a doua. In ce priveste comp?rtamentul SOCIal, scolarul se desprinde de familie ~i se orienteaza catre colegi, In patologie domina bolile aparatului respirator amigdalite boli iniectioase, traumatismele. "

10. Pub e r tat e a este 0 perioada relativ lunga, de citiva am, care marcheaza trecerea de la ccpilarie la vlrsta adulta, Transformarile care domina sir:t: dezvoltarea somat.ica (talie, greutate), modificarile caracterelor sexuale pnrnare (organele genitale) si aparitia celor secundare. Paralel au loc transforrnari ale intreg~lui. organism cu r~manieri profunde pe plan 'psihologic. Trecerea de la copilarie la virst.a adulta se face variabil de la un copil la altul. Semne1e .pu.bertare progre?eaza simultan, dar tntr-un ritm variabil, ~i ajung ir:tr-un rastlm,P de. 4-5 am la dezvoltarea adulta, In cadrul perioadei, denurnit,a in mod obisnuit pubertate, se deosebesc trei etape: etapa prepubertara pubertatea propriu-zisa ~i adolescenta, '

Factorii care lnfluenteaza cresterea

.11. A .. F~ctorii dinaintea n a s t e r i Is ereditatea (constit~tla. genetlCii. ~l c.romo~omica), Iunot.ia endocrina, sanatatea mamei, infeetil le intrauterine, intoxicatii (medicamente, tutun).

. B: ~ a e t.o r i 1 ega l. ide n a ~ t ere: traumatisme ohstetricale, leziuni prm oxigenare intirziata sau insuficienta a creierului nou-nascutului etc.

C. Pre mat uri tat e a. Daca se naste cu 2 luni mai devrerne un copi~ are cu 21uni mai pu~in dedezvoltare in uter ~i este de prevazut ca ~iveluI sau de dezvoltare va Ii cu CIrca 2 luni mai in urma fata de copilul nascut

la termen. '

D. Me d i u l r nco n i u rat 0 r - a) Alimentatia la sin are un 1'01 covtrsitor in cre~ter.~~ Iizica, ~~n~tatea 9i ~omportamentu1 sugarului. Dupa vi~sta de un an, copin subnut.riti ~l indeosebi cei care p rimesc putine proteine amma1~ (lapt,?, brinza, carne, peste, oua) sau vegetale (fructe, zarzavaturij au talie mica.

b) Faetoril naturali (soarele, apa, aerul), conditiile de locuit climatnl organizarea studiului 9i timpului liber al copilului ~u efecte nec~ntestabiJ~ asupra starii de sanatate 9i comportamentului.

c) Mediul pslhie. Dezyoltarea depinde de maturatia sistemului nerves. Nici o inyata~ura 9i. ni?i un exercit.iu nu pot accelera dezvolt.area, inainte ca sisternul ner;os sa I!u Ii ajuns la un anumit stadiu. Pe de alta parte, un ccpil poate dev_em tnapoiat prin lipsii de ezercitiu, in timp ce sistemul sau nerves este pregatIt. pentru 0 dezvoltars normala. Cum maturatia sistemului nerves continua chla: in a~sen.t~ u?ui exe:citiu, copilul face progress rapide de tndata ce i se of era ocazra 91-1 ajunge ~lll urma pe cei de virsta lui, dezvoltati normal.

. De.zyoltar~a poate fi intirziata printr-o carentii afectiri'i. Copiii crescuti in yeChll~ orfelmat~ erau int.irz iati (Iizie, int.electual 9i social) deoarece personalul (numar redus 91 necahfIcat) nu se ocupa indeajuns pentru a Ie satisface neyoile de ingr~j~:i fizice ~i psihice.

Unele famlln nu of era copilului conditiile afectiunea si ocaziile necesare dezyoltarii lui. tn astfel de familii mers'ul ~orbi;ea eon'trolul sfincterelor c~:mtact::l social su:,:!n tirziu, ~ragmentar. Pe'de alta p~rte, prin supraingrijir~ ~I tea;na unele famllu nu lasa ~I nu of era conditii copilului sa-si satisfaca nevoia de ml~care, sa manince, sa se imbraee sau sa se spele singu;. La consultatii,

Criterii pentru aprecierea cresterll

12

Fig. 1 - Proportiile dintre diferitele segments ale corpului la nou-nascut

~i adult.

13

Dupl'i vlrsta de 2 ani, masurarea lnllJ~imii se va face In pozitia in picioare.

Copilul va fi masurat la fiecare .aniversar~ a zilei ~e. na~tere, la tocul u~~i, not.lndu-se cifra respective: La dispensar ~I in colectivitati se Ioloseste 0 tlJa speciala. . . .. .

Crcsicrea diferitclor segmenie ale corp ului. DIm~nslUmle s.egmentelor ~l proportrile dintre el.e s~nt diferite la sugar faya .de cOI;nlul mare ~l ad~lt. Pentr? masurarea distantei dintre crestetul capului ~l COCCIS se procedeaza ca In figura I!, Masurarea perimetrelor este de

o importanta practica deosebit de mare, mai ales in primii ani de via~a.

15. Per i 111 e t r u 1 e a p u 1 u i se mascara trecind panglica metrica peste frunte, iar posterior Ia nivelul protuberantei occipitale (fig. 5 a).

16. Per i 111 e t r u Ito rae i e se mascara cu 0 panglica met.rica ce se trece in jurul toracelui, in spate la nivelul vlrfului ornoplatilor, iar in fai,a pe deasupra rnameloanelor. La copiii mari se noteaza cifrele circurnferintei toracelui in inspiratie ::;i expiratie (fig. 5 b). La nastere, perimetrul craniului este eu 2 em mai mare decit perimetrul to- Fig. 4 - Masurarea distantei dintre

raeelui. Ele se egaleaza spre sfirfJitul crestetul capului 'Ii coccis,

prirnului an de viata.

de lungime ~i greutate la copii. Este vorba de procesu! cunoscut sub denumires de "cre§tere seculara" sau fenomenul de acceleratie. Greutatea ~i lungimea la nastere nu s-au modificat esential. Se observa, tnsa, ca la sfir~itul primului an de via~a sugarii bine alimentati ~i coreet Ingrijiti sint mai grei ~i au olungime cu circa 5 em mai mare decit cei de la Inceputul secolului. Factorii cauzaJi implicati In acest proces secular slnt sociali §i biologici.

Se apreoiaza ca aecelerarea cresteril este intluentata In primul rind de urrnatoarele posibilitati:

8) progresele realizate !n alirnentatia sugarilor au determinat nu numai scaderea rnortalit.atii infantile, dar iii un ri t.m mai accelerat de crestere In greut.ate ~i lungime ;

b) cresterea standardului de viajl! eu ameliorarea alirnentatiei copilului iii adoles.

eentului;

c) disparitia suprasolicitarii copilului prin munca fizioa ;

d) premise mai bune de crestere prin scaderea frecvenjei bolilor inrectioase:

e) sumarea unor factori psihici 9i senzoriali din societ.atile mod erne, care conditio. neazil. stimularea cresterii [revolutia In obiceiurile traditionale In ce priveste cresterea si educatia copilului, extinderea sportului de masa, mijloace noi de informare a copilului etc.).

Marirea lungimii corporale medii este legaU\ de 0 devansare medie a maturarii sexuale. Faptul ca aceasta maturare nu este eoralata eu 0 maturare etic-rnoralu precoce,

ridica probleme deosebite, delicate In f'ata societatii, a parintilor :;;i educatorilor. .

Valorile medii ale inaltimii slnt : Ja nastere - 50 em; Ja 1 an - 75 em; la 2 ani - 85 cm; la 3 ani - 95 cm; la 6 ani - 115 em.

14. ~I as u r are a I u n g i m i i (inaltimii). Masurarea lungimii sugarului se face trimestrial. Pentru a fi exacta, aceasta trebuie efectuata de doua persoane. In unitatile sanitare, masuratoarea se face cu pediometrul, care este un dispozitiv format dintr-o platforma gradata, lunga de 1 m; peretii laterali ~i unul din capete sint fixe; celalalt capat este reprezentat de un cursor mobil. Se asterne pe pediometru un scutec curat, apoi se a~aza copilul dezbracat, Una dintre persoane mentine capul copilului la suportul fix. Cealalt.a persoana intinde picioarele copilului ~i impiedica fJectarea coapselor, apliclnd 0 mina pe genunchi, iar cu cealalta min a impinge cursorul mobil pina la talpi. Se citeste diviziunea de pe portiunea gradata, avlnd grija ca piesa mobil a sa nu se deplaseze (fig. 2). In familie, se Intinde copilul pe un plan orizontal dur, de exemplu 0 masa pe care s-a asternut un scutec, La cap ~i la picioare se pune cite 0 carte, avind grija ca picioarele sa fie bine lntinse, ~i se masoara cu 0 panglica metrica de croitorie distanta dintre cele doua carti din mtinile adultului (fig. 3).

~"

o

Fig. 5 - Masurarea perimetrelor: a) cranian, b) toracie, c) abdominal.

17. Per i met r u I a b d 0 men u 1 u i se masoara la nivelul ornbili-

cului (fig. ·5 c). . .

Eiaremiuitile relativ seurte la nastere, crese mal rapid dupa virsta de 6 luni (mernbrele s~perioare mai mult decit memb~~le in.ferioa~e). La nou-nascut, linia medie orizontala trece la nivelul ombilicului, in tamp ce la adult

treee la nivelul simfizei pubiene (vezi fig. 1). .

18. C i f r e l e g r e uta pic 0 r p 0 r a leI a s u g ~. r . s.int o.flent~tive. Cresterea medie in greutate (dup a recuperarea scade.rii Iiziologice din perioada de nou-nasout) este:

- in primele 3 luni - 25. g/zi (750 g/luna); de la 3 la 6 luni - 20 g/zi (600 g/luna); de la 6 la 9 luni - 15 g/zi (450 g/luna);

de la 9 la 12 luni - 8-10 g/zi (250-300 g/lunii).

Fig. 2 -- MCislIl'area lungimii sugarului eu ajutorul pediometrului.

Fig. 3 - .M<'\surarea lungimii sugnrului eu ajutorul panglicii metrice,

15

Greutatea se dubleaza in cursul celei de a 5-a luni (uneori f\\i mai devreme) f\\i se tripleaza la 12 luni. Un sugar nascut cu 3000 g cintare~te aproximativ 6000 g la 51uni ~i 9 600g-10 000 g la 1 an. Mici variatii de la aceste cifre normale sint lipsite de importanta. Diferente mai mari indica insa 0 deficienta in crestere. De aceea oopilul va _ii prezentat, in mod regulat, la "zilele de puericultura" de la dispensarele de pediatrie, pentru controlul greutatii.

Flucuuuiile curbei ponderaZe nu se considerii patologiee, decii dacd. se insotesc cu alie tulburari ale organismului.

rara zguduituri, cu cursoarele fixate in pozitie orizontala.cuprinslndu-l cu ambele miini de suportul fix (nu de scafa) din partea inf'ericara (ca pe 0 Lava inci'il'cata); 3) lnainte de fiecare clntarire se controleaza daca este bine reglat la gradetia 0; se coboara piedica pe care se sprijina tija metalica gradate ~i se verifica daca limba tijei metalice este in dreptul tijei fixe; 4) cind clntarul nu se Intrebuinveaza, se fixeaza ("se asigura") prin dispozitivul special adaptat in acest scop; atlt la asezare, cit ~i la coborirea sugarului de pe cintar, se Iixeasa cele doua tije cu ajutorul acestui dispozit.iv ; 5) cintarele din unitatile sanitare vor fi cura~ate ~i dezinfectate zilnic ; ele se verif'ica periodic de catre Serviciul de Metrologie. La copilul de orice vlrsta se impune cintarjrea zilnica in urmatoarelo afectiuni: sindroame de deshidratare acuta (diaree, varsaturi), cardiopat.ii decompensate, ciroze, nefrite, sindroame nefrotice, copii cu perfuzie etc.

c) Copilul peste 2 ani poate fi clntarit. cu cintarul de adulti. Intre 9 luni §i 24 luni, clnd copilul nu mai poate fi clntarit, pe cintarul pentru sugari, dar uici nu se poate ~ine in picioare in echilibru perfect, un adult se dntare~te cu copilul in brate §i ap oi singur; diferenta dintre cele doua cifre reprezint.a greutatea oopilului.

Dupa perioada de sugar, medicul (nu parin~ii!) apreciaza in primul rind daca greutatea individuala se incadreaza in cifrele greuta~ii medii a grupei de copii cu aceeasi inalvime, Iolosind :

- fie tabele cu valori normale de cifre care redau valoarea medie, deviatiile standard sau valoarea pereentilei ;

- fie curba percentilelor, in care slnt citite sau consemnate in mod direct.

20. Pie l e a ~ i s t rat u I g r as 0 S. 8) Culoarea normals a pielii este roz ; aceast.a culoare oonfirma 0 buna irigatie cu singe. Paloarea pielii poate indica existenta unei anemii; persistenta culorii rosii a obrajilor poate Insela ; paloarea lobului urechii este mai demonstrativa, Confirmarea diagnosticului de anemie se face In laborator, prin masurarea valorii hemoglobinei,

b) Turgorul. Prin turgor se tntelege consistenta Ierm-elastica pe care 0 are o cuta de piele prinsa intre doua degete. La sugarul sanatos, ~e~uturile de sub piele conlera senzatia plaouta de prospetime, de rezistenta speciala la palpare.

c) Blastleitatee pielii. La copilul sanatos 0 cuta fermata prin cuprinderea pielii intre doua degete se sterge imediat. Dups pierderi. mari de apa, tesuturile pierd din elasticitate ~i pliul cutanat se mentine mal mult sau mai putin timp. Este un semn sigur al pierderilor grave de apa din organism (prin diaree , varsaturi).

21. Ton u sui m usc u 1 a r. In stare normal a, muschiinu se relaxeaza complet, ci prezints 0 usoara stare de tensiune, numita tonus. Incercarea de a imprima diferitelor segmente ale corpului miscari pasive Intimpina 0 u~oara rezistenta, din partea segmentului respectiv. Cind ridicam un sugar normal, apucindu-l de axile, el se incordeaza, pe clnd sugarul cu tonus muscular slab nu opune nici 0 rezistenta, astfel inc it umerii lui urea pina l~ inalFmea urechilor; aceasta este un semn sigur de tonus muscular slab [hipotanie ], In caz de tonus prea crescut are loc 0 contractura a mu§chilor, mil?carile pe care Ie imprimam unor segmente intimpina 0 puternica rezisten~a. Se vorbe~te i~ acest caz de hipertonie, La nou-nascut exista, in mod normal, 0 u90ara hlpertonie ("fiziologica"). Hipertonia, ca 9i hipotonia, pot fi expresia unei tulburari motorii de origine cerebral a care impune consultarea unui medic specialist.

22. Din t i i pot aparea la virste foarte diferite. U nii copii se n~8c ~u unul SaU doi dinyi, in timp ce la alvii primul dinte apare la 13 sau 14 lUI1l. Dm

Subliniem cil cifreJe de mai sus constituie valori medii care nu corespund decit la putini sugari. De aHfel se va vedea ~i In urrnatoarele capitols ca In prima luna de viata progresul ponderal este de 500 g la majoritatea copiilor, si nu de 750 g ; In schirnb, In luna a II-a si a III-a, acesta poate ajunge la circa 900-1000 g pe luna (30 g/zi). Fiecare copil lsi are propria sa curba ponderala. Nu se poate vorbi de "sugarii medii".Termenul - Iolosrt In uncle carti si de unii medici - are 0 sernnificati« pur conventionala. "sugarul me diu" reprezinta media !ntre copiii care crese mult 9i repede, cei care cresc !neet si cei care cresc moderato Medicul este singurul care poate aprecia daca un sugar progreseaza normal in greutate.

Un sugar care nu creste in greutate nu este neaparat bolnav, Sint sugari careeresc incet ~i care par multumiti cu portia ce li se da, neavind aerul ca ar fi tnfometati. Daca li se da ceva mai mult, maninca cu placers ~i incep sa creases mai multo Altfel spus, este fa Is sa se creada ca toti sugarii fara exceptie "cer" sa manince, daca nu li se da hrana suficienta,

Pe masura ce copilul avanseaza in virsta, progresele greutatii slnt din ce in ce mai mici. Daca in primele 3 luni sugarul creste cu 150-220 g pe saptamina, la 6 luni creste cu 100-125 g pe saptamina, pentru ca in ult.imu l trimestru al anului sa progreseze numai cu 50-75 g/saptamina. Exista mari fluctuatii ale cresterii de la 0 saptamina la alta ~i cu atit mai mult de la 0 zi la alta. Pentru aceste fluctuatii se gas esc adesea explicatii, dar in multe cazuri este dificil sa se descopere 0 cauza ohiectiva.

19. C l.n tar ire a. Pentru urmarirea greutatii sugarului se folosesc cintare speciale care, in afara de un sistem special de citire a greutatii, sint

prevazute cu 0 mica tara pentru reglare, dona tije orizontale paralele, cea de sus gradata in diviziuni de cite 10 g, iar cea de jos in kilograme, ptna la totalul de 10 kg. Mai au un suport numit scala, in care se a~aza copilul ~i care este facuta din metal sau din piasa (de sfoara sau material plastic) (fig. 6).

a) Tehnica cintaririi sugarului. Pe scafa cintarului se a9terne un scutec curat ~i se face tara. Se cin-

Fig. 6 - Cintar pentru sugar. tare~te apoi sugarul, iar din cifra

. obtinuta se scade greutatea scute-

culUl, ob~inindu -se astfel greutatea copilului .

. b) Conditii de respcctat. 1) Cintarul va fi ail8zat pe un plan solid (mas\1va speCIal a, scaun), perfect orizontal; 2) va fi depJasat cit mai rar, ea sa nu se deregleze; cind este necesara transportarea lui, aceasta se va face cu atentie,

16

17

2 - Mama ~j copllul

observatiiie noastre, In peste 2~)% din sugari prirnul dinte apare dupa 8 luni Erupt.ia nu yonte fj C:(l.Jl:i~lpr:lti\ ca un .~'epel: al. dezvoltarii:.TI':bu.ie. cunoscute date]p medii ale apfU']iJe1 dintilor, st.iind insa eli variatiile individuale sln.. considerabile (vez i t.abelul de mai jos),

Ta/dul.7.1

observarea ~i descrierea amanuntita eu eonsemnarea diferitelor trepte de dezvoltare a copilului. Nu trebuie lnsa pierdut din vedere ca Iiecare copiJ se dezvolta ca un intreg ~j eli diferiteJe compartimente de dezvoltare reprezint.a 0 unitate dialeotioa, Din cele relatate de parinti ~i din exarnenul arnanuntit medicul obtine 0 vedere de ansamblu a stadiului de dezvoltare a copilului. Sint necesare verificari repetate, in din amioa, pentru a se ohtine un grupaj de concluzii veridice, necesare Iorrnularii unui diagnostic corect ~i a unor afaturi eficiente. Dezvoltarea copilului a fost impartita in patru compartimente: dezooltarea motriciuuii, dezooliarea percepiiei, dezvoliarea limbajului $i dezaoltarea eomportamentului social.

24. 1\1: 0 t ric ita tea. Prin motricitate se intelege attt motricitaiea globali1, adica postura (pozitia) ~i to ate misoarile care sint necesare pentru dobtndirsa ortostatismului (statul in picioare) ~i mersului, precum ~i asa-zisa motriciuue fina, adica miscarea miinilor, dsgetelor, rnimica ~i muschii fona- 1;.iei. La sugarul mic, motriciuuea este primul compartiment $i singurul care este accesibil citra timp pentru observarea obiectioii. Cu ajutorul acestei motricitati sugarul "percepe", in adevaratul sens la cuvtntului, lumea inconjuratoare. Dezvoltarea motorie normal a este prerniza pentru incadrarea sa netulburata in mediu ~i pentru dobindirea de experiente ~i de noi aptitudini. Apreciern comportamentul motor prin observatia, respectiv prin examenul pozitiei intregului corp ~i a Iiecarui segment (cap, trunchi, membre), a miscarilor spontane ~i a reflexelor. Dupa virsta de sugar se observa in plus modul in care copilul executa anumite miscari invatat.e. Ctnd acestea se ef'ectueaza in conditii standard, reproductibile, este yorba de teste motometrice. Prin dezooliarea staticii ee tntelege acea parte a motricitatii care .serveste 111. invat.area ortost.at.ismului (statiunea in picioare) ~i mersului. Frecvent se vorbeste global de dezvoltarea statomotorie.

25. Lim b a j u 1 cuprinde activitatile ,..ronice" incepind cu plinsul (tipatul) ~i ginguritul sugarului ptna 111. intelegerea limbajului ~i vorbirea voluntara.

26. Com p o r tam e n t u 1 Soc i a 1 cuprinde comport.area copilului fata de parint], frati, alte persoane (adulte sau copii), precum ~i reactia la mediul social. La capitolul des pre sugar am folosit termenul de contact social care exprima mai fidel cadrul restrins al dezvoltarii sociale in primele luni de viate..

27. Per c e p t i a este un proces psihic complex datorita caruia, prin stimularea organelor senzoriale, copilul (~i adultul) cunoaste obiectele, Ienomenele §i modificarile mediului exterior, sesizind semnificatia lor practica. In perceptie au un 1'01 fundamental nu numai senzatiile, ci I]i miscarile, atit cele de explorare senzoriala, cit 9i cele prin care copilul utilizeaza obiectul respectiv. Tot in domeniul perceptiilor intra ~i procesele de diferentiere, g1ndire, memorie, care contribuie la reglarea actiunilor. In actul perceptiei intervine selecyia ~i interpretarea experientelor anterioare ~i a trebuintelor actuale in vederea adoptarii unei atitudini. Cu exceptia primelor saptamini de viata nu este yorba de 0 reacyie pasiva la excitanyii din mediu, ci de regula 9i de un proces activ de a reactiona fata de obiectele din jur. Cu virsta, percepvia se completeaza ~i devine tot mai precise. in activitatea concreta §i de observare. Aprecierea perceptiei se face prin observarea copilului in mediul lui obi9nuit, precum ~i in situavii de examinare (create anume) in condiW reproductihile,

permitind compara~ij obiective. '

28. Psi hoi 0 g i a (\ 0 P i 1 u 1 u i. In ce prive~te psihologia copilului nu exista un adevar unic. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este 0 problema complicata, Cll multe pared controversate, in plina desfa~urare ~i actualitate.

\'ir~tR m(,llip, de llpnri1ie a dln tllur de Iapte

J ncisivii mediuni inferiori . . . . . . . . . . . . . . .

I ncisivii laterali inf eriori . , .

Incisivii medinni supe rior-i " , .

I ncisivii latcrali 811 periori . - , , . . .. . ' .•....

Prirnul premolar inferior . .. - , .

Prirnul premolar superior .. _ , , .

Caninii inferiori , .........•....... - .. - ' -

Caninii superior! , - .. , .. , . , . - - .. - . ,

Al doilea premolar inferior , ' .

Al doilca premolar superior . - ,-- , .

6--8 luni 8-12 luni 7-1() lu ni 9-13 lun i

12--14 Iuni 14-16 Iuni 16-181uni 18-20 luni 20-22 lur.i 24-30 luni

Unele boli, ca hipotiroidia fji af'ect.iunile cronice de.bilitante., int_lr~.ie rnat.urarea osoasa si erupt.ia dentara. Din contra, 0 accelerare a maturririi schelet.ice (ca de ex~mpJu,' in cazur ile de pubertate precoce) nu se iDSote~te de. 0 avansare a aparitiei dentitiei. Rahitismul nu afecteaza in mo.d. oblIf?~torl:U calitat.ea dintilor, in t.irnp co 0 cl'qt.el'f) import.ant.a S811 prelungit.a a bilirubinei in singele nou-_nasc:u}ilol' determi.n.a l.eziuni. den~a:'e. T~;tr.~cicli:181e 8~lm2- nist.rat.e fie marne: in tirnpul sarcmu; Iie ccpilului in pnmlJ am de vJa\·a, afect.eaza dintii , HI c{\l'or smalt se coloreaz a in galben-brun. Tet.racicli nele au tendinta de a se acumuln in to ate tesuturile care se calcifica.

23.' Mat u I' H rea, 0 S 0 a S [I ~,ste cea mai hunii dovad a a rnaturarii bioJogice. Cu Loat.e ca radiografia osoasanu poate intra in cadrul examen~lor sisternatice ale sanil.ta~ii publico ~i ale fiecarui copil in parte, ea trebuie amintita. Se ponte limite la radiografia miinii (stinga), completa:,i\ Ia unel€ vlrst.e, dupa unii autori, cu radiografia piciorului sau genun?~iuIUl (la.sugar) sau a cotului (Ia copiii de virsta scolara 9i in t.irnpul pubert atii). Se .deplsteazii astfel punctele de osif'icare, care apar in mod normal la 0 anurmt.a virsta.

Criterii de apreclere a dezvoltar!l neuropsihlce

in timp ce eresterii sint luate ln considerare modificari

predominant. evniuarea de zvolt.arii se observe. mcdificsri

c.ali Lntive 'Ii Pentru abordnre a Iiecarei d.e dezvoltare, se

observa si 5e organele, ~tructurile :;;i Iunctiile necesare (de e xemplu,

d!l'prentj~rea creierului' fUllctiile aparatuJui locomotor etc.). Dez-

voltare~ pl'opl'iu-zisa ;p(II'e pl'in' confruntal'ea 8ct.iv8. en mediul prin

pI'oeese de intcgl'Hl'e: exerciiiu, invatr~l'e, cunoa9tel~e... .,.

Din ace51(·; mot!',,!?, pentru njJJ'PC18reH ?8Zyo]ti\rll nf,;uropslhlCe, mt.ekctunJe si afective. familin este njutatil. de pedlntnJ, de pSlhlf\tru fp de pSJholcg. Pe ling;l nc('~.tia, 1n perioHda de sugar, parlic:ip£l sUl'OJ'ile de oerolire, la eo~ilu! elL' gi'iidiniVi _- educatoal'ea are un 1'oJ co\'1r91t01', Jar la cop1lul geolar, pe h~ga cOl']llll pl'ofesora1, inten'in ol'ganizalii!e de TD[>lsli elm care face parte _ copl;lul (ol'ganizn\iije pioniel;p~t i, UTe, clubul'Ile sport n'"" \,11]('re Ie de vaclw1n, o1'1ee

gnljl t.incl'cs(' oficiaJ SHU neoficial . .,' .. ,

- Am soc(,lit ut il si\ini\iem pe parin\i Gum o,l descl'W dden\e reaC\ll ~.l ap-

tiiuc1ini :11(' p(' difel'i.te de dezvoltarc. Aceasta

18

19

A cunoaste un copil cu ajutorul unor perioade (Wallen) sau stadii (Piaget) repertorizate ~i net delimitate, ar insemna sa-I studiezi intr-un mod gradual ~i evolutiv. Decupajul vietii este 0 necesitate a spiritului care incearca sa inteleaga ~i sa explice. Stadiile de evolutie biologica exista lntr-adevar, dar ele se caraot.er izeaza prm diierente individuals foarte mario Pe linga Iaptul ca orice copil are un echipament ereditar propriu, cu inegalitati morfofunctionale in limite foarte largi, trebuie sa nu se piarda din vedere influenta mediului extern (familie, locuinta, alimentatie, factori naturali, institutii de ocrotire ~i educatie etc.).

Pe linga motricitate, limbaj, perceptie ~i dezvoltarea sociala, in dezvoltarea psihica a copilului se urmsresc inteligenta ~i afectivitatea. Cu Inaintarea in virst.a a oopilului , metodele ~i criteriile de ur-marire devin tot mai variate ~i mai complicate, incluzind comunicarea grafica, facultatea de judecata, inser tia sociala etc. Diagnosticul dezvoltarii fizice ~i mai ales psihice va fi lasat, pe searna specialistilor (pediatru, psihiatru, psiholog, pedagog, educatoare , profesori etc.) Parintii trebuie sa ramina la rolul de ohservatori (ce furnizeaza datele necesare diagnosticului), asigurlnd nevoile de hrana, dragoste, ingrijiri igienice ~i de educatie ale copilului. La copii mari aprecierile (promovare, competitivitate in concursuri, incadrare socials in grup etc.) Ie face corpul profesoral ~i orgsnizatiile de tine ret. La copilul de toate virstele in ultimul timp se Iolosesc testele; acestea se executa de catre specialist.i.

29. 'I' est e 1 e. Acest termen este de origine engleza ~i a fost introdus in psihologie de Catell. Este 0 probe. care implies indeplinirea unei sarcini, identice pentru toti subiectii exarninati, cu 0 tehnica precisa pentru aprecierea succesului sau esecului, SL<U pentru notarea nurnerica a reusitei, Testul permite evaluarea cunost.intelor dobindite (test pedagogic) sau a dezvoltarii neuropsihios (teste motorii, de inteligenta, afectivitate).

tn ultirnul tirnp 5e Iolosesc pe scara larga teste de orientare profesionaJii. Metoda testelor, aplicata la copii, a perrnis sa se contureze 0 idee neta si obiectiva asupra inegalitatii aptitudinilor lor intelectuale (J. Rostand). In psihologie, scopul unui test este de a obtine tntr-un Limp scurt, inf'orrnatii precise (cuantifieabile ) si obiective (independente de subiectivitatea examinatorului) asupra caracteristicilor mintale ale subiectilor. TesteJe mentale slnt instrumente de masura si au unele calitati imuabile: a) [idelitatea este calitatea care face ca acelasi test, aplicat de doua ori succesiv la acelasi subiect sa dea rezultate identice; b) serisibilitatea : un test are 0 sensibilitate mai mare sau mai mica dupa cum el comports mai multe sau mai putine trepte pentru cJasarea indivizilor; c) oaliditatea: este cali tatea care face ca testul sa masoare !n mod real ceea ce trebuie evaluat.

login f(nneratiei tinere actual.e; d) ;m. echilibru tn educatia copilului, punlnd uocentu] nil numai p~ volumul de cuno\"tmte, ci ~l pe problemele de cl\lire fizictl ~i de via(,tl afeetiv:~ c~re .In zl.1el~ ~oastrc In mul~e ~c?li stnt neglijate; e) stimularea individualiti'tpi si a capa. Gltal·IJor individuale ale copilului,

Tntelegerea problemelor copilului

.30. Zeee. re.guli p e n t r u e d u c a t I a e o p i l u l u t, In inc~eler.?,a aces.tUl caplto.l prezentarn in adaptare ,,10 reguli pentru educatia copl~ul,!l pubhc.a~ ca artl~ol de fond ~e re~ista Del' Kinderarzt (nr. 8, 1979), cu pr ilejul Anului international al copilului. Aceste reguli au fost stabilite dupa numeroase consf'atuiri tinute in orasul Ludwigshafen intre medici, psiholocri i~v~tatori, sUI:ori, facvto!i ?e asisten~a sociala, p.rofesori de. gimnastica ~i pa: r~ntl. Ele cuprind invatammtele clasioe pedagogice ale UIlUl Pestalozzi, Frobel 91 Czerny, d?r sint completate cu experientele acumulate in propria familie s~u .!n practlCa p~.rs~nala. Ele au fos~ gindite de ?atre aytor~ ca pentru panni'll ~l educa.torn din orasul respectiv, dar ulterior societ.atile de pediatrie sociala au gasit ea pot Ii transplantate in orice tara, cu adaptarile necesare ,

1. Sa-fi iubesti copiIuIl Adica sa te bucuri de el, sa-I accepti asa cum este sa nu-l jignesti, ~a nU:l umilesti, sa nu-l descurajezi, sa nu-l pedepsesti p~ nedrept, sa nu-l Iipsesti de increderea ta, sa-i dai prilejul sa te iubeasca.

2. Si\-li protejezi eopilul! Adica sa-l aperi de primejdii Iizice ~i sufletesti l~ n,evoie chiar prin sacrificarea propriilor interese ~i cu riscul propriei tul~ V18l1.

3. Sa tii un bun exemplu pentru copilul tau! Sa transmiti valori de traditie, sa trai~~~i in conformitate cu acestea, sa-l incurajezi ~i ~a te porti cu el cu res'p'onsa~lhtate. Este necesar ca un copil sa simta viata unui carnin, cu o. f~mlhe unita, cu respectul ~i dragostea pentru cei batrini, cu lcgaturi strinse 91 SIncere cu to ate rubedeniile ~i prietenii, Copilul sa traiasca intr-o farnilie in care este cinste, adevar, modestie, armonie. Adulterul parintilor, invidin im~ogatir.ea .p~ cai necinstit~, obtinerea unor avantaje pentru copil prin l'e: la~ll neprincipiale etc. constituie un "model" cu repercusiuni asupra profilulUI cetsteanului de miine al tarii.

4.SI\ .te [oei eu copilul tau! Respectiv sa-ti faci timp pentru copilul tau sa vorbesti cu el, sa te joci cu el cum ii place, jocurile lui sil. le iei in series. sa te familiarizezi cu lumea imaginilor lui. '

5. Sa luerezi eu eopilul tau! Sa-ti ajuti copilul cind incearca sa participe la munca in casa, in gradina. Cind copilul este mai mare sa-l obisnuiesti sil I;articipe la treburile zilnice din gospodarie ~i pentru gospod arie. 'In tirnpu] liber ~l in vacante sa participe la activitatile organizate de scoala.

6. Sa Iasi copilul sa debindeasca singur experiente de viata ehiar dacal su!eral Copilul accepta num.ai .experientele pe care Ie' face singur. Propriile tal.e e~p~rlenle ~int adesea hpslte .de valoare pentru copilul tau. Trebuie sa-i d~l pr:leJul. sa-~l .acumuleze experJente proprii, chiar daca sint legate de anu~lte r~scurl .. Copl1ul supraprotejat, "ferit de orice pericol" ajunge uneori un "mvahd socIal".

7. Sa-i arati copilului posibilitatile ~i limiteJe libertiitii umane! Parintii VOl' ilus~ra copiiului posibilitatile extraordinare de desfa~U:rare ale omului, in conformlta~e cu inzestrarea 9i talentele fiecaruia. In acela9i timp trebuie sa-i arat~ ca or~c~ om trebuie sa recunoasca, sa respecte anumite limite in faptele sale In fa~lllhe (fa~a de parinti 9i ceila1ti membrii ai familiei), in colectivitate (educa~.orl,. inva~atori, profesori, colegi), in grup (organizatii de tine ret, sport, eX?~:sll) .~I in general in societate (respectarea legilor statului ~i ale convietU1l'1l soclale).

B. Sa-l inveti sa fie ascultaltor! Parintii sint datori sa supravegheze I)i sa indrume comportarea copilului, astfel incit" prin actiunile sale sa nu genereze

tn tara noastra este considerat copil grupa de v!rsta de la 0 la 16 ani. Conferinta Organizatiei lIIondiale a Saniitatii (O.M.S.) de 1a Atena (1978) a fixat drept ,.copil" grapa de virsta de Ia 0 Ia 18 ani. La aceasta conferinta s-au formuJat c1teva concluzii: 8) dificultatile In dezvoltarea fli edllcaj,ia eopiilor n09tri rezultii !n special din discrepanta dintre erefltel'ca 9i dezvoltarea spiritllaIa; b) grefieliIe de alimentatie (renunta.re 1a alimentatia naturala la sugar, dezechilibre alimentare prin subalimentatie sau, dimpotriva, prin supraalimentatie sau praetiei gre~ite) constituie 0 problema de mare actualitate !n toatii Jumea; c) cre9terea freev€lIj.ei tulburarilor de insertie soeiali'l; d) cre$terea numarului de accidente 9i a mortaliU\tii prill aceidente; e) se Inregistreaza mai multe tulburari de comportament ~i tulburi'lri tn viata sufleteasca a copiilor; f) crese tulburarile de adaptare ca ~i perturbarile procesului de maturare, ca urmare a tulburarilor de adaptare ale adultilor la modificiirile aduse de epoca actualii in general ~i In viaj.a copiilor ~i adoleseentilor !n special. Pentru prr!ntirnpinarea [[eestor tendinte lu viitor, O.M.S. a propus: 8) stimularea cercetarilor !n flcest domenill; ll) strlnsa Golaborare Intre medici, Invatatori, profesori, psihologi, factori de terapie de orice fel, preenm iii ell conduci'itorii organizatiilor de copii ~i tineret; c) ini\ierea familiei in prohlemele de cre~tere, !ngrijire fli educatie a copiilor, adaptate Ia psiho-

20

21

suforlnF\ nici pentru el, nici pentru nlti]. naspJlHe~te.1 pcntru respectarea regulilor st.abilit.e l Lu nevoic. vol incercn gil imprirni f'('spectal'ea regulilor prin pedepsire 1

H. S{I a~teJlti de In copll numut npreclerlle pe cure le ]loate da eoniorm g radulul lip mnturare ~i propriei (lxp('ripnlel Copilul are nevoie do mull limp pin!'!

:,,/\ BO ol'ic'ntl'ze In i1ccns\[i lu me -l ell poti Iii cerc-i

() proprie suu un vcrd ic! nurr.ni rind e In stare den, conform expo·

ric nu-Irn: ncumulnt.e Hi gmdul\li de mat.urare.

'10. Sit·i oferi cop'ilului tri'iiri ell valoure de amintlri! Copilul se "h\'ilne~to", In fel en 9i ndultul, din trili!'i care ii d au prileju! c<'\ cunonsc.i viat.n alter oamcni :;;i lurnea (serbLiri de f'amilie, e xcursii , c[diitorii, vacante, spectacole, manifestilri sportive).

31. tIll!l r a II 0 a s t I' il, acest.c prohle me sint lcgif'orate in Codul principiilor si norme lor rnuncii si viet ii cornunist.ilor, ale et.icii si echiUq.ii socialist«. ArticoJuJ 27 prpwde ul:'rn(\t()~Jl'('Je: "Fj~cilrui mernbru de partid , fiecarui me mbru UTe ti rcvine 0 inaJtil ri'ispundere in intemeieren relatiilor de familie pe principiile mor alei socialiste , afeciiunii 'Ii incrcderii reciproce dint.re soti, in indeplinirea rolului ce rcvin« f'amilici in cre'iterea 9i cducurea copii-

lor. in dczvoltarcs eont inua a noast.re socialist.e. Familia trchuic sa

fie cea dint.ii in care copiii Odfltil cu rcg\llile de comport.are ill

vietii si rnunci i. dcvot.amen lul f8F< de pat.rie iii popor,

fnt.i\ cl~ partie! ~J cuuz a soiialismului".

2

iN A$TEPTAREA UNUI COPIL

Despre ereditate

Notiunea de viata tmbraca ansambJul activit.atilor realizate de un organism, actiunea sa asupra mediului tnconjurator §i influent a pe Care acest mediu 0 are asupra oricarei Iiinte.

In natura, viata exista de la formele cele mai simple (unele celule vii izolate) pina la organizarea extraordinar de cornplexa pe care 0 reprezinta organisrnul uman.

32. eel u 1 a, un ita tee 1 erne n t a I' Ii a vie t i i. Celula este cea mai mica unitate a materiel vii ce poate sa existe in mod independent §i sa se reproduca. La Iiinta umaria, celula este fundamentul vietii §i constituie punctul de plecare a intregii existente. Intr-adevar, suma act.ivit.atii ansamhlului celulelor este in fiecare moment necesar supravietuirii organismului in totalitatea sa.

33. Cit 0 P I a sma ~ i n u c 1 e u 1. Celula se cornpune din doua elemente fundamentale indivizibile §i complementare, care sint corpul celular, numit ciioplasmii §i nucleul. Studiul lor la microscopul electronic a adus 0 sums de inforrnatii considerabile.

a) Citoplasma. La nivelul citoplasmei sint individualizate elementele obiective ale activit.atii celulare (membrana celulara, hialoplasma, reticulul endoplasmic, ribosomii, mitocondriile, aparatul vacuolar, aparatul Golgi, centrosomul) (vezi fig. 7).

b) Nucleul este situat in centrul celulei sau intr-un alt loc al citoplasmei; este centrul vietii celulare. Contine elementele caracteristice ale individului din care face parte, comanda activitatile celulei ~i permite acesteia sa se divida in scopul mentinerii, cresterii sau reproducerii. In afara perioadelor de diviziune nucleul apare ca format dintr-un amestec do elemente greu de individualizat. Cuprinde 4 elemente morfologice : membrana nucleara, cromatina, nucleolul §i sucul nuclear. Cind nucleul nu se divide, cromatina Iormeaza 0 relea fibrilara foarte incllcit.a. In timpul diviziunii celulare, aceasta se condenseazii tntr-un numar de hastonase, numite cromosomi. La acest nivel se gasesc acizii nucleici resp onsabili de comanda activitatilor de sintezii ale celulei §i de transmitere a ereditatii.

34. Ere d ita tea se defineste ea transmiterea caracterelor normale ~i bolnave, din generatie in generatie; Stiinta care se ocupa de ereditate poarta

23

vizi dintr-o specie data nu vor putea da na~t,e~e decit ~nui individ d~n aceeasi specie, 0 pi sica nu va da nastsre decit la piaicivIn aly~ terrr:~nl, ered~tat,ea, as~gura permanerua earacteristicilot diferi~elo: ~pec~~ de fnnte ,rn" I~ acelasi tlm~, transmiterea genetica face ca he care individ dmtr-o specie sa fie unic. J?,at~:moniul sau genetic este compus din elemente ce provin de la ascendentll sa.1, dar dupa procese de recombinare "se aju~ge _Ia u~ ~ns~n:blu, la, 0 constelatie de gene strict individuala. Gemenll adevaratl (unioitelini } sin,t smgur~ exceptie de la aceasta regula: ei reprezinta, din punct ~e ved-:re eredl~ar, dou~ e~emplare din acelasi individ. Asadar, ereditatea actlOneaza in doua sensun dlv,e~gente: pe de o' parte, in cel a1 p~rn:,anel!ve~ t_rasaturilor generale ale speClel, iar pe de alta parte, in cel al variatiilor individuals. . . ,

35. LegiIe lui Mendel. In anu11856,-,lao ,:,~rsta deotrelzecl ~l patru de ani _ Mendel desfaaoara cercetari asupra hihridarii la rr:az~re. Scopul urmarit este la inceput foarte modest: i,ntenFoneaza sa ,lntr,eprmda Ia p~ant~ decorative polenizari artificia,le care sa-l furmzeze culorl nol. Dar, pe masura

ce tnrnulteste tncrucissrile, extinde ~i diversifies culturile, el intelege cli fata lui se pune intreaga problema a eredit.atii ~i ca va trebui s-o lamureaSCa spre a putea interpreta rezultatele pe care le obtine , Aceste rezultate 11 impresioneaza curind prin regularitate, claritate ~i constanta, permitlndu-i chiar exprimarea lor in mod maternat.ic. In ce consta Insernnatatea exceptionalg a legilor lui Mendel? In primul rind, Mendel a st.iut sa aleaga, pentru a le tncrucisa, soiuri de mazare foarte stabile, prezentind caractere diferentialo bine marcate: diferente de forma sau culoare ale bobului matur (zbircit sau neted; verde sau galben), de forma a tecii mature, de color it al tecii, de lungime a tulpinilor. In plus, el a avut intuitia geniala ca, pentru a se descurca in lahirintul fenomenelor ereditare, trebuia sa se preocupe nu de asemanarea globala dintre ascendent ~i descendent, ci de prezenta sau absent.a unui anumit caracter particular. In loo de a gindi: "organism", Mendel gindeste : "caracter". Din rezultatele tncrucisarilor efectuate, el stie sa extraga legi care ti permit sa prevada rezultatele Incrucisarilor ultericare.

36. Noi vorn cita e x per i e n tal u i 1\1 end e 1 cu mazarea cu hob "neted" ~i bob "zbircit". Prin incrucisarea de "mazare neteda" §i "mazare zbircitii", se observe ca in prima generatie to ate boabele de mazare erau netede. In a doua genera~ie (variant.ele de mazare din prima generatie se reprodue intre ele), se observa cum reapare caracterul "mazare zbircita", acest caracter se constat a la un sfert din aceast.a generatie ; oelelalte trei sferturi slnt netede (vezi fig. 8). Ulterior alti ceroet.atori au facut studii pe animale (fig. 9 ~i fig. 10). Concluziile slnt urmatoarele :

- Caracterele ereuitare ramin individualizate: caracterul "mazare neteda" ~i caracterul "mazare zbtrcita" ramtn.independente unul de celalalt ; nu e4-ista

formula interrnediara. '

- Unele caractere nu apar t.otdeauna. In prima generatie, in care toti indivizii erau hihrizi "mazare netedil."I"mazare zblrcita", toate boabele de mazare aveau caracterul "neted". Totusi caracterul "zbircit" nu disparuse, pentru ca el reapare la generatia urrnatoare : caracterul netect este "dominant" 1 caracterul zhircit este "recesiv". Este indicat sa se inregistreze ~i sa se tnteleaga sensul acestor doi termeni "dominant" ~i "recesiv" care se foJosese in descrierea oricarei boli rnostenite.

37. C rom 0 S 0 m i I, Termenul de cromosomi a fost folosit pentru prima data in anul 1888 de catre anatornistul german Waldeyer. EJ a observat facultatea lor de a absorbi in mod electiv unele subst.ante colorants (khroma = culoare; soma = corp). Cromosomii sin: su.portul erediuitii. Tot ceea ce mostenim biologic de la parintii nostr-i se gase~te in ou, celula primara a Iiecarui individ. Pe cit pare de simplu, pe atit este de complex ~i de diierentiat. Este o adevarata minune ca intr-o singura celula sa se gaseasca to ate triisaturile vazute ~i nevazute, mostenit.e de la parmtii nostri. Odata cu unirea spermatozoidului eu ovulul, rolul de transrnitator i a1 parintilor, functia lor ereditara, se terrnina definitiv. Nu poate fi lndoiala ca rolul tatalui se margineste in a _furniza 0 celula (spermatozoidul). In ceea ce priveste mama, multi oameni i~l inchipuie ca ea poate 9i in timpul sarcinii, sa tnansmita cite ceva din ea insa9i fiintei re care 0 poart.a in uterul sau. In realitate, inceptnd din momentul cind ovulul a fost expulzat din Mar, I1wma nu mai poate da nimic fatului. Acesta (la primi de la ea numai hranii 'ii ciildurii,

38. D i viz i U 11 e ace I II 1 a r a. Exists doua feluri de diviziuni celulare : una norrnala si alta reducticnala.

A. Diviziunea celul~ra normala (~itoza). 111 organism diviziunea pleaca de la 0 celula mama, ce da na9tere la doua celule-fiice care poseda aeeea§i

mele de genetica (in limba greaca, genesis = na§tere). Intermediat'ii transmi~~ii eredit.atii slnt celulele germinale sau gametii (in Iirnba greaca, gametes = soti) si anume spermatozoidul (celula masculina, care ~e [nseamna cu ,3) ~i orulul (celula feminina, care se noteaza cu 'i?). Cele doua celule germ~natlve _ spermatozoidul ~i ovulul - se unesc §i Iormeaza celula-ou (zigot), ?lll ca:e se dezvolta organismul uman. Fiinta ou~a?a, 0 ~a orlCar~ alt orgamem VIU (animal sau vegetal), ,priID:e~te de ,la parIl!tll sal 0 a~U:nlta l!l~~~~lllre, b,lOl~~ gica, un anumit painmonui genetic [erediiar}. Datonta eredlta~ll, doi indi .

25

24

@

x

®

arhitecturli intima, llceea~i functie ~i, la nivelul nucleului, aeelasi niu ereditar. Aceasta este adevi'il'Ht pentru 0 celula, un tClsut sau un adult (In care dif'eritele organa slnt perfect rlof'ini to), pentru cafe t iplicare per mite crH~ler'ell sau rnentinerea inif'griL(I\ii organului. schimb, Ia am, d aca se vcrbeste de feCl111c\ntip, se constat!i ci't lnccprnd do In buz a unor celulo aserniinrlt.oare, so ajunge pri n difcl'('niciel'i succesive, Ia ro aliz areu do organe IoarI.e diverse.

Diviziunea ee]ulfJ,rR est.e dcei un principiu fundamental al suprnviej.uirii .

Fiecarc tip de tesut posedl1 ritrnul SI\U propriu de I'Pinoire. S'au idcnt ificnt 4 t.impi succesivi In dest'iJ~ul·al'f!.n diviziunii, care duce In do dublarca apoi la dist.ribuirea prin injurn(itiij,jre a st.ocului de oro ruat.irni (fig. 11),

ff @X@X@X@

f2®®®®®®@®

Fig 8 _ Transmlterea caracterelor "neted" ~I "zblrcit".

. ! I" t te noanele de maz!!.re stnt hlhrldc , all

In M tncructsarea ma~nre netedl!.xmnzllre zblrclU. n , on tntre ele In F', 2 exemplar" oe mazAr" toatc caraetcrul "neted", Exemplarele din f" stnt Incrllcl~atel zblrclt": 4 excrnplare de mazare din dtn 8 slnt nomoztgote pcntrul genta d:1'~~~~~~nd~~i~ Ig~r~~l~KUlncrucl,aro Intre ele, va fl IdentilCi!. Cllt oJ.'." 8 stnt hlbrlde $1 au caracteru, "nedle 8 stnt homOzlgote pentru gena '"ncleda" !I au curactcru ,,1lC C , din 1",). 2 exemplars de mazare n

Fig. 11

Divil,illnea cf'llllarA,

d

~

a) celulj In curs de crcstcrc: b)-d) pr(!gl'itil'p pcn tru d lv iz Iuue: erornosorn ii S8 conturcazn apoi s e produce dtvtziunr-a Il)I' lU!lgitlldinnif1; l') ;j"'('Z3J'Pil crurnosom ilnr 1n rus ocua.tortat: f) .... g) dcpi1rtal'(;!l ~~ mtzraren cromosomuor .. rlldl "11['(' cei rloi pl,1! lIjJl).)i ai c('lnki; 11)···j) ineh('l('rc~a pr(){'csllliJi d(~ rl Iviziune: strangulun-a cf tnplusmct ]"!fna 13 apal'i\ia a 2 cf'lulc distinctl', 'I'rans rormarca crumosom ilur in material

nuclear (cllIjJi) Ca tt.l ).

Fi 9 _ tneruci~area unei vaei de rasa nengra c~ o ~~ea rosie en dominanta de negru asupra rase:

\ ro~ii (dupa Kuhn).

F' 10 _ tncruci~area unul bastard din, rasa nen· ig, gra cu rasa rosie reccsiva (dupi1 Kuhn).

H. ~leioza san dlvizlunca celulurii pcntru Iormarea cclulelor scxuule (gameti). Dif'ercnta fundament.ala fa\lt de diviz.iu nea n(ll'lllal(\ COnsUl ill fupt.ul crl fieca1'8 cclula sexuala ouprinde donr cchivalcntul UI1(,i cromat.ide, Hstfel inci\ In cursu! fecunclatiei se I'oalizeazi\ ruunirca dif'oritilor cromosorni. Ccluln-Iiicr; rezultat.a din Ilc()a~L:l fpCllIlcla\ie va contine 1111 nun;(\l' de pel'echi de cromosorni, identic CIl eel al unci celule normale (null1(\r carncl.c rist.io !Ii invuriabil pcnt.ru fiecare specie). Accste cclule i au nastcre din eelule-s1l9(" preze nte in glands se xualn considpraUi (oval' SHU t.cst.icul). Ele so inmultcsc, apoi, ajunse In un oarccare gl'ad de mat iuit.ate , 5111'(>1'(1 diviziunilc care Ie VOl' face si\ de vinii cr-lule I'CPI'OdUC(1\'()<l1'8 (prnnc(1).

39. Con s tit 11 t i a (' r 0 III a t i II e i s i Her (l III o S o III i 1 (1 r.

Crornat.inn ~i crornosornii :'lnt vonst.itu it i ill' principal din acid desoxiri-

bonucleic (ADN) (descoperit de Watson ~i Crick, in 1953). Acesta are 0 dubli1" Iunctiune : pe de 0 parte, reprezer:tarea codului genetic ~i pe de alta parte, dups acest cod, reglarea tuturor activitatilor rnetabolice ale celulei.

Dedublarea cromosomului. In timpul diviziunii celulare, Iiecare crornosom se dedubleaz a in doi cromosorni Intocmai asernanatori. Hezulta ca la sfir~it ne vom gasi in prezenta unor lanturi ADN duble absolut identice cu dublul lant initial. Se irueiege astfel permanen{a patrimoniului genetic al unei specii de-a lungul nenurniiraielor dioiziuni eelulare ce s-uu succedat de la apariiia sa.

40. Car i 0 tip u 1. Este numele dat ansamblului cromosomilor unei celule. til timpul diviziunii celulare se pot pune in evidenta nurnarul de perechi de cromosomi pe care-i contine nucleul. Acest nurnar este caracteristic f iecarei specii 9i poate fi regasit egal §i sub acecasi forma in toate celulele unui organism. La om, cariotipul este constituit din 46 cromosomi. Acestia difera unii de altii prin talie ~i forma (bastonase, virgule, cirlige etc.).

-8-

'tJlI_

~-f) X-R R-X-

sale repsoducatoare, unul din cromosomii X ai perechii crom()somil()I' barbatul poseda un cromosom X la 0 jumatate din celulele sexualasi mosom Y in cealalt.a jumatat.e. Resutu: cd barbeau; este eel care determitui copilului care se va naste, aducind in celula fecundatd fie un al 2·lea cromosom X {copilal este atunci de sex feminin), fie cromosomul Y [copilul este, in acest eaz, de sex masculin }.

41. G e n a. In ciuda taliei saJe microscopice, fiecare cromosom este constituit din juxtapunerea unui Ioarte mare numar de unit.ati Iunctionale numite gene. Aeestea slnt suportul patrimoniului ereditar. 0 gena este deci o particula dintr-un cromosom, careia ti revine un 1'01 precis in forma rea individului. Fiecare gena. are Iunctia sa de a trans mite 0 anurnit.a trasatura, asa cum a stabilit Mendel. De exemplu, 0 gena conditioneaza culoarea neagl'a sau culoarea alb astra a ochilor; alta, forma dreapta sau coroiata a nasului etc. Se afirma ca la om exista probabil mai multe zeci de mii de gene repartizate pe cei 46 de oromosorni. Genele nu sint distribuite la inttmplare pe cromosomi. Din contra, fiecare gena are un loc bine determinat pe un cromosom. Acest arnplasament poarta numele de locus.

42. G e not i p u 1. Ansamblul genelor unui individ constituie genotipul sau. Genotipul este const.ituit dintr-un ansamblu de perechi de gene, deoarece cromosomii sint perechi. Pe fiecare din cromosomii unei perechi se gasesc in aceleasi locus-uri gene omoloage.

43. Fen 0 tip u 1. Notiunea de genotip este apropiata, dar ~i diferentiata in aoelasi timp, de cea de fenotip. Prin fenotip, trebuie sa se Lnteleaga ansamblul caraeterelor vizibile la un indicid, Fenotipul depinde , binetnteles, de genotip, dar nu sint superpozabile din urmatoarele motive:

- nu to ate genele unui genotip sint In mod obligatoriu vizibile ; s-a vazut ~ai sus, in experientele lui Mendel, ca un bob de mazare hibrida, care poart.a simultan gena "neteda" ~i gena "zbircita", are un aspect neted: gena "zhlrcita" nu este vizibila ;

- mediul tnconjurator poate influenta fenotipul; astfel, populatia americana de origine japoneza, dupa 1-2 generatii, are 0 talie mult mai mare declt populatia nascuta ~i crescut.a in J aponia (explicatia consta in rolul alimentatiei din primele luni de viata ~i in intregul mod de viata. diferit de tara de bastina).

. 44. G e ned 0 min ant e ~ i g e n ere C e S i v e. S-a spus mai sus oa Iiecare caracter este determinat de 0 pereche de gene. Cind cele doua gene slnt identice se spune ca persoana respect.iva este homozigotii pentru acel caracter. Daca cele doua gene sint diferite, persoana este heterozigoui. Deci caliiicatioui de homozigot se dd subiectului care are de doua ori aceeasi gena pentrti un caracter dat, iar eel de heterozigot la suoiectul care are doui: gene dif'erite pentru un caracter dat. Formele diferite ale unei gene ce determine un caracter dat se cheama olele. Pentru un homozigot, caracterul care se manilesta este in mod ohligatoriu eel care este determinat prin cele doua gene identice.

Din contra, cind un subiect este heterozigot, adica posesorul a doua gene diferite, se va manifesta numai una dintre ele. Aci intervin notiunile de domi-

nanfa ~i de recesiviuue. '

1--2-3 A

4--5 IJ

-x-~- -X-x- ~~1 -~-~ -JT(t -x-X- -m~-

x 8 -- 7 -- [j _ .. _ 9 -- fO --II --12

C

TIrf wrr -fl-(f

fJ --14 --/J D

-x-~- -~(\- -1\."

16 ----·f7--f[}

-x-x- -X-x- 19--20 f

[

-A- A-A< -~"'-

Y If --22

Fig. 12 - Cariotipul unui individ de sex masculin

Cromosomii umani slnt regrupati in 22 perechi de cromosomi autosomi plus 2 cromosomi sexuali (gonosomi). Studiul morfologie a1 aeestor cromosemi a permis (dupa talia !Ii dupa dispozitia punctului lor de unire) de a-i clasa in 7 grupe (olasiiicarea Denver, 1960). Cei 2 oromosomi sexuali sint similari la femeie, realizind perechea a 23-a de cromosomi (XX); la harbat exista un cromosom X ~i un mic cromosom Y, caracteristie sexului masculin, In timpul Iormarii celulelor sexuale, femeia are, In mod obligatoriu, in celulele

Pentru a intelege aceste notiuni, ne vom folosi de un exernplu simplu ~i concret.: c~l al culorii ochilor, Iimitlndu-ne la doua caractere posibile : "oehi negri" si "ochi albastri" (flg. 13).

CeJe doua gene care comanda culoarea ochilor se grlsesc pc cele douil. locu~·uri ornoIoags ale unci perechi de cromosomi. Fie cil. se aseamana. fie c;1 se deoscbesc, se p«t l'ntlmpJa trei posibilitati :

29

28

- daca subiectul poseda doua gene "oehi negri" el este homozigot pentru aceasta gena: el IlU poate avea dectt caracterul "oehi negri":

- daca subieetul poseda doua gene "oehi albastri", e1 este homozigot pentru aceasta

gena ~i nu poate ave~ decttochl albastri ; .." . .."

- daca, In Sf!~lt, subiectul poseda ° gena "oeh] negri :;;1 ° gena "oelll albastri , el este heterozigot, Or, se constata ea acest subiect are ochi negri: se mauifesta deci

OC,,?/ c;;'/Pc7S'//'/

/"~""S'Oc;;'/,7& c9/'C' .::lC"?//' c9~c9S'//'/ p;f>.::lc;;'/'C'Cc" /?J.J'6'C{Y-&Cc::w' 91c"/7,:7 /"6'cC'Y'/rci

Fig. 13 - Dif'erite genotipuri ~i fenotipuri posibile pentru culoarea ochilor.

N

It'

A

N

OC'''?/ , ?JC',,?/:

/71?§T/?/ /7C'?,/'/

/'&/"S'?J&/7& 07/'& ,::>d//7d"J?/"/ t7t>tlO'/"t>ce "tlc"?// /16'1'/'//' II ['sic> <7'tl/77//7c7/7/:5'/ I'tld// a/PcY_.d/'//' "c>s/C' ~c!'C't!'.)"/1/.

numai una din cele doua gene ale sale ~i anurne gena "oehi negri", In timp ce gena "oehi albastri'' ramtne mascata,

Gena "ochi negri" este ° genii dominantii, care se manlf'esta totdeauna, chiar ctnd este prezenta tntr-un singur exemplar.

Gena "oehi albastri", care nu se manitesta clnd este asociata en 0 gena dominantii, este 0 genii recesiDIi. Ea nu se manifesta dectt ctnd este prezenta In dublu exemplar, deci la persoanele homozigote.

Conceptele de dominanta ~i de recesivitate se reintilnesc de asemenea in domeniul patologiei ereditare, avind 0 mare importanta in medicina.

45. T ran s mit ere a car act ere lor ere d ita r e. Am arat.at cum cromosomii poart.a mesajul ereditar. Sa incercam acurn sa arat.arn cum se face transmiterea din generatie in generatie.

a) Combluarile cromosomilor stnt enorme. Fieeare pereehe de crornosomi este fermata dintr-un crornosorn de origine materna §i un eromosom de origine paterna. In timpul rneiozei (punetul 38 B) repart itia eromosomilor materni ~i paterni 5e face la intimplare. Astfel 0 celula poate avca, din cei 23 oromosorni , 18 eromosomi paterni §i 5 crornosorni materni; cealalta celula-Iiica va avea, invers, 18 erornosomi materni ~i 5 cromosomi paterni. Numarul combinarilor posibile este enorrn, respectiv 225 = 8 388 608.

b) "l\1ixajul" genelor de origine paterna ~i de origine materna este ~i mai mare prin fenomene de sehimb intre oei doi cromosomi ai aceleiasi perechi, cunoscut.e sub denumirea de crossing-Mer (in lirnba englezii) sau de enjambement (in limba franceza), ceea ce in rornaneste Soar traduce eu "incaleeare". Aeeste amesteeuri au loc Ia inceputul meiozei eind eromosomii se alipesc \\i se impreunu. Se produc atunei rupturi de crornosomi, urmate de sudura capetelor

30

, ,AeeasLa sudura se peats face si intre frazment.o » "'"

uoi crornosomi. Aceste fenonwne 'de cr()ssinr~O(Je~lt.:i c~ ab~rvl!~ Iiecaruia rim

en numarul lor, sint fO[lrLe vaJ'hbi]'~ de' ] . n 0. 19~~lte, dar plass-

di. in final dis\rihutia c in c(dule~eoi~leIOza. a ~lta .• A~~,s:

re]JI'OdUCll Loan, ','i'j . '. I ": 91te din flh,IUZR, IHdca

" . "'Il'la a Iir '1. f'

. t) D('terrninal'ea se xnlui eopilului "cx'w J • I· 1!11Ill., (,lg. 11!).

rn.nat chiar de 11\ f'ccu oVlll'll ,'.:_; . It",.,,·l_ d. llnUIll1c!IVH! este det,er-

. '.. . J '. . .• \11. •. .PXll ermrun est.e detern·· t d .)

J.nU~().nll (f! tahe ldell.t.]('il' uornOS(11·II' X-, ·l na J' .' unat. ue - cro-

'.' '. , . • .! "ee mascu In ('sip I

IDrJS(.m X de UJj C1'O'lWSC'D1 tU j' lee ' _ '.. . (e un el'o-

X are 0 • "" .. ,c; 1 nuca : y C I

. de 4----;) microni : Cf(lmo"c\Jllul j;je .. ' "romosomu

n-un G.'U ell 2 crornosomi .. " ·l)O.'iJ'!'· I' t'!' t' ... 1 llJIllcro.lll .. Provenita. dil.l-

X t t .. ,d n toa .e ce U (' e sale (! oi .

c,; ,0" e ovulele sale pl'irnesG un ero- . . , 1 cromOSOllll

rnosom X, Icsit. d int.r-un ou PUl'ti\tOI' d~; un cromosorn X si de un crornosorr, \ MrlH\tuJ poarta in toate celulele

, _un (~romosoJ.n X f;.i un cromosorn Y: jumat.ate elm spermnto7.oizii ~6i pnrneso un cromosom iar cealalta

jumatat.e un «romosorn Y. Daca int r-un

ovul un spcrrnatozoid ell un cromosom X, din oul

t{ tOI' a rloi cromosorni va

f"ta; daea em ovul va fi fecundat de un co crornosom Y, oul pural unui X \j a I unui Cl'0)J10S0m

Y va un b.'i.iat.

Fee 11 n d a j; i H. z·ull.{t din ce]e cxpuse 'lnE~j sus,

consU, in uniren unu i spennlltozoid cu un ovul,

cundl',tiei este lui cornplet. de crnrnosnmi la om: are 10(' (l urure a riucleu lu i ovulului

23 cu nucleuJ sper-

jot, 23 de

,I; " " ,llullliirul 4" Cl GI110S01l11 Sill! mal exact de 2.3

de crornosorn i si ast.ful dcz,yoital'ca \111\]; nou

A

A

a fe-

14- _.- tn c.ul's1d L:l~',('j prepnl'ntorii

" tl. ~- cromosorni onl0~ ~. cro~na~ide, SchilllD Of' CI'omO~.OIJlJC _ .llltre crornos(ID"d ~i

cro rnaud c. .

xx

xy

~)

I

Accstia sint formati prin diviziunea unui ou care la inceP11:t a fOB.t Ui ami{Hloi provin dintr-un singur ovul ~i un singur spermatozoid, Patrimoi

lor genetic este identic. • ~

47. T ran s mit ere a ear act ere lor ere ~ I tar e. Daca la sc unui patrimoniu genetie intreg, fenomenele d~ recombinare sin~ de 0 c0Il!-l xitate ce descurajeaza orice analist, nu acelasi lucru ~e in~impla cin~ ~e l~ considerate numai un caracter dat. Intr-o astfel de Sl~U!t!e es~e ~oslbl~ 81 st.abileasca modalitatile de transmitere. Aceste mod,:htat1 ;a:-laza dupa c caracterul ereditar respectiv este com and at de 0 gena recesrva sau de 0 g' dominant a (fig. 10).

Pentru demonstrare Yom lua iar exernplul simpl~ al earaeterel?r culo:.ii ochi "oehi negri" si "oelli alhastri", Transmiterea altor cul on (verde, caprui, cenusii] este

putin def'inita. .

a) Daca cei doi parinti slnt homozigoti pentru aceeasi gena:. _

- tatal este homozigot pentru gena "oehi negri", respectiv I_N N I ;

- mama este de asemenea, homozigota, respectiv i"N N I ;

Toti gametii l~r nu pot confine decl~ 0 gena N .~i .~oti co~iii (oricare ar fi sexul ] nu VOl' putea Ii declt homczlgoti I N N I .. ea si parmtll lor (fig. 16).

Se observa ca mama va forma 50% din gametl ce au gena N ~i W% gena a. Altle) spus, mama are 0 sansa din doua de a transmito gena sa dominanta N.

Din contra, tatal nu va putea transmite decrt 0 gena a. Rezulta ca la fiecare gestatie existlt 0 sansa din doua pentru ea urrnasul sa fie heterozigot [Na], deci pentru ca urmasul sa aiba ochii negri ca iii mama sa, ~i 0 sansa din doua pentru ca el sa fie homozigot jiial.

Daclt unul din eei doi parinti este purtatorul unei gene dominante, exista 0 sansa din doua, Ia fiecare gestatie, pentru ea urrnasul lor sa fie purtatorul acestei gene dominante.

Pe de alta parte se constata ca un caracter dominant, care prin definitie este vizibil ("aparent"), existll la fiecare generatie. Intr-adevar, tn exernplul precedent (punctul c) CUj)JIJ heterozigoti, avlnd deci ochii negri, VOl' avea la rlndul lor 0 t;;ansa din doua de a transmite gena lor dominanta.

Din contra, copiii care au ochii albastri /a ainu VOl' mai putea transmite dec!t gena a.

Daca se urrnaresc !naint~ii din cursul generat"ITlor, se poate stabili ea un copil care are un caracter dominant, are In mod obligatoriu eel putin unul dintre parinti tnzestrat eu aeel~i caracter dominant. La r!ndul sau parintele respectiv are eel putin un parints (respeetiv unul din bunicii copiJului) cu acelasi earacter dominant. Linia descendenta a indivizilor care poseda caracterul dominant este netntrerupta.

d) Ambii p'arinii stnt heterozigoti, deci purtatori ai unei gene recesive. Cu to ate ca amlndoi au ochii negri, gena a. face 9i ea parte d~n patrimoniul lor genetic. Gena a este nurnai "mascata" de gena dorninan ta N. Transmiterea celor doua gene la urmasi se face In modul schitat In figura 19.

pO'/?7C;// ''0

C~~~~::: _:':::':::_:;:~~,,:_+~-_- c:=:~

. (7C'?/ OJ / Il <9',5'1'/'/

Fig. 16

Fig. 17.

b) 'I'atal este homozigot "ochi negri", respectiv 1 N N I. Toti gametu s8..i vo.~ co~ti o gena N. Mama este homoizgota "oehi albastri", respectiv ~I .. Toti game til s8..i v contine 0 gena a. Rearnintirn ca gena Neste dorninanta, gen.a a ~~Ce.SIV~. Sil vedem aeu care VOl' fi cornbinatiile posibiJe (fig. 17). Se observa ell tOtl eo pm [indiferent de .sex) y ['j heterozigoti, Fiec'are din acesti copii heterozigoti va avea 0 gena N, mostenita de

Fig. 19.

, - ;;.-~--...:_.:--([J_-__-_- -- ~_

<e5 ?;t> ----<2>

cc,?/ cc'?/ cc~/

a/.6O'5'//'/ ac"_9'/'/ O'/.6as//'/

Fig. 18

taU\ 'Ii 0 gena a, mostonita de la mama. Gena N fiind dominants, .toti VOl' .avea oehi negri I'ctusi, purlind gena a, ei Val' Ii suseeptibili de a 1_lvea C.Opll eu ochi alb~tn.. . , CeJe dou a exemple de mai sus stnt deosebit d~ lI1teres.ante pentru ca ele repre:!nL ilustrarea unor combinatii ce se tntllnesc in mO'1t?lIlrea bolilor. Ele VOl' putea servi d(

modele pentru a In\elege transmiterea bolilor eredil.are. .

c) Unul din cei cloi plll'jn\i, mama, de exernplu, este heterozigota '-Na I, celalal

l'arinle este homozigot pentru gena reoesiva a a (fig. 18).

Se constata ca la fiecare gestatie exista trei sanse din patru pentru ea un urrnas sil. aiba oehii negri (0 data din patru situatii este homozigot, de doua ori din patru eventualitati este heterozigot). Exista 0 singura sansa din patru pentru ea el sa aiba ochii albastri, fiind heterozigot pentru gena recesiva.

Ctnd cei doi parinti slnt purtatoril unei gene reeesive In stare heterozlgota, deei mascata, ei au 0 sansa din patru la fieeare gestatie de a ave a un copil homozigot pentru accasta gena recesiva, care sa manifeste caracterul recesiv,

48. A P I i car e a ace s tor not i u nil a ere d ita tea u man a.

Exist.a 0 multime considerabila de gene, a carol' actiune poate sa se exercite fie izolat, fie in cornbinatie cu gene care actioneazii asupra oaracterelor ~if~ri.te. Se ajunge totusi sa se puna in eviderita un numar oarecare de cazuri t.ipice ale acestei transmisiuni.

Lupta impotriva bolilor ereditare

In combaterea bolilor ereditare se disting 3 etape: 1) sf'atul genetic, 2) tratamentul bolilor genetice; 3) detectarea precoce.

49. Con s u I t u I g e net i c. Una din aplicatiile importante ale lntelegerii mecanisrnelor ere ditatii este consultul (sfatul) genetic. ~a:intii care au un copil cu 0 boala innascuta slnt obligati sa ccnsult.e un ~'pecl.ahs~! in c~ea ?~ priveste riscul Ia care se expun daca VOl' mai avea copu. Tinerii casatorli,l

33

3 - Mama ~! cOpllul

care au in familie boli ereditare sau malformatii eongenitale trebuie s1l. §tie ce riscuri slnt pentru eventualii urrnasi. Raspunsul rnedicului este destul de precis In cazul bolilor ce se transmit dupa legile lui Mendel. In aeest grufJ, dupa raportul publicat in 1972 de Comitetul Sanata~ii publics al Consiliului Europei, smt cuprinse urmatoarele boli: galactosemia, intolerant a la fructoza, [enilcetonuria, tirozinemia ereditara, leudnoza, homocistinuria, hipercolesterolemia, cistinuria, cistinoza, mucooiscidoza, hiperuricemia, glicogenozele, rahitismul rezistent la vitamina D, diabetul insipid nefrogen, degenerescetua hepaioienticulara, talasemia, deficitul in glucozo-6-fosfatdehidrogenaza ~i agamaglobuiinemia.

Din nenorocire, 0 mare parte din bolile ereditare nu au un mecanism de transmitere bine definit. 0 boala mostenita poate fi rezultatul actiunii mai mu}tor fa~tori, fie. ge;:>-etici (boala poligeni.ca), fie n:ic§ti (Iactori genetici ~i al~l Iaetori neprecizati), De exemplu, luxatia congenitala de ~old, cu toate ea are tendints Iamiliala, nu are 0 ereditate bine definita; se Intilneste mai des la Ietite, sexul feminin actiontnd ca un factor ce coboara "pragul de aparitie" al anomaliei. .

Adesea, este important sa se deseneze, chiar sumar, un arbore genealogie (vezi fig. 20).

de chirurgie reparatorie, cu tratament hormonal (boala Turner), eu stimulente

ale sistemului nervos. .

5l. D e t e e tar e abo l i lor g en e tic e ina i n ted e n a ~ t ere este una din problemele ce preocupa in momentul de fa~a pe geneticieni, ohstetricieni ~i pediatri. S-au realizat progrese importante, dar slnt inca multe problems de tehnica ~i, in acelasi timp, aspecte cu implicatii etiee ~i jmidice.

Nottunl de anatomle ~l ftztologte ale aparatului genital al femel!

1

52. 1 n t rod u e ere. Altiida.ta interesul pentru Iunctionarea corpului ornenesc era restrins. In prezent, setea de cunoastere a invins f}i curiozitatea a 1mpins pe orice persoana culta, barbat sau femeie, "sa patrundil. in secretele naturii". In epoca modernii, orice tinara este datoare sa tnteleaga bine Ienomenele biologice care se succed in cursu! dezvoltarii initiale ale fiintei umane. Pentru aceasta sint necesare unele cunostinte des pre organele de reproducere.

53. 0 r g a n e I e sex u a I e a s i g u rae 0 n s e r v are asp e c i e I, Ele au 0 structura diferita la barbat ~i femeie, contrar alter orzane ale corpului care sirit identice ~i sint puse In serviciul conserviir ii individului ~i a capacitatilor sale vitale. Aoeasta opozitie intre organele care servesc conscrvarii speciei ~i organele care servesc perpetuarii individului este arbitrara. Unele nu exclud pe celelalte ; exista mijloace de transmitere ~i de schirnb, care demonstreaza raporturile multiple dintre cele doua sisteme organice; un sistem nu ar putea exista fara celalalt, Fiecare sistem are propria sa rete a vasculonervoasa ; in acelasi timp intre ele se stabilesc Iegaturi anatomice ~i fiziologice. Bolile organice care survin intr-un sistem se pot rasfrlnge asupra celuilalt. Functiile sexuale normals sint dependente attt de siinatatea fizica a individului, cit ~i de sanatatea sa mintala: 0 persoans istovit.a, sufcrinda, coplesita de griji profesionale exeesive, nu poate fi echilibrata in viata Sa sexuala !ii, fara sa-fji dea seama, if}i va stramute nelinistea in viata sa particulara, intima.

1I

JI[

II

Organele genitale ale femeii

Fig. 20 - Semue genealogiee (dupa E.P. Ferrier).

Organele genitale interne slnt: uterul, ovarele, trompelesi vaginul. De Iapt vaginul reprezinta 0 Iegatura intre organele genitale interne ~i cele externe.

Organele genitale interne ale femeii sint adapostite in interiorul bazinului. Acesta este un inel osos, lat §i solid, care are forma unei pilnii, Bazinul este strins unit cu coloana vertebrala prin intermediul osului sacru,

54. U til r u I este organul in care produsul de conceptie este adapost.it si hranit ptna la nastere. El este asezat in partea cea mai de jos a micului bazin, Are 0 forma de para turtit.a cu peretii grosi, Iorrnati din fibre musculare puternice. La Iemeia adults, netnsarcinata, uterul are 0 lungime de 7 -8 ern, o Iargime de 5 ern ~i 0 grosime de 3 em. Portiunea mai lata, nurnita corp uterin, este situata in sus, iar portiunea ingust.a, nurnita col (sau glt), priveste in jos 9i proernina la nivelul boltii vaginului intocmai ca gitul unei sticle. In mod normal pozitia uterului este user Inclinat a in fata. In raport cu celelalte organe aflate in micul bazin, uterul ocupa locul din mijloc, intre vczica uri-

.50. rrra.t~mentul bolilor g e n e t l e e, Mulie malformaiii cangenitale ben(oflClC(Za de tratam~nte chirurgicale: mallorrnatiile inimii, buza de icpure, gura de lup, stenoza hipertrof'ica de pilor, unele cazuri de spina bifida, Altele se corecteaza perfect prrn tratamente ortopedice mai ales daca stnt

denist.ate prccoce : luxatia congenitalii. de sold '

" Uncle bali meta.bolide ereditare pot fi t~atate cu succes daca acest tratament se inetituie precoce ~i se face corect : fenilcetonuria, galactozamia etc. A,1'CI'o-/;:i!e cromos~mice sh_lt ce~ rnai putin influent.ate de vreun tratament. man, pot fi obtinute unele rezultate paleative prin tehniei

35

3*

nara (a~ezata in fa~a) ~i portiunea terminala a intestinului gros, ampul a rectala (in spate) (fig. 21).

.Uterul este un organ cavitar ; pe 0 sectiune vazuta din rata cavitate a uterina are forma unui triunghi cu partea Ingusta situat.a In jos, continutndu-se cu canalul colului uterin (fig. 22).

55. Col u I ute r i n se deschide in vagin printr-un orificiu numit ori-

Prin pozitia sa, uterul este bine protejat de socuri, Iovituri ~i trepida\ii.

Datorita susperisiei sale cu ajutorul unor ligamente puternice, se asigurii un oarecare grad de mobilitate. Un intestin incarcat 11 poate depJasa inainte 0 vezica urinara plina - inapoi, dar gratie ligamentelor el revine Ia poz:i~.ia normala. Atunci clnd aparatul de sustinere i~i pierde elasticitatea, se produce modifiearea pozitiei (coborirea SaU Indoirea uterului).

Uterul, alcatu it din muschi puternici ~i extensibili, creste in cursul sarcinii de mai multe ori (7 ori) fata de dimensiunile obisnuite (fig. 23). In sarcina are lee de asemenea 0 hipertrofiere (Ingrosare) a fibrelor musculare ~i formarea de noi eelule rnusculare uterine. In felul acest.a corpul uterin, care ga.zduieste fatuI, se poate adapta la cresterea acestuia ~i devine apt de a-I expulza In momentul nasterii, Colul uterin serveste la tnchiderea cavitatii uterine Impiedielnd §i patrunderea microbilor din vagin In cavitatea uterina,

56. 0 val' e I e, de forma §i dimensiunea unor migdale, sint situate de cele doua parti latera le ale uterului, dedesubtul trornpelor, in doua cute ale peritoneului §i slnt fixate de organele vecine prin ligamente. In interiorul ovarului se gasesc patru sute de mii de celule germinative, precursoarele 0'-11- lului; din acest numar mare de celule ajung sa se matureze nurnai circa patru sute: de-a lungul intregii perioade de maturitate sexuala a femeii (in medie de la 15 pina Ia 45 de ani) se dezvolta, la intervale regulate de 28 de zile (ciclu ovulatoriu), cite un singur ovul,

57. T I' 0 m p e l e sint doua f'ormatiuni tubulare cu 0 lungime de aproximativ 12 ern, care stabilesc legatura dintre ovare ~i uter. Ele patrund, de fiecare parte, in regiunea superioara ~i Iaterala a ut.erului, nurnita Iundul uterin. Extremitatea dins pre ovar se large~te in forma unei pilnii cu marginile franjurate (ampul a trompei uterine). Sub actiune a unor procese biochimice, ovulul expulzat din ovar "I~i gase~te drumul" spre interiorul trompei, ca ~i cind ar fi aspirat de acesta.

58. V It gin u I este un canal musculo-membranos cu 0 lungime de aproximativ 7 -8 ern, EI cornunica in partea de sus eu uterul, prin intermediul orificiului colului uterin, iar in partes de jos este limitat spre exterior de himen sau de resturile acestuia. Mucoasa care captuseste vaginul are un aspect Inczevito Datorita acestei particularitati, precum ~i gratie rnarii elast.icitati a muschilor peretelui vaginal, este posihila intinderea vaginului in timpul actului sexual ~i in cursu} nasterii,

Mucoasa vaginala este lipsita de grande, totusi pe supraf'ata sa se Iiltreazn permanent un lichid care contine glucoza. Datorita unor bacterii prezcnte in mod normal In vaginul Ierneii sanatoass, glucoza este Lransforrnata (descornpusa) in acid lactic. Se creeaza asHe} un mediu user acid, care face inof'ensiva 0 mare parte din bacteriile care patrund din alara in vagin. Prin aceasta este tmpiedicata ascensiunea unor germeni daunatori In cavitatea uterina. Pe de alta parte, este stiut ca intr-un mediu slab acid mobilitatea sperrnatozoizilor creste. Daca gradul de aciditate creste, vitalitatea spermatozoizilor scade simtitor. Soar putea spune eli natura s-a Ingrijit pentru usurarea Iecundatiei, deoarece in cursul zilelor care urrneaza ovulatiei, aeiditatea mediului vaginal este scazuUi, In scopul de a asigura vitalitatea optima a sperrnatozoiz ilor.

Fig. 22,

Fig. 21 - Org~nele genitale interne ale femeii *i raperturile lor eu organe!e invecinate,

1. ovarul drept , 2. trompa dreapt a : 3, trompa stlnga: 4, ureterul drept ; 5, ureterul sttng ; 6, utcrul; 7. peritoneul; 8. reetul; 9, muscntul constrictor; 10, vaginul; 1 I , veztca,

ficiul col,ul,ui uterin. La femeile care nu au nascut, acest orifieiu este rotund, cu margl.n~le netede; la cele care au nascut, buzele colului slnt intredeschise, cu marginile neregulate, ca urmare a unor mici rupturi care au survenit in timpul nasterii,

Organele genitale externe slnt formate din labiile (buzele) mari, labiile (buzele) mici ~i clitorisul, ansamblullor alcatu ind vulva.

59. Lab i i 1 e ill a r i sint doua cute ale tegumentului, C11 directie anteroposterioara. Ele rnarginesc lateral Fanta vulvara. Slnt alcatuite din tesut gras, bogat vascularizat. La exterior sint acoperite de piele paroasa, iar pe rata interioara de piele subtirc, prevazut.a cu numeroase glande. Ele se unesc

36

Fig. 23 - Uterul gravid in cornparatie eu u teru! negravid.

37

anterior; formind cornisura anterioara a labiilor mari, ~i posterior, la distan~a mica de anus, formind cornisura posterioars (fig. 24).

60. I. a b i i 1 e m i e i sint situate paralel cu cele mari (Inauntru, medial fa~a de acest.ea) ~i margineso intre ele spatiul denumit vestibulul vaginal. Ele au 0 culoare roz-rosie ~i sint acoperite pe rata exterioara de piele fina, iar pe fata interioara de mucoasa. Labiile mid se unesc posterior 1naintea cornisurii labiilor mari , iar anterior se unese la nivelul clitorisului.

In zona vestibulului vaginal se deschid

doua glands mari, numite glandele Bartholin.

Ele secreta un lichid vlscos care, 1n timpul excitatiei sexuale , lubrefiaza orificiul (iruroitul) vaginal. Aceste glande se pot infecta cu diferi~i microbi (bartholinita), devenind dureroase §i tumefiate; secretia lor devine purulenta ~i uneori este nevoie sa fie extirpate chirurgical.

61. 0 r g a n e lee r e c til e ale vulvei sint reprezentate de bulbii cavernosi; situati in partea profunda a buzelor mari, §i ditorisul, care este organul analog cu penisul la harbat, dar de dimensiuni mult mai mici. Clitorisul este sediul senzatiilor de voluptate Ia femeie.

62. 0 r if i c i u 1 u ret rei (rneatul uretral) este situat pe linia mediana, la distanta de 1-2 ern de clitoris spre orificiul vaginal.

63. Him e nul este 0 membrana, aituata Fig. 24 tcrl~:1~n~~~~i~.itale ex- la limita dintre canalul vaginal ~i vestibulul I. clitortsul, 2, meatul uretral; a.ts- vaginal, care inohide incomplet orificiul vagibie mica, 4, labie mare; 5, resturl de nal. Are forma sernilunara, dar poate fi si ine-

hlmen , 8, mtroitus vaginal; 7, ortrt- 1

ciul anal, lar, dantelat sau perforat. Membrana himenala

. se rupe (de obicei) la primul contact sexual.

Rareori se intilnesc himene neperforate. In acest caz este imposibila evacuarea singelui menstrual; se produce retentia de singe in vagin, insotita de o serie de tulburari care impun perforarea chirurgicala a himenului.

64. Per i n e u 1 este planseul care inchide in partes inferioara bazinul ~i este format din muschi, Iascii, vase §i nervi. EI indeplineste 0 funetie importanta in timpul nasterii, Datorita supletei sale este posibila dilatatia orificiului vaginal Ia trecerea capului copilului. Uneori perineul se rupe in timpui nasterii. Aceasta ruptura provoaca 0 largire a orificiului vaginului §i 0 bre§a in plan~eulbazinului, prin care uterul poate fi impins in jos de presiunea intestineior. 0 ruptura recent.a a perineuIui poate fi reparat.a user printr-o mica interventie chirurgicala. Daca insa, in urma unei rupturi vechi, exista o cobor1r8 a uterului ~i a pere~ilor vaginului, trebuie sa se faca 0 interventie chirurgicala mai importanta.

·:rli'",-;;,'---7

in me die iar intervalul intre menstruatii variazli de 10. 24 IS. 32 iil~:"Ultipla menstruatie in viat.a unei femei (menopauza) se situea.zli intre 45 ~i 55 ani.

Evolutia ciclului menstrual este reglata de mecanisme hormonale complexe.

66, H 0 r m 0 n i i, substante chi mice s,ecretate de gland.ele cnd_?cri?e, ajung pe calea stngelui la diferite organe vmta pe care le stimuleaz.a. Smt declansate 0 serie de mecanisme de reglare Ioart.e Iine,

t; cazul organelor sexuale , horrnonii cei mai i~p~rt_anF sint go~adotropinole, secretate (printre alti hormoni) de glan~a l:lpohzo. 91 care actioneaza la femeie asupra ovarelor (la barbat asupra test.iculilor).

a) Hormonal [oliculostimuiani (F_SH) st.imuleaza producerea de horrnoni estrogeni (horrnoni foliculari). care ,~Sl¥~ra ~re,9terea ~I dezvoltarea organelor genitale la femeie, pre cum ~;] modiiicarile C1,chc? la nivelul mucoaeei _utenne.

De asernenea, FSH stirnuleaza in mod ritmic, lunar" ~roducerea ~l cre'ite: rea unui folicul ovarian in care se matureaza un, ovul ~l in ,care stnt prod':l~1 hormonii estrogeni. Cind ovulul este maturat Ioliculul ovarran se sparge, l~r ovulul apt de a fi fecundat este expulzat. Acest proces se numcste ovulatie

iii se produce cam la jumatate a ciclului menstrual. , ,

De-a lungul perioadei de fertilitate a unei fem~i, re,spectlY de In pnmel.e menstruatii pina la menopauza, se succed astfel de c~ch~n, de matm:are a OYOc~tului (devenind ovul) _urmate de ovulatie , cu :> penod;cltate ~e Cl,reu 0 l~~H. De Iiecare data un smgur ovul se matureaza, nurnai rare on doi, rezulttnd atunci 0 sarcina gemelara.

b) Dup a ovulatie, f~liculul ovarian se tran_sforma intr-o glandii endocrina temporara, numit.a corpul g_albe,n. Aceast~ _ transformare, ~re loc sub actiunea unei alte gonadotropine hipof'izare numita hormon luteinizant (LH). Corpul galben produce hormonul corpului galben: piogesteronul.

Sub influenta sa continua modificarile mucoasei uterine in vederea p rimirii produsului de conceptie ,

. Astfel un ciclu menstrual cornport.a doua faze:

_ faza proliferativa (~e .matu~are .foliculara) in ca~e actioneaza ,FSH Care asigura maturarea ovulului §l - prin stl:n~larea pro,duBa de estl',ogem - incepe pr.egatirea mucoasei uterine pentru primrrea OUIUl fecundat (tngrosarea rnu-

coasei, cresterea glandelor mucoase) ; "V,

_ faza secreiorie (Iaza corpului galben) incepe imediat dupa ovulatie.

Sub actiunea LH se dezvolta corpul galben care produce progesteron: Acest hermon continua pregatirea mucoasei uterine in urn:atoarele 7 -10 zile (necesare ovulului de a migra prin tromp a i? _uter) prm dezvoltarea gl~ndelor mucoase si tncarcarea cu substante nut.rit.ive, De asemene a proges,c~ronul dete'rmina' cresterea temperaturii bazale a femeii in mome,n~ul, ovulatiei.

In cazul in care ovulul Int.ilneste in tromp a spermat~zOlzl ~l ~s~e fecu?da~: oorpul galben continua sa se dezvolte iii Iunctia sa este indlspensablla mentinerri

sarcinii in primele saptamini, pina la formarea placentel., ,.

In cazul in care ovulul nu a fost fecundat, el se distruge ~l este ehmmat.

Corpul galben i~i inceteazii secretia i?i se atrofiaza. Sc5.derea cantj~a\i~ d.e progesteton este urmate. de detaiiarea mucoasei uterine ingro~ate ~I ehmmarea acesteia cu 0 cantitate de singe menstrual rezultat din ruperea vase lor san-

guine, .

Cu aceasta incepe un nou ciclu de maturare foliculara, ovulatie, proliferare a mucoasei I]i menstruatie (fig. 25).

Menstrua~ia

&5. P rim a men s t r u a ~ i e (menarha) se instaleaz5.,ln medie, la vi,rsta de 12-15 ani. Se apreciaza durata, intensitatea singerarii ~i frecventa .. Plerderea de singe menstrual dureaza in general 3'-5 zile, este de 50 -100 ml

38

39

Via~a umaria ia nastere In momentul unirii celor doua celule germinative (garneti): spermatozoidul (masculin) ~i ovulul (feminin). Prin fuzionarea lor se Iorrneasa 0 celula unica: oul sau zigotul, Din aceasta celula unica derivu

fiin~a vie. ,

67. 0 v u 1 u 1 este celula se xuala Ierninina. Este ceo. mai mare oelula din corpul omenesc (miisoara aproxirnativ 1/2 mm), este abia vizibila cu ochiul libel'. Are 0 forma sferica §i contine rezerve nutritive, care VOl' hrani produsuI de conceptia in prirnele stadii de dezvoltare. De asemenea este p\lrtatoarea caracterelor ereditare .ale generatiilor preeedente din parte a mamei.

68. S per mat 0 Z 0 i d u 1 sau celula sexuala masculina are forma unui ac de gamalie, cu 0 lungime de 65 microni.

Incepind de la pubertate, spermatozoizii se forrneaza in mod regulat ~i continuu In tubii seminiferi din interiorul testiculelor. Apoi trec prin ni~te canale mici, Infa§urate co. niste gheme, ce poarta numele de epididim; in continuare parcurg un canal rnai mare si, in momentul ejacula-

rii, se amesteca cu secretiilo prostatei §i ale veziculelor seminale, formlnd sperma.

Spermatozoidul este mult mai mic decit ovulul, masu-

rind 65 miimi de milimetru lungime §i 2 miirni de milirne- 2

tru In portiunea so. ceo. mai larga, 10. nivelul capului. A§a-

dar, mii de celule masculine 0.1' putea sa-§i gaseasca loc lntr-un singur ovul. Spermatozoidul este compus din po.-

tru parti: un cap mare, un glt sau col, 0 piesa intermedi-

ara §i 0 coada, Seamans cu un mic mormoloc. Capul con-

tine In nucleul sau to ate elementele ereditatii paterne, iar 3 In piesa interrnediara §i, mai putin, In coada se gase§te 0 rezerva bogata de substante nutritive §i energetice. Coada

S3 terrnina printr-un flagel (0 "codita") prevazut cu cili, care-i permit sa se miste §i sa progreseze printr-un fel de serpuire (fig. 26).

In cursul actului sexual, in lichidul complex secretat de prostate. §i de gIande serninale, nurnerosi spermatozoizi

(circa 200000000-300000000), elaborati in testicule, patrund in canalul vaginal, de unde i§i continua drumul, trecind prin mucositatile ("gIerele") colului uterin. In momentul perioadei de Iecundatie, aceste glere sint viscoase §i filante, cu reaciie slab acidii (vezi punctul 58). Prin miscari de reptatie (serpuire), spermatozoisii patrund in cavitatea uterina, de unde sint "aspirati" printr-o serie de contractii ale muschiului uterin, care favorizeaza ascensiunea lor si Ie permite sa ajunga ptna in orificiul unde incepe tromp a uterina. Ei depasesc aceasta trecere !}i continua sa progreseze prin canalul trompei plna ajung 10. ovu!. Nurnai un numar mic de spermatozoizi realize aza acest parcurs, majoritatea celor care au porn it in aceasta cursa a fecundarii neajungind pina la capst., Se pare ca e xista spermatozoizi mai mult sau mai putin agili, dc indat.a ce nurna i unii din ei se apropie de ovul.

J'C07~/".&'ar .5"&'C/"d"..?-R/

Celulele germinative (garnetli)

~a'.5"M/,P?t9I"6'O" //7 C<7~ j70"~.&'/7 _/-7/"&.:7b'C6"

.P' /"<7;7.&'.5" /.;"1"&,-7

/,-7Y,M:Y/'/;Y /;; cO".?w/ C//;7(7' cP/".;" he 4c?,/7P"~h';;"

/;'/,,/'';:;.1''67/'.&'07 .m.:Yc.?'cY'5"d"/ ",/&'/'/;'e

C<7/7_"?h.:Y.9 _,d/".:7#/?/"O"rec7 ~<.1::?O'.9P/ ,r./P/7//7&' ,sr;' /J7C.9/"'cO"/".&'O' cv .5"?'.o.5"/0;>,-7/6' /7.:77/,/';71-6'

Fig, 26 - Spermatozoid 1. cap; 2. port tune Intermedlara , 3, coada.

Fig. 25 - Schema sinoptica a influentelor horrnonale in cursui ciclului menstrual Ja Ierneie (d~lpa K. Dietz).

40

41

.,,_ .......... _..-

I

pronucl.eul .m.a~cul.in ~i pr?nucleul femel, care contin fiecare cite 23 cromosomi.

Prm diviziuni succesrve, oul se imparte in mai multe celule ~i l~i mare~te v.olu~ul. Intre timp, este impins de misoarile trompei in cavitate a uterina ~I. se implanteazji in mucoasa pregatita dinainte [nidaiia } (fig. 27). Drumul ~m trompa plna in uter dureaz a 6-7 zile. Daca din diferite motive oul se hxeaza in trompa, se produce 0 sarcina extrauterina (fig. 28).

70. Per i 0 ad e 1 e de fee U II d ape a I e f e III e i i. In 1929 revista medicala engleza The Lancet publica 0 scurtii notilya care rezuma com~nicarea unui japonez, doctorul Ogino-. Acosta declara ca reusise sa identifice mornentul exact al ciclului menstrual cind avea loc ovulatia. La inceput noutatea a.sttrnit put~ne .c~n:-entarii. C?gino efe:tuase ce~ceti'irile sale intr-o se~~ie chirur~lc~1i'i a uner clinici de Iernei, asa Incit se considera co. ele prezentau 0 valoare lirnitata. Rezultatele fiind obtinute gratis observarii unor femei holnave se banuia cil ele nu puteau fi valabile Ia femei sanatoase, cu functii organioe normale. Citeva luni mai Lirziu , venea 0 alta cornunicare, din Praga : prolesorul Hermann Knaus reusise ~i el sa identifice momentul ovulatiei. Desi Knaus nu aflase de cercetarile medicului japonez rezultatele obtinut.e de

cei doi savanti erau identice. '

Logic, Iecundarea nu poate avea loc declt. in momentul cind ovarul a produs ~i expulzat un ovul in stare de a fi fecundat. Posibilitatea unei Iecundari exists atita vreme cit ovulul riimlne fecundabil.

Durata de via~a a ovulului este scurt a. Ajungind in tromps el gaseste proteine ~i alte substante nutritive, care-i Iorrneaza 0 membrana protectosre. Aceasta se lnttmpla probabil in timpul primelor 24 de ore dupa ruperea Ioliculului ovarian. Teoretic, femeia nu poate fi f'ecundata decrt pe parcursul a 24 de ore din intreg ciclul sau menstrual.

Se admite, ca 0 cvasicert.itudine, ea. ovulul nu este fecundabil la femeie declt lntr-un interval de timp foarte scurt, probabil numai 12 or~. Daca nu este Ieeundat, piere. Pentru ca Iecundatia sa aiha loc este necesar ca sperrnatozoizii sa se gaseasca in jurul ovulului.

Daca se admite aceasta premisa a viabilitatii scurte a gametilor (citeva ore ovulul; 2 X 24 are spermatozoizii) ~i daca ovulatia ar avea lac numai intr-:lU interva~ scurt, de citeva zile, in pericada dintre 2 menstruatii, atunci coabitarea ar fI apta de a duce la fecundare dear in cursu I a cltorva zile din mijlocul cidului menstrual; femeia nu ar fi Iecundata decit in cursul celor 2 zile ce prec~da ruptura Ioliculului ; in toate celelalte zile, fecundatia ar fi exclusa, Reahtatea nu corespunde Insa Intru totul acestei conceptii.

Dificultatea rezida in aceea ca nu se poate determina exact momentul ruperii fOlic;.tlului ~i al eliberarii ovulului. Se ~',ie bine ca ovulatia are loc, - per;.t~ un ciolu de 28 zile. - Intre a 12-a ~i a 16-a zi a ciclului (deci 0 perioada de ~ z.lle). Dar ~umiirul zilelor in cursu! carora Iecundatia poate sa se produca se ridica in realitate la sapte, intrucit trebuie socotite ~i cele doua zile in care spermatozoizii ram in apti de Iecundatie. Insernnarea precisa a mcnstruatiilor releva, in plus, la aproape to ate ferneile, variatii de F-2 zile in durata ciclului, !ldesea chiar de mai multe zile. Aceasta difererita de durat.a a ciclului nu este rilrii influenta asupra mornentului precis aJ liberarii ovulului. S-a stabilit cil exist.a 0 s~r!nsa relatie intre maturatia ovulului ~i aparitia menetruatiei urmatoarc. Cind ciclul e.ste mai scurt, ovulatia are loc mai curtnd, iar cind ciclul este mai lung ovulatia se produce mai tirziu. Sarcinile repetate, aliiptarea. -lvnrturiJc. holile

Fecundatla

l mbinarca spermatozoidului cu ovulul are Joe in ampula trompei. Ai~i ovulul "a~teflptii." venires spermatozoidului, dar ovulul nu este !ecux.:da_bll decit in interval de clteva ore. SpermatozOldul care, Ja rindul sau, ramme fecundant citeva zile , trebuie sa ajunga la timp la aceasta Intilnire, alt.Iel ovulul degenereaza *i nu mai este susceptibil de a fi fecundat.

(j9. F e c u n d a p a est e u n fen 0 men com ~.I e x c. are. sed e sf Ii ~ 0 a r a in m aim u I t eta z e. La inceput, secretllle enzimatrce 'pfoduse de spermatozoid dizolva coroana oelulara ce Inconjoara ovuJul. Gratie flagelului, care Ii permite sa se miste, spermatozoidul aluneca de-a lungul membranei externe Q ovuJului pina intr-un punct anume, In care patrunde in ovul. Odata intrat in ovul, coada spermatozoidului se detaeeaza d.e ca~ ~i degenereaza; in acela~i timp nucleul se mareste, luind un aspect identiccu cel. ~l nucleului ovulului. Din aceast.a clipa Ieoundatia este rcalizata, este. stablh.t sexul copilului. Nu se rnai vorbeste de ovul, ci de ou. Acosta are doi nuclei,

Fig. 27 - Fecundatia, migrarea tubara ~i nidatia oului.

1 uterul':2 Jocut node sa.jiroduce eel mal des 1ecundaiiaj _3. sperroatozoizi; 4. ~rompa; 5. ovul :

. •. 6. ovar sect lonat : 7. folicul evacuat : 8. fixarea oulut In mucoasa utcrma.

Fili, 28 - Saroina extrauterlnil.

1 ~y\lsalm Ogino (1881-'1 ian. 1(1?3) obstetrician ce a pus Ia punct ~i 0 metod,', operatol'lc persona]il in cancel'u] ulcrin,

42

43

grave, surmenajul fizic, grijile, enerviirile, ernotiile, c~Hltori,ile, :variatiile ~e ,clima pot provoca de asernenea , modificari In durata ciclului (~l a oyulatlel). La femeia care 'depa~e~te 35-40 de ani" modif~carile ciclulUi survII! far.a vreo motivare aparenta. ReZ111ta ca det.erminare.a zilelor fecunde la Ierneie se izbeste de dificult.ati considerabile.

71. Cal e 11 dar \l 1 me 11 s t r \l a 1. Pentru femeile care, au menstruavii regulate (ciclul de 28 de zile) se poate admite ca Iecundat.ia n,u se poar.e produce in cursul zilelor care urmeazs imediat dup a ,n:enstr~atle (pina,la aproximativ 7 zile) 9,i in zilele care prece,d,a men~t~uatl~l ,urmatoar~ (du~~ ~ 18-a zi). Asadar, perioada de nefecundabilit.ate Iiziologica poate Ii st.abilit.a numai la femei cu ciclu regulat de 27 - 29 de zile , In acest scop, ~naus recornanda alcatuirea unui calendar menstrual pe 0 perioada de cel putin un a? Pentru a determina zilele fertile, in caz de ciclu schimbator, se scade 19 din cifra cea mai mica !Ii 12 din cifra cea mai mare,

Exernplul A:

Ciclul de 24-29 zile: 24-19=5; 29-12=17 Fecundatia este posihila din a 5-a plna in a 17 -a zi

Exernplul B:

Ciclul de 27-30 zile: 27-19=8; 30-12=18 Fecundatia este posibila din a 8-a plna in a 18-a zi

72. Mas u r are ate m per a t u r i ilia z ale (dimineat.a, la ~r~z!re~ din somn). Odata cu ovulatia temperatura bazala creste cu 4-6 diviziuni (37,1°C-37,3°C la persoane cu t~mperatura hazala d~ ,36,6°C-36,8:C) pc toata durata de actiune a corp:ulu~ galben, piI!a la apal'ltl~ u.rmato,a~el menstruatii. In Iunctie de acest crit.eriu Iecunde tia este practic imposibila lncepind cu a 3-a zi de la eresterea temperaturii bazale. Perioada optima pentr~ Iecundatie este de 2-3 zile inainte 9i 2-3 zile dupa crest erea ternperaturu bazale (vezi fig. 29).

Migratia tubara a oului !?i dezvoltarea sa pina la nidatie

73. De indata ce s-a produs Iecundatia, In arnpula trompei uterine Incepe divi,ziunea ouluj. Dupa circa 72 ore, prin diviziuni succesive, oul areaspectul unei sfere fermata din peste 50 de celule inegale ca marims. In interiorul acesteia Ineepe diferentierea celulelor, Celulele situate in interior Iormeaza ~mbr0blastul (mugurele di,n c,are se va dezvolta embrionul ~i sacul vitelin}, la~ din c.el~ ~~ezate l~ periferie rezulta, trofoblastul (care asigura nutritia embrionului ~l f'ixarea lUI In mucoasa uterina),

Concomitant are loc migratia tubara a oului. In decurs de 3-4 zile el strahate trompa. Daca migratia se produce prea rapid, oul ajunge In uter !ntr-un stadiu de dezvoltare prea precoce, nu se fixeaza ~i este elirninat (avort. maparent).

Prin continuarea diviziunilor celulare oul creste in velum. Datorita cresterii mai rapide a trofoblastului, intre acesta ~i e~brioblast apare 0 cavitate P!ina cu un lichid nutritiv. In acest stadiu cind oul are aspectul unei vezicula ~l se numeste blastocist, Incepe nidatia (in a 6-a - a 7-a zi de la fecundare).

74. N ida f i a. Datorita enzimelor pe care le contin celulele '~rofoblastului, se produce 0 erodare a mucoasei uterine. Din celulele stratului periferic se formeaza niste prelungiri [vilozit.ati coriale) care se irnplanteaza in adlncimea mucoasei uterine. In a 12-a zi de la fecundare (cam in momentul cind ar Ii urrnat 0 noua menstruatie) hlastocitul masurtnd aproximativ 1 mm, inc onjurat de vilozitati , s-a in'gropat in rnucoasa uterina ~i inceteazs de a se hrani d.lll reserve proprii. Fiind integrat organic in organismul mamei , mcepe sa fIR hranit de acesta pina la sfir~itul sarcinii.

Anexele produsului de conceptie

C'

J~§

J7,8 37,4 37, 2 37,O~~~~~--L_J__L~~~J__L~~~~

38,6 36,8 38A 36,2

~~------------------------------------~~--

h~'P70~J-~x~x~x~x~ ~x~x~~

,:?!,p

Din vilozitatile coriale care sint tndreptate spre peretele uterin se va forma placenta. Vilozitatile din parte a opusa se atrofiaza In decurs de citeva saptamini (fig. 30).

75. P I ace n t a este implantata prin vilozitatile sale (ca niste radacini) in grosimea mucoasei uterine. Ea indeplineste pe )jnga rolul nutritiv-metabolic si Iunctia de glanda endocrina, producind horrnonii (estrona, progesteronul si hormonul gonadotrop corial) care asigura adaptarea orga· nismului matern la sarcina, cresterea muschiului uterin etc. Schimbul d~ sub stante are Joe la nivelul membranei placent.are. Aceasta membrana, nurnita bariera placentara, desparte slngele circulant al mamei de singele fetal, dar permite schimbul de subst~nte ~i de gaze. Substantele nutritive ~i oxigenul sint preluate de singe le fetal, iar produsele de degradare ale metabolismului copilului sint transferate in singele matern.

Supralata vilozitatilor coriale la placenta matura este de circa 14 m2 (cam de

/&",<:,,7c&";'& .0>8/'/e /'8/'0'- _ jJcV'I{;O'M qpnmd ,oc>/?r~'/ kCV/1~II2'

DI2',vI7O"~!I& 17,/ 6'.5'Ic> N//j/yo::' C]r?c,//1c7&?7e "LJ/b7c1iC /7?)7tl.5'I:3Jci

Pig, 29 Zilele din oiclul o vulatoriu 111 care teste posibila feellnda\ill

44

Fig, 30 - Dezvoltarea placentei In

primele saptamtni de sarcina,

1, partea materna a pIacente I 2, partea fetal~; 3, cavltatca amntottca; 4, Invcllsur lle oulul ; 5, embrionul; 6, coree-

nul ombillcal; 7, sacul vltelin.

45

10 ori mai mare declt supraf'aj.a corporal a a unui adult). Catre sflr~itul sarcinii placenta are forma unui disc cu un diametru de 16-20 ern, 0 grosime de 1,3-5 ern ~i cintare~te 500-600 g.

76. Cor don u 10m b t l t 0 a 1 este alcatuit din vase de singe care due singele fetal la placenta (artere) §i aduc singele bogat in oxigen ~i substante nutritive la fat (vena) (fig. 31).

77. t n vel i ~ uri 1 e 0 u 1 u i (anexele, membranele). Punga amniatiea (punga apelor), fermata din doua straturi, Inconjura Iatul ca 0 manta

80. In stadiul de em b rio g e n e z i\ (saptarntna a 3-a - a 10-a) din trofoblast se dezvolta placenta ~i tnveli surile oului, iar din embrioblast' rnugurii viitoarelor organe. La sfir~itul Iunii a 2-a embrionul ia 0 forma umana, Pe capul, proportional foarte voluminos, apar schitati oohii, nasul, urechile. Pornind de la trunchi, ies la supralats Iormatiuni care se vor transforma in membrele superioare ~i inferioare.

Actiunsa unor factori nocivi in acest stadiu poate provoca avortul sau leziuni ale embrionului (mallormatii, embriopatii).

81. Per i 0 a d a f eta 1 apr e C 0 C e (sapt.amlna a 11-a - a 26-a) este stadiulln care l~i tncep activitatea diferitele organe §i se dezvolta sistemul muscular.

82. Per i 0 a d a f eta I a tar d i va Incepe cu saptamina a 27-a 91 dureaza ptna la nastere. Fatul l~i dezvolta in continuare formele exterioare. Dupa 29 saptamini dezvoltarea este in mare tncheiata, Depunerea de tesut muscular ~i grasos duce la cresterea in greutate; are loc maturarea diferitelor or~ane ~i sisteme. Dupa 34 saptamini fatuI are ~ansE' crescute de supravietult'e.

Valorile norrnale ale cresterlt in greutate ~i lunglme in Iunctle de vtrsts gestational a [dupa A, Doolandcr ~i R, Fen art}:

Virsta V.L. sau V.C. V.T. Greuuite

Fig. 31 - Placenta la termen ~i cor-donul ombiliea1.

!. parte. !etal~ 3 placcntel : 2_ membranele; 3, parte. materna; 4, cordonul ornbl llcal eu vase de stng c.

20 zile 1 luna

11/2 Juni 21uni 3luni " luni 5 luni 6 Iuni , luni 8luni 9 luni

1,5 mm

5 mm (Y.L.) 16 mm (Y.L.) 3 em (Y.C.) , em (Y,C,)

13 em (Y.C.) 18 em (y,C,) 22 ern (Y,C.) 26 em (Y,C.) 30 em (Y.C.) 34 em (Y,C.)

10 em 20 em 27 em 34 ern 39 em 43 em 50 em

150 h 400 is 1 000 g 16000 g 2200 g 3200 <.;

protectoare. Ea trnpiedica patrunderea germenilor in cavitatea uterina, practic sterila. Secreta un lichid (Jichidul amniotic) care permite fatului m}~cari in uter, il protejeaza Impotriva eventualelor traumatisme exercitate asupra abdomenului femeii gravide ~i asigura temperatura constanta.

78.Lichidul a m n l o t i c (in cantitate de SOO-1000mJ) este limpede in prirnele luni de sarcina; mai ttrziu este usor tulbure f)i contine eolule descuarnate ale pielii fiitului, vernix caseosa, fire de par (lanugo), clorura de sodiu, grasimi, urrne de proteine. Verm:x caseosa este un strat grasos care acopera pielea fragila a copilului ~i 0 protejeaza de macerare prin lichidul amniotic.

NOTA: Cifrele slnt aproximative. Legendli: Y, = vertex (cresterea capului) Y,C. = vertex-coccis

Y,T. = vertex-talon (caleli)

Y.L. = vertex-Iombar (curbura caudala a embrionilor tineri)

Factori care influenteaza negativ dezvo!tarea produsului de conceptie

Dezvoltarea produsului de conceptie Este impartita in mai multe stadii:

79. B 1 a s tog e n e z a cuprinde perioada de diviziuni succesive ale oului pina la diferentierea trofoblastului ili embrionului. Este incheiatii la is zile dupa fecundatie. Tulhurarile survenite in acest stadiu slnt urmate de avort spontan, adesea nesesizate de femeie, manifestindu-se de cele mai multo ori ca 0 menstruatie intirziata. Numai f'erneile care-si masoara sisternatio temperatura bazalil pot constata producerea avortului.

Numeroase infJuente nocive se pot rasfringe asupra ernbrionului sau fatului ducind la leziu~i morfologice (anomalii sau malforrnatii) sau boli intrauterine.

83. Efectul acestor noxe in prirnele 3 luni de sarcina este cunoscut sub denumirea de em b rio pat i i. Se cunosc in prezent date sigure privitoare la organele afectate in corelatie cu momentul (sau perioada) in care actioneazii diferite noxe (fig. 32).

Aparitia embriopatiilor poate fi generatil de pat.ru mari grupe de f'act.ori : - inf'ectiile vii-ale (rubeola, poliomielita, gripa, herpesul, hepatita, parotidita epidemics, rujeola, varicelaj ;

46

47

- noxe chimice (medicamente);

- raze Ie ~oentgen;

- tulburari hormonale Ia mama (diefunct.i a t.iroidiana, diabetul).

~xem'plul c1asic de embriopatie este constituit de sindromul Gregg sau embrlOp,:_tla rubeolicg. In discordar;ya cu benignitatea bolii la gravida, rubeola genereaza Ia ernbrion malformatii grave ce aff>cteaza diferite organe, in

Sarci na normal a

Orice Iem«ie trebuie sii fie convinsa eil sarcina (starea de la Iecundatis piMl la nast.erc] eKtp un Ienorncn Iiziologic. La marea majoritate a femeilor, natura vegheazs ca sarcina sa se desfil90are 9i sa se savtrseasca fara incidente insii este absolut necesaril 0 supravcghere regulatii 9i atenta, materializatii prin c xarnene clinice, de Iaborat.or si print.r-o asisterrt.a competent.a in momentuJ venirii pe lurne a copilului. Mcrlicul, moasa, sora de ocrotire, familia, tovarii~ii de munca sint datori, in acelasi t.imp, sa creeze 0 atmosfera favorabila, care sa imprime mamei calm 9i optimism.

In statul nostru, grija pentru ocrotirea mamei \}i copilului este legiferata.

Ocrotirea mamei si copilului este 0 problema de stat in noastrii.

84. Fe top a t i i. Dupa 3luni de viat a intrauterina, organogeneza fiind tncheiata m~Jformayiile devin mai rare. Factorii nocivi' care pot actiona asupra f'atului uman sint:

. -:- inf'ectii (sifilisul congenital, toxoplasmoza,

Iiste rioza, boaJa incluziilor citomegalice tubercu-

loza si malaria)' '

, ,

- incompatibilitatea Rh sau de grup sanguin ;

- intoxica\ii (oxid de carbon, alccol) ;

- "bridele amniotice" - sint bride aparut.e

pe inve lisur-ile fetale in urma unor procese inflamatorii ~i care pot determina stranguliiri sau amput.atii la nivelul extremitatilor fatului;

--:-. aspiratia d.e lichid amniotic infectat (pneumODU de aspiratie).

85. }; due a t j a san ita r a. In cadrul dispcnsarelor medicale, se organizeaza cursuri pentru viitoarele marne eu scopul de a le oferi notiunils necesare despre anatomia, Iiziologia organe lor de reproclucere, despre evolutia normals si compJicatiile sarcinii. Initierea mcdicala en notiuni ~tiintifice inHitura abt gresclile de aparare a saniitatii marne i in dcvenire, cit ~i a copilului care este asteptat ; In acelasi timp se inJi1tura t.eama in fata necunoscutului. Cci obisnuiti cu cit.itul sint datori sa urrnarcasca tot ce se scrie despre sanatate, ectuca\,ie, f'amilie In general, pcrnru a se pregati pentru nona situatie in cafe se VOl' afla In curind.

In timpul sarcinii organismul matern este supus la numeroase modificari cu scopul de a crea corulitii opt.ime pcnt.ru noua fiin\il in devenire. Nu rareori ele reprezint.a o suprasolicitare important.a pe ntru gravida.

86. 0 primil pericacla - p1na la 16 si'iptamini - este per i 0 a dad e ins tal are a sa rei n i i, in care gravida are greturi sau varsaturi (ce su r vin de obicei dirnine ata), repulsie faya de anumite alimente sau dorin\1'l ("porta") irnpericasa pentru altele. Uncle gravide au tulburari circulatorii sau modif icnri psihice.

87. t n per i 0 It dad c e chi lib r u (de hine)-de la 17 la 28 saptamini - tulburiirile dirninueaz a 1}ilsau dispar; gravida estc echilibrata psihic.

88. S t It diu Ide sol i cit It r e, incepfnd cu sap tamtna a 29-a pin a Ia nastere, se caracterizeazn prin dirninuarea capacitii1,ii la efort fizic. Prin cresterea dimensiunilor fiitului, organele vecine pot fi comprimate (vezica ur inarji, intestinul gros), iar coloana vertebrala este mult solicitata.

6 t:f

_.PC"/'/'?a'Q"o> c4> ~&,Vt?#a/"tP //7 .p~~m/;"'/ /

Fig. 32 - Prezentarea schematics a perioadei in care se produc dif'erite anomalii sau mal.

Iorrnatii (dupa K. Dietz).

fun~~ie de. I?o~entul ci?d s-~ prod us infectia rubeolica (cataract.a, maJformatii ale immn sau creierului, surditate, malforrnatii dentare) (fig. 33).

• \Aroeril~ slnt~!llp1lrtite In ceea ce priveste procentul efecteJor malformative ale rubeoJei (mire ~5 Yo ~l 10070)' in prezent se a~m~llls~reaz~ gravideJor boJnave ser antirubeolic care

se distribute pnn I nspzctiile sanitate de stat.

Fig. 33 - Embriopatia rube-

olica.

l. lezlunt cerebrate: 2. surditate; 3. lez tunt oculare , 4. a norna ltt dentare , 5. malrorma ut cardiace.

48

Modifid.rile ce au loc in organismul rnater n

89. II 0 r m 0 n i i: a) Gonadotropina eorlonica - este produsa de celulele trofoblastului la putin timp dupii nidat.ie , Holul sau este stimuJarea corpului galben pent.ru me nt.inerea secretici de progcst.cron, care Ia rindul lui asigura m~ntinerea sarcinii. Gonadotropina corionica poat.e fi pusti in evidenta in urrna gravidei dupa 36-38 z ilo dr; la ultima menstruatic, rezultind un test imunologic sigur de diagnostic al sarcinii (testul gravimun).

b) I'rogcstcronul (\~te secret.at initial de cOl']1l11 galben ovarian, apoi de catre placenta. Prczcnta sa estc indi'pellsabilii pcnt.ru evolutia normals a

49

.t - Mama 9i copi1ul

sarcinii. Printre altele, blocheazii oontractiile uterine ~i asigura ca Iunctia placentara Sa fie optima.

. c) Estrogenii sint produsi in prima parte a sarcinii tot de corpul galben, la~ dupa 6-7 sapt.arntni - de placenta. Rolul lor principal este acela de a astgura cresterea adccvata a uterului, a sinilor, dar !Ii a Iatului.

Placenta ~i Iatul constituie asa-numit.a uniiate [ctoplacenuirii; cu rol reglator in productia de estrogeni. Dozarca hormonilor estrogeni in urina gravidei constituie un criteriu de apreciere a f'unctiei plaeentei !Ii a dezvoltarii feiale. Scaderea bruscii a cst.rogenilor urinari reprezint.a un indiciu di aceasta unitate este pert.urbat.a.

d) Hormonul luetogen placentar uman (HPL) inf'luenteaza cresterea fatului. Apare in serul sanguin al gravidei dupa 5 saptamlni de la ultima menstruatie f}i creste paralel cu cresterea dimensiunilor pJacentei. Valeri mici sau care l?rezinta 0 scadere brusca au scmnif'ieatia unui rise pentru copil (disIunctie pl ace nt.ar a}.

e) Oxitocina este produsa in glanda hipof'iza si stimuleaza contractia muschiului uterin in timpul sarcinii 9i nasterii. Productia precoce a acestui hormon poate declansa 0 nastere prernatura. Dupa nastere, rolul acestui hormon este de a st.irnula productia de lapte si goIirea sinilor.

90. Ute r u I crest.e prin inmultirea si aJungirea fibrelor musculare a vase~or de singe \,i t~sutului conjunctiv. De la greutatea de 50 g (uterui negravid) ajunge la circa 1 000 g la sfirsitul sarcinii. Pe linga adapost.irea prod,!.sului de conceptic, uterului ii re vine rolul de a expulza fatuI prin contractii musculare puternice in momentul nasterii.

91. La nivelul vag i 11 U 1 u i se produce de asernenea 0 crest.ere a numsrului de fibre musculare ~i 0 infiltrare cu lichid care asigurii. di'Jatarea core.spun;-atoare a. canalului vaginal in mornent.nl expulsiei (nasterii) ccpiJUlUl. Prin tnmultirea vaselor de singe, mucoasa vaginala 9i colul uterin capata 0 culoare violacee. Dupa primele sapt.amini de sarcina apare 0 scurgcre vaginal a alb-galbuie care persista (spre mare a neplacere a gravidei) pina in momentul nasterii. Aceasta scurgere e expresia unei congestii a organelor genitale sub influente horrnonale.

92. S i 11 i i cresc in volum determinind 0 senzatie de tensiune si usoare

dureri. " ,

93. Pie I e a ~ i t e s U t U 1 a dip 0 s. a) Modificarile de plgmentare (culoarc) a pielii sint variate. Se observa pigmentarea bruna a. areoJeJor mamare , a organelor genitale externe, a regiunii perianale ~i uneori a cicatricelor postoperatoril.

La 50% din gravide apar pete pigmentare pe frunte 9i nas ("cIoasma").

La Ierneile cu tcnul dcschis aceste pete apar mai des decit la cele brunete. Expunerca la ware Je aocentueaza. Acest efect, cosmetic dezagreabil, dispare dupa nastere.

b) Vergeturile sint striatii roz-violacee care apar in ultimele luni de sarcina, datorits int.inderii r;;i lezarii Iibrelor elastice de sub piele, legate de factori const.itutionali iii hormonali. Ele pot fi localizate in regiunea abdornenului , pe. ~oapse, sini sau l'egiunea fesiera. Dupa na9tere coloratia lor dispare, dar mOdlflGarea pielii pCl'sista (striuri albe-sidefii).

94. G r () uta tea cor p 0 r a I it. tn cursul unei sarcini normale cre9- terca in greutat.e este de 10-12 kg; e determinata de 0 componenta retala

si una materna (fig. 34). Cantitatea totala de lichid corporal crest.e, in con;litii normals, cu 7 litri. Acumula,l'ea viz.ibila de lic~ide it; exc~s (edemele )

reprezinta un fenomen anorrnal 91 t.rebuie semnalata medicului. .

95.1 n i m a ~i oircul.apa s.ing(l.~ui stnt ~upu~eunUl efort suplimentar considerabil, carma. ?l'g,~Jllsm~1 11 fa~e .fa\a. pr~~ adap:a:r:e~ trept.ata a puterii de cont.ractie a mimn (cu !Jeea!'~.batale a 1Illmu.este trl:nls.~ in vase 0 cantitate mai mare de singe). In cond1iJ1 norrnale valorile tensiunn

tf't??t!'/,ye /??6"/6'/"/7t? /{;,1// /4 /e.5't::/k/"/ .»npe "' '.

t/'/t?,r; ..1'//7/

/d% ,;7/07Ct?/7/c7 /C/?/,7 o"W//7/,bhd-

Fig. 34 _ Cresterea In greutate In tirnpul snrcinii.

art.erialc se modif'ioa nesemnificativ. Constatarea unei hipertensiuni arteriale

impune supraveghere medicala atenta. . v' .

96. FUll C t i a r e S P ira tor i e tr~bUle sa ~s~~urev ?coperJrea ne: voilor crescute de oxigen. Se constat a in tlJl1pul sarcinn marirea volurnului

respira\iilor. . . " v . I 1 f t di

[n ultimele luni de sarcina se ohserva Ire-event, mal a es a e or , . tspnee

(greutate Ja respiratie, gifiiaI5)., de.oaI'Pce. ut;r.ul ma:it. de v?lum impinge in

sus diafragmul si jeneazii amphtudmea l111~caflJor. plammulm. v

97. JU 0 d i fie a r i 1 e sa 11 g U i 11 e: .~antltatea. (vo!umul) totala de singe (normal 5 litri ) crc9te in .timpu.l sarcmn cu aproxl!Datlv 500-1 000 ~l. Aceasta 2,8 re alizcaza in special prmtr-un ~fect de diluare (~curr;ulare . e lichid) care este urmat de scaderea numarului ~e glob,:le sang~lIle (m special globulele rosii, eritrocite). Se ~tie ca in e~Jtroelte: s~ g~se9te pl~mentul hemoglobin-Ii (Fib) care asigura transportul oXlgenuhll (lJlclJspe~sabll pe~t~~ "respir&.tia" 1,esut,urilor) ~i al bioxidul~i de carbon (rezult.at din "arderl.le ce au loc in diferitele process metabohce). In mod mormal concentratJa Hb !n si~geJe femeii este do 14±2 g%. In cursul sarcinii se produce - la .10% din gl'avide _ scaderca valorilor Hb (anemic). Tratar_nent~1 cu m.edlCamente po baza de Iier, recornandat de medic in asemenea sltuatn, trebme respectat

en rigurozitate.. .. "... . v _

In cursul sarcinii se mai rernarca cresterea coagulablhtaln singelui, sea

derea tendintei la hemoragii. .' .. .,

98. F u il 0 t i are n a 1 rL este amplificat-s in t.impul ~a~?Jml. Ehmlll~rea unor cantitati mici de albumins 9i glucoza Ia sfirl?itul sarcmn este normala.

Supravegherea femeii gravide

In veneral absenta menstruatiei fa.ce sil se bilnuiasca ca in urma cu 2 sap-

b·· , • .' . 1 v Jte semne

tamini a o.yut loe fecundatia. Pui,in dupii aceasta se mst? ~az~ a. d f'

care intaresc aeeasta supozitie. ModifiC!"trile legate de sal'cma ~lIlt bl~e e.lnite dar variate 9i prezinta adesea un earacter special pentru flecare emele.

50

51

4*

Orice [emeie grarida este datoare sa se prezitue la examenul medical pentru confirmarea diagnosiicului §i pentru a [i luau: tn eridenta si urmiirita competent periodic pe toata durata celor 9 Zuni de sarcina. In cazul unei sarcini "cu rise" se vor lua masuri speciale (evident.a speciala).

99. S e m ned e sa rei n a. Pentru ea orice femeie sa fie inforrnata asupra semnelor care conlirma 0 sarcina vorn prezenta mai jos criteriile de diagnostic.

jul medicului sa dea sfaturile necesare ~i sa verifice daca sarcina evolueaza

normal. J d igura:

101. Consultapile pren.a .. ta,l,e a~ scopu e a as .

_ desfa~urarea sarcinii in condltll f1z101~~le~; v ..

_ desfa~urarea fara cornplicatii a nasteru ~1 lauzlel;

_ dezvoltarea unui rat sanatos. .

Prima conditie pentru atingerea aeestor. dezi?erate :st~ d,el?lstar~:rc1~~: ecce ~i luarea in evidenta a gravidei inca din primele saptamlm de

Dlagnostleul de sarcina

Semne nesigure - absenta mcnstruatiel

- varsaturi matinale

- modif'icari ale apetitului

- marirca de volum ;;i scaderea consisten-

tei uterului

- marirea de volum a abdornenului

- vergeturi

52

Tabelul 2.1.

Yo'/>s&"/O'/'/' m6'//..76'~ #?'c:'hc&"/'/' 6'4' S'//:>/:b/'

Cre;s/6'/'C'a' ~0~ ?,.,-./'/-?/;;,y (v/er(':'IC~'" ,.( c//;"//&/Ed7 "cr,7;"k/ ''''<'?7.?I'/<?0''

(ec"?c,Y'/'61'?e ./

EVlCt?;7,'l£>/'d'd' ,f'/rcc/,,//'//"'/' ,

'(!'/7?P/,/(?/l6"/'<P (E,,/'>CPA:iV'/t!''/

,I>/'/mi'$ m)'c6'/'/' /&/6"$

H6'/>/;'t?d' d'Pcbmi'/lc/c/' 4.5'c';///O'/'<"07 .6oi/oo/.&/' "6"/'''''''.9"e

.re/d'/i'

SJ,.,./cim/;?/' d> /07 0'///0,6' /??t!'/7s//'co;of

Semne sigure

- masurarea temperaturii bazale

- teste specifice de sarcina

- miscarile Ietale

- palparea unor parti ale fatului

- ascultarea batil.ilor inimii fetale

- evidentierea structul'ilor fetale prin

echografie

- inregistrarea actlvitatii cardiace fetale prin EGG.

Din tabel rezulta ca 0 parte din semnele incerte de sarcina pot fi sesizate de insa§i femeia gravida. 0 mentiune specials am vrea sa facem privitor la absent a menstruatiei care nu e truotdeauna semnificatioii peturu a sarcina. Ea poate fi deterrninata ~i de 0 tulburare hormonala, 0 boala debilitant.a sau de 0 trauma psihica puternic5.. Cind absenta menstruatiei este datorita altor cauze , ea poate fi declansata uneori cu preparate hormonale.

In sarcina incipienui, menstruaiia nu poate fi provocaui eu ajutorul unor medicamenie. Chiar din momentul nidatiei medicamentele nu pot declansa menstruatia.

Tentativele, de avert cu diferite droguri (chinina, preparate hormonale, extracte sau "ceaiuri" de plante etc.) sau manevre mecanice locale due foarte frecvent la aparitia malforrnatiilor la copil sau la zdruncinarea sanata~ii femeii (perforarea uterului, lezarea ficatului, rinichiului, sterilitate definitiva etc.).

In timpul sarcinii nu mai apare nici 0 menstruatie. Se stie ca rnenstruatia este expresia stngerarii periodice a unui uter negravid. Totusi in primele luni de sarcina pot surveni singerari foarte mici in jurul datelor probabile ale menstruatiei ("false menstruatii") fara sernnificatie patologica,

Ulterior orice singerare din timpul sarcinii trebuie considerata paiologicii.

De multe ori este primul semn pentru un avort iminent.

Masurarea temperaiurii bazale, efectuata corect., poate fi considerata 0 metoda fidela pentru constatarea sarcinii. Mentinerea temperaturii bazale ridicate mai mult de 16 zile este primul semn sigur al unei sarcini foarte rnici. Aceasta cunoastere timpurie este utila pentru gravida in vederea evitarii unor factori nooivi ce ar putea actiona asupra dezvolt.arii produsului de conceptie (medicamente, vaccinari antivirale, expunerea la raze Roentgen etc.). Figura 35 ilustreaza instalarea in timp a semnelor de sarcina.

100. E xis ten t a s arc i n i i t reb u i e 0 0 n s tat a tad e m e· d i c. La 6..;_8 saptamini de la disparitia menstruatiei, femeia este datoare sa mearga la medicul obstetrician, singurul in masura sa confirme existent a sarcinii. Acesta va face un examen amanuntit al intregului organism 9i indeosebi al organelor genitale. In continuare, controalele regulate VOl' oferi prile-

Fig. 3.5 _ Instalarea in timp a semnelor de sarcina,

. videi articipa: medicul de intreprindere (sau, in lipsa

t~ a~~~iJ:I Ff{ea dispeJsar terit~rial), obstetricianul, alti specialist! inte-

areCSea\I~I~oa~a iar in ultimele luni de sarcina - sora de ocrotlre. - d

¥ , ~ , • deui d 1 re masura e

Reu~ita acestei munci medicale colectJve epin e n mat

colaborarea con§tienta a gravIde), . v

. tar e ail u are a in e vi den t a reahzeaza cunoa~-

tere:~~.:td:r 1~\ot conte~tul ei social 91 biologic, favorabil sau defavorabl1

sarcinii. ., . d . uprinde Luarea in evidenta consta din intocmirea f1gel gravi f~l! clar~ eC sau tul'

I bi lozi . ale si fenomenele izio ogle -

pe linga datele person~ e_, 10 ogice, SOCI ,r 7 rezultatele examenelor

burarile legate de sa_rcma. Pde'fpa.r~urs se, cu~~fm%::e~: de laborator, masurile periodice, consulturile cu 1 errti specla ,',

luate 9i concluziile de etapa. 'II ' a VI-a'

Ritmul de vizite la sarcina normal? e~te :vlu~a\ I~t~e luna ~~_a-ar!~ sarcin~

bilunar in lunile a VII-a-a VIII-a ~l saptamma in una a c •

eu rise" se cre~te frecvent.a.

" . t tatea eorporala, ten-

La fiecare consultatie a gravidel se vor no a: grey c

siune a arteriala, e xamenul de urina, m{lrimea uterulUl.

'%~~~~::::: .. ::::~:::~::::::,:. :;7,~;:<:,!.~:;: ;<¢:%%,';

'>M· ... •·•••• •••••••• '.' ••••••••

/6

53

Fig. 36 - Pelvimetria externil se ef~ctueazil eu ajutorul unui COIn' pas special,

eolului uterin. Deschiderea intempestiva a colului impune anumite masuri terapeutice.

106. E x It men e del It b 0 r It tor. La luarea In evidenta a gravidei

iii In luna a VI-a se efectueaza R.B.\V. De asemcnea, in cursul sarcinii se practica examenul secre~iei vaginale (Papanicolau, examenul pentru Trichemonas caginahs etc.). In urma const.at.arilor de la examenul obiectiv medical 9i a relat.arilor femeii, mcdicul poate indica uncle examene suplimcntare de Iahorator : examenul urinii, hemograma, conirolul periodic al tensiunii arteriole, electrocardiagrama la femeile cu bonIa de inima, dctcrnll:narea grupului sanguin si a (actornlui Rh, tiirul aruicorpilor, ghecmia sail proba de ~neareare eu glucozii (in caz de suspiciune de diabct), examene biochimice (in cazul unor

boli de ficat sau de rinichi) etc.

Pentru prevenirea tetanosului (la mama !)i la copil), in luna a VI-a se

efectueaza oaccinareo (sau revaccinarea) aniiteuuiicii.

Examenul radiologic este folosit in prezent nurnai in cazuri speciale , de stricta necesitate 9i numai in trimestrul al III-lea de sarcina, pentru stabilirea dimensiunilor 9i eonfor'ma~,iei bazinului, pozit.ia fatului, diagnostieul de sar-

cina gernelsra.

107.0 serie de t n v e s t t g a t i t moderne vin asHizi in ajutorul

medicului pentru urmarirea evoluyiei sarcinii ~i diagnosticul intrauterin al unor anomalii sau suferinte Iet.ale.

a) Echogralia Ioloseste ultrasunetele (unde souore situate in af'ara limi-

tclor de percep~ie ale urechii ornului) care sint reflectate diferen1iiat. de diferitele structuri anatornice; acest.e stl'ueturi i}i miscarile lor devin vizibile pe

un ecran.

Investigatia cst.e foarte Iidel a ~i total nedaunatoare aUt pentru mama,

cit 9i pentru copil. Posibilitati1e multiple de diagnostic prin aceasta metoda (aplicabils din saptamlna a 8-a ~ a 9-a de sarcina) pot fi enumerate astf'el : rit.mul de crel}tere al uterului 9i fiitului; evidentierea miscarilor fetale 9i a activit.atii inirnii fatuhli; poz itia Iat.ului ; sarcina gemelarii (multi pla) dupa 12 saptamini de gestatie ; infirmarea unor mallormatii grosolane; localizarea placentei; apreeierea dimensiunilor hazinului gl'3.videi; stabilirea cantitatii

lichidului amniotic.

b) Amnioseopia apreciaza cantitatea §i culoarea Iichidului amniotic.

Ea se practica, daca este necesara, spre sftrsitul sarcinii, cind colul uterin este

103. ~ n tee e d e.D t e.1 e g r a v ide i. Orice femeie Insil.rcinatil. este

dat~B:r~ sa spuna rnedicului toate datele In legatura cu sanatatea s .

familiei sale: a ~l a

. a) In legiU~~~ cu familia: tuberculoza, diabet, sarcini gemelare avo 1'-

turi repetate, sifilis, rnalformatii ; ,

b) aDteee~ent~ per~?nal~: avorturi spontane sau provocate, rniiloace abort:ve folosite, ll::fectn urma:e sa~ !Senitale, cum s-au desfasurat sa;cinile ~nt~:lOare, trau~a~lSII_1e ale. bazlIl~IUl, m~erv~~W ehirurgicale, boli de inima, e icat sau. ~e ~lIlIChI, boli ~lerglCe, boh psihice, intoleranta Ia unele medicame.n~.e, utilizar ~a ,:nor toxice : tutun, narcot.ice, amanunte in legatura cu oonditiile de 10CUlt 91 de munca.

~04. E. x a ~ e nul m e die a 1. Medicul va efectua miisuriuorile bazinului (pel:'lmetrIa), .pen.tru a putea sa stabileasca, in caz ca acestea sint necorespunzatoare, atitudinea ce urmeaza sa fie adoptata la nastere Pelvimetria externa stabileste diametrele externe ale hazinului osos (fig. 36).

Pelvirnetria interna .s~ pra?tiea prin tuseu vaginal, stabilind diametrul anteroposteri or superlO: ~.l mfel'l?r ~l micului bazin. Se noteaza eventuale anomalii osoase sau ale partllor moi din aceasta regiune.

f p'e inasverr;enea, medicul va controls [unciiile generale ale organismului

. ernen sarcmate. Dezvoltarea fatului necesita un mare aport de ener ie ~ar 0bfan;!~ de. I'erodu~ere ~i intr.eg organi~mul femeii trebuie sa se adapt~z~

a o. lfa t,ll nor ste" orba, deci, de 0 hiperfunetie a organismului supus u:r:Ul e or sup ~mentar,. la .care pot face fa~a numai niste organe sanatoase pl~. acesie motive este indicat printre altele, ca prima sarcina sa fie purtat~ df! .~nere ,e, avlnd in ved:r~ c~ un organism tinar poate suporta, far a preju-

.lCU l~nt7- :l, tansformarI dmtre cele mai importante. Orice sarcina ulten.oa: Imp rca, de asemenea, mari solicitari si, pe buna dreptate s-a s s ea flecare1 copil p~ne la contributie 9i utilizeaza in parte cele :nai b~~e resurse a e mamei sale.

w 105. ~ x a ill en? ~ g e nit a 1 trebuie efectuat la orice gravida. de cat~~ med:_cul obstetrician. Nu existu nici 0 metoda de investigatie care sa sup lIle~sea examcnul local. Prin el medicul poate descoperi anornalii ale uterului, trornpelor, ovarelor sau ale hazinului. De asemenea constat.a stares

55

54

situatii de rise (mai putin de 20 misoari in 12 ore). La mai putin ~e 5 miscari sau la Incetarea lor totala gravida va merge de urgenta la medic,

111. Mar ire a de vol u m 8 a b d 0 men u 1 u, i devine. vi~ibila de regula dupa 3 luni §i este in strinsa dep~ndenta ~e tipul C?nstltu~lOnal al gravidei, de cantitatea de lichid, de pozitia fatulUl in uter ~l de numarul

sarcinilor anterioare, , ,

La prirnipare abdomenul este adesea "ascu~it", la multipara tmde sa

attrne in jos, , '

Circurnferinta abdomenului la termen (40 saptamlm) este de Circa 190- 105 cm. Cifrele absolute sint mal putin importante dec1t c:-e~terea continua la masurator! repetate (se vor face intotdeauna Ia aceleasi repere).

112. Dim ens i u nil e ute r u 1 u i. Cind sarcina este destul de avanaat.a virsta fatului se poate stabili cu apro-

ximatie dupa inalyimea fund_u~ui uterului: .

- atinge reglUnea ombilicala In cursul celei de a 24-a saptamini de sarcina:

- ajunge la margine a inferioara a arcului costal in saptamtna a 36-a;

- in a 40-a saptamina se gase~te la egala distan~a intre ombilic ~i extremitatea inferioara a sternului.

Asadar cu ~ saptamini i~air:t~ de nastere uterul atinge mvelul eel mal ridicat, In lun~ a 9-a fiitul coboara ~i abdornenul pare ceva mal mic (fig. 38).

113. Cob 0 r ir e a a b d 0 ill e nul u i .

Cind capul fatului coboara in mic_ul hazin, se remarca 0 micsorare a abdornenului, prm cohorirea fundului uterin. La prima sarcina acest fe-

nomen se prod,-:c~ cu trei sapt.amln! inain~e de, " ,

nastere ; la sarcinile urmiitoare are loc ahia ~a Fzg, 38 - ~lmenslUml~ ~te-

inceputul nasterii ~i este, ~rceput, ca 0 se~zatl~ rului tn tirnpul sarcinu.

usor dureroasa. De obicei, gravida sesrzeaza

acest lucru prin faptul ca respirii ma,i usor 9i v abdo~enul ;uu ~ai este aUt de .sus situat". In plus apare 0 senzatie de apasare ill bazin, iar mersul este mai greu, De asemenea, femeia urineaza mai des.

114. Se p o a t e aprecia dinain,t,o d a c a na,~tore~ v~ f i u ~ 0 a I' it sa u g rea ~ Medicul obstetrician poate stabili ,numal d~ca bazinul este de dimensiuni normale, daca .exista vreo anornalie a cailor'

genitale 9i dacii fatuI are 0 "prezentatie" buna, .,

Nu se poate preciza dinainte daca mamt?-, va ave a cont:-actll bune sau necorespunzatoare. Cu ajutorul unor contractu bune, putermce.' na9ter:~ se va desfasura normal. Chiar 9i un fat mare poate strabate un bazin de marl me mijlocie.. fara a suferi 9i fara a produce leziuni mamei.

Rolul sorei de ocrotire In perioada prenatala

115. Pro g ram a r 0 a viz ito lor. Din luna a YII-a, Ilnga n;ed,icul obstetrician, medicul de circumscriptie 9i moasa, in asistenta g,ravlde,l, s~ alatura sora de ocrotire , care este obligata sa efectueze eel putl_n 0 vl~ta lunara, pina la nasterea copilului. Daca se ivesc probleme medico-sociale

deja usor intredeschis, permitlnd introducerea, pe cale va~in9Ja, a amn~oscopului (0 tija metalica prevazuta la capat cu 0 Bursa de Iumma) p!na la m:el~l membranei amniotice (punga apelor) (fig. 37). In mod norf!1alllChl~ul a~:llotlC este limpede, incolor. In cazul unor sufennte fetale .( oxigenare Jnsuh~lent~, irnunizare anti-Rh), lichidul capata 0 culoare galbuie sa.u hrun-verzuie. LIchidul poate fi in cantitate mai mica (oligoamnios) sau mal mare declt normal (hidramnios ).

(I) Cardlotoeogratta este aplicarea la ~at a metodei d~, inregi~trare ,a activita~ii electrice a inimii (ECG), concomltent cu contractiile uteru~e. Din aceasta inregistrare simultana este posihila constatarea precoce a unei eventuale suferinte fetale in cursul travaliului 9i interventia medicala Inainte de a se produce leziuni ale fil.tului. Aplicarea acestei metode ,es~e indicate in sarcinile "cu rise", cunoscute din urrnarirea atenta a gravidei.

Durata sarcini i

108. D u rat a s arc i n i i este de 280 zile sau de 40 de sapt.arnlni.

Aceasta reprezinta aproximativ 9 luni calendaristice sau 10 luni lunare de 28 zile. Variatii de cite va zile in plus sau minus slnt normale (280±10 zile).

In general, nu se ounoaste momentul exact al fecundatiei. In aceste conditii, in loc sa se calculeze vlrsta conceptionala, adica timpul scurs tntre conceptie 9i nastere, se calculeazd virsta gesuuionald (dupd timpul scurs, tn zile sau siiptiimini, de la prima zi a ultimei menstrtuuii },

Se meruioneazii ca repere:

- 28 de saptamtni corespurui unei sarcini de 6 Zuni;

- 32 de siiptiimini corespund unei sarcini de 7 Zuni;

- 34 de saptamtni coresputul unei sarcini de 7 Zuni si jumiuate;

- 36 de siiptiimini corespund uneisarcini de 8 Zuni,

Se socoteste nastere pretermen nasterea care survine irure 28 si 37 de saptiimini !ji nastere posttermen aceea care survine dupd 42 siipiiunini de gestaiie, 109. C a l e u l are a d a t 0 i pro b a b i 1 e a n a ~ tor i i se va face deci, eel mai frecvent pornind de la prima zi a ultimei menstruatii :

Termenul probabil = prima zi a ultimei menstruatii + 10 zile - 3 luni calendaristice. Exemplu: (15 mai 1982 + 10 zile = 25 mai - 3 luni = 25 februarie, 1983).

Se are in vedere ca lunile calendaristice nu sint toate egale 9i ca exist.a variatii de citeva zile in ciclul menstrual.

In cazul in care, prin mil.surarea temperaturii bazale a fost surprins momentul ovulatiei :

Data probabila a nasterii = ziua ovulatiai + 267 zile

110. l\U ~ c it rile f eta I e reprezinta , un factor In plus pentru confirmarea sau corectarea termenului nasterii. La primipare- prime le mi9cari ale fatului sint percepute la 20-22 saptamtni ; multiparele- le percep ceva mai devreme - la 18 saptarnlni. Initial ele pot fi confundate cu miscaril« anselor intestinale.

Fiecare copil i~i are ritmul sau propriu de miscare. In intervalul de Ia 29 la 38 saptamtni stnt foarte vii, apoi diminueaza. Notarea zilnica de ciitre gravida a miscarilor fetale poate contribui la recunoasterea precoce a unor

1 femei care nasc prima oara prirnipare.

2 femei care au mai nascu t eel putin 0 data,

56

57

deosebite vizitele pot fi mai numeroase. In caz de. nasteri premature, sora de ocrotire este obligatii sii viziteze (1-3 ori) familia liiuzei, pentru a organiza pregl\tiril~ pentru prirnirca in conditii corespunzatoare a lauzei ~i a nou-niiscutul ui.

In timpul cind mama este in maternitate, sora de ocrotire se intereseuzii la spital de Iclul Gum a decurs nasterca, de stare a de sanatate a marnei ~i a copilului ei, in acelasi timp, asigura legatura cu familia.

In cazul in care in familie au apsrut boli inrecto-oont.agioase care ar pune In pericol vista copilului (gl'ipa, dizenterie, tuse convulsive, tuberculozii evolutiva etc.), est.e anuntata maternitatea §i se amlna externarca copilului 9i a mamei.

Urrnarirea !Ii tndrurnarea ef'icienta a gravidelor, folosirea - conform prevederilor legale a concediului prenatal (cu 52 de z ile inainte de nastere) ~i internarea Itt t.imp in maternit.ate sint factori care au 0 influent a covtrsitoare asupra morbiditatii 9i mortalitatii infantile in general ili asupra prof'ilaxiei premnturitatii In special.

116. Con l.i nut u 1 act i vi tal i i SOl' e i de 0 C rot ire in tim p u I sa rei n i i, Scopul activitatii sorei de ocrotire este de a feri pe viitoarea' mama ~i pe copil de primejdiile la care sint expusi printr-un mod de viata necorespunzator ~i printr-o alirnentatie gre~ita. Nurneroase imbolniiviri pot fi evit.ate (sau electele lor diminuate) daca se iau Ia timp unele masuri preventive. Sora de ocrotire trebuie sa indice metodele cele mai bune intr-un limbaj accesibil, in Iunctie de studiile mamei, de stares economico-sociala a familiei ~i de ccnditiile particulars ale fiecarui cuplu.

Sora de ocrotire ale datoria s5. cunoasca ~i sa completeze educatia sanitara a viitoarei marne, Inca de la prima convorbire , avtnd grijil sa menajeze toate sensibilitatile marnei, va cauta sa-i cunoasca particularitatile de ordin material ~i social:

- venitul lunar;

- conditiile de locuit, specificul locului de munca ;

- daca este casatorita legitim;

dacs viata Iamiliala se desf'asoara armonios;

- gradul de instruire al marnei !Ii profilul ei psiho-social ;

- daca mama I)i tata doresc copilul (element esential de cunoscut pentru

organizarea protectiei viitorului copil).

Acolo unde aceast.a ancheta evidentiaza conditii nefavorabiJe, sora de ocrotire va incerca - daca este posibil :_ sa le rezolve eel putin in parte. La nevoie va anunta serviciul de prevederi sociale, care va da marnei indrumarile necesare pentru obtinerea sprijinului legal (marne parasite, mame care Iac parte din Iamilii ce Ie reneaga etc.) sau in vederea ocrotirii copilului (Ia leagan, infiere etc.).

Daca, in cadrul profesiunii, eondi1,iile de lucru, prin specificul munci), pot influenl,a negativ San[ltatea graviclei sau evolutia sarcinii (statuI prelungit In picioare, mediu toxic, munca de noapte, eforturi fizice exagerate, microtraumatisme), se va lua legatura eu institulia, pentru schimbarea locului de munca. Femeile care lucreaza in intl'cprinderi industriale in care exista emanatii toxice (fabrici de subst.antc insecto-fungicide, fabrici de cauciuc, tipografii, fabrici de coloranti, uncle sectii ale fabricilor de lncaltamintc SHU de textile), in lahoratoare cu manipulare de sub stante toxice, in sectiile de boli infect-ioase ale spit.alelor, femeile conducatori aut.o sau conducateri de t.ramvaie etc. VOl' trebui schimhate din aceste munci, care influenteaza nefavorabil dezvoltarea fi'it.ului .. Sportivele pot continua exerci\,iile fizice obif)nuite,

interzicindu-se activitatea de oompet.itie, pre cum ~i toate sporturile care eel' eforturi deosebite: inotul, alpinismul, alergarile, schiul, patinajul, sariturils. In ultimele Zuni de sarcina se interzic plaja $i biiile in mare sau la stranduri. In schimb, in afara de oazurile in care gravida prezinta pierderi de singe sau contractii uterine, plimbarile pe jos ~i exercitiile usoare de gimnastica se continua zilnic pina la nastere ,

Sora de ocrotire instruieste parintii cu prlvlre la ingrijirea ~i cresterea copilului. Se face planul de procurare a trusoului copilului ~i a mobi~ieruJui necesar. Multe Iamilii, din superstitie, refuz.a sa tnceapa procura.re~ oblec~elo: necesare inainte de nastere ; sora de ocrotire va tncerca tOtU~1 sa convmga gravida sa confectioneze singura 0 parte din obiectele de lenjerie (recoman?ahil, de culoare alba). Procurarea rnobilierului poate Ii, eventual, inceputa in t.irnpul cit gravida este la maternitate ~i completata cind copilul a fost adus in familie,

Incepind din luna a IX-a, cind, teoretic, nasterea poate surveni oricind, gravida va fi invavata sa-~i pregateasca din timp 0 sacosa cu o?iec~e nece~a~ pe timpul internarii : prosoape curate, sapun de toaleta, pasta 91 pene de dinti, pieptene ~i perie pentru par, batiste, 0 cana, 0 lingmita, zf:hiir, ~v~ntual cite va lamti, iar pentru cele care au de prinderea, citeva cart] de cit.it.

Igiena sarcinii

117. Dezbaterea ,problemelor de i g l e n a a s a r o i n l I se face in cadrul consultatiilor prenatale 9i cu ocazia vizit.elor la domiciliu ale moasei ~i sorei de ocrotire.

Convorbirile VOl' fi purtate asupra urrnat.oarelor problerne : modul general de comport.are, alimentatia, combaterea oonstipatiei, cura1;-enia \\i ingrijirea corpului, lmbracamintea, viata sexuala, igiena psihica etc.

118. Ali men tal i a. Inainte de a se naste, copilul depinde exclusiv de alimentatia mamei, asa ca regimuJ alimental' al gravidei joaca un 1'01 Ioarte important. Deoarece organismul mamei asigura cu prioritate nutritia fatului, o mama care se subalimenteaza va lmpiedica dezvoltarea fatului; in acelasi timp ea va slabi, se va anemia ~i va deveni inapt.a sa Iaca fata s?Jicit.arilor legate de actul nasterii, de alaptare §i de ingrijirea copilului. Un reg:m allI,nentar sarac prirnejduieste ambeJe vieti, De aceea se indica 0 alirnent.atie variata, bogata, usor de asimilat, Regimul alimentar al gravidei nu diferji in gener~l de eel dinaintea sarcinii, ci va fi dear usor imbogatit. Se rccomanda 0 allmentatie echilibrata, care sa contina to ate principiile alimentare: protein:, glucide ~i grasimi, vitamine ~i saruri minerale. Se contrain~1icii exces~le _ahmentare, care due la cresterea exagerata in greutate. Ferneile cu tendmta la obezitate VOl' fi sfiltuite ca in cursul graviditiitii sa reduca consumul de grasimi, dulciuri, fainoase. In timpul sarcinii, femeia cre~te in greutate cu aproxi mati v 10 kg, adica in medie 1 kg pe luna sau 250 g pe sapt~mina. U~ adaos mai mare in greutate supune organismul la un efort suphmentar ~l stlnjene~te insu~i actul naIJterii. In plus, dupa nailtere, revenirea lao greutatea initiala se face foarte greu. Componentele l'aviei alimentare VOl' fI:

a) Proteinele. In timp ce calciul 9i fosforul formeaza cadl'ul de s~stinere (scheletul) pentru organismul fatului, proteinele furnizeaza. matel'lal~l de constructie pentru iesuturile f/i organele sale. Ravia no~'malade p.ro~eJlle la femeia insarcinatil se J'idica la n g pe zi (cn 50% mal mult declt .Ill ~o~ obi§nuit). tn acela~i timp este util sa se tina seama ~i de valoarea blOloglca

58

59

a suhstantelor proteice: proteinele de origine animals avind 0 valoare biologics mai ridicat.a, mai rnult de jumatate din nevoile de proteine ar trebui sa fie acoperite de proteinele de origine animala, Ratia normals de proteine nu trebuie depa~ita Insa de femeia tnsarcinata, deoarece apare prirnejdia incarcarii organismului cu produsele lor de degradare (de exemplu: uree, acid uric etc.).

Proteinele de origine animalii se gasesc In: carne, oua, lapte, brinza ~i peste. Necesarul zilnic se asigura prin consumul a 125-150 g carne, un ou ~i 500 ml lapte sau produse lactate (iaurt., brinz.a proaspata de vaca etc.). Se VOl' evita brlnzeturile grase sau ssrate (t.elerneaua de oi, brlnza de burduf etc.). Se va prefers carnea slaba (gaina, pui, curcan, vita, vitel, oaie, pore), evittndu-se carnea grasa IIi preparatele condimentate de carne. Carnea ili ouale slnt sursele cele mai bogate In proteine i)i sint practic egale ca valoare. Ouale sint de asemenea bogate in fier \1i vitamine. In cazul ca gravida nu prezint.a alergie la oua, va minca un ou pe zi. In zilele in care nu consuma carne, se va mari cantitatea de lapte \1i produse lactate.

Proteinele de origine oegetalii, Delli cu valoare biologicii inf'erioara, nu trebuie sa se subaprecieze utilitatea proteinelor de origine vegetala in alimentatia femeii gravide. In natura, proteinele vegetale se tntilnesc In asociere cu vitamineJe ili substantele minerale, care slnt de import.ants deosebita pentru organismul femeii msarcinate. Din acest motiv, piine a integrala Ili produsele de cere ale complete slnt preferabile produselor din cere ale cernute foarte fin. De asemenea cartofii \1i lcgumele (fasolea, mazarea) aduc organismului proteine, vitamine ili saruri minerale in proportii zise "biologice".

Daca nu se acopera neccsarul de proteine in timpul sarcinii, femeia se va sirnti obosita, iar deficitul marcat de proteins poate duce la anemie, leziuni hepatice §i edeme.

b. Grasimile. La femeia insarcinata, Iunctiils hepatiee sint mult solicitate, iar 0 suprarncarcare a lor poate provoca tulburiiri. La femeia neinsarcinata, ravia normalii de grasirni este de 57 g pe zi ; aceastii ratie nu trebuie depailita In perioada de graviditate. In plus, se va veghea ca nevoile de lipide sa fie acoperite cu grasirni de valoare biologica mare (unt, ulei de rnasllne, floarea soarelui, de porumb, de soia, alte uleiuri vegetale). Se VOl' evita mincarur'ile prea grase, untura, slanina.

c. Hldrooarbonatele (glucidele). In acest grup intra: piinea, cartofii, toate cerealele ~i dulciurile. Nevoile suplirnentare de calorii ale gravidei se acoperii prin hidrati de carbon, care solicit.a eel mai putin metabolismuJ. Nevoile de hidrocarbonate se apreciazii la 390 g/zi. Se indica sa nu se Ioloseasca glucide rafinate (zaharul, Iaina alba de patiserie), ci sa se prefere hidrocarbonatele care contin vita mine :ji saruri minerale (fructe 9i zarzavaturi proaspete ).

d. Vitamincle. In timpul sarcinii cerinyele de vitamine cpesc. Un regim variat, care c1.1prinde din abundenya zarzavaturi 9i fruete proaspete, acopera in general nevoile de vitamine, chiar la femeia gravida. Trebuie vegheat ca: - prin tehnicile culinal'e sa n1.1 se distruga unele vitamine (de pilda, vi-

tamina C);

- sa se foloseasca grasimi care contin vita mine (untul);

- activitatea intestinalii sa fie normala.

In timpul iernii, ali mente Ie contin mai putine vitamine a9a in cit este necesar ca medieul sa prescrie preparate industriale de vitamine: fie prod use cu multivitamine, fie vitamine izolate.

Vitamina A. Lipsa ei predispune organismul gravidei la avort spontan scaderea vederii, leziuni oculare ~i ale pielii. Aceasta vitamina se gase~te i~

cantitayi suficiente in u.r:-tura de peste, fieat, ga~benu~ de ou, lapte, morcov, spanae, oeapa verde, rosn, salats, marar etc. Admmistrarea sub forma medicamentoasa se face numai la recomandarea medicului,

Vitaminele din grupul B slnt absolut necesare gravidei ~i fatului. Lipsa lor determina oboseal~, dureri. ~l~ ext~emit~vilor, disparitia poftei de mine,are, edeme. Ele ~e ana in cantltayl man i_? p.lmea neagra, in drojdia de bere, Iicat, carne a slaba de pore, carne a de vaca ~l de pasare , oua Iulgi de ovaz spanac etc. La nevoie se pot administra sub forma de preparate medicamen~ toase (Electovit, tablete de vitamins Bl, Complex B forte, fiole de B complex, Be etc.).

Vitamina C mareste rezistenta organismului la inf'ectii, favorizeaza absorbtia intestiI_lala, ~educe permeabilita.tea va8eula~a. Lipsa ei poate provoca oboseala, pierderi de singe, avorturi sau nasterr premature. Vitamina C se gaseste in toate fructele ~i zarzavaturile proaspete. Prin fierbere se distruge in mare parte. In timpul lunilor de iarna 9i de primavara, cind lipsese fructele ili zarzavaturile proaspete, este indicat consumul de Iamii 9i portocale, In lipsa lor, gravida va lua zilnic cite 2-3 tablete de vitamin a C2OO'

Vitamina D se gaseste in untura de peste si, in cantita1ii foarte mici, in u!1t!. fieat, ~iilbenu§ de oU'. P:in i!1fluen1a. razelor ultraviolete solare asupra pielii, organismul uman 1~1 sintetizeazs singur cantitatea neceaara de vitamina D, care are un rol important in metabolismul calciului, la mama ~i la fat. Administrarea de preparate de vitamin a D este neccsara, dar se va face strict sub supravegherea medicului, intrucit s-au descris accidente Ill. fat prin supradozarea vitaminei D la mama.

. fitamina E se gase~te in legume verzi, cereale, zarzavaturi, lapte. Con", tribuie Ill. buna dezvoltare §i pastrarea sarcinii, precum §i Ill. rnentinerea unci bune circulatii in vasele capilare. Administrarea sub forma medicamentcasa

se face numai la indicatia medieului obstetrician. .

e) Sarurile minerals ocupa un loc important in alimentatia gravidei.

Un regim alimentar adecvat trebuie sa continji 0 cantitate optima de substante minerale. Aportul exagerat de sare, mai ales in ultirnele luni de sarcina, favorizeaza aparitia edemelor. Din acest motiv, gravida va restringe consumul de sare. Pe de alta parte, in cazul unei alimentatii exagerat de s.a.raea in sare, continuata timp indelungat, pot sa apara 9i fenomene de lipsa de sare, care due Ill. pierderea de lichide, uneori chiar la varsaturi.

In ultimele 3 luni de sarcina, organismul are tendinta sa revina mai multa apa. De aceea se recomanda scaderea cantitatii de sare din alirnentatie. Da~a retentia de apa este mare 9i apar edeme ale gambelor - in cazurile mal grave 9i edeme ale peretelui abdominal, ale fetei 9i membrelor superioare -, 8e suprima oriee aport de sare, iar gravida trebuie sa mearga la co~~rol medical, pentru precizarea cauzei edemelor 9i pentru a primi indieayn de tratament.

Calciul ~i fosforul. Gravida are nevoie de cantitayi crescute de calciu, pentr~ ~ropriul metabolism, pentru elaborarea scheletului copilului ~i pentru e?ns~ltUlrea unoI' rezerve neeesare in perioada de alaptare. Neeesarul de ca1- CIU ~l. fosfor se acopera cel mai bine prin lapte ~i derivate lactate (iaurt, brinz:t,-:l'1), in care acestea se giisesc sub 0 forma u§or de asimilat. Necesarul zllmc este satisfacut printr-o cantitate de 500 mllapte in plus faya de normal. Daca, dintr-un motiv oarecare, gravida nu prime9te cantitayi suficiente de lapte sau brinza de vaca, se recomandii un preparat de calciu din comert (Cede.calcin, lactat de calciu, Clorocalcin sau gluconat de calciu - tablete sau hole). Pentru profilaxia cariilor dentare, unii autori recomanda, alaturi

60

61

de consumul de lapte, unele vitamins (C, DJ ~i preparate cu fluor (in cantitate de 1 mgtzi).

Fierul. Cantitatea de fie I' necesara femeii gravide este mult sporit.a in uJtimele luni de sarcina. FieruJ este necesar pentru sinteza hemoglobinei.

Tulburarile in metabolismul Iierului sau un aport scazut constituie de multe ori cauza anemiilor la gravida !Ii la fat. Fatul depune in ficatul san 0 mare cantitate de Iier, pe care 0 ia din singele rnarnei. De aceea, pe ling a Iierul luat din alimcnte (Iicat, carne, oua, cartofi, piersici, salat.a, fulgi de ovaz), se vor adrninistra - la recornandarea medicului - preparate de fier. Acest tratament este indicat indeosebi in cazul pierderilor de singe din cursul sarcinii (care due aproape totdeauna la anemia gravidei), la multipare iii la femeile cu anemie preexistent.a sarcinii.

f) Apa. Cantitatea de lichida consumats de gravida nu trebuie sa depaseasca ratia normala a Ierneii neinsaroinate. Daca in ultirnele luni de sarcina apar fenomene de inhibitie a \,esuturilor, sub forma de edeme, este necesar sa se reduca aportul de lichide la 600-1 000 mlrzi. Pentru gravidele sanatoase este sulicienta indicatia de a limita in ultimeJe luni ale sarcinii - aportul de lichide 9i de a nu d a curs libel' senzatiei de sete.

119. C e a i u 1 ~ i o a f e a u a se pot consuma cu moderatie. Dintre biiuturile alcoolice, vinul de buua cali tate ~i berea pot fi consumate in cantitati mici. Se va evit.a vinul 1'09U, din cauza efectului sau constipant.

120. F u III at u 1 trebuie e xclus complet in cursul sarcinii §i lauziei,in int.eresul copilului. Frecventa nast.erilor premature este net crescuta la rnarile Iurnatoare. Daea fumatul IlU se poate opri complet, se va reduce la minimum numsrul de tigari fumate zilnic.

121. Ce' a I i III e Il t e Sill t c 0 n t r a i n d i 0 a t e1 Se vor evita alimentele bogate in grasimi, zahar :;;i amidon ca: slanina , maioneza, carne a grasa, cartofii prajiti, e xcesul de macaroane sau orez j Jasolea, mazarea uscata j prajiturile, tnghetata ; zaharul candel ; floricelele, nucile, alunele, Nu se va consurna peste sarat, iar sarea se va reduce in general.

122. C e a lim e n t e t I' e b u i e s a fie pre zen t e i n fie car e

zi in n l i m e n t a t i a g r a v i d e i I

1/4'-1/2litru lapte (sau echivalentul sau tn lapte praf sau brtnza}; vegetale,

fructe,

carne sau peste, eel putin un ou, cereals integrale.

De asemenea gravida, va prirni la indicatia medicului vitamin a D, §i eventual, un preparat de polivitamine.

In rezumat, femeia gravida va primi 0 alimentayie echilibrata, cu un convinut bogat in vita mine ~i fier. Grasimile ~i proteinele nu VOl' depa§i ravia normal a, iar dintre hidratii de carbon se VOl' alege cei cu valoare biologica mare. Se VOl' evita dulciurile, produsele de patiserie, ciocolata I)i homhoanele. Se recomandil regimurile bogate in sub stante zise "de lest", adica acelea care contin din abundenta celu]oza (fructe, zarzavaturi crude ~i piine integrala), pentru stimularea peristaltismului intestinal.

123. Ali III e n tar e a g I' a v ide i p 0 ate f i s tin j en ita in p r i ill e 1 e 1 u n ide sa rei n a de gusturi anormale, lipsa poftei de mincare, gI'etuI'i ~i yiJrsaturi. Ne,alisfacerea "poftdor" nu prejudiciaza fatui ~i nici nu duce la [lvort, V(rTs(itnl'a mat£na!ii ,'de diminea{ii) se comb ate cel mal efiGace prin luarea ]!lie-uIui clejun in CJat sau prin culcarea ina poi in

p.at imedi.at du pa aceasta, pentru a exclude pe cit posibil orice excitatii ale slstem~lUl. ne~vos. Pentru ~ ameli ora . gustul . alimentelor se va recurge la bors, lamh? ~l la aroome eulllla~e; ard~n~~ ~) pI,perul slnt insa interzise. La u~el? f\ravlde, ?data cu. evolutia sarcmn, se instaleaza un apetit crescnt, canna 1 se asociaza cu timpul ~i 0 sete puternica. Viitoarea mama trebuie Sa se sature, dar nu sa manince "pentru doi". Foamea si setea pot fi com-

batuto prin ingerarea de salate ~i Iructe proaspete. . .

In ?az de subalimentayie, c.areni-ele ating mai lntti pe mama ~i numai in r;azul'] gra:v~, pot afe?ta ~l copilul, deo~~ece acesta din urrna este, de fapt, ",Pnmul s~rvlt .. Anemia, obezit.atea, can ile dentare, decaleifierile, oboseala lipsa apet.it.ului , care apar in timpul sarcinii, sint de obicei manifestari al~

unei alimentatii defectuoase. '

~24.Combat.eroea (lon,sti,Papei. In tirnpul sarcinii, lamulte Iemei apare 0 tendinta Ia constipatie, care genereaza ° stare de neplacere temporara. Pentru a 0 combate, se VOl' c?nsuma de preferinta legume ~i veget~le crude,o fruc~e (prune, pere, struguri, mere coapte, portocale), piine neagra, lapte batut, iaurt, De asemenea se recomanda ca gravida sa se misto multo

Este recomandabil ca gravida sa-~i formeze obiceiul sa lncerce sa aiba scaun ~n. fiecare dimineata dupa micul dejun. Dacil indicatiile de mai sus nu sint ehCl~nt?, se va incerca urmat.orul regim:

- diminaata, dupa co se scoala din pat, gravida va bea un pahar de apa caldu~a, lndulcit.a cu rniere :

la micul ~ejun va consuma piine neagra (sau un aliment laxativ ca de exemplu, Iulgi de ovaz) cu marmelada ~i apoi va incheia masa cu fruct~

laxative (pere, prune); . .

inainte de a merge la culcare va minca fructe.

'Ia In .caz ca nici ~n.a din sugestiil.e d? mai sus nu au fost eficiente, va apela medicul obstetnClan, care va indica un laxativ usor.

Nu se ~a lua flira aoizmedicai nici un laxatio (saa purgatio }, deoarece aceste medicamente nu actioneaza numai asupra intestinului, ci ~i asupra uterului, put~n.~ pro.v~ca, la f?m~ile pre.dispuse, un avert sau 0 nastere prematura. Medicii indica, de obicei, laxative usoare care contin lubrifiante ve-

getale sau oleu de parafina. '

Constipatia, varsaturile matinale ~i gusrurile anormale dispar, in general, dupa luna a patra de sarcina.

125. Uri n a. Examenul urinii se face la indicatia medicului. In vederea

crutarii rinichilor, mama este datoare: '

. -: sa bea i~ jur de un litru de lichide pe zi (lapte + auna + apa + ceaiun sau sucuri de fructe) j

- sa anunve pe medic de indata ce urina cste mai inchisa la cuJoare este in ca,~titat":. mai mica .sa';! miroa~e ,:r~t sau daca mic~iunile se insotes~ de senzatll neplaeute (ustunmI, duren, dlfIcultate la urinat).

. 126. Cur ale. n i. a ~ i i ,n g r i j ire a cor p u lui joaea un 1'01 deosehIt. oN';! stnt ~o~t:a~ndlC.ate billIe generale daca se fae eu ape. calduta, lntr-o cada hI.ne cura~lta ~l deZlIlfe?tata, dar slnt de preferat clu§urile caldute, Pentru prevemrea accldentelor (prIll alunecare) se va pune In eada 0 rogojine. sau un prosop aspru. Dace. in ultimele 6 saptamini de sarcina gravidei Ii este ¥reu sa i~t~~ 9i sa ~asa din. cada, ea se va spiila mai bine cu un burete, 111 afa:a. caZll. Du~ufJle .vor fJ frecvente, intrucit in ultima perioada gravida tran~plra mult. Balle reCI sall fierbinti slnt interzise, putind declan9a eontractii utenne.

62

63

loane, apar dureri ~i ro*eata locala ; de aceea se VOl' spala de mai multe ori pe zi, cu spa calduta. Mameloanele indurate se ung cu Ianolina 9i se acopera cu tifon. Daca apar fisuri, se spala mameloanele cu apa calduta §i se acopera cu tifon steril.

Gravida va alege un tip de suticn care sa i-idice sinii ~i care sa evite cornprimarea mameloanelor. Nu 5e poarta ~utien.e pre a stl:ir:~e, pentru ca

acestea stinjenesc cresterea normals a sinu1:11 in tanP:I] sarcinn. . .

Mameiounele mici, retraciate sau ombilicate oor [i masate w misciiri de rouuie si tractiune, inccrcind sa fie aduse a/ara (fig. 39):

132. V erg e t uri led e pen b d 0 men (vezi punct.ul 93. b.). Ele se

pot reduce la minimum, clad gravida are grija sa nu cist.ige prea mult in greutate.

Unii medici indica aplicatii de lanolina sau de crema in zona vergeturii, tnsot ite de masaj zilnic de 10-15 mi-

nute. .

133. 1 m bra cam i n tea. Pent.ru perioada de sarcina mai Inaintata industria textile pune la dispozitia gravidelor 0 gam a Intreagji de obiecte de tmbracaminte adecvata.

In alegerea garderohei ae va tine seama, in primul rind, de comoditatea tmbrecamintei, dar nu se va neglija nici aspectul estetic. Se va pref'era trnbracamintea cu sireturi sau cu cusaturi ce se pot desface pe masura ce sarcina progreseaza.

Se va evita imbraoamirrtea strinsii.

Se prefera rochia sac, a carei greutate cade numai pe umeri ; de asernenea , fusta saraf'an, combinat.a cu mai multe bluze.

Lenjeria de corp va fi de asemenea lejera. Nu se vor purta cordoane.

Se va purta numai incaltaminte cu tocuri joase.

134. Est e per ill i s g r a v ide i sac a 1 it tor e a sea 1 Numai medicul obstetrician care urrnareste pe gravida este in masura sa hotarasca aceasta. Permisiunea se acorda in functie de:

Igiena corporal a riguroasa, taierea unghiilor ~i schimbarea frecventa a lenjeriei de corp ~i de pat sint deoscbit de import.ante, indeosebi in ultima parte a sarcinii, Pielea gravidei fiind mai sensibila, sapunul obisnuit va fi iI:locuit cu.ur: sapur: ncirit.ant (de glicerina, sapun pentru copii), 611pa haie, pielea se frlGiJOneaza u~or cu un prosop aspru, ceca ce eontribuie Ia marirea supletei acesteia l)i Ia act.ivnrea circulu tiei. Nu 513 aplica pe piele creme sau unguente, care astup.i porii ~i trnpiedicti eliminarea secret.iilor cut.anate. Nu se aplicii deodorante in regiunea axilara, deoarcce acestea due, de asemenea , la blocare a canalelor sudoripare l)i pot f'avoriza formarea de Iuruncule. Ferneile care transpire mult se pot pudra cu talc, cu pudra pentru copii "Ni· vea" sau cu ,,~aprosan pulv~s", aplicat pe fal,a interns a coapselor, in jurul organelor genitale , suh sini etc.

In ultimele saptamini de sarcina, femeia va dorrni singura in pat.

127. 0 ric e p I a g it 0 uta nat a i n fee tat 11 (eroziuni zernuinde vezi?ule, pustule) Vt; fi sernnalata :nediculu! 9i tratata cu promptitudine 9; metl.culozltat.:. in orrce caz se va evita cu strictete contactul cu persoane care p;ezmta plagi purulent~; tcate obiectele folosite de gravida vor fi strict individuale. Ferneia insarcinata nu va ingriji nicicdata mernbri de familie sau alte persoane care prezinta afectiuni purulente.

.1~~. ] g i e n a 0 r g a n e lor .. g e nit ale ext ern e. In tirnpul sarcll1l1. s~ p~oduce 0 c~e?tere .a secretiilor vaginale, care de obicei, nu are nici o sem.n:f~cat:: patologica. Prin abundent.a lor, tnsa, aceste seoretii provoacs uneori Jrlta~ll loct;le. D~ aceea se va face toaleta ext.ema cu apa caldula ~i sapun. de 2-3 on pe zi, ca ~i dupa fieeare scaun, folosind un lighean sau o cadlta, care. au fo~t spalate. sau dezinfectate in prealahil. Irigatiile vaginale sint complet lI1te~zlse i.n ultirnele 6-8 sapt.amtni ale sarcinii, deoarece pot declansa cont~aCrll ut~rJ?e. De ~ltrel,. nici la !nceputul sarcinii nu se (Jor efectua dedt la prescri.piia stncta a medicului. Folosirea close tel or publice se va face cu deosebits grija, pentru a evita infect.iile.

Organele genitale externe nu se spala deeit dupa ce miinile au fost bine curatate cu apa calda ~i sapun. Se VOl' folosi numai comprese sterilizate sau bucati de pinza Iina, fierte, spalate bine 9i calcate cu un fier bine tncins.

129. C 0 111 P 0 r t a 111 e 11 t u 1 sex u a lin t i ill P u 1 s arc i n i i Bate dif'erit, tinind seama de modificarile organisrnului, de profilul sufletesc al mamei in devenire, de climatul afectiv din familie, de mediul culturaleducativ in care traieste. La primipare, mai ales la inceputul gestatiei, se

consta~a 0 dirninuare a libido·ului ili orgasmului. '

Viata se xuala se poate continua pina spre ultimele saptamini ale sarcinii, dupa care se va evita cornplet.

.La Ierneile cu antecedente obstetricale incarcate, precum ~i in caz ea Ia sarcina ~!1 cur~ apar tulhura~i (dureri de mijloc, usoare pierderi de singe, contractii uterme etc.), este bme sa se renunte la orice raport sexual.

130. 1 n g r i j ire a d i 11 til 0 r. Gravida trebuie sa·si ingrijeasc'a

dint,ji in mod deosebit. ' ,

Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot. cursul sarcinii. Aneste· zicele se VOl' folosi numai cu avizul obstetricianului.

, 131. S i n.i i ~ i 111 a ill e loa n e lese spala in fierare zi cu apa 9i cu sapun moale ~n se ~terg cu un prosop mai aspru. Aceasta frictiune constituie pentru piele eel mai hun fortiriant si face sa se reliefeze m~meloanele.

. Incepind din luna a IV·a se po~te observa apari~ia unei secrelii Iichide d.lr: ma.meloane. In a~tfel de ?azuri se aplicil comprese cu tifon in cupa su· tlenulm, pentru proteJarea hamelor. Daca aceastii secrelie se usuca pe mame·

A

Fig .. 39 - Masajul stnilor,

evolutia sarcinii, mijlocul de transport, lungimea calatoriei, scopul calatoriei.

In nici un caz nu sint admise caliltoriile lungi sau cu mijloace de trans· port necorespunzatoare (vehicule care trepideaza cum :ste motoci~Jett;, autobuze aglomerate etc.). Slnt permise calatol'iile cu ma~l1la, trenul ~l a:'lOnul.

Gravida poate sa §ofeze pin a in luna a VII·a de sarcina. UlterJOr,. 8~ recomanda sa evite acest lucru, dat.orita cre~terii volumului ahdomenulUl ~l incetinirii reflexelor (capacita\ii de reac\ie).

Este de dorit ca in ultimele 2 luni de sarcina sa nu pa1'8SeaSCa localitatea un de urmeaza sa nasca.

64

5 - Mama ~l copllul

65

. 135. Cum pot fit r 3 t 3 t e V a r s at 11 rile ~ i g rea * 3 g r a. vi de i, Daca greata l]i varsaturile se prelungesc In limp, Ee re nunta Ia t.oate prescriptiile dietetice. Gravida va minca numai ce-i place §i ce nu-i "face rau".

Se folosesc 0 garna tntreaga de medicamente: antispastice, alcaline, sedative. Mai recent, s-au adaugat antihistaminicele de sinteza §i tranchilizante (Diazepam, Napoton etc.).

Cazurile mai grave, unde se impune echilibrarea hidroelectrolit.ica prin perfuzii intravenoase, se interneaza in spital.

Uneori, la baza acestor simptome sta 0 tulburare de ordin psihic, care necesita un tratament de specialitate.

Tratameniul saliotuiei ezcesice (sialoree), care tnsoteste greata ~i varsaturile sau unele curiozita~i ale apetitului, se poate face cu doze mici de atropina. Un alt remediu este oferit de mestecarea de dulciuri consistente sau de guma de mestecat.

136. A r sur i I e I a s tom 3 e (pirozis) apar de obicei In ultimele luni de sarcina ~i se datoresc cresterii acid itat.ii sucului gastric. .De obicei, arsurile se lnsotesc de eructatii (eliminarea de aer pe gura, rigtiala), §i de gust acru In gura. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician, deoarece poate constitui semnul incipient al unei t.oxicoze gravidice.

Mijlocul eel mai simplu de a cornbate arsurile consta in a bea cantitat.l mici §i repetate de lapte. Daca aceast.a metoda nu da rezultate, se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu).

137. Hem 0 r 0 i z i i constituie 0 cornplicatie frecventa in cursul sarcinii. Se formeaza prin compresiunea produsa de filt asupra venelor din hazin. Se va acorda importanta igienei locale; se recornand a bai caldute §i tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii, unguente anestezice sau comprese reci aplicate local.

138. ]}1 i c t i u nil e f reo v e n t e din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii fatului asupra vezicii, fie unei cistite (inf'ectie bacteriana a vezicii). In prima eventualitate nu se face nimic, in cea de a doua se impune un tratament corect cu sulfamide ~i/sau antibiotice.

139. Va r i eel e me m b r e I 0 r i n fer i 0 are apar frecvent in cursul sarcinii, fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul rnarit asupra venelor bazinuIui.

Se VOl' evita elasticele circulare (jartiere) pe gambe sau pe coapse. Se VOl' purta ciorapi elastici sau se va aplica 0 fa~a elastica, dirnineata inainte de scularea din pat.

Fig. 40 - Pozitia recomandata penlru Gravida va sta cit mai mult in

gravida eli variee ale membrelor inferioare.

pat, in pozitie orizontala cu gambele

. ridicate mai sus (fig. 40).

Dupa nastere, variceIe regreseaza sau dispar in intregime. La sareiniJe u lterioare varicele pot reaparea ~i se pot agrava.

140. C ire e i i de Ia niveluI muschilor gambei apar din cauza pozitie i corpului care modifies solicitarea grupelor muscnlare ale gambei si , se pare, din cauza unui aport insuficient de calciu.

Se poate obtine disparitia imediat.s a circeilor prin ridicarea in virful picioarelor ~i flectarea genunchilor sau prin sprijinirea eu putere a degetelor

de la picioare de tablia patului sau de un perete. In caz dehipocalcemie se VOl' Iua preparate de calciu ~i se va consume mai mult lapte.

141. Ed e m a ] i ere fl, (u m 113 r e 3) pic i 0 a r e l 0 r, g 1 e z n e lor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin:

a) Presiunea exereitat~ asupra venelor Illace, Astfel de umflaturi apar de obicei, dupa mai multe ore de stat in picioare §i dis par dupa repaus la ~rizontala. Nu au nici 0 irnportanta clinica ~i nu trebuie sa nelinisteasca pe gravida.

b) Variee. In acest caz gravida va purta ciorapi elastici sau va aplica o ra~a elastica pe membrele inferioare.

c) Gestoza. In aceste cazuri edemele nu se Iimiteaza la membrele inferioare, ci pot cuprinde miinile, fata, spatele §i peretele abdominal. Concomitent se poate constat a prezenta alburninei in urinli §i cresterea tensiunii arteriale. Se impune un tratament medicalriguros §i urgent.

142. S e U r g e r i 1 e vag ina 1 e (1 e u cor e e a). 0 accentuare moderatli a secrejiilor vaginale este absolut normala. In cazul clnd secretia este abundenta ~i se tnsoteste de 0 eroziune de col sau de 0 infectie micotica vaginala ~i senzatie de mlncarime, se impune un tratament energic.

Vaginitele din cursul sareinii nu se trateaza cu spaIaturi vaginale, datorita pericolului introducerii unor germeni infectiosi.

143. D u r e r i I e sa era t e (de ~ale) sint determinate de modificarea pozitiei corpului in vederea schimbarii centrului de greutate, datorita cre§terii in volum a abdomenului. Incaltamintea cu tocuri Inalte Iavorizeaza aparitia durerilor de mijIoc.

Purtarea unei centuri fixe, dar nu prea strinse, poate lnlatura in parte acest neajuns.

144. A mel e Ii I e ~ i 1 e ~ i n uri 1 e se intllnesc uneori in cursul sarcinii, Daca apar in sarcina mai avansata ~i daca se msoteso de alte simptome (cresterea tensiunii arteriale, edeme, tulburari de vedere, greturi ~i varsaturi), pot fi semnele unei gestoze.

145. S e m ned e a 1 arm a. Daca apare una din manifestarile mai jos notate, se apeleaza de urgenta la medic:

umflarea fetei, miinilor sau picioarelor;

- intunecarea sau tulburarea vederii;

febra;

- stngerar] vaginale;

varsaturi persistente;

- dureri de cap permanente ("in cascii", ca un cere strtns pe cap);

- pierderi de Iichid din vag in.

146. ]}1 e die 3 men tel e ~ i sa rei n a. Gravida nu l'a lua nici un medicament care nu i-a fost recomandat de cture medic. Unele medicamente au efecte vlltamatoare asupra embrionului, ductnd la aparitia de malformatii. Gravida trebuie Sa respecte urmatoarea regula: ori de cite ori exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil sa nu fie luat.

147. Ere c t u 1 fa 0 tor i lor de me diu. In zilele noastre ia nastere o disciplina noua, care studiaza efectul factorilor de mediu Inconjurator asupra produsului de conceptie. Astfel, s-a descoperit ca fatuI poate fi influentat de zgomotul din preajroa mamei. De exemplu, frecventa batililor inimii fatului creste atunci cind in jurul gravidei este zgomot, se ~ipa sau gravida este ernctionata.

66

67

5*

148. I g len a psi h j 0 A. Dorinta de a avea copii exista la orioe

femeie sanatoasa ~i este izvorita din natura ancestrala a Iemeii, din instinctul de conservare a speciei omenesti, din motive de ordin personal sau moral.

care soar consolida casnicia. Mai t.irziu, ccpilul a r urma si\-~i insu~easci'i !}i sa duca la tndr-plinire t oate visuri le IH'I'f'uJizail' alp I1lH rrui , A<:(,8t.(' a~tepti\ri poart.a in ele gPf'llll'nii vi i tuarrIor dificuJUl\i in i'l'iil\iilt, mnrnil-copil. Apare adesea deziluzia, deoarece copilului, care a Iost n dus pe lume in vederea atingerii unui anumit scop, nu rezolva 'ne1nieleg('rile din casnicie.

Aetept.area unu i ('(1]1il prin prisma urior c!lkulc rc pre zint.a 0 atitudine necorespunz at.oaro din part e a mumei.

Unele familii ref'uz a sarcina, nu doreso copilul, din calcule economice , Aceste familii calCllJeazii sa aibil copii dupii ani ~i ani de c as atorie , nurnai dupa ce au ajuns la mat.utit.ate a social-profesionaJii, In "I'o\.unj,irea" econornica (casa, vO,iajuri d~ agrement, rna).i,nil ct.o.). .. Aceast.a eOn?ep1;1e a;e, de foarte multe on consecmt.e nefaste : ut.ilizaree 1111J10(1('e101' ant iconceptionale a dus, pina la u~ma, la s\.;~Tiljtatea multo!' Iernei, In inmult.ire a afoctiunilor ginecologiee ~i la cre~t.erea numiirului de copii eu malf'orrnn t.i i eongenit~le, 0 peree,he far:} copii aleiituie~te numai 0 tncercurc e~uat.i\ de a .ivea 0 f~:lllhe; asa-nurnita "famiJie conjugal a", l/i nu 0 Iamilie proj)riu-zis[t, Furii co pn , gnll?~ll familial nu este cornplet inc!lCgat iii nu pCtHte sii-9i indephn,easca toat~ f\l,nG\l~e. Asupra

tuturor acestor pcricole, H 1)(' care rnu lt i le l'egreta, ~llll pa,eat.e prea

tirziu trebuie sa insiste sora ocrot ire in munca de educHtJe samtara.

149. Cit e v 11. i 11 die a 1- jig e n e r a I e, de pmcau\ie, pEmtru viit.oarea mama:

_ Va evita cont.act.ul cu peJ'soane l'iicite sau holnave de 0 hnalii infec- 1;ioasa. Unele infcctii care nu prcduc mamei nimic deoscbi t , pot fi pericu.1oas.e pentru fat, mai ales in prirnele luni de sarcin« (rubeola, uncle virusun gn-

pale, herpesul etc.). . '

_ Nu va frecventa locurile ag]omerate (sali de spcctacole, localuri etc.).

- Nu va lua nici un medicament furll avizul medicului,

- Nu se va supune Ia nici 0 investigatie radiologica. ,

_ Va cauta sa-,!i asigure un somn de 8-D ore in fI,ecare noapte ~j

eel putin 1 ora de repaus in poz.itie o1'i:,;onLnl5. in t.impul ,zrlel. ,

_ Va evit.a exercii-iile dif icile ~i acUvitutile care ,sohclta efor~U1'1 deosebite (ridicarea de obiect.e grPlc, aJcl'garea, urcarca I'Hprdi\ a scarrlor), Nu va sta in pieioar€' tirnp indclunga l .

_ In caz ,ea Jucreazu in me diu toxic sau ill ture de noapt.e, va fi trans-

Ierata la 0 munca mai IJ§oarc't,

_ Va sta cit mai mull. in acr libel', fura a se expune rnult In snare.

_ Atitudinea cea mai pot.rivit.a, in raport cu vii toareu n~9~ere, ,este sa aiba convingcre a d aceast.a repl'ezinLll, un fenoll;en absolyt Il~l.ologlC., _ Va intra in concediu legal de natal1t.aLe, conform legll, eu 02 de zlle inainte de nastere,

Va eo~sulta periodic mcdinl! obstetrician,

In ultimeIe '2 luni va Iua legiitul'a cn so!'a de oerotire 9i va incepe pregutirile pentru copilul 1U)teptat ..

150. G i m n a s t i (j a <r r a v ide i. Femeile eMC au practicaL mult

sport inainte de sarcina al' pU\eH crede ttl. gimnastiea gl'avidei cste inutila pentru cle, Expcrien1a arati:i ins:-l ci\ nici In de actuJ nal}lerii nu, se pet~ec~ mai usor deGit la femeile complet neuntrenate, deoarece g1mnastlca gravl~el vizeaz~ antrenarea aeeIor gl'upe rnusculMe ~i ligamente care nu sint Illcluse in antrenamcntele sportive olJi~mJite.

HeguJi de baza peni.l'u gimnnsticu: ,

- gravida nu trl'bllie sa se obo:;pasci\ prin gi rnna"ll('~; ,

_ la incepllt fiecal'e exerei\iu s() repeL'! Dumai de 2-3 on;

Femeia se realizeasa prin casnicie ~i devine [ericitii prin maierniuue.

Dupa ce a treeut perioada de crestere ~i de maturare sexuala, in viata Ierneii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile saJe cu sexul opus f}i de instinctul de perpetuare a speoiei. Prin manifestari periodice (menstruaviile), organismul sau ti "reaminte~te" fara incetare destinul sau natural. Faptul ca femeia lucreaza, iar sfera activitatii sale este extrem de apropiata de aeeea a. barbatului, nu 0 impiedica sli doreasca un oopil. Exista totusi etape in timpul carora Iemeia, pentru diverse. ratiuni, se simte chemata mai mult pentru alte indatoriri. Refularea dorintelor Iiresti (de lntemeiere a unei familii, de maternitate), chiar daca se face in nurnele unor afirrnari pe linie profesionala, determinli de multe ori conflicte biologice, psihice ~i morale.

In timpul sarcinii ~i alsptarii, orieare ar fi pregatirea inteleotuala, profilul psihic sau ansamblul de idealuri ale ferneii, simtamintele !}i indatoririle de maternitate tree pe primul plan.

Pentru aceste motive, sora de ocrotire trebuie sa se apropie de viitoarea mama din prirnele vizite la domieiliu. Pe lIngli profesiunea, standardul de viata ~i problemele de igiena corporala, ea este datoare sa sesizeze care este profilul psihic al mamei, ce atitudine intima are fata de viitorul copil, care slnt raporturiJe eu sotul sau ~i cu restul familiei. Garantia pentru 0 evolutie normals a sareinii ~i pentru dezvoltarea unui copil sanatos este constituita nu numai de sanatatea biologieli a parintilor ~i de conditiile materials oferite de societate, ci §i de comunitatea de idealuri (sociale, morale, profesionale) a familiei.

De 0 importants deosebita sint reactiile sufletesti ale mamei in ceea ce priveste dorinta, sperantele ~i teama cu care asteapta copilul,

De fapt, oriee gra,:ida, oricit de echilibrata ar fi, traie~te 0 perioadli de asteptare cu 0 multime de sernne de intrebare, care due la 0 oarecare stare de neliniste.

Sora de ocrotire este obligate sa-!}i coneentreze atentia mai ales asupra p.rimipareIor, pe care Ie va vizita mai frecvent, insistind atlt asupra pregatirilor materiale, cit §i asupra starii sufletesti eu care asteapta primul copil : e xista, pe de 0 parte, dorinta de a avea copil §i un simtamint de implinire, lar pe de alta parte, teama de dureri, teama de eomplicatiile de ordin mat~rial, de plusul de munca, de incomodita~ile legate de venirea copilului, de hmitarea propriei libertati.

o atentie deosebita se va aeorda ~i situa1;iilor mai deosebite care influen\-eaza sentimentele viitoarelor mame. In casatoriile precoce, unele femei s~nt inca atit de copilliroase §i au a nevoie alit de pronuntata de a fi iubite ~I tratate ca un copil, incit nu se simt capabile de a deveni marne. Unele regreta ca, odata cu venire a copilului, propria persoana va trebui sa treaca pe un plan seeundar. De cele mai multe ori, toate aceste atitudini se rezolva odata c~ na~terea eopilului. Se intilnesc ~i gravide Ja care dorinta de a avea up copll este generata de 0 viata nesatisfaeuta, datoriia unei casnicii nereu~l_te. Asemenea f?mei doresc copilul ca un fel de compensatie, sperind sa gaseasca 0 mingllere in singuratatea lor. Copilul ar reprezenta mijloeul prill

68

69

- durata totala pentru 0 ~edin~a nu va depa§i 15 minute (se pot efeetua 2 §edinte pe zi);

- fereastra va fi larg deschisa ;

- exercitiile se vor executa pe un plan dur, eel mai bine pe podeaua

acoperita eu un pled;

- in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien, ochelari, pantofi. Exercuii pentrti gravida. 1. Gravida se eulca pe spate, complet relaxata (fig. 41 a). Sub ceara a~eaza 0 perna mica, astfel Ineit capul sa atinga

5. Pozitie eulcat pe spate. Membrul inferior drept se ridi~11 ~ntins, t.n 'pozi~ie verticala, apoi se c~boar~ 1ncet la sol. Urr:te.aza aceeasi rmscare ~u memhrul inferior sting. Apoi, Inamte de a co~or1 pIClOr?l, .se executa rms-

cari de rotatie din glezna .. Se repetl1 de mal .. ~,!lte on (Iig, 44). .

6. Pozitie in genunchi, cu palmele SPflJ}~I~e pe sol, brateJe lntmse.

In repaus, oapul, ceafa ~i spateJe forme.a~a 0 ~m}e dre.apta. Apo~ .capul se apleaca iar spatele se rotunjeste (ca pisioa) ~I se revme Ia pozrtia de repaus. Se repeta de mai multe ori (fig. 45).

Fig. 41 - Exerci [ii de gimnastlca pentru gravida.

b

Fig. 42.

Fig. 44.

6

Fig. 45,

Nasterea norrnala

151. Dupa coborirea fundului uter,!lu~ in ultimele 1-2 sapt~mini ~e

sarcina se pot remarca unele semne care indica apropierea termenului nasterii:

respiratia gravidei devine m.ai u§oara; . . ,

gravida poate avea tulburar! de sornn, starl de neliniste ; .

mictiuni mai frecvente, senzatia de presiune asupra rectului ;

secretii vaginale mucoase mai abundente; .

contractil uterine nedureroase,

_ eliminarea dopului gelatinos (mucusul sanguinolent care astupa colul uterin) cu 1-2 zile Inainte de declansarea nasterii,

In timpul -mi~carilor fetale sau la atingerea abdomenului, uterul se contracts. (se tntareste). Prin aceste contractii, care a'par la .intervale neregula~e ~i au intensitate egala, fatuI este "dirijat" §i impms in JOs spre colul uterm cafe incepe treptat sa se scurteze.

Daca totul a fost bine preparat in vederea nasterii, nu exist~ nici un rnot.iv pentru gravida de a SA nelinisti sau de a se agita. E~te Imp,o:tant ~~ cei din anturajul Ierneii Insarcin.ate, l,ndeosebi sotul, sa-§l de~ ~}lmta sao} usureze aceste zile de a~teptare ~l tensiune. Treb';lle neapa~at sao} mareasca increderea In sine ~i siguranta ca totul va merge bine, l?conJurlnd-~ cu atentii. Una dintre lndatorirlle sotului este sa-~i ajute sotia la trehurile gospodaresti, s-o scuteasca de oriee efort ~i pliot.iseala ; de asen;enea, sa~l pregateasca pe ceilalti copii, dupa virsta lor, in vederea evenimentului care se

71

Fig, 43.

solul cu regiunea occipitala. Bratele usor departate de corp, degetele u~or flectate. Umerii se sprijina pe sol. Membrele inferioare user departate, picioarele lasate sa se departeze conform greuta~ii lor. Sub plica genunchilor se a~eaza un puisor de perna, facut suI. Respirati lejer ~i tncercati sa urrnariti cum, odata cu inspiratia, se destinde nu numai musculatura abdorninala anterioara ~i Iaterala, ci §i planseul hazinului (perineul).

2. Aceeasi relaxare musculara totala se poate realiza in pozitie culcata pe 0 parte (fig. 41b). Si In acest caz gravida respira linistit, profund, urrnarind distensia abdorninala In inspir ~i revenirea cu relaxare in expir.

3. Pozitia culcat pe spate. Membrele inferioare flectate, bratele las ate lejer de-a lungul corpului. Amhii genunchi sint lasati sa. "cada" intr-o parte ptna ating podeaua, SpateJe relaxat urmeaza cit trehuie aceasta miscare, Umerii ramln lipiti de sol. In tot timpul respira linistit (inspira pe nas, expira pe gura).

Miscarea se repeta de citeva ori de fiecare parte (fig. 42).

4. Pozitia eulcat pe spate. Membrele inferioare flectate, talpile aplicate pe sol. Traneferati greutatea din regiunea lombara (rnijlocul) In regiunea coccisului (noada), apoi in regiunea lornbara (fig. 43).

70

a'prop_ie.' reeomandindu-}~ in semn de atentie pentru mama lor, 0 aseultare ~I 0 Iiniste eu totu} speoiala,

152. Lnce p u t.u I n a ~ t e r i i este mareat de instal area contractillor du~ero?s.e, initial la Jn~erval~ :e~ula~e de ~O-15 minute, spoi la intervale mal.mle!. Adesea ?!,avlda ehmma p.rm "".agm mucus sanguinolent. Apoi intenslt~tea con~ractl1lor .. creste , Gravida sunte .dureri accentuate in regiunea sacrata (duren de mijloc),

Ca urmareo a ficestor contractii, c.~}ul uterin ineepe sa se dilate; a inceput n~9terca. _Dupa mstalarea contractiilor regulate se recomanda ca gravida sa nu mal manince.

15~. ] n t ern It rea in mat ern ita t e. Gravida va fi lnsot.ita la moa~~rDlt~te de un n;embru al familiei. In ceea ce privesta mornentul internaru se iau in oonsiderare urrnatoarele criterii:

. a). cu ~it pacient~ 1?cui~9te mai departe de maternitate, cu atit este mal bme .sa porneasca din tirnp ;

b) pnn;a na~te:.e dureaza mai mult, deci gravida poate intirzia putin

mornentul internarii ; .

c~ gr?videl~ care pr~zi.~tii an?ma!ii ("vicii") de pozitie sau au avut complicatii ~n tlmp?l sarcm~1 trebuie sa se prezinte rnai devreme la spital, eventual chl~r. tnainte ~e. msta_larea primelor semne de travaliu, conform cu reeomandanle obstetricianului ~are a supravegheat evolutia sarcinii.

. d) Ruperea men;branelor cu plerderea Iichidului amniotic este indicatie de mtcrnare netntlrziata. Ruperea Invelisuln] f'atului §i eliminarea dopului

de mucozitati care inchide colul uterin realizeaza 0 comunicare directa cu caile genitale externe ~i prezinta riscul patrunderii microbilor in cavitatea uterina, putind infecta Iatul,

.. Daca durerile de nasters (contractnle) nu apar in urrnatoarels 24 ore med!cul va "provoca" na§terea prid medicamento in momentul pe care-I socotesto oportun.

L~ i~ternare, dupa indeplinirea Iormalitatilor (prezentarea hulet.inului de i~enti~ate e obligatorie) se complo~eaza fo~ua de observatie a parturientei, iar medieul efectueaza examenul clinic general, examenul obstetrical (palparea abdomenului ~i verifiearea prezentatiai fatului, stabilirea stadiului dilatatisi colului uterin) ~i ascults bataile inimii fatului. Urmeaza efectuarea unei clisme evacuatoare, raderea parului pubian, dusul ~i toaleta organelor

Fig. 46 - Pozitia fatului In uter, la tIt D _

termen, In prezentatie craniana. ge~l .a e ex er~e. upa aceasta parturienta este instalata in sal a de

travaliu". "

154. Desfa~urarea n a s t e r t t este det.errninat.a de 3 factori:

. a) ?bie_ctul. nasterll (fatuI); 5ll 96.% din r:az~ri copilul se naste in presentst~e cra~lana .(flg. 46) .. Capul fatulUl reprezmta partea cea mai voluminoasa fil_.densa (rezistenta), fl.md cea mai potrivita pentru dilatarea ~i deschiderea callor gemtale, sub actlUnea unoI' contractii uterine puternice deelan~ate de

actiunea hormonului hipolizar ocitocina. Oasele craniului fetal tnca nu stnt suturate (consolidate) complet ~i permit tncalecarea lor in anumite limite in tirnpul trecerii prin canalul genital.

b. Canalul pelvigenital materri este format din peretii ososi ai micului bazin ~i dintr-o parte musculara aJcatuita din colul uterin, vagin §i perineu. DiametreJe bazinului osos normal (rnasurate la timp in cursul consultatiilor prenatale) permit trecerea capului fetal, un element favorizant fiind ~i ramolirea pasagera a simfizei pubiene, precum ~i mobilitatea osului coccis, care contribuie la largirea canalnlui OS os cu 1-1,5 cm.

Piirtile musculare se dilata sub actiunea mecanica a cohortrii fatului impins de contracjiile uterine puternice. La primipare cu musculatura Ierrna sau in cazul unui fat mare, nasterea va dura rnai mult decit la multipare sau clnd fatuI este mic.

e) Centraetiile uterine apar Ia inceput Ia interval de 10-20 minute, apoi devin mai Irecvente §i mai intense ajungind sa se sueceada Ia 1-2 minute. Sub aetiuuea lor se produce dilatatia completa a colului uterin. Trebuie subliniat cii dureriIe de nastere, care tnsotesc contractiile uterine, cresc in intensitate odata cu progresiunea travaliului, dar se mentin totdeauna in limiteJe suportabilitntii omului. Nu pot £i anihilate cu medicamente. Dupa iesirea copilului dispare ptna ~i amintirea lor .

Spre . deosebire de aceste contractii de dilat.are, contraciiile de expulsie se caracterizeaza prin senzatia de presiune asupra rectului, determinata de coborirea constants a par\ii prezentate prin vagin. Spre sfirsitul perioadei de expulsie parturienta resimte nevoia imperioasa de a se screme. Este bine sa ~tie ca participarea ei active, prin scremete, are cea mai mare eficienta in momentul culminant al contractiei. '

Dupa nasterea copilului urmeaza 0 serie de contractii uterine nedureroase care sfir~esc cu eliminarea placentei.

Rezumind cele 8puse mai sus, nasterea se desfa§oara in 3 faze sue-

cesive: '

- perioada de dilatare,

- perioada de expulsie,

- perioada de expulsie a placentei.

1&5. Per i 0 a dad e d i I a tat i e dureaza la pnmlpare intre 8 ~i 12 ore, iar la multipare 5-8 ore. In aceasta perioada se produce ruperea membranelor. Dupa aceasta parturienta nu va mai umbla in picioare (iar in cazul in care membranele s-au rupt inainte de internare ea va fi transportata in pozitie culcata), Cit timp punga apelor este intacta, ea contribuie la avansarea dilatatiei patrunzmd cu fiecare contractie mai mult in colul uterin §i determinind prin aceasta largirea sa.

Eoolusia nasterii este urrnarita prin tact vaginal, la care se constat.a stadiul dilatatiei colului, prezentatia copilului ~i sesizeaza abaterile de Ia normal. Nu e necesar ca medicul sa fie prezent in tot timpul travaliului; in schimb moasa va ramlne alaturi de parturienta.

Stare a psihics a mamei [oaca un 1'01 important.

Femeia care naste trebuie sa aiba incredere in medicul ~i moasa care conduc nasterea. Evitind teama, tensiunea, crisp area anxioasa, ea va asculta de indrnmarile medicului de a respira corect, de a se destinde ~i de a se deconecta. Durerile nu vor mai pares atit de violente. Asa cum afirma medicul american Read, "clnd 0 gravida este contractata, colul rarnine contractat; clnd 0 gravida este destinsa; colul este relaxat". Respira~ia ~i destinderta se coreleaza cu difer'itele faze ale dilatatiei. La inceput, cind contrae-

72

73

\iile slnt mai slabe, femeia respire rar *i adlnc, Clnd contractiile devin puternice ~i survin la intervale rnai scurte de tirnp, parturienta va respira adtnc clnd va simti apropierea unei contractii. La apantia contractiei, se va destinde ~i va respira superficial, frecvent (inspiratii ~i expiratii rapide ~i ritmate). Cind contractia a trecut, va trage aer in piept incet ~i adtnc ~i apoi va expira puternic. Intre contractii, parturienta va sta in repaus §i va respira normal. Pvintr-o respiratie co recta se asigura acoperirea nevoilor de oxigen (foarte crescute) ale musculaturii uterului ~i ale fatului.

156. Per i 0 a dad e e x p u 1 s i e este pentru fat Iaza cea mai critiea a nasterii,

Incepe in rnomentul dilatatiei complete a colului ~i se termina cu nasterea copilului, Durata sa este de obicei de 25-45 minute. Cind copilul "vine" cu capul, contractiile de expulsie imping capul copilului prin micul basin spre vulva. Acesta efectueaza 0 miscare ca de ,,§uruh", adaptindu-se dirnensiunilor canalului 0808 (fig. 47 a, b, c, d).

Este extrem de important ca gravida sa respecte intocmai recomandarile pe care le da medicul sau mcasa privind cum lli cit trebuie sa ajute prin screarniit expulzia : odats cu senzatia de defecare (de a avea scaun) gravida po ate ajuta expulzia copilului. In mornentul aparitiei contractiei 9i a durerii, gravida trage adinc aer in piept, inchide gura lli se screme (ca 9i cind ar avea scaun) cu toatii Iorta ; clnd simte ca nu-i mai ajunge aerul din plamtn, il da arara, respira scurt de 1-2 ori !Ii apoi se sere me din non, In cursul unei contractii de expulsie se poate screme de 3-4 ori, Daoa tncepe prea devreme ~i in mod neeontrolat, ea oboseste in mod inutil ~i nasterea se poate prelungi.

Cind capul fatului destinde vulva, gravida resimte dureri vii. Musculatura perineului este mult destinsa. Cu inca 1-2 contractii iese capul copilului. Medicul sau moasa ce asista nasterea protejeaza perineul pentru a nu se rupe, efeetueaza 0 miscare de rota tie a capului copilului, apoi degajeaza unul dupa altul urnerii copilului ~i in sfir~it trunchiul (vezi fig. 47 f, g, b). Aproape irnediat dupa aceasta nou-nascutul face prima respiratie ~i tipa.

167. Pro tee t i ape r i n e u lui are drept scop evitarea rupturii acestuia prin nasterea partii prezentate inainte ca dilatatia sa se fi produs corespunzator (fig. 47 e). Ruptura perineului poate avea 100 prin seremete necontrolate, internpestive ale gravidei dar ~i in cazul ctnd dimensiunile capului fetal slnt foarte mari, sau tesutul perineal nu este elastic.

Nasterea precipitatii prezinta un rise ~i pentru copil ; prin scaderea brusca a presiunii (la care a fost supus in trecere prin canalul pelvigenital) vasele sanguine ale creierului pot suferi leziuni,

158. Per i n eo tom i a (epiziotomia) poate preveni aceste cornplicatii. Ea consta in practicarea unei incizii (tiiieturi) la extremitatea pesterioara a orificiului vulvar (fig. 48). In afara indicatiilor de mai sus, perineotomia se mai recornanda la multi pare la care aceastii incizie s-a mai practicat (tesutul cicatricial nu este elastic), in cazul unui fiit mare ~i in cazul nasterii premature (pentru a se evita eornpresiunea excesiva asupra eraniului fragil al prematurului).

Dupa nastere, incizia practicata se cease.

159. lrnediat dupa nastere se efeetueazii asp ira rea m u e 0 z i· t a f i lor din nasul ~i gura nou-nascutului. Urmeaza apoi pensarea, sectionares ~i 1 i gat u r are a cor don u lui 0 m b iii cal (fig. 49). Apoi ccpilul este aratat putin mamei, dupa care se aplica pansamentul steril pe ombilic, se face toaleta nou-nascutului §i masurarea sa (greutatea §i lungi-

Fig. 47 - DiferiteJe. etap~ ale perioadei de expulsie : a), b), c), d), coborlrea eapului; e) protectia perineului ; I}, gl, h) degajarea eapului, apoi a umerilor.

74

75

mea). Pentru profiJaxia oftalmiei gonoeocice se pleura In ochii nou-nascutului cite va picaturi de nita-at de argint.

. Dupa inf1i~al'e, nou-niiscutul este dato mamei mai pe Indelete, i se cornumea numarul (rnsernnat pc 0 banda aplicatii de articulatia mlinii), greuta-

tea ~i lungirnea copilului. 0

160. Cup e rio a d It dee x p u lsi e a p I ace n t e i se incheie nasterea. Dezlipirea placent.ei arc loc In me die in decurs de 10-20 minute. Dupa nastere a copilului, uterul i~i micfjoreaza volurnul in decurs de citeva

Fig. 18 - Per ineotom!a.

Dupa aeeasta muschii pereteJui uterin se contracta, inchizind vasele de ~inge ~i hemoragia Inceteuzil.

Apoi se exarnineaza cu grija integritatea placentei ~i a membranelor expulsate. In caz de suspiciune ca placenta nu a fost elirninata complet se va proceda la controlul manual al cavitatii uterine ~i tndepartarea acestor resturi care ar constitui riscul unor inlectii (oontrolul se face sub anestezie). De asernenea se cont.roleaza daca la nastere s-au produs rupturi ale peretelui vagimll sau perineului ~i se practici'i sutura (coaserea) lor.

Lauza mai ramine In sala de nastere Limp de 2 ore (perioada a d-a a nasterii]. Pe llnga controlul pulsului ~i temperaturii, se urmare§te daca se mentine contractura uterului. 0 relaxare a acestuia (atonie uterina) se poate tnsoti de hemoragie import.anta care trebuie tratata energic medicamentos.

Daca totul evolueaza normal lauza este transferat.a in salonul pentru lauze.

161. N a ~ t ere a "V r 0 v 0 eat a" este metoda de a declansa in mod "artificial", prin medicamente ocitocice, nasterea, Aceasta se practica la indicatie medicala pentru a preveni unele riscuri pentru mama sau copil (ex. incompatibilitatea Rh, hipertensiunea gravidei, depasirea de termen, diabetu1 zaharat).

Minuita cu pricepere, in cazuri de indicaiii precise, nasterea provocaui este lipsiui deriscuri. Medicul obstetrician va stabili indicatia legat de anumite conditii : vlrsta sarcinii (nu mai devreme de saptamina a 38-a de sarcina}; prezentatie craniana ; colul uterin Sa fie moale, iar orificiul colului usor intredeschis; sa fie asigurate 0 serie de masuri !}i conditii organizatorice.

Gravida va fi internata dimineata, dupa ce s-a odihnit bine acaaa, iar in ziua precedenta a mine at user. Declansarea se va face ziua cind personalul medical !}i serviciile anexa (laborator, centru de transfuzii de singe etc.), sint la dispozitie.

Se administreaza medicamente care declanseaza contractiile uterine, apoi se procedeaza la ruperea artificial a a membranelor cu ajutorul unu] instrument steril. In continuare se administreaza medicamente, sub controlul atent al evolutiei contractiilor §i supravegherea batailor inimii fatului.

In conditii normale nasterea progreseaza ~i se termina in timpul obisnuit pentru nasterea spontana. ln mod exceptional, cind nu evolueaza corespunzator, este necesara practicarea operatiei cezariene.

Fig. 49 - Sectionarea cordonuJui ombilical.

min~lt.e. Prin cont.!'ac\,ii, po care parturienta de abia le resimte, se produce dezlipiren placentei de pe prretele uterin, insotita de hemoragie. Orice nastere normal a se lnsotcsl.e de pierde-e de sin ere, care obisnuit nu depaseste 400-

500 rnl, b 0 ~ ,

Medicul ~i{sau moa~a supr~vegheaz~ ~i ajuta eliminarea placentei prin usoara presiune asupra Iunrlului ut.erului. in cazul in care placenta nu este exp~lsatii spont an (in dccurs de circa 30 minute dura e xpulsia fatului), rnedicul "au moa sa vor extl'nge placenta cu mlna (extractie manuala de pla-

centl~ 0

Nasterea "programata" este 0, varianta a nasterii provocate, ce se efectueaza foarte aproape de terrnenul calculat pentru nastere, fara a exista indicatii rnedicale (de rise).

Pregatirile !Ii premisele stnt aceleasi (col uterin tntredeschis, copil "angajat"), iar avantajele pentru gravida si familie slnt nurneroase ; se pot pregati tn Iiniste pentru termenul stabilit; gravida nu e surprinsa de tnceperea nasterii (eventual noaptea), de l'upCrNI spontana, neasteptata a membranelor; nu se pun problema de transport neprevazu t etc.).

Prin aceste avantaje, nurnarul nasterilor program ate este in crestere.

162. S a I' e ina m u 1 tip I a (gernelara). La 80-85 nasteri se tnregistreaza 0 sarcina multipla. Gemenii bivitelini SE' nasc de doua ori ma i freevent decit cei univitelini. Ge mr nii univito lini au la origine un singur ovul Iecundat care se divide in doua unitaioi distincte in perioada de diviziune ,

76

Fig . .50 - Ex pulsia placent ci.

77

ln~i~te .d~ diferentierea ernbrioblastului ~i trofoblastului (fig. 51). Gemenii umvl~ehm au intotdeauna acelasl sex, au acelasi patrimoniu ereditar (aspect exterior, trlisllturi de C8.:acter): Cei hivit~lini pot avea 0 placenta comuns sau p,lacente separate. E1 pot f1 de aeelasi sex sau de sexe diferite dar ge-

menn "pereche" slnt intotdeauna bivitelini. '

. .Semnele c~r~. su~ereaz.lI a.arcina. gernelara (mi~cilri fetale vii tn a 2-a jurnatate a sarcmn, dimensiunile marl ale abdomenului), palparea ahdomenu-

tala). Alteori prezentatia poate fi cu urnarul inainte (transversa), cu picioarele

sau cu sezutul (polviana). Ultima anornalie este cea mai Irecventa, '.'

a. Prezentatla pelvian~ se tntilneste In 3-5% din totalul nasterilor la termen. Cauzele care Iavorizeaza aceasta prezentatie slnt: deforrnari ale bazinului, malformatii ale uterului, fib rom uterin, anornalii ale craniului fetal,

placenta praecia, gemelaritatea etc. , " •

Daca 0 mama a nascut un copil In prezentatie pelviana nu tnsearnna

ca toate celelalte nasteri vor fi la fel.

Daca forma si dimensiunile bazinului matern slnt normale, craniul Catului nu este prea'mare, iar contractiile uterine sint bune ~i vigu:oase, nasterea poate fi lasata sa se desfasoare pe cai naturale. Capul fatulm este ultima parte care se naste ; cordonul ombilical poate fi comprimat Intre oasele eraniene ~i hazinul os os matern, risclnd

sa diminueze sau sa opreasca aportul de singe (02) absolut neeesar pentru copil. Medicul obstetrician trebuie sa intervina cu anumite gesturi precise pentru degajarea capului ~i scurtarea aeestei perioade "de rise" (de obicei se practica ~i perineotomie).

Cind unele din conditiile enumerate mai sus nu slnt indeplinite, se recurge la operatia cezariana.

Orice gra(Jida eu prezenuuie pelouuui se oa inierna din timp fn maternitate, deoarece atiuulinea de urmat fn asistenia nasterii se (Ja hotarf din prima faza a nasterii.

b) Prezentatia transversa. Fatul este situat onlic sau transvers fata de diametrul longitudinal al uterului. Pe linga cauzele enumerate in cazul prezentatiei pelviene se mai citeaza mis-

carile exeesive ale fatului (multipare cu musculatura abdorninala Ilasca).

Daca prezentatia nu "se corecteaza'' odata cu inceperea eontractiilor, se recurge la operatia cezariana, deoarece odata cu ruperea membranelor se poate produce proeidenta de cordon sau prolabarea unui brat, complicatii grave, uneori de neinvins.

Gravida eu prezenuuie transversa se va interna din timp in maternitate 166. Pro I a bar e a dec 0 r don este situatia in care 0 bucla a cordonului ombilical aluneca pe linga partea prezentata prin colul uterin In vagin. Cel mai frecvent survine dupa rupeJ;ea membranelor in anomalii de pozitie ale fatului.

Riscul legat de comprimarea cordonului Intre partile osoase materrie §i fetale a fost subliniat la punctul 1-65 a.

167. C ire u 1 a r a dec 0 r don, infa~urarea sau 'chiar innodarea cordonului ombilical in jurul gltului fatului poate produce asfixia f~tului in timpul riasterii. Terminarea cit mai rapids a nasterii previne suf'erinj.a copilului, "

168. Dis toe i a de dinarnica este stare a caracterizata prin contractn uterine necoresptmzat.oare (ritmul, intensitatea sau durata eontractiilor pot fi diminuate sau excesive). Se deosebesc:

Fig, 51 - Sarcina gernelara (variante de producere).

lui gravidei, auscultarea biltailor inimilor fetale ~i examenul echografic pot s tabili diagnosticul.

• In. sarcina m,!l~ipla nasterea s~ pr~duce de obicei inainte de 40 de sapt~mim. ~int posihile .unele cornplicatii, de aceea supravegherea gravidei va ~1 deosebit de atent~. Gravi;Ia va evita efortul fizic ~i adesea este indicate mternarea in matermtate Inainte de termenul probabil calculat pentru nastere,

Nasterl anormale

163. Pins In luna a VI-a-a VII-a fatuI pluteste Inlichidul amniotic. In luna a VII-a se gaseste in prezentatie pelviana, In luna a VIII-a el se rastoarna cu c~pul i~ jos [culbuteazii], In 96% din cazuri copilul "vine" in prezentatie e:amana ~l totul se desfa~oara asa cum s-a descris mai sus. Din ferieire naster~le anorrnale sint rare. Trebuie avute in vedere insa complioatiile foarte vanate ce p,ot surveni., Vom expune ~lteva .din si~uatiile neprevazute, pre cum §i unele mijloace Iolosite pentru a ajuta §l grabi nasterea,

164. ~ a ~ t ere a ina i n ted e t e r men nu comports mCI un fe~ de p~rlCol pe,ntru mama, pentru ca fatuI este mic §i se naste mai usor, Dimpotriva, copilul este amenintat, sansele lui de supravietuire fiind strins l~gate de greutatea la nastere, Copilul nascut prematur necesita ingrijiri speciale, aUt imediat dupa nastere, cit §i mai tirziu (vezi punctul 371).

165. Pre zen tat l i l e a nor mal e ale I a t u 1 u i sint variate.

Chiar ~i in p,rez,entatia craniana se, poat~ intimpla ca fatuI sa nu vina cu orestetul capului, C1 cu fata (prezentatie Iaciala) sau cu fruntea (prezentatie fron-

78

,

'\

Fig . .52 - Anomalii de prezentatie: a, prezentatia pelviana ; b. prezentatia transversa,

79

170. V a 6 U U m • ext rae tor este un instrument obstetrical aplicat ca 0 ventuza (cu formare de vid), se Ioloseste pentru scurtarea expulsiei fatului. Indicatia aplicarii se stabileste de medic (fig. 54).

171. 0 p.1l r a ti a 6 e z a r.i a n ~ este interventia chirurgi?aIa prin care se deschide peretele abdominal ~1 uterul tn vederea ~,extracviel" fatului. Desi e 0 intervantie chirurgicala mare, riscul operator a diminuat datorita gradului Inalt de dezvoltare a tehnicii chirurgicaJe, anesteziei ~i reanirnarii.

Cu toata aceastii relativa lipsii de riscuri, opertuia cezarianii nu se practica de rutind. Nasterea pe cale naturala este cea mai sigurji,

Optiunea pentru interventie se face In cazul clnd pentru mama si/sau copil riscul nasterii normole este mai mare declt riscul operator. Placenta praeoia (placenta situata partial sau total in fava orificiului uterin), prin riscul de hemoragie fatala pentru mama §i copil, este una din indicatiile operatiei cezariene (fig. 55).

-:. dist~d~ pri~l~ra, in care cO.ntracYiile. ute.rin~ slnt ~la~e de Ja lnceputul nastern [prin insufieienta hormonilor hipof'izari, dimensiuni man ale fatului gemelaritate, Iichid amniotic in exces (hidramnios), starea de anxietate ~ gravidei] ;

-, dis,tocia ?ccun~ara poate aparea, prin travaliu prelungit, cu epuizarea mu§chl~}Ul uten? .(dlsproportie intre dimensiunile fatului ~i bazinul matern, anoma.11l de pozrtie etc.) .. Aceasta poate duce la oprirea evolutiei nasterii. ~Iteon ob~tacolele mecarnce d.etermin~ contractii uterine deosebit de intense §l prelungltt; sau foarte apropiato in timp ("in Iurtuna"), determinlnd scader~a ap~Jl'tu_lUl d.e singe Ja. placenta ~i la fat cu riscul Jipsei de oxigen §i suferinta fatulm (distocie me caniea).

Tratamentul consta in adrninistrarea, dupa caz de medieamente ocitocice (st.irnuleaz a contractiile) sau tocolitice (dimin~a contractiile).

Fig. 53 - Aplicarea de forceps.

Fig. 55 - Placenta praeoia.

Dupa ce a suferit 0 operatie cezariana 0 femeie poate naste pe cale naturala, dar necesita 0 supraveghere foarte atenta din primul moment de cind I.ncep contractiile. Daca medicul apreciaza eli travaliul expune la riscuri majo~e mama sau copilul, va indica terminarea nasterii prin 0 noua opera tie cezariana.!

Uiuzia

Fig. 54 - Vacuum extractor.

. 172. L Ii u z i a este perioada care incepe odati'i cu expulsia placentei ~l se intinde pina la vindecarea plagilor obstetricale §i involutia modificarilor genitals ~i extragenitale, aparute in cursul sarcinii (6 si'iptamini). Procesul de involutie are rasunet asupra intregului organism. Se produce sub influenta unor factori endocrini, legati de expulsia placentei. Involutia uterina rnai depinde §i de contraotiile uterului (cind sint dureroase se numesc "ri'isuri").

Zmportanta tngrijirilor in perioada de lduzie. Dupa nastere Iauza r amlne , de obicei, in maternitate 4-7 zile. In aceast.a cali tate beneficiaza de asistenta calificata a obstetricianului ~i a moasei. Dupa aceea, la dorniciliu, marea majoritate nu mai ~in legi'itura strtnsa cu eabinetul de obstetrica. Prin for~a h~crurilor, ele ramln aproape e xclusiv in grija pediatrului ~i a sorei de ocrot.ire , care se oeupa de ohieei numai de copil. Lauza "rezolva" problemele de

169. For e e p suI este un instrument asemanator unui cleste, folosit In o?stetrica pentru a ajut.a degajarea capului din eanalul pelvigcnital (fig. 53.). Aplicarea corcct a a f'orcepsului nu prezint.a riscuri pentru copil, cind este efectuat.a de un obstetrician experimentat., la momentul potrivit, Este 0 manevra de necesit.at.e pernru protejarea vietii copilului sau pentru scurtarea

perioadei de expulsie, '

1 Legea perrnit.e in lreruperea sarcinii care a survenit In dccursul primului an dupa operatia cezuriana. Dupa a doua operatie cezarianii legea permite mtreruperea oricarei sarcini pe toati'i perioada de fertilitate a femeii.

80

81

II - Wama ,I copillil

ingrijire personals dupa nivelul sAu .. de instructie ~i in functie de conditiile materiale ~i de civilizatie 1n care traie~te.

Lauzia ridica numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire), de tratament (prezsnta plagilor ramase dupa nastere) ~i de noua postura a marnei (alaptarea) etc.

De aceea este necesara 0 Intelegere cuprinzatoare privind trans forma rile biologice din aceasta faza a procreatiei. Pe de alta parte, ca ~i sarcina, lauzia comports 0 serie de perturbiiri Iunctionale sau chiar lmbolnaviri organics. Prevenirea ~i tratamentullor este de 0 important-a deosebita pentru revenirea Iemeii la starea de sanatate dinaintea sarcinii ~i nasterii. Pentru indeplinirea rolului de mama ~i in primul rind acela de a-si alapta copilul, este necesar a o evolutie normala a perioadei de lauzie,

173. Mod i fie lI. r i h 0 r m 0 n a I e. Imediat dupa nastere horrnonii plaoentari se gasesc in concentratie mare in singele Ia.uzei. In citeva zile, aceasta concentratie scade simtitor ~i dis pare efectul inhibitor asupra horrnonilor hipofizari (FSH ~i LH), care I~i reiau Iunctia de stimulare asupra ovarelor, fapt ce se concretlzeaza In secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturate Ioliculara (ovulatie),

174. Fun e t i a 0 v a ria n lI.. Durata ahsentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie, dar In mare masura ~i de factori individuali. Chiar la lauze care nu alapteaza., este nevoie de 6 saptamlni plna la prima menstrua~ie. De aceea, 0 noua conceptie (sarcina noua l) nu poate avea loc declt in jurul acestui termen. La unele femei apare 0 pierdere de singe cam la 3 sa ptamini dupa nastere, numita "mica menstruatie".

La 80% din mamele care aIa.pteaza. exista 0 amenoree de lactatie, ca urmare a unei inhibitii a Iunctiei gonadotrope a lobului anterior al hipofizei. Amenoreea de Iactatie este sernnul unei hipofunctii ovariene §i se insoteste de sterilitate temporara. Cu toate acestea, alaptarea nu reprezinta 0 protectie totala impotriva unei noi conceptii I

175. Pro e e sed e in v o l U lie. Liwoluiia uterirui se dat.oreste : a. Scaderii stimularii horrnonale, prin disparitia hormonilor placentari, urmata de scaderea aportului sanguin §i dirninuarea metabolismului celular.

b. Contractiilor uterine, care tmbraea 0 forma de contractie continua, peste care se suprapun contraetii izolate, datorate ocitocinei. Aliiptarea Intretine secretia crescuta de ocitocina din lobul posterior al hipofizei, actionlnd favorabil asupra revenirii la normal a uterului. Scsderea dimensiunilor uterului poate fi supravegheats de obstetrician ~i moase prin palpareexterns. In prima zi dupa nastere fundul uterului se palpeaza la nivelul ornhilicului §i coboara cu fiecare zi cu un lat de deget. In ziua a 10-a de lauzie se afla la niveIul sirnf'izei pubiene sau cu 1!-2 laturi deasupra acesteia. Uterul revine la normal dupa 6 sapt.amtni;

176. L 0 h iiI e. Dupa nastere exista 0 perioada eu pierderi serosanguinolente numite lohii ; aeestea slnt constituite din cheaguri de singe, leucocite, ser §i limfa. Evolutia lohiilor (pe care Ie controleaza obstetricianul sau sora de obstetrica) corespunde cu procesul de vindecare a plagii uterine. Lohiile sint sanguinolente 24-48 de ore; se me ntin serosanguinolente inca 72 de ore, apoi devin seroase. Dispar dupa aproximativ 2-3 "aptamini de la nastere , Mirosullohiilor trebuie verificat in fiecare zi ; el trebuie sa fie fad. Un miros fetid constituie un semn de infectie ,

Prezenta ~i cantitatea de singe din lohii nu depinde de alaptare,

177. V U 1 v a ramine mai mult sau mai putin marita dupa nastere.

178. M u ~ chi i a b d 0 men U lui necesita timp -mai - -lndelungat (peste 6 saptamini) pina I~i recapate tonusu!. Tonicitatea lor este influentata favorabil de exercitiile Iizice (punctul 188).

179. Ve z i e a uri Dar l'i are inca un tonus muscular Bcazut, asa se explica faptuI ea percepe rnai greu nevoia de a urina (,,8enza~ie de miotiune''). Capacitatea vezicii este crescuta.

La nivelul colului vezieal se sernnaleaza un edem care predispune, in asociere eu seaderea tonusului muscular, la tulburari mictionale cu retentie de urina, De aceea uneori este nevoie sa se sondeze vesica pentru a elirnina urina In primele zile dupa nastere , lnairae de a se ajunge la sondaj, se oor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lauza sa urineze sponian,

Pe fondul de modificari vezicale din t.irnpul sarcinii (stagnarea urinii) se cxplica tendinta la inf'ectii a cailor urinare. Odata cu revenirea t.onusului muscular, aceste functii se norrnalizeaza. Diureza este crescuta, Lanza urineaza mult mai mult, deoarece se elirnina excesul de apa acumulat in ~esuturi in timpul sarcinii.

180. Ten din tal a con s tip a tie din timpul sareinii se aceentueaza ~i mai mult dupa nastere,

181. Pie lea. In locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii ramin niste dungi albe, care VOl' persista in tot cursul vietii,

Pigmentatia fetei §i a mameloanelor dis pare treptat, In timp ce linia alba abdorninala ramine inca multa vreme pigmentata.

182. T e m per a t u rae 0 I' P u lui. Imediat dupa nastere poate aparea frison, rara cresterea temperaturii; frisonul se explica prin racirea corpului ~i prin hemoragie.

In faza de furie a laptelui, temperatura axilara poate fi temporar rnai ridicata,

In mod normal, temperatura lauzei este cea obisnuita (36,5 -37°C).

Temperatura se va masura de 2 ori pe zi.

f

Fig. 56 - Conf'ormatia normala a stnului.

L areola marnara , 2. mamelon; 3. gJande sebacee.

Fig. 57 - Sectiune prin gJanda marnara:

L acmt glandular!; 2. tesut graa; 3. muschtul pectoral; 4. canale galactotore.

8:;

II.

z

J

83

183. G r e 11 tat e a o 0 r p 0 r a I l. Odata cu nasterea, lauza scads cu circa 4-5 kg. In prima saptamina de lauzie ea mai pierde inca din greutate {1 kg tine numai de uter, iar restul de pierderea de Iichid interstitial),

184. Sin i i femeii sint situati pe supraiata rnuschiului marele pectoral. Sint constituiti din tesut glandular, grasime ~i tesllt conjunctiv de legatura. In virful mamelei se gase~te mamelonul ("sfircul"), pigmentat., inconjurat de 0 suprafat.a circulara nurnita areola. pigmentata viu, de la roz ptna la brun-Inchis (fig. 56).

Giandele areolare (glandele Montgomery) se infa\i )c,.za ca niste glande sebacee (de grasirne) modificate; stnt niste mici ridicaturi, grupate in numar variabil. Forma ~i marimea sinilor smt variabile de la 0 persoana la alta ~i depind de repartitia tesutului glandular, grasos ~i de Iegatura, precum §i de modul de fixare pe torace.

Tesutul glandular este organizat sub forma de lobi, despartiti intre ei printr-un \esut grasos de susyinere. Fiecare lob glandular este constituit din numeroase elemente secretorii. care poarta numele de acini. Celulele acinilor elaboreaza laptele, pornind de Ia componentele slngelui circulant §i-l elimina in eanalele de evacuate ("excretoare"). De aci, laptele este oondus ill canalele mai marl, numite canalele galactofore, care ajung la mamelon separat pentru fiecare lob glandular (fig. 57). Celulele glandulare transforrna in lapte substantele nutritive aduse pe calea singeJui.

Formarea laptelui este un proces complicat care se desfii~oar1i sub con, troIuI unor sub stante secretate de hi po-

~ ,4' fiza (fig. 58). Facern aceasta precizare

~--' pentru a tnlatura sirnplisrnul cu care

\~___.\- _ '......_, se "imagineaza" procesul de form are

/ \ (~2 a laptelui. Adesea Iauza este indernna-

'', \ :::- y ,'- tli la consumarea unor cantita\i mari

~:~~~~:Y-~.f --./ d~ lapte d~ vaca, ,in. dorinta de a

II V1r~.. ~_J)fi ajuta "vemrea laptelui".

,,~ r , 7fJ 185. Star e s psi hie A. Feme-

% .?-'" ._' 6 ile se comport.a foarte dif~rit imediat

~ , dupa na stere, Mult.e dintre.ele sint inca

If 0' 7 atlt de agitate ~i de pline de fericirea

I~ //) .Y'~"',;;.,_""lA,-' _ lor, Inctt nu realizeaza epuizarea fizi-

(" fi/ " (\ ca ~i nevoia de repaus. Starea de ve-

selie face sa treaca pe plan secundar,

I ~~~':;_~~2::.}'<~ unele suferinte proprii. Eate de data~ __ r ria sorei de obstetrica de a 0 feri de tot

1.\ ~//I:2 /; ce 0 poate deranja ~i de a incerca sa-i

(;foT I calmeze nervii surexeitati. Este de do-

<1 / ' ¥.

,~;._,'£-",;~ ~_.;;.-;-:,y meniul miraeulosului cum natura tIne

r -~~ sa reeompenseze pe femeie pentru durerile pe care Ie-a suportat: nu numai bucuria ca are un copil, dar ~i uitarea extraordinar de rapida a orelor de su-

/~ ferinte ~terge din amintire tot ce ar putea sa 0 apese.

Modificarile hormonale din ziua a 3-a-a 5-a de lauzie favorizea.za uneori o stare depresiva, caracterizata prill griji insuficicnt motivate, Jegat.e de copil sau de restul familiei. A~a-numi·

tele "zile cu lacrimi" reprezinta 0 tulburare psihologica trecatoare. Familia va fi avert.izat.d sa menajeze aceasta stare de instahilitate psihica, a mamei. 186. t n g ri 1 ire a Ii!. u z e i. In prirnele 8-10 zile dupa nastere Iauza are nevoie de supraveghere rnedioala specials ~i de ingrijire calificata: a) Liniste §i repaus, Ea are nevoie de liniste ~i relaxare. Frecventa §i durata vizitelor VOl' fi reduse. Pentru cele mai agitate se vor rezerva saloane mici, eu anturaj reconfortant.

b) MAsuri igienice. In cadrul curateniei corporale, se face Intti spalarea generala §i apoi toaleta genitala. Toaleta geriitala (spali1turi vulvare), in conditii de perfecta sterilitate, se face cu 0 frecventa variabila in functie de ahundenta lohiilor, dar eel putin de 2-3 ori pe zi.

Pentru igiena corporalii, lii.uza poate face du~ dupii. cLte('a zile; iar baie dupii. 2 saptiimini (in [unciie de sciiderea cantitiitii lohiiior }, Avind in vcdere ca soar putea sa nu aiba inca stabilitatea neoesara, atunci cind face dus va pli§i eu atentie ~i se vor lua urrnatoarele masuri : pentru evitarea alunecar ii sau caderii, linga cada de la baie se va pune un gratar de lemn sau un pre§ mai gros, iar in cada 0 bucata de rogojinii sau de-postav gros. Lenjeria de pat §i lenjeria de corp se schirnba des. Pentru evitarea murdaririi saltelei, se va pune 0 aJeza de cauciue sau de material plastic sub cearceaf. CompreseJe aterilizate se schirnba dupa cantitatea pierderilor de singe. Trebuie sa Sf; evite sa fie atinsa cu mlna partes care se aplica pe par\ile genitale. Chiar Ia lauza sanatoasa, slngele ~i seoretiile care se olirnina dupa nastere contin microbi, care, daca ajung pe mameloane , pot produce inflarnatia glandelor mamare sau/~i pot infecta nou-nasoutul.

0) tngrijirea suturii perlneului se rezurna in primele zile de lauzie la spaliituri vulvare de mai multe ori pe zi. In caz de dureri, se aplica, eventual, un unguent anestezic. In cursul alaptarii, pentru a sta pe scaun, se poate folosi un colac de cauciuc umflat cu aero Pentru a nu forva perineul, lauza va §edea mai mult pe una din Iese.

In ziua a 5-a se scot firele (chiar ~i cele resorbabile deoarece prin aceasta dureriJe locale scad mai muIt). Dupa aceea se poate face zilnic 0 baie de ~ezut.

d) Alimentatia. Opinia dupa care lauza trebuie sa manince cit rnai mult ~i oriee, pentru a favoriza 0 rapid a recuperare a Iortelor, este eronatU. Dupa nastere, ea poate primi lichide dupa 4 ore, iar dupa 12 ore se trece la un regim normal. Alimentatia va contine proteine (lapte, derivate ale laptelui, carne, peste de apa dulce, ouji) ~i vegetale. Prin consumarea de 1/2-3/4 I lapte pe zi, se aeopera plusul de calorii, necesare in lauzie (vezi ~i punctele 355-360).

, e) Pulsul §i temperatura se controleaza de 2 ori pe zi. Dupa revenirea

1\\ acasa, este bine sa se controleze in continuare temperatura timp de 2 8apta\ \, mini. Orice ascensiune peste 37,4°C va fi anuntata medicului obstetrician. \",y..::// f) Evacuarea llrinii este uneori dificila in primele zile dupa nal1tere. Se '8:;;;:/-ajunge uneori la retentie urinarii, cu umplerea ~i incarcarea excesiva a

'/ (chiar 11/2 litri).

Pentru a evita aceasta se recomanda exerci\iile de gimnastici1 prevazute la punctul 188 ~i aplicatii de comprese caIdu~e in regiunea vezicii.

g) Reglsres trsnzitului intestinal (scaunele). tn timpul primelor 2-3 zile, in general, femeia nu are scaun; clisma facuta inainte de na9tere a goIit intestinul, iar alimentatia este constituita in aceste zile predominant din Iichide. Intestinul are tendinta Ia inervic, de aceea obstetricianul recomanda, de obicei, in ziua a 2-a dupa na9tere, un laxativ. tn ziua a 3-a, dimineata, daca acesta nu a avut. erect se introduce un supozitor. Dacii lauza nu are scaun nici cu acesta, se face 0 elisma.

F.:g. 58 - Factorii care intervin in me-

canismul secretiei lactate:

I. stimuli audlo-vlzuali; 2. stimuli emotlonali;

~: ~~~~~lmf~~I~·iC~If:0,~zap;r;)a~t~:;ra;; 69. ti~~i!~~:

Cll"'; 1 0, ACTH; 11. steroizl! suprarenali; 12. lnsul!na: 13. suprarenala; 14. pancreasul; 15.

sthnulul actului suptulul.

84

85

Dupa revenirea la domiciliu, daca se mentine tendinta la constipatie, se recomanda un regim care sa contina vegetale din abuudent a (salata de cruditayi, fructe), piine neagra sau Graham, miere de albine, Gimnastiea are efecte favorabile.

De fiecare data ctnd femeia urineaza sau are scaun este recornandabil ca regiunea vulvara sa fie spalata cu un jet de apa calduya, care a fost fiarta in prealabil.

h) Mobilizarea preeoce reprezinti'i una din masurile pentru profilaxia trombozelor. In acelasi t.imp, coborlrea precoce din pat ~i miscarca stnt eficace pentru stimularea diurezei, favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacitatii de munca,

In multe matemitati s-a incetatenit sistemul de a mobiliza lauza la 2-3 ore dupa nastere (prima data pentru scurt t.imp), chiar daca are sutura a perineului.

i) La ferneile care au varlce mobilizarea precoce este import.anta. In continuare, in spital iii mai ales acasa, se recomanda 0 pozitie corespunzatoare In pat (fig. 61).

La picioarele patului, sub saltea, se pune 0 patura facuta sui, pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe ~i coapse spre inima. Aceasta nu. este tnsi'i suficientil. pentru a goli Indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare §i ale bazinului ; este bine ca lauza sa se culce de mai multe ori pe zi pe 0 parte ~i, pe burt.a, chiar daca nast.ere a a comportat 0 interventie operatorie (cezariana, sutural. In unele cazuri particulare, medicul va da alte prescriptii.

j) SinH lauzei trebuie lngrijiti cu multa atentie, Sinii, inveliti in doua bucati de pinza, vor fi ~inu~i in pozitie ridicat.a, fie printr-un sutien special, fie printr-o esarfa. Bandajele vor fi bine spalate, calcate §i tinute In dulap intr-un compartiment special. Murdaria iii microbii de pe comprese, sutiene, bandaje sau alte obiecte de lenjerie slnt la originea iniectiei mameloanelor (mastite). Toate manipularile obiectelor de mai sus se fac cu mlinile spi'ilate bine in prealabil.

Inainte de fiecare supt, mama I§i va spala cu grija mlinile, unghiile vor fi taiate scurt. Parul lung, ce cade pe umeri, va fi ridicat ~i strins cu un batic, Se incepe cu ridicarea bandajului ~i a micilor compress sterile ce acopera mameloanele; compresele se indoaie cu fata dinspre mameloane in interior, bandajul se stringe corect ~i se pun ambele sub perna, Compresele sterile se schirnba zilnic, pinza triunghiulara, sutienul iii/sau bandajul se schimba de indatii ce se murdaresc de lapte.

in caz de dureri mari se va anunta medicul obstetrician, care va face recomandarile necesare. Nu se vor aplica dectt pomade, pudre sau lotiuni recomandate de medic.

Orice modificare a mameloanelor (singeriiri, f'isuri, ro~ea~a) sau a sinilor (mastita I) impune anunt area medicului (vezi punctul 192).

k) Profilaxla infectiilor. Lanza este, din motive insuficient cunoscute, mai receptive la infectii, De aceea va £i ferita de orice sursa de infectii (persoane cu guturai, furuncule , raniri, int,epaturi etc.). Mameloanele se vor menaja cu grija.

La domiciliu, closetele, baia, prosoapele comune , lenjeria incorect spalata (fara sa fie fiarta ~i fara sa fie calcata I), murdaria de sub unghiile lungi, fructele 9i zarzavaturile consumate fura sa fie bine spslate etc. sint 0 parte din cauzele favorizante ale tmbolnavirilor.

187. ~ e 0 a 1 a rna m e l, lnainte de plecarea din maternitate, mama va fi instruita, aUt asupra modului de ingrijire a nou-nascutului, cit ~i a sa personala.

Alaturi de indicatiile de mai sus, mama va fi atentionata aaupra urrnatoarelor puncte:

a) Nu se va face nici 0 baie in cada pinii ce lohiile nu s-au redus cantitativ, ci va face numai dusuri : daca nu are haie, i~i va spala corpul de sus in jos, sttnd in picioare.

b) Nu va face irigatii vaginale, chiar tn caz de scurgeri, in afara de cazul cind slnt in mod special recomandate de medic.

c) Dupa revenirea acasa, va fi examinata inca 0 datil. de medicul obstetrician (la 4-6 sapt.amlni), care va trebui sa constate rsvenirea la pozitia normala a organelor genitale interne 9i vindecarea tot.ala a rlinilor cauzate de nastere.

d) Lauza poate iesi din easa la 0 sil.ptaminii dupa externare.

e) Menstruatia revine, in caz de nealil.ptare, in medie la 6 saptamini (6-7 sau 8 saptamini). In caz de alaptare, apare mai tirziu; uneori nu apare deloc atita timp cit mama aJapteaza.

f) Contactul sexual este perrnis dupa 6 saptamini. Se poate Intlmpla ca la Inceput sa fie dureros sau tnsotit de alte inconveniente, care se rernediaza de la sine, cu tirnpul.

g) Munca in gospodarie se reia treptat, de la 2-3 saptamini.

~/~~~

JlC:?

Fig. 59 - Exercitii de gimnast.ica penl ru I:!llz,i.

86

87

""'.'" ----- -----

. Da~a tr~tame~tul J?u est~ aplica~ sau stnt a~p fact~ri Iavorizanti (IauUl c? slaha r~zlstenta l~ l_nfectn, anerme, alte boll prce xistent.o] ori mierobii sint deosebl.~ de agrcsrvi, boala se agraveazii, Iebra creste , pulsul est.e acceIerat., secretiile capati'iasI!ect purulent. lnlectia se pl'opaga de la uter la trompe ovan:, la .organele tnvecinate sall.- pe calea singelui - in tot organisITlui (septJf:em.lC). Aceste forme necesita trat.ament energic, numai in conditii

~~~~. .

192. l\'( a s tit a este infee\,ia glandei mamare det.erminata de mierobi ce pot proveni din jurul Iiiuzci iii al copilului (flora nazof'aringinna a marn«i. a personalului medical, lohiile, obiecte contaminate et.o.]. Microhii ajung prj n contact direct sau prin interrncdiul na-

sofaringelui copilului pe slnul rnarnei. Prezenta un or leziuni ale slnului (Iisuri, r~gade) Iavorizeaza patrunderea gerrnenilor in int.eriorul glandei mamare.

Frecvent., mastita se manifests dupa 7 zile de la nast.cre, deci dupa externarea din maternitate. Rezultatul trat.amentului depinde de precocitatea instituirii acestuia.

Primcle sernne de mast.its sint durerea, senzatia de tensiune, inrosirea si fe~r~. In acest stadiu precoce, prin admlJ?lstrarea de antibiot.ice , comprese reci, punga de ghcata *i sustinerea stnului printr-unbandaj (fig. 60) se poate

s,:_p:!ma infe?~ia. Pentru evitarea stag- Fig. 60 - Banda] pcntru , sin.

narn laptelui, stnul va fi evacuat cu

aju~o!\~1 unei 12ompe. P:oblema i_ntreruperii alirnent.atiei la sin (temporal' sau definitiv) va fi transata de medicul care conduce tratamentul.

Prevenirea mastitei const.a in pregatirea adecvat.a a marneloanelor incepil!-d din cursu I sarcinii prin spalari, masaje si frictiuni cu prosop aspru (vezi punctele 126, 131), respectarea stricta a regulilor de igiena si tehnica

corecta a alaptarii. .

Prezentarea la medic de Inda ta ce apar primele semne de inflamatie si ~ra~amentul corect e vit.a evolutia spre forme grave (abccdare) ce irnpun Illtarearea.

In cazul abcedarii, tratamentul medicamentos nu mai este eficace; se impune incizia abcesului pentru evacuarea puroiului.

. 193. Fle.b.~ta. tromboflebita. Pe fondul de varice apa"tJte III cursu~ Sare1l111 (punctele 139, 186 i), pot aparea inflamatii sau tromhoze (chcaguri de singe care ingusteaza sau astupa la un anumit nivel 0 vena). Cind :rena af'eot.ata este situata superficial se observa traiectul indurat al acesteia ; tesuturile din jur sint rosii, dureroase, umflate. Mai greu se descopera o tromboza ce afecteaza venele profunde, din hazin.

Pentru prevenirea acestei afectiuni se recomanda:

a) consum creseut de lichide: ;eaiuri de plante (tei, mUlle\,el, sunatoare) zaharate sa~ .s\lcuri de fructe diluate cu apa;

b) moblhzarea precoce (vezi punctul 186 h) dupa na~tere; timp de 2- 3 sap.tamini se VOl' aplica bandaje speciale (fa~a elastica) In nivelul membl'clor lI1ferlOare Cll zone varieoase pentru a evita stagnal'ea singclui in aceste zone;

b) Lanza nu trebuie sa stea in pat dupa externare, dar e bine ca, P" Unga repausuI de noapte, sa-§i asigure un repaus la orizontala de mai multo ori pe zi.

i) Dupa 2 luni poate avea, din punct de vedere organic, 0 noua sarcina, Solicitarea mamei , prin ingrijirea ~i alaptarea sugarului , cit ~i prin grija gospcdariei eonstituie motivul pentru care se recomandii intervale mai mari

intre sarcini. '

Se considera optirn intervalul de 2 ani intre prima ~i a doua sarcina. 188. G i m n a s t i e a I a u z e i, Se face in scopul de a ajuta organismul in procesul de rcvcnire la normal, in urrna modificarilor ~i solicitarilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. AJ2aratul musculo-Iignmentar relaxat ~i destins trehuie sa revina la dirncnsiunile ~i poziti» normals. Persistenta relaxarii musculare, abdominal a ~i perineala, poate avea repercueiuni asupra pozitiei f}i functiei organelor interne.

Din primele zile dup a nastere pot fi facute unele exercitii de gimnastich. Se incepe cu axcrcitii de respiratie abdominala, avind grija ca in expiratie sa se contracte muschii peretelui abdominal.

Apoi, daca lauaa nu are perineotomie, Incepind din ziua a 5-a ponte face ~i alte e xercitii {fig. 59).

Boli In perioada de lauzie

189. Hem 0 rag iii e pot fi eauzate de rupturi (de perete vaginal, de col sau de perete uterin) produse in timpul nasterii, de retentia unor resturi placentare sau de insuficienta contractie a uterului (dupa nasteri prelungite). Rareori ele sint determinate de tulburari in coagulabilitatea singelui lauzei.

Aceste hemoragii se insteleaza de obieei in prirnele ore dupa e xpulsie §i heneficiaza de tratament in maternitate.

Daca lohiile devin treptat sau brusc sanguinolente, lauza e obligate sa se prezinte la medic.

190. Feb I' a sernnalata in perioada lauziei poate fi deterrninat.a de cauze uterine (stagnarea lohiilor, inflarnatie) sau de infectii localizate in afara apa::atului genital: mastita, infectii urinare sau ale venelor (Ilebita, tromboflebita).

191. Feb rap u e r per ala. Sub aceasta denumire sint cuprinse toate infectiile lauzei care au ca punet de pIe care organele genitale. Chiar in epoca actuala (era antibioticelor) asemenea inlectii pot fi grave. Plaga uterina rezultata din det.asare a placentei ~i event.uale leziuni traumatice sau plagi ehirurgicale din timpul nasterii reprezinta 0 poarta de intrare ~i un mediu Iavorahil pentru multiplicarea unor microbi patogeni.

Acestia pot proveni chiar din caile genitale materne (inlectii nerecunoscute) sau din afara (obiecte murdare, inst.alatii sanit.are, lenjerie , flora rinofaringiana de la personalul medical purtat.or de germeni sau de la vizitatori I).

De aceeai aUt in maternitate, cit ~(Ia domiciliu, se impunerespectarea unoI' masuri riguroase de igiena (vezi ~i punctul 186 b).

Infectarea unei plagi vulvo-perineale se manifesta prin dureri locale, inflamatia tegumentelor ~i pal'ti1or moi (ro~ea~a), prin modificarea secretiilor care devin mai abundente, sero-purulente ~i urit mirositolire. Febra in general nu depa~e~te 38°C, iar starea generala nu estc modificata. Vindecarea se abtine cu tratament local corect.

88

89

c) pozi\ia in pat va fi orizontala, iar Iauza cu varice va a~ez~ s~b saltea, la pi~io.are, 0 piitura facuta sul pentru a usura scurgerea singelui din garnbe : spre inima (Iig, 61);

d) exercitii de gimnasticll. (vezi punctul 188). ..

193 bis, D u r e r i leo 8 0 a s e ce survin la unele ~au~e,. cu lI~tensltate variabila, in dreptul oasel.?r ~azi,nu!ui ~i .in speci.al ~ .SII,n!lzelpublene, sint datorite laxitatii (ramolirii) simfizei pubiene (slmflzwLLza),. ex~cerbata in cursul nasterii. Rareori, se descriu chiar leziuni ale acestei regrum,

3

SUGARUL

195. Vir s tad e s u gar este cuprinsa intre momentul nasterii ~i douasprezece luni implinite. Este perioada cu cele mai impresionantesalturi (crestere ~i dezvoltare), cu probleme dificile de tngrijire (alimentatie, curatenie) ~i de prevenire a unor tmbolnaviri specifice (rahitism, anemia, inlectii).

In primul capitol, la punctele 5-26, am aratat earacteristicile gene~'ale ~i criteriile de urmiirire ale acestei perioade. Pentru Intelegerea modului cum trebuie apreciat ~i urmiirit copilul in aceasta perioadii mai aducem clteva notiuni introductive des pre dezvoltare.

. 196. Mot ric ita tea (vezi punctul 24). La inceput, pozitia sugarului se asearnana cu cea din viata intrauterinii, caracterizatii prin dominarea tonusului (punctul 21) de flexie a extrernitatilor. Mi~ciirile spontane au caracter de "pedalare" ~i privesc concomitent sau in succesiune scurtii toate cele patru extremitati, Incetul cu incetul, din acest "haos motor" se cristalizeazii miscari izolate tintite. Succesiunea miscarilor se diferentiaza intr-o anurnit.a ordine: de sus in jos 9i de la riidiicina la extremitatea membrului. Miscarile refJexe cu care se naste copilul sint inlocuite treptat cu miscari invatate, voluntare. Cele mai importante etape sint:

- Za 3-4 saptamtni: coordoneazii miscari!« globilor cculari ; fixeazii cu privirea unele obiecte lurninoase sau colorate in miscare ; asezat pe burLa ridica capul;

- la 2 Zuni: asezat pe burtii ridica ca pul ~i umerii ;

- la 3 Zuni: !~i tine capul cind este ridicat in sus;

- la 4-5 Zuni: la tractiunca din pozij.ie culcat pe spate, tinut de miini,

i~i sustine capul;

- la 5-6 Zuni: se intoarce de pc burta pc spate;

- la 6 -7Iuni: stain sezut cu sprijin minim, lntinde mina pentru a apuca

obiecte;

- la 7-8 Zuni: se lntoarce de pc spate pe hurt.a ;

- la 8-10 luni : merge in patru labe , sta in picioare sprijinit; .

- la 10-12Zuni: sta in picioare fara sprijin, se ridicii tinindu-se de obiecte ;

- la 11-15 luni : face primii pasi fiirii sprijin.

197. Per c e P l i a. In prirnele siiptiimini de viata, compo~to;mentui sugarului este dictat de satisfacerea nevoilor lui de baza : cdldurii, liniste, sa-

Fig. 61 - Poz itia in pat a lauzei:

a) pozttte necorespunzatoare, b) pozitle corespunzatoare.

Trebuie sa li se acorde atentie ~i sa fie tratate (banda] strins al hazinului

~i repaus la pat), altfel pot persista ducind la "mers ca de rata": .

194. T u I bur Ii r i I e psi hie e din perioada de.lauZle, mamf~s~~t~ sub fOl ma unei labilitati psihice crescute, stnt de~ermmate de mo~:hflCarl endocrine. Starile de depresiune usoara nu sint considerate ca patolo!P?e. El~ dispar dealtfel treptat dups externare, odata cu normalizarea echilibrului

hormonal. .

De cele mai multe ori, prin efortul de vointa al lauzci, aJ~tata de atitudine a plina de intelegere a Iarniliei, se pot compensa riirii dificultate aceste tulburari psihice. .., _ Mult mai rar se intilnesc adevarate psihoze de lacuuie, ce se mamfesta incepind cu ziua a 3-a - a 8-a dupa nastere ~i necesita tratament psihiatric.

Acestea se tnsotesc de agitatie, neincrederc, interpret~re fal~a a un or fapte, acte de egoism, halucinatii , acte agresive fatii de prop,:lUl cop~l (p,:uncucidere). Lauza nu-si poate controla Iimbajul, ramtne insa constienta. Pot aparea stari depresive grave, tentative de sin.ucider~.

Evolutia psihozei de lactatie poate of en surpnze. In general ins a prognosticul este bun.

91

(ietate. Manifesta p.re?omin~n.t react~i "n€ga.tive" p~in pllns, c1nd aceste co~ditii nu slnt tndcplinite , ~dlCa ~tunc~ cin~ ~l .este ffl.g sa? foa.me RUY clnd u nistea Ii este tulburat a prm excitanti anditivi sau vlzua!1 de ~ntensl~ate p.rea mare. Cu ochii Iixeaza ~i urrnareste, observa de timpuriu obiecte ~I .le diferentiaza de alte obiecte din jur. Un organ important de ounoastere (orient.are) este gura (linge, suge, mu~ca obiecte); cu ajutorul gurii, sugaru.I ounoaste 0 buna parte din lumea Inconjuratoare. Miinile ating la inceput ~l~ intimplare ohiectele, mai tirziu ele apuca obiecte pe care le-a pereeput C\: pnVlrea. Incepe exercitiul, experimentarea coordonata: ochi-mina, mtnii·ochL.. In felul. acest.a, invata sa-I}i cunoasca propriul corp, sa-I delimiteze de me.diul lnconjurator. Pe linga nevoile lui de baza, se instaleazii crescind neooia de miscare (cOI:-tactul cu mediul). Aceasta se realizeazii daca sugarul are variatie in decor 91 daca va fi asigurata comunicarea permanenta cu adultii din jur (punctul 27).

198. Lim b a i u 1. De la 3 lun.i se pot deosebi diferite modu:i de "ex: primare". Dupa natura sunetelor ermse se deduce dacii se simte blne. (dupa masa, dupa baie). Mai intii gingure9te, iar spre ~ luni pronunta .~unete .dl.f~r~r:tiate, Ie repetii, "bolborose~te" cu saliva, experimentlnd propriile posibilit.ati. La 8-9luni irnit.a silabe "ta-ta", "da-da", "ua-na", "pa-pa", "ma·ma". Concomitent manifests atentie 9i intelegere crescindii pentru vorbire. Astfel, se opreste dintr-o actiune daca i se spune "nu-nu", intoarce capul dacs i se arata un obiect din camera sau Figura unuia din piirin~i sau repet.a (daca i se cere) "po. -pa".

. 199. Con t a 6 t u 1 soc i a 1. Prima reactie pozit.iva 10. adresa adu ltului se materializeaza in cursul celei de a doua luni de via(d prin primul zimbet. ina doua jumdtate a primului an de via(d, sugarul ia contact din ce In ce mai activ cu adultii prin intermediul pricirii, prin sunete # prin gesturi, ~eosebeste figurile ounoscute de cele necunoscute ; fata de pers~anele stra~ne, majoritatea sugarilor are reactie de aparare 9i de teama (frica de striiin }, de rnulte ori asociata 9i cu teama de despdr(ire (sugarul ~ipa de cite ori este parasit de mama). Imita sunete §i gesturi ale adultilor. Se manifesta 9i in acest comport.ament neooia de acticiuue, care se ilustreaz a ~i in ritmul sau somnveghe. Sugarul mic doarme circa 20 ore pe zi, t.rezindu-se tntr-un ritm relat.iv constant - ziua ~i noaptea - pentru scurt timp, la masa ; dupii 6luni nevoia de somn este de 16 ore, din care 12 noaptea ~i numai 4 ore in cursul zilei. in aceastd etapd adultii au pe Ungd obliga(i£le de tngrijire ~i de protee/ie ~i pe aceea de factor stimulator ~i de partener de joe (punctul 26).

Odatd cu tmplinirea primului an de via/d s-a atins 0 treaptd de dezroltare importantd. Copilul std in picioare, face singur cttiva p(lji ~i pdtrunde activ in lumea fnconjuratoare. FolosCfte intens ambele brate pentru a minui diferit.e obiecte. Inte1ege 'propozitii simple, pronun(a silabe ~i cuvinte simple. Cautii societatea altor persoane fi le imitd gesturile. Poate iTldeplini ordine simple prin gtndire proprie.

Nou-nascutul (0-28 zile)

~i nu transmit din patrimoniul lor genetic vreo trasiitura ereditaNi bolna va: ulterior In urma unei tngrijiri corespunziitoare, urrnasii lor au to ate sansele de a deveni indivizi sanato~i, lnzestrati corespunzntor In vederea desfa'~urarii normale a intregii lor existe nte.

Al doilea eveniment hot.arit.or este nasterea. Dupii 9 luni de sarcina, inso~ita de atitea sperante ~i indoieli, urmeazii nasterea, care, pe clt a fast de as-

teptat.a, pe attt vine de repede ~i de neprevazut. .

in timpul sarcinii si nasterii [iuul este itur-o totalii unitate cu mama sa, care ti asigurii toate condisiile si subsiaruele necesare dezooluirii. Mama ~i fiitui sint int.r-o stare de airnbioza, care se continua de fapt Iii in primul an de viava. Premiza de bazii pentru un echilihru psihic 0.1 mamei ~i pentru 0 dezvolt.aro normal a a sugarului rezid a in felul cum mama recunoaste inlauntrul ei acest biosistem, unitatea dintre ea fji fat. La capitolele despre sarcina s-a vorbit despre igiena psihica a gravidei, Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihica a mamei fatii de copil este valabil nu nurnai In t.impul sarcinii, ci si pentru actul nastarii. In preajma nasterii, la intrarea in materniuue, in cursul "dureriior de facere" [traoaliu }, mama trebuie sd fie piitrunsii de adeoiirul cii nasterea este un proces [iziologic, Chiar in condiiii total [iziologice, traoaliul reprezinui 0 solicitare [izicd considerabilii a iruregului organism. 0 burui relaxare musculara a mamei nu se realizeazii trur-o stare de tncordare psihicii. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cd La majoriiatea [emeilor nasterea se desti40ard normal. Bunicile ~i striibunicile noastre, femeile din rnosi-st.rarnosi , au nascut copii fara incidente ~i accidente. Naturaletea, firescul ~i seriinatatea lor au constituit sprijinul covirsitor in trecerea cn bine a acestui everiimerit, care lrnplineste ~i da continut Iiintei umanede sex feminin. AccidenLele din trecut se datorau lipsei de maternitati ~i nepriceperii moaselor empirice.

Astazi, In stadiul 10. care a ajuns medicina, prin conditiile mod erne ale maternitatii ~i prin organizarea gratuita de catre stat a intregii asistente a mamei §i copilului, toate primejdiile de odinioara au disparut.

Ferneia "moderna", rupta de traditiile transmise alt.adats din gura in gura in orice familie de ciitre marne 9i bunici, iar pe de alta parte complicata prin angajarea in viata trepidanta a secolului al XX-lea, este, din punct de vedere psihic 9i 0.1 initierii, mai nepregatits decit generatiile din trecut. Multe femei au azi 0 teamd in fa~a actului na~terii. Teama este Intretinuta de lipsa de informare privind na§terea, de notiuni gre~ite culese de la persoane neinitiate (colege de serviciu, rude, moage mediocre, din filme I}i romane care-~i codimenteazii deznodiimintul cu intimplari tragice legate de na9tere etc.).

Pe linga frica, se mai Intilne§te uneori 9i lipsa dorintei de a avea copu. La acestea putem adiiuga ~i faptul cii uncle femei ajung sd nascd epuizate fizic $i psihic, prin lliata lipsitii de cumpdtare dusii pind atund.

Dacii fatuI adus pe lume a fost zamislit de partenel'i siiniito~i, dacii Ingrijirile au fost corespunzatoare in timpul sarciuii, nu exista motive de ingrijorare. Cu un obstetrician care este informat asupra trecutului mamei 9i asupra modului cum a decm's sarcina, chiar dacii apar situatii neprevazute, acestea se rezolva rapid ~i eficient. Imediat dupa na9tere, inclusiv in situatiile in care au survenit unele incidente, mama va incerca sii aiba incredere in forte Ie proprii §i sii fie convinsa cii prin devotamentul ei (alimentatie Ia sin, daruir~e permanenta, ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incident~ sau aCCldente se inliiturii cu timpul. Despre eliolut£a unui copil care a sufent la n(ljtere nu se pot face afirmatii categorice dedi dupa a perioadd oarecare de limp, urmiirind nwdul cum erolueazii indicii de dezlloltare fizicii, psihicii Iji l11;0torie. SiIlt nenumiirate cazurile in care oameni celebri au prezentat 0 sufermt.ii I~ na~tere. Ca un caz demonstrativ, cital1l din opera autobiografica "PoeZle III ade-

200. In cadrul perioadei de nou-nascut (vezi punctul 5) se deosebesc doua subdiviziuni: perioada neonatald precoce sau perinatald (0-7 zile) 9i perioada neonatalii tardilid (8-28 zile).

201. A tit u din e a psi hie a i n fat a n a ~ t e r i i cop i 1 u lui. a) In maternitate. tn determinarea siinatal,ii fiintei umane exista doua evenimente hotaritoare: conceptia (numita popular zamislirea, eare este procesul prin care ia fiinta un nOt! individ In urma fecundiirii ovulului de ciitre spermatozoid) - daca cei doi genitori, respectiv tatal 9i mama, sint sanator;;i

92

var" a marelui seriitor german Goethe: "prin lipsa de dihacie a moasei, moat? nlisout aproape mort ~i numai prin numeroase sfort-ari de tot felul am izbutit ~a vad lumina zilei, Imprejurarea aceasta, ,tn care rudele ~ele a? dat dovada de !ngrijorare, a folosit concetatenilor mel" deoarece bunicul dmspre, mama, primarul Johann Wolfgan~ Tex,tor, a anga;at! drep~ urmare, a a~estel mttmplari, un mamos §i a pornit la liltroduce,rea I}I tnnoirea mositului, lucru care va fi Iolosit multor copii nascut! dupa mine'". Goe~he s-a nascu~ la 28 ~ugus~ 1749 Or rnositu I s-a tnnoit" tndeejuns. In plus, orrce mama ar Ii mlndra daea

. , ~.", I . G h t D

ar naste, indiferent cum, un al doilea om de vaIOar~a?1 oet e. e aeeea

femeia trehuie sa fie inf'ormata ~i sa posede unele notium despre n.a~~ere, car: sa-i permita sa inteleaga bine §i sa, ur~ez~ .. prescrip~i.ile l1l:e~ic~I~1 ~l moaser.

b) Revenirea in Iamille. Glndur~le, ~l gr,lJlle ~tregll fat?IIll sa. fie Ind:eptate In primul rind cat\e mama. De IUn! Iii luni de zile, o~,gB:lllsm~IUl mamel, a fost adaptat la prezenta fatului. In mornentul nastern lI;tervme 0 schimbare hrusca. Aceasta modificare biologica (hormonala etc.) mtef!-sa se prod~c~ ca un soc. Urmarea cea mai pregnant-a este aparitia al}a-numl~elor !,Iacrlml de lauzie". Este suficient ca nou-nascutul sa suga cu 5 ml mal putm, ca so~u! siHi exprime cine ~tie ce indoieli despre mama sau nou-nsscut sau. ca mam~ s!, constate ca nici 0 fusta nu-i mai vine bine, pentru ea sa verse siroaie de lacrimi. Acum incepe rolul sotului-tata, ca~e trebuie ,sa arate tntelegere pent~ acest_e manifestari de depresiune. ,,0 [emeie are neCJOLe de Blum peturii a ~eCJenL mam:a. Mama are neooie de B luni pentru a redeoeni [emeie. Ea are nepOLe de menaja-

mente in ambele aceste drumuri l" "

202. Gin d uri pen t rue a s n i e i e. Tlnara f~me:e ral1l:ine. soua biirhatului ei, ehiar daca a devenit i}i mama. Desi dominata de mstm~tul matern ea este datoare sa vegheze, ca ~i pina acum, la dreptunle sotului, _sa manife~te acelasi interes §i afectiune ~entr~ el. l?aca va proc,eda B:ltfel, ba~hatul va prefera pinii la urrna cercul prietenilor din afara ea~muIUl. 0, planificare corecta a timpului permits marnei sa se ocupe de co.pll, de. sot §l d~ ea insal}i. Pentru aceasta este nevoie de putina incredere in sme : ofl.ce mama se descurca cu propriul ei copil! Civilizatia a pus la indemina mat?~l numero~s~ Inlesniri: imbracaminte gata confeetionata pentru sugar, Irigider, masma pentru spalat rufe, preparate de _lapte ~ndustriale, presa de fructe etc., eu

ajutorul carol'a realizeaza eeonomle de tIm}?., . '

203. Cop i 1 u I m aim are va resImtl veml'ea uX:UI alt, copil cu aUt

mai multa intensitate cu cit este mai in virsta. Intre 1 ~l 2 am, p~oblel1l:ele psihologice sint mai putin importante, dar cu incepere de ~a 20 a,m, copIlul inyeJege mai bine' parinW trebuie sa-I prepare pentru schimbanle care. se a~teapta dnd cel ~ic va fi adus, acasa. Est~ inutil sa ,i se anunte aceast~ s03lre chiar din momentul cind medicul a confirm at sarcma. Este prefera~l1 sa se a9tepte pina cind mama "se impline~te", "a~e hurt~ mare", pentru a-I anunya noutatea, A9teptarea este lunga pentru eopllu~ mal mare. Se vorbe§te adesea de be be" parintii 9i prietenii se intereseaza 91 vorbesc despre tot ce este nou in i~gatur'a cu c~l a9teptat, iar copilul mai mare se simte dej~ putin uita~. De obicei parintii, rudele ~i prietenii ii spun aceea§i fraza: "Vel avea 0 s,un~ar~ sau un fratior". Zilele trec 9i nimic nu se intirnpla, dar mama eontmua sa se "ingra§e". Curind vin preparativele, ,adesea se adau~a u~ pat in camera sa. Psihologic, este mai bine sa nu se schimbe patul copilulul in ,acest mo~ent..: deoarece soar na§te un sentiment de frustrare. Din aeeste ,motive est~ hme sa i se ceara parerea asupra prepararii coljului p~ntru,,,cel m~c". El ~e slmte p~tuit caci serveRte Ja ceva ce va trebUl noulUl vemt. Copllul mal mare reali-

" ~

1 Din "Poezie ~i adevar", pag. 7-8 de Johann Wolfgang Goethe, Trad, de Tudor Vianu, Editura pentru litel'utura. 1967,

zeazii gre~it ee~a ce are sa se Intlmple : de aci, adesea,o mare deoeptie, mai frecventa la biilat declt Ia fetita, eind vede 0 fiinta atlt de mica, neputineioasa, care nu ~ie dectt sa mantnce, sa doarma ~i sa plingli 9i de care mama trebuie sa se ocupe tot timpul. EI a asteptat un viitor camarad dejocuri dar va treb_ui sli astspte multe l?ni tnainte ca aceasta sa se realizeze. Ast~zi, copiii se crocnesc de 0 lume mal naturala, in care adevarul nu ]e mai este ascuns. Este deci foarte gresit de a inventa povesti perimate cu herze, trandafiri verze etc. Ei sint aUt de destepti 9i de huni observatori inclt sil. vada foarte' bine ce se sch~n:.ha Ia man:.a. Este mai simplu s,il. i ~e spuna cil. !,be~e" este foarte aproape de mnna mamsr, de unde a (au) venit 91 celalalt (ceilalti) frate (Irati), Copiilor mai mari (peste 6-7 ani) li se va spune, pe lntelesul virstei lor, despre rnodul cum este conceput, purtat in timpul sareinii ~i nascut ; dupa 10-11 ani se vor pune la dispozitia copiilor carti de initiere asupra reprodueerii urnane. ° sursa de deceptii pentru copii este anticipareasexuJui celui asteptat,

Asteptarea unui al doilea co pi] intr-o familie nu este simpla daca se doraste ca aceaata venire sa fie pe deplin acceptatii de primul copil. Nu se poate ne.ga ea prohleme noi de ordin psihologic vor aparea la sosirea nou-nasoutului. Totusi, aceste problems vor fi rapid aplanate in masura in care asteptarea va fi hine preparata.

a) Primirea frati10r §i surorilor. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este 0 sursa de emotie profunda, El este ferieit sa proclame aceasta nastere la toate persoanele pe care le intilneste ~i la micii sai pri~teni (Ia gradinita sau la §coa]il.). Daca "bebe" este de ac~la~i sex, copilul mal mare se socoteste superior fata de acest nou-nascut. Un frate mai rnic, pentru 0 "sora mare" (sau invers) provoaca putinil. teams fata de neounoscutul pe care-I lntruchipeaza. Cind eel nou-venit nu este ceea ce astepta, copilul est~ putin derutat, dar imaginatia 11 va ajuta ca nou-nascutulsa 'apara, de cele mal rnulte ori, dupa inchipuirea lui (adesea foarte diferit de ceea ce este). A~a se explica episoadeca acesta: un haietel de 3 ani telefcneaza mamei 'sale la maternitat.e spuntndu-i "trimite-mi fratiorul, vreau sa-i vorbesc", Cindtratii slnt mai mad, surpriza dublata de putina anxietate nu mai este atit de 'pro-

funda, mai ales daca slnt deja mai multi eopii jn casa. '

Nafiterea poate antrena 0 mare tulburare ]a copiii foarte sensibili fii tirr.izi.

Se intimp]il. ea in timpul internarii mamei in maternitate copiIuI (copiii) sa fie dus l~ al.ta familie; daea este dus Ia bunici sau RIte rude apropiate (unde este de ohlCel rasfatat), reae~iile vor fi mai putin importante; daca plasamentul s: ,::a f~ce la strll.i?i, (prieteni sau intr-o institutie pentru ocrotirea de copii sanato§l), este I,JoSlbll ca aceasta indepil.rtare temporara sa fie interpretata ca 0 excludere fil sa-l tulbure pentru mai multa vreme, chiar daca tatal sau II aduce seal'a acasa.

.~e?tru frayi ~i s~rori, sosirea unui nou-nascut pune totdeauna probleme, C?pm, .Lntre 2 ~L fj am dOCJedesc 0 multitudine de sentimente complexe ~i contradLctO~H (c1fr~ozitate ~i interes, gelozie ~i nelinifte, deceptie, chiar ostilitate) care pot l: la ?ng_mea unor _conflicte psihologice. Ei Ie traduc prin atitudini multiple; ma~ mtll, e~ se aprople mereu de "bebe", pe care-I privesc, il ating, i1 gidila, 11 ClUp~sC, dm nevoia de a-i provoca reactii. Cel "mic" devine centrul de interes a] eeIUl "mare" care incearea sa-i atraga atentia aratindu-i jucariile §i cartile s~le; el, tipa, c1nta, ceea ce atrage adesea, din partea adultilor, 0 atitudine vlOI.~!1ta, de neinteles pentru copil. In aceste zile ~i in sil.ptaminile eare urmeaza, c?pm se pot manifesta val'iat: a) baietei care pina atunci foloseau olita, incep dm, nou, "sa faca in pantaloni"; b) fetitele (mai ales) cer sil.-~i bea Iaptele numal ?U "blberonul~', al}a cum i se da lui "bebe"; in astfel de situatii, pentru a nu Ie pnva de lapte ~l pentru a nu largi gama de reactii negative, sintem de parerp

94

95

sli se accepte temporar aceasta dorinta de circumstanta ; e) apare sau se acesntueaza nevoia de a-si suge degetul; d) In timpul aHiptarii sugarului, copilul mai mare vrea sa stea lipit sau chiar pe unul din genunehii mamei; e) alteori (mai rar, este adevarat) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive Iji ostile, ce au loc chiar In prezenta parintilor ; sint impuisiuni irnposibil de controlat. La cop iii mai mari (6-12 ani) pot apare: sciiderea randametuului scolar, tendinta de izolare sau de a pleca de acasa, ciiutirui societate in afara [amiliei (alti copii d~ vtrsui ~or, buni~i etc.). In familiil~ unge copilul unic la parinti asteapt.s un fratlOr, mal ales fetltele, pe linga 0 mtndrie declarata peste tot, sint preoeup.ate Ij~ grijulii, cu atitudini Iji gesturi ce imit.a pe ale marnei. Chiar In astfel de sl~ua~li, pentru ca un copil mie nu are discernamtntul ca de la un gest de mlngilere sau de ingrijire sa nu ajunga la un act de agresiune pentru cel mic, nou-niiscutul nu "a [i ldsat singur in societatea lui, fiind expus la accidents (suf'ocare, rasturnarea cosului, cadere, administrare de alimente necorespunzatoare, aplicarea de substante cosmetice ete.).

Aceste reactii normale, pot fi atenuate printr-o atitudine intelegiitoare din partea p.~rintilor. Inainte de na.~tere, se va vorbi copilului cu moderatie , despre viitorul "bebe", arattndu-i ca Iji el a fost asteptat la fel In urrna cu ct~iva. ani Iji ajutindu-l la pregatirea ca~erei sau coltului pentru eel asteptat. Un m~c dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, mareste fara lndoiala hucuria de a revede~ mama. cu un pui de om adormit ~i pllngaret, Este hine, de a~e::nene~, .?e a-i cere ajutorul (spunlndu-i ca "este mare"), antrenindu-I la rmci servicn care n fac sa creasca in oehii lui. A se ocupa de nou-nascut e~te 0 mare hucurie pe care i-o acorda mama sa: s-o anunte clnd pJinge, 8-0 ajute clnd pregateste biberonul sau eind il infalja. Mindria si atitudinea lui

stnt de-a dreptul tnduiosatoare. '

Din partea tatalui, ca gesturi de tu[eciiune (at a de copilul mai mare reeonwrul~m:~) s~-l mingtie mai mult dectt pe eel mic; b) sa-~i gaseasca timp pentru el de JOc ~l pl~mbare; 0) sa-l asigure tot timpul ea el nu a pierdut nimic din dra~oste~ .parmtilor; d) sa-l felieite pentru 0 initiative mai mult sau mai putin fer.lel~a? ~ar ea~e izvora§t~ dintr-o intentie buna; e) sa tolereze (~i aeeasta este mal dlflCJl), chlar regreslUnea in dezvoltarea psihomotorie (care cste trecatoare) ~i in eomportamentul general a1 copilului.

I.n eoneluzie, indiferent de virsta fratilor (surorilor) mai mari, familia trebme sa raea totul pentru ea aee§tia sa nu aiba impresia ea slnt trecuti pe un plan secundar ~i sa nu se adopte fai,a de eel mic atitudini prefereniiale.

. , :~4:. "M i S i. un e a" tat a 1 u i. a) Inainte de n8.'1tere. tIl masura posib~ht,atllor, est~ ?llle ea t~tal, deopotri,:a de raspunzator de viitoarea na~tere, sa fle un partIcipant actlv la preparative. EI are un rol de sustinere fata de mama. Aceasta perioada este tulburatoare pentru femeie. Sotul va trebui a§adar, s-o lini9~easea, 8~-i insune siguranta ~i optimism. Va fi tot a9a de inte~ resa~ ?e evolutla fatulUl; la rindul ei, femeia trebuie sa inceree sa-I faea sa partlelpe la trairile ei fara ca aeeasta sa devina 0 oboseala. Tatal va fi foarte emotionat ~i angajat dnd reulj~~te sa "prinda" mi~earile fatului. tn majoritate_a e~zuI'llor ~l arata 0 bucune, eu totul legitima, dnd fatui "mifjca" prima data. Cmd copilul este prea dOI'lt, se intimpla, insa, ea viitorul tata, sa fie prea nelini!;tit 9i sa ineonjoare, pe sotia sa eu 0 solieitudine excesiva. EI se tame ?e un gest care sa fie nefast pentru fat; in loc de a fi stimulant, el poate dev~ll1 aeuzator Iji pisalog 9i atunci sotia i se va destainui din ee In ee mai p.utm. So~ul poate avea un rol in treburile easniee ale sotiei sale, mai ales emd aeeasta luereaza. tn zilele in care 0 simte mai obosita sau nelinistita viitoru~ tata poa~e propune eu gentilete: \,odihne~te-te, am sa prepar eu m~sa":

Este bwe ca sot1a sa nu refuze aeest lueru! Trebuie tncetatenita concepp:a CII

in present participarea barbauuui ia gospodarie sa decina 0 obisnuituii. Aceasta partieipare este deosebit de pretioasa in perioada de asteptare a unui eopil. Pregatirea camerei se face "in doi" aau, eel putin, cu avizul tatalui, chiar daca el gasefjte ca "asta nu-l priveete''. EI aju,til la tr~nsrormarile e,are ~int adesea de facut intr-un apartament, TaLal trehu~e s? tralasca afjtepta:Ile, 91 sperany~le viitoarei mame. EI are datoria sa coni.ribuie Ja cJ'earea unui clirnat. familial destins, Din pacate , din ce in ce mai m~llt, prezenta 1l1111i tata _e~~e ir:eonst~nta. Nu se poate nega ca abse nt.a paterna influentcaza asupra st arn p~Illologlce a femeii insarcinate. In multe familii gravida trebuie sa suporte singura nelinistile, obligatiile casnice ~i ctteodata criticile. Adesea, gravida nu po:,te B.a impartafleasea indoielile, hucur iile I}i sperantele ce le are In a~t~ptal:ea copilului, Daea mediul familial admite pe viit.orul copil, izolarea este mal putrn eornplet.a ; adesea insa tinara Ierneie este nevoit.a sa se Inchida in singurat.at.e din cauza dezacordurilor din familie. Clteodat.a, tatal este prezent numai fizie, pastrrnd o atitudine distant.a, un indiferentism pcntru viitoarea nastere. In astfel de cazuri, 80tHl este 0 povars suplimentara pentru Ierneie.

b) In timpul eind sotia este internata in maternitate, rolu,l sotului est~ destul de ingrat Ili de eontroversat. Un tata in deVe?lr~ se Sl'?te, s,t1nga_CI, uneori ridicol, nu-si gaseflte rostul si, ceea ee este mal trist, unn m~1 nu lr:ce arca sa aiha vreun ro!. Orice tat.a trebuie sa stie ea, odata eu verurea primului eopil in Iamilie, casatoria a intrat intr-o nous Iaza ; de-ah!a acurn inc~p~ casatoria adevarat.a ; cu un mare adaos de griji, de preocupari , de ,eheltUleh ~i mai ales de responsabilitate. Mica farima de vint a va "rasturna" 91 va "umple" toata casa ; se VOl' schimba toate "tahieturile" de plna acum .. se ,va =: aranja ~i eompleta mobilierul, se va schimha programul nu num~l al ~llelor ~~ ssptamtnilor ce urmeaza, ci al intregii vieti a celor doi partenen. Prin copu familia capata continutul sau firesc iii eel mai de pret. Prin copii inee~em ~i n~i sa traim 0 noua copilarie, sa crestcrn cu copiii nostri, sa redevemm tineri. S-a vorbit multa vreme ca tatal "ajuta" pe mama in tot ce este in legaturli eu copiii, Consideram ea acest rol de ajutor nu este nici suficient ~i l~iei echitabil, intr-o epoea cind ne laudam eu egalitatea sexel?,r .. Rolul !a~.alUl est~ de eolaborare, de inhamare la "jugul" comun al erelltel'll ~I formaI'll ur~aflilor. Fara eolaborare Iii imparyirea eforturilor, femeia, aUt de angajata in soe,Ietatea moderna, nu va putea face fata aeestei indatoriri de haza a OriCarUl cuplu uman.

205. Ai u tor u 1 bun i c i lor. Prima luna dupa nal}terea copilului este eea mai ineareata din viata mamei. Pe Hnga sora de ocrotire Ili tatal copilului, este neeesar 9i ajutorul unei a treia persoanp, Oboseala fli surmenajul din perioada de lauzie pot avea urmari nefaste pentru sanatatea sugarului f)i a mamei.

Este de dorit sa existe 0 buna intelegere intre cele doua bunici ale copilului, Acestea se VOl' stradui sa menajeze pe mama eopilului, atit fizie, cit f)i psihic. In primul rind, bunicz:le nu trebuie sa tncerce sa dirijeze totul ~i sa. 0 trateze pe mama ca pe un copil. Mama simte ca nou-niiswtul este in primul rind copilul ei, ca-i apar/ine exclusiv ez: $i ca este in stare sa-l creasca singura.. Bunicile si.nt obligate sa.-$i struneasca pornirile de posesiune ~i de diriguire, oferirulu-~i numai experienta ~i 0 participare activa la treburile casnice, printr-o prezen/a discreta. ~i agreab ila.

Tinerii p(trin/i, la rtrulul lor, trebuie sa $tie err bunidi caDilului lor sin! persoanele care, datorita dragostei pe care 0 poarta, oferi! acestuia 0 ingrzjire de care nu este in stare nici eea mai harnica persoana straina.

96

97

Cea mai mare parte a parintilor tineri nu slnt siguri de nimic. Ca orice incepiHori, se tern sa nu fie socotiti incornpetenti IIi adesea se supara la orice critics.

Multi bunici !lIi arnintesc 9i rnarturisesc propriile lor gl'egeli 9i sttng acii din tinerete ~i nu intervin. Altii se simt superiori prin faptul ca ,,~u experier:1a", au niste opinii bine st.abilite, i9i ad ora. nepotii 9i nu se pot ahtine de a-91 ex-

prima Iii a tncerca sa-lid irnpuna parerile, . .,. _. . ~

Medicul pediatru ~i sora de ocrot.ire vor ajuta pe trnern parmtl sa arrnonizeze raporturile cu hunicii, analizind pe Iarg diferitele puncte de vedere. Orice lit igii se vor discuta deschis, fara sa se Iaca insinuari sup~ratoa1'e .sau s~ se pastreze 0 tacere reprobatoare. Medicul sau sora de ocrotire v~:. Ii Jua11 drept arhit.ri atunci cind apar dispute asupra unor metode de ingrijire.

Mama nu va capitula atunci cind are drept.ate, dar va proccda cu tact 9i lntelegere fata de bunele intentii ale bunicilor, Atitudin.~a rezonabila a tinerilor va asigura relat ii bune ~i ajutorul bunicilor pe vntor.

La rindul sau, bunica - cu masura §i bun simt - va a.corda incredere

mamei, adaptindu-se la noile met.ode de ingrijire a copilului. .

La epuizarea concediului marnei, In Iocul unei per,Soane straine, este de preferat ca sugarul sa fie lncredintat hunicilor, chiar acceptind unele compromisuri; ar Ii iluzoriu de a se astept.a ca bunicii sa respecte. ~oate nor;n,ele stabilite de parint-i. Dar, orictt ar fi de gresite unele conceptii aJe bunicilor in ceca ce prive ste Ingrijire a sugarilor ~i copiilor mici, ei 0 fa~ tot_~e~una. c? dragoste ~i pasiune, ceea ee nu se poate astcpta de la 0 persoan~ strama, Orl?Jt de priceput.a ~i de bine retribuita ar Ii. Dealtfel, multi bunici, dupa. p~nslOnare, se obisnuiesc greu cu inactivitatea; cresterea nepot!lor le .da pnleJ1-:1 ~e a fi iar Iolositori, existent-a lor capatind un continut nou ~J u~ stl:llUI de VlaYa.

206. Viz it e I e. a) IJa maternitate. In unele matemitati sint perrmse in anumite zile ~i pe intervale scurt.e. Este indicat c~ :izitatol:ii sii_ fie .cit ~~i putini, dintre rudele foarte apropiate (dad este posihil numai tatal), WI' VIZ:tele sa se faca in intervalele si conditiile autorizate de conducerea mal ernitatii. Fnuii fji surorile nou-ruiscutului.; daea slnt mici, nu VOl' ~i liisa\,i .sa vina la maternitate din cauza agitatiei lor; §colarii pot fi purtatol'l de bolI contagioase. Rudele fji prietenii trebuie sa se arate discreti: Es~e hine sa se informeze despre stare a de sanatate ~i de obosealii a mame! inamte de a Ee duce Ia maternitate. Vizitatorii VOl' evita sa vina imediat dupa prinz pentru ca mama sa se odihneasca putin. Ei nu VOl' 8ta mult timp, mai a)es dac~ Bint 9_i alti vizitatori sau daca mama este internata intr-un salon comun. Clllar daea este singul'ii in camera, trebuie sa ne gindim ea VOl' veni ;;i alte persoan~, eeea ce va duce la oboseala lauzei' adesea In zilele de vizita mamele au puima febra.

Cei care sint raciti" '(cu gut~rai) se VOl' aMine de Ja yizite ciici exista riscul contaminari'{ ma'mei si nou-naseutului; o· scrisoal'e va face tot ailta placere.' . . .

b) La domieiliu. In primele zile dupa Jntoarcerea in fHll1lhe, mama 91 nou-nascutul au nevoie de lini9te. Viz£telc, oricit de binc in/en/lonate, nu sint binc"enite inainte de 4-5 zilc. Mama 9i nou-niificutul nu slnt obi9!lUiti cu noul program al zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noua in 1'01, adesea suprasolicitata de alaptarea, de ingrijil'ile nou-niiscutului 9i de trehurJl~ gospodareliti. Pe de alta parte are un psihic lahil, esLe susceptihlla de a f~ contrariata de unii nepoftiti sau de discutii si interpretiiri neavenite; cea mal mica ironie sau critica 0 /ane9te profund. Agitatia produsa de "du-te-vino" al vizitalol'ilor duce Ia inciirearea atmosferei, cu enervarea mamei, ceea ce faee ca nou-nascutul sa plinga, sa suga mai gl"eU, sa I'egurgiteze 9i sa doarma mai pu~in.

Nou-niiscutul va [i prioit de La dis/an/a; este iruerzis oriciirei persoane (in primele zile, inclusi~' tatr'ilr~~ si .bunicilor) de ~-ll~w in braie, ~e a-l siiruta, de a ~e .. juca" ell el, de a-t "vorbc din apropiere §'L char de a-l atinge. :Mama. trebuie sd. fie [erma peniru. a interz ice un astfel de comportamcnt.' care, pe U,!gii u!'?onveneutul de a crea suiri de agiuuie, poate duce la transmiterea unor infectii.

Trebuie evitate convcrsatiile cu vocca prea tare, ceea ce este obositor pentru mamaei poatc trezi pe sugc:r daca o:-a alap~a:ji se apropie. Aceas~a. precautio este si mai necesara in tirnpul alimentatiei sugarului. Convorhirile la telefon rnaf ales daeii sint lungi si Ia ore nepotrivite, pot Ii tot alia de stinjenltoare. Deahfel nu e permis .marnei sa ~n~rernp~ alimer:ta1ia copilului ; orice hruscare poate dcclansa ulterior dlhcultaf_I de allment.a116. . .

207. nit r uri I e. 0 nastere este un prilej de a se of en daruri, Un vechi obicei l'OIDaneSC este ca Ia nasterea unui nepot, bunicii sa. ofere hijuterii s!iu a lt e obiccte de pre] de famili~ (p~doabe, covo~re, .. 8coa~:~e, co~turr:e nationale etc.). Mai recent, taLal copilului of era mamer hijuterii (0 bra1ar!,!, un colier, un eeas etc.); primele f'lori din camera VOl' fi, ?e a~em~nea, oferite de el ; toate aeestea dovedesc af'ectiunea ce exist.a intre ?:H doi 8011 pe de 0 par~e.'. iar pe de alt.a par~,e Jegaturi_le .~rainice ;~tre generatu, in ca~rulv uI!0r :tr.adlll~ oe dau eonunut si farmec vietii de f.amlhe. Acest~a r:u trebuie sa fie nici obligalii, dar nici singurele manifestari de ?un venit ~l de. tandrete.

Vizitatorii YOI' aduce citeva f'lori, deoarece ele inveselesc camera, .dar cu condit.ia ca mirosuJ lor sa fie nu prea puternie. Este bine ea fIorile sa nu fIe. prea nurneroase sau prea mari, psntru a nu deveni suparatoare. 0 vaza eu Ilori Ia ° familie tinara este binevenits.

De asemenea, o~eet() de imhl'acaminte tricotate eu mina, jach_?te, b.onet.e , caciulite, botosei , scutece adsorhant~.' pr?soape, trus~ de toaleta (~efle, sapunuri, creme, pudra, forfecuta de unghii), biberoane, tetme etc., fac placere 9i sint Ioarte utile.

In ultimul timp s-a ineetatenit mod a "coordonarii", care are a:rantajul ea familia prime ste daruri in f'unctie de necesitati. A~a cum pe alocu,I'l se fac~ o ,lista de mariaj", se poale intocmi 0 "lista. de na9tel'e". Aceasta formula (p~ntru moment putin riispindita) are avantajul cii. evita. a.cumulare~ uno.r daruri in mai multe exemplare. AsHel, rudele aproplate s~ mf?rmeaza .recI: proe 9i allnc darul'i pentru a compJeta trusoul necesar copIlulUl: o. garmtura en scutece, patul'i, caditii, cintar, p~esa d.e fructe, .ce!:,s de p~rete, lar pe~tr.u rudelemaiinstiirite:frigider.caruClOl..nllxer.maIlll1a de spalat. ~m ll1t~mt situatii in care rudeJe ~i/sau pl'ietenii se grupeaza pentru a of en un oblect

mai important. • .

208, C U III sed eel a rae 0 p i I u I I a 0 fie i u 1st a r 1 1 C i y i I c. Noul ceti:i\ean trehuie sa fie deelarat in primele 14 zile dupa. na~tere. !n en, ea llou·niiscutul a decedat imediat dupa. na9tere, declara11a na~terii oi a dccesului se fac concomitent, in maximum 3 zile.

, Aceasta dec:laratie se face Ia Consiliul Popular allocului. un de s-.a.produ~ na~terea pe baza buletinelor de identitate ale ambiJor parin11, a e~rtlhcatulul de Uisiltorie si a cerlificatului constatator de nal?tere de Ja materlllta~ea und_e a avut loc n;lid,erea. Aceastil formalitate poate fi indeplinita numaL de tala. Nou-nil.scutul \'H ]1urta numele tatillui in .ca~ de casatori_e I~gala~ in eaz de "casatorie neligitimi'l", nou-Ilascutul va prIml ~umele tatalm, daea acesta U "l'eeunoa~t,e", iar in caz contrar - pe al mamel. Hecunoa9terea se poate face fie la maternitate, fie Ia Consiliul Popular.

Domiejliul legal al copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nn flotall!) a1 mamei.

98

99

Alegerea prenumelui , Cea mai mare parte a parintilor 1I aleg cu mult inainte de nastere: 0 parte ramln nedecisi. Potrivit Lraditiei romanesti, prenu mele se aleg dinlre numele tnaintasllor (bunici, nasi, rude apropiate) sau/s! dintre personajele cunoscute ale Istonei vechi nation ale. Am sugcra ea prenumele sa se acorde bine fonetic cu nurnele de familie si, reunite, sa nu duca la ceva ridicol. Sint de evitat asocierea a doua prenume care au apartinut la personaje istorice ea: Napoleon-Cez ar, 'I'raian-Decebal etc. sau nurne de personaje politiee actuale. $i mai penibile !;li ridicole slnt prenume ca: Mannix, Colombo, Pele etc. Adoptarea ca prenume a unor diminutive ca: Minel, Tinel, Puisor, Bebe etc. est.e o practlca ce a devenit Irecventii in ultirnul timp iii care poate pune In postura dificila Ia vtrsta adulta. Atunci clnd nurnele de familie este comun (lonescu, Popescu, Georgescu etc.) est.e bine sA se atribuie nou-nasout ilor 2 prenume pentru a svita cornplicatiile administrative. In sf'irsit, atribuirea de 3-4 prenume unui copil poate conduce Ia complicatii ~i uneori la rid icol.

ingrijiri in maternitate

c) Nasul, este mic, turtit, lmpestritat de puncte albe-galbui - glande care secreta grasime ~i al carol' canal excreter este astupat (milium).

d) Gltul este scurt, pieptul bomb at, abdornenul u~or scobit (in momentul nnstorii, ulterior se dest.inde).

e) Bratele ~i gambele sint scurte ~i ghemuite , arnintind de pozrtia din uterul marnei.

210. A d apt are a 0 r g ani s m 11 111 i n 0 u-n a sen t 11 I 11 i d u • pan a ~ t ere. De fclul cum decurge nasterea ~i de capacitatca de adapt.are a Iunctiilor vitale ale organismului dcpinde, in mare masura, stares de sanatate din tot restul victii. Nast.erea supune pe fat ]a 0 proba extraordinara, Plna acum el era protcjat., prin lichidul amniotic §i tesuturile materne, de toate traumele mecanice , dezvolt.lndu-se la 0 temperatura constant.a. Aportul substantelor necesare viet.ii era nsigurat de catre placenta. Produsele de metabolism erau tndepart.at.e din organismul fetal, pe acee~i cale , in organismul rnamei iii evacuate prin organcle e xcret.orii (plamini, Iicat., rinichi) ale acesteia. Dupa nastere, nou-riascutul intra intr-un mediu nou de via~a, impuntndu-i-se dintr-o data un sir lntreg de sarcini, ce cad in seama unor organe care nu functionau inaintc de venires sa pe lurne (plamin i, pie le ). La cei mai multi dintre nou-nascuti, adapt.area la noile solicit.ari se face fara nici 0 dif'icult.at.e , lucru ce poate fi definit ca una dint.re rninunile vietii. Cu toate acest.ea, se poate afirma ca puiul de om est.e mai vulnerahil 9i mai neputincios declt puii tu-

e turor celorlalte mamif'ere ; fara ingrijiri cu tot ul speciale , el nu ar fi in stare . sa faea fala singur conditiilor grele de adap t.are la viata e xt.raut.erina.

Cu patrimoniul eredit.ar t.ransmis de parinti, Iunctiile dif'eritelor organe, care sint in stare de "somnolenta" lii de nematurare in momentul nasterii, se VOl' dezvolt.a sub actiunea dileritilor factori a i mediului exterior, ptna Ia depliria lor inflorire, asigurind ornului indepe ndenta ~i pozitia sa dominanta in natura.

209. Asp e c t u I no u-n a s cut u lui imediat dupa nastere. In momentul nasterii, pielea nou-nascutului are 0 coloratie rosie intensa ~i este acoperita cu un strat gros de gnlsime (remix caseosa }. Acest prim aspect Inspaimlnt.a pe unele marne. Vederea cordonului ombilical lung, gros, gelat.inos, surprinde. 0 data debarasata de stratul de grasime, pielea nou -nascutului este moale 9i catifelata. La unii nou-nascuti (mai ales la cei naseuti dupa termon) pieJea este lucioaaa sau uscata, sbtrcita, desouamata, iar palrnele IIi taJpile au pielea umsda, Incretit.a, ca miinile de "spalatoreasa". PrimeJe tipete impresioneasa ; totusi, tipetele din primele secunde constituie primul sernn . ca nou-venitul pe lume este sanatos; ele declanseaza prima respiratie, plaminii

se destind 9i aerul navale ste inauntru, furnizlnd oxigenul indispensabil vietii, Ulterior mama va fi tntrebata adeseori de catre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipat, deoarece acesta constituie un criterip major de depistare a unei suferinte la nastere, Primul tipat intirzie la fatuI Ia care a intervenit un factor vat.amator in tim pul sarcinii sau nasterii : hernoragii ale creierului, traumatisme, circulara strtnsa de cordon, pozitie vicioasa a fatului in uter, angajare anorrnala ~i expulsie dificila, obstruarea cailor respirat.orii cu Iichid amniotic sau secretii din caile genitale ale mamei, unele medicamente (anestezice, narcotice) administrate in timpul nasterii, aplicarea de forceps, imaturitatea centrilor respiratori, malformatiile pulrnonare, extraclia prin "acuum, depasirea terrnenului de gestatie, precum fji unele boli ale rnamei (toxicoza, unele infect ii, diabetul etc.). Daca prima respiratie nu se declanfjeazii, lipsa de oxigenare este urmatade suferinta creierului fji, adesea, de perturbari grave ale functiilor vitale ale organismului, daca nu se iau masurile necesare in timp util. Aspectul nou-nascutului surprinde fji prin marimea capului, care reprezinta un sfert din lungimea corpului (fig. 1 9i punctul 12), spre deosebire de adult la care reprezinta numai 0 optime din lungime.

a) Parul este, in general, de culoare inchisa. Alteori capul este complet che1. Citeodata parul este destul de lung, lucios, stufos, incilcit. Expresia fetei poate sa se schimbe. Se remarca adesea, chiar de la inceput, 0 asemanare mai mica sall mai mare cu parintii. Este falsa opinia ca toti nou-nascutii se aseamana fji ca nu exista nici 0 deosebire Intre ei.

b) Ochli. Nou-nascutul, trezit din somn, sta cu ochii inchi9i 9i prezinta adesea 0 tumefiere a pleoapelor; el evita lumina fji de aceea lauza cu greu poate aprecia culoarea lor. Ochii au 0 tenta cenu9iu-inchisa, chiar la nou-nascutii eare VOl' avea l11ai tirziu ,ochii albastru-deschis.

Ingrijiri acordate nou-nascutulul in sala de naster e

211. Imediat dupa e xplsie se ef'ectueaza dezobstruarea cailor respira torii superioare , prin aspirare a cu ajut.orul unci sonde sterile a mucoziti:\\ilor 9i lichiclului amniotic din gura, faringe fji nas.

In minute Ie care urmeaza se faee rapid evalual'ea stjirii copilului (scorul Apgar), apoi seetionarea 9i ligaturarea cordonului ombiJrcal fji profilaxia conjunctivitei (oftaIl11iei) gonococice (vezi fji punctele 159, 214, 215) ..

212. S cor u I A P gar (in unele manu ale : "indice" sau "cifl'i\") permite 0 informare rapid a fji cuprinzatoal'e asupra adaptarii func~iilor vitale Ia conditiile de viala extrauterina.

S-au propus diferit,e metode pentru a se apl'ecia stal'ea sanaLatii unui nou-naseut imediat clupa nafjtere. Metoda cea mai dispindita la ora actuala este deLerminarea scorului APGAR, numit asHel dupa numele australianei Virginia Apgar, care a imaginat aceastii schema. Parametrii de urmarire sint: culoarea tegumentelor; mifjcarile respiratorii (funci,ia I'espil'atorie); bataile inil11ii (func,\,ia circulatOl'ie); tonu suI muscular; reflcetivitatea (l'aspunsuJ la anumii,i excitanii (tabelul 3.1.).

100

101

Scorn) Apgar

Numarul punctetor

I Alhastro sau paJide Absente

Trunchiul roz.at , exIremiUitile albastro Neregu)'ate, slabe

Coloriuia tegumentelor M isciiri!« respirtuorii Bataile inimii

Absenta

Absente

Rare, SlJ b 100 pc minut

Tonus morlerut., extremiWlile se flecteaz,1 incornplet

Slrfmbii. fata (gl'imasa]

TOllusul muscular

Flasc

Reflectioiuu-a (se cerccteflZ"\ prin reactia nou-nascutului la excitantl: reactia Ja sonda de dezobstruare san de adrninistrare a oxigenului]

Incidente fiziologlce in perloada de nou-nllscut

219. Sea d ere a f i z i 0 log i cas a u "i n t i a 1 a" in g r e uta t e.

Nou-njiscutul prezinti'i 0 sca~ere in greutu~e.il!tr~ prim,a ~i a cincea zi de via~a, care este in medie de 6% din greutatea initiale, cu limite extreme intre 3% ~i 10%. Proportia scaderii in greutate este in Iunctie de: a) momentul cind se incepe alapt,are~; b) greutatea initial a a nou-nas?utului (1a cei eu _g:eutate mai mare la nastere scaderea este mai mare); c) instalarea secretiei lactate la rnama ; d) i~griji'rile acordate in prirnele zile (cantitatea de ~iehid administr~t, temperatura rnediului inconjurator, respectarea repausului nou-naseutuluij ; e) st.arca de sanatate (cei bolnavi pierd mai mult in greutate). Scaderea fiziologiea in gI'eu\ a Le este un fen omen natural. Dacii greutatea nu se recupereazd ptna la vtrsta de 3 siipuunini, insemneaza ca nou-nascutul este subalimentat sau bolnao,

220. 1 e t e r u 1 f i z i 0 log i c. In a 2-a - a 4-a zi de viata poate aparea 0 ingalbenire a pielii si a mucoaselor (ochi), care se aecent~e.aza ptna in ziua a 4-a -a 5-a 9i dispare in 1-3 sapt.amtni. Icterul este mal mtens pe faia ~i torace. Cind coloratia galbena este mai pronun~,ata,. nou-nascutul este somnolent 9i suge mai greu. Culoarea icterica este deter!fimati'i de cresterea bilirubinei din serul sanguin; aeeasta este eliberata prin distrugerea globulelor rosii (hernoliza) f?i nu poat.e fi prelucrat.a decit foarte 1ncet de catre ficatul nou-nascutului, inca insuf'icient maturat. Icterul fiziologic este un Ienomen absolut normal, care se manifestii. cu intensitate diferitii Ia majoritatea (85%) n .iu-nascutilor.

Cirul icternl apare din prima zi, este intens ~i rapid progresio; este CJoCba de o stare patologidi ce necesitii un tratament de urgensii. De asemenea,. daca icterul p ersista peste 3 saptamini, CJa fi chemat medicul, deoarece poate it vorba de 0

stare patologicii. . _ • .

221. C r i zag e nit ala. Trecerea unor hormoni materm In orgamsmuJ fetal explics unele mid modif'icari trecatoare observate la nou-nascut. Cea mai frecventii este criza genitala, exteriorizatii prin modificari ale glandelor manuire \~i ale organelor genitale.

a) Glandele mamare. La 3-4 zile dupii nastere, Ia aproximativ 40% dint.re nou-nascutii de ambele sexe, glandele mamare se inti'iresc, se maresc, atinglnd uneori 3-4 em in diametru; la apasare, se scurge un lie hid Iaptos asernanator colostrului. Aceasta modificare este lipsiti'i de pericol, dar daca se stoarce glanda marnara, aceasta se mareste iji mai mult, risca sii se infecteze ~i sa devina sediul unui proces purulent. Mameloanele se ingrijesc eu c1eIieatete, in condiiii de steriJitate. Dacs. ro~eai,a este vie Iii din mameloane se scurge lichid laptos, se aplici'i sub cama9uta sugarului tampoane mid de Yatii sterila, care se fixeazii cu 0 banda de tifon asemiinatoare Fig, 62 - Criza hormonaJIl mamp-

eu cea folosita la ombiJie (nu se fixeaza eu lonaI'Il.

leueoplast, care iritii pieJea ili favorizeaza .

extinderea inflama\,iei). 1I1arirea de yolum a glandelor mamare a~mge maximum la sfir~ituJ primei saptiimini de viatii iii se poate mentlDe de la dteva zile pina la citeva saptiimini sau luni (fig. 62).

b) Singerari ~i secretH vaginale. Aeela~i substrat hormonal.este Ia baza micilor sin;,;erilri vaginale sau a aparit,iei unor simple secretii vagmale formate

Tabelul 3.1.

Colorul ie 2 roz-uni_1

forma

Rcguluto, pltns vif(1ll'OS

Peste 100/minut

Tonus bun, mern. brl'le so Ilccteaza cornplet., rniscari act ive

1'ip:1t, tuse sau stranut

La nou-niiscutul normaJ inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru Iiecare parametru mentionat. Este util ca marna sa

cunoasca ce "nota" a obtinut copilul la nastere. '

~~3. D e z <? b s ~ I' U are a (p e rille a b iIi z are a ) cailor res pirat~rn se face ~m~dlat dupa expulsie prin aspirarea secretiilor din faringe, cavitate a bucala.1)1 fosele nazal.e c~ ajut.orul unei sonde sterile de polietilen.

214. Sec t Ion are a ~ I 11 gat u r are a cor don u lui 0 m b i- 1 i. cal. Cor?on!1l,ombiJical_, prius in~re doua pense, va fi sectionat dup a termll';tarea aspiratiei nazale 91 buco-Iaringiene, apoi se va lega st.rins, cu un [r rezistent de nylon sau matase, Dupa legarea cord onului si atingerea cu tinetura de iod, se aplica un pansament steril (vezi punctuJ 289).

215., ~ r 0 f i I a x i a 0 f tal m i e i g 0 n 0 C 0 C ice (procedeul \Vilhelm Crede) se face pentru a preintimpina aparitia conjunctivitei produsa de aces.t germe~. Dupa ce se indeparteaza secretiile de pe pleoape , cu compress sterile inrnuiate in apii sterila sau in ser fiziologie, se picura in fundul de sac conj?nctivaI al fieearui. ochi nitrat de argint solutie 1 % proaspjita ~i se ~terg OCh11 cu compress sterile.

216. E v ita rea pie r d e r i ide c i'i I d u r i'i are 0 importanta deosebit.a la nou-nsscut, S-a constatat 0 corelatie siauratntre scaderea ternperaturii rectaJe in decurs de 0 ori'i iji mort.alit.ate. ~fentinerea temperaturii c~rporale ,se, re::liz;aza ,cu ajutol'~1 unui radiator plasatjn apropierea nounascutului ~I prin mvel1rea acestuia in sc.utece inci'ilzite in preaJubil.

217. Tot in sal a de nasteri nou-nsscutul este C I n tar i t, i s e fix e a z a o ~ r ~ tar i'i d p ide n t i fie a I' e (pe care se inscrie acEIa'li numi'ir ca la mama).~.: ~se.face uz.-t exa,men c!_il~ic rll:piddecQtl'emediculpediatru. Ingl'lJIrlIe ~l observa~la sorel de cO]lu dID sec~la de nou-nascuti trebuie sii se bazeze pe 0 schema, pentru a nu se treee cu vederea niei un amanunt.

218. T r e c ere a n 0 U • n a s cut u lui ins a Ion u Ide n 0 un a ~ ~ uti se face imediat dupa efeetuarea Ingrijirilor amintite mai sus. Aici va f':_lDstalat int:--un patu~ ineiilzit in prealabil (scut.ece incii.Jzite, sticle cu apa c~lda). Dacii mal are inca secre~ii in ci'iiJe respiratorii superioare, se ya aspira dm no~, .a~ez~du-l eu cap,:l in l?ozilie ?eclivii int.r-un unghi de circa 15°. Se ":01' ven.fIca dm nou sesul, Identrtatea 91 greutatea. Dupi'i termometrizare, va h inreglst.rat in registrul sec.liei de nou-lH~scuti.

102

103

din mucus, eritrocite ~i celule epiteliale ("vulvovaginita descuarnat.iva"). Este suficienta 0 toaleta zilnica a regiunii vulvare, efectuata cu comprese sterile (nu vata din care ramin fire I) inmuiate in infuzie de musetel. Este cu totul inutila aplicarea de unguente cu antibiotice.

0) La haieti poate aparea 0 marlre a testieulelor ~i chiar un inceput de spermetogeneza,

222. Des 0 u a mat i a f i z i 0 log i 0 a a n 0 u-n a sou t u lui. Inca din viata intrautorina 9i continuind in primele saptamini de via~a, se produce o desprindere de scuame din straturile superficiale (stratul cornos) ale epidermului. Aceasta descumatie poate fi discrete, sub forma de scuaIl_1.e mic;i, asernanatoare cu tari~a (furfuracee) sau extrem de pronuntat.a, in fi§ll man (lamhouri, descuamatie lamelara), mai ales pe trunchi, pe palme 9i plante (talpi). Modificarile acestea nu necesita niei un tratament special; zonele descuamate reprezinta, insa, porti de intrare pentru diferiti germeni ~i de aceea se vor lua masuri riguroase de igiena, Daca descuamatia este foarte pronuntata, regiunea interesats se va tampona cu infuzie de musetel sau cu ulei fiert; nu se par [olosi unguerue cu antibiotice [selectioneaza germeni rezistetui la aruibiotice :;i predispuri la micoze J) 9i nu se va spala cu apa ~i sapun (irita).

223. E r i tern u I a I erg i 0 apare in prime Ie zile de via~a, Ia unii dintre nou-nascuti, Este constituit din eruptii variate, ca pete rosii (macule), mici elemente proeminente (papule) sau mici ba9ici (vezicule). Cind vezieulele se usuca, se formeaza cruste. Uneori, eruptiile localizate pe fat a Imbraca aspectul unor placarde mari, roeii, asociate cu umflarea (edernul) pleoapelor si chiar cu secretii ale eonjunctivelor. Starea generala este buna 9i nu se constat.a alto tulburari generale (febra, Iipsa de pofta de mincare etc.), Eruptiile cutan ate nu necesita nici un tratament special, ele disparind spontan, in citeva ore sau clteva zile. In cazurile de eruptii mai intense 9i mai persistente, se aplica pulberi inerte (talc).

224. Feb r a des e t e corespunde in timp cu punctul maxim al seaderii greut.atii, Apare indeosebi in sezonul cald, Excesul de caldura, prin greseli de ingrijire (soba sau calorifer suprafncalzit, sticJe cu apa calda, perne electrice) ~i cantitatea insuficienta de lichide primita de nou-nascut (lapte, ceaiuri) eonstituie un factor favorizant intilnit adesea in producerea febrei de sete. Se inregistreaza oresteri ale temperaturii corporale ptna la 38, maximum 39° C 9i aeestea dureaza 24-48 ore. Sugarii reactioneaza diferit la ace astil Iebra: a) unii sint agitati, prezinta un plins ragu§it; b) altii slnt somnoIenti §i fara vlaga; c) buzele stnt uscate; d) sugarii i9i plimba limba in gura sau 0 scot uneori afm'a, cauttnd stnul sau biberonul cu ceai; e) rnictiunile se rarese (sub 5 in 24 de ore); f) in cazurile grave, sugarii devin palizi, cu ochii lncercanati, infundati in orbite 9i cu miros special al aerului expirat §i al gurii, asemanator cu acetona ("mere putrede"). Daca nou-nascutul nu este bolnav (infectii, traumatisme obstetricale), febra se explica prin pierderea de lichide ee are loe dupa naf}tere (meconiu, urina, sudatie, respiraFe) §i prin gregeli de ingrijire (supraincalzirea salonului sau ineubatorului, aportul insuficient de liehide). Alimentatia "la cerere" §i la nevoie, administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza 5% sau ceai de plante (chimen, anasori sau mu§e~el) eu 5% zahar previn apari~ia febrei de sete 9i deter:mina disparitia ei.

225. S c a u n e I e (materiile fecale). De multe ori, primul scaun are loc ciliaI' in momentul expulsiei; urmatoarele, la 1-2 zile dupa aeeea. Seaunele din primele zile poarta numele de meconiu. Sint dense, se lipesc de scutece, iar culoarea lor variaza de la negru (ea gudronul) la maroniu sau verde-masliniu.

a) Colonizarea intestinului. Dupa nastere , in decurs de cite va ore, truetul gastrointestinal se urnple cu aero Pornind de la gura 9i nas ~i mergind catre anus, se produce colonizarea cu rnicrobi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. La sugarii alimentati natural, in flora int.est.inalji domina bacilul biiidus, iar la cei hraniti artificial, coli. Germenii saprof'iti au 0 mare important a in digestia alimentelor §i in sinteza unor vitamine (vitamina K).

b) Seaunele de tranzitie, Intre a 3-a - a 5-a zi de via~a, dupa eliminarea meeoniului, apar a§a-zisele scaune "de tranzitie", rezultate din digestia primelor mese. Aeeste scaune sint in numar de 5-6 in 24 de ore, de culoare verzuie, uneori cu mucus. In cazul unei aliment.atii exclusiv la sin, se mentine in eontinuare un numar mai mare de scaune , grunjoase, uneori verzi 9i explozive.

Este 0 mare gresealii de a consideros drept patologice aceste scaune. Daca flU se insoiesc de [enomene de deshidratare, de [ebrii, de rnodificiiri ale starii generate, iar mirosul lor riimine acid, acrisor (nu fetid) nu se i'a lua nici a miisurd de tratament.

Allrnentatla nou-nascutulul

226. Vor fi expuse aici numai p r e s e r i p t i i l e care p r i v e s o p e m a m a. Alirnent.atia nou-nascutului 9i sugarului VOl' fi expuse, pe larg, in paginile urmatoare (punctele 238-268).

In ultimul timp exist.a tendinta ca nou-nascutul sa fie hranit cit mai curtnd dupa nastere. Se ad mite de catre majoritatea pediatrilor ca nou-nascutul sa fie pus la sin la 6-12 ore dupa nastere, in loc de 24 ore cum se faeea rnai lnainte. La nou-nascutii mai agitati se pot da chiar in primele ore clteva lingurite de ceai indulcit cu 5 g zahar sau cu 1) g de glucoza la fiecare suta de grame de lichid. Numarul meselor este fixat la maternitate de catre pe diatrul de la serviciul de nou-nascuti. Orele de supt slnt acele asi pentru toti nounascutii sanato9i. Mama trebuie sa inteleaga, ea in maternitate alaptare~ implicadin partea ei punctualitate 9i curatenie. Pentru crutarea mamei, epUlza.ta dupa nastere, pentru ca nou-nascutul sa "prinda putere", adaptindu-se la nolle conditiiale mediului extern, ca 9i din motive organizatoriee,. program~1 de alaptare este strict reglementat in maternitate. Alaptarea prezint.a 0 serre de avantaje pentru mama, Suptul nou-nascutului si golirea regulate a sinilor face ea, printe-un mecanism complex endocrin ~i nervos, uterul. s~. se contracte si sa revina mai repede la volumul normal, de dinaintea sarClllll: D:,ca sinul este suspend at 9i fixat mai sus cu un sutien, corpul glandular i91 micsorcaza din nou volumul odat.a cu incetarea alaptarii. Inca inainte de nastere mama este datoare sa se familiarizeze cu ideea ea este ahsolut neeesar sa-:,;i hraneasca sugarul la sin. Chiar in cazurile in care stnt oonditii dificile pe ntru alapt.are (copil prematur, mama epuizata prin travaliu), nu trebuie sa se uite aeest obiectiv.

Orice femeie sanatoasa trebuie Sa :;tie ea, dacii dore:;le :;i prea, poate sa aliipteze I Ea dd astfel sugarului hrana eea mai bunii :;1: eea mai pretioasa, protejindu-l de imbolndviri, pe moment :;i pentru mai tirziu.

Un mare pediatru suedez (\;Valquist din Uppsala) afirma in anul 1977_:

"Laptele de mama este alimentul ideal pentru sugar. El rcprcz!r~tii un dar ~~LC ai naturii, care a fast decisip pentru cei mai multi din ceie 120 nnlwane de copu ce

104

105

se nasc anual tn lume. El este absolut La fel perura toii, fie saraci, fie boga(i.{n afara de cUeva ezcepiii, este eel mai oaloros aliment din pu'!'ct d~ vedcre calitaiio, In decursul vremii nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a aldpta. Este 0 tragedie ~i unul din cele mai rele efecte ale culturii apu~cn: asupr? societa{ilor tra,diti~na1~ f~ptu.l cii, prin:, ~ontactul .cu, ,~ultu;ra apus~ana, sin; pencliuue bazele unUL obicei milenar aparator al nC(lL (citat dupa prof. MlI'C(,a

Maiorescu). ,

Alimentatia normala a nou-nascutului uman este !apteIe, marne] sf~le. ,Natura of era sugarului mic sanatos prin laptele de marna un aliment opurn, ce asigura 0 dezvoltare normala ~i un maximum de seC~I'itHt.e imp?t_riva ir~bolnavirii lor. Actul alapt.arii tnsearnna, in plus, consolidarea rclatiei marnacopil. In 1aptele uman c~mcentratia ?_iferitelor prin~jpi! nut:itive §i con:poziti~ lor biochimica se potriveste Iunctiilor aparstului dlg~stn:, m.etabohsmulUl ~i aparatului renal, c~re !1u sint maturat~ l~ 8ugal'\,Il vn:1c. Contine ~oate In?terialele de eonstructae ~l sursele de energre m cantltat1. Hdeevate: Nu tre~Ul~ sa se uite puterea .a?tiinfecti~asa a lap~elui um?r:. }n primele 60 zile ale wietii sugarului, compozltla lapteIu! de. mama se modifies treP.tat. ~)entru a se atial?ta maturatiei rapide a sugarului rruc, ceea ce nu este reahzabil cu un produs 111- dustrial.

227. Rolul l a p t e l u i de mama in a p a r ar e a n o u-

n i!. s e u t u lui f a l it d e in fee t i i . Este cunoscuta dif'ererrta (',are exista - ca frecventa ~i gravitate - lntre inf'cctiile digf'sliw ale sugarilor hraniti artificial ~i ale celor cu ali menta tie nat urals, dar este ~estul de greu de SpUB cit tine de efectul binefacator al alimcntatiei naturale ~l cit de cont aminarea prin intermediul aliment.atiei artificiaJe. Totusi, multe observatii statistics (in condijdi de igiena deficitara, sugarii mici mol' de cele mai multe ori de infectii digestive), clinice I}i de laborator, demonstreazu rolul protector

al laptelui de mama impotriv_a infecJiilor. dige~~iv:. . _

Pins nu de mult, se considers ca anticorpu din laptele de marna nu se absorb prin peretele intestinal si, deci, ca Japtele de femeie nu difera apreciahi! din punctul de vedere al aparal'ii fat a de inf'ectii, de preparatelaindustri~Ie de lapte. Aceasta opinie s-a schimbat de cind s-a pl'eciza,t ,Ga irimnogl?bulina IgA din laptele de mama - care est.e structural dlf:l'lta. de IgA din ser - are un 1'01 de protectie anti microbian a a rnucoasei clIgestlve. Moleculele de IgA din lapte sint rezistente la modificaril<:; p H-uJui ~i la actiunea enzimelor proteolitioe din tubul digestiv, eeea ce Ie face capahile sa aclioneze in mediul intestinal. IgA pot fi gasite in colostru in cantitali de 20-40 mg/ml; dupa 2-4 zile ele scad la 1 mg/ml, dar Gre~terea secl'etiei lactate poate compensa scaderea lor.

Anticorpii din Iaptele de mama pot fi decelati ~i in scaunul sugal'ilor alimentati la sin. Laptele de miima Gon~ine anticorpi irnpotri,:a germenilor Escherichia coli din grupa 0, responsabiE eu precadere de mfcC\llle neonatak. Septicemiile ~i meningitele cu E. coil: apar mai fl'ecvent la nou-:lasc~\i al!mentati artificial. Laptele de mama con~ine, ,de Hsemenea, .antlcorpl antI· poliomielitiei. Fractiunea IgA are rol ~i impotflva streptoc,ocilor 91 pneu:nococilor. Activitatea antimicrobiana a JapteJui de mama depmde nu nurnal de anticorpi, ci §i de componentele sale enzimatice, ce,l~lare. ~i I:I'otei',e. La aparare a antiinfectioasa mai participa acidul neuramnlle, !J:>;o~llnul, lactofel'lna ~i factorul bifidium, sub stante care lipsese sau sint in cantltate foarte midi In laptele de vaclL

Am insistat mai mult asupra roluJui laptelui de mama in aparai'ea nou-nascutului faya de infectii, intrucit, aUt in strainat.ate, cil. ~i Ia noi ill tara, odata cu aparitia numeroaselor preparate inclustrialC' de lapte, lllulte

marne ~i chiar surori de pediatrie auhapreciaza superioritatea laptelui de mama ~i indica sau accept.a cu rnulta u~urin~a trecerea Ia alimentatia aniIiciala.

Printre avantajele alaptarii se mai numara recenirea mai rapida la normal a volumului uterului, Teams unor Iernei de a-si pierde siluet.a prin alaptare este neintemeiata, daca este evitat.a supraalimentatia, Bolile sinului, care survin mai tirziu, slnt mai rare la f'erneile care au alapt.at, Binele eel mai mare oe se poate face copilului In aceasta faza a vietii nu trebuie mic~orat prin consideratir rneschine de ordin "estetic".

228. A 1 apt are a est e una din in d at 0 r i r i 1 e fir e ~ t I ~ ide mar e inc i n tar e ale vie t i i u n e i f e m e i . Necesita un sacrificiu din partes marnei obliglnd-o sa renunte la 0 serie de distractii ~i la libertatea de evadare in af'ara casei, Ca timp fii cheltuieli insa, sacrif'iciul este mult mai mie fata de eel impus de alimentatia artif'iciala cu procurarea, prepararea ~i adrninistrarea dif'eritelor preparate de lapte. DU!Ja prima nastere atlt mama cit ~ieopilul au dificultati eu alaptarea, nu cunosc "meseria" suptului. Suptul ~i lnghitit ul slnt acte ref'lexe cu care copilul se naste; secret.ia lactata la mama este un proces fiziologic complicat, in care intervin 0 serie de mecanisme endocrine 9i nervoase (vezi fig. 58) 9i in care exists citeva faze critice (punctele 241, 242).

Succesul aliiptiirii tine aUt de eacitatia mecanicii localii la nivelul sinilor [punerea regulata a sugarului la sin, evacuarea laptelui ce stagneasii in stni ), cit ~i de un factor psihic (buna dis pozitie a mamei; armonia oieiii de [emilie, dorinia de a aliipta ~i voinsa de a trece peste toate momeniele critice }.

Secretia lact.ata nu este in Iunctie de dimensiunea fii forma slnilor. Sint slni foarte mici care produc lapte din belsug, iar altii voluminosi, cu ~esut grasos abundant, care secreta cant.it.ati rnici de lapte fii numai pentru seurt timp. Mai degraha este yorba de 0 anumit.a predispozitie mostcnita, in ce priveste cantitatea ~i calitatea laptelui.

In ~ara noastra nasterile au loc in maternitate. Orarul supturilor est e fixat de medieul pediatru. Orele de supt sint acelcasi pcnt.ru toti nou-nascutii sanatosi. Mama este dat.oare sa fie curat.a (miinile, stnii) §i sa fie punctuala

la orele de alaptare. '

229. 1\1. a m a ~ i n 0 U • n i'i s cut u 1 t reb u i e s a i n vet e t e h • n i c a a I apt i!. r i i. Dupa opiniile actuale ale multor pediatri experimentati, nou-naseutul ar trebui pus Ia sin chial' din prima zi de viaFi (Ia 6- 12 ore I).

Primul supt este adesea dureros pentru mama. Mameloanele sint foarte sensibile. In timp ce alapteaza, mama pOHle simti eontractii uterine dureroase; acestea sint hine venite, deoarece favorizeaza revenirea uterului la

starea sa anterioariL '

La primul 8upt nou-nascutii se comporta in mod uri foarte deosebite.

Unii fitiu sa apuce imediat mamelonul ~i sa execute bine mi~cal'ile de supt. Altii string prea puternic mameionul intre maxilare ~i-l l'anesc. In sfir~it, alW nu deschid gura, ci dorm ~i se comporta ea ~i cum nu le-ar fi foame. Acestora trebuie sa Ii se deschida gura, apasind pe barbie sau facindu-i sa tipe. In momentul clnd gura est," deschisa, 5e int-rod uee mamelonul I}i 0 parte din areola, daca este posibil. Se va veghea ca limba sli nu fie "Jipita" de eerul gurii pentru ca mamelonul sa nu fie dat. afara din gma. tn prima zi suptulnu dureaza practie mai mult de 3-6 minute, dar nou-nascut.ul va fi lasat mai mult cu mama lui pentru a se obi~nui impr8una ~i pentru a depa~i sLingaciile inerente inceputului. Daca nou-wl.scutul adoarme, mama va impinge ~i ret rage

106

107

rnamelonul lncet din gura nou-nascutului (miscar! "de du-te vino") sau va a pasa cu un deget pe obraz ul acestuia.

Supt.urile din pr imvle zi le PUll, de multo ori, la mare incercare rabdarea 9i voi nta mnmoi. Nici in a doua zi, unii nou-nascuti nu sug de fieeare datil clnd stnt. pu~i la sin. Daca nou-nascutii nu VOl' S,l suga la uncle rncse, ei nu VOl' fi foryati. In a treia z i rnarea majoritate a nou-nascutilor VOl' suge la t.oate cele 6--7 1118se, dar in mod inegal; alaptarea va dura acurn 10-30 minute. Daca nou-nascutul a supt bine 9i rnult Ia una din mese, el ponte "sari" peste mas a urmat oare, preferind sa doarma; nu este delco anorrnala 0 astf'el de event.uali ta teo Dill a patra zi, in mod normal, nou-nascut ul ar trebui sa suga la toate cele 6-7 supt.uri fixate de medicul pcdiatru. La inceput, este bine ca uou-nascut.ul sa suga din ambii sini, pentru a se rea liz.a 0 stimulare optima a sccretiei laptelui. Durat.a supt.ului va fi marita trept.at din a 5-a z i, marneloanele slnt atit de calite inc1t durata supt.ului poate fi prelungitii la 20- <30 minute 9i chiar mai multo

Acesta este modul in care ar trehui sa se desfa~oal'e alap t.area in primele zile de viata. In realitate insa lucrurile nu deeurg tot.deauna astIel. Mai lnt.ii , se stie eil glandele mamare secreta cantitati Ioarte mici de lapte (de colostru) in primele zile. In plus, est.e esential de stiut de ciitre fiecare mama ca .Jur ia" sau "suirea" laptelui (declansarea f/i instalarea secretici) survine la intervale variabile , de multe ori rnai t.irz iu (a 5-a, a 6-a 9i chiar a 11-a zi). F'p uizarea fizica de d upti naste re !Ii uncle imbolnaviri intirzie inst.a larca secretiei lactate. In plus, in uncle maternit{lti mama nu gase\lte incurajarea necesara in ast.lcl de situat ii. Uneori marna rarnlne fal'a explicatii 9i f,'\l'a indrumari corecte pent.ru depa~irea picdicilor ivite. Holul rnedicilor 9i surorilor este preluat de vecinele de salon, care ii dau e xplicatii eronate !Ii 0 indeamnii la trecerea la aliment.a tia mixt.a sa u ar·tificiala.

230. Colo s t r u 1. Inainte de instalarea secret.iei lactate a pare colost.rul, care este un lichid gslbui, vlscos, t.ulbure seros. Colostrul contine. pe linga cazeina (proteina specifics a la ptelui), 0 proportio mai mare de proteine din zer - cornparativ cu laptele dofinit iv - lactalbumine \,i lactoglobuline, cu valoare mare in nutr-itie I)i crestere. De asemenea, contine mai multi anticorpi (substante cu 1'01 in apararea organismului) decit la ptele definitiv, Inccpind din ziua a patra - a cineca, cantit.atea de colost.ru scade t.rcptat., fiicind lee seeretiei de lapte de tranzitie ~i apoi de Japte definitiy . .cantitativ, secretia de lapte cre~te treptat, eu cite 70-80 ml pe zi.

Ingrijirile sinilor (vezi punctele 186 j, 242).

perioada respectivll au fost boll tntecttoase in maternltate (diarei, infeotii stafilococice cutanate, infectii respiratorii etc.),

232. I n v e d ere apr i m i r i i a cas 11 a sot i e i ~ i cop i I ului, tat III m a i are d e file U t u r mitt 0 are I e:

- Se va sfatui cu sora de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urrnatoarelor problcrne : a) pregatir ile necesare pentru transportul marnei ~i nou-nascutului acasa (mijloc de transport, ohiecte necesare infi'i~arii ~i lnvelirii nou-nascutului}; b) obiecte necesare pentru ingrijirea nounascutului la domiciliu (cos, scutece etc.); c) Iixarea locului unde va fi instalat copilul in locuinta ; d) modul cum trebuie sa se cornporte cu mama si cu nou-

nascutul ; e) indicatii des pre alimentatia sugarului 9i lauzei. '

- Va apela la 0 ruda apropiat.a care sa 0 ajute pe lauzil in prirnele sapt.amlni dupa nastere. Practic 9i psihologic, dup a experienta noastra mama so-

tiei este persoana cea mai indicate. '

- Pasnic, dar hot.artt., va lua toate rnasurile pentru excludere., oricaror vizite inoportune in prirnele zile d upa reintoarcerea sotiei 9i ccpilului din mate rni ta te .

- Chiar daca ptna acurn nu a faeut-o, tatiil este dater ca, de acum inainte eel putin in prirnele luni de viata ale copilului, sa se oeupe de toate problernele de aprovizionare ale familiei 9i sa se integreze in toate treburile de gospodsrie interioara (vezi 9i punctul 204).

Supravegherea ~i 'ingrijirile acordate 'in familie

233. P rim e 1 e z i 1 e d u P 11 v e n ire a din mat ern ita t e.

Daca totul a deems normal, mama ~i nou-riascutul sint externati din maternitate cit mai repede, de obicei tnceptnd din a 4-a zi dupa nastere. Este un mare avantaj ea mama ~i nou-nsscut.ul sint adusi cit mai repede in familie, unde este locul eel rnai potrivit pentru adaptarca nou-nascutului 9i pent.ru noua misiune a marnei. Instalarea secretiei lactate, legat.ura perrnanent.a mamacopil, uniformitatea mediului Inoonjurator, ingrijirile Iacute de aceeasi persoana ~i evitarea infec~iilor intraspitaliee~ti sint eiteva din avantajele adueerii preeoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Zilele fji saptamtnile care urmeaza stnt cele mai grele!

le~irea din maternitate

231. Ext ern are It din III It t e r 11 i t It tea mamei si nOll-nc1scutului la iennen siiniitos, se face intre a 4-a 9; a 7 -a zi de Ia na~tere. La plecare mama se va infol'ma de Ia medicuI pediatl'u care a ingrijit nou-nascutul despre urmatoarele: a) greutatea 9i Inngimea Ilou-nascutului, la na~tere I;'i la plecarea din maternitate; b) amanunte despre alimcntatie (ol'arul; daea nou-nascutul a prirnit 9i alteeva in afan1 de laptele de marna; daca s-au intimpinat dificulta~i de alimenta\ie etc.); c) dad, s-au aplicat tratamcnte mcdicale nou-nasclltului (ee mpdicamente, ce doze. duratii. de ee); d) ce seor Apgar a ohtinut non-nascutulill l110mcntul na5terii: c) daca nou-nasentu\ a necesitat lllal1CYre de reanimare (administrare de oxigen, intprnare in sectia de l'eanimare) sau dadi a pre~mtat('relm semn de a/armii (convulsii etc.); f) dadi a fost vaccinai en B.C.G.; g) daei"t s-a admiuistrat vitamina D3 (s(w ])2) 'Ii III ec dozi\.; lJ) dara III

In prezent, in tara noastra, toti copiii se nase in maternitate. Datorita aeestu.i rapt, primejdiile cere pindeau pe mama ~i nou-nascut in momentul na9teni, prin Jipsa sa de asistenta medical a 9i de conditii de igiena, au disparut. Ceea ce a facut statuI pentru asistenta na§terii trebuie continuat !?i In familie in ingrijirea copilului.

In trecut, experienta 9i superstitiile se transmiteau de la 0 generatie la alta, iar mortalitatea nou-nascutilor 9i a mamelor era mare.

in condiliile (Jielii moderne cre:jterea nnui copa nu mai poate fi lc1sata pe seama "instinctnlui matern". Cei doi parten.eri, taud :ji mama, trebuie sa fie co~tienli ca "meseria de parinli" este cea mai importanta din cadrul exislenlei (iecaruia dintre noi.

Daea nu a faeut-o pin a aeum, tatal eopilului este dator sa anunt-e dispensarul teritorial de pediatrie, de un de mama va primi indrumarile neCCHu·e. Chiar din a doua zi, mama 9i nou-naseutul VOl' fi vizitati de catre medieul

108

109

pediatru ~i de sora de ocrotire. De altf'el, iD~a inainte de nast.ere, mama a fost luata In evidenta de cat.re sora de ocrotire.

234. 1\'1 e die u ide dis pen sa r t e r i t () ria I e xa mineaza In mod periodic sugar ul, Chiar dacii este sanat.os, orice copil tl'ebllie ,ur;nar.it de n:18dic:

Nou-nascutii siinato9i sint examinat.i. la dOIlllG1hu:, sugarn .sanato~l :'01' fl d'.l~l la diepensar in "zilele de Gonsulta)ll profilact ice , planificat.o la. flP?al'~ :l!~pensar de copii. Mrdicul va urmari grcut atca, dezvoltal':'a mut~n.ey pSJh]('i~, va fixa alimentatia si va elahora un plan de prevemre H Imbolrnivirilor (adrninistrare de Yita~lin~, vaccinari, calire prin ar-r, SOHre 9i pxcrcitii Iiz.i cc et.c.).

o marna tinar.l are 0 multi me de lntrcbari de pus meurcului ~i sorei dE' ocrotire. Acestia VOl' da, verb~1 9i in scris (intr-un caiet special), indicatiile corespunzgtoare ; in acelasi car net. mama va nota t.oate intrebiirile, pe miisura ce-i yin in minte .

. Pe coperta caiet.ului se YOI' nota: num«le fji pI'E'nu:Tle]p copilului, data nasterii ~i a externarii din rnaternitatc, greut atea 1}1 lungJ_mr:a la n,;~te.re. scorul Apgar, maternit.at.ea in ea.re s-a niiscut., data VHCC.JDHrJl B.C.(,. ~l a drni-

nistriirii primei doze de vit.arnina D. .

Ambii parin~i vor nota observatiile lor dcspre sugar.' l~lr In.nar v(;r face un bilant al progreselor observate (cind a plins (:u InCI':nll, prynul. zlrnbct., ziua in care a "tinut" capul, cind a stat in sez ut. primel« silahe ~J cuv inte P,I'Onuntate, eruptia prirnilor d inti ct c.), datele la care s-a ad ministrat vit.a mina D etc.

Orice copil, oricit de siiniitos ar fi, trebuie vazut pe!'joclic de med~c. Cpl rnai bun medic al unui copil este acela care-I vcde tot. t.impul ; aceast.a conditie de baza este lndcplinit.a de rncdicul ped iatru de la dispensarul terit.orial. Expericnta a dernonstrat eii urm ariroa mc dica la regula~a nSlgura de zvolt.area normals a sugarului. In acelasi t.i mp, luare a de rni\,uJ'] In primr le scrnne (I.e imbolnavire eviti\ cat.ast rofele ce pot survern in e xistont.a 111l11J sugar. Modiiicarile ooritinutului nlimcntatici. orarul rneselor, modalit.at ilc de ingl'ijire si de educatie se VOl' st.abili irnpro una ell mcdicul sau cu sora de ocrot.ire.

, Inerederea in medic. De oitua copilului riispurui in prinw_l rind piiriruii ! Facem aceasta precizare pent ru ca unii parinti au intele:., din faptul ca s-a acordat asistents gratuitii, ca medicul "raspunde de copil". St ai.ul nost.ru a acordat gratuitatea asistentci .medica]e, a mrdicamentPl.o]' 9i,a internil.l'ii in spital; ajutOJ:ul statului trebUle insii inieles cum se ellYHlC', I':51 p n:'c(;sa: ea parintii ~i medieul sa se Cllnoasca bine, sa alba, incl'pdc!'p l:c'(] pr~~a 91 sa se inteleaga. Nimeni nu este pCI'i'eet ~i de aceea pot srI dlhcultll\!; entarea lii:aplanarea eventualelor diferende va Ii posibilil. v • intotdcauna raporturile vor fi de resppct 5i de sincentHte de ambele par}l.

Mama nll trebuie sa 5e jeneze sa pUDii orice intl'ebare medicului. chiar daca unele par sirp,ple SHU l'idicole. Caclrcle m€·dica]e sint obhgate sb 0 ajllte pe mama si Sa lamureasca orice neclumerire. Teama de a nu mdlspune pe medIC nu trebui~ sa revina pc pilxini,i de a solicita asistenta, medical({, daC8 In stal'ea sugarului a aparut eeva nelini~titor. Sancilatca copilullu cste mal presus de orice.

235. R 0 luI so rei d e 0 c l' () til' e. De 18 sora de oCl'otire marna va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Sora dp oCl'otire va indruma asupra fplullli Gum sa "instaleze" pe noul .,:enit, ya riispllnde Ia toate_ nedumeririle mamei, ii va clemonstra cum BP ingl'l]E'')tp 91 cum se allmentPilza sugHrul.

Sora de oerotirp va nota pp caiet urma\oan?!e date:

- adresa 8i numarul de telefon al clispensarului mecliGal, nl diq.l8nsarn-

lui policlinic ~i' al spitalului de cop~i ter!torial; .

- orele de consultatii ale medlCuh]J pedlatru de dJspemar:

- numele exact al medicului pediatru ~i al sorei de ocrotire;

- numarul de telefon al salvarii sau al cabinet.ului medical de unde se

poate cere asistenta de urgentii la domiciliu.

Pe Iinga sfaturile medicale prcpriu-zise. sora de ocrotire va invata pe mamele tinere cum sii-~i organizeze munca, cum sa Ioloseasca bugetul familiei, cum 8a-~i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare aeolo unde este cazul. Sora de ocrotire va indica Iamiliei tot ce este necesar, de la "t.rusoul" sugarului pinii la alimentele ce t rebuie procurato pentru mama ~i sugar. Toate acestea se VOl' discuta de la om la om, cu t.oat.a sinceritatea,

avlnd grijii de a nu jigni. .

236. Schimhhrlle domiciliului copilului se anun\a la dispensar ul teritorial de pediatrie. Conform legislatiei noastre , copilul oste. in supravegherea teritoriului unde mama are domiciliul st.abil. In caz de schimbare a Ioc uintei parintilor ee ridica fisa medicala" a copilului si se duce la dispensatul localitiiFi' sa~ sectornlur u~de domici liaz a acest.ia. 'Copilul beneiiciaza de grat uitate (asistentii medicala I)i medicarnente) in orice colt al tarii, dar pil.rintii sint datori sa anunte pe sora de ocrot.ire de orice schimbare a domiciliului, pentru ca sugarul sa fie luat in evident.a 9i urrnarit. medical. Chiar atunci cind familia pleaca in concediu, sora de oerotire va trehui in!)tiintata de durata absente]. In localit.atea unde ajunge cu sugarul, mama se va interesa de a dresa dispensarului de copii Ia care poa te apela la ne voie.

237. So m nul. a) Unde doarme nou-nascutul t Daca este posibil, este bine ca el sa aiba cit mai devrerne 0 camera in care sa doarmii singur SHU eel

mult eu mama sa. .

In Iamiliile in care nou-nascutul locuieste in aceeasi camera ou adultii se va alege pentru co9 sau pat un loe Ierit de curent., lumi~os 9i linif?tit: Niciodata nil se va afjcza patui (cosul ] linga sobii : su.proincalzirea este periculoasii putind determine ceca ce se ruunesie ,,!joe caloric", en [ebrii mare f?'i alter area sliirii generale.

Radioul !)i televizorul deranjcaza pe sugar. Bucat.aria, cu atmosfera de umezeala 9i eu temperatura inconstanta, ca si inctiperile cu fum de tigara, stnt daunatoare pentru sanatatea Iii sornnul suga rului.

Non-niiscutul are neroie de linifjte, de confort fji de aer!

Este bine ca familia sa S8 ob~nuiasca de la incepl1t sa llU se oeupe fara motiv de sugar. Este suficient daca mingiierile, imbril.vir;;arile, "convorbirile" se materializeazii numai prin contactul impus eu priJejul b,lii zilnice, infa!)atulUi 9i alimentai;iei. De la incpput se va vorbi Cll el intr-un limbaj rational, cu 0 voce calcla; va fi tngrijit en calm fji, pe eft posibil, de aceeayi persoanii. Sugarul are nevoip de uniformitate in ingrijire, de lini!)te absoluta, de respectarea programului de somn.

b) Patul copilului (vezi punctul 559)

c) A~ezarca nou·naseutului ~i sugarului in pat. Nou-nascutul siinatos va fi culcat pe 0 parte sall po burta, daca acceptii; niciodaUi pe spate eu fata in sus. Nou-naseutul latermen este in stare sa intoarea capul, incepind de la YIrsta de 2-4 saptiimini, cind este culcat pe burtii.

In ultimii ani se reeomandii 9i se folosef/te eu precadpre intr-o serie de tiiri a~ezarea nou-nasGutului Bau sugarullli "pe burta", considcrind';l-~e Cd aceasta pozitie este mai fiziologicii. Sugarul doarme mai reJaxat, _cohcJ!e 5e calmeaza; claca regurgitpaza sau varsa, nu existii pericolul de a aspra pe tra-

110

111

hee lichidele refluate din stomac. Aceasta poz.itic previne ~i corecteaza unele vicii ale coloanei vertebrale, ale soldulu! 9i membrelor inferioare ; de asernenea, la ace!}ti sugari nu se observe turtirea capului la nivelul oaselor pariet.ale ~i occipitale, Contribuie la int arirea muschilor cef'ei f)i spatclui.

Am intimpinat dif'icultiiti, at.it cu marncle, cit 9i cu cadrele medii, cind am recomandat aceasta, pe motiv ca sugarul se "sufocii". Daca nou-riascutul sau sugarul sint sanato9i (au un tonus muscular norrnal l), iar in pat nu e xist.a o perna de puf, suf'ocarea este imposibila.

Unii sugari nu aocepta Insa sa doarrna pe hurt.a.

d) Cum se tnvclcste copilul In timpul somnului i Se va Iolosi 0 paturicii Uf!Oara din linii inveli t.a int.r-o hU8a de pinzji de culoare dcschisa, U90r de sp alat, Cei mai multi copii sint linistiti in pat in primele luni de vial a, asa ca aceast.a pat.urica este suficicnt.a. 0 plapumioara cu puf nu este necesara decit iarna sa u cind copilul este BCOS la plimbare (in zilele friguroase).

e) Se recomanda sacul de dormiti In prime le saptamini, aproape ca nu exist.a deosebiri in prograrnul sugarului intre zi ~i noapte. Copilul doarme linistit a t lt ziua, cit ~i in t.impul no p ti i. De-abia cind creste ~i incepe sii l1pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli, iii de areea se poate Iolosi in cursu! noptii un sac de dormit. Acest.a va fi incheiat eu nasturi. Nu se VOl' f'olosi nici un Iel de snururi sau siret.uri, avind in vedere pericolul de strangulare.

237 b i s. A e r ~ i I u min iL Ca orice fiinta, sugar ul are nevoie de aer iii de lumina, pentru a trai iii a se dezvolta. In plus, acest.ea st.imuleaz a act ivitat.ea pielii, circulatia singelni si toate procesele vitale. Organismul inca Iragil se deprinde trcptat sa-9i past.reze iii sa-iii autoregleze temperatura, seca~ lcste, devine rnai rezistcnt la imbolnaviri. I nainte de a culca sugarul, se va aerisi ineiiperea (fie m ut.indu-I in alta carnerh, fie prin intermediul unei eamere vecine), Vezi punct.ul 301!

au sustinut superioritatea alimentatiei artificiale. Pe piata au aparut 0

de produse pentru inlocuirea laptelui de mama. Constatarea ernpiricj; [aeuta de catrs unele marne a avut, probahil, 0 nctiune propagandistica mai puterniea declt toate avertismentele pediatrilor.

239. Fe l u l ali men tat i e i ~ i I1l 0 r bid ita teal I a s u gar.

Cu decenii in urma, stat.ist.ica mortalitiitii2 serve a drept argument important in sprijinul superioritat.ii aliment.atiei naturale fat a de orice alt mod de alirnent.atie. Din aceastii statistica rezultii ca la copiii alimentati artificial, mort.alitate a era de 5-7 ori mai mare decit Ja copii alirnent.ati natural. Aeeasta constature era valabila at.lt la noi in tara, cit 9i in strainatate.

AsHe1, In anIl118?lt, la Munchcn, ruort.alit.atea sugarilor alimentati Ia .sln era de 15%, In timp ce a sugarilor hr,lni\i art if'icial era de 85 'Yo, La Berlin, in 188?, au munt prin af'ect iuni digestive In 1uni1e de vara de 20 de ori mai mul]! sugari hr[miti artificial, dcctt hran it.i 1a sin.

Allrnentat!a

238. 1n ultimii 30 de ani s-au inregistrat progrese rnari in dietetics inf'ant ila. S-au dobindit notiuni noi asupra fiziologiei aliment.atiei si s-au realiz at progrese cxtraordinare in industria alimentarii (indcoscbi in eeea ce priveste produseJe diet.e tice pentru dif'erite virste).

De asemenea, au sur-venit schirnhari mari in modul cum se abordcaz a problema alirnentatiei. In prirnele decenii ale secolului al XX-lea, medicii pcdiatri impuneau orare rigide sugarilor iii mamelor. In acelasi timp se crease o intreaga alchimie in privin\a modului de pregatire a diferitelor preparate de lapte. Acestea au fost Inlocuite eu 0 conceptie mult mai realist a 9i mai fireascii asupra nevoilor sugarului.

Higiditatea conceptiilor pediatrilor din trecut trehuie inteJeasa in funeiie de nivelul cuno'!tintelor medicale 'Ii de contextul social al epocii, in care mamele 9i medicii erau ingroziti de numarul mare de sugari care mnreau, adesea fulgerator, in urma diareelor acute. La timpul respectiv, 5e punea prea putin pret pe cauza infectioasii a diareelor. Tulburarile de cr89tere \,i diareele erau at.ribuite alimentatiei defectuoase 'ii foarte putin subalimentaiiei lji infecliei, care sint socotite acum clrept cauze principale.

Introdncerea preparatelor ("formulelor") industriale de lapte ~i folosirea frigiderului (9i a celorlalte mijloace de refrigerare ~i conservare a' produselor lactate) au redus in mare masma risGurile infectiilor digestive.

Din nenorocire a 8pilT1Jt concomitent un alt fenomen ingrijorator: numarul J11amcJor care alilptcnza se miq;oreaza in mod Ycrtiginos, mai aJes in mecliul urban. l\'ici un maml81 de pediatrie \Ii ni(',i 0 revista de speciaJitate nu

Pe baza marilor progrese ale igienei generals ~i ale igienei laptelui In special, dar ~i ca urmare a Iargirii Iii consolidarii cunostintelor noastre in domeniul alimentatiei, mssurile de prot.cctie pentru sugar au putut fi atit de hine puse la punct, lnclt in multe regiuni mortalit.atea copiilor aliment.ati artificial abia daea mai depaljeljte pe aceea a copiilor alimentati natural. De aceea, in momentul de fat a se Ioloseste un eriteriu mult mai fin ~i anume st.at.istica morbidit.ati i sugnrului. Teate studiile st.atistice arata ca sugarii aliment.ati artificial se trnbolnavese mult mai Irecvent in prirnele 4-5 luni de viata. Din 8 sugari internati in spital, numai unul dintre ei este alimentat la sin (Harnack).

240. G e r men i i din I apt e. Laptele de mama este practic steril, daca sugarul este pus la sin. Singura e xcep tie se int.llne ste in unele inf'ectii ale sinului (mastite, abcese etc.).

Laptele de vaca nefiert este practic totdeauna contaminat cu gerrneni (punctele 265-266).

LapteJe de mama recolt.at implica pericolul infect.arii. De aceea, pe cit posibil, se YOI' face toate tncercarile ca sugarul sa primeasca direct laptele de la sin. In situatii speciale, cind este nevoie sa se administreze J.apte muJs, se va pastra 0 igiena riguroass in recoltare a lji manipularea Iaptelui de mama. In maternitate, laptele recoltat de la marne se f'ierhe.

Alimentatia nat uTala

241. In afara de unele eazuri bine motivate, este bine sii se respeete legile naturii. S8 Iltie ca Ja orice animal, dezvoltarea optima este asiguratii eu JapteJe propl'iei specii.

"Laptele $i dragostea de mama nu se inlocuiesc"

$i Ia om, laptele matern garanteazii 0 bunli dezvoltare a copiluJui. A9a cum s-a vazut anterior (punctul 226), este singul'a hrana care este adaptata nevoilor nou-naseutului l)i sugarului. Este lapteJe care se digera e~J :-nai ul)or, cu 0 solicitare minima din partea organismului copilului. in aceJa91.tlmp este singurul Japte crud care poate fi haut fara pericol, pentru ca aJunge

1 (lat. morbid"8 = bolnll\'icios); propor\,ia de Imboln(l\'iri, 2 (lUt. mortalitos = mortalit<lte); propor\ia de deccsc,

112

113

8 - Mama III copllul

direct, curat Iii sterrl, din sinul mamei la copil. Copilul hranit exclusiv la sin nu va suferi d~ infectii intestinale de origine alimentara. Ccnsum at crud, laptele pastreaza intact continutul in vitamins si in saruri mineraJe. Asa cum am arst.at mai sus (punctul 227), JapteJe urn an coritine 0 serie de substante protectoare (ant.icorpi, enzime) lmpotriva unor bali.

. Scaunele sugaruJui hranit la sin sint mai putin abundente (substante re-

ziduale in cantitati mici) declt ale copilului alimentat cu biberonul.

. Alimentatia Ia s~n prezint.a ~i ur; alt avantaj mai' putin cunoscut: permite 0 adaptare mal usoara la cant.itatea de lapte necesara fiecarui copil. Aeesta poate suge cit simte nevoia. Se pare cil din aeeasta cauza copi ii hraniti Ia sin i~i BUg degetul mai putin decit cei alimeritati artificial. S-a1' pares ca aiei intervine Iii surplusul de afectiune ~i intimitate care se stabileste intre

mama ~i eopil prin actul alaptarii. '

Din punct de vedere practic, mama care alapteaza economiseste multe ore de lucru , griji ~i cheltuieli. Intr-adevar, ea nu steriJizeaza bibero'anele nu ealculeazii dilutii, concentratii ~i adaosuri. Ea nu pre para ~i nu fierbe nimio nu are grijii sa-~i procure lapte praf sau sa cont.roleze temperatura inainte d~ a-I da copilului. Alap t.area constituie, asadar 0 mare eeonomie de timp de

energie ~i de bani. ' , ,

.. Cea mai neini [iat.a mama invata in cite va minute putinele reguli ale alaptarn, pe clnd pentru insusirea tehnicii aliment.atiei artificiale, pe linga lndeminare, este necesara 0 lntreaga ,,~tiinta", mereu modificata de progresele

actuale ale medicinii. .

Pe plan psiho-emotional, alaptarea creeaza a legatura mai t.rain ica cu copilul. Mama care hrnneste copilul la stnul sau sirnte in straf'undul fiintei sale ca-} da ceva ce nu.-i poate oferi nici 0 alta persoana ~i acest.a este un simt.arntnt. U_n1C pe~~r.u fe,mew .. In noian~1 de griji, de incer tit udini, de dureri, de sperante ~l d.e. tram a tlt de intense ~l de Impart.it.e, alaptarea devine pentru 0 mama echilibrata 0 adevarata placere, conf'erindu-i sentimentul 9i satisfaetia deplina

de a fi mama. .

. E~otiile ~i grijile lega~e. ~e fi.ecare supt, de-c: JunguJ ~ult?r luni, VOl' pre-

tlDd~, hre9.~e, _un mare sacrificiu din partea marne I ; ea va Ii obligate sa renunte la dlstr~etll 9~ la 0 mare parte din lihertatea de miscare in afara familiei. Nu poate fl socotlta mamii buna femeia care nu este gata sa se sacrifice fara ezitare, de pe acum, pentru copilul sau. Temerile de ordin estetic nu trehuie sa fie nicio.data un. motiv de a renunta la alaptare. Volumul tesutului glandular se va ml~~~r~ dm nou dupa ce se termina alaptarea.

. MO~lv.arI ca: "nu am lapte" sau "copiIuI nu a vrut sa suga" sau, in sfir9it, "ml-a plel'lt laptele", ascund, de eele mai multe ori Jipsa dorintei mamei de a alap~a. Nu exista, practie, 0 lipsa total a a secreti~i lactate. S~aderea numar~IUJ de m.aI?e c~r~ alapteaza a fo~t .determinata indeosebi de urmarile negatlye ale .CIVlhz~tlel m~dern~: dezhplrea de caminul stram0gesc; agitatia; 0 "m?derlllzare ~l ~ma?elpare prost inte1easa a unoI' tinere; lipsa de ajutor in pe~JOada de liluzle dm partea parintilor; lipsa unei educatii sanitare (ar trebm sa se Inceap:l din 9coala 0 "init,iere" a fetelor pentru r01ul de viitoare marne I).

Intr-un stu diu efectuatin sectoru] 2 din Bucure9ti, s-a constatat ca 0 mare p.art~ a mamelor au intrerupt alaptarea eu mult inainte de epuizarea concedn:lm .legal postnatal. Inyarcarea s-a facut in 80% din eazuri fara 0 motivar.e obJ~ctrva, dlIl comoditate, indolent,a, dorinta de a partieipa la micile pIa· eerl ofente de ora~ (speetaeoJe, vizite, excursii etc.), toate a vind la baza o lips a d~ educa~ie sanitara. "Initierea" pentru in~areare a inceput chiar din matern_rtate, unde alte marne ("cu experienta") Ie-au rOllyins ea suga,rii "merg bine" 91 cn lapte de vaca sau eu lapte praf. Acasa, la prima afirmatie a mamei

ca nu "are lapte", s-a introdus un preparat de Japte sau ceai, cu sau fara avizul medicului. Folosirea biberonului in primde sapti1mtni, dnd. nou-na.sClltul nu are putere $i rm "fjtie" sa sugel, iar secretia lactata nu este complet instalaui; duce aproape in toate casurile la in/arearea precoce {nou-tuiscutul nIL este pILS regulat la sin ; nil mai ""rea sa traga" din sin; 0 parte din lapte riimine neeoacuat},

La iesire a din maternitate, prin ernotiile fji eforturile Iizice pe care Ie implica revenirea ucasa, se poate determina adesea 0 sciulere iemporarii a secre-

. tiei lactate. Sora de ocrot.ire este datoare sa viziteze frecvent lanza, sa-i organizeze programul, sa 0 sfatuiasci'i In toate problernele. Limit.area eforturilor fizice, pastrarea re pausului In pat, evit.area supararilor ~i a exoeselor de irnpresii, alimentatia core eta ~i, mai ales, angajarea tntregii farnilii In ajutorarea marnei slnt mijloaeele cu care se poate corecta aceasta scadere a secret.ici de lapte. De asernenea, este Ioart.e important sa nu se t.reaca nejustif'icat la completiiri cu alte preparate de lspte f}i nici la folosirea bibcronului pentru.a se da compleiiirile de lapte sau de ceai. In astfel de situatii, mama se va margini doar sa dea nou-nascutului dteya lingurite de ceai indulcit cu zahar (1/2 lingnrita rasa In 100 ml), Intre mese, la nev oie, pent.ru a evita aparitia "febr8i de sete".

Sugarul va Ii pus des la sin, dupa un orar elastic, in perioadele crnd mama este treaza. Daca acest.a nu are putere sau "nu stie" sa suga, se :~r ~oli stnii prin muls corect, imedist dupa Iiccare supt, Daca sugarul este linistit, buzele iii rnucoasa gnrii nu se usuca, daca temperatura copilului sste sub ~7,4°C (rectal), daca urineaza mai mult de ;) ori in 2/1 de ore, iar temperatura din ca-

mera nu depa~e~te 24°C, nu este necesar adaosul de Jichide. .

Regula general a este de a oferi un singur sin la 0 masa, pentru a h complet golit. In primeJe zile si chiar mai tirziu, daca secrctia de lapte nu este suficienta, copilul va fi pus Ia ambii stni, lll(;epind cu dreptul, jar data urrnar toare cu strngul, alternind ordinea cu care Sf' dilptea.z,a de Ja 0 masa la alta. 24.2. l' e h n i c a a lit p t l'l r i i. Marna 8,i nou-niiseutul trebuie sa invete, Iieoare in Ie lul lui, "tehnica" corect.a a aJapUl.l'ii.

Orice nou-nascut normal cxecut.ii. citeva zile de viaF\, rniscarile

normaJe de supt.. in cont.inuare , mama e st.e dat.oare Ea-l "irrvete Ea ruantnce", Intelegtnd prin aceast.a :

- sa prinda malmdollul ~,i areola;

_ sa-~i ga,easea singuI' poziiia corecta a capului, gurii ~i nasului; - so. nu inghita aer;

- sa nu adoarma la sin;

_ sa "termine repc;de" Ctl fiec&re maSE\ ~i - sa adoarma imecliat dUDa aeeea.

Usor de spus, dar destul de greu de pus in practiea de multe ori! Unii nou-na'scu\i par S3 se fi nilsc.ut et~ fname ~i en )ec~ja lnvatata" 1 in timp .ce a1tii au neyoie de citeva zile sau sapti!.mini pina reuge;;c sa suga c.oreet. Flecare eopil are de pe ,lcum particularilstije sale iii mama recunoallte unele

manifestari Ble "personalit&\oij". .

Ceea CG ('ste sigur ~i trcbuic lntipi\l'it. in minten oricarei marne (91 a intl'cgii familii, cP]'e este datoare sa /,ljllte pe mama in [lcest scop) ~'ste cii, int..re. alti multi factori care influenteaz(\ inslallli"ea. cresterta ~.;: Tnentmerea sccrc/l.e~

lll~tale, cei mai importalli.i li1n\,: ., •

- dorin/a \\'i (Joinla, de a c!iipta;

- puncrell regulata a slIgarnlui la sfn;

- ii/area su{letca.sca $i echilibnd nuvos 01 mamei;

- armonia "[{'iii de [amihc;

- (Jigoarca vi "pn'ccpcrw," nou-naswW1Ul: la Srlpt;

_ co 71,)'( il:Tlcio;:jwtco, §·i encr;:)a sorn de ocrol ire;

114

115

- starea de sanatate a mamei 'Ii nou-tuiscutului:

- unele medicamerue administrate mamei si n;u-nascutului.

. , Pe nt.ru ca t.ehnica aJaptarii sa se efectueze corect, socotirn ca trebuie sa msist.am asupra cit.orva puncte , valabile de altminteri atit la maternitate cit ~i la dorn iciliu . '

8) Ca orice Iucru nou, tehnica alaptarii trebuie invatata" bine de catre

mam a. " J

b) ~n nou-niisout la termen, C11 greutate normala, dar care nu suge si nu Inghit.e cine! este pus la sin, zile In ~ir ~i la t.oate supturile, este un eopil e~r~ p~ate pune problerne in viitor ~i care probabil a suferit in tim pul saremu ~llsau naster-ii.

.e) [n t.impul cit ali'ipteazii, lauza trebuie sa fie calma sa nu i se faca observatii, Acasa va aJa,rta s,ingurii In camera, fara "asiste'nta" Iii "consilieri", c~r~, 0, sust.rag, ,0 necajese 91 II tulbura pe sugar, Conversatiile in timpul alaptarn sint interzise.

" ,d) Inaint.o de a, pune nou-nascut.ul la sin, mama se va spala cu grijii pe mnrn ; din t.lITIP, in tn?p, I~I :ra, CUraya unghiile, in prealabil taiate seurt. Parul lung ce cade pe umeri va Ii ridicat 91 st.rins eu un batie. Se Inliitura sutienul eu care sint sustinuti sinii, apoi, s,e Indeparteazii compresele sterile de pe marneloane. Cu alte comprese sterilizate sau cu 0 batista curat.a inmuiate in apa

ciilduta, se spal~ ~ameloanele, areola 9i, pie lea di~ jur, ' ,

Nu se ung s,m~1 cu, su~stante.grase ~l nu se aplica subst.ante dezmfectante, ear~ s-~n dovedit inutile 91 ~neoI'l vatamatoare. Solutia de acid boric, recomandata atlt.a v~e~le, ~-a .do,:edlt pe de 0 p~rte iritanta pentru piele, duclnd Ia formarea de ?rapaturI (fisuri mamelon~re), rar pe de alta parte, toxic a pentru sugar.

e) Mirosul parf'umurilor folosite de unele marne face pe unii sugari sa refuze slnul.

of) Pregat.ires :_rlamei pentru alaptare se face lnainte de a trezi sugarul, Daca este nevoit sa astepte ptna ce mama este gata de alaptat, el va deven]

nerves, nu va prinde bine marnelonul, va Inghiti mult aer, va suge cu tntreruperi, fara vigoare sau chiar va adormi la sin. Unii sugari nu vor sa suga daca sint treziti din somn; probabil nu au senzatia de foame ~i nu si-au sat.isf'acut nevoia de sornn. Este unul din motivele care a dus la "alimentatia la cerere", singura pe care noi 0 recomandam la sugarul sanatos, la domiciliu,

g) Pentru supt se va alege pozitia cea mai confortabila attt pent-ru mama, cit §i pentru su-

!','g. 63 Alaplul'l'<l n pozijie culcaUl. gar. In maternitavi exista saloane

specIale, prevazute cu "scaune de alaptare", construite pentru acest scop,

o Acasa, in primeJe ziJe, lauza va alapta stind in pat, cu 0 perna sau 0 pat;lr,a facuta suI sub cap, in a~a fel ca partea de sus a trunchiului sa fie putin rI(hcata, Mama va sta culcata pe 0 parte, iar nou-nascutul va fi a~ezat cu fava spre mama, pe unghiul format intre bratul. Iii antebratul de partea sinului din car8 al[!pteaz,~ (fIg. 63). eu cealalta mina mama va ~ine sinul, introducind mamelonu] in gllra nou-nascutului.

Mai ttrziu, cind mama s-a restabilit, alaptarea se face in pozitie

pe un scaun cornod, eu spatar (nu pe marginea patului), tinind piciorul, de partea slnului din care alapteaza, ridicat pe un scaunel. Sugarul va fi tinut putin lntors pe 0 parte, cu capul in unghiul format de brat \,i ant.ehr-at. Capul sugarului nu trebuie lasat prea mult pe spate, intruclt aceasta pozitie 11 lmpiediea 1a supt.

b) Mama va introduce in gura nou-nsscutului marnelonul 9i areola (dadi aceasta este ingust.a, el cuprinde chiar §i 0 parte din pielea de dincolo de areola); numai asa presiunea exercitat.s de miscarile de .supt ale sugarului face sa vina laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galact.oforc). Dacii presiunea buzelor si gingiilor se exercitii numai pe mamelon, pe linga faptul ea este in mare parte ineficicnt.a ("nu vine lapte"), se pot produce eroziuni sau criipat.uri l a nivelul mamelonului, care determine durere locala, scaderca seoretiei lactate ~i chiar infectn.

Mama va prinde sinulla marginea areolei strlnglndu-l intre degetul arlitat~r si eel mijlociu, pentru ca nasul sugarului sa ram ina libel' pentru res piratie (fig. 6/1). In acelasi timp, compresiunea exercitata eu policele (degetuI mare) ceva mai sus pe sin ajuta la evaeuarea lapteIui din canalele galactofore.

') i . 1]" t" .. i Fig. 64 - Mama of era sugarului stnut I n timpu a ap arn nu se va n- cuprins intrc degetul ari'i.tii.tor ~i mijlociu.

departa niciodat.a copilul de Ia sin, pen- avind grija sa nu trnpiedice respiratia

tru ca mama sa Iaca fata alter solici- nazala.

tari (sa raspunda la telefon, s'a deschids

o u~a etc.). Smulgerea brutal a a sinului din gurii poate ducc ulterior la refusiul. sinului l

j) Daca nou-nascutul adoarme in timpul suptului, inainte de a fi lnat cantitatea necesara (dupa parerea mamei), mama va misca usor mamelonuI in gura copilului sau il va retrage putin, Daca nu se trezeste, este bine ca sugarul sa fie culcat.

k) Ce se face daca nou-riascutul nu goleste sinul pentru ca se satura prea repede? Daca este un sugar viguros, care suge la 3--4 ore f)i se saturn, marna va muIge restul de lapte eu mina. Daca sinul nu este golit complet la fiecare sup t , secretia de lapte scade ,

I) Cind sugarul este prea debil pentru a goli sinul, restuI de lapte se mulge cu mina sau cu pompa intr-un vas curat, smaltuit. Apoi se inca!zeijte la temperatura corpului f)i se da cu lingurit a, cu hiberonul sau chiar cu plpe~a. m) Daea mama crede ca pentru a avea lapte la masa urm atoare este bine sa-i dea un biberon copilului, ea se in9ala. Cu timpul, lipsind stimulentnl riziologic (golirea regulata a glandelor mamare), secretia lactata se va miqora. n) Pentru sugar este important ca la alaptare sa fie: in stare de ve;zhp,

flamind nocat (schimbat) infasat corect si comod (nu prea strins, nu prea

gros, da~ nici prea U90r), ~a aib& 0 pozitie 'core eta la s~n. ,

0) Dupa a 10-a zi de viata, prelungirea suptul~ll peste 15 mmute, (cE'1 mult 20 de minute) obose\'te pe mama f)i duce la ramr~a mamelonul~]. Sugarul isi formeazii. deprinderea de a adormi ori de cite Of! este pus la 8m:

ce tr'age citeva minute din sin adoarme; la incercarea de a-I pune in nat, ~e

116

/

i

117

treze~te, mcepe sli ~ipe, iar daca este pus din nou la sin tre.ge de clteva ori ~i adoarme din nou. Se creeazii un cere vicios care duce Ill. miesorarea secretiei Inptelui, In subaliment.area sugarului ~i Ill. dereglarea programului supturilor.

In primele 5-10 minute sugarul suge cantitatea cell. mai mare de lapte ~i goleste stnul in 10, eel mult 15 minute. Dupa aceea, el suge numai pentru a-~i satisface nevoia de "a suge" §i pllicerea de a Ii 1inut in hrate (§i nu pentru a primi mai mult lapte).

p) Orice rest de lapte se va extrage manual ("se rnulge") dupa fiecare supt.

r] Nu se va impune un oral' rigid al meselor.

s) Intre rnese nu se va da nou-naseutului sa bea mult ceai (nu se va indulci excesiv I) ~i nici nu va Ii .~inut in hrate.

243. 0 r a r u I ill e s e I 0 I' ae va fixa in functie de neoesitatile nutritionnle specifiee ale Iiecarui nou-nasout, Or, se ~tie ca exists limite mari de variatii ale apetitului nou-nascutului. Durata de evacuare a stornacului variaza intre 1 §i 4 ore. Pofta de mlncare §i ratia Ill. fiecare masa difera mult in primele 4-6 siiptamini. De aceea, schema de alirnentatie va fi bazata pe reglarea propria, de catre sugar, a ritmului meselor.

La noi in ~ara, ca §i In alte ~ari, existil in momentul de fa~a contradictii lntre sustinatorii orarului rigid ~i eei ai libert.atii totale in ceea ce priveste numiirul si intervalul dintre mese.

La nci, in eursul ultirnilor 50 de ani, s-a respectat in general, orarul strict de alaptare, cu 7 mese in 24 de ore (6; 9; 12; 15; 18; 21; 24 ~i 0 pauza de noapte de 6 ore) sau eli 6 mese (6; 9,30; 13; 16,30; 20; 23,30 ~i 0 pauza de noapte de 6 1/2 ore). In ultimii ani unii pediatri sustin sa se administreze numai 5 supturi in 24 de ore (la intervale de 3 1/2 - 4 ore §i 0 pauzii de noapte de 8 ore).

Rigiditatea orarului era aW\dak'i 0 dogma. rata ce spunea psdlatrul german Degwltz In [urul anilor 1940: "Mamele nu trebuie sa devina sclavele sugarului. Sugarul trebuie sa tnvete sa S8 staptncasca. Cu aj utorul unui program rigid de ingrijire ~i alimentatie, el este ajutat pe aceasta linie. Rolu! sugarului este pur pasiv, El nu maninca, ci este alimentat; eI nu doanne, ci este cureat", Este bun acest sfat? Nu eumva In aceasUi aIimentatie rigida se gasesc rildi\cinile inapltenlei 9i reacpile de negativism ale mllltor copU? eu un astfel de program fix ~i nefiresc nu intrarn In conflict cu bunul sirnt:;;i observaWle multor marne?

In inva~iimintul medical de toate gradele ~i In practica pediatrica de toate zilele mul~i au aplicat aceastii coneep~ie, ineercind sa insufle mamelor teama de orare libere, gasind motivari psihologice1. Printre altele, se sus tinea cli supturile la ore neregulate condue, in mod sigur, la formarea de copii rasra~a~i. S-a mers pina !lcolo incit s-a sustinut eli in afara orelor de supt, sugarul sii nu fie luat in seama, chia.r dad!. pUnge tot timpul.

Majoritatea sugarilor s-au aeomodat foarte bine la aceste orare stricte. Au existat ~i vor exista insa rebeli la orice reglementare: sugari al caror stomae nu poate sa contina 0 ra~ie care sa ajungii pentru patru ore, sugari care adorm in timpul suptului, sugarii nervosi sau care sufera de dureri ("eo-

lici") intestinale. '

Pina Ill. instaurarea unei conceptii liberale in privinta regimului alimentar, nici un medic sau sora de ocrotire nu ar fi avut indrazneala sa dell. sugarului sa bell., nici sa sfiituiasca pe mama sa-J ia in brate pentru citeva minute in afara orelor de supt cu toate ~ipetele aeestuia. Situa~ia era dramatica pentru mama

constiincioasa, disciplinata, care, asculttnd de sf'aturile medicale, se chi:lUia, fOJ'}indu-sf) 8a"~i Invinga d~rinya de a-I linil}ti \)8 sugar. Noroc ca n:1l1,t~ dintre de Iaslndu-se cond use de insunctul rnatern ~l observmd earacterdsticile propriului copiJ, inciilcau ac?st pl'ogra:n fill'<! n~~i 0 auto~iza:e: !n deceniu} a] f)-lea al acestui 80.(:01, in Statele Unite, acea sr.a conceptie rigida a inceput sa

fie parasitii tre pt.a t.

Iattl. ce scrie medicul amel'i()~~n g':nj[<min Spock ln eel8bl'H sa carle "The common

seus book of baby and : "Pl'i!ll8!C lneerci'tri au fM;\ 1':\"'lte de rnedicul Preston 1\1c,

Lendon in oolaborarc cu Frances P. Sirnsnrian, fa insiuii proaspata mama, Ei au

vrut sa stie ce Iel de oral' ar S:msarilln-junior, dae:i ar n hr(m!t Ia sin de Iiecare dat.a

cind ii esl.e Ioame. In primclc ,,11e nou-uascu tul 8-11 ~lllc~lt la ~re. (1,85tU! de n,ere!\,uJat;e. In momentul "suiI'ii" Iapt.elui (in a dona jumatate ,n. pnmei s:iptam~l11) s-u tl';'Zlt ~1 mru des, de aproxirnatlv 10 uri pe zi. La dona sit I' til mtni , el nu m:ll pr8tlIlde~1 d eott _6~? supturt pe zi, la intervale ner egulate. Spre virsta de 1?, Sij_pt~lnlilll ~, aJ~ns }lngiJf bil l.a ~n prinz Ia apro ximat.iv [, ore". Aceast{lllietodCt. il luat. nu mcle ne "reglln lI~)er ., De C;lUIlC!: din 1942, ca a fast din ce in ce mal )cu'g adoptat.a, spre marea usurare a parmttlor ~l co piilor.

"H. C 1] m s est a b i I est e u nor 11 I' d e ali men tal i e. La

'" . • v ' 1 ' tV f' . di

sosirea din mat.ernitatc, cei mai multi dintre nou-riascuti sr anur:,a oamea III

3 in 3 ore ~i numai foarte p ut.ini la 4 ore, de obicei ~e 6-7 or~ in 24.de ore. La inceput so va lncerca alimentatia dupa orarul dm maternit.ate, fl,xat ,de medicul serviciului de nou-nascuti (de,ci dura pl'ogr~mul cu caI'~ est.e, ohisnuit). Dupa experient.a noastrri. msa, ma joritatea VOl' don 6-8 r:;ese :n prirnele 1.-6 saptiimini de via(.ii. Cei rnai mici, ell stornac ee se evacue~za mal re,I:Hl~e, doresc sa manlnce Ia circa 3 ore, 0 mare parte se trezesc Ia rniez ul noptu 1)1 la ora :4 noaptea. Slnt putin; f!uu-nl\seu\i earp nu mai doreso inca 0 n:asa dupa miezul noptii. Dupa noi , cea mai b una atitudin:; at' Ii ~e, ~ nu tre::l nou:nascutul 1~ ora 2tt, ci de a fl~t.epta :::il. se vada daca el sol~Clta acea~ta ~as~, In loc sa se Ioloseasca ceaiul (biberon, tncalzire etc.), mal corned ~l ma~ ut.il este Sa se puna non-nascut.ul la oln, c« t.impul, sugarul v~ suge :,ot mal rar,la aeeast~ ora ~i, spr,e ;ir?t.a de 3;-:-[j, sflp~iimi,~i, ajur:,ge sl?gur Sa}lU ~e. l~~l trezeasca noaptBa, Cl dlml!1E'Hi.a., Clteodala unll nou-nascu\,! renunta mal mtll la masa de 1a ora 2:3-24 si THai tirziu Ia cea de Ill. ora 2.

Nou-naseu'tnl saniltos lsi instaleaza rapid un interval de 4 ore intre mese, ziua, cu 0 panza de noapte ~lai prelungiUl. In timpul ~ilei, pauza c:a mai lunga este lntre prima ~i a doua masa (mar_na, are la pt~ dl,n abunden~~; sug~rul a avut lini~tea neeesara pentru a dorml ')1 a 5e odlhn~ c,um t:ebUle in tImpul noptii). Unele mame 5e pling chiar ca dupa ma_sa d: dlmmea~,a ~ugar,:1 doarme dus si llll 5e mai scoala deloc, Credem cil atJtudmea cea mal buna, este ?a, de Id inceput nou-nascutul sa fie lasal. sil doarm,a cit vI'e~ intre p~lma ~l a doua masii. Zicala "copilul cr89te ~i cu sorrm" contme 0 reahtate certa.,

Invers, dad\. sugarul 58 t.reze9te mai devreme, j~t~'~ aceste doua ,m,ese, timp de mai mulle zile, chial' daca i 5e asigura eondl~II, perfecte de hl1l~te, inseamnil ea retia de Japte este suficienta Ilurnai pentr~ lIlter,,:alul ~8pectlv; daea intervalul este de 3 ore, se va continua eu acest ntm IGD.l mutta vreme, daca este sub 2 1/2 ore irebuie eomultat medicul d? ?opii. . . _ '

Ritmul de 4 ore, impus obIigatoriu dupa 0 oplme eare ?-~ tac~t ad;ptl in ultirnuJ timp Ja noi, nu poate fi utilla sugarul care este fla~mnd dm 3 l~ v3 ore, In primele luni sugarul imegistreazil fOk:mea ca pe 0 s~mza\~e Jcl.~greablla, la care el reaci,ioneaza automat prin pHns; dar el taee de mdata?e p-~ potolIt foamea. Aceste reac{ii nu au nimic comun CIl ri'isf6.f.nl san CIl wcapatmarea. Dupa ee sugaru! Cl'qtc, va a\-(:a mai rar senzatia de foame, ~ v '

Avantajul pl'ogramului fix de aliip,tare COl,lsLa in faptul ea of era mamel un indicat.or practic pcntm orcle d(e alU1l2ntB\,18. In plus, ea poate constata

1 De subliniat ca fostul nostru maestru prof. A,D, Rusescu, contrar opiniei generale, conducludu-se dupa !unga Ra experienta, a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentatia naturala, mentinind In primele saptamini ~i suptul de noapte.

118

119

mai usor daca sugarul pJlnge de foame sau din alte motive. Aeest program 0 ajuta pe mama la trnpartirea tirnpului, asa ea ea i~i poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. 0 Impartire ordonata, dar eu mici variatii, a orarului corespunde eel mai bine nec.esitati~or sugarului .. M~~a trebuie sa aiba in vedere atit comportarea sugarului, cit ~I programul ei zilnic de activitate. Suzestia noastra este de a avea ca obiectiv sa ajungeti sa hriJ.niti sugarul apro~imativ la orele 6-10-14-:-18-22. La multi sugari, acest

orar se stabileste catre virsta de 6 saptamlm. . ..

Pentru nou-nascutii care nu dorm fara intrerupere 8 ore in timpul noptii, unii medici recomanda ca, plna la instalarea cornplet.a a secretiei de lapte ~i mai ales pina cind curba greutatii incepe sa cre~s~a ritmic,. sa se. mai dea u~ supt intermediar (la orele 2 sau 3 noaptea); Jup:< CIrca 2 lun~, in tirnpul noptii se va da ceai de ana son sau de musetel Ind ulcit cu glueoza (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zahar (0 lingurita rasa la 100 ml) ; ceaiul prea dulce il face pe sugar sa-l prefere in detrimentul laptelui.

245. Rat i a ali men tar a in p r i ill a 1 una:

- la sftrsitul prirnei saptamtni de viata nou-nascutul suge in medie 200-/.00 ml/zi;

- la sfirsitul celei de a doua saptamini suge aproxirnativ 400-550 rnljzi ;

- la sfi~itul sapt.aminii a treia suge !i50-600 rnljzi ; .

. - la sfir9itul celei de a patra saptamini suge 500-650 mljzi. .,

246. E rue tar e a (rtgti tul). Dupii supt, nou-nascutul va fJ tinut pentru eructare (evacuarea aerului din stomac) ~i calmarea colicilo.r in pozi~~e verticala, in brate, cu burta lipita de trunchiul mamei, de dorlt,. dezgolit (mama va ala pta cu rochie ce se tncheie in fala). Compresiunea ~I caldura locala a pielii mamei alina durerile abdomenului ~i favorizeaza evacuarea gazelor OlD stomacul cop ilului, Dupa ce este tinut circa 3-5 minute in brate de catre mama, sugarul va fi culcat fie pe drea pta, fie pe b.u~ta (in ultima pozitie mama va urrnari ca nou-nascutul sa aiba puterea de a-si fixa capul pe 0 part~ pentru a putea respira u~or pe nas). Unii sugari eructeaz s usor, altii numai dupa citeva minute. Eructatia poate fi usurat.a daca sugarul este inclinat putin pe dreapta.

In cursul primelor 2-3 saptamlni este in die at ca nou-nascutul sa eructeze la fiecare masa, uneori chiar de doua ori (0 data in timpul suptului ~i a ~oua oara dupa supt). Mai ttrziu, depinde de sugar daca mai este sau nu nevoie de eruct.atie. Daca sugarul nu eructeaza, aerul lnghitit in timpul suptului poate produce distensia stomacului provocind varsaturi sau colici.

24:7. Cum se determina daca mama are lapte sufi· c i en t. Nou-nascutii ~i sugarii dorm 3-!~ ore dupa ~upt: Un alt semn, ~i mai sigar, este cre~terea constanta in greatate ea aprox~matw 170-;]10 g p~ saptdminii. Contralal gr~utiilii se ra (a~e siiptiimf:,al. Fapt~.l ca ~nii nou-~as:'ull sau sugari sint mai pU~1D somnoro~1 ~l stau mal mult treJl nu mseamna ca nu Ie ajunge laptele.

Concluzia ca nu are lapte suficient nu trebuie trasa numai de catre mama, in functie de react-iile sugarului dupa mese (plins, agitatie, caut a sin~l, !~i 8uge degetele, se liniflte~te daca es(e luat in br.ate .l?i este pus ~a.sin etc.). Agltatla, colicile, numarul 8caunelor, diferentele eantltatlve ale ra~lel de lapte de la 0 zi la alta, stagnarile in greutate in unele zile nu au nici 0 semnificai-ie, daca nou-nascutul arata bine iar curba greutatii este global ascendenta.

Atit efntiirirea zilni~a a sugarulai, eft ~ilsaa proba suptalai dupi1 fiecare masa pot dace la sciiderea secreliei lactate crefnd 0 stare de £ngrijorare a mamei. Ca reactie imediata se va completa alimentatia cu bibel'onul, ceea ce duce, in perioada de nou-pascut, la intarcarea precoce. Daca este vorba de un nou-

nascut dupa virsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i goleste a.mbii stni, dar nu adoarme dups aceea sau se trezeste dups 0 ora, este flamind Ijll nu crests In greutate, Inseamna ca laptele mamei nu este suficient.

Clniiirirea zilnici1 ~ilsaa proba suptului necrozeazii pe unele mame

lnainte de a ajunge la concluzia cd mama are lapte putin. trebuie e xcluse 3 posibilitati: a) erorile in tehnica aliment.atiei ; b) factori care tin de oboseala fizica ~i suprasolicitarea psihica (ernotii, suparari) a rna me . .i i c) factori Iizici care tin de nou-nascut ~i care tmpiedica cresterea lui (boli etc.).

248. Cum to e a d min I s t rea z a com Ii let. are a. Daca sugarul stagueaza in greutate ~i in saptamina a 3-a de viat,l sau dnca progrosul ponderal saptiiminal (dupa 3 sapt.amlni de viata) este sub 150 g, sintem nevoiti sa introducem un preparat de lapte. Mcdicul va hot.ar! preparatul eu care se va completa alirnent.atia. Este de dorit ca, pe cit posibil, sa llU se Ioloseasca lapte de vaca, ci un preparat de lapte praf.

Sugarul va fi pus la Iiecare supt la ambii sini, pent ru a-i goli. Apoi, completarea se va da cu lingurita; cind este necesar sa se administreze cantita~i mai mari de lapte, acestea pot fi date cu biberonul.

Daca se of era int.ii biberonul, nou-nascutul nu mai este suficient de fJamind pentru a goli sinul. Orificiile tetinei nu trebuie sa fie prea rnari, deoarece sugarul va refuza sa suga la sin, de unde la ptele curge mai greu.

Ce cantitate se adauga? Medicul pediatru este singurul care va fixa cantita1;ile.

La inceput noi recomandam ca adaosul (Humana 0, Materna 0, Humann 1, Similac, Lacto, Robebi A, lapte de vaea diluat 1/2 cu. a p a ("deco(:t") de orez 2 % ~i totul indulcit cu 3-5 % z.ahar) sa se Iaca numai ia 1-2 mese din mijlocul zilei (la supturile III I?i/sau IV), cind mama este obosit a 9i secret ia lactata scade. In prima zi, la mesele respective se adauga cite 25 ml dupii ce a fost finut 15 minute la sin; in zilele urrnat.oare cant.itatea se creste tot cu cite 25 ml; in caz ca sugarul nu se satura cu simple completnri , se vor inlocui 1-2 mese de sin cu un preparat de lapte. Odihna ce se asigura prin inlocuirea acestor supturi face posibila 0 secretie suficients pentru celelalte rnese (din cursul dirninetii ~i serii). Se continua in zilele urrnat.oare cu aceea!}i cantitate ~i se face bilantul curbei ponderale dupa 7 -10 zile.

Dificultatl de alaptare din partea mamei

In unele cazuri, alaptarea se izbe9t.e, din pacate, de 0 serie de dificu]taii din partea mamei.

249. Ins tal are a Sec ret i e i I act ate, a~a - numita "suirea" sau "furia laptelui", poate provoca 0 tumefiere (umflare) dUl'eroasa ~i dura a celor doi slni. Cantitatea de lapte produsa de glandele mamare este inca destul de redusa. Aceasta stare poate dura mai multe zile la primipara. Sinii intariti, incarcati eu lapte, vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor (vezi pu~ctul 186 j): o compresa caldui·a cu alcool diluat (1/3 alcool 70° ~i 2/3 apa), aphcata pe. sim cu 0 ora inainte de supt, aduce citeodata 0 oarecare ui)urare. Aceast.a sUIre. a laptelui eonstituie un semn sigur ca va exista lapte din abundenta. lI~asul'lle recomandate pent.ru calmal'ea durerii 9i a senzatiri de apasare a sinuhn 88 ,"or aplica eu prudenta 9i pentru seurt. timp. La nfvoie mama poate luaIa rrcoma ndarea medicului un calmant u90r, pentru a dormi in timpul nopi1!.

120

121

De cele mai rnulte ori, nou-nascut.ul Incepe sa traga viguros din slni ~i sa-t goleasca, ceea ce once la scadcrea tensiunii Jor, la dispnri1i,a durerilor fj( cresterea secretir-i Iact.nt.e. Daea sinii r&,min rnici ~J moi ~l data Iaptele est.e I'n ~antii,ate mi'cii, maIDa va inoerca F[\ st.imul-zc lactai,iil corectarea propriei a limcntat.ii (rnese mai dese, ell alimente gus) oas~ si consistente \,i, mai ale~ pr int.r-un ~()m;urn rnai mare de lich,id? Sa1~. Iruotc) fil }u~erea nou-nascut\~l~l sa sllgii Or! de cite on cere, la ambii siru. riccare picliluru de laptc matern. este de mare pre! pentru. sugar, iar persc(,(:l'cn(a ill uldptate poate ducc /11 succcs chiar dup(1 10-15 zilc.

250. A des e 11 1 a p I' i In i par e III pte len u e u r g ~ dec i t I: nee t R i Is I' () u, e II 1 a!' d a (' j\ n 0 11-11 tt s e 11 till 8 U g e b i n e. 1I1a! sus am n~C01nHndat a p lioarea de cornprese. Ira dierea sinilor ell lamps de !'az,e ultraviolete Limp de:4 minute, de mai rnulte ori pe zi, dii de aE(.'rneneH, uneori, rez.ult.ate hune. Dad\ nou-nascut.ul suge. slab ~i sinul nu est.e guilt, se va evacua laptele manual ~,(\U cu pornpa, dupa f'iecare supt, Marna nrc datoria Sf! S? menajeze in mod deUBPbit a tit f'iz ic, cit ~i psihic. La fellleile pe care sarcina Ie-a

c?

6,5 - 'I'chnica mulsului :

epuizat ~i care stnt slabite ea urmare a travaliului, secretia lactata normalii se poate instala de abia dupa 1-2 saptamini.

o scadere temporara a sccretiei de Iapte poate fi ohservata Ia revenirea rnamei din maternitate.

251. Forma d e t e e t u o e s a a mameloanelor(rezipunctul131). Neorozarea fji epuizarea (izici'i a mamei (trebuie sa se mulga de 6-7 ori In 2~ de ore), durerea locala, riseul inflarnatiei marneloanelor, infectarea laptelui rnuls (prin reeoltare, manipulare, eonservare) rae uneori difieila alirnentarea eu lapte de marna. In astfel de cazuri se poate recurge la un preparat de lapte praf.

De subliniat ca Ia mamele cu 0 productie normaJii de lapte, la care marneloanele ornbilicate Iac alaptarea imposibila pot apare inflarnatii serioase ale glandei mamare, prin stagnarea Iaptelui ~i p atrunderea mierobilor in canalele galactofore.

252. In eaz de m a mel 0 an e m i c I, mai ales daca este yorba de un sugar neputineios sau capricios, se poate ajunge la esec total. Sugarul eautii sa apuce marnelonul, dar nu reuseste niei sa-l gaseasea ~i niei sa-I prindi'i, se enerveaza, Incepe sa pltnga ~i sa tntoarca capul. In astfel de sit.uatii, Ia unele prrnzuri, pina clnd nou-nascutul devine mai viguros, se VOl' mulge sinii (eu rnlna san cu pompa). Mama va invata coreet tehnica golirii slnului : manual (fig, 65 a) b) c) d) e)) sau cu pompa (fig. 66). Dat.o-

rita miscarilor de masaj, dar mai ales aspiratiei

puternice exercitata de pornpa, marnelonul poate deveni apt pentru alaptare.

De multe ori, mameloanele sint inegaJe in ce priveste volurnul, consistenta 9i forma, asa se explica Iaptul ea multi sugari sug mai hine dintr-unul din slni, Nou-nascutul va fi pus la sin imediat ee se trezeste, lnainte de a avea timp sa se enerveze ; dad lncepe sa plinga inca de la prima tent.ativa, mama Il va tine in brate ~i va astepta sa se calmeze, inainte de a-I pune din nou la sin, apoi va stoaree cu mina citeva picaturi de lapte pentru a umezi mamelorrul §i areola, va cornprima areola. intre degetul mare ~i aratiitor, pentru a usura introducerea marnelonului in gura sugarului.

2.53. I r ita ~ i i l e, e r It pat uri I e, s I: ng era r i I e m a melon u lui. La rnamele care au pielea sen sibil a si mucoasele delicate pot sa ap,ara Iisuri (orapaturi) ~i singerari ale marnelonului care fae ca alaptarea sa devina extrern de d u-

reroasa, Astfel de rani se Iormeaza atunei ctnd Fig, 66 - Evacuarea lapte-

sugarul apnea slnul ~i trage cu prea mare Iaco- lui eu ajutorul pornpei.

mie sau clnd este iinut prea mult la sin. De

a.seme?ea, lipsa de igiena (vezi punetul186 j) 9i resturile de Japte ee se usuca Ijl se lipesc de marneloane eontribuie la Irnbolnavirea aeestora.

Daca marnelonul cra pa ~i/sau slngereaza, este bine sa se susperide punerea la slnul de partea bolnava, timp de 24-48 de ore (timp in care mama se va mulge san va evacua laptele cu pompa de muls). Medicul va prescrie un medicament care poate fi aplicat pe mameloane.

Un mijlo? efieient de tr at.ament const.a in stergerea prin t.amponare cu 0 compress stel'll~ uscat a a marnelonului 9i iinerea lui descoperit, in contact direct cu aerul, tirnp de un sf'er-t de ora dupa Iiecare supt.

122

pornnd mOnO areola. >i lapcvccuar ca

123

Nu se vor Iolosi ci'ima9i ~i sutiene din material sintet.ic. Pentru a evita nfundarea canale lor sl nului bolnav, est.e hine ea acesla sa fie golit (m uls] de 2-3 ori in 24 de ore. Sugarul va suge la fiecare masa din celalalt sin (8anat08), Daca, din cauz a crapat.urilor care singereazii, sinul nu poate fi golit cornplct IIi ramine sub tensiune, se vor aplica alternativ comprese reci cu ceai de mu~etel

9i eu alcool diluat. .

Daca aspectul mamelonului se amelioreaza dupa 24-48 de ore de repaus, nou-nascutul poate incepe sa SUgEl timp de 3 minute la Iiecare masa. In eazul cind mamelonul nu se mai umfl£i, nu se intiil'e'lte sau nu mai apar dureri, se ve crest.e progresiv dura t.a supt.ului de la ;) minute in prima zi, la 10 minute in a doua 9i la 15 minute in a treia zi. Daca reapar durerile I)i crapat.urile , se suprirna supt.ul peuu-u ca sinul sa fie pus din nou in repaus.

254. D u r ere a ~ i I s a U U III ria rea sin u lui. De obieei slnii se rnt.aresc cind lobulii glandulari care cont.in lapte se umplu prea mult. Aceasta nu 0 deranjeaz a intotdeauna pe marna, dar poate d8termin~ int.arirea ~i turtirea areclei in asa fel ineit sugarul sa nu mai reuseascs sa cuprinda mamclonul in gur a, pent.ru a-I cornprima eu eficacit.ate. Sora de ocrot.ire va ar ata rnamei cum sa stoareii laptele, pentru ca regiunea pigrnent.at.a sii devina mai supla 9i nou-nascutul sa poat.a suge f{,l'a difieultate. Astfel de t.ulburari (urnflarea, intanrea slnului, durerea, uneori roseata) apar de obicei spre sfir~itul prirnei saptamini. Alteori insa, impastarea nu se limiteazs nurnai la areola, ci cuprinde intreg sinul, care devine umflat, tare, mai cald 9i incepe sa se tnroseasca. Dupii golirea sa r arnln inca noduli de dimensiuni variate. Daca nu se iau masuri impot.riva stagnarii laptelui f}i persistentei nodulilor, se ajunge la i nf'larnat.ii rad ut.ahile (mastite). In astf'el de sit.uatii este mai bine ca, in loc de st oarcerca sinilor, SE\ se foloseasca 0 pornpa eu care sa se evacueze la ptele ramas dupa supt.ul copilului. Pentru a nu se ajunge la [isuri si inflamatii se indica urmatoarele : expunerea la aer de mat mulie ori pc zi, timp de 10-15 minute, renutuarea la siuien :;i inloeuirea cii un suspensor sub forma de e:;arfa care se trcee peste umaTIll opus, folosirea de lenjerie de bumbae :;i de roehii subtiri eu deschizatnra 1n fata curatirea mameloanelor de resturile de lap/e. schimbarea freerenta a comptes'elor ee se pun pe mameloane, ungerea eu lanolina, e(Jitarea sapunurilor tari, a alcoolului pur, expunerea 1-3 minute la ra:e ultrariolete; se recomanda, de asemenea, aldptarea mai frecrenta (Ia 2 -3 ore) deoareee fnfometarea sugarliini U (}a face sa suga mai (Jiguros, iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua.

• Mastita (vezi punctul 192).

255. F a Is e d i fie u I tat i. Unele mame dau 0 interpretare gref}ita unoI' fenomene fiziologice. Dintre acestea amintim:

a) A~a-zisa calitate ne.corespunzatoare a laptelni. Destul de des, apare motivarea ca "Iaptele nu este bun". Culoarea mai deschisa a laptdui de femdc, viseozitatea mai redusa si gustul diferit de acela allaptelui de vaca fae pe unele mame sa declare eii laptele lor flU este bun, este pr("a "apatos". In realitate nu exista lapte "rau", care "nu face bine" sugarului.

b) Alteori, consisten!a moale, numarul mai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-nascutului alimentat natural constituie motivul eare determina aprecierea ea laptele ma\ern "nu priel)te" copilului. Aceasla 0 faee pe mama (din pacate adesea eu aviz medieal) sa mai adauge ceya (Eledon, Humana, Similac, Robebi, 1.acto, lapte de vacii, apii de orez) in alimcntatie ~i adesea se ajunge la intarcare. Trf'buie s1', se ~tie eii sugarnl hrilnit la sin ~oate avea scaune foarte varia te in ceea 08 priv89te numiirul (dc, la U la 7 -8 pe Zl), culoarea ~i consistenta.

Criteriul m::Jor al aprecierii oalorii alimenuuiei naturale {la sin ] este cresterea cor~punzat_oare f~ greiuate. Un } ,,!ga: iruiircat din causa scaunelor moi. I'a face cu siguratua, maL tirziu, tulburiiri digest ire importante

c) Hipergalactia ("a:n .prea mult lapte") impresioneaza si nelinisteste rnul_te fe~eJ. Ell. nu cons:lt';lJe in~a un motiv de ingrijorare. Se l~sii sugarul'sa Buga_ pina clnd se satura ~I apo! se goleste sinul (cu pompa sau prin muls]. Daca s?garul suge. pres mult fill apar varsaturi sau diaree, se va extrage 0 part? din lapte inamte de a pune sugarul Ill. sin sau se v a reduce durata suptUlU.l._ Daca laptele .se s~urgl' sp.or:~an, se vor tine mameloanele invelite in vata sterila, care se schimba des. ~mll se vor sp ala de m ai mult.o ori pe zi cu apr~ee, p~ntru a in!atura .. resturile de lapte, care irita ~i maeereazii mameloanel: ~l predispun la infectii,

DiflculUf,1 de alilptare dill partea sugurulul

_ 2~6. N 0 u-n a s e uti i pre a s I a b i s a u Jl r e III a t uri i nu pot sa suga, adorm dup a ~i!eva Inghit.ituri ¥i lasa srnul din gura. In acest caz este neeesar m~!sul sa? ut.ilizarea unei .pompe (vezi ~i capitolul despre prematur).

Sugar~l lene.~l la Sl~pt au s?f~r:t ad?sea la nastere ; de obieei, ei sint foarte sorr.molentl. In .tlI;npuJ icterului flZlOloglC 0 mare parte dintre nou-nascl1ti sint mal. somnoI~nt! §l. se alimentsazg mai greu. De obicei, acesti nou-naseu~i trag d~ clwva. on din sm, apoi se opresc I}i adorm. Alimentatia lor neeesitil. lnde-

mmare ~l rahdare, '

Nou-na~c:utii ~a c~re na~terea a fost preluogita, cei care s-au nascut in stare rde.ash~e (vlI~etl) sa~ nu a.u tipat. dupa nastcre (ca semn ca au suf'er-it) ref:uza sa. suga in primele zils, chiar daca au 0 greutate norrriala. Daca lezarea c:eIen;:l?l nu a Jost .p:ea grava, e~ incep sa Buga in deems de cit.eva zile. Dupa d.lsparltla. marufesta~llor patologiee, acesti nou-nascuti VOl' fi pusi regulat la sin, mulglndu-ss ~pOl laptele rarnas, Daea in creier s-au produs dereglilri mari marur~state .in prlI?ele zlle prin convulsii (intepenirea totala sau tresariri al~ ~u.!,lChI1or) §l/sau e!anoza (invi?e!ire in juruI gurii sau a fetei, a miinilor 1i a p~c~oare}or), ~0.u-nascutul va fl pus Ia repaus total, evitindu-se orice €fort si facmdu-~e mmlm';1m d~ mB:nevr~ri. ~e va incerea aIin:entatia eu Iapte mul~, da~ cu P!peta, c';1 hngurIta 91 ap.Ol eu blberonul. La neVOIe, se recurge Ia alimen~ tatla prIn gavaJ (Japtele este mtrodus cu seringa printr-o sanda in stomac).

. 257. Ref ~ Z u.l d.e a. s u g e. Daca nou-nascutul a supt citeva zile rr:a1 n:ult sau I?al putm bme, Jar dupa aceea I'efuza dintr-o data sinul inseamna ca a mtervemt eeva deosebit: imbolna(Jire saa 0 gre:;cala din par/ea mamei. Adesea e.ste vorba de 0 obstructie nazalii printr-un guturai sau de 0 infectie a ~ueoaseJ bueale (nwguet sau "margaritarel"). De aceea la venirea din m~termtate nou-na~cu~ul. va fi protejat de variatiile prea' mari de temperatura ~camere supramealzlte, care s~ descl.lid .direct i? ?faI'a; diferent,e prea mari mtre temperatura de noapte ~1 cea dm tlmpul zllel etc.); vur fi feriti de contaetul eu persoane eu g,:turai Iii i~.general de orice e.ontaet direct ~u persoaDele a~ulte (~u s: vor samta C~Plll 1). La nou-nascuili care au eontraetat un gut~r~l,. se pleura.in ~~s eu 0 pI_peta ser, f!ziologic; in caz de secret-ii, acestea s~ a~plra eu .0 p.ara mIca de cauclUC. Curatlrea cu vata sau comprese irita m1.1- eoasa nazala iiI poate determina infeetarea ei.

_~ Dintr.e gre.~el!Ie ma.m.ei. care pot duee la dificuItat,i de supt din partea noun~~ctJttlhll amll1tlm: ngLduatea orarlilui, for/area nou-niiscutului sa .m[!a treZl.ndu-l ~zn so,:m, bruscarea acestuia in tz:mpzll Sllpllllui, proba suptului, ~nervo. zetatea :;~ nepnceperea mamei.

124

125

alaptarea. In astfel de situatii, sub indrumarea sorei de oerotire, se va evacua regulatIaptele din sin (prin muls), pentru a mentine secretia Iactat.a ~i se va relua elt mai repede alimentat.ia la sin, Din pacate, dietele instituite uneori pentru diarei usoare sau chiar false diarei sint la originea multor In~areari precoce.

260. Boa 1 a hem 0 lit i c a a no u-n a s cut u lui. Daca nounascutul prezinta 0 forma de boala hemolitica prin ineompatibilitate Rh sau de grup sanguin, el poate fi alaptat de catre mama sa, deoareee antieorpii care se gasesc - in cantitate mica - in lapte slnt distrusi de sucurile digestive. Contraindicarea alaptarii este eronata,

261. U n e I e ill a I for ill ali i a leg uri i (gura de lup ~i buza de iepure) sau eneefalopatii grave fae irnposihila alaptarea. Mama este ohligaUl. sa-~i extraga laptele ~i sa-l dea nou-nascutului cu pipeta, eu sonda, cu lingurita sau - mai Lirziu - cu biberonul.

262. Un l i no u-n as cut i ado rille i n d sin t p u ~ i I a sin ~i constata ea nu gasese sufieient lapte. Foamea ii trezeste insa in mcrnentul clnd sint asezati in pat (mai putin cald 9i mai putin moaJe declt bratele mamei). Altii, mai Infometati, mai vioi, mai vigurosi, vor reactions eu vehementa daca nu gasese lapte suficient, ei tipa, se zbat, I~i sucesc capul in toate partile, lncearca din nou slnul, se enerveaza 9i relncep sa urle. Dad, sugarul se enerveaza, Incercati sa-l puneti dupa ctteva minute la eelalalt sin, unde poate ea laptele vine mai usor; daca adoarme, mama va m isca incet marnelonul in gura nou-nascutului sau va bate ullor cu un deget obrazul sau nasul acestuia.

In niei un caz nou-nascutul nu va fi rnentinut la sin mai mult de 15 minute. Mentinerea prelungit.a a sugarului Ia sin 11 face sa-~i formeze un reflex de sornn la sin ~i ori de cite ori va fi pus sa suga, va adormi irnediat,

Sa nu uitati ca este bine ea orice sugar sa ajunga, de Ia inceput sau cu timpul, sa suga Ia intervale de 3-4 ore. Nu veti reusi niciodat.a aeest lueru, daca-l veti tine in brats mai mult de 0 jumatate de ora Ia fieeare masa. Acestea nu 'lor fi ore de supt, ei vor deveni ore de sornn pentru sugar, Pus in pat, e1 simte imediat, se treze~te, plinge, Ii induio§eaza pe tol,j ~i treee alteineva Ia rind sa-l tina in brat,e. Partida este pierduta s;J pentru sugar (care se va subnutri) Iii pentru familie (care i~i va distruge tot prcgramuI, devenind sclavuI aeestui mie tiran);. eu tirnpul, toata familia (adulti 91 copii) va ajunge Ia 0 stare de nervozitate greu de depa§it.

Este mai bine ca un asHel de sugar sa fie lasat sa plinga (pina Ja 1-2 ore pe zi), fiind pus Ia sin numai cind este lini9tit; nu va fi lasat Ja sin mai mult de 15-20 de minute. Un copil enervat iii obosit de pIins nu va suge nieiodata cum trebuie,

263. Con t r a i n d i (l a 1- iiI e a I i ill e n tat i e i I a sin slnt unele boli grave ale mamei: tuberculoza, insuficienta eardiaea, eiroza, insuficienteJe renaIe, anemiile grave, eancereIe, encefalopatiile, psihozele grave etc,

In ineheiere, insistam cu afirmatia ea orice nou-naseut 19i arc felul sau propriu de a primi 9i Iolosi sinul, ea mama !ji nou-naseutul trebuie sa "invete" ea acest act de importan~a deosebita sa se desfa90are convenabil pentm amlndoi. Mama este datoare sa observe reactiile sugarului ~i sa ~tie ell. de eehilibrul ei sufletese depinde nu numai secretia laetata, ei ~i u9urin~a eu care vine laptele rind nou-naseutul este pus la sin, La unele marne, Japtele eurge din mameloane Intre suptul'i, iar atunci cind nou-naseutul este pus Ia piept, aeesta plif!g.e e1.l disperare !ji trage fara sa se goleasea sinul, de9i mama are Iapte sufrclent. Pe de alta parte, du pi"l riteva saptamini, unele marne observa ea este suficient ea sllgaruJ sa plinga de foame, pentl'u ca Japtele sa se seurga singur din sin. Grijile ~i nervozitatea mie90reaza secre~ia lactata.

C usele cdc mai frec(Jentc ale truarcarii precoc~ la lwu-na.scut~~ v V[/oas - lipsa de doriniii si de .,.oin{tl. de a aliipui dl!l partea mamei ;

sana , . y., ',. ) beronului

gre~'eli de tehnicii a a/!1piiiTll; IltUl.zarea .n, .

. 'J". -1 ou-r y"cut.ii cnre din prirnele

Biberonul este dusmanul nr.T al 511111 \11 tell .ru n.JU . W":, i:': t ~ are

zile slnt hraniti ctnd lit sin, cind la blberoJl, Sugarul, ca °Jl~\~~)(~;)~ ~::;~a~lea~apte tendinia la comodit.at.e ; ori , e(ortlll defl~S,~(,'ntTn a :~age " ,~:" lfl ~in nou-nasori mai mit dedi eel d,epus p,enITursupt:/,u, l~nf\~!'mL~nl' (nl ~~;(~.t~I·lr;e de~lt solutia

I 'v ~ r c simpru IV uza cd suga. ",0. ".0 j

Cd~utu }ImpaulSg~t\!>I~' ei~ si dR n-I d a ~(\u-n8.seutl1lui C\.1 bihero!.ml. Ca atare, nu, ~e

e a-~I . ~ l O'i ". r t, f la <1'1 declt pentl'u, un mouv

va folosi biberonul concort:li.f'Dt en H.lmen cl,la 1J. , .•• , '

maier Orifieiul tet.inei nu v a fJ pn'a rnare! . , "

J ~ ',. , • t t iiI e s i v i'i r sat u r i 1 e. Prin regUl'glta~J? se

2,)8. I~ eg ,u r g 1, ! :r' de H~l' si de clllltiti:i.\i mici de Japte, :le~odlheat,

~nieleg~ ~!:;l~~~~ I;~pt~ Varsaturil~ se deosehese de rEgurg!~atl,l .rl~ fa~tul

c~ ~~~~~le] este ade8ea n: o~ifiC<llt .. ·r(!lelC;I~eC~,aI~'I~nu~:o:~~ar~=i g~~~J~~~ ~:ic~a ~:!r~~~~:

t la di t 1a sint mal anunue n e ,. ~" ,. f' v, il

t.a a ,]S an, d' v • ~a (en exceptia celor din stf'l"lOZa hiper,tl'o lea 0:- ,Pl~r-

val md,a. 1 maalrfeor'mUaPt~:refl:,,(Jfaguh;i\, Ilegul'gitaliiJe sint Hirtl nici 0 Sell1l1lflCat!€

sau ]n m ,'" _. ,

pf.\tO\I~gavriesituriIe pot fi manifNtarea unei holi, dar 1;'i dO'j'ad:" ,!nei yre1;'edli j~

l' . ti .. ' \ rele brut 0. P liP ,ngrl Jlre upa

'. -1. lEi tare: supraFLHnCI1t.aj13l I1lft.l18 r - - . «, .. -, • ,,"' -.' .

tehmca ce a p.' p., t rraba 'au nel'Yozitatea marne] JJ1 t.impul supt.uce nou-nascutul eS,LE' a bpta " g",., 'r:,Te Alteori var8fJt.urile f.Ul'vin Ja nou-

lui st.are a de te nsrune nervoa:Sf1 ,11 arrune. 1., f')

v' ... ' . . ,de mult si !nghit mult aer (aero OglE' ,

nascut» care sug r~pe , I" t' ., 1, alte tulhurari generllle, sint rare, nere-

Daca vil.rsaturJle nu se nso ie~,c (,e . .., . . ·t v i t te .' t.i: ati rnici si nu se insotesc de scade~e nnport81).8 ,n greu a· ,

gulate, in can. " q , '. de ocrotJI'e (e-He va I\S18ta la unu}

e continua aI5plarea, lmprelllla eu sora J'; r tV ..

sa']' muIte n'ptul'i) <e va urm8ri si se va corecta te lDlCH a aPdClvfll. ~ sau rn . , . J , v v '. , e"c aoe 0(' su"pen a 0 masa

La vparitia bruEC'3 a unoI' v['rsatllJ'l rna] num ,.j ) '" 0 •• ". ~ , 't bid' tiv

'" . ·tru a punp In repaus .\1 u 1ges ,

de lapte si se inJoC\JJqcte C\1 ceal, })('1, : . . I' 'd' jj'{

I\r.tiunile 'antivornitive ~i sedative Ee VOl' admmlstra num81 a lJ1 Ica.,

medicului.

--~--------~ .. ,-------~~--,~~~--

Sii nu se uite co. i'a.rseiturilc pot fi p_rim,nl semn 01. ,

v ' , Ie gra"c' di~pepsr:e ,'ra('a, w8owp.e. f .. (.)C calonc (prin

nac'lTl. aeu.· .v.. ,. 10,.' ..• v I'

snprafrzcr11zire a ca.mel'ei), intox/catte, Ilicn.1Tglta e c,

• c.1 sad i are e. Alj8. cum am amintit, mu]~i .su~~ui ~li~:eIl~a~i

,2v9. ? a v rimele sa )Uirnini scaune dege, mo] Eau lJc.hlGe~, "\ ~rzl, Clte-

1,a 8m prezmt~ in pI, ,1e (,bicpj la liecare masa, Secundar,

tV, lOZlye Ace,te ,caune apal d . J . -' '. . d" I

Od~ a ~~p 'uru1' anus'~lui' si 0)',:an810r aenitale devine mtatiJ, pre I~PUSU. ~ pIe ea .. In J _ I ' ~{ ,.,~ re 0 <t~re generaJii bun!'., Ill! 5e va ua mel ;Il[.;e~ll, Daea. sugaru Cl'd""'j et. ,It a t ~ ~dl'C'"'1'lE,-,4 (,' Se va cereel,a daca I1U

v ~ d' t t ",au e raan1en· me, .0.' ,1 CJ" ,- ,

() masura Je .e,]c<.1' ,~., '. turi -"Oa pl'D]ungite sau pres cresc,

.;ste v~rba de 0 supraallmentalle, p·1'lln. SCAlP ·1·]Cat1])I\'CC' 10c:~Je d~' . sau ererne

v t ,. - J'lguroaq a pre II. P .. ~ ,. .. . , ,

5e va pas ra 0 r,fpe,na r "int 'i~ indicatia mediclllui, [jugumteic cu ontzlnotlcc

t:e 'lor face cu Ulscernanl, ,

sint interzi.se, , 'd 't- in (870 dr:

Alimentatia naturala este prrm8J In,a

(diaree-boala); eind prin dietele de tranzl\Je elf)

eovi) §i realimentare eu unele prq)lHEltc de

digestive E\lpa de mol') se intrerupe

127

126

Alimentatia artificialii

264. Prin ali men t It tie It r t i fie i It 1 a se Intelege hranirea unui sugar cu laptele altei specii animale (vaca sau capra), la 0 virsta la care ar trebui sa primeascs exclusiv lapte de mama. In ultimii ani, mai ales la erase, majoritatea sugarilor sint hraniti mixt sau artificial. In practica, la tara se Ioloseste laptele de vaca (mai rar laptele de capra), proaspat, iar la erase se indica laptele praf.

Alimentatia art.if'ioiala cu Iapt.e de vaca este ineununata de succes, clnd se aplica bine reguliJe de baza ale aliment.atisi artificiale ~i se respecta in permanenta 0 igieria riguroasa la prepararea laptelui.

Laptele de vaca pulbere este prirnul aliment ce trebuie luat in consideratio cind este necesara inlocuirea Iaptelui de mama.

265. Lap tel e d e V It C a este expus la murdsrie sau la infectare lnainte de a ajunge la Rugal'. Uneori, chiar lntr-un lapte foarte proaspat, se gasese impuritati vizibile cu ochiul liber. Un astfel de lapte trebuie strecurat printr-o pilnie prev azut.a cu eomprese sterile sau cu un strat de vat.a ster-ila. Oricit de ingrijit ar fi fost recoltat ~i msnipulat, laptele contine un mare numar de microbi. Acesti microbi ajung in lapte inca din timpul mulsului ~i se tnmultesc extrem de repede in oreJe care urrne azii. Este verba, indeosebi, de germenii Iermentatiei Iactice care, atunci cind sint numerosi Iac sa se acreasca laptele. Aeeasta se rnttmpla In special in timpul verii. Cu cit temperatura la care se pastreaza lapteJe este mai ridicatii ~i ou cit se intirzie consurnul, cu at it mai mare va fi numarul de germeni pe care Ii va contine. De aceea, este foarte important ca laptele sa se fiarba imediat dupa ee a fost muIs, sa 5e pastreze la frigider ~i sa se consume cit mai repede.

Alaturi de acesti germeni (care nu sint periculosi prin ei in~i~i) in lapte poate sa se gaseasca ~i 0 alta categorie de germeni, aceia care provoaca holile. Cei mai Irccventi sint mierobii care provoaca diaree (hacilii tifoparatifici, bacili coli 9i bacilii dizenterici). Laptele de racii nu ~'a fi dat niciodatii nefiert su,garulu.i.

Un' Japte bun pentru copii trebuie sa provina de la vaci sanatoase l)i curate. Este necesar ca persoana care mulge vaea sa fie sanatoasa, sa nu prezinte infec1-ii ale pielii. Inainte de muls, miinile se spala pina la coate cu apa calda, sapull ~i perie, dupa care se l)terg cu un prosop curat. De asemenea se imbraca cu nn halat curat. Ugernl vacii se spala eu spa l)i sapun, se limpezel)te \,i 5e tarnponeaza cu 0 pln7.a curata, pentru a evita scurgerea lichidului de spalatnra in lapte. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil. san emailate, cu capac. In gospodariile individuale ~aranel)ti se pot f01<;>sl oalele de pamint smiil\,uite. Vasele se pastreaza in dulapuri inchise, ~ente. de praf; inainte de folosire se oparesc. Dupa Intrebuintare se clatesc lmeclJat cn t:n je~ de apa rece, apoi se spala cu apa calda l)i soda sau detergenti, se clatesc bllle 91 se pun la uscat cu gura in jos, in du]apuri pe suporturi speciale, curate.

Imedia t dupa ce este muls, laptele se race~te hrusc (se pune vasul intr-o c5Jdare eu apa reee). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la mai mnlie "Bei), deoarece compozi\ia sa este mai constanta. Laptele va fi ridicat suna ~i dimineata (imediat dupa muls) ~i va fi folosit in mod ohligatoriu

i~ decms. d~ ~2-24 de ore (laptele muls dirnineata se Ioloseste In mesele din t.impul zilei, iar eel de se ara la mesele de dupa ora 19).

In ~ara noastra laptele de vaca poate fi obtinut sub diferiteforme: direct de Ja producator sau de la "Cenirul de lapte", unde se vinde lapte pasteurizat.

266. Fie r b ere a I apt e lui. Fie ea este pasteurizat (provenit de Ia "Centrele de lal?te"), fie ca este proaspat, l~ptele se fierbe imediat dupe ce a fost procurat. Fierherea se face In vase ernailate-, Se va Jolosi totdeauna aceeasi cratita, avind grijaa 0 dati eu apa re ce inainte de a pune laptele la fiert, pentru ca acesta sa nu se lipeapca de fundul crat.itei. In timp ce fierbe lap:ele se arnesteca cu ?}ingurita pentru ~a s~ nu se for~neze pojghiia la supr-afa~a (lap.tele se "umfla J 1:apte.l,e trebme. Iiert 10 _mm_ute. Se. racel}te apoi bruse. Fierberea omoara microbii patogem (producatori de boli) si microhii

fermentatiei lactice. '

Past;area laptelui In cond itiile cele rnai bune se face, fire ste, intr-un frigidel' care ft~nctioneaz~ bine; In Iipsa, 0 pivnita rece este suficient.a in anotimpul cald , In timpul vern, oala cu Japte se ponte pllne lntr-un vas mare plin cu apa rece, in care se lasa sa se scurga, cu un debit rcdus dar continuu, apa de la rohinet.

Aliiptarea decurge normal, dacii mama este echilibrata, riibdatoare ~i daell toati: familia este constienui eii mama-liiuzii arc absolutii nevoie de 0 atmosferii seninii de [amilie # de ajutor efectir pentrii eviiarea suprasolicitbrii [izice ~i psihice.

. Conditii bune de pastrare se pot obtine printr-un Irigider irnproviz at In relnl urrnatnr : se Ian dona vase mari, de marirni diferite, eel rnni mic Iiind pus in eel mai rnare ; spatiul care separa peretii este urnplut en un amestcc de buca] i de ghea\a (Ia ncvoie, apa l'ecel si de ~al~ de lernn. Totul se pune lntr-o lii.dila, iar spat iu l cuprins lntre vasul mare si perelii laditei se urnple cu pleava sau cu fin. in vasul mic dill mijloc se pune vasul acoperit care confine laptele sau biberoanele plinc. Vasul mare se acoperll en un capac de lemn sau eu un strat gros de ziare, iar ladita se inchide.

Laptele poate fi utilizat in eel mult 24 de ore de Ia fierbere; dupa depasirea acestui termen, el nu mai poate fi dat sugarului.

De tndata ce continutul unui biberon a ajuns sa aib a temperatura camerei sau este incalzit pentru a fi gat.a de b au t., microbii care s-au introdus odata cu lichidul de dilutie pot sa se inmulyeasca foarte repede. De aceea este riscan t sa se dea sugarului un biberon consumat partial, care a fost tinut mai multe ore in cas a sau in caruciorul copilului ,

paca sinteti obligati sa tineti un biberon mai mult.e ore in af'ara frigiderulu~ (c~zul. cind un sugar, din motive de fOI'\a majora - hoala, schimbarea dor~lJClJlUlUl etc. - este tramportat la distant-a), preparatul de lapte Bau ceaJUl se pun intr-un termos curat; in Jipsa, imediat ce se umple, biberonul se lnfa~oara cu 10 straturi de hirtie de ziar, care este un bun izolant.

267. C e est e 0 d i I uti e? Este un amestec de lapte de vaca (san alt preparat de lapte) eu apa simpla sau apa de OI'l'Z, La amestecul obt-inut se adauga zahar (S g la 100 ml) ~j se fiErb impreuna.

Cum se prcparii dl:lu/ia de laple in prima lunii? Se prepara cantitatea pentru 6-12 ore. A~a cum s·a spns mai inainte" IBptele de vaea se fierbe ~i se race~te imediat. Pentru a fi C01'€SPUnzator vlrstei reEpective, el se dilneaza (1/2Iapte + 1/2 apa) ~i se lndtJlce9te cu 3-5% zahi\r. Dupa vlrsta de 3 saptami~i, diluarea laptehli se face cu apa de orez, in concentratie de 1-2%, ulterlOl' se poate C1'e9te concentratia pina la 3%. La Ellgarii care nu cresc 9i au 0 tolerant-a digestiva buna se l're~te conc€ntratia la 2/3 lapte + 1/3 apa.

268. Pits t I' a I' e a a lim e 11 t u lui pre p a I' a t. Laptele se repartizeaza in port.ii, pe mese, in biberoane, se acopera eu 0 pinza curata l)i se pastreaza in frigider pina la maSH respectiva. Daca nn ave\,j frigider incapator,

1 t:le pot folosi vase de aluminiu, (U pel'l Ie dl'lJill .;;i ell di>PM.itiv em'" sernllalizr:az,j Inceputul fierberii.

1'».'

..... ,)

129

II - Mama ~l copllul

dilutia de lapte se prepara pentru fiecare masa din lapte praf ~i se toarna cantitatea necesara intr-unul din hiberoanele sterilizate In prealabil. Laptele dat la rece deelanseazf colici ~i chiar diaree, Laptele de vaca, Iiert se pastreaza la rece.

In timpul prepararii alimentului ~i manipularii biberoanelor se va pastra o curatenie riguroasa. In prealahil, va spalaj.i bine pe mlini, Iolositi numai obiecte sterilizate, nu atingeti gitul biberoanelor, interiorul sitelor I}i ptlniei.

De preferat, se va folosi unul dintre preparatele de lapte praf care se gasesc in comert ("Lacto", "Lactosan", "Materna 0", "Humana", "Robebi"). Alegerea va fi filcuta de ca.tre medicul de dispenser 9i va fi adapt.at.a Iiecarui cop il In parte, in Iunctie de alimentatia din maternitate, de greutate, toleranta digest.iva, gustul copilului §i posibilitatile de aprovizionare ale Iarniliei (vezi punetul 281).

Ca 9i Ia sugarul alimentat natural, apetitul ~i nevoile variaza de la 0 masa la alta, asa ell. mama nu trebuie sa fie ingrijorata cind cantitatile acceptate de copil variaza in cursul zilei. Stnt pu[ini sugari care primesc aceeasi cantitate Ia toate mesele_

Cantitatea de lapte necesara (ratia) in prirnele 8-10 zile se calculeaza dupa formula: numarul de zile - 1 X 70-80 ml pe zi (Finkelstein). La domiciliu preparatul de lapte, ratia pe 24 de ore, numarul de mese va fi fixat de catre medic. Orientativ nou-nascutul sanatos, dupa prima saptsmtna de viata va primi in 24 de ore, in 6-8 mese 160-180 ml de lapte pe kg corp. Aceasta este echivalent cu circa 1/5-1/6 din greutatea corporal a a nou-nascutului. Despre alegerea laptelui vezi punctul 281.

- 1 frigider (de mare importantji I),

- 1 ell/it pentru a nivela (rade) zaharul ~i praful de lapte,

- 1 recipient gradat pentru 'rnasurat anumite alimente,

- 1 termos necesar pentru calatorii sau plimbari mai lungi,

- 1 mixer,

Vesela. ~Iod de folosire

269. 0 b i e e t e nee e s are ina l i men t a ti a art if i cia l1i. Pentru alimentatia artificials a sugarului ingrijit in familie slnt necesare:

=Biberoane. Se cumpara de IS. Inceput 10-15 biberoane. Se procura mai multe, deoarece se sparg destul de repede in timpul manipularii §i Iierherii. Zilnic se utilizeaza 6-10 biberoane: 5-6 pentru lapte, 1 pentru ceai, 1 pentru sucul de fructe, 1 pentru lichidul de dilutieIvezi iii punctul urmator).

- Tetina. Este nevoie de 10-12 tetine. Citeva tetine in plus sint absolut necesare, caci 0 parte se distrug chiar de la perforare, iar altele devin temporar inutilizabile, clnd cad pe jos in timpul Iixarii pe biberon. Chiar de la Inceput se vor perfora 3 tetine j pentru prima data, aceast.a opera tie se va face in prezenta !)i cu sprijinuJ sorei de ocrotire (vezi punctul 271).

- 1 vas emailat, cu capacitatea de 3-4 I, in care se fierb 9i pastreaza hiberoanele ~i un altul de 1-2 litri pentru sterilizarea 9i pastrarea tetinelor 9i susetelor,

- 2-3 vase emailate mai miei, pentru pastrarea Iinguritei, pregatirea

dilutiei laptelui etc.,

- 2 perii pentru sptdarea biberoanelor,

- 1 pilnie pentru turnarea laptelui in hiberoane,

- 1 siui deasa,

- 1-.3 linguril.e (una cu coada lunga pentru foJosirea la amestec, iar

altele mai mici pe ntru masurarea zaharului fji siropului),

- 1 miisurii de 5 g (se va cere de la sora de ocrotire, care Ie colecteaz a de la cutiile eu lapte 'pulbere, Iolositc),

- 1 riiziiioare de sticlii,

- 1 cutie CII buciisi de tifon sterile, eu care se acoprra vasele ~i obiectele

sterile,

Fig. 67 - Ctteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarului: biberoane, tetine, ?spa?e pentru hiberon, cutit, Iingurit a, pllnie, perie pentru sticle, recipient gradat, ClI tie dIU plastic ell capac.

--' 2 cutii din plastic ca capac, suficient de mari pentru a cuprinde comod jumatate din inventarul pentru "hucataria" copilului,

~ 1 tel pentru amestecul piureului, unt.ului sau uleiului, - 1 Lingard midi (de lemn sau de plastic) cu coada lung a, pentru dizolvarea Iaptelui pulbere Inainte de a-l pune la fiert,

- 1 pensii mare san 1 "cle~te" cu care se scot tetinele l}i biberosnele din vasul in care se pastreaza sterilizate (fierte).

270. Bib e ron u 1 este 0 sticluta de forma cilindrica, cu capacitate de 250 ml, fabricat din stiola transparenta, care rezist.a la fierbere. Biberoanele din sticla de Jena stnt mai rezistente Ia sohimbarile hrust.e de temperatura, dar sint mai scumpe. In ultimul timp au ap arut noi tipuri de hiberoane, dintr-o sLiCIa speciala, cu glt mai larg 9i cu uri dispozitiv special de insuruhare pentru fixarea unui capac sau a tetinei.

Pe peretele exterior al biberonu1ui sint gravate cite]. linii care indica divi ziunile de 10 ml, iar din 50 in 50 ml sint gravate l7i cifrele corespunz atoare (fig. 68).

130

g*

Fig. 68 - Biberon corect gradut ,

131

Preparatele acide nu se VOl' inealzi hrusc sau la temperatura deoarece In aeeste cazuri ele se coaguleaza In cheaguri rnari ("se JJrl1,,<,,~,l)

~entru a evita producerea de arsuri involuntare ale gurii sugarului eu un. aliment prea cald, se cont.roleaza tempera tura continutului hiheronului inaintea Iiecarei mese. In acest scop, se pune 0 picatura de lapte fie pe plica cot.ului, fie pe Iata dorsala a miinii, fie se at.inge biberonul de pielea fina a pleoapei.

Este interzis mamei sa ia tetina in gurii pentru a verifica temperatura continutului biberonului I

271. T e tin a este eonfcctionata din cauciuc, din material plastic sau din silicon. Tet.inele din silicon sint rnai scumpe,

dar rezist.a mai hine la sterilizare '. Sint necesare

in permanent a 10-~2 tetine, deoarece so-degra-

'deaza destul de usor (prin sp alare, Iierbero sau chiar de la perforare). Se folosesc modele care se pot intoarce, ca un deget de manUfia, pentru a fi curatate (fig. 71). Se aleg marimile care se aplica perfect la gitul biberonului respectiv; cele mai largi risca sa se detaseze usor, sa permit.a scurgerea laptelui sau patrunderea aerului in biberon. Tetinele noi de cauciuc se Ireacs cu sare si se fierb Invelite in tifon, pentru ca sa Ie dispara mirosul.

La fieeare tetina se face un orificiu, pu-

tin lateral fata de virful tetinei, cu un ac de Fig. 71 - Doua modele de

tetine. cusut fixat intr-un dop de pluta ~i apoi inrosit

[a 0 flaeara (fig. 72). Dimeusiunile orificiului slnt.

po~rivite at unci cind, rasturntnd cu gura in jos biberonul tncarcat, eu tetma adaptata, laptele se scurge citeva secunde in jet foarte subtire 9i apoi curge picatura cu picatura. Daca JapteJe continua sa curga in jet, tnseamna

tngrijirea ~i minuirea corects a biberonului ~i tetinei eonstituie conditii de baz a peritru past.rarea igienei alirnent at.iei iji evitarea Imholnavirii sugarului de diaree.

Dupii [iecare masii, biberonul se cliiiestc de mai multe ori cu apii rece, pentru a se inliiuira toate reslurile de lapte riimase lipite pe pereiii lui. Duoi biberoanele nu se cliitesc imediat, resturile de lapte se indepiirteazii [oarte greu. Nu este permis sa se lase biberoriul plin eu apa, pentru a fi clatit ulterior, intructt eventualele hacterii aflate in apa se inmultesc repede. Mai ttrziu, cind va ave a timp, mama va spala biberonul cu apa calda iji sapun, eu ajutorul unei perii speciale, insisund in special la regiunea de sub gil. ~i la santul circular care separu fundul de percti! laterali, unde pot l'arnine gl'unji de lapte (fig. 69).

Fig. (i9 - Sp(tlarea blher-onului.

Fig. 70 - tne<'\lzil'ea hiberonului.

Apoi il va clat.i de mai multe ori eu ap a fierbinte iji il va p une eu gum in jos, la uscat., pe un prosop curat sau pe un portsticla (rastel) special.

[nciiizirea bibcronului. Daca alimeritatia s-a pregatit pentru mai mult.e mese , biheronul va fi incalzit. piDa la 37°C (temperatura eorpului) inainte de administrare. Dupa ce se agit.a bine, pentru omogenirarea coritinutului, biheroriul se poate tncalzi :

fie intr-o baie de a pa (fig. 70),

fie pe soba sau calorif'crul bine incillzit.

Nu se va lncerc a inciilzirea hiberonului la Ilacara aragazului (pericol de accident) iii nici nu se v a introduce bibero nul rece, scos de Ja Irigider, lntr-o

cala cu a clocot it a (se sparge biberouul).

1'12

b

Fig. 72 - Perforarea tetinei ell aju torul unui ae inrosit Ia Ilacara.

eli orificiul este prea Iarg; daca dupa prima perforare orificiul este strimt 9i nu lasa sa se scurga laptele in mod corivenabil, se inrcseste din nou acul si se largeste orificiul cu prudenta. Nu se Ioloseste niciod'ata un ac prea gros. Pe sugarii prea rnici, fara putere, tetinele noi ii st.injenesc la supt f?i de

1 Sub numele generic de silicon, se inte]ege un grup de substan te analoge cu corpii organici In care siliciul Inlocuicste carhonul.

133

aceea este bine oa sa se faca un orificiu suplimentar. Daca orificiul rezultat este prell. larg, nu ramme deoit sa se arunce tetina respectivli; eel mult, se poate Iolosi dupa clteva Iuni Ill. administrarea Iainoaului cu lapte (zeamil cu Iapte) sau a supai pasate.

Dupa utilizare, tetina se spala imediat sub jet de aps, mai Int.li rece, apoi - daca este posibil - calda, se lntoarce ca un deget de manu~a ~i se freaca eu 0 perie, plna se inlatura ~i cele rnai mici cheaguri de lapte. Se clateste bine, se acutura pentru a se scurge toata apa, se zvint.a, apoi se a~aza Intr-un vas de sticia acoperit, Ierit de praf, ptna se sterilizeaza (a~a cum se indica Ill. punctul urmator),

272. S t e r i l l z are a, Vesela poate fi sterilizat.a prin fierbere timp de 20 minute (dupa ee Ineepe sa clocoteasca), sau, mai simplu, prin metode chirnies, In Iunctio de suhstanta Iolosit.a stnt necesare in medie 2 ore pentru a steriliza vesela curat.a, Toate obiectele trebuie sa fie In intregime acoperite eu liehid. Biberonul care pluteste nu se sterilizeaza. Vesela poate sta ptna:

Ill. 24 de ore in Jichidul de sterilizare (epa Iiart.a}, Obiectele se scot din vasul steril cu 0 pensa sau un "cle~te" special (nu cu mina!).

a) Dimineata. Toate biberoanele folosite in timpul noptii se spala cu' apa fierbinte sau detergent sau, mai hine, cu sapun dizoJvat ("fulgi de sapun"),' se . clatesc de mai multe ori ~i se fierh. Dup a scurgerea timpului prevszut pentru sterilizare se lasa in apa de fierbere; inainte de folosire se scurg Iji se zvinta rapid. Nu sevor mai clati cu a pli.

Tetinele spalate Iji past.rate cum s-a arat.at mai inainte se Intorc una cite una ca un deget de manuse f}i daca au mai ramas resturi de alimerite, se freac1i eu sare ~i se limpezesc cu ap a multa, Apoi se fierb timp de 20 de minute intr-un vas special rezervat acestui scop In care se ~i lasa (acoperite eu un capac); de aici se ill. pentru fieeare masa cite 0 tetina sterila. Fierberea zilnica duce Ill. degradarea treptata atetinelor, cu largirea orificiilor. Pentru a Ie cruta, se pun Ill. fiert Intr-o bucata de ptnza. $i mai eficienta, in vederea cresterii durabilitatii, este metoda de a opari tetina in vapori Iierbinti , timp de 25 minute; tetinele sint puse intr-o strecuratoare sau lntr-un vas cu un suport perforat ~r sit.uat Ill. treimea inferioara a vasului aeoperit fji in care apa clocoteste (ell. Ill. oala sub presiune).

Este interzisa pastrarea tetinelor in solutia de acid boric.

Tetina nu se apuca de partea care se introduce in gura sugarului (fig. 73). Tetina care a eazut jos nu va mai fi folosita decit dupa ee a fost fiarta in prealabil. Lichidul in care se fierb ~i se pastreaza tetinele se schimbii in fiecare dimineat,a eu apa proaspata. In timpul zilei, mama va avea grija ca tetinele sa fie acoperite de lichid.

Vasele in care sint fierte biberoanele !7i/sau tetinele vor fi tinute curate, se vor spaIa odata pe zi eu apa calda, solutie de detergenti 9i peria de vase (sirma sau peri aspri) ~i se limpezesc lnainte de a introduce din nou apa curata pentru fierbere fii pastrare. In recipientul eu tetine se pot steriliza in acela~i

FI:g, 73 - Adaptarea biberon.

tetinei Ia

134

timp susetele, inelele "de muscat" ~i [ucariile sunatoare din plastic. P1ntl. seara totul este steril.

Dup~ folosire se .pI'oc,edeaza asa cum s-a aratat Ia punctul 270. . b) ~lberoan~~e ~l te~mele neeesare pentru noapte ~i primele mesa din a doua Zl se sterilizeaza ~l se pastreaza tot in conditiile indicate mai sus;

Cd~lalte uster:s~le nec~sare in ~limentatia .artificiaJa se spala, dup a utilizare, in Jet de apa ~l se oparese Inamte de Iolosire. 0 data in 24 de ore se spala eu solutie de sapun, Iirnpezindu-se bine dupa aceea cu apa calda. Vesela copilului se depoziteaza in dulapul de vesela, Intr-un loc anume destinat Ill. Indemlna, pentru ca mama sa nu piards vremea cautrnd-o ; nu se va amesteca eu vesela restului familiei.

Este deosebit de important ca atunci cind mama curata sau Ioloseste aceste ustensil.e sa aiha mlinile spalate in ~realabil ~i s~ poarte un ~or~ curat,

, ~73. 0 b 1 e e ted e mas u rat .~ 1 C i n tar 1 t. Pentru pregatirea dl!efltelor preparate dietetiee este necesara tnasurarea ~i, uneori, cintiirire.a alimentsjnr. In Iipsa unor vase de rnasurat Iichidele, se va folosi un biberon. Alimentels eonsistente se mascara eu ctntarul; in lipsa acestuia, Bora de ocrotire va lndruma pe mama sa foloseasca anumite masuri sau eutii a caror capacitate-se cunoaste (cupe sau cutii de Ill. produsele dietetice : flacoane sau

cutii de medieamente; pahare ; boreane). '

Masuraraa cu lingura sau cu 0 eana nu este niciodat.a precisa ; se va adopta, la nevoie, numai ca 0 solutie de compromis. Peritru orientare aproxirnativa se pot folosi, Ill. nevoie, urmatcarele unitati de masura;.

1 linguritii de ceai aproximativ

1 lingurii mare (supa) aproximativ

1 pahar de yin aproximativ

1 lingura mijlooie aproximativ

1 ceasca de cafea aproximativ

1 Iarfurie de ,supii aproximativ

ln medie, 0 Imgur~ mare (de supa] rasa contlne :

109 fiim1i de grtu 109 malai

109 fu!gi de ovaz 109 pe.smeti pisati

10 g gns 15 g fiimii de orez

20 g boabe de orez 20 g zahar .

Conslderatli generate asupra allmentatlet artificiaJe

Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins sii realizeze prin 'alimentatia a.rtificiaW cresterca 9i dezvoltarea sugarului la fel de buna ca si cu laptele de marna.

tn preparatele de lapte produse industrial stnt concretizate In mare masura-stradat;iile IIi experient~, pediatrilor. Pe Hngii acestea, preparatele industriale stnt de buna calitate, au compozttis constants IIi pot fi procurate In cantitati mari (rezerve).

5mI 15 ml 90-80 ml 10 ml 100 1111 200 m1

Dacii nu pot fi alimentali la sin, pentru nou-nascu(i # sugarii pina la 6 Zuni se recomanda preparate industriale de lapte.

. . Nemodif,icat, Iaptele de vaeii prezintii mari deosebiri fata de laptele uman, Cantl~atJv are trel dezavantaje mari: proteinele (cazeintl 9i a1bumim,le din lactoser) IIi silT-urile ~lllerale slnt ,In cantitate prell. mare (de 3,5 ori), iar hidroc.arbonatele (Jactoza) in canII ta te prell. mICa,

, ~e asemenea slnt mari deosebiri In ce prive$te ·structura, proprietatile IIi calita\iJe

blOlogl~.e ale acestor principii nutritive de bazii (proteine, griisinll IIi hidrocarbonate) precum $1 In propor\ia dintre diferite minerale,

. Fo~osirea laptelui de yaca sau de capra (nemodificat) sau a unoI' produse mdustnale de lapte integral ar duce Ill. suprasolicitarea organismului (diges-

135

tie, metabolism, e xcretie) nou-nascutului ~i sugarului mic, cu riscul unor tulhu-

rari grave. ,.. .

Avind in vedere aceste deosehiri ~i neajunsuri,. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului dif'erite modificari pentru reahz.are;a unor pre.parate .1~ care laptele de vaca sa se apropie de laptele uman. Amintirn ctteva din mod:f~: carile ce s-au impus pentru a transform~ l~ptele de :ac~ in vederea adaptarn la posibilitatile ~i nevoiJe nou-nascutului §1 sugarului IllIC.

274. D i 1 uti a. Diluare a este prima tent.ativa de corectare a laptelui de vaca sau de capra la nevoile sugarului mic. Prin aceasta metoda simpl~ .se scsde cantitatea de proteine ~i de saruri minerale,. ceea ce usureaza sarClml~ organismului nou-nascutului atunci cind este ahmentat cu lapte de vaca (v. ~i punctele 267, 376).

275. "Z a h a r are a". Prin diluare se reduc fji mai rnult hidrocarbonatele (48 gil in laptcle .de vaca fai.a de 68 gil in laptele uman), ?eea ce ?uce la obtincrea unui preparat. dezechi.lihrat, eu. o. cantit.ate yr?a mica ?e hidrocarbonate (care s int. sursa de energre ce~ ma iimportunta ~I ce~ ma~ usor ~e utilizat de catre organism). De aceea s-a impus corectarea acestu! neaJu.ns pnn adaos de zahar sau glucoza ( primul hidrocarbonat") fji de amidonuri (orez, zeamil e tc., denumite convC'~'tional "cel de-al doilea hidrocar~lOnat"). v

Pentru aceasta suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vaca, in die te tica traditioriala clasic.; s-a impus si a ramas zah~rarea. Intr-adevgr zaharul s-a dovedit ca fiind eel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate, u~or de rninuit- si mai ales eel m ai ieftin.

276: A d a 0 s u l eel u i d e-a I d 0 i 1 e a hid r 0 e arb 0 nat s-a f acut pentru ea uncle componente ale laptelui de vac~ sa fie m!li u90r dve. digerat. Acest adaos g·a facut prin orez. (comb~t~ tendinta la dl.ar~e), ff!L~ de porumb (eel mai potrivit.pent~~ ~evOlle n:l~I'ltlve ale sugarului fI:nd lIJlslt de; gliadina, dar usor Iaxativ), fawa rumetuta (care aduce pe !l.nga amidon 91 componentele rezultate prin coacere).

In preparat.ele moderne (adaptate) s.-a ~.enun~at la ada?sul de zahar 9i arnidonuri, singurul hidrocarbonat adrnis fund lactoza (vezi punctuI278).

bonate [zahar, gluooza, amidonuri, dextrln-rnaltoza, Iactoza etc.) vitamlne" l'ii unele

minerale (fier). '

c) Alte preparate de Iapte, bazate pe laptel« de vaca partial degresat ~i pulverizat

la care se adauga uleiuri vegetaJe sl hidrocarbouato. '

Unii nutrit ionisti nurnesc aceste produse formuJe sau preparate clasice.

d) In ultimul timp au fost produse preparate industriale de lal?te care tind 511. se asemene tot mai mult cu JapteJe uman sub rapor tul cornpoz.itial ChI mice. Acestea stnt preparate de Japte numite la tnceput maternizate (denumire incorecta, cu scopuri prop agandistice, care a dus Ja confuzii ~i €fecte grave, marnele socotind ell. a6estea pot tnlocui Japtele de femeie, filrll. vreun inconvenient), iill' mai recent - adaptate ~i partial adaptate. o comisie internationala din cadrul Organizatioi Mcndiale a SilniHll.tii a stabilit ~i standardizat compozitia preparatelor parj.ial-ndnpf.ate si adapt.ate, socotite In prezent ca singurele preparate de Japte co ar suplini Iaptele de marna In primele luni de viatll. ale fiintei umane.

Cum se reaJizeazll.? Se porneste de la laptelo de vaeil. degresat cu zer demineralizat $i care este suplirnent.at sau suri'icit In diferite subst.ante nutritive pentru a fi aduse la un niveJ cantitativ ~i calitativ cit mai apropiat de JapteJe urnan : 1\) proteine scazute cantitativ si "careoLate" oalitativ; b) lipide egaJe cantitntiv, dar mult corectate calitativ; c) hidrocarbonate in cantit.ate mai mare deelt!n JapteJe de vaca ~i nurnai sub Iorrna de lactoza ; d) sarurile minerale mult scazute.

279. Sup e rio r i t 11 tea pre par ate lor a d apt ate fata de alte produse industriale §i rnai ales fata de Iaptels de vaca proaspat este net.a, S-a dovedit ca folosirea laptelui de vaca procurat fie de la producatori, fie de Ia "Centrele de lapte" implica mult mai multe riscuri decit preparatele industriale de lapte. Prin diferitele proeedee industriale, pe ltnga steriIitatea garantata I}i compozitie constanta, .Iapt.ele praf cap aLa 0 serie de insusiri care Ii confers 0 superioritate net.a fata de laptele de vaca. Dintre preparatele de lapte praf sint de preferat cele 'adaptate (de exemplu Humana, Similac). Acestea sint mai putin consistent« (mai "apatoase") 9i de aceea unele mame cred ca sugarul nu se satura 9i le cresc consistent.a prin mucilagiu sau fiert.ura de faina (orez, zearnil, faina rumenit.a). ,Acest procedeu este total contraindicat, deoareee "strica" compozuia preparatului de lapte. in cai de mare dubiu, se ra cere sfatul medicului I

280. A d apt are a in d i v i d u a I li. Ca linie generala de conduit.a, pe linga criteriile clasice, de virsta I}i greutate trebuie sa se ~ina seama de:

- apetitul si preferiruele sugarului ;

- posibiliuuile de aprooizionnre ale familiei (venit, sezon, mediu rural

sau urban etc.);

- gradul de instrue/ie ol parintilor;

- gradul de ciriliza{ie fi de igiena (spatiu locativ, curat.enia in cas a, frigi-

der, obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar, obiceiuri culinare).

Nu exista un regim standard, valahil pentru toti copiii de aceea?i virsta sau de aceea~i greutate. Nici chiar apetitul 9i greutatea nu stnt con stante obligatorii. Aeeasta nu inseamna insa ca normele de dietetica a sugarului, rezultate dintr-o experienta In'cielungata sa fie suhstituite cu fantezia. Dimpotriva, ratia medie alimentara fixata de medicul SD garului constituie singura cale de urmat!

Alimenta{ia se fixeaza tn funcfie de reac(il7e indiriduale yi de starea de sanatate a sugarului.

DidZog intre mama yi cudrele medicale. Mama trebuie sa-~i insu~easca 0 tehnica perfecta in prfgatirea ~i administrarea alimentelor sugarilor, cu respectarea riguroasa a .regulilor de igiena.

Este absolut .necesar U11 dialcg permanent In cafe medicul sa aiba timp sa "asculte pe copil" prin reactiile descrise de marna. ]Vledicul ajut~t de sora de O(fotjr8 trEbuie Ell. diseute indeluug eu mama 9i s-o faca sa pI'lceapa, pe

Pentni a fi [olosit tiirii riscuri, la nou-niiscut si ~ugar, laptele de radi se dilueazii si se zahoreazii dUpa statui medicului

277. A c i d i fie reo, (acid lactic, acid citric etc.) avea ca scop modificarea cazeinei 9i emulsionarea lipidelor. Preparatele acidifiate se folosesc rar in prezent.

277 bis. D e g res are a s-a folosit, socotindu-se ca grasimile din laptele de vaca siut vatamatoare.

. 278. Pre par ate i n d u s t ria 1 e. (_)data ~u progres.ele teh~ice r~alizate in industria alimentara (respectiv, in mdustna laptelUl) s-a aJuns sa se renunte tot mai mult la procedeele casnice de a "imhunatati" laptele de vaca.

Pl'epal'atele ("formuJeJe") industl'iaJe stnt Ilellumarate, asUel Incit astll.zi s~ preparll.

In lume mai multe sule de produse, Loate pornind de Ja JapleJe de va?ll., dill ce .. In ce mai compJexe - pe masura achizi\.ionll.rii de noi CUIlo~tin~e In materIe de nutfl\.le. a) Prima forrnulil a fost la.ptele condensat. Azi 5e r.ecornandll. ~oal'te rar J~ sugar; rll.mlne tnsa 0 conserya de Japte foarte buna pentru coplJul mare ~l adnJt, mal ales In

cursul c[lJiltoriiJor. ,

b) Un progres mare )·a consUtuit producerea de la.pte In pulbere ("pra.f'). A?csta se prepara din lapteJe de vacii, integral, acidifiat san nn, eu sau farll. adaosurl de hldrocar·

136

137

tn\elesui ei, cum trebuie sa procedeze. PeItnga tehnica ohisnuita mama este datoare sa stie sa-~i observe copilul ~i sil nu aplice totul orbeste, ci In functie de nevoile personale ale copilului ei.

281. A leg ere a u n u i pre par a t del apt e pen t run 0 U· n Ii s cut. In cazurile foarte rare, in care alimeritat.ia naturala este cent.raindicata ~i atunci ctnd medicul nu a putut sa convings pe mama Sa alapteze, trehuie sa punem la dispozitia nou-nascutului un lapte care s~ fie cit mai aI;>ropiat de 1aptel~ uman. Practic, ani. de-a :indul, l?entn: a realiza aceste deziderate, s-a Iolosit lapteJe de vaca diluat. III tndulcit, Prm acest procedeu se realiza un preparat de lapte mai usor de digerat decit laptele integral, dar dezechilihrat ealitativ, ceea ce implica riscuri mari, cu urmiiri nefaste la unii

nou -naseuti. .

a) Preparatul rom anese Lacto in concentra tie de 10 g pulhere de Japte ~i 0 ljnguri~a rasa de zahilr (5 g) la 100 ml de spa (se fierh tmpreuna, dupri ce pulberea de lapte a fost resuspendata intr-o eantitate mai mica de apa caldu~a pentru a nu face cocoloase) este bine tolerat de cei mai multi nou-nascuti.

b) Lactosan-ul, Iolosit in conccntratie de 9 g (2 masuri de 4,5 g de pulhere de Japte cu 5 g de zahar la 100 ml de apa, fierte trnpreuna), realizeaza un preparat mai cornplet, datorita continutului mai mare de grasimi (peste 26%).

Toate aceste preparate (lapte de vaca 1/2 sau 2/3 + 5 g z ah ar', Lacto 10% cu 5% zahar ~i Lactosan 9% cu 5% zahar) au 0 valoare calorica mare, iar cantitatea de lichida nu trebuie sa depaseasca 500-700 ml in 24 ore. Dupa v irsta de 3 saptamini, la oricare din preparatele de mai sus se poate face

dilutia cu apa de orez 1-2%. .

. c) U tilizarea de preparate speciale pentru nou-niiscut (H umana 0) sau ado ptcte (Humana 1sau Similac) este solutia recomandata in ultimul timp. Continutul redus in proteine ~i in siiruri minerale, precum ~i adaosul de lactoza 11 apropie mult de laptele uman. Nu sin; necesare adaosurile (zahiir, glucozd, sau [ainuri ). Se lnttmpla ca, la inceput, in alimentatia cu aceste prod use usor digerabile sa 'fie necesare cantitati mai mari 9i mese mai dese decit cu alte preparate.

Semnalam, de asemenea, ca la alimentatia cu produsele de lapte adaptat (Humana, Similac) scaunele sint mai moi ~i mai dese, din cauza continutului bogat in lactoza, singurul hidrocarbonat autorizat in aceste preparate noi.

d) Utilizarea preparatelor acide de lap te. Eledon-ci este un produs de lapte dcgresat partial, acidifiat prin Iermentatie naturala, care se pre para cu 10 g pulbl're In 100 ml de apa fiarta cu 5 g zahar sau glucoza, iar din a 3-a saptamins. de via~a in apa de orez 2% cu 5% zahar. Degresarea F;i acidifierea ii cresc tolerant a digestiva (cazeina formeaza cheaguri fine), scaunele slnt mai bine legate, cre~terea ponderala este mai prompta. Are dazavantajul ca, prin conlinutul mare de saruri minerale l;d proteine, se ajunge - in unele cazuri - la suprasolicita,rea func~iei renale f}i la retentia de apa.

Preparatul babeurre, men~ionat in to ate manualele noastre ca aliment dietetic cu indicatii in perioada de nou-nascut (la termen sau prematur) este foarte greu de' realizat acasa, privind constanta gradului' de acidifiere si· degresare. Chiar in spitale, cu surori dieteticiene experimentate, prepa~area babeurre-ului nu reuge9te totdeauna. Pastrarea implica unele riscuri.

282. N u mar u 1 de me s e tn prima saptamlna este de 6-8 mese in 24 ore, iar dupa aceea pina la 1 luna de 5-7 mese In 24 de ore.

Se observa ca formula de calcul a cantitatii de lichide, cit 9i numarul de mese variaza in limite foarte laIgi, laslnd pe nou-nascut sa-?i stabileasca, la

incepu;, ratia de l.apte ~i numarul de I?ese. Mai.inainte se fixa C8. ratie standard bO ml/kg 91 pe ZI pentru acope nrea nevoilor medii. S-a dovedit ea 0 mare parte din .no~-nascuti se satu.ra. eu circa 160-200 ml/kg in 24 ore (H. Ewerbeck ~I E. Schmidt). (Vezi 91 punctele 243, 244).

Altii - este adevarat, mai putini - se satura ~i creso in greutate cu ratii

mult mai mici, de circa 100-120 ml/kg corp ~i pe zi. '

In general se recornanda ca prima masa sa se dea in momentul oind se trezeste nou-nascu tul, apoi din 3 in 3 ore, fara sa se impuna 0 punetualitate absoluta. Se admit devieri de 10-15 minute inainte sau dupa ora fixata. Este important ea nou-nascutul sa nu plinga mult ~i sa nu oboseasca In asteptarsa orei de mass, dar nici sa se incerce trezirea lui dintr-un somn adine pentru a fi hranit, AUt sugarul agitat cit 1}i eel somnolent nu "trag" bine din biberon, Trehuie suhliniat insa ca in alirnentat ia artificial a, spre deosebire de cea naturala, este bine ca orarul meselor sa fie cit mai regulat (6; 9; 12; 15; 18; 21· 24 sau 5,30; 8,30; 11,30; 14,30; 17,30; 20,30; 23,30). In t.impul noptii se lasi o pauza de 6 ore in care, daca nou-nascutul se trezeste, se poate da ceai (nu prea dulce!) cu gluccza sau cu zahar 4%. Ceaiul poate fi de musetel, de ehimen

,sau de anason, Indulcit cu 2 lingurite rase de zahar Ia 250 ml.

283. F 0 a mea 1} ira l i a del apt e I a n 0 u-n a s cut u I a 1 j. m e uta tar t if i cia 1. Ca 'Ii la nou-nascutul alimentat natural, foamea §i nevoile nutritive variaza de Ia 0 rn asa 1a alta. Daca sugarul este alimentai cu preparote adaptate, orarul nu mai este atiide rigid ; sint medici care sustin sa i se dea biberonul ori de cite ori cere, 'iar cantitatea primite va fi in fune~ie de foame. Pornind din primele sapt.amlni cu acest sistem, mama nu va trebui sa-9i mai puna problema dad. este necesar sa-i faca un program. Sugarul i§i fixeaza singur ritrnul 'meselor .

Inainte de nastere necesarul nutritiv este asigurat continuu pe calea placentei. Dupa nastere, acest necesar trebuie acoperit pe calea aparatului digestiv. Stomaeul este plin dupa un prinz, apoi se golest.e treptat. Ptna se obisnuieste cu acest "proces", nou-nsscutul va cere de mincare des §i Ia ore foarte neregulate. Daca plinge dupa un prinz de 80-85 ml, mama se va intreba daca e posibil sa-i fie din nou foame. Haspunsul este ca sugarul simte nevoia sa-~i completeze cantitatea de lapte, chiar daca este imposibil ca stomacul sa-§i fi evacuat deja continutul,

Oferindu-i lapte, de cite ori cere, el va suge numai aut cit Ii trebuie. Daca suge mult, se poate deduce ca atit a avut nevoie. Daca suge putin - numai o parte din biberon - 9i adoarme, se scoate tetina din gura 9i este liisat sa dea aerul. afara ("sa eructeze"). Probabil se va trezi 9i va continua suptul. Daca nou-nascutul continua sa doarma, prohabil ca este satuI. Chiar daca

nu suge nimic, atita paguba I 0 portie de lapte compromisa I .

. Satisfacind aceste cerin~e ale nou-nascutului, aparent capricioase, se va reahza 0 reglementare in decurs de citeva saptamini.

Normal, digestia gastric a fji evacuarea stomacului, dupa 0 masa integrala, are loc dupa 3-4 ore. Adevaratul semllal de foame apare cind digestia ~i evacuarea laptelui dill stomac slnt aproape terminate. Cind acest proces g-a stabilizat ~i sugarul s-a obi~muit en senzatia adevarata de foame, nu va simti ~i nu va manifesta vreo neplacere de cit in m omentul cind evacuarea stomacului s-a terminat. In marea lor majoritate (unii de la inceput, iar aJtii dupa citeva zile sau saptamini), sugarii normali fji cu 0 mama echilibrata psihic wcep sa ceara mincare en 0 regularitate ce se suprapune schemei clasice, odinioara impusa sllgarului de la nafjtere.

Daca nou-nascutul se declara multumit dupa masa, doarme 3-4 ore, pina la urmatorul supt (sau biberon), ~i pare sil fie I.ntr-o stare de sanatate

138

139

.. ~~.~ •.... -.-~.-~--------

bunil, alimentatia este corespunzatoare. Daca In mod constant plinge, este narnulturnit dupa rnasa, se trezeste dupa 2 ore, iar cresterea saptamtnala este sub 150-170 gratia de lapte este insuf'icient.a, Intrucit toate aceste sernne pot avea ~i alte cauze decit hriinirea insuf'inicnta,' trehuie consult.at medicul inainte de a se creste ratia.

Laptele neconsurnat de sugar nu se va da la masa urmatoars, ci va fi consumat in gospod arie.

284. Ali III e n t It tilt art i fie i a 1 are pre z i n tao for m a cor e s pun z at 0 are de h ran ire a no u-n a s cut u 1 u i ~ i s ngar u In l, daca se respecta regulile de igiena, daca produsul lactat este de bunii cali tate 9i corect preparat. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vaca poate fi la f'el de sanatos f)i de multumit ca un sugar alaptat, Af)a cum s-a mai spus, tnsa, in laptele matern exist.a 0 serie de substante de protectie, care lipsesc in alimentatia artif'iciala. Prin alimcntatia cu biberonul nu se stabileste un contact at.lt de st.rtns Intre mama f)i sugar ca prin alapt.are la sin. S-a constatat ca, mai t.irziu , copiii care nu au fost alaptati sint mai putin legati de mama 'Ii in familiile respective apar mai des situatii conflictuale intre parinti 9i copii.

In can c 1 u z i e majoriiatea. auiorilor rnoderni sini de acord penirti nn' orar al su.pturilor mai puiiii rigid alit in alimeniatia ariiiicialii, cit 'fi in cea natu-

ralii [rnai ales). '

A rind in vedere cii in toaie materniiiuile se aplicd aceeasi schemii de alimenuuie, se va incerca sii se continue ciioa timp ; alimcntul 'fi orarul cu care nou-niiscntul a [ost obisnuit in primele zile de viatii. In decurs'ile citeoa zile cei mai multi nou-ruiscuti alimeniati natural manif'csui tendinta de a-si fixa singuri numiirul de mese (5-8 mese ),

Prematurii, subponderalii, copiii en malfornuuii si nou-ruiscuiii problema, care prezinui dzficu.ltiili la alimenuuie, oor primi biberonul la intervale mici, de 8-10 ori in 24 de' ore.

mentatia, Nu mai vorbim de gr eseala §i mai mare ce se face de a se adrninistra sub forma de injectii.

. 288., V ita min ~ I~. Nevoile, ,de vitamin a D sint variabile (individual): mal m~n la premat,:r-l ~I,la su~arn care pr?greseaza cu mai mult de 750 g pe lunll:' Acest~ I_levOl s,e situeazji intre 400 ~I 1 000 unitat] vit.amina D pe zi. Prevenirsa r.allltlsmulUl se, va face numai sub control medical. Modul de administrare ~I dozele vor Ii fixate de medic.

, ?uy~ ultim~le cerc~ari.' sugarul are n?voie ?e, vitamina D inca din prima saptamma de vlata. Vitamins D poate f'i administrata in doua mod uri . in doze mid zilnic (picaturi sau tablete) ~i in doze de soc (200000 u.i.) 'sub forma injectabila, care acopera nevoile pentru un timp mai indelungat. MedicuI hotaraste asupra modului de administrare.

~dministr~rea zilnics; este mai .eficace, corespunztnd fiziologiei organismului sugarului, dar nu se poate aplica decit daca mama este foarte const.iincioasa, disciplinatn, avind in vedere ca vitamina D trebuie administrata zilnic ~i in doza foarte precisa,

Daca Intr-o zi, din diferite motive, mama nu a dat vitamina D nu va a?mir:is!ra 0 doza dubla a ?oua zi, ci numai doza pe 0 zi. Daca apo~tul de vitamina D se intrerupe 0 zr, nu se Intlmpla nimic rau : rarirea sistematica a ritmului de administrare, contrar indicatiilor medical~ reprezint.a insa un risc., Bolile dat~ ?e carente vitamin ice de-Jin manifeste d~pa cite va saptamlni. Daca s-a administrat doza de soc in maternitate sub forma injectabila (200.000 u.i.) nu se mai administreazf delco vitamina D in cursul prirnei luni

de viata. •

Daca in prima luna nu se adrninistreaza vitamins D nici sub forma de injectie, nici sub forma de picaturi, VOl' ap area semne de rahitism, mai manifeste la sugarul aliment.at artificial, din a treia lun~ de via\,a.

Igiena nou-nascutulul

289. 0 lU b i l l e u I (b uri e 11 1). Ingeijirlle nou-nascutului nu se deos~besc esential de cele pe care le primeste sugarul maimare. Diferentel e provlI1 numai ~in existents restului cordonului '1i a plagii ornbilicale, care irnpun ca regulile de curatcnie :;:i de prevenire a infectiilor sa fie respectate

Intr-o masur a iii mai mare declt pentru sugar. "

Cee!i ce ramine din cordonul ornhilical (ho ntul omhilical) se usuca putin cite putin dupa nastere. Devenit brun-negricios :;:i dur ca un zgirci, acest rest cade dupa 5-8 zile; adesea, acest interval de tirnp este mai lung, in special cind. eordonul a fost taiat mai aproape de pie le, Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se retract a, formlnd un fel de pllnie mica, 9i dispare in cuta ombilicului, Normal, plaga ornhilicala se inehide intre a 10-a 9i a 14-a zi dupa nastere, uncori mai ttrziu,

. Plaga ornbilicala poate fi 0 poart.a de intrare pentru microbi pel'icuIo~i.

Once singerare, rOlleai,a sau scurgere de puroi trehuie sa fie semnalata rnedicului.

Regiunea ombilicala se panseaza eu cornprese sterile uscate, pina la caderea bontului omhilical ~i vindeearea pliigii omhilicale.

Pansaruentul orubBieal se face cu ajutorul ullei comprese sterile, crestata in prealabiI pina la jumatate. Aceasta se af)aza in jurul hontului ombilical. Daca bontul este zemuind, se eurai.a cu 0 compresa inmuiata in alcool 50°, apoi cu alt.a inmuiata in ser fiziologic 'Ii, in sflrf)it, se tamponeaza cu 1-2 cornprese uscate; la sfir9it se acopera cu 1-2 comprese sterile 9i se trage pe de a-

Vitamine

Vitaminele necesare in perioad a de nou-nascut sint: A, C, D, E iii vita-

minele din grupul B. '

285. Vi t a III ina A se gase~te in cantitate suf'icierita in laptele de mama, cit :;:i in eel de vaca, af)a cil. ace ast.a vit.amina nu trebuie sa se mai administreze sup limen tar.

In preparatele de lapte adaptat, normele internationale prevad un adaos de vitamina A. Daca este hranit cu Iapte de vaca modificat prin procedee easnice nu se produc carente manifests la nou-nascut, deoareee in laptele de vaca se gase:;:te in mod obisnuit 0 cantitate de vitamin a A foart.e aproape de necesitatile nutrition ale ale sugarului,

. 286. Vi t a ill ina C. Daca nou-nascutul este alaptat ~i daca mama prime§te un meniu variat (carne, mere, fructe de padure, struguri, piersici, vi~ine, etc., zarzavaturi: morcovi, tomat.e, varza cruda etc.) nu este necesar un ad,aos de vitamin a C. Une1e produse de lapte praf au printre adaosuri ~i vitamma C. In caz contrar se poate da zilnic 1/2 riola de vitamina C (fiola de 2 ml eon~ine 200 mg de vitamin a C, iar nou-nascutul are nevoie de 60 mg). ' In prima luna qe via~a nu se introduc sucuri de fructe.

287. Vi t It ill in e 1 e din g r u p u I B se gasesc in ca1)titate sufieienta in lapt.ele de mama, in cel de vaca 9i in 1apt.ele praf. Daca 5e adauga la biberOllu] eu lapte, fac ea - prin gustul ~i mirosul lor - sugarul sa refuze ali-

140

141

supra 0 fa~a. Daca plaga este curata, se schimba numai cornpresa sterila: eel mult se dezinfecteaza eu alcool 60-70° ~i se pudreaz.a eu Sulfatiazol pulhere.

Fasa se trage in asa fel lnclt fiecare tura sa depal)easca pe cea precedent.a, lntocmai ea rindurile de ~igla pe un aooperis (adica fiecare tura de fa~a aeopera pe cealalta numai pe [umatate) (fig. 74). Fasa nu trehuie strlnsa prea tare pentru a nu jena nou-nascutul, dar va fi plasata suficient de ferm, pentru a nu se deplasa in sus sau in jos (pericol de a se descoperi plaga ombilicala).

" Este de dorit ca falla ombilicala sa

fie cit mai elastica; ea va fi oonfectionata din ptnza (fa~a de Won se desira, iar cea din fibre sintetice lmpiedica respiratia cutanata) I}i va fi lunga de 1 m ~i lata. de 5-6 em, Dupa ce se fierbe 9i se calca, Iasa se pastreaza. Intr-o pinza alba calcatlL Daca 0 fa9a a venit In contact cu dusumeaua este interzisa Iolosirea ei, datorita pericolului

Fig. 74 - Pansamentul ombilical. de iniectie.

Pentru a evita infectiile ~i a nu Inttrzia mumifiearea hontului ombilical, nu se face haie generala nou-nascutului inainte de caderea aeestuia. Se face zilnic toaleta partiala (vezi punctul 291) anou-nascutului, evitind eu grija umezirea regiunii ombilicale. In cadrul toaletei zilnice, trebuie shimbat.a oornpresa-de tifon care acepera bontul ornbilical, dupa ouratarea prealahila a regiunii re~pective in modul deseris mai sus. Se va evita orice manevra hrutala, tractiune etc. (compresele lipite de ornbilic se indeparteaaa dupa inmuierea prealabila cu apa

oxigenata).· ". ~

Dupa eaderea eordonului, se continua pansamentul ornbilical plna cind

plaga este perfect uscata. Uneori se rnentine 0 secretie usoara, datoritii formarii unui granulom ombilical. Acesta se indeparteaza prin ati~ger~a fundului plagii cu un creion de nitrat de argint. Daca mama nu are curajul ~l indemi~area necesara pentru efectuarea aeestui tratament, va apela la sora de ocrotire.

Dupa ce plaga ornbilicala s-a vindecat, pansamentul de,:ine de prisos, jar aparitia unei herrrii ombilieale nu poate fi prevenitii cu un sirnplu pansament ornbilical.

290. I n g r i j ire a pie 1 i i n 0 u - n a s cut ~ 1 u I , Pielea n?~-

nascutului este fina, eatifelata, sensibila, avind 0 tendm~a marcata la Jrlta~ie ~i infeeW. Daea nu esLe schimbat la timp ~i este lasat in scutece umede sau murdare, sugarul devine agitat, nu se poate odihni. Scutecele murdare sau aspre, .urina, .fecalele ~i ehiar ,s~rurile ~i~. trans~iraii~, celu~e!e ceo se des~ prind contmuu dm stratul superfiCIal al plelll favol'lzeaza. ap.arl~la e~~temu~1U resier (ro~ea~a a regiunii fesiere in )uru!. anusul~i), a lezl.umlor de Intertr:~g.~ (lezarea pielii sub forma de lIantul'l rO~ll, zemc:mde, la mvelul e:utelor ple.h: sau in santurile din spatele pavilioanelor urechllor), a unoI' yezlCule (ba9Ic: eu lichid cIar) sau chiar pustule (bil~ici pline cu p,:roi). T?ate ace~te~, ca 9: orice'lezare a pielii (zgirieturi, intepaturi, crapaturJ, arSUI'I), eonstltu.le p~rtl de intrare pentru infec~ii grave (abcese, furuncule, flegmoane, septlCemle).

Pielea, chiar ~i eea acoperita de scutece, se murdare9te In perma~ent~; pe linga de~eurile propriului organism, pe piele se depun ~came, praf,. r;tlIcrobl, a~a ca trrbuie spalatii zi!nic in Intregime. Unguentele ~I pudI'ele ';Itll.lzate la nou-niiseut impreuna cu secretiile piclii, determina, m9.1 ales la pllUrJ (cute) iritaW ~i apoi infectii locale, daca nil sint indepartate zilnic prin spalare.

Curata:.ea p!elii..se f~ce zilnic, ?U ~P~ ~i saI?un fin (sapun de ras, sapun pentru eopn "Nlvea ! sapun de glicerina), ocolind regiunea ombilicala..

Peste zonele de piele descuamat.a Iii peste cruste se aplica timp de ctteva ore, v~selina ,simpla sau ?orr:pre~e !nmuia~e in eeai de mu~et~l.

Pielea dID unele regium (gtt, santurile de dupa pavilioanele urechilor suh.su~arii, plioile inghinale) este predispusa Ia a paritia eriternelor : de aeee~ reglUmle respective se VOl' eura~i bine de murdarie, de resturile de pUdra sau unguente, iar dupa ce se spala se VOl' usea bine, lnuinte de a se pudra din nou eu talc.

291. Te h!1 i e ~ ~ it i i ,P ~ r t i a Ie. Se Ioloseste 0 "manu~a" din pinza moale~ c.onfectJOnata dID lenjcrie veche. Sugarul - dezbracat partial, pentru a nu raci - este cul cat eu fat,a in sus pe un ce arsa! CUT'at. Cu manusa sapunita se spala Iii apoi se ~terg eu manus», in. ordine: zonele murdarite eu lapte (rata gl~ul, santurile ~i pielea din spatele pavilioanelor urechilor); zone le expus~

, prm depunere de praf (miinile); zonele expuse murdariei prin urina ~i fecale, Dupa aceasta, eu alta manulla inmuiat.a in ap a limpede sau in infuzie de mU!jetel, se curata bine regiunile sapunite, iar cu a jutorul unui prosop moale

, se ."usuea" imediat (adioa se tamponeaza, prin miscai-i fine, plna clnd dispare once urnezeala ; nu se sterge in sensul strict al cuvtntului, pentru a nu indispune sugarul 9i a nu-i rani pieJea). Nu se atinge regiunea ombilicala eu manusa. Urmeaza spalarea mernhrelor inferioare. In ccnt.inuare, sugarul este culcat" pe bUl:ta ~i este' spala t pe spate, mernbrele inferioare fiind acoperite. Est.e into.rs dill nou pe spate, este acoperit de Ia git ptna sub ombilic iii se spala ~i se "hmpezesc" regiunile genitals ~i Iesiera (vezi mai jos).

• La sfll'9it dupa ce a fost infa~at, se face toaleta ochilor, urechilor §i nasulUI, dar nu cu tampoane de vat.a sau "beliiioare" lnvelite In vat.a (deoareee irita mucoasa bucala ~i pot infect-a organele respective, iar cerumenul din urechi se evacueazii singur) ci cu eomprese sterilizate, lnmuiate in apa fiarta ~i raeitii.

292. Cur it t ire are g i u n i ian a I e ~ i g e nit ale, dupa scaun, se face cu apa. si, eventual, cu sapun neiritant. Se tarnponeazji bine pentru a Indeparta once urrna de umezeaJa de pe pieJe 9i se aplica, In strat subtire, un unguent pe baza de talc, oxid de zinc, apil 9i glicerina, Nu este recornandata fol?sirea repetata a sapunului in cursul aceleiasi zile, deoarece Iragilizeaza pielea, prin Indepart.area stratului de grasime {protector}.

In caz ea apare un eritern fesier cu eroziuni sau elemente de Ioliculita, se va anunt a imediat medicul, iar la efectuarea bailor medicamentoase se va consulta sora de ocrotire.

In eritemele simple se va folosi infuzie de musetel ; daca au aparut elemente de infec~ie a pielii, se poate face baie cu 0 solutie dezinfeetanti'i. r~comandata d~ medic; baile medicamentoase 9i aplicatia de soIut,ii (alcool, VIOlet de gent-lana etc.) pot fi diiuniitoare (irita~ii, arsnri, intoxicatii).

In caz de modificari patologice ale pielii (infectii) este bine sa se tina

seama de urmatoarele: '

- se recomandii mai multa meticulozitate In efectuarea baii partiale

a nou-niiseutului; .

- a_meliorare ~i fJindecare se obtin mai repede dadi zona arectata este Uisata descoperua in contact cu acrul de mai multe ori pe zi;

- lenjeria se dezinfeeteaza 9i se fierbe;

~ - nu se YOI' folosi din proprie inj~iativa ~i Ja intlmpJare unguente ee se

gasese in casa, in farmacie sau pe la pl'ietene, ci numai cele indicate de medic; - ~u se folosesc chiloti sau scutece din plastic.

Bala generala se face imediat dupa ce s-a vindecat pJaga ombilicala. In{&;atul nou-nr"iscutului (vezi punctul 297a.).

142

143

Baia de curiuenie

In mediul rural, se Ioloseste Inca pe alocuri albia de lernn, care are dezavantajul ca nu se poate dezinfecta ~i, daca este uzata, prezint.a riscul ranirii prin aschiile ce se desprind.

Cildita trebuie rezervata e xclusiv pentru imbaierea sugarului. Nu este igienic sa fie Iolosita pentru alte scopuri gospodaresti ~i nici la depozitarea sau spalarea lenjeriei.

b) Termometrul de bale

e) Un vas mic din material plastic, cu apa calda curata pentru spalat Iata,

d) Un servet de toaletil dintr-un material moale, pentru fata.

e) Un prosop mare de hale (plusat.) sau un ccarsnf de baie cu un coli, insemnat; cu aceast colt se "usuca" regiunea superioara a corpului. Prosopul se intinde pe 0 rnasa de infa~at, iar in lipsa acesteia pe piitutul sugarului sau pe 0 mass obisnuit.a.

f) 1-2 "manu~i" confectionate in casa sau 0 bucat.a de pinza curat.a, ceva mai aspra, pentru spalarea corpului, Nu se Ioloseste buretele pentru ea acesta acumuleaza murdarie, se eurata greu ili nu poate fi fiert.

g) Un sapun pentru copii (sapun de ras "Nivea", sapun "pentru copii"), care se pastreaza intr-o savoniera,

b) Una eutie eu pudra pentru ccpii cu capacul perforat ("Saprosan pulvis", "pudra pentru copii", talc). Nu se va folosi amidonul, care Ierrnenteaza .9i Iavor izeaza formarea de eriteme.

i) Lenjeria pentru sugar (camasuta, jachetica, scutece) tinuta la caldura pe capacul unei oale cu apa calda' sau pe caloriferulcel mai apropiat.

j) Vaselinli sau 0 stieluta cu ulei care a fost fiert in prealabil. In caz de eritem fesier, in plus, infuzie de musetel 9i 0 crerna calmanta sau 0 "mixtura" recomandata de medic.

k) Comprese sterile (0 cutie) 9i tampoane de vat.a, puse intr-o cutie. 1) Un vas de metal sau 0 cutie de material plastic in care se pun tampoanele intrebuintate. Daca sugarul are 0 infectie outanatii, aceste tampoane se ard ulterior.

m) 0 forfeeutli pentru unghii.

n) Un pieptene ~i 0 perie pentru cap. 0) 0 galeata pentru lenjeria murdara.

p) Un elizlinel pentru fiert lenjeria sugarului.

r) 0 para de cauclue (para de clisma cu dimensinnile cele mal mid) pentru aspirarea se cretiilor din nas.

Obiectele numerotate de la litera b la n se a\,aza la tndernlna pe masa de lnfa9at sau pe alt obiect de mobilier. Scutecele, eventual lncalzite in prealabil, se allaza in ordinea in care VOl' fi folosite la Infa!jat; de asemenea, camasuta \,i pieptarasul.

B) Pre gat ire a b a i i, Camera in care se face baie va avea 0 temperatura in jur de 22-24°C. Usile :;:i ferestrele se inchid. Cadita se spala inainte 9i dupa baie cu 0 perie 9i cu sapun :;:i apoi se clatellte ell apa caJda, Daca sugarul are 0 infectie a pielii (foliculita, abcese, furuncule, i~1petigo), baita se va spala cu 0 solutie dezinfectanta, recomandata de medIC.

Baita se a:;:aza intr-o poziiie. stabila 9i comoda pentrll mama. Sugeriim sa se procure 0 plan:;:eta de lemn (cum sint cele de desen sau cele pent_ru gospodarie) de dimensiuni egale cu Iatimea cadei mari din camera de bale. Cadita se mai poate aljeza pe doua scaune sau pe 0 masu~a mai joasa. 0 cad a mare 9i a:;:ezata prea jos este incomodii, obligind-o pe mama sa se apIece prea multo

293. B a i age n era lli se face imediat ce s-a cicatrizat plaga ombilicala. Sugarul sanatos va fi tmhjiiat zilnic. In afara de mentinerea curiiteniai, baia realizeazii 0 importanta stimulare a Iunct.iilor pielii ~i a circulatiei sanguine contribuind la calirea sugarului. In timpul baii, mama are ocazia de a e xarnina arnanuntit sugarul. Se va inspecta pielea, miscarile, respiratia si, la eel mai mic lucru ce pare anormal, va putea avertiza la timp pe medic.

Orarul biiii. Se recornanda ca baia zilnica de curatenie sa fie facuta Ia aceeasi ora (in acelasi moment al zilei). Unele marne aleg pentru baie perioada inaintea celui de al doilea supt, adica ora 9-10 dimineata. Orice alt moment al ziJei este in~a ra f'el de indicat, Credem ca int.ervalul eel mai potrivit pentru baia zilnica ar fi seara inainte de penultima masa 118-19). Nu este recornandahila 0 ora mai tirzie, deoarece prin efectul user excitant al baii 9i al Intregului complex de manevre legate de baie se intirzie somnul sugarului. Cei mai multi sugari, adorrn insa foarte uljor tocrnai dupa baie.

Stabilirea momentului haii trebuie sa tina seama de urrnatoarele :

- sugarul nu va fi flamind , deoarece de~ine §i mai iritat prin manevreJe legate,de baie;

- nu imediat dupa masa, pentru ca poate varsa ;

- se alege un moment cind e treaz sau va fi trezit pentru haie inainte

de a se trezi singur de foame;

Persoana care face primele bai ale nou-nascutului trebuie sa fie Inderntnatica, priceputa, cu miscari blinde IIi sigure pentru ca baia sa fie placuta pentru sugar .. In perioada de nou-riascut efectuarea baii este destul de dificila, din cauza pozitiei membrelor inferioare 9i superioare pe care le tine strlnse, in oarecare stare de contracturii, cu miscari foarte limitate.

Timpul necesar pentru pregatiri, baia propriu-zisa iii alimentatia ce urrneaza haii este de aproximativ 0 ora, pentru ca totul sa se desfasoare fara

grabil. .

Baia zilnica reprezinta, atit pent.ru mama, cit si pentru sugar, un prilej de intimitate, cu implioatii psihice favorabile (de IIi subconstiente), in ceea ce priveste senzatia de curatenie, simtul ordinii ~i ritmul in desfasurarea programului zilnic,

Unii pediatri rccornanda ca baia sa se faca la 2 zile , iar spalarea pe cap o data pe saptamina. Nu sintem deaeord cu aceasta opinie; tn condiiii de civilizaiie baia se face zilnic l Marele pediatru german Czerny afirma inca din 1909 ca "fiin~a umsna trebuie sa faca baie zilnica din ziua cind cade bontul ombilical 9i pinji la 96 ani I".

A) 0 b i e c ten e c e sa reb a i i. Inainte de a incepe haia sugarului, se vor pregati, la indernina, toate obiectele necesare, in asa fel ca haia, ingrijirile parului, fe~ei 9i infafiatul sa se efectueze cit mai rapid. Aceste obiecte sint:

a) Cadita (albia, baiia, vana) poate fi confectionata din material plastic, din tabla zincata, din font a emailatasaudinlemn.Bai~ele smaltuite sau emailate sin,t trainiee, se curata u90r, insa sint scumpe. Cele de zinc se pot comanda dupa dlmensiunile dorite, sint mai usor deplasabile, mai ieftine, dar nu pot fi folosite pentru unele bili medicam~ntoase. Baita din material plastic este cea mai avantajoasa: este ieftina, se poate intretine intr-o stare de. perfectii curatenie, este rezistenta ~i ulior depla"Sabila. La noi se gasesc cadite din material plasl lC, cu 0 capacitate de 32 de litri.

144

145

10 - Mama ~i copilul

Se rec~ll_la~da ca ~emp~orafura apei ~a fie. de 3?-;-37°C pentru nou-nascuti rmci ~l de 35 -.36 C pentru eel mal man. femperatura se masoara cu un .termo:netru de haie; a~)f(~ci~rea facut~ p:in SCUfu:ldarea cotului In apa

poate fJ In~elatoare. Pentru ca masuraraa sa Jie corecta, termometrul se cufunda complet _i.1! a~a. D\lI!~ citva timp, mama poate ajunge sa potriveasca telI:_peratura ball PrJl! _stablll!'ea cantitatii de apa fierbinte clocot.inda necesara pent~u 0 :,numlta ,;;antltate de ~pa rece. In cadita se introduce intti apa r~ce ~I apm cea c~11da, pen_tru_ ~ eVlta pericolul unei opiiriri.

{antl~al('a de apa necesara ball se adapteaza la marimea vasului in care se fa~~ haia, in asa fellnc1t in pozitia semigezindii a sugaruJui apa sa acopere umern.

II! principiu sint _necesare ~IZ2-2 gale(.i cu apa. Pentru caditela din m~t~rlUl plas.tlc. ce se gasesc Ia noi m cornert sint necesari 15-20 litri (cadita pIma = 32 Jitri).

C) D i. S cut are ace lor do U i1 t e h n i c i. Slnt doua tehnici de a se face ~aJ~: una cu sapu_nirea a.fara ~i alta in care sanunirea se face in cadita .

. DUl~a parerea no~s~ra, tel;l1lea a d.oua este mai practica, sugarul fiind mal P.utll1 e xpus la rnclre: Prima t~hn.ICa este preferata de unii pentru ca sapunirca se P?ate face mal sl.st.ematlC III nu rarntn zone nesapuriite, iar mama ~e poa~,e. f~Josl de ambe],e miini, .pe cind la_ teh~lica a d~ua mina sttnga este Imobll.lzata. c.u sust.mered capului sugarnlui. Prima pretinde Insa din partea ma~el rapldl~ate ~;]. i~deminare.: unii Bugari devin agitati cind sint sapuniti afara. Aceasta .tehn;cae,st.e s::stlUuta cu ardoare de vechile surori de ocrotire ; In decurs~l amlor,. m dl~c\l vnle noastre cu colsctivele din Bucuresti, acestea nu s-au lasat convmse sa renunts la ea. in rnanuaJele actuale din strainatate am gasit c~ adeptii sapun},ri~ ir: afara ~adi\ei sint mult mai putin numerolli (He~nl:e~ din R.D.G. §l Willi elm Elvetia) decit adeptii t.ehnicii cu sspunire in cadit a ~V\e:ner Cate!~ So18-Spl'al~ger, S_: Liebe, B. _ Spack, Silver ~i Kempe, J. H~arer etc.). Am. ja~ut aceasta larga paranteza pentru ca surorile de ocrotire nu au 0 atitudino cornuna in aceast a problema. Marna va alege metoda care i se pare mai usor de efectuat.

Se recornanda ca prima baie sa fie efectuata de catre sora de ocrotire sau de 0 ruda experimentsta (bunica eto.).

a) Prilll~ t:hnieii. Sapunires nou-~ase\ltului se face in af'ara cadi~ei, pe masa de mfa~at. Pe ~altelu~a acestei I~lese (sa:l pe 0 pil.tura indoitil.) se pune 0 ;nuJar:na de caucruc sau de material pla st.ie, care se acopera cu un cearsaf incalzit, peste care se tlfjaz8. sugarul care este dezbracat si lnve li t

intr-un singur scu ten IncaJzit. . ,

, S8.pu.nire~ ~,e _race Cll 0 elrpa sau 0 manufja de baie, in prealabil inmuiata

(m apa.~lm cad:l,a), stoarsa (pcntr~l .. a .nu curge apa din ea) 9i bine sspunita.

_I11I\lfll se sspuneste capul (sprijinit pe m ina stinga a mamei), in ordinea urmatoare:_ ureeh.ea d_reapta,. crestetul, urechea stingi'l' si gitul, avind grija ca spu.m~ ~a ~u ajunga lit o(;h:: ~e ,acopera capul ast f'e l sapunit cu coltul cearsafului fara sa se acopere ochii ~I lata. Apoi se descopera trunchiul sugarului 5e. !r:_toarce u~o: pe partes dreapta fii in aceasta poz it.ie se sapunesc : spatel~ (p,ma_Ia fjol:lun), Iata lateralil. stinga a corpuJui, subsuosra, hratul ~i mina st:n~a. Apm .s~garul se afjaza pe spate fji se siipunesc: pieptul, abdomenul (pma J~ ~;::bl!lC), Jala .later~la dreaptil. a corpului, subsuoara, bratul fji mina dreap!a .... artlle sapul1lte se. mvelesc repede eu ceaq;aful ~i 5e dE:scopera membreI: mfenoare, care ~e sapunesc de Ja tiiJpi spre 90Jd, unul cite unul; la urma se ~apunesc zona.de JOs a abdor;lenului, organeJe genitaJe, fesele fii, la sfirfjit, reglUnea anusulm. La fe l.lle regmnea genitalii se spalii cu 0 eompresa sterilii,

tnmuiata in prealabil in apa curat1l. sau in infuzie de musetel ; se 1ndeplirteaz1l. usor labiile vulvei ~i se trece Incet, dinainte inapoi, compresa umezita, In timpul sapunirii, pie lea se frictioneaza usor. Trebuie avut grija ca sa se descopere numai regiunea corpului care urrneaza sli fie sapunita.

Pielea paroasil. a capului se spala de 3 ori pe sil.pt1imlna.

Dupa ce a fost sapunit complet, cu exceptia fetei, se Inlatura cearsaful, sugarul este luat in brate, introdus Incet in apa ~i sustinut dupa tehnica indieata rnai [os. Cu mina dreapta se inliitura sapunul de pe toatii suprafata corpului, prin rniscari delicate, in ordinea In care s-a facut sapunirea. Sugarul

Fig. 75 - Introducerea sugarului In bale.

Fig. 76 - Pozitia sugaruJui in bale. Spalarea fetei anterioare a corpului.

nu trebuie sa raminii in apa mai mult de 3 minute. Tehnica aceasta se poate

folosi numai plna la 5-6 luni. . .

. b) 'I'ehnlea a Il-a, Sugarul este dezbraoat pe masa de infa~at, iar rufaria murdara se pune in gil.leata pregil.titii special. Daca sugarul este murdar de materii feeale, se cura~il. in prealahil regiunea fesiera ?? 0 cirpa umeda

(imbibata eu siipun), care nu se mai folose~te la restul han. .

Introducerea in baie se face cuprinzind eu m1na stinga aXlla stinga a sugarului (4 degote ajung in axila, iar degetul mare inconjura \lmarul'pe deasupra). Ceafa 9i capul se sprijina pe antebrat. Cu mina .dreaP.ta se s~s1me regiunea fesiera sau se cuprind, Cll polieele (degetul gros) ~l medmsul, plClOa: reJe sugarului in dreptul gleznelor, aratatorul agezindu-se intre ceJe doua maleole interne (fig. 75). Dupa ce sugar-ul a fost introdus incet in apa, picioa-

146

147

l()*

rele sint l~sate liber, In timp ce capul ~i trunchiul slnt sustinute In continuare eu mina ~l B:,ntebratul stin~.; ~ir:a dreapt~ .ramine libera pentru a spala sugarul. Se urmareste ca ~mer!I sa fie acoperiti cu apa, pentru ca sa nu-i fie frig.

v Se folose~~e 0 manusa sau 0 bucata de plnza fina, bine stoarsa, cu care se sa~une2te (Iig, 76); ~.r:ele. marne prefera sa spele copilul cu mlna neinvelita ir: manusa, dar sapumta bine, In tot cazul, sapunirea sugarului nu se face dlre~t cu buvcata de sapun. Cu mi~car.i fine, circulare, se intinde un strat subtire v dev sapun pe t?t. co:pul, in or~:~eav urrr:atoare: capul (din regiunea frontal a ?atre cea oceipitala, avind grija sa nu mtre sapun-jn ochi sau apa in ur~chI; se cliite~te' apoi imedi~t), gitul, axilele ("subsuoara"), membrele sup.erJ?are~ tOI'?cele, abdo_menul ~l membrele inferioare. Se clatesc imediat regiunile sapunite. In continuare , sugarul este Inters cu fata in jos cu ajut.orul

\ \ \

'!f"~"'"'''''''''''''''''''''''«''''''''' ,."~""""."".J",,,,,«,,,, .. , ".,."~""""" .. ~.,... . """""S'Y

":;:. ~~~ ..

::;: ;i:

\ r .

t··~<;;·~-,·· " .• ';,I\~·". ..w.,,,,,,,,,.w,,~.l

\\ "<T~' y/, . y l

\ I

{:

\''''''

cu siguran~a, dar niciodata brutal; cu blmdete, dar farA ezitari. Numai a~a sugarul capata certitudinea eli se aWl. in mlini. bune. Daca totul deeurge coreet, oriee sugar agreeaza cu timpul baia.

Baia este u~oara pentru mama Iii plaeuta pentru sugar, dupa ce a disparut pozitia de flexie Iii sugarul a inceput sa miste spontan membrele. Pedalarea in apa eo mare plaeere. Cei mai mari ajung sa 0 salute cu 0 explozie de bueurie.

Mi1sura de prudenta principala este de a nu lasa sugarul singur in eiidita (pericol de inec I) sau pe masa de infaliat (se poate misca ~i poate cadea jos l)

/f

.- ••..••• :.:-,;.;.;:;:,:~ :,:;,::,:,~::,>,;,;.,.,,-;.; .-.;.: •.. ; .. _ •. ,.:;,,/Y

Pig. 77 - Spalarea fetei dorsale.

Fig, 78 - ,,$tergerea" copilului dupa baie.

miinii dr?pte e~re cuprinde umarul drept; git.ul ~i harbia se sprijina pe antebraj~l stmg. (fIg. 77) .. Spatel~, organ:le genitale 9i regiunea anala (eu deosebita a~entle ~antul lr:terfesler) ~e :sapunesc III apoi se clatesc.

. Indlf~re~t de te~Dlea folosit.a ~l de virsta sugarului, regiunea genital a

~l eea Iesiei-a se ~pal~ la .urI?a. l:a Ietite, spalarea 9i Ijtergerea se vor face in~ot:teaur:a in directia dmal_nte mayor. (ni~iodatii in sens inoers ), deoarece exista pericolul transport.ului de microbi din regiunea anala in vagin sau uretr a, eu infeetarea ulterioara a aeestora.

v L~ sugarii mai mari , baia de curatenle poate fi urrnat.a de dusul eu apa

ciilduta. '

Ur\:le ma.me aeorv~~ ? grija deosebit.a fontanelelor sugarului ("moalele capului ) in vtlm~ul?~ll, :ar alt.ele nu-l spala ca sa nu-l "raneasca la cap". Este ? t:am~ neJuvstlfJr:ata t ~relerul sugarului este bine protejat de 0 foita g:?~sa 91 rezlsten~a (ea 0 Ioaie d.e cort), asa ca nu poate fi lezat in timpul ba~l. Este foarte Important ea plel.ea c?pului sa fie bine curatita, pentru a evit.a formarea crustelor. De altrninteri, spalarea eu sapun de 2-3 ori pe saptamina este suficient a.

Dura:ta ~aii trvebuie ~a fie .cit mai se~rta, in speeial la sugarii miei, la eare nu ~reb~le sa de~ageasca 5. minute la prima tehnica (doua minute pentru sapUI1Jr~. 91 2-..-3 minute de tinut in apa) iii 5-7 minute la tehniea a doua. La sugarn care au depasit 8 luni, baia poate dura 10-15 minute.

La ,sugarii rnai mari baia este 9i un prilej de joe.

. Ce l:-seamnii dacii sug_arul plinge i,: .. baie? Unora dintre sugari nu le place bal.a, la lll~ep,:t. La acestia, durata ball se poate scurt.a cit mai mult posibil. Chiar daca phnge, sugarul tot trebuie irnbaiat zilnie.

Soar pu~ea ea sugarul sa. se ~irr:tav ~esigur in apa, dat.orit.a vreunei greseli care I-a speriat, Mama trebuie sa alba mdeminare, sa execute toate miscarile

a

~~-- .'

\)r~ «.

l\ ./.. . " 't~

\...._ ......... -----".' .' J..

~

Fig. 79 - Cercurile indica zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni zemuinde la cutele pielii).

daca mama este obligate dintr-un motiv carecare sa intrerupil baia sau infasatul.

D) $ t e r s u l (tamponarea). Sugarul sees din baie este invelit in

oearsaful de baie, in prealabil inealzit (fig. 78). El nu trebuie ,,9ters" pentru eli aceasta ar duee la ranirea pielii 9i ar deelansa senze [ii nep.lacute, avind ca rezultat spaima de orice baie sau simpla curatire a corpului. I?e fapt, se trece eu bllndete prosopul peste piele 9i se tamponeazs. Toate pliurile (cutel~) pielii (axile, git.ul, regiunea Inghinala, pliurile de la c.oapsele sugarilor grail!, zona ornbilicala) se desfae ili se tamponeaza cu at.en\.le. Umezeala [nlcsneste

formarea de intertrigo (vezi fig. 79).

149

148

E) P ~ d r l!- j u I are scopul de a pastra 0 piele uscat.a ~i de a mic~ora

. . In mtE'rJoru! cut~lor formate de piele, Este bine sa se pudrezo toate rcgiunile in c?re se ~asesc In contact ?o~a suprafete de piele : inapoia urechilor, la glt, in aXI!e, plica (cnta). ?otulUl 91 cea a gennnchilor. Regiunea oulvart: n.u se pudreaza. ~e. va avea gnJa ca pudra sa fie distribuita intr-un strat foarte fin, deoarece micile .coeoloa~e de pudra irita pielea. La haia urmatoars se lnliitura toate r~stunle de pudra, Nu se recomanda faina de griu ~i pudrele pe baza de amidon, de.oarece fermenteazi'i, producind leziuni ale pielii, Se folose;sc: pu(~ra ,~e t~lc sl,mpla, pu~ra Saprosan ~i pudra "Nivea pentru copii".

, 1~). P II C ~ .,e inguinale, perineul ~i fesele se ung, in strat subtire, eu ulei Iiert (eel mal indica t I), 0 pasta cna pii (reteta Iormulata de medic), Jecolan, Cutaden sau Jecoz ino.

l!nguentele eu .antibi?tice .sau Cl: cortizon, folosite indelungat Iavorizeaz a selectlOnarea anumitor microbi san Il1festarea cu ciuperci microscopice ( rni-

coze cutanate"). "

294. To a let~, fete i. Dupa ce este spalat, uscat., pudrat ~i uns (toats aces~e op?ratJ: se VOl' fa.ce ,cu rapiditate, tnderntnare ~i bltndete), sugarul este infa~at imcdiat eu lenjeria in prealabil inciilzita si pusa la indemina.

Pig, 80 - Spalarea ochilor,

De aceea este mai bine ca, dupa ee se pun picaturi de ser (spala ~i lnmoaie secretiile), sli se aspire secretiile cu 0 para de cauciuo de dirnensiuni mici. Unii medici mai recomands inca Iolosirea tampoanelor la sugarii cu secretii aderente, viscoase sau orustoase in nas. Tamponul se inmoaie la inceput in ser fiziologic ; dupli lnmuierea ~i inlliturarea crustelor, mucoasa narilor se va cura~a bine cu 2-3 tampoane de vatli inmuiate in infuzie de mu~efeJ. Recent, au aparut bastonase de vata steriJa fabricate ~i tin ute in recipients speciale.

Pregatirea tampoanelor de vata se face dinainte de catre 0 persoana lndemlnateca (cu miscari asemiinatoare cu cele ale Iumatorilor care i§i preglitesc singuri yigarile) 9i cu mtini bine spalate. Tampoanele se past:eaza intr-un vas de sticla sau de plastic (spalat, oparit ~i zvlntat) acoperit,

e) Curatirea ureehilor. La nou-nascut urechile se cura~a 0 data Ia citeva zile; la sugarul mai mare se cura~a zilnic. Cu tampoane bine rasucite, subtiri, lungi, se patrunde prin mifjcari

delicate de rotatie in conductul auditiv, In timp ce eu cealalta min a pavilionul urechii se trage

\ user in sus §i ina poi (vezi fig. 82). 'Sondele sau pensele se folosesc

"numai de catre medicul specialist O.R.L. In niei un caz nu sevor utiliza chibrituri, scobitori, ace de par sau alte obiecte as-

I cutite infa~urate in vata,

In eontinuare, se vor curati Pig, 82 - Curatirea urechiJor.

, bine toate cutele ~i curburile pa-

vilionului urechii, La sfir9it se va tampona cu vata uscat.a atlt pavilionul urechii, cit ~i santul retroauricular, pentru a zvinta orice urrna de umezeala, Nu se .sterge ~i nu se spala eavitatea bucala care fiind -acoperita de 0 mucoasa foarte fina se raneste user.

295. t n g r i j ire a u n g h i i lor. La nou-nascutul trecut ' de termen, unghiile depasesc virfurile degetelor. Daca unghiile sint prga mari, sugarul se poate zgiria, indeosebi pe fata. Inca din primele zile dupa nastere, mama va avea grija ca niciodata unghiile sa nu depaseasca vtrful degetelor de la mlini 9i de la picioare. in unele locuri, Ia tara, exista superstitia ca truerea 'unghiilor ar dauna sugarului. Sora de ocrotire este datoare sa convinga pe mama sa nn se lase influcntata de astfel de superstitii §i nici de teama de a folosi foarfeca la degetele mici §i fine ale sugarului. Se prefera 0 Ioarfeca mica, en virful rotunjit §i hine ascutit.a. Unghiile nu se VOl' t.aia prea scurt , pentru a evita formarea de unghii "incarnatr" 9i "eiupirea" pielii. Unghiile de la miini se taie U$or rotunjite, iar cele de la picioare se taie drept. Capul se intoarce in partea opusa miinii la care se taie unghiile, pentru ca fragmentele miei de unghii sa nu sara in gura, oc'hii sau nasul eopilului.

Taierea unghiilor se face cel mai bine dupa haie. Seara, se poate apliea in jurnl unghiilor 0 erema pentru copii sau ulei fiert, ca sa fie totdeauna moi.

La sugarii care incep sa se tirasca, unghiile se YOI' cura~i eu delicatei~, eu ajutorul unei pile fine de unghii, se vor spala miinile de mai multe on pe zi, obligatoriu inainte de mese.

La sugarii nervo~i, care se zgirie pe fa~a, se pot confectiona ni§te manu§i fara degete, un fel de saci miei din molton sau din pinza moale, care se leaga la articulatia pumnului,

Fig, 81 - Curatirea nasului.

. Pe~ntru_ fata se Ioloseste a pa ciilduta, dintr-un vas pregatit In aeest scop,

91 0 rnanusa (alia de~it pe;1tru res~ul corpuJui) sau 0 hucat.a de plnza moale (de prefera~ 0 buca~a ?e~ tifon ~terll) sau vata. Nu se f'oloseste sapunul. Nici pentru fata nu se indica Iolosirea buretelui.

a) Se incepe ell spa,larea oehilor, Se foloseste un tampon de vata sau 0 com~resa sterile, lnmui~t{\ in apa ~al,duta. Ochi{ll se sterge cu miscari dinspre unghiul extern sI:rc eel intern (vezi Iig. 80), fal,a sugarului fiind Intoarsa spre ochl;rl ce se spala, Se folosesc tampoans separate pentru fiecare ochi pentru a eVlt.~ trecerea unei eventuale infecyii de la un oehi la celiilalt. Dach exista se~retl! ocul~re purulente, s,e fae spalaturi eu infuzie de mUlletel inainte de bala generala, pentI'U a eVlta contaminarea pielii din jur.

b) Cll!atirea llil:,;ului se facea mai inainte cu tampoane de vata rasucite in 'prealabll ca un rmc trabuc, care se introduceau tn nas cu miscari de burghiu ?f!entate. intotdeauna inapoi 9i nu in sus (vezi fig. 81), S-a dovedit ca, priI~ mtermedml, tampoaneloJ' de "at a rasucita, se introdue adesea mierobi in n~sul su&ar110r, care pot determina uneori infectii grave (furuncule, etmoidlte)~ Mal mult, se~ inti~1pla C? in nas, sa ramina fire de yata care, prin iritatie locala, ~ecl~Il1ieaZ~ stranut 91 secretle nazala, S-a u cit a t cazuri de sufoeari 1a sugan, pnn aSplrai'ea lInor resturi de tampoane detallate ~i ramase in nas.

150

151

_ obiceiul de a acoperi capul sugarului cu bonete in casa, indiferent de

temperatura camerei; ,

- infasatul cu pre a multe scuteee.

Tehnica infa/jatului. Este diferit a in raport cu virsta ~i gradul de dezvoltare a sugarului: tehnica infa~atu]u~ la no~-n~scut. se de.ose_be~te de eea Iolosit.a Ia sugarul mai ma:e. In prirnele saptamim ?e v~ara suga~ul e~te infasat eu mai multe stratun de seuteee, pentru a se evita racirea. Mal tirzlU, rasp'unzind nevoilor eresclnde de mi!jcare"ale sugarului, scu~eeele exterioare se tndeparteaza, eel interior se adapteaza ~~ pantal~na9' iar p~ d~a.supra se rmbraca un pantalon cu bot.osei ("salopeta ). Se mal :ecomand~ utilizarea sacilor de dormit, care permit sa pedaleze sau sa se miste in VOle.

Cind a inceput sa pedaleze, iar in camera temper~tura este peste 22°C, sugarul va fi lasat cu mer_nbrele inf~rio.aI'e goale, numai cu botosei , ~mbracat cu 0 camalluta cu mineci scurte 91, bmein\,ele.s, cu ca,Pul descopent.

Musamaua de cauciuc sau Ioile de material plastic. se fo~osese cu pruden\a deoarece impiedica aerisirea pielii d aca sint aplicate III mod defe~tuos. 11uflamaua nu trebuie sa fie mai mare de ~0/4? em. E~ serve~te exelu~lv la protectia cearsaf'ului de pat fji a lmbracamintei marrier (s_orel) clnd Ime sugarul in bra\e. Daca mw}amaua se introduce intre cele dou~ sc.uteee, marginile sale nu trebuie sa se uneasca pe abdomenul ~ugaruIUl, Cl sa s~ ~fle la 0 distanta de eel putin 15 ern, pentru a nu se aJung~ la sup:ai~e~lzlre.

Musamaua de pat (de sub aleza ~au cearsaf) TIU va Ii allezata pma sub capul copilului, ci numai pina in regiunea umerilor. A~esea apar abcese in regiunea oecipitala, ca urmare a unor asem~nea gre9~lJ. .".

Tehnica infil.i~atului tine seama indeosebi de partlCulantaille le~ate de

virsta. . " • t t

a) Infiisatul sugarului mic (0-3 luni). Rufaria neeesara se preg~ e~ e

.. tI,1 (fig. 83), P' m,,. d, In""t " intinde scutecul m,rer\"tunghml'"

~~

V . "'''''W.« ."";" .•.•.• ".'

I / ~,\

, h~·. J ,

'-(f-"

296. In g r i j ire a pie Iii cap u 1 u I, Clnd sugarul este trnbaiat, Irnbracat ~i cu toaleta fetei, ochilor, nasului, urechilor ~i unghiilor faeuta, se treee Ja ultima etapa a igienei corporale zilnice: ingrijirea parului, Oricit de mic ~i de rar ar fi psrul sugarului el se perie zilnie cu 0 perie de cap (eel rnai bine cu 0 perie cu coada, eu perii fini fji moi, care se poate spala U90r). PeriatuJ se fae~ cu mi9ca~i bli.nde in ~ire.c~ia liniei (?rientarii) parului, ptna ctnd acesta devine neted ~l IUCIOS. Daca pielea ca pului este prea aspra, se pot Iolosi ctteva picaturi de ulei fiert (de rnasline sau de floarea soarelui) cu care se va face 0 frictie usoara inainte de periere.

Daca exista 0 prcdispozitie de eczema !Ii la forrnarea de cruste (coji), pielea capului se va unge, cu 10-12 ore inainte de baia de seara, cu vaselina salicilica 0,5-1 % (cu reteta de la medic); in urrna aplicnrii unguentului salicilic, depozitele crust.oase se inmoa ie, putind sa fie lnlatura te in mare masura cu pieptanul. Dupa aceast.a, capul se va spala eu apa §i sapun. La nevoie, se poate unge eu un strat foarte subtire de ulei. In tot caz ul, tend inta Ia eczeme 9i la formarea de cruste nu trebuie neglijata, pentru ca poate duce la leziuni importante !Ii suparatoare ale pielii capului, asociata de rnulte ori cu inlectii,

Partea moale a craniului (fontanela) se va peria ca fji restul ca pului ; nu exista nici un motiv de teama ca soar putea rani creierul in zona respect.iva l

, La sugarul bolnav la care nu este voie sa se faea baie generals, este necesar ca Ia interval de citeva zile sa se curete eu atentie pielea capului, e~ 0 oompresa urneda, pentru a se indeparta urmele trnnspiratiei fji murd aria dill par; se sterge apoi excesul de umezeala fji se piapt.ana sau se perie paru].

297. La sugar, eliminarea urinii fji scaunului se face involuntar. Este necesar eaaeeste excretii sa fie astfel interceptate ineit sa nu murdareasca patul sugarului. In acest scop se utilizeaza, din cele mai vechi timpuri, scutece, care se schimba dupa ce au fost mur darite. In primele sapt.amtni de viata, infa~atul serveste fji la mentinerea temperaturii corporals normale. Prin schirnbarea corecta a lenjeriei se evit.a aparitia iritatiilor ~i infectarea pielii. Mama trebuie sa Invete 0 tehnica de Inf asat corect.a 'Ii sa aiba grija sa schimbe sugarulla timp, La fiecare sohirnbat se Ioloseste lenjerie curata: fiarta, spalata eu sapun, bine Iirnpezit.a, uscata (de preferinta afara), calcata fji lncalzit.a inainte de infa§at.

Greselile in infa~atul sugarului, care duo la imholnavirea lui, indeosebi

Ia aparipia eritemului [esier, smt urmatoarele :

- folosirea de scuteee imbibate cu urina, useate fara sa mai fie spalato ;

- folosirea de lenjerie spalat.a, dar nefiarta dup a aceea ;

- folosirea de lenjerie limpezit.a insuficient, imbibata cu sapun sau cu

detergeriti ;

- scutece aspre, fie datorita calit atii \,esaturii, fie consecutiv apret.arii, fie prin infiltrare eu urina ;

- material plastic pus in contact direct cu pielea sugarului ;

- mU9amale sau materiale plastice puse intre scutece, de jur irnpreju-

ru! corpului sugarului ceea ee duce la impiedicarea aerisirii tegumentelor; - pastrarea lenjeriei curate in loeuri neigienice sau in contact eu scuteee murdare;

- infa9area sugarului far a ca regiunea fesiera sa fie curatita in prealabil de resturile de materii recale, iar plicile pielii,de pudrele aplicate anterior;

Fig, 83 - PregiHirea scu tece lor pentru lniasat.

Fig, 84 - I mbracarea t;ama~ll\ei.

din finet sau molt.on. Deasupra se a'!aza IntE m~§ama~a, apo~ se'!te~ul mie, patrat (din pinzasau finet),. i~ afja fel inci.t marglIle~ IUl"superlOara sa, se ane eu aproxirnativ 10 cm mal JOS de margJIl~a supe.rwara a ~cuteeu~UI mare:

Urmeaza scuteeul triunghiular, rezultat dlll indo!rea pe ?~agonala a l!nUl scutec mare patrat; el se a9aza cu latura mare ~u ;) em mal JOs de marglllea superioara a scuteeului mic, virful privind in JOs.

153

152

" . Gtnd sugarul trebuie schimbat eomplet se va pregll.ti ~i eama§u~a. Minecile acesteia se petree prin mlnecile pieptarasului. Primul gest va fi !mbracarea cama~u~ei, apoi urmeaza Infll.~atul. Pentru Imbracarea cama~u~ei (fig. 84) sora (sau mama) stringe 0 mineca lntocrnai ea pe un ciorap, apoi fiji introduce degetul araUitor ~i mijloeiu prin partea de jos a mlnecii ~i prinzt~d pumnul .eopil';llui 11 trage afara, Ciimii9u~a ~i pieptarasul se lncheie prIll legarea ~lreturllor pe umar,

Urmeaza infli~atul propriu-zis. Pentru aceasta sugarul este a~ezat pe scutecele pregatite, astfel tnctt regiunea fesiera sa fie cam Ill. mijlocul scutecuJu~ triunghiular, iar margine a superioara a scutecului mare sli fie in dreptul axilelor, Coltul de jos 11.1 scutecului triunghiular se trage !ntre picioarele sugarului In sus, pe abdomen (Iig. 85); apoi coltul din dreapta se trece peste abdomen spre sttnga, iar coltul din stinga spre dreapta (fig. 86 ~i 87), avind

!

L~ ~

. ,

~---- j

Fig. 85, 86,87 - Tehnica !nra~atului sugarului rnic.

154

grija sa fie bine intinse ~i netezite catre spatele copilului, dar nu Urmeaza scutecul mic, patrat ; cele doua laturi se tree partea de jos ram1nlnd libera, Musamaua se aduce in acelasi mod spre men (fig. 88). Intre cele doua margini ale sale trehuie sa ramina un interval de 10-15 em. Nu este perrnis ca musamaua sa infa*oare in lntregime corpul sugarului (sau sa se petreaca), deoareee duce la supratncalzire ~i iritarea tegumentelor prin mentinerea umezelii. Singurul ei scop este sa protejeze seuteeul mare (din finet) de umezire prea frecventa. Peste musarna se trage eamii~uta ~i se netezeste bine, pentru a nu forma cute; marginea e~ de jos se poate rasfringe putin (pentru a nu se udal, jar coltul carna~ut,ei se introduce sub aceasta margine, fiind astfel bine Iixata. ~cum sa apJ,ica s~utec,:l mare: ir:.~li se trec~ partea din dreapta spre sttnga (flg. 89), apoi se flxeaz~ genunchii sugarului n extensie §i se indoaie marginea inierioara a scutecului cu un lat de palma

+

I

-- ...... ~

, ,

_-,# ...........

Fig. 88, 8.9, 90, 01 - Tehnlca !nfli$alului sugarului mit'.

'155

~i eritem fesier. Se VOl' folo~i nUI};ai in ocazii speci~le (voiaj,!ri,. pli:nbiiri). In caz de eritem Iesier sau infectii cutanate stnt strict contraindicapi.

Capul ramine descoperit cit timp sugarul este tinut in casa sau clad afara temperatura este peste 22° C.

virtu I picioarelor, pentru a asigura libertatea miscarilor sugarului in sffrsit se trece iii partea din stinga spre dreapta 9i cit mai mult (fig. 91). Clnd lnfaliatul s-a facut corect, latura vizibila a scutecumare se gasefjte la spatele sugarului. Peste acest scutec se intinde pie ptarasul 9i se fixeaza in modul descris Ia camaliu1a. Nu mai este necesara legarea cu cordon sau hrtu ("ca sa aiba picioarele drepte"). Folosirea acelor obisnuite (cu gamalie) este in terxisa ; in prezent au aparut ace de giguranta speciale pentru inl'a9atu1 sugarilor.

Aceasta metoda de infar;at este Iolosita mai ales pentru sugarul mic, in

familie iii in anotimpul rece. .

Dupii baie, mai ales daca nu este prea cald in camera, sugarul mic se infa9a dupa metoda al'atata mai sus, insa cu 0 mica modificare: in loc sa fie lasate Iihere miiuile, se pot fixa de-a lungul corpului, cu ajutorul scutecului mare de Iinet, Sugarul se poate introduce apoi intr-un sac de dormit care se leaga la umeri.

La nou-nascutul cu plaga ombilicalii neaituiecaiii, se impune prot.ectia pansamentului ombilical. Pentru aceasta s-au recomandat variante ale tehnicii de mai sus. Una dintre acestea est.e urrnatoarea : scutecul triunghiular se Indoaie !r:ca 0 data rezultind un triunghi cu 4 straturi de pinza, care absoarbe foarte bme umezeala; dimensiunile lui sint suficiente pentru nou-nascut. Virful triunghiului se trece Intre picioare pe abdomen. Unul dintre col~urile Iaterale est e treeut peste plica inghinals de aceeasi parte ptna sub coapsa de partea opusa. Apoi, vtrf'ul care se ana pe abdomen se Indeparteaza din regiunea ombilicala, indoindu-se in jos, spre regiunea organelor genitale. Cel de al doilea colt lateral se infaiioarii bine Int.ins peste abdomen spre spate. In Ielul acesta, toata urina este absorbita la emisie, iar regiunea ombilicala este pretejata, Timpii urm at.ori ai infa~atului slnt la Iel ca la tehnica descrisa mai sus.

La sugarii cu tegumente foarte sensibile, cu eritem. [esier !ji, in general, la su.garii .bolnari, se renutuii la musama. Sugarul se infa~a numai cu scutecul triunghiular, scutecul patrat ~i seutecul mare de finet. Musarnaua se pune, eve~tual, peste cearsaful saltelei sise acopera cu un scutec ohisnuit. In aceastii varianta, sugarul este mai Iejer infa~at, iar umezeala este mentinuta mai put.in pe cOJ'p; consumul de seutece este Insa mult mai mare.

b) 1nfa~atul prematurului, Se pregiitesc urmiuoarele seatece: - un scutec patrat de finet;

- un alt scutec de finet, asezat in colt, care se pune deasupra (cu acesta

se invelesc mernhrele superioare !Ii capul copilului}; -- un scutec subtire.,' patrat, de plnza ;

- un scutee in triunghi.

Tehnica de infi.i...;at este aceeasi ca Ia nou-nascut.ul la termen cu deosebire ca unghi~ll superior rasfrtnt al scut.ecului de finet pus in colt se aplica pe caput sugaru~Ul ~a 0 hasmaluta, iar colturile Iat.erale se petrec in jurul bratelor §i trunclllulUl.

Scutecele se inealzesc in prealabiL Daca prematurul este foarte mic (sub 2000 g), ca]Jul, 111linile 9i picioarele trebuie bine protejat.e, pentru ca sa n~ se ~a,ceas~a. Pentru aeeasta se confectioneaza "ciieiulita", "manUl;;i" 9i "clZmuhi,e" dm vata.

Sealeeele din celofibra slnt foarte practice, deoarece eeonomisesc rufaria 9i scutesc pe mama de efortul de a spala at.itea scutece. Sint absorhante, moi !)i u90r de folosit; dupa Intrebuintare se arunca.

. _ Chilofii din material plastic VOl' fi evitati pe cit posibil, deoarece impiedlCa resplra\,la plClii 9i reglarea temperaturii, favorizind aparitia de iritatii

Schimbatul sugarnlui

298. S chi mba rca r u far i e i ~ i a s cut e eel 0 r se face dupa baia de curatenie si, in cursulzile!, atune.i. clnd s~gar:ul s-~ murdarit, Pent~ aceasta nu exista insa 0 regula frxa. Unii sugar! urmeaza de 10-20 de Or! pe zi dar aceasta nu inseamna ea t.rebuie schimbati de fiecare data. La emisiile 'mai mari de urinii, schimharea este obligatorie. La mictiunile mai reduse cantitativ ~i indeosebi daca sugaru1 doarme, aceasta se amina ptna la trezirea lui. De asemenea, nu trebuie uit.at. ea sohimbarile mai frecvente f'avorizeaz a pierderile de ciildurji, iar pentru mama consumul mare de ruf'arie constituie un efort suplimentar inutil. Dupa ernisia de scaun , sugarul trebuie insa schimbat imediat.

Sugarii cu diateza exsudativa (cruste galbene pe pielea capului ~i sprincene , 1'0- iieata la cut.ele pielii) VOl' fi schimbati mai des, deoarece tegumentele lor sint mai sensibile la urnezeala ~i agentii iritanti. Se apreciaza ca un sugar se schimha de 7 -10 ori pe zi.

Cum se procedeaza daca sugarul este gasit murdar la ora alimentatiei P La sugarii mici, avind in vedere tendinta mai mare la rcgurgitatii; schimbarea se face de Fig. 9£ - Pan~al~?a~ din material

preferinta inainte de alimentatie, pentru a p as !C.

se evita manipularile dupa administrarea .

prinzului. Ceilalti pot fi schimhati ?upa alimentatie, mal ales ca unii sugari au emisii de urina ~i fecale chiar in timpul meser.

La fiecare schimbat , sugarul va fi spalat eu un colt de scutec umezit., apoi meat prin tamponare. Dupa scaun, pielea se spala cu apa calduta !,'i

apoi se unge cu ulei, .

Scutecele murdare cu urina sau cu Iecale se pastreaza in galeti separate,

ptna la spalare iii fierbere. . ...

299. P u d raj u I. Cu ocazia infa~atului se face pudraJ~l.regmvnll van~genitale iii a plicilor, folosindu-se 0 cutie cu cap~cul perforat, mClOdata pamatufu!. La plici, pudra se aplica cu ajutorul unUl colt de scutec uscat, pe care

s-a depus un strat foarte subtire (vezi ~i punctul 29.~ E). .

Cutia plina cu pudr~ nu_ este o)ucarie I?entr~.copll; ea. se I?oate desc?i.de, iar ]Judra poate fi aSpIrata In caJle respnatOl'll ale copllulUl, determmmd moertaa acestuia prin asfixie!

300. I ill bra car e a s u gar u lui pen t r u p I ~ mba r e. Daca sugarul este scos pe ba!eon sau in gradina sau este dUB la p!lmbar~ cind .... 1'e: mea este rece, i se pune 0 jacheta de lina !)i 0. ?aciulita. ~1ultl sugal'! nu suporta lina pe piele; de aceea, mama se va ingnJI ca la glt, la man~ete sau la

156

157

nivelul IiInurului de la caciuli\>li, lina sa nu vina in contact direct cu pie lea. Sugarul va fi apoi lnvelit cu 0 paturicli de !ina sau 0 pilotli.

In zilele calde, insorite, sugarul nu va fi tmbracat cu obiecte de !ina.

Vara, capul sugarului trebuie protejat de actiunea directs a razelor soarelui sau de vint cu () bonet.a, 0 piiJariu\,a sau 0 ~apca de culoare deschisa ~i de

dimensiuni adecvate sugarului. .

301. S C 0 ate rea a far a I a a e r ~ i S 0 are. Pentru 0 dezvoltare norrnala a copilului de orice vtrsta aerul 9i soarele au 0 import.anta deosebita, Oricine a lngrijit plante sau animals stie ca acestea se ofilese ~i nu se dezvolta fara aer ~i raze de soare. FIorile tinute in camere intuneeate §i neaerisite slnt galbene, vestede ~i plaplnde. Puii de animale t.inut.i numai In grajd ram in mid, piperniciti, cu case subtiri, eu parul zhurlit 9i friabil. Ceva asemanator se Inttmpla 9i cu sugarii la care nu se asigura aer, lumina §i scare. $i totusi sint familii care in cursul iernii nu-si due copihu afara saptamini ~i chiar luni de zile, de frica sa nu "raeeasea". Degeaba este ingrijit bine, este alimentat la sin, este schimbat 9i imbaiat. la timp; daca el nu beneficiaza de aer curat ~i de raze de soare, se ofileste ca 0 fIoare.

Razele soarelui au 0 mare important a in cresterea organismu'ui copilului; cea mai importanta actiune 0 au razele ultraviolete care Iavorizeaza sinteza vitaminei D (care se stie, previne aparitia rahitismu'ui). Razele scarelui patrund ~i in camera, dar in cantitate mult mai mica. Razele ultraviolete nu trec prin stic'a ferestrei, iar i'ereastra deschisa nu mlocuieste in intregime 0 plimbare in aer libel'. Copilul este dus afara nu numai pentru soare, dar §i pentru miscarea aerului (nu vintul), trepidatiile ~i legsnatul caruciorului, Ireamatul frunzelor arborilor de pe aIeele unde este plimbat f)i variatiile de temperatura (care pe Hnga actiune de calire, contribuie \,i Ia calmarea sugarului). Un copil tinut la aer curat est.e rezistent la inlectii, create bine, se lmbolnaveste mai greu ~i se vindeca mai usor. Un organism calit se adapteaza mai u~or la schimharile de temperatura: nu are guturai, nu se mvineteste ~i nu tremura c1nd este schimbat intr-o camera mai racoroasa ; ti place baia ~i se poate face dU9 de timpuriu.

Sugarul care beneficiaza de aer curat (plimbare zilnica, somn pe 0 veranda etc.) doarme mult 9i lini9tit, maninca mai bine, este vioi.

a) Nou-nascutul poate Ii dus afara? In primeIe patru sapt.amini de viata, fiinta umana are nevoie de conditii con stante de mediu, cu temperatura de 20°-22°C, fara tulburarea somnului 9i fara schimbarea mediului sau a persoanei care il ingrije!jte. Mama este inea lauza §i nu este bine sa faca eforturi pentru a plimba nou-ns.scutul. Acesta are nevoie in pl'imul rind de lini9te 9i de alimentatie la cel'ere, prinzuriJe fiind solicit.ate la ore n8regulate. Variatiile de temperatura, mi9carile de aer 9i. radiatiiJe ultraviolete exeita 91 suprasolicitii nou-nascutul.

In principiu, in timpul verii, nou-nascutul Ia termen sanatos, poate fi scos afara dupa primele doua saptamini de viala, iar in cprsul iernii la 4(6) saptamlni. Prematurii VOl' fi sco\,i afara vara dupa ce au impJinit 4 saptamini de viata §i au greutatea peste 2500 g; in timpul iernii VOl' fi sco\,i la 8-10 saptamlni.

In primele Iuni de viatii sugarul poate fi dus afara daea in camera este mai racoare dedt afara sau, invers, daca in casa este zapu\,eala, jar afara Ia umbra este mai placut. Bineinieles, va fi plimbat in loeuri ferite de vint, de praI, iar vara, daca temperatura esle ueste 22° C, va fi tinut numai 'la umbra.

b) Seoaterea afllrll Be va face progresiv, ell prudenta, Cele .mai mari difk culta\i 1n scoaterea afara se Intlrnpina cu sugarul care este vJl1ut in camel'e supratnealzite (peste 24° C) ~i neae.risite ~i Isau cu cei imbra~avi prea ~ros (,,1nfofo1i\>i") eu bonete pc, cap, c~ jachete groase, eu flanele ~l infa~uratl in

piitura, cu hratele legate sub p~tUl:il:. .' ..

Asadar, cu cit sugarii smt mal mici .~J cu CIt d iferent a dintre tern perature din camera ~i cea de afarli este mal mare, scoatere a la aer se vva fac~ cu rnai multa prudent.a. In mornentul cln? sugu,rul este sco~ afara va fl urmarit eu atentie: d aca plinge, daea devIl!e palid SHU se inv~nete~te, expunerea la aer va fi oprita. Cl~d adoa~'me va h ohserv~t cu p~ten\~e, de~arece nn ne putem da searna daca il ,e~te frlg sau eald. In t!mpul Ie:'Illl:, d~ca sugaru~ devine palid sau :inat, iar :fllclOarel~ se J:ac:sc (duca ~Hsul ~J mllm~e sint re:l nu tnseamna ca I-a fost Irig), va Ii mal bme acoperrt SHU va fl readus III

casa, .

. E:tista sugari care at.unci c1nd ajung afara devin palizi , dar ~int vioi, en stare generals buna, iar membr~Je inferioare rarntri cal?e; accsti Bu.gariv ~or fi dusi afara cu atentie, pe perioade foarte scurte la mceput, apoi marite foart~ Ineet 9i numai pe timp favorabil. . v v " . ~

In timpul verii se urm areste daca se congestlOneaza la fata, daea transpira

9i daca se usuca buzeJe. . .

Cu prudent a 9i numai cu recom.andarea medicului se vor scoate afara

9i sugarii convalescenti sau holnavi.

e) Din oetombrie pina in aprllle expuneren Ia a~r se va fa~e treptat. La lnceput, sugarul va fi tinut, in dreptu~ ferestrei deschise citveva mlI~ute; In 3-4 ziJe se va ajunge la un sfert de ora, tar !n~r-o etapa urt;latoar? tll1!P de 6-7 zile va Ii tinut in cosuletul pla~at in aproplerea feres;relv d~s~ll!Se t:mp de 1 {2 ora. Abia dupa acee a, respectiv Ia vtrst.a de 4-5 .saptaml~l va II dUB afar_a 5 minute Ia inceput, un sfert de ora, apoi 1/2 ora, ~I in sfirs\lt 1- 2 .ore rnaximum. Sugarul sanatos, neinfofolit, tinut in eamerev constant §: mode~at inciHzit.e (18-200 C) poate cu timpul sa fie 'l-inut afara pe ~er (plna ~a-5 C) timp de 2-2 1/2 ore. In caz de gel' mare va fi scos pe penoade mal Ecurte, dar de doua ori pe zi.

Sugarul va fi 1mbl1acat cu doua jachete de lina ~i cu manUl~i pe care sa nn Ie poata scoate, iar pe cap i se va pune :- peste boneta ?ev bumbac - o caciulita de Jina. Va fi inveJit cu 0 cuvertura calduroasii ~e hna sau 0 plapuma de puf. Nu sLntem de acord ca sa fie legat l?est~ gura ~L pest~ na!, ,deoa: rece frlneaza procesuJ de c11lire ~i stinjene~te reSpl~a\'I?-. Fava trebme s.a ram!n~ descoperita. tn schimb, dad afara este prea frIg ~l sugarl~l eS.te t1?ut mal mult Ia gel', se vor pIasa In carucior, de-a lungul mem~re .. o.r mferJOare, in afara tmbracamintii sugarului, doua sticle cu apa caJda, bme in~,:rub~te, avirid grija sa nu pro~u~ii arsuri ~Ie pie Iii s~garului prin ~curgerea ape I Incmse sau prin plasarea reClplentelor direct pe pleJea sugaruJm.

Cind este deosebit de frig, in plina iama, iar sugarul a ineeput, sa pe;Jaleze, sa-si agite miinile ~i/sau sa se Intoarcs. pe 0 parte, acesta va !l pus mtr-~n sac'matlasat sau dintr-o tesatura de lina, in care e1 poate sa dea in VOle din picioare §i din miini.· In Jipsa un_?i sac .. ~a f! bin~ inveli~, pina la git, e~ o pat.ura groasa de lina. Corect imbracat ~l b1l1e II1veht, sub lIlfjuen~a aerulUl rece §i proaspat, sugaru! adoarme repede.

In timpul iernii, EugaruI poate sta ~i l.a soar~ deoare~e raz?le solare nu sint aUt de 'puternice indt sa prOYOflCe .ms~Ja~ll, i~ sch1m~ Sl~t eal,de. Toamna, in uneJe zile enlcluI'oase din jOl'lla 91 prllnavara, pe .masura c~ ,1'8- mea se inealze~te, seoatem saeul 9i rnii.Dullile ~i Ie inJocmm eu un Jerseu

158

159

de Unli ~i cu un sac m ai subtire, numai pentru picioare. Apoi se scoate caciula mentintnd nurnai 0 honeta, iar daca afara este cald (peste 160 C) se reriuntli attt Ja jerseul de linli, cit ~i la sacul de picioare, ramlntnd cu 0 jachetica obisnuita §i cu ciorapi-pantaloni sau pantaloni-salopet.a.

. d) Primavara ~i yarn. Din lunile mai-iunie pina prin septembrie, daca este cald §i frumos, expunerea la aer se va face asa cum s-a mai spus, dar mai precoce §i progreseJe pot fi mult mai rapide. Dupa 2-3 saptamini de viata sugarul va fi tinut afara, din prima zi, 15 minute. Daca nu este agitat ~i nu se observa nici un semn alarmant in stare a lui generala, sugarul va fi ~inut 30 minute in a d oua zi, 1-2 ore In a treia, tot intervalul dintre doua mese in a patra zi ~i, apoi, daca slnt posibilitati, poate ramine afara de dirnineata pin a se ara.

Cind se face ohisnuirea cu aerul, pentru a preveni arsur ile fetei ~i/sau suprafncalzirea (soc caloric, deshidratare scuta), nu este permisa expunerea directs la scare. Cind afara este prea cald, sugarul va fi scos numai pe raco are, de preferat dirnineata intre oreJe 7 ~i 10, iar seara Intre ore le 17 ~i 20. Daca temperatura e xterioara este peste 27° C Ia umbra, sugarul va fi tinut lntr-o camera racoroasa, sumar tmbracat IIi i se va da sa bea ceaiuri sau sucuri de fruete. Cind soarele bate din plin pe un baleen protejat de un aooperis 9i de perdele sau pe 0 veranda cu geamuri, temperatura aerului poate atinge repede valori foarte inalte (pericol de supratncalzire). De aceea, este bine sa se controleze cu exactitate temperatura aerului.

Daca este plimbat cu caruciorul prin locuri expuse direct la soare , fara umbra, se va pune pe capul sugaruJui 0 sapea sau 0 palariuta de culoare deschisa ~i cu boruri mari, la nevoie se destinde coviltirul caruciorului. Se va avea grija ca lumina prea puternica sau razele soarelui sa nu-i vina direct in ochi, ci din spate spre fata. Pentru a se obisnui mai usor cu lumina 9i soarele, sugaruI nu va fi tinut in carnere lntunecoase , cu perdelele sau jaluzelele trase.

AUt in casa, cit 9i afara, sugarul nu va fi prea infofolit Iii nici strins infa~at, pentru a se putea misca. Miinile vor fi Iasate libere. Sugarul va fi imbracat in costuma9 - model salopeta - cu cama9uta. Pe masura ce se incalze9te afara, se lasa bratele descoperite (prin suflecarea minecilor sau folosind ciima9uye 9i/sau jachetele, cu minecuta scurta), apol ciorapii-pantaloni se inlocuiesc cu pantalona9i scurti (sau chiloti) ~i bot0gei; in continuare, daca afara este foarte cald, se scot ~i 90setele pentru ca tot piciorul sa fie gol, iar sugarul ramine imbrlicat numai cu chiloii, 0 cama9uta cu mineci scurte 9i - daca so~rele este prea puternic - eu 0 palariu1a pe cap. Pina la 3 luni sugaru] nu va fl dezbracat complet gol, cit este linut afara. La sugarul mai mare 8e scoate cama§uta, apoi pantalona!)ii scurti (chilotii), ajungind sa stea gol la aero

Impotriva intepaturilor de insecte (tintari, mU9te, albine, viespe, paianjeni) se poate pune 0 bucata de tifon pe c09ul, patul sau caruciol'ul sugarului, iar la ferestre se plaseaza site. Sa nu se uite ca ambele metade Impiedica circuIatia, aerului, alia ca se va recurge la as'tfel de mijloace numai daca intr-adeviiI' exista pericolul ca sugarul sa fie intepat de inSBcte.

e) Pe ee vreme poate fi seos un sugar mie afara? In general sugarii mici nu VOl' fi sco9i afara daca este pre a frig (sub minus 4 -6°C), este vint puternic, ploaie torentiala, ceata dens a, iar in timpul verii - in zilele sau orele de canicula.

Trebuie insa subliniat ca 9i Ia aceste interdictii sint necesare unele corectari:

- Iarna, chiar daca este frig ~i sugarul este sanatos 9i chisnuit cu frigul poate fi scos afara, mai ales daca a nins recent sau este un ger uscat, fara vint ~i cea~a.

- Daca este 0 ploaie linistit.a, nu prea deasa, sugarul poate fi scos afara,

eu un carucior eu coviltir.

- In lunile de t.oamna 9i tndeosebi de iarria se lntfmpla ca sapt.amtni intregi sa fie ceava sau nor; chiar 9i pe 0 astfel de vreme ceioasa ~i/sau lnnoeat.a sugarul sanatos va fi scos la aero Numai d aca ceat.a este prea densa este interzisa plimbarea.

- La schimbarea vrernii, la vint puternic (vijelie), sugarul nu este scos din casa. La adierea vint.ului usor de primavara sau toarnna sugarul se simte bine.

t) Orerul scoaterii la aer a sugarului este in [unciie de anotimp, de altitudine, de climii $i de timpul liber al pa.rintilor. Va fi seas afaTa in a~ea parte a zilei cind iemperatura de afara nu difera prea muli de cea a camerei. I arna va fi seos in jurul prinzului, in miezul oerii dimineata ~'i p~ i:~serate, iar primiioara $i toamna - toaui ziua, dacii timpul este [rurnos, Dimineaia aerul este mai curat, eu mai piuin praf, iar in localiuuile in~u~tri.ale - I~l~i piuin poliuu; de aceea se I'a prefera scoaterea arara a sugarului dimineaia $[ inainie de masa de prinz,

La ses $i deal se va scoate du pii prima masii (7,30-11), I~ munte. in. jurul prinzului (10,30-12), iar pe litoralui Miirii Negre intre 7,30 $[ 9,30 dimineaia.

Ideal ar fi ca din primavarii pinii in toamnii, in zilele eu creme [aoorobilii, sugarul sa fie tinut la aer toaui ziua, sa doartrui, sa miinince, sa fie sc~!imbat afara, urmind ea numai baia sa se [acii in camera. in tim pul caniculei oa fi iinut afara numai dimineaia $i seara. Cu cit se inainieazii spre toa!nna, se scade durata sederii afara, ajungind ea tn octombrie aceasta sa [ie de 3-5 ore.

in primele eapuimini de via/a, va fi iinu: intr-un cO$ule( a$e~at pe 0 bancii in gradina, pe teras a sau in balcon, Vara se preferii un loc umbrit, racoros, tar iarna - unul mai adiipostit, ferit de otni, dar insorit.

Caruciorul serveste at unci rind sugarul este dus intr-un pare. Dacii familia are 0 locuiruii cu. griidinii sau linga bloc sini sptuii oerzi. nu este necesarii ."plimbarea" eu eiirueiorulla distante mario Astfel de plimbiiri pe teren u$rJr accidental, prin locuri umbrite $1 cu raria/if de decor se recomandiinumai in r&zul sugarilor agitati $i/sau eu tulburari de sontn.

Criterii ~i observarii dupa care se stabile~te starea de sanatate a nou-nascutulul

302. PI' i m u 1 e x am e n ill e die a 1. La venirea din materni1.ate, cu prilejul primei vizite medicale (care este bine sa se faca in comun de caire medic ~i sora de ocrotire) parin~ii au pe buze ca prima Int1'eba1'8.: este sanatos copilnl nostru? La marea majoritate raspunsul este da. Cum aJunge medicul la eoncluzia ca nou-nascutul este intr-adevar normal 9i siinatos?

Examenul medical a] unui nou-nascut incepe eu 0 convorbire care are ea sll~iecle evoJutia sareinii ~i desfil~urarea na~terii aetuale'; istoria sarciniJor ~i na;;terllor anterlOare; starea de sanatate a pflrin\iJor si eventual a rudeJor apropiate; ce s·a Intlmplat Cll nou· nasGutul dUPEl na~tere'. Este un 'adev,jrat into]'ogato]'iu, In care parin\ii trehuie Sll fie sinccri, exac\,i in raspunsuri, rabdf'ltori ;;i convin~i crl mul\irnea de intrebCu'i ce se pun es(e in interesul sanatatii copiJului lor (ve?.i punctul 231),

1 Toate aeeste date sint de obicei consemnaLe in biletul de ex tern are a1 mamei ~i in fi~a de leg<'ltllrii a nou-nascutului.

160

161

11 - Mama ~i copilul

lnainie de a se incepe examenul propriu-zis, ati: medical crt si mama se spala pe miini. A~a cum s-a mai sl~us, e~arnenul ~i i?gl'ijir~le sugarului,se fac intr-un mod comod pentru mama 91 medic, pe 0 masa, un birou, un scrinz sau omasa de infa9at, mai lnalta 9i cu 0 suprafata corespunzatoare pentru agezarea sugarului 9i a obiectelor necesare pentru Ingrijirea lui. Medicul sau sora de oerotire, lmprcuna eu familia, VOl' alege unde sa se plaseze aceasta mas a (in apropierea pat.ului sugarului lnt.r-o zona Iuminoasti, aproape de 0 sursa de caldur-a si Iipsit.a de curenti). Masa de Infa9at se acopera cu 0 pat.ura obisnuita, tndoit.a, deasupra careia se intinde 0 bucat.a de musa mn sau de rnaterial plastic, iar peste acestea un cearsaf mar,e trnpaturit in doua sau in pa~ru, astf«l tncit sa acopere toata supraf'ata mescr. Pe puturile scunde ale adultilor, ingrijirZ:Ze se [ac incomod si obosit~r pentni mamii. Li'i~za ,are inca, dureri de spate, organeie aodominale nu au revenit com~let ,la IO~lll dlTlalTlt~ ~e na*tere.: mai ar~ inci'i scurgeri de singe etc" toate acestea sint intretttuue de pozuia aplecata, necesara pentru lngriFrea sngarulni pe uti pat scun~. Inaint;e ,de a ~e 0?zb~a:a, no~~n(!scutul, se inchid [erestrele, wr mama $~ examinatorul ~$Z spala $L. incalzesc mm:LI~,

Totul se desfalloara fara graba, metodic, cu calm deplin, cu gest.uri Slgure, cu manevre simple si corect.c. Mama v~ fi atent.a la, toate gesturile medicului sau sorei de ocrotire, pe nt ru a face 91 e a Intocrnai.

Un hun observator sesizeaza foarte multe elerncnte de diagnostic Inainte de a fi dezbracat. nou-nascutul. In timpul cit a discutat cu mama, In cadrul unci convorbiri Iacute pe mdelete, la care participa Loata lumea sttnd pe scaun, medicul sesizeaza: starr-a p~ihi~a a, ma mei ; d~c,a. in ,faU:i1!e. ex!sta al'lnonie si intelegel'e; topografia Iocuintei ; nivelul de civilizatie §1 igrena al Iamilici ; 'gradul de educa1,ie, sanit ar a ~i de pl'eg~t!l'e pe!ltru rolul de, parir:\i,i inzestrarea sugal'ului; grellehle de plasare a mobilierului in vederea instalarii. marnei si sugarului etc, A precierile medicului iii sorei de ocrotire despre sanatatea dou-nascutului, organizarca ingrijirilor (dot.are, orar, persoane et.c.) VOl' fi adapt.ate particularit.atilor Iarniliei, gra dului de instructie, conditiilor materiale ale locuintei.

Intre timp, rnedicul a fost atent la nou-nascut.ul care urmeaza sa fie examinat (daca doarme, daca este agit at ; Iata ; pozitia In care sta In pat; manifcstari anormale), Ordinea examenului nou-nascutului nu este aceealli ca la adult· nou-naseutul este lasat cit mai mult nemi¥cat; se face totul pentru ca el sa n~ iipe; manevrele mai brutale (ausculta\ia regiun,i,i spatelui, unele manevre in cadI'ul investigatiilor neurologice 9i examenul gurll) se fae la urma.

Este normal eopilul? Aceasta este lntrebal'pa pe care a pus-o mama inca din maternitate. Indiferent de asigurarile date de obstetricianul ~i de pediatrul din spital, familia ramine multa vreme cu aceasta intrebare obsesiva

exprimata fata de OJ'ice medic ce examineaza copilulln cadl'ul fam~li~i. ,

Acum in familie medicul si parintii (indeosebi mama) au condltll optIme pentru a observa t;'i c~moa~te n~ul venit. In paginile care urm~aza, ~~ va da 0 serie de notiuni (une Ie mai complicate, este adevarat) ce pot fl utlhzate pentI'\! cunoa~terea generala a sugarului ~i pentru depistarea unoI' manifesUiri anormale.

eel mai fin :;;1 prctios obsorvat.or r-arnine mama, care, in marea ei dragost.e pentru copll, cste mai at c nt a decit, orioi ne 11\ loate manifestiiril« acestuis , rtamlnind Lot t impul Cl1 rl, marna a rr: prilcjul sa-l unrull'easca in toat.e situ atiile nor-male (n limcnt.a t ie , baie , somn, infiiflaL et.c.) sau anormale (in\epenire invinetire, v<'irsaturi ctc.). Uneori, apa!' reaC\ii t recrit.oare ale nou-nascutulul 9i sugarului, care pot surpri ndc 0 rnn mii ncinitiat«.

Este neooie ca, in aceastd coocii de progrcs, tululiii sa. fie inarmaii C,U cunostirue temeinice. o.pro'[undate. privind atributiiie lor de piirirui, Cresterea unui copil nn mai consiiiuic 0 problenui de instinct, de tradiiie san de me}'lc$ugarism ineust. Cind orice Unlir arc atitea cunostinic din toaie domeniile, cind instruirea deLbazli in lara noastrii durcazii 10 ani :lc 'I'~olari:are, credem cii se ponte pretirule ca p-iriniii sli detl:n(l un bagaj de noiiuni de un nioel mai inolt, absolut necesar cclei mai [ircsti misiuni ale unci cxistenic umanc : cresterca ~'i educatia urmasilor,

*

Crcst.crca yi dezooltorca nou-tiascutulu.i

303. C r e ~ t ere 3 in g r e II t 3 t e. Se st.ie ca la na9tere greutatea medic a unui nou-nascut este de :3000-:3 500 g, Dupii rccuperar-ea scaderii fiziologice in gl'eutate, cci mni multi nou-nasc uti erose cu cite 25-30 g pe zi. Exista ln85. fji variat.ii individualo.

Dcoarcce majoritatea nou-ruiscutilnr scad in gl'C'ulale, in prirnele zile dupa Ilflfitere, ell circa 5-10% din greulalea iniiiala, pi t.rcbuie sa recupereze aceasta pierderc, inainte de a (,!,t:~je in grf'ulate, Acoasta insca mna ea, in mod normal, in prima luna cre~terf'a esle de 500---5~)Og, a d icii la 0 luna sugarul cintaref}te 3600-4000 g, Bim,ln\eles eil progrf'sul ponderal depinde atit de greutatea de In nast.ere, cit 9i de scadf'l'ca fiziologicrr in greutate.

Din motive di dact icc, in manuaJe rst e scris err nou-riascut.ii cresc cu 750 g in prima luna, In pract.ica de t.oat« zilcle acest salt poridera l r-st.e rareori intilnit: de aceea, mamrle 9i surorilo dcocrotirc IIU S8 VOl' alarrna daca sporul ponderal al sugarului nu alinge 750 g in prima IUf]El de viat.a.

3) Cresterea zllnlca este neregulata, Cr('~terea de :30 g/zi rrpl'8zinta numai o medie calculat.a din t.ot.a lul zreut.at.ilor din mai multo zile. Greut.at.ea nou-nascut.ului variaza mult de la o~ zi la ({Ita. Micile neregularitaii se eompenseaza de 1a sine.

b) Cit de <les se einHire~te1 }\ou-nascutul nu trebuie cintarit zilnic. Est.e sufieient un :<ingur control pc s{ipH\lninfj, filcut tot.deauna la aceea~i ora ~i cu acela9i clntar, Oscila\iile in grl'lltnlc pot declam)a probleme nejustificate in familiiJe anxioase,

Daca rstr vorba de un nou-naseut prematul', subpondera1 sau bolnav, sint necesare cintariri mai frecvente,

Dacli existli cinla.r in casa., esle bine ea prima cintarire sli. se faca in zina sos/rii de Ia. matcrnitatc, pentru ca. e:ris(cl uncor! clt'fercnlc I:mportante intre eintare.

Cifrele cons/alate la fiecare cintdrire se notcazd fntr-lw camet (caiet) intocmit de lIIamc'i dupa., indicallile mcdicului,

c) La na9tere. nou-nascutul m:lsoura 50-52 em; in prima luna el crc9te eu 2-4 cm.

Un observator experimentat poate sa-fji dea seama de foal't.e multe luCl'uri despre nou-nascut, doar privindu-l de la "picioarele patului": fa\a, modul cum respira, pozivia in care doarme, vigoarea tipatului. Relatarile mamei sint elf'mente ce ajuta pe medic sa-~i fOl'meze 0 prima opinie despre starea de sanatate a nou-nascutului. Pentl'U stabilirea starii de sanatate trebuie observate 9i urmarite in desfa§U!'area lor caracteristicile fiziee 9i fiziologice.

Pielca

301. Pie lea nou-n5.scutului este eatifelnta si elastica. Cind se pipilie sau se apuca intre degete pielea impl'cuna cll\,esuh~l grasos de sub piele, avem 0 senzaiie placuta de iPSllt in stare de tensiullc, elastic, ce revlI1c l'epede la starea iniiial<1. Este ceca co medicii nurnesc "turgor" (vezi punctul 20,b),

162

11*

a) La nou-nascutii prematuri, la sugarii cu diaree grava, la distrofic!, turgorul este mult diminuat sau dispare cu totul; pielca este moale flasca, daca se apuca 0 cuta ("plica") de piele, m ai ales de pe ab.domen, aceast.a "per-

sista" astf'el citeva secunde (dispare lent) in caz de dcshidra tare. . .

La nou-nascutii din sarcina depa~ita, la eel c.are ~u suf'erit III .1)(;J~JOadya intrautcrina, turgorul este de asemenea diminuat., iar pielea poate f i zlnruta, inoretit.a. Coni.inutul excesiv in apa, mergind pina la apaI'lt1a de e dcmc , poai~ sugera In mod greflit, la prematur, un turgor buny• Dar ~ul:]'afava cuta nata este lucioasa, i.esutul de sub piele ostc moale, la a pasare J.'arrnne urrna dq~,i u~ lui. Pielea nou-nascutului reactioneaza Ioart.e usor la oxcit.a ntn externi. Data se excita cu degetele examinatorului.o zona oal:ecare a pieli~, pot apf:rea pete mari rosii pe 0 parte a corpului mal mult decit p.e cealalt.a. A?(·.nst!l n:ac\Je cutanats exagerata se datoreste probabil unor deficients a ret£laru eirculativi sanguine; dispare in citeva luni. 1n timpul somnult:l, nou-nc:sc:utul «st.e de obicei mai palid decit in stare de veghe, in special in jurul gum.

b) Dupa dispari tia stratului de grasime (('err:ix coseosa ) (voz i 9i punc:iu!

209) pielea suiera un proces de desicatic (uscare) 91, ca urrnare , se de13cUnTl1eaza in lamele mai mari sau mai mici (uneori ca taritele). l n general, culoarca I'OZ sau rosie (eritrodermia nou-nascut.ului) dispare ?upa jJrimeley zile de via\a. La prematuri po~te fi m~i pro~untata 9i.8e men.\.ll1,e mal multavreme.. ,

Uneori, dupa revernrea din maternit.ate, fie Jl1 urrna ~coIllagl~ml de la alti copii, fie p rin folosirea de lenjerie murdara, Iie pentru c.a.nu se face corect toaleta pielii, apar infectii ale pielii sub forma de pustule, m.lel abcese sau dual'

Iuruncule , care necesit.a ingrijiri corecie. si tr~tamen.t. medical prompt. .

c) Culoarea giilbuie a tegumentelar diu prirnele zile de vwta este exprcsla icterului fiziologic (vezi punctele 220, 322).

d) Culoarea albiistruie {cianoza ] a [etei si uneori :;1: a extremitri!ilor {rniinilor ~i picioarelor), accent.uata dupa tip~te; p,"-:Ile uncle probl:rne 11: CC"'f) ce priveste sanatatea copilului, a9a ca tre.bulye lnstiintat _de mdata med:euL" ,

La eei la care nasterea a fost dilicila (prelunglta, mane vre ohsteuicale speciale, apliearea de 'forceps) se pot constataleziu,ni superf'icia!e alec piclii (ro~eata, vineteala, necroza de presiune) pe cap, ia1a, ~lte, zone ~le corp ului

(pe fese in caz de prezentatie pelviana), dar acest.e a tree 111 cit.eva zi!«, .

e) Petele rosii sub forma de "fraga rosie de padure"; de .dJfel'lte. dirnensiuni una sau multiple, se intilnesc relativ frecvent; mal iil'ZIU pot fl ira tatc eu s~cees de dermatolog. POal·ta numele de hemangioame.

f) Pe frunte, pleoapele superioal'e, ceafa,. mai rar PP: na8, 5e observa uneori pete ro~ii neproeminente date de aglorneran ~l clIlatan de v~se.eapJlare sanguine. Aceste zone rOl}ii ("pete vasculare", nae(Jll~ flammCl~s, "cmplt urn

se aecentueaza clnd nou-nascutul tipil.. De regula, dlspar Ln an 0e

Numai in mod exceptional cele care sini la niwlul_ . _ nasuh?J sau pe

frunte se Ijterg aparent, dar ramin toata via_ta, de>:emnd abw Vlzlblle m emotiilor sau eforturilor, cind se congestJOneaza.

'g) Eritemul toxic (vezi punetul 223).

h) Sudamina sau "r0geata de caldul'~" f)pal~e m.ai a1E:s dimi,neaya (9!. dispare dupa-amiaza), sub forma unoI' miCl fJdlcatun r?9Jl eu ':ll'f\11 <3..1])ICl08; se datoreste acumularii de transpirat.ie. Poale duce la mflamayw pleIn eu 1'0- geata diftiza, mai ales pe Ill. cuicle pi~lii. Este l;ine sa nu fie trai~ia_ A~lic:atia de creme agraveaza acumularea de sudonre m canalele ~\.1dorJ'p~ll'e ~1 felJ(~menul se aceentueaza. Singurul tratament este eVliarea caldum 1Il exeC's ~1, eel mult, pudraj eu talc. simr;lu. Parini.ii t:'eb~ie sa. se obiii!luiasca eu aCEstc erup\.ii. Sugarul este mal PU\.1l1 afectat deClt par1l1yll!

i) Eritemul [esier ("opareala" sau iriuuia ), Desi este expus pe larg I}i la p unctele 292, 294, fiind "incidentul" pe departe eel mai frecvent ~i mai suparator III prirnele sapt.arnini de viata, vorn f'ace Ijli aici miei sublinieri.

Ciud revi ne de Ia maternit.ate, mama este mirat.a ea nou-nascut.ul are 0 "iritatie la fundulet". Accast.a nu inseamrui cii nu; a fast ingrijit cum trebuie, ci nurnai ca piclca lui are nevoie de 0 atentie deoscbit.a. Ro~eata este limitata citeodat.a la regiunca ana la, dar se poate intinde la regi unea gcnitala 9i la p artea superioara a cca pselor. Aceasta ro~eata este prcdusa de cele mai multe ori de cauze locale:

- Scaune acide 9i dese, mai ales la sugarii alirnent ati la sin sau cu prep arate adaptate (Humana, Similac). Medicul pediatru va indica, poate , 0 pomada izolanta care sa protejeze pielea sugarului. S-ar putea sa recomande 9i un medicament care sa fie d at pe gura pentru a corecta tendinta Ia scaune acide, sernilichide.

- Folosirea, rau suport.ata, de chi loti Gin cauciuc sau din plastic, utilizarea de dctergenti prea energici Ill. sp alarea scutecelor 9i/8au "limpezirea" insuf'icienta dupa .spalare Iji fierbere (trebuie "trecule" prin mai multe "ape limpezi").

Daca eritemul persista sau se agraveaz a, trebuie consultat medicul care va stabili daca nu est.e yorba de 0 inf'ectie int.estinala sau cutanat.a (cu microbi sau ciuperci microscopiee). S-ar putea sa fie yorba de 0 reactie speciala a pielii care cere ingrijiri prelungite (alergie etc.).

Pentru evit.area unor greseli ce se fae frecvent, insisuim. cu urrnatoarela sf'a t.uri :

eel mai bun remediu penira prevenirea fji tr atameniul eritemului [esier este sa se lase descoperite, in contact eu aerul, regiunea [eselor, organelor genita.l.e fji coapselor de mai multe ori pe zi, aoind grijii ca temperatura camerei sa fie in jur de 22°G;

- sa nu se intaroe sugarul ~i sa nu se a dauge alt lap te pe motiv ea nu este bun Ia ptele de mama;

- sa nu se Ioloseasca medicamente pentru tratamentul local ~i general decit la sfa tul medicului ;

- sa se fiarba ~i sa se limpezeasca bine lenjeria sugarului.

j) Grustele ("cojile") de pe pielea capului. Pe pielea capului ~i (rar) pe sprincene se formeaza adesea eruste (eoji). Ele nu au nimic gra(!, nu 8int produse de 0 !ipsa de curatenie. In limbaj medical poarta denumirea de "seboreea capului" sau "cruste seboreice". Este manifestarea cea mai frecventa fli - pare-5e - cell. mai m~oara a a9a-nurnitei dermatite seboreiee. Aceasta este o stare partieulara a pie!ii ce se manifesta Indeosebi in primele saptamini de yiata si consta in secretia excesiva de substante grase, producerea de seuame

si Inro'sir~a pielii.' ,

Crustele seboreice se localizeaza mai ales in regiunea parietalelor ~i a fontaneleimari. Depozitele pot fi aUt de masive, ineit sa duea la formarea unui strat compaet, gros, grasos, f)derent, uneori u1'it mirositor. Prin desprinderea brutala a cojilor iese la iveala pielea r09ie, iritata, eit.eodata chiar zemuinda. AsHel de coji (in strat subtire, cu fragmente mici) se pot forma 9i pe sprineene sau in zonele din spatele p'avilioanelor urechilor.

Cind cojile sint subtiri sau fragmentate se pot inlatura dupa baie eu 0 perie de par, minuita foarte blind 9i foarte delic:at. Cind stratul crustos este compact \,i recidivant se nplica eu 10-12 ore inainte de baie 0 vaselina simpla sau unguent salicilic 0,5 - ~ % 'Ii se spala ineetif!or 9i meticulos cu mina de

164

165

3-4 ori pe saptiimina cu apa sapunita, ReaI?i~.tim ca :egiunea f?ntanelei nu este fragila ~i poate fi spalata ca si restu.l pielii capului. In caz~rJle de seboree recidivant.a pc sprincene §i dupa urechi, rezultate bune se obtin in multe cazuri cu produsul "Loeaeorten".

k) P anariiiul, ~ste yorba de mi?i eo~ectii de p,:roi de. pe IInga unghi!.

Aeeste leziuni trebuie semnalate medicului, pentru ca. pot .h punetul de plecare al unei infectii mai serioase. Plna la venirea medicului nu se store ~I In general nu se Iace nirnic, eel mult se pun comprese sterile imbibate In solutio 1%0 de Rivanol.

1) Muguetul (stomatita albicantii, "margaritarelul"). Este yorba d: pete alburii rnai mult sau mai putin confluente, localizate p~ mueo~sa .gum,. care devine rosie. Ctteodat.a se insotese de dificultati Ia supt ~I de agitatie. Prin 'cle tnsele nu'sint periculoase, sint date iI!sa dev 0 .ciupe:cii mieroscopica (Oidium

albicans }, care se poate propaga la distanta [intestin). .,

Ca mijloc de prev~nire se .recomand~: fier~er~a biberoane.lo~ ~l tetll1: lor, spalarea sinilor marnei de mat m~lte v on vpe .Zl, flerbe:e,a lenjeriei. Daca au aparut deja forme de muguet, pe 1ll1ga masurile de rna! sus, I? recom~?darea me dicului ~i sub tndrumarea sorei de ocrot.ire, se fac sp alaturi ~le gUrJ~ (c:! ~ pompita) cu solutie de bicarbonat de sodiu ~i se picura 0 suspensle de glicerina eu sta~ieina. in gura (nu se badijoneaza Iii nu se pune glicer ina horaxatil).

m) Peiele albe pe gingii. Citeodat.a, se observa pe marginea gingiilor nounascutului, puncta miei albe ca la un inceput de eruptie ~entara~ dar c?re nu agata. virfuJ degetului cind pipairn gingia. Sint miei chist~r~ care dispar .sll1gu:e eu timpul, Nu trebuie sa le conf'undarn cu cele doua mici pete albe dinapoia maxilarului inferior, in drcapt.a ~i in stlnga, care reprezinta amprenta sub mucoasa faringiana. a unor miei iesit.uri osoase norrnale ("pete pterigoidiene").

Pentru eelelalte rnanifest.ari anorrnale ale pielii vezi punetele 872-876.

Caracteristici anatomofiziologice

306. Dr ina: ~I'!ma mictiunc (em~siune de urin;l) are loc imediat. dupa na~terc. Urina enusa 1I1 pri rnele zile laSH n desca pe scutece 0 pata rosie-cal'iimizie; lIU este data de singe ci de saruri le din urina (mati). Est.e un {enomen fiira importanFi 9i disp are, de altminteri. in 5--8 zile.

In prim«le 3-4 zile mirtiunile sint rare. Pe rnasmii ce suge mai bine numarul de mictiuni c['(''iV' pint) la 8-1b-18 in 24 de ore. Cind numarul d~ micliuni est e ma i mic de 5 in 2[, de ore , nouuascut ul are nevoie de 0 cantitate mai mare de lichidc.

307. 'I' em per a t u r a. Nou-nascu t.ul nu-si poate regIa temperatura corpului, care cste put ernie influpniatii de variatiile me diului Ineonjurator. Daca este Iasat prea mult a vrome gol sau d aca se prelungesto prea mult hai a , temperatu-s sugarului coboai-a mult. in caz de e xces de Galdura (prea gros Imbracat, patul ascz at ]ingii un calorif'er incins, st.icle cu apa Iierbinte sau perne electric«, zile calduroase de V[ll"'l. t.ernperat ura rect ala creste peste 38°C. Prirnul gest, in astjel de sit ua tii , est e sa se dea' nou-nascut.ului sa bea lichide din abundcnt.a (solutio dp gluc:oza 5%, ccai de plante indulcit cu 0

lingurita de z a har pe n i.ru fiecare 100 ml). .

Daca temperatura crcste brusc, Sf' rnenl,ine pf'ste :37,8°C-38°C 9i Be In sotqte de mod if'ic.u-i all' sU\.l'ij g"IH!'ale (t.i-ist. sau agitat, refuzii sii miinince, t use etc.), constit.uie un sern n de bonIa ~i tr:"huie consultat me dicul. Pina vine mcdicul pc lingii administrnrca dc' lichi d , i Sf? poate pune 1/2 supozitor de Paracctamol pentru sugari. Temper.it ura norrnala la nou-nascut este in jur de 37°C.

308. It e s pi I' a t i a. Chiar dill prirnele zile mama pste Pl'l'ocupat,l uneori de unels variat.ii in modul cum este conformal t.oracele ("pieptul") 9i cum respira nou-nascutul,

a) Forma ioracelui este de obicci cilindrica, Ade sea e xist.a mici deformari: sternul proiect.at inai nt c, toracele in "carena" (fund de corabie), regiunea xif'oidiana inf und at a etc. Jlameloanele t rrb uie sa fie simetrice, palpabilo si cu diametrul mai mare de 1 ern. Due,) nu Be si mt san au di rncnsiuni sub 0.5 em inseam nil. ell. est.e nascut cu m ult. inainte de termon. Existents unei umf'Iat.ur-i a mameloanelor (la no u-nascut.ul la t.errne n] este dovad a '"crizei genit.ale" da torit.a modif'icarilur horruoriale la nastcre (vczi punct.ul 221).

b) Calitaiea respiraiiei se a preciaz a in mare masura prin "inspectie" (observind pe nou-n ascut cum respira). Respiratia cste de tip "abdominal". numarul 9i amplitudinea respirat;iilor 5e apreciazii obsel'vind cum '1i de cite ori se ridiCfl 9i 5e cob (lara pe minut abdomenul ;;i partea inferioarii a toracelui. Frec(Jcnta respiralil'lor variazii dupii activita tea fizic{l (supt, pUns), starea de yeghe sau de somn. 1n repaus ea nu trrbuie sii depiifjeasca 40-50 respiratii pe minut. Orice riLm respirator neregulat Sau cu 0 frecventa cal'e depage9te 50 pe minut ERie comiderat ca expresie H llllei insuficien\e respiratorii (a carei cauza trehuie cilutata de catre medic).

309. A II a rat u I car d j () vas cui a r. A precierea functionarii inimii 9i a circulat;ipi singe lui in vase Sf' faee> numai de catre medic.

310. A b d () III e II u I est.e usor balonn 1. 0 mica hemic ombilicalii este frecventa 9i banala. Chin!' daci'i ~St.8 mai \'oluminoasa, fixarea cu leucoplast sau cu hiinu~ ('sLe inuti]a: de obi('.('i in citcva Illni se vindeca singura.

311.0rganele genitule la biiieti. Scrotulestemaimultsau mai pu\in pjisot ("zhircit") in funeiic' de virsla gestationalil. Testiculii sint in pozi\ie yarinbilil, mobili, fif' in burse, fie mai sus in canalul inghinal. Adesea par anormal de v(1jurnino~i. Citeudalii. Sf' relllarca 0 mica aCllll1ulare de lichid

Scaunele nou-niiscutului

305. Asp e c t u 1 sea u 11 e 1 a r n 0 u - n a s cut u 1 u i ali ill e n tat I as i n. La punctul 225 s-a vorbit despre scaunele din primele zile (meconiu).

Scaunele (rnateriile fecale) nou-nascutului stnt moi, pastoase, uneori chiar subtiri, cu miros arornat (acrisor). Au culoare galben-aurie sau gal benverzuie. In contact cu aerul devin verzui.

. a) Numarul seaunelor este relativ variat, in medie de 1-3 pe zi. Unii sugari au seaune ~i mai numeroase (pina la 6-7 pe zi la fiecare supt), iar allii stnt "eonstipaW' (1 scaun la 2 zile).

In ambele situ alii nu se ia nici 0 masura, daca eref;lterea in greutate este normalil..

b) Scaunele nou-nascutului alimentat. artificial sint mai voluminoilse, de obicei mai cpnsistente \\i bine "Iegate". Culoarea variaza in functie de laptele utilizat, de Ia gaJben-deschis pina la maroniu. lI1irosul este intepator, mit, u90r putrid. La sugarul alimentat artificial, se urmaref;lte cu ateni,ie eonsistenta scaunelor: in caz de imbolnavire, consistenta modificat.a a scaunelor (apoase, grunjoase etc.) poate furniza informalii pretioase.

Numarul scaunelor este mai mie dedt Ia sugarii alimentati natural. Cei mai multi sugari au 1-2 scaune pe zi. ·In caz de alimentatie ell lapte praf adaptat (Humana, Similac), seaunele sint, in general, mai moi.

166

167

corecteze deforrnarea in mod def'initiv. Normalizarca def'ormarilor innascute alp soldulu: cste eu atit. mai ra pida, cu clt depistarea fji tratamentuI survin rnai pl'Pcoee. /\ceasta atit.udine trcbuie pastr'ata eel putin 6 luni, mai intii :;;i ziua 9i noaptr-a , apoi nurnai noaptea. Trebuie sa se faea 0 radiografie _ alit inaint« cit ~i d ups lnccp ut ul morsului -- pcnt.ru a verifica pozrtia buna a cn p ului Iernurului in scohit ura articulara, Cine! diagnostieul este f'acut mai tlrziu (6-10 Iuni), luxatia Ill'c('sita un tratarnent lung I}i complex: 6-'10 saptillnini de imuhiliznr« eornpletii, 90ldul fiind in e x tensie continua. apoi 4'-6 luni de imohiliz are in apal'at gipsat si, adcsea , 0 corcctie chirurgicala. Mai tlrziu, tratamcnt.ul devine rnult m a i dclica t., iar rez ult atele rarntn nesigure.

oj III insistat asupra acesiei anomalii; dcoarcce am inti/nit piirirui care stnt ncilumeriti ,9i greu de cons-ins cd diagnosticul si traiamentul luxaiiei congenitat« de ,'fold implied cllj'icuitiJ(i de duumostic clinic. rtuliograii: repetate si mai ales colubomreo. /01' pentr u a pune in practicii uti tratomcnt asa tie lun,£; ~i de chinui: lor pentru copil .

b) Curhura membrelor interloare coste uneori prea marcat.a, rnai ales la nivelul l'l'giunii de jos a t ihiilor; se d atoreso poz it.iei din uter 9i se coreeteaza spont a n in «it.cv a suptarmui.

e) Allomaliile de pozitie ale picioarelor sint frecven te. La nast.ere, virf u] piciorului cste ele cbicci dcviat iniiuntru [varus} 9i rareori indoit spre spate (volgus }. Ucforrnari le ,sinl nurnai dc\ pozi\ie 9i S8 rcd uc cu U9urin\,ii prin manev re blinde 9i l'cpetate. S8 pot vedca , de a se mene a , at it udini minore de picior st.rim b (varus cquin, talus valgwn) U901' de corijat. si revenirea sp ontana la normal in cite va sapt.arnlni dup a trat a mcnt.ul rccornand at de crt.oped.

Toate at it.ud inile viciouse ce nu se re d nc trebuie Incrcdintate foarte repcde grijii ortopc dului, en radiograf'ie a picioarelor iii a soldurilor, pentru masuri de corect are precoce,

(1) :lIalformatiile degete\or de la miini san de la picioare, capata din ce in ce mai rnult i;ltens din pun«t de vcdcre gcne.tic: polid actilie (rnai multe degete), sindactilie (Iipirc« degetelor), anorrialii ale dermatoglifelor (amprente palmar-e) intrii in descl'ier'ea t.ut.uror aberatiilor cromosornice. Radiograf'iile pot precizn dif'erite anomalii ale f'alangclor sau oaselor miei de la mina sau picior.

314. Il e t e c ta r ea b o l i l o r m e ta.b o l i c e. Tine aproape In exclusivitate de rcsortul medieului, care la examenele clinice incearca sa depistezp oriel' manifestare al1ornw!.'\ (diEcreta sau care apare cu timpul). Amintim despre accasta problema iii intr-o carte adrcsata parin1,ilor din 2 motive: a) din cauza numal'ului mare :;i frccvenici acestor boli, care de citiva ani capiitii un loe tot rnai mare in bolile nou-naseutului; lJ) existii ]losibilitatea (pentru unele dintre de) de a se pl'8vcni urmarile nefaste print1'-un regim dietetic corcspullzi\l(l!', instit uit cit mai curlnd posibil (chiar din primele zile de viata) si care d'cbuie urlllat ani si ani de zile.

, D{un eft Ic\:emplu fcni!'cetonuria care este 0 boalii metabolica decelabila, gl'H\ie efectu{u'ii tcstului C;uthl'ie tut Ufor nou-niiscu~ilor la virsta de 4-5 zile. Copiij se 1188C llClJ'mali, dar ulterior u1'meaza 0 eleteriorare progresivii, dominata de intll'zicre minta}[( grava. Tratamentul constii in instituirea unei aliment alii ,urHca in fenilalHl~i na.

Pciri'ntii sint datorz' scI rclate~e med/eu/ln: toate antecedcntele deosebite din fl1milie (d~ccsc nee,11)/icatc de nOIl-rUlSCU!i, IlI'orturi sponlane, ,:ude cu boh 1110$: tcnile ctc.), J)lIpil na,I'lere mama (Ia relata medfelilm once mamfestare anormala cc apare la nou-nclscul, de la cell' ncrl'oa.sc (ccle mlli gr(l(Ie $~ mm freC(';nle), pin!lla cell' , (in 7/la£ ll,~or de coreelat, cu colaborarea unor parW!l

in sacul scrotal (hidrocel), care se va resor hi in citeva sapt.amlni sau chiar si mai tirziu. De foarte multe ori testiculii slnt asimetrici, ceca CE' duce la interpretari abuzive. Miirimea penisului este dif'er-it a ; se va ,con~rola pozi\,ia orifi~ ciului prin care este eliminat.a urina , st.area preputului (p!elE'a care aCO~el'H glandul). Fimoza (ingustimea prepuiului ] este consl.derata, ca fLzlOlogl,ca fa nastere; chiar dacii nn se poate face decalotarea (retragerea pielii peritru. a dczveti glandul ), dar [etul urinar este coniinuii ~I: fdrd efon; tui sini m~tl(le de ingrijorare. Numai cind preputul devine rosu, irit.at., est.e anunt.a t mcd icul.

312. 0 r g a n e 1 e g e 11 ita I e I a f e tit e. Labiile mari sint mai p uti n dezvoltate la Ietitcle nriscute inai nt.e de termon. Me dicul apreciazii marrrnea clitorisului, gradul de fuziune al Iabiilor mari, orificiul vagi~al ~i urvtral, dist.anta dintre anus si vulva. In general, medicul cxarnmeaza cu m':lre atcnt ie organele genitale externe deoareco, pc linga sindroarnele maliorrna t lye gemt 0- urinare locale, simple, unele a nomalii crornosomice 9i/sau endocrine se marnfesta prin modificiiri gcnito-urinare.

Ezamenul membrelor

313. Anornalia cea mai de temut este 0 luxatie congenitala de sold,

care poate fi unilaterala (de 0 singura parte) sau bil~teraJ,a. ,

Soldul este "luxabil" d ator-ita lntirzierii dezvolt.arii ca p ului fcrmn-a l, laxitatii articulare ~i oblicit atii boltsi cotiloid ului. Anomalia este mai f1'8c:'el;tii Ia fetite. Este important sa fie descoperitii cit mai precoce. Cu t oat.e c a sint citeva sernne clinice pretioase (rnanevra Ortolani), a oeast.ii deform are poate "sciipa" chiar unor medici experimentati. Sernnele clinics pot lips~ la na~te1'~,

aparlnd oricind in primele 6 luni de viata.

Uneori, numai urrnarirea in timp 9i radiografia soldului precizcaza diagnosticul.. Da.cii mama observii diferente in mod ul cum iS1 misca membrele inferioare'in articulatia soldului, asirnetrii de poz.itie iii de Ilexie ale coapse lor, dif'icultati cind incearca sii roteze sau sa rndcparteze 'membrul inferior, va consulta pe rnedicul pediatru iii pe un ortoped ~e copii. La 4 luni serr'mele clinice 8int mal bllle conlmate, dar diagnosticul este deja tardiv. 0 aqiune de prevenire iii de corectare a defectelor u\ioare ("displazii fruste") se obtine prin culcarea pe burta a sugarului simatos, precum 9i prin infasare cu un scutec lat intre picioal'8, asHel in~it coapsele sa fie in abductie (depiirtate).

Descoperirea unui ~old luxabil impune un tratament imediat. Acesta constii in indepiirFig. 9.3-Sistem special de Infii-

lIat In displazia de 90ld frustiL tarea (abduC\,ie fort.atii) a eoapselor la 90°, tot

timpul (,,24 de ore din 24 de ore"), timp de mai multe luni, daea este posibil prin mijloaee U90are iii bine suportate:

- 0 perna specialii fixata de un chilot prevazut . eu bl'etele (fig: 93);

- 0 atela cu inele care cuprinde strins coapsele 1)1 Ie l'eunc9te pl'lntr-o

tija de lungime variabila;

- in cazurile mai grave sau in care parintii nu respec:tii tehnici]e mai sus amintite, se aplica aparate gipsate ce se schimbii periodic in' pozitii carc 8i)

168

169

Craniul 'Ii fata

315. C ran i u I. Oasele craniului nou-riascutului nu sint complet sudate, ci sint dcspartite prin nist« ~an~ul'i, care se simt Ia palpare, in special la prematuri \Ii la hidrocef'ali. Aceste \,anturi poa!·ta nurncle de suturi. La locul de lnt.llnire al o.isclor cru niului nou-nascut ului, ramlne cite 0 mica zona fara subst.ant.a osoasa la nivelul carcia creiel'ul este acopcrit de lnve lisurile sale si apoi direct de picle. Aceste spati i sint numit.e [ontanele. Prin palparca crariiului , se pot simti 2 Iont.ancle (fig. 94):

a) La locul de intllnire al osului frontal cu cele doua parietal: [ontaneia mare saii anierioorii; numit.a popular .rnoalc!« capului", Fontanels anterioara are forma rombica in general, cu diarnetre de cite 2 em (in ccle dcua sensuri).

Deformarea craniului eate mai accentua ta la nou-nascut.ii cu mare. De obicei, craniul este mai mult sau rnai putin alungit; forma ~i alungirea hrtr-o zona anumit.a slnt in Iunctie de "p!'ezentni,ia" crani ului la na~tere. Aceste deforrnari dis par intr-o perioad a destul de scurta, nu neceait.a tratament.

In cursul nasterii, considerat.a ca normala, pot surve n i numeroase rnici incidente mecanice la nivelul craniului ; acest.ea au ca ef'ect. diferite deforrnari sau leziuni traumatice, care in majorit.atea lor sint hanale.

_ a) Modelarea craniului. Nou-nascutul extras prin cezariana, Ina intca oricarui inceput de travaliu, se naste eu un cap rotund, foarte simetric. Cei care se nasc in prezentatie ceialica ("cu capul inainte") au totdeauna Ia nastere un oarecare grad de modelaj al craniului ("craniu configurat"). Oasele craniului sint destul de rnaleabile, iar sut.urile 9i Iontanelele suficient de suple pentru a permite Incalecsri importante, simet.rice sau nu, Incalecarea eea mai banala este cea a unui parietal pe celalalt Ia nivelul sut.urii sagit.ale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Aceste tncalecari sint freevente, durcaza adesea de la citeva ore la citeva zile, dupa care f'ont.anelele i9i reiau rapid forma ~i supralata reala. Cind def'orrnarile sint Ioarte accentuate 9i se asociaz a cu 0 istorie obst.etricala dificila, necesit.a 0 observatie neurologies din partea medieului,

b) Detormatia cea mai obisnuita a craniului in prezcntat.ie cef'alica este o alungire a boltei craniului ("dolicocefalie") Ioarte accent.uat.a, cu un craniu "in ciipa~ina de zahar". Din contra, in curs ul prezent.a tiei pelvicne , crestet ul capului ("vertexul") este t.urt.it, iar protuberanja occi pit ala (ief?itura osoasa a oaselor occipitale) este proerninent.a. Se pare ea aceasts deformare se datoreste mai mult pozitiei in uter ~i nu modelajului nasterii. Cind capul nou-nascutulni a fost flectat multa vreme pe un um ar, se cunstat.a pozitia asimetrica a rnaxilarului (sau chiar a nasului). In mod obisnuit., aceast.a deform are este fara importants ~i dispare in citeva sapt.amtni sau luni.

Rareori, 0 presiune puternica ~i prelungiti; a capului pe umar ant.rancaza o paralizie Iaciala,

6) Bosa serosanguina este 0 umflatura a pielii capului. Est.e produsa prin edem (infiltratie cu un lichid seros a pielii capului 9i a tesutului de sub piele ). congestie vasculara (aflux de singe) iji uneori insotita de echimoze(pat.a ne agravinata la lnceput, apoi galbena) 9i de pet.e sii (mici pete hemoragice). Bosa serosanguina i9i are sediul Ia nivelul ,.prezentatiei", adica in regiunea care a suferit cea mai mare presiune in cursul nasterii. Daca umf'latura este moderat.s 9i faeuta din edem simplu, dispare in 24-48 ore. Daca este ca 0 contuzie (hemoragica) se resoarbemaiincet,incitevazile.Cindestefoarte mare, se poate tnsoti cu hemoragie sub piele import.ant.a intinzinclu-se spre git (in caz de bose. occipitala).

d) Cefalhematomul. Datorita compl'esiunii exercitate in cursu I tl'ecerii prin canalul pelvigenital sau 19i al manevrelor obstetricale, se poate produce 0 ruptura a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniuJui, ducind la constituirea unui cefalhematom. Umflatura este situata, de regula, la nivelul oaselor parietale, mai rar la occipital. Diagnosticul se face cu oarecare intirziere, deoarece, pe de-o parte, revarsatul sanguin subperiostal cre~te in cursul primelor 24 de ore, iar pe de alta parte, percePiia acestei coJec\ii lichidiene poate fi jenata in primeJe ore. de bosa serosanguina, car'e 0 inso\e9te frecvent .. Zona fluetuenta este foarte bine limitata, cu 0 margine bine conturata la peI'lfena sa, care reprezinta zona de dezlipire a periostului. AsHel, pri~ definitie,. cefalhematomul nn poate inealeca 0 sutura craniana, contrar bosel serosangullle. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne obligll (medic ~i parinti) sa supra-

Fig, !I-I - Craniul nOI1·n<'isculu!Ul:

1. Iun t an r-la antprioaraj 2. rontancra latcraLl; 3. roru anera postcr+cara.

Pornind de la Iontanela anterioara ina poi so poate urrnari sut.ura aagitala, iar lnainte sut ura metopica; arnbele nu sint inchisc Ja nastere. Din cele 2 unghiuri later-ale ale fontanelei a ntet-ioare se simte sutura coronarri. Daca Iorit.ancla nnlerioara cste rninuscula (cit pulpa unui de get) sa u foarte large. (1,-5 em) in arnbcle sensuri, en 5e socot este tot normala.

Font.ancla mare se iuchide mai tirziu. de obicei intre G si 18 luni, Fontanela mare capata dimensiuni i1i mai ma'ri in hi drocef'a lie ~i in unele tulburari de osificare. Daca Iont.ano la mare este sub tensiune (cind copilul este in repaus) iii hornbeaz a, 88 banuie 0 crestere a presiunii intracraniene (hidrocef'a lie, meningita «tc.).

Cind fontanela a nterioara est e deprimat a la nou-ruiscut ~i se asociaza cu diminuarea turgorului, const.it.uie un sernn de sarcina dep[l~ita (supramat urarv) sau de distrofie int rauteri na. La sugar, deprirnarea fontanelei asociata eu diminul'll'ea lurgorului 5e intilne~te in situa\ii eu pjprdel'i mari de lichide: diarce, viirsaturi. ~oc caloric.

Cine! nou-M,scutul\ipa, rontanela bombeaza Jlu\in (fenomen normal I). lJ) La locul de intllnire al oaselol' pal'ietaJe eu osul occipital se poate simti fonlaneia posterioaNl, (ontane/a micd sau triunghiulara. 52 inchide fonrle repede. Este J11k,i mica. Adesea ac('sle onse au marginile a\,il de apropiate, ca intre ele nu lasa nici un spn~iu.

3lu. 0 as e 1 e. Dupa ce rncdiclll noteaza dimensiunile si starca de tensiune a fontanElelor, apreciazil consistenia 9i elasticitatea ol{selor craniului. In mod normal, oasele cr-aniului 1'1'ezinta spre mSl'gini (uneol'i ~i in zona boltit!";), 0 consisten\a m8i elastic,'!. Consistenl.H prea rnoale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intllne~te exceplional de rar.

170

171

''il',," -'----

vegbern dimensiunea ~i oonsistent a turncfactiei mai ales in primele saptiirnini de viat a. Umf'l at.ura este fluct.uent.a, dar en 0 consistent a mai put.in Ierrna decit bosa serosanguina. Uneori se gasesc, concomit.ent., 2 ~i chiar 3 eefalhernatoame. Hm.'eori, cefnlhcrnatomul este Insotit de f'isuri osoase. Evolutia este prelungita de mal multo saptamini (6- j 2) pin a la resorbt.i a complct.a a colectiei de singe. In general, I!U necesit.a t.ratamcnt, ci se a~teapta sa se rosoarha spontan. Trat.arncntul c~llIurgic:al preconizat de unii nu cste lipsit de riscuri (inf'ectie etc.).

Amint.irn aiei, citeva modificari patologic:e de forma a capului en semnificatie serioasa :

, e) lUieroeefalia (craniu mic). Perimetrul cranian est.e mai mic decit in mod normal.

f) Hidroeefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeaza prin marirea vizihila a regiunii Irontoparietale, circumf'erinta craniului mult crescut.a, fontanele mari, suturi larg deschise ~i accentu are a dcsenului venos epieranian. Se lnt.ilne st.e in malformalii ale creierului , dupa inf'ecti i intrauterine sau fara o cauz a decelahila,

317. :Fata n o u v n a s e u t u l u i e s t e I n e x p r e s l v a, Unele mi~cari sau cont.ractii ale muschilor fetei (grimase) sau ale gurii nu sint "zimbete", cum le categorisese uncle marne, ci react.ii nesistematizate, refle.xe produ.se de stimuli interni (foarne, mifjcari ir;testinale e tc.), de impresii tactile, atmgerea cu un deget mal rece, 0 senzatie de neconfort in modul cum oste ingrijit (infal)at strins, manipulat brusc) sau un zgomot violent din afara.

rinta veche , simptomele variazu putin in cursul pr irnelor 10 zile. Din contra in caz de suf'erinta acuta (legat,~ (~e nast.e re]. se observa adese a 0 agravare ~; apOl o. recu perare ; alura evolut.iva 91 durata t.ot.ala a anomaliilor neonat.ale au declO valoare de diagnostic ~I prognostic. Tulhu riu-i le legate de adrninistrare~ unor JTledic~1I11e"ntemamei in t.im pul nusterii dispar de ohicei repede. Vcrdictul dciinitio 1./ da medicul pediatru, in consult cu. ncuropsihiatrul in jurul

oirstei de 1()--12 luni l ' .

Studiul d?zvoltarii nel:voase la nou-nascut nu poate fi desprins de ceilalti

pa ramet.n de Iix are a st.arii de saniltate. Se iau in scama : .

320. nat e Jl r i y i II d t r e e u t II leo Jl i l u l u i. a) A nomalii de gestaiie; b) Anomalii all' traoaliului; c) Starea nou-ruiscutului la nastere: d) Ter,,!enul '? co;rc trcbuia sq, se nascii (e x p ri m at in sap t.i mlni inoepind di~ prima Zl a ult.irnei mcnst.ruatii ) ; e) VErs/a copilutui in momcruul cirul esie examinat sau cind mama obscrvii ceva. .

321. jet e r u 1. Majoritat.ca nou-niiscuti lor Ia t.errnen prezintg ieter intre a 3-a ~i a to-a zi de viai·ii (icter fiziologie). Un icter aparut precoco intens si prelungit, poate lasa urrnnri neurologice grave (ieter nuclear) (vezi' si puno-

tul 220). '

322. C i It n~) z.a (invinetir?a) poate trad a 0 suferint.a cardiaca (boli congenitale ale inirnii), respu-at.orie (infec].ie , malf'ormatii), cereln-ala sau metabolica (scaderea calciului sau glucozei). In mod normal nu trebuie sa apara cian_oz.a la ur: nou-.n~se,:t li~ te~m~n. La uni.i nou-nascuti apare dupa efort (supt., tlp~t) 0 discre ta Invinetire ll: .lu.rul gul'll. Cind est.e accentuata, Iooaliaat.a Ia fata, buze, !a nivelul e.xt~erlllta\Jlor, sau generalizata 9i perrnancnt.a, cianoza este det.erminat.a de obicei de 0 boala gl'ava. Cianozu care apare in crize si in

repaus poate fi expresia unei suferinte nervoase. '

,Suptul si ingtiititu! trebuie sa fie prczcnte imediat dupa nast.ere 9i sa se desfa~oare normal. La un nou-riascut la tennen ref'le xele de supt si de inghitit pot prezent.a unele tulburari. Daca sint t.recat.oare , aceste tulburari' nu au nici 0 lmportanta. Ele trebuie semnalate medicului, singurul in masura sa le interpreteze corect 9i sa ia, event.ua 1, anumite masuri.

322 his. SOUl II U I. In prirnele zile, nou-riascutul pare ca doarme tot timp~l: EJ. nu are !nca rit~nul somn-veghe ~ine. precizat. Na9terea. dificila poate a~ea 0 mf!uent? nefas~a aSl~pra somnului. Catre a 7-a-a 10-a zr, sornnul nounascut.ului devine mar putin adinc 9i apar perioade de veghe. Perioadele de 8?mn d_ureaza 2-21/2-3 ore, mult mai rar 31/2-4 ore (de obicei intre primnl 91 al dOllea supt in eursul zilei 9i in a doua parte a noptii). Mama va nota perioad.eJe de VE'ghe, pentru a prevedea, in functie de acest ritm, la ce ora trehuie sa fre jJrrgatita pentru alaptare.

Perioadele de somn din timpul zilei devin mai bine delimitate, cu to ate ea somnul este J_TJai u~or. ~Ie sint intrerupte de faze de veghe mai lungi, care se ~luJ]gese puill1 cite putll1. Respectlnd aceste faze, dind totdeauna mesele in fazele de veghe, mama contribuie la organizarea somnului sugarului. Este de 0 lmport~n!ii ('sen/ja/cl. respcclarca ritmului propria al ficcdrui sugar. Orarul mesclor, ,baw, celclaile ingnjiri nu sc mai fixcazd in mod arbitral' de ciitre mamii sau medl.c, CI. dupii. nc()oz:/c ce cOnllin structurii bioloaice si tempcramcntulu.i suuaru.lui.

Tnlburiirde de somn .. In proporjie de 9bo/: no~-nascu\ii la termen (socotiti normah) nu au tulburan de somn; circa 5% dintre ei prezinta totusi 0 stare de somnolenta mai accenluata, dar n11 profundl1. In timped cit prezi~ta icter fizlOloglc toti nou-nascul,ii devin mai somnolenti. Cei care dorm mult, ore intr~gi,.~arind pecte \lna din mese ml trehuie sa f~ca mari griji mamei. Dirnpotnva dJ1JcuJtatea de a adormi ~i somnul foarJ[, agitat din primele zile pot constltUl mot rvp de ingrijorar8.

Sistemul nerves, Diferiie manijesuiri ale nou-ruiscutului

318. Cop i 1 u 1 est e IJ i ned e z v 0 1 tat min tal? Aceasta intrebare vine in mintea oricaror parinti din momentul nasterii 9i persista luni si ani de-a rindul. Starea de sanatate 9i de perfectiune a infati9arii fizice aduce linistca parintilor ; 0 minte deosebit.a la un copil umple de mindrie int1'ea(1a familie 9i const.ii.uie prcmiz a cii urrnasul lor va cuceri un loc rivnit in societate.

3Ui. E val u are a 11 0 U - nits cut i lor se face din doua punct.e de vedere:

. a) Vlr~ta gestatiOl~~la va fi c:al?ulata in saptamini inccplnd din prima

Zl a ult.imei rnenstruatii, care uneori este greu sa fie st.abilita cu eertitudine. Dup a vlrst.a gestatiei, pe diatrul va orienta depistarea 9i tratamentul dif'ioult.atilor proprii la fiecare grup de nou-nascuti: inainte de termen (prematur), dupa termen (postmatur), hipotrofic (prea mic), hipertrofie (prea mare).

h) Dellistarea anomaliilor cerehrale va fi facuta cn atentie la toti nonnascu1;ji, indiferent de greutate, cn un scor Apgar normal s~u scazu't (vezi punetul 211). Este evident iji demonstrat ca starile de sufe1'inta cerebral a grava continua de cele mai multe ori 0 suferinta fetal a aeuta. Trebuie stiut de asemenea, ca unii nou-nascuti care au suferit, la na9tere in eursul dilatatiel 9i expulziei (se nasc vine1;.i,. nu 1;ipa imediat dnpa nafjtere etc.) 1)ot sa nu prezlllte mCl un fel de sufermta nervoasa la examenele efeetuate in perioada de nou-nascut. La ace9ti copii, de obicei, 9i in continuare evolutia va fi favorab!la; e~ VOl' fi urmilriti totuiji, eu 0 yigilenta crescuta in decursul primelor IUIll de vwj a de catre medic, sora de ocrotire si parinti.

Pl'imul examen clinic se face imediat dup!J. na9tere 9i C0111porta indeosebi o apreclere neurologica. Este de snbliniat cd medicamentele primite de mamii in timpul nO!jlerii pot mo(hfl:ca mult rii.spu.nsl1rile la stimuli ale llou-niiscntnlui in primele ore. Examenul ya fi repetat in zilele urmatoare, mai ales atunei cind 8-au. constatat unele tulb:Ir~ri. _Examenele suecesive VOl' I)ermite sti se distinga claca semnele de sufel'1I11.a smt fJxe sau, dm contra, se scllllnba. In caz de sufe-

172

173

Obiceiul de a lua in brtue saii de a olimcnta un sl':gar care plinge rui trebuie cnltivat. Un sugar "are voir" sa plingi: circa 2 ore pe ZL.

Tipatul de suferinta cerebrala este ritmat, durabil, asoeiat eu ahsenta vioieiunii, strident sau slab (de abia au zit) ~i nu poate fi pot.olit prin deelan- ' sarea reflexului de supt sau prin luarea in brave a nou-naseut.ului san sugarului. 324. G e a mat u 1 nu se tntilneste 1a nou-nascutul sanatos. Cind apare, chiar de seurta durats ~i intermitent, dovedeste 0 suf'erint.a de origine nervoasa centrals sau perif'erica.

325. ] r i t 8 b iIi tat e age n era I i1 a nou-nascutului se manifesta prin tremuraturi izolate (ce tnsoteso 0 miscare spont.ana, dar pot surveni ~i in repaus}; daca tremuraturile Be transform a ulterior In valuri de contracturi musculare din ce in oe mai ritmate, succesive , in timr ce vioiciunea se stinge, ne putem astepta la 0 crizii de conoulsii. Din contra un nou-nascut Ia terrnen, eu 0 nastere mai dif'icila sau un hipotrofic (nou-nascut cu greutate mai mica) poate prezenta trepidatii ale rnembrelor inferioare, dar I~i pastreaza vioiciunea ~i 0 buna reaetivitate, fara alte tulhurari neurologice. Se supravegheaza ctteva sile, fenomenul fiind foarte probabil datorit unei tulhurari metabolice Lrecatoare (hipocalcernie sau hipcglicemie).

Sindromul iritativ al nou-nascutului are 0 semnificatie patologica minora, rara. urrnari, daca Indeplineste doua conditii : este izolat ~i nu progreseaza in intensitate, in durata, in modul cum se manifesta.

326. T r e 8 a r i r i lei Z 0 I ate, provocate sau spontane, nu au nici 0' semnificaiie patologicii.

327. T rem u r Ii t 11 r,i 1 e b Ii r b i e i se tnttlnesc relativ frecvent la nou-nascuti ~i Ia sugari in primsle 2-3Iuni, ceea ce alarrneaza pe multe marne. Ca manifestari izolate, chiar daca se repeta, rcprezinta un fen omen normal.

328. Cas cat u I. Intre reactiile suspecte, cascatul trebuie urrnarit aparte. EI poate fi numai de origine digestiva, dar, prin frecventa sa anorrnala, poate fi un semn evocator de suferinta cerebrala. In afara de orice imbolnavire, la marii prematuri, cascatul este prelungit ~i frecvent; el dispare odata cu desavirsirea maturatiei, spre virsta de 36-37 saptarnini Ietale. La acest grup de copii, cascat.ul poate fi declansat Ia cea mai mica excitatie in jurul gurii.

La nou-nasoutii la termen, normali, casoatul se tntilneste rar, eel mult

de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute, cit este tinut gol. .

329. S t ran u t u I. Cind un nou-nascut sau un sugar in prirnele doua Iuni este desfasat 9i vine in contact cu aerui proaspat, stranuta sau/9i urineaza. Stranutu] nu are nici ° semnifieatie patoiogica in astfel de situatii 9i deci mamele nu trebuie sa se a1armeze considerind ea sugarui "a racit".

330. S ugh i f u 1. Multi copii sughit in primele saptamini de viata.

Aceasta nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare. Pentru combaterea sughitului,sugarul va fi luat in brate 9i tinut cu abdomenuilui lipit de corpul mamei. Cornpresiunea 9i eaIdura locala fac sa se schimbe pozitia bulei de aer care decJangeaza exeitatia nervuIui frenic, raspunziitor de reflexuI de sughit. Eventual, copilul va fi frecat sau batut U90r pe spate. In eazuri mai rebele, se poate administra putin eeai caJdut, de exemplu ceai de ana80n, lnduicit cu 0 Jingurita de zahar 9i eu citeva picaturi de sue de lamlie. Daca s-a udat, copilul va fi schimbat in scutece mcate ~i va fi culcat pe burta.

Ritmul somn-veghe line ~i de starea ps!hic~ a, mame~. Daca mama, este ec:lma si odihnita nou-niiscut.ul are sansa de a f'i linistit: daca mama est.e in t.ensrune ~i anxioasa nou-nascutul va f{ nervos si agit.at.. Nastere a grea sau u~oara poaLe ~vea, de a~emenea, 0 inf'luenta pasilgel'ii asupra st arii nou-nascutului.

Consurnul de eafea si/sau de ceai "rusesc" de catre mama care alapteaza deterrnina tulburari de sornn Ia nou-riascut.

Tulhurarile de sornn , singure, neasociate cu alte manifest.ari nervoase, nu prezint.a 0 semnif'icatie patologica.

323. I> lin suI. Est.e un semn important prin care sugarul i~i manifest~ Ioamea, set.ea, lipsa de con fort (frig, cald, prea strins lnfa9a~, c:ute sau ncduri de la scut.ece ernisiune de scaun sau urina, zgornot in camera, aer vrciat, stare de agit.atie s~u de narvozi tate i.n filmili~;, pozit.ia incom?da in pat e.tc.)". 0 suf~rint.a sau 0 tmbolnavire ("COhCI abdommale", durere elm cauz a oparelii, resp1- raiia nazala dificilil d at.orit.a unui guturai etc.).

Plinsul este mijlocul prin care sugarul sernnaleaza mamei 0 n,ecesitate s,au o suf'erint.a. Mama este dat.oare sa observe, sil urrn areasca orarul ~] durata plinsului, sa~1 asoc:ieze cu aJte manif'csttiri, sa gilseasca solutii pentru a-llini!jti:

Ori de cite ori sugarul plinge, trcbuie ci'iulat de In ineeput daca e~te ud , da.ea-J este frig sau d aca il chinuie 0 euta de 1a scu tece. Dupa ce s-a indepm:tat m.ot1;·\l1 suferintei va fi linistit incii putin ~i vn fi clllcat din nou in patul lui. Unii phn~ pentru 'ei vor mai'mu]ta atentie 9i VOl' sa fie t.inuti m~i mult in brai:c. Cei care tac: dupa Iuarea in brate nu sint Iliiminz.i. Daca va f'i purtat in cont.inuare in hrate, el va deveni ra.sfatHt ~i va invat.a. curincl, sa Ioloseasca plinsul pentru a obti~e sa fie tinut in brate si legiinaL en: care pang si dupa luarea in braie §'Z: dupa incercarca de a-i al/me'nta au alte motive mai serioase de a plinge.

Credinta ca plinsul fortificil. plaminii este f'alsa. Ea ifii ar~ probEl:bil o.riginea in faptul ea primele respirat ii profunde, care insotesc tipatul imediat dupa nastere , due la distensia plarntnului eu aero Dups ac:eea tnsa, plinsul T\U mai contribuie 1a dezvoltarea plaminilof.

323 his. Tip at u l. Nou-n11scutul sanatos are un tipat viguros, de tonalitate mijIocie; bine Stl pOItHt, pentru ci'i nu antreneaza niei tulburare.a ritmului respirator 9i nici fenomene vasomotorii (cianoza, paloal'e etc.). illedlcul urmil· reljte vigoarea 9i calitatea\ipiltului, care furlllzeaza da~.e despre: pu.terea generala a nou-nascutuJui, corzile voeale 9~ ei'l1,le resJlH'atorn ,sllp;moar:. Cind este provoeat (de 0 intepiiturii, cind este lI1~r:J]t ,de ,0 p;,rsoana n,emclenllnatec:a cind este infometat), nou-nascutul \.lpa 9]-91 m]9ca 111lll1lIe 9] p]CIOareJe ; asHel ~1edicul if!i pOHle da seama de integritatea mi9cariIo:'. Ti~:itul determina ° eontractie a muschilol' fetei. evidentiind eventuale aSllnetl'll, pnrahzll, defecte innaseute. Cind ~jpii tare' 9i prelungit, c~Joarea nou-!1iiscutu]ui v~reaza de Ia roz-desehis spre r09u (cuIoal'ea sfeelei 1'(911). De ObICe] se calmeaza pl'lll satisfacerea <mor nevoi (supt, Inat in bra~e) sau inlaturarea unoI' di~confol'tul'i (prea strins sau prea gros infiifjat; pozi~ie incomocla; este n?s,cbirnbat etc.). Unii nou-nasc:uli normali au UIl ~ip{!t ascutit (nu stl'ldent, ~lC1 gray) la care este greu sa giiS8fjti cauza; dupa "partida" de 'plins respectr""), nou-nascutul adoarme sau al'e 0 vioiciune normala, llU prezmta febra, dwree sau alte tulburari,

DeZlJoltarea neuro-motorie

331. Per i met r u I (} ran ian este de 34-35 c:m, iar greutatea c:reierului este de 335 g.

332. Par i n f i i sin t d a tor i sa)' n vet e sa· ~ i c uno a s e 11 s u gar u I! La venirea sa pe lume, nou-nascutul este 0 fiinl,a eu totu~ dep?ndenta. FacultatiIe c:orpului :;i mintii sale se dezvolta lent fji dupa ° ordme bme

174

175

st.ab ilit.a. Ace ast.a dezvoltars este determinate de patrimoniul mostenit de copil si de inf'luentele care se e xercit.a asupra lui din flfara. Trasaturile mostenite sint cele mai importante. EJe determine dezvoltarea sugarului chiar de la Inceput. Anterior am descris cum arata I)i cum evolueaza corpul, pielea I)i unele organe ale nou-nascutului. In continuare, in paginile care urme aza vorn arat.a cum se urrnaresc functiile sisternului nervos.

SufletuJ nou-nascutului dste greu de intelcs. Cind este yorba de dezvolt.area neuromotorie a nou-nascutului, unii sustin ca est.e Yorba de 0 fiinta care nu are decit reflexe. Nu este posibil sii se afirme dacii un nou-ruiscut este saii i)a deoeni intehgent. Toate miscari!« sint automate I)i par necoordonate; eel putin in prirnele ziJe de viata stnt mil)diri refJexe, adica rniscari cafe au ca seep conservarea vietii (de exemplu, miscsrile de supt). Ele sint fapt.e in care const.ierita nu ia parte cleloc. Imediat dup a nastere, nou-nascutul nu manif'esta vreun interes pentru ceva. In primele zile, principala sa ocupatie este sa dcarma I)i sa suga. Dup a citeva zile, el int.oarce deja capul spre lumina, pe care la incepu t o evita (vezi punctul 344). Urmarind nou-niiscut.ul, mama va nota In cursul primelor saptamini, multe mici semne care dovedesc ca are loc 0 "t.rezire.": il)i rni scii usor din cind in ctnd hratele 9i gambele, se intinde putin, increteste frunt.ea, emite rnici grohaituri sau homhaneli, deschide gura, schiteaza suptul. Incetul ell incet.ul, el devinemaiindeminat.icin a apuca sinul sau tetina. Sa nu se uite ea tonusul muschilor gitului este inca slab; ca pul trebuie sustinut hine , iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei.

333. P 0 z if i a cor p u 1 u i ~ i a ill e ill b r e l 0 r. a) Culcat pe spate ("deeubit dorsal"), nou-nascutul la t.ermen are 0 pozitie tipica, cu cele patru membre indoite ("fleetate") 9i simetrice. .

Capul este de obicei inters intr-o parte. Corpul urmeaza intoareerii capului ("in bloc"). Bratcle eint asezate lingii corp, in stare de flexie (putin indoite din articulatia cot.ului). Degetele miinilor sint partial strinse, In pozitie de pronatie (cu palma in jos, usor deschisii), degetul eel mare este adus 8pre palma.

crescute fiziologiee, Ia un stimul oarecare , asa cum se Intrmpla prin react-itt

Moro (fig. 98). .

b) Culcat pe burt1i ("ciecubit ventrai"}. Si in aceasts situatie domina pozitia in flexie. Genunchii sint situati sub trunchi sau linga acesta. Din a 2-a -

Fig. 96 - Pozit.ia ln decubit ventral: domina f lexia membrelor; nou-n~scutul poate schita miscari de ttrtre.

a 3-a saptami.na, nou-nascut.ul reuseste sa-9i aseze capul pe 0 parte 9i 11 poate ridica pentru seurt timp pentru a-I culca pe partea cealalta, Din cind ln cind incearca sa faea miscari de ttrlre ; aceste miscar] se produo sau

Fig, 95 - Poz itia nou-uascutului. Se rernarca poz il.ia In flexie (gheml!iUi) a mernbrelor superioare ~i inf'crioare.

111 embrele inferioare sint fleetat.e iii in pozitie externa din articulatia 901- dului. Membrele inferioare sint indoite: coapsele pe abdomen, gambele pe coapse (prin Cexia genunchilor), picioarele in flexie dorsala ("tripla f1exie"). Atitudinea de flexie a membrelor, asemanatoare partial cu pozitia din uter, se dat.orcste tonusului crescut al muschilor flexori ai membrelor (fig. 95).

Unele marne sint impresionate de rezistent a pe care 0 inttrnpina cind incearca sa int in da (sa deflecteze) antebratul sau gamba; oricare din aeeste segmente, cohorit i}i int.ins de mama revin prompt la prima pozit ie (fleet.at.a). Frecvent se observe 0 reactie in "masa", nediferentiat.a, ca 0 "t.resarire" brusca 9i general a, ce duee la intinderea trunchiului i}i membrelor; este 0 modifieare a modelului in f1exie prin cedarea ternporara a tonicitatii

Fig. 97 - Daca nou-nascutul est.e trus de Pi' spate sau lateral

a

In sus, din decubit dorsal, capul cade cefei sint hipotoni).

sint mai active cind atingem t alpile picioarelor nou-nascut.ului. Genunchii sint indoiti pe coapse, iar picioarele pe gambe ("in flexie dorsala") (fig. 96).

c) Tractiunea din pozitia oulcat pe spate. Apucind nou-n ascutul de mii ni EJi tragindu-i usor in sus ~i inainte, bratele se mcntin in f1ex!e (indoite), iar capul at.irna pe spate (fig. 97). Dupa ce ajunge in pozit.ia vert.icala sez ind capul cade in rata 9i se balahanef!te int.r-o part.e 9i in ceala lt.a.

176

12 - Mama ~i coonut

177

sau "Moro este prezent". Ea insal)i observji ea daca izbeste C?9ul (patu1), nounascutul tresare; cind se trage brusc SCl~tCClll \le sub nou-nascut, cind acesta este desfiiljat, el intinde hrusc bratele 91 uneori desf'ace degctelo ; aeesten nu

sint declt schite de reflexe normals. .

S-au deseris zeci de reflexe. Se VOl' expune numai citeva.

336. Rea c t i a 1\101' 0 (dupa n~lmel~ pediat~ul\li german care 1-~ descris in anul 1917) se produce nurnai daca nou-naseutul este treaz_; Daca mcdicul izbeste violent masa pe cafe este culc,at nou-nas~1_ltul,.daca trage

b ' t.ecele pe care e culcat sau rctrage mma eu care 11 sustmea capul,

ruse (le seu . " , ", 1" d "

se declanfleaza reflexul Moro (fig. 98). Nou-nase.utu 191 "intm e tot ~o~pul,

departeaza bravele de torace, Ie mtinde , d~s?hlde degetele, uneon \lpa. In tirnnul I l l-Ie a se produce revenirea in pozrtie de repaus cu bratele Ilect.ate

Impu a " .' , " . d'

lji cu pumnii strinsi. Medieul este sl~trul'U.I in masuf'a, sa ~precI~ze . "aca 1'0-

Ilexul Moro este prezent, complet, slIl;etrIC. De altmmten nu se trag concluzii decit dupa ce se cerceteaza mal multe reflexe.

337. Ref 1 e x u 1 d e a g 11 t a I' e, d ,e a puc a I' e ~ d e g ~ tel 0 r.

Daca medicul (sau mama) trece clegetul prm palma r:_ou-nascutuIUl, ?e~e~ele acestuia se tnchid brusc ~i cu aUta for~a, iI.leit nou-nascutul po.ate f'i .. ridicat . d supra planului patului sau mcset pe care este exammat (hg. 99).

uneorl ea .. I' 't J . .

Daca se trees degetul pe sub talpa picioru Ul nou-nascut.u ur, se smrte

cum degetele picio arelor se flecteaza.

338. Ref 1 e x u I P 11 net e lor c a I' d ~ n a lese. nUl:l~~te .astfe~,

d modul sau de cercetare const.a in mal rnulte stimulari (at.ingeri)

eoarece . , f telor' cardi

succesive , aplicate in jurul gurii, in locuri sl~uate ,conI 0dfl.-n pU.I!lc .B 011' car 1-

nale; la colturile buzelor (drept ~i sting), ar;Ol la parll,e:! ,m r;1tIJ oc (e::uptra1 ~i dsdesubtul buzelor. Raspunsul este en at.it. mal r~pJ( cu cit nou-nasel: u, este la interval mai mare fata de ultima alaptare. Limha ~l buzele se misca spre punctul atjn~, antrenind uneori ~i c~p:II ~n 'aceasta miscare. Esenta raspunsului rezlda :n faptul ca aeeste :ni~~ari ale corpului Be Iac .m acelasi sens ca SI st.imulul, declan91nd astf'el ml~cari de flexie , ~xtensie 9i ~'otavie ale gitului. Cind reflexul punctelor cardinals este perfect, nou-naseutul suge ~i inghite coreet.

339. 1\1 e I' s u l . aut 0 ill a t. Nou-!18.scutul este tinut de trunchi, sub brate, vertlea~. La contactul plant.ei (talpa) cu masa. de exa,mmare, mernbrul respectiv se Ilecteaza, Jar celalalt se tntinde. Cind acesta din urrna atinge p.lanul me: sei se flecteaza, iar primul se intinde. Din aceasta succesiune de lndoir~ si intindere a, m~mbrelor inferioare, cu trunchiul usor aplecat mamte, r~zulta 0 deplasare care sugereaza rnersul denumit

mersul automat" (fig. 100).

" 340. i't e act i v ita tea. Prin studierea mo- FIg, 100 - Mersul automat,

t.ricitatii provocate ~i a r8.spunsului Ill. dm'ere, se, ., 1 b t '

poate ~unoaste calitatea globala a reacviilor nou-naseutuIUl, mg 0 a ,e lil

termenul de' "reaetivitate".

Rilspu.nsul la du.rerea vie. La nO\l-n[\scutul mai pu\.in "ioi_ ('\1 :ca~:\~\:\tn;;:-l;ed~~~ este indispensabil s,'[ se Il1,lS0fll'C :1tingerea cvel;tuoli\ ~ 7,(,ns~b;~lta\:'\'1lI~:Yi( (~_!3 ~~e~nd~) fi foarte ridicat sau fOal'to SCoobo!']!. Pentru aCl'dsta, s~ (.1111:(.\, L,E.:were" '\proape irnediat.a

talpa piciorului. in mod obi~nult nou-n(.scuLul rilspun e pnn r. ,," '

334. S i ill e t r i a, Pozitia ~i miscarile nou-nascutului slnt aproape simetrice. La unii se observa 0 slab a rniscare a capului spre "partea preferata". Simetria atitudinii lnt.re mernbrul drept ~i eel sting este aproape permanenta, fie ea este yorba de cele superioare, cit mai ales de cele inferioare.

In caz ca se observa 0 asimetrie dintre doua membre omoloage (respectiv dreptul cu stingul) aceasta poate avea 0 semnif'icatie patologics.

335. Ref I e x e I e pre zen tel a n a ~ t ere. Termenul de reflex se trage din cuvintul latin reflexus (de la refleetare = a rasfrlnge , a intoarce). Reflexele (actele reflexe) slnt process de baza ale activitatii nervoase , prin intermediul carora e xcitatiile senzitive (senzoriale) determine un raspuns efector, motor sau secretor.

Copilul se naste cu anumite reflexe primitive (arhaice), reactii automate la rnodificarile de mediu. Aceste ref'lexe ale nou-nascutului dispar catre virsta de 3-4 luni, pe masura ce locul lor este luat de miscarile voluntare. Unele din aceste reflexe sint de protectie, fiind necesare supravietuirii, altele reflecta comportarea care ar putea Ii asernuita cu stadiile timpurii din evolutia ornului. Daca 0 pisica cade de la inaltime, ea aterizeazs pe cele patru picioare, datorita reflexelor primitive de "redresare". Nou-nascutul este dotat cu reflexe ee fae ca majoritatea miscarilor lui sa fie automate.

Exista 0 tendinta generalii ca aceste reflexe primitiae sa disparii ciitre vtrsta de 3 lutu, care este virsta rind sugarul incepe sa faca miscari voluruare. EZ atinge aceastii etapii cind tncepe sa doreascii $i sii poatii sa "faca cera" singur .

Fig. 99 - Reflexul de apucare (agi'i~are) palmar ~i plantar.

<E- Fig, 98 - Reaclia Mora,

In jurul rirstei de 3 Zuni, exista 0 acalmie in actirLtatea motorie a sugarului deoarece mifcarile automate se sting, iar mifcarile (Joluntare de abia incep sa apara.

Cercetarea refJexelor se face atit la maternitate cit si acasa in primele saptamini de viata. Mama au de mereu pe medici "a/e reflexe normale"

178

12*

179

a piciorului excitat, urmfl.ta de f'lexiuni ("Indoiri") succesiv ale gambei si ale coapsei (triplli c~:Jl1l:'ac~18); apoi apare ~lJ)litul [viguros si prelungit, proportional eu inlensiLaLea durcrii) si m:~earea. glohata cu agitutie care se instaleaza imediat, pentru a se stinge progresiv o~at,:. G~ \Ipatul, _1n.3~5 secunde. Aceast.a rniscare poate fi oprita, ca iii \ipiitul, pril; mmgncn usoare \\1 ntrnice ale Ietei sau ale toracelui anterior .

. D~ctl. un stirnul dureros viu nu declanseaza dec1t retragcrea imcdiata a piciorului C\I trlpJa contraetlo, [lira \Ip!it iii fill'!\. miscare globala, este yorba de 'un caz pato]ogic.

341. ~ i mba j 11 1. Nou-nascu.tul poate emite putine sunete involunt.a~e laringicne sau guturale, mal ~Ies noaptea. Tipa inaintea meselor dar s? hIll.~te~te deindatfi ce a fost hranit, Daca suns un clopotel se linisteste

~l devine alent. ' ,

342. Con t act u Iso cia 1. Nou-nascutul are un facies (expresie a fetei) aproape imobil (far a mimicaj, peste care trece intermitent un zimbet" fara m?tiv vizibil. Uneori, pare ca-si priveste mama sau pe exa';ninator. S~ spel'le u~or la zgomote. Activitatea motorie ~i miscarile in masa" sint di-

mmuate cind at.entia este deviat.a, ,,,

. Nou-nascutul poate fi calmat prin ridicare in brate, mingiiere, la auzirea unei :v~el. cU,nos~ute, .la eal?ura. cOI_ltactului corporal f)i la alapt.are. Clnd este linist.it, inc hide 91 deschids ritmio gum,

. 343. Comportamentul e m o t i o n n ], Dupa 7-10 zile de

vl~la, dad! nou-nasGut~1 este in stare .de veghe §i este linistit, poate fj e xamma~ in J~une corid it.ii de cat.re rnedic. Nou-rrascut.ul pare atent, cu ochii deSC~1l,91;. (~lll, cind in cind apare un "zimbet". Unii dintre ei se intrec parca pe ei lDf)If)1 cmd se "eauta" de catre medic reflexele arhaice (vezi mai sus l)

N ervozismul piiriruilor, situatiile conflictuale din familic si mai ales starea de tenslune. a =r= au un rol important in comportameruul nou-nascuiului ~'l sllga!·ulu,.z:. paca nou-tuiscuiui plinge, piirintii trebuie sii-si infringa nelinistea. Toate tngrijirile se fae eu calm, "rorbindu-i" cu roee calda,

Cind plinge, nou-nascutul poate fi linistit dacii este luat in brate si strins la fiept", ,,~ipit" en buria de pieptul malnei' (contactul strins, dupa' unii '~ulori "pLele pe piele", are erect scdaiio prompt) ~i mingiiat pe [runte.

Functia vizuala a nou-nascutului este mai usor de investigat imediat lnainto si la supt.

, Sirntul vazului este insa inegal dezvolt.at la nou-nascuti, chiar de aceea9i virsta 9i durata de gestatie, cei nascuti la termen avind un simt vizual mai dezvoltat.

Asa cum s-a spus mai sus, in primele zile de viata, nou-nascut.ul intoarce' capul sau clipe~te. ctnd s~. proie~t~aza brusc. 0 s~:rsa ~de ]umir:_a asupra oehilor sai. EI poate trne ochii deschisi, dar nu "vede inca; nou-nascutuf este "psihic orb" (H .. Willi) .. Mj9c~rile ochilo: f)i pleoapelo: nu sint coordnnate, un ochi poate Ii deschis in t.imp ce celalalt es~e inchis ; un ochl. poate privi la dreapta, pe cind celalalt este intors spre stmga .. Acest st.rahisrn (se uitri "cruci~") este intermitent, trecator ~i fara imp.?rtant.a. Se dato:e~t~ unei lipse de acom~dare ~i d,e coordona:e a musculatmy globll?r oc:,ulan. DIspa~ in primele luni de viata, UTI; strabL~m este patologr,c. n.u,!!a~ dacii ~~te 1a ambii ochi, eonoergent (spre nas) F durabil. C~.rcetar~a prIVIrl~ ~;} vederii se face ~u ajutorul unui obiect stralucitor (ochelarii examlllat_orulUl) sau c~lorat ro§_t:-vJU sau galben. I?e abia dUl;la vir8ta. ~e 1 IU~la (un,eon la 1-3 IUI11) suga.rJl a;J o privire mal net.a, devin capabili de a Illt:a in contac~ cu m~ma. prill. prrvire san pot sa fixeze §i sa urrnareasca mal mult un cbiect ~tral_UCltor s::tuat lateral, purtat la distanta de circa 15-25 cm. in absenta unui obiect luminos. privirea nou-nascutului este vaga. Mi~caI'ile simultane, coordonate, comandate de activitatea musculaturii globilor oculari rcpre z.int.a 0 mare ineercare pentrn orice nou-nascut,

345. A par it i a 1 a C I' i ill i 1 0 I'. Nou-niiscutul tipa ~i plinge faralacrimi. In medie, lacrimile apar in jur de 3 siiptamini. La foarte.p_uvini nounascuti se observa lacrimi Inainte de aceast.a virst.a. De subliniat, ca iritatia conjunct.ivala datorit.a colirului instil at la n~a~~ere sau in pr.im:"le zile poate declansa 0 secretie apoasa, p:ecoce, as~manatoare cu la?flmlle, dar care este trecatoare -, De asernenea imperforat.ia canalelor lacrimale poate determina inrosirea ~i lacrimarea ochilor". Mamele sint datoare sa-§i noteze ziua in care apar lacrirnile, moment ce este apreciat ca un progres In de zvoltarea ~i achizitiile nervoase ale copilului.

346. Au z u 1 este mai greu de studiat la nou-nascut. Se apreciaza ca este yorba de 0 reactie auditiva numai atunci cind la un zgomot emis, nounascutul (~i sugarul mic) opreste brusc orice mi?care, ea ~i dnd ar ca_utl;l ~a asculte, manifestlndu-se ca 9i dnd ar fi perceput 91 Inteles zgomotul. Mal pntm de 1/5 dintre nou-nascuti au aceasta reactie. Este bine ca m~ma, care ingrije,yte sugarul, sa-i (Jorbeasca tot timpul sau sa-i cinte. Ea este prima care (Ja obserm cind sugarul aude cu aderarat: se lini~te$te cfnd 0 aude rorbind sau cintind. 0 urmare$te ~i 0 fixeaza cu pririrea.

347. N a suI este in general mic, prezentind adesea pe suprafata sa nete albe-galbui (milium albicans), Se vor examina forma 9i configuratiasa. Rinita cu seeretie mucoasa san mucopurulenta, prin infectii cu germeni ban~li, este 0 boala ce nu trebuie neglijata in perioada de nou-nascut. Praful 91 pudre Ie declanf)eaza 0 secretie nazala apoasa.

348. 1\1 i r 0 S u 1. l\1irosul est.e prezent la na9tere. Unii nou-nasculi intore capul spre sinul mamei, inaint.e de a fi atins sin~l, dupa mi::osul_I.aptelu! (sau al corpului). Daca sint despartil,i pentru citeva zlle de .mama, unu s~g8n o recunosc numai dupa ce sint. lual.i in brate ~i ii simt rmrosul eorpulUl. In Leaganul de copii i;'i crc!je, unii sugari primesc sa suga numai de.la mama lor. Este cunoscut fa ptul ca, daca 0 mama If}i schimba a pa de colome cu care .era obi9nuit sugarul, acesta refuza sinul, IlU mai ac:cepta sa stea in brat·ele 81.

Organele de simi, Simiuri

344. 0,0 hi i . sint c_omple~ formati Ja nalltere. Picaturile antiseptice care ~e pur:.m oclu (solut18 de mtrat de argint 1 %), pentru a preveni eventualele mfecl11 ?eterminate de microbii din eanalul pelvi-genital al mamei, pl'oduc un~oI'l umflarea pleoapelor. Aeeasta umflare, asociata cu tendinta nou-nascuyllor de a tine ochii inchisi face ca examinarea ochilor sa fie dific!la i,n ])rimele zile. be abia dupa cit~va zile, dnd este ridicat in pozitie vertlCala 91 pus la sin, nou-nascutul poate deschide ochii. La nevoie se indeparteaza cele doua pleoape printr-o mi~care blind a, Incerdnd astfel sa se Illspectez? globii ?cula:i. Sclerele (albul ochilor) pot fi rOf)ii, datorita unei h,em:rag21 ~ub,c~nJu?c:,tlv~le. d~n timpul tr.ayali~lui; hem?ragi!le trec dupa cIte, a sap~am.ml, fa.ra sa alba vreo semmiJcatle patologlCa 91 f~ra sa lase urn~e. D?-ca dlJ: ochl se scurge puroi, pleoapele sint lipite 9i tumefiate, iar c?n}unctlvele SlD.t mflamate, inseamna ca s-a adaugat 0 infectie (conjunctivIta), care trebUle tratata cu grija, dupa sfatul medicului.

. V azul. O~!lii reprezint.a cel mai important instrument senzorial al sugarulm. Cu 0~11Jl ~I"cupl'l~?e de 10. inceput lumea inconjuratoare, inainte de a) ~ ,.'apuca 91.plpal cu m~mll~ sale., EJ vede, dar nu pe~cepe (nu f)tie ce vede). [llvllea 91 VlZlUnea UIlUl oblect smt prezente la maJontatea nou-nascuiilor.

180

181

Manlfestarl anormale

de lichide zaharate (ceaiuri, compoturi etc.) ingra*a in mod inut.il. Este suficient daca mama bea inainte de fiecare alaptare un pahar de lapte sau de sue

de fructe.

De fapt se recomanda toate aliment.ele care slnt cuprinse intr-un meniu

echilibrat al unei femei sanatoase.

Se vor evita leguminoasele (fa~olea., lintea , mazare~ .usc~ta!, v~rzn, COI!Opida, care pot provoca tulburari digestive Ia sugar (COhC1, varsaturi sau chiar

diaree). . .

Alimentele iuti (piperul, ardeic:l), plante~e a.mare sau cu m1.ros agresl;

(usturoiul, oeapa, conopida), transmit gustl~l 91 I?lros~llor laptelui de mama,

ceea ce face pe sugar sa refuze temporal' sa m~l .suga_;. ~.

Este gre~ita conceptia ca laptele, berea, urzicile, fawa de ovaz, ceaiul etc.

cresc secl'etia lactata.

La mamele bolnave de eolita sau cu alergii a.limentare, n~u se. v_or d~ al.i-

mentcle care le fae rau; ° cl'iza de colita a rnamei declan:;;eaza COhC1, agit.at ie

siJsau reducel'ea apetit.ului la sugar., ~

, 356. Vi t a ill i n e. Multi medici recomanda I?amel~r ~are alapteaza

vitamins sub forma de tablete, drajeuri sau picaturL Da~a ah,menta~la est~ echilibrat.a, asa cum s-a recomandat mai sus, aportl?l de y~tamll1e p: aceast.a cale este suficient, in afara de vitamina D, ca,re trebc:le lu~ta de mama, la r~comandaree medicului (in doze zilnice de CIrca 1000 u.i. sau doze man Ia

intervale de clteva saptamini),

357. C e ill e die a ill e n t e see lim ina in 1 apt e. Ma,ma nu :'a

lua nici un medicament din proprie initiative, ci va consult.a pe medicul pedis-

. tru care tngrijeste sugarul. . .' . . ._

Se elimina in lapte: Fenobarbltalul, Ciclobarbit.alul, u.nele ant:blOtIce,

Diazepamul, Bromovalul, Aspirina, preparatele arsen,lCale ~l merc~l'wle etc: 358. F u III at u I este daunator pentru sugar, Nwotma trece In lapte ~l este toxica,

359. A leo 01 u 1. 0 cantitate foarte mica de alcool (vin, bere) est e

perm~~~,. Car e a u a ~ ice a i u 1 "I'U8eSC" trec in Japte ~i produb agitatie sugarului.

361. Con s tip at i a III a III e i va fi trat.at.a c u f'ruct.e, -:_egetal: (crude

sau gatite) ~i cu pline n~agra, Purgati.v:le, chiar in ca,ntita~e mica, tree 1,~1 ~apte, determinind scaune moi la sugar, COhCI sau r-ef uz ul sl.nulUl (Iaptele caputa gus-

t.ul purgativului). Gimnastica are un efect Iavora hil. . ' .

362. Fa c tori ips i h o l 0 g i c i sint foarte ImrJO.rt.f1 nil: nccazurile, starea de tsnsiune din Iamilie pot determina oprirea SC'(TP\IC} lac~ate, l\'l[\1ne~e sint Ioarte ingrijorate ctnd sugarulplinge, este somnolent, ~trany~a snu rC~lJ['~Iteaza; slnt dispuse sa dea crezare afir;matiei ca lapt~le estp l]J~ufJ~C](?nt cant:tatl.v sau calitativ. Unele nu pot ali:ipta sugarul cu a!tCJ!lcva de lata, Am mal scns

acest lucru ~i-l repetam (vezi punctul 242). .

363. I III b I' a c a III i n tea III a III e i. Cu ocazla tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului, este bine ca mama sa poarte u,n halat c~urat, de,culoare deschisa, care sa nu fie imbracat dnd face alte trebufl gospodare~i1. \ a p1.lrta camasi de bumbac si rochii care se incheie in rata. :'\u sin1_, recomandate fustole,

cordo~nele, rochiile, sutionele strinso. , , ' . .

Lenjeria va fi curata, schimbata zilnic, Nu so poarta lenJene dll1 fIre Slll-

tetice. , ...

364. D a c 11 est e r l't cit 11, m a map 0 ate h r it n i J i ~l n g ~ I J I S U gar u 11 Cind mama are gutuJ'(li, este raguijita sa u simte 0 Jena in glt, se

349. G u r a. Se examineaza huzele, bolta palatina, gingiile. Multe marne sint ingrijorate de faptul eli nou-nascutul are Irlul limbii mai scurt., Chiar daca acest (rtu lingual este [carte scurt, el nu .tmpiedicii suptul ~i mai tirziii oorbirea. Astazi nu se mai practicli sectionarea lui cu atita u~urin~a cum se facea inainte. Personal, nu am recomandat vreodats sectionarea friului Iimbii,

300. Gus t u I este relativ bine dezvoltat la nou-nascut. EI poate deosebi su~stan~ele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplscut (acru,amar, 8arat); ultirnele declanseaza 0 salivatie abunderita 9i grimase, oele cu gust placut declanseaza reflexul de supt 9i de Inghi [it.

351. Mot I' i cit ate a g lob a I a. a) Decublt dorsal (culcat pe spate). pacli nou-nascutul sta intr-o pozitie de flexie prea accentuate sau de extensie, inert, "in~epenit" (corpullntins, fara vreo indoire a mernbrelor inferioare sau superioare), inseamna ca este yorba de 0 positie anorrnala.

b) Deeubit ventral (culcat pe hurt.a}, In aceasta pozitie , ccpilul nu poate deplasa de loc capul, care rarnine "cu barbia cazuta pe piept". Capul nu poate fi intors intr-o parte, sugarul nu poate respira libel' (pericol de inabusire).

352. R e r 1 e x e ~ ire act, i i. Toate reflexele 9i reactiile sint fie exagerate, fie absente, fie asimetrice, chiar daca sint respectate conditiile optima de examinare.

. 353., Mot I' i cit ate a fin a ~ i a d apt a I' e a. Spre sfir9itul prirnei luni de vla~a, in cazul unor urmliri dupa suferin~a din tirnpul sarcinii sau nasterii, sugarul respectiv creeazs impresia ea nu vede sau ca e surd deoare~e

excitatiile nu sint prelucrate la nivel central. '

354. Lim b a j u 1 ~ i con t act u Iso cia 1. Nou-nascutul este prea linistit s,au exagerat de agitat. Unii tipa eontinuu, altii nu pJing de loc ; prima alterna.tIva creeaza ingrijorare in familie 9i determine. rnai curind prezentarea la medic, La aceasta virsta se poate trece cu vederea ca sugarul are un contact Iirnitat cu lumea lnconjuratoare. Orice mama care-si iubeste copilul are un "simt" special pentru aceasta "dificultate" de contact. Nu este exclus ca aceasta dificultate sa aiba la baza un deficit senzorial (de vedere sau de auz). De asemenea se poate constata ea sugarul nu reactioneaza adecvat la Incercarile de a fi calmat prin mingiieri, luat in brate, caldura, schimbat la alimentatie.

Reglmul de via~a ~i allmentat ia marnel

355. Ali men tal i a. Este bine ca mama sa maninoe ceva mai mult decit in mod obisnuit., far a sa ajunga la ingrasare. In nici un caz nu oa face curii de sliibire I Mai importanta dec!t cantitatea, ~ste cornpozitia adecvata a hranci. Me~iurile trebuie sa fie variate ~i sa contina zilnic proteine' animale (lapte ~i/sau denvatele sa_le, ou, carne), grasimi (ulei, unt, margarina), hidrocarbonate (cereale, cartofl etc.), lichide, frude ~i zarzavaturi (contin hidrocarbonate, fibre vegetale, saruri ~i vitamine) ~i eereale integrale (piine neagra), Laptele este foarte ne.cesar, dar nu va fi baut in cantita~i prea mari pentru a inlocui alte alimente (CIrca 0,500 1 pe zi este suficient), Se poate bea ~i lapte degresat, deoarece conyine acee~,~i ?antitate de calciu ~i de proteine ea laptele obi~nuit; are mai putll1e calorn 91 se recomanda cind mama are tendin~a la ingra~are. Daca m~m~ nu tolereaza laptele, ace.sta va fi inlocuit eu alte derivate de lapte (iaurt, brlllza, unt) sau ,cu ~lte 'protel~e (carne, pe~te). Eventual se va adauga 9i un preparat de calclU. NevOla de hch1de este de 1,5-21 pe zi. Cantitatea excesiva

182

183

anunta lnceputul _unei "race.li". In acest caz, ea va purta 0 mascala gura ~i la nas or~ de ci~e en se apropie de sugar, deoarece la aoeasta virsta este foart.e r~cepttov :a once boa.la. Ma~ca se confectioneaz a dintr-o bucata de pinza. sau de ~]fon, care se pune III doua fil se cease ca un buzunar, in interiotul caruia se mtr?duce 0 bucat.a de material plastic. La cele 4 colturi se coase cite 0 bucata. de filre:~ cu ca;e masca se leaga in jurul capului (fig. 101).

. ,36? I ~ l"e n a ~ 0 r. p. 0 r a 1 il. ~1al!la va face dus zilnic. In t.imp ul d usului \ a Iolosi sapunun neirit.ante ; va insist.a indeosebi la plicile (cutele pielii):

366. Ya fie v ita tit 0 b 0 sea 1 a. Munca fizica. excesiva, lipsa de odihnii de noapt«, vi at.a complicat.a de familie (vizit.e etc.), ingrijirca copiilor rnai mari, lipsa de colaborare a sot ului la problernele de gospodarie ~i de ingrijir« a sugarului etc. sint citiva din factorii care due la epuizarea fizica a rnamei, cu consecints serioase asupra siina.Ui.tii sale.

Odatii cu reluarca act.ivit atii de toate zilelc (gospodarie, ohliga [ii sociale), secr(,tia lactatii scado. Est.e necesara mai mult.a odihna, Se va face tot posihilul ca sii intre in obisnuirita un somn dupa masa de prinz si nu se VOl' executa munei grele in gospodiirie (spalat ul rufelor pentru toatii familia, curatenia generaHi, spoitul pcretilor, ridicarea de. greutati etc.). Asemenea t.reburi se a mina sau, eel p utin, se Iac int.r-un ritm lent, chiar d aca mama are impresia c:ii si-a redobindit energia necesara,

In orice familie se va irnproviza o"masa. de infa.~at". Intr-un colt al camerei sugnrului se va plasa 0 masn obisnuita de inal\ime convenabilii pe care se va pune 0 p(lturii ce se acopera cu un plastic 9i un cearsaf sau un scutec mare. Pe aceasta rnasa se VOl' face toate manevrele de ingrijire ale sugarului ; mama nu trebuie obligate sii se aplece sau sii se ocupe de sugar in pozrtie incomoda, Pentru usurarea muncii, pe colturile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curcnt : scutcce, camasute, unguente etc. De asemenca planul orizontal lji dur al mesei perrnit.e 0 ingrijire mult mai eficient.a, cu conditii optirne pentru pozitin corpului 9i rniscarile sugarului. Marna va fi mai putin solicitat.a, se evit a d urerile de "ljale", oasele hazinului lji organele ahdorninale VOl' veni mai repede Ia pozitia de dinaintca sarcinii .

., Sugarul poate fi liisat singur ? Sugarul nu trebuie lasat niciodatii singur in casii. In moment.ul cind medicul ii permite marnei sa. Iaca plimbari, se va a pela la 0 rudii sau altii persoana de incredere, cu sirntul raspunderii. Dupa 0 plimbare sau 0 vizit.a la 0 Iamilie de prieteni, mama se va sirnti mai in putere l)i se va ocupa cu un elan crcscut de' copil lji de rest.ul f'amiliei.

Fig. 101 - Dcua tipuri de rnascii pentru mama.

BU? ,sini, axile, regiunile inghinale, cutele de la git (in general, zonele ce transpll'a mult.).

• L~uza nu este inca. restabilitii asa ea in timpnl irnbaier-ii sint utile citeva masurr de prevedere :

R - pe,?tru a evit.a e~de:ile pri,? alunecaro, lingii cada se plaseaza un covoras sau un ~rat.ar de lernn, Jar In cada se pune 0 bucat.a dintr-un covoras vechi sau

de stofa; ,

- apa de la d us nu va fi nici fierbinte f)i nici prea rece ;

. - cada se spala. ~jne cu apa lji sapun inainte de folosire; daca. in familie

sint persoane cu inlectii cutanate, este necesara 9i dez infecti a cu cloramina 10/ ;

- prosoapele 91 cearsafurile de baie VOl' fi strict individuale : /0

-:: dup a baie, se va Iolosi un prosop mai aspru (in, frotir etc.) cu care se va

"usca once urma de umezealii; d aca mama are obisnuinta va face un masa j ;

- d up a baie se f'oloseste lenjerie cur at.a. " ,

. ~lnul /mame{onul, cuiele de sub sini ] ra fi spiilai ctz atetuie deosebiui. Daca eXLst.a ~endmta la L,!;flamalii, mama (Ja sta eu sinul descoperit, la aer, de 2-3 ori pe ZL ate 1/2 de ora.

!nainte de tieeare l1:anewa de fngrzjire a sugarnlui, mama se va spala binc pe I1n~m; ungluz.Ze se taze la 2 ule $1. se spaZa 0 data pe zi en periu/a de unahii. . _ Nu se folosesc deodorante (obstrueaza porii pielii) 9i niei parfumuri cu rr;'iros \,]pator.

Treb~ie acordata. 0 grija deosebitii igienei dintilor (spa.larea zilnica, tratarea candor; daea este posibil, administratea de preparate eu fluor).

Nou-nascutul prematur

367. De fin it i e. Se considerii prematur orice nou-niiscui care cintareste fa nastere 20500 g saa mai piuin, indiferent de durata gestatiei. Procedind asa, se includ printre prema:turi nou-nascutii hipotrofici, respectiv cei nascuti d~pa 37 siiptiimini de gestatie, dar cu 0 greutate sub 2500 g. Dirnpotriva, se eliminii din deiinitie cei nascuti inainte de t.ermen cu gl'eutat.e mai mare de 2500 g, indeosebi nou-nascutii de la mame diabetice. Or, nou-niiscutii hipo-. trofiei reprezintii un contingent important (1/4-1/3 dupa evaluarile profesorului A. Minkovski din Paris) din totalul nou-nascutilor cu greutate sub 2500 g.

184

In rap or\. cn greu\.atea la na~tere, se deosebesc urmiHoal'ele ca\.egorii de pre mat uri : a) prcmalur; de gradu! I, cu grelltatea la na9tere !n\.re 250.0. g iii 20.0.0. g; b) prema/uri de gradlil II, ell gl'E'ula\.ea Intre 20.0.0. iii 150.0. g; c) prematun de gradul_ I1~, .Cll greutatea Inll'(' 150.0 g iii 10.00 g; d) premat"ri de grad"l IV Cll gl'€ntate mHl mIca de 10.0.0 g.

In aprecierea prematuritiitii, medicii utilizeaza 9i alti p~rametri de m~turare: talia, pel'imetrul cranian, caracterul tegumentelor ~n oaselor cral1lene (fontaneIe, suturi), prezenl,a punetelor de osificare, parul, pavi'lio~nele Ul'ech~lor cutele tiilpilor, organele genit.ale externe, dimensiunile mugufllor .m~ma:1. sistemul nervos (tonus, reflexe), anumite dozari de substanl,e clumlce m singe etc.

185

Starea de maturare 11 nou-nascutului depinde de durata sarcinii Iji de capacita tea Iuncticnala a placcntei.

368. F r e eve Il t a medie a prematuritaj.ii este de 10% din totalul nasterilor.

Cifrele stnt variate si din cauza ca dist.inct.ia intre hipotrofie 9i prernat.uritate nu se face in toate cazurile. Cif'rele cele mai mici s-au inregist.rat in or asul Helsinki (3(10) \,i in unele OrHr;;e din Republica Po pulara Chineza, un de s-au facut ef'ort.uri ncobisnuite in pre vcnirea sarcinilor cu rise crescut.

369. C a u z e 1 e care dct.errniua sau Iavor izeaza nasterile premature sint numeroase si adesea greu do depistat. De obicei nu sint unice, ci asociat.e. De multo ori se rcpet.a: sint marne care nasc numai prematuri. Din motive didactice, pot fi clasificate in:

a) Cauze economlco-sociale: nerespcctarca igienei genemle a sarcinii Jipsa de legatura cu medicul obstetrician in t.imp ul sarcinii, alimcntatie deficitara a gravidei (cor.surnul scazut de lapte , derivate de Iapt.e, carne, fructe R,i zarzavaturi proaspete), fumatul, gradul ina poia t de cultura, nelegitimitatea; deplasarea in timpul sarcinii cu mijloace de transport necorespunzjitoare ; activit.ate fizica si sport.iva ce nccesit.a eforturi mari; munca de noapte etc.

h) Cauze medicnle mateme ; constitution ale (talie scunda, uter mic, prEdispozitie genetica la nastere prernat.ura}; virst.a mamei (mamele sub 18 ani 9i peste 35 de ani nasc copii mai mici); apropierea dintre doua riasteri succcsive (sub 2 ani); socurile psihice : t.raumat.ismele, bolile dinaintea nasterii (de inirna, de rinichi, de singe, endocrine, inf'eot.ii veehi); bolile din timpul sarcinii (infectii, intoxicatii, boli de sistern) etc.

c) Cauze medieale ce tin de fat san de placenta: sarcina gernelara, malforrnatii congenitale ale Iatului, placenta bolnava, iniectii ale fatului etc.

Cunoscind aceste c a uze, mama, familia, instit.utialn care Iucreaza Lrcbuie sa contribuie, aliit uri de medic I)i de cadrele medii (moaije, surori de ocrotirc ), la prevenirca unei nast cr i premature.

370. Car act ere a 11 a t 0 III ice ~ i f u 11 C t i 0 Il ale ale p r em at u r u 1 u i. Prematurul are capul mai mare in ra port cu corpul, fata de nou-nascutul la terrnen, circumferinta craniana dcpasind cu peste 3 ern pe cea t oracica. Oasele boltei craniene sint des partite prin suturi largi, iar fontanelele sint mario Fat.a este mica, trrunghiulara, eu gura mare I)i harbia ascutit a. Parul este scur+, pufos (pina in a 37-a saptamlna de gestatie). Dezvoltare a cart.ila jelor urechilor are loc abia intre a 36-a iii a 40·a saptamina de gesta\ie, aila ea la pl'ematurii foarte mici pavilioanele urechilor sint nereliefate, moi 9i deformate. Gltul este subtire, iar toracele ingust. In schimb, abdomenul este voluminos.

Lipsa tesutului grasos de sub piele este refleetata de fata triunghiulara f?i zbircita, pielea flasca pe membre (ceea ce face sa proemine scheletul 080S), peristaltisl!lu] intestinal este aclesea evident prin peretele abdominal subtil'e.

Pwlea este r09ie, lucioasa, incretita, aeoperita de lanugo abundent (in special pe frunLe 9i pe spate) 9i de vernix caseosa (mai ales la cute). Vernix-ul este mai abundent la nou-n3scutii cu un grad mare de prematuritate.

Aspectul unoI' prematuri poate inilela din cauza edemelor generalizate si a pielii lue.ioase. Distributia edemelor variaza cu pozitia in care doarme no~nascutul 91 aceasta a dus la conceptia eronata ca edemele se dezvolta numai dupil nalltere.

Unghiile de la degetele picioarelor sint Beurte, cele de la mlini 81nt insa aproHpe totdernma la nivelul vlrfurilor degetelor.

.,<;antunle pielii de pe talpi sint rare, seurte, putin adinci, apar de-abia i~ a 37 -a saptamlna de gestatie 9i devin numeroase 9i complexe la 40 saptamlni

de gestatie. . .' • y y .

M ameloanele stnt nepalpabile pIlla III a 33-a, a 34-a saptamina ~e gestatie,

sint sub 3 mm la 36 saptamini, iar la nou-nascutuila termen au un diametru de

4-10 mm. . . .

La fete, labiile mici 9i elitorisul par n:an dm. ca~.za ed~mulUl. •.

La biiieti, scrot.ul est.o slab dezvoltat, Jar te.stl?ulll nu. s.lI1t ?obontl. Initial,'prematurul sta culcat ghcmui.t, ~n~llntll1d pozitia din ut~r. Doarme

aprcape tot timpuJ. So observa adese a ml9cHI'J dezordonate "in val ale mern-

brelor, . . t f· •

Miscarile respiratorii sint adesea neregulate, cu mici pauze ; po 1 urm a-

rite dupa mi~carile ab~lom~nul~i: . .. ..

Reflexele de supt 91 de mghitirc smt slab dezvolt ate , la~ in caz de l.maturI~

tate extrema pot lipsi complet. Exist.a 0 tendinya la re~urglt~rea contmutul~l gastric. Capacitatea gastric:1i este re~usa la ~itlva centlmetn, ceea ?e ~avo~lzeaza varsaturilc in caz de sllpraa!Jmentatle. Musculature tub~l::l digestiv este slab dezvoltata, miscnrile per ist alt ice stnt lenese, ceea ee explica frecventa

constipatici. . . . , .. • ...

Prematurul prczint.a def~cwlle man m [unciiile de baza ale org~msmul.UL.

termoreglorea (nu poate asigul'H 0 temperatura .consta!1t~ ~ ~or:pulu.l), re~p'Lratia, coagularea stngeiui, sistel!lele r;nzim.aticc ale [icatului fL rinichiului, echilibrul

acidobazic apiirarca irnpotrioa mfec{ulor... .

Aspe~tul pre:naturul~i se schimbs ~n p~lmele zile, Edemele dispar, ceea c.e face sa devina evidente : lipsa tesutului grasos subcut.anat., cc:astele pr?em:nente, lipsa tonusului abdominal (se observe ade~ea 0 dlste?Sle a~d~lI1al~, cu ansele intestinale vizihile prin peret.ele abdommaI, uneorr cu rmscan pen-

staltice).

Icterul, care este de obicei mai intens I}i mai.preIu"?git decltla nou-nascutul la termen, determina ° stare de somnolent.a ~I apatie , ex~eDti~d mom.entel~ cind sugarul est.e f1amind. Greutatea scade la Inceput; apoi devine stationara

zile sau chiar sspt.amtni.

371. t 11 g r i j i r i. Maternit.atile mari de la noi din t~ra ~int preva~'?t~ cu sectii de terapie intensive iii de reanimare unde sint aSlSt~yl prematuru 91 eeilalti nou-nascuti a carol' viat,a cste periclitata. Ae?ste sectn smt dotate cu incub~toare, cu inst.alatii pentru administrarea .de oXIgen,. d~ ~eglare a tempe.~ i-at.urii si umidit.atii mediului etc. si sint deservite de medici ~I de cadre medii speciali~ate. Aiei '8int ingrijiti pre{uaturii pin? .C? ating greutatea de 2500 g. Ne yom referi numai la ingrijiriJe de la domlclhu.

Dupa ie~irea din maternitate ingrijirea prem.~turjlor ~une ma~j probleI?e in legatura cu: alimenta(ia, men{increq tC71:pcra!Uru c?rpulur, protec!w unpotnra

infcc{iilor, prcrcnirea carenlclor de rLtmmne fL de fLer. ,

a) Alimentatia. AlimentuJ de electie este lap.tele de .mama. pe aceea, m timpul cit un prematur este alimentat i~ materI1l~ate prlI1. gavalJ mama este daioare sa fe muJgZl zilnic, pentru a meni,]J1e secretla lactat~. I?aca st~garul.are putere 9i a "lnvatat" sa traga din sin, va .fi PUSy la .sin: MultI dmtre el, dupa ce s-au obisnuit cn biberonuJ, refuza sa mal traga dm sm. Este r:e.~esar unyefo:t deosebit'din partea mamei. Aceasta lfli va st.oal'ce sinii in cOndl\,ll del eu:atenJe riguroasa 9i va pastra laptele la frigider pina se treze9te sugarul. namte e folosire se incalzeste la 37°C.

Orice familie 'eu un sugar 9i mai ales cu un prematur are nevoie de un

frigider.

186

187

Rezultate bune se pot obtine 9i cu lapte semiecremat (Lacto), Eleclon, Inpt.e praf adaptat (Humann 0 pina la greutaLea de 3000 g; dupn ae(:ea Humnnn 1 sau Sirn.ilac), Iapt.e praf Lactosan sau Haraul, daca se pl'eparil si se ad rn inis. treaza corect. Se VOl' da mese mici si la intervale sourt« de timp. Asa cum HI m a i spus, prernaturii au 0 capacitate gastriea midi, regurgiteaza ('i ,;al'sil U?OI', obosesc repcde. Este nevoie de rabdare 9i indeminare. So VOl' folosi tetine moi, cu un orifioiu mai largo Mama experimentata poate ajut.a supt.ul din hibcron, upasind usor cu degetul in sus pe harbin prernaturului. Dupa fiecare supt., sugarul va fi tinut ridicat in sus, t.im p de 15 minute, pent.ru a d im inua riscul de regurgitatis 9i pentru a-l ajut.a sil elimine aerul lnghitit,

. Hec:uspendarea pulberii de praf sau prepa raren dilutiilor se face cu dcoseb1ta grijil, inainta de Iiecare m asa, pentru un singur supt., piistrmdu-so 0 cura\enie riguroasa a bibe roanelor, tet.inalnr :;;i vaselor. Orice preparat de lapte, in afar8. de cele adapt.ate (Humana, Similac) sau acidifiate (Eledon), se fierbe inainte de a se da sugarului, indiferent de recornand aril« de pe cut.ie , Resturile riimas« in hiberon nu se pilstreazil pentru a seda Ia masa urmiltoare!

Ratia pe 24 de ore, intervalul dintre mese, alegel'ea unui anum it produs de lapte, modul de preparare ~i orice modificari VOl' fi indicate de eilt!'e medieul pediatru cu colaborarea sorei de ocrot.irs.

d) RegJarea temperaturii se asigurn printr-o incalzire const ant.a a camerei (22-24°C), avfnd grijil en temperatura sa nu scad a noaptea sub 180C. Este absolut necesar un radiator, care se foloseste in momentul in care temperatura camerei scade sub 20°C. Incalzirca cu 'eiirbuni este periculoasa, at.it prin gazele pe care le em ana, cit fJi prin Iaptul cil noaptea temperatura carnerei poate scadea prea mult \,i prea brusc, Temperatura din p atutu l copilului (cos) rnai poate fi mentinut.a folosind stiele cu apa calda, bine in\'urubate Iii infa9urate in scutece, pentru a preveni arsurile. Se va evit.a supraincalzirea prematurului, prin controlul tempel'aturii corporale (totdeauna temperatura rectala trebuie sil fie in jur de 36,5-36,8°C) 9i printr-un terrnometru de camera, fixat pe perete deasupra patului: sugarului.

Sugarul va fi infa9at cu seuteee moi, nu pres st.rins, pentru a nu-i limita migeal'ile. Scut.ecele 9i modul de infil9at VOl' fi fixate cu concursu] sorei de ocrot.ire.

Umiditatea atmosferei va fi asiguratil eu ajutorul unui vas eu apil plasat in apropierea instalaiiei de inciilzil'e sau eu cirpe umede al?ezate pe ealorifer.

c) Protectia impotriva infeetiilor. In camera prematurului nu trebuie sil piltrunda decit mama sau persoana eare-l ingrije1)te. Vizitele rudelor 9i rm\i ales purtal'ea nou-nascutului iii sugaru]ui in aIte ease ,,In vizitil", eonstituie posibilitiltile eele mai freevente de imbolnavire.

Se alege pentru sugar un pat metalie, care sa poatil fi spillat cu apa 9i silpun, eventual eu 0 solulie antiseptieil. Lenjeria lui se \.ine intr-un dulap special, separat de lenjeria restului familiei. Pardoseala se euriltil eu aspiratorul (nu eu rniltura) 9i 5e spalil eu apa l?i le\,ie 0 data pe silptiiminil. Sobele, caloriferul, zidul din apropierea patului sugarului, masa de infil1)at, Carlleiorul se spalil eu le9ie 0 data pe lunil.

Sc:utecele murdare se adunil 1ntr-o gilleata eu pedala, care se spala zilnie. Lenjeria 5e fierbe zilnie 9i 5e limpeze9te hine dupil spalare, pentru a nu ramine ell urme de sapun care irita pielea. Dupa llscare, 5e calea eu fierul bine lncins.

Cea mai importatud regula in p,~e().enirea ~nf~cl~ilor este ?a ml1;ma sa se obisnuiasca sa se spele pe nmm eu apa $~ sapun. tnainte $~ dupa [iecare maneorii de tngrijire a sugarulu.i I

In caz de guturai, mama va purt~ ma~cil. . .

11) Prevenirea carentelor de vitamine ~l de her. PreI_l1aturul ar~ ne-YOle de 60 mg vitamins C, sub forma. de solt~ti.e .la ineep~t (CIrca ~ /2 din Iiola de 2 ml), iar dupa diversifiearea a!J::nentat1eJ sub forma ~e SUCU~l de fruet; proa~-

,t Ie e )'11 Iunct.ie de sezon RI de rnodul cum le prrmest.e 91 t.olereazji. Rahi-

pe e, as '. . .' . ., d 1 000 2 000 . rit .

tismul se previne prm adrninist.rarea ZI~TllCa e "-.. .~.l. ~l armna

D D S U de doze mari (200000 u.i.] sub forma de inject.ii, Ia intervale d; ~as~pdm~ni. In ult.imul timp se admini~treaza 9i vitarnina A 1 500-3000 u.i. pe zi.

Pentru prev~nirea anen~i~i,. se v~ ,:Ia sugarului un preparat de fier pe

gura sau, Ia nevoie, sub forma injectahila. ,.... .

e) Dezvoltarea neuromotorie ulterio~ra. Parintii prematurulUi. dO.re.se sa stie cum va evolua in viitor copilul lor din punct de vedere nerves ,91 psihic. , Cind intrebarea este pusa imediat dupa na~te:e p,en~ru un an.um1t pre~atUI', este greu ca medicul sa dea un riispuns preeLs ~1 sa prevada cu certrtu-

dine evolut.ia, .

Am vres totusi sa amintim 0 serie de nascuti prernaturi e~re reI?re.zmta

nele dintre minti]e st.ralucite ale omcnirii: Voltaire (mare scrntor 91 h~ozof ~rancez a trait. d~ la 1694.-1778); Auguste Renoir (1841-1919, mare PlCtOI' franeez); Victor Hugo (1802-18~5,. scriitor franeez); Newton (1642-~727 matematieian, Iizician, astronom 91 f'ilozof englez); \Vmston. Churchill (18/~- 1965, mare om politic englez, prim-ministru in eursul celui de al Ll-lea raz-

hoi mondial). , ,

Dupa aceast.a considerare optimista, tre~uie ~il. ~ecunoa~tem l::sa e~ la multi prematuri nu se pot face prognosticuri defm.1tlve de.cit dup~ lum. de zile de observatie atenta a copilului de catre un pediatru priccput ~1 de eatre familie.

La noi in tara, prof, dr. Gheorghe Goldis si psiholog St~la Es(;hen_asy au publ!o~~ un studiu pe 38'6 de prematuri (nascuti cu greutatea intre 8,,0 g ;;\1 2 ,,00 g), urrnarit] inlre vlrsta de 1 luna ~i 42 luni.

Analiza datelor ob\inute de ace~ti autori au pus in eviden\a prezent~ u!~latoarelor

p·ll'ticularitali ale evoJutiei psihice ~i motorii la grupul de prematurl .stud!at~.. . t

' 1. 'Dez~'oltarea motorie ~i psihica a prematurului fal'a tulburi'il'l nemo oglCe SIS e-

matizate esle specific:!L . . ,.. . , ..

Pina la 6-8 luni de viata, dezvoJtal'e~ molone ~I pSlhlCa este I?a\,I~Ce~~~\dl~-

continua. Prematurii llU-~i tin capul la 2 lUll!, nu stau in ~ezut nesus\mu ,I a lIlll,

nn apnca obiectele la 4 1uni. ..

2 Dupa V!l'sta de 8-9 1uni intervine 0 recuperare sl?oll.tan~, .chlar tota!a, a IntIr-

. ,." . h'l'b' r t t·· . d'namic (se tm 111 plClOare, apm merg ne-

zlenlor motai'll. Locomo\la, co I I ru s a lC ~I 1. . 1 ' P. '-ta -n a plna in

jE~ijd~it~i ~~l~~n~~ ~es~~~~~~,ze:eJi:)~aJUJ~lld~b~;~1 I~e n~~~~i~e ~~lAnil;~l~pu~~e~ fina 5e

face en oarecare dificultati. . . ...."

3 Disociere intre curb a de evo1utie a lntelegerii .1imbaju1,!1 (,,1.1mb.aJ lfte~lO[ sa\!

limb~j pasiv"\. core 5e nOl'malizeazti catre 18 lUlli, .~I eea a .1~n;baJ,ulttl~ ~re 1~~ ~.~ ~~~~

" .. ,..... t" '- e de 3 ani 600/, dmtre copm m VlrS.d oJ

se men\ll1e lllsujlclcn:<1 jlll1l~ aproap ... , .'. I' . (.J- Cb·] In schimb copiii inteJeg bine

folosesc un ltmba,l .1Ilt'gomc, numal pcll_tla lltl( .. lg:~·ta au un J'~c al mimicii corestotuJ. execut(l ordme, aSOClflza, arata prlll ges Ull, 1 1 ,

)lunz~Jtor virstei. .

In jurul virstei de 3 ani, prematmii r(cupereaza dir:tr.~claUi, I~ adevarate salttll'l, jnLiJ'zierea de limbaj, aUt in ceca ce priVE'ite VOl'blrea, ut ill formatea unor propozl\ii.

J88

189

In studiul respect.iv, 20% dintre copii prezentau Intlrzieri de limbaj Ia vlrsta de 1,2 de Iuni.

La 0 marc parte dintre copiii urmllrip (peste 50%) s-au observat dcscarcnrt crno[ionale (crize de plins, de furie, de agrcsivitate etc.) f1lrll motive justificate.

In general, un premat.ur trebuie cornparat eu un sugar nascut la termen, seazind din virsta acest.uia nurnarul de saptamini cu care s-a nascut. mai devreme prematurul. Intre 2 ;;i 3 ani majoritatea prernaturilor ajung din urrnji pe copiii nascuti la terrncn.

Po lingo lntir'ziet-ile se mnalnt.e mai sus (intirzieri de mel'S ~i limbaj), prematurii sint mai agitati , prez int.a insomnii, tulburari ale apetitu lui, primesc mai greu alirncntele consist.en te. i~i formeaza mai greu unele deprinderi. Mama nu trchuie insa sa-~i piarda rahdarea din cauza sttngaciilor lui ~i nici sa-i acordo 0 protectie exagerat.a ; ca ~i eeilalti copii, prematurii VOl' fi lasati sa se joace, sa cada, sa aiha "eucuie ~i vinat.ai". Anxietatea psrintilor si, mai ales, materno-dependentu nu f'ac decit sa Irineze procesul de dezvoltare §i de recuperare psihomot.orie la acest grup de copii. Dupa observatiile noastre, 0 mare parte dintre prernat.uri au 0 dezvolt.are intelectuala norrnala, dar r aruin cu 0 instabilitate psihica, ell rc act.ii de negativism ("pu~i pe nu") ~i uncori de violent.a, Calrnul, intelegereu I;'i atmosfera generals din familie contrihuie la corectarea aeestor perturbari cornport.amentale ale Iostilor prematuri.

Daca nasterea depil.~e~te c,! mult terr,nenuJ ??rmal, postmaturul p'oat~ prezenta tulburil.ri grave, uneon cu urman definitive asupra dezvoltarii lui, Copilul poate rnuri in utero

Este de datoria fiecarei gravide constiente de a caleula ~i urmari corect (cu ajutorul ohstetricianului) terrnenul nasterii, pentru a se intern a la timp In maternitate.

In Iamilie i se va acorda 0 atentie deosebit.a. Alimentatia se va face cu mese mai dese; cu eantitati mai mici.' Supravcgherea medicals va fi sustinuta

, ,

de catre un pediatru prrce put.

De la 1 la 2 luni

Nou-nascutul cu hipotrofie fetala (rnalnutritie intr auterina, dismatur)

Sugarul trebuie sa-Iii st.abileasca treptat un ritm propriu al Iunctiilor vitale. Mama II ohserva In permanents 9i-1 ajut.a In acest sens. Sugarul a "propus" un oral', cu .eare ?e inea~dreaza in ::iata de !an:.ili~: u9uri,n? astfe~ munca mamei: nurnai partial Insa, pentru, ca el eon~lllu~ ,sa 0 solicits i~ea mult. Aceasta nu trebuie sa-~i faea planuri prea man: vizitele la rude III la prieteni nu pot fi r.eluat.e; Ingrijiri]e, sugarul~i 0 hlocheaza aprospe t~a~a ziua, Daca are un ajutor In gospodarie, este bine ca muncile casmce ~a, Iie lasate pe seama acelei persoan:, i~r m~ma sa ~e o?up"e de sugar. Subliniern ace ast.a recomandare, pentru ca stim din o xperient.a c~ multe ,mame ~u tendinta de a munci prea mult in aceasta perioada, uneori t~eb~f1.Ie casmce tre= cind pe primul plan. Este necesar ca preocuparea :namel s~ !Ie "eo~eentr~~,a toata asupra sugarului, care are nevoie de uniformltat~, adica sa fie ,lngr~JI~ de aceeasi persoana, de preferat de catre mama. Numai asa se VOl' obisnui §I se VOl' cunoaste reciproc. Sugarul se va famili,~;iza In ~rimul rind cu m~ma? o va deosebi in curtnd de alte persoane; Ingrijit nymal de ea, ~e va o_bll;mUl cu modul ei de a-l alimenta de a-I schimba, de a-I vme in brave; iar cu timpul, eu imagine a Iigurii, cu mirosul eorpului, cu tonalitate~, vocii, cu :ningiieri]~ ei. Nurnai mama (sau, la nevoie, persoanacare-l ingrlJe9te mul~a. v,re:ne 91 corect.) ti da sentimentul de siguranta, de. in?redere. ~ugarul va fi linistit, va minca bine i§i va fixa un program anumrt, Jar In perioadele de veghe va incepe sil.-§i 1mbogateasea "repertoriul" manif'est.arilor motorii §~ ~si~iee.,

La rtndul ei mama - care a avut atitea perioade de indoieli 91 ~lllar de deprimare in primele saptamini - va mcepe sa fie antrenata 9i stimulate de progresele sugarului.

372. Este verba de grupul de copii care, desi se nasc la termen, au 0 greutate sub 2500 g.

Copiii hipotrofiei sint eel mai adesea lungi ~i slabi, au pielea uscata, turgorul este scazut. Hipotrof'icii prezintil. 0 greutate mica (cu sau fara afectarea lungimii ~i perirnetrului cranian) lli unele probleme de slabire a respiratiei normale , de mentinere a unci cifre corespunzatoare a eanltitati! de glucoza si de calciudin singe" a uctivit at.ii nervoase. Daca stnt alimentati precoce ou glucoza in ooncentratie de 10% :;;i in cant.itati adecvate, hipotrof'icii scad foarte putin in greutate, recupereaza rapid in urrnatoarele sapt.amtni deficitul greut.avii.

Diagnosticul de nou-nascut hipotrofic se pune In primul rind pe calcularea exaetil. a virste i gest.ationale la nastere. Spre deosebire de prema:turi, la hipotrofiei se constat a : bogatia cutelor pe talpa picioarelor, nodulii mamari prezenti 9i eu diametrul peste 3 mm, pavilioanele urechilor au cartilaje, testieulii sint eoboriti in scrot, eomportamentul neurologic este normal (daca nu a fost 0 suferintii fetala mare sau daea nasterea s-a desfasurat fara acci-

dente).· ,.

Creyterea in greutate ~i in lungime este eea ma ~ aeeelerat~ in lunile a II-a ~i a II I-a de (Jiata. La circa 8 saptamim sugarul i~L

tine capul. . " .

Cu fiecare saptilmina el de(Jine tot maL (JWL, personahtatca

fneepe sa se dez(Jolte, somnul deCJine mai organizat,

Postmaturul

373. Este un nou-nascut dintr-o gestat,ie care depageljte eu mai mult de 7-10 zile limita superioara a norm&:ului (280 de zile).

o mare parte dintre ace9ti eopii nascu~i dupil. termen prezinta imediat dupa na:;;tere 0 piele uscata, zbircita ("miini de spalatoreasa") sau chiar fisurata, pergamentoasa; lanugo lipseJ?te; remix caseosa este foarte redus; unghiile degetelor sint lungi depaJ?ind mult virfuI; parul capului este redus.

La 6-8 sil.ptamini sugarul va zimbi pentru prima datil.; este prima manifestare umana, independenta de nevoile lui.

374. 0 r g ani z are a z i 1 e i. Or.arul zilnic trebuie sa se regle~ent~z~.

Se va tine seama aUt de dorin~ele sugarului, cit ~i de programul intregn faml,lll.

Daea sugarul prime9te prima masa Intre 5,30-6 dimine~\,a, este bme ca mama ~i sugarul sa se eulce din nou, Daca, dimpotriva, pl'lma masa este primita Ia ora 7, aceasta coincide eu ineeputul activitoyii In easa.

190

191

, Plimbarile se fac in functie de anot i , ,

Jar dupa amiaza _ spre sear& .Iarn !mp: :~ra intl'e, prima ~i a doua masa.,

11 (masa a II-a), iar dupa arr:iaza a ~lrlI~a 1elwr~ '1',~ f1 dup a ora 10 sau chiar

, '- n Juru oreJ o.

vB~w ~e va face mai devreme in [u rul '20 '

masa; m nici un caz dU))a orele 22'. J orei ,inamte de penultima

D. C e s e fa c e d a c ii m a mal ips e!j ted e a cas d? In luna a II-a, la un sugar alimentat exclusiv la sin, daca mama lipseste 0 data de acasa, se poate da, in locul suptului respectiv, fie ceai, fie 0 rnasa de Japte de mama, muls in conditii de curatenie perf'ect.a, past.rat la frigider ~i fiert Inainte de a fi dat sugarului.

E. Va ria t i a ape tit u lui. Cantitatea luat.a Ia fiecare masa este variabila, La primele doua supturi sugarul este mai Infometat. Variabilitatea apetitului nu numai ca es~e norrnala, ci constituie f}i 0 dovada cil sugarul are ritmul sau personal de aliment.are.

F. Rat i i l e prescrise de pediatru sau rnentionate In aceasta carte servesc numai ca reper; mama nu va inccrca sa le impuna sugarului sau. Daca un sugar este tnsa infometat dup a ce a primit ratia prescrisa, nu este nici 0 ratiune de a-i refuza completarea pe care 0 cere; daca, dimpotriva, el nu vrea toata cantitatea propuaa, este inutil de a-l c.ontrazice.

Daca mama alapteaza sugarul, ea este acum initiata. In cazul ctnd nu are lapte suficient, ea Ifji da seama care din supturi este deficitar, fara sa fie nevoie sa ctntareasca sugarul inainte ?i dupa fiecare masa. De obicei, mama are mai putin lapte la supturile III 9i IV, din miezul zilei, cind , dat.orit.a solicitarilor din cursul dirninetii 0 ajunge oboseala sau se pierde cu firea. La aceste mese din mijlocul zilei, pcate Ii necesar sa faca cornpletari cu cantitati mici, crescute progresiv. Sugarul a prins gustul sinului, are putere sa suga, a~a tnctt el nu se mai in~arc.a, c.hiar daca primeste 1-2 cornpletari cu biberonul. La rlndul ei, mama este dat.oare sa-i dea sa suga, chiar daca laptele supt nu reprezinta decit 0 treime din ratie. Pe linga valoarea biologica, acest aport de lapte de mama are 9i important a psihologica. Nu se renunta la alaptare decit la sfatul medicului 9i dupa indicatiile lui asupra modului cum se procedeaza practio.

Sugarul trebuie sa mantnce cu pof'ta, cu placere. Alaptarea, 9i mai tirziu orele de masa, sint rnomente cind sugarul simte 9i tncepe sa savureze apropierea cu mama 9i grija ce i-o acorda. Din experienta ca la fiecare alapt.are ii sint satisHicute citeva dorinte, e1 invata sa aiba incredere in mama sa. Agitatia sau starea de tensiune a mamei sau a restului familiei nu permit sa se nasca acest sentiment de siguranta .;;i de incredere.

G. A lim e n tat i a s u gar u lui t reb u i e s d sed e sf d ¥ 0 are t nco n d i t i i 0 P tim e. :Mama va a9tepta c.a sugarul Sa fie bine trezit din somn pentru a-I hrani. Din a doua luna el incepe sa-9i manifeste dorinta de a minca: intoarc.e capul la dreapta 9i Ia stinga, ca 9i c.lnd cauta c.eva, i~i mi.;;ca 9i intinde buzele, schiteaza mi.;;carile de supt 9i numai dupa aceea incepe sa tipe. A9teptind ca sugarul Sa ceara singur sa manince, se previn tulbul'arile de apetit. Dad! i se da sa manince pe jumatate adormit, el are sa suga, dar intr-un mod automat 9i "pasiv", fara a ave a impresia de foame, fara placere, fara intreaga stimulare pe care i-o da aeest moment privilegiat petrecut linga mama sa. Se risc.a astfel Sa se impiedice trezirea progresiva a apetitului, care nu vine decit dupa mUltiple experiente de mese placute 9i de foame satisfacuta.

Mama se va stradui ca in timpul alaptatului sarie destinsa, deta9ata de alte griji. Se va izola intr-un loc lini9tit., a9a Indt sugaruI Sa se simta in siguranta 9i sa asocieze hranirea 9i prezenta mamei de un moment fericit.

Familia se va stradui sa creeze conditii materiale 9i psihic.e favorabile unui echilibru sufletesc c.orespunzator mamei. In a doua luna, sugarul suge cu tot mai multa vigoare 9i mai repede. Dupa alimentatie, cit este tinut in brate, lipit de pieptul mamei f)i cu eapul pe umerii acest.eia pentru a eructa, i se va vorbi c.u tandrete. Odata eu eructaiia, tinerea la piept, caldura corpului

Alimentatia

, ~75. A I i III en tat ian a t u r a 1 a A 0

e::Gst.a 0 regula stricti't in ceea ee J", .• 'v r a :- ~ 1 me s e lor. Nu J'eafiI'J;nam ca fieeare sugar lsi are ~:,t e~ie .numaryl 91 ll11p~rtanva meselor; marrier ~i al sorei de oCTotil:e este ld~1U 11 ~ev~~le ,s~!e ahmentare. Rolul mul. La ,4-.6 sapUimfni, cei rnni multi a e ,e,zy alui ,~1 d~ a adapta regirness (c.hlar ~ mese), Daca sugarul este 'al~uran s-~~ obi snuit. eu orarul de 6 de supt (pe masa), sugind mai mult ~i ':p a,t, el l~\;re~te t.reptat cantitatea de asemenea, trept.at, c:antitati rnai ~a~~e ~lguros. u~arul i~tarc.at neeesita

oral' regulat al meselor. De cdle ' I ~pte. M~lt1 sugan nu au inca un

g t' . mal mu te on este vma ' N

a onu ca mtervalele dintre mese sa f' f ',mamel. u este obli-

o schema i)i 0 oarccaro regularit.~t ' ~e pel' ect egale, dar ar trebui Sa apara dupa 5-? saptamini (vezi ca )i~o~~lcee~ ce_ prrveste ,~rele de sup t, eel putin

a) Alnnentatia In timpuI n~Ptii l\i'~tOU nasc.utul , punct.ele 243, 244). doarma un sugar: neintrerupt noa 't,' 1 f':_ :: mam,e fntreaba ctnd trebuie sa g~n~l'aliza. ~i, nu se poate spune cu ~e~~itu a~a a m<:_1 cere 0 masa, Nu se poate pins Ia 'sffrsit.u! celei de a II- I , ' C ' dm~ daca ,ac.est lucru se poate obtine 6-8 saptamini nu se mai t.rez:scu1~'(~~ t:la mal m:Jlt1 sugan ?e obisnuies- 9'i la Ja masa de la ora 23-24 si , jP ~ .0 palte dintre ei renunt.g mai intli

0) C .:1 numUl oupa aceea la masa de la ora i.

, um se poate desfllnta masa de noa t ' . , ,

d, e Ia sino la masa de n081)te' '1 pte. Ce1 mal multi suga n renuntj;

f'i b ," ,'" , 11 ama se va ingriJ'i It' 'v ,

Ie s.u stant1ala. Daca este hranit 1 ,. _ ca u !ma mas.a de sears Sa

Dae' a sin, 1 se va da sa ouga d bOO' '

d mama are Jmpresia ca la aceaot v v 0 m am 11 Slm.

va consUlta medicul de c.ircums r' "Ca masa sugarul !,:' putea minca mai mult pletare. C 1p,le, care Va staJ)]h daca este utila 0 c.om~

e) Ce insearnnll dac! un sugar SuO'e I ' _ .

apoi pllllg~ din nou dupa. 2"':3 ore' s- a 0 mas:: n,Un;al ~i~eva minute ~i supt. (slmtmdu-se sated pentru m . ar pu;ea sa f: ll1ghlt1t mult aer la s',lgal'ul a golit un sin si co~tinu~m:r~t) s~uds,a nn se h saturat la supt. Dac.a c.elalalt sin, La masa u;)m 'it.oare ,s,~ Tagf~ fm ,sip cu foame, va fi pus si la

• , , SlDll vor 1 0 erJtJ in 0' 1" v I '

m care, pe ]jnga aceste manife ,t ,v,,' I . _,,' J ( me mversa. n c.azul

8',J, garul nu Cl'8ste sau chiar' ,:sd ,U,l, a emtarJrea sapt, aminala se eonstata ca

d ,c, SCd e lD greutate se an, t- d' 1

sura e ocrotire, pentru a se cuno' t " ' " , lll),a me 1CU pediatru 9i

de ore. Completal'ea se va fa 'e I a,? e precIs cant1tatea de lapte supt in 24

B C C (upa consultul c.u medicul.

. um po ate fi impiedic tv.

pre a. In 11 1 t a e r? Cind inee)8 s _ • a , ,s u gar u 1 sa. Lng hit d Ja ~fn, 11 va lasa sa eructeze ',1 a s,ulga mal. meet, mama il va retrage de intrerupe suptul de '7-301'1' 91 tapOl 1 va, .alapta in eontinuare. Se po ate

, "d - , pen TU eructatll dac.a I

o aca upa aeeea continua" oaV 0 ~ ," sugaru nu prot.esteaza si

w wuga. ,

C. Sin i i sea ole s elf'

secreliei lactate, este bine ea 'inJ'l' as· f' L e CIa ~ e sup t. Pina la normalizarea

t I I "a 18 go 1 t1 de citeva' . I

Dcesa, g am a mamara Va fi stimulat v t' ' vOl': pe Zl. n felul

D, ,stE,"I)tI1I'ilor sinul nu eote gl}ll't 1 a pen ru,o bema secretle. Cind c.ontrar

" , '" ' , ,a un supt r tId I " ,

mlJla, fie eu pompa. ' es u e apte trebme l11uls fie cu

192

193

13 - Mama 91 copilul

schimbfl

In rnediul calitate (de la fiert irnediat), nedilu8t trebui sa (0111iniI 3,4-4 +4

rnamei ~i voco a bllnd a il linistesc rcpede iii a doarme in cltcva minute. Incct isor, -est.e culcat pc 0 parte sau, I)i m ai bine, pe hurt.a. La sugarul alimentat natural, cu orestere norrnala IlU est.e absolut nccesar ad aosul de sucuri de fructe.

37G. A I i III en tat i a it I' t i fie i a I :'L Alirne nt.ul cr-l rnai potriyit

ill luna a II-a de (:ste UIl din praf cnre Sf, giisel)t.e In noi

in : "Lactosan" care so da in COllGelltrn\ie de 9';';) (2

masuri a 4,5 2, Dnci'i se in comer!" se

poa te Iolosi un jll'epara t ad n p\ B [, flurrwnil); pent I'll rn odul de

prcpnrare, fixarca concentratiei ~i pe mrs«, marna Be va ghida

d up a iridicatiij« de pe etichetil ~i mcdir.ului.

In rncdiul rural, se poa tc da care se dihwazi'i la lnceput.:

30 ml de apil de orrz 2% SHU de de vaca, Ia care se

o lingul'itii de z(lhii.r (5 g) ili se 1 rn pre ullil ,

A, R a t ia m e d ie z il ti i c ii, In a5-a-aGa,T'a\ia dp

Jap te pentn{ 24 de ore ('sle de 150--175 ml , I'Pspectiv GbO--780

ml.Hcpartizata la 6 mes«, rcvi ne In 'l!10-1.30 In amina a 5-a

iii a G-a , rati a z il nica este de G~)O-800 ml. deci 1.60 daca se

d au 5 mese, 9i 110-,140 rnJ/rrHisil, dacii se d au 6 rnese. Cifrr le sint pU!' orion-

t a t ive. Fieca r« sugar j~i individuaJir,eflza criteriul major este modul

cum progreseazain gl'cutllte: unii cresc cu 0 zilnicil de 60--70 ml/kg/7.i,

i a r In altii nu este suf'icicnta nici de 1GO- III ultima even-

tualitatc, se t re pt.at sirnplil jJl'e.conizatil

de mcdicul rus $carin. Cantit.aton se calculcaz a in modul urmat.or,

in prirnelc luni de viat.a: a) la 8 se dau copilului 800 rnl laptef24

ore: b) pentru f'iecare sapt.arnin» in minus w scad cite 50 ml din canti-

tat e a pentru 24. de ore; r;) pentru f'iec arc luna in plus se flO ml Ia pte,

avind grijiI sa nu se depilileasd. 1. 000 ml pc zi.

B. Lie hid u I d e d i I u t i c. Pentru praf'u l de lapte Lactosan sa u alt produs de lapte praf integral far<'l adaosuri. di lut.ia se face cu decoct (napa")

de orez in conce ntrut ie de 2-3 % si indulcit i\ cu b de z.ah ar la 100 ml. La

copiii constip ati se poate Iolosi 'in' de amidonul de porumb

(Zcamil}.

C, eel e 1 a It e pro d. 12 sec 0 In ere i a I e (produsele de tat, cum sint H umana sau Similac, call par~ifJI adapt.ate ca paril ill decoct de orcz :ii nici nu se inclllJcr:sC. Aeeste

nutritive in s uficic ntc s i ell

de de orcz si de zBhtir at' du~e In 0

DuciI s:ar pl't]lara luana )nili cat (8-10%), a r d(>icrmina ()

bolice de excre1ie, putind survcni sernne mincal'e), tulburilri de tranzit

in cazul alimentatiei eu nu sint him:

proaspote, fiirii microhi, iar zearnilul are la unii v sugar-i un erect laxativ, vd~n prude n] i'i noi rccomandam ca in luna a dcua Sa se f'oloseasca in gospodarie

mmi'do;ll'1'8 Iormula : lap to de VHCa integral ell 3,5% grasirni + 1/3 apa

dr' 2 % + f) g z ah ar pcnt ru 100 ml din acest arnestec,

acrestii formula nu corcsp und« nevoilor bioin ceo privr ste mai ales corelatia intre prinnc , hirh-oc arbonat.e !;'i grllsimi) ~i accesorii, a \(, a sug(ll'ilor s(m<'lto9i.

a r 11! sin g u r s a "t rag dOl din bib c]\\1 cc:te voie sa se sprijine hiberonul pe 1n\I'-0 aserno ne a eventualitate, suaarul o jlHUZ,'l in sup t., nimeni nu-i scoate letina din

PODtC'III"('(\ ; urma rea ['ste ('a lnghite prea repede (ell mult

acr), fln, ("liei. \ip:',intC'Ii nu doarmo linistit. In plus, SUgHI'U] est« irus-

t de fJ'ni j III (-]) I \lJ de care Jill pu,lte fi Inlocuit cu nirnic a lt cev a.

luni dc· yja\;\. Hle,.cll' rqn·C'zint.;'t principalele ocnzii clrid sugarul de mlHna.

i n t i III P n l m e s e I. Biberoriul bibc'l'onului ~i tet ina sa fie .tot t.im p ul C' n s\1Qnri!o!' trag din hiberon f<'il'ii oprire , olit roan'wH. Unii inghit 0 caut it.at.e mHre de He]' ('[1]'(' Sf, Iorrue az a astfel in stomal' le d~l 0 ('(diei. Ei se opresc at unci din supf., ell toa~k'

din lor normals. en rernediu, se recorn ano a

fie a hdornenul lipit de t.oracele ma mei.

fie pe spate. Marna va pUIle 0 c:lI'P.a

in caz ul cind sugarul regurglmama il va culca eu fal,a in jos, "pc va ridica in sus ~j-I va sprijini pe umer ii

s{,i. Tonte D(,(,s\f' mrll1!'Vrn 11\1 npcesare dccit daca sugarul inghite a e r

sa u \'nrs;l, esle dupa masa). Intre mese, sugar-ul

ul iliz arca bJJwl'onu]ui ~i t.et inei la p unctele 270,271).

se inr] i

pliu« ell L! p t«, . rnr.i

pina in momc nl ul cind arr ln falf~l

Vltam\r;121e

care se ulei

in materuit ate prima si 2 luni 5e v a arlminist ra admini~tra 200000 u.i. (1/3 din Nu este neeesadi asocie-

rne tnlipsn La multi Simi lac) , natural!1. ]\u se

eu vit.a mina D z ilnic bub forma de lingurita eu lapte. Gustul nephlcut ]\u se recomanda adaugarea

interni ai biherOJ1ului.

1(,/ ('Lu',wl a/willi, incill.1'r:" ('ora, tilra intrcru.pere!

yil;;]lrinn D sub infI~ll'n\a razdor ultra~

e\l "xDctitate cantitaicCl in acC','

dl' VHn\ pr lumina ~oll.iI'<1 ea unic1.

194

195

s~rsa de vitarnina D. Dealtfel, in multe erase, fractiunea de radiatii ultraviolete este ~i asa mult scazutii din cauza poluarii atrnosferei.

~n c~zul hranirii sugarului cu preparate de lapte care sint tmbogatite cu ':Itar_nma D. (Humana, Simi lac, Milupa , Aponti, SMA etc.), se continua prof'ilaxia eu vitamina D, deoarece adaosurile de vitamina D din astf'el de prod use acopera numai partial nevoile zilnice de vitamina D. Medicul pediatru calcuJe:za cantitatea de vit.arnina D primit.a prin preparatul de Iapte lji cornpleteaza doza corespunzatoare. Doza zilnica de vitamina D va fi individualizata de medicul sugarului.

378. Vi tam ina C. Este absolut necesar sa se adauge vitarnina C ~ub for~a de sucuri de fructe, daca sugarul este hranit artificial eu preparate industrials de lapte ce nu sint imbogaWe c u vitamin a C.

. ~7~. Cum sed a u sue uri led e f r u ct e. Se incepe cu 1/2 ling~n1,a 91 se create progresiv cantitatea la 1-2 zile cu cite 0 linguriia plna se ajunge la 1.0-12 linguri]e. Sueurile nu se lncalzesc si, mai ales, nu se fierb deoarece temperaturile ridicate distrug vitamina C. ' .'

Sucul se da. de la v,i,rsta de .6 ~aptamini inainte.a rnesei de la ora 10 sau/fii 16-17, la nevore "dres cu ceai sirnplu sau indulcit. Nu se arnesteca cu laptele , deoarece - daca nu-i place sugarului - acesta va face dif'icult.ati si la

primirea Iaptelui. '

de struguri sau de pere; la cei cu tendintii la diaree: merele, morcovii,. ba?~· nele , alinele. La cei anemiei, sint foarte indicate sucul 9i pulpa de prersici, care au 0 cantitate mai mare de fier. La sugarul care primest.e greu sucul de fructe, acesta se s mesteca fie cu ceai indulcit, fie - mai bine - cu un aliment cu care este deja ohisnuit Iii pe care-I tolereaza bine.

380. G r e uta tea. In luna a II -a sugarul creste eu circa 750- 900 g/luna, rcspectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g p~ saptamina. Mama nu trebuie sa se mire d aca sugarul ia mai mult sau mar pUi;In decit serie in carti (750 g/luna). Este bine SEl se Intocmeascii un grafi?, pe care sa se traseze 0 curbs normals ("ideala") de crcstere pe tot anul ; in Iiecare luna se va trasa curba poriderala reala a sugarului. Curba ponderala constituie indicele eseritial al cresterii sugarului. Daca aceasta curba este ascendent.a, lnseamna ca totul merge bine. Daca r arn lne orizont.ala, va fi consultat medicul. DacB. traseul eurbei sugarului est.e sub eurba teoreticji ("ideala"), nu este un motiv de ingrijorare; esential este ca ea sa rsmtna a proape paralela cu prima. Fiecare sugar i~i are ritmul sau de crestere ; unii demareaz.a mai devreme, altii mai tirziu.

381. L u n g i mea sugarului se mareste eli 3-4 em in aceaet.a luna

de viaVL

Cre~terea ~i dezvoltarea

Nn. se ra [orsa sugarul sa primeascii un anumit sue de [ructe sau de zarzaraturi

Dezooltarea neuro-motorie

Sugarul va avea mai mult control asupra muschilor sal, misosrile VOl' deveni mai eoordonate ("eoordonare motorie"). Progresele se fac totdeauna de la muschii capului spre cei ai oxt.rernit atilor.

382. 1\1 0 t ric ita tea g lob ala. a) CuI cat pe spate, sugarul are Inca t.eridinta de a sta indoit, eu membrele superioare !ii, mai ales cu cele infe-

~ent~u evitarea infectiilor 9i a intoxicatiei cu substante insectofungicide (se 9t~e ca· plantele se. trateaz a e_u subst.ante chimice, de obicei din grupul parat~onuIUJ~ pentru ~dJ.strugeI'ea insectelor), fructele se spala in mai multe ?pe 91 8e oparesc. Op arirea se poate efectua punind f'ructele , in strat subtire, Intr-o strecuratoare care se sculunda pentru citeva secunde intr-o cra tii,a ell apa fierbinte. R~zatoarea de sticla, tifonul, vasele in care se colecteaza sucul de fructe VOl' Ii intr-o stare de perfect.a curatenie. Inainte de preparare, mama se va spala pe mtini cu apa calda fli sapun.

A. Inc ide n f e l e leg ate de ad min is t r are a sue uri lor de f rue t e. Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai mult sau mai putin persistent. Sucurile de morcovi si de mere ~lnt ma~ bine tolerate. Sucul d~ capsuni produce urticarie la multi copii. Sucu:Ile de cirese, prune, pere, struguri (mai putin eel de portocale) sint mai laxative. La noi in tara, in lunile iunie-septernbrie, cele mai indicate stnt sucurile ~e mO.rcovi (prezi nt.a avantajul ea se procura usor, este bine t.olerat fii e?:r;ttme pnnt;e altele in cantit.ati corespunzatcare vitarninele A fii C), pierSICI, zrneura \,>1 coacaze ; in lunile de toarnna - sucul de rnorcovi sau de mere' in lunile de iarna \,>i primavara - sueul de larmie fii de portocale. '

E!. C r i t e r i i l e d e ale g ere a sue uri lor d e f rue tela sugan sint: a) toleranta digestive. (diaree, colici, eritem fesier intens); b) gus:tu1 (daca-l prirneste cu placers}: c) anotimpul; d) starea econcmica si regiunea unde domiciliaz a familia; e) educatia sanit ara a mamei (0 marna certata cu legile curateniei va determina cdat a cu administrarea sueurilor de fru?te fii trnbolnavirea sugarului); f) durata cit se gaS€flte pe piats un fruet (la noi sint. de preferat merele , rnorcovii, citricele, tomatele, deoarece sugarii n~ au necoie de dl.rersitate, ci dE uniformitate in alimcntaiie); g) tendinta la dlaree sau la constlpa~le: la eel constJpatl Se prdcra sucul de pol'locale, ehiar

Fig. 102 - Sugar in luna a 2-a

. in decubit ventral.

Fig. 103

rio are in Ilexie. Cu fieeare siiptamina incepe sa stea tot mai mult intins, cu bratele dezdoite, tndepsrtate de trunchi fli mernbrele inferioare ~ma.i intinse, cu unghiul format din art.iculatia genuIlcbiului (de catre coap~a flI gaI?b1i.) tot mai largo Pedaleaza cirid cu un picior, clnd cu alt.ul, rare ori concomlt~r:t eu amlndoua. La inceputul lunii a doua, stfi c.ulcat pe spate Intr-o POZI\I: asimetrica: brai.ul fli gamba de 0 parte intinse, iar cele de. partea cealalta

196

197

la f'lrx iur.e

Spre sflrsitul JUDii leaga aceste vocale cu un "h" (ha, he, ehe).

(':';\ I' ' 8i' de miscriri le muschilor rnimicii.

T I: et c I c, A' \ipn cstI' iDca rnodul sa.U de comunicare. EI simte a inca global: daca 51' simte bine, el este dad\. are 0 oarecare indispozitie 51' agita, yipi'!.

lunri mama nu poate dist.inge deloc ce vre a sugarul Dcum ea Incepe sa perceapa nuantele cele sugaruJ.

, se insoteste de miscari de supt ale diutaJ'ea sinului sau hiberonului. Survine, de ora inainte de ora prevazut.a pentru reincepe mai intens, pentru a nu inceta

f]ectate. Capu! are teridinta sa stea inclinat. de partea mernbrelor irrtinse. Nurnai spre sf'irsit.ul !unii a doua ~i Inceput.ul celei de a treia sugarul culca t pe spate, sta intr-o pozitie simetrica I)i inccpe sli pedaleze dr.a din pi, cioare") concomit.ent cu arnbele picioare.

b} A~ezat pe burta, sugarul nu mai sUi cu capul ridicat nu prea sus, nereusind sa Umerii sint. inca trasi inapoi. Bratele

sprijinul se face po antebrate. '

Se mentine flexiunea sold ului 9i acea sU.l face ca sezut ul (regiunea f'esiera) 5ii fie intr-o pozitio usor il, Picioaro!« sint lndepartate ~i Inclinat.e in af'ar« fata de sold ; din cind in cind pedaleaza, alternat.iv. GJeznele ~i talpile sint i nt inse.

c) l\Iu~chii bratelor ~i miinilor. Incepe sa Intinda ~i sa ri d icr- bralele de-a lungul ca pului. Pina la inceput.ul celei de a doua Iuni, sugarul sUi permanent eli pumnii strins Iuchisi. Daca un adult introduce un doget in rnina sugarului, el stringe !Ii mai tare pumnuI (fig, 103). Foarte ineet, in tot cursul lunii a d oua. degetele sugarului se desf'ac si, spre mceput.ul celei de a treia luni, degetele sint adesea desf'acute.

d) Sustinut de axile (subsuoara), sugarul tine ca p ul t:;i page~te "automat", sprijinit pe virf'ul picioarelor, cu mi~cari de amplitudine mare, sacad at ("eil un cosmonaut").

e) Pozitia in pat. Fara a proscrie pozit ia de culcat pe spate, modul de d. z voltare a tcnusului muscular ara t a ca est e mai bine ea suuaru! sa fie cukat. in pat fie pe 0 parte, fie pe hurt.a (cum est.e tendint a de citiva ani), incepind din a II-a-a III-a silptamina, Pozi+ia pe burta are doua avant.a je : InUit ura pericolul aspirarii in caile respiratorii a lichidelor regurgitate ~i duce la inti'irirea mai rapidiJ a muschilor spatelui, care VOl'

Fig, 104 - Culcarea pe abdomen a rnai tirziu st atiune a in picioare (fig. 1.04).

sugarului. 383. Fat a sugarului incepe sa de-

"ina rnai expresivn ; el re actioncaz.a diferit in Iunctie de cum i se vorbeste. EI capat6 treptat cont rolul asu pra m uschilor felei, a muschilor motori ai globilor oculari (cci care part icipa la rniscarea globilor oculari) ;;i ai cefei.

384. 0 chi i, Da torit.a corrtrolului nerves re d us 9i ochilor, privirea sugarului de 0 luna IlU "pri;]de" un

este situat pe linia vizuals iii la 0 oarecare d i st ant a. sugarulva fi capabil sa urnlareasca en priYirea arcHeI

3 luni el ya putea urmari obiectele situate in tot este important, permi1;ind sugarului sa-Iii rind, s6-~i cunoasca marna. Sugar-ul mie dedt un obiect colorat.

Daaa sugarul este dus cu caruciorul in luminii iii de mi\,cariJe ramurilor.

Daca i se trece un obiect r08U-stralucitor prin va urm6ri doar pentru cite va secu{lde. Dad 5e mai lunga de timp, sugaruJ "se plicti~e9te" sau altminteri strabismul este trecator la aceasta

385. Limbajul. A, Gingllrl:tlll, in

~i de yeselie. sugarul emite citeva din

organizeaza sub forma de

0, u,

Hhul

ci sHi ell t orar.ele lnt ins, un unghi de 4:)°,

nu in8a in mod st abil ,

decit datil murna lJ) Tip:ltuJ de i])(lispozijie est.e aproap~ cont.inuu 9i ~'e 'U:1 ton" diferit,

mai penibil ~ Sf) jmu\~:~t8 de agilil\leljl nu se, cah,11e~.lZa dec,lt daca :llama

cauz a lWrd,\cel'll: sugal'ul este prea st rins lIlfal)at, este ud, 11 este

prea cald sau ll jene,lzfl 0 l\lmiJ~a, pl:ea put-erniea., . v,' ,

e) Ti]wtele declansate de colin sint acute, se ll1so\-e~c de mlfica:! de m-

rloire ale , de de crrusie de gaze. Dacs scaunele sint nor-

nu y((rs{!\uri si daci"i sugarul are un aspect normal,

nu sint motive . aceste c{izc smt frE:cvenLe in luna a doua (dis-

pal' l.n:ptat

Peturu

toarele

I) 2) (i)

recotTlaIldiim, in ordinea ef'icieritei, urrn a-

rmc: art.ificii de t chnic.i : .

va ii aliment.at (la sin sau cu biberonul) ceva mal incet.. marna va fi calma, dcst.insa.

c(' estc alimr-ntat , sugarul va fi tinut 2-5 minute In, poz~Fe

cu 1'8 urn aru 1 marnei ~i cu abdome~ul strms, lipit

"piele pe picle". Cal~ura ~,I c~~presnmea "'a Ii cul cat in p at.ul lUI pe nurt.a.

I;) va f'i pc burta 9i mama v a apasa incetj90:' cu ~lina

d pc ahd ornenul sugarului, Inccplnd elm p a rt e a dr;apta, 91 (~e JOs a

abdorncuului si inainlind sub forma 1111Ui arc in sus, spre stinga 9l in JOs (spre ficat -+ sub , superior sting din zona spline i -+ in jos pe III dircct.ia acelor de ce asorruc. ln acest f'el > , intestinale c.edeaza, continutul progresa spre scgmentele terrninale

de

VH

incerca mn nevra care este trecuta in toate carlile ,:hdoll"IC,n a unci comprcEc inmuiate in apfi ~~tlda (nl.! ell It (alc(lolul in cantitate mare poale fJ aSplrat dlJ(:ind la intoxicatie 1).

alimental' l)i f\snpra tl'an-

alimente (cafea, ceai "ruEesc", Yill'zJi, l":1sol(-; uscata etc.) sau consunnd un?!' medicarne,nte diareea, "crizele" de collta sau de fleat nlldominale la sugal'u! alaptat,

(l'izele J110tiv prpcizat) se repeta, S8

t alit de mult, discutati'i: sugarul

\',,"da i'l.IzctlL Nu uita1i sa fierbei,i suzeta in fiecare

de jocul

dlC

" cu niciuna din accste 58 apeJeaza la me\1 ",te yorba de 0 manifest.are a vrf'unei boli mai

199

198

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful