Ciocoii vechi si noi

Integrat in perioada postpasoptista a evolutiei literaturii romane, Nicolae Filimon (1819-1865), este creatorul primului nostru roman tipologic - „Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (1863); pe buna dreptate, aceasta lucrare a fost considerata „cap de serie din care se trag toate romanele de tip social ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirile claselor vechi" (Serban Cioculescu). d7k2610dt13loz Tema romanului o constituie destinul arivistului Dinu Paturica, proiectat pe fundalul societatii bucurestene din prima jumatate a veacului al XlX-lea. Aceasta tema face din „Ciocoii vechi si noi..." romanul unei energii pusa in slujba parvenirii. in final, parvenirea este ratata, destinul lui Paturica ilustrand dictonul „Fortuna labilis" (Norocul este schimbator). Titlul romanului este alcatuit din doua segmente: Prima parte („Ciocoii vechi si noi") numeste cele doua ipostaze ale ciocoiului, pe care scriitorul intentiona sa le prezinte: „de la ciocoiul cu anteriu si calamari la brau al timpilor fanarioti, pana la ciocoiul cu frac si manusi albe din zilele noastre ". in roman apare numai prima categorie (ciocoii vechi), a doua urmand sa fie prezentata intr-o a doua parte a romanului (care nu a mai aparut). Titlul mai cuprinde si un proverb popular („... sau Ce naste din pisica soarici mananca"), ilustrand ideea ca patura ciocoilor „naste" mereu alte exemplare care ii perpetueaza insusirile. Romanul este o specie a genului epic. Opera narativa in proza, de mare amploare si diversitate, a carei actiune se desfasoara pe mai multe planuri, romanul are o intriga complexa si personaje numeroase. Care ar fi atributele care incadreaza „Ciocoii vechi si noi..." in seria romanelor traditionale? Este o lucrare epica in proza, de intindere mare, a carei actiune se desfasoara in medii sociale diverse. Lumea infatisata este verosimila, iar timpul este cronologic si obiectiv (caracteristici ale romanului traditional*). Din punct de vedere compozitional, „Ciocoii..." cuprinde 32 de capitole; titlurile acestora au, uneori, caracter rezumativ („Confidentele"), alteori infatiseaza realitatile vremii („Teatrul in Tara Romaneasca") sau indica numele personajelor pe care autorul le prezinta prin bogate portrete („Dinu Paturica", „Postelnicul Andronache Tuzluc"). Actiunea propriu-zisa este precedata de o „Dedicatie" si de un „Prolog", in care autorul face, in tonuri muscatoare, portretul ciocoiului. Desi titlul indica intentia scriitorului de a infatisa doua categorii de ciocoi, romanul o prezinta doar pe cea dintai; partea a doua a lucrarii (in care utrnau sa apara „ciocoii noi") nu a mai fost scrisa. Faptele narate se ordoneaza pe doua planuri antitetice care se intretaie: primul infatiseaza ascensiunea uluitoare a lui Dinu Paturica, tanar ambitios si lipsit de simt moral, care va reface, in linii generale, destinul stapanului sau Andronache Tuzluc. in jurul celor doi protagonisti se grupeaza celelalte personaje negative ale romanului; al doilea plan (mai putin consistent) se incheaga in jurul personajelor oneste (banul C., Maria, Gheorghe) pe care soarta ii rasplateste, in final, cu demnitati si fericire. Intriga actiunii (dorinta de parvenire a lui Dinu Paturica) este numai aparent simpla; in realitate, aceasta reliefeaza o energie care ar fi trebuit sa triumfe, personajul devenind o oglinda in care se reflecta toti arivistii care i-au urmat (de la Tanase Scatiu si pana la Stanica Ratiu). In romanul traditional, au prioritate faptele, intamplarile (in detrimentul analizei), iar perspectiva din care sunt privite acestea este una singura: cea a naratorului omniscient. Universul operei: Subiectul romanului ar putea fi prezentat pornind chiar de la primul episod al textului, in care autorul fixeaza timpul actiunii („intr-o dimineata din luna lui octombrie, anul 1814") si ii face portretul lui Dinu Paturica („un june de 22 de ani ), surprins in timp ce astepta „in scara caselor marelui postelnic1 Andronache Tuzluc". Scara bogatei case a lui Tuzluc, constituie imaginea simbolica a destinului celor doua personaje: stapanul (aflat „sus" in ierarhia sociala in care-si castigase un loc bun, prin intrigi, linguseli si hotie) si sluga (aflata „jos", dar care va lua locul celui dintai): „Nu trecu mult si se auzi pasii cei lenesi si gravi ai Marelui Postelnic, ce cobora scara cu o cadenta simetrica" . Deocamdata, Dinu Paturica sosise la curtea lui Tuzluc, aducand si o scrisoare de recomandare din partea tatalui sau, Ghinea Paturica (fost vataf de curte in slujba postelnicului); tanarul era imbracat modest si solicita, cu voce „lanceda", un loc de slujitor in casa boierului. Acceptat de bogatul fanariot, junele aspirant la boierie devine „ciubucciu" al lui Tuzluc, noua functie fiind cat se poate de potrivita pentru a castiga, printr-o prefacuta umilinta, increderea stapanului sau. Cum Paturica nu stia decat sa scrie si sa citeasca (adevarata lui „stiinta" fiind torturarea taranilor), el se instruieste la Scoala Domneasca, invatand „cu o silinta extraordinara" limba greaca; in acelasi timp, se si perfectioneaza in arta prefacatoriei (citin-du-1 pe Machiavelli), astfel incat, in curand, boierul il va con-

plina de intrigi. folosind insa metode mult mai veroase pentru escaladarea scarii sociale. acesta o va arunca in Dunare. in aceasta actiune. crepusculara. masacre si lupte pentru putere dirijate din afara tarii.sidera „cel mai credincios si devotat dintre servitorii sai". apoi se casatoreste cu Duduca. romanul contine 32 de capitole. "Bergamo" si "Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala" (1861). Paturica este aruncat intr-o ocna parasita unde-si va trai ultimele zile. de lupte pentru parvenire. striviti de povara darilor. printre cei foarte bogati. pentru a „inchide ochii" la faradelegile lor). actiune abil condusa.rasplatite de soarta) si romantic: pentru ultima oara. Prin dobandirea acestei functii. profitand de lancezeala si de lenea fanariotului. un "Prolog" si un . Bolnav. ciubucciul il inlatura. cu ajutorul acesteia. Nicolae Filimon (1819-1865) este primul scriitor realist din literatura romana. este perioada cea mai lipsita de stralucire din istorie. Paturica ii mananca averea. profitand de sosirea in tara a lui Alexandru Ipsilanti. "Friedrich Staaps sau Atentatul de la Schonbrunn in contra vietii lui Napoleon" (1860). Ajungand in „varful scarii". potrivit caruia binele invinge raul. se mai retine si momentul unei „cercetari" pe care el o face la mosiile stapanului sau. unei noi paturi sociale. fiind declarat falita Al doilea plan al romanului urmareste rasplata pe care viata i-o ofera lui Gheorghe: acesta ajunge „din opincar. astfel. introducand descrierea exacta a unei epoci si a caracterelor ei. pe vataful de curte Gheorghe Serdarul. Tuzluc va fi ingrijit datorita banilor pe care Gheorghe (fostul lui vataf de curte) ii plateste in acest scop. In „urcusul" lui Paturica. locul ales (in fata pravaliei lui Costea Chiorul) li—1 alatura pe necinstitul negustor. Incetul cu incetul. Tuzluc insa nu observa nimic. dareste respins. Paturica ii aduce la disperare pe tarani. Epoca fanariota. Aceasta ultima lovitura (relatata in capitolul „ O scena dramatica") ii provoaca postelnicului un atac de apoplexie. din inima putreda a Imperiului Otoman. aici. tipice. mosii si functii ale unei tari pustiite. Romanul. Din punct de vedere structural. la sfarsitul careia. Desfasoara mai intai activitate publicistica si de cronicar muzical. "Mateo Cipriani". Tuzluc si Paturica se „intalnesc". pe care oamenii domniei tocmai il tintuiau de urechi. cu lucrarile "Escursiuni in Germania meridionala" (1858). fiind ocupat cu schimbarea statutului sau de venetic. Rasplata o constituie functia de ispravnic2 al judetelor Prahova si Sacuieni. Finalul este moralizator (in sensul ca personajele demonice sunt pedepsite. balzacian prin structura. ajutat de oamenii sai nelegiuiti. cu porniri rapace. pentru infidelitate). atunci cand carutele care le duceau ramasitele pamantesti la cimitir. fara scrupule. prin ruinarea si aproprierea averii stapanilor. ciocoiul il ajuta provocand o rascoala in tabara lui Tudor Vladimirescu si cauzand astfel asasinarea conducatorului pandurilor. ei merg „ cu rogojina aprinsa in cap si cu jalba-n protap". ravnind sa intre in clasa boierilor autohtoni. se adreseaza tuturor noilor veniti. abia catre sfarsitul vietii orientandu-se catre literatura. O alta caracteristica a romanului traditional consta in preferinta autorului pentru personaje reprezentative. Romanul lui Nicolae Filimon ne introduce intr-o lume de inceput de secol al XlX-lea. Ciocoii vechi si noi"Ciocoii vechi si noi" este primul roman realist din literatura romana: Dinu Paturica e un nou Julien Sorel. prin intrigi. o "Dedicatie". se intretaie pe o strada. este antrenat si chir Costea Chiorul (un negustor la fel de necinstit). fugind cu un turc (ulterior. apare la Bucuresti in 1863. iar cele angelice . guvernata de un principiu moralist. ajunsa in roman la asfintit. "Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soarici mananca" (romant original). pusi pe capatuiala prin orice mijloc. cocotate in ierarhia sociala prin frauda. la noul domnitor (Grigore Ghica al IV-lea). afla ca Duduca si-a parasit copiii. el o cere in casatorie pe Maria (fiica banului C). prin tipologia personajelor si prin viziunea scriitorului omniscient. duse in jurul unor acareturi. nimic nu mai stavileste intelegerea incheiata intre Paturica si Duduca (de a-1 ruina pe Tuzluc). fiind plina de jafuri. sarac si cu mintea ratacita. luandu-i locul. fanariotul il va trimite pe Paturica s-o supravegheze pe chera Duduca (frumoasa intretinuta a postelnicului). Nu peste multa vreme. in aceasta postura. pline de oameni mercantili. de multe ori. mare spatar" si se casatoreste cu Maria. Paturica isi doreste si puterea politica. Dinu se alege cu doua sute de pungi de galbeni (mita de la arendasi.

." Catedata. Dinu Paturica parand aici . scurt la statura. dar isi pierdusera coloarea din cauza vechimei". "Prologul" chiar explica aceasta predilectie a scriitorului pentru moralizarea unei intregi epoci corupte: "Nimic nu este mai periculos. un astfel de june sta in scara caselor marelui postelnic Andronache Tuzluc. sunt "putrajunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile". este prilej pentru scriitor de a face meditatii asupra acestei stari. este ridicat la marirea de mare spatar si caimacam al Craiovei.].. "Fa-te om de lume noua sa furi closca dupa oua!". meniti din conceptiune a fi slugi si educati intr-un mod cum sa poata scoata lapte din piatra cu orice pret". fata banului C. Prin comentariul sau. in acelasi timp. "O scena dramatica". supuse puterilor trecatoare. mare spatar". a lumii lipsite de perspective. Titlurile capitolelor aduc. intr-a ciocoilor procopsiti de dansii. Scopul acestui servilism accentuat este pe masura antitetica a maririi. ascuns in spatele unui decor. revarsandu-si aversiunea directa chiar din "Dedicatie". Epilogul. in tuse puternice. care inchizi cu dulceata ochii plugarului ostenit de munca zilei si pe ai tinerei mume ce vegheaza langa capul micului ei copilas. in povestire.. de masina care asteapta in tacere sa-si indeplineasca functiunile: "Junele.. in fata unei rapacitati iesite din comun a parvenitului de tip nou. Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre.. pe un ton vehement. numiti "straluciti luceferi ai videlor". "preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin calcarea indatoririlor sale de buna fiica". De aceea.. Portretul personajului este alcatuit in maniera "fiziologiilor" epocii.". a carei atentiune era atintita la cea mai mica miscare care se petrecea. Filimon creeaza acest statut de "extrateritorialitate".. Eugene Sue. O tehnica folosita de Filimon. marcati de vini capitale: au "mancat starea stapanilor". care fusesera odata rosii. provincialul sosit in Capitala. rezimat de stalpii intrarii. romanul lui Nicolae Filimon aduce aminte de sir Walter Scott sau de Sienckiewicz. pentru un stat ce voieste a se reorganiza. Scriitorul oscileaza astfel intre povestire si discurs.. in sensul poeziilor pasoptiste: "Acum vino tu. "Credem inutil sa amintim ca.. Filimon foloseste surse istorice putine.. descrie momentul in care Gheorghe. ridicandu-se pe ruinarea lor. cum este odihna lui Paturica in iatac. "Ipocritii in lupta". dar cu trasaturi ale fetei ce tradeaza viclenia si ambitiile fara margini. iar discursul presupune un locutor si un auditor.". decat a da franele guvernului in manile parvenitilor. in scena. Ca viziune asupra epocii. Soulie. creionate ca intr-un sketch. "Cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". ochi negri plini de viclenie. au furat "cu zvantul din functiunele cele mici si cu miile de galbeni din cele mari". nemernicul fiu al preaumilitei voastre slugi. secventele sunt trase de o parte de un maestru care schimba frame-urile: "Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu. cari le cumparau cu preturi foarte scazute si le plateau cu banii furati de stapanii lor.]. pentru a se opri apoi asupra pasilor spre marire ai ciocoiului. trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca.. in "Ciocoii vechi si noi" sensul demersului scriitprului este de a demitiza istoria. Daca ar fi sa aplicam schema lui Benveniste.. "domnilor ciocoi". fostul odiniara vataf de curte al inaltimei-voastre". intalnirea cu marele postelnic este asteptata cu ardoarea cu care un vanator isi asteapta vanatul: in fond. concretizata prin aparitia unor insule de continuitate narativa cu scopul de a contura luminile si umbrele prezente in intregul text. dupa care. tretilogofat Ghinea Paturica. "Postelnicul Andronache Tuzluc".". personajele sunt proiectate pe un fundal mitic. iar incercarea de literarizare a istoriei este."Epilog".". Fr. in contextul bulversant al dominarii fanariotismului. personajele sale nefiind animate de idealuri inalte. intr-o ceremonie solemna. Este ceva mecanic in gesturile sale. rand pe rand. dar se departeaza de la un anumit punct de acestia. Andronache Tuzluc este cel pe care el trebuie sa-1 jefuiasca putin mai tarziu. veniti si voi. este cea a rapelului. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. devenind omniscient si obiectiv in momentul in care dezvolta adevarate tablouri-fresca ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". anul 1814.. numit "Din opincar. la care personajul trebuie sa ajunga: e o umilinta fara insemnatate . ca de fus intr-un razboi. unele secvente. care desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune".. "Chera Duduca". personajele principale. a "ciocoilor noi". Nicolae Filimon paraseste de multe ori ipostaza de scriitor obiectiv. folosirea persoanei a treia inseamna renuntarea la orice marca autobiografica. dialogand unele cu celelalte. el casatorindu-se cu "Maria.". cartea fiind adresata. ineficienta.". pentru ca epoca infatisata se inscrie in sfera banalului. un june de 22 de ani. "fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc". ci e mereu prezent. el trecand mereu linia care separa personajele de naratori.. apoi vari machinaliceste mana in san si scoase un plic sigilat. "Romanul si fanariotul". Functia metatextului este.. prezentarea sa imbraca tonurile umilintei fara margini: "Sunt Dinu Paturica. perfide si aservite numai interesului material.. "Ce dai sa te fac ispravnic?". vise amagitoare. cii fata oachesa. intr-o miscare continua. Capitolul I al romanului fixeaza timpul evenimentelor si aduce in prim-plan personajul principal.. intr-o oarecare masura. de opera romantica. Filimon dezvolta toate atributele metatextului: autorul nu este abstract. "Dinu Paturica".]. apoi asupra decaderii acestuia: "Educatia ciocoiului". romanul "Ciocoii vechi si noi" reprezinta o impartire savanta intre perspectiva naratorului omniscient si autonomia personajelor. auzi si el acest zgomot [. cu o imbracaminte care ii subliniaza conditia sociala inca modesta. ce indica ambitiunea si mandria grosolana [. Daca la scriitorii amintiti. in acest caz.. Pentru Filimon. si de dirijare a sensului naratiunii: "Era foarte trist pentru un om cugetator a privi cum aceste objecte de mare pret treceau din stapanirea boierilor. cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian. ci de scenariile subtile ale unor intrigi financiare si de dobandire a puterii.. existenta si la scriitorii din epoca. Morfeu. "imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate [. noi vom atrage bagarea de seama lectorilor nostri asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu..

menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii. astfel. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". in faze prestabilite instinctiv. El cade. personaj care incearca. bine ascunsa. la randul lui. ca sa le ia cea mai din urma para din punga". ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. care is cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. de felul lui Andronache Tuzluc. De altfel. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici.. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". Se creeaza. "eclogarion". saluri si matasarii". El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. sa puna mana pe averea fanariotului. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul. masca exterioara ascunzand extraordinara ambitie launtrica. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. o antinomie intre ciocoii vechi. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample. de ruinare a stapanului sau. Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei).. inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau. Tuzluc.stralucire . cere detronarea ciocoiului. ei constituie o pereche diabolica. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna. nici prea batran. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. in epoca fanariota.. de aceeasi tagma cu multi altii. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. taranii. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. Cei doi sunt personaje tipice. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. dupa principiul "totul sau nimic!". si cei noi. nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. Trioul format de chera Duduca. este un ciocoi de tip vechi. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. previzibil. mult mai rapace si necrutatori. vointa de propulsie in "inalta societate" a vremii dezvoltandu-se latent. simultan. singura posibilitate de parvenire era Cea materiala. "o specie invechita".dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [.zicea el .prin admiterea lui in serviciul postelnicului.. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau. acest "Julien Sorel valah". In afacerile veroase ale protagonistului. sa tortureze pe nenorocitii tarani.decadere. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. lucru relativ usor de indeplinit. in greseala celor ajunsi mult prea sus. avand. il angajeaza ciubucciu. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. la randu-i. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". Dar. Dinu Paturica. precum si "citire si scriere in limba romaneasca".. care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. fara mari variatii. decazusera.]. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. in felul acesta. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. speculand orice slabiciune a celor dinainte. Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune .>lla silimet". fiindca Tuzluc este vulnerabil. cititorul le poate urmari pana la capat destinul. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. dar cu mare exactitate. Chera Duduca se ocupa de "diamanticale. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. curagiu si rabdare. care ii tin uniti cata vreme este necesar. la fel ca toate celelalte paturi sociale. intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc.pentru niste ambitii atat de mari. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. si inca foarte bine. intermediarul este chir Costea Chiorul. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sasi ascunda intentiile cu grija. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. care adopta o pozitie oficiala. "gramatichi". este de a tine o cuvantare in fata celorlalti. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. Primul lucru pe care il va face noul naimit. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal.. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul ne-a facut pe unul pentru altul!". fara a da de banuit care sunt interesele sale.pedepsi . Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. norocul ii surasese: ". prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la . Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . in comportamentul viitorului ciocoi se observa o tendinta de dublare a personalitatii.

precum si "citire si scriere in limba romaneasca". nu mai semanau deloc cu falnicii razesi care altadata scoteau arma la boierul venetic care se aventura pe pamanturile lor. mai ales marile functii. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. Odata stabilit fagasul pe care el trebuie sa-1 urmeze ca sa ajunga mare boier. "gramatichi". camera in care se instaleaza nu este pe masura lui: ". curagiu si rabdare. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. la randul lui. El cade. mare talent la "cele mai intunecoase intrigi" si linguseli. Ascensiunea aceasta are sa vina in timp. Vazand pastravii pe care batranul sau tata ii trimisese si ardoarea lui de a fi numit aici. fara mari variatii. iar comportarea lui se potriveste intr-un mediu dominat de capcane: pe celelalte slugi le trateaza cu respect. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. in epoca fanariota. si inca foarte bine. Neagul Chioftea. previzibil. il angajeaza ciubucciu. care adopta o pozitie oficiala.. El este un fanariot care a facut avere pe vremea lui Caragea. iar Dinu Paturica de specularea mosiilor. Tuzluc. Cuvintele folosite de ciocoi sunt exclusiv de origine elena: "prodigalitate". lucru relativ usor de indeplinit. Dragostea dintre cei doi este una interesata: dincolo de amor sunt teluri mult mai mari. unde personajul vorace este gata sa-si inceapa munca de distrugere a "starii" boierului. Dinu Paturica pune in miscare un scenariu impecabil pentru ca acest lucru sa se intample..]. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. dupa principiul "totul sau nimic!". nebanuind nici o clipa pericolul pe care il reprezinta tanarul. fiindca Tuzluc este vulnerabil. in greseala celor ajunsi mult prea sus. Tudor Ciolanescu. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". cu morun gatit in masline si doi de dafin. "eclogarion". Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. care nu mai percepe exact relatiile cu oamenii din jur. pe stapan il serveste cu cea mai mare iuteala si cu o afectiune care-1 face pe acesta sa creada ca este cel mai bun amic al sau.prin admiterea lui in serviciul postelnicului. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului.Rasucita. Odata ajuns in mare functie. La o privire atenta. astfel. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. personaj care incearca. puindu-le oua fierbinti la subtiori si dandu-le fum de ardei la nas. el este imbracat in haine arnautesti. "Educatiunea" de ciocoi si-o desavarsise pe mosiile pe care tatal sau ingrijea de cativa tarani amarati: "mai stia. sa puna mana pe averea fanariotului. saluri si matasarii". cititorul le poate urmari pana la capat destinul. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca.stralucire . invatatura de carte a lui Dinu Paturica era suficienta pentru scopurile pe care voia sa le atinga: cunostinte slabe de greaca moderna.decadere. mihalti si pastravi rasol. este un ciocoi de tip vechi. vorbe dulci la urechea oricarui domnitor fanariot. taranii.. care ii tin uniti cata vreme este necesar. De altfel. norocul ii surasese: ". Disperarea existentiala a personajului poate fi justificata dintr-un anumit punct de vedere: data fiind epoca. "o specie invechita". care nu ies dintr-o evolutie lineara: din moment ce se stabileste un jalon temporal. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. este un om pe care soarta il impinge la gesturi extreme. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale.. devenise proprietar pe prima litera a alfabetului fortunei". Cei doi sunt personaje tipice. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Paturica este constient ca va face avere daca va sti sa-si ascunda intentiile cu grija. la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. Varsta ii era prielnica pentru ascensiune: douazeci si doi de ani. acest "Julien Sorel valah". Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. Gesturile pradatorului de averi sunt studiate cu o tehnica remarcabila: solicitantul pleaca pana la pamant capul. la randu-i. decazusera. Este primul pas fara de care ascensiunea sa nu ar fi devenit posibila.. Dinu Paturica. strans unita in rautati si potloglarii: "Zic ca Dumnezeu sau dracul . fara a da de banuit care sunt interesele sale. muiati in otet si untdelemn [. nici prea tanar intr-o vreme in care boierii degenerati de bolile Fanarului cu rar se puteau mandri ca atinsesera cincizeci de ani.. nici prea batran. iahnii cu plachii. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare asupra taranilor". Chera Dudnca se ocupa de "diamanticale.. Primirea in slujba a solicitantului echivaleaza cu sosirea intr-un "promised land" (un taram al fagaduintei). Castiga mai intai increderea vechiului ciocoi. sa tortureze pe nenorocitii tarani. ei constituie o pereche diabolica.. apoi se gandeste la o modalitate de a "manca" starea acestuia. "muiate in fir si cu aer semet". Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. avand. pe vataf il linguseste de fiecare data cand i se iveste prilejul.. prefacatorie si iuschiuzarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot". lasandu-se pacalit de aparentele de care odata se folosise si el. singura posibilitate de parvenire era cea materiala. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. la fel ca toate celelalte paturi sociale. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. unul dintre cele mai bogate. Iar un aliat al lui Paturica este chera Duduca. erau aserviti unui vechil oarecare de mosie.].. incadrandu-se in schema general-umana binecunoscuta: ascensiune . inainte de a inmana misiva din partea tatalui sau.]. menita sa-1 protejeze de eventualele indiscretii.dete o privire repede si dispretuitoare camerii sale [. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se intalnirea dintre Tuzluc si Paturica este un joc al mastilor: una este a lui Tuzluc. ca sa le ia cea mai din urma para din punga".

.zicea el . Se tine o socoteala dreapta si o socoteala incarcata.. Odata ajuns in mare functie. simultan. cad repede. helestaie. locul primilor fiind preluat de altii mult mai versati.fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para". ca sa scapam de slugarie. o antinomie intre ciocoii vechi. la fel ca toate celelalte operatiuni. Vlad Boroboata chefuiesc cu marfa de contrabanda. Paturica se intoarce la Bucuresti cu o recolta de doua sute de pungi de bani pe care le pune pe fundul sipetului. cum ar fi a acelor "jaluitori exagerati cu figuri de adevarati hotomani". de ruinare a stapanului sau. prin esenta baroc. Ascensiunea lui Paturica nu se lasa asteptata mult timp si el devine vataf la curtea lui Tuzluc. insa. ci se scrie mai putin in tabela de cumparaturi. la biserica Lucaci.. care isi cheltuie banii cu craidonii de pe Cotroceni. Unicul tel al lor este de a-1 scoate pe fanariot. mihalti si pastravi rasol. cu o evolutie continua." Tuzluc. urmeaza regulile junglei sau poate ale vechilor regi din padurea Dianei: regii batrani sau nevolnici sunt eliminati in favoarea celor mai tineri sau mai puternici. Astfel de practici barbare genereaza miscarea populara care. atitudinea de la inceput a complotistului se modifica. de felul lui Andronache Tuzluc. scos din spinarea taranilor. el este pus controlor tocmai al acestor mosii. nici venitul ce poate sa dea pe tot anul. devenise ca a unui faur de fier din cauza prafului care se pusese pe dansa in grozava alergare". urcand prea repede treptele maririi sociale. soldata cu renuntarea fanariotului. Neagul Chioftea. de fel bruna. la ora douasprezece din noapte. atunci cand este prea tarziu. mai ales marile functii. pe care le arendeaza pe nimic. cere detronarea ciocoiului. Descrierea mesei orientale este redata cu lux de amanunte: la masa se servesc "ciorba de stiuca fiarta in zeama de varza cu hrean [. pentru ca bucatele au "nart" fix. cu crapi impluti cu stafide si coconare si alte felurite mancaruri care se ziceau in vechime bucate cu cheltuiala". s-a . iesirea de pe scena. Are loc chiar o lupta intre el si preotii care ceremoniau aceasta cununie. obiceiurile sale sunt de factura exclusiv turceasca.]. adica de a-1 aduce in sapa de lemn. Au vii. Dobandirea averii se face usor prin persoane corupte: se constata ca fusese furata averea boierului celui mare si. este vandut cu doua mii cinci sute de rubiele solicitantului.. ceea ce il apropie si mai mult de Andronache Tuzluc. Dinu Paturica si chir Costea Chiorul este unul infernal. exacerbeaza pasiuni prea mari pentru mize prea mici. La o privire atenta. O atmosfera provinciala corupta nu putea fi compusa decat din oameni corupti: totul se cumpara intr-o astfel de lume. fiind apreciat pentru multa osardie pe care si-o dadea in cresterea averii boieresti. ei determinand pierderea averii postelnicului Tuzluc. prea obosit de incercarile la care fusese supus. asigurandu-se de sprijinul celor din jur printr-o atitudine duplicitara: "Voi . muiati in otet si untdelemn [. este de a tine o cuvantare in fata celorlalti.pedepsi . Ba exista si un moment cand coruptii noi devin vechi. asaltul averii care se ascunde dincolo de acareturile din capitala ale boierului continua: sub pretextul ca trebuie luate masuri drastice fata de c^i care strica mosiile de la Rasucita. vulnerabil. ca urmare a conjuncturii sociale. afla in ultimul moment de complotul celor doi. boierul cel vechi se afla deja la capat de drum. nu mai are energie pentru un nou inceput: lumea lui. fara sa le stie numarul pogoanelor. avantaje: "Ei au mosii si nu le cunosc hotarele. au zalhanale." Pentru noii ciocoi. Iar in cazul lui Paturica judetul Teleorman. Primul lucru pe care il va face noul naimit.]. de aceeasi tagma cu multi altii. se gaseste drept remediu rascumpararea acestor furtisaguri cu suma frumoasa de cincizeci de pungi de banet. boierii sunt o povara. mult mai rapace si necrutatori. gestul sau se inscrie intr-o norma de comportare tipica a celor proaspat veniti la putere. el devine arogant si dur fata de taranii veniti sa se planga de ticalosia celor dinainte: "dupa ce-si facu tabietul arunca o privire severa si observatoare. Dar adunarea la un loc a taranilor mai are si un alt scop: racolarea acelora care sunt in stare de a servi scopurilor sale. pentru "stari mari. ce face sa parvina la urechile stapanului dovezi ale bunei comportari. Eliminarea personajului devenit. Tudor Ciolanescu. in felul acesta. iahnii cu plachii. Acesta este finalul pentru el. in afacerile veroase ale protagonistului. Aceasta. livezi de pomi si cate altele de felul acesta. speculand orice slabiciune a celor dinainte. ajunsa la Ghica-Voda "cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap". la amenintarea ca imediat va sosi un ortal de soldati. se face in mare secret. asupra taranilor". starea postelnicului este pe masura furiei si surescitarii extraordinare la care este supus: "Fata sa. cu morun gatit in masline si doi de dafin. reprezentand tipul inselatului in arhitectura sociala a realismului. exploatand si schingiuind taranii cu salbaticie. Este modalitatea de a se folosi de ceilalti pentru a-si ascunde interesele meschine. ba de multe ori instraineaza chiar din pamantul mosiilor. protejandu-1 pe arii spatiale limitate. Daca Dinu Paturica este un personaj realist.ne-a facut pe unul pentru altul!". darapana padurile si acaretele mosiilor."" la silimet". iar arendasii. Capitolul "Fa-te om de lume noua sa furi closca de pe oua!" este o radiografie a lumii corupte a timpului: Paturica si o serie de alti vatafi. Grotescul situatiei. nemultumiti cu castig de suta la suta. Satisfacerea tabietului vadeste obiceiuri cancelaresti statornicite in societate de foarte mult timp. din care se pot obtine. cat si cei noi. Nu e navoie de prea multa imaginatie pentru a ne da seama de tactica de care uzeaza noul vataf. Graba sa de a impiedica nunta nu foloseste insa la nimic. Se creeaza. Caderea personajului de pe firmanentul social stralucitor nu se inscrie decat intr-o evolutie asteptata a evenimentelor: atat ciocoii vechi. Dupa o astfel de cercetare amanuntita. "muiate in fir si cu aer semet". Titlul capitolului este sugestiv pentru coruptia existenta intr-un astfel de mediu fanariot: "Ce dai sa te fac ispravnic?" este replica favorita a avidului de bogatie din toate timpurile si epocile istorice. el este imbracat in haine arnautesti. si cei noi. Trioul format de chera Duduca. in momentul nuntii lor. misit care se ocupa de tranzactii dubioase. Dar. datorita acestui tragic eveniment. creata pe baza unei utopii partiale. restul vietii fiind marcat de dambla. Dinu Paturica tine o adevarata lectie celorlalti vatafi despre modul in care se poate fura din starea stapanului: nu se mareste pretul. intermediarul este chir Costea Chiorul. unul dintre cele mai bogate.

scurt la statura. in literatura romana tipul arivistului dobandeste cateva identitati semnificative. din "Sfarsit de veac in Bucuresti" (1944). pot fi descoperite trei dintre insusirile acestui personaj atat de complex: Viclenia ii dicteaza lui Paturica atitudinea servila din scena intalnirii cu viitorul lui stapan. portretul fizic sugereaza. nemernicul fiu al prea umilitei voastre slugi tretilogofat Ghinea Paturica. astfel. arivistul fiind trimis la ocna. prin fata stalpul infamiei de care era tintuit chir Costea Chiorul trecand doua procesiuni mortuare. ipocrit. In epoca lui Lapusneanu. fiica banului C. cu fata oachesa. in perspectiva unei metatextualitati moderne. instabilitatea care determina personajul sa fie prezent in ambele tabere. ce indica ambitiunea si mandria grosolana" . Aspectele negative ale profilului sau moral pot fi regasite. chir Costea Chiorul. Aflat la confluenta dintre romantism si realism. Domnul Ghica. alcatuiesc doua serii (grupe) aflate in antiteza: Din prima (pe care am putea s-o numim a personajelor demonice) fac parte: Dinu Paturica. I-ar fi fost greu postelnicului sa intrevada. La agravarea situatiei contribuie poate si destinul. aspecte caracterologice negative: „. Gheorghe si domnitorul Grigore Ghica. las. este incunostintat de toate talhariile savarsite de Dinu Paturica. din "Enigma Otiliei" (1938).. Scriitor moralist. Calinescu 1-a caracterizat drept „ un Julien Sorel valah ". de Duiliu Zamfirescu. un nas drept si cu varful cam ridicat in sus. Lica Trubaduru. aruncata de noul sot. in latura pozitiva.. Stanica Ratiu. Andronache Tuzluc. In textul selectat aici.. vestimentatia modesta ca si vorbele mestesugite („Sa traiti intru multi si fericiti ani! Sunt Dinu Paturica. de G. Desi Paturica se poate descurca in mediul ciocoiesc. sa tortureze pe tarani" ca sa le ia ultimul ban din casa. din "Concert din muzica de Bach" (1927)." Trasaturile portretistice ale lui Dinu Paturica sunt conturate inca de la inceputul romanului. Din a doua serie (a personajelor pe care le-am putea numi angelice) fac parte: banul C. Prezentarea personajelor principale se face la inceputul cartii. expresie a ticalosiei extreme. Calinescu. Iancu Urmatecu. combinata cu o intoarcere catre personajele romantice. chera Duduca. este tipul boierului pamantean. care incearca sa profite de pe urma tuturor domniilor. Chera Duduca avea sa-si gaseasca sfarsitul in Dunare.prabusit... spre deschiderea operei prin interventia autorului omniscient in comentariul textului. in „Prologul" romanului: „Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal. Personajele romanului „Ciocoii vechi si noi. inainte de a sosi in Capitala „stia. dominate de pulsiuni extreme. recrutate din cele mai diverse medii sociale si politice. prin abundenta de imagini si prin "fotografierea" frame by frame a personajelor. de N. orgolios. face din "Ciocoii vechi si noi" un roman realist profund.un june de 22 de ani. urmand in scaunul tarii dupa Tudor Vladimirescu. blestemul parintelui care nu»este primit in palatul noului imbogatit. de buna seama. cu dragoste de tara. modestia. Trecerea de pe o baricada pe alta. Nicolae Filimon incearca sa construiasca romanul cu arhitectura totala. si inca foarte bine. de Ion Marin Sadoveanu. O ciudata simetrie a romanului face ca personajele negative sa se intalneasca intr-o scena simbolica. Dupa romanul "Ciocoii vechi si noi". purtand nume diferite de-a lungul epocilor istorice. tehnica utilizata fiind cea balzaciana. din romanul "Viata la tara" (1894). patriotismul) fac din aceste personaje modele demne de urmat. a lui Andronache Tuzluc si a lui Dinu Paturica. Neagu Rupe-Piele si chiar domnitorii Caragea si Ipsilanti. careia ii preda. a personajelor demonice pedepsite la sfarsitul romanului. . Cel mai bine realizat este Dinu Paturica pe care G. Maria. Virtutile lor (onestitatea.". pe Tudor Vladimirescu. fara putinta vreunei erori. iar Gheorghe Serdarul se casatoreste cu Maria. vocea lanceda „ce inspira compatimire". de Hortensia PapadatBengescu. el nu evolueaza asa cum nu evoluase nici Tuzluc: el nu poate intelege cadrul politic general si din cauza aceasta va pieri. dupa cum s-a aratat. h9h397hj95nue Toti sunt condusi de ambitii si interese meschine. a interioarelor. este aceea de a se alatura miscarii eteriste. prin tradare. pe omul lipsit de inima care. fiind viclean. ochi negri plini de viclenie. un film miscat al diverselor evenimente istorice si al vietii unei galerii diverse de personaje. lipsiti de principii morale. in acest tanar smerit. brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. cu note de proiectie spre modernitate. Nicolae Filimon isi rasplateste personajele pozitive: banul C. unele memorabile: Tanase Scatiu. fostul odinioara vataf de curte al inaltimii voastre ") au darul sa-i deschida calea spre „pamantul fagaduintei". Greseala capitala. lacom. toate acestea fiind o replica simetrica. adaptat tuturor imprejurarilor pentru profitul personal: tipologia ciocoiului este universala. Filimon. Nicolae Filimon abordeaza astfel profilul arivistului versatil. constituie cauze care ii aduc pieirea. Romanul poate fi considerat si unul istoric.. fiind aruncat pe scari in jos. sfarsindu-se din viata dupa sapte luni. gata sa-si vanda stapanul sau chiar tara pentru a ajunge bogati. Aglomerarea baroca de situatii si detalii ale vietii cotidiene. a imbracamintei si a mancarurilor. pe care il inselase. un astfel de personaj este Motoc.

pana cand femeia intuieste. Eugen Lovinescu il considera drept rod al unei intuitii estetice notabile. In numele acestei ambitii. sluga el insusi. punandu-1 pe Neagu RupePiele sa-i supuna la cazne. . lasandu-1 pe drumuri. sufletul. candva. averea celui care-1 ajutase. Sfarsitul lui Paturica." marcheaza inceputurile realismului.." ramane valoros prin constructia personajelor. Pe buna dreptate. personajul devenind cap de serie pentru sirul de arivisti celebri din romanele de mai tarziu: Tanase Scatiu („ Viata la tara" si „ Tanase Scatiu" de Duiliu Zamfirescu). Calinescu). autorul fixand „o metoda literara pentru intreaga dezvoltare ulterioara a realismului" (Tudor Vianu). Iancu Urmatecu („Sfarsit de veac in Bucuresti" de Ion Marin Sadoveanu). in fiecare dimineata. in umilinta disimulata a lui Dinu.. intru realizarea careia pune o tenacitate si o energie care ar fi fost menite sa triumfe. cafea si ciubuc"). . „ intunecoasele intentiuni si aspirari ce-i rodeau inima ". prin zugravirea veridica a Capitalei din acel timp si prin felul in care autorul dezvolta tema balzaciana a setei de inavutire. Mandria grosiera a ciocoiului merge pana acolo. „ il freca pe picioare. ori sa comita chiar si crime. ascund adevarata tinta a personajului: „sa manance starea postelnicului". ia mita de la arendasii mosiilor (care se jura sa scoata acei bani „indoiti din pielea bietilor sateni") si cumpara apoi. este simbolic: trupul lui va fi redat lumii tenebrelor din care i se plamadise. Dinu Paturica reprezinta tipul arivistului. Existenta cotidiana a lui Paturica in casa postelnicului se desfasoara sub semnul ipocriziei: toate atentiile fata de stapanul sau (pe care. Lica Trubadurul („Concert din muzica de Bach" de Hortensia Papadat-Bengescu). daca intentia moralizatoare a autorului nu i-ar fi rezervat sfarsitul cunoscut. Se contureaza astfel o alta trasatura a lui Paturica: ambitia de a parveni. Cu toate minusurile inerente fiecarui inceput.Viclenia va fi magistral reliefata in prima scena a intalnirii cu chera Duduca. Stanica Ratiu („Enigma Otiliei" de G. romanul „ Ciocoii vechi si noi. Paturica este lipsit de cea mai mica urma de omenie fata de cei nevoiasi. ii da de spalat. la mezat. In ciuda numeroaselor elemente romantice. a retorismului scriitorului si a scopului moralizator.. ciocoiul fura din banii lui Tuzluc. il ajuta sa se imbrace. in ocna parasita. incat nu-si mai recunoaste propriul tata.. fiecare dintre cei doi ipocriti „canta" „aria vicleniei"..Ciocoii. „masurile" pe care le ia ca vataf si stradania de a invata. ii aducea dulceata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful