You are on page 1of 31

c  

c
 



După o perioadă de neutralitate de mai bine de un an (în decursul
căreia Regatul României a permis evacuarea guvernului, tezaurului şi
forţelor poloneze spre Egiptul britanic, dar a pierdut importante teritorii în
profitul aliaţilor de atunci ai Germaniei naziste, anume URSS, Ungaria şi
Bulgaria), România îşi schimbă alianţele odată cu sosirea la putere a lui Io

la data de 23 august 1944. . şi cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei. iar România a trecut de partea Aliaţilor. armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie. În urma refuzului net al lui Antonescu. pierdută. în scopul de a recupera măcar teritoriile răpite de URSS : Basarabia. câştigată. şi România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat duşman învins. Antonescu. Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat. La încheierea războiului. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat aşadar prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei. Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei. care duc armata română până în stepa din nordul Caucazului şi înapoi. După trei ani şi două luni de campanii militare împotriva URSS. pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luată în cont. Regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. Se aliază cu Puterile Axei în octombrie 1940 şi intră în război de partea acestora în iunie 1941.

Anii dinaintea razboiului .

Partidul Naţional Creştin. precum şi aceste grupări radicale. Constituţia din 1923 îi dădea regelui posibilitatea de a dizolva parlamentul şi de a organiza alegeri anticipate. Până în 1938. Principalele partide erau Partidul Naţional Ţărănesc— Partidul Naţional Liberal. Dezordinea politică din România anilor 1928- 1938 s-a exprimat prin schimbarea a 25 de guverne într-un deceniu. ÄFrontul Român´ şi alte grupări mai mici dar mai radicale. Tulburările politice şi economice din perioada următoare Primului Război Mondial favorizau dezordinea politică. ?     . care nu şovăiau să folosească violenţa şi luptau împotriva democraţiei parlamentare : Älegionarii şi comuniştii. forma de guvernământ română a fost acea de monarhie constituţională parlamentară.

Constituţia a fost abrogată şi înlocuită cu una nouă intrată în vigoare la 27 februarie. sub patru luni : nici tulburările şi asasinatele politice nu încetează (dimpotrivă).     a fost instaurată ca o reacţie în faţa acestor tulburări. din care legionarii şi comuniştii erau excluşi. care avea însă un caracter consultativ. la 11 februarie 1938. Carol al II-lea formează atunci. Printr- un decret lege. ungare şi bulgare. la 22 iunie 1940 Partidul Naţiunii. dictatorial. naţionalist şi creştin. dintre care mai apoi. În acelaşi timp cu măsurile luate pentru instaurarea şi consolidarea dictaturii regale au fost arestaţi şi o serie de lideri legionari. este denumit ` . condus de Andreas Schmidt. prin instalarea unui guvern condus de patriarhul Miron Cristea. iar parlamentul avea doar rolul de instituţie auxiliară legislativă. prin care toate puterile erau concentrate în mâna regelui. Durata sa va fi scurtă. integritatea regatului României era pusă în primejdie din exterior de revendicările sovietice. Printre aceştia s-a aflat şi şeful legionarilor Corneliu Zelea Codreanu O dată cu declanşarea războiului şi cu prăbuşirea Franţei. susţinute de Germania şi Italia. Acest regim politic. nici integritatea teritorială nu este păstrată (prin tratatul Hitler-Stalin— Tratatul de la Craiova şi Dictatul de la Viena România pierde peste o treime din teritoriu şi peste un sfert din populaţie). 13 au fost executaţi din ordinul regelui la 30 noiembrie 1938. un partid unic în fruntea căruia se aşează el însuşi. care garantase frontierele României prin convenţia de la 23 august 1939. toate partidele politice parlamentare au fost regrupate într-un Front al Renaşterii Naţionale. Criza regimului "carlist" se încheie prin abdicarea regelui la 6 septembrie 1940 . antifascist şi anticomunist. S-a format şi un consiliu de coroană. şi din interior de mişcările naţionaliste ale minorităţilor conlocuitoare şi de grupările politice extremiste printre care partidul nazist al (Saşi)lor.

.

°nceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial .

violuri). prin Tratatul de la Craiova. Pe lângă aceste teritorii. Astfel că. ucideri. România a rămas oficial o ţară neutră. şi nu fusese revendicat de URSS. nici din Basarabia. Ocupaţia sovietică a desfăşurat o campanie de distrugere a fiinţei naţionale româneşti prin deportări în masă şi prin interzicerea valorilor româneşti Instalat la 4 iulie 1940 în speranţa de a câştiga bunăvoinţa Germaniei hitleriste. restul fiind anexate Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. România a fost nevoită în iunie 1940 să evacueze şi cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord. a mai fost răpit şi Ţinutul Herţa care nu făcea parte nici din Bucovina. care a rămas sub guvernarea românească. mulţumită mobilizării CFR. ÄCadrilaterul´ (partea sudică a Dobrogei) a fost cedată Bulgariei. dar a adăpostit refugiaţii polonezi şi mai ales a transportat armata. şoselele şi porturile româneşti de la Marea Neagră. formând Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. În 1940. deoarece aceasta îi sprijinea pe cei care pierduseră primul război mondial şi care solicitau din ce în ce mai tare revizuirea graniţelor. SMR şi LARES. prin Dictatul de la Viena. El însă nu a reuşit să obţină sprijinul Germaniei. al cărui protocol secret prevedea împărţirea Poloniei şi României între cele două puteri totalitare. Pe 7 septembrie 1940. În România. Două treimi din Basarabia au fost alipite unei mici republici sovietice autonome pre- existente. În septembrie. Zona respectivă a fost cunoscută de atunci drept ÄTransilvania de Nord´. la 30 august 1940. Evacuarea armatei şi administraţiei române a fost însoţită de acţiuni antiromâneşti ale sovieticilor şi grupurilor de comunişti evrei civili (jafuri. URSS revendica Bucovina de Nord şi Basarabia. puterile Axei au forţat România să cedeze Ungariei jumătate din Transilvania. guvernul Ion Gigurtu a introdus o legislaţie antisemită dupa modelul german. Pe 23 august 1939 Germania nazistă şi Uniunea Sovietică au semnat pactul Hitler- Stalin. ca urmare a ultimatumului dat de Uniunea Sovietică. Polonia este invadată şi împărţită conform pactului. . potrivit cu ideologia de extremă dreapta care îl călăuzea. pentru a fi deosebită de ÄTransilvania de Sud´. guvernul şi tezaurul băncii poloneze de la frontiera din Bucovina până în teritoriul britanic (Alexandria din Egipt) prin căile ferate.

.

ùenirea la putere a lui Antonescu .

Mai mult. cele două partide au refuzat în continuare să se implice în mod direct prin liderii lor. însă multe dintre prevederile legilor nu au fost aplicate niciodată. Generalul Antonescu le-a propus ţărăniştilor şi liberalilor să colaboreze la guvernare însă aceştia au refuzat. dispoziţia ca nici-un evreu din România să nu fie obligat să poarte însemnul. la cererea lui Antonescu. de către comunişti în Basarabia evacuată. însă în urma întâlnirii dintre Wilhelm Filderman care deţinea funcţia de preşedinte al Uniunii Comunităţilor Evreieşti şi Ion Antonescu. la care s-au adăugat şi consilierii desemnaţi de celelalte partide politice. Ion Antonescu a format guvernul din apropiaţi ai săi. la 8 septembrie 1941. Giurescu afirmă că au fost unele voci care cereau ca în România. aflată la putere din 14 septembrie 1940 şi până la 21 ianuarie 1941. desemnând doar nişte Äspecialişti´ din rândurile propriilor membri. Conform ideologiei sale xenofobe. Acelaşi domn. . În septembrie 1940. Garda de Fier. mareşalul a dat. S    : potrivit mărturiei lui Raoul Şorban. Consulatul român din Paris a cerut acelaşi drept şi pentru evreii cetăţeni români care se aflau în Franţa. evreii să poarte ÄSteaua lui David´ (steaua galbenă). Ion Antonescu a fost numit prin Decret Regal de Carol al II-lea prim-ministru. România a fost declarată ÄStat Naţional Legionar´. a aplicat strict legislaţia anti-semită existentă şi a înăsprit prigoana evreilor mult peste aceasta. cu câteva luni mai devreme. militari şi civili. dar şi istoricul Dinu C. găsindu-se tot felul de modalităţi de a le ocoli. Prin decretul semnat de către regele Mihai I. pentru a Äsfătui´ guvernul format de Antonescu În urma refuzului celor două partide istorice de a intra la guvernare. onorat cu distincţiile de ÄDrept între popoare´ şi ÄCetăţean de Onoare al Israelului´. au existat în România legi discriminatorii elaborate sub presiunea nazistă. dedându-se la acte similare cu cele comise. şi din legionari conduşi în acel moment de Horia Sima. În schimb. însărcinat cu formarea unui guvern de uniune naţională. Mişcarea Legionară a reactivat şi legislaţia împotriva comercianţilor armeni şi greci. După abdicarea lui Carol al II-lea.

Horia Sima şi aproximativ 700 de demnitari legionari s-au refugiat în Germania. consideraţi de Mişcarea Legionară ca "autorii morali" ai eliminării lui Codreanu. studenţimei şi muncitorimii. în timp ce îşi aşteptau deciziile judecătoreşti pentru implicarea în asasinarea lui Codreanu . Pe lângă aceştia. Garda de Fier a ajuns la guvernare fără o seamă de lideri importanţi care fuseseră eliminaţi şi fizic la ordinul regelui. de asemenea un fost ministru. prin care Mişcarea legionară a încedrcat să-l înlăture pe Antonescu de la putere. bănci (îndeosebi cu acţionari evrei) şi foşti demnitari din epoca parlamentară. Ion Antonescu a încercat îndepărtarea Gărzii de Fier de la guvernare ceea ce a produs Rebeliunea legionară. Socotind legionarii fanatici. astfel că în patru zile. Ca urmare a politicii antilegionare din timpul dictaturii lui Carol al II-lea. Antonescu a înăbuşit revolta legionară şi a exclus Garda de Fier din guvern. Violenţa membrilor Mişcării Legionare era înteţită de un sentiment de răzbunare împotriva tuturor partizanilor "carlişti" sau a regimului parlamentar anterior. Dar în mare majoritate aceştia au luat partea mareşalului. câştigând simpatiile ofiţerilor armatei. alţii circa 8000 fiind internaţi în lagăre. au fost asasinaţi în apropierea Ploieştiului istoricul şi fostul prim-ministru Nicolae Iorga şi economistul Virgil Madgearu. mult prea violenţi fără discriminare şi incontrolabili. astfel că în momentul dezgropării lui Codreanu. Guvernarea legionară a redresat economia statului (înregistrându-se la sfârşitul anului 1940 un excedent bugetar consistent) prin metode similare cu cele ce vor fi folosite de comunişti şase ani mai târziu: confiscarea averilor unor societăţi. Coabitarea Gărzii cu Ion Antonescu a fost conflictuală. . mai mult de 60 de foşti demnitari antebelici au fost ucişi în închisoarea de la Jilava pe 27 noiembrie 1940.

.

Vampania din URSS .

La 5 iulie 1941 intră în Cernăuţi primele trupe române. La 10 iulie oraşul Soroca este eliberat de către Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către localitatea Bălţi pe care o eliberează la 12 iulie. ca urmare a acţiunilor întreprinse de Corpul 3 român şi Corpul 54 german. ³`. pe 17 iulie. Armata română a început lupta împotriva forţelor sovietice în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941 pe un front cuprins între munţii Bucovinei şi Marea Neagră. Pe 16 iulie. Cartierul general al Comandamentului frontului germano-român transmite că odată cu victoria pentru cucerirea masivului Corneşti. prima operaţiune numindu-se ÄOperaţiunea München´. Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie de către unităţi din Divizia 5 infanterie română. Pe 22 iunie. 1941. unităţi ale armatelor germană şi română au început campania din est împotriva Uniunii Sovietice. A doua zi. de recucerire a Basarabiei şi Bucovinei. este eliberat oraşul Chişinău.

Divizia 10 infanterie trece Dunărea şi eliberează localităţile Ismail. Chilia Nouă.   `      ´ şi că Hotinul. Orheiul şi Chişinăul au fost eliberate. Soroca. La 27 iulie 1941. Pe 21 iulie. Hitler îi trimite lui Antonescu un mesaj de felicitare pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei şi îi cere să treacă Nistrul şi    . Vâlcov şi continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul eliberării totale a Basarabiei.

Dacă până la eliberarea teritoriilor româneşti. argumentând că mai departe nu este războiul românilor şi că atenţia ar trebui îndreptată către Ardeal. a apărut întrebarea dacă să se meargă doar ³până la Nistru sau până la victoria finală´. Tot cu gândul la Ardeal a hotărât şi Antonescu să treacă Nistrul cu speranţa că Hitler va face dreptate românilor în problema Ardealului. Unul dintre cei care susţineau că armata română ar trebui să se oprească la Nistru era Iuliu Maniu. în momentul în care s-a înfăptuit acest lucru. teritoriul dintre Nistru şi Bug. răspunde afirmativ la 31 iulie. de la Dunăre şi de la Marea Neagră´. misiunii sale din Carpaţi. Astfel că la scrisoarea trimisă de Hitler în 27 iulie. Antonescu a avut sprijin total din partea societăţii româneşti. . arătându-şi totodată şi încrederea în ³justiţia pe care Führerul cancelar Adolf Hitler o va face poporului român şi drepturilor statornice seculare.

.

În anii regimului lui Antonescu. fapt care a redus considerabil capacitatea combativă a armatei române. ridicâdu-se la 182. România a devenit o ţintă a bombardamentului aliat.857 (54. Răspunzând la 12 septembrie la o scrisoare a unor refugiaţi români din Ardeal. când au fost atacate câmpurile petroliere şi rafinăriile de la Ploieşti (Operaţiunea Tidal Wave). la sfârşitul anului 1942 şi începutul anului 1943. în cadrul Grupului de armate german sub denumirea ÄUcraina de Sud´.S. Astfel.471 dispăruţi. cereale. Nicio umilire nu rămâne nerăzbunată. În anul 1944. Cu unităţile refăcute. . principalele acţiuni la care armata română a participat au fost mai restrânse: 7 divizii de infanterie. ci pentru împlinirea tuturor drepturilor şi năzuiţelor neamului´ . a 3-a si a 4-a. în februarie 1943. Deşi şi România şi Ungaria erau aliate ale Germaniei. în total 92. 98.R.441 militari (16. mai ales pe 1 august 1943. unde a dus lupte sângeroase între 6 august şi 16 octombrie 1941.182 răniţi. 63. unităţile române. În anii 1941 şi 1942. După aceste înfrângeri. Armata a 4-a a participat la Bătălia de la Odessa. Jertfele pentru Odessa nu sunt numai pentru graniţa răsăriteană. cavalerie şi vânători de munte în Crimeea. La pierderile generale de 130. precum şi produse industriale. pe frontul de Est mai rămăsesera 7 divizii româneşti. inclusiv pe teritoriul României. Caucaz. până la 23 august 1944.792 morţi. trupele române au primit ordin sa înainteze în interiorul U. 67.S. În prima jumătate a anului 1943. din totalul de 65. operând sub comandament general german. au luat parte în continuare la luptele care s-au dus. s-au adăugat marile pierderi ale Armatei a 3-a la cotul Donului şi ale Armatei a 4-a în Stepa Calmucă. la 1 aprilie 1944 au fost evacuaţi 35. la Cotul Donului şi Stalingrad.566 morţi. de unde s-au retras în Crimeea.000 de militari români aflaţi în Crimeea. unităţile române au pierdut 39. armatele 3 şi 4 au fost trimise în ţară pentru refacere. În urma ofensivei armatei sovietice din primavara anului 1944. La 22 august 1941. România a alimentat economia de război a Germaniei cu petrol.345 răniţi. în cadrul Armatei a 17-a germană. Ion Antonescu este ridicat prin decret regal la gradul de mareşal al României (auto-promovare) şi decorat (auto-decorat) cu Ordinul militar ³Mihai Viteazul´ clasa II-a şi I-a.ului pe direcţii diferite. cele două armate române.61%). 11.608 oameni.692 dispăruţi). În timpul luptelor din Caucaz şi a celor din capul de pod din Kuban.000 militari morţi. înfrânte în toamna anului 1943. Ion Antonescu spune: ³Nicio brazdă românească nu se uită. care au acţionat în capul de pod din Kuban. regimul Antonescu şi-a continuat ostilitatea diplomatică faţă de Ungaria din cauza problemei Transilvaniei. În continuare. însemnând pentru unităţile acestei armate 17. răniţi şi dispăruţi în anul 1941.074 de militari. au luat parte la bătăliile din Crimeea.

.

.

Romania si Holocaustul .

şi din sudul şi vestul Moldovei. (Sursa: Muzeul Evreilor din România. citat de ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din data de joi. autorităţile române i- au exclus din serviciul public pe funcţionarii evrei. 24 ianuarie 2005). Regimul Antonescu făcuse planuri pentru deportări în masă din Valahia.400 de evrei. din echipele sportive etc. sudul Transilvaniei. aliat al Germaniei naziste.900 de evrei s-au urcat în tren şi "doar" 1.000 dintre evreii din Transilvania ocupata au fost adunaţi de autorităţile maghiare şi transferaţi autorităţilor germane. la Mirceşti. a ţiganilor). fiind înlăturaţii nu numai din aparatul funcţionăresc. şi Basarabia. au fost interzise căsătoriile etnicilor români cu etnici evrei. Pentru amănunte: Decretul-lege din 8 august 1940 privind situaţia juridică a evreilor. Etnicilor evrei li s-a interzis excercitarea oricăror funcţii publice. În conformitate cu raportul oficial al Comisiei Internaţionale privind Studierea Holocaustului în România: ÄÎn trenul morţii care a plecat din Iaşi către Călăraşi. doar 1. Pogromurile şi transporturile erau la ordinea zilei în Moldova. printr-un pachet de legi similare Legilor de la Nürnberg. dar şi cea mai mică estimare atinge un număr de 250.258 de trupuri. în sudul României. a continuat politica de opresiune şi masacrare a evreilor(şi.000 de evrei (şi 25. În continuare.000 rromi) în regiunile estice. Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la rolul fostului coleg de clasă.000 de evrei au fost împuşcaţi în toamna anului 1941. în timpul cărora peste 100. 183/1940.700 de evrei la plecare. din armată şi din magistratură. dar nu le-a pus niciodată în practică. În octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naţionalizate. În aşa-numitele trenuri ale morţii (trenuri cu deportaţi plimbate atâta timp prin Moldova. evreul Wilhelm Filderman. până când pasagerii au murit de sete şi de foame) au fost ucişi aproximativ 4. sau nu voia să înlăture contribuţia evreiască la economia românească. În raportul oficial. în nepunere în aplicare a acestor planuri. în zona Europei Centrale şi de Est. care transporta probabil până la 5. Săbăoani şi Inoteşti). În iunie-august 1940. dintre care doar 700 au mai coborât în viaţă. sau Antonescu a calculat că România de Vest nu era destul de anti-semită pentru a putea pune în aplicare planurile. (Este de notat că deşi antisemit.011 au ajuns la destinaţie în viaţă după şapte zile. publicat în Monitorul Oficial nr. Trupele române care au ocupat oraşul Odessa s-au făcut responsabile de masacrele de la Odessa.194 au murit³. iar cele deja existente au fost declarate nule. autorităţile române au declarat că 1. Chiar şi după înlăturarea de la putere a Gărzii de Fier. publicat în Monitorul Oficial nr.000 de evrei. Totodată li s-a interzis cumpărarea de imobile. Bucovina. regimul Antonescu. prin Decretul-lege din 9 august 1940. Totuşi. 193/1940. ci şi din societăţile comerciale. mama vitregă a lui Antonescu era evreică precum şi prima sa soţie a fost o evreică de naţionalitate franceză. Roman. majoritatea evreilor de naţionalitate română au supravieţuit războiului.) . mai ales în teritoriile estice. Trenul morţii către Podu Iloaiei (la 15 km de Iaşi) îmbarcase aproape 2. Atrocităţile au început în luna iunie 1941 prin pogromul de la Iaşi. Numărul morţilor este incă în discuţie. mai apoi. în timp ce 120. dar sute de cadavre fuseseră aruncate din tren pe drum. (Poliţia română a numărat 1.

.

Demiterea si arestarea Maresalului Antonescu .

Regele a difuzat "Proclamaţia către ţară". seara. Imediat. în fruntea unui guvern compus din militari şi reprezentanţii Blocului Naţional Democrat. În septembrie 1942 începutul ofensivei şi încercuirii de la Stalingrad l-au convins pe Antonescu că războiul este pierdut Începând cu 1944. Constantin Sănătescu. iar resentimentul împotriva Äbocancului german³ a crescut în rândul celor care în primă fază au sprijinit alianţa cu Germania. Regele Mihai. la orele 22:00. prin care anunţa revenirea la un regim democratic. încheierea războiului cu Naţiunile Unite şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei. acţiunea a fost legală şi nu   ). care iniţial nu s-a implicat efectiv în politica României. el l-a numit prim-ministru pe gen. economia României era în pragul colapsului datorită cheltuielilor de război. La 23 august 1944 Regele Mihai şi-a dat acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui lui Antonescu la 23 august 1944. În aceeaşi zi. Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat (deoarece Antonescu a fost numit prim-ministru prin Decret-Regal al lui Carol al II-lea a fost dreptul Regelui Mihai să abroge decretul anterior. a fost atras să colaboreze cu liderii partidelor opoziţioniste. ca miniştri fără portofoliu. . deci.

Razboiul pe frontul de ùest .

La 25 octombrie. Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie la 12 mai 1945. asumându-şi obligaţia de a contribui cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei şi în munţii Tatra. lăsând loc întăririi influenţei sovietice în România. 567. .000 de soldaţi. sunt eliberate ultimele localităţi româneşti: Carei şi Satu- Mare. România semnează Armistiţiul cu Naţiunile Unite. ele fiind soldate cu mari pierderi de vieţi omeneşti. mobilizând pentru aceasta cca. România participă la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei. La 12 septembrie.

.

Dupa razboi .

nordul Transilvaniei a fost. iar restul Basarabiei. din nou. În ciuda încercărilor Ungariei de a conserva Oradea şi Satu-Mare. până la frontiera trasată în 1918 de comisia internaţională condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne. Aliaţii au refuzat României statutul de stat cobeligerant. România a constituit. În ciuda actului de la 23 august 1944. armata sovietică a impus venirea la putere a cominterniştilor şi comuniştilor. fusese un aliat al Germaniei fără ca asta să tăgăduiască Franţei dreptul de a fi numărată printre cobeligeranţi. care este frontiera actuală.martie 1945). în posturi cheie ca justiţia (Lucreţiu Pătrăşcanu) şi transporturile (Gheorghe Gheorghiu-Dej). Delegaţia română la tratativele de pace de la Paris a argumentat că şi guvernul Pétain.august 1944. totuşi contribuţia României de partea Aliaţilor nu rămâne total fără urmări. iar Bulgariei recuperarea Cadrilaterului (regiune locuită în majoritate de bulgari). un stat duşman învins. guvernul Sănătescu este dizolvat şi înlocuit cu guvernul Rădescu (decembrie 1944 . unde sunt incluşi reprezentanţi ai Frontului Naţional Democrat (constituit în octombrie 1944). iar în ochii aliaţilor apuseni. dar URSS şi-a impus punctul de vedere şi prin condiţiile Tratatului de la Paris din 1947. în ochii URSS. împreună cu o parte din fosta Republică Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească. o pradă de război. Aceasta a devenit independentă în 1991. singurul legal în Franţa în perioada iunie 1940 . sub numele de Republica Moldova. Pe principiul că "cel care ocupă un teritoriu îşi impune şi sistemul său social". a constituit o nouă republică a URSS denumită "RSS Moldovenească". Deşi URSS-ului i-a fost recunoscută definitiv anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei. Nordul Bucovinei şi partea de sud a Basarabiei au revenit RSS Ucrainene. . recunoscut ca parte integrantă a României. La presiunile URSS.

PNŢ-Anton Alexandrescu. Pentru a-şi atrage simpatia populaţiei. care deţinea 14 ministere. condamnat la moarte. Devenită ultima piedică în calea instaurării depline a comunismului. în urma înscenării de la Tămădău. La 19 noiembrie 1946 au loc primele alegeri parlamentare postbelice. La 6 martie 1945. gruparea PNL-Gheorghe Tătărescu este eliminată din Parlament şi Guvern. Cu toate că rezultatele reale indicau victoria decisivă a Partidului Naţional Ţărănesc. La 6 noiembrie 1947. iar partidul este dizolvat.000 ha de pământ. adică refuză să mai promulge decretele-legi ale guvernului. guvernul le aplică. monarhia este abolită prin abdicarea silită a Regelui Mihai I la 30 decembrie 1947 şi plecarea acestuia în exil forţat. mareşalul va fi executat la 1 iunie 1946. rezultatele oficiale falsificate au prezentat victoria cu peste 70% a Blocului Partidelor Democratice (PCR. PNL-Gheorghe Tătărescu. Frontul Plugarilor. . În mod ilegal. prin care sunt expropriate peste 1. însă. PSD. acesta legiferează reforma agrară. La 30 iulie 1947. Comuniştii asociază pe mareşal partidelor istorice pentru a le discredita pe acestea. care sunt date la 900.000 de familii de ţărani. Iosif Stalin impune numirea guvernului Petru Groza. Regele Mihai I începe "greva regală". La 21 august 1945. Între 7 şi 18 mai are loc procesul mareşalului Ion Antonescu şi al principalilor săi colaboratori. Partidul Naţional Popular).400. liderii Partidului Naţional Ţărănesc sunt arestaţi şi trimişi în judecată (vor fi condamnaţi la 12 noiembrie 1947 la închisoare). controlat de FND cu dominantă comunistă.

.

SFARS° ˜  .

  ˜ .