P. 1
drept parlamentar

drept parlamentar

|Views: 368|Likes:
Published by nicsary3965

More info:

Published by: nicsary3965 on Dec 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/17/2014

pdf

text

original

MIHAI CONSTANTINESCU MARIUS AMZULESCU DREPT PARLAMENTAR

2

Profesor univ. dr. MIHAI CONSTANTINESCU Lector univ. dr. MARIUS AMZULESCU

DREPT PARLAMENTAR

2004
3

CUPRINS CAPITOLUL I. DEFINIŢII ŞI PRINCIPII ……………………… 1.1. Definirea Dreptului Parlamentar ………………………….. 1.2. Izvoarele Dreptului Parlamentar …………………………. 1.3. Principiile Dreptului Parlamentar ………………………… 1.3.1. Principiul specializării ……………………………… 1.3.2. Principiul majoritatea decide, opoziţia se exprimă …... 1.3.3. Principiul transparenţei ……………………………... CAPITOLUL II. DREPTUL PARLAMENTAR INSTITUŢIONAL Introducere (aspecte generale) ………………………….. 2.1. Principiul bicameralismului ……………………………... 2.1.1. Avantajele bicameralismului faţă de sistemul parlamentului unicameral 2.1.2. Avantajele bicameralismului funcţional faţă de cel integral 2.2. Organizarea internă a Camerelor …………………………. 2.2.1. Plenul Camerei ……………………………………. 2.2.2. Biroul Permanent al Camerei……………………………… 2.2.3. Componenţa Biroului Permanent al Camerei ………………………. 2.2.4. Structurile de aprobare a ordinii de zi şi a programului de activitate …………… 2.2.5. Comisiile parlamentare ……………………………. 2.3. Structura politică a Camerelor - grupurile parlamentare …… 2.4. Alte structuri constituite pe principiul constituţional al autonomiei parlamentare…………………… CAPITOLUL III. MANDATUL PARLAMENTAR ………………... 3.1. Noţiunea de mandat parlamentar ……………………….… 3.2. Deosebirile faţă de mandatul civil ………………………… 3.3. Natura juridică a mandatului parlamentar ………………… 3.4. Trăsăturile mandatului parlamentar ………………………. 3.5. Dobândirea mandatului parlamentar ……………………… 3.6. Durata mandatului parlamentar …………………………... 3.7. Încetarea mandatului …………………………………….. 3.8. Supleanţii şi vacanţa circumscripţiei electorale …………… 3.9. Conţinutul mandatului parlamentar ………………………. 3.10. Obligaţiile parlamentarului ……………………………... 3.11. Sancţiuni ………………………………………………... 3.12. Protecţia mandatului parlamentar ……………………… CAPITOLUL IV. INTRODUCERE IN DREPTUL PARLAMENTAR AL PROCEDURII PARLAMENTARE ………….. 4.1. Premise constituţionale …………………………………... 4.1.1. Competenţa Parlamentului ………………………….. 4.1.2. Funcţiile Parlamentului ……………………………... 4.1.3. Actele Parlamentului ………………………………... CAPITOLUL V. PROCEDURA PARLAMENTARĂ …………… 5.1. Introducere …………………………..…………………… 5.2. Premisele procedurii parlamentare…………………………………………….. 4

CAPITOLUL VII. Sesizarea ………………………….. Moţiunea simplă 7.4.... 7.. Procedura depunerii jurământului de către Preşedintele României ………………………………… 7. 7. 7..2. 6.4. Procedura de validări ……………………………………. Examinarea şi avizarea în comisii ………………….5.2.4. 6.4.6.2. Procedura dezbaterilor ……………………………………. Ancheta parlamentară 7.1.1. Admiterea cererii de percheziţionare.8.2. Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României ….5. 7.7.. 7.8.……………………. LEGISLAŢIE Constituţia României – extras …………………………………. Întrebarea …………………………………………. reţinere sau arestare a parlamentarilor……………… 7. Ancheta parlamentară ……………………………… 7.4.3. PROCEDURILE PARLAMENTARE GENERALE 6. Proceduri de control ……………………………………..2. Alte proceduri …………………………………………….1. Procedura „ordinii de zi” …………………………. Conceptul de lege ………………………………….1.4. 5.4.4.9.4.6. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României 7. Moţiunea de cenzură ………………………………. Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului …………………………………………………. Interpelarea ………………………………………… 7..1.4. Hotărârea nr. 7.. Proceduri de numiri …….. CAPITOLUL VI. Şedinţa …………………………………………….1.3...2...1.3.5. Audierea şi dezbaterea unor declaraţii politice sau rapoarte ale unor autorităţi 7. Procedura de legiferare (faza parlamentară a procedurii legislative) ……………………… 7...……………………………….2. Procedura de pregătire a lucrărilor Camerelor …………… 6..7.. Legislatura……………………………… 5. de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor 5 . 6.. Procedura parlamentară de ratificare a tratatelor sau altor acorduri internaţionale 7.2. PROCEDURILE PARLAMENTARE SPECIALE 7.4...1.. Procedura parlamentară de revizuire a Constituţiei 7.. Procedura de vot …………………………………………. Sesiunea ……………………………………………. de modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor Regulamentul Senatului ……………………………………….3. 7. Regulamentul Camerei Deputaţilor ……………………………. 6. Hotărârea nr.2.2.4..3. 7.2.4. Procedura legislativă pentru adoptarea legilor ordinare şi a legilor organic……………………..

Bibliografie ……………………………………………………... 6 .

iar răspunderea sa politică faţă de Parlament.Capitolul I DEFINIŢII ŞI PRINCIPII 1.I. prin intermediul opiniei publice şi a celor care o formează în cadrul mass-media. pe baza unei prezumţii de încredere.1. a fost decisivă pentru formarea şi caracterizarea regimului parlamentar. continuând cu Parlamentul englez medieval. adică atunci când acestea: . separată de şeful statului.s-a constituit sistemul reprezentativ şi.Deleanu). .Guvernul (cabinetul) a apărut ca o nouă autoritate în cadrul puterii executive.au căpătat un rol prioritar în cadrul regimului politic. cu Dieta poloneză. Definirea Dreptului parlamentar Originea Dreptului parlamentar se consideră că este „Manualul” lui T. elaborat de acesta ca preşedinte al Senatului SUA. indiferent de faptul că este numit exclusiv de Parlament sau doar de şeful statului. După unii autori (prof. în care a reunit practicile consacrate în activitatea adunării. în dauna monarhiei (ce s-a transformat în monarhie constituţională) sau în cadrul regimului republican. devenind sediul suveranităţii (aşa numita suveranitate parlamentară. . 7 . pluralismul politic. începând cu Senatul roman. Parlamentul devenind locul de înfruntare şi agregare a intereselor şi reprezentărilor ce îşi dispută întâietatea în societate. originile Dreptului parlamentar se regăsesc în regulile ce configurau activitatea diferitelor adunări reprezentative. cu Parlamentul francez înainte de Revoluţia franceză etc. Dreptul parlamentar este consecinţa formării Parlamentelor în sensul modern al termenului. În realitate. în cadrul acestuia. dominantă în secolul XIX în numeroase ţări).Jeferson.

). când aceasta devine transparentă. De aceea. controlabilă în ce priveşte legitimitatea sa constituţională şi. în cadrul doctrinei profesorului Louis Favorieu privind conţinutul acestuia. în mod legitim contestabilă. caracterul de autoritate suprem reprezentativă a Parlamentului şi de unică autoritate legiuitoare etc. când aceasta era incontrolabilă şi incontestabilă. dreptul parlamentar este o subramură a dreptului constituţional. Faţă de dreptul constituţional substanţial el constituie numai o garanţie instituţionalizată a respectării de către Parlament a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. un ecran opac între Parlament şi societate. pe când Dreptul parlamentar reglementează activitatea parlamentarilor în cadrul Parlamentului. cum sunt şi dreptul electoral sau justiţia constituţională.Evoluţia parlamentarismului a fost de la suveranitatea parlamentară la Parlamentul raţionalizat. precum şi relaţiile sale cu celelalte autorităţi publice (bicameralismul. esenţiale în definirea statutului cetăţeanului şi a relaţiei sale cu statul. Locul Dreptului parlamentar în sistemul de drept românesc Dreptul constituţional reglementează locul şi rolul Parlamentului în regimul politic constituţional. la controlul constituţionalităţii legii. privind sistemul juridic. definind autorităţile (organele) statului. şi dreptul constituţional normativ. îndeosebi după al doilea război mondial. dreptul parlamentar este o subramură a dreptului constituţional instituţional şi normativ. deci. Unul din aspectele definitorii în acest sens este evoluţia de la fetişismul legii. Dreptul constituţional. Structura Dreptului parlamentar 8 . dreptul constituţional instituţional. este format din dreptul constituţional substanţial. adică modul de executare în Parlament a mandatului parlamentar. cuprinzând drepturile şi libertăţile fundamentale. Din acest punct de vedere. ca şi funcţionarea internă a acestuia.

care se referă la statutul parlamentarilor potrivit mandatului lor (dobândire. 1. relaţiile dintre Parlament şi Guvern 9 . dar şi. care se referă la organele de lucru ale Parlamentului – preşedinte.2. datorită supremaţiei Constituţiei în cadrul sistemului juridic. regulamentele Camerelor şi cutuma. reglementează. mandatul reprezentativ. birou permanent. comisie parlamentară şi altele . compoziţia lor politică şi rolul pe care îl au în funcţionarea Camerelor. de control al executivului şi de realizare a celorlalte competenţe constituţionale şi legale ale Parlamentului. legea. controlul executivului. încetare. Constituţia Este principalul izvor al dreptului parlamentar nu numai pentru că cuprinde regulile de bază în definirea acestuia.Drept parlamentar al procedurilor parlamentare. în sfera obiectului specific dreptului parlamentar. mijloace de protecţie).Drept parlamentar instituţional. alte reguli fundamentale ale procedurii parlamentare reglementate de Constituţie privesc învestirea Guvernului. 3. 2. Drept parlamentar al mandatului reprezentativ.. competenţa Parlamentului în materie de numiri etc. drepturi şi obligaţii. De asemenea. procedura parlamentară pentru adoptarea legii în forma aprobată de Camera decizională. funcţionarea. a. aspectele esenţiale privind organizarea şi funcţionarea internă a Parlamentului în funcţie de structura sa bicamerală. îndeosebi. În Dreptul parlamentar românesc sunt recunoscute următoarele izvoare de drept: Constituţia. În acest sens. Constituţia. instituind principiul fundamental al autonomiei parlamentare. Dreptul parlamentar este format din trei componente: 1.Ca rezultat al specializării sale. Izvoarele Dreptului parlamentar Izvoarele de drept sunt formele de exprimare a normelor juridice. care cuprinde regulile specifice procesului de legiferare.şi la organizarea.

potrivit principiului autonomiei parlamentare. sesizarea Curţii de către parlamentari). ca şi legea. ele fiind adoptate. Până în prezent. prin aceea că nu sunt supuse promulgării. direct pe temeiul Constituţiei. Altminteri. ea ar impieta asupra autonomiei parlamentare. delegarea legislativă etc.). suspendarea din funcţie a Preşedintelui României. mai ales. relaţiile dintre acesta şi Parlament. legea este izvor al dreptului parlamentar numai în cazurile şi în limitele prevăzute de Constituţie. indemnizaţia şi alte drepturi care se cuvin parlamentarilor. În mare măsură. remanierea Guvernului în anumite condiţii. angajarea informarea Parlamentului. Regulamentele Camerelor Constituie izvorul privilegiat al dreptului parlamentar. Regulamentele trebuie să fie în strictă conformitate cu Constituţia. De aceea. Fiecare Cameră are un regulament propriu. prevederile regulamentare constituie norme pentru concretizarea şi în prelungirea (dezvoltarea) principiilor şi regulilor constituţionale. răspunderii Guvernului. de care se deosebesc. depunerea jurământului de către Preşedintele României. ele sunt caracterizate ca „legea internă a Camerelor” şi sunt supuse controlului 10 . procedurile de urmat în deliberările lor şi disciplina membrilor. deoarece obiectul lor este de a reglementa organizarea şi funcţionarea internă a fiecărei Camere a Parlamentului. b. competenţa legală (nu cea prevăzută de Constituţie) în materie de numiri sau cu privire la exercitarea controlului parlamentar asupra unor autorităţi publice. cum ar fi în ce priveşte Curtea Constituţională (alegerea judecătorilor. De asemenea. însă. cu votul majorităţii membrilor Camerei. există şi un regulament al şedinţelor comune ale celor două Camere.(moţiunea de cenzură. Legea Organică sau ordinară. prin lege s-au reglementat. c. unele reguli de procedură parlamentară în prelungirea unor prevederi constituţionale şi pentru situaţii specifice. raporturile cu Parlamentul European şi alte autorităţi ale Uniunii Europene ce adoptă legislaţia comunitară etc.

Cu titlu de exemplu. cutuma este recunoscută ca izvor de drept pe plan constituţional. d. Pentru ca practica parlamentară să genereze o cutumă. a unui mesaj în faţa Camerelor reunite în şedinţă comună. întrucât corespunde dinamicii inerente practicii parlamentare. cuprinzând reguli prealabile constituirii organelor de lucru ale Camerelor şi privesc detalierea procedurii parlamentare de adoptare a legii în forma aprobată de Camera decizională. menţionăm prezentarea de către Preşedintele României. potrivit art. audierea candidaţilor la funcţiile de ambasadori sau consuli ai României de către comisiile pentru politică externă reunite. Regulamentul şedinţelor comune cuprinde numai reguli de desfăşurare a lucrărilor. statutul parlamentarilor şi serviciile Camerelor. constatarea de către birourile reunite ale celor două Camere că nu s-a depus o moţiune de cenzură în cazul angajării răspunderii Guvernului. norme referitoare la grupurile parlamentare. exerciţiu. pentru celelalte regulamentele Camerelor. interdicţia împrumutării parlamentarilor unui grup parlamentar pentru ca parlamentarii altui partid să poată forma un grup distinct. În dreptul parlamentar însă. regimul desfăşurării lucrărilor. trăsături). ca urmare a 11 . clar definite. Regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului au o structură similară. 146 lit b) din Constituţie. instaurare. aspectele legate de controlul parlamentar asupra activităţii executivului. Rezervele faţă de cutumă ca izvor de drept constituţional rezultă din faptul că relaţiile sociale care privesc puterea politică în amplitudinea dimensiunilor sale (cucerire. raporturile dintre acestea. De aceea. după depunerea jurământului. este necesar ca repetarea ei să fie îndeajuns de consecventă spre a fi receptată şi a genera reprezentarea că a devenit obligatorie. după caz. Cutuma În anumite limite.deşi subramură a dreptului constituţional . reglementarea acestora este preferabil a fi făcută prin reguli juridice scrise. unele precedente ar putea genera cutume.constituţionalităţii legii. interdicţia reprezentării în Parlament a unui partid ce nu a fost votat la alegeri (cum a fost Alianţa pentru România.cutuma este mai larg acceptată. .

Pentru a fi acceptabilă.3. separaţia puterii se concretizează într-o triplă autonomie: regulamentară. grupurile de prietenie. principiile exprimă soluţii juridice cu o mare generalitate de aplicabilitate. delegaţiile parlamentare la Adunările Parlamentare europene (OSCE. practica boicotului parlamentar sau a grevei parlamentare nu poate genera cutume. iar fiecare Cameră îşi poate constitui şi alte structuri cum sunt. care este una dintre consecinţele esenţiale ale separaţiei puterii între autorităţile publice. În sensul juridic al termenului. parte integrantă a bugetului de stat. Pactul Atlanticului de Nord) etc. Considerăm că aceste principii sunt următoarele: . cutuma nu poate fi contra legem. în funcţie de subiectivitatea interpretării date de autori. • Autonomia financiară este dată de faptul că fiecare Cameră îşi aprobă resursele financiare necesare în cadrul unui buget propriu. precizate în art. ! Premisa principiilor dreptului parlamentar este principiul constituţional al autonomiei parlamentare. instituţională şi financiară. Consiliul Europei.specializarea dreptului parlamentar. 12 . în scopul asigurării echilibrului şi colaborării între acestea. în pofida diversităţii cazurilor concrete.). • Autonomia instituţională rezultă din faptul că structurile interne ale Camerelor. se constituie exclusiv ca acelea ale lor.sciziunii sale din fostul Partid al Democraţiei Sociale din România etc. De aceea. În Parlament. ! În literatura de specialitate există diferite opinii privind principiile Dreptului parlamentar. de exemplu. • Autonomia regulamentară rezultă din faptul că fiecare Cameră îşi adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare. 1.64 din Constituţie. Principiile Dreptului parlamentar ! Principiile reprezintă spiritul reglementării.

Ca urmare a modificării Constituţiei din anul 2003. nu sunt aplicabile în afara acesteia. nici un alt principiu.. ceea ce va obliga partidele politice. Specializarea competenţei Camerelor presupune şi specializarea şi profesionalizarea parlamentarilor. 1. în acelaşi timp. începând cu Camera prima sesizată şi sfârşind cu cea decizională. care doresc să acceadă în Parlament. nu-i poate fi aplicabil întrucât i-ar nega. specific altei ramuri sau subramuri de drept.1. în limitele autonomiei sale. prin diferenţierea atribuţiilor.majoritatea decide. indiferent de calitatea iniţiatorilor: deputat sau senatori. Pe cale de consecinţă. principiul specializării se defineşte şi prin specializarea Camerelor Parlamentului în Cameră primă sesizată şi Cameră decizională astfel încât. Faptul că reprezintă o subramură a dreptului constituţional nu duce la o altă concluzie. Datorită bazei elective a desemnării lor şi ca o consecinţă a principiului specializării. egalitatea funcţională a Camerelor. Dreptul parlamentar este aplicabil fiecărei Camere în parte şi Camerelor reunite în şedinţă comună. parlamentarii pot să-şi exercite mandatul numai în Camera în care au fost aleşi. subramură sau instituţie de drept. sub aspect juridic. . această autonomie.3. Parlamentul (Camerele acestuia) fiind autonom. regulile dreptului constituţional îi sunt aplicabile (ceea ce justifică verificarea de către Curtea Constituţională a legitimităţii sale constituţionale) ca şi faţă de oricare altă ramură. să se asigure optimizarea procesului decizional în Parlament. regulile dintr-o Cameră fiind expresia voinţei exclusive a parlamentarilor acelei Camere. deoarece. păstrându-se. cu excepţia iniţiativei legislative parlamentare ce se exercită succesiv în ambele Camere. să realizeze o selecţie mult mai drastică în desemnarea 13 .transparenţa. Principiul specializării Dreptul parlamentar este un drept special şi specializat ca urmare a incidenţei principiului constituţional al autonomiei parlamentare. adică parlamentarilor celeilalte Camere sau altor autorităţi publice. opoziţia se exprimă.

Astfel. influenţa opoziţiei regăsindu-se în măsurile adoptate de Guvernanţi prin influenţa pe care aceasta o are în dezbaterea şi adoptarea acestor măsuri. opoziţia se exprimă Acest principiu este consecinţa naturii elective a mandatului reprezentativ şi a caracterului pluralist al Camerelor Parlamentului. fiind totodată esenţial pentru caracterizarea Parlamentului ca o putere deliberativă. indiferent de obiectul său. în egală măsură. este legitimată să decidă asupra măsurilor necesare îndeplinirii programului său politic. pe de altă parte. în general prin negocieri politice. după o dezbatere publică. fiind cea care a învins în alegeri. indiferent de faptul că majoritatea. Prin însăşi opunerea sa. 1. fapt ce va atrage creşterea calităţii activităţii Parlamentului. „legea este politica care a învins”. se asigură latura critică a procesului de Guvernare. întrucât exprimă opţiunea majoritară a corpului electoral. luată cu majoritate de voturi. în care opoziţia s-a putut exprima. fiind astfel legitimată să se exprime. Minoritatea. respectiv opoziţia sunt alcătuite din unul ori mai multe partide. specificul activităţii unei Camere a Parlamentului. Majoritatea. binomul majoritateopoziţie este fundamental pentru dinamica luptei politice din Parlament. reprezintă opţiunea unui segment semnificativ al corpului electoral. Majoritatea şi opoziţia sunt adversari asociaţi. În fond. Sub aspect tehnic.2. De aceea. ea reflectă şi este un produs al relaţiei dintre majoritate şi opoziţie. şi asigură condiţiile pentru realizarea alternanţei politice. luarea unei măsuri numai după cumpănirea tezelor adverse. face posibilă satisfacerea unui spectru mai larg de interese şi valori. principiul la care ne referim legitimează Guvernarea ca un proces democratic. de aceea. conceptul de majoritate este proporţional cu importanţa 14 . Este scopul principal al conceperii şi aplicării procedurii parlamentare. cât şi a acestuia în întregul său este de a adopta o rezoluţie colectivă. Principiul majoritatea decide. Din punct de vedere politic.candidaţilor pentru fotoliile parlamentare.3. În ultimă analiză. pe de o parte.

cum este.3. principiul transparenţei nu exclude ca. activitatea parlamentară să nu fie publică. ea implică contactul cu mass-media. . în faza pregătitoare a lucrărilor în plen.transparenţa nu este un scop în sine. implicând de fiecare dată o adeziune mai mare sau mai restrânsă a spectrului politic. De aceea. în dreptul parlamentar principiul transparenţei are un conţinut specific şi anume: . de aceea.ca regulă.organele colective de lucru ale Camerelor se formează în funcţie de ponderea reprezentativităţii grupurilor parlamentare (birou permanent.liberul acces al tuturor parlamentarilor la procedura parlamentară. . opoziţia se exprimă presupune un sistem de protecţie a minorităţilor politice. . în cadrul negocierilor dintre grupurile parlamentare. absolută şi simplă.. în anumite condiţii. Principiul majoritatea decide. care asigură opoziţiei posibilitatea continuării disputei sale cu majoritatea pe tărâmul constituţionalităţii legii. comisii parlamentare etc. în sistemul nostru constituţional principalele mijloace de protecţie sunt: . activitatea Parlamentului are un caracter public. fiind o caracteristică generală a unui regim politic democratic. Răsturnarea ei se face prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. In acest scop.).sesizarea Curţii Constituţionale pentru constatarea neconstituţionalităţii unor prevederi ale legii adoptate. 1. majoritatea poate fi calificată. ca urmare a formării unei majorităţi adverse. cu 15 . Transparenţa asigură un contact permanent între Parlament şi opinia publică.deciziei ce urmează a fi luată. Majoritatea Guvernamentală este aceea ce a învestit Guvernul. totuşi. de regulă.3. din comisiile parlamentare. controlul lor reciproc. Deci. întrucât influenţează decisiv participarea grupurilor sociale la Guvernare. ci un principiu necesar pentru realizarea dialogului social. când plenul a decis ca şedinţa să fie secretă etc. Principiul transparenţei Transparenţa este o consecinţă a democraţiei.

grupurile de presiune. 16 . evitarea conflictelor de interese etc. activitatea parlamentarilor în teritoriu (contactul cu alegătorii). obligaţia parlamentarilor privind declaraţia de avere.

în regulamentul şedinţelor comune. În statele federale. 17 .Capitolul II DREPTUL PARLAMENTAR INSTITUŢIONAL Introducere (aspecte generale) Procedura parlamentară. În perioada regimului comunist. cum este România. Într-un stat unitar. Acestea vor fi diferite în funcţie de tipul de Parlament: unicameral sau bicameral. Organele de lucru sunt definite de aceste regulamente şi de unele prevederi constituţionale ce intră în sfera Dreptului parlamentar. Structura Parlamentului rezultă din prevederile art.1. Principiul bicameralismului Bicameralismul a existat în ţara noastră sub imperiul Constituţiilor din 1866. ca şi statutul parlamentarilor sunt indisolubil legate de structura Parlamentului. iar cele privind Camerele reunite în şedinţă comună. corpul electoral al federaţiei în ansamblul ei. Un aspect prealabil îl constituie premisa instituţională de ordin constituţional pe care o reprezintă bicameralismul. în care se arată expres că „Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat”. Detaliile de natură organizatorică şi funcţională ale fiecărei Camere sunt reglementate în regulamentele acestora. 2 din Constituţie. 61 alin. bicameralismul se justifică prin însăşi structura statului: una din Camere reprezintă interesele fiecărui stat. iar cealaltă Cameră. 1923 şi 1938 şi îşi află rădăcinile în Regulamentele organice – Comisia de la Focşani. a existat o reprezentanţă naţională unicamerală numită Marea Adunare Naţională. temeiurile bicameralismului sunt date de necesitatea evitării concentrării puterii politice în Parlament şi de asigurarea în cadrul procedurii legislative parlamentare a aprobării legii de către Camera decizională după dezbaterea şi votarea ei de către Camera de reflecţie. 2.

precum şi în domeniul unor legi organice care privesc exclusiv organizarea şi funcţionarea statului. evitându-se astfel o dictatură colectivă prin dedublarea grupurilor parlamentare ale majorităţii şi opoziţiei. . deoarece prima Cameră sesizată este de reflecţie. care are loc în Parlamentele unicamerale.1. realizat de fiecare Cameră în parte. deoarece reluarea procedurii cu ocazia fiecărei lecturi. astfel. ceea ce presupune o specializare a acestora şi.asigurarea unui cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri de legiuitori diferiţi.2. câteodată artificial.1. o profesionalizare a comunităţii parlamentarilor. 2. 2. ce prezintă următoarele avantaje faţă de sistemul anterior al unui bicameralism integral (egalitar): . iar Senatul este competent să decidă definitiv în probleme ce ţin de ratificarea tratatelor şi altor acorduri internaţionale. adică în toate cazurile în care competenţa decizională nu aparţine Senatului.cele două Camere se vor împiedica reciproc să devină despotice. dar mai profund. procedura. sunt următoarele: .procedura legislativă nu este conflictuală.1. cum este în sistemul parlamentar unicameral. ca şi pentru măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora. Avantajele bicameralismului faţă de sistemul Parlamentului unicameral. evitându-se o simplitate dăunătoare intereselor generale. realizând o primă lectură a legii. pentru evitarea adoptării unei legi fără o analiză şi dezbatere suficientă. Camera Deputaţilor are rolul de Cameră decizională de drept comun.Camerele au atribuţii diferenţiate. chiar într-un stat unitar. . Adunarea Constituantă derivată a optat pentru un sistem bicameral funcţional.evitarea practicii multiplei lecturi (cel puţin 3). în timp ce competenţa decizională revine 18 .creşterea controlului asupra executivului. Ca urmare a revizuirii Constituţiei din anul 2003.Bicameralismul minimalizează riscul dominaţiei majorităţii şi favorizează dialogul între grupurile parlamentare ce constituie opoziţia. îngreunează. . Procesul de legiferare nu este mai complicat. implicit. .

considerându-se că prima Cameră sesizată a fost de acord cu propunerea legislativă. Nu trebuie confundate Camerele cu structurile lor interne. şi anume: biroul permanent.procedura este mult mai accelerată. Organele de lucru se constituie de către plenul Camerei şi îşi desfăşoară activitatea sub controlul plenului pe baza mandatului acordat de către acesta. cu excepţia unor atribuţii prevăzute de Constituţie. Plenul va putea astfel decide în cunoştinţă de cauză. sau de a fi consultaţi de Preşedintele României la dizolvarea Parlamentului. ca. în forma depusă de iniţiator. Birourile permanente şi comisiile parlamentare. 2. permanente sau de avizare. respectiv proiectul lege. comisiile parlamentare permanente. reprezintă organele de lucru ale acestora. Plenul Camerei 19 .2. care au un rol ajutător.1. dacă aceste termene au fost depăşite. iar pentru legile de complexitate deosebită. care îl poate oricând modifica sau retrage. de exemplu. se alcătuiesc în funcţie de configuraţia politică a fiecărei Camere. Organizarea internă a Camerelor Camerele Parlamentului îşi constituie structurile. preşedintele Camerei. 64 din Constituţie.celei de a doua Camere. Camera prima sesizată fiind obligată să se pronunţe în termen de 45 de zile. Atribuţiile organelor de lucru ale Parlamentului sunt prevăzute de regulamente sau reprezintă însărcinări date de plen. organele de lucru nu se confundă cu aparatul funcţional. de a participa la depunerea jurământului unor persoane etc. potrivit art. în mod ordonat şi eficient. întrucât le revin unele împuterniciri proprii. s-a introdus instituţia juridică a adoptării tacite. în termen de 60 de zile. dreptul preşedinţilor Camerelor de a sesiza Curtea Constituţională cu controlul constituţionalităţii legii sau a regulamentelor parlamentare. care. fără însă ca ele să poată hotărî în locul Camerelor (plenului).2. 2. care este alcătuit din funcţionari parlamentari. .

Plenul Camerei este alcătuit. fiind alcătuit potrivit configuraţiei politice a Camerei. pentru adoptarea de legi organice sau ordinare sau pentru adoptarea de moţiuni. Biroul Permanent al Camerei ! Caracterizare generală: . cât şi la Senat. • ţinerea lucrărilor în hemiciclu. ajutat de secretari sau. mai ales la vot. în timpul sesiunii ordinare sau extraordinare potrivit ordinii de zi.este un organ colegial. ajutat de vicepreşedinţi. cvorumul trebuie asigurat în cadrul şedinţelor de vot. după caz. ales de Cameră.2. pentru dezbaterea pe articole a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative (cvorumul de şedinţă de lucru). în lipsa acestuia. secretari şi chestori. este un organ reprezentativ al opţiunilor politice din Parlament. Pentru a se asigura caracterul deliberativ al şedinţelor Camerelor. pentru adoptarea legilor constituţionale. atât la Camera Deputaţilor. • aşezarea parlamentarilor în sala de şedinţă pe grupuri parlamentare (cutumă) spre a se putea urmări comportamentul. . vicepreşedintele ce urmează să îndeplinească această însărcinare este stabilit de plen). care reprezintă numărul minim de parlamentari în prezenţa cărora Camera se poate întruni şi lucra legal. al fiecărui parlamentar. 2. mai multe reguli trebuie avute în vedere: • cvorumul.. confundându-se cu însăşi Camera. când în sală trebuie să fie prezenţi minim jumătate plus unu dintre parlamentarii Camerei respective. din totalitatea deputaţilor sau a senatorilor. de către un vicepreşedinte (la Senat.durata mandatului membrilor biroului este diferită: preşedintele este ales pe 20 . alcătuit din preşedintele Camerei.2. . • conducerea lucrărilor de către preşedintele Camerei. cvorumul este de minim două treimi din parlamentarii fiecărei Camere.prin modul de alegere a membrilor. hotărâri etc. nu este necesară prezenţa unui anumit număr de membri.

aducându-le la cunoştinţa plenului. ! Principalele trăsături ale Biroului Permanent: . asigură constituirea comisiilor parlamentare şi aprobă regulamentele de funcţionare ale fiecărei comisii parlamentare. la Camera Deputaţilor. pozitive sau negative. beneficiind de o competenţă delegată de regulamentul Camerei. soluţionând şi eventualele conflicte de competenţă. . primeşte proiectele cu care este sesizată Camera.activitatea sa este sub controlul Camerei.asigură conducerea lucrărilor Camerei. pentru neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin în cadrul Biroului Permanent sau a celor legate de sarcinile proprii. cât şi ca urmare a retragerii spijinului grupurilor parlamentare care au propus candidatura. şi. respectiv. poate cere întrunirea Parlamentului în sesiune extraordinară (convocarea se face de preşedinte). iar ceilalţi membri pe durata unei sesiuni. dintre comisii etc. după caz. 21 # # # . asigură difuzarea fiecărei sesizări parlamentarilor. realizează un control asupra sesizării în raport cu competenţa Camerei şi asigură trimiterea către cealaltă Cameră în cazul în care iniţiatorul a depus în mod greşit sesizarea. fiind garantul autonomiei regulamentare a Camerelor în care sens supune aprobării plenului regulamentul Camerei. răspunde de pregătirea lucrărilor pentru desfăşurarea procedurii parlamentare în plenul adunării (întocmeşte proiectul ordinii de zi. . membrii acestuia putând fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. propunerile de modificare ale acestuia. revocarea poate fi atât cu titlu de sancţiune disciplinară. adică şi în perioada dintre sesiuni.). exercită iniţiativa regulamentară.durata unei legislaturi. la cererea grupului parlamentar care i-a propus sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Biroul permanent are următoarele atribuţii principale: # # propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunii parlamentare. sesizează comisiile pentru examinarea acestor proiecte. Astfel.activitate sa este permanentă. la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă. prin votul majorităţii senatorilor.

! Principalele trăsături: . . poate îndeplini şi alte atribuţii stabilite prin lege (stabileşte timpii de antenă pentru alegeri sau poate organiza consultări politice cu grupurile parlamentare etc.în modelul opus (modelul englez) preşedintele (speaker) nu e lider politic şi are prerogative mult mai mari. pe durata legislaturii (preşedinte de legislatură). din care cele mai importante sunt: convoacă Camera în sesiuni ordinare sau extraordinare. aprobă regulamentul privind paza.este ales de plen.# # asigură respectarea regimului de protecţie a mandatului parlamentar. prezintă Camerei spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de închidere al exerciţiului bugetar.este lider politic. organizează relaţiile Camerei cu Parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare internaţionale. 2. În exercitarea împuternicirilor proprii.3. accesul şi serviciul de permanenţă în sediul Camerei. asigură conducerea serviciilor adunării şi aprobă statul de funcţii şi regulamentul serviciilor Camerei. .principalele atribuţii ale preşedintelui au un caracter neutru din punct de vedere politic. biroul permanent.). nefiind ajutat de un birou permanent. Componenţa Biroului Permanent Preşedintele Camerei ! Caracterizare generală: . din care cauză e dublat de o altă structură politică. membrii Biroului permanent nu angajează # # # # răspunderea acestuia. stabileşte componenţa nominală a delegaţiilor.2. fiind garantul libertăţii tribunei 22 . ci de o structură de funcţionari parlamentari. ci propria răspundere. prezidează lucrările în plen.

inclusiv pe plan internaţional. împreună cu liderii grupurilor parlamentare. supune spre aprobare plenului proiectul ordinii de zi şi a programului de activitate. moderează discuţiile. primesc sau participă la depunerea jurământului unor persoane etc. conduce organele de ordine.poate fi revocat de plen. prezidează lucrările Biroului permanent. sintetizează problemele supuse dezbaterii. . se aprobă de plen) şi sunt ajutaţi în îndeplinirea sarcinilor ce le revin de parlamentari având următoarele funcţii: Vicepreşedinţii Camerei . b) şi c) din Constituţie. conform art. care au coloratură politică. în caz că preşedintele lipseşte.verifică modul de gestionare a patrimoniului Camerei. participă la consultările politice organizate de Preşedintele României. .are şi unele atribuţii de ordin constituţional sau legal. respectiv preşedintele Camerei Deputaţilor pot fi înlocuiţi în exercitarea unor atribuţii de vicepreşedinţi (la Senat.146 lit.conduc activitatea Biroului Permanent sau a Camerei la solicitarea Preşedintelui Camerei. înlocuirea. . proclamă rezultatul votului. pot sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute de art.îndeplinesc sarcini încredinţate de preşedinte sau de Biroul permanent. funcţionarea şi calitatea serviciilor acesteia şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent.îl ajută pe Preşedintele Camerei în realizarea sarcinilor sale. . Chestorii . a). astfel. preşedinţii Camerelor sunt consultaţi. .98 din Constituţie.Parlamentului.. de către Preşedintele României la dizolvarea Parlamentului. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României.Preşedintele Senatului.în ordine. acordă cuvântul. reprezintă Camera şi interesele ei. . asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului. fiind în exerciţiul unui mandat încredinţat de acesta. 23 .

. preşedintele Camerei prezidează. Secretarii .4. 2. amendamentele şi orice alte comunicări adresate adunării. .numără voturile.efectuează apelul nominal şi ţin evidenţa prezenţei la lucrări. .prezintă propunerile. fiecare cu dreptul de vot al grupului în totalitatea membrilor Camerei.2.prezintă Biroului permanent proiectul de buget şi execuţia bugetară. . .ţin evidenţa hotărârilor adoptate şi a situaţiei proiectelor de legi şi propunerilor legislative înregistrate la Cameră..îl asistă pe preşedinte la realizarea atribuţiilor ce îi revin în conducerea lucrărilor plenului şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent. dar fără drept de vot.asigură menţinerea ordinii în şedinţele plenului. Partea a II-a. .veghează la întocmirea stenogramei şedinţei şi verifică transmiterea ei spre publicare în Monitorul Oficial. ! Diferenţa dintre Camera Deputaţilor şi Senat • Comitetul ordinii de zi funcţionează numai la Camera Deputaţilor şi este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locţiitorii acestora.exercită controlul financiar asupra cheltuielilor.întocmesc lista înscrierilor la cuvânt. prezintă Camerei un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.Comitetul ordinii de zi aprobă săptămânal ordinea de zi şi programul de activitate la propunerea Biroului permanent şi aprobă repartiţia timpilor alocaţi în cazul 24 .la sfârşitul fiecărei sesiuni. . . . Structurile de aprobare a ordinii de zi şi programului de activitate ! Rolul ordinii de zi este de a asigura ordinea dezbaterilor de pe agenda săptămânală a Camerei. .

25 .membrii pot fi revocaţi de grupul parlamentar care i-a propus (răspundere politică) sau pot fi consideraţi demişi de drept în caz de absenţă nejustificată o durată mai îndelungată. 2. stabilindu-le componenţa şi sarcinile.sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei. 12 vicepreşedinţi şi 1-2 secretari.5. la Senat. un vicepreşedinte şi un secretar.2. 2 vicepreşedinţi şi 2 secretari.2. • la Senat. cu împărţirea acesteia prin alocarea unor durate limite fiecărui grup parlamentar). care este formată dintr-un preşedinte. după caz. Organele de lucru ale comisiei sunt: a) Biroul comisiei.constituirea de subcomisii. cu excepţia comisiei pentru regulament. la Camera Deputaţilor.2.5. iar componenţa lor este stabilită prin acordul liderilor grupurilor parlamentare şi se aprobă de plen.şedinţelor organizate (şedinţe pe o durată limitată.5. . potrivit configuraţiei politice a Camerei.se constituie dintr-un număr restrâns de senatori sau deputaţi. şi un preşedinte.au o structură organizatorică proprie.1. . cu votul majorităţii membrilor comisiei. . ordinea de zi şi programul de activitate sunt aprobate de plenul Camerei la propunerea Biroului permanent lărgit cu participarea preşedinţilor de comisii şi a celor de la grupurile parlamentare.comisiile sunt conduse de birouri formate din un preşedinte. stabileşte sau propune: . după caz. Comisiile parlamentare ! Rolul comisiilor parlamentare este pregătirea tehnică a lucrărilor în plen. care. Principalele trăsături: .ordinea de zi a fiecărei şedinţe. repartiţia timpilor alocaţi în cazul şedinţelor organizate se face de către Biroul permanent lărgit. 2. 2.2. .. .

.asigură reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii.conduce şedinţele comisiei. numără voturile exprimate în şedinţele comisiei. 2. d) Secretarul comisiei are următoarele atribuţii: îl ajută pe preşedinte în realizarea atribuţiilor acestuia. potrivit regulamentului. iar. asigură redactarea tuturor actelor comisiei. b) Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii: . îndeplineşte atribuţiile acestuia. urmăreşte întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei. 26 .. ele emit în acest scop rapoarte sau avize.îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. ţine evidenta prezenţei senatorilor sau deputaţilor la şedinţele comisiei. .3. eliberând o dovadă în acest sens. dacă. ţine evidenţa amendamentelor depuse în scris.2.alte măsuri ce interesează bunul mers al activităţilor comisiei. Caracteristici generale ale procedurii în comisie − comisiile sunt organe interne de lucru ale Camerelor a căror activitate are caracter pregătitor pentru a oferi Camerei toate elementele necesare luării deciziei.are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce îndeosebi. în lipsa sau la cererea preşedintelui. îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunului mers al activităţilor comisiei. . comisia a emis un aviz.5. e) Raportorul este preşedintele comisiei sau alt membru desemnat de comisie să întocmească raportul comisiei. c) Vicepreşedintele comisiei îl ajută pe preşedinte. după votarea raportului. el îl prezinte şi îl susţine la lucrările plenului.

dacă însăşi comisia nu hotărăşte altfel.− nu au putere decizională. Tipologia comisiilor a. analizei prealabile a comisiei de specialitate. votul fiind. pentru adoptarea deciziei.5. de aceea. să participe la lucrările comisiei persoane din afara ei. ceea ce comisia propune va fi adoptat de plen). fără drept de vot. − şedinţele nu sunt publice. dacă interesele analizei efectuate o cer. deschis. preşedintele poate invita. decizia fiind luată de plen.Comisiile permanente ! Rol: se constituie obligatoriu pe domenii specializate în cadrul cărora desfăşoară o activitate neîntreruptă pe toată durata legislaturii. dacă apare o problemă nouă în cursul dezbaterilor în plen. ea se supune. dacă în programul de activitate nu se prevede altfel. − comisiile lucrează în paralel cu plenul. autorii amendamentelor. 2. − comisiile îşi elaborează regulamente proprii care se aprobă de către Biroul permanent şi care precizează domeniile lor de activitate.4. din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei. de asemenea. ! Caracteristici generale: 27 . inclusiv presa. prefigurează clivajul politic şi decizia plenului (de regulă. ca şi reprezentanţii comisiilor de avizare au acces la lucrările şedinţelor. de regulă. fiind „laboratoarele de lucru ale Camerei”. reprezentanţii Guvernului sunt obligaţi să se prezinte dacă li se cere aceasta de către comisie. precum şi în perioada dintre sesiuni. iar hotărârile se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. dar. − toate autorităţile sunt obligate să pună la dispoziţia comisiei informaţiile necesare pentru desfăşurarea activităţii acesteia. cu aprobarea Biroului permanent.2. − cvorumul pentru desfăşurarea legală a lucrărilor comisiei este majoritatea absolută. ei pot participa din proprie iniţiativă.

! Competenţa comisiilor permanente Rol: dezbat proiectele de acte normative cu care au fost sesizate de Biroul permanent. ori al altor instituţii sau organisme care. cum sunt comisia Parlamentului României pentru integrare europeană şi comisia pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii (membrii lor nu pot face parte din alte comisii). dimpotrivă.• parlamentarii sunt obligaţi să facă parte din comisii permanente. dacă nu le consideră a fi de competenţa lor. fiindu-le interzis să facă parte din mai mult de o comisie la Camera Deputaţilor şi de două comisii la Senat. potrivit legii. la avizul Consiliului Legislativ. ci. asigurându-i fundamentarea. asupra amendamentelor formulate. • există unele comisii permanente care sunt comune ambelor Camere. precum şi la toate 28 . • la Camera Deputaţilor. în calitate de comisie sesizată în fond. personale care ocupă funcţiile susmeţionate pot face parte dintr-o comisie permanentă. − în raportul comisiei sesizate în fond se face referire motivată la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul. iar împotriva deciziei acestuia. prin acceptarea sau respingerea lor. astfel. preşedintele. se adresează Biroului permanent. al Consiliului Economic şi Social. în timp ce la Senat. Atribuţii: − se pronunţă motivat. consideră că în mod greşit a fost sesizată o altă comisie. sunt competente să avizeze un proiect sau o propunere legislativă. plenului. vicepreşedinţii şi parlamentarii care sunt şi membri ai Guvernului nu pot face parte dintr-o comisie permanentă. • participarea membrilor comisiei la lucrări este obligatorie. în vederea pregătirii dezbaterii în plenul adunării prin raportul prezentat. ele prefigurează decizia Camerei. în acelaşi scop se pronunţă şi asupra amendamentelor sau altor probleme trimise de plen spre examinare.

pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii. − cu acordul Camerei. juridică. fiind alcătuite din 7 senatori şi 7 deputaţi (comisie paritară).amendamentele din avizele primite. • există până când şi-au terminat misiunea pentru care au fost înfiinţate în cadrul mandatului stabilit (îndeosebi al termenului). ! Comisiile de mediere − funcţionează numai pentru concilierea divergenţelor dintre Camere apărute în procesul de revizuire a Constituţiei. − conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un deputat sau un senator. speciale pentru avizarea sau elaborarea unui proiect (avantajul este că proiectul nu se mai supune altor comisii). ci şi structura. de disciplină şi imunităţi. silvicultură. în caz de egalitate la 7 voturi. • Exemple de comisii permanente: economică. dacă e cazul. pot efectua anchete în domeniul lor de activitate. iar hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. inclusiv cele prevăzute în punctul de vedere al Guvernului. li se stabilesc nu numai competenţa. etc. • membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente. de anchetă. 29 . pentru politică externă. în limita mandatului şi alte aspecte. pentru agricultură. pentru drepturile omului. termenul de prezentare a raportului. stabilit de comisie. b. pentru buget şi finanţe. votul preşedintelui este decisiv. • atunci când sunt înfiinţate. • exemple de comisii temporare: de mediere. industrie alimentară. Comisiile temporare ! Rol: pentru pregătirea lucrărilor Camerei într-o problemă anume ! Caracteristici generale: • pot fi alese pentru orice domeniu sau pentru orice problemă concretă.

− singura limită a unei anchete parlamentare este începerea acţiunii penale. ! Alte comisii speciale pot avea ca scop avizarea unui proiect de act normativ. efectuării unui studiu pentru documentarea Parlamentului etc. în orice domeniu de activitate economico-socială. de asemenea. prin analogie. pentru realizarea controlului parlamentar. se aplică. − Există unele comisii speciale comune ambelor Camere. ea poate avea loc doar în domeniul de activitate al comisiei. Structura politică a Camerelor . pot fi cercetate documente şi alte mijloace de probă. − comisia îşi încetează activitatea o dată cu dezbaterea raportului prezentat în plenul Camerei.3. ! Constituire: 30 . de regulă. audierile. cum ar fi Comisia parlamentară pentru elaborarea Proiectului de hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. − dacă ancheta se efectuează cu aprobarea plenului de o comisie permanentă.− activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului ori în cazul în care membrii săi nu ajung la un acord în termenul stabilit. regulile probatorii din procedura civilă. − mijloacele de investigaţie sunt.grupurile parlamentare ! Rol: grupurile parlamentare reprezintă structura organizatorică a Camerei pe bază de afinitate politică. în vederea pregătirii dezbaterilor în plen sau elaborării unei propuneri legislative. indiferent de faptul că aceasta a adoptat sau nu un act în urma acestei dezbateri. − prezintă concluzii plenului adunării care le-a înfiinţat. 2. ! Comisiile de anchetă − au ca scop obţinerea de informaţii asupra unui subiect determinat.

− deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. parlamentarii care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup. însă. iar senatorii care părăsesc un grup parlamentar nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot reprezenta partide sau formaţiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri. dacă sunt alcătuite pe bază partinică. una politică şi cealaltă constituţională. altele decât minoritatea maghiară.− grupurile parlamentare sunt formaţiuni interne rezultate din reunirea senatorilor sau deputaţilor având aceeaşi concepţie politică sau concepţii politice înrudite (pe bază de afinitate politică). 31 . întrucât ţin de ordini juridice diferite. un parlamentar nu poate face parte din mai multe grupuri parlamentare. rezultând din teoria mandatului reprezentativ şi nulitatea celui imperativ. aceleaşi reguli sunt şi la Camera Deputaţilor. − crearea grupurilor reprezintă o facultate. deoarece nimeni nu poate face parte din mai multe partide. nu o obligaţie. precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia grupurilor parlamentare constituite. formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă. − în regulamentul Senatului se interzice trecerea de la un grup parlamentar la altul. − organizarea grupurilor parlamentare rezultă din următoarele reguli: numărul minim de membri este de 10 deputaţi sau 7 senatori de pe listele unui partid. respectiv la Senat. ele reprezintă partidele în Parlament. unde au. respectiv senatorii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot alcătui decât un singur grup parlamentar la Camera Deputaţilor. pot constitui un singur grup parlamentar. − deputaţii. un caracter cutumiar. este interzis ca membrii unui grup să fie împrumutaţi la asemenea grupuri mixte (cutumă parlamentară). − sub aspect exclusiv juridic nu există nici un raport între grup şi partidul politic.

− grupurile parlamentare. propune candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent. poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor informează membrii grupului asupra activităţilor plenului şi ale reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea plenului. .− parlamentarii aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar. prezintă plenului componenţa nominală a grupului parlamentar. − dacă are loc o sciziune se poate forma un nou grup. în funcţie de mărimea lor. cu condiţia întrunirii numărului minim. ceea ce va atrage în sesiunea următoare modificare compoziţiei politice a organelor de lucru (birou permanent. automobile etc. preşedintelui Camerei.) care să le asigure logistica necesară îndeplinirii atribuţiilor. îşi constituie un secretariat tehnic a cărui structură se stabileşte de Biroul permanent. − orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă.grupul parlamentar se bucură de unele facilităţi (spaţiu. comisiilor parlamentare. 32 a comisiilor permanente şi a altor comisii sau delegaţii parlamentare. poate cere încheierea dezbaterilor în plen. comisii etc. ! Organele de lucru ale grupului parlamentar sunt: . birourilor comisiilor permanente propuşi de grupul pe care îl reprezintă. cu următoarele atribuţii: • • • • • • • • • propune plenului reprezentanţii grupului în comisia de validare. . reprezintă grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent.grupurile parlamentare îşi aleg un lider.). în scris. faxuri. personal de secretariat şi de specialitate. telefoane. a) Liderul grupului. unul sau doi vicelideri şi un secretar. participă la şedinţele Biroului permanent ori de câte ori este invitat.

Viceliderul grupului îl înlocuieşte pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. în baza mandatului privind alegerea sa de către membrii grupului. cum sunt delegaţiile parlamentare. • liderii grupurilor de la Camera Deputaţilor participă la lucrările Comitetului ordinii de zi. ! Caracteristici generale ale grupurilor parlamentare • grupurile parlamentare reprezintă structuri organizatorice restrânse. ele nu sunt expresia unui drept de asociere. întrucât reuniunile lor nu sunt de regulă publice. pentru numirea comisiilor parlamentare permanente sau temporare şi a altor structuri. întrucât nu cuprind decât o parte din membrii Camerei. b) Secretarul grupului ţine evidenţa prezenţei şi asigură redactarea proceselorverbale. a membrilor Biroului permanent. 33 . • grupurile pot prezenta amendamente prin intermediul şi în numele membrilor. • propunerile se fac în cadrul numărului de locuri ce revine grupurilor. ci structuri rezultate din baza electivă a Parlamentului. precum şi închise. ! Rolul grupurilor parlamentare rezultă din următoarele aspecte: • grupurile fac propuneri pentru alegerea preşedintelui Camerei. • grupul poate sesiza Curtea Constituţională cu verificarea constituţionalităţii regulamentului Camerei. • grupurile îşi pot desemna un reprezentant care să exprime în plen poziţia întregului grup (mai ales la şedinţele organizate).• dă mandat unuia dintre vicepreşedinţi pentru înlocuirea sa. în raport cu ponderea lor în Cameră (algoritm). • liderul grupului poate cere verificarea cvorumului.

menţionate de art. 64 din Constituţie. pentru informarea parlamentarilor asupra unor aspecte de interes deosebit etc. pot constitui şi alte structuri cum sunt: • • delegaţiile parlamentare. Alte structuri constituite pe principiul constituţional al autonomiei parlamentare Înfiinţarea structurilor analizate. sau grupuri de studiu. cum ar fi egalitatea sexelor. 34 . în nici un fel. apartenenţa politică. pe temeiul autonomiei parlamentare. ce se constituie cu respectarea configuraţiei grupurile de prietenie cu alte popoare şi state. este obligatorie.2. însă. în constituirea cărora nu politice a Camerei. Camerele. În alte Parlamente există şi grupuri de presiune. intervine. ci în funcţie de aderenţa parlamentarilor la o idee. alcătuite nu pe criteriul apartenenţei politice.4.

Deosebirile mandatului parlamentar faţă de mandatul civil Potrivit art. • mandatul civil rezultă din acordul de voinţă expres sau presupus dintre mandant şi mandatar (cum ar fi în cazul gestiunii de afaceri). 1532 din Codul Civil. cu un conţinut rezultat din acordul de voinţă expres sau prezumat al părţilor şi cu caracter imperativ.condiţie 35 . Conţinutul mandatului parlamentar este prestabilit. mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă. • mandatul civil este de drept privat. cu un conţinut prestabilit şi cu caracter reprezentativ al întreg corpului electoral (popor). regulamentele parlamentare sau pe cale cutumiară. raportat numai la voinţa mandantului. lege. demnitate din care rezultă că mandatul parlamentar este reprezentativ.Capitolul III MANDATUL PARLAMENTAR 3. alcătuit din alegătorii dintr-o circumscripţie. fiecare parlamentar reprezintă întreg corpul electoral (circumscripţia constituie numai un mod de desemnare practicat datorită dimensiunii corpului electoral). fără plată.1. pe când mandatul parlamentar este rezultatul alegerilor parlamentare (baza electivă). în sensul că. fiind dedus din exercitarea prerogativelor ce alcătuiesc competenţa Parlamentului.2. de a face ceva pe seama altei persoane de la care a primit însărcinarea. 3. Noţiunea de mandat parlamentar Mandatul parlamentar defineşte o demnitate publică obţinută prin alegerea parlamentarului de către electorat. deşi ales de un segment al corpului electoral. în vederea reprezentării acestuia în realizarea competenţelor Parlamentului. care reprezintă un act . pe când mandatul parlamentar este un mandat de drept public. prin Constituţie.

ori pe cale cutumiară. Natura juridică a mandatului parlamentar Aşa cum rezultă din cele arătate: • mandatul parlamentar este o categorie a dreptului public. orice mandat imperativ fiind nul. ca demnitate publică mandatul parlamentar presupune 36 . pe când cel parlamentar este general şi nu implică ratificarea de către electorat a actelor îndeplinite. 69 alin. • mandatul civil este esenţialmente revocabil. pierderea sprijinului politic. • mandatul civil este imperativ.. 3. pe când mandatul parlamentar este întotdeauna expres. • mandatul parlamentar nu presupune o relaţie juridică între parlamentar şi alegători. al cărei conţinut este stabilit prin Constituţie. ci doar o relaţie politică sancţionată prin aceea că nu va mai fi ales. pe când mandatul parlamentar este reprezentativ. prin regulamentele Parlamentului sau prin lege. alegătorii trebuind să voteze pentru o listă sau un candidat. iar pe parcursul exercitării.3. • mandatul civil poate fi şi implicit. cum este actul alegerii şi condiţia reprezentativităţii rezultate din adiţionarea voturilor pentru fiecare candidat). sau partid. deoarece Constituţia. potrivit art. definind o demnitate publică. pe când mandatul parlamentar nu presupune o relaţie juridică între alegători şi aleşi ori între partid şi parlamentari. legea sau eventual cutuma sunt cele care îi stabilesc conţinutul şi îi determină limitele. chiar eliminarea din grupul parlamentar etc. • mandatul civil implică aducerea la îndeplinire de către mandatar a împuternicirii acordate de mandant.pentru dobândirea lui (cu un conţinut prestabilit. de aceea mandatul civil implică acceptarea de către mandant a actelor mandatarului făcute în virtutea împuternicirii acordate. în sensul obligativităţii împuternicirii mandantului. în funcţie de tipul de scrutin. pe când mandatul parlamentar nu poate fi revocat. (2) din Constituţie.

pe care îl reprezintă. în definirea acestor interese. exercitând astfel un mandat reprezentativ. • mandatul său este irevocabil. parlamentarul este independent. 2 din Constituţie.o dată ales. • în exercitarea sa. . . potrivit conştiinţei sale. nu numai cu alegătorii circumscripţiei care l-au votat. 37 . 3. b) Independenţa mandatului parlamentar . servesc binelui public. chiar dacă el face parte dintr-un partid pe care îl reprezintă în Parlament. parlamentarul se supune numai Constituţiei.împuternicirea dată de alegători ca parlamentarul să fie în serviciul întregului corp electoral (popor) şi nu numai al unei părţi din aceasta (alegătorii circumscripţiei electorale sau ai partidului din care parlamentarul face parte). Trăsăturile mandatului parlamentar ! Trăsăturile mandatului reies din natura sa şi anume: • împuternicirea pe care o cuprinde are caracter general. potrivit căruia „mandatul imperativ este nul”. deşi aceştia beneficiază de prezenţa sa în virtutea obligaţiei parlamentarului de a ţine legătura cu alegătorii.în exercitarea mandatului. 69 alin. a) Generalitatea mandatului parlamentar .mandatul parlamentar exprimă relaţia parlamentarului cu întregul popor.libertatea de acţiune a parlamentarului rezultă din prevederile art. . în serviciul căruia este. legilor şi este ţinut să adopte atitudini care. iar conţinutul mandatului său este determinat de interesele acestuia. parlamentarul devine reprezentantul întregului popor. şi nu numai ale celor care l-au votat.4.independenţa parlamentarului nu este contrară obligaţiei depunerii jurământului care se referă tocmai la îndatorirea de a respecta conţinutul politic al mandatului. chiar faţă de partid opţiunea sa rezultă exclusiv din propria convingere. • conferă parlamentarului un regim special de protecţie. opţiunea parlamentarului este liberă.

2 din Constituţie. la rândul său.c) Irevocabilitatea mandatului parlamentar . independenţa mandatului nu înseamnă că parlamentarii se pot dezinteresa de aspiraţiile de ansamblu ale poporului. irevocabilitatea este garanţia independenţei care. . orice legătură dintre parlamentar şi alegători dispare. cu excepţia celor independenţi. care temperează tendinţa parlamentarilor de a se transforma într-o oligarhie politică. altminteri. . Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub control electiv.pentru evitarea riscului unei rupturi între Parlament şi electorat. 69 alin.mandatul imperativ fiind nul. partidele politice sunt reprezentate în Parlament.parlamentarul este supus permanent şi difuz influenţei opiniei publice. şi durata mandatului parlamentar de 4 ani. deoarece corespunde conţinutului său politic. un rol important îl au formele de îmbinare a democraţiei reprezentative cu democraţia semi-directă: referendumul (constituţional sau consultativ) şi iniţiativa populară.faptul că mandatul parlamentar are caracter reprezentativ nu înseamnă că. asigură generalitatea mandatului. 89 din Constituţie). pe cale de consecinţă mandatul parlamentar nu poate fi revocat. aceluiaşi scop îi sunt subordonate şi posibilitatea dizolvării Parlamentului. deoarece. la rândul său.irevocabilitatea nu este afectată de obligaţia depunerii jurământului datorită conţinutului acestuia. la următoarele alegeri. principiul reprezentării ar fi o simplă ficţiune. . o dată ce alegerea a avut loc. d) Protecţia mandatului parlamentar este îndeosebi de natură constituţională şi datorită importanţei ei o vom trata separat. fiind reprezentativ. o influenţează. este o reprezentativitate care nu e antinomică cu mandatul de parlamentar. pe care. întrucât electoratul. ! Legătura politică dintre parlamentar şi societate e) Alte explicaţii privind trăsăturile mandatului parlamentar .prin intermediul parlamentarilor. apartenenţa 38 . potrivit art. . poate să nu îl mai aleagă. în caz de criză guvernamentală (art.

îi transformă în garanţi ai respectării Constituţiei.politică a parlamentarilor are un rol important în asigurarea legăturii lor cu mediul social datorită rolului partidelor politice de intermediari între societate şi stat şi de mediatori în confruntarea intereselor şi concepţiilor specifice diferitelor grupe sociale.5. prin presiunea perspectivei scrutinului. direct. secret şi liber exprimat potrivit sistemului electoral instituit prin legile electorale. dar au participat la alegeri pe liste proprii şi 39 . promovarea politicii partidului este o chestiune de convingere. Dobândirea mandatului parlamentar a) Dobândirea mandatului parlamentar prin alegeri Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal. parlamentarul dobândeşte mandatul la data la care a fost ales. însă. onestitate şi moralitate. a disciplinei de partid etc. ca şi pentru controlul constituţionalităţii tratatelor şi acordurilor internaţionale înainte de ratificare. sub aspect juridic. . nu de la partid. cum să voteze. nerespectarea promisiunilor. astfel. pe plan politic. alegerea parlamentarilor prin vot universal şi direct asigură. b) Dobândirea mandatului parlamentar prin desemnare Art. trăsături ce nu sunt de conceput fără independenţa de opinie şi decizie a parlamentarului în exercitarea mandatului său. cum să-şi exercite dreptul la cuvânt ori să nu părăsească partidul sau grupul parlamentar din care face parte.independenţa parlamentarului constă în aceea că partidul de care aparţine nu îi poate impune. 62 alin. . 3. egal. deşi acesta l-a propus şi susţinut în alegeri. parlamentarul este în serviciul poporului. într-o societate democratică. 2 din Constituţie permite reprezentarea distinctă în Camera Deputaţilor a organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au obţinut nici măcar un mandat prin scrutin. având mandat de la corpul electoral. angajamentelor. de aceea. un contact permanent între aceştia şi mediul social.posibilitatea parlamentarilor de a sesiza Curtea Constituţională înainte de promulgarea legii. poate avea consecinţe care pot marca definitiv cariera de politician a parlamentarului.

c) Procesul intrării în exerciţiul mandatului parlamentar . . în parlalel. de la această dată încetează calitatea de parlamentar a membrilor Parlamentului anterior şi se declanşează procedura preliminară constituirii organelor de lucru ale noului Parlament. în favoarea acestor minorităţi. ceea ce conferă imunitate şi anumite drepturi patrimoniale. . să învestească Guvernul.biroul electoral de circumscripţie eliberează certificatul doveditor al alegerii în termen de 24 de ore de la încheierea operaţiunii de atribuire a mandatelor.din cele arătate. este o discriminare pozitivă. iar parlamentarii. există. două corpuri legiuitoare: 40 . sub condiţiile validării şi a depunerii jurământului. în funcţie de norma de reprezentare specifică.o dată cu validarea a cel puţin două treimi din mandate. după depunerea individuală a jurământului în faţa plenului Camerei. întrucât îşi pot exercita în întregime prerogativele (să adopte orice lege. . prin scopul urmărit. este limitat la problematica validării mandatelor rezultate din alegeri. alesul intră în exerciţiul mandatului. cum ar fi decontarea cheltuielilor de transport dinspre localitatea unde îşi are domiciliul spre Bucureşti.parlamentarul intră.Parlamentul nou ales se întruneşte la convocarea Preşedintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri. . care însă. rezultă că între momentul eliberării de către birourile electorale de circumscripţie a certificatelor doveditoare a câştigării alegerilor şi până la data depunerii jurământului. inclusiv constituţională. . iar încălcarea voită a acestor obligaţii are semnificaţia refuzului de a-şi exercita mandatul. intră pe deplin în exerciţiul mandatului lor (nedepunerea jurământului are ca efect pierderea mandatului).). în perioada preliminară.au obţinut un anumit scor electoral. însă. în exerciţiul mandatului de la data întrunirii legale a Camerei din care face parte. cel ales intră în posesia mandatului său. potrivit regulamentelor celor două Camere. se naşte şi obligaţia de a da curs convocării Camerelor de către Preşedintele României. în vederea începerii exercitării mandatului. acestea sunt legal constituite. totodată. să-şi aleagă organele de lucru etc.o dată cu eliberarea certificatului.

potrivit art. de patru ani. dar ea nu poate avea loc în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare.coincide cu aceea a Camerei. potrivit art. de asediu sau de urgenţă. neexistând nici un moment vid de putere legislativă. 89 din Constituţie. dar un mandat limitat din punct de vedere al competenţelor. Constituţia permite o singură dizolvare a Parlamentului într-un an de zile.* * primul. potrivit art. 63 alin. de asediu sau de urgenţă. modifica sau abroga legi organice sau revizui legea fundamentală. Durata mandatului parlamentar . dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură. 63 alin. 3. până la încetarea acestora. dizolvarea este condiţionată de existenţa unei crize guvernamentale. ea poate fi mai mică de 4 ani în cazul dizolvării Parlamentului. ! pe durata stării de mobilizare. după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare. Încetarea mandatului poate fi: 41 ! până la întrunirea noului Parlament. care îşi continuă mandatul. al doilea. această durată se prelungeşte de drept în următoarele situaţii: se asigura permanenţa funcţiei Parlamentului. poate să dizolve Parlamentul. de război. dar se realizează colectiv la nivelul Camerei. 3. În acest mod se asigură continuitatea autorităţii legislative. a cărei soluţionare reclamă arbitrajul electoratului. care încă nu şi-a început activitatea. 4 din Constituţie competenţa Parlamentului în această perioadă este însă limitată întrucât nu poate adopta.6. Preşedintele României. deoarece mandatul se exercită individual.7. 3 din Constituţie. Durata mandatelor celor două Camere este egală. pentru a . Deci. de război.

se pot deosebi două situaţii: . când dacă nu există supleanţi. . pentru nedepunerea jurământului. când titularul de pe lista care a câştigat mandatul pierde această calitate. 3. b) individuală. 1 sau a dizolvării Parlamentului în condiţiile art. prin propuneri legislative sau amendamente. demisie. 3.a) colectivă. locul său urmând a fi luat de candidatul imediat următor. .vacanţa circumscripţiei electorale. cu condiţia ca acesta să nu-şi fi schimbat încadrarea politică. $ Drepturile politice sunt cele prin exercitarea cărora parlamentarii realizează conţinutul politic al mandatului lor şi anume: a) Iniţiativa parlamentară ce se poate manifesta sub modalitatea dreptului de iniţiativă legislativă. precum şi în cazul încetării mandatului unui candidat independent. Supleanţii şi vacanţa circumscripţiei electorale Supleanţii sunt candidaţii înscrişi pe listă care la alegeri nu au obţinut un loc în Parlament. incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale. depunerea de 42 .9. Conţinutul mandatului parlamentar reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor pe care le presupune. cu excepţia ultimelor 12 luni anterioare expirării mandatului Camerei. se organizează alegeri parţiale pentru mandatul respectiv. 89 din Constituţie). ca urmare a încetării mandatului Camerei la expirarea duratei acestuia sau a dizolvării Parlamentului de către Preşedintele României.mandatul deputatului sau senatorului ocupat prin sistemul supleanţilor sau al alegerii parţiale durează până la expirarea normală a mandatului Camerei din care parlamentarul face parte (cu excepţia prelungirii acestui mandat în condiţiile art. 63 alin.8. Drepturile parlamentarilor pot fi clasificate în drepturi politice şi drepturi patrimoniale.vacanţa locului de parlamentar. deces.

sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legii înainte de promulgare sau a tratatelor sau altor acorduri internaţionale înainte de adoptarea legii de ratificare. b) Libertatea de exprimare. hotărâri ori prin declaraţii. constituind o demnitate publică. solicitarea de informaţii. . ce asigura selectarea doar a celor ce plăteau un anumit nivel de impozit reprezentând censul de avere). specifică parlamentarilor prin dreptul la cuvânt şi dreptul la vot. .fac parte dintre măsurile de protecţie a mandatului parlamentar. cum sunt pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui României. cazarea. implică plata unei remuneraţii a serviciului prestat (indemnizaţia lunară sau acordarea unor facilităţi în lipsa cărora serviciul nu s-ar putea presta – transportul. Guvernul este obligat să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camere.moţiuni sau proiecte. cererea de întrunire a Camerelor în sesiune extraordinară etc. judecător etc. dreptul de a participa la iniţiative colective.sunt consecinţa faptului că funcţia de parlamentar. spre deosebire de votul cenzitar. c) Drepturi legate de activitatea de control a executivului prin chestionarea Guvernului sau a membrilor săi pe calea întrebărilor sau interpelărilor. plata cheltuielilor pe 43 . ce a permis accesul în Parlament al unor persoane fără avere. la dreptul de a se organiza în structuri politice. anchete. $ Drepturile patrimoniale se referă la consecinţele patrimoniale ale mandatului reprezentativ. demnitatea de parlamentar rezultă dintr-un raport de drept public în cadrul căruia drepturile patrimoniale reprezintă contraprestaţia serviciului realizat. participarea la iniţierea de moţiuni simple sau de cenzură. la dreptul de a face parte din alte formaţiuni ad-hoc sau permanente ale Camerei cum sunt grupurile de prietenie cu alte ţări sau delegaţiile parlamentare. dreptul de a demisiona. moţiunea de cenzură pentru demiterea Guvernului. d) Drepturi legate de organizarea şi funcţionarea Camerelor care se referă la dreptul de a alege şi a fi ales în organele de lucru ale acestora. cum este aceea de ministru.. întrucât sunt destinate să asigure independenţa patrimonială a parlamentarilor (au apărut ca urmare a generalizării votului universal. ca şi orice altă demnitate.

pentru legătura cu alegătorii etc. . .încadrarea într-o comisie permanentă. . . 3. 44 . cum este biroul senatorial etc. Sancţiuni Pentru încălcarea obligaţilor. c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Camerei. pecuniare şi politice. îndeosebi pentru parlamentarii din provincie.asigurarea unui contact permanent cu alegătorii din circumscripţia electorală. 3. a) Sancţiuni disciplinare Constituie abateri disciplinare săvârşite de parlamentari următoarele fapte.participarea la lucrările comisiilor şi a plenului. Obligaţiile parlamentarului Corelativ drepturilor.cuantumul indemnizaţiei lunare se stabileşte prin lege organică. b) încălcarea jurământului de credinţă.respectarea jurământului depus. legată de participarea la şedinţe (diurna de şedinţă). . $ Indemnizaţiile şi alte drepturi patrimoniale . . nu constituie infracţiuni: a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle parlamentarului prevăzute de Constituţie şi de legea statutului deputatului şi senatorului.alte drepturi pecuniare se referă la decontarea cheltuielilor de transport şi cazare.plan local. parlamentarul are următoarele obligaţii: .evitarea conflictului de interese.11.declararea averii înainte de validare şi la sfârşitul mandatului. dacă. . sancţiunile pot fi disciplinare. potrivit legii.indemnizaţia cuprinde o parte fixă şi una variabilă.indemnizaţia este de ordine publică. . deci nu se poate renunţa la ea. a procedurii parlamentare şi a regulamentelor.10.). la suma acordată pentru reprezentativitatea pe plan local.

excluderea se execută de către chestor şi. e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în şedinţele de plen. Excluderea temporară are ca efect suspendarea indemnizaţiei lunare pe timpul excluderii şi a drepturilor ce ţin de calitatea de parlamentar.sancţiunea pecuniară complementară a pierderii dreptului de premiere anuală. chemarea la ordine. fie a pierderii sprijinului politic. . eliminarea din sală. . fără a implica consecinţe juridice. cu excepţia imunităţii. excluderea temporară de la un număr de maxim 30 de şedinţe. în caz de opunere. interzicerea participării la lucrările Camerei şi ale comisiilor. neacordarea diurnei de şedinţă. c) Sancţiuni politice Constituie sancţiuni politice cele aplicate pentru încălcarea de către parlamentari a disciplinei de partid. retragerea cuvântului.Sancţiunile disciplinare aplicate de Cameră sunt: interzicerea participării la lucrări pentru o perioadă de timp. . de comisii sau de birou sau în afara acestora.d) exercitarea abuzivă a mandatului parlamentar. . ele sunt specifice pentru combaterea absenteismului. dar cu privire la exercitarea mandatului de parlamentar. avertismentul scris.sancţiunea maximă ca urmare a pierderii sprijinului politic al partidului sau a sancţionării de către alegători a comportamentului său sau al partidului din care face 45 .Sancţiunile disciplinare aplicate de preşedintele Camerei sunt: atenţionarea. b) Sancţiuni pecuniare Constituie sancţiuni pecuniare următoarele consecinţe ale unei sancţiuni disciplinare: . . însă în cazul unei fapte mai grave se aplică o sancţiune mai gravă. cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţia Camerei.de regulă. sancţiunile se aplică gradual.reducerea indemnizaţiei.ele sunt specifice parlamentarilor din structurile de conducere care pot fi revocaţi fie ca urmare a unor fapte imputabile. . ca urmare a interzicerii accesului în incinta Camerei.

După expirarea acestui termen. Ea implică opţiunea acestuia între mandat şi o altă funcţie publică sau privată. Incompatibilitatea protejează independenţa parlamentarului. 69 alin. este aceea că parlamentarul respectiv nu va mai fi ales.faţă de presiunile ce ar putea fi exercitate de Guvern sau de grupuri de interese. interdicţia mandatului imperativ este un mijloc de protecţie a libertăţii şi independenţei parlamentarilor.împotriva presiunilor alegătorilor şi ale partidului cu sprijinul căruia a intrat în Parlament. Deputatul va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat. este incompatibilă cu aceasta. evitarea conflictului de interese. $ Categorii de incompatibilităţi 46 . iar senatorul va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator. în termenul legal de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. . potrivit legii. în termenul prevăzut de lege. care îl poate exclude sau îi poate retrage sprijinul acordat. 2 care interzic mandatul imperativ. Schimbările intervenite în activitatea parlamentarului pe durata exercitării mandatului se aduc neîntârziat la cunoştinţa Biroului permanent. mandatul parlamentar este apărat de dispoziţiile art. cât şi în faţa electoratului. de aceea. realizarea programului poate antrena răspunderea politică a parlamentarului faţă de partidul politic pe care îl reprezintă.parte. 3. Protecţia mandatului parlamentar Categorii de măsuri cu rol de protecţie: .12. imunitate parlamentară şi drepturile patrimoniale la care ne-am referit. parlamentarul care continuă să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de parlamentar. protecţia mandatului este asigurată prin incompatibilităţi. a) Incompatibilităţile reprezintă interdicţia unei persoane ce ocupă demnitatea de parlamentar de a îndeplini o altă funcţie care. sub acest aspect alegerile constituind un mijloc de verificare a modului în care parlamentarii şi-au adus la îndeplinire mandatul. programul politic pe baza căruia parlamentarul a fost ales nu are semnificaţia unui mandat imperativ.

. . este o cauză de iligibilitate. nici un privilegiu.1 din Constituţie şi au caracter absolut.incompatibilităţile şi conflictul de interese interzic cumulul funcţiei de parlamentar cu funcţia incompatibilă sau în conflict de interese. de aceea. cum sunt. reprezentând cauze care împiedică o persoană să fie aleasă.evitarea conflictului de interese are ca scop asigurarea. de aceea. . într-un anumit termen.neeligibilităţile sunt prevăzute în art. 71 alin. la epuizarea căruia se prezumă că parlamentarul a renunţat la mandatul său. ea nu constituie un drept subiectiv. având caracter obiectiv şi imperativ. sunt aplicabile asemănător regulile de la incompatbilităţi. atrag nulitatea acestuia. de altfel. contrar egalităţii cetăţenilor în faţa legii fiind consecinţa unui imperativ 47 . împiedicând pe cineva să candideze sau. abuzive sau şicanatorii.. ea are scopul de a garanta libertatea de exprimare a parlamentarului şi protejarea acestuia împotriva urmăririlor judiciare represive. $ Notă: Distincţia între neeligibilităţi (iligibilităţi) şi incompatibilităţi . de asemenea. . consilier local.neeligibilităţile sunt mijloace de protecţie a corpului electoral. Imunitatea protejează mandatul în sine. cu funcţia de primar. $ Reguli de procedură . la care parlamentarul ar putea renunţa.alte incompatibilităţi sunt stabilite prin Legea organică privind statutul deputaţilor şi senatorilor. cu excepţia celei de membru al Guvernului. secretar al Consiliului local etc.incompatibilitatea cu orice altă funcţie publică de autoritate.respectarea bicameralismului duce la interdicţia de a ocupa în acelaşi timp funcţia de deputat şi cea de senator. ele nu atrag nulitatea mandatului.. dacă a obţinut mandatul. scopul este evitarea subordonării faţă de executiv. ci doar opţiunea parlamentarilor. de exemplu. b) Imunitatea parlamentară este un mijloc de protecţie a mandatului parlamentar faţă de eventualele presiuni sau abuzuri care s-ar comite împotriva persoanei sale. a independenţei parlamentarilor.

$ Inviolabilitatea .al statutului constituţional al parlamentarului şi Camerei din care face parte. .ea nu apără pe parlamentar pentru faptele săvârşite în afara mandatului (articole.este o imunitate funcţională. rapoartele şi avizele prezentate din partea comisiei din care face parte etc. întrebările. . cum sunt votul. percheziţionării parlamentarului fără încuviinţarea Camerei din care face parte. întrucât priveşte exerciţiul mandatului. în sensul că nu poate fi ridicată şi se referă la orice fel de răspundere. răspunderea penală sau civilă pentru săvârşirea unor fapte străine mandatului pe care parlamentarul îl exercită. . contravenţională sau civilă.este absolută.este o imunitate de fond.lipsa răspunderii juridice pentru votul sau opiniile exprimate nu exclude răspunderea disciplinară pentru încălcarea regulamentelor. . declaraţii la televiziune sau radio etc. . chiar la tribuna Parlamentului). manifestaţii. întrucât poate împiedica actele de procedură 48 . întrucât priveşte actele intrinseci mandatului. apărând pe parlamentar şi după terminarea mandatului. urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. luările de cuvânt. iar competenţa de judecată aparţine tot acestei Curţi. . $ Lipsa răspunderii juridice . interpelările. penală.este o imunitate de procedură. .este perpetuă. Imunitatea parlamentară cunoaşte două modalităţi: lipsa răspunderii juridice şi inviolabilitatea. reţinerii. după ascultarea lor. amendamentele. precum şi al principiului potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului.este pentru voturile şi opiniile exprimate în exerciţiul mandatului. apărând două drepturi de bază ale parlamentarului: dreptul de vot şi libertatea cuvântului.se referă numai la interdicţia arestării.. sau pentru proferarea de injurii.

aprobarea cererii ministrului justiţiei nu are nici o 49 . parlamentarul poate fi reţinut şi supus percheziţiei.susmenţionate doar pe durata mandatului. iar soluţionarea este de competenţa plenului Camerei. inspirate din motive politice. de aceea. cu privire la menţinerea sau revocarea măsurii. arestare sau percheziţie. . după încetarea acestuia. Încuviinţând sau respingând cererea. . în modalitatea inviolabilităţii. deci. Camerele Parlamentului nu se transformă într-un organ de jurisdicţie.inviolabilitatea nu suprimă represiunea. arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei de către ministrul justiţiei şi se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. în limitele menţionate. . care va stabili prin raportul său dacă există motive temeinice pentru aprobarea cererii sau ea este inspirată doar din motive politice. are ca scop să împiedice ca un parlamentar să fie privat de posibilitatea de a-şi exercita funcţia din cauza urmăririi represive şi arbitrare. care va decide. iar pe perioada imunităţii termenul de prescripţie este suspendat. . săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere. . prin vot secret. .fiecare Cameră hotărăşte asupra cererii de ridicare a imunităţii. cu majoritate absolută. este.cererea motivată de reţinere. după ascultarea celui în cauză. în limitele discutate anterior nu şi la cea civilă.inviolabilitatea. o modalitate de control al executivului. contravenţională sau de altă natură (ca în cazul lipsei de răspundere). care este autorul cererii. ci întârzie declanşarea procedurii arestării. reţinerii sau percheziţionării parlamentarului. . parlamentarul nu mai este apărat. dar ministrul justiţiei va informa de îndată Camera din care acesta face parte.se referă exclusiv la răspunderea penală.cererea ministrului justiţiei va fi înaintată comisiei juridice. precum şi la fapte străine de exerciţiul mandatului.în caz de infracţiune flagrantă. prin ministrul justiţiei şi care trebuie să o motiveze şi să o dovedească. de disciplină şi de imunităţi. prin votul secret cu bile al majorităţii membrilor săi.

50 . În sens larg. care este un atribut exclusiv al instanţei de judecată. tot o măsură de protecţie este şi competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a judeca faptele parlamentarilor după ridicarea imunităţii.semnificaţie în ce priveşte calificarea juridică a faptei.

în numele României. Competenţa Parlamentului este: ! generală. b) principiul separaţiei puterilor . Preşedintelui României). care implică echilibru şi colaborarea între puterile statului. împiedicând Parlamentul să se substituie altei autorităţi (Guvernului. competenţa Parlamentului nu poate fi nici extinsă şi nici restrânsă printr-un alt act decât legea constituţională. judecătorului. îndeosebi în materie de control. c) partajarea competenţei.1. pe care numai preşedintele le poate trimite Parlamentului spre ratificare. ce are monopolul iniţiativei în materie de buget şi ca efect cu Preşedintele României. în ce priveşte tratatele internaţionale semnate al prezumţiei de delegare legislativă ce justifică ordonanţa de urgenţă. ! specială. în anumite domenii şi anume.Capitolul IV INTRODUCERE ÎN DREPTUL PARLAMENTAR AL PROCEDURII PARLAMENTARE 4. de a delibera asupra problemelor naţiunii.1.1. Premise constituţionale 4. Limitele competenţei Parlamentului: a) supremaţia Constituţiei. ce pot fi luate doar de Preşedintele României cu 51 . instituirea măsurilor excepţionale (starea de asediu sau de urgenţă) sau mobilizarea forţelor armate. numiri etc. • • cu Guvernul. esenţială fiind calitatea sa de unic organ legiuitor. Fiind dată de Constituţie. care constrânge Parlamentul să nu încalce prevederile acesteia.

ce determină o nouă lectură. 152 din Constituţie). * respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor (Parlamentul nu se poate substitui Guvernului sau altor organe publice).1. • sesizarea. 52 . • cu corpul electoral.2. anterioară ratificării. • sesizarea pentru neconstituţionalitate anterioară promulgării admisă printr-o decizie a Curţii Constituţionale.aprobarea prealabilă sau posterioară a Parlamentului.se exercită în principal asupra executivului.calitatea Parlamentului de unică autoritate legiuitoare nu exclude intervenţia altor autorităţi în procesul de legiferare. ce obligă Parlamentul. în ce priveşte revizuirea Constituţiei. în cadrul procedurii complementare a reexaminării. dar poate privi orice alt domeniu de activitate. Funcţiile Parlamentului a) Funcţia de legiferare . . 4. numirea la propunerea Preşedintelui a directorilor serviciilor speciale.există anumite limitări care definesc întinderea legitimităţii constituţionale a funcţiei de legiferare: * încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale este sancţionată cu neconstituţionalitatea legii. admisă de Curta Constituţională. b) Funcţia de control . cu neconstituţionalitatea unui tratat sau acord internaţional. să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. * nucleul dur al Constituţiei (limitele revizuirii prevăzute de art. cum sunt: • cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României.

contactul cu structurile administraţiei publice. c) Funcţia de reprezentare . prin moţiuni simple sau de cenzură. televiziunea şi radioul). îndeosebi centrale. . îndeosebi massmedia (presa scrisă şi. interpelări sau anchete parlamentare. important este aportul Consiliului Economic şi Social. penale. mai ales. ca şi cu grupurile de presiune. Preşedintele României.asigură agregarea intereselor şi valorilor ce îşi dispută întâietatea în societate în procesul de adoptare a unei măsuri. . fundaţii etc. limitată prin însăşi compoziţia politică a Parlamentului. biserica. contravenţionale etc.deşi necesar şi deplin. grupurile de presiune (sindicate.se realizează prin rapoarte şi programe prezentate Parlamentului.pentru îndeplinirea funcţiei de reprezentare. ..). ce asigură reprezentativitatea pe criterii profesionale (nu politice). îndeosebi în perioada iniţială a conflictului dintre Parlament şi monarhie (care astfel a devenit constituţională). 53 . Guvernul. ONG-uri. partidele. . indiferent de natura ei exclusiv politică sau şi legislativă etc. prin rezolvarea petiţiilor adresate Camerelor. prin întrebări. în principal la nivelul dezbaterilor şi analizei în comisiile parlamentare. exercitânduse în cadrul general al competenţei constituţionale a Parlamentului. adică nu se poate substitui atribuţiilor unei instanţe judecătoreşti. mai ales extraparlamentare. De aceea. ca şi asigurarea transparenţei întregii activităţi. deci cu respectarea regimului de separaţie a autorităţilor publice în exercitarea statală a puterii. funcţia de reprezentare a Parlamentului este concurată de noi centre de reprezentativitate în dezbaterea unor probleme politice. a unei persoane. Parlamentul nu se poate substitui controlului exercitat de diferite autorităţi ale administraţiei publice şi nici nu se poate pronunţa asupra responsabilităţii civile. controlul parlamentar nu este totuşi nelimitat. organizaţii patronale.a fost esenţială în configurarea democraţiei reprezentative şi a regimului parlamentar.în societatea modernă..

ale OSCE.numirea unor membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului. .învestirea Guvernului sau retragerea încrederii acordate acestuia prin moţiunea de cenzură. la propunerea Preşedintelui României. . . f) Funcţia de organizare internă .numirea Avocatului Poporului de către Camerele reunite ale Parlamentului. a directorilor serviciilor speciale. .este o consecinţă a principiului constituţional al autonomiei parlamentare.Camerele validează alegerea parlamentarilor şi au o structură politică proprie. . e) Competenţa de numiri . Camerele îşi adoptă regulamente proprii şi îşi aleg organele de lucru pe care pot să le revoce.d) Funcţia externă ratificarea şi denunţarea tratatelor internaţionale. . ale Pactului Nord Atlantic).propunerea. participarea la structurile parlamentare internaţionale (ale Consiliului Europei. de către comisiile de specialitate. a membrilor Consiliului Concurenţei etc.numirea de către fiecare Cameră a trei judecători ai Curţii Constituţionale (din cei 9 ce alcătuiesc Curtea). -de asemenea.numirea. .numirea în condiţiile legii a unor membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii. declararea stării de război sau încetarea ostilităţilor militare. alcătuită din grupurile parlamentare. 54 .

! Categorii: acte juridice şi acte exclusiv politice. chemarea. dacă este adoptată cu respectarea procedurii constituţionale. b) Hotărârea 55 . a) Legea . • actele juridice reprezintă manifestări de voinţă în scopul de a produce efecte juridice. încălcarea lor este sancţionată juridic prin forţa coercitivă a statului şi sunt numerus clausus. organică şi constituţională. Actele Parlamentului ! Definire: reprezintă manifestarea de voinţă a uneia din Camere sau a Camerelor reunite în şedinţă comună rezultată din desfăşurarea procedurii parlamentare şi obiectivată într-un înscris. deci.poate fi ordinară. proclamaţia etc. mesajul. forma determină conţinutul acestuia. 73 din Constituţie.1. în definirea actului. moţiunea de cenzură este un tip de moţiune care. nefiind definite constituţional.4. Actele exclusiv politice sunt numerus apertus. de aceea. potrivit art.reprezintă actul adoptat de Camerele Parlamentului în forma aprobată de Camera decizională. pe când legea ordinară sau organică sunt supuse promulgării. dacă instituie reguli juridice sau individuale (cum ar fi o parte din hotărâri). apelul. actele juridice sunt normative. hotărârile şi regulamentele Camerelor. fiind prevăzute de către Constituţie şi anume: legile. . fiind supusă aprobării prin referendum de către corpul electoral. cum ar fi: declaraţia. iar respectarea lor nu poate fi impusă de forţa coercitivă a statului. ceea ce le uneşte este faptul că aceste categorii de acte exprimă întotdeauna o opţiune politică. are ca efect juridic demiterea Guvernului. şi publicat în Monitorul Oficial al României.legea constituţională nu se promulgă. • acte exclusiv politice prin care Parlamentul îşi exprimă atitudinea cu scopul de a influenţa o anumită activitate. moţiunea simplă reprezintă singurul act politic definit prin Constituţie. . promulgat de Preşedinte.3.

supuse aprobării prin referendum. fiind supus obligaţiei de publicare în Monitorul Oficial. cum ar fi o hotărâre de aprobare a cererii de arestare. Regulamentul parlamentar este un act normativ.legile sunt rezultatul deciziei succesive a ambelor Camere. alegerea organelor interne ale Parlamentului. ceea ce este un efect extern. prima Cameră sesizată îşi exprimă voinţa. Fiecare Cameră îşi adoptă propriul regulament. Există câteva deosebiri esenţiale ale regulamentului parlamentar faţă de lege. reţinere sau percheziţionare a unui parlamentar de către Cameră etc. iar Camerele reunite adoptă regulamentul şedinţelor comune ale Camerelor. cu excepţia celor constituţionale să fie adoptate în forma aprobată în Camera decizională (chiar dacă nu are loc o dezbatere.73 din Constituţie). . chiar dacă priveşte nemijlocit exercitarea în Parlament a mandatului de către deputat sau senator. . aprobarea cererii de arestare. Regulamentul este o „rezoluţie” sau o varietate de hotărâre prin care se fixează principiile activităţii parlamentare. .legile.ca regulă. hotărârea are efecte juridice cu caracter intern. urmând ca legile. în sensul acceptării iniţiativei legislative. Astfel: . în forma cu care a fost sesizată. care. reprezintă şi autorizarea aplicării împotriva parlamentarului a unor măsuri specifice procedurii penale.reprezintă un act specific autonomiei regulamentare a Camerelor. reţinere sau percheziţionare a unui parlamentar de către Cameră. se înaintează promulgării de către Preşedintele României. aceste efecte pot fi şi externe. dar sub semnătura preşedintelui Camerei..regulamentele se adoptă de fiecare Cameră în parte cu votul majorităţii absolute 56 . . . cum ar fi aprobarea regulamentului parlamentar. cu excepţia celor constituţionale. prin adoptarea tacită a legii în termenul constituţional prevăzut în art. 75).reprezintă actul Camerei sau Camerelor reunite privitor la activitatea acestora.. după caz. validarea mandatelor.legile organice au un domeniu rezervat (art. pentru adoptarea legilor – indiferent de natura lor – au loc dezbaterea şi votarea lor separată (inclusiv pe articolele ce fac obiectul unor amendamente) în fiecare dintre cele două Camere.

57 .nu au fost cuprinse între „Actele Parlamentului” datorită faptului că au caracter intern şi efectele lor interesează exclusiv procedura parlamentară. .exemple: actul de convocare a Camerelor.ele provin de la organele de lucru ale Camerelor. de mediere. . în timp ce moţiunea simplă este exclusiv un act politic. c) Moţiunea . ci urmăreşte asigurarea unei reprezentări cât mai largi a voinţelor parlamentarilor în adoptarea actului normativ ce concretizează autonomia regulamentară a Parlamentului. ordinea de zi etc. Actele interne ale Parlamentului . raportul comisiei sesizate în fond. . . . moţiunea de cenzură adoptată are efecte juridice. avizul unei comisii.poate fi simplă sau de cenzură.a parlamentarilor. trimiterea legii adoptate de o Cameră spre dezbatere celeilalte Camere. putând rezulta numai din vot (cum ar fi respingerea unei legi). această majoritate nu transformă regulamentul în lege.moţiunile reprezintă actele prin care o Cameră sau Camerele reunite îşi exprimă atitudinea într-o anumită problemă. nu este obligatoriu ca moţiunea să se concretizeze într-un înscris. prin aceste regulamente nu se pot institui reguli pentru persoane din afara Parlamentului sau de către o Cameră pentru cealaltă.regulamentele parlamentare reprezintă „o prelungire a Constituţiei” în ce priveşte organizarea şi funcţionarea Parlamentului.de regulă.

Diferenţiere: procedurile parlamentare generale cuprind reguli de aplicaţie generală şi reguli speciale (distincţie exclusiv metodologică).legislatura desemnează durata mandatului colectiv al Parlamentului.2. aceea dintre regulile procedurale de natură constituţională. pentru a se valorifica pluralismul politic. şi celelalte reguli de procedură. întrucât de respectarea lor depinde constituţionalitatea externă a legii (cum sunt majoritatea necesară adoptării legii. a căror respectare este o problemă exclusiv de competenţa Parlamentului. valoarea precedentului este aceea a unei soluţii ce nu are caracter obligatoriu.Capitolul V PROCEDURA PARLAMENTARĂ 5. însă. care însă devin obligatorii în sens normativ doar după receptarea lor cu titlu de cutumă. similar cu precedentul judecătoresc. Premisele procedurii parlamentare 5. ele rezultă din Constituţie şi din regulamentele parlamentare. Funcţionalitatea: procedura trebuie să asigure participarea opoziţiei în funcţionarea Camerelor şi în structurile organizatorice ale acestora. 58 . Legislatura . singura distincţie ştiinţifică este. .1.2.). 5. Introducere Conţinut: procedura parlamentară cuprinde reguli ce ordonează activitatea Parlamentului în scopul exercitării competenţei sale constituţionale şi legale. Forma: forma scrisă este esenţială.1. dar există şi reguli cutumiare sau precedente cu caracter complementar. implicit al fiecărei Camere.activitatea parlamentară se dimensionează în timp. specializarea sesizării etc.

2. în mod justificat poate fi convocată doar una din Camere. Sesiunea .2. potrivit căruia nu poate fi convocată în sesiune numai o Cameră şi nu poate fi dizolvată numai una din Camere. a sesiunii continue. cu excepţia proiectelor de lege sau propunerilor legislative înscrise pe ordinea de zi a unei Camere (art.în dreptul parlamentar sunt două soluţii. ca expresie a bicameralismului: * principiul simultaneităţii. alegerea preşedintelui Camerei. cu aprobarea acestuia. legislatura este de 4 ani. înlăturând-se astfel orice imixtiune a autorităţilor executive în funcţionarea Parlamentului. potrivit căruia sesiunea nu poate fi întreruptă sau suspendată. Două sunt principiile specifice sesiunii. . parlamentarii nu pot adopta acte de competenţa plenului.este perioada în care o adunare parlamentară îşi exercită în deplinătate competenţa sa constituţională sau. în ce priveşte exclusiv convocarea. perioada în care plenul se poate întruni în şedinţe. . . sub aspect funcţional.convocarea în sesiuni ordinare sau extraordinare se face de către preşedinţii Camerelor. dezbaterea în Camera decizională pentru aprobarea legii adoptate anterior de către Camera prima sesizată etc. iar alegerile sunt simultane. * principiul continuităţii.încheierea sesiunii nu are efecte asupra activităţii Biroului permanent şi nici..efectele expirării legislaturii: perimă toate lucrările nefinalizate. ca excepţie. cum ar fi pentru dezbaterea propriului regulament. cum a fost în cazul lucrărilor Adunării Constituante. . 63 din Constituţie).în afara sesiunii. care este sistemul constituţional actual.ca regulă. . având în vedere explicaţiile date atunci când s-a tratat durata mandatului. locul devenind vacant. asupra activităţii comisiilor parlamentare. cu posibilitatea convocării în afara acesteia a sesiunii extraordinare. prorogarea acesteia sau dizolvarea Parlamentului. 5.. ! Categorii de sesiuni: 59 . şi a sesiunii ordinare.

. Sesiunea ordinară .şedinţele se desfăşoară pe parcursul a patru zile din săptămână.reprezintă forma de constituire a Camerei în reuniune plenară. al cărui mandat este pe durata legislaturii.2. data este cea stabilită de preşedintele Camerei prin actul convocării parlamentarilor.a. . cu excepţia preşedintelui. b. convoacă sesiunea ordinară. durata sesiunii nu poate depăşi termenul maxim până la care preşedintele Camerei. sesiunea are loc numai cu acordul lor (prin votarea ordinii de zi).3. parlamentarii pot. Şedinţa . prin neadoptarea ordinii de zi. în ipoteza depunerii după închiderea sesiunii ordinare a unei ordonanţe de urgenţă de către Guvern. 60 .deschiderea sesiunii are două efecte specifice: încetarea mandatului membrilor Biroului permanent.pe perioada sesiunii ordinare. şi alegerea unui nou birou permanent. Sesiunea extraordinară . de un eveniment neprevăzut sau de situaţiile în care întrunirea în sesiune extraordinară este de drept (adică nu la cerere). cea de a cincea fiind rezervată activităţii în circumscripţiile electorale. .întrunirea de drept în sesiune extraordinară se face în condiţiile expres prevăzute de Constituţie: în caz de agresiune armată împotriva ţării. . Parlamentul îşi poate exercita oricare din funcţiile sale.Camerele se întrunesc în sesiuni extraordinare la cererea Preşedintelui României.sunt două sesiuni ordinare pe an: februarie-iunie şi septembrie-decembrie. să evite ţinerea sesiunii. fiind limitată la rezolvarea problemei înscrise pe ordinea de zi. fiind justificată de cerinţa îndeplinirii unei sarcini neobişnuite. deci. în realitate. totalizând una din cele mai lungi perioade din Europa. de instituire a stării de urgenţă sau de asediu.este pentru o ordine de zi determinată. 5. . a Biroului permanent sau a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. potrivit Constituţiei.

poate fi sancţionat şi pierde drepturile corespunzătoare din indemnizaţie). parlamentarii. parlamentarii Camerei sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei. la cererea preşedintelui sau a cel puţin 20 de senatori. membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora sunt obligaţi să participe la lucrările Parlamentului atunci când sunt solicitaţi în acest sens. reprezentanţi ai presei. la şedinţele publice ale Camerelor pot asista diplomaţi. cetăţenii pot asista pe baza unor permise de acces distribuite la cerere. ca acestea să fie secrete. menţionând cauzele care îl împiedică să participe deoarece altminteri. se hotărăşte. 61 . în limita locurilor disponibile şi a spaţiului destinat publicului. în afara cazurilor în care. ca iniţiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a celeilalte Camere. pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Camerei. au acces la lucrările parlamentare ale Camerei din care nu fac parte. în ordinea solicitării de către cei interesaţi. prezenţa fiind urmărită de un secretar (parlamentarul care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de voinţa sa va anunţa biroul permanent. radioului şi televiziunii. respectiv a unui grup parlamentar la Camera Deputaţilor. precum şi alţi invitaţi...şedinţele sunt publice. cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. în condiţiile stabilite de Biroul permanent.

Sesizarea sesizării. unele dintre ele au fost legiferate. dar regula este sesizarea. este expresia unui drept sau a unei atribuţii căreia îi corespunde obligativitatea punerii în mişcare a competenţei organului sesizat. procedura parlamentară înlesneşte dezbaterea liberă şi contradictorie a problemelor de pe agenda de lucru a Parlamentului. iar restul sunt prevăzute exhaustiv în regulamentele parlamentare sau pot fi cutumiare. precum şi controlul opiniei publice.1. pregătirea lucrărilor. ci şi cele politice ale Parlamentului. potrivit Constituţiei sau legii. 6. asigurând declanşarea unei proceduri. precum şi anumite reguli ale procedurii parlamentare speciale de care depinde constituţionalitatea externă (formală) a actului adoptat. numai actele prin care. permiţând receptarea şi cunoaşterea sa. se Parlamentul poate acţiona şi din oficiu. îndeosebi în materie de numiri. adică din iniţiativa sa. sesizarea. competenţa Parlamentului fiind constituţională sau legală. Scop: procedura parlamentară valorifică nu numai dimensiunile juridico-statale. astfel. procedura este un ansamblu de reguli pentru soluţionarea 62 . ca urmare.Capitolul VI PROCEDURILE PARLAMENTARE GENERALE Definire: Procedurile parlamentare generale cuprind acele reguli aplicabile indiferent de procedura specifică problemei ce face obiectul deliberării. transparenţa vieţii parlamentare. Categorii: principalele proceduri parlamentare generale privesc sesizarea. procedura dezbaterilor şi procedura de vot. în fond.

iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.pune în mişcare această competenţă.000 de cetăţeni cu drept de vot. dacă iniţiativa este parlamentară. şi anume dreptul de iniţiativă legislativă: proiecte de legi. care trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării. provenind de la cel puţin un deputat sau senator. nu constituie o sesizare. cum a fost cea a minerilor când au pătruns cu forţa în incinta Camerei Deputaţilor. o petiţie sau o cerere. ♦iniţiativa revizuirii Constituţiei se exercită. ori populară (cel puţin 100. Legii privind iniţiativa populară.000 de semnături). potrivit art. ♦iniţiativa guvernamentală şi cea populară trebuie să fie conforme Legii de organizare şi funcţionare a Guvernului şi. la propunerea Guvernului. principalele sunt următoarele: • sesizări prin care se pune în mişcare competenţa Parlamentului ca unic organ legiuitor. iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5. neavând asemenea efect. 63 .000 de cetăţeni cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării. constituie o sesizare. sesizarea se adresează mai întâi Camerei prime sesizate. de Preşedintele României. potrivit art. urmând ca ulterior să decidă definitiv cea de a doua Cameră. precum şi de cel puţin 500. Există mai multe tipuri de sesizări ale Parlamentului. deoarece. De aceea. 75 din Constituţie. • sesizări care declanşează procedurile complementare de reexaminare a legii adoptate (cerere de reexaminare formulată de Preşedintele României sau decizia Curţii Constituţionale de admitere a sesizării privind neconstituţionalitatea unei prevederi legale înainte de promulgare sau de constatare a neconstituţionalităţii unei prevederi regulamentare). • sesizarea se adresează diferit în funcţie de obiectul proiectului de lege sau propunerii legislative. dacă iniţiativa este guvernamentală. respectiv. competenţa Camerelor este diferită. 150 din legea fundamentală. de cel puţin un sfert din numărul deputaţilor sau al senatorilor. astfel. sau propuneri de lege.

la cerere (ceea ce este regulă) sau din oficiu (cum ar fi trimiterea legii spre dezbatere celeilalte Camere). cetăţeni). de aceea.). Curtea de Conturi etc. cum sunt mesajele Preşedintelui României sau declaraţiile politice ale primului-ministru. supunerea spre dezbatere a rapoartelor unor autorităţi publice (Avocatul Poporului. cu unele excepţii: supunerea spre aprobare de către Parlament a măsurilor excepţionale luate de Preşedintele României în baza art. • sesizarea pentru exercitarea de către Parlament a competenţei sale de numiri. grupuri. rapoartele comisiilor de anchetă. sesizările pot fi interne (parlamentari. Preşedintele României. cum este cererea pentru acordarea votului de încredere în vederea formării Guvernului. 92. ale Curţii de Conturi etc. şedinţe omagiale etc. Desesizarea are ca efect încheierea procedurii de soluţionare a sesizării.• • sesizarea pentru săvârşirea unor acte cu caracter solemn (prestarea sesizarea pentru dezbaterea unor probleme politice ale naţiunii de jurământului de către Preşedintele României. SRI. facultativă.). sesizarea este. 64 . spre a evita desfăşurarea lor în mod dezordonat şi fără o fundamentare prealabilă. Metodele utilizate sunt: programarea dezbaterilor sub forma ordinii de zi. competenţa Parlamentului. ea este ireversibilă. aprobarea programului de activitate şi analiza prealabilă în cadrul comisiilor parlamentare. de regulă.2. prezentarea rapoartelor comisiilor de anchetă. organe de lucru) sau externe (Guvern. rapoartele Avocatului Poporului. 93 din Constituţie. Procedura de pregătire a lucrărilor Camerelor Eficienţa activităţii parlamentare depinde de pregătirea lucrărilor. • sesizări prin care se pune în mişcare competenţa de control a Parlamentului: moţiunea de cenzură. 6.

cu participarea preşedinţilor de comisii şi a liderilor grupurilor parlamentare. reglementat de regulamentele Camerelor. la propunerea Biroului permanent lărgit. proiecte de lege. proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate se întocmesc de Biroul permanent.2. Procedura „ordinii de zi” Principiu: Camera este stăpâna ordinii de zi. interpelări. celor pentru care Camera respectivă are rolul de Cameră primă sesizată. prezidat de preşedintele Camerei. pentru a fi consultat. la elaborarea şi aprobarea ordinii de zi este invitat şi reprezentantul Guvernului. au un caracter esenţialmente politic. de Biroul permanent ori de parlamentari.la întocmirea şi aprobarea ordinii de zi se asigură prioritate dezbaterii: # ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. fiecare cu puterea de vot a grupului în plenul Camerei. declaraţii sau alte probleme propuse de Guvern.6. după caz. ce aparţine numai liderilor grupurilor parlamentare. # proiectelor de legi pentru ratificarea tratatelor internaţionale 65 sunt o garanţie împotriva improvizaţiei şi surprizei şi. # proiectelor de legi şi propunerilor legislative în procedură de urgenţă. fără drept de vot. informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Camere.1. precum şi. deşi sub aspect conţinutul proiectului ordinii de zi şi al programului de activitate este juridic reglementează ordinea dezbaterilor. propuneri legislative. ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aprobă de plenul Senatului. şi se aprobă de Comitetul ordinii de zi. în succesiunea determinată de importanţă. întrebări. rapoarte. la Camera Deputaţilor. proiectul ordinii de zi cuprinde. cu consultarea grupurilor parlamentare. precum şi de regulamentul şedinţelor . Ordinea de zi şi programul de activitate: comune. . precum şi celor referitoare la armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei.

în ultima zi de activitate în plen a săptămânii. Camere. pentru motive bine întemeiate şi urgente. în cazuri excepţionale. 66 . ordinea de zi este săptămânală. a unui grup parlamentar. de Comitetul ordinii de zi. înscrierea unui proiect pe ordinea de zi este un act ireversibil. la Camera Deputaţilor modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă. iar la Senat. cu excepţia şedinţelor comune. # rapoartelor sau declaraţiilor primului-ministru cu privire la politica Guvernului. propunerile legislative şi importanţa politică a ordinii de zi: exprimă politica legislativă a amendamentele.2. la cererea Biroului permanent. 6. a unei comisii a Senatului sau a Guvernului. ordinea de zi poate fi modificată. neaprobarea ordinii de zi de către Cameră împiedică ţinerea sesiunii extraordinare. când se pentru sesiunile extraordinare. la Camera Deputaţilor proiectul se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru a Camerei.# rapoartelor întocmite de comisiile de mediere cu privire la soluţionarea divergenţelor între Camere în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei. de către plen. de către plenul acesteia. numai la cererea Biroului permanent. Examinarea şi avizarea în comisii în comisii se examinează proiectele de legi. precum şi alte acte sau probleme cu care comisia este sesizată de Biroul permanent sau de plenul Camerei. ordinea de zi se aprobă. întrucât el nu mai poate fi retras de iniţiator la finele legislaturii şi se transmite noului Parlament.2. proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. la fiecare dintre referă la problemele pentru care a fost convocată şedinţa comună. Camerei.

-

comisia permanentă sesizată în fond primeşte şi analizează avizele

celorlalte comisii care examinează proiectul de lege sau propunerea legislativă în termenul stabilit de Biroul permanent; la şedinţele comisiei sesizate în fond, alături de membrii acesteia pot participa, fără drept de vot, şi iniţiatorii propunerilor legislative sau, în cazul în care comisia consideră necesar, autorii unor amendamente la proiecte de legi sau propuneri legislative aflate pe ordinea de zi a comisiei, reprezentanţii comisiilor sesizate pentru avizare, precum şi alţi invitaţi care ar putea ajuta la înţelegerea unor probleme de specialitate, în vederea întocmirii de către comisie a raportului; soluţiilor; analiza prealabilă în comisii este un mijloc de protecţie a plenului împotriva surprizelor şi improvizaţiei şi de asigurare a fundamentării soluţiilor, din care cauză ea prefigurează decizia plenului sub aspect juridic şi politic (reflectă adevăratul rol al opoziţiei parlamentare, deci clivajul politic concret faţă de problema dezbătută); neajunsul soluţiei îl constituie posibila întârziere a lucrărilor (comisia sesizată în fond de la Camera decizională poate fi groparul unor iniţiative faţă de care grupurile parlamentare nu manifestă voinţa politică de a le supune dezbaterii plenului); procedura de avizare în comisii este diferită, în funcţie de obiectul dezbaterii şi de competenţa constituţională a Parlamentului; astfel sunt sesizări care nu fac obiectul dezbaterii în comisie: moţiunea de cenzură, mesajul Preşedintelui României, declaraţiile primului-ministru etc. 6.3. Procedura dezbaterilor dezbaterea şi dreptul la cuvânt sunt de esenţa parlamentarismului, este o fază prealabilă, pregătitoare, în care se asigură fundamentarea

deoarece în acest fel se exprimă diversitatea de opinii; dreptul la cuvânt poate fi utilizat într-o manieră obstrucţionistă, spre a împiedica sau întârzia luarea unei decizii; de asemenea, este esenţial ca opoziţia să se poată exprima; de aceea,
67

procedura dezbaterilor trebuie să fie contradictorie şi să evite pe cât posibil practicile obstrucţioniste; şedinţa este deschisă de preşedinte sau, în lipsa sa, de un vicepreşedinte; parlamentarii iau cuvântul în ordinea înscrierii la cuvânt pe o listă

prestabilită dacă preşedintele nu hotărăşte altfel; sunt exceptaţi parlamentarii care au dreptul să ia cuvântul, în afara listei, în probleme ce implică persoana lor, cum ar fi o imputaţie incorectă sau în chestiuni procedurale; cuvântul se acordă de preşedinte şi se rosteşte de la tribuna Camerei, spre a se încuraja elocinţa; în practică, luarea de cuvânt este şi din sală, ceea ce încurajează caracterul viu al dezbaterilor; minute; vorbitorii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt, intervenţie care să asigure contradictorialitatea (o intervenţie contra şi apoi alta pentru soluţia prezentată de iniţiator); Camera poate decide sistarea dezbaterilor; dacă dezbaterea este organizată, cum ar fi, de exemplu, la moţiunea de de regulă, luarea de cuvânt este limitată la o intervenţie de cel mult 5

cenzură sau la dezbaterile generale privind un proiect de lege, se exprimă reprezentanţii grupurilor parlamentare în durata de timp alocată; organizarea dezbaterilor se aprobă, la Camera Deputaţilor, de către Comitetul ordinii de zi; sunt interzise dialogul între cel de la tribună şi persoanele din sală, de regulă, în plen, dezbaterile sunt publice; în comisii, dezbaterile nu sunt publice dacă comisia nu decide altfel; la dezbateri pot participa parlamentarii ce au făcut amendamente, proferarea de injurii, calomnii sau tulburarea dezbaterilor;

raportorii comisiilor, membrii Guvernului, diverşi invitaţi; în comisii pot participa, fără drept de vot, şi diverşi invitaţi, cei ce au făcut amendamente etc.;

68

-

dezbaterile se caracterizează prin oralitate, fiind interzisă citirea

cuvântului rostit, şi prin contradictorialitate. 6.4. Procedura de vot Definire: votul reprezintă manifestarea de voinţă care exprimă acordul sau dezacordul parlamentarilor unei Camere sau ai Camerelor reunite pentru a lua decizii referitoare la măsuri de ordin legislativ, politic, procedural, electiv ori de altă natură, ce au făcut obiectul dezbaterii; abţinerile, absenţii, ca şi cei prezenţi care nu votează au semnificaţia unui vot „contra”, deoarece împiedică formarea majorităţii necesare adoptării măsurii supuse votului; - Decizia este expresia voinţei majoritare, obiectivizată prin însumarea voturilor individuale în rezultatul votării, după ce minoritatea ce s-a opus adoptării măsurii s-a putut exprima; - Votul este un drept – funcţie, în serviciul poporului şi nu al parlamentarului care îl exercită; de aceea, parlamentarii nu pot renunţa la dreptul de vot şi nu îl pot tranzacţiona în interes personal. Caracteristicile votului în Parlament: - votul este universal în cadrul comunităţii parlamentarilor, egal, direct, public, cu excepţia celui secret, dar nu este liber exprimat, datorită obligaţiei parlamentarilor de a se prezenta la şedinţa de vot; - votul constituie punctul culminant al dezbaterii, finalizarea acesteia; în cursul votării nu se acordă dreptul la cuvânt. Modalităţile de vot a) deschis (public), când se poate şti votul fiecărui parlamentar; modalităţile sale sunt votul prin ridicare de mâini sau în picioare, prin apel nominal (fiecare parlamentar este chemat la tribună şi se pronunţă „contra” sau „pentru”), prin vot electronic cu listing;

69

b) secret, cum sunt: votul cu bile - fiecare parlamentar introduce o bilă albă sau neagră în urnă (bilele introduse în urnele de aceeaşi culoare sunt vot „pentru”, iar cele în urne de culori diferite, vot „contra”), cu buletine de vot pentru numiri individuale sau votul electronic fără listing; Reguli procedurale privind exprimarea votului: - preşedintele votează ultimul; - repetarea votului se poate face pentru vicii de procedură sau vicii în derularea votării sau în caz de paritate de voturi; dacă şi a doua oară paritatea se menţine, votul este „contra”; retractarea votului nu este admisibilă (votul odată exprimat este dobândit). Cvorumul anterior votării - Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi organice sau ordinare, hotărâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic, în prezenţa majorităţii parlamentarilor Camerei respective; pentru adoptarea de legi constituţionale, cvorumul este de minim două treimi din parlamentarii fiecărei Camere; în orice altă situaţie, cvorumul a fost desfiinţat. - în cadrul procedurii legislative, condiţia cvorumului se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei, precum şi atunci când, potrivit prevederilor regulamentului, se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative la propunerea comisiei sesizate în fond, după dezbaterile generale, deci înainte de dezbaterea pe articole; verificarea întrunirii cvorumului se poate dispune numai la şedinţele de vot final imediat înaintea votării, de către preşedinte, din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar; în cazul în care cvorumul nu este întrunit, şedinţa se suspendă, iar preşedintele va arăta data când se reiau lucrările; amânarea votării are loc şi atunci când nu este întrunită cel puţin majoritatea de două treimi necesară adoptării unei legi constituţionale; - preşedintele Camerei amână votarea dacă nu este întrunit cvorumul; în practica parlamentară, amânarea votului s-a făcut şi în ipoteza în care o măsură, neputând fi luată decât cu o majoritate calificată, s-a constatat că prezenţa este inferioară acelei
70

. absolută sau calificată. . în care parlamentarii majorităţii votează cu opoziţia şi invers. votul are loc chiar dacă numărul celor prezenţi este în continuare inferior celui necesar pentru adoptarea măsurii. indiferent de motivul care a stat la baza absenţei lor (cum ar fi îndeplinirea unei însărcinări date de Cameră).în stabilirea rezultatului votului. . totuşi.majorităţi.publicarea votului se asigură o dată cu procesul verbal al şedinţei. în mod excepţional. unii parlamentari pot fi excluşi de la vot ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare privind interzicerea participării la lucrările Camerei pentru o perioadă de timp. s-a permis în domeniul revizuirii Constituţiei. astfel. . votul prin corespondenţă.votul se exercită numai în sală.votul este personal şi nu se poate delega. rezultatul votului ar fi fost cunoscut înainte de a fi exprimat. această majoritate poate fi simplă. esenţial este numărul minim de voturi necesar pentru ca decizia referitoare la măsura ce a făcut obiectul votului să poată fi luată. pentru situaţii strict determinate. dacă situaţia se repetă. . există majorităţi de conjunctură. de aceea. aşa încât supunerea la vot ar fi fost inutilă. 71 . parlamentarii absenţi sunt excluşi de la vot.proclamarea rezultatelor votului se face de către preşedinte. în această ipoteză.

a treia fază. Conceptul de lege În sens material: totalitatea actelor normative care alcătuiesc legislaţia în ansamblul ei. 7. parlamentară.Capitolul VII PROCEDURILE PARLAMENTARE SPECIALE Procedurile parlamentare speciale sunt cele specifice unor domenii de activitate. Procedura cuprinde trei faze: $ $ $ prima fază. în forma aprobată de Camera decizională.2. numirile etc. promulgat de către Preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial. promulgarea şi publicarea legii în Monitorul Oficial al României. 7. cu caracter administrativ. Privită în ansamblul său.1. procedura legislativă cuprinde regulile de la conturarea ideii de lege până la publicarea ei. Procedura de legiferare (faza parlamentară a procedurii legislative) 72 . ne vom opri asupra principalelor proceduri privind legiferarea. ne vom referi la procedura de adoptare a legilor ordinare şi a celor organice. Procedura legislativă pentru adoptarea legilor ordinare şi a legilor organice În toată această secţiune. controlul executivului. În cele ce urmează. În sens formal: actul adoptat cu acest titlu de către Camerele Parlamentului. prealabilă sesizării Parlamentului.1. a doua fază.1. urmând ca procedura referitoare la adoptarea legilor de revizuire a Constituţiei să o tratăm într-o secţiune distinctă.1. 7.

mai există divergenţe. e) drepturile ce se exercită în cadrul procedurii parlamentare – de iniţiativă legislativă.etapa deliberativă. dezbaterea şi votarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în fiecare Cameră sau. în Camerele reunite în şedinţă comună. pentru ambele categorii. d) oficialitatea în desfăşurarea procedurii. 73 . de vot. înseamnă repetarea ei. în sensul că procedura parlamentară. precum şi la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei. de a cere reexaminarea legii etc. a bugetului asigurărilor sociale de stat.. analiza în comisii şi înscrierea pe ordinea de zi. dar şi al faptului că orice întoarcere a procedurii. nu numai ca efect al bicameralismului. o dată declanşată. atunci când. f) caracterul public al procedurii. . Trăsăturile procedurii de legiferare a) b) c) contradictorialitatea. – prin natura lor. cum ar fi posibilitatea retragerii proiectului. referitoare la adoptarea bugetului de stat. Întrucât procedura parlamentară pentru proiectele de lege sau propunerile legislative este aceeaşi. ca excepţie. cu unele excepţii. se desfăşoară în temeiul obligaţiilor constituţionale şi regulamentare ce revin organelor de lucru ale Parlamentului. A doua etapă priveşte dezbaterea şi votarea proiectului în plenul Camerei.Reprezintă totalitatea regulilor pentru pregătirea dezbaterilor. rolul hotărâtor al grupurilor parlamentare în desfăşurarea procedurii. prezentarea amendamentelor etc. în continuare ne vom referi doar la proiecte. Prima etapă priveşte în principal: înregistrarea şi difuzarea proiectului parlamentarilor şi comisiilor parlamentare. privesc un interes public. caracterul repetitiv al procedurii. cum ar fi în cazul procedurilor complementare de reexaminare a legii. în situaţiile expres prevăzute de Constituţie. ca urmare a medierii dintre cele două Camere. în cadrul binomului majoritate – opoziţie. Procedura legislativă parlamentară cuprinde succesiv: .etapa de pregătire a lucrărilor.

precum şi adoptarea definitivă a legilor organice ce privesc organizarea şi funcţionarea statului. cu respectarea articolului 75 din Constituţie. Etapa pregătitoare Sesizarea Camerei este diferită în funcţie de conţinutul proiectului. în această ipoteză. A. caracterul scris al procedurii parlamentare. în calitate de Camere prime sesizate.g) h) i) j) k) cuvânt. parlamentare. proiectele se înaintează la prima Cameră sesizată care este Senatul. Competenţa celor două Camere ale Parlamentului. caracterul imperativ şi de decădere a termenelor în cadrul procedurii publicitatea şedinţelor în plen şi lipsa publicităţii la şedinţele comisiilor. în care caz. este redată în tabelul următor: Camera Deputaţilor proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă Senat toate proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare 74 . ele sunt pentru ratificarea tratatelor sau altor acorduri internaţionale şi stabilirea măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri. ca primă Cameră sesizată. sesizarea este diferită după cum: a)Camera decizională este Senatul. În acest sens. structura procedurii în mai multe faze succesive (prealabile la dezbaterea competenţa decizională diferită a Camerelor. proiectele sunt înaintate spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor. cu excepţia dreptului la în plen şi faza deliberării plenului Camerei). b) Cameră decizională este Camera Deputaţilor în toate cazurile ce nu fac parte din enumerarea de la litera a).

(2) Principii de bază alin. (2) autoritate publică lit k) art.(3) alin.31 Dreptul la informaţie art. precum şi alin. (3) şi al moştenirii lit m) art. (3) alin. (2) lit e) Ţării art. 73 contenciosul administrativ art.din aplicarea acestor tratate sau acorduri proiectele legilor organice prevăzute în Constituţie la: art. 5 Simboluri naţionale alin. (3) locale. 73 regimul general privind raporturile de alin. (3) executării acestora lit h) art. 73 organizarea Guvernului şi a art. (2) art.123 Prefectul art. (3) lit j) art. 73 regimul stării de asediu şi al stării de alin.(3) alin. alin.117 Înfiinţarea de autorităţi art. (3) învăţământului alin. funcţionarea şi finanţarea alin. (3) lit l) a instanţelor judecătoreşti.(5) alin. 73 organizarea generală a art. 73 organizarea administraţiei publice art. 55 Apărarea ţării .(3) alin. pedepsele şi regimul alin. (3) Consiliului Suprem de Apărare a alin.(2) şi alin. (3) colective (3) lit i) art. 73 infracţiunile.(2) alin. sindicatele. 5 Cetăţenia alin.120 Administraţia publică locală – art. (3) sau totală a forţelor armate şi al stării lit f) de război art. 73 regimul stării de mobilizare parţială alin.(2) alin. 73 regimul juridic general al proprietăţii alin. 73 statutul funcţionarilor publici alin.126 Instanţele judecătoreşti art. (3) urgenţă lit g) art. (3) partidelor politice lit o) regimul general privind autonomia lit b) locală art. 73 sistemul electoral.(2) şi alin.40 Dreptul de asociere art.55 Apărarea ţării art.incorporarea alin.105 Guvernul – Incompatibilităţi art. (4) art. organizarea şi alin. (3) muncă.125 Statutul judecătorilor art. (3) funcţionarea Autorităţii Electorale lit n) lit a) Permanente art. 16 Egalitatea în drepturi alin. a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi art. 73 acordarea amnistiei sau a graţierii alin.(2) alin.102 Guvernul – Rolul şi structura art. (1) art. 73 organizarea. 52 Dreptul persoanei vătămate de o alin.79 Consiliul Legislativ art.58 Avocatului Poporului – Numirea şi art. (3) referendumului lit d) art. (3) Consiliului Superior al Magistraturii. 44 Dreptul de proprietate privată alin. (1) (3) art. 73 organizarea şi funcţionarea art.(3) rolul alin. a teritoriului. 3 Teritoriul alin. 73 organizarea şi desfăşurarea alin. 73 statutul minorităţilor naţionale din 75 . patronatele şi lit p) protecţia socială art.118 Sistemul de apărare art.(3) administrative autonome alin.

(4) şi (5) art.(2) interpretului în justiţie alin. Senatul este Cameră decizională. se trimit acestora. preşedintele Camerei prime sesizate.prelungirea mandatului Proprietatea Consiliul Economic şi Social În toate cazurile arătate în tabelul de mai sus în care Camera Deputaţilor este Cameră primă sesizată. când este cazul. Aspecte de ordin procedural • proiectele se înregistrează în ordinea prezentării lor la Biroul permanent al Camerei la care au fost depuse. va solicita Curţii Constituţionale verificarea îndeplinirii condiţiilor constituţionale pentru exercitarea iniţiativei legislative.alin. 75 din Constituţie şi nu trebuie să fie lovite de vicii de inadmisibilitate. 141 România regimul general al cultelor Preşedintele României . • proiectele de legi se înregistrează numai la Camera competentă a fi prima sesizată. după caz. • în cazul propunerilor legislative iniţiate de către cetăţeni. (4) si (5) art. • dacă nu sunt însoţite de avizul Consiliului Legislativ şi. înainte de comunicarea iniţiativei către parlamentarii Camerei respective. 136 alin. 83 alin.(1) alin. (3). 73 alin. de cel al Consiliului Economic şi Social. (3) lit s) art. în conformitate cu art. iar propunerile legislative trebuie redactate în forma cerută pentru proiectele de legi. reciproca fiind valabilă.128 Folosirea limbii materne alin. ele trebuie să fie însoţite de o expunere de motive. (5) alin. Biroul permanent este cel care verifică dacă sesizarea a fost depusă cu respectarea articolului 75 din Constituţie şi va trimite celeilalte Camere proiectul de lege sau propunerea legislativă respectivă în cazul în care această din urmă Cameră era competentă a-l adopta în primă lectură. (3) lit r) şi a art. Biroul permanent are competenţa de a constata existenţa cauzelor de inadmisibilitate şi de a decide dacă Camera unde a fost depus proiectul este 76 .142 Curtea Constituţională – Structura art. (3) art. 140 Curtea de Conturi art. proiectele de legi sau propunerile legislative. avizul urmând să fie emis în termenul prevăzut de lege.

competentă. sub sancţiunea decăderii. • după înregistrare la Biroul permanent al Camerei. proiectele. punctul de vedere al Guvernului în situaţiile prevăzute de Constituţie şi alte materiale supuse Camerei spre dezbatere şi aprobare se distribuie parlamentarilor şi comisiilor parlamentare (comisia sesizată în fond şi cele pentru avizare. în funcţie de domeniul de specializare a competenţei Camerei prima sesizată din care face parte propunerea legislativă respectivă. 75 din Constituţie. să-l dezbată în calitate de Cameră primă sesizată. avizul Consiliului Legislativ. cât şi în comisii. termenele de protecţie a dreptului parlamentarilor de a sesiza Curtea Constituţională sunt pe zile calendaristice sau la Senat. al Consiliului Economic şi Social şi a altor instituţii ori organisme care. • proiectele sunt aduse la cunoştinţă Camerei de către preşedintele acesteia. • parlamentarii pot sesiza oricare dintre Camerele Parlamentului. • proiectele se înregistrează în ordinea prezentării lor la Biroul permanent. au competenţa de avizare. prin anunţarea titlului. atunci când o comisie îşi declină competenţa în favoarea altei comisii. potrivit legii. • Biroul permanent rezolvă conflictele de competenţă care pot să apară între comisii: conflict pozitiv. după caz). în cazul în care două sau mai multe comisii se declară competente. atât în plen. ea se poate adresa plenului. sau negativ. 77 . precum şi dacă este cazul. în cazul când comisia ce a declanşat conflictul nu este de acord cu soluţia Biroului permanent. potrivit art. care şi ea refuză. termenele stabilite de Biroul permanent pentru depunerea raportului de către comisia sesizată în fond nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentru procedura ordinară şi de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenţă. decizia Curţii Constituţionale. • termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucrătoare. a iniţiatorului. dacă nu se prevede altfel (de exemplu. care va decide prin votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. a comisiei sesizate în fond şi celor pentru avizare şi a termenului pentru depunerea amendamentelor de către parlamentarii Camerei respective.

• procedura în comisie este. modificarea termenului poate fi aprobată de către Biroul permanent la cererea motivată a comisiei sesizate în fond. în comisie. deschis. iar în caz excepţional. invitaţii chemaţi de comisie. dacă un amendament sau o propunere legislativă (iniţiativă parlamentară sau populară) are implicaţii bugetare. în esenţă. la lucrările ei participă. şedinţele comisiilor pot fi concomitente cu cele ale plenului. spre a le susţine. în acest caz. parlamentarii sunt obligaţi să întrerupă şedinţa 78 . care au formulat amendamente. fundamenta şi chiar de a prefigura dezbaterile şi rezultatul votului din Cameră. cum sunt experţi sau reprezentanţi ai autorităţilor publice. dezbaterea are caracter viu şi nu există nici o normă cu privire la limitarea numărului de intervenţii sau a duratei lor. dacă se cere prezenţa reprezentanţilor Guvernului. ca şi motivele neacceptării unor amendamente ori avize. ca şi amendamentele parlamentarilor. aceasta este obligatorie. reprezentanţii iniţiatorilor. • pentru avizarea proiectului pot fi sesizate una sau mai multe comisii. care îl va difuza parlamentarilor. respingere sau admitere cu modificări. de regulă. secret. de regulă. prin ridicare de mâini. este obligatoriu să se solicite punctul de vedere al Guvernului. această etapă nu constituie o fază decizională. avizul se trimite comisiei sesizate în fond. • raportul comisiei sesizate în fond se transmite Biroului permanent în termenul stabilit de către acest Birou. • proiectele elaborate de o comisie specială nu se mai supun examinării într-o altă comisie. parlamentari din alte comisii. dezbaterile nu sunt publice. fără drept de vot. dar are rolul de a pregăti.• comisia sesizată în fond este aceea care va întocmi un raport asupra proiectului de lege sau propunerii legislative cu care a fost sesizată cuprinzând propuneri motivate pentru admitere fără modificări. dar mai puţin formalistă. aceeaşi cu cea din plen. • în sens strict juridic. Guvernului şi iniţiatorului. • principala deosebire dintre procedura în comisie şi procedura din plen este că. la chemarea preşedintelui ce prezidează lucrările în plen. votul este.

iar în cazul în care este Cameră decizională. • termenele pentru depunerea raportului de către comisia sesizată în fond. stabilite de Biroul permanent. • iniţiatorul proiectului de lege sau a propunerii legislative poate să-şi retragă iniţiativa. mai mici de 7 zile sau mai mari de 15 zile. după consultarea preşedintelui comisiei sesizate în fond.1. să o modifice ori să o rectifice până la data înscrierii acesteia pe ordinea de zi. de regulă. proiectele de legi şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 7 zile pentru cele în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională şi în cel mult 10 zile pentru cele în care Senatul este Cameră decizională. astfel. din prezentul curs. proiectele de legi şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 5 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. • la întocmirea ordinii de zi se va acorda prioritate sesizărilor cu privire la problematica expusă la secţiunea 6. în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. 79 . • la oricare dintre cele două Camere. ce se aprobă la Camera Deputaţilor de către Comitetul ordinii de zi. mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile. iar la Senat de către plen (a se vedea secţiunea 6. de regulă. în cazul în care Camera este prima sesizată.2. • Biroul permanent întocmeşte proiectul ordinii de zi. aceste termene nu pot fi. nu pot fi.comisiei spre a se prezenta la plenul Camerei. ce cuprinde prevederi generale în legătură cu aprobarea ordinii de zi). • diferenţierea apare în cazul în care Camera este decizională.1. Regimul amendamentelor Definire: constituie o modificare de formă ce poate avea şi semnificaţia unei modificări de fond aduse unui text supus deliberării Semnificaţia amendamentului.2.

situaţia este inversă. de aceea. expresia activităţii normative a majorităţii.. cu excepţia amendamentelor orale care privesc probleme de redactare sau de mică însemnătate şi care pot fi prezentate şi direct în şedinţa Camerei. în cadrul iniţiativei constituţionale – nu se bucură de dreptul de a formula amendamente. este firesc ca el să poată arăta şi cum înţelege să o aprobe). amendamentul constituind principala contribuţie a parlamentarilor la elaborarea legii în Parlament.amendamentul este un drept procedural.amendamentele sunt supuse votului. . regulamentele au instituit un regim specific al amendamentelor. şi Preşedintele României. în ce priveşte amendamentele. pentru evitarea amendamentelor obstrucţioniste. Trăsături ale disciplinei amendamentelor • sub aspect formal. ele fiind. dacă cele mai multe şi importante iniţiative sunt guvernamentale. . având deci un scop exclusiv dilatoriu sau constructivă. fără votul căreia ele nu ar putea fi acceptate. reprezentând o contribuţie pentru îmbunătăţirea reglementării sau care rezultă dintr-o negociere politică prealabilă. membrii comisiilor pot prezenta amendamente orale în cursul şedinţelor de analiză şi dezbateri în comisie. în cadrul iniţiativei populare. dreptul de a formula amendamente revine numai celor care participă la procesul legislativ (parlamentarii individual sau din partea grupului parlamentar şi Guvernul). care este conferit numai de regulamente. în final. . amendamentul se prezintă în scris.opoziţia poate adopta două poziţii: obstrucţionistă.este o modalitate de perfecţionare a legii în cadrul procedurii parlamentare. de aceea. . • amendamentul se prezintă motivat şi sub semnătura iniţiatorului. unii titulari ai dreptului de iniţiativă legislativă – cetăţenii. cu precizarea. reechilibrându-se astfel relaţia dintre Guvern şi Parlament. prin amendamente inacceptabile pentru majoritate.dreptul de a propune amendamente derivă din dreptul de iniţiativă legislativă şi din dreptul de vot (dacă parlamentarul este cel ce adoptă legea. 80 . chiar dacă aparţin opoziţiei.

parlamentarii. în termen de 5 zile de la primire. comunicată. de redactare etc. la cerere. comisia respectivă va solicita şi avizul unei alte comisii. prezentate în plen. comisia specială se pronunţă asupra tuturor amendamentelor înregistrate. pentru amendamentele orale. comisia sesizată în fond va transmite Guvernului amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. eliberează autorului o dovadă că a primit amendamentul. potrivit art. comisia se pronunţă prin raportor. termenul este de 5 zile pentru procedura ordinară. Amendamentele la care. la Senat. propunerea legislativă poate fi înscrisă pe ordinea de zi şi. amendamentele se depun la acea comisie în termen de 5 zile de la anunţarea în plenul Camerei Deputaţilor când propunerea legislativă se comunică Guvernului. dacă este cazul. • comisia sesizată în fond sau. 81 . comisia este obligată să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor. • la Camera Deputaţilor. • amendamentele se supun deliberării organului unde au fost depuse (la comisia sesizată în fond sau cele orale în plen). Guvernul nu prezintă un punct de vedere. până la împlinirea unui termen de 5 zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului. • amendamentele Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului. • pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară. numai după împlinirea acestui termen. se consideră acceptate. respectiv 3 zile pentru procedura de urgenţă de la difuzarea proiectului. 111 din Constituţie. grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond. numai în cazul în care consideră necesar. data amendamentului este data înregistrării sale la comisie care ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor primite şi.. • este interzis preşedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunţat. • pentru a se putea pronunţa. după caz. la Senat nu există o procedură specială. deputaţilor şi Guvernului. în forma sa definitivă. a grupului parlamentar din care acesta face parte.dacă este cazul.

votul final.începe cu aducerea la cunoştinţa parlamentarilor a ordinii de zi şi are loc în şedinţa Camerei.are loc în succesiunea stabilită de ordinea de zi. dezbaterea şi votul se specializează în sensul concentrării lor asupra problematicii unui articol. .1.cuprinde trei etape: • • • dezbaterea generală. potrivit programului de activitate aprobat. preşedintele Camerei poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond. a. cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere. În acest caz.• amendamentele de fond direct în plen nu sunt permise. Etapa deliberativă a) Dezbaterea în plen . şedinţa în comisii se întrerupe de drept. dezbaterea pe articole. B. poate avea loc în paralel cu şedinţele comisiilor parlamentare (la chemarea preşedintelui. preşedintele întrerupe dezbaterile şi trimite textul spre reexaminare comisiei sesizate în fond. gramaticale sau lingvistice). dacă plenul aprobă prezentarea unui amendament de fond sau dacă acceptă un amendament respins de comisie şi un subamendament cu consecinţe importante asupra proiectului. a celor ce privesc modificările intervenite în urma examinării şi definitivării textului în comisii sau a celor de mică însemnătate sau de redactare (de corelare tehnico-legislativă. prin amendamente. iar parlamentarii au obligaţia să participe la şedinţa plenului). în mod excepţional. cu excepţia subamendamentelor (propunere de modificare a unui amendament acceptat). • când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului. . Dezbaterea generală începe cu prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la 82 .

plenul Camerei decizionale aprobă raportul comisiei sesizate în fond de respingere a proiectului de lege sau a propunerii legislative.dezbaterea pe articole se face în ordinea lor din proiectul de lege şi numai a celor la care s-au formulat amendamente. care întotdeauna este cea de a doua Cameră.promovarea proiectului de lege sau a propunerii legislative.2.în cursul dezbaterilor. dacă nu există amendamente. ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. . după dezbaterile generale se trece direct la vot. după caz. în cazul în care în raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative. dar care nu figurează în raportul acesteia. . preşedintele Camerei dă cuvântul unui reprezentant al fiecărui grup parlamentar în ordinea înscrierii. de aceea. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său. după caz. admise sau respinse în raportul comisiei sesizate în fond. dacă.în cazul când există mai multe amendamente care nu se exclud. începând cu cele cuprinse în raportul comisiei 83 . pentru dezbaterea generală. aceasta se trimite Camerei decizionale.discutarea articolelor începe cu amendamentele prin care se propune suprimarea unui text. urmează aducerea la cunoştinţă a raportului comisiei sesizate în fond. pentru a decide definitiv. a. Dezbaterea pe articole . Camera se pronunţă prin vot asupra fiecărui amendament. iniţiatorul are din nou dreptul la cuvânt înaintea încheierii dezbaterii generale. decizia acestuia este definitivă. Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie. parlamentarii. la Senat. însă. . chiar dacă legea are caracter organic. dacă plenul primei Camere sesizate aprobă raportul comisiei prin care se propunea respingerea iniţiativei legislative. preşedintele va supune votului plenului această propunere ce poate fi acceptată cu majoritate simplă. apoi urmează cele care privesc modificarea sau completarea acestuia.

care dacă este acceptat. însă se pot formula subamendamente (care privesc un amendament adoptat) sau amendamente orale de corelare tehnico-legislativă. acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului. cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere.fiecare parlamentar îşi poate exprima punctul de vedere personal sau al grupului din care face parte.sesizate în fond. . continuându-se astfel până la epuizarea lor. spre a se evita soluţii contradictorii (de exemplu. gramaticale ori lingvistice. 84 .în finalul dezbaterilor fiecărui articol. dacă amendamentele se exclud. dimpotrivă. . indiferent de natura legii respective. autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. În acest caz. se începe cu cel nefavorabil pentru iniţiatori. printr-un alt amendament. exclude celelalte amendamente. care se adoptă în şedinţă comună. iar cele ordinare cu majoritate simplă. preşedintele Camerei Deputaţilor poate suspenda lucrările şi trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond.când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative. Votul final .se realizează în fiecare Cameră. de 10 zile. iniţiatorul poate lua cuvântul. a.3. iar printr-un altul de 3 zile). cu excepţia legii bugetului.articolul amendat se supune la vot. . . printr-un amendament se propune ca un termen să fie de 5 zile. .în plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond. La Senat.în cursul votării nu se poate acorda cuvântul. majoritatea cerută este cea simplă. plenul este cel care va decide suspendarea lucrărilor şi trimiterea unor texte pentru a fi repuse în discuţia comisiei sesizate în fond. . Comisia sesizată în fond va întocmi un raport suplimentar.votul final acoperă cerinţa constituţională a majorităţii necesare în funcţie de tipul de lege şi anume: legile organice se adoptă cu majoritate absolută. .

îndeosebi politice. ca urmare a dezbaterii pe articole.votul final poate avea loc la încheierea dezbaterii pe articole sau într-o şedinţă consacrată acestui scop (şedinţă de vot). parlamentarii care nu îşi exercită dreptul de vot. iar partea care nu a fost adoptată se elimină din cuprinsul reglementării. dar care au fost prezenţi în sala de şedinţă intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. în principal..4. respectiv deputaţilor. votul final se amână de drept.votul final priveşte ansamblul reglementării. . după prezentarea de către iniţiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizată în fond a raportului. Dacă în sala de şedinţă nu se află majoritatea senatorilor. a grupurilor parlamentare). precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare. în ordinea definitivării proiectelor. prevăzute în ordinea de zi. în aceeaşi şedinţă.ordinea procedurii parlamentare în relaţiile dintre Camere este univocă şi rigidă. şedinţele consacrate exclusiv votului final. .proiectul la care nu s-au făcut amendamente până la data şedinţei de vot se supune direct votului final. dezbaterea pe articole nu s-a încheiat. la propunerea preşedintelui. se aduc din timp la cunoştinţa Camerei de către preşedintele acesteia. în cazul în care până la data şedinţei de vot. a.înainte de votare.semnificaţia votului final este expresia atitudinii. preşedintele Camerei poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. în măsura în care fiecare parte constituie o reglementare unitară. 85 . care va preciza data şi ora când vor avea loc. ca votul final să privească părţi din ansamblul reglementării. . . a fiecărui parlamentar în parte faţă de proiect (deci. Camera poate hotărî. Principiile ordonării procedurii între Camere . stabilită prin ordinea de zi. de la Camera prima sesizată la Camera decizională. preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal. în acest caz este obligatoriu ca toate părţile astfel separate să fie supuse succesiv la vot.

în afara obiectului principal al reglementării cuprinde şi unele prevederi pentru care decizională este cealaltă Cameră. proiectul de lege sau propunerea legislativă. . aceasta justifică competenţa ei de a decide definitiv.Camera decizională este întotdeauna specializată.prima Cameră sesizată este întotdeauna o Cameră de reflecţie din care cauză. . b) Adoptarea legii de către Camera prima sesizată . se consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă au fost adoptate (prezumţia constituţională absolută a unui acord tacit rezultând din neorganizarea lucrărilor.Camera prima sesizată (Camera de reflecţie) este obligată prin art. în cazul depăşiri acestor termene.caracterul rigid este accentuat de existenţa unor termene constituţionale la împlinirea cărora intervine prezumţia absolută de acceptare. ca excepţie. în considerarea lor şi numai a lor. Precizare: Principiile susmenţionate nu se aplică procedurii parlamentare de revizuire a Constituţiei ce face obiectul unei analize separate. această decizie este definitivă. după ce au fost adoptate sau respinse de către această Cameră. prevederile adiacente obiectului principal al reglementării sau stabilit de Camera decizională. astfel încât votul final să 86 . în comisii şi plen.dacă proiectul. se trimite proiectul la Camera competentă să decidă definitiv.dacă Camera decizională respinge proiectul sau propunerea legislativă. . soluţia este definitivă.. dacă şi le însuşeşte.în cazul în care. dacă nu este de acord. doar ele se trimit la prima Cameră sesizată (de reflecţie) care. este înaintat Camerei decizionale. 75 din Constituţie să se pronunţe asupra proiectelor în termen de 45 de zile. pentru coduri sau legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. . se vor retrimite Camerei decizionale aceste prevederi spre a se pronunţa definitiv. . iar iniţiativă legislativă respectivă nu va mai putea fi introdusă pe ordinea de zi în sesiunea în curs.

pentru a fi puse de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei. cum ar fi de exemplu. deşi ordinea este inversă faţă de cea obişnuită. sunt trei ipoteze posibile: ! dacă în cadrul celei de a doua dezbateri. deoarece. în Camera primă sesizată. Camera decizională este de acord cu măsura adoptată de Camera de reflecţie. alte avize cerute de lege) pentru propunerile legislative şi de la data prezentării în Biroul permanent. pentru proiectele de lege.cea de a doua Cameră este întotdeauna decizională. în final s-a respectat competenţa fiecăreia din cele două Camere. potrivit art. dacă în cadrul celei de a doua dezbateri. nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni. d) Adoptarea legii de către cea de a doua Cameră. stabilirea unei infracţiuni (ce intră în competenţa decizională a Camerei Deputaţilor) în legea de ratificare a unui tratat internaţional (ce intră în competenţa decizională a Senatului). .Constituţia nu stabileşte data de la care curge termenul de 45 de zile. au adoptat soluţii diferite cu privire la data de la care încep să curgă termenele susmenţionate. dacă Camera prima sesizată nu se pronunţă în termen de 30 de zile de la depunere la Biroul permanent. ! pentru acelaşi motiv. astfel: ! Regulamentul Camerei Deputaţilor stabileşte că aceste termen curg de la data prezentării proiectului de lege sau a propunerii legislative în Biroul permanent ! Regulamentul Senatului stabileşte că aceste termene curg de la data primirii tuturor avizelor legale (de la Consiliul Legislativ. prima sesizată. proiectul de lege se consideră adoptat şi se trimite spre dezbatere Camerei decizionale. în acest caz. s-ar putea ca aceasta să adopte măsuri de competenţa sa decizională. . astfel cum au fost modificate.pentru adoptarea legii de aprobare sau de respingere a unei ordonanţe de urgenţă. regulamentele parlamentare.în cadrul dezbaterii.aibă loc fără depăşirea termenului constituţional). . . . ea este definitivă.proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Camera decizională. 115 alin. respectiv cel de 60 de zile. Camera 87 . 4 din Constituţie. Consiliul Economic şi Social.

la Camera prima sesizată. Modul de calcul al termenelor procedurale în cadrul procedurii legislative este reglementat diferit în regulamentele celor două Camere. care. adoptă o măsură de competenţa decizională a Camerei ce adoptase legea anterior. Astfel. în cadrul celei de a doua dezbateri. cât şi în comisii. la Senat termenele procedurale de legiferare curg pe zile lucrătoare atât în plen. tot în ce priveşte prevederea respectivă. 88 . va decide definitiv. dar numai în legătură cu prevederea în cauză. legea se întoarce. dacă la Camera Deputaţilor se aplică regula potrivit căreia termenele se calculează pe zile calendaristice. care va decide definitiv. în virtutea competenţei sale decizionale.decizională nu este de acord cu măsura respectivă sau o modifică. ! aceeaşi este soluţia şi în cazul în care Camera decizională. situaţie în care legea se întoarce. la Camera ce o adoptase iniţial.

sesizarea de neconstituţionalitate poate fi invocată 89 . dacă legea a fost votată de ambele Camere Adoptarea în forma aprobată de Camera decizională La Camera primă sesizată cu competentă decizională pentru pentru anumite prevederi Spre promulgare d. Avocatului Poporului şi Guvernului.Legea adoptată de prima Cameră sesizată Legea adoptată de Camera decizională Etapa pregătitoare Birou permanent r a p o r t Difuzare fiecărui parlamentar Comisia sesizată în fond Ordinea de zi Etapa deliberativă Plenul Camerei Comisia de avizare Amendament Avize Dezbateri generale Dezbateri pe articole Votul final Semnarea legii de preşedinte Adoptarea în forma aprobată de Camera decizională Procedura prealabilă promulgării. şi anume. cu menţiunea tipului de lege. ordinară sau organică.Legea adoptată de ambele Camere. legea este depusă spre consultarea parlamentarilor la secretarii generali ai Camerelor şi se trimite la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. în forma aprobată de Camera decizională. de la data depunerii. este semnată de preşedinţii acestora. Trimiterea legii ordinare sau organice spre promulgare şi publicare . după care urmează procedura prealabilă trimiterii spre promulgare.

grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente. Conţinutul procedurii La Camera Deputaţilor • deputaţii. întrucât ea priveşte şi etapa prealabilă de pregătire a dezbaterilor. care se 90 . şi de 2 zile. . nefiind aplicabilă legilor constituţionale.1. având ca scop evitarea unei promulgări precipitate. cu care a fost sesizat Parlamentul. se supune aprobării plenului. în aşa fel încât să nu se mai poată invoca o sesizare de neconstituţionalitate.până la promulgare. Procedura de urgenţă Are caracter excepţional şi reprezintă o procedură accelerată de adoptare a legilor ordinare şi organice. termenele menţionate sunt de protecţie. legea se trimite spre publicare de către preşedintele Camerei Deputaţilor. a celor promulgate şi a formelor iniţiale ale acestora. după împlinirea unui termen de 5 zile. e. în cazul legilor adoptate în procedura obişnuită. legea se trimite spre promulgare Preşedintelui României.după promulgare. cât şi pe cea a deliberării. la cererea Guvernului sau la propunerea Biroului permanent. trimiţându-le spre publicare în Monitorul Oficial al României. după împlinirea acestor termene.la Camera Deputaţilor. şi numerotarea legilor adoptate de Parlament. în ordinea promulgării lor. Partea I. aprobarea se solicită concomitent cu anunţarea în plen a proiectului. grupurilor parlamentare ori comisiilor permanente. iar la Senat se analizează de către Biroul permanent şi. e. Procedura pe baza aprobării Camerei . în cazul celor adoptate în procedură de urgenţă.Camera Deputaţilor asigură evidenţa şi păstrarea originalelor tuturor proiectelor de legi adoptate. procedura de urgenţă se aprobă de Comitetul ordinii de zi. procedura se desfăşoară cu aprobarea Camerei sau de drept. . dacă este cazul.

91 . iar preşedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond. la propunerea Biroului comisiei sesizate în fond. fără a putea depune amendamente sau subamendamente în plen decât cu privire la chestiuni legate de formă.pentru adoptarea legilor privind aprobarea sau respingerea ordonanţele de urgenţă. • la dezbateri participă reprezentanţii grupurilor parlamentare.pentru adoptarea proiectelor de lege pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei. dezbaterea se încheie. • proiectul se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. • comisia sesizată în fond va întocmi raportul în termen de 3 zile de la sesizare. . Consiliul Economic şi Social sau alte autorităţi care.pentru situaţia în care Camera decizională a adoptat. potrivit legii. o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere sesizate.depun la comisia sesizată în fond în maxim 48 de ore de la aprobarea procedurii de urgenţă. după care va proceda la votul final al reglementării în ansamblul său. în situaţia în care acest timp s-a epuizat. . vor trimite avizul comisiei sesizate în fond.pentru situaţia în care Camera prima sesizată a adoptat o prevedere din proiectul de lege care intră în competenţa sa decizională. neînsuşită de cealaltă Cameră şi retrimisă pentru o nouă dezbatere primei Camere sesizate. în acelaşi termen. • dezbaterea în plen a proiectului nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră. deosebirea fiind doar că termenele susmenţionate se aprobă de Biroul permanent. au competenţe de avizare. La Senat • există o procedură similară. . Consiliul Legislativ. într-un proiect de lege. Procedura de urgenţă se desfăşoară de drept în următoarele situaţii: .

parlamentari.Procedura de legiferare (faza parlamentară a procedurii legislative) Iniţiativa legislativă (Guvern. dacă legea a fost votată de ambele Camere Trimiterea legii spre promulgare Comisia de avizare Curtea Constituţională pentru verificarea legalităţiiin iţiativei populare Consiliul legislativ pentru proiectele neavizate Amendament Avize 92 . iniţiativa populară) Etapa pregătitoare Birou permanent r a p o r t Difuzare fiecărui parlamentar Comisia sesizată în fond Ordinea de zi Etapa deliberativă Plenul Camerei Dezbateri generale Dezbateri pe articole Votul final Semnarea legii de preşedinte Trimiterea legii la cealaltă Cameră Repetarea procedurii de legiferare la cealaltă Cameră Adoptarea în forma aprobată de Camera decizională Procedura prealabilă promulgării.

1.poate avea ca obiect un proiect de lege. de legiferare şi control.parlamentarii pot amenda prin propuneri de modificare sau de completare proiectul de lege ce constituie obiectul angajării răspunderii Guvernului. . declaraţia politică ori programul aprobate dacă în 3 zile de la angajarea răspunderii nu se depune o moţiune de cenzură sau aceasta a fost respinsă. proiectul se consideră aprobat. însă. raţiunea: dacă Guvernul îşi angajează soarta. e. fie de a adopta proiectul fără de care Guvernul consideră că nu nai poate funcţiona.2. iar în cazul în care Guvernul este demis. declaraţia politică sau programul se consideră respinse. Dezbaterea legii bugetului direct în şedinţa celor două Camere reunite.2. o declaraţie publică sau un program. în cazul legii urmează procedura prealabilă trimiterii la promulgare ( 5 zile în cazul legilor adoptate în procedură obişnuită şi 2 zile în cazul celor adoptate în procedură de urgenţă pentru sesizarea de către parlamentari a Curţii Constituţionale) şi apoi trimiterea legii spre promulgare.2.2. e.dacă birourile permanente reunite constată că nu s-a depus moţiunea. Alte proceduri care au ca efect urgentarea aprobării propunerii e. se aplică procedura specifică acesteia. . ori declaraţia sau programul acceptate. care constituie o procedură de control.e. .2. . Ratificarea tratatelor sau altor acorduri internaţionale.proiectul de lege se consideră adoptat sau. întrucât dacă majoritatea nu e răsturnată prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. după caz. parlamentarii trebuie să-şi asume răspunderea fie de a-l demite. Conţinutul procedurii . aceste amendamente trebuie să fie acceptate de către Guvern.3. legea este adoptată. proiectul de lege. ceea ce constituie efectul unei proceduri de legiferare. întrucât astfel se evită repetarea deliberării în fiecare Cameră.angajarea se face în faţa Camerelor reunite în şedinţă comună. . Angajarea răspunderii Guvernului Este o procedură mixtă. întrucât la aceste 93 .dacă s-a depus moţiunea de cenzură.

după reexaminare. Reexaminarea în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care a fost acceptată o sesizare de neconstituţionalitate anterioară promulgării legii de către 94 . oportunitate.cererea se soluţionează cu aceeaşi majoritate cu care a fost adoptată legea. . ca urmare a reexaminării acesteia la cererea Preşedintelui României sau în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care a fost acceptată o sesizare de neconstituţionalitate anterioară promulgării legii de către preşedintele României.2.discutarea se face începând cu Camera prima sesizată.convenţii internaţionale nu se pot face amendamente. dacă tratatele sau acordurile internaţionale respective permit acest lucru.Camerele pot accepta sau respinge cererea Preşedintelui. . conţinutul lor fiind expresia acordului de voinţă a părţilor. . în limitele cererii Preşedintelui. înainte de promulgare. f) Procedurile complementare Constau în repetarea. în fiecare Cameră.1. dacă legea a fost adoptată de Camerele reunite în şedinţă comună. cererea întârziind definitivarea. fapt pentru care unii autori nu o consideră ca fiind un veto suspensiv. Reexaminarea legii la cererea Preşedintelui României . iar dacă modifică legea. reexaminarea are semnificaţia unei noi lecturi a legii.. reexaminarea legii pentru motive de constituţionalitate. f. . . f. pe rând. cererea se adresează acestora. ce se dezbate. astfel încât. a procedurii parlamentare încheiate prin adoptarea legii. o singură dată.Preşedintele României poate cere. aceasta se va face cu respectarea regulilor procedurii obişnuite. are semnificaţia unui vot suspensiv.practic. Parlamentul nu este ţinut de un termen în care să ia în discuţie cererea de reexaminare a Preşedintelui României. de impact internaţional etc. ci numai rezerve. legea retrimisă preşedintelui se promulgă în termen de 10 zile. în anumite limite.

însă. 65 alin. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. în conformitate cu art. f. a unuia dintre preşedinţii celor două Camere sau la sesizarea Preşedintelui României. acest termen creează o obligaţie pentru legiuitor de a pune de acord prevederea declarată neconstituţională cu dispoziţiile Constituţiei. 1. la sesizarea unei comisii parlamentare comune. a Avocatului Poporului. 2 lit. 95 . . 147 alin. deciziile Curţii sunt obligatorii pentru viitor şi opozabile “erga omnes” (nu doar inter partes litigantes). a Guvernului.controlul poate fi declanşat la sesizarea a 50 de deputaţi sau 25 de senatori. k) coroborat cu art. sunt neconstituţionale. însă nu există un termen în care trebuie adoptată legea declarată neconstituţională. faţă de terţi. în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului. Prin Legea de revizuire a Constituţiei din 2003 s-a introdus instituţia suspendării de drept pe o perioadă de 45 de zile de la data publicării deciziei a dispoziţiilor declarate ca fiind neconstituţionale. Parlamentul este obligat să pună de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. ce face obiectul sesizării.Parlamentul poate să nu mai dezbată legea respectivă. legea se trimite spre reexaminare Camerei prime sesizate. trebuie să o facă cu respectarea deciziei Curţii Constituţionale. Reexaminarea în urma deciziei Curţii Constituţionale prin care a fost acceptată o excepţie de neconstituţionalitate a legii de la data publicării în Monitorul Oficial.2. termenul de 45 de zile nu are nici un efect juridic. punerea de acord a dispoziţiilor neconstituţionale cu legea fundamentală se va face. dacă Curtea Constituţională va constata că legea sau o prevedere a ei. dacă o adoptă.Preşedintele României. deoarece sancţiunea inaplicabilităţii intervine de la data deciziei Curţii şi nu de la data împlinirii termenului. procedura parlamentară urmându-şi cursul obişnuit. .

Dacă. tratatul nu poate fi ratificat decât cu îndeplinirea uneia dintre următoarele condiţii: . 50 de deputaţi sau 25 de senatori sesizează Curtea Constituţională printr-o acţiune directă privind neconstituţionalitatea unor prevederi ale acestor tratate sau acorduri internaţionale. 590/2003 privind tratatele. . . Particularităţi ale procedurii de ratificare b. de aceea. o soluţie ar fi formularea unor rezerve.revizuirea Constituţiei. însă.- în situaţia în care Parlamentul nu ia în dezbatere prevederile neconstituţionale până la împlinirea termenului de 45 de zile. . 7. dacă prevederile tratatului respectiv o permit.nu se pot formula amendamente la ratificarea sau aprobarea unor documente internaţionale şi. potrivit Legii nr.2. b.renegocierea şi modificarea tratatului. Procedura parlamentară de ratificare a tratatelor sau altor acorduri internaţionale a. Categorii de tratate sau de acorduri internaţionale . de către Preşedintele României. se consideră. că şi-a exprimat tacit voinţa a dispoziţiile respective să nu se mai aplice. după care tratatul să fie supus din nou ratificării.tratate aprobate de către Guvern. 96 . Procedura de ratificare a tratatelor prin legi organice sau ordinare se suspendă dacă unul dintre preşedinţii celor două Camere.1. procedura îşi reia cursul de la faza în care se afla la data sesizării. în numele României. Dacă Curtea respinge sesizarea. Curtea Constituţională admite sesizarea.tratate sau acorduri internaţionale semnate. pentru evitarea aplicării dispoziţiei neconstituţionale. pentru punerea sa de acord cu prevederea constituţională încălcată. desigur. în această din urmă situaţie.

000 de cetăţeni cu drept de vot. cu drept de vot.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. 7.Preşedintele României. pe baza acordului politic prealabil şi a unei hotărâri a Camerelor reunite. Pentru aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană.1.500.cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. 150 din Constituţie sunt: .3. . fără drept de vot. similar Comisiei înfiinţate. la propunerea Guvernului. din prezentul curs. Procedura parlamentară de revizuire a Constituţiei Subiecţii care pot iniţia revizuirea Constituţiei. Cele arătate se completează cu cele arătate la punctul 7. tratatele se adoptă în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului cu o majoritate de două treimi din numărul parlamentarilor. Revizuirea Constituţiei din anul 2003 a fost de sorginte parlamentară. s-a înfiinţat o Comisie specială însărcinată să redacteze propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei şi să o prezinte Camerelor Parlamentului. Guvernului şi Avocatului Poporului. .2. de către Adunarea Constituantă originară. din partea instituţiilor Preşedintelui României. iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti. care trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţări. 97 . în 1990. potrivit art.b. Particularitatea procesului de revizuire a Constituţiei din 2003 constă în faptul că. care este majoritatea necesară şi pentru revizuirea Constituţiei. această regulă se aplică şi pentru eventualele acte ulterioare de modificare a tratatelor constitutive ale celor două organizaţii internaţionale susmenţionate. pentru elaborarea Constituţiei Comisia a fost formată din 18 parlamentari ai ambelor Camere. trebuie să fie înregistrate cel puţin 20. şi din câte un reprezentant.

neexistând o specializare după competenţă. Prin urmare. pe temeiul hotărârii susmenţionate. la propunerea Guvernului) sau propunerea legislativă a parlamentarilor – ca în 2003 – sau a cetăţenilor se depune în oricare dintre Camere. Regulamentele parlamentare nu stabilesc competenţe în domeniul revizuirii Constituţiei pentru nici una dintre comisiile permanente. pentru fiecare dintre ei. După ce propunerea legislativă a fost votată în comisie. după cum sunt senatori sau deputaţi. deci nu este posibilă o iniţiativă făcută împreună. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei din anul 2003 a fost iniţiată de parlamentarii fiecărei Camere. în funcţie de opţiunea subiectului de sezină parlamentarii pot depune iniţiativa legislativă de revizuire a Constituţiei numai în Camera din care fac parte. Camerele Parlamentului au atribuţii identice. fiind totodată justificată de necesitatea evitării unor dezbateri paralele care ar fi fost de natură să creeze contradicţii şi confuzii. După pronunţarea acestor două instituţii. Aspecte procedurale: În cadrul procedurii privind revizuirea Constituţiei. cum este în cazul procedurii legislative obişnuite. urmând să fie dezbătută.Propunerea legislativă a parlamentarilor nu poate fi decât colectivă şi distinctă. condiţia de număr urmând a fi stabilită separat. respectiv cu avizul Consiliului. mai întâi în Camera Deputaţilor şi apoi în Senat. ea a fost transmisă Curţii Constituţionale şi Consiliului Legislativ. proiectul legii de revizuire (atunci când iniţiativa aparţine Preşedintelui României. De aceea. Ordonarea adoptării iniţiativei mai întâi în una din Camere s-a făcut în conformitate cu procedura legislativă parlamentară prevăzută de Constituţie. Formula adoptată dovedeşte însuşirea propunerii legislative de către un număr suficient de parlamentari din fiecare Cameră pentru ca iniţiativa să fie în acord cu procedura de revizuire prevăzută în Constituţie. 98 . comisia a pus de acord textul propunerii legislative de revizuire cu decizia Curţii.

dezbaterea pe articole sunt comune cu cele existente în cadrul procedurii legislative obişnuite. dacă proiectul legii sau propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei sunt adoptate de ambele Camere. . Camerele sunt identice din punctul de vedere al competenţei neexistând Cameră de reflecţie şi Cameră decizională. general şi abstract exercitat de Curtea Constituţională înainte de sesizarea Parlamentului (controlul priveşte limitele revizuirii şi din acest punct de vedere.procedura legislativă în cele două Camere este identică. Specificitatea procesului de revizuire a Constituţiei constă însă în următoarele elemente: . rolul unei asemenea comisii l-a avut Comisia ce a redactat iniţial proiectul).cvorumul de lucru atât la şedinţele fiecăreia dintre Camere este de două treimi din numărul parlamentarilor Camerei respective. .plenul celor două Camere reunite va decide cărei dintre comisiile permanente îi revine analizarea în fond a iniţiativei de revizuire a Constituţiei sau poate decide înfiinţarea unei comisii speciale care să analizeze această problemă (în cadrul procedurii de revizuire din 2003. Iniţiativa de revizuire este supusă unui control prealabil. însă. ele se supun spre ratificare votului popular în cadrul unui referendum pentru revizuirea Constituţiei. în aceeaşi formă. dezbaterea generală. precum se poate referi şi la alte aspecte care. Aspectele procedurale referitoare la regimul amendamentelor. este majoritatea calificată de două treimi din numărul parlamentarilor Camerei respective. nu sunt obligatorii nici pentru iniţiator. consecinţele sale sunt obligatorii. nici pentru Parlament).textul adoptat în prima Cameră sesizată se transmite celei de a doua Camere.la votul final în Camere. majoritatea necesară pentru ca legea constituţională să fie adoptată.aşa cum am arătat mai sus. . . 99 . pe lângă subiecţii specifici care pot iniţia revizuirea Constituţiei.

* votul este deschis. divergenţa este stinsă. * comisia poate adopta una din prevederile textelor în divergenţă. în cazul când comisia nu hotărăşte altfel. comisia nu poate să aplaneze divergenţele. cu respectarea principiului reflectării configuraţiei politice. inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. fiind formată din 7 deputaţi şi 7 senatori desemnaţi de fiecare Cameră. votul preşedintelui care conduce şedinţa în acea zi este decisiv. • în ceea ce priveşte competenţa comisiei de mediere. din oficiu. precum şi în cazul în care comisia nu a ajuns la un acord asupra raportului în termenul stabilit. ! soluţionarea divergenţelor neconciliate prin mediere. comisia îşi alege un birou şi îşi stabileşte regulile de lucru. divergenţele se vor soluţiona după următoarea procedură specifică revizuirii Constituţiei: ! medierea dezacordului prin intermediul unei comisii paritare de mediere. * activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului. cu majoritate simplă. * după întrunire. sau Camerele ori una din ele nu aprobă. textele sunt diferite. în caz de paritate. Comisia de mediere * este paritară. cu votul majorităţii simple a membrilor. pot apărea situaţii în care adoptarea unor soluţii să aibă efecte prin ricoşeu asupra unor texte adoptate în 100 . în cadrul şedinţei comune a Camerelor reunite. * raportul comisiei se supune spre aprobare Camerelor. însă. atât cu privire la fiecare prevedere în parte. procedura de stingere a divergenţelor în şedinţa comună a Camerelor. * dacă. raportul comisiei. dacă ambele Camere aprobă raportul.dacă în urma votului final în cele două Camere. reprezentanţii Camerelor situându-se pe poziţii rigide. * lucrările sunt conduse prin rotaţie de un deputat şi de un senator. cât şi în ansamblul său. se declanşează. sau un text comun. total sau parţial. cu majoritatea calificată de două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere..

cel votat de a doua Cameră. mai întâi. * dacă una din Camere a adoptat textul comisiei de mediere. ci aprobării prin referendum. rezultă că spre diferenţă de procesul legislativ 101 . în acest caz. se supune textul din Camera care nu a votat textul propus de comisia de mediere. * nu se pot formula amendamente de şedinţă: la deliberarea raportului comisiei de mediere cu privire la soluţionarea divergenţelor dintre Camere cu ocazia adoptării unei legi de revizuire a Constituţiei. De asemenea. * în cazul în care nici unul dintre aceste texte nu a întrunit majoritatea calificată necesară de trei pătrimi din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. acesta se supune primul la vot şi numai în cazul în care el nu este adoptat. ceea ce justifică faptul că ea va fi publicată pe temeiul hotărârii Curţii Constituţionale de constatare a rezultatului aprobativ al referendumului. aceasta nu se poate supune unui control preventiv la Curtea Constituţională. după adoptarea ei de către Camere. legea adoptată nu se mai supune promulgării de către Preşedintele României. se supune la vot. din cele arătate. O altă particularitate a procedurii legii de revizuire a Constituţiei constă în faptul că. dacă nu a fost adoptat. Justificare: Dacă corpul electoral aprobă legea. * dacă nici una dintre Camere nu a adoptat textul comisiei de mediere.aceeaşi formă de cele două Camere. textul adoptat de prima Cameră şi. aceasta are şi un efect similar promulgării ce rezultă din confirmarea de către corpul electoral a operei legiuitorului constituant. competenţa este implicită. pentru a se evita adoptarea unor reglementări necorelate sau contradictorii. ele se elimină din forma finală a legii. Reunirea Camerelor în şedinţă comună * în şedinţa comună se supun dezbaterii numai textele care nu au fost adoptate în aceeaşi formă de către Camere.

când.000 cetăţeni cu drept de vot din cel puţin jumătate din judeţele ţării. întrucât corpul electoral nu este şi nu poate fi obligat să aprobe legea de revizuire adoptată de Parlament. o poate confirma sau infirma în calitatea sa de putere originară (în cazul în care rezultatul nu este aprobativ. pe care. ca urmare. legea adoptată de Parlament este desfiinţată. de aceea. în condiţiile prevăzute de Constituţie. ce alcătuiesc Parlamentul. procesul legislativ se încheie prin promulgarea legii în virtutea unei obligaţii constituţionale a Preşedintelui României şi. minim un parlamentar. Comparaţie între procedura legislativă obişnuită şi procedura de revizuire a Constituţiei Aspecte procedurale Subiecţii care pot avea iniţiativa legislativă Procedura legislativă obişnuită Guvernul.Preşedintele României la propunerea Guvernului. indiferent de autor (Curtea Constituţională se autosesizează 102 . efectul similar promulgării este numai în cazul referendumului aprobativ. prin publicarea ei.obişnuit. întrucât opera reprezentanţilor poporului. 100. întrucât procesul legislativ se încheie prin referendum. privind legile ordinare sau organice.000 din fiecare judeţ sau din municipiul Bucureşti Aspecte anterioare procedurii parlamentare numai Guvernul pentru legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat . 500.000 din fiecare judeţ sau din municipiul Bucureşti. a fost infirmată de corpul electoral). .obţinerea avizului Consiliului Legislativ în toate cazurile.000 cetăţeni cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţele ţării. în cazul legii de revizuire a Constituţiei. câte cel puţin 20. câte cel puţin 5.un sfert din numărul deputaţilor sau al senatorilor. decizia Curţii Constituţionale cu privire la iniţiativele legislativă de revizuire a Constituţiei. - - obţinerea avizului Consiliului Legislativ. Procedura de revizuire a Constituţiei . decizia Curţii Constituţionale cu privire la iniţiativele legislative populare.

Camera prima sesizată este Cameră de reflecţie. iar cea de a doua Cameră este decizională . se declanşează procedura de 103 - . . respingerea este definitivă.dacă aceasta din urmă respinge proiectul de legea sau propunerea legislativă. proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Camerei care le-a adoptat.au o competenţă decizională specializată . general şi abstract înainte de sesizarea Parlamentului cu privire la limitele revizuirii şi la alte aspecte).dacă Camera decizională respinge proiectul de lege cu care a fost sesizată. care va decide definitiv. .iniţiativa parlamentară se depune numai la Camera din care subiecţii de sezină fac parte . . cea de a doua Cameră sesizată este decizională. . Respingerea legii Soluţionarea divergenţelor - ca regulă. la Camera decizională se trimite textul adoptat de prima Cameră în termenele susmenţionate. .în cazul în care textele votate de cele două Camere sunt diferite.- obţinerea avizului Consiliului Economic şi Social în unele situaţii. - - şi realizează un control prealabil.sunt identice din punct de vedere al competenţei decizionale .prima Cameră sesizată nu are un termen în care să adopte legea de revizuire a Constituţiei. nici una dintre Camere nu este decizională în cazul existenţei unor divergenţe între textele votate în cele două Camere .textul votat în prima Cameră este dezbătut în cea de a doua Cameră. pentru o nouă dezbatere.Camerele sunt egale. la propunerea Guvernului. ele se trimit. în funcţie de competenţa Camerelor (iniţiativa se depune mai întâi la Camera de reflecţie) Procedura legislativă parlamentară Camerele sunt egale şi specializate funcţional. .o nouă respingere este definitivă. aceasta se trimite la cea de a doua Cameră. .dacă acest termen este depăşit. legea este consideră adoptată tacit de prima Cameră şi se trimite la Camera decizională dacă Camera de reflecţie respinge iniţiativa legislativă. Camerele Parlamentului Sesizarea . .Camera de reflecţie trebuie să adopte legea în termen de 45 de zile de la sesizare (pentru coduri sau legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile).iniţiativa se depune la oricare dintre Camerele Parlamentului atunci când aparţine Preşedintelui României.este specializată. . sau corpului electoral.

- - Cvorumul şi majoritatea de vot - - în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa decizională.raportul prin care comisia de mediere a soluţionat divergenţele dintre Camere se supune votului în fiecare dintre camere.după promulgare. .după confirmarea de către corpul electoral prin referendum a soluţiei legislative de revizuire a Constituţiei adoptată de Parlament .dacă comisia de mediere nu a reuşit soluţionarea tuturor divergenţelor sau dacă una dintre Camere nu a adoptat unele dintre soluţiile propuse de comisia de mediere. . numai pentru prevederea respectivă.procedura este conformă cu procedura parlamentară de adoptare a Constituţiei din 1991 104 - Adoptarea definitivă a legii Etapa finală a procedurii legislative . textele respective se supun dezbaterii Camerelor reunite ale Parlamentului. care vor decide astfel definitiv pentru adoptarea legilor constituţionale cvorumul îl reprezintă minim două treimi din parlamentarii fiecărei Camere. legea se întoarce la prima Cameră sesizată. legile organice se adoptă cu o majoritate absolută mediere de către o comisie paritară formată din 7 deputaţi şi 7 senatori.după adoptarea prin referendum. în funcţie de tipul de lege. cvorumul îl reprezintă majoritatea absolută a parlamentarilor fiecărei Camere. cvorumul este de trei pătrimi din numărul total al parlamentarilor celor două Camere reunite. fiind supuse spre adoptare corpului electoral. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de a doua Cameră este de acord. .la momentul obţinerii majorităţii cerută de Constituţie.legile organice şi ordinare se supun promulgării de către Preşedintele României. iar pentru soluţionarea eventualelor divergenţe apărute în urma procedurii de mediere. ca urmare a votului final în Camera decizională . .majorităţile pentru adoptarea legilor constituţionale sunt identice cu cvorumul precizat în cazurile susmenţionate . iar ulterior se va publica şi Constituţia revizuită . în caz contrar. legile constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. care va decide definitiv soluţia susmenţionată se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere pentru adoptarea de legi organice sau ordinare. în calitate de putere originară. legile ordinare se adoptă cu o majoritate simplă.legilor constituţionale nu li se aplică procedura promulgării de către Preşedintele României. . legile organice şi ordinare se publică în Monitorul Oficial al României Caracterizare generală - procedura este aceea rezultată din îmbunătăţirile aduse de Legea de revizuire din 2003 .

dacă o informaţie este exactă.tot în sens larg.efecte politice: întrebarea.4. Întrebarea Constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat. .efecte precumpănitor juridice: moţiunea de cenzură. Disciplina procedurii întrebărilor • prin natura lor. Proceduri de control care au numai efecte politice 7. admiterea cererii de reţinere. A. audierea urmată de declaraţii politice şi rapoartele unor autorităţi. arestare sau percheziţie a parlamentarilor.4. în sens larg.sub aspect tehnic. suspendarea din funcţie a Preşedintelui României. ancheta parlamentară. Proceduri de control . punerea sub acuzare a Preşedintelui României. moţiunea simplă. fiind o consecinţă a principiului reprezentării.controlul parlamentar este prin excelenţă posterior. interpelarea. care au efecte diferite. după cum urmează: . .7. controlul parlamentar se referă la toate domeniile de activitate. întrebările sunt un mijloc de informare a parlamentarilor. deliberarea unei legi are semnificaţia unui control asupra fundamentării sesizărilor.1. îndeosebi cu privire la probleme rezultate din activitatea lor în teritoriu. un membru al Guvernului sau un organ al administraţiei publice să se justifice. 105 . şi care obligă astfel. . controlul parlamentar se realizează după anumite proceduri prevăzute de Constituţie şi de regulamentele parlamentare. dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Cameră sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată.

. • • întrebările la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul României. într-un interval de timp de cel mult un în principiu. el poate cere amânarea răspunsului o singură dată. în cazul când deputatul care a adresat întrebarea nu este prezent în sală.• concrete. dacă acela care a adresat întrebarea nu poate fi prezent în sala de şedinţe în ziua în care se prezintă răspunsul. acest fapt se anunţă în plen de către preşedintele de şedinţă. după constatare. cererea deputatului de amânare a răspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare. • fiecare parlamentar poate adresa întrebări miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice pentru obţinerea unei informaţii Preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebările care: . . care îl informează pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul şedinţei consacrate acestora.urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice. în cazuri temeinic justificate. ministrul răspunde pe loc. durata întrebării şi răspunsului este limitată şi nu este urmată de 106 . iar ministrul vizat prezintă răspunsul la întrebarea adresată.se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată. • • dezbateri. .privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. • la întrebările orale şi la întrebările scrise.privesc probleme de interes personal sau particular. membrii Guvernului nu răspund dacă acela care a adresat întrebarea nu se află în sala de şedinţe. • întrebarea orală este expusă sumar. desemnat al Camerei. Partea a II-a.

Interpelarea Constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar. • • parlamentarii care adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un întrebările scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi răspuns în scris sau oral de la tribuna Camerei. nu este prezent. răspunsurile la aceste întrebări se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale fără a putea depăşi 5 minute. iar răspunsurile la întrebările scrise se transmit în cel mult 15 zile. autorul întrebării.minut. timpul pentru replică este de cel mult 3 minute. • şedinţă. Disciplina interpelării • interpelarea se face în scris. căruia îi este adresată întrebarea. iar ministrul poate exercita dreptul la replică în acelaşi interval de timp fără ca o altă intervenţie pe marginea întrebării respective să mai poată avea loc. arătându-se obiectul acesteia. răspunsul va fi dat în şedinţa din săptămâna următoare în timpul consacrat întrebărilor orale. de unul sau mai mulţi deputaţi. • întrebările la care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei se înscriu pe ordinea de zi a şedinţei în succesiunea primirii răspunsurilor. fără nici o 107 . nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi 7. poate interveni cu precizări şi cu comentarii.2. după audierea răspunsului. dar nu mai târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora. Preşedintele Camerei îl informează pe primul-ministru asupra răspunsurilor amânate. iar ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute. fără a depăşi două minute. prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. • în situaţia în care membrul Guvernului. publice de către secretarul desemnat al Camerei.4.

4. • Camera poate adopta o moţiune simplă ca urmare a răspunsului Guvernului la interpelare spre a-şi exprima poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării.3. în cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite.dezvoltare. fără a depăşi două minute. Camera poate acorda un nou termen. ordinea luării de cuvânt: mai întâi interpelatorul şi apoi reprezentantul primului-ministru sau ministrul interpelat. un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. iar primul ministru sau ministrul interpelat răspunde la interpelare în cel mult 3 minute. fundamentarea poziţiei constă în critica politicii Guvernului. • Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. autorul interpelării. Caracteristicile esenţiale ale procedurii • moţiunea simplă poate fi iniţiată de 50 deputaţi sau 1/4 din senatori. prin ordinea de zi. • în timpul stabilit. în plină dezvoltare în parlamentarismul modern. un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare. iar cel interpelat are la dispoziţie două minute pentru replică. fără nici o altă intervenţie. şi priveşte un aspect politic al activităţii Guvernului. din şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor. 108 . iar pentru motive temeinice. după audierea răspunsului. Moţiunea simplă Este un act politic care exprimă poziţia Camerei într-o anumită problemă de politică internă sau externă. dacă este iniţiată de opoziţie. poate interveni cu întrebări suplimentare şi cu comentarii. • interpelările primului-ministru se pot face din două în două săptămâni şi trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. 7. • fiecare interpelare se expune într-un interval de timp de cel mult două minute. face parte din procedeele controlului fără sancţiune.

cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. instituită în acest scop. partea I. semnatarii nu-şi pot retrage până la încheierea dezbaterii unei moţiuni simple. absolută). conducerea comisiei. după care se dezbate în cel mult 6 zile. sau al unei comisii permanente. Caracteristicile esenţiale ale procedurii • se efectuează prin intermediul unei comisii ad-hoc. nu poate viza finalităţi specifice moţiunii de cenzură. în cursul şedinţei.• trebuie motivată. semnatarii nu mai pot poate fi adoptată cu votul majorităţii membrilor Camerei (majoritate adeziunea la moţiune. după începerea dezbaterii moţiunii simple. dacă priveşte probleme de politică externă. abilitate de plen în mod expres. Camera stabileşte obiectul anchetei. pentru membrii săi şi pentru celelalte persoane vizate. promova o altă moţiune în aceeaşi problemă. se aduce la cunoştinţa Camerei şi se afişează. • moţiunile se publică în Monitorul Oficial al României. trebuie însoţită de avizul Comisiei de politică externă. se comunică Guvernului. cei ce au semnat-o nu mai pot semna o altă moţiune privind aceeaşi problemă şi nici nu se pot dezice după ce a fost înscrisă pe ordinea de zi. Camera stabileşte doar obiectul şi data prezentării 109 . precum şi data când trebuie prezentat raportul. cu precizarea datei când se va prezenta raportul. • • • • amendamentele nu sunt admisibile. componenţa ţinând cont de configurarea politică a Camerei.4. moţiunile simple care au obţinut majoritatea absolută a voturilor sunt obligatorii pentru Guvern.4. • dacă ancheta se face printr-o comisie ad-hoc. 7. dacă ancheta se efectuează printr-o comisie permanentă. Ancheta parlamentară Reprezintă investigarea de către parlamentari a unei situaţii şi informarea Camerei asupra celor constatate. • se depune la preşedintele Camerei.

întrucât obligă autoritatea să se justifice. dar se cercetează şi documente.raportului. raportul Avocatului Poporului. rapoartele serviciilor de informaţii etc. pot adopta o moţiune simplă exprimând atitudinea faţă de cele prezentate sau se pot rezuma la simpla audiere. Audierea şi dezbaterea unor declaraţii politice sau rapoarte ale unor autorităţi (Curtea de Conturi. misiunea Camera poate adopta o moţiune simplă în care să-şi exprime poziţia faţă comisiei încetează.). ca şi moţiunea simplă. în plină dezvoltare în parlamentarismul modern. din sfera controlului fără sancţiune.5. fac parte. Reprezintă proceduri de informare.). propriul său raport. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. după dezbateri. autoritate este obligată să răspundă anchetei comisiei. comisia de specialitate analizează raportul şi prezintă. fie a Camerelor reunite în şedinţă comună (de exemplu: mesajul prezidenţial. aplicându-se prin analogie regulile de procedură comisiile permanente. au fost cazuri când s-au prezentat şi rapoarte paralele. privind citarea martorilor. după dezbaterea raportului. de obiectul anchetei. însoţită sau 110 . după raportul autorităţii. după caz.4. Camera sau Camerele reunite. se fac audieri. raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. dar şi de control. • • • regulile de lucru ale unei comisii de anchetă sunt similare celor privind comisia de anchetă nu se poate substitui organelor de justiţie. • • ancheta se finalizează cu un raport. Avocatul Poporului. 7. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii etc. anchetele nefinalizate la finele legislaturii devin caduce. • cu excepţia declaraţiei politice. Caracteristici specifice ale procedurii • procedura implică fie competenţa fiecărei Camere (regula). orice de regulă. serviciile de informaţii.

Caracteristicile esenţiale ale procedurii • ca regulă. • • dezbaterea este precedată de prezentarea moţiunii de către iniţiator. • parlamentarii care au iniţiat o moţiune de cenzură într-o sesiune.4. moţiunea de cenzură este iniţiată de opoziţie. moţiunea se prezintă de reprezentantul iniţiatorilor în plen şi se dezbate în 3 zile (termen fix) de la această prezentare. • • moţiunea de cenzură se dezbate şi se supune la vot în şedinţa comună a de la depunerea moţiunii la Biroul permanent. alocat şi într-o alternanţă care să asigure contradictorialitatea între susţinătorii 111 . maxim 5 zile. deoarece în această situaţie moţiunea este provocată de însuşi Guvernul.nu de dezbateri. dar poate fi iniţiată şi de majoritate atunci când a pierdut încrederea în Guvern şi urmăreşte formarea unui nou Guvern. nu o mai pot reitera în aceeaşi sesiune. Proceduri de control care au efecte precumpănitor juridice 7. potrivit regulilor şedinţelor. B. care a fost respinsă. ea poate fi iniţiată de cel puţin 1/4 din numărul total al deputaţilor şi senatorilor. luările de cuvânt sunt. după un interval de Camerelor.6. − demiterea Guvernului. organizate (în timpul urmată de cuvântul primului-ministru sau al altui reprezentant al său. Moţiunea de cenzură Este expresia răspunderii politice a Guvernului şi urmăreşte două scopuri conjugate: − angajarea unei dezbateri publice în Camerele reunite în şedinţa comună asupra politicii de ansamblu a Guvernului. afară de cazul când Guvernul şi-a angajat răspunderea.

7. iar urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. reţinut. reţinere sau arestare a parlamentarilor Reprezintă condiţia pentru ca un parlamentar să poată fi percheziţionat. legătură cu voturile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.4. pentru demiterea Preşedintelui în cazul încălcării grave de către acesta a prevederilor Constituţiei. sau arestat. • moţiunea de cenzură se adoptă cu majoritate absolută şi are drept consecinţă demiterea Guvernului. • • • cererea şi raportul comisiei se dezbat în plen cu prioritate. Caracteristicile esenţiale ale procedurii • cererea de percheziţionare. prealabilă referendumului. Suspendarea din funcţie a Preşedintelui României Este o procedură. este o procedură de control asupra justificărilor prezentate de executiv. se aduce la cunoştinţa parlamentarilor.8. Aspecte esenţiale ale procedurii • cererea de suspendare din funcţie a preşedintelui României poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul total al parlamentarilor (deputaţi şi senatori).Guvernului şi aceia care au cerut demiterea lui). reţinerii sau arestării parlamentarilor se competenţa de judecată a parlamentarilor pentru faptele care nu au face cu votul majorităţii absolute a parlamentarilor Camerei. după care aceştia constituie o comisie de anchetă. încuviinţarea percheziţionării. reţinere sau arestare a parlamentarilor se face de către ministrul justiţiei. supuse examinării comisiei juridice. Admiterea cererii de percheziţionare. 112 .4. 7.7.

şi dacă nici acesta nu poate îndeplini funcţia. între timp.9. • Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Aspecte esenţiale ale procedurii • cererea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce. 7. Proceduri de numiri 113 .5. de la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii. preşedintele Senatului. dezbaterea are loc cu prioritate. Preşedintelui se aduce la îndeplinire de preşedintele interimar (în ordine. Punerea sub acuzare a Preşedintelui României Este o procedură. preşedintele Senatului. dacă acesta doreşte. 7. pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. cel al Camerei Deputaţilor). funcţia Preşedintelui se aduce la îndeplinire de preşedintele interimar (în ordine. funcţia calificată a cel puţin două treimi din numărul parlamentarilor. • cererea se supune votului secret cu bile şi poate fi admisă cu majoritatea absolută a parlamentarilor. pentru demiterea Preşedintelui în cazul săvârşirii unor fapte de înaltă trădare.4.• după primirea raportului comisiei şi a avizului Curţii Constituţionale (căreia i se trimite cererea după înregistrare). la cunoştinţă Preşedintelui României. neîntârziat. şi dacă nici acesta nu poate îndeplini funcţia. cel al Camerei Deputaţilor). • • • cererea se supune votului secret cu bile şi poate fi admisă cu majoritatea competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. după care în 30 de zile are loc referendumul pentru demiterea Preşedintelui. prealabilă referendumului. cu participarea Preşedintelui.

• în ziua învestirii. • competenţa de deliberare aparţine Camerelor în şedinţă comună. pentru a se evita respingerea de către plen a listei Guvernului în ansamblu (lista este blocată. colectivă şi nu individuală. iar ordinea asigură alternanţa dintre cei ce sprijină Guvernul şi cei ce i se opun). • până la şedinţa de învestire. stabilirea de către acesta a listei Guvernului şi a programului de guvernare. • candidatul la funcţia de premier înaintează lista cu membrii Guvernului împreună cu programul de guvernare la birourile permanente reunite ale Camerelor.5.1. solicitarea de către candidat a votului de învestitură (faza parlamentară). nu fiecare membru în parte). 114 . dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului. să ceară Parlamentului acordarea votului de încredere asupra programului şi listei Guvernului. fiind supusă la vot în întregime. Cea mai importantă procedură se referă la învestirea Guvernului. aşadar.5. • apoi se votează prin modalitatea votului secret cu bile. în termen de 10 zile de la desemnare. • în urma audierii se prezintă premierului un aviz consultativ motivat. În legătură cu remanierea Guvernului. şedinţa fiind organizată (fiecare grup poate utiliza doar timpul alocat. 7. numirea Guvernului de Preşedintele României şi primirea jurământului de credinţă. • se creează astfel posibilitatea înlocuirii pe listă a celor care nu au trecut testul comisiei. care cuprinde patru etape succesive: desemnarea de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru. fiecare candidat la funcţia de ministru va fi audiat de comisiile de specialitate ale celor două Camere în şedinţă comună. Caracteristicile fazei parlamentare • candidatul desemnat de către Preşedinte este obligat ca.7. după prezentarea programului şi a listei. iau cuvântul reprezentanţii grupurilor parlamentare.2. • învestitura Guvernului este.

• • lista se supune în bloc votului. pentru alegerea a trei judecători ai Curţii Constituţionale de către Senat şi a trei judecători de către Camera Deputaţilor. Alte proceduri de numiri: pentru directorii serviciilor speciale.6.3. ea este pe întreaga legislatură. la propunerea Preşedintelui României (competenţă partajată cu Preşedintele României). votul este înlocuirea parlamentarului prin supleant presupune validarea acestuia. 7. în cadrul unei proceduri similare cu cea de învestitură a Guvernului în ansamblul său . pentru alegerea consilierilor Curţii de Conturi. după caz a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii etc. numai pe baza votului de încredere acordat de Parlament. la propunerea primului-ministru. propune validarea individuală a supleanţilor dacă întrunesc condiţiile legii (să nu-şi fi schimbat opţiunea politică şi să ocupe pe listă locul imediat următor). la Camera Deputaţilor. iar la Senat. invalidarea se supune individual. în general.5. pentru alegerea sau desemnarea. atribuţiile sale se exercită de comisia juridică. • comisia de validări constituie grupe de lucru ce examinează dosarele alegerilor. la Camera Deputaţilor validarea se face de comisia 115 . 7. nu în bloc. pe parcursul legislaturii. numai individual. alegerea în plen este precedată de o analiză şi propunere a comisiei permanente de specialitate. dar cu majoritatea relativă (majoritatea parlamentarilor prezenţi).. după întrunirea Parlamentului nou ales.Preşedintele României va putea revoca sau numi pe noii membri. soluţionează contestaţiile nerezolvate şi întocmeşte un raport cuprinzând lista parlamentarilor ce se propune a fi validată şi parlamentarii al căror mandat se propune a fi invalidat. Procedura de validări Reprezintă procedura pentru atestarea legală a alegerii parlamentarului. Caracteristici esenţiale ale procedurii • alegerea. a unei comisii de validare.

iniţială, iar la Senat se realizează de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. 7.7. Procedura depunerii jurământului de către Preşedintele României • de la data jurământului, preşedintele ales începe să-şi exercite mandatul şi încetează mandatul preşedintelui anterior. • Camerele reunite în şedinţă comună primesc jurământul, după prezentarea hotărârii de validare a alegerii noului preşedinte de către Curtea Constituţională; şedinţa este prezidată de către preşedinţii celor două Camere. • După jurământ, preşedintele rosteşte un discurs, iar Camerele reunite adoptă o declaraţie de constatare a îndeplinirii procedurii. 7.8. Alte proceduri Sunt instituite pe temeiul autonomiei parlamentare. Exemplu: pentru aniversarea unor evenimente (ziua naţională, Revoluţia română din 1989 etc.); procedura se stabileşte îndeosebi pe temeiul precedentelor.

116

LEGISLAŢIE

117

Constituţia României modificată prin Legea de revizuire nr. 429 din 23 octombrie 2003 extras

TITLUL III Autorităţile publice CAPITOLUL I Parlamentul SECŢIUNEA 1 Organizare şi funcţionare

ARTICOLUL 61 Rolul şi structura (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat. ARTICOLUL 62 Alegerea Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. (2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie. (3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării. ARTICOLUL 63 Durata mandatului (1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului. (3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui 118

României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. (4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice. (5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament. ARTICOLUL 64 Organizarea internă (1) Organizarea şi funcţionarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea. (2) Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. (3) Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. (4) Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. (5) Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere. ARTICOLUL 65 Şedinţele Camerelor (1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate. (2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru: a) primirea mesajului Preşedintelui României; b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) declararea mobilizării totale sau parţiale; d) declararea stării de război; e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare; f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării; g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării; h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii; i) numirea Avocatului Poporului; j) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului,

119

ARTICOLUL 71 Incompatibilităţi (1) Nimeni nu poate fi. de pierdere a drepturilor electorale. în acelaşi timp. (2) Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate. cu excepţia celei de membru al Guvernului. deputat şi senator. (2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare. a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. hotărâri şi moţiuni. 120 . deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. ARTICOLUL 66 Sesiuni (1) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. în prezenţa şi cvorumul legal majorităţii membrilor. ARTICOLUL 70 Mandatul deputaţilor şi al senatorilor (1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte.se exercită în şedinţă comună. (3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora. la cererea Preşedintelui României. ARTICOLUL 68 Caracterul public al şedinţelor (1) Şedinţele celor două Camere sunt publice. ARTICOLUL 67 Actele juridice Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi. (2) Orice mandat imperativ este nul. sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. (2) Camerele pot hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. Jurământul se stabileşte prin lege organică. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. de incompatibilitate ori de deces. SECŢIUNEA a 2-a Statutul deputaţilor şi al senatorilor ARTICOLUL 69 Mandatul reprezentativ (1) În exercitarea mandatului. (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie.

121 . d) organizarea şi desfăşurarea referendumului. k) contenciosul administrativ. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere. (3) Prin lege organică se reglementează: a) sistemul electoral. b) organizarea. stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora. dar nu pot fi percheziţionaţi. SECŢIUNEA a 3-a Legiferarea ARTICOLUL 73 Categorii de legi (1) Parlamentul adoptă legi constituţionale. o) organizarea administraţiei publice locale. legi organice şi legi ordinare. organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. după ascultarea lor. va dispune imediat revocarea acestei măsuri. (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. (2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei. l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. a instanţelor judecătoreşti. j) statutul funcţionarilor publici. funcţionarea şi finanţarea partidelor politice. g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă. h) infracţiunile. a teritoriului. pedepsele şi regimul executării acestora. i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective. (3) În caz de infracţiune flagrantă. deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. ARTICOLUL 72 Imunitatea parlamentară (1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi. f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război. n) organizarea generală a învăţământului. m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii. precum şi regimul general privind autonomia locală. c) statutul deputaţilor şi al senatorilor.

articolul 58 alineatul (3). (4) Deputaţii. Guvernului. (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată. Senatului. articolul 73 alineatul (3) literele e). respectiv în municipiul Bucureşti. deputaţilor. ARTICOLUL 75 Sesizarea Camerelor (1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor. proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide 122 . ca primă Cameră sesizată. articolul 40 alineatul (3). n). ARTICOLUL 74 Iniţiativa legislativă (1) Iniţiativa legislativă aparţine. articolul 105 alineatul (2). articolul 79 alineatul (2). articolul 55 alineatul (2). Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării. (5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte. amnistia şi graţierea. r) statutul minorităţilor naţionale din România. (2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale. o). articolul 126 alineatele (4) şi (5) şi articolul 142 alineatul (5). În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate. t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice. precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5). Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării.p) regimul general privind raporturile de muncă. după caz. articolul 120 alineatul (2). iar în fiecare din aceste judeţe. l). (2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. ca primă Cameră sesizată. trebuie să fie înregistrate cel puţin 5. articolul 117 alineatul (3). senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi. patronatele şi protecţia socială. ca primă Cameră sesizată. ca primă Cameră sesizată. senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.000 de cetăţeni cu drept de vot. (3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte. sindicatele. s) regimul general al cultelor. articolul 118 alineatele (2) şi (3). Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri. articolul 102 alineatul (3). k). cele cu caracter internaţional.

intră în competenţa sa decizională. CAPITOLUL IV Raporturile Parlamentului cu Guvernul ARTICOLUL 111 123 . potrivit alineatului (1). (3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă. ARTICOLUL 76 Adoptarea legilor şi a hotărârilor (1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. În caz contrar.definitiv. Preşedintelui României. (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care. (2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră. (2) Înainte de promulgare. stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. care va decide definitiv în procedură de urgenţă. (3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei. Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. spre promulgare. numai pentru prevederea respectivă. o singură dată. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. ARTICOLUL 78 Intrarea în vigoare a legii Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. ARTICOLUL 77 Promulgarea legii (1) Legea se trimite. Preşedintele poate cere Parlamentului. (5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere. reexaminarea legii. prin care i s-a confirmat constituţionalitatea. promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale. legea se întoarce la prima Cameră sesizată.

deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia. cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit articolului 114. ARTICOLUL 113 Moţiunea de cenzură (1) Camera Deputaţilor şi Senatul. (2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori. depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului. o nouă moţiune de cenzură. pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. solicitarea informării este obligatorie. (4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă. ARTICOLUL 112 Întrebări. prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. a fost votată în condiţiile articolului 113. (2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor. ARTICOLUL 114 Angajarea răspunderii Guvernului (1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului. (3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2). interpelări şi moţiuni simple (1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori. cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. (2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură. (2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Dacă li se solicită prezenţa. proiectul de 124 . după caz. de Senat sau de comisiile parlamentare. (3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere. în aceeaşi sesiune. asupra unui program. a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. în şedinţă comună. în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor. în şedinţă comună.Informarea Parlamentului (1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice. participarea lor este obligatorie. cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.

potrivit procedurii legislative. (2) Legea de abilitare va stabili. 125 . ordonanţele se supun aprobării Parlamentului.lege prezentat. Camerele. se consideră adoptat. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). cu amendamente acceptate de Guvern. iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei. dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere. după caz. libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. dacă nu se află în sesiune. (5) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. domeniul şi data până la care se pot emite ordonanţe. (8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa. modificat sau completat. (7) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3). de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere. ARTICOLUL 115 Delegarea legislativă (1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. (4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau. drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei. în mod obligatoriu. nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului. până la împlinirea termenului de abilitare. (4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3). după caz. (3) Dacă legea de abilitare o cere. Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei. dacă este cazul. drepturile. aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă. (6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale.

hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. integritatea teritoriului. independent. cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. ARTICOLUL 152 Limitele revizuirii (1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional. iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20. Camera Deputaţilor şi Senatul. pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. (3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război. nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora. forma republicană de guvernământ. de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. 126 . unitar şi indivizibil al statului român. organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. (2) Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării. precum şi de cel puţin 500. în şedinţă comună. (2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord.000 de cetăţeni cu drept de vot.TITLUL VII Revizuirea Constituţiei ARTICOLUL 150 Iniţiativa revizuirii (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului. ARTICOLUL 151 Procedura de revizuire (1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat. (3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. independenţa justiţiei. (2) De asemenea.

REGULAMENTUL CAMEREI DEPUTAŢILOR CAPITOLUL I Organizarea Camerei Deputaţilor Secţiunea 1 Constituirea Camerei Deputaţilor Art. Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.Comisia de validare îşi alege un preşedinte şI 2 vicepreşedinţi. Art. Propunerile pentru componenţa nominală a comisiei se fac de către grupurile parlamentare în limita numărului de locuri aprobat. 8. în scris. . După expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul comisiei. . 7. în calitate de preşedinte de vârstă. în cel mult 4 zile de la constituire.Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat.Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor.Pentru validarea mandatelor Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi.Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României. 127 . Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat. după caz. . 1 atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau. 1 nu pot avea loc dezbateri parlamentare. cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat. cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru. compuse din câte 3 membri. primite de la Biroul Electoral Central. 1. cu respectarea pe cât posibil a proporţiei prevăzute la art. În intervalul de timp prevăzut la alin. Art. care să reflecte configuraţia politică a Camerei. 6. 5. Art. Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare. în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau ai grupelor de lucru. Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor. . care alcătuiesc biroul comisiei.Comisia. Art. asistat de 4 secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi. în conformitate cu prevederile Constituţiei. inclusiv prin fraudă electorală. Art. Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. Comisia de validare se pronunţă asupra contestaţiilor nesoluţionate şi asupra acelora a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare. 4 alin. Componenţa comisiei este aprobată de Cameră cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 3. . amânarea validării mandatelor. 4. . Art. iar Camera Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. 1. . . Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar se fac de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor. Art. întocmeşte un raport în care vor fi precizaţi deputaţii pentru care se propune validarea. şi se organizează în 9 grupe de lucru.Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui deputat în cazurile în care constată că alegerea acestuia s-a făcut prin încălcarea legii. 2.Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor. cu cei mai tineri deputaţi din rândul celor prezenţi. după caz. invalidarea sau. cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare. aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

16. . de drept. precum şi componenţa lui numerică şi nominală.În cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. Secţiunea a 2-a Grupurile parlamentare Art. 18. . Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Deputaţii unor partide sau formaţiuni politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar. Raportul comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaţilor de către preşedintele acesteia. . 1. . au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii.Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.Liderul grupului prezintă Camerei denumirea acestuia. 13. 14. .Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi. Art. Deputaţii care au candidat pe listele unei coaliţii electorale şi fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor din care fac parte. . . 19. 17. 12. 15. Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. altele decât minoritatea maghiară. pe circumscripţii electorale. Art. 7 se întocmeşte. . în şedinţă publică. .În prima sa şedinţă fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi. în caz de paritate votul preşedintelui este hotărâtor. Art. din unul sau mai mulţi locţiitori. 9. Art. asupra căreia Camera se pronunţă printr-un singur vot. a deputatului. Art.Art.Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. . pentru dezbaterea raportului acesteia. asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare. Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. . potrivit hotărârii Biroului permanent. Secţiunea a 3-a Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent Art. în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor. personal de secretariat şi de specialitate.Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar. Art. . 10. 11.Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.Raportul este aprobat de comisie cu votul majorităţii membrilor acesteia. autoturisme. Art.După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Succesiunea prezentărilor se stabileşte de către preşedintele de vârstă al Camerei. în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. Art. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. pot constitui un singur grup parlamentar. Art. după caz. Preşedintele Camerei informează deputaţii. 128 .Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă. o listă cu numele şi prenumele acestora. În cazul deputaţilor la care a fost propusă invalidarea mandatului Camera dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz. în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare. 20. după caz.Grupurile parlamentare.

a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. . din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi. . 1 se fac de către liderii grupurilor parlamentare. în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. . . Art. pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor. grupurilor parlamentare. la cererea motivată a grupului parlamentar care l-a propus sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor provenind din minimum trei grupuri parlamentare. Votul este secret şi se exprimă prin bile. 28. b. În vederea depunerii propunerilor Camera Deputaţilor stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent. 24. votul majorităţii deputaţilor. . în condiţiile prevăzute la art. Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. se organizează noi tururi de scrutin. prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. supune aprobării Camerei Deputaţilor regulamentul acesteia. 25. 1-27 se adoptă prin vot deschis. în cel mult 15 zile de la data înregistrării cererii de revocare. 64 din Constituţie. în afară de cazurile în care se prevede altfel. Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor. 23. aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare. Art. 27. Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare. Dacă nici un candidat nu a întrunit. precum şi propunerile de modificare. c. . 2. . Votul este secret şi se exprimă prin bile pentru fiecare caz. în condiţiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. se organizează un nou tur de scrutin. 26. Art. 4 secretari şi 4 chestori. Art. Dacă nu se realizează această majoritate.Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii: a. e.Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei. 23. Art.O dată cu alegerea preşedintelui Camerei activitatea preşedintelui de vârstă încetează. Art. Art.Oricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca mandatul înainte de expirarea acestuia. care revine.Alegerea vicepreşedinţilor.Funcţiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcţia respectivă. 29. pe funcţii. secretarii şi chestorii sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare. solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare. activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. Secţiunea a 4-a Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul ordinii de zi Art. 2 alin. d. .Hotărârile prevăzute la art. 129 . prin vot secret. după două tururi.Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent. . respectându-se configuraţia politică a Camerei. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin.Vicepreşedinţii. 1 încetează. 21. Art.O dată cu alegerea Biroului permanent. potrivit configuraţiei politice a Camerei. 22.

Preşedintelui României. a) şi b) din Constituţie. g. 30. . stabileşte ordinea votării. acordă cuvântul. precum şi alte sarcini încredinţate de Biroul permanent. Art. 144 lit.Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi. şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament.Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii: a. aprobă statul de funcţii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputaţilor. pe baza solicitărilor deputaţilor. k. prezintă propunerile. conduce lucrările Camerei Deputaţilor. aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor. inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor. a grupurilor parlamentare. informând Camera Deputaţilor asupra măsurilor stabilite. Deputaţii pot consulta stenogramele sau pot obţine o copie de pe acestea. i. f. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. care pot fi numai consultate. pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe. i. după caz. efectuează apelul nominal. e. consemnează rezultatul votului. prezidează lucrările acestuia şi îi supune spre aprobare proiectele ordinii de zi şi programului de lucru ale Camerei. 32.Vicepreşedinţii îndeplinesc. ţin evidenţa hotărârilor adoptate. . îl asistă pe preşedinte în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent. 33. amendamentele şi orice alte comunicări adresate Camerei. g. precum şi însărcinările date de Camera Deputaţilor.primeşte şi distribuie proiectele de legi. l. c. precum şi respectarea regulamentului. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament. b. asistat obligatoriu de 2 secretari. sintetizează problemele puse în dezbatere. Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în procese-verbale sau în stenograme.Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt. Art. a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. j. convoacă Comitetul ordinii de zi. la cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia. propunerile legislative şi rapoartele comisiilor parlamentare. sau. spre dezbatere. alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor. h. prin rotaţie. f. dacă plenul Camerei nu stabileşte altfel. a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente. a legilor votate. veghează la întocmirea stenogramelor. moderează discuţiile. conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor. 31. spre promulgare. precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia. . în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere. 130 . în termenele stabilite de lege. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent. h. convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare. supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale. asigură trimiterea de îndată la Senat. . m. în ordinea depunerii acestora la registratura Camerei Deputaţilor. Art. a proiectelor de lege adoptate sau respinse de Cameră. întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei şi programul de lucru al acesteia. Art. atribuţiile preşedintelui. d. supune aprobării Camerei structura serviciilor acesteia. cu excepţia celor declarate confidenţiale de către Biroul permanent. în ordinea în care au fost făcute. organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării.

a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa Camerei. Art. care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte. Art. de regulă. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor. dacă este cazul.Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului. 37. asigură menţinerea ordinii în localul Camerei Deputaţilor şi îndeplinesc alte atribuţii. Secţiunea a 5-a Comisiile Camerei Deputaţilor 1. preşedintele comisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului. Art. . funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. 131 . 34. .Comitetul ordinii de zi hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Art. dintr-o singură comisie permanentă dintre cele prevăzute la art. 38.Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. în mod obligatoriu. cu excepţia Comisiei pentru regulament. b. . 58. În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniţi de un corp de control compus din 2 experţi contabili şi sunt subordonaţi numai plenului Camerei Deputaţilor. organizează dezbaterile prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar. Camera Deputaţilor constituie.Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Dispoziţii comune Art. .Art. înfiinţate cu scopul de a îndeplini însărcinările care le sunt încredinţate în vederea pregătirii lucrărilor Camerei. Comitetul ordinii de zi se întruneşte. în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui acesteia sau ale Biroului permanent. Numărul membrilor şi componenţa nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 13-40 de deputaţi.Comisiile sunt organe de lucru ale Camerei Deputaţilor. La sfârşitul fiecărei sesiuni chestorii prezintă Camerei Deputaţilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate. pentru fiecare caz. care pot face parte şi dintr-o altă comisie permanentă. La lucrările Comitetului ordinii de zi participă ca invitat reprezentantul Guvernului şi.Comitetul ordinii de zi este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locţiitorii acestora şi are următoarele atribuţii: a. comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul. de Camera Deputaţilor. 39. prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual. . de asemenea. . Preşedintele Camerei nu are drept de vot. Exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate. c. cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament şi ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat. aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei şi programul de lucru al acesteia. 36. alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau unei propuneri legislative. miercurea şi lucrează în mod regulamentar în prezenţa a cel puţin jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare. poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit. 35. în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor. Un deputat face parte.

în scopul realizării lor în bune condiţii. c. cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. propune ordinea de zi a şedinţelor. urmăresc întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei. poate propune ca la lucrările comisiei. 42. conduce şedinţele comisiei. stabileşte sarcinile ce revin deputaţilor din comisie. c. să ia parte şi alte persoane. pe cât posibil. constituie. Art. în lipsa preşedintelui. ţin evidenţa prezenţei membrilor comisiei la şedinţele acesteia. în termenul stabilit de preşedintele Camerei Deputaţilor. Camera va aproba componenţa comisiilor cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi. asigură redactarea tuturor actelor comisiei. . 132 . 45. Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare. asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare. 41. de către grupurile parlamentare. 1 se fac de către liderii grupurilor parlamentare. dacă este necesar. numără voturile exprimate în şedinţele comisiei. un vicepreşedinte şi un secretar. .Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii. convocată de preşedintele Camerei. . Biroul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor este format din preşedinte.Propunerile de membri ai comisiilor se vor face. aşa cum rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. 46. d. atribuţiile acestuia. subcomisii. Art. Art. prezentând comisiei lista cuprinzând toate iniţiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia. cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii.Membrii comisiilor sunt desemnaţi prin acordul liderilor grupurilor parlamentare. .În prima lor şedinţă. cu excepţia Comisiei pentru regulament. . 44. la cererea grupului parlamentar care l-a propus sau a unei treimi din numărul membrilor comisiei. Art. respectându-se configuraţia politică a Camerei. compuse din câte un preşedinte. cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Biroul permanent propune şi Camera hotărăşte. al cărei birou este compus din preşedinte. în limita locurilor stabilite potrivit art. propune proiectul regulamentului de funcţionare a comisiei. respectându-se. Funcţiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. 2.Biroul fiecărei comisii: a. în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 1.Preşedintele comisiei: a. c. b. Art. b.Secretarii comisiilor: a. Art. comisiile permanente îşi aleg birourile. 2. îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei. 3 vicepreşedinţi şi 2 secretari. la propunerea Biroului permanent. d. 40. . configuraţia politică a Camerei. componenţa şi conducerea. 47.Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se stabileşte de Camera Deputaţilor.Vicepreşedinţii comisiilor îndeplinesc pe rând. În cazul în care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii potrivit alin. Art. . b. asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul. Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor acesteia şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. 39 alin. 43. Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. d. adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activităţii comisiei. desemnându-le misiunea. Art. Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor din comisie. 2 vicepreşedinţi şi 2 secretari. e. .

care pot fi consultate de deputaţi. Dacă li se solicită participarea. 57. ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale preşedintelui acesteia. 1 este interzisă ţinerea de şedinţe în comisii concomitent cu şedinţa de vot organizată în acest scop. prezenţa lor devine obligatorie. Deputaţii şi invitaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii.Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale. Art. Persoanele prevăzute în prezentul articol pot fi ascultate în şedinţa comisiei. potrivit ordinii de zi. 53. în lipsa lui. . Rapoartele şi avizele vor cuprinde. dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomandă păstrarea secretului acestor dezbateri. 131 alin. 56. 50. 133 . Art. 55. în mod obligatoriu.e. de amendamente etc. Comisia poate hotărî. care va fi supus aprobării acesteia. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. de data la care au loc şedinţele acestora. Art.La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative.Votul în comisie este.Pentru ca şedinţele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară participarea majorităţii membrilor care le compun. În anumite situaţii. se poate recurge şi la vot secret. În caz de absenţă nejustificată de la lucrările comisiei se aplică prevederile art. De asemenea.). 54. Art. Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup. . . de regulă. . specialişti ai Consiliului Legislativ. Persoanele interesate şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pot solicita participarea la lucrările comisiei printr-o cerere care se aprobă de membrii acesteia. . Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie. Art. şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie. a preşedintelui sau a unui deputat. de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte. 3. Art. o zi pe săptămână să fie consacrată exclusiv activităţii în comisii. Art. lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care preşedintele Camerei solicită prezenţa deputaţilor la lucrările în plen. 51. unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi. pe baza împuternicirii scrise a liderului grupului parlamentar. limitarea duratei luărilor de cuvânt. Art. la propunerea preşedintelui. la cererea preşedintelui comisiei. Guvernul trebuie înştiinţat. . reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. Aceştia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei. Art. 49. pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei. Art.Preşedinţii comisiilor permanente. hotărâte prin vot de membrii acesteia.Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau. Comisiile pot invita să participe la şedinţe persoane interesate. prin preşedintele Camerei. .În timpul sesiunii şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei. 52. 48. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. precum şi. dar nu pot participa la vot. . pe baza aprobării date de Comitetul ordinii de zi. în acord cu preşedintele Camerei. la propunerea biroului comisiei. Prin excepţie de la prevederile alin. vor urmări ca. În mod excepţional comisiile pot hotărî invitarea la dezbateri a reprezentanţilor presei. precum şi condiţiile în care lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune. pe timpul desfăşurării sesiunilor. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. . .Miniştrii au acces la lucrările comisiilor.La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează. deschis. îndeplinesc orice alte atribuţii necesare bunului mers al activităţii comisiei.Şedinţele comisiilor nu sunt publice.

dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii. transporturi. asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţională. Comisia pentru buget. creditare. problemele preţurilor şi concurenţei. telecomunicaţii. Comisia pentru drepturile omului. Comisia pentru administraţie publică. problemele cultelor religioase. solului. probleme specifice ale privatizării în agricultură. Comisiile permanente Art. servicii pentru agricultură. Comisia pentru agricultură. dobânzi. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României. organizarea administrativ-teritorială. a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt. industrie alimentară şi servicii specifice • programe în domeniul agriculturii. 3. politica financiară. reformă şi privatizare • restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial. finanţe şi bănci • bugetul de stat şi execuţia bugetară. Comisia. • alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei. libera iniţiativă. probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii. prin grija biroului comisiei se redactează un comunicat de presă. 2. de asociere. împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat. calitatea aerului. horticulturii. eficienţa şi capacitatea concurenţială a produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă. silviculturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele: 1. Comisia pentru politică economică. va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia. apei. strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor. 4. arendare. credite şi sisteme de credite. îmbunătăţiri funciare. privatizarea. activitatea economică a Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi a societăţilor de investiţii financiare. reţele urbane şi rurale. asigurări şi reasigurări. Partea a II-a. echilibrul monetar. bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestuia. problemele minorităţilor. Comisia pentru industrii şi servicii • industria şi ramurile ei. circulaţia bănească. statutul funcţionarului public. prognoză economică. fondului cinegetic. pisciculturii. sistemul de impozite şi taxe. gospodărirea fondului funciar. turism. 2. 58. comerţ (interior şi exterior). silvicultură. investiţii realizate din credite bugetare. strategii de investiţii. protecţia investiţiilor şi a mărcilor. protecţia consumatorilor. ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri. 5. reforme administrative. sisteme ecologice şi echilibru ecologic. activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură. libera iniţiativă. industrie alimentară şi silvicultură. 134 . culte şi problemele minorităţilor naţionale • drepturile omului şi ale cetăţeanului. calitatea produselor industriale şi a serviciilor. importul şi exportul de capital.La sfârşitul fiecărei şedinţe. programe de reconstrucţie şi dezvoltare. standarde şi mărci. libertatea de conştiinţă. rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de lege. forme de proprietate. amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic • autonomia locală. finanţele publice locale. progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică. numele şi prenumele celor absenţi. Sinteza cuprinde problemele dezbătute. bursa de valori şi efecte.Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. . sisteme urbane. libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin presă. în cazuri justificate. 6. silvicultură şi alimentaţie. mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţă. zootehniei. bursele de mărfuri industriale şi servicii. scont.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor. incompatibilităţi şi imunităţi. 12. avizarea tratatelor. alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic. penal. protecţia patrimoniului cultural naţional. faunei şi aşezărilor umane. dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale. persoane cu handicap. procedură civilă. convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderă România. bătrânilor şi persoanelor cu handicap. 8. audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţia de ambasador al României în străinătate. jurisdicţia conflictelor colective de muncă). efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera dispune aceasta ca urmare a prezentării. 7. Comisia pentru apărare. penală. cercetarea ştiinţifică. sistemul de salarizare. corupţiei şi pentru petiţii • examinarea petiţiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiţii. activitatea sportivă. 14. 13.protecţia florei. de disciplină şi imunităţi • constituţionalitatea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative. administrativă. recuperarea zonelor deteriorate. ştiinţă. Comisia pentru sănătate şi familie • ocrotirea sănătăţii populaţiei. organizarea judecătorească. 11. evidenţa şi regularitatea cutumelor parlamentare. statutul juridic al femeii salariate). ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni. Comisia pentru politică externă • probleme şi programe de politică externă a României. sistemul asigurărilor sociale (pensii. gospodărirea apelor. ordinea publică şi siguranţa naţională. reglementări în domeniul dreptului civil. Comisia pentru muncă şi protecţie socială • raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă. alocaţie de stat). 10. statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale. indemnizaţii. Comisia pentru cultură. asistenţă sanitară. mijloace de informare în masă • instituţii de artă şi cultură. asistenţa socială (ajutoare materiale. probleme de disciplină parlamentară. minori şi altele. contravenţional. tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante. a unei cereri în faţa Camerei. Comisia juridică. contractul colectiv de muncă. potrivit regulamentului. Comisia pentru învăţământ. Comisia pentru regulament • interpretarea regulamentului. arte. 9. amenajarea teritoriului. concediile. problemele tineretului. probleme demografice. gratuităţi). problemele sociale ale familiei. ordine publică şi siguranţă naţională • probleme privind apărarea. activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă. mamei şi copilului. timpul de lucru. 15. în urma căreia dă un aviz consultativ. protecţia muncii. protecţia proprietăţii intelectuale. forme de organizare a reţelei sanitare. tineret şi sport • învăţământul de toate formele şi gradele. construcţii. ajutor de şomaj. raporturile colective de muncă (negocierea colectivă. jurisdicţia muncii. problematica ocupării forţei de muncă. elaborarea şi prezentarea de propuneri Biroului permanent pentru modificarea 135 .

Schimbarea unui membru al unei comisii se face la propunerea grupului său parlamentar şi cu aprobarea Camerei Deputaţilor. . tehnologii avansate specifice domeniului. proiectele de lege. şi proprietatea intelectuală în domeniu. 62. 66.La şedinţele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize. 2. . după consultarea preşedintelui comisiei sesizate în fond. Art. ea poate cere Biroului permanent.Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii.Orice comisie permanentă care se consideră competentă pentru a-şi da avizul asupra unui proiect de lege. 62 alin. respectiv la standardele internaţionale. 16. Art. . analizarea sesizărilor trimise de Cameră. Art. studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene. 2 se aplică în mod corespunzător. Art.regulamentului. În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de lege şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport. .Comisia permanentă sesizată în fond va putea stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă.Comisiile permanente examinează proiecte de lege. 70. pot efectua anchete parlamentare în condiţiile art. În caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art. 59. propunerile legislative şi amendamentele comisiei permanente sesizate în fond. alinierea la reglementările. . . consultându-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului. . modificarea 136 . 64. în competenţa căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. unei propuneri legislative sau unui amendament trimis de Biroul permanent altei comisii îl informează pe preşedintele acestuia că doreşte să îşi dea avizul. 67. Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat. cu respectarea prevederilor alin. Art. 62 alin. Biroul permanent soluţionează conflictele de competenţă în termen de cel mult 7 zile. de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la actele de aplicare a regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaţilor. El poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectivă. spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor. 63. . trimiterea lor către acea comisie. Art. la toate amendamentele primite şi la avizul Consiliului Legislativ. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor • tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. 60. propuneri legislative şi amendamente. În caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective. Prevederile art. Art. În cazul în care un grup parlamentar îşi modifică componenţa sau îşi încetează existenţa. . stabileşte un termen înăuntrul căruia comisia trebuie să îşi depună raportul.Biroul permanent. 61. Camera Deputaţilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a reprezentanţilor grupului iniţial. dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent. Art. 65.Biroul permanent trimite. Art. În caz de refuz din partea Biroului permanent Camera hotărăşte prin vot. în termen de cel mult 10 zile de la anunţarea în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative. 1 şi 2. respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi se înaintează Biroului permanent.În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă. în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor.

Camera Deputaţilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe. 3. Art. Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia. privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică. pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului. Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente.Orice comisie permanentă poate porni o anchetă. La cererea comisiei de anchetă orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării sau care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze. prezentarea şi ascultarea martorilor. mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat Camerei Deputaţilor. Comisiile speciale constituite potrivit alin. 5. precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător. Art. în condiţiile legii. 68. . 37-57 şi ale art. să răspundă la solicitările comisiei de anchetă în termenul stabilit de aceasta. 1 au acelaşi statut ca şi comisiile permanente. . Art. pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri. Asupra acestei măsuri Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot. Termenele stabilite de Biroul permanent nu pot fi. sunt necesare cunoştinţele unor experţi. Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. Pentru a obţine încuviinţarea comisia va prezenta o cerere scrisă. de regulă. 4.acestui termen poate fi aprobată numai de Cameră. 70. Comisii speciale Art. prevederile art. scopul ei. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate.Dacă în urma dezbaterilor în plen intervin modificări importante pentru conţinutul proiectului. 69. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii. Comisii de anchetă Art. 71. cu încuviinţarea Camerei Deputaţilor. Comisii de mediere 137 . în cadrul competenţei sale. Când. indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei. 73. Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 8 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative în plenul Camerei. .Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune cu aprobarea Biroului permanent care va stabili cu acest prilej în ce mod se va asigura conducerea lucrărilor.Comisia de anchetă poate invita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Prin aceeaşi hotărâre se vor desemna deputaţii care compun comisia şi biroul acesteia. mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile. . . Preşedintele comisiei atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul. 37-57 nu sunt îndestulătoare. adoptată cu votul majorităţii membrilor săi. şi se va stabili termenul până la care raportul său va fi depus. Dispoziţiile legii referitoare la invitarea. la propunerea preşedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar. la propunerea Biroului permanent al Camerei. În asemenea situaţii comisiile elaborează un raport sau aviz comun. 71 alin. . el se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond. comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize. Art. în măsura în care prevederile art.La cererea unei treimi din numărul membrilor săi Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă. de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea legală. 72. 70. 2-5 fiind aplicabile.

. De asemenea. 75. după consultarea grupurilor parlamentare. pe comisii şi în grupuri parlamentare. Camera Deputaţilor se întruneşte şi în sesiuni extraordinare. În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă. preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului vor iniţia procedura de mediere. Deputaţii aprobaţi de Camera Deputaţilor. precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit. În caz de egalitate la 7 voturi decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării.Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale Camerei Deputaţilor pentru săptămâna următoare se întocmesc de Biroul permanent. stabilit de comisie. împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat. la cererea Preşedintelui României. În timpul sesiunilor Camera Deputaţilor lucrează în şedinţe în plen.Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea. 81. . 75 alin. Art.Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului. Conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un deputat sau un senator. rezoluţii şi alte acte politice. 76. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi. Preşedintele nu va lua în considerare cererile pentru convocarea unei sesiuni extraordinare care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii. 138 . . 2 şi 3. textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere. a cărui aprobare are loc în condiţiile art. În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputaţilor. . 74. Convocarea Camerei Deputaţilor se face de către preşedintele acesteia. . Art.Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. a Biroului permanent sau a cel puţin unei treimi din numărul deputaţilor.Art. un număr de 7 deputaţi care vor face parte din comisia de mediere. 78. 1. Secţiunea a 2-a Ordinea de zi şi programul de lucru Art. Neaprobarea de către Cameră a ordinii de zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.Camera Deputaţilor adoptă legi. . declaraţii. CAPITOLUL II Desfăşurarea lucrărilor Camerei Deputaţilor Secţiunea 1 Sesiunile şi actele Camerei Deputaţilor Art. potrivit regulamentului acestor şedinţe. inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. Camera Deputaţilor poate adopta mesaje. Biroul permanent poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit. Art. 77.Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în două sesiuni ordinare pe an. 79. 80. . formează comisia de mediere. sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere. .Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră. urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Camerei. în termenul stabilit potrivit art. hotărâri şi moţiuni. Art. Art. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie.Ordinea de zi a Camerei Deputaţilor cuprinde toate problemele care se supun dezbaterii şi adoptării Camerei. 76.

. a comisiilor sesizate în fond şi pentru avizare. prin prezentul regulament sau prin hotărâre a Camerei nu se prevede un termen mai scurt. dacă prin lege. . dezbaterilor în procedură de urgenţă.Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează în ordinea prezentării lor. precum şi a termenului de depunere a raportului. 86. cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Comitetului ordinii de zi. rapoartele şi declaraţiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la înscrierea sa pe ordinea de zi. Deputaţii şi cetăţenii prevăzuţi la art. . Prevederile alin. 83.Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul ordinii de zi. va solicita Curţii Constituţionale verificarea îndeplinirii condiţiilor constituţionale pentru exercitarea iniţiativei legislative. 82. Art. Cererile Preşedintelui României.Proiectele de lege şi propunerile legislative se înscriu în proiectul ordinii de zi în termen de cel mult 7 zile de la primirea de către Biroul permanent a raportului comisiei sesizate în fond. prin anunţarea titlului. 91. în cazuri excepţionale. la cererea Biroului permanent. Art. Art. modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. 89. 1 se aplică în mod corespunzător şi în caz de modificare sau de completare a ordinii de zi ori a programului de lucru.Proiectele şi propunerile legislative se trimit de îndată de către Biroul permanent spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. a iniţiatorului. . 110 din Constituţie. Ele trebuie să fie însoţite de o expunere de motive şi redactate în forma cerută pentru proiectele de lege. . cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri şi dezbaterii rapoartelor întocmite de comisiile de mediere.După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau. 85. Proiectele de lege se înaintează Camerei Deputaţilor însoţite de avizul Consiliului Legislativ.Programul de lucru al Camerei Deputaţilor se stabileşte în concordanţă cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentru organizarea dezbaterilor Camerei. . Art.În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă Guvernul înaintează Camerei proiecte de legi. după votul din Comitetul ordinii de zi liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziţia grupului faţă de ordinea de zi şi programul de lucru. pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi. În prima şedinţă a Camerei. . 73 din Constituţie pot prezenta Camerei Deputaţilor propuneri legislative. Art. Ele se imprimă şi se distribuie deputaţilor de îndată. înainte de distribuirea lor la deputaţi şi de sesizarea în fond a comisiei permanente competente. 139 . . după caz. Secţiunea a 3-a Procedura legislativă Art. Propunerile legislative formulate de deputaţi. . care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat. La întocmirea şi adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente.Proiectele de lege sau propunerile legislative sunt aduse la cunoştinţă Camerei de către preşedintele acesteia. Art.Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru sunt săptămânale şi se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârşitul fiecărei săptămâni de lucru a Camerei. 84.Ordinea de zi şi programul de lucru aprobate se transmit deputaţilor şi grupurilor parlamentare până în ultima zi de lucru a Camerei. trebuie să se fundamenteze pe informarea cerută în mod obligatoriu Guvernului. În cazul propunerilor legislative iniţiate de cetăţeni preşedintele Camerei. Art. Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent. Art. 88. Art. 90. 87. în condiţiile art. .

. potrivit art. Comisia sesizată în fond sau.Deputaţii. 67 alin. Art.Raportul se transmite Biroului permanent. dacă este cazul.Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului. 3. Preşedintele Camerei dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii. Art. cu respectarea termenului prevăzut la alin. 101 alin. Art. precum şi a raportului comisiei permanente de către preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. 99. . a grupului parlamentar din care face parte. 1 sau 2. deputaţilor şi iniţiatorilor. 35 lit. Este interzis preşedintelui Camerei să supună dezbaterii sau votului un amendament asupra căruia comisia nu s-a pronunţat. c). . după caz. deputaţilor şi Guvernului.Camera Deputaţilor trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative numai atunci când în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse.Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. în termen de 5 zile de la primire. Art. Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie. În aceeaşi zi propunerea legislativă se comunică Guvernului. Dacă termenul de depunere a fost redus la 5 zile. Pentru amendamentele orale. comunicată. grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizată în fond.Proiectele şi propunerile legislative avizate potrivit art. cu respectarea art. 97. 94. Amendamentele se depun în scris.Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative. cu respectarea termenului prevăzut la art. după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Camerei să se pronunţe prin vot. care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia Guvernului. . 95. Art. Numai în cazul în care consideră necesar comisia va solicita şi avizul unei alte comisii. va elibera autorului o dovadă că a primit amendamentul. cu precizarea. în forma sa definitivă. El poate propune Camerei limitarea timpului destinat dezbaterii generale. Guvernul nu se opune se consideră acceptate. Pentru a se putea pronunţa comisia va transmite Guvernului amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. dacă este cazul. . prezentate în plen. la solicitarea preşedintelui Camerei. comisia specială se pronunţă asupra tuturor amendamentelor înregistrate. la cerere.2.Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să desemneze un singur reprezentant. până la împlinirea unui termen de 5 zile înainte de data stabilită pentru depunerea raportului. 93. 92. motivat şi sub semnătura iniţiatorului. avizul comisiei se dă tot oral de către raportor. Pentru propunerile legislative elaborate de o comisie parlamentară amendamentele se depun la acea comisie în termen de 5 zile de la anunţarea în plenul Camerei Deputaţilor. . Comisia este obligată să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor. . . Numai după împlinirea acestui termen propunerea legislativă poate fi înscrisă pe ordinea de zi şi. 96. 110 din Constituţie. Art. Amendamentele Guvernului se depun numai sub semnătura unui membru al Guvernului. Art. Răspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnătura unui membru al acestuia. termenul de depunere a amendamentelor este de 3 zile. Amendamentele la care. cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 89-91 se supun dezbaterii Camerei în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de Comitetul ordinii de zi. Art. 98. Aceasta va ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor primite şi. 140 .

în ordinea definitivării proiectelor de lege sau a propunerilor legislative. Art. ca votul final să privească părţi din ansamblul reglementării. În cursul dezbaterilor deputaţii. 104. Camera poate hotărî. Se supun dezbaterii şi votului Camerei numai articolele la care s-au făcut amendamente.Proiectul de lege sau propunerea legislativă. . Partea care nu a fost adoptată se elimină din cuprinsul reglementării. Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament. începând cu cele cuprinse în raportul comisiei sesizate în fond.Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului sau propunerii legislative. dezbaterea pe articole nu s-a încheiat. la propunerea preşedintelui. Preşedintele Camerei poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la articolul dezbătut. La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili şi altă durată a intervenţiei. În cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel. Proiectul de lege sau propunerea legislativă la care nu s-au făcut amendamente până la data şedinţei de vot se supune direct votului final. 100.Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. . în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Fiecare grup parlamentar poate interveni printr-un singur reprezentant. . 101. ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. durata de 5 minute. Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie. Art.Discutarea articolelor începe cu amendamentele. 141 .La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere. în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte. Art. La înscrierea pentru a lua cuvântul în scopul dezbaterii unui proiect de lege. votul final se amână de drept. se supune Camerei spre adoptare. de regulă. Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei Deputaţilor are. precum şi după audierea punctelor de vedere ale reprezentanţilor grupurilor parlamentare. În cazul în care până la data şedinţei de vot. De asemenea. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului. 102. După luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare care vor să intervină pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond. 103. În acest caz autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. . în conformitate cu prevederile prezentului regulament. unei propuneri legislative sau altui act deputaţii vor preciza dacă sunt pentru sau contra amendamentului sau prevederilor textului supus dezbaterii. după prezentarea de către iniţiator a expunerii de motive şi de către comisia sesizată în fond a raportului. Votul final priveşte ansamblul reglementării. Autorii amendamentelor sau subamendamentelor se consideră a fi contra textului iniţial. În acest caz este obligatoriu ca toate părţile astfel separate să fie supuse succesiv la vot. gramaticale sau lingvistice. . Votul final poate avea loc într-o şedinţă consacrată acestui scop. preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond. pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. Art. stabilită prin ordinea de zi. ca urmare a dezbaterii pe articole. În plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond.Art. în aceeaşi şedinţă. în măsura în care fiecare parte constituie o reglementare unitară. dar care nu figurează în raportul acesteia. Textele articolelor şi amendamentelor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă.

ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Comitetului ordinii de zi. 114 alin. legi organice şi legi ordinare. . (4) din Constituţie se supun de drept aprobării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă. 115. după care se va proceda la votarea finală a proiectului de lege sau a propunerii legislative. grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris. după consultarea biroului comisiei sesizate în fond. fiecare deputat răspunde: "pentru" sau "contra". . 108. 105. Art. prin bile sau prin mijloace electronice. motivate. Art. hotărârile şi moţiunile se adoptă de Camera Deputaţilor prin vot. În situaţia în care timpul prevăzut la alin.Orice amendament.La discutarea fiecărui articol la care s-au făcut amendamente se aplică prevederile art. Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare are următoarele semnificaţii: pentru.La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. la propunerea preşedintelui sau a unui grup parlamentar. Art. 114.Biroul permanent. Art. după primirea raportului comisiei sesizate în fond. 111. se aduc din timp la cunoştinţă Camerei de către preşedintele acesteia. care va preciza data şi ora când vor avea loc. . 109. 100. Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în cel mult 3 zile de la sesizare.Votul deputatului este personal. 87-103 sunt aplicabile şi pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Senatului. 112. Art. 110. . Camera hotărăşte. 142 . contra sau abţin ere. . c) dezbaterea se face potrivit procedurii legislative obişnuite. la propunerea preşedintelui acesteia. unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui deputaţilor. . alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată dacă. Secţiunea a 4-a Procedura de urgenţă Art.Deputaţii. la solicitarea preşedintelui Camerei. Art. luându-se în discuţie toate amendamentele depuse la comisie în termenul prevăzut de prezentul regulament. nu există obiecţie. . . . ce modalitate de vot va folosi.Dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative în procedură de urgenţă nu poate depăşi durata de timp aprobată de Cameră. El poate fi deschis sau secret. Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. Secţiunea a 5-a Procedura de vot Art.Şedinţele consacrate exclusiv votului final. Art. În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamente. După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns. înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă. prin apel nominal sau prin mijloace electronice.Legile. Votul secret se exprimă prin buletine de vot. Art. Cererile Guvernului şi propunerile Biroului permanent. În acelaşi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond. Votul deschis se exprimă prin ridicarea mâinii.Dispoziţiile art. 113. .În cazul prevăzut la art. Legile adoptate de Camera Deputaţilor pot fi legi constituţionale. prevăzute în ordinea de zi. 1 s-a epuizat dezbaterea se încheie şi preşedintele Camerei supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond şi fiecare articol amendat. 106. . în afară de cazul în care prin regulament se stabileşte o anumită procedură de vot.Votul prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor: "pentru" şi "contra". în termen de cel mult 48 de ore de la aprobarea procedurii de urgenţă. Art. prin ridicare în picioare. care se trimit comisiei sesizate. 107. 35 lit.

funcţia pentru care acesta candidează şi.Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Camerei Deputaţilor se aşază o urnă albă şi una neagră.Votul prin mijloace electronice se realizează prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă "Vot pentru". 117. . Art. 120. Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. se va face în prezenţa membrilor Biroului permanent. intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. . Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru". celelalte acte ale Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul deputaţilor. Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Camerei se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor. constată existenţa unor defecţiuni în conectarea circuitelor. 122. Deputaţii care nu îşi exercită dreptul de vot. Exprimarea votului pentru numiri se face prin intermediul buletinelor de vot. Art. 121. . Nerespectarea interdicţiei atrage aplicarea sancţiunii prevăzute la art. cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care numărul candidaţilor ale căror nume nu au fost şterse depăşeşte numărul funcţiilor pentru care se face alegerea. Deputatul votează "pentru". la încheierea scrutinului. Preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaţilor prezenţi.În caz de paritate de voturi votul se repetă. Art. Deputaţii vin pe rând la urne. . Rezultatul votului electronic se afişează prin dispoziţia preşedintelui Camerei. Art. 116. Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat. după caz. pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului. . Art. . el poate cere repetarea votului electronic sau înlocuirea acestuia cu altă procedură de vot. lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse. . asistat de cei 2 secretari. Utilizarea acestuia de către un alt deputat este interzisă. preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal. 143 . 119. după ce primesc de la secretari câte două bile. una albă şi una neagră. dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe.În cazul votului cu buletine de vot. 1 lit. Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Constatarea rezultatului votului. ştergând numele şi prenumele persoanei propuse. "Vot împotrivă" sau "Abţinere". amână votul. În cazul în care preşedintele Camerei. 118. iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra". stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. În cazurile în care Constituţia sau regulamentul prevede o majoritate de voturi de cel puţin două treimi şi preşedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorităţii prevăzute. el votează "contra". cu excepţia cazurilor în care prin lege sau prin regulament se prevede o altă procedură de vot. 202 alin. grupul parlamentar din care face parte. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile. În măsura în care prezentul regulament nu dispune altfel.În cursul votării nu se poate acorda deputaţilor dreptul de a lua cuvântul.Proiectele de lege şi propunerile legislative respinse de Cameră nu pot fi readuse în discuţia acesteia în cursul aceleiaşi sesiuni. Buletinele de vot se introduc în urne. e). Dispozitivul care permite deputatului accesul la mijloacele electronice de vot este personal. pe care le introduc în cele două urne. Art. Dacă în sala de şedinţe nu se află majoritatea deputaţilor.Art.

prevederile declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale se înlătură din lege. de disciplină şi imunităţi şi în timpul dezbaterii obiecţiei de neconstituţionalitate nu pot fi făcute amendamente. Art. de disciplină şi imunităţi va cuprinde aprecieri cu privire la conţinutul deciziei Curţii Constituţionale şi va recomanda Camerei admiterea sau respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate. .Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor. dispoziţiile declarate neconstituţionale nu se mai aplică. Obiecţia de neconstituţionalitate a Curţii este înlăturată numai în cazul în care atât Camera Deputaţilor.În cazurile de neconstituţionalitate. în urma cererii făcute de Preşedintele României în temeiul art. Art. de disciplină şi imunităţi. 144 . constatate potrivit art. în aceeaşi formă. (1) din Constituţie. 123. În vederea înlocuirii acestor dispoziţii Camera va reexamina textele declarate neconstituţionale pe baza raportului Comisiei juridice. în termen de 24 de ore de la depunere. 145 alin. (2) din Constituţie. Data la care legea a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor se aduce la cunoştinţă în plenul Camerei. Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative. de acord cu preşedintele Senatului. cât şi Senatul au adoptat legea. . termenul este de două zile. pe baza raportului Comisiei juridice. 126. O nouă respingere este definitivă. În urma dezbaterii legea declarată în întregime neconstituţională sau ansamblul prevederilor declarate neconstituţionale se supune unui singur vot. cerută de art. operându-se. Preşedintelui României în vederea promulgării. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta. În cazul în care Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege sau o propunere legislativă în redactarea aprobată de Senat. 144 lit. . Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului lucrează în plen. în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. se comunică Guvernului şi Curţii Supreme de Justiţie şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului. După împlinirea termenelor prevăzute la alin. va iniţia procedura de mediere. obiecţia de neconstituţionalitate. 3 legea se trimite. sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. corelările tehnicolegislative necesare.Proiectele de lege şi propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor se semnează de preşedintele acesteia şi se înaintează Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării. va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. acesta. Camera Deputaţilor dezbate. după ce a fost semnat de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. . Raportul Comisiei juridice. 144 lit. cu 5 zile înainte de a fi trimis spre promulgare. În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. a) din Constituţie. Art. cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. 124. după care se trimit Senatului în vederea unei noi dezbateri. de disciplină şi imunităţi. b) din Constituţie. aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare. 125. 77 alin. Dacă legea este aprobată cu procedură de urgenţă. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă. Proiectele de lege sau propunerile legislative adoptate de Camera Deputaţilor şi respinse de Senat se supun unei noi dezbateri în Camera Deputaţilor. În raportul Comisiei juridice.În cazul în care Camera Deputaţilor adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de Senat. preşedintele Camerei Deputaţilor. Dacă legea în ansamblul său este declarată neconstituţională. În cazul în care în una dintre Camere nu se obţine majoritatea de două treimi. cu aprobarea Camerei. ea nu se mai trimite Preşedintelui României spre promulgare.Art.

liderilor grupurilor parlamentare şi preşedinţilor comisiilor permanente. Această activitate se va desfăşura prin intermediul unei comisii paritare. Deputatului care nu îşi poate motiva absenţa i se reţine din indemnizaţia lunară. preşedintele atrage atenţia mijloacelor de informare în masă asupra informaţiilor vădit inexacte (inclusiv omisiuni. pentru fiecare zi de absenţă. în afara cazurilor în care.Şedinţele Camerei Deputaţilor sunt publice.Camera Deputaţilor îşi desfăşoară activitatea în plen.Raportul comisiei de mediere se dezbate în fiecare Cameră. în caz contrar fiind eliminate din sală de către forţa publică pusă la dispoziţia preşedintelui. 131. în comisii şi în grupurile parlamentare. Direcţia pentru presă şi imaginea Camerei Deputaţilor va prezenta zilnic o revistă a presei membrilor Biroului permanent. 128. Art. cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Rapoartele comisiilor de mediere se aprobă în şedinţele consacrate votului final asupra proiectelor de lege.) privind lucrările Camerei sau asupra comentariilor care aduc atingere instituţiei parlamentare. Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare. potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii. 127. Raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei. . în ordinea solicitării de către cei interesaţi. 80-103. Se supun la vot. reprezentanţi ai presei. la cererea preşedintelui sau a unui grup parlamentar. în limita locurilor disponibile în lojele destinate publicului.În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere. pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Camerei. . după consultarea Camerei. ţinută de unul dintre secretari. .Deputaţii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Camerei şi să se înscrie pe lista de prezenţă. 129. 77. Art. în condiţiile stabilite de Biroul permanent. . 145 . a 5-a zi din săptămână este rezervată activităţii în circumscripţiile electorale în care deputaţii au fost aleşi. La cererea unui deputat sau din proprie iniţiativă. . se va proceda conform art. 123 alin. menţionând cauzele care îl împiedică să participe. De regulă. Secţiunea a 6-a Desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor Art. Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Camerei. precum şi alţi invitaţi. Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de voinţa sa va trebui să anunţe din timp Biroul permanent. prezenţa lor devine obligatorie. deformări etc.La şedinţele publice ale Camerei Deputaţilor pot asista diplomaţi. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea legii în forma finală. 3. ca anumite şedinţe să fie secrete. . se hotărăşte. în tot sau în parte. Art.Procedura de mediere va fi iniţiată şi în situaţia în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o altă redactare sau cu unele texte diferite faţă de proiectul votat de Camera Deputaţilor. se aplică prevederile art. radioului şi televiziunii. Dacă deputaţii şi senatorii îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere. pe parcursul a 4 sau 5 zile consecutive din săptămână. Dacă li se solicită participarea. o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din indemnizaţia lunară. potrivit programului stabilit de Comitetul ordinii de zi. 132. 59-69 şi 74-77. la care se adaugă diurna de deplasare. care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. urmându-se procedura prevăzută la art. Art. 130. numai soluţiile propuse de comisia de mediere care sunt diferite de cele adoptate iniţial de Cameră. Art. Cetăţenii pot asista la lucrările Camerei pe baza unor permise de acces distribuite la cerere.

. . . asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului. 133. 135. potrivit prevederilor prezentului regulament. 137. cu toate consecinţele ce decurg din aceasta. 140. Art. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. . limitând timpul acordat în acest scop. din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar. . Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României. .Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atât de la tribuna Camerei. . Reluarea lucrărilor se face şi prin derogare de la ordinea de zi aprobată. hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii deputaţilor. Deputaţii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvânt. Preşedintele este asistat obligatoriu de 2 secretari. Prevederile alin. 139. Art.Preşedintele Camerei cheamă la ordine pe deputaţii care tulbură dezbaterile sau creează agitaţie. în cel mult 10 zile. 134.Şedinţa Camerei Deputaţilor este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte. sub sancţiunea considerării lor ca absenţi. În cadrul procedurii legislative prevederile alin.Camera Deputaţilor adoptă legi. În caz contrar preşedintele le atrage atenţia şi.Cu aprobarea Comitetului ordinii de zi se vor putea ţine şedinţe şi după un alt program de lucru. Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedinţele de vot final de către preşedinte.Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă este dat de preşedinte. Miniştrilor prezenţi în Cameră li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterilor şi ori de câte ori solicită acest lucru. Partea a II-a.Preşedintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Camerei.Dezbaterile din şedinţele Camerei se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază.La propunerea preşedintelui Camera are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de obiectul dezbaterilor. În cazul în care cvorumul nu este întrunit. Art. Preşedintele Camerei Deputaţilor poate dispune ca toţi deputaţii aflaţi în sediul Camerei să se prezinte la dezbatere sau la vot. în cel mult 3 zile de la data şedinţei. 146 .Preşedintele Camerei va da cuvântul oricând unui deputat pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal. . Art. dacă nu se conformează. precum şi atunci când. . 138. Art. Deputaţii vor lua cuvântul în ordinea înscrierii pe listă. Art. Art. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia. 136. 142. Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală. şedinţa se suspendă. prin confruntarea ei cu banda magnetică. imediat înaintea votării. Art. le retrage cuvântul. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune eliminarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor. Deputaţii au dreptul de a verifica exactitatea stenogramei. cu respectarea succesiunii stabilite prin aceasta. . se supune la vot respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative. cât şi din sala de şedinţe. .Preşedintele Camerei sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte conduce dezbaterile. Art. cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete. 1 se aplică numai la votul pentru adoptarea legii în ansamblul ei. 141. 143. Art. iar preşedintele va arăta când se reiau lucrările.Secretarii întocmesc liste cu deputaţii care se înscriu la cuvânt. cu încuviinţarea preşedintelui Camerei. Art.

Art. Întrebări a) Dispoziţii comune Art. . interpelări. miniştrilor sau altor conducători ai organelor administraţiei publice. 2.Moţiunea exprimă poziţia Camerei Deputaţilor într-o anumită problemă de politică internă sau externă. Art. .În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală. 149. 1 şi 2 şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură. Secţiunea a 7-a Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului Art.Dispoziţiile art. . ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. Art.Preşedintele Camerei stabileşte data dezbaterii moţiunii. După primirea moţiunii preşedintele Camerei o comunică de îndată Guvernului şi o aduce la cunoştinţă Camerei. 151. 146. 152. 114-143 se aplică în mod corespunzător. de disciplină şi imunităţi. . fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. 148. cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice. . Dacă ministrul are şi calitatea de deputat. . Moţiuni Art. Rapoartele prevăzute la alin. Art. 150. . . 1 se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi. întrebări. Moţiunile privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni un deputat care a semnat-o nu mai poate semna alte moţiuni în aceeaşi problemă. informarea deputaţilor.Fiecare deputat poate adresa întrebări Guvernului. 78 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. . 147. 144. preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale. Moţiunea poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi. 129-143 şi se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. .Dezbaterea cererii se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă. înştiinţând Guvernul în acest sens. Cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor. De asemenea. dezbaterea urmând a se încheia prin supunerea la vot a moţiunii de către preşedintele Camerei. CAPITOLUL III Moţiuni. după care dispune afişarea ei la sediul Camerei Deputaţilor.După începerea discutării moţiunii deputaţii nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune. 153. Art.Până la apariţia Monitorului Oficial al României deputaţii au dreptul de a obţine o copie de pe aceasta. Moţiunile trebuie să fie motivate şi se depun la preşedintele Camerei în cursul şedinţelor publice. Art. potrivit legii. petiţii şi diverse intervenţii 1. . 147 . care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea acesteia. el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută. Art.Dezbaterea moţiunii se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse în art. 145. 154. 70. care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului. Art. Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunile care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la alin. Iniţierea moţiunilor de cenzură are loc în condiţiile prevăzute la art.La moţiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente.

30.Preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebările care: n. privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. consacrată întrebărilor orale. . Nici o altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc. nu este prezent. poate interveni cu precizări şi cu comentarii. Întrebările la care nu s-a răspuns se publică în Monitorul Oficial al României. .30-19.Din două în două săptămâni.Întrebarea orală este expusă sumar. Secretarul Camerei Deputaţilor îl informează pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul asupra întrebărilor orale la care membrii Guvernului urmează să răspundă în cursul şedinţei consacrate acestora. . . răspunsul va fi dat în şedinţa din săptămâna următoare. în ziua de luni. căruia îi este adresată întrebarea. într-un interval de timp de cel mult un minut. Întrebările scrise se transmit membrilor Guvernului şi celorlalte autorităţi publice de către secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. 155. Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult 3 minute. c) Întrebări scrise Art. 156. se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată. între orele 18. dacă Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice înţeleg să comunice Camerei informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor sau de comisiile permanente ori dacă Guvernul are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată. Art. fără a depăşi două minute. Art. 157. Ministrul poate exercita dreptul la replică în acelaşi interval de timp. o. Deputaţii care adresează întrebări scrise vor preciza dacă doresc un răspuns în scris sau oral de la tribuna Camerei Deputaţilor. Obiectul întrebărilor orale se notifică în scris şi se depune la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor cel mai târziu până la ora 14.Răspunsurile la întrebările scrise se transmit deputatului în cel mult 15 zile. Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate. el poate cere amânarea răspunsului o singură dată. Preşedintele Camerei Deputaţilor îl informează pe primul-ministru asupra răspunsurilor amânate. 158. În situaţia în care membrul Guvernului. Art. dacă cel care a adresat întrebarea nu poate fi prezent în sala de şedinţe în ziua în care se prezintă răspunsul. q.Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat. după constatare acest fapt se anunţă în plen de către preşedintele de şedinţă. În cazul în care deputatul care a adresat întrebarea nu este prezent în sală. după audierea răspunsului. 148 . deputaţii pot adresa întrebări orale membrilor Guvernului.00 a zilei de miercuri din săptămâna premergătoare celei în care urmează să fie pusă întrebarea. Autorul întrebării. . la sfârşitul fiecărei sesiuni ordinare. b) Întrebări orale Art. Întrebările orale se adresează de către deputat membrului vizat al Guvernului în domeniul respectiv.Fiecare deputat are dreptul să adreseze Guvernului. 159. p. iar ministrul vizat prezintă răspunsul la întrebarea adresată. La întrebările orale şi la întrebările scrise membrii Guvernului nu răspund dacă cel care a adresat întrebarea nu se află în sala de şedinţe. membrilor săi sau altor conducători ai organelor administraţiei publice întrebări scrise care se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Cererea deputatului de amânare a răspunsului se depune la secretarul desemnat al Camerei şi se comunică ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. Partea a II-a. dacă o informaţie este exactă. privesc probleme de interes personal sau particular. În cazuri temeinic justificate. urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice.

30-19. 4. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen. . într-un registru special şi se afişează la sediul Camerei. dar nu mai târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora. poate interveni cu întrebări suplimentare şi cu comentarii. Primul-ministru are la dispoziţie două minute pentru exercitarea dreptului la replică. Art. . . arătându-se obiectul acestora.În şedinţa consacrată dezvoltării interpelării se dă cuvântul interpelatorului şi apoi reprezentantului primului-ministru.30. Art.00. răspunsurile care nu au fost prezentate vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei din lunea următoare. Primul-ministru răspunde la interpelare în cel mult 3 minute.Interpelările vor fi adresate în ordinea depunerii lor la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. Durata dezvoltării interpelării nu poate depăşi 3 minute. 166. . în legătură cu interpelarea respectivă nu mai poate avea loc nici o altă intervenţie. după care se prezintă preşedintelui Camerei spre a fi transmise primului-ministru. după audierea răspunsului. După aceasta. Art. în ordinea prezentării. dezvoltarea acestora se face între orele 18. . Art. fără nici o dezvoltare.Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă. alternativ cu şedinţele consacrate întrebărilor.Interpelările se înscriu. 165.00-18. În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor un grup parlamentar nu poate prezenta mai mult de o interpelare. În ziua de luni.Camera Deputaţilor poate adopta o moţiune prin care să îşi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării. 149 . Art. consacrată întrebărilor. Dezvoltarea interpelărilor are loc în şedinţa din ziua de luni. Art. .Camera Deputaţilor şi deputaţii au dreptul să obţină informaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii lor din partea organelor administraţiei publice. . Ele se citesc în şedinţa publică din ziua de luni.Din două în două săptămâni.3020. 5. Fiecare interpelare se expune într-un interval de timp de cel mult două minute. Autorul interpelării.30. ora 14. timpul pentru replică este de cel mult 3 minute. Informarea Camerei Deputaţilor şi a deputaţilor Art.Întrebările la care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputaţilor se înscriu pe ordinea de zi a şedinţei în succesiunea primirii răspunsurilor. Interpelări pentru primul-ministru Art. 3. . 160. 163. 168. .00. consacrată răspunsurilor la interpelări. Interpelările trebuie să vizeze politica Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. 2 se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale.Dacă timpul afectat răspunsurilor la întrebări nu este suficient. un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare. prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. din săptămâna care precedă răspunsurile primului-ministru. Răspunsurile la întrebările prevăzute la alin. consacrată răspunsurilor la interpelări. 169. 161. între orele 18. fără a depăşi două minute. între orele 19. Art. Dacă răspunsul la o întrebare dă naştere unei replici a celui care a adresat întrebarea. Interpelări Art. 167. în ziua de luni. Interpelările ce urmează să fie adresate primului-ministru se depun la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor până în ziua de miercuri. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite. 162. . Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. de unul sau mai mulţi deputaţi. Un răspuns nu poate depăşi 5 minute. 164.Interpelările se fac în scris.În situaţii justificate interpelarea primului-ministru poate fi amânată cel mult o săptămână. Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar. deputaţii îl pot interpela pe primul-ministru.

în copie certificată.Comisia va decide. . cu excepţia cazurilor neprevăzute. Art. 173. corupţiei şi pentru petiţii şi altor comisii permanente. În cazul în care timpul afectat nu se epuizează preşedintele de şedinţă este abilitat să acorde cuvântul în continuare. În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc. numele. Autorităţile publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să transmită comisiei soluţiile adoptate în termen de cel mult o l ună de la primirea petiţiei. Art.00. 172. . Guvernul informează Camera Deputaţilor despre aceasta. Petiţii Art. precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.00-20. consemnându-se numărul de înregistrare. în termen de cel mult 10 zile. 150 .Înscrierile pentru diverse intervenţii asupra unor probleme de actualitate se fac în ziua de luni. . 177. Documentele se restituie după consultare. Durata intervenţiei nu poate depăşi 3 minute. la secretarul desemnat în acest scop.În fiecare zi de marţi primele 50 de minute ale şedinţei vor fi rezervate pentru diverse intervenţii ale deputaţilor.00-20. . 175. la secretarul desemnat al Camerei Deputaţilor. comemorări etc. . se vor face cu o săptămână înainte. Înscrierile pentru diverse intervenţii consacrate unor aniversări. potrivit legii. . Camerei un raport asupra petiţiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora.Art. tot în ziua de luni. în ordinea primirii. la începutul fiecărei sesiuni.Trimestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor. spre dezbatere şi soluţionare. opoziţiei şi pe deputaţi care nu fac parte din acestea.Camera Deputaţilor şi comisiile sale pot cere Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice informaţii şi documente în cadrul controlului parlamentar al activităţii acestora. Împărţirea celor 50 de minute se va face pe grupuri parlamentare ale majorităţii. dacă o va prezenta Camerei. 170. Art. din săptămână în săptămână. adresându-se în acest sens preşedintelui comisiei sesizate. Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată. 176. Art. corupţiei şi pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi. prenumele. Refuzul se aduce la cunoştinţă Camerei Deputaţilor care va decide în şedinţă secretă. utile pentru desfăşurarea activităţii sale. Cererea poate fi refuzată în cazul în care aceasta priveşte secrete de stat de importanţă deosebită.00. .Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale. secrete de stat. Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate. între orele 19. . Art. . şi se va face pe grupuri parlamentare. Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă. orice informaţii sau documente. Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii. printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte. 6. domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii. 171.Petiţiile se înscriu într-un registru. respectându-se aceeaşi regulă.Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea abuzurilor. Art. dacă va trimite petiţia unei autorităţi publice competente ori o va clasa sau. 174.Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor. iar Camera decide în şedinţă secretă. Diverse intervenţii Art. 7. 178. între orele 19. în cazuri deosebite. În raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.

Raportul comisiei. sub condiţia validării. 184. Art. percheziţie sau de trimitere în judecată penală ori contravenţională. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi percheziţiei. 181. de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită. prin votul majorităţii membrilor comisiei. 179. extrasul respectiv din stenogramă va fi transmis ministrului pentru relaţia cu Parlamentul. împreună cu raportul grupului parlamentar. În cererea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor ministrul justiţiei va preciza şi va motiva pentru care dintre măsurile prevăzute la art. după care o trimite de îndată Comisiei juridice. se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor. pentru a hotărî cu privire la acest refuz. . Cererea prevăzută la alin. în cel mult 30 de zile de la sesizare. În situaţia în care Camera Deputaţilor nu este întrunită în şedinţă. pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice. sub nici o formă. 69 din Constituţie solicită încuviinţarea. În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere. Art. Votul este secret şi se exprimă prin bile.Deputatul nu poate fi tras la răspundere juridică. arestare. cu votul majorităţii membrilor săi. Art. . 2. . . . percheziţionat sau trimis în judecată penală ori contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Camerei Deputaţilor şi după ascultarea sa. 69 din Constituţie.Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. arestat. care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. CAPITOLUL IV Statutul deputatului Secţiunea 1 Imunitate parlamentară Art. prin intermediul Biroului permanent. împreună cu raportul comisiei. Preşedintele Camerei poate fi informat şi pe altă cale. se va dispune imediat revocarea acestei măsuri. 151 . Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei. Votul este secret. Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea. Cererea de reţinere.Nici un deputat nu poate fi reţinut. 180. Camera Deputaţilor hotărăşte asupra cererii în cel mult 3 luni de la sesizare. potrivit art. arestare. . 183. în termen de 30 de zile de la data sesizării grupului.Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii. 182. percheziţie sau privind posibilitatea trimiterii în judecată penală ori contravenţională se adresează preşedintelui Camerei de către ministrul justiţiei. Hotărârea comisiei se adoptă. această competenţă revine Biroului permanent. în şedinţă publică. Art.Numai în caz de infracţiune flagrantă deputatul poate fi reţinut şi supus percheziţiei fără încuviinţarea prealabilă a Camerei Deputaţilor. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale sau contravenţionale determină introducerea unei noi cereri de reţinere. se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. În cazul în care Camera Deputaţilor constată că nu există temei pentru reţinere.În cazul în care tematica şi conţinutul intervenţiei vizează activitatea şi politica Guvernului. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris. în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor se va pronunţa separat asupra fiecărei măsuri a cărei încuviinţare se cere de către ministrul justiţiei.Art. de disciplină şi imunităţi spre examinare.

188. formaţiunii politice ori coaliţiei acestora.După validarea mandatelor. . 189. Art. iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Cameră pentru a răspunde. 197.Calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate. 190. Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent. 185-188 va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 10 zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate.Deputatul care se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. . . . Art. 191. 194. sub condiţia validării. Art. semnată de preşedintele acesteia. de pierdere a drepturilor electorale. asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei. . 193.Deputaţii pot demisiona prin cerere scrisă. de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. care va întocmi un raport.Deputaţii.Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice. 196. .Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care. 195.Se interzice utilizarea numelui însoţit de calitatea de deputat în orice acţiune publicitară privitoare la o activitate care aduce profit. cu toate că a fost înştiinţat.Deputaţii intră în exerciţiul mandatului. îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleşi.În cursul termenului prevăzut la art. . de incompatibilitate ori de deces. în şedinţă publică. Art. precum şi cu alte funcţii stabilite prin lege. îl întreabă pe deputatul respectiv dacă stăruie în demisie. Partea I. După expirarea termenului prevăzut la alin. 185. 1 deputatul care continuă să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport. Propunerile comisiei se aprobă de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.Secţiunea a 2-a Incompatibilităţi Art. dacă până la data validării mandatului partidul sau formaţiunea politică pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. 187. adresată preşedintelui Camerei. Art. Art. Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de deputat Art. . .Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului. reprezentanţi ai poporului. pe baza certificatului doveditor al alegerii. 186. după sesizarea comisiei. Art. Dacă deputatul a făcut să înceteze cauza de incompatibilitate. cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului. nu pot face parte din partidele politice. cu excepţia celei de membru al Guvernului. Art. Art. . Art.Schimbările intervenite în activitatea deputatului pe durata exercitării mandatului se aduc la cunoştinţă Biroului permanent. preşedintele declară locul vacant. . la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor.Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie. 192. . 189 deputatul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua să o desfăşoare în viitor. Acesta. 198. care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege. . în scris. Deputaţii primesc un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului. deputaţilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei Deputaţilor.Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de Preşedinte al României şi cu cea de senator. Demisia se aduce la cunoştinţă Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României. Art. iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaţilor. potrivit legii. în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora. se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al şedinţei. . 152 . Art.

u. Secţiunea a 5-a Sancţiuni Art. a). 201. chemarea la ordine. de către Cameră. eliminarea din sala de şedinţe. Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare. 206. 2 se aplică şi deputaţilor care sunt membri ai Guvernului. după chemarea la ordine. chiar pentru prima dată. excluderea temporară a deputatului în culpă. de disciplină şi imunităţi. Art. la prezentarea rapoartelor şi declaraţiilor politice ale primuluiministru. la propunerea preşedintelui. preşedintele Camerei îi va retrage cuvântul. Deputaţii. Secţiunea a 4-a Absenţe şi concedii Art. avertismentul.Deputaţii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi vor continua să se abată de la regulament. sancţiunea nu se mai aplică. îl va elimina din sală. . . sau al unor abateri deosebit de grave Camera poate aplica sancţiunea interzicerii participării deputatului la lucrările ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotărî. Prezenţa deputaţilor. la dezbatere a şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă. Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică. excluderea temporară. pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare.Înainte de a chema la ordine un deputat preşedintele Camerei îl invită să îşi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.La prima abatere de la regulament preşedintele Camerei îl avertizează pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.În cazul în care. . un deputat continuă să se abată de la regulament. 205. 153 . iar cele prevăzute la lit. Sancţiunile prevăzute la lit. Art. precum şi cei care. care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. Art.Deputaţii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizaţia şi diurna de deplasare de la autorităţile la care îşi desfăşoară activitatea. retragerea cuvântului. . .Nici un deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau comisiei din care face parte decât în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu. . 48. c) şi d) se aplică de către preşedintele Camerei. 207.Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni: r. la desfăşurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări. .Reţinerile din indemnizaţia lunară a deputatului în temeiul art. e) şi f). membri ai Guvernului. 204. v. b). 202. Art. la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund. 199. încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine. 200.Art. Prevederile alin. w. la propunerea preşedintelui. 203. Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. în cazul în care absenţa acestora a fost determinată de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc. Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei. la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea şi încheierea sesiunilor. t. Art. situaţie în care nu sunt consideraţi absenţi. cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent. Art. 131 şi 207 se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situaţiei prezenţei deputaţilor la lucrările Camerei. săvârşite de deputat în mod repetat. s. .În cazul unor abateri grave. interzicerea participării la lucrările Camerei pe timp de maximum 15 zile. de disciplină şi imunităţi în cel mult 4 zile. e) şi f) cazul se va trimite Comisiei juridice. iar dacă persistă. .

.Camera Deputaţilor aprobă bugetul propriu înaintea dezbaterii bugetului de stat şi îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. publicată în Monitorul Oficial al României. 208. cu votul majorităţii deputaţilor. 213. nr. 80-143. IV din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. Regulamentul Camerei Deputaţilor. publicat în Monitorul Oficial al României. nr. . prevăzută la art. 212. publicată în Monitorul Oficial al României. cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţia preşedintelui Camerei. . Art. 80-143. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului. a mai fost republicat în Monitorul Oficial al României.Art. nr. Art.Personalul din serviciile Camerei Deputaţilor este condus de secretarul general al Camerei Deputaţilor. Secretarul general este ordonator principal de credite. CAPITOLUL VI Dispoziţii finale Art. Art. Republicat în temeiul art. care îl va supune Camerei Deputaţilor în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de regulament. suspendarea indemnizaţiei lunare pe timpul excluderii. 33 din 30 septembrie 1996. În cazul în care un deputat săvârşeşte abateri deosebit de grave. Art. b) şi c). k. aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 240 din 2 octombrie 1996. nr. 21 din 15 ianuarie 2001. 453 din 26 noiembrie 1998. interzicerea participării la lucrările Camerei şi ale comisiilor.Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Camerei şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art. Secretarul general şi secretarul general adjunct sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Camera Deputaţilor. nr. 209. 112 din 2 iunie 1995 şi nr. 211. . 50 din 25 februarie 1994. a). . În îndeplinirea atribuţiilor sale secretarul general emite ordine. după ultima republicare. . Partea I. la propunerea preşedintelui acesteia. l. Partea I. 210. dându-se articolelor o nouă numerotare. 515 din 19 octombrie 2000. 53 din 14 martie 1996. 202 alin. cu excepţia imunităţii. CAPITOLUL V Serviciile Camerei Deputaţilor Art. 5 din 12 ianuarie 2001. 1 lit.Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a legilor. 41 din 25 noiembrie 1998. 214. 215. Art. prin hotărârile Camerei Deputaţilor nr. Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecinţe: j. Partea I. nr. publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. preşedintele comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţă preşedintelui Camerei. . nr.Proiectele de lege şi propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului al căror mandat a expirat îşi continuă procedura în Camera Deputaţilor nou-aleasă. nr. Partea I. m. în caz de opunere. suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat.Camera Deputaţilor adoptă hotărâri potrivit procedurii prevăzute la art. nr. publicată în 154 . Prezentul text republicat include şi modificările şi completările aduse regulamentului. 48 din 21 decembrie 2000. . interzicerea accesului în localul Camerei Deputaţilor.Excluderea se execută de către chestor şi. 8 din 24 februarie 1994. Partea I. publicată în Monitorul Oficial al României.Excluderea temporară poate varia de la o şedinţă până la maximum 30 de şedinţe din aceeaşi sesiune. 39 din 17 octombrie 2000.

... 67. .. In caz de refuz din partea acestuia se va proceda potrivit art.).. propunerile legislative si rapoartele comisiilor parlamentare. 2. __________ *) Constitutia Romaniei a fost republicata an Monitorul Oficial al Romaniei. retinerea lor spre dezbatere si adoptare ca prima Camera sesizata sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala.. Nimeni nu poate lua cuvantul decat daca ai este dat de presedinte.. an cazul initiativelor legislative.. I Regulamentul Camerei Deputatilor... 62 alin. Partea I.. 23 din 11 noiembrie 2003 privind modificarea si completarea Regulamentului Camerei Deputatilor. modificarea acestui termen poate fi aprobata la cererea motivata a comisiei sesizate an fond. specialisti ai Consiliului Legislativ.. Alineatele 1 si 5 ale articolului 52 vor avea urmatorul cuprins: "La sedintele comisiilor au dreptul sa participe deputatii si senatorii care au facut propuneri care stau la baza lucrarilor acestora (autori de propuneri legislative.. 64 alin. Partea I.. Litera f) a articolului 31 va avea urmatorul cuprins: "f) sesizeaza Curtea Constitutionala an conditiile prevazute la art.. 63.Biroul permanent. senatorii si invitatii sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea supusa dezbaterii. an ordinea depunerii acestora.. b). nr. .." 2... (1) din Constitutia Romaniei*).. 798 din 12 noiembrie 2003 In temeiul art.." 4. la cererea presedintelui comisiei.. Comisia poate hotara....... an cazul an care Camera Deputatilor este prima Camera 155 .... 767 din 31 octombrie 2003. se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. republicat an Monitorul Oficial al Romaniei. publicată în Monitorul Oficial al României.. In caz contrar presedintele poate retrage cuvantul." 5.. şi nr..... aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. Termenele stabilite de Biroul permanent. Camera Deputatilor adopta prezenta hotarare. c) si e) din Constitutie. Articolul 63 va avea urmatorul cuprins: "Art.. dupa consultarea presedintelui comisiei sesizate an fond.. precum si. a). 8/1994. trimiterea lor catre acea comisie.. Partea I...... an cel mult 3 zile de la sesizarea ei. Deputatii. de amendamente etc. Partea I.." 3.. 146 lit.. nr. 21 din 15 ianuarie 2001 HOTARÂRE nr. ART.. si hotaraste. nr.Monitorul Oficial al României. 696 din 27 decembrie 2000... limitarea duratei luarilor de cuvant.. stabileste un termen anauntrul caruia comisia trebuie sa depuna raportul.Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta an fond a altei comisii. nr. 5 din 12 ianuarie 2001. a presedintelui sau a unui deputat.. 8/1994 EMITENT: ADUNAREA (CAMERA) DEPUTAeILOR PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr.. 51 din 31 ianuarie 2001.. la propunerea biroului comisiei... ... ea poate cere Biroului permanent.. Articolul 67 va avea urmatorul cuprins: "Art. aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. Litera f) a articolului 29 va avea urmatorul cuprins: "f) primeste si distribuie proiectele de legi..

Dreptul la informatie." 7. (2) . 55 alin. 79. de regula. trebuie sa se fundamenteze pe informarea ceruta an mod obligatoriu Guvernului. De asemenea. o) .contenciosul administrativ. c) art.Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica. 75 din Constitutie. mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile. .lit. de regula. n) . senatorii si cetatenii prevazuti la art. h) art. l) ." 8.lit.Incompatibilitati. 117 alin.Guvernul . g) art. Raportul va fi imprimat si difuzat deputatilor cu cel putin 3 zile anainte de data stabilita pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative an plenul Camerei. . Articolul 86 va avea urmatorul cuprins: "Art. a teritoriului. a Ministerului Public si a Curtii de Conturi." 6.organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii. (3) . precum si regimul general privind autonomia locala. 73 alin. Articolul 79 va avea urmatorul cuprins: "Art.sesizata. rezolutii si alte acte politice. 2. (3) .Guvernul . d) art. e) art.organizarea administratiei publice locale.Infiintarea de autoritati administrative autonome.lit. mai mici de 7 zile sau mai mari de 15 zile. Propunerile legislative formulate de deputati si senatori. si an termen de cel mult 7 zile pentru cele an care este Camera decizionala. proiectelor de legi si propunerilor legislative pentru care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata si dezbaterii rapoartelor antocmite de comisiile de mediere.Dreptul de asociere. k) . e) . proiectele legilor organice prevazute an Constitutie la: a) art. care implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurarilor sociale de stat. 111 din Constitutie. hotarari si motiuni simple. f) art. Potrivit art. j) art.lit. declaratii. . se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor.organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (2) .Apararea tarii. .organizarea generala a anvatamantului. 52 alin. (2) .lit. Deputatii. 102 alin. 86. In cazul an care Camera Deputatilor este Camera decizionala. nu pot fi.Camera Deputatilor adopta legi.Consiliul Legislativ. 31 alin. (3) .Numirea si rolul.Avocatul Poporului . 74 din Constitutie pot prezenta Camerei Deputatilor propuneri legislative.In exercitiul dreptului de initiativa legislativa Guvernul anainteaza Camerei proiecte de legi. a instantelor judecatoresti. ca prima Camera sesizata: 1. dezbaterilor an procedura de urgenta. cererilor pentru adoptarea unei asemenea proceduri. Camera Deputatilor poate adopta mesaje. an cazul an care Camera Deputatilor a fost sesizata ca prima Camera. Alineatele 2 si 3 ale articolului 81 vor avea urmatorul cuprins: "Proiectele de legi si propunerile legislative se anscriu an proiectul ordinii de zi an termen de cel mult 5 zile de la primirea de catre Biroul permanent a raportului comisiei sesizate an fond. i) art. Acestea trebuie sa fie ansotite de o expunere de motive si redactate an forma ceruta pentru proiectele de legi. aceste termene nu pot fi. (3) . (3) . si cu cel putin 5 zile an cazul celor pentru care Camera Deputatilor este Camera decizionala. 58 alin. . an conditiile art. 79 alin. 156 . b) art. (5) .Categorii de legi: . .Rolul si structura.(2) si (3) . 40 alin. 105 alin. La antocmirea si adoptarea ordinii de zi an domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente. proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate sau acorduri. an cazul proiectelor de legi si propunerilor legislative an care Camera Deputatilor este prima Camera sesizata.

(2) . 73 alin. anainte de comunicarea lor catre deputati si de sesizarea an fond a comisiei permanente competente.regimul general al cultelor.lit. (4) . In cazul propunerilor legislative initiate de cetateni. f) ." 9. se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor. (2) si (3) .lit. (4) .lit. f) art. m) art. va solicita Curtii Constitutionale verificarea andeplinirii conditiilor constitutionale pentru exercitarea initiativei legislative. 140 alin. .Proprietatea. . n) art. a) .Cetatenia.lit. adoptarea cu modificari ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. proiectele legilor organice prevazute an Constitutie la: a) art. (2) . 16 alin. d) .acordarea amnistiei sau a gratierii colective. (2) . .Curtea de Conturi. 128 alin. .Proiectele de legi si propunerile legislative prevazute la art. m) . 2. e) art. pedepsele si regimul executarii acestora. . (2) . . 125 alin. r) art. toate proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare.Simboluri nationale.sistemul electoral. . . p) art. presedintele Camerei.statutul functionarilor publici. 142 alin. (3) . 75 din Constitutie. Articolul 87 va avea urmatorul cuprins: "Art. cu 157 .Statutul judecatorilor. l) art.regimul general privind raporturile de munca.organizarea. h) art. b) . sindicatele." 10. organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente. (1) .Egalitatea an drepturi. patronatele si protectia sociala.Teritoriul. o) art.k) art. 126 alin.regimul starii de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate si al starii de razboi.Instantele judecatoresti.regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii. 5 alin.Curtea Constitutionala .Sistemul de aparare. 141 .lit.lit. r) .infractiunile." 11. Proiectele de legi se anainteaza Camerei Deputatilor ansotite de avizul Consiliului Legislativ. de catre Biroul permanent spre dezbatere si avizare comisiilor permanente competente. h) . 88 se trimit. c) art. . .Consiliul Economic si Social. j) . . Alineatul 1 al articolului 91 va avea urmatorul cuprins: "Dupa examinarea proiectului de lege sau a propunerii legislative. an calitate de Camera decizionala: 1. g) art.lit. b) art.Administratia publica locala .lit. 118 alin. d) art. (3) si (4) . (2) . functionarea si finantarea partidelor politice. . (1) .Principii de baza. Potrivit art.lit.lit.Proiectele de legi si propunerile legislative se anregistreaza an ordinea prezentarii lor.lit. g) . de andata.Folosirea limbii materne si a interpretului an justitie. i) . 120 alin.lit.Categorii de legi: . (5) . Acestea se distribuie deputatilor dupa prezentarea lor la Biroul permanent. 123 alin. 44 alin. p) . . comisia permanenta sesizata an fond antocmeste un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea. s) art.Dreptul de proprietate privata.regimul starii de asediu si al starii de urgenta. s) . 136 alin.organizarea si desfasurarea referendumului.statutul minoritatilor nationale din Romania.Prefectul. (3) .Structura. (4) si (5) . 12 alin. Articolul 89 va avea urmatorul cuprins: "Art. 89. 87. 3 alin.

..... Camera Deputatilor fiind Camera decizionala. cand acesta este prima Camera sesizata. grupurile parlamentare sau Guvernul au dreptul de a prezenta amendamente la comisia sesizata an fond....In temeiul art. Pentru a se putea pronunta. Camera Deputatilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative an procedura de urgenta. 1 proiectele de legi sau propunerile legislative se considera adoptate de Camera Deputatilor si se trimit Senatului sub semnatura presedintelui Camerei Deputatilor. (1) si (2) din Constitutie.. Articolul 112 va avea urmatorul cuprins: "Art. . Articolul 106 va avea urmatorul cuprins: "Art. 87-105 sunt aplicabile si pentru proiectele de legi primite din partea Senatului...precizarea articolelor care intra an competenta decizionala a Camerei Deputatilor." 17. 102. Articolul 107 va avea urmatorul cuprins: "Art... . precum si an cazul an care Senatul.. Cererile Guvernului si propunerile Biroului permanent. Amendamentele la care. presedintele Camerei Deputatilor poate trimite textele an discutie comisiei sesizate an fond..Cand dezbaterea amendamentelor releva consecinte importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative. pentru care termenul este de 30 de zile de la data depunerii acestora la Camera Deputatilor... Dupa articolul 105 se introduce articolul 105^1 cu urmatorul cuprins: "Art. 105^1..... 106. a adoptat. .. potrivit art." 18." 12...... . La data expirarii termenelor prevazute la alin. Alineatele 1 si 7 ale articolului 93 vor avea urmatorul cuprins: "Deputatii.. Procedura de urgenta se aplica si an cazul an care Camera Deputatilor a adoptat... Articolul 122 va avea urmatorul cuprins: 158 ..." 14. legi organice si legi ordinare.... hotararile si motiunile simple se adopta de Camera Deputatilor prin vot. 111 din Constitutie." 15. cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere.... .. pana la amplinirea unui termen de 5 zile anainte de data stabilita pentru depunerea raportului... o prevedere din proiectul de lege care intra an competenta sa decizionala.. ca prima Camera sesizata. . respectiv a Senatului an cazul an care Camera Deputatilor este Camera decizionala.." 16. ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobarii Comitetului ordinii de zi.... 112. neinsusita de Senat si retrimisa pentru o noua dezbatere. 107.. asupra carora se pronunta an termen de 60 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent si ordonantele de urgenta.. Camera Deputatilor. Guvernul nu prezinta un punct de vedere se considera acceptate. Raspunsul Guvernului poate fi dat numai sub semnatura unui membru al acestuia. an calitate de Camera decizionala. o prevedere pentru care competenta decizionala apartine Camerei Deputatilor. an termen de 5 zile de la primire.. 75 alin. Decizia Camerei Deputatilor este definitiva. se pronunta asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative an termen de 45 de zile de la data prezentarii la Biroul permanent. Articolul 102 va avea urmatorul cuprins: "Art..La cererea Guvernului sau din proprie initiativa. ca prima Camera sesizata. Fac exceptie codurile si legile de complexitate deosebita. antr-un proiect de lege." 13.. In acest caz autorii amendamentelor au dreptul sa fie ascultati an cadrul comisiei. Acelasi drept al au si reprezentantii Guvernului.. comisia va transmite Guvernului amendamentele care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat..... Legile adoptate de Camera Deputatilor pot fi legi constitutionale...Legile...Dispozitiile art.. Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislatiei Romaniei cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei si cele privind aprobarea sau respingerea ordonantelor de urgenta se supun de drept dezbaterii si adoptarii Camerei Deputatilor an procedura de urgenta.

dispozitiile declarate neconstitutionale din legi. an calitate de Camera decizionala.Proiectele de legi si propunerile legislative respinse de Camera Deputatilor an calitate de Camera decizionala nu pot fi readuse an discutia acesteia an cursul aceleiasi sesiuni. In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. cu privire la o problema care a facut obiectul unei interpelari. Articolul 148 va avea urmatorul cuprins: "Art. procedura parlamentara se antrerupe si se reia dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale. precum si Avocatului Poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputatilor si la secretarul general al Senatului. Guvernul va fi anstiintat despre aceasta. (1) din Constitutie." 21. va avea loc an cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Cu prilejul reexaminarii Camera Deputatilor va efectua corelarile tehnico-legislative necesare." 19. Camera Deputatilor nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional. din regulamente si din ordonantele aprobate prin lege asi anceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale." 22. de disciplina si imunitati. semnata de presedintele Camerei Deputatilor si de presedintele Senatului. a) din Constitutie. 146 lit. In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. an calitate de Camera decizionala pentru unele prevederi. Guvernului. 146 lit. termen pe durata caruia aceste dispozitii sunt suspendate de drept. termenul este de doua zile. . an urma cererii facute de Presedintele Romaniei an temeiul art. 122. Camera va reexamina textele declarate neconstitutionale pe baza raportului Comisiei juridice." 20. Reexaminarea legii se efectueaza mai antai de Camera Deputatilor daca aceasta a fost prima Camera sesizata. 159 . Raportul Comisiei juridice. 124. 148. an vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale. cu 5 zile anainte de a fi trimisa spre promulgare. dupa caz. Camera Deputatilor reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. Alineatele 1. Alineatul 1 al articolului 125 va avea urmatorul cuprins: "Reexaminarea legii de catre Camera Deputatilor. Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Camera sesizata se anainteaza Senatului. potrivit art. Motiunea simpla poate fi initiata de cel putin 50 de deputati. dupa caz. 77 alin. 2 si 3 ale articolului 123 vor avea urmatorul cuprins: "Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputatilor ca prima Camera sesizata se semneaza de presedintele acesteia. 93-105. . Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. In vederea punerii de acord a acestor prevederi cu dispozitiile Constitutiei. In cazul sesizarii neconstitutionalitatii tratatelor sau altor acorduri internationale depuse la Parlament pentru ratificare. Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 147 alin. Articolul 124 va avea urmatorul cuprins: "Art. se comunica. pe baza raportului Comisiei juridice.In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. b) din Constitutie.Motiunea simpla exprima pozitia Camerei Deputatilor antr-o anumita problema de politica interna sau externa ori. 146 lit. Daca legea este adoptata an procedura de urgenta. Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face mai antai de prima Camera sesizata. ."Art. (2) din Constitutie. Legea adoptata de Camera Deputatilor cu privire la care Senatul s-a pronuntat ca prima Camera sesizata ori. de disciplina si imunitati. de disciplina si imunitati va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstitutionale prin decizia Curtii Constitutionale. b) din Constitutie.

" 26. 1 si 2 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura. Ministrul justitiei va inainta Comisiei juridice. an sedinta publica. III Regulamentul Camerei Deputatilor aprobat prin Hotararea Camerei Deputatilor nr. deputatii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate an exercitarea mandatului.Potrivit art. arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Camerei Deputatilor de catre ministrul justitiei. . 213^1. arestare sau perchezitie. ART. 182. de disciplina si imunitati spre examinare. Partea I. 72 din Constitutie. La articolele 149-153 termenul "motiune" se anlocuieste cu "motiune simpla". cu 160 . prin intermediul Biroului permanent. se anainteaza grupului parlamentar din care face parte deputatul an cauza." 24. II Proiectele de legi si propunerile legislative anregistrate pana la data intrarii an vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei se dezbat si se adopta potrivit prevederilor Regulamentului Camerei Deputatilor anterioare intrarii an vigoare a prezentei hotarari. Dupa articolul 213 se introduce articolul 213^1 cu urmatorul cuprins: "Art. Articolul 182 va avea urmatorul cuprins: "Art. Cererea prevazuta la alin. Raportul comisiei ampreuna cu raportul grupului parlamentar se anainteaza Biroului permanent si se supun dezbaterii si aprobarii Camerei Deputatilor. Urmarirea si trimiterea an judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. dar nu pot fi perchezitionati. Articolul 183 va avea urmatorul cuprins: "Art." 25. 126-128. an cel mult 5 zile de la sesizare.Prevederile privind medierea. de disciplina si imunitati toate documentele pe care aceasta le solicita. deputatii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. acestia pot sa depuna la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere. pentru a hotara cu privire la acest refuz. . Camera Deputatilor se va pronunta asupra masurii an cel mult 20 de zile de la sesizare. ." 23. Presedintele Camerei aduce la cunostinta deputatilor cererea. Cererea de retinere. Dispozitia de revocare a retinerii se executa de andata prin ministrul justitiei. care va stabili prin raportul sau daca exista sau nu exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. 8/1994. Grupul asi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere antr-un raport scris. ampreuna cu raportul comisiei. republicat an Monitorul Oficial al Romaniei. In cazul deputatilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar. se aplica numai an cazul legilor constitutionale. respectiv art. 74-77 si art. Votul este secret. Articolul 181 va avea urmatorul cuprins: "Art. 72 din Constitutie. 2. an caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputatilor. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. 183. ART. retinuti sau arestati fara ancuviintarea Camerei Deputatilor. In cazul an care Camera constata ca nu exista temei pentru retinere. 51 din 31 ianuarie 2001. cu votul majoritatii membrilor prezenti. Ministrul justitiei al va informa neantarziat pe presedintele Camerei Deputatilor asupra retinerii si a perchezitiei.Presedintele Camerei nu va lua an considerare motiunile simple care nu andeplinesc cerintele prevazute la alin. va dispune imediat revocarea acestei masuri." 27. nr.In caz de infractiune flagranta. Savarsirea sau descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de retinere. dupa ascultarea lor. deputatii pot fi urmariti si trimisi an judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate an exercitarea mandatului. 181. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. prin votul majoritatii membrilor acesteia. dupa care o trimite de andata Comisiei juridice. . Initierea motiunilor de cenzura are loc an conditiile prevazute la art. an termen de 5 zile de la data sesizarii grupului. Hotararea comisiei se adopta.In temeiul art.

nr. Partea I. 113 din 19 martie 1999. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR VALER DORNEANU Bucuresti. nr.Hotărârea Senatului nr. nr.Hotărârea Senatului nr. în cel mult 20 de zile de la alegeri. Partea 1. Partea I. 178 din 27 iulie 1993.se textelor o nouă numerotare. nr. Nr. dandu-se textelor o noua numerotare. publicată în Monitorul Oficial al României. potrivit Constituţiei României. 4 din 13 februarie 1997. . şi modificat prin: . ÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄÄ REGULAMENTUL SENATULUI REGULAMENT Nr. va fi republicata an Monitorul Oficial al Romaniei.Hotărârea Senatului nr.modificarile si completarile aduse prin prezenta hotarare. 5 din 17 ianuarie 2001. 11 noiembrie 2003. publicată în Monitorul Oficial al României. FARA Emitor: SENAT Dată act: 30/06/1993 Dată republicare: 02/02/2001 Publicaţie: Monitorul Oficial Nr. nr. Partea I. . Articolul 2 161 . 11 din 29 martie 1994. 5 din 17 ianuarie 2001. (1) din Constitutia Romaniei. 29 din 21 februarie 1997. cu respectarea prevederilor art. . publicată în Monitorul Oficial al României. . publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I. Partea I. 58 Data apariţiei: 02/02/2001 REGULAMENTUL SENATULUI*) *) Republicat în temeiul art.Hotărârea Senatului nr.Hotărârea Senatului nr. publicată în Monitorul Oficial al României. 43 din 25 ianuarie 2001. Capitolul I Organizarea Senatului Sectiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 Senatul nou. publicată în Monitorul Oficial al României. dându. 6 din 16 martie 1999. 43 din 25 ianuarie 2001. 18 din 28 iunie 1996. II din Hotărârea Senatului nr. 74 alin. 136 din 28 iunie 1996. nr. Partea I.ales se întruneşte. 87 din 4 aprilie 1994. la convocarea Preşedintelui României. 23. publicată în Monitorul Oficial al României. nr. Regulamentul Senatului a fost aprobat prin Hotărârea Senatului nr. Aceasta hotarare a fost adoptata de Camera Deputatilor an sedinta din 11 noiembrie 2003. Partea I. 16 din 30 iunie 1993.

cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. îşi alege un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi. Propunerile se adoptă cu votul majorităţii membrilor comisiei. în ordinea numărului de senatori ai fiecărui partid sau ai fiecărei formaţiuni politice Senatul hotărăşte asupra propunerilor cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. anterior constituirii comisiei. (6) Contestaţiile pot fi depuse. (2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari atrage de drept înlocuirea acestora cu următorii senatori. în termen de 3 zile de la constituirea sa. (2) Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de biroul comisiei de validare. (2) Nu pot face parte din comisia de validare senatori împotriva cărora au fost înregistrate sesizări de invalidare a mandatului. cu motivarea propunerilor de invalidare. întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor. Articolul 3 (1) Pentru validarea mandatelor Senatul alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 12 senatori. Alegerea se face prin vot deschis. în scris. în conformitate cu dispoziţiile legii electorale. asistat de 4 secretari desemnaţi dintre cei mai tineri senatori. Articolul 5 Comisia de validare îşi începe de îndată activitatea. Articolul 4 (1) Numărul senatorilor care vor fi propuşi în comisia de validare de către fiecare partid sau formaţiune politică este în funcţie de numărul senatorilor acestora. (4) După expirarea termenului de 3 zile discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul comisiei. Articolul 8 Comisia de validare. a unor încălcări ale legii ce nu au făcut obiectul contestaţiilor soluţionate definitiv. în cel mult 4 zile de la constituire. sub sancţiunea decăderii. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot şi de persoanele juridice române interesate. potrivit aceloraşi criterii.(1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator. iar a membrilor biroului. (5) Comisia de validare se pronunţă şi asupra contestaţiilor depuse la această comisie. Preşedintele de vârstă prezintă Senatului aceste propuneri. care să reflecte configuraţia politică a Senatului rezultată din alegeri. şi se organizează în 3 grupe de lucru cuprinzând câte 3 membri. până la adoptarea prin vot a raportului de către comisia de validare. care alcătuiesc biroul comisiei. în legătură cu alegerea acestuia. Articolul 6 (1) Biroul comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor. (3) Componenţa comisiei se aprobă de Senat cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (3) Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator. de cei 9 membri ai grupelor de lucru. (3) Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senator. (2) Propunerile pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui partid sau formaţiune politică se fac de reprezentanţii acestora şi se transmit secretarilor. Articolul 9 162 . Articolul 7 Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constată existenţa. în termen de cel mult 3 zile de la constituirea acesteia.

Raportul este aprobat de comisie cu votul majorităţii membrilor acesteia; în caz de paritate votul preşedintelui este hotărâtor. Opiniile diferite se consemnează şi fac, parte din raport. Articolul 10 Senatul se întruneşte în a 5- a zi de la constituirea comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele comisiei. Articolul 11 (1) Senatul se pronunţă printr- un singur vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare. Senatul dezbate, şi se pronunţă prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului. (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Articolul 12 Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator. Articolul 13 După validare senatorii depun jurământul în condiţiile legii. Articolul 14 După încheierea activităţii comisiei de validare competenţele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Sectiunea 2 Grupurile parlamentare Articolul 15 (1) După validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare. (2) Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona pe toată durata legislaturii dintr- un număr de cel puţin 7 senatori, care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. (3) Senatorii care au candidat pe listele unei coaliţii electorale şi care fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor respective, în condiţiile alin. (2). (4) Un senator poate face parte dintr- un singur grup parlamentar. Articolul 16 (1) Senatorii aleşi ca independenţi se pot afilia unuia dintre grupurile parlamentare constituite potrivit art. 15 alin. (1) şi (2). (2) Trecerea de la un grup parlamentar la altul, precum şi constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid sau unei formaţiuni politice care nu a participat la alegeri sau care nu a obţinut locuri în Senat în urma alegerilor sunt interzise. (3) Senatorii care părăsesc un grup parlamentar constituit potrivit art. 15 alin. (1) şi (2) nu se pot afilia altui grup parlamentar şi nu pot reprezenta partide sau formaţiuni politice care nu au obţinut mandate în Senat în urma alegerilor sau nu au participat la aceste alegeri. (4) Senatorii aleşi ca independenţi sau deveniţi independenţi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui grup parlamentar. Articolul 17 Grupurile parlamentare îşi aleg un preşedinte, unul sau 2 vicepreşedinţi şi un secretar înainte de şedinţa de constituire a Senatului nou- ales. Articolul 18 (1) Preşedintele grupului are următoarele atribuţii: a) propune Senatului reprezentanţii grupului în comisia de validare; b) prezintă Senatului componenţa nominală a grupului parlamentar; c) reprezintă grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent, pentru compunerea birourilor comisiilor permanente, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului;

163

d) propune candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent; e) participă la şedinţele Biroului permanent ori de câte ori este invitat; f) poate cere încheierea dezbaterilor în Senat; g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propuşi de grupul pe care îl reprezintă; h) informează membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului; i) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului; j) dă mandat unuia dintre vicepreşedinţi pentru înlocuirea sa; (2) Vicepreşedintele grupului îl înlocuieşte pe preşedinte în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului. (3) Secretarul grupului ţine evidenţa prezenţei şi asigură redactarea proceselor- verbale. Articolul 19 (1) Preşedintele grupului prezintă Senatului denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală. (2) Succesiunea prezentărilor se stabileşte de preşedintele de vârstă al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. Articolul 20 (1) Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă în scris preşedintelui Senatului. (2) Preşedintele Senatului informează senatorii în şedinţă publică asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare. Articolul 21 (1) Grupurile parlamentare, în funcţie de mărimea lor, îşi constituie un secretariat tehnic a cărui structură se stabileşte de Biroul permanent. Numirea şi salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de muncă pe durată determinată, corespunzătoare legislaturii. Numirea în şi revocarea din funcţie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv. (2) Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, precum şi de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent în funcţie de mărimea grupurilor. Sectiunea 3 Biroul permanent al Senatului Articolul 22 (1) După constituirea legală a Senatului se aleg preşedintele Senatului şi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acestuia. (2) Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent. (3) Repartizarea funcţiilor în Biroul permanent se stabileşte prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, respectându- se configuraţia politică a Senatului aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare. În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului. Articolul 23 (1) Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere. (2) Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit la primul tur de scrutin votul majorităţii senatorilor. (3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, primul clasat şi candidaţii care s- au clasat pe locul al doilea cu un

164

număr egal de voturi; va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate. (4) În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin. Articolul 24 Preşedintele Senatului este ales pe durata mandatului acestei Camere a Parlamentului. Articolul 25 O dată cu alegerea preşedintelui Senatului activitatea preşedintelui de vârstă încetează. Articolul 26 (1) Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare. (2) În vederea depunerii propunerilor Senatul stabileşte numărul de locuri din Biroul permanent câre revine fiecărui grup parlamentar în condiţiile art. 22 alin. (3). Propunerile se transmit preşedintelui Senatului. (3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) şi repartizate conform alin. (2) se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare. Propunerile se înaintează preşedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine. (4) Le primul tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut votul majorităţii senatorilor. (5) Dacă un candidat nu a obţinut numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, candidatul urmând să fie declarat ales dacă a obţinut votul majorităţii senatorilor prezenţi. (6) În cazul în care un candidat nu a obţinut nici după cel de- al doilea tur de scrutin numărul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauză va face o altă propunere, care se supune aceleiaşi proceduri de, vot. Procedura se repetă până la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în funcţia stabilită în Biroul permanent al Senatului. Articolul 27 Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare a Senatului. Articolul 28 Pentru constatarea rezultatelor votului şi încheierea procesului- verbal se alege o comisie formată din câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat. Articolul 29 (1) Membrii Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă; prin votul majorităţii senatorilor. Votul este secret şi se exprimă prin bile. (2) Cererea de revocare se supune aprobării Senatului după 3 zile de la înregistrare, dar nu mai târziu de 10 zile. Articolul 30 O dată cu alegerea Biroului permanent activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 încetează. Articolul 31 Funcţiile din Biroul permanent, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i- a fost repartizată funcţia respectivă, în condiţiile prevăzute la art. 26. Articolul 32 (1) Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii: a) propune Senatului datele de începere şi de terminare ale fiecărei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constituţie; b) solicită preşedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară; c) supune aprobării plenului Regulamentul Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia; d) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor. Seriatului;

165

e) primeşte proiectele de lege şi propunerile legislative şi sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi a elaborării avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a rapoartelor tuturor senatorilor; f) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate, cu participarea preşedinţilor grupurilor parlamentare, a preşedinţilor comisiilor permanente şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul; g) organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare, stabileşte componenţa nominală a delegaţiilor; h) analizează şi supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politică externă privind orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politică externă; i) supune spre aprobare Senatului componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare; j) prezintă Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar; k) exercită controlul financiar- contabil şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu; l) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia; m) propune Senatului numirea secretarului general; n) aprobă statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general, precum şi regulamente privind desfăşurarea activităţii serviciilor Senatului; o) controlează serviciile Senatului; p) aprobă regulamentul privind paza, accesul şi serviciul de permanenţă în sediul Senatului; r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. (2) Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în procese- verbale şi în stenograme. Articolul 33 Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Senatului sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi. Articolul 34 Biroul permanent va invita la lucrările sale preşedinţii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor parlamentare ori de câte ori consideră necesar. Articolul 35 (1) Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii: a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare; b) conduce lucrările Senatului, asistat de 2 secretari; c) acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, anunţă rezultatul acesteia şi proclamă rezultatul votului; d) asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului; e) conduce lucrările Biroului permanent; f) reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţională; g) reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe; h) poate sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie; i) dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare; j) aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate pe care le- a dispus; k) aprobă indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaborator, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat; l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat.

166

comisii de mediere sau alte comisii comune cu Camera Deputaţilor. consemnează. 97 din Constituţie. exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate. în ordinea stabilită de Biroul permanent. precum şi numărul membrilor acestora se hotărăsc de către Senat. rezultatul votului. în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui Senatului şi ale Biroului permanent. în ordinea stabilită de Biroul permanent. (2) La sfârşitul fiecărei sesiuni chestorii prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.(2) Preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României. veghează la întocmirea stenogramelor. atribuţii ale preşedintelui. (3) Numărul. Articolul 36 (1) Vicepreşedinţii îndeplinesc. şi îndeplinesc orice alte sarcini care le sunt încredinţate de acesta sau de Biroul permanent. (3) Senatul aprobă componenta nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. la propunerea Biroului permanent. asigură menţinerea ordinii în sediul Senatului şi îndeplinesc orice alte sarcini. Articolul 38 (1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului. preşedinţii grupurilor parlamentare. precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar. denumirea şi competenţa fiecărei comisii. (2) În perioada în care preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României atribuţiile preşedintelui Senatului se exercită de unul dintre vicepreşedinţi. de asemenea. conform art. îl asistă pe preşedinte în realizarea atribuţiilor ce îi revin. ales prin vot secret. Articolul 42 167 . (4) În aceleaşi condiţii se aprobă şi revocarea unor membri ai comisiei. prezintă preşedintelui propunerile. cu majoritatea voturilor senatorilor. Articolul 37 Secretarii întocmesc lista cuprinzând înscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost făcute. (2) Senatul constituie. Sectiunea 4 Comisiile Senatului 1. Dispoziţii comune Articolul 39 Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului. răspund de evidenţa hotărârilor adoptate. cu respectarea prevederilor alin. prezintă Senatului proiectul de buget şi încheierea exerciţiului bugetar anual.au propus iniţial. Articolul 41 (1) Componenţa comisiilor se stabileşte potrivit configuraţiei politice a Senatului rezultate din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare. Propunerile de membri ai comisiilor se fac de. (2) Opţiunile senatorilor se prezintă de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent. la solicitarea sau în absenţa acestuia. (1) în cazul în care nu se ajunge la un acord Senatul hotărăşte prin vot deschis. la solicitarea grupurilor parlamentare care i. constituite pentru pregătirea activităţii de legiferate. amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului. Articolul 40 (1) Senatul îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. efectuează apelul nominal.

Articolul 44 Biroul fiecare comisii propune: a) ordinea de zi a fiecărei şedinţe.le componenta şi sarcinile.verbale ale şedinţelor comisiei. b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii 168 . d) alte măsuri ce interesează bunul mers al activităţilor comisiei. d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce. (3) În afara programului de lucru. 1. la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă. convocată de preşedintele Senatului.un preşedinte. Articolul 47 Secretarul comisiei are următoarele atribuţii: a) ţine evidenta prezenţei senatorilor la şedinţele comisiei. (2) În timpul sesiunii şedinţele comisiilor pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului. în lipsa sau la cererea preşedintelui. în lipsa sa. e) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu de organizare şi funcţionare. stabilindu. Articolul 43 Comisiile adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare. de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte. compuse dintr. Articolul 49 (1) Şedinţele comisiilor nu sunt publice. d) urmăreşte întocmirea proceselor. c) invită.2 vicepreşedinţi şi 1. din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei. c) numără voturile exprimate în şedinţele comisiei. cu încuviinţarea acestuia. (2) În interesul desfăşurării lucrărilor comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti sau reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale. (2) Membrii birourilor comisiilor pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului. e) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunului mers al activităţilor comisiei. prin votul majorităţii membrilor comisiei. În componenţa de ansamblu a birourilor se va urmări pe cât posibil respectarea configuraţiei politice a Senatului. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita înlocuirea senatorului revocat din funcţie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie.2 secretari. Articolul 48 (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face de preşedintele acesteia sau. care se supune aprobării Biroului permanent. c) constituirea de subcomisii.(1) În prima lor şedinţă. comisiile pot fi convocate şi pot ţine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent. în cadrul sesiunii. dacă interesele lucrărilor respective o cer. cu votul majorităţii membrilor comisiei. comisiile îşi aleg birourile. să participe la lucrările comisiei şi persoane din afara ei. b) conduce şedinţele comisiei. Articolul 46 Vicepreşedintele îndeplineşte. Articolul 45 Presedintele comisiei are următoarele atribuţii: a) asigură reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii. Articolul 50 (1) Reprezentanţii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. potrivit programului de lucru al Senatului. atribuţiile acestuia. (3) Condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările comisiilor se stabilesc de plenul acestora. b) sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei.

(4) Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedinte şi de secretar. care va fi supus aprobării acesteia prin vot. finanţe şi bănci. Comisia pentru politică externă. Comisia pentru învăţământ şi ştiinţă. În caz de paritate votul preşedintelui sau. Comisia pentru cultură. 169 . disciplină. la cererea expresă a acestora. motivate. XI. XIII. artă şi mijloace de informare în masă. (2) Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele şi documentele acesteia. imunităţi şi validări. (5) Secretarul comisiei supraveghează evidenţa şi păstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei de personalul de specialitate al acesteia. Comisia pentru administraţia publică şi organizarea teritoriului. IX. Comisia pentru apărare. la propunerea preşedintelui. cu încuviinţarea biroului comisiei. V. (2) Comisiile permanente sunt următoarele: I. data la care are loc şedinţa comisiei va fi adusă la cunoştinţă invitaţilor cu cel puţin 3 zile înainte.publice. (2) Raportorii se vor îngriji de întocmirea raportului sau avizului comisiei. X. Articolul 55 (1) Lucrările comisiilor se consemnează în procese. Articolul 53 (1) După încheierea dezbaterilor sau a efectuării lucrării aflate în examinare comisia desemnează dintre membrii săi. VII. VIII. de numiri. a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotărî limitarea duratei luărilor de cuvânt. Comisia pentru privatizare. Articolul 51 La propunerea preşedintelui. Articolul 52 (1) Comisiile lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor lor. (3) Biroul comisiei hotărăşte condiţiile şi limitele participării personalului de specialitate al Senatului la şedinţele comisiilor. al înlocuitorului acestuia este hotărâtor. Comisia pentru drepturile omului şi minorităţi. Articolul 54 Votul în comisie este deschis. IV. (3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde. (2) Hotărârile comisiilor se adoptă cu Votul majorităţii membrilor prezenţi. situaţie în care prezenţa acestora este obligatorie. XII. fără strămutarea lor şi fără ca lucrările comisiei să fie stânjenite. (3) Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate decât membrii Senatului. şi părerile contrare. numai cu aprobarea biroului comisiei. după caz. III. VI. fără a avea drept de vot.verbale şi pot fi stenografiate. pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei. Comisia pentru agricultură. industrie alimentară şi silvicultură. 2. unul sau mai mulţi raportori. (2) La şedinţele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii. ale celorlalţi senatori din comisie. ordine publică şi siguranţă naţională. Comisia poate decide ca anumite hotărâri să fie luate prin vot secret. culte. Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Comisia economică. Comisiile permanente Articolul 56 (1) Comisiile permanente sunt alese pe toată durata mandatului Senatului. II. Comisia juridică. Comisia pentru buget. Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii.

(2). spre dezbaterea şi elaborarea rapoartelor sau avizelor: Articolul 60 (1) Orice comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un proiect de lege. (2) Preşedintele Senatului şi senatorii. c) efectuează anchete parlamentare. nu fac parte din comisiile permanente pe durata exercitării acestor funcţii. Articolul 58 Comisiile permanente au următoarele atribuţii: a) examinează proiecte şi propuneri legislative. în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Articolul 63 La şedinţele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize. (2) În caz de refuz din partea Biroului permanent Senatul hotărăşte asupra solicitării comisiei prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. ecologie. (3) Calitatea de membru al comisiei poate înceta la propunerea grupului parlamentar din care face parte senatorul. informaţii şi documente de la autorităţile publice. în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor. Acelaşi senator poate face parte dintr. şi prezintă rapoarte Biroului permanent. *) Termenul curge începând cu data intrării în vigoare a Hotărârii Senatului nr. e) dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent. atunci când consideră necesar. o propunere legislativă sau un amendament. care se aprobă de Biroul permanent al Senatului. d) controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniile lor specifice de activitate. membri ai Guvernului. Pe durata mandatului orice senator îşi poate schimba opţiunea. Articolul 59 Biroul permanent trimite proiectele de lege. Comisia pentru sănătate. Articolul 62 (1) Comisia permanentă sesizată în fond comunică în scris celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă termenul în care să îi fie remise avizele acestora.XIV. poate solicita Biroului permanent să îi fie transmise spre avizare. (3) În termen de 30 de zile*) de la. Articolul 64 170 . data intrării în vigoare a prezentului regulament comisiile permanente îşi elaborează regulamente proprii. propunerile legislative şi amendamentele comisiilor în competenţa cărora intră materia reglementată prin acestea.o singură comisie permanentă. (3) La fel se procedează şi în caz de conflict de competenţă între comisii. trimise de Biroul permanent altei comisii. poate cere Biroului permanent transmiterea lor către acea comisie. tineret şi sport. Acestea vor preciza şi domeniile lor de activitate.o a doua comisie permanentă. (2) În caz de refuz din partea acestuia se procedează potrivit art. În acest caz acelaşi grup parlamentar poate propune un alt senator pentru a fi ales membru al comisiei. Articolul 61 (1) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii. 60 alin. 5/2001. b) solicită rapoarte. (2) În cazul nerespectării acestui termen comisia sesizată în fond poate redacta raportul fără să mai aştepte avizul sau avizele respective. Articolul 57 (1) Fiecare senator este obligat să facă parte dintr. f) rezolvă şi alte sarcini potrivit regulamentului propriu.

Cheltuielile de deplasare si. privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică. indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. 39. Articolul 69 (1) Orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară. În cazul propunerilor respinse se menţionează motivele avute în vedere. (2) Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza senatorii care compun comisia şi biroul acesteia. Articolul 67 Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale conţinutului proiectului sau propunerii legislative. (3) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente. respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi se înaintează Biroului permanent. (2) Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat. În asemenea situaţii comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun. în care vor fi enunţate obiectivele şi scopul anchetei. (4) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia. la avizul Consiliului Legislativ şi la toate amendamentele primite. în măsura în care prevederile art. precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei. care va ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor depuse.55 nu sunt îndestulătoare. şi de o altă comisie. eventual. (3) Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii. (5) Prezenţa la audieri este obligatorie. numai dacă aceasta consideră necesar. Articolul 65 Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. (2) Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă. (6) Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentul comisiei permanente. în limitele competenţelor sale materiale. comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe. pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri. preşedintele Senatului. (2) Pentru observaţiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond. supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor şi trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond. Articolul 66 (1) Avizarea amendamentelor scrise.(1) În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul. la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar. 171 . mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului. 3. depuse de senatori. (4) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 5 zile înainte. Termenul poate fi modificat la cererea motivată a comisiei. prin hotărâre. (3) Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie. Articolul 68 Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune. temeinic motivată. de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii. precum şi dacă raportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului. Comisii speciale Articolul 70 (1) La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui. la propunerea Biroului permanent. adoptată cu votul majorităţii membrilor săi. se face de către comisia sesizată în fond şi.

numai asupra redactărilor diferite adoptate de Camera Deputaţilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţa. (2) La cererea motivată a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. potrivit regulamentului acestor şedinţe. 73 alin. 70 alin. (2) În acest scop Biroul permanent va propune Senatului un număr de 7 senatori. urmărindu. putând adopta fie una. (2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge. şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea. în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii. 39. fie cealaltă dintre redactări sau un text comun. fiind aplicabile prevederile art.o redactare diferită de cea adoptată de cealaltă Cameră. Articolul 73 (1) Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere.55. În acest caz comisia este obligată să prezinte un raport preliminar. (2) Reprezentanţii Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a hotărî. (3) Raportul comisiei este depus la Biroul permanent. stabiliţi de comisie. la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere. asupra redactărilor diferite. la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul. (2) şi (4). decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării. Articolul 74 Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. (3) Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotaţie de către un senator şi un deputat. în termenul stabilit potrivit art. (1). textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere. Capitolul II Desfăşurarea lucrărilor Senatului Sectiunea 1 Sesiunile şi actele Senatului Articolul 76 172 . (3) Senatorii stabiliţi de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. iniţiază procedura de mediere. împreună cu cei 7 deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor. în aceste limite. inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul. preşedintele Senatului. 41. Comisii de anchetă Articolul 71 (1) La cererea unei treimi din numărul membrilor săi Senatul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă. Comisii de mediere Articolul 72 (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într. (4) Cvorumul regulamentar al şedinţei este asigurat de prezenţa a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului. care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi. 69 şi ale art. În caz de egalitate la 7 voturi.4.se respectarea principiilor prevăzute la art. formează comisia de mediere. prin intermediul unei comisii paritare. (4) După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta. 5. împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor. Articolul 75 (1) Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului. împreună cu cei ai Camerei Deputaţilor.

în comisii şi în grupuri parlamentare. Articolul 78 (1) În timpul sesiunilor Senetul lucrează în şedinţe în plen. Articolul 81 (1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege. Articolul 77 (1) Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare. hotărâri şi moţiuni. Articolul 84 173 . (2) Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate ale Senatului. de Biroul permanent ori de senatori. declaraţii şi alte acte cu caracter politic. cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. în comisii parlamentare. (2) În afara sesiunilor Senatul lucrează prin Biroul permanent. 110 din Constituţie. după caz. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. propuneri legislative. aprobate pentru săptămâna următoare. Articolul 83 Decretele Preşedintelui României pentru ratificarea tratatelor internaţionale. a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor. întrebări. pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. (3) Ordinea de zi se difinitivează şi se adoptă zilnic. rapoarte. Senatul poate adopta mesaje. (2) Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul şi durata sesiunii. precum şi. se distribuie senatorilor şi se afişează la sediul Senatului. dezbaterii ordonanţelor de urgenţă şi a rapoartelor întocmite de comisiile de mediere. cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Biroului permanent. la propunerea Biroului permanent. precum şi rapoartele sau declaraţiile primului. (3) Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi.ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate. interpelări. (2) La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege în procedură de urgenţă. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. (2) Ordinea de zi şi programul de activitate. (3) Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare. (2) De asemenea. la cererea Preşedintelui României. Articolul 82 (1) Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului şi se adoptă. în grupuri parlamentare şi. Articolul 79 (1) Senatul adoptă legi. în ultima zi de activitate în plen a săptămânii. cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent. (4) Respingerea de către Senat a ordinii de zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare. (3) Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia. Sectiunea 2 Ordinea de zi şi programul de activitate Articolul 80 (1) Ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aprobă de plenul Senatului. dacă prin lege.Senatul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat. declaraţii sau alte probleme propuse de Guvern. prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede un termen mai scurt.

(8) Termenele prevăzute în prezentul articol pentru avize. Sectiunea 3 Procedura legislativă Articolul 85 (1) Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului. se va da cuvântul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar.(1) Ordinea de zi poate fi modificată numai la cererea Biroului permanent. în condiţiile art. trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului. (5) Proiectele de lege şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului. b) solicitarea avizului Consiliului Legislativ. propuneri legislative. Articolul 87 (1) Proiectele şi propunerile legislative se trimit. rapoarte şi amendamente nu pot să fie mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinară şi de 5 zile calendaristice pentru procedura de urgenţă: Articolul 86 Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor. Acestea trebuie să fie însoţite de expunere de motive şi redactate în forma proprie unui act normativ.000 de cetăţeni cu drept de vot. pentru propunerile legislative. sub semnătura preşedintelui Senatului. şi a punctului de vedere al Guvernului. Aceste dispoziţii se aplică şi grupurilor parlamentare. pe articole şi. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent în funcţie de procedura ordinară sau procedura de urgenţă. pe capitole şi secţiuni. a avizului Consiliului Legislativ. în conformitate cu art. (4) Propunerile legislative formulate de senatori. a unei comisii a Senatului sau a Guvernului pentru motive bine întemeiate şi urgente. senatorilor şi unui număr de cel puţin 250. împreună cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni. stabilind şi termenele de depunere a acestora. 146 şi 147 din Constituţie. care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru întocmirea avizelor sau a raportului. după care se va trece la vot. a unui grup parlamentar. 73 din Constituţie.o singură luare de cuvânt. după caz. în cazurile cerute de lege. limitată în timp. se distribuie senatorilor. în conformitate cu dispoziţiile art. înaintată prin preşedintele Senatului. (2) În exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă Guvernul înaintează Senatului proiecte de lege. c) distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative. spre dezbatere şi avizare comisiilor permanente competente. Articolul 88 174 . care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat. dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puţin 5 zile. a hotărârii Curţii Constituţionale. (2) Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr. Senatul dezbate şi proiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputaţilor. stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori sub sancţiunea decăderii. în cazurile prevăzute de Constituţie. (3) Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. prin serviciile Senatului. (2) Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se consideră competentă. dacă acesta nu a fost dat. 60. În cazul în care există opoziţia. (7) Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente. iar senatorii şi cetăţenii. 110 din Constituţie. (6) Măsurile hotărâte de Biroul permanent se aduc la îndeplinire de secretarul general.

Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale. reprezentantul acestuia are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. retragerea nu mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului. Senatul poate aproba. Articolul 91 (1) Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern.(1) Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale. Articolul 90 Proiectele şi propunerile legislative. Articolul 94 Iniţiatorul proiectului ori al propunerii legislative. după caz. (3) Preşedintele Senatului dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi apoi celorlalţi senatori. 175 . cu aprobarea plenului. conform alin. şi aceasta se hotărăşte de plen. Acelaşi drept îl are şi raportorul comisiei sesizate în fond. (2) În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor. (2) Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisiei. Articolul 96 (1) Dacă prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative. la cererea oricărui senator. în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Guvernului şi iniţiatorului. după caz. Articolul 95 În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. după caz. 87 şi 89. Articolul 89 (1) După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie.se punctul de vedere al acestuia. iar amendamentele se anexează la acesta. care dispune şi asigură. să li se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori din cadrul aceloraşi grupuri parlamentare. (2) În cazuri justificate. cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. (2). cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen. Articolul 92 (1) Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea. se consideră că amendamentul a fost acceptat. avizate potrivit art. de către iniţiator sau. de reprezentantul acestuia. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său. modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. difuzarea acestuia senatorilor. solicitându. se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută pe ordinea de zi aprobată de acesta. sau. Articolul 93 (1) Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să îşi desemneze un singur reprezentant. care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau. (2) Raportul se transmite Biroului permanent. prin secretarul general al Senatului. după încheierea dezbaterii generale preşedintele cere Senatului să se pronunţe prin vot. Înscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative se face în cel mult 30 de zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate în fond. (2) Dezbaterea continuă cu prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond. de preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.

în condiţiile procedurii prevăzute la art. în prima şedinţă ce urmează zilei de înregistrare a acestora. dacă senatorii nu se află în plen. (2) În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia. acestea şi se rezolvă prin vot. (3) Preşedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la textele aflate în dezbatere. apoi raportul comisiei se supune în întregime votului. În cazul în care există mai multe amendamente de acelasi fel. (2) De asemenea. iau cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului. ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Senatului în ziua în care au fost înregistrate sau. după încheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului. grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie amendamentele depuse în termen la comisie.au operat modificări sau completări la textele proiectului ori propunerii legislative. Articolul 101 (1) Discutarea textelor în condiţiile art. 97 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora. Articolul 97 (1) După dezbaterile generale. proiectul de lege se supune în întregime votului final. (4) din Constituţie se supun aprobării Senatului în procedură de urgenţă.(2) Dacă prin raportul comisiei se propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege.se de urgentă prin raport suplimentar. (2) Cererea Guvernului şi propunerile Biroului permanent. în afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. Aprobarea procedurii de urgenţă se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Articolul 99 În cursul dezbaterilor senatorii. (3) Fiecare text se supune votului Senatului. (2) Senatul se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament. cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. 97. şi dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s. suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuţie. Articolul 98 (1) La dezbaterile care au loc în condiţiile art. precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond. După terminarea dezbaterilor asupra modificărilor şi completărilor operate de comisie raportul în întregime se supune votului şi după aceasta proiectul de lege în întregime se supune votului final. 114 alin. (3) În cazurile în care se constată că sunt şi amendamente respinse de comisie şi dacă se cere susţinerea acestora în plen. care se rezolvă prin vot. iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege. preşedintele consultă Senatul dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile pe texte continuă numai asupra acestor observaţii. se dezbat numai. Articolul 100 Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. plenul poate decide prin vot deschis. ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate. (3) Ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. după care proiectul sau propunerea legislativă se supune în întregime votului final. Sectiunea 4 Procedura de urgenţă Articolul 102 (1) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. 176 . 97 rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond a unor texte. comisia pronunţându. 97 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.

ordinea de zi şi programul de activitate. Articolul 107 (1) Senatorii sunt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Senatului. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baze unor permise de acces distribuite la cerere. (2) Înainte de votare preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. 97. conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat. în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului. (3) Biroul permanent. la cererea preşedintelui sau a cel puţin 20 de senatori. (2) Preşedintele este asistat de 2 secretari. preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ. în ordinea solicitării de către cei interesaţi. dacă au fost operate modificări substanţiale faţă de proiectul iniţial. Articolul 110 (1) Senatul adoptă legi. cu votul majorităţii senatorilor prezenţi.Articolul 103 (1) Senatorii. grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris. motivate. (3) Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare. în afara cazurilor în care. reprezentanţe ai presei. În acelaşi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond. Dacă li se solicită participarea. în caz contrar putând fi evacuate din sală. Sectiunea 5 Desfăşurarea şedinţelor Senatului Articolul 105 Şedinţele Senatului sunt publice. se hotărăşte. precum şi alţi invitaţi. în prezenţa majorităţii senatorilor. menţionând cauzele care îl împiedică să participe. care se trimit comisiei sesizate în fond. moţiuni şi alte acte cu caracter politic. 97. 177 . în termenele stabilite de Biroul permanent. (2) La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomaţi. în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Articolul 106 (1) Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Senatului. prezenţa lor este obligatorie. (6) Dezbaterea proiectului se face în condiţiile prevăzute la art. Articolul 104 În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor. Articolul 109 (1) Şedinţa Senatului este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedintele care îl înlocuieşte. Prezenta este urmărită de un secretar al Biroului permanent al Senatului. înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă. În orice altă situaţie cvorumul este de o treime din numărul senatorilor. Articolul 108 Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen. pe comisii şi pe grupuri parlamentare. după primirea raportului comisiei sesizate în fond. (3) Înainte de începerea dezbaterilor preşedintele de şedinţă anunţă dacă este întrunit cvorumul. ca acestea să fie secrete. (4) Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale. (2) Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent. hotărâri. pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de secretarul general al Senatului. (2) Senatorul care nu poate lua parte la şedinţă din motive independente de voinţa sa va anunţa Biroul permanent. după care va trece la dezbaterea proiectului în condiţiile art. radioului şi televiziunii.

dacă nu se conformează. înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial al României: Sectiunea 6 Procedura de vot Articolul 120 178 . un grup parlamentar sau cel puţin 20 de senatori pot cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Senatului. cu încuviinţarea preşedintelui Senatului. Articolul 113 Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate. Articolul 112 (1) Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii întocmesc lista cuprinzând senatorii care se înscriu la cuvânt.a. le retrage cuvântul. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului. cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete. (2) Prevederile alin. Partea a II . Articolul 116 (1) Preşedintele. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvântul în probleme privitoare la regulament. (3) Senatorii au dreptul să verifice exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică. în cel mult 3 zile de la data şedinţei. Articolul 114 Preşedintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt în funcţie de subiectul dezbaterilor sau să propună Senatului sistarea discuţiilor. Articolul 119 (1) Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază. (2) Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României. Articolul 118 Preşedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile. (3) Reprezentanţilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii şi ori de câte ori solicită acest lucru. limitând timpul acordat în acest scop. (2) Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii în listă.au înscris la cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. Articolul 111 Preşedintele Senatului conduce dezbaterile. (2) Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. veghează la respectarea regulamentului şi la menţinerea ordinii în sala de şedinţe. nici o persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond. Articolul 115 (1) Preşedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într. (2) Nu se admite dialogul între vorbitori şi celelalte persoane aflate în sală. Articolul 117 (1) Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru care s.(3) În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit. În caz contrar preşedintele le atrage atenţia şi.o chestiune de ordin personal. preşedintele Senatului suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor.

la propunerea preşedintelui.(1) Legile. grupul parlamentar din care face parte. În cazul unei defecţiuni tehnice votul se repetă. depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea. pentru alegerea sau numirea în unele funcţii. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repetă. funcţia pentru care acesta candidează si. de preşedintele unui grup parlamentar. Articolul 121 (1) Votul senatorului este personal. (2) După terminarea apelului se repetă numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns. (2) Cartela de vot este netransmisibilă. iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot "contra". aceasta se va hotărî de Senat. cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele candidaţilor şi care. precum şi celelalte acte cu caracter politic se adoptă de către Senat prin vot. ori prin bile sau electronic. 179 . voturile se numără de secretar. legi organice sau legi ordinare. votul se reia conform reglementărilor specifice. Articolul 124 (1) Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă vot "pentru". Senatorii vin pe rând la urne. numele şi prenumele candidatului. Rezultatul votului electronic se afişează la comanda preşedintelui Senatului. Articolul 127 În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul.au exprimat votul. după caz. la celelalte modalităţi de vot. (4) Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat. Dacă defecţiunea persistă. hotărârile. ridicare în picioare sau electronic. Dacă preşedintele o cere sau dacă constatarea sa este contestată. (3) Buletinele de vot se introduc în urne. Articolul 125 (1) În cazul votului cu buletine de vot. EI poate fi deschis sau secret. (2) Senatorul votează "pentru" lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse. în cazul votării legilor. în acest mod. (4) Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot. (2) Legile adoptate de Senat pot fi legi constituţionale. (3) Dacă votul este deschis. dintre care una albă şi una neagră. moţiunile. Constatarea rezultatelor se face de preşedinte. unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui senatorilor. pe buletin se trec numărul de ordine. pe care le introduc în cele două urne. Articolul 126 (1) Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi. apel nominal. (2) Votul deschis se exprimă public prin ridicarea mâinii. Articolul 123 Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Senatului se aşează o urnă albă şi alta neagră. fiecare senator răspunde "pentru" sau "contra". după caz. vot "contra" sau "abţinere". după ce primesc de la secretari câte două bile. (5) În cazul în care prin regulament nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie. Articolul 122 (1) Votarea prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra". hotărârilor sau moţiunilor. el votează "contra" ştergând numele şi prenumele persoanei propuse. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot "pentru". contra sau abţinere. la solicitarea oricărui grup parlamentar se eliberează câte o listă cuprinzând rezultatele votului. se recurge. (3) Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare are următoarele semnificaţii: pentru. (2) În situaţiile în care votul este deschis preşedintele votează numai după ce restul senatorilor şi.

(3) Candidaţii vor fi invitaţi si la dezbaterea în plen a raportului. stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. celelalte acte ale Senatului sau măsurile luate de acesta se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. imunităţi şi validări. (6) Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau. Articolul 130 (1) Votul final priveşte ansamblul reglementării. preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal. de numiri. respingerea.Articolul 128 Constatarea rezultatului în cazul votului cu bile sau cu buletine de vot se face prin procesverbal. încheiat în prezenţa membrilor Biroului permanent al Senatului. (5) Dacă prezentul regulament nu dispune altfel. amână votul. în caz de opoziţie. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot. (7) Dacă în sala de şedinţă nu se află majoritatea senatorilor. confirmări sau avize. în vederea dezbaterii şi adoptării. dar care au fost prezenţi în sala de şedinţă intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. după adoptare. când preşedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorităţii prevăzute. (2) Legile organice şi hotărârile privind Regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. de asemenea.un interval de timp rezonabil şi. aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului. (4) În cazul legilor constituţionale. (3) Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor într. Articolul 132 (1) Numirile. un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar. disciplină. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.un interval de timp egal. în ordinea definitivării proiectului de lege sau a propunerii legislative. va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a 180 . prin numărare de către secretari. Articolul 134 (1) În cazul în care Senatul a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor. iar Senatul poate hotărî audierea lor şi în plen.o şedinţă consacrată acestui scop. care. având dreptul de a chemea pentru audiere candidaţii. potrivit legii. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile. se fac de către Senat. (2) Admiterea contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului. poate lua cuvântul într. (2) În vederea întocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri. Sectiunea 7 Procedura pentru medierea. reexaminarea şi promulgarea legii Articolul 133 Proiectele de lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de Senat se semnează. se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice. confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii. Articolul 129 (1) Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul senatorilor. de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor. imediat după anunţarea rezultatului votului de preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Articolul 131 (1) Votul poate fi contestat numai de preşedintele unui grup parlamentar. (2) Votul final poate avea loc într.

(4) De la. care lucrează potrivit normelor cuprinse în art. a) din Constituţie. în aceeaşi formă.o redactare diferită de cea adoptată de Senat. Nu pot fi propuse amendamente la textele considerate neconstituţionale. 145 alin. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii. prevederile declarate neconstituţionale prin decizie a Curţii Constituţionale se înlătură din lege. dacă aceasta a fost declarată în întregime neconstituţională. (1) se aplică şi pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergenţelor cu Camera Deputaţilor. constatată potrivit art. pentru o nouă dezbatere. Camerei Deputaţilor. disciplină. (2) În cazul în care Camera Deputaţilor respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Senat. (2) În urma dezbaterii legea se supune unui singur vot. Senatul procedează la o nouă dezbatere. de acord cu preşedintele Camerei Deputaţilor. când aceasta din urmă a fost prima sesizată. Articolul 138 181 . nu le mai înaintează Camerei Deputaţilor.68 şi 72. Constituţionale. 56. (5) Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni. de numiri. iniţiază procedura de mediere. (3) se exceptează proiectele de lege privind aprobarea ordonanţelor adoptate de Guvern. (5) Comisia juridică. cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstituţionale sau textele propuse de comisie. Dacă proiectul de lege sau propunerea legislativă este respinsă de Senat şi a doua oară. imunităţi şi validări asupra obiecţiei de neconstituţionalitate. Comisia poate propune texte corespunzătoare deciziei Curţii Constituţionale. preşedintele Senatului. O nouă respingere de către Camera Deputaţilor este definitivă. respingerea este definitivă. Articolul 135 (1) În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Camera Deputaţilor. (3) Obiecţia de neconstituţionalitate este înlăturată numai în cazul în care atât Senatul.75. recomandă Senatului prin raportul ei admiterea sau respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate. ea nu se mâi trimite la promulgare Preşedintelui României. prevederile alin. (3) În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă. pe baza concluziilor reţinute din examinarea conţinutului deciziei Curţii Constituţionale. (2) Această procedură se desfăşoară de o comisie de mediere. ca primă Cameră sesizată. Respingerea se comunică iniţiatorului. iar dacă legea în ansamblul său este declarată neconstituţională. În. Articolul 136 (1) În caz de neconstituţionalitate. cât şi Camera Deputaţilor au adoptat legea. disciplină. Senatul dezbate şi hotărăşte pe baza raportului Comisiei juridice. în termen de 30 de zile de la înregistrarea comunicării. potrivit legii. numai în zilele în care Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţă senatorilor în aceeaşi zi. (1) din Constituţie. 144 lit. (3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face. (4) În cazul în care în una dintre Camere nu se obţine majoritatea de două treimi cerută de art. aceasta se trimite. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care Camera Deputaţilor adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într. imunităţi şi validări. (2) Prevederile alin. Articolul 137 (1) Dacă Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într.Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare.o redactare diferită de cea adoptată de Camera Deputaţilor. de numiri.

precum şi a formelor proiectelor de lege şi propunerilor legislative. numai soluţiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate iniţial de Senat. (2) Camera Deputaţilor face.104. potrivit regulamentului acestor şedinţe. cu care a fost sesizat Parlamentul se fac de către Camera Deputaţilor. potrivit Constituţiei.le spre publicare în Monitorul Oficial al României. sau. Articolul 140 (1) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord sau dacă una dintre Camere nu aprobă. conform prevederilor art. Articolul 141 (1) În cazul în care Preşedintele României cere. în redactarea iniţială.se procedura prevăzută la art. pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului. (2) După finalizarea dezbaterilor în şedinţă comună se procedează. Sectiunea 8 Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului Articolul 144 Senatul are dreptul să ceară punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului. 69. noua deliberare se face tot în şedinţă comună. cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului. înainte de promulgare. de asemenea. (3) Hotărârea se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. după caz. Partea I. moţiuni. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Articolul 142 Pentru legile adoptate. în ordinea promulgării lor. (2) Raportul comisiei se înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi. trimiţându. Articolul 146 Dacă Senatul hotărăşte să ceară punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului. (2) Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative. urmându. reexaminarea unei legi adoptate prima dată de Senat. şi numerotarea legilor adoptate de Parlament. (3) În acelaşi mod se va proceda şi cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament hotărâri. (3) Se supun la vot. 133. de mediere se aprobă potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară în vederea adoptării legii în forma finală. în tot sau în parte. Articolul 145 (1) Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă. în şedinţa comună a celor două Camere. potrivit procedurii prevăzute în regulamentul şedinţelor comune. raportul comisiei de mediere. (2) Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului. Articolul 143 (1) Evidenta şi păstrarea originalelor tuturor proiectelor de lege adoptate atât de Senat. conform Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. fie de o comisie de anchetă. preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi 182 . 133. acte cu caracter politic. potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii. se va proceda conform art. a legilor promulgate de Preşedintele României. 80. potrivit dispoziţiilor Legii nr. 80. Articolul 139 Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere.(1) În procedura de adoptare a legilor medierea divergenţelor dintre Senat şi Camera Deputaţilor se face prin intermediul unei comisii de mediere. În toate cazurile raportul comisiei. potrivit art.104. textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună. cât şi de Camera Deputaţilor.

Articolul 147 Dispoziţiile art. (4) Nici o moţiune nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei. Articolul 150 (1) Preşedintele Senatului stabileşte data dezbaterii moţiunii. (2) Moţiunile pot fi iniţiate de cel puţin o pătrime din numărul senatorilor.119 şi se adoptă cu votul majorităţii senatorilor.penale. înştiinţând Guvernul asupra datei stabilite. potrivit legii. Partea I. după care dispune afişarea lor la sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor. Această condiţie trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de la depunerea moţiunii. 183 . 105. Articolul 152 (1) Dezbaterea moţiunii se face cu respectarea dispoziţiilor cuprinse la art. (3) Moţiunile privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe.129 se aplică în mod corespunzător. precum şi pentru celelalte persoane vizate. (3) Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a moţiunii în plenul Senatului.nu va supune dezbaterii moţiunile care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. De asemenea. Capitolul III Moţiuni. Articolul 151 (1) După începerea dezbaterii moţiunii senatorii semnatari nu îşi pot retrage adeziunea la moţiune. dacă Guvernul înţelege să comunice Senatului documentele ori informaţiile solicitate de senator sau dacă are intenţia de a lua o hotărâre într. şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi. Moţiunile se depun la preşedinte. membrilor acestuia sau conducerii autorităţilor administrative autonome. în plenul Senatului. 150 alin. petiţii Sectiunea I Moţiuni Articolul 148 (1) Moţiunea exprimă poziţia Senatului într.o problemă determinată. prezentând Senatului motivele deciziei sale. Articolul 149 (1) Până la închiderea dezbaterii unei moţiuni. (2) preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţă plenului. 148 şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură.o anumită problemă de politică internă sau externă. (3) Moţiunile trebuie să fie întocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului şi să cuprindă motivarea şi dispozitivul. dacă o informaţie este exactă. (2) Moţiunile adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României. 105. (2) La moţiunile prezentate nu pot fi propuse amendamente. semnatarii nu mai pot promova o altă moţiune în aceeaşi problemă. (2) Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat. Sectiunea 2 Întrebări Articolul 153 1) Fiecare senator poate adresa întrebări orale sau scrise Guvernului. (2) După primirea moţiunilor care nu intră sub incidenţa art. care nu poate depăşi 6 zile de la depunerea acesteia. (2) Preşedintele Senatului . întrebări. interpelări. va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia. informări.

au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru şedinţa următoare.un registru special. arătându. Articolul 159 (1) În şedinţa consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului şi apoi celui interpelat. Durata afectată întrebărilor şi răspunsurilor va fi stabilită de Biroul permanent. în ordinea prezentării. care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. după caz. Sectiunea 3 Interpelări Articolul 157 (1) Interpelarea constă într. au obligaţia să răspundă imediat la fiecare întrebare sau vor declara că prezintă răspunsul în zilele următoare. Articolul 155 (1) Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă. se afişează la sediul Senatului şi se comunică celui interpelat.au putut fi prezentate şi răspunsurile care n. Răspunsul la interpelările adresate membrilor Guvernului se prezintă de ministru sau.(3) În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular. durata afectată pentru aceasta este de cel mult 3 minute. (2) Răspunsul la interpelările adresate Guvernului se prezintă de primul. Articolul 154 Dacă răspunsul la o întrebare dă naştere unei replici. indicând data. 184 . Articolul 158 (1) Interpelările se înscriu. (2) Interpelările se prezintă în şedinţă publică de către autor. prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. menţinându. (6) La prezentarea întrebării senatorul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris sau oral în şedinţă publică. Pentru cei care nu sunt prezenţi Senatul va stabili data la care aceştia sunt obligaţi să răspundă întrebărilor.o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către un senator sau de un grup parlamentar. Articolul 160 Senatul poate adopta o moţiune prin care să îşi exprime poziţia cu privire la problema ce a făcut obiectul interpelării. (4) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni.ministru sau de reprezentantul acestuia. dacă sunt prezenţi. şi se depun la secretarul desemnat al Senatului. replici. Articolul 156 Senatul stabileşte o zi din săptămână consacrată întrebărilor şi răspunsurilor la acestea. de un secretar de stat. se dă cuvântul în aceeaşi ordine.se obiectul şi motivarea acestora. (2) Interpelările se fac în scris. într. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen. (3) Biroul permanent stabileşte o zi din săptămână consacrată prezentării şi dezbaterii interpelărilor. pe care o va comunica celor în cauză. Răspunsul la replică va fi dat în aceleaşi condiţii în care s. Preşedintele Senatului poate limita durata luărilor de cuvânt. (2) Întrebările care n.se ordinea înscrierilor. Dacă răspunsul la interpelare dă naştere unei. (4) Cei întrebaţi. (5) Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate.a răspuns la întrebare. cu respectarea condiţiilor prevăzute în secţiunea 1 din prezentul capitol.

în vederea soluţionării lor. informaţiile şi documentele necesare. sesizând de îndată autorităţile publice competente.se în acest scop preşedintelui comisiei căreia i. Sectiunea 5 Petiţii Articolul 164 Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului. Articolul 165 Petiţiile se înscriu în registrul general al Senatului. care nu poate depăşi 30 de zile. domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii. (3) Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente. în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora. (1) sunt obligate să răspundă în termen de cel mult 10 zile. Guvernul informează Senatul despre aceasta. Articolul 162 În cazul în care informaţiile sau documentele solicitate privesc. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesită date suplimentare. dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate. potrivit legii. în ordinea primirii. la solicitarea senatorului interesat. (3) Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate prin intermediul preşedintelui Senatului sau al preşedinţilor comisiilor. secrete de stat.se numărul de înregistrare. În cazuri deosebite problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului.Sectiunea 4 Informarea Senatului şi a senatorilor Articolul 161 (1) Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice.a fost repartizată. adresându. (6) Refuzul nejustificat de a răspunde la solicitările prevăzute în alineatele precedente atrage. (1) informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor. precizându. numele. comisiei permanente competente. (5) Autorităţile prevăzute la alin. Articolul 166 (1) Petiţiile înregistrate se repartizează spre soluţionare de către unul dintre vicepreşedinţii Senatului. răspunderea juridică potrivit legii. În cazul în care autorităţile nu răspund în termenele prevăzute senatorul interesat poate cere invitarea lor în plenul Senatului.se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari. prenumele. potrivit obiectului petiţiei. (2) Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii. Pentru celelalte petiţii comisia va decide. iar Senatul decide în şedinţă secretă. Articolul 163 Documentele primite se restituie organului respectiv după consultare. după caz. ori senatorilor cărora le. Articolul 167 (1) Comisia va decide care sunt petiţiile a căror rezolvare nu suferă amânare.au fost adresate personal. consemnându. desemnat de preşedinte. 185 . acestea au obligaţia de a declara în scris că interesul public nu le permite să răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar. (2) Preşedinţii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. (4) Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente.

penală ori contravenţională. (5) Cererea de autorizare a trimiterii în judecată.o zi de şedinţă pentru declaraţii politice ale senatorilor. de arestare sau de percheziţie se adresează preşedintelui Senatului de ministrul justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Senatului asupra reţinerii şi percheziţiei în cazul în care Senatul constată că nu există temei pentru reţinere va dispune de îndată revocarea acestei măsuri cu votul secret al majorităţii membrilor săi. (3) În raport cu conţinutul lor declaraţiile politice pot da dreptul la replică senatorilor. Articolul 171 Cererile de reţinere. abuzive sau şicanatoare. (3) Senatorul nu poate fi urmărit pe cale judiciară pentru opinii sau voturi exprimate în cursul îndeplinirii mandatului. pentru fapte străine exercitării mandatului. (3) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată. Articolul 170 În caz de infracţiune flagrantă senatorul poate fi reţinut şi supus percheziţiei. percheziţionat sau trimis în judecată. în termen de 15 zile de la data depunerii lui. (6) Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţă senatorilor în şedinţă publică. de numiri. (8) Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor Senatului. imunităţi şi validări spre examinare. (2) Declaraţiile politice se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. precum şi cererea de reţinere. Capitolul IV Statutul senatorului Sectiunea 1 Imunitatea parlamentară Articolul 169 (1) Senatorii se bucură de imunitate parlamentară. fără încuviinţarea prealabilă a Senatului şi numai după ascultarea sa. de arestare. (2) Imunitatea parlamentară are ca scop garantarea libertăţii de exprimare a senatorului şi protejarea acestuia împotriva urmăririlor judiciare represive. arestat.l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale. despre soluţia adoptată. temeinic motivat. în scris. prin ministrul justiţiei. care va stabili dacă a fost sau nu a fost făcută în scopul de a. 186 . disciplină. (4) Nici un senator nu poate fi reţinut. se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate.(2) Autorităţile publice sesizate au obligaţia să informeze Senatul. Hotărârea comisiei se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia. Sectiunea 6 Declaraţi politice Articolul 168 (1) În fiecare săptămână Biroul permanent alocă o anumită perioadă de timp dintr. în termen de cel mult 30 de zile. după care o trimite de îndată Comisiei juridice. penală ori contravenţională. penală ori contravenţională. (7) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere şi aprobare plenului raportul comisiei. de percheziţie sau autorizarea trimiterii în judecată. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată.

în orice acţiune publicitară privitoare la o întreprindere financiară. Articolul 173 Exercitarea unor funcţii conferite de un stat străin sau de către o organizaţie internaţională şi salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator. Articolul 175 (1) Senatorul care se află într. 175.un caz de incompatibilitate este declarat demisionat din funcţia de senator de către Senat. (2) După constituirea legală a Senatului fiecare senator va depune în faţa plenului Senatului. de numiri. de numiri. (1) senatorul trebuie să declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua să o desfăşoare în viitor. pe durata exercitării mandatului senatorilor li se eliberează legitimaţia de membru al Senatului. în termen de 30 de zile de la data validării mandatului. Articolul 177 Schimbările intervenite în activitatea senatorului. întrunit în şedinţă solemna.Sectiunea 2 Incompatibilităţi Articolul 172 Calitatea de senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate. industrială sau comercială. Articolul 180 (1) După validare. Articolul 178 Se interzice utilizarea numelui oricărui senator. 172. însoţit de această calitate. excluzându. (2) din Constituţia României. 68 alin. (3) Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formaţiunii.o incompatibilitate prevăzută la art. Articolul 174 (1) Senatorii cărora Guvernul le încredinţează o misiune temporară de cel mult 6 luni pot acumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator o singură dată. imunităţi şi validări va prezenta Senatului un raport. fiind aplicabile şi prevederile art. (2) Încredinţarea unei misiuni pe o perioadă mai mare de 6 luni este incompatibilă cu calitatea de senator. Alte incompatibilităţi sunt cele stabilite prin lege organică. imunităţi şi validări. Articolul 176 În cursul termenului prevăzut la art. 187 . 175 alin. (2) După expirarea termenului prevăzut la alin. 82 alin. (3) din Constituţie va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de senator. (2 sau în legea organică prevăzută la art. semnată de preşedintele acestuia.se persoanele care nu mai fac parte din partidul sau formaţiunea politică respectivă. (1) senatorul care se află într. sub condiţia validării. 174 alin. 173 şi art. disciplină. disciplină. cu excepţia celei de membru al Guvernului. jurământul prevăzut la art. la cererea Biroului permanent al acestuia. politice pentru care a candidat. se aduc la cunoştinţă Biroului permanent în cel mult 10 zile de la data apariţiei acestora. pe baza raportului Comisiei juridice. Asupra legalităţii alegerii supleantului Comisia juridică. Sectiunea 3 Exercitarea mandatului de senator Articolul 179 (1) Senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Senatului. în timpul exercitării mandatului.

Articolul 181 Pe durata exercitării mandatului senatorii beneficiază de paşaport diplomatic. (3) Legitimaţia şi însemnul se pot păstra de senator după încetarea mandatului. în funcţie de prezenţa senatorului la lucrările Senatului. Articolul 183 (1) Pentru exercitarea mandatului de senator. personal care face parte din aparatul Senatului. precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României şi beneficiază de celelalte drepturi potrivit legii şi prezentului regulament. (2) Concediile de boală se acordă pe baza certificatului medical. Sectiunea 4 Concedii. (2) Încadrarea personalului birourilor senatoriale se face cu contract de muncă pe durată determinată. iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suportă din bugetul Senatului. la cererea Senatului şi cu avizul unităţii. în condiţiile legislaţiei muncii. disciplină. precum şi în caz de demisie. după caz.(2) De asemenea. Articolul 186 Pe durata exercitării mandatului de senator contractul de muncă al persoanei în cauză se suspendă. care se pot efectua 188 . Modelul însemnului se stabileşte de către Biroul permanent. Articolul 185 Comisia juridică. în cazul în care titularului mandatului îi încetează calitatea de senator. la propunerea senatorilor în cauză.dactilografă. (3) Pe perioada în care îndeplineşte această activitate personalul angajat se consideră detaşat sau. pentru fiecare senator câte un birou senatorial.l purta pe toată durata exercitării mandatului. cu excepţia cazurilor în care Biroul permanent decide altfel. având ca personal încadrat un şef de birou senatorial. demisii Articolul 187 Nici un senator nu poate lipsi de la şedinţele Senatului sau ale comisiei din care face parte decât în cazul în care i s. cu titlu evocativ. cu dreptul de a. de pierdere a drepturilor electorale. absenţe. Articolul 184 (1) Senatorii primesc drepturile băneşti potrivit Legii privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor. de numiri. de secretarul general al Senatului. iar peste această durată. transferat în interesul serviciului. (3) Pentru interese personale se pot acorda în timpul unei sesiuni cel mult 8 zile de concediu cu plata indemnizaţiei. în circumscripţiile electorale se organizează. Articolul 188 (1) Concediile se acordă pentru motive de boală sau interese personale. imunităţi şi validări poate propune Biroului permanent diminuarea indemnizaţiei lunare şi a diurnei de şedinţă. de incompatibilitate ori de deces. concedii fără plată. (4) Contractul de muncă al personalului birourilor senatoriale încetează din dispoziţia senatorului sau.a aprobat aceasta. un şofer şi o secretară. la data la care noul titular dispune aceasta. senatorii vor avea un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului.ales. (2) Senatorii primesc indemnizaţia lunară şi celelalte drepturi începând cu data intrării în exerciţiul mandatului şi până la încetarea acestuia. Articolul 182 Calitatea de senator încetează la data întrunirii legale a Senatului nou.

dacă răspunsul este afirmativ ori dacă senatorul nu se prezintă pentru a răspunde. (2) Preşedintele Senatului. Articolul 197 189 . (4) Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea menţionat. constituie abatere de la deontologia parlamentară. Articolul 190 (1) Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă adresată preşedintelui. 192 lit. c) retragerea cuvântului. preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvântul. de către Biroul permanent. de comisii sau de birou ori în afara acestora. 184. a). (2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte sau de senatorul vizat ca satisfăcătoare. 192 lit. după chemarea la ordine. comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar sau a altui demnitar în şedinţele de plen.d). iar cele cu o durată mai mare de 4 zile. 191 şi la art. Articolul 193 Abaterile şi sancţiunile prevăzute la art. întreabă senatorul dacă stăruie în cererea de demisie şi. iar dacă persistă. (2) Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitaţiei senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea. în şedinţă publică. de preşedintele comisiei senatoriale. măsura nu se mai aplică. să îl invite să îşi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar atrage aplicarea măsurii. (2) În cazul în care un senator săvârşeşte abateri deosebit de grave preşedintele comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţă preşedintelui Senatului. a). dar cu privire la exercitarea mandatului de senator. Articolul 189 (1) Senatorul care lipseşte de la 8 şedinţe consecutive fără a avea concediu sau peste concediul acordat va fi invitat de preşedinte să justifice motivele absenţei. îl va îndepărta din sală. Articolul 195 În cazul în care.integral sau în mai multe tranşe.d) se constată şi se aplică de preşedintele de şedinţă sau. pierde toate drepturile prevăzute la art. d) îndepărtarea din sală pe durata şedinţei. e) interzicerea de a participa la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 30 de zile calendaristice. de către unul dintre secretarii Senatului. b) chemarea la ordine. înainte de a chema la ordine un senator. după caz. Sectiunea 5 Deontologia parlamentară. Concediile până la 4 zile se aprobă de preşedintele Senatului. Articolul 194 (1) Preşedintele Senatului poate. abateri şi sancţiuni Articolul 191 Încălcarea dispoziţiilor obligatorii privind îndatoririle senatorului prevăzute în Constituţie şi în prezentul regulament. senatorul continuă să se abată de la regulament. care îl va supune Biroului permanent. numărul zilelor de concediu efectuate de senatorul respectiv. Articolul 196 (1) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica măsurile prevăzute la art. Articolul 192 Abaterile de la deontologia parlamentară se sancţionează cu: a) avertisment. exercitarea abuzivă a mandatului de senator. declară locul vacant.

pe durata mandatului acestuia. Sesizarea se adresează preşedintelui Senatului. împreună cu dosarul cauzei. disciplină.ar cuveni pe durata interzicerii participării la lucrările Senatului. imunităţi şi validări soluţionează sesizarea înaintată de preşedintele Senatului în termen de 30 de zile de la data înregistrării acesteia la comisie. a unui senator ori a unui deputat. Capitolul V Serviciile Senatului Articolul 200 (1) Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului. (7) Hotărârea plenului Senatului este definitivă şi executorie. imunităţi şi validări a Senatului. după verificarea de către chestorii Senatului. precum şi execuţia acestuia. disciplină. la propunerea secretarului general al Senatului. emite ordine. 192 lit. împreună cu dosarul cauzei. Propunerea de revocare poate fi formulată o singură dată în cursul aceleiaşi sesiuni. (2) Dotarea Senatului cu mijloace de transport auto şi modul de utilizare a acestora. Articolul 198 În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la ar. (2) Indemnizaţia colaboratorilor.(1) Abaterile grave sau repetate. e) senatorului în cauză i se suspendă toate drepturile băneşti şi materiale ce i s. de numiri. e). Biroului permanent al Senatului. Soluţia comisiei se ia cu votul majorităţii membrilor prezenţi. în îndeplinirea atribuţiilor sale. general este ordonator principal de credite şi. (3) Secretarul general poate fi revocat la propunerea preşedintelui Senatului sau a cel puţin 20 de senatori. Articolul 199 Sancţiunile prevăzute la art. care implică aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. în limita sumelor prevăzute în bugetul anual. în limitele stabilite de lege. (2) Comisia juridică. la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputaţilor. 192 lit. de numiri. 190 . (5) Împotriva hotărârii Biroului permanent al Senatului petiţionarul sau senatorul sancţionat poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicării acesteia. Articolul 202 (1) Structura organizatorică a serviciilor Senatului. la propunerea Biroului permanent. Articolul 201 (1) Pe baza legii bugetului de stat Senatul aprobă bugetul anual. cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. (2) Statul de funcţii se aprobă de Biroul permanent. (2) Secretarul general este numit de către Senat. la propunerea preşedintelui. precum şi numărul maxim de posturi se aprobă de plenul Senatului. (6) Contestaţia se soluţionează de către plenul Senatului în termen de 30 de zile de la înregistrarea acesteia. 192 se aplică pentru fiecare abatere şi se cumulează aritmetic. Articolul 203 (1) Folosirea colaboratorilor pentru lucrările Senatului. se constată de Comisia juridică. (4) Secretarul. ale comisiilor şi pentru unele activităţi ale serviciilor Senatului se aprobă de Biroul permanent. precum şi cheltuielile de protocol se stabilesc prin norme aprobate de Biroul permanent. (4) Biroul permanent soluţionează cauza în termen de 7 zile de la data primirii raportului. (3) Raportul comisiei se înaintează de îndată. se propune de beneficiarul colaborării şi se ordonanţează de secretarul general al Senatului.

fara drept de vot. 183 referitoare la angajarea unei secretare. . în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentului articol. (2) Până la punerea în aplicare a dispoziţiilor alineatului precedent. unul sau 2 vicelideri si un secretar. Partea I. 18. nr." 5. 17. La articolul 18 alineatul (1). Articolul 206 (1) Prevederile art. 4. an baza mandatului. litera a) se abroga. 58 din 2 februarie 2001. după caz. (3) Pentru desfăşurarea activităţilor senatoriale prefecturile şi. Articolul 205 Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate cu votul majorităţii senatorilor. 20 din 18 noiembrie 2003 privind modificarea si completarea Regulamentului Senatului. republicat an Monitorul Oficial al Romaniei. alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: "(2) Viceliderul grupului al anlocuieste pe lider an lipsa acestuia sau ori de cate ori este nevoie.Capitolul VI Dispoziţii finale Articolul 204 Constituţionalitatea prezentului regulament poate fi verificată de Curtea Constituţională. ART. precum şi la dotarea birourilor senatoriale cu câte un autoturism se vor aplica cel mai târziu o dată cu adoptarea bugetului Senatului pe anul 1994." 191 . aprobat prin Hotararea Senatului nr.Grupurile parlamentare asi aleg un lider. (4) Biroul permanent al Senatului va face de îndată demersurile necesare la Guvernul României. litera e) va avea urmatorul cuprins: "e) participa la sedintele Biroului permanent. pentru exercitarea mandatului de senator în circumscripţiile electorale. La articolul 18 alineatul (1) partea introductiva va avea urmatorul cuprins: "Art." 2. pentru fiecare senator. 6. HOTARÂRE nr. cu modificarile si completarile ulterioare. la cererea preşedintelui Senatului. a consiliilor locale se va organiza. a unui grup parlamentar sau a cel puţin 25 de senatori. 834 din 24 noiembrie 2003 Senatul adopta prezenta hotarare. litera j) se abroga. . 16/1993. după caz. republicat EMITENT: SENATUL PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. Articolul 17 va avea urmatorul cuprins: "Art. I Regulamentul Senatului. se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 18 alineatul (1).dactilografe şi a unui şofer. consiliile locale vor pune la dispoziţie senatorului un mijloc de transport şi o dactilografă. La articolul 18 alineatul (1). prin grija prefecturilor şi. La articolul 18. un birou senatorial.(1) Liderul grupului are urmatoarele atributii:" 3.

La articolul 32 alineatul (1)." 15. precum si componenta lui numerica si nominala." 8. a propunerilor legislative si a rapoartelor tuturor senatorilor." 11. (2) se fac de liderii grupurilor parlamentare. 16. litera h) va avea urmatorul cuprins: "h) poate sesiza Curtea Constitutionala an conditiile prevazute la art. e). an cazul an care aceasta este competenta sa le dezbata si sa le adopte ca prima Camera sesizata." 9. La articolul 26. nr. b). alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art." 10. litera e) va avea urmatorul cuprins: "e) primeste proiectele de legi si propunerile legislative si decide: . 13. care le va supune votului. care va avea urmatorul cuprins: "e^1) dispune difuzarea proiectelor de legi. La articolul 19. Partea I. (3) Propunerile nominale pentru functiile prevazute la alin. Articolul 36 va avea urmatorul cuprins: 192 . precum si an cazul an care Senatul este sesizat de catre Camera Deputatilor.Biroul permanent va invita la lucrarile sale presedintii comisiilor parlamentare ori de cate ori considera necesar. La articolul 35 alineatul (1). . La articolul 32 alineatul (1). La articolul 32 alineatul (1). 19.7. Propunerile se anainteaza presedintelui Senatului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine. . litera h) se abroga. La articolul 32 alineatul (1)." 12. litera f) va avea urmatorul cuprins: "f) antocmeste proiectul ordinii de zi a sedintelor Senatului si programul de activitate. (1) si repartizate conform alin." ----------*) Constitutia Romaniei a fost republicata an Monitorul Oficial al Romaniei. Articolul 34 va avea urmatorul cuprins: "Art. Senatul stabileste numarul de locuri din Biroul permanent care revine fiecarui grup parlamentar. litera n) va avea urmatorul cuprins: "n) aproba statul de functii si regulamente pentru buna desfasurare a activitatii serviciilor Senatului.transmiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative Camerei Deputatilor. 34. dupa litera e) se introduce o litera noua. a presedintilor comisiilor permanente si cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relatia cu Parlamentul.retinerea proiectului si sesizarea comisiilor permanente competente an vederea antocmirii rapoartelor sau avizelor an cazul an care Senatul este competent sa dezbata si sa adopte ca prima Camera sesizata. cu participarea liderilor grupurilor parlamentare. alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins: "(2) In vederea depunerii propunerilor.(1) Liderul grupului prezinta Senatului denumirea acestuia. a). litera e^1). la propunerea secretarului general al Senatului." 14. c) si e) din Constitutie*). 146 lit. . La articolul 32 alineatul (1). dupa andeplinirea cerintei prevazute la lit. 767 din 31 octombrie 2003.

12 alin. prezinta presedintelui propunerile."Art. (4) si (5) . (3) . 136 alin. 75 din Constitutie. La capitolul I. 2. proiectele legilor organice prevazute la: a) art. m). an calitate de Camera decizionala. 83 alin. f) art.prelungirea mandatului. 37. Articolul 37 va avea urmatorul cuprins: "Art. b) art.(1) Vicepresedintii andeplinesc atributiile stabilite de Biroul permanent sau ancredintate de presedintele Senatului si raspund. (2) . 16 alin. an fata acestora si de activitatea desfasurata de comisiile permanente repartizate.Apararea tarii . r) si s). verifica cvorumul de sedinta si efectueaza apelul nominal din dispozitia presedintelui de sedinta. an absenta acestuia. d) tin evidenta situatiei proiectelor de legi si a propunerilor legislative anregistrate la Senat. stabilite de Biroul permanent sau de Senat: a) participa la conducerea operativa a sedintelor an plen. k) art. an domeniile stabilite la art. e) tin evidenta avizelor necesare pentru propunerile legislative. ca prima Camera sesizata.Categorii de legi . 36.Dreptul de proprietate privata. proiectele de legi si propunerile legislative adoptate de Camera Deputatilor. cu urmatorul cuprins: "SECeIUNEA a 3^1-a Competenta Senatului Art. 38^1. g). 52 alin. dupa sectiunea a 3-a se introduce o sectiune noua. sectiunea a 3^1-a. j).Cetatenia. (2) . (3). c) supravegheaza antocmirea stenogramelor si verifica transmiterea lor spre publicare an Monitorul Oficial al Romaniei. (1) lit. toate proiectele de legi si propunerile legislative de nivelul legilor ordinare. (3) . prin decizie. . pentru care Senatul decide an mod definitiv. desemnat la propunerea presedintelui. . 3 alin. an domeniile stabilite de art.(1) Secretarii andeplinesc urmatoarele atributii. 141 . alaturi de presedintele Senatului.Consiliul Economic si Social. si antocmesc lista inscrierilor la cuvant an ordinea an care au fost facute. d).Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica. (3) . i). 44 alin. la solicitarea presedintelui sau. 55 alin. f). (4) . dupa cum urmeaza: 1. Art. p). atributiile presedintelui Senatului se exercita de unul dintre vicepresedinti. g) art. dupa caz. 38^2. b) raspund de evidenta hotararilor adoptate." 18." 17. b). c) art. dupa cum urmeaza: 193 . 73 alin. d) art. .lit. . 5 alin. b)-f) se andeplinesc prin serviciile Senatului. (4) . (2) . (3) In perioada an care presedintele Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei. (1) . (2) Atributiile prevazute la alin. prezinta Senatului rezultatul votului atunci cand acest lucru se impune.Egalitatea an drepturi. h). (2) Vicepresedintii conduc activitatea Biroului permanent si a Senatului.Senatul.Teritoriul. i) art. are an competenta spre dezbatere si adoptare proiectele de legi si propunerile legislative. e) art.ancorporarea. tin evidenta prezentei senatorilor la lucrari.Senatul ia an dezbatere si adoptare. h) art.Presedintele Romaniei . a). f) urmaresc evidenta proiectelor de legi si a propunerilor legislative retransmise de Camera Deputatilor.Proprietatea.Simboluri nationale. amendamentele si orice alte comunicari adresate Senatului. Partea a II-a. la sesizarea acesteia. 75 din Constitutie. j) art.

l) art. stabilirea indemnizatiei si a celorlalte drepturi ale acestora. m) art.Guvernul . k) art. proiectele legilor organice prevazute la: a) art.rolul si structura.Avocatul Poporului . si parerile contrare. l). d) aderarea Romaniei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene . 149 din Constitutie. o) art. proiectele de legi si propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internationale si a masurilor legislative ce rezulta din aplicarea acestor tratate ori acorduri. a directorilor serviciilor de informatii si exercitarea controlului asupra activitatii acestor servicii.Administratia publica locala . e) art. b) art. 128 alin. r) art. suspendarea sau ancetarea ostilitatilor militare. la propunerea Presedintelui Romaniei. pe langa opinia majoritatii membrilor comisiei. 118 alin. examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. (3) .Dreptul la informatie.Consiliul Legislativ. andeplinirea altor atributii care se exercita an sedinta comuna .art." 194 . numirea. alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: "(3) Rapoartele si avizele vor cuprinde. La articolul 45. declararea mobilizarii totale sau partiale. k). d) art.Guvernul . (5) din Constitutie. n) art. (3) . e) aderarea Romaniei la Tratatul Atlanticului de Nord . 140 alin. (2) .Dreptul de asociere.Senatul desfasoara lucrari ampreuna cu Camera Deputatilor. 55 alin. j) art. (2) si (4) . (2) . 148 alin.principii de baza. (2) . i) art.Curtea de Conturi.Folosirea limbii materne si a interpretului an justitie.atributii. stabilirea statutului deputatilor si al senatorilor. c) innoirea cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament . aprobarea strategiei nationale de aparare a tarii.structura.incompatibilitati. 102 alin." 19. 140 alin. (2) din Constitutie. 79 alin. (3) . 126 alin. privind urmatoarele activitati ce sunt an conformitate cu competentele prevazute de Constitutie: a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei. 73 alin. potrivit Regulamentului sedintelor comune. an sedinta comuna. 134 alin. b) recunoasterea circulatiei si anlocuirea monedei nationale cu aceea a Uniunii Europene . (2) din Constitutie. 117 alin. (2) . (5) . 31 alin. 137 alin. declararea starii de razboi. (3) . . (4) si (5) . rezultatul votului si mentionarea amendamentelor admise sau respinse an anexe separate. 38^3. h) art. (2) si (3) .1. 120 alin. e).art. aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat. ale celorlalti senatori din comisie. La articolul 53. (5) . 123 alin.Statutul judecatorilor.Prefectul.Sistemul de aparare. n) si o). 105 alin. conform normelor stabilite an Regulamentul Senatului si an regulamentul comisiei. numirea Avocatului Poporului.art. 125 alin. 58 alin. litera b) va avea urmatorul cuprins: "b) conduce sedintele comisiei.Infiintarea de autoritati administrative autonome. motivate. c) art.art.Curtea Constitutionala .Categorii de legi . la cererea expresa a acestora. f) art. p) art. 65 alin.andatoriri militare. (2) . 40 alin. s) art. (1) din Constitutie. Art.lit.Instantele judecatoresti.Apararea tarii . (1) . 2. (3) . (3) .Consiliul Superior al Magistraturii . g) art.numirea si rolul.art. 142 alin." 20. (2) .

...... arta si mijloace de informare an masa. care se aproba de Biroul permanent.. al Consiliului Economic si Social ori al altor institutii sau organisme care. trimise de Biroul permanent altei comisii. . alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art. Presedintele comisiei va anstiinta Guvernul.(1) In raportul comisiilor sesizate an fond se fac referiri motivate la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul. . ... ecologie si sport. an calitate de initiatori ai propunerilor legislative sau. La articolul 57.. ..(1) Orice comisie permanenta care se considera competenta cu privire la un proiect de lege. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art.. .. si autorii unor amendamente la proiecte de legi sau propuneri legislative aflate pe ordinea de zi a comisiei. potrivit legii. alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: "(3) Comisiile permanente elaboreaza regulamente proprii.(1) La sedintele comisiei.. precum si la toate amendamentele din avizele 195 . Comisia pentru aparare..... despre data sedintei si ordinea de zi." 24. La articolul 64. Comisia pentru sanatate. sunt competente sa avizeze un proiect sau o propunere legislativa.. (2) La sedintele comisiei sesizate an fond pot participa la dezbateri atat reprezentantii comisiilor sesizate pentru avize.. La articolul 56 alineatul (2).. XI. stiinta si tineret. o propunere legislativa sau un amendament.... Comisia pentru drepturile omului.. punctele VII..(1) Daca o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativa este de competenta an fond a altei comisii.. pot face parte din comisiile permanente pe durata exercitarii acestor functii. VIII..... la avizul Consiliului Legislativ. La articolul 61. La articolul 62.. (4) Membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile comisiilor.. Acestea vor preciza si domeniile lor de activitate.... 64... alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: "(2) Presedintele Senatului si senatorii." 22. prezenta este obligatorie. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art.. 60. VIII. Daca li se solicita participarea. X.21.. Comisia pentru cultura... La articolul 56." 26... culte si minoritati. ..." 27.." 28. La articolul 60. XI si XIV vor avea urmatorul cuprins: "VII... poate solicita Biroului permanent. Articolul 63 va avea urmatorul cuprins: "Art. membri ai Guvernului. XIV. an termen util.. IX. cat si senatorii interesati.. sa-i fie transmise spre avizare. cu cel putin 5 zile anainte de termenul stabilit pentru depunerea raportului. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art.. familie si protectie sociala. ordine publica si securitate nationala.... Comisia pentru munca. 63. alaturi de membrii acesteia." 23... 61.. (3) Numai membrii comisiilor permanente au drept de vot. IX... poate cere Biroului permanent transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative catre acea comisie...... 62. X. Comisia pentru anvatamant." 25. an termen de cel mult 5 zile de la anregistrarea la comisie. au dreptul sa participe senatorii si deputatii.(1) Comisia permanenta sesizata an fond primeste si analizeaza avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legislativa an termenul stabilit de Biroul permanent. an cazul an care comisia considera necesar.

78. ...... supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor si trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate an fond... an anexe distincte. cu rea-credinta.. cu obligatia de a fi prevazute an raport si masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantelor solutionate.Raportul comisiei sesizate an fond se depune la Biroul permanent an termenul stabilit de acesta. Articolul 78 va avea urmatorul cuprins: "Art. . In asemenea situatii comisiile dezbat si adopta raport sau aviz comun... 68.primite.... fara a depasi 15 zile de la data sesizarii sale de catre Biroul permanent an cazul ordonantelor de urgenta si an cazul an care Senatul este prima Camera sesizata." 34.. Termenul poate fi modificat... inclusiv cele prevazute an punctul de vedere al Guvernului." 30..(1) Orice comisie permanenta poate initia o ancheta parlamentara.. (4) In cazul an care o comisie examineaza an fond mai multe proiecte de legi si propuneri legislative. Articolul 65 va avea urmatorul cuprins: "Art... privitoare la activitatea desfasurata de un minister sau de alta autoritate publica centrala ori institutii de sub autoritatea acestora. 75 alin. cu stabilirea termenului an care Comisia urmeaza sa se pronunte si sa adopte raport suplimentar....... la cererea motivata a comisiei. (2) Prevederile alin. 67.. cu urmatorul cuprins: "(3) In toate cazurile raportul va cuprinde... Persoanele care. an comisii si an grupuri parlamentare.. . . .(1) Comisiile permanente pot tine sedinte comune. (2) Biroul permanent poate stabili ca doua sau mai multe comisii sa dezbata si sa adopte raport comun asupra unui proiect de lege ori unei propuneri legislative... dupa alineatul (2) se introduc 4 alineate noi. precizand Camera decizionala pentru fiecare amendament admis sau respins.. In cazul propunerilor respinse se mentioneaza motivele avute an vedere. La articolul 69. 65. (5) Pentru fiecare dintre celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se antocmeste raport de respingere. alineatele (1) si (5) vor avea urmatorul cuprins: "Art. an limitele competentelor sale materiale.. (6) Prevederile alineatelor precedente se aplica si ordonantelor Guvernului. cu respectarea prevederilor alin..(1) In timpul sesiunilor senatorii lucreaza an sedinte an plen." 32. precum si an circumscriptiile electorale ori andeplinesc alte activitati dispuse de Senat......." 33.. care au acelasi obiect de reglementare... presedintele Senatului. nu raspund solicitarilor comisiilor Senatului vor fi sanctionate potrivit legii. la cererea oricarui senator sau a unui grup parlamentar." 29. La articolul 64... (5) Prezenta la audieri este obligatorie.. cu motivarea corespunzatoare. amendamentele admise si cele respinse de comisie. .... Articolul 67 va avea urmatorul cuprins: "Art... 69.. an conditiile art. 196 . Articolul 68 va avea urmatorul cuprins: "Art. se antocmeste un singur raport de admitere....." 31... alineatele (3)-(6).. (1) se aplica si an cazul an care Senatul dezbate prevederi ce intra an competenta sa decizionala.. (1)-(3)..(1) Daca an urma dezbaterilor an plen sunt necesare modificari importante ale continutului proiectului sau propunerii legislative.. (4) si (5) din Constitutie..

(2) In afara sesiunilor." 197 . precum si la cererea Guvernului pentru motive antemeiate si urgente. (2) Proiectele de legi initiate de Guvern si propunerile legislative initiate de senatori. an conformitate cu dispozitiile art. an grupuri parlamentare. ca prima Camera sesizata. an conformitate cu art. (4) Senatorii. . 150 si 151 din Constitutie. ca prima Camera sesizata. antrebari. La capitolul II. (2) La antocmirea si aprobarea ordinii de zi an domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii ordonantelor de urgenta ale Guvernului. dupa caz.Proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor internationale. la solicitarea unui grup parlamentar sau a unei comisii permanente. informari si alte acte prevazute de lege pentru a fi dezbatute de Senat. ." 38. interpelari. proiectelor de legi si propunerilor legislative an procedura de urgenta.(1) Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi. de deputati si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa trebuie sa fie ansotite de expunere de motive si trebuie sa fie redactate an forma proprie unui act normativ. dupa caz.(1) Initiativa legislativa apartine. precum si. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art. . an scopul de a o dezbate si adopta ca prima Camera sesizata. (3) Guvernul asi exercita initiativa legislativa prin transmiterea catre Senat a proiectului de lege ce intra an competenta sa de adoptare. trebuie sa fie ansotite de dovada solicitarii informarii Guvernului. 85. 111 din Constitutie. an circumscriptiile electorale sau andeplinesc alte sarcini dispuse de Senat. titlul sectiunii a 3-a va avea urmatorul cuprins: "Procedura legislativa a Senatului" 40. Guvernului. si rapoartelor antocmite de comisiile de mediere.000 de cetateni cu drept de vot. rapoarte. (6) Propunerile legislative formulate de senatori si deputati." 39. an comisii permanente ori speciale. Articolul 81 va avea urmatorul cuprins: "Art. pe capitole si sectiuni. deputatilor." 36. precum si rapoartele sau declaratiile primuluiministru cu privire la politica Guvernului se anscriu an proiectul ordinii de zi si se dezbat cu prioritate. 83. 81. Articolul 83 va avea urmatorul cuprins: "Art. de senatori ori de Guvern. La articolul 84. La articolul 82. (5) Legile constitutionale pot fi initiate an conditiile art. dupa caz. la propunerea Biroului permanent. alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: "(3) Ordinea de zi si programul de lucru se definitiveaza si se adopta la anceputul fiecarei sedinte. care implica modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat. 74 din Constitutie." 35. proiectelor de legi si propunerilor legislative care sunt an competenta Senatului. propuneri legislative. Articolul 85 va avea urmatorul cuprins: "Art. pe articole si. 84. anaintata prin presedintele Senatului. senatorilor sau unui numar de cel putin 100.(1) Ordinea de zi poate fi modificata la propunerea Biroului permanent. declaratii sau alte probleme propuse de Biroul permanent. senatorii asi pot desfasura activitatea. din dispozitia sau cu aprobarea Biroului permanent. . deputatii si cetatenii asi exercita dreptul la initiativa legislativa prin transmiterea catre Camera competenta a propunerii legislative." 37.

. Termenele prevazute pentru toate operatiunile reglementate an acest articol se stabilesc de catre Biroul permanent. (3). an cazurile prevazute de Constitutie. (2) Conflictul negativ si conflictul pozitiv de competente antre Senat si Camera Deputatilor. proiectul de lege sau propunerea legislativa se considera ca a fost adoptata si se anainteaza Camerei Deputatilor. se pronunta asupra proiectelor de legi si propunerilor legislative cu care este sesizat. se rezolva an conformitate cu prevederile regulamentului sedintelor comune. (2) Curtii Constitutionale. a proiectului de lege sau a propunerii legislative. stabilind si termenul de depunere a amendamentelor de catre senatori. imunitati si validari este obligatoriu. mai antai de Camera Deputatilor. an cazul an care o comisie permanenta apreciaza ca Senatul nu este competent sa dezbata si sa adopte proiectul ca prima Camera sesizata. (3) Senatul. ca prima Camera sesizata. de numiri. ca prima Camera sesizata.41. (4) In cazul an care Biroul permanent al Senatului constata ca este competent sa dezbata. au competenta de avizare. c) solicitarea avizului Consiliului Legislativ. (5) In cazul depasirii termenelor prevazute la alin. care dispune: a) sesizarea comisiilor permanente competente pentru antocmirea avizelor sau a raportului. potrivit legii. daca acesta nu a fost dat. ca prima Camera sesizata. (2) Pentru celelalte proiecte de legi si propuneri legislative care se dezbat si se adopta. 85^1 alin. (4) Dupa adoptarea ori respingerea de catre Senat. si a punctului de vedere al Guvernului.(1) Proiectele de legi si propunerile legislative se supun spre dezbatere si adoptare Senatului. a hotararii Curtii Constitutionale. care va decide definitiv. b) transmiterea proiectului de lege sau a propunerii legislative Camerei Deputatilor. . secretarul general al Senatului trimite propunerea legislativa prevazuta la alin. ca prima Camera sesizata. Consiliul Economic si Social si Curtea Constitutionala. In aceste cazuri. Propunerile legislative facute de cetateni se distribuie senatorilor si sunt transmise comisiilor permanente competente. 85^1. al Consiliului Economic si Social si al altor institutii sau organisme care. (3) Masurile hotarate de Biroul permanent se duc la andeplinire de secretarul general. an termen de 45 de zile de la data prezentarii acestora an Biroul permanent. 103^1 si 103^2. disciplina. (3) si la art. prin serviciile Senatului. Art. stabilind si termenele de depunere a acestora. In cazul propunerilor legislative care sunt depuse la Senat. proiectele de legi si propunerile legislative se anainteaza Biroului permanent al Senatului. care va decide definitiv. acestea se anregistreaza si se tin an evidenta. avizul Comisiei juridice. Pentru coduri si alte legi de complexitate deosebita. acestea se trimit Camerei Deputatilor. an cazurile cerute de lege. 75 din Constitutie. 75 alin. a avizului Consiliului Legislativ. care vor avea urmatorul cuprins: "Art. competenta decizionala apartine Senatului. Acestea vor intra an procesul legislativ numai dupa primirea avizelor legale de la: Consiliul Legislativ. ca prima Camera sesizata. potrivit legii. Dupa articolul 85 se introduc doua articole noi. ampreuna cu hotararea Curtii Constitutionale privind andeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni. au competenta de avizare. Guvern. articolele 85^1 si 85^2. pentru propunerile legislative. d) distribuirea catre senatori a proiectelor sau propunerilor legislative. 103. al Consiliului Economic si Social si al altor institutii ori organisme care. potrivit solutiilor date de birourile permanente ale Camerelor. 85^2. In cazul an care Biroul permanent al 198 . (1) din Constitutie. pentru a proceda potrivit legii. potrivit art. termenul este de 60 de zile de la data prezentarii an Biroul permanent.(1) In vederea ancadrarii an termenele prevazute la art. sub sanctiunea decaderii. an conditiile prevazute la art. an functie de procedura ordinara sau procedura de urgenta. ca prima Camera sesizata.

dar anumite prevederi din proiectul de lege adoptat sunt de competenta decizionala a Senatului. 103^1. (1)-(3)." 45. grupurile parlamentare.Proiectele si propunerile legislative. precum si cele prevazute la art. Aprobarea procedurii de urgenta se face cu votul majoritatii senatorilor prezenti." 47. 90. (5) Termenele prevazute la alin. Inscrierea pe ordinea de zi a proiectelor de legi si a propunerilor legislative se face an cel mult 5 zile de la depunerea raportului comisiei permanente sesizate an fond. 87 si 89. avizate potrivit art. alineatele (2) si (3) vor avea urmatorul cuprins: "(2) Cererea pentru procedura de urgenta se analizeaza de Biroul permanent si.Senatului hotaraste ca Senatul nu este competent sa o dezbata ca prima Camera sesizata. 103. (3) Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene si a Consiliului Europei se dezbat si se adopta de Senat an procedura de urgenta. 101^1 lit. La articolul 103. rapoarte si amendamente nu pot fi mai scurte de 5 zile calendaristice pentru procedura ordinara si de 3 zile calendaristice pentru procedura de urgenta. . In acelasi interval de timp. motivate. Articolul 90 va avea urmatorul cuprins: "Art. o prevedere din proiectul de lege care intra an competenta sa decizionala." 44. an urmatoarele situatii: a) ordonante de urgenta. articolele 103^1 si 103^2. . pentru avize." 43. Biroul permanent ia act de renuntare. a) si art. an celelalte situatii prevazute la art. an termenele stabilite de Biroul permanent. de drept. care va avea urmatorul cuprins: "Art.(1) Senatorii. 101^1. ca prima Camera sesizata. 199 . 102. an calitate de Camera decizionala. Dupa alineatul (1) al articolului 88 se introduce un alineat nou. care vor avea urmatorul cuprins: "Art. c) Camera Deputatilor a adoptat un proiect de lege. La articolul 102. 48. Dupa articolul 101 se introduce. alineatul (1^1). au competente de avizare se va trimite comisiei sesizate an fond.Proiectele de legi si propunerile legislative se dezbat si se adopta cu procedura de urgenta. se supune aprobarii Senatului an prima sedinta de plen dupa anregistrarea acesteia. alineatul (5) se abroga. comisiile permanente sau Guvernul pot prezenta amendamente an scris. articolul 101^1. propunerea legislativa respectiva este transmisa Camerei Deputatilor. si an cel mult 10 zile. care va avea urmatorul cuprins: "(1^1) Initiatorul propunerii legislative poate sa renunte la aceasta pana la anscrierea sa pe ordinea de zi a plenului Senatului. La articolul 103. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art. b) Senatul a adoptat." 46. . 75 din Constitutie. avizul Consiliului Legislativ. neinsusita de Camera Deputatilor si intoarsa pentru o noua dezbatere. potrivit legii. .Senatul se pronunta an termen de 30 de zile asupra proiectelor de legi sau propunerilor legislative prevazute la art. 85 si 85^1. an cazul an care Senatul este prima Camera sesizata. care se trimit comisiei sesizate an fond. al Consiliului Economic si Social sau al altor autoritati ori organisme care. Dupa articolul 103 se introduc doua articole noi. an cadrul sectiunii a 4-a a capitolului II." 42. un articol nou. daca este cazul. se supun dezbaterii Senatului an succesiunea prevazuta pe ordinea de zi aprobata de acesta.

. . alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art. . Art. La articolul 117. motiunile simple. 104^3. 106." 49. iar termenele procedurale de legiferare ancep sa curga de la data reluarii activitatii Senatului. procedura de vot se va hotara de Senat. La articolul 106." 53. (2) Inainte de votare liderii grupurilor parlamentare pot cere presedintelui Senatului verificarea antrunirii cvorumului de sedinta. cu urmatorul cuprins: "SECeIUNEA a 4^1-a Termene procedurale Art. motiuni simple si alte acte cu caracter politic. 120.Pentru propunerile legislative termenele de legiferare curg de la data anregistrarii acestora la Biroul permanent. an calitate de initiatori ai propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi. 110. daca Senatul nu se pronunta an termen de cel mult 30 de zile de la depunere. La articolul 122. Art.(1) Legile. an prezenta majoritatii senatorilor. hotararile." 54." 50. Dupa alineatul (2) al articolului 107. la propunerea presedintelui. . daca nu se conformeaza. se introduce un alineat nou. presedintele Senatului suspenda sedinta si anunta ziua si ora de reluare a lucrarilor." 51. 104^2. 117. La articolul 121. hotarari. alineatul (3).(1) Senatul adopta legi. .In cazul ordonantei de urgenta. 104^1. Retinerea se va face pe baza evidentei antocmite de departamentul de specialitate al serviciilor Senatului. alineatul (2) va avea urmatorul cuprins: 200 . sectiunea a 4^1-a. prezenta membrilor Guvernului este obligatorie. precum si membrii Guvernului sau reprezentantii acestora au acces la lucrarile Senatului.In perioadele de vacanta parlamentara a Senatului proiectele de legi si propunerile legislative se anregistreaza la data depunerii lor. cu urmatorul cuprins: "(3) Senatorilor absenti nemotivat de la activitatile Senatului li se vor retine din indemnizatia lunara cota-parte corespunzatoare absentei. aceasta este considerata adoptata si se trimite Camerei Deputatilor. le retrage cuvantul. ansarcinat cu aceasta atributie. La capitolul II. presedintele le atrage atentia si. In caz contrar.Termenele procedurale ale procesului legislativ curg pe zile lucratoare an plen si an comisiile permanente ale Senatului." 56.(1) Senatorii si celelalte persoane care iau cuvantul sunt obligati sa se refere exclusiv la chestiunea an dezbatere pentru care s-au anscris la cuvant si sa respecte regulile deontologiei parlamentare. alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: "(5) In cazul an care prin regulament nu se stabileste o anumita procedura de vot obligatorie. (3) In cazul an care cvorumul legal de sedinta nu este antrunit." 55. Daca li se solicita participarea. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art." 52. dupa sectiunea a 4-a se introduce o sectiune noua. Articolul 110 va avea urmatorul cuprins: "Art. alineatul (1) va avea urmatorul cuprins: "Art. precum si celelalte acte cu caracter politic se adopta de catre Senat prin vot. ansotite de avizele necesare. 103^2. avizata de secretarul Biroului permanent.(1) Deputatii. . . precum si diurna de deplasare corespunzatoare zilelor de absente. La articolul 120.Art. .

ca prezenta senatorilor nu este asiguratorie pentru cvorumul de vot.. daca s-a adoptat raport si s-au dat avize ori amendamente.. 133.(1) In cazul an care Senatul..(1) In cazul an care Senatul....." 61. adopta o prevedere care... Pentru coduri sau alte legi de complexitate deosebita termenul este de 60 de zile. Bila alba introdusa an urna alba si bila neagra introdusa an urna neagra anseamna ®vot pentru—. O noua amanare a votului nu poate depasi 30 de zile. Senatorii vin an ordinea apelului la urne... care va decide definitiv. iar proiectul de lege sau propunerea legislativa se transmite..... . . prin prezentare an sedinta de plen si prin afisare datata si certificata la avizierul general de la sala de sedinta. se semneaza de presedintele Senatului si se anainteaza Camerei Deputatilor.. articolul 133^1. 133^1... ca prima Camera sesizata. . potrivit legii. 134. potrivit dispozitiilor Constitutiei.... alineatele (1) si (3) vor avea urmatorul cuprins: "Art..Votul prin bile se desfasoara astfel: an fata presedintelui Senatului se asaza o urna alba si alta neagra.. Articolul 133 va avea urmatorul cuprins: "Art... (3) In cazurile prevazute la alin.. an termen de 45 de zile.(1) Senatul se pronunta asupra proiectelor de legi si propunerilor legislative ce intra an competenta sa. acestea se anainteaza anexat proiectului de lege sau propunerii legislative. stabilind ziua si ora desfasurarii acestuia. (1) se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativa a fost adoptata an forma anaintata de initiator. anainte de vot.. an calitate de Camera decizionala. pe care le introduc an cele doua urne. a adoptat fara modificari un proiect de lege sau o propunere legislativa primita de la Camera Deputatilor.. . (3) Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai an zilele an care Senatul lucreaza an plen si se aduce la cunostinta senatorilor an aceeasi zi." 60.. Asupra ordonantelor de urgenta Senatul se pronunta an termen de 30 de zile de la depunere." 57.. va fi depusa la secretarul general al Senatului an vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale si va fi transmisa Camerei Deputatilor pentru andeplinirea formalitatilor de promulgare. cand presedintele constata. Articolul 135 va avea urmatorul cuprins: "Art.. iar bila neagra introdusa an urna alba si bila alba introdusa an urna neagra anseamna ®vot contra—.. care va avea urmatorul cuprins: "Art.. sub semnatura presedintelui Senatului.. In acest caz.. aceasta va fi semnata de presedintele Senatului.. alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: "(4) In cazul legilor constitutionale si al legilor organice... catre Camera Deputatilor...... dintre care una alba si una neagra.. Guvernul va fi anstiintat despre aceasta..."(2) Dupa terminarea apelului se repeta numele si prenumele senatorilor care nu au raspuns la primul apel... Dupa articolul 133 se introduce un articol nou.. (2) In cazul depasirii termenelor prevazute la alin.. 201 ." 58. Articolul 123 va avea urmatorul cuprins: "Art... amana votul. La articolul 129." 62.. 123.. .." 59. 135.. ca prima Camera sesizata. Senatorii asi pot exercita dreptul de sesizare a Curtii Constitutionale. adoptarea se anunta an plenul Senatului. dupa ce primesc de la secretari cate doua bile. . (2). intra an competenta sa decizionala.. ca prima Camera sesizata... La articolul 134. ca material documentar.... Camera decizionala.Proiectele de legi si propunerile legislative adoptate sau respinse de Senat..

pe baza raportului Comisiei juridice.In cazul an care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativa. invocate potrivit art. care vor avea urmatorul cuprins: "Art. ca prima Camera sesizata. 147 alin. (4) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. 97-101. (6) Reexaminarea textelor declarate neconstitutionale se face antai de prima Camera sesizata." 66. Senatul dezbate. an procedura de urgenta. Cu aprobarea Senatului. articolele 143^1 si 143^2. motiuni simple. an calitate de Camera decizionala. Dupa articolul 143 se introduc doua articole noi. astfel cum sunt modificate si completate. In caz contrar. La articolul 143. nu pune de acord prevederile declarate neconstitutionale cu prevederile Constitutiei. an urma dezbaterii raportului. procedura parlamentara se suspenda si se reia dupa publicarea deciziei Curtii Constitutionale. (1) referitoare la antoarcerea legii se aplica an mod corespunzator si an cazul an care Senatul. 146 lit. (3) In cazul unei obiectii de neconstitutionalitate asupra tratatelor sau altor acorduri internationale. Pe durata acestui termen.29 octombrie 2003. Senatul nu poate ratifica tratatul sau acordul international declarat ca fiind neconstitutional. . dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept." 65. Dupa articolul 135 se introduce un articol nou. articolul 135^1. (2) Dispozitiile alin. care va avea urmatorul cuprins: "Art. 136. a) din Constitutie. 202 . respingerea este definitiva. dispozitiile declarate neconstitutionale asi anceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca. imunitati si validari. de numiri.Prevederile din aceasta sectiune. acte cu caracter politic. .(1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. care va decide definitiv. . (5) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit art. Raportul comisiei se dezbate conform prevederilor art. 146 lit. b) din Constitutie. disciplina. Articolul 136 va avea urmatorul cuprins: "Art. numai pentru prevederea respectiva legea se antoarce la Senat. an acest interval. adopta o prevedere pentru care competenta decizionala apartine Camerei Deputatilor. obiectia de neconstitutionalitate si hotaraste asupra acesteia. imunitati si validari va cuprinde propuneri pentru punerea de acord a prevederilor declarate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale. sunt aplicabile numai proiectelor de legi si propunerilor legislative aflate pe ordinea de zi a Parlamentului. alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: "(3) In acelasi mod se va proceda si cu privire la celelalte acte adoptate de Parlament . 135^1.hotarari. 143^1. respinsa anterior de Camera Deputatilor. an cuprinsul legii se opereaza si corelarile tehnico-legislative necesare. Senatul reexamineaza prevederile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curtii Constitutionale. pana la data intrarii an vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei . (2) Raportul Comisiei juridice. privitoare la procedura de mediere. iar proiectul de lege sau propunerea legislativa nu mai poate fi readusa an discutia acestuia an cursul aceleiasi sesiuni parlamentare. disciplina. Parlamentul sau Guvernul." 64. dupa caz. de numiri. (1) din Constitutie. 146 lit. b) din Constitutie.prevederea este definitiv adoptata daca si Camera Deputatilor este de acord." 63.

Art. 143^2. - Dispozitiile prevazute la art. 137-140 se aplica an mod corespunzator procedurii de revizuire a Constitutiei." 67. Articolul 148 va avea urmatorul cuprins: "Art. 148. - (1) Motiunea simpla exprima pozitia Senatului antr-o anumita problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari. (2) Motiunile simple pot fi initiate de cel putin o patrime din numarul senatorilor. (3) Motiunile simple trebuie sa fie antocmite corespunzator actelor juridice ale Senatului si sa cuprinda motivarea si dispozitivul. Motiunile se depun la presedintele de sedinta, an plenul Senatului." 68. Articolul 149 va avea urmatorul cuprins: "Art. 149. - (1) Pana la ancheierea dezbaterii unei motiuni simple semnatarii nu mai pot promova o alta motiune an aceeasi problema. (2) Dupa primirea motiunilor simple, care nu intra sub incidenta art. 150 alin. (2), presedintele Senatului le comunica de andata Guvernului si le aduce la cunostinta plenului, dupa care dispune afisarea la sediul Senatului si distribuirea acestora senatorilor." 69. Articolul 150 va avea urmatorul cuprins: "Art. 150. - (1) Presedintele Senatului stabileste data dezbaterii motiunii simple, care nu poate depasi 6 zile de la depunerea acesteia, instiintand Guvernul asupra datei stabilite. (2) Presedintele Senatului nu va supune dezbaterii motiunile simple care nu andeplinesc cerintele prevazute la art. 148 si nici pe cele care vizeaza finalitati specifice motiunii de cenzura, prezentand Senatului motivele deciziei sale. (3) Motiunile simple privind probleme de politica externa se supun dezbaterii numai ansotite de avizul Comisiei pentru politica externa si cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Aceasta conditie trebuie andeplinita an termen de 3 zile de la depunerea motiunii." 70. Articolul 151 va avea urmatorul cuprins: "Art. 151. - (1) Dupa anceperea dezbaterii motiunii simple senatorii semnatari nu asi pot retrage adeziunea la motiune. (2) La motiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente. (3) Dezbaterea se ancheie prin supunerea la vot a motiunii simple an plenul Senatului. (4) Nici o motiune simpla nu poate fi supusa votului anainte de dezbaterea ei." 71. Articolul 152 va avea urmatorul cuprins: "Art. 152. - (1) Dezbaterea motiunii simple se face cu respectarea dispozitiilor cuprinse an art. 105-119 si se adopta cu votul majoritatii senatorilor. (2) Motiunile simple adoptate de Senat se publica an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si sunt obligatorii pentru Guvern si membrii sai, precum si pentru celelalte persoane vizate." 72. La articolul 153, alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: "(3) In plenul Senatului nu pot fi formulate antrebari care privesc probleme de interes personal ori particular, care urmaresc an exclusivitate obtinerea unei consultatii juridice sau tehnice ori care privesc activitatea unor persoane care nu andeplinesc functii publice." 73. Articolul 169 va avea urmatorul cuprins: "Art. 169. - Senatorii se bucura de imunitate parlamentara pe toata durata exercitarii mandatului."

203

74. Dupa articolul 169 se introduc doua articole noi, articolele 169^1 si 169^2, care vor avea urmatorul cuprins: "Art. 169^1. - Senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate an exercitarea mandatului. Art. 169^2. - (1) Senatorii pot fi urmariti si trimisi an judecata penala pentru faptele care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate an exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti ori arestati fara ancuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea an judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie. (2) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei al va informa neantarziat pe presedintele Senatului asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul an care Senatul constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri, cu votul secret al majoritatii membrilor sai. Dispozitia de revocare a retinerii se executa de andata, prin ministrul justitiei. (3) Cererea de retinere, arestare sau perchezitie se adreseaza presedintelui Senatului de ministrul justitiei. Savarsirea ori descoperirea ulterioara a unor noi fapte penale determina introducerea unei noi cereri de retinere, arestare sau perchezitie. (4) Presedintele Senatului aduce cererea la cunostinta senatorilor an sedinta publica, dupa care o trimite, de andata, Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari spre examinare si antocmirea raportului. Hotararea comisiei se adopta prin votul secret al majoritatii membrilor acesteia. (5) Biroul permanent al Senatului supune spre dezbatere si aprobare plenului raportul comisiei, temeinic motivat, an termen de 15 zile de la data depunerii lui. (6) Senatul hotaraste asupra cererii cu votul secret al majoritatii membrilor Senatului." 75. Articolul 170 se abroga. 76. Articolul 171 va avea urmatorul cuprins: "Art. 171. - Cererile de retinere, de arestare sau de perchezitie se anscriu cu prioritate pe ordinea de zi." 77. La capitolul IV, sectiunea a 2-a - Incompatibilitati, precum si articolele 172-178 se abroga. 78. Articolul 179 va avea urmatorul cuprins: "Art. 179. - (1) Senatorii intra an exercitiul mandatului la data antrunirii legale a Senatului, sub conditia validarii si a depunerii juramantului. (2) Dupa constituirea legala a Senatului, fiecare senator va depune, an fata plenului Senatului antrunit an sedinta solemna, juramantul de credinta fata de tara si popor: ®Jur credinta patriei mele, Romania. Jur sa respect Constitutia si legile tarii. Jur sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Jur sa-mi andeplinesc cu onoare si fidelitate mandatul ancredintat de popor. Asa sa ma ajute Dumnezeu!— (3) Juramantul de credinta se poate depune si fara formula religioasa, aceasta putand fi anlocuita cu formula: ®Jur pe onoare si constiinta—, care prefateaza juramantul." 79. Articolul 181 va avea urmatorul cuprins:

204

"Art. 181. - Pe durata exercitarii mandatului, senatorii si membrii lor de familie beneficiaza de pasaport diplomatic." 80. Articolul 185 va avea urmatorul cuprins: "Art. 185. - Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari, la sesizare, propune Biroului permanent diminuarea indemnizatiei lunare si a diurnei de deplasare, an functie de prezenta senatorului la activitatea Senatului." 81. Articolul 186 va avea urmatorul cuprins: "Art. 186. - Pe durata exercitarii mandatului de senator, contractul de munca al persoanei an cauza se suspenda, cu exceptia cazurilor an care Biroul permanent decide altfel, la cererea senatorului, cu avizul unitatii si al Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului." 82. Articolul 187 va avea urmatorul cuprins: "Art. 187. - Nici un senator nu poate lipsi nemotivat de la sedintele Senatului sau ale comisiei din care face parte si de la celelalte activitati specifice andeplinirii mandatului de senator." 83. Articolul 189 se abroga. 84. Articolul 191 va avea urmatorul cuprins: "Art. 191. - Constituie abateri disciplinare savarsite de senatori urmatoarele fapte, daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni: a) ancalcarea dispozitiilor privind andatoririle senatorului prevazute de Constitutie si de legea statutului deputatilor si al senatorilor; b) ancalcarea juramantului de credinta; c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului; d) exercitarea abuziva a mandatului de senator; e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altui demnitar an sedintele de plen, de comisii sau de birou ori an afara acestora, dar cu privire la exercitarea mandatului de senator." 85. Articolul 192 va avea urmatorul cuprins: "Art. 192. - Abaterile de la deontologia parlamentara se sanctioneaza cu: a) atentionare; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) andepartarea din sala pe durata sedintei; e) avertisment public - scris; f) interzicerea de a participa la lucrarile Senatului pe o perioada de cel mult 30 de zile calendaristice." 86. La articolul 197, alineatele (1), (2), (4), (6) si (7) vor avea urmatorul cuprins: "Art. 197. - (1) Abaterile grave sau repetate, care implica aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 192 lit. e) si f), se constata de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului, la sesizarea unui grup parlamentar din Senat sau din Camera Deputatilor, a unui senator ori a unui deputat. Sesizarea se adreseaza presedintelui Senatului. (2) Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari solutioneaza sesizarea anaintata de presedintele Senatului an termen de 30 de zile de la data anregistrarii acesteia la comisie. Solutia comisiei se ia cu votul majoritatii membrilor prezenti, an sedinta secreta.

205

................................................................. (4) Biroul permanent solutioneaza cauza an termen de 7 zile de la data primirii raportului, ampreuna cu dosarul cauzei. Hotararea Biroului permanent se prezinta an sedinta publica a plenului Senatului. ................................................................. (6) Contestatia se solutioneaza de catre plenul Senatului, an termen de 30 de zile de la anregistrarea acesteia, cu votul majoritatii senatorilor prezenti, an sedinta secreta. (7) Hotararea plenului Senatului, data asupra contestatiei, este definitiva si executorie si se aduce la cunostinta publica an sedinta de plen." 87. Articolul 198 va avea urmatorul cuprins: "Art. 198. - (1) In cazul aplicarii sanctiunii prevazute la art. 192 lit. f), senatorul an cauza nu beneficiaza de drepturile banesti si materiale ce i s-ar cuveni pe durata interzicerii participarii la lucrarile Senatului. (2) Senatorul sanctionat disciplinar an baza prevederilor art. 192 lit. e) si f) nu poate reprezenta Senatul an relatiile interne si externe ale acestuia, pe o perioada de 1 an de la data ramanerii definitive a sanctiunii." 88. Titlul capitolului VI va avea urmatorul cuprins: "Dispozitii tranzitorii si finale" 89. Dupa articolul 205 se introduce un articol nou, articolul 205^1, cu urmatorul cuprins: "Art. 205^1. - Prevederile articolelor privind medierea, precum si ale articolelor privind dezbaterea an sedinta comuna a divergentelor existente antre Camere au caracter tranzitoriu, fiind aplicabile pana la dezbaterea si adoptarea, respectiv respingerea proiectelor de lege si a propunerilor legislative anscrise pe ordinea de zi a Senatului si Camerei Deputatilor pana la data de 29 octombrie 2003, data intrarii an vigoare a Legii de revizuire a Constitutiei, cu exceptia prevederilor art. 143^2." 90. Articolul 206 se abroga. ART. II In tot cuprinsul Regulamentului Senatului, sintagmele: "presedintele grupului parlamentar", "vicepresedintele grupului parlamentar", precum si sintagma "motiune" se anlocuiesc cu sintagmele: "liderul grupului parlamentar", "viceliderul grupului parlamentar" si "motiune simpla". ART. III In termen de 30 de zile de la data intrarii an vigoare a prezentei hotarari, comisiile permanente asi adapteaza regulamentele proprii, cu respectarea prevederilor art. 56 alin. (3) din Regulamentul Senatului. ART. IV Regulamentul Senatului, republicat an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 58 din 2 februarie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta hotarare, va fi republicat an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare. Aceasta hotarare a fost adoptata de Senat an sedinta din 18 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata. PREŞEDINTELE SENATULUI NICOLAE VACAROIU

206

Bucuresti. 18 noiembrie 2003. ------- 207 . 20. Nr.

vol I şi II. Ioan Deleanu. Editura Lumina Lex. vol. Revizuirea Constituţiei României – explicaţii şi comentarii . Editura Lumina Lex. Editura Lumina Lex. 2003 208 . 2002 11. Drept Constituţional şi Instituţii politice – Caiet de seminarii . Arad. vol.Cristian Ionescu.. Tratat de teorie şi practică parlamentară. Bucureşti. Mihai constantinescu. Bucureşti. Ştefan Deaconu. 1997 15. 2001 13.Editura All Beck. Editura Lumina Lex. Bucureşti. Georgeta Duculescu. Editura Actami. Mihai Constantinescu. 2001 7. II. 1998 14. Drept Constituţional şi Instituţii politice. Editura Lumina Lex. II. Constanţa Călinoiu. Craiova. Bucureşti. Editura Lumina Lex. Editura Fundaţiei România de Mâine. 2001 9. Mihai Constantinescu. vol I. Bucureşti. Tratat elementar. Simina Tănăsescu. II Editura Servo-Sat. Maria Năstase Georgescu. Bucureşti. Bucureşti. Dezvoltarea Constituţională a României – Acte şi documente . 1995 4. Marian Enache. Principii ale democraţiei constituţionale.Mihai Constantinescu. 1997 12. Drept parlamentar românesc. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.Victor Duculescu. Drept contencios constituţional. vol. 2001 16. Cristian Ionescu. Mandatul parlamentar şi imunitatea parlamentară. Ioan Muraru. Bucureşti. 1998 5.Cristian Ionescu. Antonie Iorgovan. Drept Constituţional şi Instituţii politice.Ion Predescu. Editura Polirom. 1997 8. Ioan Muraru. Editura Actami.BIBLIOGRAFIE 1. Drept Constituţional şi Instituţii politice.Dan Claudiu Dănişor. Drept Constituţional şi Instituţii politice. Editura Scrisul românesc. Controlul parlamentar. Drept Constituţional şi Instituţii politice. Bucureşti. Iaşi. Editura Rosetti. Ioan Muraru. Studii constituţionale. Editura Sylvi. Bucureşti. Tudor Drăganu. Ioan Muraru. Bianca Predescu.Simina Tănăsescu. 1998 10. Marius Amzulescu. 2003 3. 1998 6. Instituţii şi proceduri constituţionale. Editura Ştiinţifică.. 1999 2.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->