ISBN 9'73-8532") 1 1

Editura S PHI Colec~'l i\lP.ia M U.'

IOLANDA MITROFAN

DIANA VASILE

TERAPII DE F AMILIE

..

Colectia Alma Mater Editura SPER Bucuresti 2001

... ~..,II.!IIWI'o!Ij~~ .... ~i .. ~'.-'- ..... ----------

Cartea aparuta sub egida

Socieratii de Psihoterapie Experientinla llorru"tn.

© 2001 Editura SPER ISBN 973-85329-3-0

Toate drepturile rezervate Editurii SPER

Nici 0 parte a lucrarii nu poate £j copiatd, If du, • I l'IlIdli til wei un fel fha acordul scris al editurii,

Descrierea ClF a Bihliotecii Nationale Q ROlll;l'lliel MlTROFAN,IOLANDA

Terapii de familie / Iolanda Mitrofan, I li I1II V I ill ',; rs, Editura S.P.E.R., 2001

,

p. 250: em 21 (Alma Mater)

Bibliogr.

ISBN 973-85329-3-0

1. Vasile" Diana

615.851.6

Oifuzate - Editura SPER

Str. Ritmului or. 2A, Sector 2, Bucu 'c~ti Tel: 092 30 30 41, 314 89 7.2

Redactor: 10.1 nda Mitrofan

Coperta, rchncr daerate fi d sign: Augustin lord lit Corecnrra: Iuliann T. Ilnel

,UPRINS

ICapitolul l~ Terapii de familie de tip comunicational 1 I

Scopurile terapiei comunicar.ionale de fatnilie .. '................ 5

Procesul terapeutic ,.............................................. 7

Calle terapeutice care provoaca schimbarea 8

Tehnici terapeutice comunicationale de familie 9

Modelul terapeutic eu grup de familii 12

Desfasurarea terapiei in retea 14

Alte tehnici ~i procedee terapeutice cornunicationale

apicate familiei , " 16

I Gapitolul Il: Terapia multipla de familie 21

Seopul terapiei multpile de familie 22

Procesul terapeutic , " 22

Selecrarea familiilor pentru grupul rerapeutic

?i motivarea clientilor pentru terapie 24

Diferenjele culturale, sociale ~i generationale

dintre familiile paticipante, ca. factor fadlitant

1n procesul terapeutic 25

Desfasurarea unei sedinte terapeutice 27

Procesul terapeutic " 29

Dificultati in conducerea unuigrup

de terapie familiala multiple 33

Avantaje ?i particularitati

ale terapiei multiple de familie 37

Concluzie .. 39

, Capitolul. ill: Terapia de familie de tip experiential 41

Scopurile terapiei experientiale de familie 45

Tehnici ~i modalitati de lucru ale terapiei experientiale .. 49 Tehnici expresive integrate

\

in terapie e:xperien~~l~ de familie 56

Instructaj-ghid al terapeutuJui 57

Exercitii suport pentru "seulptura familia1!" 58

Tehnici gazate pe joe de rol ~i dtamatcrspic 65

Concluzie 67

Capitolul. IV: Terapia structurala de familie 69

Diagnoza familialA 82

Procesul terapeutic ~i tehnicile de interventie 86

Studiu de caz ,.. 93

Modelul psihopatogen a1 farniliei 95

Diagnoza familiei Brown 97

Scopurile terapeutiee 108

Straeegii terapeutice , 109

Concluzie 113

Capitolul V: Terapia transgenerationala de familie 115

Premise conceptuale 118

Principii teoretice 120

Scopurile terapiei boweniene de famille 130

Proces terapeutic 131

Tehnici terapeutice ale 'terapiel boweniene 133

Concluzii , 138

Capitolul VI: Terapia-strategica de familie 141

Premise conceptuale 143

Scopurile terapiei sttategice de familie " 148

Proeesul terapeutic " 148

'1 hnit ii" terr piei straregice 152

II. • '" , 161

m.h. II Capitolul v: J:

• '1, •• , .. ~ "~~'~'I",.", ••••• o- ••• _ ... lj ••••••••• ~ •••••• "I".''' ••• '' 166

I Itlf,'.'" ~ •.••••••• ~t-.. •••• · · .. i>5 169

Caracteristici ale terapiei sistemice 171

Scopurile terapiei sistemice 175

Procesul terapeutic " " 176

Tehnicile terapiei sistemice 180

Etapele procesului terapeutic 185

Studiu de caz " 189

Concluzie ; 198

Capitolul VIII: Terapia narativa de familie 201

Premise conceptuale 201

Procesul terapeutic 208

Stu diu de caz " 215

Definirea problemei care va H externalizata 219

Rezultatele exceptionale "." 221

Concluaii .. 223

apitolul IX: Terapia de familie integrativa 227

Premise conceptuale " 228

Scopurile terapiei integrative de familie ,. 236

Procesul terapeutic .236

Tehnicile rerapiei integrative de familie 239

Concluzu , .. , : 241

Bibliogtafie selectivl " 245

ARGUMENT

Dinamica ~i transformarile structurale ~i functionale ale familiei constituie chiar "pIasa nevazuta" din care se isca suferinta ~i bucuria, neadaptarea §i adaptarea, eficienta ~l ineficienta indivizilor, atat pe terrnen scurt, cat ~j pe termen lung.

Familia este chiar contextul evolutiei lor pe parcursul Intregjj vieti, de la nastere ~i pana la moarte. Radacinile §i roadele arborclui familial se hranesc §i se transmit ~i transgenerational, iar dad

Ie sunt amare, gustul existerrtei se altereaza de la predecesori la urrnasi. Astfel, viata devine pentru multi, dintr-o §ansa de dezvolrare §i implinire a potenpalitatilor, doar 0 curs a cu obstacole de care se tern sau pe care le percep ca insurrnontabile, Adesea •. con-

ccintele nefaste se pot "citi" in starea de sanatate psihica ~i somarica, dar §i In dezechilibrele ~j suferintele sociale ..

Cum pot invata oarnenii sa interactioneze responsabil in partea cea mai hranitoare ~i structuranta a viejii lor - intimitatea ~i solidaritatea familiala - astfeJ incat sa-~i mentina sanatatea $i armonia?

Pot constitui terapiile de familie modele viabile de asistare ~i facilitate a echilibrului sisternului familial aflat in impas? Pot. de deveni instrurnente modeme de actiune, preventive ~i curative, in lujba familiilor disfunctionale?

Fara indoiala ca DA.

Actuala lucrare va propune 0 introducere in conceptele de ha.za ale teoriei ~i practicii principalelor abordari psihcterapeutice de familie. Se insista asupra metodelor ~i tehnicilor utilizare in dinamica procesului terapeutic familial, precum ~i in evalur rca

efectelor sale. Sunt incluse secvenje d di 1 _'.

d. ~ e ra og terapeuue ~1 studii

e caz exemplificatoare.

.' A~res~m ~a.rtea in ~rimlll dnd studenjllor §i speciali~tilor in pSlholog1e, consiliere, pSlhoterapie medicina pd' dr _.

. - " e agorne ept !ll

50Cl01001 -" o· • T

_. o:e: e~ c~nstltulnd suporr de curs universitar.in domenlul

pSlhoIoglet ~l psihoterapiei de famili

... e,

In al doilea rand c t .

. . ,. at ea poate prezenta mteres pentru toti

eel preoeupap de suf ',.' ..

ennta §1 optuIllzarea rdatiilor de familie d

sanogeneza sociala. • e

AUTom JULIE 2001

APITOLUL I

TERAPI! DE FAMILIE DE TIP COMUNICAflONAL

Abordarea cornunicationala a fost prima forma de teraple I umilie care nu are originl in vreo forma de terapie individuala,

Spre deosebire de teoria psihodinarnica, ale carei ddlkin:i se IIU ;17,a la Inceputul secolului, teoria comunicarii se dezvolta in It IIls111egatu-ra CU orientarea sistemica ~j informationala initiata la t: tatea secolului XX de carre N. Wiener, care a publicat

rhernetica" (1949). in 1950, aceasta centrare pe sistemul ostatic cu autocontrol prin feed-back patrunde §i in dome-

Desi influentele gandirii siste~ice se fae simtite in foarte 'It: terapii, curentul cornunicational devine foarte cunoscut 0 t;l u cercetarile Scolii de 1a Palo Alto, in special ale lui Gregory l son (1952 - 1962). Acestea sunt urmate de contributii valovc: Virginia Satir (1962- 1970), J. Haley (1963), D. Jackson I M3), Weakland (1962).

Ideea "dublei legaturi" sau a mesajului dubIu, formulata de son (1950), a influentat multi terapeuti care au inceput sa gins a relatiile umane din perspeetiva teoriei patogene. Aceasta lJ II sugereaza d schimbul de mesaje intre persoane definesre IllIle stabilite prin procese homeostatice traduse prin acpunil

DIAN1\ V AS!LF.

membrilor familiei.

~

Terapia comunicallonall se aplica atar Ia diadfi (minimum

n~cesar penttu schimbarea cornunicarii intre emitaror ~i receptor), cat si la grupul familial. Aceasra terapio acccntueaza schimbarea: in sisternul familial prin conmnicarea diferitii. a unora ell altii reflcctata in modificari comportamentale.

Acce.ntuarea trecutului este abandonars pentru ca se are in vedere modul in care persoancle comuolci acum (cenuare pe prezent).

. Dupa 1950, numarul celor care parricipau la 0 ~edin~a de terapre comunicalionala a crescur de Ia 2 la 3 si rnai multi rnembri. Familia a incepur sa fie conceputa ca avand 0 structud cu un anumit grad de otganizare.

Cele doua tipuri de comunicare familiaia clasificare de Bateson sunr:

~ Comunicarea digita.Ia; Comunicarea analogid.

in comunican:a digitsls; fiecare mcsaj are doer U11 referent a~aqine doar unui tip logic §i consta in semne arbitmre (Bateso~ §1 Jackson, 19G8). De exemplu, cuvanrul "mas a" nu descrnneaza nimic altceva deoir 0 piesa de mobilier. Din punctul d vcdcre al camunidirii digitale, 0 durere de cap este 0 durerc de ap ~j nimie altce'Va.

In comunicarea ana.iogica, rnesajul are ma! rnult d cat un refc~cnt, putand exprima diferite grade. De cxcflll,lu, stdngerea unur purnn este in acela~i timp un semn peruru lin • nun it tip de COJ1'lpO'rramcnt (ex, an1enjn~are, opozijie, frustr .. r', tlgH'sivitate), dar, toted, t~, estc ~i parte a acesrui compel:tamcnr. in anurnite c~turi: ma~jfe L d :I ~1:insLlI, l~l')atul, ruperea haindor. sJrlulgcrea parulul, lO'Vlrca cnpllilJI d un zld cxprima in mod an, lOA clif; rite

2

rude de disperare. Un mesa] analogic poate f decoclificat doar prin luarea in considerate a altar mcsaje. A~a de pilda, 0 durere de Il)mac nu este dear 0 dutcte de stomac, ci, concornitent, expri- 1I1;\1"ca dezgustului, un mod de a te sustrage de 1a a face 0 treaba, ru 0 cerere de afectiune, .Duteiee de stomsc" comunicata cuiva 1.1 mesa] analogic va depinde de situatia ~i de contextul in care mcsajul analogic a fost ernis (Madanes).

De exemplu, 0 sotie frustrara de lipsa de atentie a sotului

• II preocupat de alte probleme ti poate comunica brusc 0 durere de stomac, in tirnpul cinei, Mesajul are mai rnulte semnificatii, El IHI;lte insemna intentia de a-I detuma pe sot de la problemele lui, Ih· -oia de a-i capta atentia ~i afectiunea ~i. totodata, 0 stare fizica I 'jTica de disconfort epigastric,

Sau ".l~:m 0 dutete de cap .... «, cornunicata in momentul ru ~atirii de culcare poate insemna mai rnult decat 0 stare interns, d r criorarea relatiilor sexuale sau refuzul acestora,

Uncle scoli de rerapie (ex. psihanaliza, terapia experientiala) hazeaza pe teoria comunicarii anaiogice, considerand ca inditet de tulburarea de comportarnent (tearna, probleme psihosonee, act antisocial etc.) aceasta este 0 exptesie mcteioticz rru dificultajile aparute In viata unei persoane.

Alte scoli terapeutice (ex. comportamentalismul) considers mportarnentul simptomatic ca avand un singur referent (gandidigitala), fund raspunsul clar, unic la un stirnul care il precede, Terapia cornunicationala de familie utilizeaza dominant direa analogicii, inrelegand simptomele ~i cemportamentele ca comuniciiz: despre viet« petsosnei, incluzand inframesaje sau rnmesaje, fiind in consecinja referiri simbolice la altceva,

Primele modele terapeutice de famiJie considerau cit scbime adusa de eoostiauizexe« semnificatieicomuriicarilor si, de

DIANI\ VASILE

aceea, era folosita intetpretsres, pentru ca nu se dezvoltasera alte tehnici bazare pe noi rnoduri de gandire.

In anii '60, terapeutii apartinand. curentului cornunicarii introduc 0 noutate: expcticnt« comunicetiotuls, in sensul adopratil unui nou comportament. Ei utilizeaza directive in irrterviu pentru a schimbs modurile de comuniesre ale clicntului. De exemplu, ei solicita mernbrilor familiei care, de obicei, nu vorbesc, sa vorbeasca si folosesc freevent tehnica inten;jilor psssdoxelc, sub influenta terapiei directive a lui Milton Erikson.

La incepur, terapeutii de familie s-au centrat pe i'ncuraiarea ~j ctcstetee comuaicesii is: familie, apoi ei au accentuat centrarea pe problema, sub influenta lui Erikson. Aatfel, problema nu a mai fost categorisita doar ca un usimptom", ci ca un raspuns necesar si adecvat la comportamentul de cornunicare ce l-a provocat,

Dupa cein fazele de inceput ale terapiei fusese incurajata accentuarea ietesbiei in strucrura familiala, ulterior terapeutii comunicarii au sprijinit comunicarea de le egalla egal intte membrii familiei.

In unele abordari, accentul cade pe ciarificarea eomunicdsii 01. Satir, 1964), In altele pe status ~i organizare familial*. (D, Jackson lii Weakland, 1961, 1968) - care accentueaza importanta autoritapi parentale in cazul tinerilor psihotici,

Curentul comunicarii a tins sll. devina parte a altar curente, Astfel, Virginia Satir (1972) dezvolta curentul "tet'ap.iei experientiale a comunicarii", dupa participarea sa la grupurile de gestaltterapie de la Esalen,

Un alt curent important dezvoltat din teoria comunicarii va fi "terapia structw:alll" (S. Minuchio), care accentueaza organizarea ierarhica in famille,

Un al treileacur nt important nasc;ut din terapia comunica-

4

TEMPI! D1'\ PMW.lE

Clllnali esre "terapia srrategica de fsmilie", care a.ccentueaza ecventele repetitive ce stau 1a baza structurii familiale (1. Haley,

. Madanes, S. Ariel).

Scopurile terapiei comunicarii de familie Obiectivele terapiei comunicarii in grupu1 familial sunt .. 'manatoare tratarii grupului format din persoane straine:

• Promovarea individualitap'j mcmbtilot Esmilici;

• Optimizarea rda.pilor intespersosule-

Cresterea individuala este prornovata cand nevoile lit ,>atisIacute sunt verbalizate ~i intelese, jar rolurile restrictive (Ii -llmitate) sunt explorate ~i extinse. . ierapeupi eomunidrii au plecat de la premisa ca, atune!

• '1I~1 mernbrii familiei vat fi eliberari de propriile inhibitii, ei i~i 4 JJ' dezvolta 0 mai mare coeziune familiala. Abordarile refleets ns;1 doua puncte de vedere diferite:

• Tratarea famiJiei ca un grllp de indivizi;

• Tratatea [amiIiei ca pe un sistem, eli pe 0 unitete.

Ceea ce se repl'O~eaza primei abordan este faptul eli nu useste sa evalucae coreet nevoia de iereibie si sttuctud a upului familial, lucru cornun ~i abordarii celorlalte ri~~ri de. 'I JUri. AstfeL, din aceasta pctspcctivii, care concepe famI1~a mal

III It ca un g;up de persoane indivldualizate decat ca pe un sistem, II (1975) formuleaza urmstoarele scopuri ale terapiei de farnilie:

Dezvoltarea capadtapi familiilor de a invap sa fad fata

IIl1ptome1or ptin:

• Manifestarea unci coopetiit: spotite;

• lndependenJa personaia;

I ANI)}\ MITROI'AN

a Ctesteree liberta-tii §i descbujeri) lntcmctiunilor,

• Crqterea. grsdului de securttnrc n/ fic'c:Ttui membru 81 f~ml1jel;

• Ctcsterc« flexibllitiip"i rolurilor in {ami/ie.

Modslitatea esentiala de satisfaccrc a accstor obiective este optimizarea comunicsrii. Scopurile acesrci abordari reflecta 0 vizi~ne reJativ naiva §i simpla asupra farniliei apartinand practicienilor clinicieni, inainte de a Jnva~a sa g:5.ndeasca sisrernic fenomenu] familial.

in tirnp ce G. Bateson 91 colaborarorii sai analizau COO1- ~I ~~jtatea sisterneior comL1nicarionale, terapeutii obj~nui~i credeau initial ca modul de a ajuta familiile in dificultate at consta in a le determina sa se aseze ~i sa discute uncle cu altcle. ~i cum multe f~miljj re~te gisesc suficiente subiectc de conversa]:ie, ele prezmta erori de. comunicare pe care terapeutii le-ar putea coreeta pe parcursu] mal multor intilniri, Hid a ajunge tnsa nici la dinamica individuals, nici la dinamica sisternului familial care Ie genereaza.

Scopul terapiei de familie eomunica~ionale a fost sa Intreprinda 0 "aqiunc" deliberata pentru a alerta nivelele slabe de functionare ale interactiunii prin inrermediul unei comunicar] imbunatat:ite, Weakland precizeaza ca scopul era determinisrnul sirnptornelor ~i nu reorganizarea famiiiilor ("Noi privim rezolvarea probJemeJor ca necesidnd priori tar 0 substituire de modele de comportament, astfel indit sa intrerupa ceicutile vicioese cu feed-back sigut").

In cadrul acestui model terapeutic, terapeujii au identificat simptomcie drept mesaje ~i apoi au cautat aeele' secventc de comportemenr care metuin problcmele. 0 data descoperire, 5COpul intcrven, iilor ~ra de a le Inlocui cu altc secvente compottamentaJe ncdistrucrive, deci care DU sustineau simptomele.

TerapeutuI de comurucare aqioneaza ca ~i terapeutul

ThR.J\PII DR FMIlLlE

cornportamentalist, adica interzice cornportamentele care au stimulat ~i intarit simptomele. Ambii lmparta~esc ipoteza ca. 0 data ce cornportamentul patologic este blocat, el va fi inlocuic de alternative constructive in locul altar simptorne,

Limite modelului comportamental este cii el trateaza pcrsoanf1 sirnptomatid drept problema ~i concepe simptomuJ ea pe tl reactie, mai degraba, dedt ca pc:: un stirnul in lantul interactiunii,

Limite modelului cornunicational este aceea ca izoleaza sccvente de comporrarnent care mentin simptomele ~i se concenI rcaza. pe interactiunile diad ice, fara a considera "ttiunghiurile" ~3U alte probleme structurale in Iamilie. De exemplu, in cazul in l are un copil se teme pentru ca tatal sau, supraimplicat, tipa la el, LIt: fapt tatal ]:ipa 1a copil pentru d sotia sa nu este implicata l'mo~jonaL Relajia tatalui cu sotia nefiind adecvata, schimbarea I ornportamentului tatalui ar putea sa creeze un comportament

unptornatic la copil.

Procesul terapeutic

Schimbarea comportamentului se realizeaza in special prin:

• ajutarea membrilor famiIiei sa votbeescii deschis;

• spiijinire« celor care par teticenti;

• criticsree procesuJui interactiunii lor;

• ptezentarea Iicciiui membru in parte intr-o noua lumina, care Ie pesmite celotleltl sa se raporreze /a e.J in noi moduri.

Exempln: Copiii care nu sunt obisnuiti sa fie ascultati de di~ Ill' maturi rind sa se fad "auzip" printr-un comportament discorLmt (de dezbinare), dar dad terapeutul rnanifesta bunavointa de i asculta, ei pot invafa sa-~i exprirne sentimentele mal degrabli. plln cuvinte decat prin actiuni, Pe masura ce Incep sa intcractia~

JI.\NDA MlTROfA}l DMNA VASILE

7

neze cu cineva care ij ia in serios,. ej pot sa "creasca" sa se "

zeze brusc, . , rna tun-

Terapeujf orient ,.; ,

at' spre grupun ptomoveaza comuni

prin concentrare asupra procesuiui i d b~ earea

, " ,mal egra a decat a

Conpnutuiw Comun1carii. supra

Consideram important sa s bli .' .

d . . ' . u rmiem §1 urm1itorul aspect.

aca un terapeut se Iasa furat de detali' d .

f 'Iii. , 1, espre problernele unei

arm sau ,se gande~te la rezolvarea lor, el poate pierde . ' d

a deseopen 1 ocana e

procesu a ceea ce fae membrii farnili d'"

.' . . '. ~ , leI, a lea a eeea

ce JJ lrnpledica sa-si gaseasca propriile solutii.

Caile terapeutice care provoaca schimbarea:

Modelarea ascultaril esre una clintre ~ '1 '

, cal e prin care tetapeu~i

lflfIuenteaza procesul familial l' .

, , , . 0 nrnp ce mernbrii

famJliel vorbesc, terapelltui ascuita stcnt. demo tr' d

bi . , ns a.n

vor ttorului ce anume il face ¥' ~

, " sa slmta ca vrea sa fie auzir

§J Inteles, Jar altor membri ai i 'I" d .

'. ami rei c ce nu trebuie sa

intrerupa, sa. nu se certe sau sa nu agreseze,

Analiza. Dupa cxprimare rnembdi f: '1" . ' ,

, ,. am) leI sunt 3Jutap sa

analizeze ceea ce au exprimat (sentimente1e ~j n .voia de

a fi ultaji) E' Y

asc tap). I au astfe1 sansa Sa explore"'e d

."-' e cc aceste

sel1tJ.mente sunt preeeate ji de ce au ios: .. , .

1 ... a repnute.

poteza este aceea d iamiiiile pot schi b

A 1m a ceen ce pot

mtelege,. Dad comport 1 .

, amentu mseamnj comunicare

atuncr modul de ash' b' '

, c imt a comUnlcarea inscamnii.

schimbarea comportamenruIui,

Aducerea lIlesajdor acoperite la lumina p ..'. '"

. ~ .. . otnvir teorcu lentIor

comun~eam, toate evenitnentele ~i acpunile au proptietifp

comurucante Simptomele . fi .

, . . POt I consIderate ca mcsaje

8

TERAPII 0" FAMILIE

acoperite care informeaza asupra relatiilor, De exernplu, o durere de cap care se dezvolta prin mentinerea unei tensiuni Ia nivelul rnuschilor cervico-occipitali poate fi un mesaj despte cum se simte persoana intr-o aituatie, sau un taspuns 1a 0 comanda indirecta adresats cuiva,

Dad un simptom este de fapt un mesa} acoperit, atunci .md mesajul deschis, prin implicate, se elimina nevoia de simp- 1. A~adar, unul dintre modurile importante de a schimba com-

uamentul este de a aduce mesajele acoperite Ia lumina, Dar nici \ hirnbare nu poate vern din interior, ci doar din exterior. Pen, I oreticienii comunicarii (Watzlawich, Beavin, Jackson, 1967) ",/igma psibotcrspiel consta intr-o intcrvcsuie din aEad peatru

u zolve dileme rcletionsle. Terapeutul este un om din afara famiI care furniaeaza ceea ce nu poate relajia - 0 scbimbere a regu/11./1 de Fuactioaese.

De pe pozijia sa. (exterioara farniliei), terapeutul poate fie sa -teve secventele ptoblcmetice, fie, pur ~i simplu, sa le menipulcze pt ntru a provoca 0 schimbare terapeutica.

in primul caz, strategia se bazeaza pe puterea interio rului, " pinzand de cooperate ~i de dorinta de schimbare,

in a1 doilea caz, strategia consta in a .,lnvinge" familiile cu propriile lor [ocuri interactionale, cu sau rara cooperarea acestora, Aceste strategii manipulative au format baza terapiei de fanullo strategice, care este un produs al teoriei comunicationale,

Tehnici terapeutice comnnicationale de familie

Tehnicile terapiei de familie comunicationale au fast simil.rre eu cele ale terapiei de grup analitie ~i de sprijin. Rolul tera.peutului a fost acela al unui dirijor de proces, rnodelul familiei fiinr!

I II J\NDA MITROFAN DIAN1\ VASILE

I)

neze cu cineva care Ii ia 1n series, ei POt sa "creasca", sa se marun. zeze brusc,

TerapeutiJ orientaji spte grupuri promoveaza comunicarea prln concentrare asupra procesului, rnai degrabs dedt asupra conJinutului comuniciirii.

Consideram important sa sublimiem ~j urmatorul aspect: daca un terapeut se lasa furat de detalii despre problemeJe unei familii sau Se gande~te La rezolvarea lor, el poate pierde ocazia de a descoperi procesul a ceea ce fac mernbrii familiei, adica a ceea ce ii impiedicii sii.-~i gaseasca propriile solurii,

Cane terapeutice care provoadi schimbarea:

Mode1area ascuJtarii este una dintre cillle prin care terapeutH influenreaza procesul familiaL in timp ce membrii familiei vorbesc, ierepeutul asculta atcnt, demOIlstrand vorbitorului ce anume iI face sa simra ca vrea sa fie auzit si inre1es, iar altor rnembri ai familiei de ce nu trebuie sa intrerupa, sa nu se certe sau sa nu agreseze.

Analiza. Dupa exprimare, mernbrii familiei sunt ajutap sa analizeze ceea ce au exprimat (sentimentele ~i nevoia de a fi asculrari), Ei au astfel sansa sa exploreze de ce aceste sentimente sunt prczenre ~i de ce au tost de tetinutc. Iporeza esre aceea cil [ami/iile pot schimb« ceca ce pot intelege. Daca comportamentul Inseamnj cornu nicare , atunci moduI de a schimba comunicarea inseamna schimbarea comportamentului.

Aducerea mesajelor acoperite la iuminl(, Potrivit teoreticienilor comunidirii, toate evenimentele si acjiunile au proprietaji comuaicante. Simptomele pot fi considerate ca mesaje

8

TERAPI] DE "/\MILlE

acoperite care informeaza asupra relatiilor, De exernplu~ o durere de cap care se desvolta prin mentinerea unei tcnsiuni 13 nivelul muschilor cervico-occipitali poate fi un mesa} dcspsc cum se simte persoana intr-o situatie, sau un raspuns la 0 cornanda indirecta adresata cuiva.

Dacf un simptorn este de fapt un mesaj acoperit, atunci mesajul deschis, prin implicate, se elimina nevoia de simp- 1 • A§adar, unul dintre modurile importante de a schimba co~~ irtamenrul este de a aduce mesajele acoperite la lumina. Dar n1C1 schimbare nu poate vern din interior, ci doar din exterior. PenIII teorericienii cornunicarii (Watzlawich, Beavin, Jackson. 1967)

I u'rldigma psihoterspici consta intr-o intcrvcntie di~ abu·a. pen~u iczolve dileme teletionsle. Terapeutuleste un om din afara farniIIl'l care furnizeaza ceea ce nu poate relatia - 0 scbimbere a reguIIJl1r de Iunctionete.

De pe pozitia sa (exterioara familiei), terapeutul poat~ fie 82 trlcve sccvcntele problem a tice, fie, pur ~i simplu, sa. le tnsnipulesc

pcntru a provoca 0 schimbare terapeutica. ...

in prirnul caz, strategia se bazeaza pe puterea interiorului,

lcplnz ind de cooperare si de dorinja d~ schi~bare.« ...

in at doilea caz, strategia consra m a ,,1nVlnge farniliile cu propriile lor jocuri interactionale, cu sau fad cooperarea .a~estora.

Aceste strategii manipulative au format baza ter~plel de famille strategice, care este un produs al teoriei cornunicationale,

Tehnici terapeutice comunicationale de famille Tehnicile terapiei de familie cornunicationale au fost simiI II'( eu cele ale rerapiei de grup analitic ~j de sprijin. Rolul terspeutului a fost acela al unui dirijor de proces, modelul familiei fiind

It II N'>lDA MJTROl'AN DIANA VASlLE.

II}

eel al unui grup democratic. Terapeutul S-a raportat de asernenea democratic 1a rnembrii familiei, a~a dupa cum ei se a~teapta sa pro~~deze unul faj:a de altul. Astfel, el a observat d top mernbrii famili~l ~u ceva de. spue, di trebuie ajutap sa spuna si i-a incurajat pe toll sa se deschida ~i sa-~j exprime punctele de vcdere,

Modelul stadia! allui J. Bell (1961) constituie 0 abordare originals, sttucturata in douii faze:

o =. cemrata pe copil, in care copiii (copilul) sunt ajutati sa~I exprime (verbalizeze) dorintele ~j preocuparile. Bell a fost atat de interesar sa ajute copiii in acest sens, incat a solicitat parinpi in avans sa-i asculre §i sa dea curs solicitarilor copiilor, introdudnd astfel 0 schimbare in tegulilc Ietniliei, Aceasta s-a dovedir un mijloc de a facilita increderea si cooperarea in procesul de negociere ~i de rezolvare a problemelor de familie.

D~~a ce .COpUl au vorbit §j au fost compensap eu uncle priviIegii suplimentare, atunci a venit §j randul parinplor. ,:

o faza eentrata pe piirinte, in care parinpl au dat curs "phlngeriJor" privind comportamentul copiilor, Bell a fost foarte atent in interventiile sale, astfel incat sa atenueze pe c.a t posibil atitudinile bipercritice ale pa.rinJilor, concentrand ~i facilitdnd discutiile privind rezclvarea problemelo-, in finaluJ erapei, a reusit sa egalizeze spr:ijinuJ pentru tali mernbrii familiei.

Stilul de interventie al Iui Bell (1975) a fost directi~ a~a dupa cum rezulta din urmatorul exernplu:

'. ,. Dapii ce ri'imiisese tikut citeva ~edinte, un tatl. a declsn-

10

TERAPll OF. PI\M1UE

.fat 0 tirada ltiioc« ta fa sdrcs« Iiului, Iiicei ~j a sotiei. Trcptet; s-a putur observe ea Iieceie membiu sl £a.miliei se tetrege din' discutie. in acesr moment, teiepeutul a intervcnit cu. "Acum crcd ca ar trebui sir euzim ~j ce are de spus J. (fiuJ) in Jegiiturii eLI est». De ascmenea., H. (fiica) ttebuie sa aiba pi ea ceva de spus, ~i ptobabl! cii ar ttebui sa sscultiun ;;i ce simte soti« dutaneevosstrs in legatura eu toate acestea " ...

Acest co 111 portament terapeutic a stimulat participarea intregii familii, Bra a blocs in acelasi timp cornunicarea tatalu.i. Adesea, "semnalele" non-verbale au fost utilizate ca mijloace de a iI:! curs exprimarii unor sentimenre inexprimabile; de exemplu: .. f)-Ie X, ap racLlt rnereu, dar ma lntreb dad Isptu! ca va pocoiti dl'getele flU vrea sa ne spunii ceva ... "

in cadru1 procesului terapeutic, Bell utilizeaza 4 tiputi de 1111 etpteciti:

Interpretari reflective - descriu ceca ce se Intampla in mornentul respecriv: "Ob~erv cil. etunci ciind soti« dumneavosstrd. spune ceva critic, iiisap eapul in jos, incliniindu-l, ca §i cum ap sp!.l.t1e: Saracul de mine ... «;

Interpretarl conective - evidentiaza legaturi nerecunoscute de membrii Iamiliei, existente in diverse actiuni ale lor. De exemplu: "Ap observer cii. Ioena a Inceput sa. se poarte llrar, cbiar din clipe in care voi doi incepeti sa va certsui";

Interpretari reconstructive- ex-plica in ce mod evenimentele din istoria familiei sustin contextul pentru une1e experientc cotidiene;

Interpretari normative - apar in remarci avansate pentru a sprijini sau provoca un rnembru 301 familiei, comparandu-I cu majoritatea oamenilor. De exemp1u: "Mare scoial§.

11

Majoritatea sdolescetuilor sunt obreznici cu pa.rinPi. Face parte din procesul de meturizsre ' .. "

Mode1ul terapeutie ell grup de familii

Exista 3 aplicatii de baza ale metode1or de grup in terapia de familie:

Terapia de familie multipl~ (cu grup format din 4 - 6 familii reunite in sedinte saprnminale de 90 de minute). P. Laqueur ~i colaboratorii sai introduc acest model pe principiul rerapiei de grup traditionale, incluz ind tehnici specifice ale grupului de intalnire ~i psihodramatice, El foloseste exercitii structurate pentru a spori nivelul de interactiune ~i intensitatea sentimentelor, Familiile participante la grup sunt folosite drept cotetapeuJi care sa ajute la confruntarea membrilor alter familii dintr-o pozitie mai personala dedt at fi putut terapeutii s-o aibe (s-o adopte),

Terapia de familie multipla eu impact este un model dezvoltat de R. MacGregor (1967, University of Texas Medical Branch din Galveston) ~i colaborarorii sal (Richie, Serrano, Schuster, McDonald ~i Goolishian), Acest model j~i propune sa realizeze un impact multidirectionat asupra mernbrilor familiilor cu un adolescent wat in ctizfi (cu tulburari de comportement). Aceste familii sunt reunite penttu dteva zile la centruI din Galveston, lntr-o terapie intensiva, asigurata de 0 larga echipa de profesionisti. Membrii echipei au mai multe inrrevederi in diverse combinatii eu rnernbrii famillilor, pe care le rearanjeaaa inrr-un grup rnai mare de

12

ThRAPII OF. FAMlIJF.

1 l' n cadru! acestuia se revad 0 serie de constatari,

ucru. 1 b a

," atitudinl ili cancluzii care stau a az

optnll, , '. le

. rn.eotului membtilof inclusi in terapie, iar une comporra

flY sub forma unor

dintre aces tea se re ormu eaza .

dari C::1' chiar dad aceastlii modalitate de lucru, recoman an. 'i ., .

, ,_ desi nu prea freeventa, nu prea mal este

mtenSlva, 'f 1

, t- astazi ea a impuisionat dezvoltarea atar

practlca a . , ,. , " .

h ' . 'modele ale terapiei de farrulie actuale.

te mCI ~l .

. Modelul experenpalist;

_ Modelul sistemic de la Milano.

k Th y) este dezvoitat de

Modelul terapiei de retea (Networ erap . "

. .' k' C . lyn Attnea"'le. pentru alutora:rea

R.oss Speac ~1 arc '.'

A • - S b eaza pe suscitarea ~l

familiilor aflatc In crJz~L e az , , -

, 1 d . t social a familiei

asamblarea iotregil rete e e, ~up,or ..' de

'. ( d·e prieteni vecml), mc1uzand circa 50

respecn ve tU, . ,

Echipe1e de tera:peu~i sunt obi~nuite sa lucreze persoane.

in grupuri man. Obiectivele sunt: ,

" modelelor re1aponale distrllctlve;

_ "spatgerea . . ,

• mobilizarea sprijin ului penttu noi optiUI11 (Speack,

Attneave, 1973, Ruevini, 1975).

d <:'1 6 faze de

Se utilizeazi 0 serie de tehnici e grup T

dt'zvoltare a. procesului terapeutlc; 'tientizarea

R: tribalizarea - implldi reCllnoa~terea $1 con$, '

1. . e pcoblemei prezente. Incepe cu prima convorbue pnn sunt invitati membrii retelei sa se asamhlt'ze

care. . "1

(reuneasdi) ~i continua r= parcutsul tuturor IntrUnl~or"

_ .. ' l' - acti'uarea pozitiilor aflate in conflict ~1

2. polarizarea - unp lca .~ ,

A ' 1 .. and a conflictelor intergeneta~ona1e,

m pnmu .. • , , '

3. Mobilizarea. _ in timpul careia sunt desemnate sarcrnr ~ lllllllr

1\

II HANDA MITROPAN DIAN/I, VASILFl

inaugurate initiative 91 eforturi active de ajutorare a familiei !inta de carre rnembrii intcresap ai retelei.

4. Deptesia retelei, care pare sa se insraleze in mod regular, dupa declansarea cntuziasrnului generaJ aJ tuturor,

5. intiieruperea ~i epuizarea ~ dod cforturile din etapa rnobjJizarii Incep sa se dirninueze,

6, Exaltarea, care se resuscitil dupa ficcare intalnire in timp ce membrii familiei traverseaza starr de speranja ~j usurare. Exaltarea creste In retea dupa fiecare lntalnire reu~jta.

DesIa~urarea terapiei in retea

Tcrapeuri] se 111talnese ell .rojeaua In sedinte de 2~4 ore, in mod .specific, de 3-6 ori, Tehnicilc de i'ntampinare utilizate constau in stirnularea conracrelor sponrane afective (strangeti de rnaini cateva minute in sir, vorbit cu voce tate, saltar, leganar, to pait, toate manifcstarile verbale ~i nonverbale care creeaza a e/iberare de tensiune ~i 0 senzatie de coeziune in retea).

Faza de polarizare incepe cand liderul terapeut ideatiiics ~i ectivceze punctele de vedete conflictuale din retea, Acesrca pot fi dramatizate prin aranjarea mernbrilor retelei in cercuri concentrice ~i invitarea Jar in a-~i corifrunta opiniile pi diferenfelc dintre ei,

Tteptat, confruntarea evolueaza spre cotapromis ~j sintezii, sub directa coordonare (moderare) a terapeutilor,

in timpul fazei de mabilizare sum prezenrate sarcinile, iar subgtupuri de membri activi §i implicati sunt rugate • Ie: tuiasca plenuti de dezvoltere a ptoblemelor concrete ale familici-rinta. As tfeI , de exemplu, daca pacientul identificat are nevo! de 0 slujba, poate fl. format un cotnitet care sa ajute in 3.C st S '115; da.d un cupJu de piil:inri tined Slim blocap la dorniciliu Inrr-un conflict

14

TF.ltI\PII DI\ FAM1LiF.

·1 1 up din retea poate fi

Jl,ac de cine va supravcghea COpl u ,un gr. • ilului

u 'at sa dezvolte resurse de supraveghere .te~p~rara ~ cop ,

krlndu-i astfel cuplului posibilitatea de ~ !e~l ~Ill ~asa. '1 reid

Dupa ce entuziasmul initial se epmzeaza, glllpUtl e rev

, . d v ·re pe masura ee

I adcsea intr-a stare de-eplllzare:;l . ezemsg: , • d

( brii alizeaza cat de ascunse sunt anumite probleme ~t c,at e

n1 m rn re 1 I _ doua P rocedee de depasire a

dilicil este sa le rezo ve. ata

hllpasul~i: . 1 . tetele La care s-a instalat 0

Ruevini (1975) descrie cazu unei " •

d depresie, famjIia-problema simtindu-se 10 perioada . eAt

aceasra situesie izolata §1 abaDdonata de. retea, .. eeds

.' d ea unut exercusa e

' Cost depa~it pnn Intra ucer ,.

Impas a l' ,. . .', 'i" Mernbrii

erect cathartic - "ceremODla morp .

orup ell H . . .

b . , ~ i ehida oehii ~i sa se tmagtneze

familiei au fost rugap sa n .. . w _ _

, fosi p' 53.-<:1 Impatta~easca

P· Membrij retelei auost .ruga,. ..

mOt . .. . d puterile ~1

. 1 despre membrii familiei, espre

sennmcnte e d .

. d • seamna fiecare mtte

Iabiciunile acestora ~I espre ce In

s. .' f:amilie "1 pentru prieteni, rude (retea).

el pentru propna,. _ _

. rodus 0 descitcsre a

Acest procedeu dremeterspeutsc a p .

, •. pozitive) preeum ~1 a

rimentelor (atat negative, cat ~J , .'

sen . ." ce a reu~Jt

f trarilor legate de aqiunile de sprlJln, ceea

rus .

~ .ridice" rereaua din starea de depresie.

sa" , k .

• d - ta dispetseiee §i epuizarea retele/, Speac ~1

Pcntru a in epar "1

A e (1973) utilizeaza acpunea, ill 10co1 emotu or rtneav • 1 dintre (folosite In proeedeul anterior), Astfel,. in ~nu ..

,. au stabilit doua gwpuri de pneteru eu sarcrni

eazun, s-

eomple.mentare: . '

" . . sa sup· ravegheze pacientul-

• unul din grupurl urma

adolescent care folosea droguri;

, U ranjeze loeurile astfel in fit

• celalalt grup incerca sa ara

I 11,\NIJ/l. IvllTROPAN

pacienrul sa se poara muta din casa patinplor sai.

. Faza de in~terupere se realizeaza eind energiile disponibile

~n t~tea s.u~t eliberate ~i orientate de catre abordarea. hotarata, directa, actrva a problemelor. Sesiunile rejelei produc deseori ceea ce autoarele au numit "efectuf de rctcs" - un sentiment eufori d

. c e

cone~tare ~l satisfaq:ie in grup legat de rezolvarea unor probleme

consIderate altadata drept cople<:itoare 0 d t-

'. v •. _. y.. a a ce re~eaua a fost

r~aliz~t:. on de care on esre nevoie, erista in to tde« una cineva care

sa =: (sa cheme) ji cineva care s1 oterc (sa rasp lInda), ceea ce ~re.eaza nu numai 0 coeziune intrarejes ell valenta terapeutic.supor_

Ova penttu familiil .

e membre, dar ~l un benefic sentimenr d '

, ·.e seeun-

tate emolJonala ~i de solidaritate.,

Alte tehnici ~i ptocedee terapeutice comunicationale aplicate familiei

in terapia de familie axata pe comunicare, tehnicile ~j

procedeele strategice au fost de cele mai multe . deriv, din'

. -- on envate

paradigma teorerica.

P~cedeu11ui Watzlawick (1966) - se bazeaza pe strucrurar~a unui ghid de 5 sarcini pentru familia-problema, care este soli~Jtata .. sa p~r~urgi ~i sa completeze ghidul-interviu in prezenjs tntregu familii, Aceste solicitui sunt:

• Sa decida fmpreuna principeleie lor proble~e de famiJie;

• Sa planifice 0 "iejire" (un program comun in afara casei);

• Parinpi sa discute des pre cum s-su cunoscut'

I

• Sa discute cu totii despre i't1Jdesun'Je unui proverb;

• Sa identiiice gre<:diie fi' W • ,

¥ ·lecarW8 )<;1 sa-§i ssume fiecate vtn«

proprie.

16

in timp ce familia lucreaza la aceste sarcini, terapeutul din aHiturata observa printr-o oglinda unidirectionala fixata in rete modelele de cornuaicare, metodele de formulate a l iziilor ~i fenomenul .sapului ispasitor", Desi a fost util pentru etarea familiei, interviul strncturat nua d .. ~tigat 0 larga aeeep-

ca instrument clinic.

Tehnicile de cornunicare s-au structurat progresiv in 3 I H1de sttategice pornind de la intelegerea din ce in ce mai clara modului In care familiile se dovedesc rezistente la schimbare:

Strategia axata pe invatarea segulilot comunicarii clare;

• Strategia axata pe ensliz« ~j iaterptctxtes rnodelelor cornunicationale;

• Strategia axata pe msnipulexee interactiunilor printr-o varietate de manevre,

Daca la inceput rerapeutii cornunicarii au incercat sa conng familiile sa accepte respcnsabilitatea reciproca, identificand icntul ca problema a tuturor, ulterior, izbindu-se de rezistenta iliei la schimbare, terapeutii au solicitat familiile sa-~i autodeasdi problema. Dupa ce initial au bresat, printr-o serie de marci privind scopul intdlnirii, ei au rugat pe fiecare rnembru al mlliei, pe rand, sa-~i puna in discutie problemele, In tot acest IllP, terapeutii au ascuItat concentrandu-se mai curand pe praee· til de comunicare decat pe continutul comunicat, Ei erau mai rulr lnteresati de cine si cum se cornunica, dedt de ce se cornuni-

Daca cineva se exprima intr-un mod confuz, terapeutul eviI nria acest lucru si insists ca mernbrii familiei sa respecte anut IIle reguli de cornunicar-. clara, Clarifiearea mesajului se face prin II II mularea de intrebari fi accst procedeu imprima familiei eateva tl pcre de baza pentru vorbirea clara.

Virginia Sane (1964) preciza urmatoarele reguli:

17

I /

I I I

II II

• Fiecare trebule sa vorbeescs le persoeru fnta"i (sa vorbeascii in nume.Ie lui), referitor La ce crede §i ce simte. Exemplu.

Sotul: Intotdeauna noua ne-au placut prictcoii Losnci.

Terspeutul: A~ prefera sa vorbitj dosr in tuuncle dumneavoastra.

Mai tdrziu sotie dU1illleavoastrii pozte spun« ce

crede, .

Sotul: De; dar aoi am Iost de acord in to tde a una asupra acestor lucruri ...

Terepeutul: Se poate. Dar dumneavoastrii ~tip eel mei bine ce simpp' ;>i ce gandiji dumncavoastrii. Yorbiti 1n numeie dumneavoastra ;>i 15sap'-o pe dumne.aei sa vorbeesca in numele stiu.

• Fiecere ttebuie sa formuleze afirmapi personafe (ale Eu-lui] in ~egatura cu probleme p etsoae le. Opiniile §i Ju~ec.a!~~C de valcare nu trebuie sa tread drepr pnnclpll generale, A avca opinii este un pas necesar p~ntru a discuta intr-un mod care sa permit?i dlferenJe legitime de opinie si chiar rnai mult

posibilitatea de a-Ii schimba opiniile, '

Exemplu:

Sotis:

Osmcnii n-ar txebui sa-;>i lase COP)jj acasa d.nd ies 1a

plimbete. .

Tcrapeutul: inteleg ca ,ra place sa luaJi §i copiii cind ie~iti pe afara, impreunii cu sotul ...

Sofia; Desjgur, nu face fa Iel toatii lumes?

SOJu1: Mie tiu-mi place. A" prciers sa~ iesim d .

,.. y ar n01 d01~

maC8r din cand i'n cind.

• Fiecsre ~tebuje sa se edresez« §i sa vorbeascif ditcct; nu pe ocolite, unul altuia~i unul des pte altul, AccmsNI regula exdude ignorarea sau descalificarea vr unuia dinrre

18

'[F.RA PI[ DTt l'I\l\'llJ.J E

membrii familiei ~i impiedica stabilirea de eo ali pi destructive. Exernplu:

/\dolescentul: Mama intotdeauna trebuie sa alba dreptate. Nu-i asa, tata?

Terapeutul: As. trebui sa-i spui ei asta.

Adaleseentul I-am spus, dar nu rna asculta.

Terapeutul: Mai spune-i a data, acurn, aiei. dolescentul: (carre terapcut) Oh, bine.

(catre mama) Uneori am sentimentul dL ..

(se reintoarce spre rerapeut) Care este folosul? La ce bun sa-i spun?

ll:rapeutu1: Vild cat de greu ip este ~i binuiesc d te-si cam decis ca nu are tost sa incerci sa. votbesti ell mama ra, dad ea nu are de gand sa te ssculte. Dar sici, sper ca top' sa invajim sa vorbim msi direct umi cu eltii, a~a indt nimeai sa nu renunte sa-~i spuna parerea.

Se remarca din clialogul de mai sus ca adesea este dificil sa-i IIvc~i pe oa.rneni sa comunice clar, doar spunandu-le cum s-o facio Dcsigur Insa, motivul pentru care 0 abordare directa a persistat in trutarea familiei a fast acela ca, insistand suficient, rnajoritatea per-

nnnelor vor urma arrumite directii terapeutice, eel putin pentru moment, Datorits marii rezistente la schirnbare a farniliei, adesea 11I)ul comportament dureaza numai atar cat terapeutul se afla II 010. Din acest punct de vedere, Virginia Satir a actionat ca eel III.d transparent si autoi"itar rerapeut, Jay Haley ca eel rnai putin 11 .isparent ~i autoritar, in vreme ce Don Jackson s-a situat pe 0

I H 'zipe intermediadi.

JI)

PITOLUL III

TERAPIA DE FAWLIE DE TIP EXPERIENPAL

Ramura experientiala a terapiei de familie se dezvolta in psihologiei umaniste a anilor 1960, preluand din terapiile uluale urnaniste principiul "experientei, aid .~i acum", Calitatea experienrei tdite este criteriul sanatap_i psihice ~i . ul interventiei terapeutice. Terapeutii experientiali de

II, considera di exprimarea sentimenrelor ~i senzatiilor este I extinderii experientei si sensul implinirii personale familiale.

Terapia experientiala de familie s-a bucurat de cea mai mare laritate in etapa "de tinerete" a domeniului terapiei de famiatunci cand terapeutii vorbeau de schimberes in sistem, dar I umutau tehnici din rerapiile individuale ~i de gmp. Astfd, ei

preluat sernnificariv de la gestaltterapie ~i de la gruputile de rure, Alte tehnic.i expresive cum at fi "scuJptura ~i desenul « au valorificat influentelc tehnice din artterapie ~i idrama,

Din cauza utilizarii tehnicilor expresive nu foarte multi peuti au putut sa abordeze terapia de familie experientiala, ci I' aceia care au abordat conceptele ))i meta dele sisternice, cum I" Carl. Whitaker, Peggy Papp, Virginia Satir, Walter Kempler, IKUst Napier, David Keith, Leslie Greenberg, Susan Johnson, red ~i Bunny Duhl, Ace~tia ~i altii au introdus 0 serie de tehnlci

I I

I

expedenlia1e de farnilie pe care orice terapeut Je poate vaJorifica.

. Li~erii acestei orientari raman Car! Whitaker ~j Vtrginia S~:U-. Pr~mul este deea.nul terapiei de farnilie expcricnrialct el incurala~~~-l pe membtii familiei sa fie ei in~i~i. ScHul slide viata (a copila~t Ia 0 ferma izolata din Raymondville _ New York) l-a ~ete[m~at sa devina 0 persoana neconventionaJll, dc~i Vr babil di lzo1a~ea r-a fac.ilita~ initial 0 anume timiditate ~j tdstcfe. Dupa ce a t~r~a.t coleglul din Syracuse ~i Medieina (cu specil1litat a Obstrenca ~1 gmecologie), a devenir psihiatru ~j a fosc fas in t de menta- 1~1 APsihoti~ilo~. El ~ 1nvatat din experienJa sa clinic .. sll asculre ~i sa ,mteleaga gandurde bizare ale aceseor pacienr], idcntificind ~i "gandurile umane" pe care normalii nu Ie dezvlllui .

Carl ~itaker a format Clinica Psihiatriclt Ait"mta (1953), in cadrul careia a orgaoizat un grup creativ §iprodu.ctiv, lmpreuna eu T~ Malo~e, J. Warkentin ~i R. Fdder. Psihoterapla C pcl"ientiala s-a nascut ~n aceasta grupare (1955-1965). Ulterior, grupuJ se latgc§te ell alp colabotatori: August Napier ~i D. Keith din Atlanta ~i New York (Syracuse). Pan a La retragerea sa, In 1980, Whitaker a c~ato~it ~u1t, dspandindu-~j experienta ~i imparl~~illuu_~i Convingerile ~1 munca.

o alta figura charismatiea a terapiei expetienti111 . d famiJie este Virginia Satir, Ea a fosr unul dintre membdj bjne~cunoscu.tului gru~ MRJ - Palo Alto. Ca asistenr social, Virgin1a Satir a incepur sa luereze ell famiIiile in 1951 (ca practician), iar in 1955

a fosr invitata sa sus!1nii un training pentru rezidentii de la Illinois State Psyc~atrie In~ritute (aiel l-a avut ca student pe Ivan ~os~o~anYI-Nagy). In 1959, Virginia Satir se allitud[ MRI (13 in'?tapa !.UI D~~ J~ck~s~n). Ea devine primul director al progt:amului

~l ramane arci pana 10 1966, dnd ajunge director :11 Insthutului Esalen din Big Sur, California (Centru de gestaltterapic). AbiIita-

42

TF:RAI'JJ OR f'i\l\11I..JE

tea ei strategica deosebita, invenrivitatea, tehniea experientiala,' sensibilitatea si forta ei afectiva au transformat-o Intr-o "legenda" a terapiei de familie fund considerata cea mai celebra terapeuta umanista de orientare experientiala si de tradijie comunicationala ~i unul dintre inovatorii terapiei farnilisle. Dupa 1970, recunoasterea ei a intrat intr-un oarecare declin, nemeritat, mai ales ca urrnare a disputei ell Salvador Minuchin. Acesta sustinea ca ar fi mai putin impottante iubirea, caldura ~i credinta In tratarea familiilor, ci mai curand stiinta "repararii" rupturilor farniliale, Virginia Sari! a continuat sa creada in puterea vindecatoare a iubirii ~i in "salvarea" umaniratii prin terapia de familie. Pe masura ce Minuchin se impunea tot mal mult ill d.mpul terapiei de familie, Virginia Satir SMa retras ~i a devenit purratoare de cuvant a unei abordari spirituale (evanghelice), A murit In 1988,

Waltet Kempler este un alt mare terapeut californian de familie, de model experiential, care a preluat multe tehnici din tetapia gestalt ~i din terapiile emotive in lncrul CLl familiile. El deserie procedee folosite uzual in grupur.ile de lntalnire ~i rerapiile individuale existential-urnaniste, ce dernonstreaza r:ldkinile terapiei de famllie experientiale.

Fred ~i Bunny Duhl, directori - adjuncti Ja Boston Family Institute, au inrrcdus un mare numar de tehnici expresive in terapia de familie experientiala, Ei folosesc semnificatiile nouverbsle ale cornunicarii, cum ar fl spapalizarea ~i sculpture (Duhl, Kantor ~i Duhl, 1973), ca ~j jowl de tol ~ .. papu~ile (marionetele) famili• lee. (Duhl ~i Duhl, 1981). Ei denurnesc aceasta abordare "te.rapie farniliala integrativa", definind un amalgam de elemente apartinand unor surse nurneroase, incluzand: psihodrama, psihoterapia cxperientiala, psihologia cognitiva, terapia familiala structural! ,i psihoterapia comportamentala,

Inl.ANDA MITRO[,AN DIANA VASILE

Alaturi de Fred Duhl, cofondator al Institutulni Familia din Boston (1969) este si David Kantor, care imprumuta din formatia de psihodramaterapeur si introduce abordarea "famiJiei ca teetru" - merafora de baza in terapia de familie. (Kan tor ~i Lehr, 1975).

Printre cele mai tecente abordari experienjiale ale rerapiei de farnilie se afla terapia de ouplu focalizata emolionali (emotionfocused couples therapy), inrrodusa de Leslie Greenberg si Susan Johnson ?i fundarnentata pe principiile lui Fritz Pearls, Virginia Satir ~i Grupul .MRI (Greenberg ~i J ohm on, 1985, 1986, 1988).

in ceea ce ne priveste, noi lnsine am preluat ~i Imbogatit 0 serie de tehnici si metode din cadrul acestei orientari in lucrul terapeutic cu copii ?i farnilii, validandu-Ie efectele pozitive Qn cadrul Centrului de Dezvoltare Personala, Consiliere ~i Psihorerapie Experienjiala din Bucuresti, vezi Revista de Psihoterapie Experientiala, Nr. 1 - 13, 1997 - 2001).

Toti acesti autori au drept caracteristici in terapia de farnilie: spon tsneite tea, creiuivitstee ~i asumarea tiscului. in timp ce t~i Jmparta~esc libertatea, individualitatea ~j implinirea personala, experientialistii sunt mai curand practici, dedit teoretici (relativ ateoretici). Scopul utilizarii diversitajii tehnice este sa "desehidii« individualitatile propriilor experiente ~j sa "dezghe~e" interactiunile lor familiaIe.

Capatand a mare popularitate in anii '60, abordarile experientiale au fast treptat inlocuite de noi dezvolrar] - rerapiile orientate sistematico Altsdara, exprimarea sentimcntelor ocupa un loc central in terapiile psihologice. Astazi, locul principal este de~inut de comportament ~i cognitie. Psihoterapeutii au descoperit d oamenii mai ales gandesc §i actioneaza. Aceasra nu inseamna lnsa ca trebuie sll. ignoram experienta emolionaIa~ care este un concept de bazl!. in terapia de Familie experientiala,

44

TF.RAPl! DE PMIILIF.

Scopurile terapiei experi~ntia1e de fa~~

- 1 terapiei exp erien~iale de familie este

Scopol declarat a

.. si nu stabilitatea. _ .

(re~terea ~ . d tarea socials ~l 1tlunca sunt

Eliberarea de Slmptome, a ap _

. .. dar secundare in raport cu crcstctce tnte-

r<1nsiderate importante, I' intre experienta inte:doara ~i

'.~ .' sonaJe (congruen~a .

Wlta.111 per . ) 0 rnai mare libertate de oppune,. roa1

tamentul exteriot ,

lompor d ~ - rnai mare extindere a. experieDtei (Malone,

pupnii depen enta:1 o. . 1 .

WI· ker Warkentm ~l Felder, 196 ) . ., A •

lit!.. , . d cu care se prezinta familia 10 tetaple

Sl-mptomele ureroase .. . al~

• . . bl . a re a este

. - .. de intrare 10 teraple, pro em

sunt doar "bllete . .

. . lonaHl. (Whitaker ~1 Keirb, 1981).

~terilitatea emot , . . brii familiei (fiecare in parte)

ObiectivuJ teraptel este ca mem . . ~ A ~.v

. '" .' j le nevoile ~ sentimenteie lot ~1 sa le Imparta-

sa deV1na senslbil. . f ili 19. se poate

c ili" I· acest mod urutatea arru a

~. cadrul laID el. n ,

$easca 111 • .' tentica mai degraba decat pe repre-

haza pe 0 interacpune Vie ;1 au ,

siune ~j autonegape.

_ _. tan metodologice in rerapia experientiala.

EXlsta doua otten·

de &mille: .'. pta indivi-

. minanta de concentrate ~l orlentare asu . .

• tend1O~a d~ . . 1 traite in familie (in contacte1e in-

.~O! ~1 exper1en~e1 or . . .... .. al

) '. ult de cat asupra orgaruzlirll famili e.

terpersonale ,mal m ~ bili

. d ~ in acest sens ca responsa 1 -

Kempler (1981) conSI era . . . f">.i

. . 1a a terapeutului este "fa~a de oamem, a~

tatea prmclpa . . - . dar

'. di id A1n cadrul unei famll.il, ~1 doar secun

de £ieca:re In VI. -

. . ~ T {( (p 27)

fara de organizatJa numtl:ll fanu re . . . .

t u1 familial, mal mult

_ dorni ta asupta sisteIIl U1

• onentarea omman .

. d' izilor Cre~terea" - ca seop terapuUt

ded.t asupra 1.0 lV· • "

lOT..i\NDA lVtrrROfAN

DIANA VASILE

- se refers aici Ia •. 1'"

. . - "ca~tJgu mteraqional al sistemului

familial, la evolcjia fntregii familii ea organi . A

. ~ • n12al1e. ceasta

tendinta apare In terapia 1 j C WI - k

. U • nra er, D. Keith ;>i G.

Napier,

Ceea ee au in com t .. .

. . un erapeupi experlentiali de familie eu

alp terapeup de rradijie existen~ial-umanista este credinta ~ drumu1 sp e " ". . t ca

. .. r sa~atatea emoponala este acela aJ dezvaluirii §i des-

copenrn unor aiveluri tot mai proiunde d .

lId " . e experJen¢ - potenj:ia-

. u e autOlmpbrure zavorat Inlaunmi] tuturor N'

a:W inl" J • urnai ceea ce se

. a auntru nostru contea:.:a.

. Seopurile terapiei de farnilie enuntate de Vir " S .

Jnclud 3 hi b"" ~ . girua ant

. sc m arr tn sisternul familiei (1972, p. 120):

1. Fiecere membra sl familiei sa dev1na in stare de a relata c~ng_ruent, compiet ~1 onesr cees ce vede fi eade, simte 91 gande§te despre el insw;i S1 cella/Ii •

celorlsl . C . .. , in prezenJa . p. u.alte cuvtate, fiecare trebuie sa fie e/ insuji

10 prezenJB sil« adresa celorlslti;

2. Piecsre persoanii din Smilie trebuie sii i se edresese fi sa se

rapotteze la ea in te .. ....

..." rmenn UL11Clt;apJ sale, a~a ineat

deCJZll!e Sa se. pr;a.ta Iua mei eutand prin explorare ji negoClere, deeat in tetmeni de putere;

3. E "":". ~a ~feren~ele intre pessosne sa fie con;;tientizate tn familie $1 Iolosite peatru crestere,

Clod merodele expetj'al 1i"'

'. '. enfl e se ap ca onentat spre fa.miL

ea ststem ;>J nu spre inciivizi asamblati tntamplat •. ic Ii. raJ. r'. or intr-un grup

~ 1. ,sco~uJ. =r individuale fuzioneaz;I cu seopul rea/izarii unei putermee coeZJutlJ (unitap) Ismilisl«

. Practica lui Carl Whitaker intruchipeaza intr 0 . • _ ,

di tA· . ~ mamcra lQe~

. acest scop dual. Potdvit conceppei lui, cresterea personaJa

46

TF:MPIJ OF. I'AMJl.IF.

necesita integrarea familiala ~i viceversa.

Simtul apartenentei 1a familie ~j Iibertatea individuala se interconditioneaza, "merg mana in, mana". Astfd, adeseori este necesar sa se realizeze 0 mai mare apropiere intre parin? din punct de vedere emotional, pentru a facilita plecarea copiilor de acasa ("desprinderea de euib"), intrucat multi copii nu 0 pot face dad nu simt ca p1irinrii lor pot fi fericiti ~j fara cr. Dob:indirea autonorniei personale presupune, asadar, satisfacerea nevoii de apartenenta, unitate ~i echilibru emotional, familial.

Pe 1inga scopul general al cresterii cxeuivicitii familiei si a fiecarui rnembru al sau, terapeutii experientiali incearca, de ~semenea, sa ajute fiecare familie sa-~i tezolvc propriile problema perticulsrc, ,)ucrandC< asupra aeestora. Dar aceasta "mundi" este realizata eu 0 minima conceptualizare sistematica ad planificare (anticipare). De fapt, multe dintre scopuri pot fi inconstiente in ampul terapiei ~i pot fi constientizate numai printr-o retrospectiva (Napier, 1977).

Terapia experientiala include clemente rationale fi non-ranonale, Primele sunt necesare pentru a promova coosticntiseree ~j intdegerea, celelalte pentru a creste spontsneitetee ~i sincesituce.

Expe.rimentarea constienra a potentialurilor interne (aspecte, fantezii, impulsuri) li priveaza pe oameni de influentele lor patogene ~i Ie elibereaza forta de v~ata. Rezultatul acestei crested a con~tienti:zarii este 0 teintegtst« a piirplor tcptimute san deposcdete ale siaelui.

Cei rnai multi experientialisti accentueaza ia.tura .afecriva a naturii umane:

• crcetivitatee;

• sponteneitetee;

• abilitatea de a se juca.

IOJ..i\NDA MITROPAN DIANA V AStLE

17

Whitaker proclama "nehuniile, nonrationalul, experirnentarea creativa ~i functionalitatea" drept adevaratul scop al terapiei. Daca vom deveni cu noi insine, pentru noi insine rnai jllcau~i, mai "trasni~i", c.rede el, farniliile se vor deschide spre emotionalitate, spontaneitate, d.ldura, culegand roadele acestora,

Whitaker pune accentul pe valosrea experjentel~ ."de dragul ei insasi", intreaga terapie fiind un proces de extiadetc a experienrei, care. conduce, in conceptia lui, catre crestcte. Noua experienta tditii de familie in timpul terapiei se considers ca rupe con£luen~ele subrerane, distruge expectatiile rigide §i deblocheaza constientizarea - toate aces tea favorizand individ[1apa (Kaplan ~ Kaplan, 1978).

Alp autori l~i propun ca scopuri terapeutice cresrerea simtului cotnpetentei, a starii de bine §i eutoepreclcsii (P. ~i B. Duhl, 1981). Preluand ideea Virginiei Satir conform careia principalele probleme ~j cauze ale nefericirii tuturor familiilor sunt subaprecierea de sine §i comunicarea distructiva, ei considera drept cheia terapiei prof!1ovarea unui comportament Bexibil, ca urmare a cresterii constiintei de sine si de ceilalti, Extinder'a, experientei de auto ~i interconstientizare paate astfel sa limiteze ~i si mlocuiascii obisnuintele ~i autornatismele stereotipc cu comportamente rnoditicetc, creative. Deoareceacestea au consecinte directe :in viata de familie, Duhl deiineste scopusile terapiei In colebotsre eLI peciesuii.

Cei mal multi terapeuti ai familiei susjin ca 0 sensibilltate sporita §i 0 mai buna maturizare a indivizilor servesc scopul rnai general al tezapiei de farnilie - uuensliiceres funcponalit:api familid.

Astfe1, maturizarea individuals este relationata explicit cu maturizarea familialii. Unli terapeuti se axeaza mai mult pe matu-

48

TERhPII DE I'll.i\fiUF.

rizarea relatiilor, actionand implicit la nivelul familiei ca sistem, altii se situeaza pe pozitii simetrice, ocupandu-se mai curand de indivizi pentru a promava schirnbari in sistem,

Duhl (1981) considera di "nDua ~i reinnoira integrate" sunt experimentate In cadrul ~j intre mcrnbrii familiei - ca scopuri reciproc stimulative in tratarnenr.

Se ptesupune ca farniliile ajung In tratament pentru di sunt incapabile s1 fie dcschise, ~i de aceea incapabile de individuatie (Whitaker, 1976). Ajutindu-i pe rnernbrii famiJiei sa-~i rccapete propriul lor potential de experimentare, se crede di ei sunt ajutati sa-~i recistige capacitatea de a se ingriji unul de celalalt,

Tehnici ~i modalitati de lUCID ale terapiei experienliale

Clinicienii expcrieritiali folosesc tehnici educative si forta propriei lor persorialitati de a crca lntilniri terapeutice, regresie ;?i deconspirarca intirnitatii. Vitaliratea fndlnirii este altceva. Aceasta putere deplina a expericntei personale este corisiderata de aiuto~ In stabilirea unei relatii de arentie ?l sprijin de la om la om lnrre ?1 pentru top membrii familici. August Napier (1978) considera di riscurile de a fi in familie atfit "separap, divergenp ~,i furiosi", cat ;;i "mai inchisi" ~i mai intimi sunt provocatoare de schimbare .. in rerapia de farnilie cxperientiala. esprimeree sentimentelor ~1 a expcrientei inti me sunt crucialc, anxietarea este stimulate ~i traita:

Aceasca pentru cfI s-a observar di exprimarea furiei ~i a supaditll este lntotdeauna urmata de 0 mai mare intimitate ;;i caldura, spre deoscbite de cazul in care acestea sunt reprimate. Reprimarea lor Ii impiedidi pe oameni s{qi dezvolte iubirea unii fata de al~ii. Terapeutii experieritiali sunt, altcrnativ, provoce.tivi ~j calzi-suj or

----------=-------------~==-I'I

l(lLA~Di\ MITR.OI'A:': DIM,,\ VASILE

': in acest mod, ci ajuta farniliile sa indrazneasca sa-~i asumc r~scul de a fi mai anxinsj, eel purin ternporar. Aceasta le permite sa dezvolte pattern-uri protective, defensive ~i sa se deschida In mod real unii fap'i de altii,

. indlnirea. existenfiala esre consicie,rata drept FOlJa esenJialii in pro~~su: ~slhotcrapeutic (Kempler, 1973, Whitaker, 1976), Aceasta lntalrure se cuvine sa fie redproca - tcrapeurul trebuie sa

fie 0 ;-' .

. persoana genulni'i, C:Ue cara.hzea7.ii scnimbarea, folosindu-se

de impactul sau personaJ asupra familiei,

. P~~tru V. Satit, demOflstrarea grijii .~J acceptarij a fost chcis

aJuro~r1J persoa.n~lorJ dinco!o de frica, deschiziindu-i fata de propna lor expcnen{a ~j unii fara de altii Ast~ 1 t ,.

• . •.• _ . l'" . re, erapeupi

exper~enpali lncearca sa ajure familia, sa-i Inteleaga mai profound

e~perJenteJe personaJe, dotin~eIe ~i fricile. Ei SUnt pionierii tehni-

cilor comunicif.u'i spotitnne as' I . .

, entlmente or deplia« (anXJetate fu-

rre, ,sUPiir~e. plictiseala, bucurie etc.). Acesn terapeup (in sp~ciaJ

Whitaker ~l colaboratorii sai de la Atlanta Psychiatr;c Clio ic) d

' ~ .' mc a e-

Sea se ~arufesta In terapie impulsivi, adorm sau i~i ma.tturisesc vi-

sele, Kempler sus~lnc W '. '

r- ca a-n exprrrns d l' •

. ")- , ep In tntreaga

personalitate ca terape t' I .

w '. ' U In actu terapeunc cn:eazii acea atmosfe-

ra ~ncura!atoare pentru ca tori membrii familie: si'i-§i exprime cat mal deplin sau total personalitarile" Pri t

J . 'p ", n I-O extrema autodezva_

~lre sunt provocate Stan de maxima deschidete familii) ' 'c

timpul KId'" Of. u

, emp. er evine mal curaod autojnd I, d'

, D u gen tecat provoca-

trv, e exemplu el spun' D ¥ ••

" . e: "aca terapeutulUl 1 sc face foam d

ci ar p t ~ r e, c

, u es spune; 1VJJ-e ioeme, Sbcr eif. pot Ii. ' • _

• « ,r ace sst» pana fa

pra.nz . (Kempler, 1973] p., 37).

Prin credin ta s d fi

J a e a 1 a pcrsoeos reala-a d hi ¥

'- " , escrnsa, onesta

~1 Spontana, terapeurul ii 1nvata pe rnembrii f: mil' . , .. fi " , .

A a ret 8.,. re la fel

ceasta presupune c· . . l' - ,

, a relapeutu exp'crJ"''''p'aJ isi x I

' ~. ')'1. asutna IO ul de

50

TERAPII OF. rilMJf..IF.

iuodc], nu numai sanatos si rnarur, dar ~i de persoana ale carei rustincte sunt demne de incredere in sine, ca barornetru valid in I .tport eu care mernbrii familiei se pot evalua pc ei .in~i~i,

Potrivit lui W. Kempler (1968), in terapia de familie expetu, n!ia1li ;,flU existfi tchnlci, ci dost persoeae" (cazuri individuale). Aceasta formula sintetizeaza dar accentul pe care experientialistii " pun pe pllterea creativii a personalitapJ terspeutulul. Nu contea/: atat de mult ceca ce fac terapeutii, cat ~i ceea ce sunt ei, ce reprezinta ei. Daca terapcutul este rigid si sever, tratamentul pare sa IIC prea glacial §i profesional pentru a putea genera clunetul ernottoasl Intens, absolut necesar In marurizarea emotionala, Pe de ,llra>parte, dad terapeutul este 0 persoana vitala, constienta si sensibila, el (orl ea) va fi capabil(a) sa trezeasca aceste potentialitati in f. mille. Cad Whitaker Imbratiseaza ~i el aceasta pozitie, fiind el insusi exernplul paradigmatic al texspeutului spontan ~i crestiv, Cu alte cuvinte, terapeutii care doresc sa stimuleze deschidere ~l auicnticitate in comportarnentul pacientilor trebuie sa fie ei in~i?i deschisi ~i autentici. Torusi, terapeutii, oricine at fi ei, trebuie sa faea ceva. Si, chiar dad ceea ce fac nu este intotdeauna structurat la un inait nivel sau planifi.cat eu grija, poate fi eu toate aces tea dcschis.

in realitate, terapeutii experientialisti rind sa fad 0 multime de lucruri, sunt foarte «ctivi, iar UM folosesc un nutnii: mare de tebaici blo« stsuctutste (inclusiv Kempler).

Dupa modul in care utilizeaza tehnicile, terapeutii experientialisti se grupeaza in doua:

1. Tehnici structurate, Terapeutii angajeaza familia in activitiip . bine sttuctutetc ca: sculpture de Iemilie ~i coregrafia (dans) eu scop de stimulate a intensitatii trairilor afective pe parcursul sedintelcr terapeutice. Se utilizeaza, de as

[OLANDA Ml"[R,()E'AN Dli1.Nl\ V ASTLE

menea, tehnici lroptumutate din dramaterapie ji artterapie (desenul famiIiei, modelaj etc.). $edintele se structureaza in accsr caz pe una sau doua tehnici de baza, care antreneazii familia intr-o activitate corouna ce prilejuie~te deblocarea afectivi ta !ii, spontaneitatii ~i comunicani autentice, Membrii farniliei surrt activ ghida!i de terapeur in a-~j con~tientiza propriile trairi, imaginile de sine §i percepjiile rcdproce, gandUlile ~i atitudinile nemarruri, site pe care Ie au unii fa~a de altli. Sunt utilizate si 0 serie de exercitii de comunicare in scopul clarificani sentimen, telor proprii, Indepartarii persoanelor de la lamenrajn in legatura eu trecutul, prin cxperimentarea verbals ~i nonverbala "aici $1 acum" a gasirii de solujii chlat de catre membrii familiei. Virginia Satlr a excelar in crearea de astfel de esercisi! de comunicare ~i expresie clarificatoare, fiind ea lnsa~i un terapeut cu 0 abilitare deosebita. de comun1care clara, spontaneitate ~i autodezvaluire personala, Ea a avur 0 personalitate viguroasa, dinamicii §i iubitoare, angaj:indu-~i clienjii de Ia prima ~edinta in mod autoritar, dar suportiv, sprijinind fieeare membru al farniliei in a-si creste autoaprecierea, autorespectul ~i capacitztea de a-ji evidenjia interuiile pozltive. A.stfel, conots; pile pozitive in comunicare au devenit un indicator strategic, eu rnulr timp lnainre de a se fi dezvoltar orientarea strategica in terapia de familie. Virginia Satir a demonstrat prin terapia sa cum pot fi "indilzj~". Induio§ati

~j cum pot deveni mulr mai afectivi mernbrii familiei unii

cu ceilalri.

2. Tehnicinestructu.rate. Se practica sub forma sedintelor nestrueturate, nonstrategice in mod deJiberat,insistand pe

52

TEMPI! OF. I'AMJr, .. TF..

ideea de a B eu familia, mal mult dedit pe a face ceva impreuna, Acesti terapeuti, printre care Carl Whitaker, s~ bazeaza pe spontaneitatea ~i creativitatea de a fi pur ~1 sirnplu ei 1n~i§ii in prezenta ~i cu famil~ile trata~te. La ~~z~ acestui model terapeutic se afla convingerea Imparta~lta. d terapia at trebui sa fie 0 experienta intensa, emotions-

1- .,. m" Implicarea ernotionala intensa acnvea-

a alel ~1 acu , t" .

z~ ~uternic reactii de transfer. Pcrsoneiitetee =r:: ~i relatia de coterapie (recomandata de aceasta. orIen~are) sunt factorii care pot minimaliza potentialul distructiv al unor relatii de transfer. Rolul coterapeutului este de a observa reactiile si seatimeptele terapeutului fata de pacienti (transferul emotional) ~i a. le diseuta ell acesta dupa ~edinPi. Pentru a preveni reaq:il~e. ~e transfer, Whitaker recomanda mentinerea unci prtVILl de ~nsamblu asupra intregii familii, privita ca un tot ututsr. Irnpar-

t~ ·1' ea deschisa si libera a senrimentelor ~i conlucrarea

a~ r y ,

permanents cu un terapeut sunt caracteristi~i de .bazii In

terapia experientiala nes true turata. SrlluJ ~tll ~lu~ker a fost deliberat excentric ~i provocator (ajipea In timpul ~edinre1or) se lupta eu pacientii, vorbea de~pre fantasm~le sale. sexuale, iar cand copiii erau prezenp era alternativ d.nd model parental, cand juca el Insusi rolul de eopil~ implicandc-i pe acestia intr-o mani~ra iubitoare~l disciplinandu-i cu fermitate ~j foqa). SOlll,1 sau de lucru era acelasi in lucrul cu indivizii, eu cuplurile sau c~ grupurile, favorizand intalnirea personaiii §i in~ifJ dincolo de teorii ~i tehnici trasate riguros. Pentru Whitake~, =: varea personala a terspeutalui, ebilitute« de a ~,I~bJtot'l grijuliu, Iermitetc« §i a.bilitatea de a fj imprevlZlbJI·unt

IO(.ANDA MInOI'AN DrANJ\ VMiTLF.

ciii de scbimbete c ult i "

" U ill t mal importante decar tehnicile

tera.peutlce. El crede di experienta info I' ,

_ _ y, ye epclUnea ~l crea-

trvitatea terapeutului _, hida i

., 11 vor g 1 a intentiile mu1t mai bi

decat oric I. me ex' " e" P ,an preeonceput sau structurat, Terapeujii

perientialisri nu au nevoie de a cale pentru ~ ,

celee Ei" ~' ' ea ei sunt

. _ . stimuleazs pnn chine mcdelul lor de fj,"

expcrientel . , " a 1

e emotionale ~I inreractiunea ajucind f: . iliil

sa devina m I" , .' am u e

u t m~l reale, dirccte ~1 vitale prin modelarea

comportamentului dupa propriull

or eomportament

Mul' dintr ' .

p.. e ei sunt foarte provocatori Whh k

exemplu (A. Napier ~j C Wh' k .• - a er, de fiica-adolescenra d ~ - It~ er, 1978), intr-o ~edin!a inrreaba aea ea S-9. gandrt vre d ~ ~

b w " ~ "0 ata ea parintii sai at fi

avut ° una vlata sexuala,

Kempler eoncepe terapeutul ca pe un sli .

ricipant activ la 'interactiunile farnili I In" ali.cat 2atOI' ~l un par-

ia e. e tate de t Jj

face sugestii ~j da di , D- , ca a zator, eI

.. m:.ctlve. I irectivele ripice include'

• Membm Iemiliei sa se ptiveesci utiul pe sltul: .

• S~ b '

• ~ vor eesci msi tare (cu voce patrunziitoare);

Sa repete snumite steri;

• Sa refrazeze temercile cu ma.i mule ' ,

~ a perticspere emofionala'

• Sa foloseasca siategm« B'" '

• " U ill exprimerea starilor

gandu.rilor, opiniilor. •

Kempler con sided ca te -- ,

. I rapeuru trebuie a - 1- -

Impu suI de a presiona d ' " S ~§l rrruteze

. , e a msuga de a forta ' .. "

spontani, dar nu impulsivi M' .' .. pacientu. Ei pot fi

acord d un terapeut foart' aal,odtJt~tea ex~enenJ:iali§tilor sunt de

e c ~1 supornv d ' 1

prezent §i provocatlv Echilib I' sea e nscu de a f

, . • 1 ru mrre dildura si '

trebuie pastrat. A ineer x " " r exercrtarea puterii

, , ca Sa acponezi pro v '. .

Whitaker, dar in absents dIdurii i . __ o~atlv in rnanrera lui conduce la esec, .. § putern lui de control, poate

4

Fie d sunt dominant provocativi, fie dominant suportivi, terapecdi experien~ali de familie sunt de obieei temperat saiv! §i direciivi. Ei se adreseaza frecvent membrilo.r familiei cu: "Spune-i (lui sau ei) ce siro# rut' sau adrcscaza .intrebarea: "ee simp tu

acum?"

Ei observii sernnalele nonverbale ale td.irilor, sentimcntelor

expriroate ~i neexprimate, noteaza dite interaqiuni au lac, ce persoane sunt mobile sau rigide si se straduiesc sa identifice reactii1e emotionale reprimate, ~scunse. 0 rehnica folosita £reevent este focalizarea ell scop de con~tientizare (Kaplan ~i Kaplan, 1978), prin direqionarea aten~ei persoanei catre ceea ce experimenteaza intr-un anumit 11loment, inducerea stoparii (opririi) gandu.rilor despre emojiile traite ~i provoearea revelatiei (insight-uIui) asupra "matedalului" de con~tientizat. Cind membrii familiei par sa. fie hlocati sau defazati, terapeutul focaHzeaza dialogul pe ceea ce pare a fi eel mai energizant pentru debloca.re, ca in

exemplul armator:

TerapeuruI: Vild di te uip 1a rsra oti de cate 00 0 intsebi pe mama

ceva. De ce?

Jonup Nu ~tiu.

TerapeutuI: Tzebuie sa insemne ceva. Hei, spune, ce sim}i?

lonup Nimic, .

Terapeutul: Trebuie sa. insemne ceva. Ce aflume?

100u1: Ei, uneori d.nd mama rna bsa sa {ac ceva, tata, pur ~i siaiplu, i~j lese din. fIre. Dar in lac sa ppe 1a ea,

ppii 1a mine.

Terapeutu1: Spune-i tatiiJui riu asta,

1001l[ (furiDs 1a. edxcs« .terapeutului): Lasa-mii in pace! Terapeutu1: Nu, este Ioerte important. incearca 5a-i spui .taticului

tau ce simp.

NnA MITROFAN DIANi\ VASILE

Loruu: (snspirdnd): in to tde« una stei co gura pe mine. Nu rna lesi sa fae nimic.

Tehnici expresive integrate in terapia experienjiala de familie

Terapeutii experi '1' 'I'

. enenrla 1 utilizeaza un mare numar de t b ' ,

aleg' d 1 " , e mel,

an ~- e ~1 inregrandu-le In terapie astfel indt sa corespunda

scopului de schimb ' , .' •

, , ~ ilc .. are a interactiunilor in sisternul familial, petri-

vtt necesrtap or tuturor membrilor.

Cele mai frecvente tehnici utilizate sunt:

• Sculptuta familial! (B, ~i F. Duhl D, Kantor 1973 V· ..

S'. ", ugllua

anr ~i Baldwin, 1983);

• Iaterviul ell pipu~ile familiale (Irwin ~i Mallory, 1975);

• Artterapia familia11 (Geddessi Medway, 1977);

• Desenul familiei conjugale (Bing, 1970);

• Tehnicile gestalt-terapeutice (Kempler, 1973),

Terapeutii experientiali utilizeaza 0 serie de accesorii -

C ~.. ~ nece

sare lucan~, ~asut~ penttu papu~j, creta, vopsele ~j hartie etc.), pe

care nu le liOllteaza dear la terapla prin J' oc c. ". 'L .

• _ . u copm. Cl e mtegrea-

za ~a. suport 10 diferite iocuri ~i exercitii experienpale cu toata familia,

Ili\. Sculptur familial

., a. It (Family sculpture) este 0 tehnica

conceputs de David Kantor ~j Fred Duhl pri .~

, • v ~ , . flO care terapeutul

solicits tut~or ~embrilor familiei sa se aseze Intr-un grup statuar cu sens, Fiecarui membru j se cere sa-i aseze pe ceilalti lntr-

tabl ,c,· t" un

~u sernruncanv. Aceasta sarcina portretizeaza, in termeni de

spa~~, postura ~~ atitudine, perceptiile fiecsrei persoane despre farnilie, redate prill sensul grafic (sculptural), Procedeul perrnite 0

56

TERAPtl DR I'AMlUE

eon~cientizare puternica a ceca ce sunt merobrii familiei unii fata de altii, Virginia Satir a utilizat aceasta tehnici pentru a dramatiza conswingerije folunlor familia/e, adevarate ,.capcane" psihologiee redate postural printr-o gama de exercitii din seria "family sculpture". Ea demonstreaza ~i con~tientizeazii mernbrilor familiei diferite tipuri de relatii care exista sau pot exista intre ei,cu avantajele ~i dezavantajele lor (V .R. Lewis, B.S. Streitfeld, 1972, P: 250 -256), Urilizand aceasta .. sculptura" a vie~ii de familie, Virginia Satit creeaza reprezentiiri tridimensionale ssapt« repottu-

rilor diatre soti, parinp §i copii.

Adesea, participantii la joe raspund ca $i cum aceste roluri

simbolice ar fi reale, Astfel, portretul ,,£izk" (postural-atitudinal) poate lua locul eelui "emotional", sau pri1ejuie~te experimentarea trairilor emo~ionale resimtite de membrii grupuLui sculptural unii

fata de altii.

Prezentam in continuare modelul tehsuc terapeutie utilizat in

gama de exercitii maritale ~i familiale eoncepute de Virginia Satir.

Instructaj - gbid at terapeutului:

Cititi urmatosrea lista de ireze. Alegep una care ar putea deserie eel ma.i bine madajul duma eavoas tra. incetcap sa edopcul impreunii. eu parteJlerul dumoeavoastta 0 pozipe fizici, ee concorda ell afirmaJ:ia aleasii. (care sa reBeete sensu} sccetci afirmapi). Dad pozi}ia fizicii. adopt3.ta reflecta natura fe/apei dumneavoasrra, 0 vep simp, probabil, fatniliari. ineercap. de asemenea., ~i 0 alta pozitie (0 aoua "scu/ptudr,. Explorap-va senzapile proprioceptive in Iiecese experiment.

Discutap:

IOI.ANDA MrfROT'AN DIANA V flSILE

• Cum ;;i ce sim{iJi despte voi in§ivff?

• Cum ;;i ce simtiti faJa de partenerul(a) dumneavoastra?

• Cc puteJi face in tiecsre pozipeacum §i aici?

• Ce nu putep face?

• Ce simpp nevoia sa faceJi sau ce silDf1P ca;;i cum ap face ceca. ce a ti a yea nevoie?

Exercirii - suporr pentru "sculptura familiaIa" 1. Pozitia ,'pacem fata Iumii impreunar,

=: spate in. spate, cu brateJe in1antuite. Pretindeji cii sunteu bucurosi ;;1 vioi. Puteti ptivi iiecere in jur, inftuntand

lutnes. Dad unul dintre voi dorcste sa· JA •

• y neon/oare camera,

filcep-~ fad sa. va. dati dromu1 fa msini. Spunep dad putep

~ce ;;1 =: in :uara drumuiui pe care u strifbate{i lmpreuna, in aceastii pozitie? Dad unul dintre voi vrea. sa se apezc ;;i sa citcssce 0 carte in timp ce celiJ.ialt strabate drumu] tcspectiv, 0 postc face? Va puteri simp protejat, dar, de asemenea, ihlanJuit, cramponat ... Anaiizap' tot ce sim}iIi in JegatUtii cu aceastii poziJie ...

Ex~~citiu .s~p~en~ar~ ~e se int:i.mplii c:i.nd copiii se adauga "Sculprum £amlliaie ? Virginia Satir :liege 6 votunuri 12 sotii d, .

"b ~ b . . . l'.I"", 01

at ap ;;1 doua femei care sa joece rolul copiJloti S ..

• . , . • j. 0J11 suat

a:ezilJ11n pOzlJ1a "spate In spete inianfuip'('.

• Pri~ul copil vine ~i se aseaza intre pjeioarele parintilor sai,

flicandu-~l loc propdu EI incearca- sa v ••• d .

.' .' .. se spripne e unul dintte

pannn pentru a sta cat mai confortabil (de exemplu tara) C •

'" , L4 a. u cat

se spnuna mai mule de acesta, eu atat "statu;a" maritala se clatina

58

TRitt. [>1] OF. r "MILl E

mai mult, se dezechilibreaza (totul este putin balansat). Virginia Satir a observat ci1 pacientii care manifestau acest dezechilibm comentau frecvent, anterior exercitiului: "Dupa ce mi s-a niiscut ptimui copil, totul a. iaceput sa se cletine ... "

At doilea copiJ se adauga grupului. Pentru a stabiliza grupul familial, el Il va sprijini pe tata din exterior, situandu-se in fata acesruia ~j sprijinindu-I cu mainile pentru a se reechilibra, in acest caz, presiunea asupra marnei crests.

Apare al rreilea copil, care vine sa sustina pozitia mamei, prevenind dezechilibrul acesteia ?i, prin ea, al intregului grup. El

'lnconjoara ell rnainile talia mamei. Tatal se simte tras pe spate.

Scseste al patrulea copil, care 11 ajuta sa se restabileasca pe picioareo Darorita suportului copiilor, parin~i sunt acum lntr-o pozitie stabila.

Intregul aranjament a fost pereeput de familie ea incredibil de incon.fortabil. Al treilea n:iscut (ln1antuit cu bratele de mama) poate fi considerat copilul rnamei, E1 nu cornunica direct decdt eu ea, dupa cum al doilea nascut nu comunica direct ded.t eu taW. Daca mama se intoarce catte ceilalti, are 0 viziune incompleta asupra lot, la fel tatal pe care iI sprijina. Mama spune: "Am avut a mid probJema rcspitstotie, m-am simti: prima" (anxietate cauzata pe de o parte de relatia prea stransa cu copilul al treilea, iar pe de alta parte de absenta conractului afectiv eu ceilalp). Copilul de la baza (primul nascut) afirrna: "Mi-e frica sa. ma mj~c penttu di s-ar putea darama totul". Intr-adevar, prinsi intr-o pozitie ell un supart precar, nici unul ou se poare misca pentru di. astfel se produce "colapsul" intregii familii. Tatal afirma: "Simt cii sunt cisudt, sunr intor« pe dos, spetele rna doare §i ma clstin". Al patrulea copil se simte neinclus, pe dinafars, isicauta rnereu loeul. PrimuJ copil se tar~~te usor in directia run faja sa, apoi se ridica pe propriile-i picioarc,

r;IJ

IOLAND,\ MITROJ'AN DIANJ\ VASILE

Familia nu se dad.ma, dar el s{:mne: "Nu mai vreau sa rna Ituoxc ecolol Mi-ajunge car am stat gbemuit". Treptat, familia se desface pana cand fiecare ajunge sa stea pe picioarele sale, tara a se mai sprijini pe nimeni alrcineva, Dar efortul posrurii fortate se resimte. Fiecare respire acurn, in sfarsit, mai user. Sotia da drumul mainilor sojului, .Ptobebil ca el va fj tor acoio csnd mi lntotc", i~i spune ea, ~i face cativa pa~i pentru a-si vizita copiii plecati. Ei se irnbri1ri~eazii. in final, sotul se sirnte eliherat, i~i intinde spatele si picioarele, pentru a respira cit mai adanc, ~i Li sc alatura,

Metsiote posturafii i-a ajutat si'Hi inteleaga mai bine pozipile relatlonale ~i emotionale, deficientele de comunicare ~i interconditionarile care le-au impus limitarii. Ei singuri si-au rnodificat pozitia pentru a se regasi intr-o postura mai confortabila, rnai libera, rnai matura, in mod spontan, familia a actionat pentru a-si dobandi siguranta, linistea ~i pJkerea.

2.Pozi tia "stll.p:in-sclav"

Se practica pentru constientizarea raporrurilor dorninare-subrnisie in relatia maritala, Soria sti pe un scaun dar avand un picior sprijinit pe spina rea sotului care se aHa la sol, ,,In patru labe", Ei experimenteaza pozipa, se autoobservs ~l apoi schimba rolurile. Interesant este faptul di dad sotul supus inccarca sa se cirasc:i ,,in patru Iabe" imecliat efectul este dezechilibrarea celui dominator, care poate "pica" de pe scaun, De asernenea, ei consrienrizeaza cat de putin se vad (se percep) UTIul pe celalalt (mai ales eel de jos, care petttru a-si vedea partial stapanul trebuie sli-~j dsuceasd gatul intr-un mod foarte incomod. Virginia Satir cornenteaza In cadrul acestui exercitiu: "Sunr sigura ca. ap observer cii aimcai nu l-s fortat pe scle» sa se sseza in acea pozitie, ci cif s-a 3jezat eI inSUji". Adesea, barbatul -sclav va spune: "Ea rn-a pus aid ... ". "Cum!' - intreaba terapeutul, ceca ce prilejuieste exprimarea

60

TF.RAPll DE F'AMIUE

sentirnentelor ~i constienrizarea relatiei.

Un tata care face pe sclavul in sculptura decide d nu poate duce greutatea sotiei §i a copiilor in spinare ~i se t~ha~te, lndepartandu-i unul cate unul. Exercitiul prilejuieste cornunicarea autentid ~i in~e1egerea raporrurilor ~i sentimentelor nemarturisite.

3. Pozitia "Tu ~i numai tu"

Stand fa~a in fa~a, cu bratele inlan~uite (nCe mai conteaza lumee din a£arJ"), este 0 pozitie-rnetafora pentruconstientizarea relatiei excesiv de posesive, cu distaata ernotionala absenta, Relaria creeaza experimentarea Iimitelor autonomiei personale, La intrebarea "Ce vtei sa fad pe conr propria?' se produc insight-uri semnificative privind dependenta san presiunea psihologid ~,sufocant"). Un raspuns tipic din partea partenerului inlan!J.1it este:

M:i simi impios in .afara'.

" -

4. Poeitia "In carca dragonului"

Sotul sci In picioare, drept. Soria agatata in spatele lui, cu bratele inconjunindu-i gaml ~i pieptul. Ce se ind.mpla dad. sotul vrea sa traverseze camera? La inceput, e1 poate sa se simta destul de putemic, mandru si "barbat", dar dupa 5 minute?! Sotia este ~i ea intrebata ce simte in timp ce estc transportata. La inceput placere, apoi ... ?! Dad ea doreste sa schimbe directia esre po sibil tara sa sehimbe pozilia in care se am.? ,,Acurn schimbati locurile. Ce simpti In acest experiment?"

5. Pozitia "Ne sprijinim unul.pe altul"

"Stand fata in {ajii, i2. distanta de un bar, sprijinlti-va palm de reciproc. Acum uaul diatte voi se mi~cii din ce in. ce msi tare ... CeJalaft aproape ci va c;adea in fap". Analiza se practica in acelasi mod. Se vor rnisca fiecare, pe dnd,~i vor analiza efectele.

IOLANDA MrrROFAN D1ANA VJ\SILE

rd

6. Po.zitia "Pe unpiedestal"

S~tuI este asezat pe un scaun,iar sotia la picioarele lui, pc podea. Isi esploreaea arnandoi sentimemeJe ;;i apoi i;;i schimba rolurile.

.• 0 so~e afirma urmaroarele. .,Nu putctn resliz« un contact

ochi m ocbi C . lt i . . .

. !1 mu t uismte am reSlmpt Ieptul eil cl era deasupra

tutu:ror ... cc

7. Pozitia "osci1atie liberl1"

"Stind farii in {api, apropiap-va atat c:it sii va fie bine. Ce simpJi? Mj~caJ:i-va liber in sens .. du-te vino". Atingeji-va unul pe eltul, Duee{i-vii Iiecere pe drumul lui §i intoatcep-vii. Ciisatoria voastra poete atingeacest ideal?!

Comparap-va sentimentele experimentand diverse pozitii.

Daci! una diatre de este tnodelul cfisatoriei dumneavoastra vii puteJ:i simp fie mai biae, fie mal «aslos]. Dad obisauisi s; tip puternic depcadenti de pettcncr, vii poate face sif-l vedeii Intr-un mod nonconfortabiI, capabil sii vii piiriIseasca ~i apoi sii se iatoerd. Daca. unul dintre voi a fost i'ntotdeauna pe piedestal, vep gasi eiI este nepotrivit sa vii siruaJi 1a scelesi nivel amandai. in Ielul aeesta puteti afla natura ceaia a reletici dintre voi.

Sculptura familiaHt, coregrafia sau spatiafu;area sum folosite de asetnenea, de Jefferson (1978) pentru a c1arifica anurnite »sce~ -: ce provin din trecut. Instructajul tipic este: "Aminte§te-p de tuic cum stiIteai in fa/a cssei tele din copilarie. Lasii-te in aceast:I :magine, IJJergi §i descrie ce se incimplaH• Cu aceasta tehnica •. se mcearca prin "sculptura,j ~i "coregrafie" (mi;;care) sa se portreti, z.eze perceptllle subiectului asupra vietii lui de familie din copilaoe.E.ste foarte utili! In ascutirea sensibiIita~j ;;i poate aduce foarte multe. informatii terapeutului. Este mult mai util dad se sugereaza anumres schimbari, care sa fie traduse in aq::iuni. ,.1# plece cum

62

TERAPJl D.F. F!\MIllE

stsi, ce fad? Dad nu, schimbs pozitia a~a cum vrei tu ca sa-# He bine. $i daea te preocupa asta in mod real. Hi ceva teieritor 1a ea ~i lntte §edintele tetspeutice, Vezi poziti« corpotslii ea un indicator tipic a.l resctlilor emotionsle 1a snumitc cvenimente ale vieJii de familie ".

--Arttetapia famili,a1! este 0 alta rehnica structurata prin exercitiu expresiv.

Kwiatkowska (1967) instruieste farniliile sa deseneze 0 serie de secvenje ordonate, incluzand "buditile de viata familiala" pe care fiecare persoana sa Ie faca, urmand sa le includa intr-un desen uniBeat al farniliei (pictura farniliei sau tabloul familial).

Bing (1970) solicita familia sfi se deseneze pe sine, iar Rubin ~i Magnussen (1974) ii cere ca din bucaple de ceramics sa construiasdi un portret bi sau tridimensional al familiei, Elisabeth Bing des erie tehnica desenului conjugal ca 0 modalitate de stimulare a caldurii ~i a exprimarii libere a sinelui, Instructajul de baza este: "Deseneaz3. en teblou reprezentandu-va pe voi ca £amilie (a~a cum va vedeti voi pe voi ca famiJie) ". Rezultatul desenului poate dezvalui perceptii care nu erau prevazure a fi discutate sau poate stirnula persoana sa inteleaga ceva prin intermediul desenului, ceva la care nu se gindise parra atunci niciodata, ca in exemplele urmatoare:

Un tata a desenst un tsblou a1 familiei sale ln cue eJ aparea stand deoperta, In timp ce soti« ~i copiii, en bra/de Inctucisste, ~edeau in piciosre. Des! aceasta pozitic era biue cunoscutii sotiei sale ~i lui insusi, ei nu vorbisera niciodstii deschis despre semniiicatJa ei.1ndata ce a produs "tabloul" ~i l-« aratat tetspeutului nu a ma.i existet aici un {el de rnanevra de evitere.

Cand tetspcutul i-« rugat pe membrii unci fa.milH sa deseneze familia, 0 edolcscents: (£iiea) s-a dovedit earn nesigura cu privite

IOLANDt\ MITROI'AN DIANA V i\SlLF.

1a cum at fi trebuit. sa procedcze. Nu se gandisenidodata prea mult l« familia ei sau 1a £011.]1 pe care 11 avea ea in aceasti1 Ismilie. Pe masud ce lucm, desenul ei piitea sa iasa din ce in ec mei mult 1a lumina. Dupa ce a terminat, a fost oarecum sutptinse sa descopete cii ea se desenase pc sine mai aproape de tatal # de sarosile ei decaf de mama. Acest lucru a provocet a discuJie aprinsa intre ea ~j mama sa cu privire 13 tcleti« lor. Desi cele doua 19i pctrecnsera mult timp Impreunz, fjica nu se slmrc« apropiatii de mama, deoerece aves sen timentul di estc ttatata de aceasza ca "un eopil", nevorbiadu-i despre preocupsrile ei 9i manifest:1nd doer un interes superficial peatsu vista Iiicei sale. Pe de alta parte, mama a fost sutprinsa, dar nu total indispusa, afland c:1 fliea ei dotes sa stsbiIeesc« 0 reletie bazata mai mult pe egalitate cu ea.

(apud. M Nichols, R. Schwartz, 1991, p. 301).

o alta tehnica rnenita sa creasca expresivitarea este desenul simbolic al spatiului vietii de familie (Geddes ~i Med~ay, 1977). Mai intai terapeutul deseneaza un cere mare. El cere familiei sa deseneze in interior numsi ceea ce reprezinra interiorul familiei, alte persoane sau instirujii urmdnd sa fie plasare In desen in afara cercului, Fiecare membru al fami:liei trebuie sa se reprezinte printr-un cerculer in interioruI cercului familial, in loeul pe care il considers semnificativ pentru poziria sa in rapor.t eu ceilalti, Terapeutul comenteaza apoi perceptiile aparente ale mernbrilor farniliei, ca de ex.: "Oh, tu te simp in etsr« tuturor celorlzlt:", ssu "Se pare cii sora ta este mult msi deschisii {aJii de piirinJi decir apad ill sici".

64

TElR.APU DE FAMlUE

Tehnici bazate pe joe de rol ~i dramaterapie

• Interviul eu papu~e familiale este 0 tehnica introdusa de Irwin si Malloy (1975), care consta in solicirarea unuia dintre membrii familiei de a pune in scena 0 pOveste utilizand papu§ile. Aceasta tehnica, folosita initial in terapia prin joe eu eopiii mid, sa presupus a f un vehicul pentru exprimarea ~i iluminarea puternic::a a conilictelot ~i elientelor. Totusi, tehnica se litniteaza la lucrul eu copiii, pentru di multi adulti se dovedesc rezistenp in a "regresa" la nivelul acestora si a se exprima in acest mod ..

• Jocul de tal este a alta. tehnica favorita a terapeutilor experientiali. Readucerea schemelor trecute sau a proiectiilor viitoare in prezent !;li experimentarea lor "acum ~i aici" constituie obiectivul de bad. Kempler (1968) li lncurajeaza pe parinti sa fantazeze ~i sa joace roluri ~i scene traite in copilarie, Mama poate fi solicitara prin jocul de rol sa se comporte asa cum 0 facea In copilarie, iar tataJ. sa joace (sa interpreteze) "dilema fiului sauce, imagindndu-se pe sine. in locul lui, drept un baiat de vfirsta acesruia, sau el Insusi la aceasta varsm.

Prin aceasta tehnica se exploreaza blocajele emotionale (rupindu-se dialogul familial ~i Iucrdndu-se cu individul), se investigheaza amintirile ~i visele. Lui Kempler, lucrul individual intrapsihie in preeenta familiei ii ocupa 0 foarte mare parte din ~edint:a terapeutica ~i din majoritatea sedlntelor, Ratiunea acestui mod de lucru este convingerea eli "problemeie petsonslc neincheiate, ncrezolvste", impiedica int:ilnirea: autentica cu ceilalti membrii ai familiei.

• Se utilizeaza de asernenea tehnica scaunului gol, preluata din gestaltterapie.

Astfel, dud un copil vorbeste des pre bunicul sau, este pus

IOLANDA MITRorAN DIANA V,\SILE

65

In sitnatia de a j se adresa chiar lui, personificat, substituit de un scaun gol aflat in fata clientului, Aceasta tehnica este deosebit de utila pentru intensificarea experientelor emotionale prin "spargerea" amint.itilor ~i a reactiilor refulate, prin focalizare ~i actionare. Aceasta tehnica "deschide" dialogul blocat intre rnernbrii familiei,

Whitaker (1975) foloseste 0 tehnica a jocului de rol pe care o numeste "psihologia absurdului". Ea consta in accerrtuarea calitatilor nerationale (nerezonabile) ale raspunsuci10r pacienrului pana la limita absurdului. lad un exernplu :

Soria: - Nu m31· pot sea cu sotul meu.

Tesepeutul: ,- Acuna, de ce nu ai sciipa de el sau ia-ti un amant!

Efectul poate fi d.~rigarea de catre pacient a unei distante obiective prin parti cip area. la modul de distanrare a1 terapeutului. Pericolul este insa ca pacientul sa se simta ranit sau luat peste picior,

Se poate sesiza ca terapeutii experientali de famil.ie actioneaza ca agent/ ptovocstori ei unci coastientiztai emotioasle intense §i si unci exptesivitap crescute, care ofera familiilor in dificultate sansa unei revitalizari a relatiilor, a unor interactiuni mai autentice ~i a unei cornunicari deblocate. Reducand rezistentele ernotionale, terapeutii se focalizeaza mai curand pe valoarea de schimharc's. experieotei §i mai putin a in~elegerij. Terapia prilejuieste 0 experienta emotionala ~i de comunicare intensa, §i nu atat 0 actiune intelectuala, de tip interpretativ. Scbimberes prcdusa este evaluata prin efectul de catalizare aexpresiei emotionale in afara sedintelor terapeutice, Rapoarte1e autorilor asupra validitatii rezultatelor consemneaza efectele poz.itive intraterapie, cum at fi capacitatea unei familii de a avea contacte directe cu fiul schizofren, sau satisfactia familiei posttratament. Rezultatde,in general,

TEMPIl DE PAMIWE

au fost greu de obiectivat in comportamentele schimbate ale fiedrui membru, terapeutii considerand di nu este necesar d fiecare sa se schirnbe, cat rnai ales sa se experimenteze stari emo!ionale intense care sa deblocheze impasul functional al familiei in mod spontan. Un alt indicator de succes se refera la satisf~c~ia, §i caracterul activ _ creativ al terapeutilor pe parcursul rerapiei, ill caz de insucces, acestia fiind plictisiti ~i neantrenati-

CONCLUZIE

Desiger, una dintre contnbutiile majore ale terapiei experientiale de familie este de a nu inceta sa ne aminteasdi intr-o lume dominata de gandirea sistematica di. dtrrerile # bucutiile individuale, ad! de ret meationetc, nu trebuie neglijate ~i ca nu txebaie sa pier-

dem din vedere "persoal1a" 111 sistem.

lOI.ANDA MITROPJ\N D1ANi\ V!\SU.!'.

67

Scopusile tetspeuticc

Ca un results: a/ diagnozei pettem-urilor ttenzectionel« ale familiei Brown, pot fi Iormuletc ciaci scopuri tctspeatice. Primul ~.i eel mai important este disperitie sindrotnului «aoxcxici nervoase,

Al doiles, are in vedere eiectueree unci trensiormsri in subsistemul sotilor. Aceasta aecesite ea trsnzectiilc suportive, eomplementare dintte soti sa se intcnsiiice, estiel incat sii crecze un subsistem Iosae clsr deiirnitat.a1 tnsrnei ,$i t:!lt.Uui, care sii-~i educe copiii Inti-a rdape mutuel suporrivii. Mama trebuie de asemenea sa fie mai putin angajata in educates coplilor, sprc a avea mill malt timp pentru opcretiilc din subsistemul sotilot, isr angajamentul tata/ui in educarea copiilor tsebuie crescur, pentru e-l face apt sa-$i contsctezc copiii direct fata a ape/a fa mama. Rolul memei ca $i contact, cu slte cuviiue; trebuie sa. dispsuii.

Ai treilee seop a1 txetumca tului este a ttensioaxuie in subsistemul fraplor. Functioturc« gen capcana a subsistcmului ticbuie redusa si grsnuxl« descbise, sstie! indt copiii sa poata intersctione cu piirinJii lorsi cu lumea exuafamiliala mra a alege un teprezentant a.l nevoilor lor. Mai mult, trebuie creseuta autonoznia adecvatii varstei lor pentl:U top copiii ~i 0 scblmbere .a pozitici Jipsitii de putere fii de ,,[ap jspii~itorH a lui Sally.

Al patrulea seop a1 terepiei in scest caz cste de a face posibila form area de diade efective ~j triede in sistem u1 total el famiJiei. Gradul de flexibi1itate din cedtul subsistemelor trebuie mmt ,i Iiuictionetes " tip capcanii." se cere sa fie diminata. Alian(de flexibile $i coelitiilc ttebuie sa fie posibile.

Comuaicztee ia mod clex isure tori membtii Iemiliei txebuie fntarita. in acesr fel, natura reaJa a uxazectiilot lor e necesar sa fie rccnaoscuts.

108

TFiMPII DR FAMILIF.

CAPITOLUL V

TERAPIA TRANSGENERAllONAU DE FAMILIE

At fi uri paradox sa afirrnam cil. exista 0 "terapie de familie psihanalitica", deoarece, dupa cum se stie, psihanaliza se adreseaza dear indivizilor separati, desi Freud vorbeste mult in teoria sa despre dinamicile relatiilor familiale, explicand simptomele prin influenja relariilor pe care persoana simprornaricj Ie are sau le-a avut cu altii, ~i rnai ales cu cei din familia de origine. AstfeI di putem, mai degraba, sa spunern ca exista curente sau orienrari ale terapiei de familie care folosesc modelul psihanalitic, Nu trebuie ignorat JnSa di aproape toate celelalre orientari terapeutice de familie importante provin ;;i se sprijina pe teoria freudiana, Murray Bowen (1976) observa ca terapeutii, indiferent de orientarea lor, folosesc doua dintre ideile de baza ale psihanalizei, Una este cea referitoare la "tulburare.a f:lnoponala care Sf! dezvolta in relatJe cu aitii. A doue este aceea cJ relsui« teiepevtict: cste etrststneatul» universal pentni tulbursrei: emotioasls".

Daca ne referim strict la orientarile de tip psihanalitic ale rerapiei de familie, putem scoate in evidenta ca ele reprezirua, de fapr, 0 mixtura intre ganditea de tip sistemic fi psihoiogia' de tip eaelitic sau psihodinamic. Astfel de orientari sunt denumite deseori ea terapii transgenerajionale deoarece se refeta la familiile extinse si, in mod evident, sc cenrreaza rnai mult pe originile ~i

115

natura comportarnentelor interpersonale )Ii a structurilor intrapsiWee care s-au naseut din relatioriari din trecut ~i care se transmit din generap.e in generatie, influentand relationarile prezente,

in cadrul acestor terapii transgenerationale, locul eel mal important, darorita impactului sau extrern de mare asupra domeniului terapiei de farnilic, il ocupa terapia lui Muttay Bowen. denumits, dupa nurnele sau, terapia boweniana,

AHituri de aceasta se mal remarca orientarea lui Ivan Boszotmenyi-Nagy, denumita terapie familiala contextuall, in care gasim 0 mixturs interesanra de accente pe procesele interpersonale, dar ~i pe cele intrapsihice.

Noi ne-am oprit lnsa ls a descrie doar terapia de farnilie a lui Murray Bowen, considerand-o foarte u tila pentru intelegerea ~i interventia terapcutica In familiile Care se prezinta in terapie,

Teoria bowenianl a fest descrisa ca avsndcea mai comprehensiva viziune asupra ccmporramentului uman ~i problemelor urnane dintre toate abordarile privind tratamentul familial (Nichols & Schwartz, 1991). Aecentu! principal in acest model cede pe asigurarea Lind teodi a funejioniirii familiei. Modelul de terapie derivat din aceasta teorie an: 0 semnificajie secundara, Fata de alte modele ale terapiei de farnilie, teoria boweniana tinde sa aiha 0 orientare mal mult intelectuala ~i 0 mai mica concentrate pc aspectul emotional ssu experiential,

Teoriei boweniene Formulate de Murray Bowen j s-a, atribuit §i nurnele de teorie sistemid de familie. Deoarece teoria sistemica de familie era urreori confundata ell teoria sisternics genetalli, acest nurne a fest abandonat ~i inlocuit ell nume1e de teorie boweniana,

Murray Bowen, medic CLI specializare in psihiatue, si-a fileut rezidenta ill faimoasa clinidi Menninger (Menninger Clinic), recu-

noscuta pentru orienrarea sa psihanalitica, Aiei, Bowen a devenit din ee in ce mai ncsatisfacur de conceptele psihanaHtiee care nu pueeau f validate prin metode ~tlinr:ifice acceptate in. mod conventional. Ca urrnare, el a inceput sa dezvolte 0 noua. teorie "conceplltii sa corespunda in mod precis cu prineipiile evo1upei Ii CU omul cs fiiI1J::i evolutivii" (Ken & Bowen; 1988, p. 360). Bowen si-a perfectionar teoria §i dupa mutarea sa la Institutul National peneru Sanatate MeI1taHi (lNSM) in Bethesda, Maryland, in 1954. La INSM. Bowen a adrnis farnilii rntreg.i in sectia de cercetare psihiatrica, Cercerarea acestor famiIii a fast ghidata de teoria boweniana, ~i, astfel, teoria a fest extinsa ~i mod.ificata. de fiecare data c~nd speeialisrii se confruntau cu informajii noi sau incompatibile .. In timpul celor cinci ani la INSM, cercetarea lui Bowen s-a centrat pe farniiiile cu copii schizofreni, ~i lil particular pc relatia shnbiotidi observata lmre marne §j copiii lor. in final, reoria s-a dezvoltat pentro a include lntreaga familie, adresandu-se ~i altor tipuri de familii, Bowen spunea (1978):

.,La. sccl moment, etortunle. erau in direq:ia extin.derjj oticntariiteoretice de 13. LW concept familial de schlzo.frenie fa a teotie familiaM a boJjJor emotionele ~i a a daptat11 psihotet:apiei de famiNe 111. 0. intreaga gama de boli emofionale", (p . .105).

In ] 959, Bowen s-a rnurat la scoala de medicina a Universicaril Georgetown, astfel ca dezvoltarea ulteri.oara a acestei teoriis avut locaici, In 1968, Bowen a initiar uri program de pregarire postuniversita.ta in terapia de familic, La Centtul Familial al Universitatii Georgetown, eJ f~icontlnua lucrul la teoria sa ~i la aplicat'iile ei terapeutice. Clod Murray Bowen a murir in 1990, domeniul terapiei de famiJ.je,,~l p.ier-dut nu doer pc anul dintre cei mai mssi mae§tri, dar: fi pe unul dintre cei mei severi ctitici". (Becvar, Becvar, 1996).

116

TF.RAI'I'1 01': ['/\MUlE

117

Alte figuri proerninente care au contribuit la extinderea ~i aplicarea teoriei boweniene sunt Michael Kerr, Daniel Papero, Philip Guerin, Monica McGoldrick, Betty Carter, Edwin friedman, Peggy Papp ?i Thomas Pogerty.

Premise conceptuale

Bowen pune mult accent pe rigoarea ~tiinpfica. Stiinlele naturale si, In special. conceptul de cvolutie au servit ca modele peatm conceptul de psihologie al lui Bowen. Charles Darwin ~i Sigmund Freud au avut un impact semnifieativ asupra gandirii lui Bowen, motiv pentru care rnulte concepte di'o teoria boweniana sunt derivate din g:inclirea psihanalitics. jnsu~i Bowen a fost in analiza timp de 13 ani.

Spre deosebire de reoria generala a sistemelor, care accenru-

eaza mecanismele de feed-back ~i sistemele ell autoreglaee, modelul lui Bowen este rnai apropiat teoriei sistemelor naturale. Aceasta din urrna sugereaza ci familia, ca. toate celelalte sisteme (ex: coloniile de furnici, sisternul solar) este gbidadi de procese comune din natura (Goldenberg & Goldenberg, 1991) ..

Teoria boweniana se bazeaza pc ideea d. oamenii au 0 mostenire evolativii comUnil 1a nivei .. ive ale fune 'onarij, Acest lucru are un rmpact semnificativ asupra comportamentului (ex: raspllnsurile emotionale reactive ~i din reflex). Acesr aspect al functionarii este universal ~j transcede contextele istorice ~i cultu-

rale.

De asernenea, din punctul de vedere allui Bowen, exista doua

~ care contt!:balanseaza?i eare_ suntrdevant=-!,e~tm functionarea familiei (Papero, 1991):

• individuaJ.itatea" 0 for~a narurala cu riidacinile intr-un instinct

, 118

TF.RAPIl DE FAMlLIE

de a fi un organism independent de sine s-raditor;

• "a fiimpreuna", 0 forta naturals co radacini inrr-o nevoie instinctuala peritru altii ~i un sim] de a fi concctat la alta persoana sau un grup.

Aceste for!e sunt universale prin faptul ca in toate relatiile exista urCjoc dinamiG:mtrc individualitate ~i "a fi lmpreuna".

o alta: idee irnportanta in teoria boweniana este aceea conform careia oamenii sunt dotari atat cu sistemeemotionale, cat ~i cu sisteme intelectuale. Cand acestc sisrerne opereaza separat, dar armonios, individul face 0 alcgere intre a reactions Intr-un mod emotional si a reactiona intr-un mod intelectual in orice situatie data. Cand anxietatea spol'qte intens.itatea emojionala, cele doua sisteme, liitelectuaJ ~i emotional, se amestedl.. In consecinta, gandirea §i co mportarnerrtul sunt determinate rna! mult emotional §i alegerea este cornpromisa.

[Familia este conceputa de Bowen ea un sistem,ea 0 unitste interdependemii emotioonl. 0 schimbare Intr-o parte a sistemului familial va determina schirnbari in alte par!i ~i in intreaga familie, Comportamentele in cadml und famiJjj aU$_n_:!inp de a s(CITs~ In pattern-uri regulate de-a lunguI rimpului. Aceste pattern-ud sunt

frecvent repetate in d.teva generapi ale farniliei respective. Familiile,

_- - -

ca oricare alt sistern, exercita 0 puternica influenta in a-si mentine

homeostazia, astfel ca ele sustin conformitatea comportamentului fiecarui membru, evitdnd in acest mod schirnbarile eomportamen tale. De asernenea, familia stabileste §i climatul emotional ~i comportamentele pe care rnernbrii le vor rnanifesta sau recrea in contexte nonfamiliale (de exemplu, cele de munca, joe etc.),

De aeeea, teoria boweniana poate· fi aplicata nu doar In cazul familiilor, ci ~i altor tip uri de grupuri sociale, inclusiv cele implicate in munca, religie ~i polirica. Aceste grupuri manifesti

119

procese emotionale similare celor din unitarea familiala,

Principii teoretiee

Esenja teoriei boweniene este alcatuita din opt concepte fundamentale, Aceste coneepte interrelationate construiesc "piatra ~melie" (Walsh, 1996) a teoriei, ~i anume sistemul emotional.

Sistemul emotional include "for{a pe care biologia 0 define*te ca instinct, tcptoducere, sctivitste automata contxolats de sistemul nerves au too om, stiiri cmotionsle subiective fi sentimente §i Iottel« care guverneaza sistetnele de relaJie ... in tetmeni largi, slstemul emotional guverne.aza «dansul vietii» in toete lucsurile vii". (Bowen, 1975, p. 380).

Un alt termen-cheie de la inceputul rnuncii lui Bowen este masa de ego familial nediferentiat, Acesta se refera la ,,~ eI!!21ismai? inten_sa intx-o famiJie care pr~dll.c~m~po~~litat~ ce interfereaza cu g:indirea 9i irI}_piedica diieten. ere~ l~_cll'y'l~e Ea~ilie«. (Bowen, 1978). Hall noteaza eli Bowen nu mai utilizeaza ke~ta terminologie, termenu1 de "fuziune" fund eel preferat in mod curent, Astfel, teoria boweniana face 0 disrinctie lotte indi-

. " t f zionati si cei care sunt diferentiati, Caracteristica

V!Zll care sun u . ~ r ..

preferata este cea de diferen;:iere. Prezentam mai jos c~le opt. con-. cepte esctuiel« ale teoriei boweniene, in care diEerenperea siaelui es~e onsiderata foarte importanta.

" Diferentieeea sine1ui. in con.textul unui sistern emo~ional,

diferenrierea sinelui reprezinta grat!.;!l relstiv de sutoaomie pe care un individ il pastrea_za, in timp ce ramane in relsuie semmBcativa cu ceilelti. Acesti indivizi pot transcede nu daar propriileemotii, d ~i cele ale sis-

120

TF.RAPIT DE I'Ai\4lLIE

-+

ternului lor familial. De asernenea, astfel de persoane diferent.iate sunt mai ~e, adaptabile ~i ma~~ Ca unnare, de j~j traiesc proprille emojii si, desi nu sunt lipsire de constiinja emotiilor celor din jurul lor, sunt capabile _s.a.me.n!ina un grad de obiectivitate ~i distan~emo~ionala £a~a de ptoblemele emotionale proprii sau ale altora, De aceea, se considera dl indivizii inalt diferenJiaJi au un eu solid G,s6lid self"), mai integra_t Acesta reprezinta pentru Bowen coaceptul de~ este ghidat in principal de inte1ect,dica persoana poate actiona sau lua decizii pe baza unor judedip rapgnale.

Indivizii eu nivele sciizute de diicrcruiere tind sa fie mult rnai rigizi ~i ruai dependenp emo£ional de altii, comportamentul fiind direcjionat mai d~bJ. dc.....emotli. Ei sunt ghidap prepondetent de pseudo-eel ("pseudo-self') lor. Acesta este un concept de eu care este negociebil cu alJii, sensibilla~motii 2! mai putin la ju~e-a.ale. Astfel de persoane vor Ina decizii bazate ~ sentimente, nu pc principii logice, rationale. De aceea,~le luate in momence diferite de timp vor fi inconsistente unele eu altele, dar indivizii cu pseudo-eo nu sunt ~n~tlenJ1 de aceasta inconsistenta. Bowen (1976) descrie pseudo-eu-u] ca un e.EJ!!.e'in...§, adica un eu fals, dupa cum at spune Wmnicott, pe care persoana il poate simp ca fiind real, desi nu este.

In terapia de familie boweniana se urmarqte gradul diferenrierii sinelui Ia fiecare rnernbru al farniliei, ~i in special al copillor (mal ales dad acestia sunt adolescenti sau ehiar maturi). Este rnult mai probabil ca per~ug_grad mic de dife.rentiere a sinelui fata de membrii familiei care dezvolta anumire simptome sa prezinre ~i ele, la randul ]?! alte, g~.a.r aceleasi, simptome, comparativcu persoanele CU un grad maze de diferen-

IOI.At-.'DA MrrROI'AN DlANA VASILE

121

..

pete. De aceea, unul dintre seopurile terapeutice va fi cresterea gradului de autonomie a membrilor familiei, unii fata de altii,

Mai mult, conceptele de ~entien;_~i fuzi un~ sunt foarte importante pentru Bowen (ca §i pentru oricare alt terapeur) ~i in ceea ce priveste ip«tezele in~rgenerationale sau ~sgenec'atio-tulc. Bowen considers, di persoanele care pads esc familia de origine eu un pseudo-en sau cele care sunt fuzionate eu familiile lor de origine tind sa se disatoreasca cu persoane cu care vor putea,

-== :::c::o..

de asernenea, sa fuzioneze. Astfel, doua persoane nediferentiate

rind sa se ~eIe pe altele. Rezultatul va fi se ararea ~ familia de od One ilfuiionarea sotilor. Asta presupune di pseudo-eui unuia dintre sop. se, va baza pe pseudo-eul celuilalt, adica lie vor nita unulla celalalt pentru a detecta diferite indicii pentru a alege modul de reactie ernotionala ~i de luare a dedziilor. in felul acesta, 'Iproceseie familiale nepsoductive tree de le 0 genetape 1a uuxutoeres. ptin astfd de meiiejc". (Becvar ~i Becvar, 1996).

2. Ptocesul emotional familial nuclear. Acest concept descrie

(§!nJi d5....Patter~laponale emoJiona/e din sisteme, dintre parinti $1 copi]. Exista patru mecanisme utilizate de familie pentru a fa5=e fatLanxietl~i cand aceasta devine pIea intensa in familia nudeu. Toate cele patru mecanisme pot fi folosite, dar, de regula, 0 familie, mai ales dad! este fuzionala, utilizeaza in mod predominant unul sau mai multe:

- Distanta cmotionsls: intr-un sistem familial fuzional cu nivele inalte de eaxietste, un membru a1 familiei poete tniiti distuu« intetpersonalii stunci cand el sau ea nu mei poate face fata reactivit#ii emotionsle (Bowen, 1978). Frecvent, aceasta poate deter-

mina 0 distanta mai mare decat doreste, de fapt, individul,

- Conflictul marital. Ceatiteie« de conilict Intr-un ~ me 0 lrinqic a gradului de iuziutie din

---~

reletie §i a intcDsita.pi anxietapi corespunsiitoere:

(papero, 1991). Peate aves lac un proces ciclic in care conflictul esre urrnat de distanta emotionala, 0 perioada de apropiere calda, apoi 0 crestere a rensiunii care precipita un alt conflict ~i, astfel, cidul se perperueaza.

- '!!!!2smiterea sail proieqia prob/eroei catre copll. De multe ori, problemelc dintre sC!#~i enxietetes acestora tind sii fie ~ prin concentrarea lotpe unul sau mai tuulti copii. Cel mai cornun pattern este ca mama sa-~i concentreze 0 mare parte din energia sa emotionala pe un copil (ajungandu-se chiar la fenomenul de fuziune sirnbiotica intre mama ~i copil), in timp ce tatal se distanteaza si este evitat in acelasi timp, Copilului pe care parintde se concentreaza ii sporesc reactivitatea ~i fuziunea sisternului intelecrual ~j emotional. De aceea, el este cel mai vulnerabil Ia dezvoltarea unor simptome.

- Disfutlctia Jntr-uD sot. IDcazuL unui cuplu cu un mernbru inadecvat sau disfuncjional, jar celalalt in mod deschis adecvat eu scopul de a compensa, se pot dezvolta roluri reciproce. Acest pattern poate lua amploare ~i poate deveni solid dad. un mernbru al familiei dezvolta '0 maladie fizid sau mentala cronies,

122

TERAPU DE I'AMTUE

IOLANDA MlTROFAN D1ANA VMILE

123

.f'nunghiurile sa~ tri~area. Acest concept este .mult lega~ de eel al prorectrei unei problerne asupra unuia sau mal multor copii. Un triunghi este unitatea de bazif a interdependentci in ~ul eI1loJ:i£E_al faIEiJi3.l. Pentru Bowen, ~> adica un sistem de doua persaane, este stabila atat timp cat ea este calma .. Daca apar factor! stresori care determina cre~tere~ivelului de ~ietate, diada poate ramane srabila - dar cand anxietatea intr-o diada atinge un

, .

nivel mai ridicat 0 a treia persoana va fi atrasa in dme,LlI

emotio n_a] al. ceLor doi, De exemplu, na~ primului copil determins aparitia unui triunghi format din eei doi parinti ~i copil. Sau, atunci cand exists un conflict intre sop, sotia poate apela la mama sa pentru a-si reduce snxietatea, implicand-o ~i pe aceasta in conflictele eu sotul; in felul acesta apare triunghiul format din sot, sotie ~j mama sotiei. Triunghiurile intr-o familie pot fi laterite si sa nu se manifeste in mod deschis. Totusi, aceste triunghiuri pot fi activate (~i se activeaza freevent) in timpul perioadelor de stres, Bineinteles, nivelul stresului sau al anxietatii necesar pentru destabilizarea diadei este in stransa legatura cu gradul de diferentiere al celor doi.

4. Procesul proiectiv at familiei, Acest proces se refed la faptul d nivelul de cliferenpere al parpJor trece mai departe la unnl sau mai multi dintre copiii lor. in mad obisnuit, un copil di~familie va avea a implicate emotionala crescuta eu unul dintre parinti. Aceasta supraimplicare poate varia de la parintele care e in mod excesiv ingrijorat de ce se intampla cu eopilul paoa la parintele care este extrem

de ostil actiunilor copilului. Di~ ~ceasta deteriorea- 1

za eapaeitatea copilu]gLde a funqi~na eficient in coo-

_---=---- ------=--- ----

TEMPI! DE FMflLIE IOLANDA MITRO FAN DIANA VASlLE125

I

I

,

124

-t

texte sociale, Gradu! de diferentiere al parinplor ~i nivelui de stres in familie determina intensitatea procesului proiectiv al familiei.

S. tntremperea (dlstantarea) emotionala, in incercarea de a face !ata fuziunii ~i absentei difcrentierii in relatiile lor interne, f!1cmbrii £3miliei sau segmente ale sisternului extins se pot distanra unul de aim! ~; pat cleven; separati emoponal (Hall, 1981). Desi individul care Intrerupe poate parea di face fa~a relatiei eu familia, individul ramdne mai vulnerabilla alte relapi intense. Kerr (1981) sugereaza e" 1nrrerupere;-emop-~/I_ndkal 0 problema - n:zi1E!g_dintre generatii -,~o problema - scade anxietatea asociata ell contactul familial - ~~ £reeaz]} 0 problema - izoleaza indivizii care af putea beneficia de contact. Ca rezultat al ;Pararii emotionale, individul dmanc prins in sisternul emotional al farniliei ~i poate £i mai putin capabil sa raspunda eficient la situatiile de rezolvare a problemelor, Disfunctia consecventa se poate manifesta ~i in alte rnoduri, cum ar fi relatii superficiale, boala fizid, depresie ~i

.. comportamente impulsive (Walsh, 1980).

#,.. Procesul de transmitere m~tigenerationali. Ten.dinfa puternicii de a repeta pettxm-utile distiuicxionsle ale conduitei cmotioasle in generapi succesive culmineszi: cu tuvele sdzutc. de di~tkre,-aeuJui entru .anumip

- -- . -----_

membti si gene1"_! liar mai tinere (Hall, 1981). Bowen

considera ci i_;Iclivizii la niveluri@.ivalen~ diferentiere, deci fie dif~en~!E:, fie fuziona~L__se gasesc unul pe altul ~i se casatoresc si pot avea unul sau mai multi copii

.--

cu niveluri mai scazute de diferentiere, De aeeea, ne

putem astepta ca aceste atasamente sau distantari sa fie

mal accentuate la coP.E decat au fost la parintii lor. Deoarece pattern-ul repetitiv determina in mod succesiv nivele mai scazute de diferentiere la generajiile urmatoare, procesul culmineaza cu un ultim nivel de disfunctie, adic:i atasamentele (adica fuziunile) sau distantarile emotionale care dererrnina apari1ia diferitelor simp tome care fac ca persoana sau familia sa recurga la terapie,

7. Pozijia de irate san sora. Varsta mai marc ~i distribupaye ~intte frap ln ecelcss: generapi au 0 purernid I:!!!.!!!lllfiI esups« compartsmeiuului (Hall, 1981). Cercetarile lui Walter Toman (1969) descriu roluri diferite pe care indivizii le manifests ca rezulrat al ozi$:i&_]o.!.._ in familiile de origine, cum ar fi copilul eel mai mare, sora

--~---

mai mica, eel mai mic copil, De exemplu, intr-o familie eu multi copii, ultimul copil, eel mai mic, poate sa fie eu totul ignorat din punct de vedere afectiv, din cauza preocuparii ~i stresuJui parintilor pentru asigurarea hranei ~i securitatii familiei, Bowen sugera, de asemenea, ca pattern-urile jnte~ve dintre cuplutile metitsle pot fi legate de~e indivizilor din familiiJe lor de origIr:!e.

8. Procesul emotional al societlp.i (regresia sociall). Acest

concept-cheie al lui Bowen ate In vedere faptul d ptQcesele C3racterisric~ pot fi obsetvete §i in De exemplu, deoarece exista o anxietate crescuts ~i un stres continuu eauzate de

crima, ~omaj §i poluare, exists ~i 0 t~dinpi socials catre r~tivitatc em ·onala ~i 0 probabilitate sdzuta a individului de a-si util~a eficient FrQ~_acl~ t;IDot:ionale. Bowen observa d istoria recenta a societap.i noastre pare sa reflecte acest tip de regresie, adica. societatea poate face

12{}

ThllJ\l'li DE f'i\M1U£

fata eu succes unor factori stresori situatioriali acuti, dar esueaza dnd factorii stresori se eromciaeazs. Din pricina stresului cronic, atat societatea, cat ~i familia pierd contactul eu principiile sisremului lor intelecrual ~i VOT actiona in virtutea sistemului emotional, pierzandu-si obiectivitatea,

Sumarizand, cele opt concepte funda.mentale ale reoriei

boweniene sunt:

1. diferenjierea sinehii

2. procesul emotional al familiei nucleare

3. triunghiuri1e

4. procesul proiectiv aI familici

5. tnttetuperea emotionala

6. procesul de transmitere multigenerationall

7. pozitia de irate sau sora

8. procesul emotional a1 sodetlp.i.

in functie de acesre notiuni de bazll ale ccnceptiei sale, B.o~en consided familia funcJionala. ca fiind cea caracterizata prin viabilirare sau valoarea de supraviejuire proceselor sale emotionale, mai degraba:. decar a se referi la forma sau structura ei. Viabilitatea familiei este, de asemenea, Icgatll de modul cum familia i~i echilibreaza balanja dintre individu.alitate ~i "a fi Irnpreuna". Procesele flexibile ale utiei famiJii sunt eccles care permit diferenperea eului membrilor individueli aJ rnmiliei. Acesttip de familie va fi earacterizat prin comunicare deschisa, 0 frecventa scazuta a comportamenteJor simptomatice 9i lips« intreruperii cmotionele.

Hall (1981), un alt representant al teoriei boweniene,

IOLANDA MITROFAN DIANA VASILE

127

nurneste ;,putere« procesele familiale care conduc la adaptarea cu succes a unitatii familiale, Disfunctia este nurnita "slabiciune", ceca ce denota un grad scazut de viabilitare a proceselor emojionale. Acesta este destructiv pentru farnilie, conducand in final la distrugerea ei (Hall, 1981). Procesele disfunctionale intr-o familie pot fi manifestate prin niveluri inalte ale intensitatiiemotionale, relatii rigide sau restrictive (ex: dependents sau izolarea), prin niveluri scazute de diferentiere individuals a eului ~i simp tome manifestate la membrii individuali ai familiei.

A~a cum am mentioriat anterior, Bowen afirma ell. indivizii cu nivele similare de difereatiere au tendinta sa se caute unul pe altul ~i sa se casatoreasdi. Indivizii eu nivele sdizute de diferentiere care se casatoresc au 0 probabilitate mai mare sa aiba nivele mai intense de fuziune, ceca ce conduce la problemele descrise anterior. Prin procesul multigenerational, disfunctia dintr-o genera tie este trecuta membrilor generatiei urmatoare ~i tinde sa se perpetueze in aceasta maniera,

Astfel, in procesul terapeutlc se va urrnari diagnosticare~ nivelului de diferentiere al membrilor familiei ~i intensitatea proceselor ernotionale. Totusi, terapeutul evita patologizarea unui rnembru al farniliei freevent denurnit ca "pacient identificat", in schimb, problema este conceptualizats in terrnenii unui intreg sistem familial. Inceputul evaluarii privesre informatia despre procesele familiei, care este colectata in sedintele initiale, Terapeuj:ii bowenieni pot structura evaluarea familiei in diferire moduri. Kerr (1981, p. 252) ofed un cadru general pentru un interviu de evaluate, cuprinzand.

• Istoria problemei prezentate;

• Istoria familiei nucleate;

l! Is to ria 'sistemului familial extins al sotului;

• Istoria sisternului familial extins al sotiei;

• Concluzia,

Informatia adunata poate fi inregistrata ca 0 reprezentare graficii a familiei respective, numita genograma, Aceasta genograrna constituie un msttumcnt-chcie in teoria ii terapia boweniana; ea ~ prin vizualizare, <c.Erific~l2roceselor ernotionale ale familiei,

in mod £reevent, genograma contine:

• eveoimeruele nodsle ale Iemiliei (ex: evenimentele care au scbimbat functionarea familiei), cum ar fi nasteri, avortun, divorturi, separari, boli, accidente, dependeate (cum

• ar fi cea de alcool sau de drog), decese,

• cstsctetisticile sistctaului familial, cum ar fi triunghiurile §i separarile emotionale, astfel lndt sunt evidentiate procesele multigenerationale care au modelat familia nucleara. De exemplu, cine eli cine vorbesre mai des direct sau chiar la relefon, cine eu cine se cearts, locul rezidentei (adica apropierea membrilor familiei, cine eli cine locuieste sau se viziteaza), etc.

• cerectesisticile eseatisl« ale membrilor familid, care dan inferrnatii despre persoane, dar ~i despre modul de reactie, mai ales emotional, al mernbrilor familiei in conditii de stres, Aceste inforrnatii se ref all 1a originea culturala ~i etnica, statutul socio-economic, apartenenja religioasa, profesie, hobby-uri, dar ?i caracteristiclle de personalitate care au relevanta pentru membrii famillei implicate in terapie §i mal ales reguWe ~i caile de a face fat:a. conflictelor §I momentelor tensionante, care cresc nivelul anxieratii,

128

129

TEMPI! DE I'AMH.TF.

DIANA VASILE

Genograma farniliei servesre drept instrument care il ajuta pe terapeut sa in~eleaga sisternul emotional aJ familiei respectiv~. De asemenea, funq:ioneaza ea ghid in terapie ~i po ate fi imparta~lt farniliei, discutat eu aeeasta, ca a eomponenta a procesuJui terapeutic, penttu facilitatea unor insight-uri referitoare la procesele emotionale ~i la nivelul de diferentiere.

Un alt element util pentru diagnoza in teoria boweniana este

scala "difetentierii eului". Acest instrument de evaluare a fost dezvoltat de Bowen pentru a masura ~i descrie tendinta unui individ catre individualitate sau carre a fi eu ceilalp intr-o familie. Scala este un continuum ce reprezinta pla]a Iuncticnarii umane de La eel rnai soazut nivel de diferentiere (un scar de 0) la eel mai inalt nivel (un scar ce vizeaza idealul de 100). (Walsh, 19BO).

Scopurile rerapiei boweniene de familie

Cel mai important scop sl terspiei boweniene este imbun!tiijirea di{erentierii eului .(Bowen, 1978). eu 0 diferenpe;;crescu~embrii individuali al famiHei sunt mai capabill s~~_ anxietatea §i sa.-~i sccescze funejiiJe lntelectuelc. Reactivitatea e~ sdizuta"'-~i funqjonarea intelectuala sporita sunt realizate prin atingerea altar scopuri ale tratamentuluj din. acest

model.

Bowen (1978, p. 291) afirrnii eli un scop in terapia de familie

este: "de a reduce nivelul anxietifpj, de a Imbunatap nivelul comllI)ic;_~rii deschise responsabile in cadrul fami/jei §i de a .reduce ?minicarea j~esponsabila, subter:ana a sectetelot §j b.arfelor eu

,altJi"·

(1) Un alt seop al rratamentulu! este de a s.cldea scp.ar_ar~a

~ §i de a re~t}r.jJe--JTerermme-eu famJ11a de

130

TERAPII DE 'fAMILlE

origine. In modelul bowenian, rerapeutii au scopuri pentru ei in§i~i, care sunt cruciale pentru atingerea scopurilor familiei:

• Anxietate redusa in ciimpul emotional penuu a imbunataJi nivelul £uncp.'onaJ a1 diictentiesii eului §i peotru a reduce simptomde,

·lmbuniWi;:irea nivelului de baza sl diierenticdipcntru a creste sdeptsbilitetee petsoenei ls. dmpurile emotionele intense.

Reducerea simptornului ~j anxietatea scazudi pot aparea relativ rapid in tratament (ex: de la d.teva sedlnte pana la dteva luni de tratament), 10sa imbunatatJ.rea in nivelul de bazl!J. al diferentierii este un proces pe termer; lung care poate lua un numlr de am,

Procesul terapeutic

o prima preoeupare in procesul terapeutic (de tratament) este afirmata de Bowen astfel:

"Progresui in tetspie depinde de sbilitsse« te.rapel1tului de a Se tepottz plin de semniiicetie la iamilie, fata a dcveai implicat cmosioasl in sisteaial familiar' (1978, p. 312).

Bowen a listat ciaci tunctii ptincipaJe ale terapeutului in procesul de tratament eu familia (Papero, 1991, p. 61):

• Sa defineasca ~i sa cletitice relapa dintre sop (sl dez"volte §i sa utilizeze genograma);

• Sit pastreze culiDalara triunghiului sistemului emotional a1 familiei;

• Sa invete fllllcponarea sistemului emoponaluti1izind priaci-

IOLANDh MrraOF.AN DIANA VAsILE

131

piil« mode1ului;

• Sa demonstreze diiercntietc« psia conducesee eului ill cutsul te:rapJeJ;

• Sa tezoive separarile.

Kerr ?i Bowen (1988) sugereaza utilizarea urmatnarelor in trebari in proces:

• Cine a initiei tetepis?

• Care este simptomul ~i cere membru a1 familiei san relatie de Iemilie este sunptometicd?

• Care este sistemul relaponalimediat (asta inseamna de obicei familia nucleara) aJ persoenei slmptometice?

Care sunt pattern-uriie Euncponarjj emoponale in familia nucleari!?

• Care este iateusitste« procesului emotional in famJlia nucleatii?

• Ce inflllenteaza aceasta intcnsitate, 0 indrcatlln1 excesivii de evcuimente stressnte san un nivel redus de adaptabilitetc?

• Care este: natura sistemelot familiale extinse?

•. Care este gradul sepaduii emotioasle din csdml {j.ecarui sistem familial extins?

• Care e« te prognoza?

• Care sunt directiilr: importune penttu tetspie?

Dad terapeutul ramane in afara tt:iuoghiului ~i familia este capabila sa interactionezc intr-o atmosfera de anxietate ~i reactivitate scazute, progr:esul va aparea.

Tehnicile terapeutice ale terapiei boweniene

(j)

u se poate afirrna ca. ar exista anumite tehnici terapeutice

_,ecifice orientarii boweniene, dar important este ca tetepeutul se concentseeze asupra inJeJegeril procesului emotional al familiei, in timp ce nimane in afara triunghillrilor.. Totusi, anumite tehnici sunt frecvent angajate pentru a Inainta procesul terapeutic,

Una dintre ele, utilizata p~_ntru a rnenjine anxietatea ~j reactivitatea em0E!..?nala E_zute in. timpul sedintei, consta in a-i pune pe membrii {; iliei sa vorbeasca terapeumlui, in lac sa fie pusi sa vorbeasca direct unul cu altul

o alta tehnica utila este de a se concentra asupra proceselor intelectuale ~i de gandire prin punerea frecventa a unor mttebari. §~lizare~dirli mernbrilor familiei Ii ajutii pe acestia sa poata auzi Rer ~va fiecarnia.

Terapeutul de tip bowenian ramane neurru emotional ~i evitii s~ ia partea cuiva, de aceea, terapeurul rarnane in afara triunghiului sistemului emotional familial. Terapeutul mentine p.e.uttalifatea.-....€.IDOflOn--alliio cadrul sedintei ~i prin udlizarea modeJiil"ii atitudinii nonverbsle ji ptin utilizsree adecvata a umorului. Aceasta conduce 1a reducerea fuziunii ;;i a separarii emotionale in sistem, Cand e cazul, este utilizata invfitacea. didsctid pentru a asiguta un cadru cognitiv, 1a care familia se poate raporta pentru a Intelege problemele ~i procesul terapeutic, Intenpa este de ~ ajuta indivizii si-~i sp.oteasca coostiiot» rolErilot lor in p_TOcesui sistemului familial.

Genogtamele sunt utilizate pentru a organiza informa@e referitoare la sisrernul familial ~i pentru a asigura un mijloc de a atrage familia in terapie. Genograma permite, de asernenea, at:it terapeutului, cat ~i familiei sa examineze ~i sa .in~eleaga familia in

132

TERApli DE ['AMIUE

133

[OUNDA MlnuuAN DIANA VASILE

cootextul ei intergenerationaL De regula, ea conjine 0 harta a trei generalii ale familiei nucleu, cea care, de altfel, apeleaza la terapie, Fiecare ~1ie din genograma este reprezenrata grafic printr-o serie d~j, cum ar fi cele oferite, mai [os:

D Barbar! baiat CI.s~torie t8J ® Persoana decedats
0 -I- Separate •
Femeie ! fat! Avort
~ Divert
I Descendenp Concubinaj l.
Relajic de cuplu Sarcina pierdutl Genograrna ofera~im~ne mai clara care ii poate ajuta. pe mernbrii familiei s-a aiba 0 noua pers ectlva asu ra attern-urilor lor de .fQrllpottam.ent si.de, re :u.iQruue in contextul farniliei ext - se, ~i nu doar 0 perspective limitata Ia un singur mernbru, eel simptomatic. in felul acesta:l_.sgJtiE:!eote.k_Ee culpa, de [ena, de Ingrijorare ale ersoanei simptornatice tind sa se reduca, sesizand d attem-ul sau.e reaqie Ia stres mal exisra-j la alri membri ai farni ei sale extinse, chiar dad acesta-pcate lua 0 alta forma. Mai mult, acest pattern putea fiimitat ig£QIl~.ru:nt de persoana simptomaud de la un alt ~embru iIm;tomatic din farnilie, iar constientizarea acestui fapr, insight-ul as~ra acestei ttansmiteri transgenerationale, ar_e efeete te!_apeutiee ineontestabile pentru intreaga farnilie, ~i mai ales asup-ra memDrul~tie, al carui proees de diferentiere a sinelui deja a inceput.

Prin observarea in genograme a prccesului de transmitere multigenerationala a pattern-urilor de relationare, a rolurilor implicate de pozitia pe care fiecare membru 0 ocupa in sistemul familial (frate mai mare, copil unic erc.), a triunghiurilor, a procesului de proiectie familiala se parcurge, de fapt, 0 prima

134

LERAPlI DB FAMU . .IE

I

it-

treapta in procesul de diferenjiere a sinelui rnembrilor familiei ~i in proccsul de remodelare arelatiilor si modurilor de a face fata anxietatii. Astfel, Bowen incurajeaza clentii sal sa se eunoasd mai lntii unii pe altii a;;a cum sunt ~j sa cunoasca familia asa cum este ea, Inainre de ~ce vreo schimbare. Acest lucru este considerat de Bowen ~~cat restabilir~ R~cii ~i armo,~iei ~i._ Linistea familiei va veni a data eu modificarea relatiilor dintre membrii familiei, iar aceasta nu poate avea Joe decat dad membrii familiei inreleg ce se incimpLa, ce este in neregula cu ei ~i de ce, Deci, tehnicile boweniene, mal ales genogta.ma, au. rolul de a declansa insight-uri. Asta Inscamna ca orientarea boweniana cauta sa schimbe familia prin schimbarea indivizilor 'care alcatulese familia respectiva.

Alte tehnici folosite de terapeutii de orientare boweniana sunt cele referitoare la incutajarea unor vizite, serisor}, te1efoane, eu scopul de a rdnnai relariile abando~ (cauzate de intrerupetile emotionale), sau incurajarea unor roluri diferite de cele avute pana atunci de membrii familiei care vor permite diferentieri ale membrilor unii de aljii, adica obtinerea unui grad de autonomic a indivizilor unii fa~a de altii, Acesta va duce la randul sau la eliberarea de simp tome, la 0 mai buna adaptare ~i integrare farniliala ~i socials.

lata rnai departe un exemplu de genograma a familiei unei cliente care s-a prezentat 1a noi in terapie din cauza anxietsjii .~j depresiei severe, cu tentative suicidare repetate pricinuite de separarea de sotul ei (care in final s-a soldat eu divert):

IOLANDA M1TROFAN DIANA VASILE

135

5
0
'M
~
41
'~
~l ~
!
,~ t,
i! g,J
(!
u Genograma familiei Paulei,

136

_'

TERAPJI DE FAMlLIE

Desi in terapia boweniana accentul cade mai degraba pe individ sau pe euplu, rnai ales eel al parintilor, chiar dad familia vine pentru 0 problema a copilului (trans form and, astfel, "problema copilului" in "problema parintilor"), totusi exista si 0 terapie boweniana multipla de familie, adica ell un grup de familii. Ea se Ioloseste pentru a spori proeesul de invatare a familiei prin interrnediul observarii proceselor emotionale ale alter familii din terapie, Familiiie sc intalnesc intr-un grup, iar terapeutul lucreaza eu D familie 0 data, in timp ce celelalte farnilii observa ee se intarnpla, obtinand insight-uri prin pozitia de mertot.

Fie di terapcutul lucreaza cu un, individ sau cu 0 familie scparat ori intr-un grup de farnilii, sarcina sa primara este de a !'amane ln afara procesului emotional a1 farniliei. Terapeutul observs indeaproapc proeesul comunicarii, obtine 0 intelegere a dinamicii farniliei ~i creeaza 0 anumita atmosfera In ~edinta, unde poate avea loc diferentierea. Prin mentinerea pozijiei "Eu"~ adica pastrarea pozip'ei cuiva hazata pe gandite, mei degraba decit pe emotlc, in ciuda ptesiuoii emotionsle din partea Ismilici, terapeuLUI ajma familia sa aringa un punet important, asigurand in acelasi limp calmul ~i raspunsurile rationale. De aceea, el trebuie sa aduca In procesul terapeutic propriul sau nivel functional de diferentiere a sinelui, Ca urmare, Bowen ii incnrajeaza pe toti terapeujii, rnai ales la inceputul carierei lor, sa fad. 0 analiza atenta ~j minutioasa a propriei lor genograme, pentru identificarea gradului lor de diferentiere a sinelui ?i imbunaratirea acestuia, desi diferentierea sinelui de familia de origine este un proces care se desIa~oara de-a lungul lntregii vieti. Important este ca el sa se produdi in mod constient pentJ:u a £i eficient.

IOLANDA M]TROFAN

1 7

Co NCLUZII

Teoria si terapia boweniana ne ofera un model de terapeut care i;;j asurna rolul unui observator, cercetaror ~i profesor neutru al familiei aflate in terapie. Mai mult, ne ofera un model de familie §i de indivizi presupus a f eel rnai bun. 0 astfel de pozitionare a terapeurului fa}ii de clientii sib vine in contradictie cu ideea de a aceepta familia sau persoana asa cum este ea, ~i in special cu notiunile de "hun" sau "tau", "coreet" sau "ineorect" care pot fi judecate doar in context. Este extrem de vizibil faptul ca orientarea bowenianii pune accentul pe responsabilitates parintilor pentru problemele copiilor, Unii critici ai orieritarii psihanalitice, in general, ~i ai celei boweniene, in particular, subliniaza faptul cii o astfel de gandire amplifica sentimentele de vinovatie pe care oamenii oricurn le au atunei cand este verba despre problemele lor, sau, mal ales, ale copiilor lor, desi adeprii acestor orientari afirma ca nu fae altceva decat sa creasea gradul de resporisabilitate al oamenilor fata de actiunile lor.

In ciuda criticilor aduse, Murray Bowen ramane un nume de referinta in domeniul psihoterapiei prin elaborarea uneia dintre cele rnai complete teorii a terapiei de familie, extrem de utila in in~e1egerea functionarii psihologice a indivizilor, cuplurilor ~i a familiilor, precum Sii in ghidarea interventiilor terapeutice, indiferent de orientarea terapeutica din care de provin.

138

TEMPI! DE FAMIUE

DIANA VASILE

PITOLUL VII

TERAPIA SISTEMICA DE FAMlLIE

Cind ne referim la acest model al terapiei de familie, ne .... .HllrllTcTl in primul rand la modelul Scolii de Ia Milano, reprezentata e psihiatrii italieni Mara Selvini-Palazzoli, Luigi Boscolo, ianfranco Cecchin ~i Guiliana Plata, model elaborat in jurul

nului 1978, caod au aparut cele mai importante Iucrari ale acestor rcplre:~er:ltaJlt1·. In 1980 tosa, aceasta echipa de terapeuti s-a divizat doua perechi iar fiecare din acestea a urmat 0 orientate usor diri.ta de cea a celeilalte, astfel ind.t exists, practic, doua modele terapiei sistemice de familie. AstfeI, Selvini-Palazzoli ~i Prata ocupat de efectele unei singure interventii terapeutice, in

mp ce Boscolo ~i Cecchin s-au centrat pe dezvoltarea unor noi de training. Din 1982, Prata ~i Selvini-Palazzoli s-au sepa-

~i au lucrat pe cont propriu. Din acest motiv, in acest capitol detalia caracteristicile modelului initial al terapiei sistemice, eel al Scolii de la Milano, dar vom menjiona ~i noutatileadude noua orientare sistemica a lui Boscolo ~i Cecchin.

Premise conceptuale

Scoala de la Milano a fost denumita "sistemidi'( deoarece are la baza gandirea sistemica a lui Gregory Bateson (conceptele ,1 rnetodele acestuia), dar a primit influente semnificative ~i din p:utea lui Jan Haley, precum ~i din partea orientarii rcpre~ ntan

..

jilor Institutului de Cercetari Mentale, drept pentru care terapia sistemics este denumita uneori ~i ,,0 varianta a modelelor strategice sau comunicationale" (Walsh, McGraw., 1996, p. 74). Bineanteles, membrii echipei rnilaneze aveau la baza pregatirea psihanalinea, dar ei au fast profund nemultumiti de rezultatele minimale pe care le aveau dupa in urma numeroaselor ~edinte psihanalitiee, in special in cazurile pacientilor eu tulburari psihice severe (de exemplu, pacientii en diagnosticul de schizofrenie san tulburare alimentara). De aceea, ei ~i-au elaborat treptat propria lor teorie, dar au pastrar din modelul psihanalitic ideea di pattern-utile interactionale se pasu:eaza de la 0 generajie Ia alta, drept penttu care terapeutul sistemic considera importanta istoria familiei pe care 0 are in cabinet.

Ideea de baza a terapiei sistemiee este aceea de sistern, a~a cum este ea in~eIeasa de conceptualizarea teoriei generate a sistemelor asupra eomportamentelor umane, ~i mai ales asupra familiei, Contributii semnificative Ia dezvnltarea teoriei sistemelor familiale au avut Gregory Bateson. Murray Bowen, Salvador Minuhin ~i Jay Haley. Cele rnai cunoscute ~i importante t1rfisiituri ale saodelelor ce cancep familia ca sistem sunr (dupa Walsh ~i McGraw, 1996, p. 5-6~:

• intregul este mai mare decat suma parPlor sale constitutive;

,_ Cornponentele unui sistern pot fi In!eJese doar in contextul !ntregului sistem. Din moment ce comportamentul uman apare in context social, el poate fi in!eles doar in acest context;

• Cauzalltatea liniara este inlocuita de notiunile de ceusslitete circulatii,. simultanfi ~i redproca;

• Schimbarea uneia dintre parpIe sistemului social (de ex. a unui membru aL famillei influen~eaza toate celelalte paq:i

170

TERAPII DE FAMIUi

ale sistemului (de ex. intreaga familie);

• Tendinta unui sistem este de a duta Sa-iii men tina homeostazia sau cchilibrul, Aceasta functie de mentinere a homeostaziei serveste la pastrarea stabilitatii, tar uneori rmpiedicii schimbarea,

• Canel. 0 familie nu mat este 10 echilibru, rnecanismele de feed-back inceatd. sa tcaduca ismilie in echilibsul io.ipai;.

.. Metodele folosite pentru a restsuta ecbilibtul (de ex. ce anume face familia pentrll a rezolva problemele aparute in interiorul ei) pot deveni ele lnsele pzoblemc;

• Interventiile dintr-o perspective sistemica se eentreaza mai curand pe relatiile din interiorul intregului sistem familial, ded.t pe unul dintre membrii fa.miUe;i (de ex. pe eel care prezinta simptomul).

Caracteristici ale tetapiei sistemice

Terapia sistemica ate in vedere insa nu dear sistemul familial, ci ~i sistemul terspeut-familie, deoarece plead. de Ia premise .1 tctspeiuul nu reprezinta uri element exterior familiei> ci unal ltrect ltxiplice: in .. :lata ecesteis, eel putin pentru un anumft timp. Ivl ai rnult, initial echipa de terapeuti ai Scolii de la Milano forma 0 l !lipa in adevaratul sens al cuvantului, adid intreaga echipa partlripa la procesul terapeutic, insa doar unul dintre ei sau doi teraIll'up lua contact direct eu familia. Astfd se inli'itu.rii bsxiere diatte istemul familial ~i .terapeut, ceca ce duce ~i la modiiicsses conf I'ptului de "neurtalitatc" a terspeutului pe care il sustinea aborIMea psihanalirica (vom reveni asupra analizei neutralitajii dod 11m detalia procesul terapeutic).

o alta earacteristica a terapiei sistemice este ac emu' {lH,

I. II ANDA .MITROFAN

DIANA VASILE

mai mult pe psocesul schimbiftii, §i msi putis: pe modalitiij:ile de mesuiaete a bomeosteziei. Asa cum rnentionam mai devreme, una dintre tendintele sistemului familial este aceea de a-si mentine echilibrul. in aceasta incercare, atunci d.nd familia se confrunta eu a dificultate, metodele folosite pentTu a 0 inlatura pot deveni la randul lor probleme, ceca ce afecteaza echilibrul famiBei. Totusi, familia va face tot ce este posibil penttu a rnentine echilibrul care 11 perrnire sa existe ~i in continuare, De aid ideea terapeutilor de orienrare sistemica conform careia simptomul (problema cu care se prezinti familia 1a terepie) serveste a snumitd Iuactie in sistemul familial. De regula, aceasta funcjie este aceea de a sustine ~i promova anumite idei, credinte, perceptii sau fantasme (numite general "mituri") ale sisternului familial ce due la anumire tipuri de comportamente menite sa menpna stabilitatea sistemului familial. De aceea, este nevoie ca terapeu:tuL sa forrnuleze inca de la inceput ipoteze cu ptivirc fa tolul pe care f1 joaca simptomul in echilibrexee sistctuului familial. Pentru asta, el trebuie sa aiba 1ll vedere nu dear sirrrptomul, ci si cogni1iile ~i comportamentele familiei pentru a-~i orienta interventia terapeutica, Fund cenrrati mai mult pe procesul schimbarii, terapeutii de orientate sistcmica distanteaza in timp ~edin~ele pentru a perrnite interventiilor lor sa actioneze ~i sa aiba efecte maximale, Din acesr motiv, terapia sisternica a mai fost denumita ~i terapie de familie "de lunga-scurta durata", ea fund scurta prin numarul relariv mic de sedinte (intre 5 si 8 sedinte, maximum rnentionat fiind. 12), dar lunga datorita intervalelor lungi de timp dintre sedinte (Tomm, 1984, P: 122).

Importanta sistemului de credinte al familiei reiese foarte dar din ceea ce Boscolo ~i colaboratorii sai spuneau in 1987:

"Cbiar de la 1nceput grupul de la Milano considera in mod serios faptele mentale drept comportamente. Filosofia Ior cu privire la

172

TERAPll DE FI"'>1ILIF.

chimbare e legata de ideea ca farniliile vin cu «planuri» despre eea ce se intarnpla, iar terapeutul Incearca sa modifice aceste «planum ... Ei cauta un «mit» sau 0 «premise» care aparent mentine cornportamentele atasate de problema ~i Incearca sa mentioneze aceasta premisa sau mit in mesajele lor catre familie. Deseori ci fae comentarii ell privire 113.. rolul problemei lntr-un astfel de mit." (p. 1 9)

De aici -apare ~i paradoxul pe care terapeutii de orientate 51St mica I-au subliniat; familiile vin la teraple pentru a se schimba, .lar, torusi, actiunilc Iieciirai membtu sl Iemiliei cauta sa impiedice procesul schimbssil, tocmsi pentru a nu pictde stabilitatea/ecbilibrut obtiaat cu ajatorul simptomulai. Mesajul cornun este, dupa l urn arata Tomm :: "Ne confrunt1m cu ests (membtul stmptomsti care trebule sa sc scbunbe) ... dar noi ca Iemilie suatem in re}:ulii... (;i intenponam sa tam an em nescbimbeti)" (1984, p.l l S). III felul acesta, meet dar sigur, g.rupul de la Milano au devenit mnftienJi cii 0 parte a familiei .nu se putea. scbimbs decit dad se J. ceau modiiicsii complementere in intreaga Iunilie.

in~ekgerea acestei nevoi de a oferi schimbari complementare In toti membrii farniliei a dus la creeree unor intervenpi care .1 parga besiete pusa de nevoile petsdoxslc ale familiei de a. se srbltnb«, dar §i de a ramine stabilii, in acela§i timp. Interventiile Ill! luat forma conttapatadoxului care urmarea sa inlocuiasca paradoxul impus de familie: " (defi noi, ca terspeuti, suntem definip ca Kenp' ei scbimbirii), noi credem d voi nu ar trcbui sa. vii scbimb.lfi pentru ea asta va va ajuta la ... «« (Tomm, 1984, p. 115). ceasta interventie paradoxala of era 0 conotatie pozitiva ruturo p,l1tern-urilor cu rol de pastrare a echilibrului familial; in f~lul II .sta, familia este pusa In situatia de a alege, mai mult sau I'l' Ii Illl~in constient, varianta schimbarii, pentru ca alegand cenl ilil "

I. II ;\ NnA M.rTROFAN D1ANA VASILE

I \

varianta (cu toata "hinecuvintarea" teraputului) va ajunge in impas, ceea ce va provoca automat schimbarea, tocmai pentru a se pastra. homeostazia.

o alta idee a lui Bateson care a marc at lucrnl terapeutic a1 grupu1ui de La Milano a fosr aceea di sistemul evolueass, chiar daca e1 pare a £i blocat, De aid au aparut interventiile terapeutice care inrroduc noi conexiuni ~i cele care introduc noi distinctii in gandire sau actiune. Astfel, informatia este introdusa fie explicit, prin reformulate. fie implicit, prin prcscnexes unui ritual fatnJh'aL in arnbele cazuri, terapeutul actioneaza ea un catalizator, scopul sau fiind cele de a sctivs un proces in care familia Vll cres .. nai pattern-uri compostsmeatsic s: credinre care sa sus#;na acest proces de cxeetc de noi pattern-uri (Tomrn, 1984).

Faarte uti! pentm practice terapeutica s-a dovedit a fi ideea modelului sistemic care se refera la considersree fenomeneior . mentsle ea seilexe ale teaoaxenelor socisle. Deci, a problema. rnentala este a problema 1n interactiunea sociala, Construira pe ideea cauzalitilii circulate (0 parte a sistemului le influenteaza pe toate celelalte, care, la randul lor, prin feed-back, influenjeazj. acea parte) ~ transpusa in terapie, aceasta idee duce Ia interventii terapeutice care sa vieeze psttctn-usile imeracjJanale ~i mai putin problernele intrapsihice ale indivizilor lua:~ izolat. Prin asta se diminueszs scatimeiue)« de vIDa ;;i respoassbilitete pentIu scbimbare care .inundau psihicul clientului sirnptcmatic, crescind responsabilitatea fiecarui membru al familiei aflat intr-o anumita relatie eu acesta. Deci, fieeare membru al familiei este corisiderat en participant la rnenjinerea simptomului, S;i deci, to~i mernbrii trebuie sa :t~i rnodifice pattern-urile intetactionale,

Merita mentionat tnSa d, de~i apeleaea foarte frecvent la principiul cauzalitatii circulate, grupul de la Milano nu considers

174

TE.fu\pu DE FAMlUE

udirea liniara (A 11 influeriteazd pe B) ca incorecta, ci doar Iimi- 1,1 pentru scopurile terapiei de familie.

De asemenes, grupul de la Milano s-a coricentrat ~l pe rania condiliorulrii lingvistice" (Selvini-Palazzoli ~i colab., 1978, ., 1) care, c.hiar datorita naturii ei, 1i face pe terapeuti ~i clienti sa udeasca 10'1:1'-0 maniera liniara, intrapsihica, care ignora contexAstfd, grupul a modificat verbul ,,8 fj" cu. "a parea« ~i ,,:1 ara.. , pentru a oferi a noua viziune asupra familiei, De regula, zim clientii spunand: "tatru e depsesiv", in lac de "tataJ mamfes/trece ptiatt-o deptesie". Prima formulare seoate rataldin conul in care se afla. Ultima implies idees d. acel comportament ILL! parte dintr-un context mai larg ~i ne trimite cu gandul la I rctele pe care manifestarea depresiei le are asupra familiei, De cea, rerapeutii sisternici at:rag arentia asupra "etichetelot" pe

,lI'C sunrem tentati Sa le attibuim chen~ilor ~i deci, sa spunem, mai graba, ca un copil se compottii agresiv, in lac deesre agresiv . (;~i nu putero sa ne eliberam total de sub titan:ia lingvistidi, Item totusi cu dart constient s.a folosim Iimbajul 'in mod uti1, prin metafore ~i povesti, pentru a. p.rovoca schirnbarea in familie, 1I alte cuvinte, schimbarea va fi adusa de modificari in intelesuri

Scoputile terapiei sistemice

Se poate deduce din ceea ce am spus rnai sus d scopul tesapiei sistemice de familie este acela de a. ajuta familia sa descopesc, ~:) .fntre.rupi §i. eventual sa scbimbc regulilc. "jocuriior." lor. adica .de dinamicii reIatioaale pe care se bazeaz8 disfuncpa Ismiliei. 0 lnmilie e considerata disfunctionala dod erista In interiorul sistemului acesteia pattern-uri Interactionale blocate, rigide, care, fie au

II I LANDA MrfROFAN D],\NA VASILE

fest preluate din generariile anrerioare, fie apartin farniliei actuale. Familiile disfunqionale folosesc "planuri" vcchi, devenire inutile pentru reUectarea realitatii curente pentl"Ll a ghida comportamentele actuale. Astfel, jocurile familiei dau nastere unor simptome care aduc familia la terapie, Este evident faptul di. solutia gasita de familie la problema cu care se confrunra va fi diferita de scopul pc care il va avea terapeurul. Acesta va urmari nu dear eliberarea de simprorn ;;i schimbarea proceselor inrerpersonale, dar va doreste §i ca familia sa in~e1eaga rostul sirnpromului (conexiunile dintre sirnptorn ?i "joeul" famiJiei). Un alt scop esre acela de a determine familia sa creeze cal diferite penttu Bexibilizarea. modelituito: de reletioture din intetiozul $au.

Procesul terapeutic

Pentru acingerea scoputilor formulate, terapeurii de orientare sistemics folosesc in lucrul lor cele trei principii fundamentale (aminrire pe scurt rnai devreme) ale acestei orientari:

• formularea ipotezelor

• neutralitatea

• circularitatea

Formularea ipotezelor se refers la supozitiile pe care echipa terapeutJcii, in colsbotsre en familia, le face eu privire la natura ptobletnei Iemiliei. Acesre ipoteze nu sunr supuse unei judecati de valoare, astfel cii ele nu sunt considerate bune ori reie, ci se accepbi sau nu in funcpe de utilitatea lor in procesul de aflare a unor noi informatii care ar putea determina schimbarea sistemului familial. in modelul clasic al grupului de la Milano, aceste proces de formularc de iporeze, eonsiderat procesul central in terapie, se realiza inainte de a se inralni familia, in a~a-numita presedinp; Ea

176

TF.RApn DE FAl\HUE

avea deci 0 importanta deosebita, deoarcce echipa terapeutica aduna ~j analiza datele despre familie obtinute prin telefon de lnfirmiera (este verba de un prim interviu scurt, telefonic), arunci dnd centrul era contactat de famiJie pentru a stabili 0 intalnire. Desi inforrnatiile erau destul de limitate, terapeutii puteau extrage suficiente date sigure, ce of ere au 0 bazit de plecare rerapeutului care urrna sa lucreze direct cu familia. Ipotezele cu care terapeutul debuta ~edinta puteau fi confirmate sau infirmate de marturille ~i informatiile care veneau in cursul sedintei, Informatiile provin din observarea interactiunilor, din raspunsurile date la indicatiile terapeutice, din intrebarile pusc.

Iporezele formulate de echipa terapeutica au rolul de a ghida terapeutul in chesticnarea mernbrilor farniliei cu privire la , rolul simptomului in sistemul familial. intrebarile adrcsate familiei vizcaza chestiuni specifice ale contextului familial. De exemplu: .Ce aaurne v-a dctetminet sa epelsti la tetspie?", J) Cine beneiici:tZa eel msi mult de suuetis ectuslii?" sau "Care esre aiotivetiz pen tru schim bare?".

in modelul clasic al grupului milanez, raspunsurile la intrebari confirmau sau respingeau ipotezele, iar procesul de formulate de ipoteze se oprea la prima sedinta eu familia. Ulterior, dupa scindarea grupului, s-a depasit aceasta limits, elaborarea de ipoteze devenind un proces ce se continua de-a lungul intregii interactiuni cu sistemul familial, din necesitatea de a se plia pe uaicitetee fiecarei farnilii eu care se vine ln contact. Astfel, rasprmsuriJe date de famjlie 1:J. intrebssile tesspcutului vor da fJa§tere 1a noi ipoteze de lucru ee vor duce la 0 inrelegere mai aprofundats a organizarii ~i functionazii sistemului familial si Ia 0 planificare a interventiilor terapeutice,

De asemenea, modelele noi de terapie sistemica au dezvol

[OLI\NDA MrrnO[,A!.'l DIAKA VASILE

177

tat ideea eutonomiei Iemilisle si s-a ajuns la concluzia di nu se poate trese 0 granip clara mo-e familiile distunctionsl« §i ccle functionaJe, adjca intre cele sanatoase si cele patologice. De aceea, timpul rezervat presedintei s-a redus considerabil, iar iporezele §i planurile de lucru se formuleaza in contactul direct eu familia §i impreuna cu aceasta. Aceasta maniera diferita de lucru a noii orientari sisternice "iJ elibereaza pc terapeut din capcana presupunew ca stic care este teslitatee. De ssernenea, il elibereaza de rnateriaiizarea. ipotezclor ccbipei (tnstaislizecc cafe devine un peticol daca se uita ca acest ptoces existii ~i sstiel tie eutoinducem in eroare cteeind cil noi flu petiicipiim fa cresres univctsului fenotucnelos: umane" (Burbatti, Castoldi, Maggi, 1993, p. 64)

Deci ipotezele sunt gandite mai putin ca descrieri posibile din partea unui observator cu privire la pattern-urile ~i interactiunile de comunicare ee s-au cristalizat in timp, ca explicatii temporale sau cauzale ale evenimentelor sau secventelor de evenimente (penrru a deduce cum functioneaze familia ~j cum va evolua ea), si rnai rnult ca mijloace de promovare a unci interpretari comune care nu depinde de observator-terapeut, ci de Interactiunea acestui observator ell un sistern particular. Burbatti, Castoldi ~i Maggi (1993) atentioneaza: "Cand cineva elaboreazii iporeze, trcbuie sa ]ina tnlntc cii sistemul famili~l contsibuie activ, eplicindu-si premisele §i categoriile descriptive 1a aceiea§i Ienomene obsetvete de tetspeut" (p. 65)

Neutralitatea presupune, in modelul Scolii de La Milano, ca tetepeutul sa sdopte 0 pozitie Jibed de otice judeca.Ji morale Ii 0 distant:} psibologicii egala fa}:l de Iiecere membra al familiei. Prill asta, terapeutul ~i echipa sustin fiecare membru al familiei in mod ega!. Se poate simti ill mod evident influenta psihanalitics asupra rolului terapeutului. A~a cum au observat insaeriticii acestuitip

178

TEMPll DE PAMIUE

de neutralitate, terapeutul ar trebui sa i'~j controleze mericulos In umpul cbservatiei limbajul verbal ~i eel nonverbal. in pracrica, I( est gen de terapeut "aseptic", exterior, cstc grcu de realizat ~j uici nu este de dorir. ~i asta deoarece nu s-ar putea ajunge la aeea participare activa a terapcutului in procesul interactional cu sistemul familial, ill procesul de ere-are colectiva a unui teritoriu al crnnificatiilor cornune.

De aceea, s-a tevizuit eccst concept, ajungandu-se la ideea I';) neuttelitetes se refera [a "atitudjnea globaIa a terepcutului in t;lport ell totalitatea sistemului" (Burbatti, Castaldi, Maggi, 1993, p. 66).10 felul acesta, interventiile terapeutului vor avea conotatii pozitive sau negative in conformitate cu raspunsurile primite din pnrtea familiei referitoare La comunicarile individuale ale membrilor. Asta va duce ~i la aliante temporare eu unul sau altul dintre mcmbrii Iamiliei, de regula eel aflat ill pozipe de inferioritate, daca ista ajuta la implernentarea schimbarii in sisternul familial. Asta nu inseamna insa dl. terapeurul nu tinde spre un echilibru al relatiilor lui eu fiecare membru al familiei. Este in continuare valabil pentru icest concept fundamental al terapiei sisternice ea terapeutul sa se abritla de la judecati de valoare cu privire la oriee element caracrcristic al familiei din fa~ sa, dar §i sa manifeste respect pentru modul de a fi, de a intelege lumea ~i de a actions al familiei. Orice wup social, ~i deci ~i familia, functioneaza datorita unor reguli care deriva din propria concepjie despre lurne, iar aceasta, natural, !> • conecteaza eu contextul particular al grupului respectiv. Terapeutul nu e ehemat sa judece, ci sa intcleaga ~ sa accepte chiar ~j puncte de vedere care nu fae parte run sistemul sau de valori,

Acest principiu este cu atat rom greu de mentinut eu cit dorinta sau tendinta de a intra intr-o legatura rnai puternica cu f~lmilia, pentru a 0 ajuta, este mai mare. Dar nu trebuie uitat cit, I riu

interventia sa, terapeutul creeazs un nou sistem, eel terapeut-familie, iar orice actiune a terapeutului ar putea fi capabila sa distruga echilibrul pe care familia reusise sa II objina in timp cu a sene de ajustari, Astfel, terapeutul trebuie sa manifeste mare grija pentru a fa.ClJita descbideree unuidrum pentra familie catre un nou tip de ecbilibtu.

Circul.at:itatea, derivata din conceprul lui Bateson de cibernetica circulars §i eel. de canzalitate circulara, se fefera Ia centtsms pc rdapl1e existente in iatcsiorul sistcmului familial, mai ales pe cum sunr de percepate diferit de Iiecsre dintr« membtii familiei. Asta presupune ca terapeutul sa cbestionczc un membra sl Ismilief refericOl-1a modal in care d percept::. re1apa dintte alp membrii ill familiei. Este vorba de asa-numitul "model triadic", in care se pUO Intrebari circulate ce aduc a ncua lumina asupra faptelor ~i cornportamentelor din familie, Acesre intrebari circulate sunt 0 tcluiici, un instrument terapeutic extrem de util, deoarece, atunci dud se adreseaza 0 inrrebare unei componente a sistemului familial despre relatia dintre alp doi mernbri, terapeutul obtine, in replica, 0 deEnip"e a relapd pe care cel lntrebet 0 are en cele dOl1a persoalle. Dar sa ne oprim mai mult asupra intrebarilcr circulate, dar ~j a celorlalte tehnici terapeutice,

Tehnicile terapiei sistemice

intrebarile circulate, prin faptnl d. cct unul tnembsu el Ismlliei sa cornenreze sau sa speculeze cu psivire 1'a credinteie, seatimeatele ~i comportsmcntcle eltor membri ei {~miJjei, se Iolnsesc ~j pentru a diagnostica sistetnul famih'al, oferind ocazia terapeutului ~i/sau echipei sa descopere dinamica sisternuhii familial, sa dezvolte, sa testeze §i sa nuanteze ipotezele initiale,

180

l'ERi\PII DE [,,,MILlE

lata dteva exemple:

• "Daca sora ts et pJeca de acasil, cine crezi d sc va supi!ra eel mal rau?"

'. "Dacii. 11 inrreb pe tad} tall, CIJ cine ctezi cli va 1i el de zcord: cu mama sau co Ireteie tau?«

• J>Ca.nd f:ratele tau incept: sa f~j piardr1 conttolul, cc face tatal tall?"

• Piirinrij tiii se cearta mai tnult: dupa ce tataJ tau s-a imbolna-

" J-' I

vii?"

' •.. Ce crczi ca 0 detetmina pe mama ttl sa nu fJ:i auda dodntele?"

• "Cum ap' descric re.Jap'a diatre lioFul dumn.eavoastra ~i copii?"

Evident, evaluarea raspunsurilor la aceste tipuri de intrebari nu se limiteaza dear 1a canalul verbal, ci dimpotrivs, espresivitatea nonverbala acelui care raspunde este extrem de edificatoare, analizarea ei de terapeut permitandu-i acestuia 0 mai buna lntelegere a relatiilor din familia observata,

Mai mult, Intrebarile circulate fac posibila cletiiicete« conceptiilo: diverse ale sltot membxu ?i compararea diferitdorpuncte de vederc individusle. .Acest luau este util adt pentIU terapeut. cat ~i pentru clienti, dd ei devin constienti de cum este organizara ~j cum fuacticneaza familia lor. De asemenea, faciliteazs formularea iporezelor, peatm di prin raspunsul persoanei se fac presupuneri, se reexamineaza prezumtiile ~i se stabilesc conexiuni Intre evenimente,

Burbarti, Castoldi ~j Maggi (1993) atrag atentia asupra folosirii excesive a intrebatilor circulare care at svea riscul "impart~~jIii" unci atmosfere artificiale in timpul sedintei, Uneori mc:ml rii familiei devin obositi, iritati atunci dad incearca d Llrm. reuse

lHI

lOLAl"'lDJ\ MITROFAN

calea destul de intortocheata a rerapeutului si exprima aceste sentimente in timpul ~edin~ej de cele mai multe ori lntr-o married nonverbals. De aceea, terapeutul trebuie sa fie totdeauna constient de ceea ce se intampla eu membrii familiei ~i sa fie receptiv la mes.ajele lor.

Alte tehnici terapeutice utilizate in orientarea sistemica, alaturi de formularea ipotezelor ;;i intrebarile circulate, sunr:

Utilizarea eonotatiei pozitive, a motivelor pozitive atribuite patrern-urilor cornpcrtamentale simptomatice ale unui membru sau ale familiei. Aceasta tchnica, denumita in altc orientari reformulate, este considerata fundamentals pentnJ obtinerea succesului in oricnrarea scolii milaneze,

Preserierea simptomului este 0 tehnidi paradoxala prin care familia, sau doar un membru al acesteia, este directionata spre a rnanifesta in continuare simptomul pentru care s-a prezentat la terapie. Dad aceasta indicatie este urmata, se demonstreaza di simpcomul se afla sub controlul voluntar a1 persoanei sau farniliei; dad nu se urmeaza, inseamna d familia a reo un rat la simp tom ~j poate functiona fad d. Spre deosebire de prescrierea simptomului pe care 0 gasim la Haley in modelul strategic, cea utilizata de grupul de 1a Milano nu are ca scop aparitia mecanismelor defensive, a rezistentelor, ci stimularea capacitatilor familiei de a glisi propriile solutii la simptomul eu care se confrunta.

Mesajele diferite din echipa tetapeutidl reprezinta un tip de prescriere in care familia primeste un mesa] din partea echipei terapeutice prin care aceasta din urma declara ca are pareri sau idei diferite de cele ale terapeutului care lucreaza direct cu familia referitoare Ia 0 anumita chesti-

182

TERAPII DE FAM1Ll5

une a£ladi in discutie. Scopul urmarit este eel de a pennite familiei sa gaseasca propriile explicatii ~i rezolvare. De exemplu, se poate spune sau scrie (printr-o scrisoare) familiei di. ,Jumatate din ecbipe tcrapeutidi considerii ci tatal maaifesci grija arunci dnd J§i protcjeaz:I fata de mama; cealalta jl11natate considera comportamentul tata/ui ca 0 cafe de a 0 ajuta pe mama sa se descurce cu. rata care

estc destul de putemici".

Ritu.alurile ~i ceremonille sunt metode prin care se prescriu anurnite tipuri de comportamente menite sa modifice jocurile familiei. Terapeutul rrebuie sa fie foarte minutios in descrierea detaliilor specificc (adidi cine, unde, ce, cand, eum etc.) ale ritualului pe care familia trebuie sa il urmeze pas eu pas. lata un exetnplu (Selvini-Palazzoli ~i

colab., 1978, p. 5):

"Din doua in doua zJle - rnarjea, joia §i sambata - in.cep£nd de maine pa.na la §edinj:a viitoste, ~i iatxe oreIe ... ~i ... (asigurap-va di toata familia esre a,casa intre acesre ore) iadlieseat de ce face X (numcle ceiui care prezinta sunptomul, urmst de roare comportamentele simptomatice pe cere le are - copilul, de exemplu-), tata] va decide singur, le disctepc, ce sa. faea. cu X. Mama va ttebui sa se compotte ca $i cum nu at fi scolo. in celelalte zile -lunea, miercures, vinerea -la aceJe$i§i are, indiferent de ce va face X, mama va avea puterea de a decide ce va Ii necesar sa se fad refetitot la X. Taci1 va tiebui sa se comporte ca $i cum nu ar {j «colo. Dumioice, toatil lumee se va purta In mod spontan. Fiecare parinte, in ziu« care ii estx ad:resata. trebuis: sa scrie intr-un jurnal or ice indicare din partea partene.ruJui sail a reguJij de a .au se am sterrl.

I. IIJ\NDA MrrRO[,AN

DIANA VAS1LE

in U11dc cazuri sarcina de a im:egistra in jumal posibilele gre§eJi ale piirinpJor se poatc lsicrediru» tmui slt copil sau cbisr pecientului iasosi dad aceste este cepebil sii 0 indcplineaseii.

Prescrierile invariante reprezinta un tip specific de prescriere pc care Selvinj-Palazzoli il folosesre in cazul familiilor cu copii schizofrcnici sau anorexici. Ele au la baza ideea d'i acesti copii incearca prin simptomul lor sa rezolve impasuI in care se afla relatia dintre cei doi parinti. De aceea, parinpi vor fi intervievaji singuri ~i Ii se vor da aceste prescriprii pentru a trasa 0 grani~a clara ?i stabila Intre cele doua generajii, lata. un exemplu tot din SelviniPalazzoli (1986, p. 341-342):

,,'j1neri secret tot ce am discutst in aceasrn §edinJil. Din cand in ciind, ie§ip sears lnsiate de cinii in ora", Nimenl nu ttcbuie avertizat cit yep pleca. Uisap' dosr UD biletel pc care sa scrieti «1\1u vom E diseete aeasa». Dad, etuaci c:ind vii intoetceti, unul din copii vii va intreba uade 3Ji Iost, riispundep calm «Asta ne ptivestc doet pe aoi don).Mai malt, pncJi Iiecere un JULnal, bine sscuns 9i departe de copii, in care veti nota data ;;i vep dcscrie comportamentul verbal # nonverbal al fiecaIui copil, sl altar membrii ei Ismiliei, pentsu cii este extrem de lmpoitsuit cs nimic sa nu fie ultst sau omis. Data viitoere veniti tot singuri, eu jurnalul, pentru a citi tare ce s-a intemplat Iture titnp".

Disparijia P~tilOI reprezinu 0 componenra a prescrierii invariante in care parinp.i .,dispat" dandu-le copiilor informatii rninimale referitoare la actiunile lor. Se urmare~te astfel sii se descopere ?i sa se modifice jocurile familiei.

184

TETtAPn DE FAMlUF.

Parintii-terapeuti este 0 tehnica (sau un praces terapeutic) folosita de regula in sedinta a patta, dupa ce parintii au dernonstrat ca au putut tine secretul fa~:i de copii. Terapeutul denumeste apoi parintii drept co-terapeuti si, astfel, "cllplaI petogeaic se transforma in cupful viadecitor el copilului lor, ptin ests, vindceindu-s« ei in§i§i prin modiEcarea petxem-iuilor teletionek:" (Selvini-Palazzoli ~ colab., 1989, p. 236)

Contraparadoxul reprezinta tehnica menita sa induca mesaje contradictorii 3:n sistemul familial eeJ rnai frecventcontraparadox utilizat de Selvini-Palazzoli este eel prin care se informeaza familia ca desi terapeutii sunt agenp ai schimbarii, ei nu doresc ca familia sa schimbe ceea ce pare a fi un echi1ibru in cadrul ei, ~i deaceea prescriu sa nu se fad nici 0 schimbare deocamdata,

Instigarea este tehnica prin care unul dintre membrii farniliei 11 a~a.~a pe un altul impotriva unui a1 treilea, ca parte a unui praces interactional aflat in desfasurare,

Etapele procesului terapeutic

Selvini-Palazzoli ~i colaboratorii sru au descris 4 etape sau faze ale procesului terapeutic (dupa Burbatti, Castoldi, Maggi, 1996):

1. Presedinta in care echipa terapeutica analizeazJ date1e disponibilc (din formu1are1e telefonice, fisele continand date despre evenrualele sedinte anrerioare) ~j elaboreaza variate ipoteze cu privire La natura problemei familiei, In. [ocurile acesteia, ipoteze ce vox consritui suportul terap utului Ia intrarea acestuia in contact direct cu familin,

ItJLANDA IvllTROrft.N DlJ\NA VASILE

2. Sedinja propriu-zisj; - in care echip« se sparge in doua grupari: eel care va intra in contact direct cu familia (initial Iucrau doi terapeuti, un barbat ~j a femeie, dar, actualmente, doar un singut terapeut claboreaza cu familia) ~i eel care observa (direct, prin oglinda unidirectionala sau prin- urmarirea inregistrarilor video). Terapeutul (ssu terapeutii) strange (strang) inforrnatii de la familie pentru a testa ipotezele ce au fost formulate de echipa in prqedinta, in acelasi tirnp, el introduce informatii in sistemul familial prin intrebarile circulate, observatii meracomunicative, puncrari ~i clarificari, Uneori, prima ~edin~a propriu-zisa este singura ocazie in care echipa poate aduna inforrnatii des pre contextul social mal larg in care familia exista, deoarece la aceasta prima gedin~ pot participa ~j rnembri ai familiei extinse sau alp participanji la viata familiala (de exemplu vecini, prieteni, asistente medicale, baby-sited etc.).

3. Postsedinta ~ in care echipa reunita analizeaza ~i trage concluzii cu privire la situatia existents, ia in considerate aut noile informatii, cat §i ipotezele formulate ?i verifies dad aces tea din urrna sunt utile in construirea planului explicativ referitor la desfasurarea jocu1ui familial,

4. Interventia £mill - terapeutul reintra in cabinetul de terapie ~i comenteaza ce s-a descoperit prin conversatia cu echipa observatoare sau prescrie 0 sarcina ce trebuie indeplinita, dupa care patase~te familia. in general, interventia finala se prezinta sub forma unei prescrieri (paradox, ritual etc.), care va fi formulata dar, concis, in terrrieni accesibili familiei. Terapeutul nu comunica niciodata direct ceea ce crede echipa des pte caz, deoarece se folo-

186

TERJ\PIl OE I'AMIUF.

scste acest element de mister pentru formularea paradoxurilor, contraparadoxurilor, a mesajelor neclare ce vizeaza tocmai confuzia familiei, confuzie ce va scimula genera.rea de catre familie a unor noi solutii la problema cu care se confrunra.

Exista ?i 0 a cineca etapa, adaugata nu de Selvini-Palazzoli, de Burbatti §i colaboratorii, care se desfasoara insa in afara hmitelor spatiale ale cabinetului terapeutic (unde are lac interactiunca terapeut-familie), dar nu lii in afara contextului terapeutic:

5. Procesarea feed-back-ului din partea familiei - feed-back-ul rezultat cLin interventia Iinala a sedintei anterioare, ce actioneaza ca un input, esre luat in considerate in sedinta viitoare §i analizar de intreaga echipa terapeutica, Avand in vedere cit rnodificarile privesc Intregul gitUp familial, este necesar sa se acorde suficient timp pentru a avea lac restrucrurarea urmarita prin inrerventia terapeutica folosita. De aceea, peziosd« de timp dintre sedinp: este de regula de 0 luna, dar sc poate fntinde ~ pe intervale mai mario

intregul proces se va relua Ia urrnatoarea intalnire cu farni- 11.1. De regula, la a doua intalnire, dear rnembrii familiei nucleate lint invitap sa participe, Acum se recunosc modificarile aparute I se exploreaza mal in detaliu chestiunile mai intime, ce nu puteau II dezvaluite altor persoane din afara familiei nucleare, Se petrece lllai putin timp pentru problema pentru care S-a cerut ajutor, J )upa Walsh ~i McGrow, al doilea interviu are urmatoarele trei lornponente:

1. Fezs de conectare: terapeutnl continua sa str:inga inforrnatii de la familie, iar familia este invatata sa observe ~i sa recunoasca diferentele

I. HANDA rvunoPAN DIANA VASILE

187

2. Faza de analiza: analiza so centreaza pe interactiunile din nucleul familiei

3. Faza de tcstste: tezapeutul testeaza motivajia farniliei ?i exploreaza parple sisternului familial care vor sustine Intreruperea jocurilor familiale,

Terminarea terapiei va aves loc atunci dnd se va ajunge la un acord cornun intre teraputi ~i familie cu prime la momentul cpottun in care aceasta sa se produca, Echipa terapeutica lntotdeauna respects ~i accepta decizia familiei de a incheia terapia. De regula, Ia sfarsitul terapiei, terapeutul avertizeaza familia ca este posibil sa existe reveniri ale simptomului sau se indoieste di efectele vor fi de lunga durata, Scopul acestor avertizari este, evident, de a norrnaliza evenrualele recaderi .

.in varianta revizuita a modelului sisternic de terapie de familie, presedinta s-a condensat semnificativ, ea aproape disparand si lasand locul intdlnirii directe cu familia.

o alta: djferen~a vizeaza procesul formularii ipotezelor care lncepe, asa cum am mai mentionat, abia dupa ee se intra In relatie cu sistemul familial. Mal mult, se formuleaza doar 0 singura ipoteza, preliminara, nu mai multe cum se incimpla in modelul clasic, iar aceasta va fi dezvoltata ulterior in cadrul sedintei terapeutice. De asernenea, in cadrul aceastei sedinte, terapeutul se preocupa mai mult de relatia ce exista intre familie §i persoana care i-a recornandat acesteia terapia, iar ipoteza se va referi La aceasta relatie.

Merira (rejamintita aid ~i diferenta de atitudine terapeutica pe care noul model sistemic 0 aduce, aceea de a se coaliza eu unul dintre mernbrii familiei, dad acest lucru este benefic pentru familie.

Se observa cum accentul se deplaseaza de la procesul formularii ipotezelor - in modelul clasic - la procesul interactiunii dintre

188

TERAPll DE I'AMIUE

cchipa terapeutica ~i sistemul familial. Tocmai aceasta interactiune s-a dovedit a fi un stimul esential pentru procesul de restructurare a sistemului familial.

Ilustram procesul terapeutic familial de orientare sisternica cu un caz de dereglare psihica, cu complicajii serioase alimentare, la un barbat ell sindrom Down (preluat din Burbatti, Castoldi ~i Maggi, 1993, p. 29 - 37) :

Studiu de caz

Pecictuul era un barbat de 24 de ani, Marco, a1 cdtui caz sves. serioase implicstii organice, ciiruia j s-a dat intr-un tarziu diegnosticul de snazesle n ervoa sa. A primit acesr diagnostic in ultima perioada de spitsllzete. Prognoza era aceea a decesului in 'el malt 0 lU1la. Dups. ptimul intetviii in spital, au tiecut 2 Juni.

Acum are foe interviul eu su» in care se prezinta urmdtoral prom clinic: csrdiopetie Eisenmenger, stroiie 1a un dnicbi, dereglari gastrice §i b.emoragie intestinslii. Recomsndetce de a se face tcxspie de familie fusese Bicuta de mcdicul petsoael 1a care familia sc intotscse pentru a cere sfaturi, dupi1. ce tanarul iusese eliberat din spital de ciitrc medici (care dec1arased ca nu Bunt capabi}j sa txeteze anorexia nervoasa). Terapia de Iemilic at fi fost un ultim etott intr-a situstie care nu of ere a 0 alta eltemstivii. Oticutn, nici medicui de familie ~i aici familia nu aveau mare lncrederc in el.

in primele 6 Iuni, pscieatul vomitsse persistent ji cu dteva

ifptamani lruinte de a veai le noi nu ma.i putuse sa manance maocare solidii. Cu cateva zile lnsisuc de prima pedinta de tesspie, Marco nu mal putea sa consume cei 2 Iitxi de leptc pe zi, care pana atuuci reprezen rased singura sur-sa de brana. Tanarul.avea bemoragie intestinaLi persistenta ji dntarea 36 kg, fata de greu ta tea. sa

II HANDA MrrROFI\N

DLAt-:J\ VASIlE

189

normalii, de 52 kg.

Peciesuul era el treilea nascut din eei 4 fta;:i (2 fete $1 2 baiep). Una din cdc doua sutoti txiii« in Gerixunia, utide era ciisiitoritii, isr fa.milia locals aici (1"n Itslis, N. Trad.) de multi ani datoritii unui transfer de muncii el tatiiJui .. care era director in domeaiul instsumentelos: deprecizic. Dapa pensionerea tataiui Cll doi ani in utme, piirinpi $i eel dol frap"se znurasera iaepoi in. Itslie.

Luke, eel mal tanar din cei doi £rap, era In ultimul an de licea. Marco era angajat lntr-un centru de educstie sociaHi, fa cete flU sc duces regulat din cauza saniita:;:ii sale subrcde. Oticum, acesta era motivul dat de familia lui pent.m prezenJa sa. neregulrua si luctiitoti: de Ie cenrru emu alarmap de dctcsiotsres. progresivii a sa.natif.p.i lui Marco. Ce urmare, evitau sa 11 puna. 1a un program de inva.tare oti fa activitap' recreetionsle. Pecientul eta asa de slabit, [neat oimeni nu putea sa fad 0 propunete concrete, cbier nici pentru 0 ectivitete cu timp tedus.

Prima consultstic a Iost dedicets in latregime formuUrii unu.i diagnostic ~i intelegerii a ceea ce familia spera sa realizeze prin tetspie de familie. Ecbip« de terapeuJi tormulssc deja doua Ipoteze diietite In etapa presedintci.

Prima. ipoteza era aeeea cii simp tom a tologia putea B ettibuita sitnptomelor patologice esocistc ell sindromul Down, devenit mei acur, in particular din pticin« deregHiriloe gast1ice prcexisteate, a§a cum erau indicate in inrcgistruil« clinice. Dacii asa stiiteeu luctutile, stresul pe csre pscieatul i1 punea pe searna problcmelor elimcntsre putea sa fie 0 resctic sub nivelul standard, tesctie provenita din dorisu« de a nega un handicap i'mpreun.a eu toete celelsltc eiecte sle sindromului Down care il.afecteaza progresiv pe tanar. in ecest Iel, simptome1e elltnentere au permis parinJilor sii-§l in.depiirteze steati« de 1a ptocesul ce privea manifestarea

1,90

TERAl'lI DR I'AL'v[l[JE

simptornelot: csrecteristice sindromulul Down. Astfel, inrauta}irea mndijiei patologice orga.nice a lui Mssco at fi fost negatii, ist tcspousebilitstee pentru ptoblemele Iizice curenre ar B fost etrihuita unor cauze exteitie (scessts ar fi fast asoc1ata cu un disgnosric de anorexic nervoasa). De aceea ne-arn conu'untat cu 0 dilema: ~;r refuzam sa ne ocwpiim de un eaz dispctet, explici.nd parinplor Co1 boele Iiului lor era. deja lntt-un stsdiu final §i cii nu era 0 boaU {I Ibicii? Ssu sa scccptiim cezul pentru a boala pe care Marco nu IJ eves?

. A doua ipoteza era aceea ca. pecieatul 1§1 expsime dezordi-

nea psihicii intr-un mod care includea sfera elimentesii, desi «cesslil flU era. In concotdssuii eu proElu] clinic sl enorexiei netvossc. /Jaca ecceptsm aceastii ipoteza., etunci grija. famjJiei 1'11 Jegaturii' cu problemele elimentsse ~i cereree lor ciitre noi de a ne ocupa de ... spectclc psibicc ale conditiei lui Marco nu at fl fost 0 negare a wavitaJii conditici lui organice. Desi parlnPi ecccptescrs posibilltatee mortii Bului lor din cauze naturale, cs urmare a evolutiei spontsae a sindromului Down, nu putesu tolet« idee« ca.' Iiul lox I,. pueea sa nwara de foame. Din aeeste motive a Iost solicitata tcrepie, pentru a Indepiitt« dereg1arile psihice care reprezentau un rise pentru pecient, facilitind mosrtce scestuie, situstic care nu a lost anticipata de istoticul clinic a1 lui Marco. Dad aJa stateau lucnuile, era neceseii; psiho tctsple, derccbips de terapeuJi nu era ~igura. de posibilitatea de s-si stinge scoputile. Ar pesmite conditie Ilzica ingrozitoare a pscientului sa participe activ 1a ~edinJ:e ~j sa traga. un Iolos din eie? SaLJ 1$1 supreestimeu cspecitetce lor ptoie~jonalfi astfeJ fncat nu mal pateaa evslue obiectiv slruetie?

La Iinalul fazei de evsluerc, ecbipe s-a fmparpt in doua tsbeOricum, ambele parp.' erau de acord d aveau un iiapemtiv deoatologic de rcslizei, incli£erent care dintre ipoteze se dovedee

IIII~\NDA MlTROFAN DIANA VASILE

191

corectii. Era. necesara 0 eveluste a deciziei de a' se accepta yi faml lie in $cdinrele de terepie, pornind de 1a ceterce lor explicit I peotto intetveatic, avind cs singtu· scop rezolvesea dereglilrilm slimcntete. Fara cxceptie, echipz era de acord cil viitorul nu <.'1'/1 optimist, din cauza siiniitiitii din ce in ce msi ptoestc a pscicntulut, Oticum, am Ii simpt obh'gapa de a nu abendoas familia. Inteiven Jia teszpcutilor st £j Iost eel pu#n un suport pentru iemilie in pexioede aceea djficilii. Ecbipe de tetapeuJi i-e comunicst Iuniliei s revina peste 0 luna pentru a Iucepe tetepis. pet1tru a rezolvil problema slimentssii ji ea erau optimisti, desi terspie ar fl putut cere o lunga perioada. de timp. in accst fel, un mess] implicit: a fast dar familiei. Marco era obligat sa supravietuiasca pentru a face tcxepic.

Pecientul a sosit la prima ~edintii de tcrspie cu 0 extreoxdinata imbunatiiJire flzid. $1 testele clinice Iacute iuttc timp ixidicsu aceastii schimbsre. Msrco incepuse sa miIn~nce din nou $1 flu rna; avea aici 0 hemotagie intestiasls, de~i vomltetul $i 0 scsie de titusluri legate de mancal'e persistsu Inca.

Pe mi'isura ce fedinra a progresat, ipoteza ca familia flU ar toler. a ca aparipa patologiei psihice sa lipuna in pericol viata lui Marco aparea din ce in ce mai clara. Mama, vorbiad in tuunele ei dar §i a celotlslti, a spus cii familia at putea sa eccepte moartea lui Marco ca urrnare a [1110r cauze organice, dar nu "pentru cli Marco au mal manand".

Aceasta a dou« ;;edinpI era dar una crucisls in care a devenit limpede Ieptc! ca era 0 dereglare de cotnunicsre pe care tcrepeuti! au ssociet-o eu apariJia simptomului. PiiriflJii lui Marco au vorbit despte discoaiomsl lot farii de lntrebiirile lui pesmsncnte $i iasistcnte legate de faptu} ca era diferit de a.lJii (fapte pe care el il observsse corect) $1 rata de inttebiuil« sale urgente ji presante dcspz« ciisiitoria lui, serviclul miUtar ;;1 obtinerc« permisului de

192

TERAPll DR PMUJ.JF.

r .nducexe. Aeeste in trebari, aso.date ell evenimen tcle nottnslc din. 'lu1 viep'i unui tana.t siinatos de varsta lui Marco, au cteat snxie-

rc apfoape paralizanta peatxu ceilaJp membiii ei familiei §i i-eu mulet sa. caure tot {elul de cai pen txu e-! riIspunde £ad a-I jigrii II riini. in to tdee una evitau sa.-i spuna clsr adevilratul motiv nrru care dotuucle sale nu puteau fi teslizsu; Iolosiad diferite te cum at fi varsta sau cardiopatia lui. E-eu tsimis $i 1a spe-

li~ti pentru a obtine riispuns la Jntcebacile lui. Marco, avand a de cuno~tinte §-i nefiind intfirziat mental profund, acceptsse It'tiallogica raspunsucilor lor. Totusi man.iera lor nu a Iunctionst hllle; era ceva In lega.tu.rii. Cll ea care 1:1U 11 satisfacea. in ultimele luni, Msrco nu a dat familiei rod un riigaz CI:J inttebari1e sale. in Ct'st stadiu, viitst« lui nu-i permitea Ieiailiei sa amane explicesiilc pt' care die cerea spumindu-i c!f era. prea tanar.

in timpul sedintei, ecbipa de tetspeuti a formulat ipoteza. d lutco nu mai eccepts reticeate familiei $i a cerut ca tnetnbtu acesr( ;,1 sa elucidezc problema lui Marco ~i sa comuoicc unul cu alto'! ntr-o man.ierii. neecbivodi. Marco a dst dovada de in teres, con-

t rltrandu-se $i implidndu-se emotionel in procedurile $edinj:ei, Itsrt'e11ndt eehipa era. conviasti de importeote problemei care a. 10 t identificat:l; era pentru prima data dnd familia lui Marco vorblse dcspre handicapul lui ttl prezellta acestuis; dar p in prezeIlJa urmi texepeut. Duretes $i retieent« lor erau de iateles, dar trebuieu ~;l treteze cu Marco intr-a mari'iera clara ~i directii.

La sfa:r$itui ;;edintei Ii s-a dat sarcina de a continue sa vocheasca despre asra pana.la urmatoarea intilire care aves loc peste J luni. Ambii pMinp urmau sa observe cu mere atenpe comporta.menrui lui Marco, nomnd lntrebarile pe care die pun ea. Fiecsre dintte ei urma sa consemneze riispunsurile $1 expIica#ile pe care I'c:illait le ddfdea ;;i apoi urrna sa le discute impreuna. Pentru a

DT.\NA V A.SlLE

193

h lI .. ANDA MrmOFAN

men poe atmosfera lim~tita> terapeutul le-e spus ca putesu sa .hotii.rasca pnerea in secret a eccstel sssxini faJii de copiii lor sau puteeu sa vorebeasd despee ea, dar dad mceau ecest lucxu, trebuiaa sa vorbe.asca cu ambii copii. Piirin{.ii au acceptat, §i au fost rugap baieJii sa intte iaepoi in comers. ~edinta s-a incheiat in ptezent« tutuxor.

Dupii. 0 var.a, dnd familia s-a rein tors pentru a treis §cdinra, patin;ii au dczviihii: ca nu §i-au putut realiza sarcina. (care nu fusese comunicaa copiilot), deoarece Marco se oprise btusc din a mal pune intrcbdsi.

Conduie fizicl a lui Marco era satismciitoare. Era 0 i'mbunaratire clarii, observata §i in detele raedicsle. Mateo d§tigase 3kg, aves 0 alimeDtape aproape normaiif §i vomits sporadic. i$i reciipatssc buns. dispozipe §i arita in teres pentru sctiviusile zilnice de 1a central de cducatie sociela.

Utmstorul pas al terapiei a fost sa-i ceara lui Marco sa frecvenreze cuxsiuilc cen ttului zilnic, parra 1a ora 14.00, desi fecuno;teau diticultuil« care puteau interveni (in aceJa§i timp, centrul era in restructurare).

Doue luni ma.i tarz.iu, in .8 patra §edintJ, shuatia era dej« stabila in ce privea profilul clinic. Fam.ilia urmase instructiunile, §i Marco frecvcntase cu regularitate centrul fad a-§i £j compromis sanatatea. Parinjii au tapottet ca proiesotii au Iost foarte multutniti de participarea activa a Iui Marco. Smgura problema ramasii era sciuzul lui de a manca 1a centsu. Chestioneree cu privire le cauza «cestui comportsmeat nu a relevat vreun elelmeat de patologic. Marco por si simplu prefera sa manance acasa cu {nude sau, fiind sigut ctE iiecare dorinta a sa referitoa.re 1a mancare era setisfJcutii. Ptotcsorii §i p.5rinpi au preferat sa nu adopte 0 pozitie rigida fapa de .aceasta problema pentra d emu indi fugrijorap.

194

TE.RAPlI DE FJ\MTLlE

-.---.-.-"""""- .. "-" .. ,,,,.-.---.---~.

S-a dezvidui: faptuJ cii familia 9i lucsiitotii de I.a centro ziu ,/iscutasenI pentru agasi 0 stretegie csrc sa elimine nolle di£icultap pc care compottsmentul lui Msrco lc ptezeate in. timpul mcsei 'uate 1a centro. Problemele Iuiirii inesei (petcepute de aceftia cau/:1 comportamen tului pecicntuhu) emu de [apt conseciutele com(lortamentr1lui ambiguu ~i contmdictotiu sl celot doua sisteme ale lui Marco: familia §i cctitrul. Clarita tea sporita a comunicsrii intra':ani1iale provocatii de tcrspi« in curs a edus 0 1mbuniit:Ipre in conditi« psiblci pi fizica ale lui Maceo, dar existeu inca modele comunicstionsle disiuactionele in suprssistemul formal din Iemilie: 9i sl Iuctiitodlos: ceatxului social educational pe care Marco 11 [oloscs in avantajul sau.

Esistsu 9i dlictente Intxe cei doi parinp' cu privire 1a Iusree mesei in centro. Tatal, in timp ce fmparti1.§ea gnja sotiei pentru s:inatatea Iiuiui lor, a pteietet ca. Marco sa mmance cu colegii de :,coala, in timp ce mama. de~i recunostee impottsnts mesei in wup, a preferat sapoa.tii sa 11 verifice petsonel pe iiul ei in timp de mines. Cele doua pozitii ditedt« erau exprimate ca 0 comunicsre #lmbiguii lntxe cei dol. Tatal panea accent pe solatiil« rationale, iar mama se liisa condusii de etaotii.

La sfiir§itul celei de a patra sediate, 0 noaa sarcina a fost data: un test ce era 0 metoda rigutoasii de a colects date, care erau apoi folosite pentru a decide solati« optima pentru pscictu. Tetepcutul i-s cetut lui Marco sa manance in Eecere zi Ill. centru timp de douii siiptiimanJ, $i spoi sa manance acasJ urmetoerelc doua s{[ptiimam. Cichsl anna sa se tepete panJ ls utmiitosxee lntaJnire. Dad Marco teiiize sa manance la cenrru in petiosds in care at Ii trebuit sa 0 faca, nu ticbuie sJ i se permita sa mifua.nce dnd se intotces acasa. Luke era insifrcinat sa. inregistreze nivclul de an xicrate a1 ambilor parinp folosind 0 scala de Ja 1 1a 10.

JOI.J\NDA MlTROI'AN DIANA VASILE

195

La a cincee fedi1'Jj:Ji, 3 luni msi taJ:ziu, familia pJirea vizibil satisfacutii de rezultstele obJinute, de faptul cd. cestui a fost facut iatr-uo mod precis. Petioeda alternwtif prescxise l-e sa tisfifcl1.t pc pscicnt; pe familie ~i pe proiesoti. Merco era sanatos ~i i~j respectsse programul de rnese.

Pe bez« comenteiiilor tatilui di pranzul elteaunt era satistacstor .atlit penteu Marco, eat ;lipenrru ei, texspeuti] au propus a teglare in rapa meselot de :J.casa cu mesele de la cenrru (70% - 30%) ~i a eliberat familia de pL'escrippa testului, cerindu-Ic sa discorc aceasra cu proiesosii pentru a cadea de «cord asupra unai ctitetii msi flexibile care vat conduce le 0 sohui« satisfa.catoare desmbcle

parti·

Ultima intervenp"e aechipei inaintea tetmin.atii tetspie) a privit evidenp. tuvclelor de anxietete: cam lneltc, de~i nu cxccsivc, pe care Lake lc laregistresc cu 0 mare psccizie, S-a mentioner famj}jei ca dad ulterior simse« nevois. de ajutol' in eeea ce prive« nivelal de anxietate, putea sa solicite terepis. La unuiitoere« sedinJa, exact dupa 1 an de 1a cotschxzi« terapiei, Marco s-a dovedlt a. fi in continuere sa.niftos. Singur« problema fusese 0 gripii care f1 ncuse sa piarda din gre[.Itate. Dar gxeutetc« se stabilise le 50 kg. Marco mal vomite oceziotul, probabil din cauza problemelor gastrice de care suierise timp de c£tiva sai, a~a eum reie§ea din dosecui medical realizat iaeiate« apari;iei problemeloi elimeatste.

Meico Irccventese centsul social de educape regula.t. Era consideret eel msi silitor, care pto1nitea eel mal malt ditute csadidatil ceatmlui; ell perspectiva de ase angaja in munca, Nu $i-3. mai lutrebs: pitinPi de"5pre faptul dera diferit de ceilslti ;1 ei au contiaust sa comunice intr-a maniera mal clara ;1 funCfionai:r.

Oticum, terapeupi si-au dat searna cfI familia simtce nevois uaei re.asigurari asapm stabilitatillndepartiirii simptomului. Piinn-

196

TERAP1J DE !'M!JIJF.

/Ii .au raportat diferite situeltui ale modului de a manea (de exern- 1'/[1, roare pIa to utile trebulsu sa fie puse pe masa 1a fnceputul rind), ritualuri pe care ei le simtesu ca. seznne ale uaei redderl posibile. Terapeutii au coniirtnst ca 1'11 ce ptive~te aspectul psibologic sl problemei mancatului DU aveau de ce ;~j face griji. Au I xpli.cat, totusi, cil unele probleme ale co.mportamentu.1ui lui Marco nu pot fj eliminate deosrece de emu cauzare de lulndieapul ,.u, pe care din zcel moment parinpi l-eu a.cceptat.

Dupa cum se poate deduce din ceea ce am descris pana icurn, in terapia sistemics de familie rolul terspeutului este user .liferit de eel al terapeuti10r de alta. orientate. Exista elemente

imilate, cum at fi pastrarea controlului asupra procesului terapiei, Inanifestarea respectului, a emaptiei, a flexibilitatii pentru a forma II ::tliant:a terspeutica eficienta ell familia, dar ~j demeute diferenunle fa~a de alte modele terapeutice. De esemplu, dadi terapeutul ,;t.ructuralist se implica actrv in structura sistemului familial, tete[,cutul sistemic ramine msi degraba .neuzru, chiar dad. unele interventii implies un grad mai mare de activism. Pe de al.ta parte, lerapeutul sistemic nu se ghideaza dopa un model de "famili.e sanatoasa", diutand sa modeleze familia dupa acest ripat, ci respect:J. propriul mod de organizare sl familiei ;1 caut:J. solupile necesare pentru «eel mod. Sescinile lui sutit de a nu £i prius in pauern-ul d.isfuncponal sl familiei (~i, deci, s11 nu reuseasca sa il identifice), de a demssce joeurile lamiliei ~i de a invite fa11?i.1ia ptin prescrierHe oferite de a lncepe sii practice un joe diferit.

(Selvini- Palazzoli ~i colab., 1989)

IOJ ... i\l'o:DA Ml'lrROFAN DIANA VASlLE

197

CONCLUZIE

Terapia sistemica de familie se dovedeste in continuare un model cu 0 consistenta interna extrem de buna intre teorie ~i practica, ceea ce ii permlte sa fie ~i eficient, ~i sa influenteze alte orientari. Ea a fost aplicata pe mai multe tip uri de probleme prezentate de familii care au apelat la serviciile terapeutice, ipsa numai doua tipuri de simptome au atras arentia: familiile cu un membru schizofrenic si cele cu un mernbrucu tulburare alirnentara (in special anorexic nervoasa), Ca urmare a intervalului lung dintre ~edin~e, este gteu sa se evalueze eficienta sa dupa procesele ernpirice standard. Totusi, ea continua sa fie una dintre orientarile fundamentale in terapia de familie.

198

TERAPn DE FAMIUE

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.

ALBERNHE K., ALBERNHE T., Us themples Fsmilisles systemiques, Paris, Masson, 2000.

BATESON, G .• ]ACKSON,D.D .• HALEY,j., WEAKLAND,J.H., A Note on Double-bind, in Family Process, vol. 2, p. 154-161, 1962.

BECVAR, D.S., BECVAR, R.J., Family Thetep ......... l Systemic Integratir.m, 'Boston, AII~rn & Bacon, 1996.

BELL,J.R, Fsmilr group therapy, New York, Jason Aronson, 1975.

BING, E., The cotuaiat family drawing> Family Process, nr. 9/1970, p. 173 - 194.

BOWEN, M.,. Famil}" therapy in clinical practice, New York, Jason Aronson, 1978.

BOWEN, M., Family [herap}" after 25 years. in s. Arieti (Ed),American handbook of psychiatry, Vol. 5, New York, 'Basic Books, 1975.

BURBATI1, GL., CASTOLDI, I., MAGGI. L., Systemic Ps,vchothempy \vith Families, Couples and Individuals, New Jersey, Janson Aronson Inc., 1993

DUEL, B.S., From the inside out and other metaphors, New York, Brunner & Mazel, 1983.

DUHL. F.J., KANTOR, D., DUHL, B.S., Leeming, space a.nd action in f~mil)' therapy: A primer of sculpture. in Techniques of Family Psychotherapy, D.A. Block, ed., New York, Grune & Stratron, 1973.

FISCH, R., WEAKLAND, J .H .• SEGAL. L., Tactlques du changemenc. 111crapit: er temps court, Paris, Du Senil, 1986.

GEDDES, M., MEDWAY, Y., The s_vmbo)jcdrawingoffamily life space, In Fa.mily Process, 11[. 16/1977, p. 219 - 228.

GOREIL BARNES, G., Family Therapy in Changing Times, Ma.cMHlIII Press, 1988,

D1."''>:'\ V,\SILE

IOLANDA MrrRO[,AN

" ...

GREENBERG, L.S., JOHNSON, S.M., emotionally focused cherapy for couples, New York, Guildford, 1988.

GURlrlAN, A, Quesrions f1nswers in the prectice of Family Tbempy, New York, Brunner/ Mazel, 1981.

HALEY, J " Strategies of Psychotherapy, Triangle Press, 1990.

HILL, R., Family development in three generations, Cambridge" MA:

Schenkrnan, 1970.

HOFFMAN, L, Foundation of Family Ther.apy, New York, Basic Books, Inc.

Publishers,1981.

JAMES, K.. McKINNON, L.M., Theory and Practice of Structural Family Therapy: Illusaetioa and Critique, in Australian an New Zealand Family Therapy] ournal, vol, 7, nr. 4/1986.

KANTO~ D., LEHR, W., Inside the family, San Francisco Jossev Boss

, . ,

1975.

KEMPLER, W., Expetietuie! family tberapy, The International Journal of Group Psychotherapy, nr. 15/1965, 5771.

KEMPLER, W., Principle. of Gesmlt fami~r thenpy, Oslo, Nordahls, 1973. KERR, M.E., Family systems theor), aDd therapy, in Gurman, A.S., Kniskern, D.P. (Ed), Handbook of falTIilr therapy, New York, Brunner/Maze! 1981 '

KERR, M.E., BOWEN, M., Family cvslustion: An :t.ppro.Kh bflsed on Bowen theory, New York, W.W. Norton, 1988.

LAQUEUR., H .. P., Multiple famiJr therllpy, in Ackerman, N,W. (Ed.), Family r:berapy in tssnsitioa, Boston. Little Boston, 1970.

LAQUEUR, H.P., Multiple family therapy, in Guerin, J.P. (Ed.), Family cherapy: uwry and practice, New York, Gardner Press, 1976.

LEWIS, H.R., STREITFELD, H.S,. Growth games, New York, National General Company, 1972.

MCDANIEL, S., HEPWORTH, J., MIRAEsCU, V., DOHWETY,

W J., Psihoterspl« ca sistem, Iasi, Ed. Polirom, J 996.

MCGOLDRICK, M., GERSON, R, Genagtrunmes et enttetlcn Familial,

246

TERAPII DE PM-IlUE

Paris. ESP, 1990.

MIKESEll, R.H., LUSTERMAN. D-D., MCDANIEL SUSANH, Integrating Family Therapy. Handbook of Family Psycbology and System Theory, American Psychological Association, Washington, 1995.

:MlNUCHIN, S., Femilies and Fami1y Therapy. Cambridge. MA., Harvard University press, 1974.

MINUCHIN, S.. FISHMAN, H.C.. Family Therapy Tedlniques, Cambridge. MA., Harvard University Press, 1981.

MITROFAN, rOLANDA, Cuplul conjugal - flrmonie ~j dharmonie, Bucuresti, Ed. ~tiinpficil. ~i Encidopedicii, 1989.

MITROFAN, rOLANDA, Familia de la AlII Z, Bucuresti, Ed. ~tiinJiEdi ~i Enciclopedidi, 1989.

MITROFAN, IOLANDA, Psihotogis rela{iilor dintre sexe, Bucuresti, Ed.

Alternative, 1997.

:MITR.OFAN, rOLANDA, CIUPERcA c., Iotroducere in psihosocioJogia

;i psihosexologia fam}1iei, Bucuresti, Ed. Alternative, 1997.

MITROFAN, roLANDA, Psihoterapja experienria1il, Bucuresti, Ed.

Infomedica, 1999.

MITROFAN.IOLANDA (coord.), Otientarea experienriala in psibocerapie,

Bucure~ci, Ed. SPER, 2000.

MITROFAN. IOLANDA (cootd.), Psihopato]ogia, psjhoterapia ~j

cons.iJierea capilu/w, Bucuresti, Ed. SPER, 2001.

NICHOLS, M.P., SCHWARTZ, R.G., Family Therapy. Concepts aad Met1lOds. Boston, Allyn & Bacon, 1991.

O'HANLON, W., The third wave., in Networker, November - Decembex,

1994.

P APERO, D.Y" The Bowen theory, in Horne, A.M., §i Passmore, J .L., FamilJ counseling and therapy, Itasca, IL: F.E. Peacock, 1991.

PATTERSON. G.R., Families. Application o{Social teaming to FamiJy Life, Research Press, 1971.

SATIa, Y.M., Conjoint Family Therapy. Palo Alto, CA., Science and

Behayior Books. 1964.

lOLANDA MITROl'AN

Dlfl.!"A VASILE'.

247

SATIR, V.M., Peoplemekiag, Palo Aha, CA., Science and Behavior Books, 1972.

SATIR, V.M., The new peoplemeking, Palo Alto, CA., Science and Behavior Books, 1988.

SATIR, V.M., BAlDWIN, M., Lacer step by step: II guide ro creating cbange in families, Palo Alto, CA., Science and Behavior Books, 1983.

SELVINI - PALAZZOU, M., TO'X'aIds agener;rl model ofpsycllOticgames, in Journal of Marital end Family Thempv, nr 12/1986, p. 339 ~ 349.

SELVINI -PALAZZOLI, M., BOSCOLO, L., CECClllN, G., PRATA, G., Paradox And Countetpersdox, New York, Janson Aronson, 1978.

SELVIN! - PALAZZOLI, M., CIRILLO, S., SELVlNI, M., SORENTINO, A.M., LeEs ieax psyctiotioucs dans Is Iunille, Pads, ESF,1990.

SIM:ON, R.M., Sculpting the family, Family Process, nr. 11/1973, p. 49 - 51. SPEACK,. R.V., ATTNEAVE, C.A., Family Networks, New York, Pantheon, 1973.

TO~ K, One perspective on A1ilan approach: Part II. Overview of deselopmeru; theory and practice, in JOUfmlJ of Marital and Family Therap)"l1l'. 10(2)/1984, p. 113 - 125.

TO~ K., One perspective on 'Milan eppioach: Part II. Description of session Iormat, interviewing styl« and interventions, In Journal of M3.rical and Family Therapy, nr, 10(3)/1984,. p.253 - 271.

WALSH. W.> McGROW,].. Essentials of Family Therapy, Love Publishing Company, 1996.

WATZLAWICK. P.A., A Structured Family Incerview, in Family Process, vol, S, p. 256-271, 1966.

WITHAKER, C.A., Les reveries d'un thCrnpeute familial, Paris, ESF, 1989. WITHAKER, c.A.. KEITH, D.V., Symbolic - experiential family therapy, in A.S. Gurman & D.P. Kniskern, Handbook of family therapy, New York, Brunner/Mazel, 1981.

WHITE. M., Deconstruction and Tberapy, Dulwich Center Newsletter, nr, 3/1988, p. 21 -40.

248

TF.RAPll DR rt'uvnIJR

li . f ·I.e problem alia fe-authoring of lives and

WIDTH, M., TIle esrerna zing 0 UJ _

relationships, Dulwicb Center Newsl.etter, tit. 9/1988.

Wlll'I'E, M., EPSTON, D., Narrative M,carJ.s ta Therapeutic Ends, New York, W.W. Norton, 1990.

IOIANDA MITROPA."-l

249

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful