PUTEREA EXTRAORDINAR< SUBCON{TIENTULUI T<U

A

De Joseph Murphy

Aceast` carte \[i propune s` explice modul \n care omul trebuie s` g\ndeasc`, precum [i imaginile benefice ce trebuiesc cultivate cu perseveren]` \n minte pentru a crea [i transforma propriul lui destin. Sunt prezentate aici tehnici adecvate, care permit fiin]ei umane s` se bran[eze la PUTEREA colosal` a subcon[tientului ei, oferindu-i [ansa s` ob]in` tot ceea ce dore[te.

“To]i oamenii care [tiu s` citeasc` au puterea de a se dep`[i pe ei \n[i[i, de a multiplica \n mod creator modurile lor de existen]`, au puterea s` fac` \n a[a fel \nc\t via]a lor s` fie interesant` [i plin` de semnifica]ie.” Aldous Huxley

2

Traducerea [i adaptarea textului din limba francez`: profesor Yoga - Dan Bozaru COLEC}IA TRIKA

CUPRINS
INTRODUCERE Cum poate aceast` carte s` produc` adev`rate miracole \n fiin]a dumneavoastr`...………………………………………………………. pag. 5 CAPITOLUL I |n noi se ascunde un adev`rat tezaur……………………………….. pag. 10 CAPITOLUL II Modalitatea de manifestare [i ac]iune a mentalului fiin]ei umane.. pag. 18 CAPITOLUL III Puterea miraculoas` a subcon[tientului…………………………….. pag. 30 CAPITOLUL IV Vindec`ri miraculoase \n antichitate………………………………... pag. 38 CAPITOLUL V Vindec`ri cu ajutorul sugestiei \n epoca modern`…………………. pag. 46 CAPITOLUL VI Tehnici practice folosite pentru vindecarea diferitelor afec]iuni… pag. 53 CAPITOLUL VII Subcon[tientul tinde c`tre via]`…………………………………….. pag. 65 CAPITOLUL VIII Unele mici secrete pentru a ob]ine rezultate sigure……………...... pag. 71
3

CAPITOLUL IX Cum se poate ob]ine prosperitatea \n via]` cu ajutorul puterii subcon[tientul vostru………………………………………………... pag. 76 CAPITOLUL X Ave]i dreptul s` v` bucura]i de prosperitate……………………….. pag. 81 CAPITOLUL XI Pentru dob\ndirea succesului, subcon[]ientul v` este cel mai bun aliat…................................................................................... ................. pag. 88

CAPITOLUL XII Subcon[tientul \n slujba [tiin]ei…………………………………… pag. 96 CAPITOLUL XIII Subcon[tientul [i miracolele somnului…………………………… pag. 100 CAPITOLUL XIV Manifestarea puterii subcon[tientului…………………………….. pag. 106 CAPITOLUL XV Cum s` devenim mai ferici]i……………………………………….. pag. 113 CAPITOLUL XVI Subcon[tientul [i rela]iile umane armonioase…………………….. pag. 117 CAPITOLUL XVII Arta de a fi iert`tor [i bun cu cei din jur………………………...… pag. 123 CAPITOLUL XVIII |nl`turarea blocajelor mentale cu ajutorul subcon[tientului…….. pag. 128 CAPITOLUL XIX
4

Folosi]i subcon[tientul pentru a \nl`tura teama…………………... pag. 134 CAPITOLUL XX Tinere]e f`r` b`tr\ne]e……………………………………………... pag. 141

INTRODUCERE
CUM POATE ACEAST< CARTE S< PRODUC< ADEV<RATE MIRACOLE |N FIIN}A DUMNEAVOASTR<
Am v`zut miracole care se produc \n toate mediile, \n lumea \ntreag`,

s`v\r[ite deopotriv` de b`rba]i, c\t [i de femei. Miracolele vor apare [i la

dumneavoastr`, \n m`sura \n care v` ve]i folosi puterea colosal` a propriului

vostru subcon[tient. Aceast` carte \[i propune s` v` arate modul adecvat \n care omul trebuie s` g\ndeasc`, precum [i imaginile benefice ce trebuie cultivate cu perseveren]` \n minte, pentru a creea [i transforma cu adev`rat propriul nostru destin; toate acestea pot deveni perfect posibile \n virtutea faptului c` ceea ce un om g\nde[te, aceea el devine.

Cunoa[te]i r`spunsurile la aceste \ntreb`ri? De ce un om este trist, \n timp ce alt om este fericit? De ce acel om este vesel [i prosper, iar cel`lalt este s`rac [i nefericit? De ce un om este tem`tor [i
5

anxios, \n timp ce altul este plin de \ncredere? De ce acesta din urm` are o cas`

luxoas` [i minunat`, iar cel`lalt duce o existen]` mizer` \ntr-o cocioab`? De ce unul cunoa[te o mare reu[it`, iar altul un e[ec complet? De ce un orator are un succces imens, \n timp ce un altul r`m\ne mediocru [i nepopular? De ce un om este un geniu \n meseria sa, \n timp ce un altul se lupt` [i se zbate toat` via]a, f`r` a realiza nimic bun? De ce unul se r`zboie[te cu o maladie pretins` a fi incurabil` [i de ce altul nu o are niciodat`? Cum se face c` at\]ia oameni cucernici [i buni sufer` adev`rate torturi ale

corpului [i ale spiritului, de parc` ar fi condamna]i? {i de ce at\tea fiin]e imorale deasupra [i de o s`n`tate excelent`? frustrat` [i nefericit`?

[i care nu au nimic sf~nt prosper` [i le reu[esc toate ac]iunile, bucur\ndu-se pe De ce o femeie este fericit` \n c`snicie, \n timp ce sora ei este foarte Se poate g`si r`spuns la toate aceste \ntreb`ri prin procesele ce au loc \n

mentalul con[tient [i \n cel subcon[tient? Cu siguran]` c` da! Motivul pentru care a fost scris` aceast` carte Scopul acestei lucr`ri este tocmai acela de a r`spunde la \ntreb`rile de mai

sus, precum [i la alte \ntreb`ri conexe cu acest subiect. M-am str`duit s` explic marile adev`ruri fundamentale ale mentalului c\t mai clar cu putin]`. Cred c` este perfect posibil` explicarea legilor fundamentale ale vie]ii \n limbajul de

fiecare zi. Ve]i observa c` stilul acestei lucr`ri este foarte asem`n`tor cu cel din ziarele [i revistele citite de dumneavoastr`, cu limbajul pe care \l folosi]i la serviciu sau acas`.

Este bine s` studia]i cu aten]ie aceast` carte [i s` pune]i \n aplicare

tehnicile expuse c`ci, dac` o ve]i face, sunt absolut convins c` ve]i ob]ine o

putere care va opera miracole ce v` vor elibera de confuzie, suferin]`, melancolie [i e[ecuri. Cu ajutorul acestor tehnici v` ve]i descoperi adev`ratul loc \n societate, ve]i rezolva toate dificult`]ile, v` ve]i elibera de orice constr\ngere psihic` sau emo]ional`, c`ci ele v` vor conduce la cunoa[terea adev`ratei c`i a libert`]ii, a fericirii [i p`cii spirituale. Marea putere creatoare a subcon[tientului poate s` vindece orice boal` [i s`
6

v` fac` s` fi]i din nou plini de via]` [i for]`. |nv`]\nd s` v` folosi]i corect [i \n

mod benefic puterile l`untrice, ve]i deschide poarta acelei \nchisori care este teama [i ve]i accede la o nou` existen]`, ce a fost descris` de Sf~ntul Pavel drept “glorioasa libertate a fiilor lui Dumnezeu”.

Dezvolta]i acea putere formidabil` care determin` [i \nso]e[te miracolele. O vindecare proprie (autovindecarea) va fi mereu dovada cea mai conving`toare a propriei noastre puteri subcon[tiente. Acum 40 de ani, am corp, folosindu-m` de puterea curativ` a subcon[]ientului care, \n fapt, creeaz`, sus]ine [i guverneaz` toate func]iile vitale ale omului. Tehnica pe care am aplicat-o este explicat` \n aceast` carte [i sunt sigur c` va ajuta [i altor fiin]e s` subcon[tiente ale tuturor oamenilor. determinat resorb]ia [i dispersia unei tumori maligne (sarcom) \n propriul meu

aib` \ncredere \n Puterea Vindec`toare Infinit` ce s`l`[luie[te \n profunzimile Datorit` unui prieten medic, am devenit brusc con[tient c` e natural s` m`

bazez pe Inteligen]a Creatoare care a creat organele mele, a format corpul [i a f`cut s`-mi bat` inima, pentru c` EA are grij` \ntotdeauna de propria sa crea]ie. vindec`.” Un proverb antic gl`suie[te: “Medicul panseaz` rana [i Dumnezeu o

Dac` v` ve]i ruga plini de credin]`, miracolele vor apare \n chip negre[it Rug`ciunea semnific` o interac]iune armonioas` \ntre mentalul con[tient [i cel incon[tient, dirij\ndu-le ac]iunea c`tre un scop bine determinat. Aceast` lucrare v` va ar`ta modul [tiin]ific prin care s` v` bran[a]i la

puterea infinit` care s`l`[luie[te \n dumneavoastr`, permi]\ndu-v` s` ob]ine]i

ceea ce dori]i cu adev`rat. Dori]i o via]` mai fericit`, mai plin` [i mai bogat`? | ncepe]i s` v` folosi]i aceast` putere miraculoas` pentru a v` rezolva problemele profesionale [i pentru a restabili armonia \n familie. Este bine s` citi]i aceast` carte de mai multe ori. Capitolele urm`toare v`

vor spune \n ce mod ac]ioneaz` aceast` putere minunat` [i cum pute]i s` aduce]i la suprafa]` \n]elepciunea [i inspira]ia creatoare care sunt latente \n dumneavoastr`.
7

|nv`]a]i, apoi, aceste tehnici simple, care v` permit s` sugestiona]i pozitiv [i puternic subcon[tientul vostru. Urma]i aceast` nou` modalitate [tiin]ific` de a p`trunde p\n` la infinitul tezaur; citi]i atent, cu seriozitate, cu dragoste [i \ncredere nediminuat`. Ve]i dovedi astfel, \ntr-un mod uluitor pentru ceilal]i, punctul de cotitur` \n via]a dumneavoastr`. Fiecare om se roag` \n felul lui propriu {ti]i s` v` ruga]i eficient? C\t timp v` ruga]i \n fiecare zi?

c` aceste \nv`]`turi v` pot ajuta foarte mult. Acesta poate fi, [i eu cred c` va fi,

|n perioadele de criz`, \n momentele de pericol sau de dificultate, c\nd sunte]i bolnavi sau moartea v` amenin]`, v` ruga]i at\t dumneavoas-tr`, c\t [i dificile cu care v` confrunta]i. prietenii dumneavoastr` pentru a fi ajuta]i s` dep`[i]i cu bine problemele Citi]i ziarele [i ve]i vedea, c\teodat`, c` sunt propuse rug`ciuni \n toat` ]ara

pentru un copil atins de o boal` a[a-zis incurabil`, pentru pacea na]iunii sau sunt salva]i, minerii spun c` se rugau, a[tept\ndu-[i salvatorii.

pentru un grup de mineri prizonieri \ntr-o galerie inundat`, etc. Mai t\rziu, dac` La fel, pilotul unui avion declar` c`, numai rug\ndu-se cu putere [i

credin]` a putut ateriza \n siguran]`, \n ciuda pericolului iminent ce-l a[tepta. Desigur, rug`ciunea este mereu un sprijin prezent atunci c\nd suntem \n exterioare pentru a face din rug`ciune o parte integrant` [i constructiv` a dovede[te tocmai eficien]a lor. pericol; cu toate acestea, nu trebuie s` a[tepta]i pericolul sau dificult`]ile propriei voastre vie]i. |mplinirea acestor rug`ciuni este consemnat` \n ziare [i Ce s` mai spunem de rug`ciunile umile ale copiilor, de manifest`rile

simple ale Gra]iei Divine la masa familiei sau de devo]iunea statornic` a celui care nu caut` altceva dec\t comuniunea cu Dumnezeu?

Activitatea mea printre oameni m-a determinat s` studiez diferite stadii ale

rug`ciunii. Am tr`it eu \nsumi aceast` experien]` [i am lucrat cu mul]i oameni care au beneficiat \n mod intens de ajutorul rug`ciunii. |n mod obi[nuit, se pune problema de a [ti s` spunem [i altora cum s` se
8

roage. Cei care sunt la ananghie cu greu pot g\ndi [i ac]iona \n mod rezonabil.

Au nevoie de o re]et` u[or de urmat, de un prototip practic, simplu [i specific problemei lor. Deseori, ei pot fi \ndruma]i doar dup` ce au abordat \n mod adecvat dificultatea cu care se confrunt`.

Ineditul acestei lucr`ri Unicitatea acestei c`r]i rezid` \n faptul c` \nv`]`turile sale sunt absolut

practice. Se prezint` aici tehnici [i formule simple, activ operante, pe care le ve]i putea aplica u[or \n universul cotidian \nconjur`tor. Am prezentat aici metode simple, valabile pentru b`rba]i [i femei din \ntreaga lume.

curs special la Los Angeles, \n care am descris pe scurt ceea ce este descris sintetic \n aceste pagini. Mul]i dintre ei au parcurs 200 de km pentru a asista la fiecare curs.

Recent, cca. 1000 de oameni, apar]in\nd tuturor religiilor, au asistat la un

ob]ine]i contrariul lucrului pentru care v-a]i rugat. Oamenii din toate col]urile lumii m-au \ntrebat de mii de ori: “De ce, cu toate c` m-am rugat de at\tea ori, dorin]a nu mi s-a \ndeplinit?” |n aceast` carte ve]i g`si motivele [i r`spunsurile la aceast` \ntrebare, precum [i la alte probleme similare.

Aceast` carte v` va interesa deoarece v` arat` motivul pentru care, deseori,

Mijloacele multiple de a sugestiona subcon[tientul [i de a ob]ine

r`spunsuri valabile dau c`r]ii o valoare extraordinar` [i fac ca ea s` fie un ajutor mereu prezent \n clipele grele cu care v` confrunta]i.

Care este adev`rata [i intima voastr` credin]`? Nu obiectul credin]ei noastre ne \ndepline[te dorin]a, ci acesta este r`spunsul subcon[tientului nostru la imaginea mental`, propus` de noi, adic` la g\ndul \ntre]inut mereu \n minte. Aceast` lege a credin]ei este prezentat` \n toate religiile lumii [i tocmai acesta este motivul pentru care ele sunt exacte din ob]ine rezultate asem`n`toare \n rug`ciune [i aceasta nu datorit` religiei, a ritualurilor, a liturghiei, a incanta]iilor, a sacrificiilor sau ofrandelor specifice
9

punct de vedere psihologic. Budistul, cre[tinul, musulmanul sau evreul pot

fiec`rui cult \n parte, ci doar datorit` credin]ei lui, a receptivit`]ii fa]` de lucrul pentru care s-a rugat. Legea vie]ii este o lege a credin]ei [i credin]a poate fi definit` pe scurt ca exprim\nd g\ndul \ntre]inut mereu \n minte. corpului s`u [i a mediului \n care se afl`. Ceea ce un om g\nde[te, simte [i crede, aceea este starea spiritului s`u, a |n]elegerea tehnicilor [i a metodelor, precum [i a scopului pentru care sunt

f`cute, v` vor ajuta s` manifesta]i cu ajutorul subcon[tientului toate lucrurile bune din via]`. Rug`ciunea \mplinit` este chiar realizarea dorin]ei inimii voastre.

|n ultim` instan]`, dorin]a \nseamn` rug`ciune Oricine \[i dore[te s`n`tate, fericire, siguran]`, pace spiritual`, dar nu mul]i ajung la rezultate clare [i bine definite \n acest sens. Un profesor la facultate predominante [i dac` voi da vie]ii mele emo]ionale o nou` turnur`, atunci \mi m`rturisea recent: “|mi spun c`, dac`-mi voi schimba g\ndurile ulcerul care m` chinuie de at\ta timp va dispare; \ns` nu [tiu ce tehnic` s` aplic pentru aceasta. G\ndurile mele r`t`cesc \n toate sensurile asupra acestor probleme [i m` simt frustrat, \nvins [i nefericit.” Acel profesor dorea s`n`tate perfect`, dar avea nevoie s` cunoasc` mai \nt\i modul \n care ac]ioneaz` metodele curative indicate \n aceast` carte, el s-a restabilit complet. “Exist` un spirit (mental) comun tuturor oamenilor” (Emerson) Miraculoasele puteri ale subcon[tientului existau dinainte ca noi s` ne mentalul pentru a fi \n stare s`-[i \ndeplineasc` dorin]a. Practic\nd apoi

na[tem. |nainte s` ia na[tere vreo biseric` sau chiar lumea \ns`[i, a[a cum o cunoa[tem noi ast`zi. Marile adev`ruri eterne, marile principii ale vie]ii preced toate religiile. |n spiritul acestor afirma]ii v` propun, \n paginile ce urmeaz`, s` lua]i cuno[tin]` de aceast` putere extraordinar`, transformatoare, care v` va t`m`dui r`nile mentale [i psihice cu care v` confrunta]i. Ea va elibera pe cei care
10

se \ncovoaie sub povara fricii [i va elimina complet limit`rile s`r`ciei, ale e[ecului, ale mizeriei, ale suferin]ei [i frustr`rii. Tot ceea ce trebuie s` face]i este s` v` uni]i mentalul [i psihicul,

focaliz\ndu-le cu putere asupra a ceea ce dori]i s` manifesta]i; puterile ast`zi [i permite]i astfel miracolelor s` se produc` \n via]a dumneavoastr`.

creatoare ale subcon[tientului vor r`spunde imediat. |ncepe]i acum, chiar de Persevera]i, persevera]i mereu, p\n` c\nd soarele va r`s`ri din nou [i

umbrele aduc`toare de necazuri [i suferin]e vor dispare cu des`v\r[ire din via]a voastr`.

CAPITOLUL I
|N NOI SE ASCUNDE UN ADEV<RAT TEZAUR Bog`]iile infinite ale lumii sunt chiar aici, aproape de noi, a[tept\nd s` ne deschidem sufletul pentru a le contempla. Exist` \n fiin]a uman` o adev`rat` nevoie, pentru a tr`i o via]` splendid`, fericit` [i \ndestulat`. Mul]i oameni dorm “min` de aur”, o boga]ie inestimabil`, de unde pute]i “extrage” tot ceea ce ave]i profund, neav\nd nici o idee despre acest tezaur de infinit` inteligen]` [i dragoste ce s`l`[luie[te \n el. Oricare ar fi obiectul dorin]elor voastre, \l pute]i ob]ine din acest tezaur. O bucat` de o]el magnetizat` poate s` atrag` [i s` ridice o cantitate de fier ce c\nt`re[te de 12 ori mai mult dec\t ea, dar, aceea[i bucat` de o]el nu poate ridica deloc o pan`. Tot astfel, exist` dou` tipuri de oameni: pe de o parte sunt cei “magnetiza]i”, plini de \ncredere [i speran]`, care [tiu c` s-au
11

n`scut pentru a reu[i \n tot ceea ce intreprind; iar pe de alt` parte sunt cei “demagnetiza]i”, plini de \ndoieli [i de team`, de incertitudini, prejude-c`]i [i supersti]ii. C\nd se ive[te o ocazie bun`, ace[tia \[i spun: “Dac` e[uez… mia[ putea pierde banii… oamenii vor r\de de mine…”. Acest tip de om nu va

ajunge niciodat` prea departe \n via]` pentru c`, fiindu-i fric` s` \nainteze, va prefera s` stea pe loc. S` descoperim \mpreun`, deci, acest secret al reu[itei, care se transmite din genera]ie \n genera]ie, din timpuri imemoriale. Marele secret al reu[itei \n via]` Care crede]i c` este acest secret? Energia atomic`? Energia termonuclear`? Bomba cu neutroni? C`l`toriile interplanetare? Nici g\nd. Atunci, care s` fie acest extraordinar secret? Cum poate fi el aflat [i mai ales, cum poate fi el folosit? R`spunsul este foarte simplu. Marele secret rezid` \n puterea ultimul loc \n care cei mai mul]i dintre noi l-am fi c`utat vreodat`. miraculoas`, creatoare, ce s`l`[luie[te \n subcon[tient, secret ]inut [i ocultat \n Pute]i s` aduce]i \n via]a dumneavoastr` mai mult` bog`]ie, s`n`tate,

putere, bucurie [i fericire tocmai prin cunoa[terea [i folosirea acestei puteri ascunse \n subcon[tient. Nu e nevoie s` cuceri]i aceast` imens` putere, deoarece deja o poseda]i.

Trebuie doar s` \nv`]a]i cum s` v` servi]i de ea, cum s` o aplica]i \n diverse situa]ii de via]`. Parcurg\nd tehnicile simple expuse \n continuare ve]i dob\ndi, \n plus, [i

\n]elegerea fenomenelor ce se produc. Ve]i fi astfel inspira]i de o nou` lumin` [i ve]i cunoa[te o for]` care va \ndeplini toate speran]ele voastre, f`c\nd ca visul s` devin` realitate. Chiar din acest moment, lua]i hot`r\rea de a proceda \n fost vreodat`.

acest mod; via]a voastr` va deveni mai frumoas`, mai vesel` [i mai nobil` dec\t a |n profunzimile subcon[tientului s`l`[luiesc \n]elepciunea nesf\r[it`,

puterea [i bog`]ia f`r` limite. Toate acestea a[teapt` s` fie descoperite [i latente, pentru ca ele s` capete o form` concret` \n aceast` lume.
12

canalizate \n mod corect [i benefic. Este timpul s` v` cunoa[te]i disponibilit`]ile

Doar inteligen]a infinit`, ascuns` \n subcon[tient, poate revela tot ce ave]i nevoie s` [ti]i \n orice moment [i oriunde v-a]i afla, at\t timp c\t v` men]ine]i deschi[i [i receptivi la stimulii [i energiile subtile din macrocosmos. Ve]i putea astfel c`p`ta g\nduri [i idei noi, care v` vor permite s` realiza]i inven]ii [i descoperiri minunate, s` scrie]i c`r]i ori piese de teatru geniale. |n plus, permi]\ndu-v` s` descoperi]i modul perfect de a v` manifesta \n lume, precum [i adev`ratul vostru loc \n via]`. \n]elepciunea manifestat` din subcon[tient va putea revela cuno[tin]e originale,

Astfel, ve]i putea atrage l\ng` voi partenerul ideal sau asociatul de care

ave]i nevoie \n afaceri. Este dreptul vostru s` descoperi]i lumea interioar` a

g\ndurilor, a sentimentelor, o lume plin` de putere, de lumin`, de dragoste [i frumuse]e. Cu toate c` sunt inevitabile, aceste for]e ascunse sunt foarte confrunta]i [i cauzele tuturor problemelor existente. puternice. |n subcon[tient ve]i g`si solu]ia tuturor problemelor cu care v` Eu \nsumi am v`zut cum puterea emanat` din subcon[tient a vindecat

infirmi, le-a redat for]a [i s`n`tatea, ei devenind capabili s` se reintegreze \n via]a social`, s` cunoasc` bucuria, s`n`tatea [i z\mbetul fericit. Aceast` putere curativ` poate vindeca spiritul fr`m\ntat sau inima zdrobit`. Doar ea v` poate parte orice fel de constr\ngeri materiale, psihice sau mentale. Necesitatea unei baze practice \n revelarea misterelor subcon[tientului |n orice domeniu este imposibil un progres real \n absen]a unei baze

elibera din \nchisoarea pe care singuri a]i construit-o, c`ci ea poate s` dea la o

practice, care s` poat` fi aplicat` de oricine, printr-un efort corespunz`tor. Cu c\t ve]i cunoa[te mai bine legile unei astfel de practici [i modul de aplicare al lor, felul \n care judeca]i diferitele aspecte [i probleme ale vie]ii. cu at\t ve]i dob\ndi o mai mare siguran]` \n comportamen-tul de zi cu zi [i \n |ntocmai precum un chimist experimentat, v` atrag aten]ia c`, dac` ve]i

combina doi atomi de hidrogen cu unul de oxigen ve]i ob]ine o molecul` de ap`. De asemenea, [ti]i c` un atom de oxigen [i unul de carbon dau monoxidul de carbon, care este un gaz deosebit de toxic. Dar, dac` mai ad`uga]i un atom de
13

oxigen, ve]i ob]ine dioxidul de carbon, care este un gaz practic inofensiv. Tot astfel, mai pot avea loc o mul]ime de alte comina]ii chimice. S` nu crede]i c` principiile din chimie, din fizic` [i din matematic` difer` de

principiile ce guverneaz` subcon[tientul vostru. S` consider`m un principiu Este o lege universal`, aplicabil` apei oriunde s-ar afla.

unanim acceptat: “Suprafa]a apei are tendin]a de a deveni mereu orizontal`”. S` lu`m un alt principiu: “Materia \nc`lzit` se dilat`”. Este valabil

oriunde, \n orice moment sau \mprejurare. Dac` \nc`lzi]i o bucat` de o]el, ea

se dilat`, indiferent dac` v` afla]i \n China, Anglia sau India. Acesta este un adev`r universal. Este, de asemenea, un adev`r universal, c` tot ceea ce condi]ion`ri, a unei experien]e sau a unui eveniment anume. imprima]i \n subcon[tient se va exprima pe ecranul vie]ii sub forma unei Rug`ciunea v` este ascultat` pentru c` subcon[tientul vostru este chiar

principiul folosit, prin principiu \n]eleg\nd modul \n care ac]ioneaz` o anumit` for]`. De exemplu, principiul electricit`]ii este ca aceast` for]` s` ia na[tere \ntre principiu, dar v` ve]i putea servi de el [i, cooper\nd cu el, s` realiza]i noi inven]ii, descoperiri ce vor constitui adev`rate beneficii pentru umanitate. un poten]ial ridicat [i unul mai mic ca valoare. Nu ve]i putea modifica acest

Subcon[tientul, deci, reprezint` principiul [i el ac]ioneaz` \n virtutea legii

credin]ei. S` vedem acum ce este credin]a, de ce [i cum se modific` ea. Biblia o define[te \ntr-un mod simplu, limpede [i minunat: “Oricine va zice acelui munte: <<Ridic`-te [i te arunc` \n mare>> [i nu se va \ndoi \n inima lui, ci va crede c` ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice.” (Marcu, 11:23) Legile subcon[tientului sunt legi care implic` foarte mult puterea credin]ei

din partea unei fiin]e umane. Prin urmare, trebuie s` crede]i \n ac]iunea sa, s` crede]i chiar \n uria[a putere a credin]ei. Tot ceea ce vi se \nt\mpl`, evenimentele, condi]ion`rile [i chiar ac]iunile

pe care le \ntreprinde]i sunt reac]ii ale subcon[tientului la g\ndurile cultivate

cu perseveren]` \n minte. Este important de [tiut, c` nu at\t obiectul credin]ei este esen]ial, ci \ns`[i credin]a ferm` men]inut` cu t`rie [i hot`r\re nezdruncinat` este cea care va duce la ob]inerea rezultatului scontat. Elimina]i cu fermitate toate ideile false [i supersti]iile de orice fel; \nceta]i
14

s` mai fi]i receptivi la opiniile eronate sau temerile de multe ori nejustificate

ce \nl`n]uiesc marea majoritate a oamenilor. A venit timpul s` c`p`ta]i \ncredere \n adev`rurile eterne ce guverneaz` via]a. Acestea nu se vor schimba niciodat`. Astfel, ve]i progresa spiritual din ce \n ce mai mult, ob]in\nd \ns`[i Cunoa[terea Divin`. Oricine cite[te atent aceast` carte [i aplic` legile subcon[tientului expuse

aici, va fi capabil s` dea rug`ciunilor sale eficacitate, ajut\ndu-se astfel pe sine,

dar [i pe cei din jurul s`u. Rug`ciunea este \ndeplinit` \n virtutea legii ac]iunii [i reac]iunii. G\ndul reprezint`, deci, for]a ce declan[eaz` anumite procese mentale, reac]ia fiind r`spunsul subcon[tientului la acest g\nd. De aceea, \ntre]ine]i numai g\nduri armonioase, aspira]ii c`tre s`n`tate,

pace launtric` [i bun`voin]`; atunci, \n via]a [i \n destinul vostru se vor petrece adev`rate miracole. Caracterul dual al min]ii

demarca]ie dintre ele este binecunoscut` tuturor filozofilor din zilele noastre. de ac]iune sunt distincte. |n mod obi[nuit ele sunt numite: mentalul obiectiv [i mentalul subiectiv, adic` mentalul con[tient [i cel subcon[tient, spiritul treaz [i ac]iunile voluntare [i cel ce supravegheaz` ac]iunile involuntare, masculinul [i continuare termenii: con[tient [i subcon[tient. Con[tientul [i subcon[tientul

De[i nu pare evident, mintea este alc`tuit` din dou` p`r]i distincte. Linia de

Cele dou` aspecte ale mentalului sunt fundamental diferite, c`ci domeniile lor

cel care doarme, eul de suprafa]` [i eul profund, mentalul ce supravegheaz` femininul. Pentru a desemna acest caracter dual al min]ii vom folosi \n

noastr`, vom asem`na mintea cu o gr`din`. Dumneavoastr` sunte]i gr`dinarul, care planteaz` \n tot cursul zilei diferite semin]e (g\ndurile \ntre]inute \n subcon[tientul propriu). Ceea ce acum sem`na]i \n subcon[tient ve]i recolta ca efecte mai t\rziu, \n corpul [i destinul dumneavoastr`.
15

Pentru o \n]elegere c\t mai corect` a fenomenelor ce se petrec \n mintea

De aceea, \ncepe]i prin a sem`na g\nduri de pace, de bucurie, de bun`voin]` [i prosperitate. Medita]i \n lini[te [i plini de aspira]ie asupra acestor calit`]i, accepta]i-le \n mod plenar \n mentalul con[tient, adic` \n cel care ra]ioneaz`. Continua]i s` cultiva]i cu perseveren]` aceste minunate g\nduri semin]e [i ve]i culege o recolt` bogat`. Subcon[tientul vostru este asemenea unui sol, ce hr`ne[te orice fel de semin]e, fie ele bune sau rele. Crede]i c` este o cauz` [i orice ac]iune este un efect. De aceea, este esen]ial s` ne dirij`m g\ndurile, astfel \nc\t s` nu creem dec\t fenomene benefice. At\t timp c\t g\ndi]i \n mod corect [i \n]elege]i acest mecanism, dac`

agricultorii culeg struguri din m`r`cini sau smochine de pe scaie]i? Orice g\nd

g\ndurile depozitate mereu \n subcon[tient sunt constructive, armonioase [i pa[nice, puterea lui colosal` v` va r`spunde [i va creea numai st`ri armonioase, precum [i o tov`r`[ie agreabil` [i favorabil` din toate punctele de vedere. Dac` ve]i \ncepe s` controla]i procesele ce au loc \n g\ndire, ve]i deveni capabili s` v` folosi]i puterile subcon[tiente \n orice problem`, oric\t de dificil` ar fi ea. Altfel spus, ve]i \ncepe s` controla]i [i s` colabora]i \n mod con[tient cu puterea infinit`, cu legea atotputernic` ce guverneaz` toate fenomenele acestei lumi.

Privi]i \n jurul vostru [i, oriunde v-a]i afla, ve]i remarca u[or c` marea

majoritate a oamenilor tr`ie[te \n lumea exterioar`; doar cei cu adev`rat ilumina]i se preocup` intens de descoperirea formidabilelor lumi subtile [i spirituale din interiorul lor. Aminti]i-v` c` lumea interioar` este format` din chiar g\ndurile, sentimentele [i imaginile mentale care creeaz` lumea exterioar`. Ca urmare, singura [i adev`rata putere creatoare este lumea din noi [i orice fenomen cu care ne confrunt`m \n exterior este de fapt creeat chiar de noi \n[ine \n mod con[tient sau incon[tient, \n universul interior.

Prin cunoa[terea interac]iunii ce are loc \ntre con[tient [i subcon[tient, v`

ve]i putea transforma \ntreaga via]`. Pentru a schimba condi]iile exterioare, trebuie s` ac]iona]i asupra cauzei care le-a produs. Majoritatea oamenilor \ncearc` s` modifice circumstan]ele [i situa]iile cu care se confrunt` doar prin dezordinea, s`r`cia sau neputin]a, trebuie \nl`turat` chiar cauza lor [i aceast` cauz` rezid` tocmai \n felul \n care g\ndi]i.
16

ac]iuni directe [i superficiale asupra lor. Pentru a suprima ne\n]elegerile,

Tr`i]i \ntr-un ocean profund, plin de bog`]ii infinite. Subcon[tientul vostru este extrem de sensibil la orice g\nd pe care-l nutri]i. A[adar, g\ndurile voastre pun \n mi[care inteligen]a poten]ial` [i \n]elepciunea, for]ele vitale [i energiile latente. Aplic\nd \n practic` legile mentalului, a[a cum sunt ele prezentate \n acest capitol, ve]i reu[i s` aduce]i \n via]a voastr` confortul, uit\nd astfel de grijile s`r`ciei, [i ale morbidit`]i. De asemenea, supersti]ia [i nesiguran]a vor fi \nlocuite de \n]elepciune. Pacea l`untric` va alunga orice durere, veselia va \nlocui triste]ea, lumina va birui asupra tenebrelor. Ve]i dob\ndi astfel libertate spiritual` [i o deplin` \ncredere \n voi \n[iv`, iar succesul nu va \nt\rzia s` apar` \n orice ve]i \ntreprinde. Desigur c`, din punct dec\t ob]inerea acestor calit`]i. de vedere material, psihic [i mental, nu poate exista binecuv\ntare mai mare Majoritatea marilor savan]i, a arti[tilor, poe]ilor, c\nt`re]ilor, scriito-rilor

sau a marilor inventatori au cunoscut din proprie experien]` leg`tura intim` dintre con[tient [i subcon[tient. Astfel, \ntr-o zi, Caruso - marele tenor de oper` - s-a confruntat cu

nepl`cerile tracului \naintea unui concert. Spunea c`-[i sim]ea g\tul paralizat de spasme, din cauza fricii intense cu care se confrunta. Transpi-ra]ia curgea din abunden]` pe fa]a sa. |i era ru[ine c` \nc` mai tremura de nelini[te [i spaim`, iar voi putea cu nici un chip s` c\nt.”. Deodat`, \n prezen]a celor din culise, \ncepu peste c\teva minute urma s` intre \n scen`. |[i spunea: “M` voi face de r\s. Nu s` strige: “Micul Eu vrea s`-l sugrume pe Marele Eu!”. Prin Marele Eu, el continu` apoi s` strige: “Du-te, pleac`! Marele Eu va reu[i s` c\nte!”.

\n]elegea puterea nesf\r[it`, \n]elepciunea, ce s`l`[luia \n subcon[tient. Caruso Subcon[tientul i-a r`spuns, inund\ndu-i toat` fiin]a cu o for]` neb`-nuit`. |

ntr-adev`r, venind pe scen`, Caruso a c\ntat nemaipomenit, cucerindu-[i auditoriul. |n mod evident, marele tenor cuno[tea cele dou` nivele ale mentalului:

con[tientul ra]ional [i subcon[tientul, lipsit de ra]iune, care r`spunde \ntocmai

g\ndurilor pe care le \ntre]inem. At\t timp c\t con[tientul (Micul Eu) este plin (Marele Eu) cople[esc fiin]a cu sentimente de panic` [i disperare. C\nd
17

de ne\ncredere, de griji, de anxietate, emo]iile negative n`scute \n subcon[tient observa]i acest fenomen, pute]i - precum Caruso - s` comanda]i autoritari

emo]iilor ira]ionale, spun\nd: “Taci, fii lini[tit, eu comand, iar tu trebuie s` te supui. Te controlez pe deplin [i nu trebuie s` te manife[ti acolo unde nu ai ce c`uta.” Va fi extrem de fascinant [i interesant s` constata]i c` pute]i vorbi cu

autoritate [i putere de convingere c`tre fiin]a voastr` profund` [i ira]ional`,

pentru a restabili [i instaura lini[tea, armonia [i calmul spiritual. Subcon[tientul numit [i mentalul subiectiv. Diferen]e marcante \ntre con[tient [i subcon[tient Vom ilustra principalele deosebiri ce exist` \ntre cele dou` p`r]i ale

este permanent subiectul sugestiilor con[tientului [i, de aceea, el mai este

mentalului prin urm`toarele compara]ii: mentalul con[tient este asemenea unui c`pitan de vapor care st` pe puntea navei. El dirijeaz` toate manevrele [i d`

ordine oamenilor afla]i \n sala motoarelor care, la r\ndul lor, controleaz` toate cazanele, instrumentele, etc. Mecanicii nu [tiu \ncotro se \ndreapt` nava, dar se supun ordinelor pe care le primesc. Ei pot chiar s` fac` astfel \nc\t nava s` e[ueze pe st\nci, dac` omul de pe punte, servindu-se \n mod gre[it de compas [i sectant, le d` indica]ii eronate. Mecanicii i se supun \n mod automat, pentru c` el este comandantul.

C`pitanul este st`p\n pe nav` [i ordinele sale sunt executate \ntocmai. Tot

astfel, mentalul con[tient este c`pitanul navei care este constituit` din fiin]a, anturajul [i toate afacerile voastre. Subcon[tientul prime[te absolut toate ordinele pe care i le da]i [i le consider` adev`rate. Dac` repeta]i mereu: “Nu am mijloace pentru a cump`ra asta sau cealalt`”,

subcon[tientul prime[te aceste g\nduri [i face \n a[a fel \nc\t s` nu pute]i avea ceea ce v` dori]i. Dac` ve]i continua s` spune]i: “Nu am destui bani ca s`-mi cump`r aceast` ma[in`, s` fac aceast` c`l`torie \n America, s` stau \n aceast` cas` sau s` am acest palton de blan`”, atunci pute]i fi siguri c` subcon[tientul se va supune ordinelor voastre [i ve]i trece prin via]` f`r` s` v` bucura]i de toate lucrurile pe care le dori]i. Anul trecut, de Cr`ciun, o fermec`toare student` la Universitate
18

contempla \n vitrina unui magazin un rucsac, pe c\t de frumos, pe at\t de

scump. Se preg`tea s` se \ntoarc` \n Buffalo (statul New York), pentru a petrece s`rb`torile de iarn` \n mijlocul familiei. Tocmai \[i spunea: “Ce p`cat c` nu am destui bani s`-mi cump`r acest rucsac”, c\nd \[i aminti c` m` auzise spun\nd \n timpul conferin]elor pe care le ]inusem: “Niciodat` s` nu termina]i o declara]ie negativ`, ci contrazice]i-o imediat [i atunci miracolele nu vor \nt\rzia s` apar`.” |n acel moment, t\n`ra \[i spuse: “Acest rucsac este al meu. Este de v\nzare, iar eu accept ideea c` pot s`-l am. Subcon[tientul meu va face \n a[a fel, \nc\t s`-l primesc cadou.” La ora opt, \n aceea[i sear`, logodnicul ei \i oferi cadou un rucsac foarte asem`n`tor celui pe care ea \l admirase diminea]a [i cu care se identificase mental. Ea \[i umpluse mintea cu g\nduri de a[teptare a cadoului [i, apoi, a l`sat totul \n seama subcon[tientului, care [tia cum s`-i \ndeplineasc` dorin]a. T\n`ra student` la Universitatea din cump`ra acel rucsac, dar acum [tiu unde pot g`si [i banii [i orice lucru de care am nevoie: \n tezaurul intern care se afl` chiar \n mine.” Un alt exemplu edificator: dac` spune]i: “Nu-mi plac ciupercile” [i apoi

California de Sud mi-a spus mai apoi: “nu aveam banii necesari pentru a

sunte]i servit cu o m\ncare de ciuperci, ve]i suferi de indigestie, c`ci subcon[tientul dumneavoastr` \[i spune: “St`p\nului (mentalul con[tient) nu-i plac ciupercile”. Este un exemplu amuzant, ce ilustreaz` diferen]ele esen]iale [i modurile specifice de operare ale mentalului con[tient [i a celui subcon[tient. O femeie afirma: “M` trezesc la ora 3 diminea]a de c\te ori beau cafea

seara.” |n consecin]`, c\nd ea bea seara cafea, subcon[tientul o trezea, ca pentru a-i spune: “st`p\nul vrea s` te treze[ti la ora 3.” fructele g\ndurilor pe care le \ntre]ine]i. Subcon[tientul vostru lucreaz` 24 de ore pe zi [i v` cople[e[te mereu cu

Cum reac]ioneaz` subcon[tientul O doamn` mi-a scris acum c\teva luni: “La v\rsta de 77 de ani eram v`duv` [i copiii erau [i ei deja mari. Tr`iam singur` din veniturile pe care mi le asigura o mic` pensiune. Ascultasem conferin]ele dumneavoastr` despre puterea nem`rginit` a subcon[tientului, \n cursul c`rora afirma]i c` ideile pot fi inoculate \n subcon[tient prin repetarea lor, prin credin]` [i a[tept\nd ca ele s`
19

se \mplineasc`. Am \nceput s`-mi repet frecvent, tr`ind intens, aceste cuvinte: <<Sunt dorit` de cineva. Am o c`snicie fericit` cu un om bun, iubitor [i interesat mai multe ori pe zi, timp de dou` s`pt`m\ni [i, \ntr-o zi, mi-a fost prezentat un de lucruri spirituale. Sunt \n deplin` siguran]`!>> Am f`cut aceste afirma]ii de farmacist mai retras. Mi s-a p`rut demn de a fi iubit, \n]eleg`tor [i cu credin]` \n Dumnezeu. Era r`spunsul perfect la rug`ciunea mea. |n cursul s`pt`m\nii urm`toare m-a cerut \n c`s`torie. {tiu cu siguran]` c` \n]elepciunea din subcon[tientul meu ne-a unit, prin voin]` Divin`.”

Acea doamn` a descoperit ca bog`]iile cele mai mari se afl` chiar \n fiin]a

ei. Rug`ciunea ei sincer`, f`cut` din inim`, a penetrat ad\nc \n subcon[tient, care este agentul creator. Din momentul \n care a reu[it s` creeze o imagine mental` clar` a ceea ce-[i dorea, subcon[tientul i-a r`spuns \n virtutea legii rezonan]ei.

Mentalul profund, plin de \n]elepciune, a unit cele dou` fiin]e, cu voia lui Dumnezeu. Mai cu seam` “c\te sunt adev`rate, c\te sunt de cinste, c\te sunt cu nume bun, orice virtute [i orice laud`, la acestea s` v` fie g\ndul.” (Filipeni 4:8)

Scurt rezumat al ideilor de re]inut
1. Adev`rata bog`]ie se afl` \n propria fiin]`. Acolo trebuie s` c`uta]i \mplinirea celor mai arz`toare dorin]e. 2. Marele secret al tuturor geniilor din toate epocile este capacitatea extraordinar` de a intra \n contact cu puterile subcon[tientului lor [i de a le folosi corespunz`tor. {i dumneavoastr` pute]i s` face]i la fel. 3. Subcon[tientul cunoa[te rezolvarea oric`rei probleme. Dac` \i sugera]i \nainte de a adormi: “Doresc s` m` trezesc la ora 6”, el v` va trezi exact la aceast` or`. 4. Subcon[tientul este creatorul corpului vostru [i \i st` \n putere s` vindece orice boal`. Sugestiona]i-l \n fiecare sear` cu ideea unei s`n`t`]i perfecte [i el, fiind servitorul vostru fidel, se va supune. 5. Orice g\nd constituie o cauz` [i orice situa]ie reprezint` un efect. 6. Dac` dori]i s` scrie]i o carte, o minunat` pies` de teatru, s` ]ine]i conferin]e inspirate, sugestiona]i-v` subcon[tientul cu putere, din tot sufletul, [i el v` v-a r`spunde cu siguran]`. 7. Sunte]i asemenea unui c`pitan ce-[i conduce vaporul. Trebuie s` da]i ordine potrivite (sugestii [i imagini mentale) subcon[tientului care controleaz` [i guverneaz` toate experien]ele vie]ii voastre.
20

8. Nu spune]i niciodat`: “Mi-e imposibil” sau “Nu am mijloace s`…” subcon[tientul va prelua aceste sugestii [i va face astfel \nc\t s` nu ave]i banii sau s` nu pute]i face ce v-a]i propus. Afirma]i mereu: “|mi st` \n puteri s` fac orice datorit` subcon[tientului meu.”. 9. Legea ce st` la baza \ntregii manifest`ri este legea credin]ei. Credin]a este g\ndul permanent \ntre]inut \n mod con[tient. Respinge]i cu fermitate orice g\nd c` cineva sau ceva v-ar putea face r`u. Ave]i \ncredere \n uria[a putere a subcon[tientului de a v` vindeca, inspira, revitaliza [i \mbog`]i. 10. Schimba]i-v` radical, \n sens benefic, modul de a g\ndi; numai \n acest fel ve]i influen]a pozitiv destinul.

CAPITOLUL II
MODALITATEA DE MANIFESTARE {I AC}IUNE A MENTALULUI FIIN}EI UMANE Trebuie s` \nv`]a]i s` folosi]i creator uria[a for]` mental` de care

dispune]i. Activitatea mental`, dup` cum [tim, este structurat` pe dou` niveluri: cel con[tient sau ra]ional [i cel subcon[tient sau ira]ional. Pentru a g\ndi, v` folosi]i de mentalul con[tient; astfel, toate g\ndurile penetreaz` \n subcon[tient, care le ascult` fidel [i manifest` exact situa]iile sau st`rile psihice corespondente acestor g\nduri. Subcon[tientul este sediul emo]ii-lor,

dorin]elor,

sentimentelor [i tr`irilor latente \n om; este \ns`[i for]a creatoare \n fiin]a uman`. Dac` nutri]i g\nduri benefice ve]i avea parte numai de bine, dar dac` doar for]e negative. Acesta este modelul, aparent simplu, \n care lucreaz` permanent mentalul. Esen]ial de re]inut este c`, odat` ce o idee a fost acceptat` de c`tre ve]i g\ndi \n mod nearmonios, chiar negativ, atunci se vor manifesta mereu

subcon[tient, acesta \ncepe practic imediat s` ac]ioneze, pentru ca ideea s` devin` realitate. Iat`, deci, un adev`r foarte interesant [i foarte subtil: for]ele latente din subcon[tient pot fi puse \n mi[care, \n egal` m`sur`, at\t de un g\nd malefic, c\t de unul benefic. Aceast` lege, aplicat` \ntr-o manier` gre[it`, poate cauza multe suferin]e [i

necazuri, o mare nefericire, e[ecul oric`rei ac]iuni \ntreprinse [i frustarea

\ntregii fiin]e. Dac`, \ns`, v` ve]i obi[nui s` nutri]i mereu g\nduri armonioase [i
21

benefice, ve]i observa negre[it c` succesul va apare ne\nt\rziat, iar s`n`tatea [i prosperitatea v` vor jalona de acum \nainte \ntreaga via]`. Pentru a \ncepe s` g\ndi]i \n mod constructiv este indispensabil ca, \n

prealabil, s` fi dob\ndit m`car \ntr-o oarecare m`sur` calmul mental [i o stare fizic` bun`. Tot ceea ce ve]i afirma, ce ve]i sim]i c` poate fi realizat, va fi acceptat ca atare [i manifestat de c`tre for]ele latente din dumneavoastr`. Deci, ceea ce v` r`m\ne de f`cut este s` ac]iona]i astfel \nc\t subcon[tientul s` accepte sugestia respectiv`. De pild`, emite]i un anumit ordin mental, iar subcon[tientul va reproduce fidel ideea pe care i-a]i imprimat-o. Aceasta este legea care st` la baza fenomenului sugestiei: reac]ia pe care o ve]i ob]ine, adic` r`spunsul mod con[tient.

subcon[tientului, va fi identic` cu natura sugestiei pe care a]i \ntre]inut-o \n Psihologii [i psihiatrii afirm` c`, atunci c\nd sugera]i anumite idei

subcon[tientului, \n celulele creierului se produc o serie de transform`ri diferite asocia]ii de idei [i, pentru a-[i atinge scopul, se folose[te de orice cuno[tin]` pe care a]i acumulat-o \n decursul vie]ii. |n]elepciunea [i puterea

specifice. Imediat el accept` sugestia, \ncepe s` o pun` \n execu]ie f`c\nd

infinit` ce s`l`[luiesc \n mod latent \n dumneavoastr` se afl` oric\nd la naturii, pentru a face ca ideea respectiv` s` devin` realitate. Uneori, poate p\n` c\nd problema s` fie rezolvat`. C`ile sale sunt, \ntr-adev`r, neb`nuite. Prin ce difer` nivelul con[tient al min]ii de nivelul ei subcon[tient Re]ine]i \nc` de la \nceput faptul c`, nu este vorba deloc de dou` spirite ce

dispozi]ia subcon[tientului, iar acesta are capacitatea de a mobiliza toate for]ele r`spunde pe loc, alteori trebuie s` treac` zile, s`pt`m\ni sau chiar mai mult timp,

convie]uiesc \n acela[i corp ci, mai cur\nd, c` exist` [i se manifest` dou` tipuri

de activit`]i mentale, \ntr-o singur` fiin]`. Mentalul con[tient sau con[tiin]a, alege c`r]ile care v` plac, casa cea mai confortabil`, iubitul sau iubita de o via]`.

care ra]ioneaz`, are posibilitatea de a alege. De exemplu, dumneavoastr` pute]i Pe de alta parte, inima bate, sistemul digestiv func]ioneaz`, la fel [i cel respirator, f`r` nici o alegere sau imprimare con[tient` din partea dumneavoastr`, fiind controlate \n mod direct de c`tre subcon[tient.
22

Subcon[tientul accept` ceea ce \i este impus sau, cu alte cuvinte, ceea ce g\ndi]i \n mod permanent. Subcon[tientul nu judec` faptele, a[a cum o face mentalul con[tient ci, dup` cum am spus, este asemenea p`m\ntului care prime[te orice fel de semin]e, fie bune, fie rele. G\ndurile noastre sunt active [i lucreze \n subcon[tient [i se vor manifesta \n via]a voastr` sub forma unor experien]e mai mult sau mai pu]in pl`cute. A[adar, subcon[tientul nu este interesat dac` g\ndurile voastre sunt bune

ele constituie semin]ele din templu. Ideile negative, distructive, continu` s`

sau rele, adev`rate sau false, ci, pur [i simplu, r`spunde \n deplin` conformitate cu natura acestor g\nduri. De exemplu, dac` \n mod con[tient accepta]i ceva ca

fiind adev`rat, chiar dac` acea idee era fals`, subcon[tientul vostru o va face cu putin]` [i va materializa ideea respectiv`, \n modul pe care dumneavoastr` \l a[tepta]i.

Diferite experimente efectuate de psihologi Numeroase experien]e de hipnoz` f`cute de c`tre psihologi renumi]i au dovedit faptul c` subcon[tientul nu este \n stare s` fac` selec]ii sau compara]ii, deci nu poate ra]iona. De nenum`rate ori, practica a ar`tat c` subcon[tientul acesteia. accept` orice sugestie, chiar fals` fiind [i reac]ioneaz` docil conform naturii Iat` un exemplu ce ilustreaz` supunerea oarb` a subcon[tientului fa]` de

orice sugestie: dac` un hipnotizator foarte abil \i sugera unui subiect c` este

Napoleon Bonaparte sau chiar o pisic`, ori un c\ine, acesta \[i juca rolul \n mod serios, cu o uimitoare exactitate. Personalitatea sa se transforma radical pe moment, c`ci credea cu adev`rat c` este ceea ce hipnotizatorul \i sugera. Un hipnotizator priceput poate sugera orice [i oricui: unui subiect \i poate

sugera c` are m\nc`rimi, altuia - c` \i curge nasul, unui al treilea - c` este o grade Celsius. Fiecare din ace[tia va reac]iona conform sugestiei ce i-a fost imprimat`, total insensibil la ceea ce se petrece \n jur sau care nu se potrive[te cu ideea sa.
23

statuie de marmur` [i unui al patrulea - c` \nghea]` la o temperatur` de sub 0

Aceste exemple demonstreaz` \n mod clar, c`, exist` o diferen]` net` \ntre con[tiin]`, care ra]ioneaz` [i subcon[tient, care este impersonal, nu are capacitatea de a alege [i ia drept bun` orice idee care ajunge la acel nivel. De aceea, este foarte important s` alegem cu aten]ie doar g\ndurile, ideile [i concep]iile benefice, armonioase [i s` ne umplem astfel sufletul de bucuria armoniei universale. Diferen]a dintre mentalul obiectiv [i cel subiectiv Uneori, mentalul con[tient este numit [i mental obiectiv, pentru c` prin el

sunt cunoscute obiectele exterioare. Mentalul obiectiv are con[tiin]a lumii obiective, pe care o percepe cu ajutorul celor cinci sim]uri. El \nva]` prin observare direct`, prin experimentare sau prin educa]ie. Dup` cum am mai spus, principala sa \ndatorire este aceea de a ra]iona. S` presupunem c` sunte]i unul din miile de turi[ti ce vin anual s` viziteze

ora[ul Los Angeles. Decide]i c` este un ora[ frumos, c`ci are parcuri [i gr`dini mentalului obiectiv.

minunate, cl`diri impozante [i vile cochete. Aceast` concluzie este opera Subcon[tientul este numit adesea [i mental subiectiv. El ia cuno[tin]` de

ceea ce v` \nconjoar` prin mijloace specifice, independente de cele cinci sim]uri, percep\nd realitatea prin intui]ie. Subcon[tientul este sediul emo]iilor, arhiva amintirilor voastre. Mentalul subiectiv se manifest` cel mai pregnant care se manifest` \n stare de incon[tien]` sau de somnolen]`.

atunci c\nd cel obiectiv este total pasiv. Deci, el reprezint` o parte a con[tiin]ei Mentalul subiectiv poate vedea f`r` a folosi ochi. De asemenea, el poate

p`r`si corpul fizic pentru a c`l`tori \n lumi paralele, aduc\nd apoi informa]iile altora f`r` s` v` folosi]i de mijloacele obi[nuite de comunica]ie. Este foarte rug`ciunii. Subcon[tientul nu este capabil s` ra]ioneze, a[a cum procedeaz` mentalul con[tient
24

cele mai exacte despre cele percepute acolo. |n acest fel pute]i citi g\ndurile important s` cunoa[te]i aceste lucruri, pentru a \nv`]a arta veritabil` a

|ntr-o controvers` oarecare, subcon[tientul nu poate g`si nici un argument, fie el pro sau contra. Astfel, dac` emite]i sugestii false, el le va accepta ca fiind diferite alte evenimente. Tot ceea ce vi se \nt\mpl` este rezultatul g\ndirilor adev`rate, materializ\ndu-se sub form` de situa]ii de via]`, experien]e sau imprimate \n subcon[tient. Dac` i-a]i impus concepte false, cel mai bun mijloc de a le \nl`tura este tocmai repetarea frecvent` a unor idei opuse lor, armonioase [i construcive. Astfel, ve]i putea forma un nou obicei, acela de a obiceiurilor de tot felul. \ntre]ine g\nduri benefice, c`ci subcon[tientul este sediul obi[nuin]elor [i G\ndurile pe care le nutri]i \n mod frecvent las` urme ad\nci \n

subcon[tient. Dac` ele sunt armonioase, pa[nice [i constructive ve]i avea numai de c\[tigat. Dar dac` a]i l`sat s` v` domine \ndoiala, nelini[tea [i alte g\nduri destructive, cel mai bun remediu este s` con[tientiza]i uria[a for]` ce s`l`[luie[te \n subcon[tient [i s` lua]i hot`r\rea de a atinge o stare perfect` de fericire [i s`n`tate. Subcon[tientul, creatorul fiin]ei voastre, fiind mereu unit cu sursa fericirea la care aspira]i cu at\ta fervoare. divin` a tuturor lucrurilor, v` va elibera de orice constr\ngere [i v` va reda

Imensa putere a sugestiei Din cele expuse mai \nainte, a]i \n]eles, desigur, c` mentalul con[tient este “cel care vegheaz`” [i c` principala sa atribu]ie ar trebui s` fie aceea de a proteja subcon[tientul \mpotriva falselor impresii. De asemenea, [tim deja c` una din legile fundamentale ale mentalului este urm`toarea: subcon[tientul este \n permanen]` sensibil la diferitele sugestii, fie c` ele provin direct de la subiectul \n cauz`, ori din exteriorul lui. Subcon[tientul nu face compara]ii sau ra]ionamente [i nici nu reflecteaz`, aceste func]ii fiind caracteristice mentalului con[tient. Subcon[tientul nu face altceva dec\t s` r`spund` la sugestii [i nu are vreo preferin]` pentru vre-un anumit domeniu de ac]iune. Iat` un exemplu clasic \n leg`tur` cu puterea uria[` pe care o poate avea

sugestia. S` presupunem c` sunte]i la bordul unui pachebot [i aborda]i un pasager, spun\ndu-i cu un aer foarte timid: “P`re]i foarte bolnav. Ce palid
25

sunte]i! Sunt sigur ca \n cur\nd v` va veni r`u de mare. L`sa]i-m` s` v`

conduc \n cabina dumneavoastr`.” Ve]i observa c` pasagerul p`le[te \ntradev`r. Sugestia dumneavoastr` negativ` este acceptat`, c`ci se asociaz` cu propriile lui temeri [i, odat` ajuns \n cabin`, el ar suferi \n realitate de r`ul de mare. Diferite reac]ii la aceea[i sugestie Desigur c`, unele fiin]e reac]ioneaz` \n mod diferit la aceea[i sugestie

datorit` condi]ion`rii deja prezente \n subcon[tientul lor [i a \ncrederii pe care o au \n ele \nsele. De exemplu, dac` ve]i merge la un marinar de pe acela[i pachebot [i \i ve]i spune plin de solicitudine: “Prietene, ai un aer foarte trist. Nu cumva suferi de r`u de mare? Cred c` \n cur\nd indispozi]ia ta se va accentua.”. |n func]ie de temperamentul s`u, el fie va r\de cu poft` de gluma dumneavoastr`, fie se va ar`ta u[or iritat. Oricum, va r`m\ne imun la aceast` sugestie negativ`, datorit` siguran]ei de sine. |n consecin]`, sugestia nu a f`cut nelini[te. altceva dec\t s`-i m`reasc` \ncrederea \n sine, f`r` s`-i provoace team` sau Dic]ionarul spune c`, sugestia reprezint` procesul mental prin care o idee

este \ntre]inut`, acceptat` [i mai apoi pus` \n execu]ie. E bine s` amintim \ns` c`, nici o sugestie nu poate p`trunde \n subcon[tient f`r` ca ea s` fie mai \nt\i acceptat` \n mod con[tient. A[adar, con[tiin]a are puterea de a respinge orice sugestie. Marinarul din exemplul anterior nu avea fric` de r`ul de mare, fiind convins de imunitatea sa [i, astfel, sugestia negativ` nu a avut nici o putere asupra lui.

Sugestia r`ului de mare rezoneaz` tocmai cu teama de acea suferin]` \n

cazul pasagerului. La fel, fiecare dintre noi are propriile sale temeri, opinii [i dac` a fost acceptat` mental. Astfel, puterile ce s`l`[luiesc \n subcon[tient se manifest` \ntr-un mod limitat de condi]ion`rile deja existente.

convingeri intime, care-i guverneaz` via]a. Nici o sugestie nu are putere dec\t

Cum [i-a pierdut cineva bra]ul datorit` unei sugestii gre[ite

26

Timp de doi ani am ]inut o serie de conferin]e la London Truth Forum. Am fondat acest Forum cu mul]i ani \n urm`. Directoarea sa, dr. Evelin Fleet, sugestiei. |n acel ziar era relatat cazul unui om care a repetat timp de doi ani mi-a ar`tat un articol ce ap`ruse \ntr-un ziar englez, \n leg`tur` cu puterea aceea[i fraz`: “Mi-a[ da [i bra]ul numai s` fie vindecat` fiica mea.” Ea suferea de artrit` acut` [i de o boal` a pielii ce p`rea incurabil`. Tratamentul medical r`m`sese neputincios, iar tat`l ei, animat de o intens` dorin]` de a-[i vedea fiica vindecat`, [i-a exprimat dorin]a sub forma acestei afirma]ii. Ziarul relata apoi

cum, \ntr-o coliziune dintre ma[ina familiei respective [i un alt automobil, bra]ul tat`lui a fost retezat [i, instantaneu, au disp`rut artrita [i boala de piele de care suferea t\n`ra. Trebuie s` fi]i siguri c` impune]i subcon[tientului numai sugestii care s`

aduc` s`n`tatea, s` v` binecuv\nteze [i s` v` inspire \n tot ceea ce face]i. Aminti]i-v` c` subcon[tientul nu [tie de glum`, ci \n]elege exact tot ceea ce \i sugera]i.

Cum a fost \nvins` teama cu ajutorul sugestiei Autosugestia reprezint` sugestia adresat` de cineva lui \nsu[i, cu un anumit scop specific [i bine definit. Herbert Parkyn, \n excelentul s`u manual despre autosugestie, relateaz` urm`torul incident amuzant, pe care cred c`-l ve]i aprecia [i dumneavoastr` [i-l ve]i ]ine minte. “Un vizitator new-yorkez aflat la Chicago [i-a privit la un moment dat ceasul (care era cu o or` \nainte fa]` de ora local`) [i i-a spus prietenului s`u din acel ora[ c` era ora pr\nzului. Ca urmare, musafirului s`u c` \i este foame [i trebuie s` mearg` imediat s` ia masa.”.

locuitorul din Chicago, f`r` s` se g\ndeasc` la diferen]a de fus orar, i-a r`spuns Putem folosi autosugestia pentru a \nvinge orice team` sau obicei r`u. O

t\n`r` c\nt`rea]` a fost invitat` la o audi]ie. |[i dorise foarte mult aceast` invita]ie frumoas`, dar \[i spunea mereu: “Poate c` totu[i m` vor accepta. |n sf\r[it, eu voi face tot ce pot, de[i m` simt plin` de team` [i de nelini[te.”

dar, din cauza tracului, deja fusese respins` de trei ori. T\n`ra avea o voce foarte

lu\ndu-le drept ni[te cereri, a f`cut tot posibilul pentru a le \ndeplini. |n cazul
27

Subcon[tientul a reac]ionat prompt la aceste autosugestii negative, [i,

relatat, cauza insuccesului a fost chiar autosugestia involuntar` [i gre[it direc]ionat` a persoanei respective, generat` de g\ndurile de team` [i de emo]iile respective. Totu[i, femeia a reu[it s`-[i dep`[easc` frica aplic\nd urm`toarea tehnic`: de trei ori pe zi se izola \ntr-o camer`, se instala relaxeze corpul [i mintea. Calmul psihic favorizeaz` pasivitatea mental` [i face

confortabil \ntr-un fotoliu, se lini[tea [i \nchidea ochii. Apoi \ncepea s`-[i ca subcon[tientul s` fie mai receptiv la sugestii. T\n`ra a neutralizat sugestia de team`, afirm\nd urmatoarele: “C\nt minunat, sunt calm`, lini[tit`, plin` de \ncredere \n vocea mea melodioas`.”. Continua s` repete aceast` declara]ie lent, acest lucru de trei ori pe zi [i o dat` \nainte de a adormi. La sf\r[itul s`pt`m\nii fiind, bine\n]eles, admis`. \n clar, tr`ind cu intensitate semnifica]ia ei, de 5 - 10 ori \ntr-o [edin]`. F`cea era foarte sigur` pe sine [i calm`, iar \n timpul audi]iei s-a descurcat admirabil

Cum [i-a reg`sit cineva memoria O persoan` \n v\rst` de 75 de ani obi[nuia s` spun`: “|mi pierd din ce \n ce mai mult memoria.” Ea a reu[it s` \nl`ture acest obicei d`un`tor practic\nd de mai multe ori pe zi metoda autosugestiei, \n felul urm`tor: “|ncep\nd de ast`zi, memoria mea se \mbun`t`]e[te \n toate domeniile. Pot s`-mi amintesc tot ceea din ce \n ce mai clare [i re]in \n mod automat orice, cu o mare u[urin]`. Tot progrese rapide \n fiecare zi [i, \n cur\nd, memoria mea va fi mai bun` dec\t a persoana fu deosebit de \nc\ntat` de rezultatul miraculos pe care-l ob]inuse.

ce am nevoie, \n orice moment, \n orice loc. Impresiile pe care le percep sunt ceea ce doresc s`-mi amintesc apare imediat [i \n forma cea mai exact`. Fac fost ea vreodat`.” Dup` trei s`ptam\ni, memoria i-a revenit la normal, iar

Cum pot fi \nl`turate neajunsurile unui caracter dificil Mul]i oameni, care se pl\ngeau c` au o fire nest`p\nit`, au reu[it s`-[i
28

modeleze caracterul prin puterea autosugestiei, ob]in\nd rezultate notabi-le. Ei

au repetat cu perseveren]` de 3 - 4 ori pe zi: diminea]a, la pr\nz [i seara, urm`toarele afirma]ii: “Sunt din ce \n ce mai bine dispus. Bucuria, fericirea [i calmul devin st`rile mele obi[nuite de con[tiin]`. Pe zi ce trece devin din ce \n ce mai \n]eleg`tor [i mai iubitor. Pentru to]i cei care m` \nconjoar`, sunt un focar de veselie [i bun`voin]` [i transmit instantaneu \n jurul meu aceast` stare lini[tit.” minunat`. Fericirea [i bucuria m` \nso]esc mereu [i, de aceea, sunt ve[nic

Puterea constructiv` sau distructiv` a sugestiei Iat` \n continuare, c\teva exemple [i comentarii \n leg`tur` cu eterosugestia (adic` sugestia pe care o primim de la alte persoane). Puterea sugestiei a jucat \ntotdeauna un rol important \n via]a [i \n modul de a g\ndi al oamenilor, \n toate col]urile lumii. |n multe ]`ri, sugestia reprezint` pilonul central, factorul esen]ial pe care se sprijin` religia. Sugestia poate fi folosit` pentru ob]inerea controlului individual, dar poate

fi utilizat` [i pentru a comanda sau controla pe al]ii care, de cele mai multe ori ignor` toate legile mentalului. |n forma sa constructiv`, sugestia este minunat`, dar sub aspectul s`u negativ, ea poate deveni una dintre cele mai puternici for]e distructive, gener\nd mizeria, e[ecul \n via]`, suferin]a, boala [i dezastrele de orice fel.

A]i acceptat acele sugestii? |nc` din copil`rie, cea mai mare parte dintre noi am primit multe sugestii negative. Ne[tiind cum s` le contracar`m, le-am acceptat \n mod incon[tient. Iat` doar c\teva dintre ele: “Nu po]i s` faci asta”, “Nu vei ajunge niciodat` la un rezultat”, “Nu trebuie”, “Vei gre[i”, “N-ai nici o [ans`”, “Mereu te \n[eli”, “Este

inutil”, “E din ce \n ce mai r`u”, “La ce bun”, “Nu e nevoie s` pui at\t de mult suflet”, “E[ti prea b`tr\n”, “Via]a este o corvoad` f`r` sf\r[it”, “Dragostea este te vei \mboln`vi” sau “Nu po]i s` ai \ncredere \n nimeni”.
29

f`cut` doar pentru pas`ri”, “Nu vei ajunge la timp”, “Vei da faliment”, “Fii atent,

Dac` acum, ca adult, nu ve]i folosi autosugestia constructiv` [i profund benefic`, adic` s` urma]i o terapie de remodelare a procesului mental, acele e[ecului \n via]a personal`, ca [i \n cea social`. Autosugestia reprezint` o deformeaz` comportamentul dumneavoastr` \n lume, impresii impregnate de-a lungul timpului vor constitui tot at\tea cauze ale modalitate de a v` elibera de mul]imea de condi]ion`ri negative, care implementarea unor obiceiuri benefice. Sunte]i capabili s` neutraliza]i sugestiile negative \mpiedic\nd

potrivite pentru a sem`na frica, grija, anxietatea, superficialitatea [i nefericirea. Dac` accepta]i astfel de sugestii negative, g\ndurile de team` ce vor lua na[tere \n mod firesc v` vor face s` pierde]i bucuria de a tr`i [i de a v` realiza \n tocmai ideile opuse, benefice, ve]i reu[i s` neutra-liza]i orice influen]` distructiv`. Fi]i mereu vigilen]i [i nu v` l`sa]i influen]a]i de vreo sugestie negativ` ce via]`. {tim de acum c` pute]i \nl`tura toate sugestiile negative, mentaliz\nd

Citi]i ziarele [i ve]i descoperi o mul]ime de fapte diverse, care sunt foarte

poate veni de la cei din jur. Nu sunte]i [i nu ve]i fi niciodat` obliga]i s` v` l`sa]i

prad` eterosugestiei distructive. Cu to]ii am suferit \n copil`rie [i-n adolescen]` de pe urma ei. Aproape fiecare \[i aminte[te cu u[urin]` cum p`rin]ii, prietenii, negativ`. Studia]i [i analiza]i pu]in cuvin-tele care v-au fost adresate de-a familia [i profesorii creau \n jurul vostru o adev`rat` campanie de sugestie lungul timpului [i ve]i descoperi c\t de mult sem`nau ele cu propaganda, chiar dac` pentru familie [i profesori aceasta era incon[tient abordat`. Scopul lor era acela de a v` ]ine \n st`p\nire [i de a v` insufla teama fa]` de diferite realit`]i cu care v` con-frunta]i.

Acest proces de eterosugestie se petrece la fel \n fiecare birou, \n fiecare

fabric` sau \n fiecare club din aceast` lume. Ve]i observa c` multe din aceste sugestii aveau drept scop s` v` fac` s` g\ndi]i, s` sim]i]i [i s` ac]iona]i a[a cum voiau ceilal]i, astfel \nc\t ace[tia s` ob]in` toate avantajele. Cum a reu[it sugestia negativ` s` ucid` un om
30

Iat` un exemplu de eterosugestie. Unul dintre p`rin]ii mei a consultat odat` o clarv`z`toare venit` din India, care i-a spus ca avea inima slab` [i i-a prezis c` to]i membrii familiei [i s-a gr`bit s`-[i fac` testamentul. va muri \n luna urm`toare. Auzind acestea, tat`l meu a \nceput s` anun]e pe Aceast` puternic` sugestie a p`truns u[or \n subcon[tientul s`u tocmai

pentru c` el o accepta \n \ntregime. Tat`l meu mi-a mai spus c` acea clarvaz`toare era cunoscut` ca av\nd puteri oculte, care \i permiteau sa fac` at\t binele, c\t [i r`ul. Bine\n]eles c` a murit, a[a cum \i prezisese femeia, f`r` s` se

[tie m`car cauza mor]ii sale. Cred c` mul]i dintre noi au ascultat multe istorisiri asem`n`toare, la fel de ridicole [i de supersti]ioa-se. S` studiem cazul \n lumina cuno[tin]elor pe care le avem acum, \n leg`tur` cu modul cum de c`tre subcon[tientul care, la r\ndul s`u, va urma s` manifeste acele idei \n robust \nainte de a merge la acea clarv`z`toare. Dar ea i-a propus o sugestie ac]ioneaz` subcon[tientul. Tot ceea ce mentalul con[tient crede, va fi acceptat realitatea \nconjuratoare. Iat` deci, c` tat`l meu era fericit, plin de for]` [i extrem de d`un`toare, pe care el a acceptat-o. S-a speriat [i, imediat a \nceput s` se g\ndeasc` doar la moartea ce urma s` survin`, \n viziunea lui, \n luna urm`toare. A renun]at la orice alt` activitate [i s-a preg`tit pentru a muri. Tocmai aceast` idee, \ntre]inut` constant, a fost adev`rata cauz` a mor]ii sale. Ea a provocat \ntr-un timp foarte scurt distrugerea definitiv` a corpului fizic.

Acea “clarvaz`toare” nu avea \ns` puterea de a prezice viitorul nici c\t are

o piatr` de pe drum sau o buturug`. Dac` nu g`sea un mediu propice de manifestare, sugestia ei nu ar fi avut nici o putere. C`ci, dac` tat`l meu ar fi cunoscut legile fundamentale ale mentalului, el ar fi respins cu hot`r\re sugestia negativ` [i ar fi refuzat s` asculte vorbele acelei femei, [tiind bine c` era guvernat [i dirijat doar de propriile sale g\nduri [i sentimente. |n acest caz, profe]ia ar fi fost tot at\t de puternic` precum ni[te s`ge]i trase asupra unui torpilor [i ar fi fost complet neutralizat`, f`r` s`-i produc` tat`lui meu nici cel mai mic r`u. Sugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele \nsele, ci doar dac`

dumneavoastr` le primi]i [i sunte]i dispu[i s` le acorda]i vreo importan]`. Ele

au nevoie de consim]`m\ntul dumneavoastr`, au nevoie s` fie \ntre]inute. Dac` sunte]i receptiv la anumite sugestii, atunci se poate spune c` le pune]i la
31

dispozi]ie \ntreaga voastr` fiin]`. Aminti]i-v` faptul c`, ave]i mereu posibilitatea de a alege. Alege]i via]a! Alege]i s`n`tatea! Alege]i dragostea! Puterea unei premise care a fost acceptat` Mentalul lucreaz` dup` acelea[i mecanisme ca [i un silogism. Astfel, orice

premis` pe care o accepta]i \n mod con[tient determin` concluzia, deci

rezultatul la care ajunge subcon[tientul \n leg`tur` cu o anumit` problem`. Dac` premisa este adev`rat`, concluzia va fi la fel, a[a cum este ilustrat \n exemplul urm`tor. 1. Orice virtute este demn` de laud`. 2. Bun`tatea este o virtute. 3. A[adar, bun`tatea este demn` de laud`. adev`rat` decurge \n mod logic dintr-o premis` adev`rat`. Prima declara]ie este premisa [i, dup` cum am mai spus, concluzia Un profesor universitar care a audiat c\teva dintre conferin]ele mele

despre [tiin]a sugestiei din luna mai, 1962, la Town Hall (New York), \mi spunea: “|n via]a mea totul merge pe dos, mi-am pierdut s`n`tatea, averea [i prietenii. Tot ceea ce ating se stric`.”. I-am explicat c` trebuia s`-[i impun` o nou` premis` \n g\ndirea sa: aceea

c` inteligen]a infinit` din subcon[tient \l ghideaz` mereu, \l dirijeaz` [i are grij`

de el pe toate planurile: spiritual, mental [i material. Atunci subcon[tientul \l va Astfel, profesorul a formulat un plan potrivit cu modul \n care dorea s`-[i

orienta \n mod automat pe drumul cel bun, red\ndu-i s`n`tatea [i calmul. tr`iasc` via]a [i iat`, \n continuare, care era principala lui premis` mental` de la care pornea: “|n]elepciunea infinit` m` conduce [i m` ghideaz`, orice a[ face \n aceast` lume. Posed o s`n`tate perfect` [i doar legea armoniei ac]ioneaz` \n corpul meu [i \n spiritul meu. Frumuse]ea, dragostea, lini[tea [i abunden]a coexist` mereu \n via]a mea. {tiu \n mod sigur c` aceast` premis` se bazeaz` pe conform acestor g\nduri.” eternele adev`ruri ale vie]ii; simt [i cred cu t`rie c` subcon[tientul ve reac]iona Mai t\rziu mi-a scris: “Am repetat aceast` afirma]ie lent, cu calm [i plin de
32

dragoste, de mai multe ori pe zi, [tiind c` va p`trunde din ce \n ce mai

profund \n subcon[tient [i c` rezultatele nu vor \nt\rzia s` apar`. V` sunt foarte recunosc`tor pentru sfaturile pe care mi le-a]i dat [i doresc s` v` spun c` via]a mea s-a \mbun`t`]it sub toate aspectele. Ave]i dreptate, aceast` tehnic` este perfect valabil`!” Subcon[tientul nu v` contrazice niciodat` Subcon[tientul poart` \n]elepciunea necesar` [i cunoa[te r`spunsul la orice

\ntrebare. El nu contest` nimic [i nu v` contrazice. Nu spune niciodat`: “Nu trebuie s`-mi imprimi aceast` sugestie”. De exemplu, dac` ve]i spune: “Nu pot s` fac asta” sau “sunt prea batr\n acum”, “nu pot face fa]` acestei obliga]ii”, “m-

am n`scut sub o stea cu ghinion”, “nu [tiu pe nimeni \n care s` pot avea reac]iona fidel modului dumneavoastr` de g\ndire. De fapt, refuza]i propriul bine \ns`[i fiin]ei voastre, atr`g\ndu-v` s`r`cia [i frustrarea. At\t timp c\t ridica]i noi piedici [i obstacole, practic nega]i [i v` face]i

\ncredere”, ve]i impresiona subcon[tientul cu aceste g\nduri negative [i el va

inaccesibil` \n]elepciunea care s`l`[luie[te \n subcon[tient, deoarece v` \nchipui]i c` subcon[tientul este incapabil s` rezolve vreo problem`. Aceasta [i tendin]ele spre nevroz`. conduce la un intens stress mental [i emo]ional, c`ruia \i urmeaz` imediat boala Pentru a v` \ndeplini dorin]ele [i pentru a elimina orice sentiment de [i-mi reveleaz` cel

frustrare, face]i aceast` afirma]ie de mai multe ori pe zi: “Inteligen]a nesf\r[it`, care mi-a oferit aceast` dorin]`, m` orienteaz`, m` conduce

mai bun mod \n care ea poate fi \ndeplinit`. {tiu c` \n]elepciunea profund` a subcon[tientului va r`spunde favorabil [i c` tot ceea ce simt [i doresc \n armonie [i echilibru.” interiorul fiin]ei mele se va manifesta \n exterior. Totul \n mine este \n Dac` \ns` ve]i spune: “Nu pot s` mai ies din aceast` situa]ie, sunt pierdut.

Nu v`d nici o solu]ie pentru aceast` problem`; sunt blocat”, nu ve]i primi nici un r`spuns din partea subcon[tientului. Dac` dori]i, deci, ca el s` ac]ioneze spre dumneavoastr`. Re]ine]i c` subcon[tientul lucreaz` \n permanen]` pentru a v` men]ine corpul \ntr-o stare c\t mai bun`: controleaz` b`t`ile inimii, precum [i
33

binele vostru, oferi]i-i re]eta cea mai bun` [i imediat el va coopera cu

respira]ia. Are grij` s` v` vindece rana pe care v-a]i f`cut-o la deget. Astfel, el este orientat c`tre via]` [i caut` mereu s` v` \ngrijeasc` [i s` v` ocroteasc`. Deci, imaginile mentale. subcon[tientul nu are propria sa voin]`, v` accept` \n \ntregime sugestiile [i C\nd c`uta]i r`spunsul la o anumit` problem`, subcon[tientul v` poate da

r`spunsul imediat, dar a[teapt` s` lua]i singuri decizia de a-l consulta \n privin]a acelei probleme. Dac` ve]i spune: “Nu cred c` mai pot rezolva ceva; m` aflu \ntr-o deplin` confuzie; de ce nu primesc nici un r`spuns?”, atunci v` ve]i nic`ieri.

neutraliza \ntr-un mod lamentabil cererea anterioar`. Astfel, nu ve]i ajunge De aceea, v` recomand s` v` relaxa]i, s` v` lini[ti]i, afirm\nd plini de calm:

“Subcon[tientul cunoa[te r`spunsul de care am nevoie. El \mi va r`spunde chiar acum. |i mul]umesc pentru c` [tiu c`, \n infinita sa \n]elepciune, el cunoa[te totul [i \mi va revela r`spunsul perfect la \ntrebarea mea. Prin credin]a mea profund` determin manifestarea splendorilor ce se ascund \n subcon[tient [i de aceea sunt mereu plin de bucurie.”

Rezumatul ideilor importante prezentate \n acest capitol
1. G\ndi]i-v` numai la bine [i binele se va manifesta f`r` nici o \ndoial`. Dac` ve]i g\ndi \ns` \n mod negativ, ve]i culege roade pe m`sur`. Sunte]i chiar reflectarea propriilor voastre g\nduri. 2. Subcon[tientul nu v` contrazice niciodat`, ci accept` mereu ceea ce afirma]i \n mod con[tient. Nu spune]i niciodat`: “Nu am bani destui ca s`-mi cumpar asta.”, de[i poate momentan este adev`rat. Mai bine spune]i: “Voi cumpara acest obiect. Accept total aceast` idee.” 3. De]ine]i mereu puterea de a alege. Alege]i, deci, s`n`tatea [i fericirea. Pute]i decide dac` s` fi]i prietenos sau du[m`nos. Alege]i totdeauna un comportament amabil, cordial, vesel, cooperant [i \ntreaga lume v` va r`spunde la fel. Aceasta este cel mai bun mijloc de a v` dezvolta o personalitate plin` de armonie. 4. Mentalul con[tient are rolul de “paznic”. Rolul s`u fundamental este acela de a proteja subcon[tientul \mpotriva sugestiilor negative. Urm`ri]i s` fi]i mereu convin[i c` \n cur\nd se va petrece ceva minunat. Cea mai mare putere cu care a]i fost \nzestra]i este capacitatea de a alege. Alege]i deci bucuria [i bun`starea \n toate aspectele vie]ii.
34

5. Sugestiile [i afirma]iile celorlal]i nu au nici o putere de a v` face r`u. Re]ine]i faptul c` doar propriile g\nduri v` pot influen]a. De aceea respinge]i cu t`rie g\ndurile sau declara]iile celorlal]i, care nu sunt benefice [i construi]i singuri sugestii pozitive. Ave]i deci puterea de a alege modul \n care ve]i ac]iona. 6. Supraveghea]i-v` mereu afirma]iile. Ve]i primi raspuns chiar la cele mai ne\nsemnate cuvinte. Nu spune]i niciodat`: “Voi da gre[, \mi voi pierde serviciul; nu-mi pot pl`ti avocatul”, c`ci subcon[tientul nu \n]elege glumele voastre. Astfel, ve]i avea parte de ceea ce decreta]i (fie serios sau \n glum`). 7. Mentalul nu este nici r`u, nici bun, a[a cum nici o for]` a naturii nu este nici rea, nici bun`. Totul depinde de modul \n care v` folosi]i de aceast` for]`. Urm`ri]i deci s` o utiliza]i doar \n scopuri benefece, pentru a vindeca [i a binecuv\nta pe oameni. 8. Nu spune]i niciodat`: “nu pot”. Dep`[i]i-v` teama [i \nlocui]i acele vorbe cu urm`toarele cuvinte: “Totul \mi st` \n putere datorit` giganticei for]e a subcon[tientului.” 9. Aborda]i via]a din punctul de vedere al adev`rurilor eterne [i a principiilor imuabile [i nu din perspectiva fricii, a ignoran]ei [i a supersti]iilor. Mai ales, nu permite]i nim`nui s` g\ndeasc` pentru dumneavoastr`. Lua]i singuri decizii [i alege]i-v` cu grij` g\ndurile. 10. Sunte]i \nsu[i capitanul propriului vostru subcon[tient, st`p\nul propriului destin. Aminti]i-v` mereu c` ave]i puterea de a alege. Prin urmare, alege]i via]a! Alege]i dragostea! Alege]i s`n`tatea! Alege]i fericirea! 11. Tot ceea ce mentalul con[tient ia drept bun, va fi acceptat [i de c`tre subcon[tient, care va manifesta \n cele din urm` acest lucru. Ave]i \ncredere \n legile imuabile ale crea]iei, \n protec]ia divin` [i \n binecuv\ntarea sa.

35

CAPITOLUL III
PUTEREA MIRACULOAS< A SUBCON{TIENTULUI Puterea subcon[tientului este uria[`. El v` inspir`, v` dirijeaz` ac]iunile, v`

ajut` s` rememora]i diferite fapte, nume sau locuri. De asemenea, controleaz` b`t`ile inimii, circula]ia s\ngelui, regleaz` digestia, asimilarea substan]elor nutritive [i eliminarea rezidurilor. Atunci c\nd m\nca]i o bucat` de p\ine, subcon[tientul este cel care are grij` ca ea s` fie transformat` \n ]esuturi,

mu[chi, oase [i s\nge. Aceste procese nu pot fi controlate de omul obi[nuit. Iat`, \ns`, c` subcon[tientul este capabil s` controleze toate procesele vitale, func]iile corpului [i poate da r`spuns corect la orice \ntrebare. Subcon[tientul nu doarme niciodat` [i nici nu se odihne[te, fiind mereu

activ. Pute]i s` v` convinge]i de puterea sa miraculoas`, ar`t\ndu-i \n mod clar \nainte de a adormi, c` dori]i un anumit lucru. Ve]i fi de-a dreptul uimi]i,

constant\nd c` s-au declan[at anumite fenomene care au dus \n final la \ndeplinirea dorin]elor voastre. El este, deci, o adev`rat` surs` de putere [i de \n]elepciune care v` pune \n leg`tur` cu for]a omnipotent`, cea care orbitele lor. st`p\ne[te \ntreaga lume, face s` str`luceasc` soarele [i s` dirijeze planetele pe Subcon[tientul este sursa idealurilor voastre, a aspira]iilor c`tre \nalt [i a

impulsurilor altruiste. Tocmai datorit` acestei mari puteri a subcon[-tientului, Shakespeare a reu[it s` perceap` adev`rurile profunde, ascunse majorit`]ii oamenilor din acea vreme. F`r` \ndoial`, tot subcon[tientul este cel care i-a permis sculptorului grec Phidias s` materializeze \n marmur` [i \n bronz frumuse]ea, simetria [i armonia fiin]ei umane sau zeie[ti. La fel au fost pictate madonele de c`tre Raphael [i au fost compuse simfoniile de c`tre Beethoven.

36

|n 1955, am ]inut c\teva conferin]e la “Yoga Forest University”, \n Rishikesh (India) [i, cu aceast` ocazie, am discutat cu un chirurg din Bombay, care se afla \n vizit` acolo. El mi-a povestit despre dr. James Esdaille, chirurg sco]ian care activa \n Bengal, \nc` dinainte de a fi descoperite eterul [i alte metode de anestezie. |ntre 1843 [i 1846, dr. Esdaille a realizat cca. 400 de opera]ii importante, precum amput`ri de membre, extirp`ri de tumori, cancer, fost realizate doar sub anestezie mental`. |n mod surprinz`tor, mortalitatea postoperatorie era de 2% sau 3% printre pacien]ii dr. Esdaille. Bolnavii nu sim]eau nici o durere [i nimeni nu a murit \n timpul opera]iei. Dr. Esdaille sugera subcon[tientului pacientului aflat \n stare de hipnoz`,

precum [i opera]ii la ochi, urechi [i g\t. Toate aceste interven]ii chirurgicale au

c` nu se va produce nici o infec]ie sau septicemie. Trebuie s` men]ion`m c` acestea s-au petrecut cu mult timp \nainte ca Louis Pasteur sau Joseph Lister s` fi descoperit originea bacterian` a bolilor [i faptul c` infec]iile se produc datorit`

microbilor, atunci c\nd instrumentele nu sunt sterilizate. Interlocutorul meu indian a remarcat faptul c`, mortalitatea foarte redus` [i absen]a oric`rei infec]ii pacien]ilor s`i. se datorau f`r` \ndoial`, sugestiilor puternice pe care dr. Esdaille le f`cea Este minunat s` descoperi c` un chirurg s-a folosit de puterea uria[` a

subcon[tientului \nc` de acum 120 de ani. Nu-i a[a c` g\ndul la puterea ascuns` din subcon[tient v` umple de respect [i admira]ie? Pute]i avea acum capacitatea sa de a transcede timpul [i spa]iul [i de a v` elibera de orice durere dumneavoastr` o putere uimitoare prin efectele pe care le poate produce. \ncredere \n puterile sale extrasenzoriale, \n clarviziunea [i claraudi]ia sa, \n sau suferin]`. Toate aceste fenomene miraculoase dovedesc c` exist` \n

Subcon[tientul reprezint` o carte deschis`, \n care v` pute]i citi perfect \ntreaga via]` Oricare ar fi g\ndurile voastre, opiniile, teoriile asupra lumii, dogmele sau prejudec`]ile pe care le-a]i acceptat \n decursul timpului, voi face]i \n a[a fel \nc\t ele s` p`trund` \n subcon[tient. Ca urmare, ve]i tr`i diferite experien]e care sunt manifest`ri clare [i obiective ale acestor sugestii. Ceea ce imprima]i \n interior (\n profunzimea subcon[tientului) ve]i tr`i \n \ns`[i lumea fenomenal`
37

care v` \nconjoar`. Via]a omului prezint` dou` laturi distinctive: latura obiectiv` [i latura subiectiv`, fa]a v`zut` [i fa]a nev`zut` a vie]ii, g\ndul [i manifestarea. Creierul reprezint` organul ra]ionamentelor, a mentalului con[tient [i are

rolul de a primi g\ndurile. C\nd accepta]i \n mod complet un g\nd, acesta este trimis c`tre planul solar, unde cap`t` form` [i se manifest` \n lumea obiectiv`. Dup` cum am mai spus, subcon[tientul nu se angajeaz` \n polemici, ci face

exact ceea ce i se ordon`. El accept` “verdictul” nostru (concluziile la care ajunge]i) [i \l consider` definitiv. Iat` de ce subcon[tientul este comparat cu \ns`[i cartea vie]ii, \n care se tip`resc f`r` \ncetare g\ndurile voastre de fiecare clip`. |n leg`tur` cu aceasta, eseistul american Ralph Waldo Emerson spunea: “Omul devine tot ceea ce g\nde[te pe parcursul zilei.”

Ceea ce este imprimat \n subcon[tient ajunge s` se exprime, \ntr-un fel sau altul, \n lumea exterioar` William James, tat`l psiholoagei americane, spunea c` puterea sub-

con[tientului este capabil` s` transforme \ntreaga lume. Subcon[tientul se afl` permanent \n leg`tur` cu inteligen]a nesf\r[it`, cu \n]elepciunea f`r` limite din macrocosmos. Orice va ajunge s` se imprime cu putere \n subcon[tient se va manifesta orbe[te [i f`r` discern`m\nt \n lumea exterioar`. De aceea, este foarte important s`-i oferi]i doar g\nduri benefice [i constructive. Motivul pentru care, \n lume, exist` acum at\tea discordie [i s`r`cie, este

acela c` oamenii nu \n]eleg deloc leg`tura dintre con[tient [i subcon[tient. At\t timp c\t cele dou` fa]ete ale fiin]ei sunt \n deplin` armonie, \ntr-un deplin acord, convie]uiesc \n pace [i se sincronizeaz` perfect, ve]i avea parte mereu de s`n`tate, fericire, calm [i veselie. Nici ura [i nici boala nu se vor manifesta \n astfel de condi]ii. C\nd a fost deschis morm\ntul lui Hermes, to]i erau plini de curiozitate [i

de ner`bdare pentru c`-[i \nchipuiau c` \n el se ascundea marele mister al lumii. Dar secretul era simplu: “Ceea ce este sus este [i jos; ceea ce se afl` \n exterior , se afl` [i \n interior.” Putem spune, deci, c` tot ceea ce imprima]i \n subcon[tient se va proiecta
38

pe imensul ecran al spa]iului. Acela[i adev`r a fost afirmat de c`tre Moise, Isaia,

Iisus, Buddha, Zaratustra, Lao-Ts\ [i de to]i marii Ilumina]i din toate epocile. Tot ceea ce crede]i c` este adev`rat, mai devreme sau mai t\rziu, va deveni ac]iunile pe care le s`v\r[i]i. “Precum \n cer (mentalul propriu), a[a [i pe vie]ii. posibil. De aceea, este necesar ca emo]iile s` fie \n echilibru perfect cu p`m\nt (\n corpul [i anturajul vostru).” Aceasta este marea [i secreta lege a Pretutindeni unde ve]i c`uta, ve]i \nt\lni manifestarea legii ac]iunii [i a

reac]iunii, care este o lege universal`. Trebuie s` veghea]i ca toate aspectele fiin]ei voastre s` se afle \ntr-un echilibru perfect; doar atunci via]a voastr` va deveni armonioas`. V` afla]i aici, pe p`m\nt, pentru a permite marelui suflu al mereu \n echilibru cu ceea ce primi]i la r\ndul vostru. |n acest fel, vor dispare toate frustr`rile care provin din dorin]e nesatisf`cute. Dac` ve]i nutri g\nduri destructive, malefice sau gre[it orientate, acestea

vie]ii s` v` p`trund` \n mod armonios [i ritmic. Ceea ce d`rui]i trebuie s` fie

vor da na[tere unor emo]ii dezechilibrate, care vor c`uta s` se exteriorizeze \ntr-un fel sau altul. Aceste emo]ii negative vor determina apari]ia ulcerelor, a tulbur`rilor cardiace, a hipertensiunii [i a st`rilor depresive. De pild`, ce idee, ce sentiment va domina \n acest moment? Fiecare parte a fiin]ei voastre va fi influen]at` de aceast` idee. Starea actual` de vitalitate, de s`n`tate, situa]ia financiar`, prietenii actuali, pozi]ia social`, toate acestea constituie o reflectare perfect` a ideii pe care o \ntre]ine]i despre propria fiin]`. Acestea sunt urm`rile sugestiilor imprimate \n permanen]` \n subcon[tient. |ntre]in\nd g\nduri negative, ne facem r`u nou` \n[ine. De c\te ori v-a]i

provocat singuri r`u, enerv\ndu-v`, fiind plini de team`, de gelozie sau de penetreaz` \n subcon[tient. |n mod sigur nu v-a]i n`scut cu aceste atitudini negative. A[adar, hr`ni]i mereu subcon[tientul cu g\nduri minunate [i astfel ve]i elimina aceste tipare malefice care s-au fixat acolo. Doar printr-o practic` perseverent` ve]i reu[i s` uita]i [i s` elimina]i influen]ele trecutului. Subcon[tientul a vindecat o tumoare malign` a pielii

dorin]a r`zbun`rii? Aceste g\nduri [i emo]ii reprezint` tot at\tea otr`vuri care

39

Vindecarea unei boli proprii se va constitui mereu \n cea mai conving`toare dovad` a puterii subcon[tientului. Acum 40 de ani, eu \nsumi am reu[it s` determin resorb]ia unei tumori maligne situat` pe piele, prin for]a rug`ciunii. Orice tratament medical devenise \n acel moment neputincios [i tumoarea se dezvolta nestingherit`. Un pastor, care avea cuno[tin]e profunde \n domeniul psihologiei, mi-a

explicat sensul ascuns al celui de-al 138-lea Psalm, \n care se spunea: “Cele nelucrate ale mele le-au cunoscut ochii T`i [i \n cartea Ta, toate se vor scrie.” El mi-a aratat c`, prin termenul “carte” s-a f`cut referire la subcon[tient, care mia format \ntregul corp, pornind doar de la o celul` indivizibil`. Aceea[i putere imens`, care a creat acest trup, va putea s`-l vindece, astfel \nc\t s` se apropie din nou de prototipul perfect aflat \n subcon[tient.

Ar`t\ndu-mi propriul ceas, pastorul mi-a spus: “Acest ceas a fost f`cut de

un ceasornicar care, \nainte de a-l fi creat, a conceput \n minte, mai \nt\i, forma sa; dac` ceasul se defecteaz`, el va [ti cu siguran]` cum s`-l repare.” Tot astfel, subcon[tientul care mi-a creat acest trup este precum un ceasornicar [i [tie foarte bine cum s`-l vindece, s`-l \ngrijeasc` [i s` dirijeze toate func]iile sale vitale. Dar, pentru aceasta, eu va trebui s`-i sugerez ideea unei s`n`t`]i perfecte. Aceast` idee va fi cauza, iar vindecarea bolii va constitui efectul dorit. Am \nceput, deci, s` m` rog \ntr-un mod extrem de simplu: “Corpul [i

toate organele mele au fost create de c`tre inteligen]a infinit` a subcon[tientului. subcon[tient \mi modeleaz` toate organele, ]esuturile, mu[chii [i oasele. moment fiecare atom al fiin]ei mele pentru a m` face s`n`tos [i perfect. Realiz`rile acestei inteligen]e creatoare sunt minunate.”

Ea singur` [tie cum s` m` vindece; \n]elepciunea atotputernic` ce s`l`[luie[te \n Aceast` for]` curativ` f`r` limite, care se afl` chiar \n mine, transform` \n acest Mul]umesc pentru aceast` vindecare care, [tiu bine, se petrece chiar acum. Astfel, m-am rugat cu voce tare (sau \n g\nd) timp de cinci minute, de 2Dup` cum a]i v`zut, nu am f`cut dec\t s` ofer un prototip sugestiv pentru

3 ori pe zi. La cap`tul a trei luni, pielea mea redevenise s`n`toas` [i perfect`.

starea de s`n`tate [i frumuse]e pe care o doream, elimin\nd astfel imaginile negative care se instalaser` \n subcon[tient [i care constituiau \ns`[i cauza bolii
40

mele. Nimic nu va putea influen]a corpul vostru, dac` imaginea sa nu exist` deja

\n minte; transform\nd aceste imagini, hr`nind mereu mentalul cu sugestii pozitive, ve]i reu[i s` v` transforma]i [i corpul. Iat` acum cheia oricarei (Psalmul 138:14) Subcon[tientul controleaz` toate func]iile corpului Indiferent dac` sunte]i treaz sau dormit, subcon[tientul controleaz` vindec`ri: “Minunate sunt lucrurile tale [i sufletul meu le cunoa[te foarte.”

ne\ncetat toate func]iile vitale ale corpului, f`r` s` aib` nevoie de ajutorul ritmic, pl`m\nii lucreaz` astfel \nc\t inspira]ia [i expira]ia se succed ca [i c\nd

mentalului con[tient. De exemplu, \n timpul somnului, inima continu` s` bat` a]i fi treaz. Subcon[tientul este cel care controleaz` digestia [i secre]iile glandelor, precum [i toate procesele misterioase care se petrec \n interiorul corpului. Chiar [i firele de p`r continu` s` creasc`, indiferent dac` dormim sau

nu. Savan]ii au descoperit c` pielea secret` chiar mai mult` transpira]ie \n timpul somnului, dec\t \n stare de veghe. Mul]i cercet`tori au reu[it s` g`seasc` \n timpul somnului r`spunsuri la probleme extrem de dificile [i au afirmat c` visaser`, pur [i simplu, r`spunsurile adecvate acelor probleme.

Deseori, mentalul con[tient influen]eaz` negativ func]ionarea inimii, a

pl`m\nilor, a stomacului sau a intestinelor, fiind dominat de griji, team` sau

\ndoial`. Orice g\nd, pe care \l nutri]i, poate perturba func]ionarea armonioas` a subcon[tientului. Dac` sunte]i tulburat, cel mai bine este s` v` relaxa]i [i s` l`sa]i s` se lini[teasc` furtuna din minte. Vorbi]i f`r` jen` [i f`r` cea mai mic` ne\ncredere subcon[tientului vostru, cer\ndu-i s` preia el comanda [i s` reinstaureze pacea, ordinea [i armonia divin`. Ve]i observa treptat c` toate func]iile - care mai \nainte erau perturbate - revin la o activitate normal`. Dac` supune imediat ordinului vostru.

v` ve]i adresa subcon[tientului cu autoritate [i putere de convingere, el se va Subcon[tientul caut` mereu s` v` protejeze [i s` restabileasc` o stare de

s`n`tate \n corpul dumneavoastr`. El este cel care v` face s` v` iubi]i copiii, a[a cum tot el st` la baza instinctului de conservare. Presupun\nd c` a]i \nghi]it din \nt\mplare o hran` nes`n`toas`, subcon[tientul v` va determina s` o vomita]i. Dac` a]i lua, de pild`, otrav`, printr-un accident anume, subcon[tientul
41

va \ncerca imediat s` o neutralizeze. Numai av\nd o \ncredere nem`rginit` \n puterea sa miraculoas`, ve]i ob]ine o stare perfect` de s`n`tate. Cum s` facem ca subcon[tientul s` lucreze \n favoarea noastr` Mai \nt\i, trebuie s` ne d`m seama c` subcon[tientul ac]ioneaz`

permanent. El este activ zi [i noapte, indiferent dac` v` adresa]i lui sau nu. De[i

subcon[tientul este mereu cel care construie[te [i are grij` de corp, cu toate acestea, nu pute]i percepe acest fapt, nu pute]i auzi acest continuu proces interior. Orice problem` pe care o ave]i sau cu care v` confrunta]i este de fapt a

mentalului con[tient [i nu a subcon[tientului. Urm`ri]i deci, s` v` elibera]i mintea de probleme [i griji, umpl\nd-o mereu cu speran]a c` se va \nt\mpla fie \ndreptate spre tot ceea ce este frumos, adev`rat, benefic. Chiar din acest reproduce fidel. ceva minunat. Fi]i aten]i ca, g\ndurile pe care le \ntre]ine]i \n mod obi[nuit s` moment \ncepe]i s` ave]i grij` de g\nduri [i fi]i convin[i c` subcon[tientul le va Aminti]i-v` c`, a[a cum apa ia forma tubului prin care curge, principiul

vital curge prin dumneavoastr` lu\nd forma g\ndurilor pe care le nutri]i. For]a curativ` curge prin corp [i se manifest` prin s`n`tate, armonie, pace [i prosperitate. G\ndi]i-v` la aceast` energie ca la o fiin]` inteligent`, ca la un \nsufle]i, pentru a v` inspira [i pentru a v` \mbog`]i. Ve]i ob]ine un r`spuns promp la toate aceste afirma]ii, dac` ve]i avea o credin]` ferm` \n ele. For]a curativ` a subcon[tientului a vindecat nervii optici atrofia]i Cazul celebru [i autentic al doamnei Bire din Fran]a a fost consemnat \n arhivele biroului de constat`ri medicale din Lourdes. Doamna Bire era oarb`, c`ci nervii optici \i erau atrofia]i. Duc\ndu-se la Lourdes, ea a fost vindecat` de aceast` boal` \n mod miraculos. Ruth Cranston (o t\n`r` protestant`), care f`cea din noiembrie 1955, cele ce urmeaz`:
42

prieten minunat. Fi]i convins c` ea curge prin dumneavoastr` pentru a v`

o anchet` \n leg`tur` cu vindec`rile de la Lourdes, a scris \n revista “McCall’s”

“La Lourdes, ea (doamna Bire) [i-a rec`p`tat vederea \ntr-un mod uluitor, c`ci nervii optici - \n cazul acestei persoane - fuseser` de la na[tere atrofia]i, lipsi]i de via]`. Acest fapt a fost autentificat de mai mul]i medici, dup` consulta]ii repetate. O lun` mai t\rziu, un nou examen medical a ar`tat c` mi s-a dovedit c` acele vindec`ri miraculoase erau reale. Dup` cum vom explica multe biserici din toat` lumea, indiferent dac` erau cre[tine sau nu. vederea revenise la normal.”. Eu \nsumi am fost la Lourdes de mai multe ori [i [i \n capitolul urm`tor, f`r` \ndoial` c` au avut loc cu adev`rat vindec`ri \n Doamna Bire nu a fost vindecat` doar de apele din Lourdes - de[i nu se

poate nega o calitate cu totul spiritualizant` a acestora [i unele propriet`]i ie[ite

din comun - ci [i de propriul subcon[tient care a r`spuns rugilor [i sugestiilor ei. For]a curativ` ascuns` \n subcon[tient, atr`g\nd dup` sine vindecarea. Astfel, se dovede[te \nc` o dat`, g\ndul acceptat ca fiind adev`rat va fi executat \n mod automat. F`r` \ndoial` c` doamna Bire s-a dus la Lourdes cu \ncredere [i speran]`, av\nd \n suflet convingerea c` va fi vindecat`. Subcon[tientul i-a creat ochiul, poate sigur s` \nvie un nerv mort. Totul v` este dat potrivit cu credin]a voastr`. r`spuns, atr`g\nd asupra ei energiile curative prezente pretutindeni. El, care a

Cum s` suger`m subcon[tientului ideea unei s`n`t`]i perfecte Am cunoscut la Johannesburg, \n Africa de Sud, un pastor protestant, care mi-a explicat metoda de care s-a folosit pentru a furniza subcon[tientului ideea c` este perfect s`n`tos. |n acea perioad` avea cancer la pl`m\n. Tehnica sa a fost urm`toarea: “De mai multe ori pe zi - \mi relata el - m` relaxam deplin, at\t

psihic c\t [i mental. Apoi, fiind complet destins, f`ceam urm`toarea afirma]ie: <<Picioarele mele sunt relaxate, gleznele sunt relaxate, gambele sunt relaxate, mu[chii abdominali sunt relaxa]i, inima [i pl`m\nii \mi sunt perfect destinse, capul \mi este relaxat; toat` fiin]a mea este perfect relaxat`>>. |n cinci minute intram \ntr-o stare de somnolen]`, marcat` de o mare receptivitate [i \n acel moment \mi spuneam urm`toarele cuvinte: <<Perfec]iunea lui Dumnezeu se exprim` [i prin fiin]a mea. Ideea de s`n`tate perfect` \mi umple acum
43

subcon[tientul. Imaginea pe care o are Dumnezeu \n leg`tur` cu mine este o imagine perfect` [i subcon[tientul \mi va crea din nou corpul \n deplin acord cu imaginea perfect` din Con[tiin]a Divin`>>”. Acest pastor s-a vindecat complet. Acesta este modul cel mai simplu \n care pute]i oferi subcon[tientului o idee de s`n`tate perfect`. Un alt procedeu minunat este dirijarea [i controlul imagina]iei cretoare.

Am propus unui om care suferea de paralizie func]ional` s`-[i \nchipuie cu precizie c` merge la birou, simte cum atinge biroul, r`spunde la telefon [i face tot ceea ce f`cea \n mod obi[nuit c\nd era s`n`tos. I-am explicat c` aceste imagini mentale vor fi acceptate de c`tre subcon[tient.

Ca urmare, respectiva persoan` a \nceput s` foloseasc` imagina]ia,

sim]indu-se c` ar fi revenit cu adev`rat la munca sa. |n]elesese c`, \n felul

acesta, oferea subcon[tientului sugestii pozitive, care vor fi punctul de plecare pentru activitatea sa laborioas`. Subcon[tientul reprezenta tocmai filmul pe care se imprimau acele imagini create de el. |ntr-o zi, dup` mai multe s`pt`m\ni de dec\t s`-[i cheme so]ia [i infirmiera pentru a r`spunde. Telefonul era la 10 sugestionare benefice, telefonul sun` [i, a[a cum conveniser`, nu era nevoie metri distan]` de el, dar cu toate acestea el a reu[it s` r`spund`. Din acel creat` de imaginile mentale benefice [i stimulatoare create de persoana bolnav`. C`rui fapt se datorea-z`, \ns`, paralizia lui? Acel om avea un blocaj mental care \mpiedica impulsurile nervoase de la creier s` ajung` la picioare; ca urmare, el sus]inea c` nu era \n stare s` mearg`. Dar, atunci c\nd [i-a concentrat aten]ia asupra for]ei curative ce s`l`[luia \n fiin]a lui, acea for]` a luat forma imaginilor mentale pe care le \ntre]inea permanent [i, astfel, a devenit capabil s`-[i foloseasc` din nou picioarele. “Toate c\te ve]i cere, rug\ndu-v` cu credin]`, le ve]i primi.” (Matei, 21:22)

moment, a fost vindecat. Imensa putere vindec`toare a subcon[tientului a fost

Idei de re]inut
1. Subcon[tientul controleaz` toate procesele vitale din corp [i cunoa[te r`spunsul la orice \ntrebare. 2. |nainte de a adormi, oferi]i anumite sugestii pozitive, armoniose, subcon[tientului, conving\ndu-v` astfel de puterea sa miraculoas`.
44

3. Tot ceea ce imprima]i \n subcon[tient se va exprima pe ecranul spa]iului real sub form` de condi]ion`ri, evenimente sau experien]e. De aceea, trebuie s` v` supraveghea]i cu grij` orice idee [i orice g\nd pe care \l emite]i. 4. Legea ac]iunii [i a reac]iunii este universal`. G\ndul este ac]iunea, iar reac]iunea este r`spunsul automat al subcon[tientului la acel g\nd. Controla]i-v`, deci, g\ndurile [i ave]i o deplin` responsabilitate fa]` de ele! 5. Orice frustrare are drept cauz` o dorin]` nesatisf`cut`. Dac` ve]i permite g\ndurilor s` se opreasc` asupra obstacolelor [i asupra dificult`]ilor, atunci subcon[tientul va fi blocat, neput\nd s` ac]ioneze spre binele dumneavoastr`. 6. Energiile vitale vor curge prin voi ritmic [i armonios dac` ve]i afirma cu t`rie: “Sunt sigur c` puterea subcon[tientului, care mi-a dat aceast` dorin]`, mi-o va \ndeplini cur\nd.”. Aceasta va elimina orice conflict. 7. Pute]i s` afecta]i ritmul normal al inimii, al pl`m\nilor, ori al celorlalte organe prin g\nduri anxioase [i teama constant \ntre]inut`. Hr`ni]i subcon[tientul doar cu g\nduri armonioase, de s`n`tate [i pace [i atunci activitatea tuturor organelor va reveni la normal. 8. Obi[nui]i-v` s` a[tepta]i mereu ceva mai bun, c`ci subcon[tientul va r`spunde fidel acestui g\nd \ntre]inut. 9. Imagina]i mereu un deznod`m\nt fericit, solu]ionarea problemei cu care v` confrunta]i, tr`i]i pe deplin [i cu anticipa]ie bucuria reu[itei, c`ci orice v` imagina]i sau sim]i]i va fi acceptat [i realizat de c`tre subcon[tient.

CAPITOLUL IV
VINDEC<RI MIRACULOASE |N ANTICHITATE

45

De-a lungul timpului, oameni din toate popoarele au \n]eles \n mod instinctiv, c` exist` o misterioas` putere care este capabil` s` restabileasc` func]ionarea normal` a organismului. Ei credeau \n aceast` for]` stranie, care putea fi invocat` \n anumite condi]ii [i care u[ura imediat orice suferin]`. |n istoria tuturor civiliza]iilor, apar numeroase dovezi ale acestei convingeri. |n epocile timpurii ale istoriei lumii, puterea de a influen]a psihicul

uman \n bine sau \n r`u, de a vindeca bolile, era apanajul preo]ilor [i al tehnicile [i metodele folosite variau \n func]ie de pozi]ia geografic` [i cultura

sfin]ilor. Se credea c` puterea de vindecare venea direct de la Dumnezeu, iar poporului respectiv. Erau folosite diferite forme de implorare c`tre Divinitate, amulete, talismane, relicve sau imagini simbolice.

diverse ceremonii ce impuneau anumite pozi]ii ale m\inilor, incanta]ii, De exemplu, \n religiile antice, preo]ii din temple d`deau bolnavului

anumite leacuri [i ierburi doar de ei [tiute [i apoi impuneau anumite sugestii somnului [i \i vor vindeca boala. Desigur, metoda d`dea rezultatele a[teptate,

hipnotice \nainte s` adoarm`, spun\ndu-i c` zeii \l vor vizita \n timpul dar adev`rata cauz` era puternica sugestie f`cut` direct subcon[tientului pacientului. Dup` \ndeplinirea anumitor ritualuri misterioase, cei ce credeau \n Hecates (divinitate lunar`) o vedeau pe zei]` \n somn, cu condi]ia s` se fi rugat \nainte de a adormi. Conform instruc]iunilor ciudate pe care le primeau,

ei amestecau [op\rle, r`[in`, t`m\ie [i smirn`, apoi pisau acest amestec \n timpul lunii pline. Dup` \ndeplinirea acestor practici uluitoare, vindecarea nu \nt\rzia s` apar`. Evident, esen]ialul era ca sugestia de \ns`n`to[ire s` fie acceptat` de bolnav [i, pentru aceasta, se f`cea apel la imagina]ia sa. Adev`rata for]` vindec`toare era, de fapt, subcon[tientul. |n toate epocile, vindec`torii care nu erau recunoscu]i de c`tre [colile oficiale au ob]inut rezultate remarcabile chiar [i \n cazurile \n care medicina clasic` se dovedise neputincioas`. Acest fapt ne d` de g\ndit. Cum se face c` ace[ti vindec`tori din toate col]urile lumii ob]ineau rezultate at\t de bune?

Explica]ia const` tocmai \n credin]a oarb` a bolnavilor, credin]` care determina manifestarea for]ei curative a subcon[tientului. Multe dintre
46

remediile str`vechi folosite de acei vraci, st\neau imagina]ia bolnavului [i \i creau o anumit` stare psihic`. Aceast` stare favoriza acceptarea, p`trunderea sugestiilor de vindecare \n subcon[tientul pacientului. Ne vom referi la acest subiect \n capitolul urm`tor. Referiri \n leg`tur` cu utilizarea puterilor subcon[tientului, \n Biblie IISUS a zis: “Toate c\te cere]i, rug\ndu-v`, s` crede]i c` le-a]i primit deja [i le ve]i avea.” (Marcu 11:24) \ndeamn` s` credem, s` accept`m ideea c` obiectul dorin]elor noastre a fost deja ob]inut [i c` realizarea va apare cu siguran]`. Succesul acestei tehnici depinde de convingerea pe care o avem: trebuie s` fim siguri de faptul c` g\ndul, ideea sau imaginea constituie deja o realitate \n mentalul nostru. Pentru ca un anumit lucru s` aib` consisten]` \n planul mental este necesar ca el s` fie acceptat de g\ndurile noastre. Iat`, \n c\teva cuvinte, o metod` specific` [i concis` de a v` folosi puterea creatoare a g\ndului, metod` care are la baz` Remarca]i diferen]ele de timp ale verbelor din verset. Inspiratul apostol ne

impresionarea subcon[-tientului cu obiectul dorin]ei. |n plan mental, ideea, proiectul sau planul dumneavoastr` sunt tot at\t de reale precum sunt m\inile sau inima \n planul fizic. Urm\nd tehnica expus` \n Biblie, va trebui s` elimina]i complet orice g\nd \n leg`tur` cu condi]iile, circumstan]ele sau ceea ce ar putea s` \mpiedice realizarea dorin]ei. Introduce]i \n subcon[tient o s`m\n]` (o idee) care, dac` nu o deranja]i, f`r` \ndoial` c` va \ncol]i [i va avea roade \n lumea exterioar`. Prima condi]ie asupra c`reia a insistat Iisus este credin]a. De nenum`rate ori a]i citit \n Biblie: “totul v` este dat dup` credin]`.” Dac` ve]i sem`na anumite gr`un]e, pute]i fi siguri c` ve]i ob]ine plante apar]in\nd aceleia[i specii. Credin]a despre care vorbe[te Biblia reprezint` un mod de a g\ndi, o atitudine mental`, o certitudine interioar`, faptul de a [ti cu siguran]` c` ideea pe care a]i acceptat-o pe deplin va fi preluat` [i dus` la \ndeplinire de c`tre subcon[tient. Din acest punct de vedere, credin]a \nseamn` a accepta ca fiind adev`rat ceea ce este acum t`g`duit de c`tre ra]iune [i de c`tre sim]uri. Astfel, v` ve]i opune limit`rilor impuse de c`tre mentalul con[tient, mereu ra]ional [i analitic, pentru a v` deschide c`tre o subcon[tientului. atitudine de \ncredere nem`rginit` \n puterea

47

Un exemplu clasic ce ilustreaz` aceast` tehnic` se afla \n Evanghelia dup` Matei (9: 28 - 30): “Dup` ce a intrat \n cas` au venit la El orbii [i Iisus i-a \ntrebat: Crede]i c` pot s` fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zic\nd: Vede]i, nimeni s` nu [tie!” Din cuvintele “dupa credin]a voastr`, fie vou`” ne putem da seama c` Iisus

colabora cu subcon[tientul acelor orbi. Credin]a lor consta \ntr-o a[teptare ferm`, o convingere intim` c` se va petrece un fenomen miraculos, astfel \nc\t rug`ciunea le va fi \ndeplinit`. Aceasta este tehnica de vindecare consacrat` [i folosit` de to]i cei care doresc s` u[ureze suferin]a, oricare ar fi pozi]ia lor geografic` sau religia de care apar]in. Prin expresia: “Vede]i, nimeni s` nu [tie”, Iisus \i avertiza pe cei proasp`t vindeca]i s` nu discute despre aceasta cu Dac` \n subcon[tientul lor ar fi p`truns g\nduri de \ndoial` sau de team`, acestea puteau anula tot binele pe care-l facuse Iisus. “... c` duhurilor necurate, cu st`p\nire [i cu putere, [i ele ies.” (Luca 4: 36). C\nd El al]i oameni ne\ncrez`tori [i sceptici, \nainte ca \ns`n`to[irea s` se fi des`v\r[it. porunce[te

bolnavii veneau la Iisus pentru a fi vindeca]i, ei cuno[teau deja puterea Sa uria[`

[i aveau o \ncredere nem`rginit` \n El. Tot ceea ce El spunea era crezut [i sim]it de c`tre bolnavi. Iar Iisus, \mpreun` cu cei care-I solicitau ajutorul, intra \n leg`tur` cu Mentalul Subiectiv universal, iar \ncrederea Sa nestr`mutat` \n puterea curativ` universal` elimina imediat sugestiile negative din subcon[tientul bolnavului. Vindec`rile care urmau, nu reprezentau dec\t r`spunsul automat al corpului la schimb`rile petrecute \n minte. Secretul consta \n \ncrederea absolut` \n Iisus, \n faptul c` subcon[tientul va r`spunde prompt la ordinele pe care i le d`dea cu autoritate. Se [tie faptul c` au avut loc vindec`ri \n multe biserici din \ntreaga lume, \n Japonia, \n India, \n Europa sau \n America. Am vizitat eu \nsumi mai multe temple faimoase din Japonia. |n templul din Diaboutsu, celebru \n \ntreaga lume, se \mpreunate [i cu capul \nclinat, \ntr-o atitudine de extaz profund. Aceast` Buddha. Tineri [i b`tr\ni \[i depuneau la picioarele sale ofrandele: bani, fructe, afl` o uria[` statuie din bronz, care-l reprezint` pe Buddha a[ezat, cu m\inile statuie are o \n`l]ime de 42 de picioare (cca 13 m) [i este numit` marele orez sau portocale, se aprindeau lum\n`ri, se ardea t`m\ie, se recitau incanta]ii [i rug`ciuni. Ghidul care m` \nso]ea mi-a ar`tat o fat` care murmura o incanta]ie
48

[i se \nclina ad\nc pentru a-[i depune ofranda ce consta \n dou` portocale. T\n`ra tocmai aprindea o lum\nare c\nd ghidul mi-a spus c` \[i pierduse vocea, dar [i-o rec`p`tase \n acel templu. Avusese deplin` \ncredere \n faptul c` Buddha \i va permite s` c\nte din nou, dac` va urma un anume ritual, va posti [i \i va oferi ofrande. Toate aceste condi]ii pe care ea le \ndeplinea cu sfin]enie, nu f`ceau dec\t s`-i sporeasc` \ncrederea, astfel \nc\t ea devenise sigur` c` va fi vindecat`. |ntr-adev`r, subcon[tientul a r`spuns credin]ei sale. Pentru a ilustra \nc` o dat` puterea imagina]iei [i a credin]ei nem`rginite,

voi aminti cazul uneia dintre rudele mele, care se \mboln`vise de tuberculoz`. Pl`m\nii s`i erau foarte afecta]i de aceast` boal`; acel om avea \ns` un fiu, care s-

a hot`r\t s`-l ajute s` se vindece. Pentru aceasta, fiul a venit \n Perth (ora[ situat \n partea de vest a Australiei), unde locuia tat`l s`u [i i-a spus c` a \nt\lnit \n Europa un c`lug`r, care i-a povestit despre vindec`rile miraculoase petrecute \n biserica de unde tocmai venea. C`lug`rul i-a v\ndut o buc`]ic` de

lemn din crucea pe care a fost r`stignit Iisus, pentru care a primit echivalentul a 500 de dolari. De fapt, acel t\n`r, pur [i simplu culesese de pe trotuar o a[chie de lemn pe care o d`duse unui bijutier pentru a o monta \ntr-un inel. Tat`lui s`u \i spuse c` multe persoane se \ns`n`to[iser` doar ating\nd acel inel. Astfel, \i st\rni at\t de mult imagina]ia, \nc\t efectiv acesta \i smulse inelul din vindecat, fapt dovedit de toate examenele clinice. m\ini; apoi \l puse pe piept, murmur` o rug`ciune [i adormi. A doua zi era deja Sper c` a]i \n]eles bine c` nu a fost bucata de lemn cea care l-a vindecat, ci

imagina]ia cea \nfierb\ntat`, l-a care s-a ad`ugat o stare de a[teptare plin` de \ncredere. Conlucrarea perfect` dintre credin]` [i imagina]ie a fost cea care ia determinat vindecarea at\t de rapid`. Bine\n]eles c` tat`l nu a aflat niciodat` de stratagema folosit` de fiul s`u. Poate c` dac` ar fi aflat, s-ar fi \mboln`vit din nou. Dar el a continuat s` fie s`n`tos [i a murit 15 ani mai t\rziu, la v\rsta de 89

de ani. Desigur c` exist` multe metode ce pot conduce la vindec`ri miraculoase. Concluzia care se impune este c` exist` un mental comun tuturor fiin]elor [i acela este subcon[tientul, iar cauza unic` a vindec`rilor o reprezint` credin]a. E timpul s` amintim \nc` o dat` dou` adev`ruri fundamentale: primul, c` mentalul are dou` componente distincte: una con[tient` [i cealalt` subcon[tient`; al doilea: subcon[tientul este mereu docil,
49

supus puterii sugestiei. Mai mult, subcon[tientul exercit` un control absolut asupra tuturor func]iilor [i senza]iilor corpului. Nu m` \ndoiesc c` cititorii acestei c`r]i sunt la curent cu faptul c`, simptomele corespunz`toare aproape oric`rei boli pot fi provocate prin sugestie, unor subiec]i hipnotiza]i. De exemplu, o persoan` aflat` \n aceast` stare, poate avea o temperatur` crescut`, fa]a foarte ro[ie [i frisoane puternice, dac` i s-a sugerat, de exemplu, c` are grip`. Tot astfel, unui subiect i se poate sugera c` este paralizat [i nu poate merge [i,

\ntr-adev`r, el nu va putea nici s`

\[i mi[te picioarele. Sau, dac` i se d` o cea[c` plin` cu ap` rece, spun\ndu-i-se: “Aceast` cea[c` este plin` cu piper. Sim]i cum miroase?”, subiectul va \ncepe imediat s` str`nute. Oare cauza str`nutului a fost apa sau sugestia? Dac` un om

este alergic la polen, poate fi testat` puterea sugestiei astfel: at\t timp c\t este \n stare de hipnoz` i se pot plasa l\ng` nas flori artificiale sau chiar un pahar gol, spun\ndu-i-se c` este polen. Desigur c` va prezenta simptomele obi[nuite ale alergicilor. Acest experiment indic` faptul c` adev`rata cauz` a bolii sale se afl` \n minte. De aceea, numai ac]ion\nd asupra min]ii se va putea vindeca. {ti]i c` multe vindec`ri miraculoase sunt atribuite medicinei homeopate sau celei naturiste, precum [i multor grup`ri religioase din toat` lumea, dar este evident c` toate acestea sunt de fapt opera subcon[tientului. Remarca]i c\t de rapid se vindec` t`ietura pe care v-a]i f`cut-o c\nd v` b`rbierea]i. El [tie exact cum s` ac]ioneze \n acel loc. Medicul panseaz` o ran` [i spune: “Natura o va vindeca!” Natura \nseamn` capacitatea subcon[tientului de a ocroti \ntreaga fiin]`. Instinctul de conservare este cea dint\i lege a naturii. Iat` de ce, acest autosugestiile. instinct, care este [i cel mai puternic, reprezint` cea mai sigur` dintre toate

Diferite teorii Ar fi fost plictisitor [i inutil s` insist`m asupra numeroaselor teorii

apar]in\nd diverselor secte religioase [i grup`rilor ce folosesc rug`ciunea ca modalitate de vindecare. Desigur c` to]i sunt de p`rere c` teoria lor este cea mai bun`, pentru c` d` rezultate. Dup` cum am mai ar`tat [i \n capitolul anterior,
50

acest lucru nu este chiar exact. Se [tie c` exist` mai multe metode de vindecare: Franz Anton Mesmer, medic austriac (1734 - 1815), care a profesat la Paris, a descoperit c`, plas\nd magne]i pe corpul bolnavului, vindeca maladia \n mod aparent miraculos. Pentru a realiza vindec`ri se mai folosesc [i buc`]i de sticl` sau de diferite alte metale. Mai apoi, abandon\nd acest procedeu, a afirmat c`, de fapt, vindec`rile se datorau ac]iunii “magnetismului animal” pe care \l proiecta asupra pacientului. |ncep\nd din acel moment, a folosit hipnoza (care, de aceea, poart` numele de mesmerism) pentru a-[i

vindeca pacien]ii, astfel c` ceilal]i medici r`sp\ndiser` ideea c` toate rezultatele miraculoase pe care le ob]inuse erau rolul unei sugestii puternice. |n realitate, to]i medicii, fie c` sunt psihiatri, psihologi sau chirurgi, fie c` sunt homeopa]i sau alopa]i, se servesc de aceea[i for]` universal`, care se afl` \n

subcon[tient, cu toate c` fiecare \[i laud` metoda proprie ca fiind infailibil`. De fapt, vindecarea este urmarea fireasc` a unei atitudini mentale pozitive [i ferme, a unui anumit mod de a g\ndi, care se nume[te credin]`. Dispari]ia bolii se datoreaz` st`rii de a[teptare plin` de \ncredere care ac]ioneaz` ca o sugestie puternic` asupra con[tientului, activ\nd uria[a putere curativ` ce s`l`[luie[te acolo. Nici un medic nu vindec` folosind o for]` diferit` de cea utilizat` de alt medic. Desigur, fiecare poate avea propria sa teorie, propria sa metod`; dar adev`rata cauz` a oric`rei vindec`ri rezid` \n chiar credin]a pacientului. Nici o alt` putere, \n afar` de cea a subcon[tientului, nu v` poate ajuta. Pute]i alege, \ns`, teoria sau metoda pe care o prefera]i; dac` ve]i avea \ncredere deplin` \n ea, pute]i fi siguri c` rezultatele nu vor \nt\rzia s` apar`. Opinia lui Paracelsus Philip Paracelsus, celebrul alchimist [i medic elve]ian (1493 - 1541) a fost [i un cunoscut vindec`tor. El a f`cut o afirma]ie, care este acum pe deplin confirmat`: “Indiferent dac` obiectul credin]ei voastre este real sau nu, ve]i ob]ine acelea[i rezultate. C\nd eu \nsumi m-am rugat la statuia sf~ntului rezultate, ca [i c\nd chiar el m-ar fi ajutat. Dar aceasta este doar o supersti]ie. este \ndrept`]it`, fie c` nu, ea va avea mereu acelea[i rezultate minunate.”.
51

Petru, a[a cum a[ fi f`cut-o \n fa]a sf~ntului \nsu[i, am ob]inut acelea[i Singur` credin]a este cea care produce miracole [i, fie c` aceast` credin]`

Filozoful italian din secolul al XVII-lea, Pietro Pamponozzi, contem-poran cu Paracelsus, \[i \mp`rt`[ea opiniile: “Ne putem \nchipui cu u[urin]` ce rezultate uluitoare pot produce credin]a ferm` [i imagina]ia controlat`, mai ales c\nd aceste dou` st`ri de con[tiin]` sunt \mp`rt`[ite \n egal` m`sur` de c`tre subiec]i [i de c`tre persoana care-l dirijeaz`. Vindec`rile atribuite influen]ei anumitor relicve sunt doar efectul imagina]iei [i al credin]ei bolnavilor; [arlatanii [i filozofii [tiu c`, dac` \n locul oaselor unui sf\nt este pus un schelet oarecare, rezultatele benefice vor fi acelea[i ca [i \nainte. Deci, dac` ave]i \ncredere \n puterea r`m`[i]elor sfin]ilor de a vindeca sau \n efectul binef`c`tor al anumitor ape, ve]i observa amelior`ri ale bolii datorate de fapt sugestiei imprimate \n subcon[tient. Experien]ele lui Bernheims Hippolyte Bernheim, profesor de medicin` la Facultatea din Nancy (1910 -

1919) era de p`rere c` sugestia f`cut` de c`tre medic pacientului s`u p`trunde \n subcon[tient [i devine astfel realitate. Bernhaim, \n lucrarea sa “Terapeutica prin sugestie”, la pagina 197, relateaz` cazul unui om suferind de paralizia limbii, maladie \n fa]a c`reia orice tratament se dovedise a fi neputincios. |ntr-o zi, medicul i-a spus c` tocmai Zic\nd acestea, i-a introdus \n gur` un mic termometru. Bolnavul \[i imagin` c`

achizi]ionase un nou instrument cu ajutorul c`ruia promitea s`-l vindece. acela era instrumentul miraculos care-l va salva. Ca urmare, dup` c\teva momente, el strig` fericit c` putea s`-[i mi[te limba din nou. Iat` ce mai relata care venise la o consulta]ie \[i pierduse capacitatea de a vorbi de mai bine de o Bernheim: “Printre bolnavii no[tri am mai \nt\lnit cazuri asem`n`toare. O t\n`r` lun`. Dup` ce i-am pus diagnosticul, le-am spus studen]ilor mei c` o voi vindeca folosind puterea sugestiei [i, pentru aceasta, voi simula c`-i aplic un tratament electric. Am adus apoi aparatul de induc]ie, mi-am pus m\na pe limba pacientei, am mi[cat-o pu]in [i i-am spus: “Din acest moment pute]i

vorbi cu voce tare.” Instantaneu, ea a reu[it s` spun` <<a>>, apoi <<b>>, pe urm` <<Maria>> [i din acel moment a \nceput s` vorbeasc` \n mod distinct.”.

52

|n aceste povestiri, Bernheim demonstreaz` c\t de mare este puterea \ncrederii pe care bolnavul o are fa]` de medicul s`u. Aceast` atitudine a mai declarat c` a reu[it s` provoace apari]ia unei b`[ici pe ceafa unui pacient ac]ioneaz` sub forma unei sugestii ferme asupra subcon[tientului. Bernheim aplic\ndu-i un timbru po[tal [i suger\ndu-i acestuia c` este de fapt h\rtie pentru mu[te; [i al]i medici au confirmat acest fenomen prin experien]ele lor, dovedind astfel c` sugestiile verbale f`cute pacien]ilor determinau transform`ri \n structura lor fizic`.

Cauza stigmatelor \ns\ngerate |n lucrarea sa “Legea fenomenelor psihice”, la pagina 153, Hudson face urm`toarea afirma]ie: “Hemoragiile [i stigmatele \ns\ngerate pot fi provocate anumitor subiec]i prin intermediul sugestiei.”. Medicul M. Bourru a adus un subiect \n stare de hipnoz` [i apoi i-a sugerat

urm`toarele: “|n aceast` dup`-amiaz`, la ora 4, dup` hipnoz`, ve]i intra \n cabinetul meu, v` ve]i a[eza \ntr-un fotoliu, ve]i \ncruci[a m\inile pe piept [i ve]i avea o hemoragie nazal`.”. La ora indicat`, el a f`cut \ntr-adev`r tot ceea ce i se spusese. Mai multe Cu alt` ocazie, acela[i medic a scris pe cele dou` antebra]e ale unui bolnav

pic`turi de s\nge i s-au scurs din nara st\ng`.

numele acestuia, folosindu-se pentru aceasta de un v\rf tocit, care nu putea provoca nici o ran` [i apoi i-a spus: “|n aceast` dup`-amiaz`, la ora patru, ve]i adormi [i punctele pe care le-am \nsemnat pe bra]ele dumneavoastr` vor \ncepe s` s\ngereze, iar numele v` va ap`rea scris cu litere de s\nge.” |ntrap`rut \n relief pe bra]ul st\ng [i, \n mai multe puncte, au putut fi observate disp`r\nd treptat.

adev`r, la ora patru, subiectul a p`rut c` doarme. Apoi literele numelui s`u au pic`turi de s\nge. Trei luni mai t\rziu, literele \nc` mai erau vizibile, ele Aceste experimente demonstreaz` \nc` o dat` juste]ea afirma]iilor pe care

le f`cusem mai sus [i anume c`, subcon[tientul controleaz` \n permanen]` toate func]iile [i senza]iile corpului.
53

Fenomenele [i experien]ele pe care le-am descris s-au dorit a fi situa]ii mai aparte, care s` ilustreze situa]iile anormale provocate prin puterea sugestiei [i sunt dovezi concludente ale faptului c`, ceea ce un om g\nde[te \n sufletul s`u (\n subcon[tient), aceea el va deveni.

Rezumatul procedeelor curative
1. Aminti]i-v` mereu c` puterea curativ` s`l`[luie[te \n propriul vostru subcon[tient. 2. Deveni]i con[tient de faptul c` \ncrederea este asemenea unei semin]e puse \ntr-un p`m\nt fertil; ea va \ncol]i [i va da na[tere unei plante din acela[i soi. Sem`na]i ideea (s`m\n]a) \n subcon[tient, uda]i-o [i \ngriji]i-o printr-o stare de a[teptare, plin` de \ncredere [i ea se va manifesta la timpul potrivit. 3. Ideea unei c`r]i, a unei noi inven]ii sau a unei piese de teatru pe care urmeaz` s` o realiza]i este c\t se poate de real` \n mintea dumneavoastr`. De ce s` nu considera]i c` acea idee a devenit deja realitate \n planul fizic? Crede]i \n realitatea ideii sau inven]ii dumneavoastr` [i, \n m`sura \n care reu[i]i s` dob\ndi]i aceast` \ncredere, ve]i constata c` ideea se materializeaz`. 4. Atunci c\nd v` ruga]i pentru binele cuiva, fi]i convin[i de faptul c` for]a cu care reu[i]i s` mentaliza]i o stare de s`n`tate, de perfec]iune [i de bucurie poate transforma prototipurile negative din subcon[tientul celui pentru care v` ruga]i. Rezultatele miraculoase nu vor \nt\rzia s` apar`. 5. Vindec`rile miraculoase de care a]i auzit vorbindu-se, sunt datorate puterii imagina]iei [i a credin]ei care ac]ioneaz` asupra subcon[tientului [i activeaz` for]ele curative latente. 6. Orice boal` porne[te din minte. Nimic nu se manifest` \n corp f`r` s` aib` deja un prototip mental corespunz`tor. 7. Aproape orice simptom de boal` poate fi provocat prin sugestie hipnotic`. Aceasta demonstreaz` marea putere a g\ndului. 8. Nu tratamentul medical este cauza vindec`rii, ci doar credin]a ferm`. 9. Fie c` obiectul credin]ei voastre este real, fie c` nu, ve]i ob]ine acelea[i rezultate. Subcon[tientul r`spunde cu fidelitate oric`rui g\nd care este suficient de puternic. Pute]i considera credin]a ca fiind tot un g\nd [i trebuie s` o cultiva]i mereu; nu ave]i nevoie de mai mult.

54

CAPITOLUL V
VINDEC<RI CU AJUTORUL SUGESTIEI |N EPOCA MODERN< Cu to]ii suntem interesa]i de misterele fiin]ei noastre [i ne punem

\ntreb`ri de genul: ce fel de for]` este aceea care ne vindec`? Unde se g`se[te ea? R`spunsul ar putea fi urm`torul: puterea curativ` s`l`[luie[te \n subcon[ientul fiec`ruia dintre noi [i numai modificarea atitudinii mentale a bolnavului poate face ca aceast` for]` s` devin` activ`. Nici un practicant al

[tiin]elor mentale sau al religiei, nici un psiholog sau psihiatru, nici un medic nu a vindecat vreodat` un bolnav. Un vechi dicton spune: “Medicul panseaz` (\ngrije[te), dar Dumnezeu vindec`.” Psihologii [i psihiatri au datoria doar de asemenea, chirurgii \nl`tur` blocajele fizice care nu las` curen]ii energetici
55

a \nl`tura blocajele mentale care \mpiedic` manifestarea energiilor benefice. De

subtili s` curg` prin corp. Dar nici unul dintre ace[ti speciali[ti nu poate spune c` a vindecat boala. Adev`rata for]` curativ` este cea cunoscut` de obicei ca fiind: Natura, Via]a, Dumnezeu, Inteligen]a creatoare sau Puterea Subcon[tient`. Dup` cum am mai ar`tat, exist` o mul]ime de metode menite s` \nl`ture blocajele mentale, psihice [i fizice care \mpiedic` libera circula]ie a fluidelor subtile ale vie]ii, ce ne \nsufle]esc mereu. Dac` imensa putere curativ`, care s`l`[luie[te \n subcon[tient, este dirijat` \n mod convenabil fie de c`tre noi \n[ine, fie de c`tre alte persoane, ea poate vindeca u[or orice maladie a trupului sau a spiritului. Acest principiu binef`c`tor se afl` \n orice fiin]` uman`, oricare i-ar fi religia, culoarea pielii sau rasa. Nu este obligatoriu s` crede]i \n \nv`]`turile unei biserici anume pentru a fi capabili s` folosi]i \n mod constructiv aceast` putere benefic`. Subcon[tientul v` va vindeca arsura sau zg\rietura, chiar dac` sunte]i ateu. Terapeutica mental` modern` se bazeaz` pe faptul pe deplin confirmat c` \n]elepciunea [i for]a f`r` limite din subcon[tient r`spund pe m`sura credin]ei bolnavului. Cel care dore[te s` se vindece folosind aceast` metod` va intra \n camera sa, va \nchide u[a, ceea ce are darul s`-i lini[teasc` mintea, se va relaxa [i va \ncepe s` se g\ndeasc` la imensa putere curativ` care s`l`[luie[te \n fiin]a sa. El va \nchide poarta spiritului \n fa]a fenomenelor exterioare, care \n mod obi[nuit \l distrag, c\t [i \n fa]a aparen]elor de orice fel; apoi calm, lini[tit, \[i va formula cererea c`tre subcon[tient, lu\nd \n considerare faptul c` inteligen]a latent` \n fiin]a sa va r`spunde exact g\ndurilor pe care le \ntre]ine. Cel mai eficient este s` ne imagin`m rezultatul pe care dorim s`-l ob]inem [i s` ne sim]im ca [i c\nd deja l-am ob]inut. Cu siguran]` c` subcon[tientul va reac]iona promp la aceste sugestii con[tient dirijate. Aceste este sensul cuvintelor apostolului Marcu: “Toate c\te cere]i, rug\ndu-v`, s` crede]i c` le-a]i primit deja [i le ve]i avea”, pe care le-au verificat [i savan]ii moderni ce studiaz` efectul benefic al rug`ciunii. Un singur proces curativ Nu exist` dec\t un singur principiu vital, care se manifest` prin tot ceea ce exist` \n univers, fie c` este vorba de c\ine, pisic`, arbore, iarb`, v\nt sau p`m\nt, c`ci toate acestea sunt vii. Energiile subtile ale vie]ii ac]ioneaz` \ntr-o
56

manier` diferit` la nivelul regnului animal, al celui vegetal sau al celui

mineral, \n func]ie de puterea instinctului fiec`rei fiin]e [i de credin]a ei. Omul, care cunoa[te aceste energii, poate s` le dirijeze la voin]` pentru a-[i redob\ndi s`n`tatea [i pentru a se afla mereu \ntr-o stare minunat`. Desigur, exist` mai multe metode [i tehnici pentru controlul acestei for]e infinite, dar toate au la baz` legea credin]ei, c`ci “totul v` este dat dup` credin]`”.

Legea credin]ei
Toate religiile sunt forme ale aceleia[i credin]e, de[i au ritualuri [i dogme diferite. Legea vie]ii este \ns`[i credin]a. Ce crede]i despre voi \n[iv`, despre via]a din Univers? R`spunsul la aceste \ntreb`ri este foarte important c`ci, dup` cum am mai spus: “totul v` este dat dup` credin]`”. Credin]a este de fapt un g\nd \nr`d`cinat ad\nc \n minte, care face ca for]ele latente din subcon[tient s` se manifeste sub diferite aspecte, \n fiecare moment al vie]ii. Modul \n care

aceste for]e ac]ioneaz` depinde de g\ndurile pe care obi[nuim s` le \ntre]inem. E bine s` \n]elege]i c` Biblia nu vorbe[te despre credin]` ca fiind un ritual, un ceremonial, o formul` sau o institu]ie. Biblia se refer` la credin]a adev`rat`, din sufletul omului. Iisus a spus: “De po]i crede, toate sunt cu putin]` celui care

crede!” (Marcu: 9,23). Iat` de ce este o adev`rat` nebunie s` crede]i c` ceva v-ar putea face vreun r`u. Aminti]i-v` mereu c` nu lucrul de care v` teme]i v` agreseaz`, ci chiar g\ndurile voastre. Toate experien]ele pe care le ave]i, toate ac]iunile [i toate evenimentele sunt \n realitate reflexii [i reac]ii ale propriului vostru mod de a g\ndi.

Terapia prin rug`ciune
Vindecarea cu ajutorul rug`ciunii este rezultatul conlucr`rii armonioase, sincronizate [i inteligente dintre mentalul con[tient [i subcon[tient. Este foarte fie cunoscute cu precizie. Prin aceasta ve]i dob\ndi \ncredere \n acest important ca scopul rug`ciunii, precum [i fenomenele care se petrec atunci, s` procedeu simplu, dar extrem de eficient, care poate fi numit terapie prin rug`ciune, tratament mental sau rug`ciune [tiin]ific`. Pentru \nceput v` ve]i alege o imagine mental`, o idee sau un plan care dori]i s` devin` realitate. V` ve]i con[tientiza apoi capacitatea de a comunica subcon[tientului acea imagine
57

sau idee, imagin\ndu-v` c` ea deja s-a \mplinit. Dac` ve]i p`stra cu perseveren]` aceast` atitudine mental`, rug`ciunea v` va fi ascultat`. Deci, terapia prin rug`ciune presupune o ac]iune mental` bine definit`, cu un scop precizat \n mod clar. S` presupunem c` v-a]i decis s` v` vindeca]i de o anumit` afec]iune, folosind terapia prin rug`ciune. {ti]i acum c` problema sau boala cu care v` confrunta]i are drept cauz` g\ndurile negative, pline de \ndoial`, care sunt bine fixate \n subcon[tient [i [ti]i, de asemenea, c`, dac` ve]i elibera mintea de aceste g\nduri inoportune, afec]iunea va dispare instantaneu. |n consecin]`, v` ve]i orienta c`tre puterea infinit` a subcon[tientului [i ve]i urm`ri s` deveni]i pe deplin con[tien]i de faptul c` acesta v` poate vindeca orice boal`. Medit\nd asupra acestui fapt, ve]i observa cum \ndoiala se risipe[te treptat [i modul de a g\ndi se transform` radical. C\nd ve]i fi vindeca]i, nu uita]i s` mul]umi]i [i apoi nu v` mai g\ndi]i la boala pe care a]i avut-o. C\nd v` ruga]i, c`uta]i s` nu da]i importan]` condi]iilor actuale, care se opun realiz`rii scopului propus [i nici o clip` s` nu v` g\ndi]i c` vindecarea ar putea s` nu se produc`. Aceast` atitudine interioar` va uni \n mod armonios con[tientul cu subcon[tientul [i va activa puterea curativ` lent` \n fiecare din noi. Ce \nseamn` vindecarea prin credin]` [i ce efect are \ncrederea nem`rginit`? Credin]a care produce vindecarea nu este cea despre care se vorbe[te \n Biblie, ci \nseamn` cunoa[terea interac]iunii care are loc \ntre con[tient [i subcon[tient. Cel mai adesea, terapeutul care folose[te aceast` metod` nu [tie ce fenomene se petrec [i ce fel de for]e intr` \n ac]iune. |n acest vindec`tori folosesc incanta]iile, al]ii ofer` pacien]ilor relicve cu puteri magice. Acestea sunt \n realitate metode de a c\[tiga \ncrederea bolnavilor. Orice procedeu care v` poate alunga ne\ncrederea [i \ngri-jorarea este la fel de eficient. Mul]i sunt de p`rere c` propria lor teorie este singura valabil`, pentru c` d` rezultate. Desigur, acest lucru nu este adev`rat [i am explicat [i de ce.

caz, rezultatul apare datorit` credin]ei oarbe pe care o are bolnavul. Unii

Pentru a ilustra rolul important pe care \l de]ine credin]a \n procesul de

vindecare, ne vom referi din nou la medicul austriac Franz Anton Mesmer. |n artificiali. Mai t\rziu, a renun]at la magne]i, pentru a enun]a teoria

1776, el a declarat c` descoperise un nou procedeu curativ care folosea magne]i magnetismului animal, \n]eles ca fluid care se manifest` \n \ntregul univers,
58

deci [i \n fiin]a uman`. Mesmer afirma c`-[i vindeca bolnavii cu ajutorul acestui fluid magnetic. Pacien]ii aveau \ncredere \n aceast` nou` teorie [i astfel, se \ns`n`to[eau. |n momentul \n care Mesmer s-a stabilit la Paris, guvernul francez a desemnat o comisie format` din medici [i din membrii ai Academiei de [tiin]e, din care f`cea parte [i Benjamin Franklin, comisie care constatat c` bolnavii erau \ntr-adev`r vindeca]i, dar c` teoria fluidului urma s` cerceteze rezultatele pe care Mesmer pretindea c` le ob]inuse. S-a magnetic nu putea fi astfel dovedit`. Comisia a concluzionat c` efectele procedeului. La pu]in timp dup` aceea, Mesmer a fost exilat [i a murit \n 1815. Dr. Braid de Menchester a demonstrat apoi c` fluidul magnetic nu avea nici o

miraculoase se datorau imagina]iei stimulate prin descrierea plastic` a

leg`tur` cu vindec`rile ob]inute de c`tre Mesmer. El a ar`tat c` este posibil ca bolnavul s` fie adus, prin sugestie, \ntr-un somn hipnotic, \n timpul c`ruia s` fie provocate anumite fenomene pe care Mesmer le atribuia influen]elor magnetismului. A]i \n]eles, desigur, c` aceste vindec`ri miraculoase erau \n \ntregime efectul imagina]iei active a bolnavilor, imagina]ie stimulat` printr-o puternic` sugestie de s`n`tate adresat` subcon[tientului. La vremea aceea, fenomenul nu putea fi numit dec\t “credin]` oarb`”, c`ci nu era cunoscut \nc` mecanismul lui subtil.

Ce \nseamn` credin]a subiectiv`? Dup` cum am afirmat [i \n capitolele

anterioare, subcon[tientul fiec`rui om se supune controlului permanent al mentalului con[tient, dar este influen]at [i de sugestiile venite din exterior. Rezult` deci, c` subcon[tientul este \n permanen]` receptiv la sugestii [i v` \ndepline[te orice dorin]`, fie c` sunte]i con[tient de acest fenomen sau nu. Credin]a care produce vindecarea este o credin]` pur subiectiv` [i se manifest` atunci c\nd mentalul con[tient \nceteaz` s` se mai opun`. Pentru aceasta este necesar` armonizarea perfect` dintre con[tient [i subcon[tient. Totu[i, dac` reu[im s` intr`m \ntr-o stare de somnolen]` [i de destindere fizic` [i psihic`, putem opera chiar [i \n cazul \n care cele dou` aspecte (con[tientul [i subcon[tientul) ale min]ii nu sunt \nc` pe deplin sincronizate. |n aceast` stare de relaxare profund`, mintea devine pasiv` [i receptiv` la sugestiile pozitive.
59

Recent am fost \ntrebat de c`tre cineva: “Cum se face c` am fost vindecat de un profesor de filozofie? C\nd mi-a spus c` boala mea nu exist` dec\t \n [i-a b`tut joc de el [i-a protestat vehement \mpotriva acelei afirma]ii, ce p`rea profund` relaxare, \n care t`cea [i nu se mai g\ndea la nimic. La r\ndul s`u, calm` [i monoton`, c` este perfect s`n`tos. Dup` o jum`tate de or`, acesta a sim]it planul fizic, eu nu l-am crezut.”. Mai \nt\i omul a avut impresia c` profesorul absurd`. Pe urm`, sub influen]a cuvintelor calme, el a intrat \ntr-o stare de profesorul s-a destins [i el [i a \nceput s` repete bolnavului, \ntr-o manier` o u[urare imens` [i s-a vindecat. Acesta este un exemplu al modului \n care se manifest` credin]a subiectiv`, adic` \ncredere \n ceva ce \nc` nu exist`. Dup` cum s-a putut observa, este foarte important ca pacientul s` fie pe deplin relaxat pentru a deveni receptiv la sugestiile pozitive emise de c`tre terapeut. Profesorul nu a fost influen]at de autosugestiiile bolnavului provenite din ne\ncredere, deoarece starea de somnolen]`, \n care se afl` acesta din urm`, a provenite din exterior. determinat o minim` rezisten]` a mentalului con[tient fa]` de sugestiile Semnifica]ia tratamentului la distan]` S` presupunem ca tocmai a]i aflat c` mama dumneavoastr`, care tr`ie[te \n

New York este bolnav`, dar nu o pute]i ajuta \n mod fizic, c`ci locui]i \n Los Angeles . Cu toate acestea, de[i nu sunte]i aproape de ea, o pute]i ajuta rug\ndu-v` pentru s`n`tatea ei: “Tat`l care s`l`[luie[te \n noi este Cel care

s`v\r[e[te cu adev`rat orice fapt`.”. Subcon[tientul creator ne sluje[te, \ndeplinind pentru noi orice ac]iune, iar r`spunsul s`u survine \n mod automat. Tratamentul mental, deci prin sugestii pozitive, are drept scop, s` provoace o transformare profund` \n este plin` de s`n`tate [i armonie. Aceast` stare va p`trunde [i \n subcon[tient, este unic. Dac` nutri]i g\nduri de s`n`tate, vitalitate [i perfec]iune, acestea se corpului mamei dumneavoastr`, pe care-l vindec`.
60

mentalitatea dumneavoastr`, s` v` obi[nuiasc` cu ideea c` mama dumneavoastr` care este acela[i cu subcon[tientul mamei dumneavoastr`, c`ci spiritul creator transmit mentalului subcon-[tient universal [i la acest nivel ac]ioneaz` asupra

|n planul mental nu exist` limit`ri impuse de timp [i spa]iu. Iat` de ce energiile mentale emise de dumneavoastr` pot ac]iona asupra mamei, oriunde s-ar afla ea. |n realitate, tratamentul la distan]` nu se deosebe[te cu nimic de cazul c\nd bolnavul se afl` \n apropiere, c`ci spiritul universal este con[tient` a g\ndurilor (deci a energiilor mentale) pozitive asupra bolnavului.

omniprezent. Procesul de vindecare prin rug`ciune reprezint` o proiec]ie Astfel, c\nd \ntre]ine]i \n mod perseverent g\nduri de s`n`tate [i de bun`stare \n leg`tur` cu cineva bolnav, aceste calit`]i vor fi mult dinamizate \n fiin]a sa, determin\nd o ameliorare a suferin]ei sau chiar o vindecare aparent miraculoas`. Iat`, \n continuare, un exemplu perfect de tratament la distan]`. York, era bolnav` de tromboz` coronar` [i s-a decis s` se roage pentru ea \n mama mea. Starea fizic` cu care ea se confrunt` nu este dec\t o reflexie a imaginile de pe ecran s` se modifice, trebuie s` proiectez alt film. Mentalul meu

Recent, o persoan` din Los Angeles a aflat c`, mama sa, care locuia la New felul urm`tor: “For]a vindec`toare se manifest`, chiar acum, \n locul unde se afl` g\ndurilor sale, ce sunt asemenea unor umbre proiectate pe un ecran. Pentru ca este acum ca un aparat de proiec]ie, care genereaz` imaginea mamei mele, perfect s`n`toas` [i plin` de armonie. For]a benefic` nesf\r[it`, care a creat-o odat` pe mama mea, o cuprinde acum [i scald` fiecare atom al fiin]ei ei \ntr-un ocean de pace [i de fericire. Medicii ei sunt ghida]i de c`tre aceast` for]` divin`

[i chiar mama este dirijat` pentru a face tot ceea ce poate ajuta la vindecarea ei. | n mod sigur, aceast` boal` nu exist` \n planul Realit`]ii Ultime, c`ci altfel nu s-ar fi putut vindeca. |n acest moment m` raportez la Puterea Infinit` a dragostei [i a mamei mele.” vie]ii [i doresc ca armonia, pacea [i s`n`tatea s` se manifeste plenar \n fiin]a Aceast` rug`ciune, spus` de c\teva ori pe zi, a determinat \n c\teva zile

\ns`n`to[irea bolnavei, spre mirarea medicului care o trata. Concluzia ce se impune este c` hot`r\rea ferm` [i credin]a de nezdruncinat \n puterea lui Dumnezeu pot produce rezultate minunate.

Cum poate fi dinamizat` puterea subcon[tient`

61

Un prieten psiholog mi-a povestit cum s-a vindecat de tubercoluz`. |n fiecare sear` se relaxa profund [i \nainte de a adormi, repeta cuvintele stare de deplin` s`n`tate [i armonie”. Nu sunt exact acestea cuvintele pe care leurm`toare: “Fiecare celul`, fiecare nerv, fiecare ]esut al pl`m\nilor mei se afl` \n a folosit prietenul meu, dar ele reprezint` esen]a imaginii mentalizate de el. Dup` o lun`, s-a vindecat complet, fapt dovedit [i de radiografii. Doream s`-l cunosc [i s`-i \n]eleg metoda [i, de aceea, l-am \ntrebat de ce \[i repeta acele cuvinte chiar \nainte de a adormi. Iat` ce mi-a r`spuns: “|n timpul somnului, eu \i dau de lucru, \i ofer un scop pentru care s` lucreze.” Un r`spuns \n]elept.

subcon[tientul este foarte puternic dinamizat. De aceea, \nainte de a adormi, |n acest fel, prietenul meu, mentaliz\nd mereu armonia [i s`n`tatea deplin`, a evitat cu perseveren]` s` dea vreo [ans` suferin]ei. V` sf`tuiesc insistent s` \nceta]i a mai vorbi despre bolile voastre sau s` le numi]i \n vre-un fel. Ele \[i trag for]a tocmai din aten]ia exagerat` pe care le-o acorda]i [i din ne\ncredere. Urm\nd exemplul acelui psiholog, c`uta]i s` deveni]i propriul vostru chirurg mental. Suferin]ele [i necazurile pot fi \ndep`rtate la fel cum sunt t`iate dintrun pom crengile moarte. Dac` \n mod constant povesti]i despre simptomele [i durerile

dumneavoastr`, nu l`sa]i s` se manifeste for]a curativ` ce s`l`[luie[te \n subcon[tient. |n plus, una dintre legile mentalului afirm` c` imaginile au tendin]a s` capete form`. “De ce te temi, de aceea ne scapi”, spune o veche zical` popular` \n]eleapt`. rezult` c\t de important este s` v` orienta]i mintea c`tre adev`rurile fundamentale ale vie]ii [i c`tre lumina dragostei Divine.

Idei ce v` pot ajuta \n vindecare
1. Deveni]i con[tien]i de sursa oric`rei vindec`ri. Urm`ri]i s` realiza]i faptul c` dac` orienta]i \ntr-o direc]ie bun` for]a subcon[tientului, pute]i s` elimina]i orice boal` a corpului sau a min]ii. 2. Elabora]i un plan bine definit [i formulele potrivite pentru a face ca dorin]ele dumneavoastr` s` p`trund` \n subcon[tient. 3. Imagina]i-v` cu claritate ceea ce dori]i [i deveni]i con[tient c` acel lucru reprezint` deja o realitate \ntr-un plan subtil. Persevera]i, ve]i ob]ine \n mod sigur rezultate.
62

4. Urm`ri]i s` \n]elege]i ce \nseamn` credin]a. Ea reprezint` un g\nd \ntre]inut cu perseveren]`, prin care dumneavoastr` deveni]i creatorul unei anumite realit`]i. 5. S` v` complace]i \n boal` sau s` crede]i c` ceva v-ar putea face r`u, acesta este cel mai r`u lucru pe care-l pute]i g\ndi. Crede]i cu t`rie \n s`n`tatea perfect`, \n prosperitate, \n pace [i \n ocrotirea Divin`. 6. G\ndurile nobile [i puternice, pe care le \ntre]ine]i \n mod perseverent \n minte, se vor transforma \n realitate, pe m`sura naturii lor benefice. 7. Folosi]i beneficiile terapiei prin rug`ciune, \n via]a de zi cu zi. Alege]i un proiect, o idee, o imagine mental`. Focaliza]i-v` mental [i emo]ional asupra acelei idei [i r`m\ne]i fidel p\n` ce rug`ciunea vi se va \ndeplini. 8. Aminti]i-v` mereu c`, dac` dori]i cu adev`rat s` ave]i puterea de a vindeca, o pute]i ob]ine prin credin]`, adic` prin cunoa[terea modului \n care conlucreaz` con[tientul [i subcon[tientul. 9. Credin]a oarb` se manifest` atunci c\nd se ob]in vindec`ri ale unor bolnavi, f`r` a fi cunoscute exact for]ele care intervin. 10. Ruga]i-v` pentru cei pe care \i iubi]i [i care sunt bolnavi. Relaxa]i-v` mintea [i emite]i g\nduri de s`n`tate, vitalitate [i perfec]iune, g\nduri care se vor transmite \n mentalul subiectiv (subcon[tientul) macrocosmic [i, ajung\nd la bolnav, \l vor ajuta s` se vindece.

63

CAPITOLUL VI
TEHNICI PRACTICE FOLOSITE PENTRU VINDECAREA DIFERITELOR AFEC}IUNI Pentru a construi un pod sau un motor, inginerul are nevoie de un plan de

lucru [i de un procedeu practic. Tot astfel, mentalul are nevoie, ca [i inginerul, de anumite tehnici pentru a deveni capabil s` ne ajute \n orice situa]ie.

Inginerul care a construit podul de la Porte d’Or a folosit diferite principii

din matematic` [i fizica, lu\nd, de asemenea, \n calcul anumite tensiuni [i rezisten]e ale materialelor folosite. Apoi, el [i-a creat o imagine ideal` despre cum va ar`ta podul c\nd va fi terminat. |n sf\r[it, aplic\nd tehnici practice care[i dovediser` eficien]a [i \n alte cazuri, el a materializat principiile teoretice \ntr-o construc]ie, ce poate fi admirat` [i folosit`, acum, de oricine. Tot astfel, exist` procedee prin care putem face ca rug`ciunile noastre s` ni se \mplineasc` \ntocmai. Nimic nu este \nt\mpl`tor. |ntregul univers se supune unor legi divine, ce determin` perfec]iunea crea]iei. |n continuare, ve]i lua cuno[tin]` de anumite tehnici practice, cu ajutorul c`rora, pute]i folosi aceste legi, pentru a suspendate, precum un balon \n aer, ci trebuie s` schimbe efectiv ceva \n via]a voastr`. Dac` analiz`m pu]in tehnica rug`ciunii, descoperim nenum`rate v` \mbog`]i via]a spiritual`. Rug`ciunile voastre nu trebuie s` r`m\n`

interpret`ri [i metode ce pot da rezultate minunate. Nu ne vom referi aici la

rug`ciunile formale, rituale, care se realizeaz` \n timpul slujbelor religioase. Acelea sunt importante doar pentru anumite grupuri de credincio[i [i nu pot fi abordate de cei apar]in\nd altor culte. Vom expune, deci, mai jos, metode prin ceilal]i.

care s` ne rug`m singuri, \n orice moment al zilei, at\t pentru noi, c\t [i pentru Rug`ciunea poate fi interpretat` ca fiind formularea unei idei, \n leg`tur` cu

lucrul pe care dorim s`-l ob]inem. Mai simplu, rug`ciunea este dorin]a sincer` a
64

inimii [i orice dorin]` este, \n ea \ns`[i, o rug`ciune, pentru c` porne[te din

profunzimile sufletului [i reveleaz` scopul pe care-l ave]i \n via]`. “Ferici]i cei ce fl`m\nzesc [i \nseteaz` de dreptate, c` aceia se vor s`tura.” (Matei, 5:6). armonie, de bucurie [i de tot ceea ce este sublim, armonios, \n`l]`tor [i plin de fericire. Acesta este, de fapt, adev`ratul mesaj al rug`ciunii: foamea [i setea de pace, de

Tehnica abandonului pentru sugestionarea c\t mai puternic` a subcon[tientului Prin aceast` tehnic` se urm`re[te ca subcon[tientul s` devin` c\t mai receptiv la sugestiile emise \n mod con[tient [i controlat. Acest fenomen de impregnare cu diferite sugestii a subcon[tientului este \ntotdeauna favorizat de o stare de reverie, de receptivitate [i de relaxare a \ntregului corp. Deveni]i con[tien]i de faptul c` subcon[tientul este sediul inteligen-]ei [i For]ei Cosmice ce \n ce mai mult [i devine mai ferm` \n subcon[tientul vostru. Proceda]i ca [i feti]a care, suferind de un guturai rebel \nso]it [i de anghin`, a \nceput s` ap`rut dup` o or`. Folosi]i aceast` tehnic` simpl`, cu sufletul curat [i pur: ceea ce v-a]i propus. Subcon[tientul accept` toate proiectele voastre C\nd v` construi]i o cas` nou`, sunte]i foarte interesat de planurile f`cute repete cu fermitate: “O s`-mi treac` imediat. O s`-mi treac` imediat.”. Efectul a men]ine]i \ntotdeauna, \n voi \n[iv`, credin]a nestr`mutat` \n reu[ita deplin` a infinite. Apoi medita]i calmi la dorin]a voastr` [i sim]i]i cum ea \nflore[te din

de arhitectul dumneavoastr` [i insista]i ca cei care execut` lucrarea s` le respecte \ntocmai. De obicei, supraveghea]i alegerea materialelor [i cump`ra]i calitate. Dar ce atitudine ave]i fa]` de casa din mintea dumneavoastr`, adic` fa]`
65

lemnul cel mai bun, o]elul cel mai rezistent, pentru c` dori]i ca totul s` fie de de idealurile de fericire [i de abunden]` pe care le dori]i? Tot ce vi se

\nt\mpl` \n via]` depinde de “materialele” cu care v` construi]i locuin]a mental` sau, altfel spus, de natura g\ndurilor pe care obi[nui]i s` le \ntre]ine]i. Dac` g\ndurile va sunt pline de team`, de griji [i mereu sunte]i deprimat,

ne\ncrez`tor [i cinic, atunci textura materialului pe care-l proiecta]i \n minte va fi neuniform`, impregnat` de spaim`, de tensiuni [i de limit`ri de tot felul. Cea mai important` activitate - ca pondere - pe care o desf`[ur`m pe tot

parcursul vie]ii este aceea de a elabora imagini mentale [i idei. O astfel de

activitate, t`cut`, nu \nseamn` c` este mai pu]in real` dec\t ac]iunile fizice, pe

care le execut`m aproape \n fiece moment. Construi]i f`r` \ncetare locuin]a din minte, iar g\ndurile [i imaginile mentale sunt planurile [i machetele dumneavoastr`. |n fiecare moment ave]i posibilitatea de a v` crea o s`n`tate perfect`, succesul [i fericirea prin intermediul g\ndurilor pe care le \ntre]ine]i, a ideilor pe care le aproba]i, a scenelor pe care le repeta]i \n culisele secrete ale min]ii. Acest maiestos edificiu, pe care-l construi]i permanent, reprezint` povestea vie]ii dumneavoastr` pe acest p`m\nt.

tocmai personalitatea dumneavoastr`, identitatea manifestat` \n planul exterior, Elabora]i noi planuri: construi]i mereu [i plini de inspira]ie, \n t`cere,

realitatea de care dori]i s` v` \nconjura]i, con[tientiz\nd armonia [i bucuria pe care le tr`i]i chiar acum. Dac` medit\nd asupra acestor calit`]i [i aspira]i c`tre ele, subcon[tientul va accepta noile dumneavoastre planuri [i le va manifesta s` v` bucura]i \n mod plenar de ele. {tiin]a [i arta adev`ratei rug`ciuni Prin termenul de “[tiin]`” se \n]elege cunoa[terea sistematizat`, coordonat`

f`r` \nt\rziere. Astfel, pu]in mai t\rziu ve]i fi \nc\nta]i s` le savura]i roadele [i

[i clasificat` dintr-un anumit domeniu. Prin tehnicile [i procedeele practice pe care le pune la dispozi]ie, [tiin]a rug`ciunii se raporteaz` la principiile fundamentale ale vie]ii. Specificul acestor tehnici const` \n faptul c` dau reprezint` r`spunsul Spiritului creator la g\ndul sau la imaginea mental` \ntre]inut` \n mod con[tient.
66

rezultate \n cazul oric`rei fiin]e umane perseverente [i aceste rezultate

“Cere]i [i vi se va da; c`uta]i [i ve]i afla; bate]i [i vi se va deschide”. (Matei 7: 7). Aceasta \nv`]`tur` se bazeaz` pe aplicarea anumitor legi mentale [i

spirituale. Una dintre legi afirm` c` inteligen]a infinit` a subcon[tientului va r`spunde \n mod sigur g\ndurilor [i dorin]elor voastre. Dac` ve]i cere p\ine, nu ve]i primi nicidecum o piatr`. Dar pentru a primi ceea ce dori]i, trebuie s` impulsioneze subcon[tientul, \n via]a voastr` nu se va schimba nimic, c`ci el nu

cere]i cu credin]`. Dac` \n mintea dumneavoastr` nu exist` o imagine clar`, care s` va [ti cum s` ac]ioneze. Rug`ciunea dumneavoastr` trebuie mai \nt\i acceptat`

de c`tre mentalul con[tient sub forma unei imagini, pentru ca subcon[tientul s` o poat` urma [i s` manifeste rezultatul dorit. Aceasta este adev`rata art` a rug`ciunii: sincronizarea perfect` [i punerea de acord a tuturor nivelelor min]ii \n activitatea voastr` creatoare. |n timp ce contempl`m imaginea ideal` a ceea ce dorim s` ob]inem, trebuie

s` tr`im un sentiment de bucurie [i \ncredere necondi]ionat`. Deci, la baza [tiin]ei [i a artei de a ne ruga stau \ncrederea absolut` [i cunoa[terea profund` a mecanismelor subtile prin care subcon[tientul ofer` \ntotdeauna un r`spuns rug`ciunile vi se vor \mplini mereu. Tehnica “vizualiz`rii” Modul cel mai u[or [i mai evident de a formula o idee const` \n

precis la orice g\nd con[tient. Dac` ve]i respecta aceste dou` condi]ii,

vizualizarea ei, adic` s` o vedem cu ochii min]ii ca [i c\nd ea ar fi deja manifestat`. Desigur, cu ochii fizici nu pute]i vedea dec\t ceea ce se petrece \n lumea exterioar`, \ns` ochii min]ii pot percepe ceea ce exist` doar \n planurile invizibile.

Orice lucru pe care \l imagina]i devine, astfel, la fel de real ca [i m\inile

sau orice alt` parte a corpului dumneavoastr`. Ideile [i g\ndurile sunt realit`]i, care se vor manifesta \ntr-o zi, \n aceasta lume material`, dac` le ve]i men]ine suficient de mult timp \n minte.

Prin intermediul procesului g\ndirii, se formeaz` mereu impresii subtile
67

ce p`trund \n subcon[tient; la r\ndul lor, aceste impresii se vor manifesta \n

via]a de zi cu zi, sub form` de fapte sau experien]e. Costructorul “vizualizeaz`” mai \nt\i cl`direa, a[a cum dore[te el s` arate c\nd va fi terminat`. Imagina]ia sa formeaz` un tipar, iar construc]ia sa va fi asem`n`toare proiectului: frumoas` sau construi \ntocmai, urm\nd cu fidelitate proiectul ini]ial. ur\t`, zvelt` sau scund`. Apoi muncitorii vor asambla piese componente [i o vor Eu \nsumi folosesc aceast` tehnic`, \nainte de a lua cuv\ntul \n public.

Mai \nt\i m` relaxez profund, pentru ca subcon[tientul s` devin` receptiv la

imaginile pe care i le voi propune. Apoi \mi “v`d” auditoriul, adic` toate locurile ocupate de b`rba]i [i femei; to]i sunt lumina]i [i inspira]i de puterea infinit`, care s`l`[luie[te \n fiecare dintre noi. |i percep ca fiind radio[i, ferici]i [i liberi. P`str\nd aceast` imagine clar` \n minte, \mi \nchipui apoi cum oamenii \

[i spun ferici]i: “Sunt vindecat”, “M` simt minunat”, “Sunt pe deplin simt cum toat` fiin]a mea este inundat` de valuri de dragoste, de luciditate, de

transformat”. Realizez aceast` vizualizare aproximativ 10 minute, timp \n care fericire [i de perfec]iune. La sf\r[it “aud” vocea \ntregii mul]imi spun\nd c` s`n`tatea [i fericirea sunt st`ri pe care ea le tr`ie[te acum \n mod plenar. Apoi p`r`sesc [i aceast` ultim` imagine [i urc pe scen`. Dup` aproape fiecare conferin]`, m` opre[te c\te cineva la ie[ire, pentru a-mi spune c` rug`ciunile i sau \mplinit.

Metoda imaginii mentale Chinezii obi[nuiesc s` spun`: “O imagine clar` [i bine sus]inut` \n minte valoreaz` c\t mii de cuvinte”. William James, p`rintele psihologiei americane, orice imagine men]inut` \n mod con[tient \n minte [i sus]inut` de o credin]` ferm`. “Ac]ioneaz` ca [i c\nd lucrul pe care ]i-l dore[ti exist` deja [i el va ap`rea cu siguran]`, \mplinind astfel dorin]a ta puternic`”. insist` asupra faptului c` subcon[tientul manifest`, mai devreme sau mai t\rziu,

Acum mai mul]i ani, colindam Statele Americii sus]in\nd conferin]e, \ns`

inten]ia mea era aceea de a g`si un loc stabil, de unde s` pot ajuta pe c\t mai

mul]i. C`l`toream mult, dar nu uitam niciodat` aceast` dorin]`, care r`m\nea vie \n sufletul meu. |ntr-o sear`, pe c\nd m` aflam \ntr-un hotel din Spanake, Washington, am luat hot`r\rea de a ac]iona \n acest sens. M-am relaxat profund
68

pe un pat, mi-am concentrat aten]ia [i, \ntr-un mod foarte calm, mi-am imaginat c` vorbesc unui vast auditoriu [i c` \nchei cu urm`toarele cuvinte: “M` bucur c` m` aflu \n mijlocul dumneavoastr` [i s` [ti]i ca m-am rugat foarte mult, pentru ca s` se iveasc` aceast` ocazie deosebit`”. Am mentalizat apoi mul]imea

de spectatori, tr`ind cu putere senza]ia pe care o are vorbitorul \n fa]a unei s`li pline. Am realizat un fel de film mental, \n care eu \nsumi eram actor [i l-am derulat imagine cu imagine, p\n` c\nd am fost convins c` a p`truns \n subcon[tient. A doua zi diminea]`, sim]eam o stare de profund` pace l`untric` [i

de satisfac]ie; dup` c\teva zile, am primit o telegram`, prin care eram rugat s` preiau conducerea unui centru de terapie prin sugestie, \ndatorire pe care am \ndeplinit-o apoi, cu mult` pl`cere, timp de mai mul]i ani. Metoda pe care tocmai am descris-o a fost util` multor persoane [i este

cunoscut` sub denumirea de “metoda filmului mental”. Am primit scrisori de la numero[i oameni, care mi-au ascultat emisiunile la radio [i au asistat la conferin]ele pe care le ]ineam s`pt`m\nal, scrisori prin care-mi relatau rezultatele rapide ob]inute cu ajutorul acestei tehnici. Celor care doreau s`-[i convingerea ferm` c` pre]ul pe care-l cer este cel mai bun. Apoi le-am spus c` | de acel apartament, \l va g`si pe gustul s`u [i va avea banii necesari. Le-am prin care orice activitate mental` s` fie redus` la minimum. |n acest moment, ei trebuiau s`-[i imagineze c` ]in \n m\n` cecul cu bani primi]i pentru apartament, c` sunt plini de bucurie [i c` \i mul]umesc lui Dumnezeu, pentru felul \n care li s-a \ndeplinit dorin]a. Urma apoi s` adoarm` cu sentimentul c` aceste imagini sunt reale. Subcon[tientul prime[te aceste imagini [i senza]ii,

v\nd` apartamentul, de exemplu, le-am sugerat s` ajung` mai \nt\i la n]elepciunea Infinit` le va aduce cump`r`torul care va avea cu adev`rat nevoie sugerat s` se relaxeze, s` se lase \n voia unei st`ri de toropeal`, de somnolen]`,

\ncerc\nd s` le manifeste. Mentalul v\nz`torului se une[te cu cel al cump`r`torului potrivit, f`c\nd ca cei doi s` se \nt\lneasc`. Astfel, dorin]a este \ndeplinit`.

Tehnica Baudouin

69

Charles Baudouin, profesor la Institutul Rousseau din Fran]a, a fost un str`lucit psihoterapeut. |n 1910, el a descoperit c` cel mai bun mijloc, de a \n care orice efort mental s` fie redus la minimum. Aceast` stare este optim`, impresiona subcon[tientul, este ca subiectul s` intre \ntr-o stare de somnolen]`, pentru ca subcon[tientul s` primeasc` ideea - for]`. Iat` cuvintele savantului: “O metod` foarte simpl` de impregnare a subcon[tientului, const` \n a condensa memorat` u[or. Aceast` fraz` va fi repetat` continuu, ca un c\ntec de leag`n.” ideea ce constituie obiectul sugestiei [i a o rezuma \ntr-o scurt` fraz` ce poate fi Acum c\]iva ani, o doamn` din Los Angeles avea probleme cu un proces

legat de un testament. So]ul \i l`sase ei toat` averea, dar copiii din prima lui c`s`torie luptau feroce pentru ca testamentul s` fie declarat ilegal [i, astfel, procesul se prelungea f`r` s` se poat` face dreptate. Dup` ce i-a fost explicat`

tehnica Baudouin, femeia a aplicat urm`toarea metod`: s-a a[ezat \ntr-un fotoliu [i, destinz\ndu-se, a intrat \ntr-o stare de toropeal`. Condens\nd ideea ce f`cea obiectul dorin]ei ei, a format o fraz` din 6 cuvinte: “Se va termina prin Voin]` Divin`”. Pentru ea, aceasta \nsemna c` |n]elepciunea |nfinit` va ac]iona prin Timp de 10 zile, ea a continuat s` practice aceast` tehnic` \n dou` reprize: diminea]a [i seara. Repet\nd acele cuvinte, ea se concentra s` se simt` ca [i pozitiv`. |n sf\r[it, c`dea \ntr-un somn calm [i profund. c\nd dorin]a ar fi fost deja \ndeplinit`, deci le \nso]ea cu o emo]ie [i o tr`ire |n cea de-a unsprezecea zi, s-a trezit cu o stare de bine [i cu convingerea intermediul subcon[tientului, aranj\nd situa]ia conform principiului armoniei.

ferm` c`, \ntr-adev`r, “totul s-a sf\r[it”. |n aceea[i zi avocatul s`u i-a dat telefon pentru a-i spune ca s-a ajuns la o \n]elegere [i problema este rezolvat`. Tehnica maximei receptivit`]i (sau a relax`rii profunde)

efort mental se reduce la minimum. |n aceast` stare, mentalul con[tient este

Dup` cum am afirmat [i mai \nainte, \ntr-o stare de somnolen]`, orice

oarecum eclipsat c`ci, \n momentul \n care dormim sau ne trezim, obstacole \n fa]a dorin]ei, dispar ca prin farmec \n astfel de momente.
70

subcon[tientul este mult mai activ. G\ndurile negative, ce constituie

S` presupunem c` dori]i s` sc`pa]i de un obicei prost. Instala]i-v` confortabil, relaxa]i corpul [i calma]i-v` c\t pute]i de mult din punct de vedere afirma]i calm [i continuu, ca un c\ntec de leag`n, urm`toarele cuvinte: “Sunt fizic [i mental. P`trunde]i \ntr-o stare de toropeal` pasiv` [i foarte receptiv` [i complet eliberat de acest obicei prost. |n mine domnesc armonia [i pacea spiritual`”. Repeta]i-le lent, cu \ncredere deplin`, timp de 5 - 10 minute. Cu c\t le ve]i spune de mai multe ori, cu at\t cuvintele vor deveni mai eficiente, iar valoarea lor emo]ional` va cre[te. De fiecare dat` c\nd ve]i sim]i c` ceda]i obiceiului negativ, repeta]i fraza cu voce tare. Ea va p`trunde cu for]` \n subcon[tient [i astfel ve]i fi vindeca]i. Tehnica recuno[tin]ei |n Biblie, Sf~ntul Pavel ne sf`tuie[te s`-l l`ud`m [i s`-l sl`vim mereu pe

Dumnezeu, mul]umindu-i pentru bun`tatea Lui nesf\r[it`. Aceast` metod` recunosc`toare este apropiat` de for]ele creatoare ale universului [i, conform

simpl` de rug`ciune a fost urmat` \ntotdeauna de miracole. Inima legii ac]iunii [i reac]iunii, \[i atrage nenum`rate dovezi de bun`tate. De exemplu, un tat` i-a promis fiului s`u c`, dac` \[i ia bacalaureatul, \i va d`rui un automobil. T\n`rul, de[i nu primise \nc` ma[ina, era totu[i foarte recunosc`tor

[i bucuros, ca [i c\nd deja o avea, deoarece [tia c` tat`l s`u \[i va ]ine promisiunea. Iat`, de pild`, cum a ob]inut domnul Broke rezultate excelente folosind aceast` tehnic`. El [i-a spus: “Chitan]ele se tot adun`, sunt [omer, am trei copii [i nici un ban. Ce-i de f`cut?”. Timp de trei s`pt`m\ni, diminea]a [i seara, el repeta urm`toarele cuvinte: “|]i mul]umesc, Tat`, pentru bog`]ia mea”, dup` ce, \n prealabil, ob]inuse o stare de calm [i pace l`untric`. De obicei, \[i

\ncheia [edin]a atunci c\nd se sim]ea cu adev`rat dominat de un sentiment de recuno[tin]`. Domnul Broke [tia c` se adresa Infinitei |n]elepciuni care s`l`[luia \n el, pe care nu putea s` o vad` cu ochii obi[nui]i, dar pe care o percepea cu ochii min]ii. Era, de asemenea, con[tient c` g\ndurile sale “|]i mul]umesc, Tat`” de at\tea ori, fiin]a sa se eleva treptat, p\n` ajungea s`
71

constituiau, cu adev`rat, cauza lipsurilor \n care se zb`tea. Repet\nd cuvintele: accepte situa]ia \n care se afla. De c\te ori \[i amintea de s`r`cia [i de lipsurile

sale, spunea “|]i mul]umesc, Tat`”, p\n` c\nd \l p`r`seau toate g\ndurile negre. | n]elesese c` aceast` atitudine nou`, de recuno[tin]`, va determina o profund` va \nlocui pe aceea de s`r`cie. Ceea ce s-a [i \nt\mplat. transformare a modului s`u de a g\ndi, astfel \nc\t ideea de bun`stare [i noroc o Rezultatele rug`ciunii sale au fost printre cele mai interesante. |ntr-o zi, s-

a \nt\lnit pe strad` cu un patron pe care nu-l mai v`zuse de dou`zeci de ani.

Acesta i-a oferit un loc de munc` foarte avantajos, d\ndu-i chiar [i un avans de 500 de dolari. Ast`zi, domnul Broke este vice-pre[edintele societ`]ii respective [i, recent, mi-a spus: “Niciodat` nu voi uita ce miracole au \nf`ptuit aceste simple cuvinte: <<|]i mul]umesc, Tat`!>>”. Metoda afirma]iei Eficacitatea unei afirma]ii provine \n mare m`sur` din \ncrederea pe care

o ave]i \n valoarea ei de adev`r, precum [i din semnifica]ia pe care o da]i acelor cuvinte. C\nd v` ve]i ruga, s` nu ajunge]i niciodat` la repeti]ii verbale \n mod mecanic. prezint`. S` lu`m exemplul unui copil care adun` 3 [i cu 3, dar scrie pe tabl` 7. Profesorul afirm`, \ns`, c` 3 [i cu 3 fac 6; elevul \[i corecteaz` gre[eala, dar nu pentru c` a[a a spus profesorul, ci pentru c` acesta este adev`rul matematic. Tot la fel, este anormal s` fii bolnav [i e normal s` fii \n stare perfect`, c`ci s`n`tatea reprezint` adev`rul fiin]ei voastre. Dac` afirma]i idei benefice, ca cele de pace, armonie [i s`n`tate, dac` deveni]i con[tien]i c` ele reprezint` principii universale ale vie]ii, elimina]i, de fapt, prototipurile negative din subcon[tient. Aceast` transformare a modului de a g\ndi, se bazeaz` pe credin]` [i pe \n]elegerea ideilor pe care le afirma]i. Rezultatele acestei tehnici depind de m`sura \n care c` conforma]i Deci, puterea afirma]iei rezid` din \n]elegerea profund` a conceptelor pe care le

principiilor fundamentale ale vie]ii. De aceea, v` rog s` lua]i mereu \n considera]ie principiul exactit`]ii matematice [i nu pe cel al erorilor, principiul pe cel al haosului, principiul s`n`t`]ii [i nu pe cel al bolii, principiul abunden]ei [i nu pe cel al s`r`ciei. cunoa[terii [i al inteligen]ei [i nu pe cel al ignoran]ei, principiul armoniei [i nu

72

Metoda afirma]iei a fost aleas` de c`tre autorul acestei lucr`ri pentru a-[i ajuta sora lui, ce trebuia s` fie operat` de calculi biliali \ntr-un spital din Anglia. Boala \i fusese deja diagnosticat` prin analizele [i radiografiile obi[nuite. Sora mea mi-a spus s` m` rog pentru s`n`tatea ei. |ntre noi se \ntindeau cam 6500 de mile, dar nu exist` nici timp, nici spa]iu atunci c\nd dore[ti s` aju]i pe cineva, deoarece inteligen]a nesf\r[it` este prezent` \n totalitate [i simultan \n orice

col] al Universului. Am urm`rit s` nu m` mai g\ndesc la simptomele [i suferin]ele bolii ei. Am \nceput, apoi, s` repet urm`toarea afirma]ie: “Aceast` rug`ciune este pentru sora mea Catherine. Ea este relaxat`, ecilibrat`, calm` [i netulburat`. For]a curativ` a subcon[tientului s`u, care i-a creat corpul, \i transform` acum fiecare celul`, fiecare nerv, fiecare mu[chi [i fiecare os conform modelului lor perfect. |n lini[te [i t`cere, toate prototipurile deformate existente \n subcon[tient sunt distruse [i \nl`turate, astfel \nc\t s`n`tatea, frumuse]ea [i integritatea s` se manifeste \n fiecare atom al fiin]ei sale. Ea este acum deschis` [i receptiv` la fluxurile curative care curg prin corpul ei red\ndu-i s`n`tatea, armonia [i pacea. Nici un g\nd deformat, nici o imagine ur\t` nu vor mai avea vreo putere asupra ei, c`ci ea este inundat` de infinitul ocean de dragoste [i pace.”.

Am repetat aceste cuvinte de mai multe ori pe zi. Dup` dou` s`pt`m\ni, un A afirma \nseamn` a declara ceea ce deja exist`. Dac` ve]i men]ine mereu

nou examen medical a demonstrat c` sora mea era perfect vindecat`.

aceast` atitudine, \n ciuda tuturor aparen]elor, \n mod sigur ve]i primi r`spuns la rug`ciuni. G\ndurile voastre nu pot dec\t s` afirme, c`ci, dac` nega]i un anumit fapt, \n realitate voi afirma]i contrariul lui. Repeta]i o afirma]ie urm`rind s` fi]i con[tien]i de sensul frazelor [i de scopul pentru care le spune]i:

mintea va sf\r[i prin a accepta ideile impuse. Afirma]i \ntotdeauna doar adev`rurile fundamentale ale vie]ii, p\n` c\nd ve]i ob]ine din partea subcon[tientului r`spunsul dorit.

Metoda argumenta]iei Numele acestei tehnici este foarte semnificativ. Metoda a fost descoperit` de Dr. Phineas Parkchurst Quimby, din Maine. Dr, Quimby, care a fost un
73

pionier al vindec`rilor prin sugestie, a tr`it [i a activat la Belfast \n urm` cu 10 ani. O lucrare intitulat` “Manuscrisele lui Quimby”, publicat` \n 1921 de c`tre Thomas & Crowell Company, New-York, [i editat` de c`tre Horace Dresser, se g`se[te acum [i \n biblioteca mea. Aceast` carte con]ine articole din ziare \n care se relateaz` despre rezultatele remarcabile, ob]inute prin rug`ciune. De fapt, Quimby a reeditat numeroase miracole expuse \n Biblie. Pe scurt, metoda convinge]i bolnavul sau pe dumneavoastr` \n[iv`, c` boala se datoreaz` unor subcon[tient. argumenta]iei folosit` de Quimby const` \ntr-un ra]ionament prin care idei gre[ite, unor temeri nefundamentate, unor prototipuri negative instalate \n Dup` ce medicul elaboreaz` un ra]ionament clar \n minte, urm`re[te s`-[i conving` pacientul de faptul c` boala este materializarea unui mod de a g\ndi cu totul gre[it. Deci, pentru a se vindeca trebuie s`-[i schimbe \n primul r\nd

mentalitatea. Dac` dori]i s` vindeca]i pe cineva, \i explica]i mai \nt\i c` subcon[tientul, care i-a creat aceast` form` material`, [tie cum s` o repare [i s` o

vindece; bolnavul v` va asculta. Trebuie \ns`, mai \nt\i, s` fi]i dumneavoastr` \n[iv` convins c` boala nu reprezint` dec\t o umbr` mental`, provocat` de un mod gre[it de a g\ndi. Aminti]i-v` apoi de toate dovezile ce pledeaz` \n favoarea existen]ei infinitei for]e, care a creat fiecare organ, celul`, nerv sau ]esut, conform unui tipar perfect. |n felul acesta, ve]i ajunge la un anumit verdict \n ceea ce prive[te bolnavul. Folosindu-v` de credin]` [i de

\n]elegerea spiritual` pe care le ave]i, con[tientiza]i faptul c` boala este vindecat`. Datorit` faptului c` exist` o latur` mental` comun` tuturor fiin]elor, ceea ce a]i acceptat \n mintea dumneavoastr` va trezi ecouri puternice, datorit` fenomenului de rezonan]`, \n bolnavul de care v` ocupa]i. Aceasta este, \n esen]`, metoda folosit` de dr. Quimby, din ora[ul Maine, din 1849 p\n` \n 1869. Metoda absolut` este asem`n`toare terapiei cu ultrasunete Multe persoane din diferite col]uri ale lumii au practicat aceast` form` de

rug`ciune, ob]in\nd rezultate remarcabile. Cel ce aplic` metoda absolut` spune
74

numele bolnavului (de exemplu Jean Durand), apoi \ncepe s` mediteze cuprins

de o stare de calm [i pace launtric`, la Dumnezeu, la calit`]ile [i la atributele Sale: Dumnezeu este nesf\r[ita beatitudine, iubirea f`r` limite, inteligen]a absolut`, atotputerea, \n]elep-ciunea infinit`, armonia perfect`, frumuse]ea de nedescris. |n timp ce mediteaz` astfel, con[tiin]a i se eleveaz` treptat [i atinge o nou` frecven]` de vibra]ie, p\n` c\nd el simte c` oceanul infinit de Iubire Divin` dizolv` tot ceea ce este r`u \n mintea [i corpul lui Jean Durand. Simte, de asemenea, c` toat` puterea [i dragostea lui Dumnezeu se concentreaz` asupra lui Jean Durant, neutraliz\nd suferin]ele sale. Aceast` metod` poate fi comparat` cu terapia prin ultrasunete, \n leg`tur`

cu care un distins medic din Los Angeles mi-a f`cut recent o demonstra]ie. El folose[te un generator de ultrasunete, care oscileaz` cu o frecven]` foarte mare [i proiecteaz` undele sonore pe o anumit` por]iune a corpului. Frecven]a oscila]iilor poate fi controlat` astfel \nc\t s` vindece diferite boli precum artrita, caz \n care dizolv` depunerile calcaroase. Dac` ne elev`m con[tiin]a prin contemplare [i medita]ie asupra calit`]ilor [i Multe vindec`ri remarcabile au demonstrat eficien]a acestei tehnici. O infirm` a reu[it s` mearg` Dr. Phineas Parkchurst Quimby, de care am mai vorbit, s-a folosit de

atributelor divine, vom genera vibra]ii spirituale de armonie, s`n`tate [i pace.

metoda absolut` \n ultimii ani de activitate. |n realitate, el a fost tat`l medicinei asemenea, puterea de a diagnostica bolile prin clarviziune.

psihosomatice [i primul psihanalist al societ`]ii cntemporane. Avea, de Iat`, \n continuare, o scurt` relatare a vindec`rii unei infirme, relatare

aflat` \n “Manuscrisele lui Quimby”. Odat`, medicul a fost chemat la c`p`t\iul unei b`tr\ne infirme ]intuite la pat. Dup` ce a examinat-o, el a declarat ca boala se de \nguste, \nc\t nu-i permitea nici m`car s` se ridice din pat. B`tr\na tr`ia, de

datora faptului c` ea era prizoniera unei credin]e religioase at\t de limitate [i fapt, \ntr-o groap` de ignoran]` [i ne\ncredere; \n plus, ea \n]elegea Biblia \n sens literal, fiind \ngrozit` de ceea ce citise acolo. Dup` cum spunea Quimby: “| n acea groap` ea percepea prezen]a lui Dumnezeu ca pe o putere imens`, care sf`r\ma lan]urile, \mbl\nzea leii [i \nvia mor]ii.”, dar cum femeia cerea
75

explica]ii pentru fiecare pasaj din Biblie, r`spunsul pe care-l primea se asem`na cu o piatr`, iar ea murea de foame, lipsit` de p\inea vie]ii. Dr. Quimby a concluzionat c` femeia tr`ia \ntr-o stare de confuzie [i de z`p`ceal`, care se datora incapacita]ii ei de a percepe sensul real al pasajelor din Biblie. Aceasta se manifesta printr-o senza]ie de greutate [i de amor]eal` care, treptat, a dus la paralizia ei. Quimby a \ntrebat-o ce sens au versetele urm`toare: “Pu]in timp [i unde sunt Eu, voi nu pute]i s` veni]i” (Ioan 7: 33, 34). Femeia a r`spuns c`

mai sunt cu voi [i M` duc la Cel care M-a trimis. M` ve]i c`uta [i nu M` ve]i g`si aceasta \nsemna c` Iisus va urca la cer. Quimby i-a explicat adev`rata semnifica]ie a pasajului: a fi cu ea pentru pu]in timp \nsemna c` el, Quimby, \i expunea simptomele [i cauzele lor adev`rate; deci momentan, se ar`ta plin de compasiune fa]` de ea. Dar el nu putea r`m\ne mult timp \n aceast` stare de con[tiin]`, c`ci trebuia s` se \ndrepte c`tre Cel care l-a trimis, adica spre infinita for]` creatoare ce s`l`[luie[te \n fiecare dintre noi. Imediat, el a \nceput s` o contemple \ntr-o form` idealizat`, con[tientiz\nd vitalitatea, inteligen]a, armonia [i puterea divin` aflate \n stare latent` \n fiin]a ei. Apoi i-a explicat: credin]ei [i mentalita]ii limitate, restrictive [i din cauza faptului c` eu sunt s`n`tos [i pot merge oriunde doresc.” Rug`ciunea [i explica]iile medicului au produs o transformare “Acolo unde eu m` voi duce, dumneavoastr` nu ve]i putea veni din cauza

instantanee \n fiin]a femeii. Imediat, ea s-a sculat din pat [i a \nceput s` mearg` f`r` a folosi c\rjele. Quimby a spus apoi c` aceasta a fost cea mai deosebit` reu[it s` o trezeasc` din mor]i [i s` o aduc` la via]` [i la adev`rata credin]`. reu[it` a sa. B`tr\na era deja moart` prin modul ei gre[it de a g\ndi, dar el a Medicul chiar compara aceast` vindecare cu re\nvierea lui Hristos, a lui Hristos din fiin]a ei. Spusele lui pline de \n]elepciune, c`rora ea reu[ise s` le perceap` ignoran]ei [i a supersti]iei de pe morm\nt, eliber\nd puterea curativ` Divin`. Metoda decretului Puterea cuvintelor pe care le pronun]`m depinde \n mare m`sur` de tr`irea
76

sensul, simbolizau tocmai \ngerul care \ndep`rtase lespedea necredin]ei, a

noastr` [i de credin]a cu care le spunem. Dac` devenim con[tien]i c` puterea

care face P`m\ntul s` se roteasc` se manifest` [i \n fiin]a noastr`, \nt`rindu-ne [i sus]in\ndu-ne cuvintele, atunci \ncrederea [i siguran]a vor cre[te \n noi. |n cazul metodei decretului nu poate fi vorba de lupt`, de pedeaps`, de for]` sau de intens` activitate mental`. O vom ilustra relat\nd cazul unei tinere, care a folosit aceast` metod`

pentru a sc`pa de insisten]ele unui t\n`r ce-i telefona f`r` \ncetare, st`ruia ca ea s` vin` la \nt\lniri [i o a[tepta mereu, c\nd se terminau orele de serviciu. Iat` ce a decretat ea: “|l eliberez pe X cu voia lui Dumnezeu. El se afl` la

locul potrivit \n fiecare moment. Eu sunt liber`, iar el este liber. Hot`resc acum ca aceste cuvinte s` p`trund` \n mentalul universal, care le va da via]`”. Dup` un mai apar` vreodat`.

timp, t\n`ra a remarcat c` el disp`ruse ca [i c\nd “\l \nghi]ise p`m\ntul”, f`r` s` “C\nd te vei hot`r\ s` faci un lucru, lucrul \l vei izbuti [i lumina va str`luci

pe toate drumurile tale”. (Iov 22: 28)

Folosi]i-v` de adev`rul [tiin]ific
1. Fi]i asemenea unui inginer, \n lucrul cu mentalul [i folosi]i-v` de tehnicile care [i-au dovedit f`r` urm` de \ndoial` eficacitatea de-a lungul timpului , pentru a v` construi o via]` mai frumoas` [i mai nobil`. 2. Dorin]ele voastre reprezint` rug`ciunile voastre. Imagina]i-v` c` dorin]ele v` sunt deja \ndeplinite [i c`uta]i s` tr`i]i plenar emo]iile legate de ele. Astfel, ve]i experimenta cu adev`rat bucuria rug`ciunii satisf`cute. 3. |ncerca]i s` rezolva]i mai \nt\i problemele u[oare cu ajutorul acestor tehnici. 4. Pute]i dob\ndi]i o s`n`tate radioas`, succesul [i fericirea cu ajutorul g\ndurilor benefice [i constructive pe care le \ntre]ine]i \n laboratorul secret din mintea dumneavoastr`. 5. Face]i mai multe experien]e p\n` c\nd ve]i deveni siguri c` inteligen]a nelimitat` a subcon[tientului r`spunde \ntotdeauna oric`rui g\nd con[tient. 6. Ca s` fi]i siguri c` dorin]a v` va fi \ndeplinit`, bucura]i-v` dinainte [i fi]i mereu relaxa]i. 7. O imagine mental` clar` valoreaz` c\t mii de cuvinte. Subcon[-tientul va manifesta orice imagine pe care o \ntre]ine]i cu perseveren]` [i \ncredere.

77

8. Evita]i orice efort sau tensiune mental` \n rug`ciune. Intra]i \ntr-o stare de somnolen]` [i adormi]i cu sentimentul, chiar cu certitudinea, c` rug`ciunea voastr` va fi ascultat`. 9. Aminti]i-v` c` inima plin` de recuno[tin]` este \ntotdeauna aproape de toate comorile universului. 10. A afirma \nseamn` a declara un lucru adev`rat. Dac` ve]i adopta aceast` atitudine \n ciuda oric`ror aparen]e, \n mod sigur ve]i primi r`spuns la rug`ciunile voastre. 11. Capta]i undele mentale ale armoniei, s`n`t`]ii [i calmului l`untric prin contemplarea dragostei [i a splendorii lui Dumnezeu. 12. Orice ve]i decreta cu hot`r\re, se va \ndeplini. Decreta]i deci, ca armonia, s`n`tatea, pacea [i abunden]a s` se manifeste din plin \n via]a voastr`.

CAPITOLUL VII
78

SUBCON{TIENTUL TINDE C<TRE VIA}< Mai mult de 90% din activitatea mental` este subcon[tient`. Dup` p`rerea mea, b`rba]ii [i femeile care nu se folosesc de aceast` minunat` for]` tr`iesc \ntr-un univers foarte limitat. Toate procesele subcon[tiente tind mereu c`tre via]` [i sunt constructive.

Subcon[tientul este chiar constructorul corpului [i el men]ine toate func]iile \ntotdeauna s` v` ajute [i s` v` protejeze.

vitale. Lucreaz` 24 de ore pe zi [i niciodat` nu doarme. |n plus, se str`duie[te Subcon[tientul se afl` \n leg`tur` cu sursele infinite ale vie]ii, iar

\n]elepciunea sa nelimitat`, impulsurile [i ideile sale sunt mereu orientate spre

via]`. Marile aspira]ii, inspira]ia genial`, viziunile intuitive, toate acestea eman` din subcon[tient. Cele mai profunde convingeri nu le pute]i expune \n mod ra]ional, pentru c` nu ]in de sfera con[tient`, ci vin din subcon[tient. El v`

vorbe[te prin intermediul intui]ilor, al impulsurilor, al presentimentelor [i al ideilor; v` \ndeamn` f`r` \ncetare s` v` eleva]i, s` v` dep`[i]i condi]ia actual`, s` crede]i, s` progresa]i, s` \ndr`zni]i, s` atinge]i cele mai \nalte v\rfuri. Dorin]a de a iubi, de a salva via]a altora provine din profunzimile subcon[tientului. De exemplu, \n timpul marelui cutremur din San Francisco [i a incendiului care a urmat pe 18 aprilie 1906, bolnavii [i infirmii care z`ceau la pat de mai mult salva mai \nt\i pe ceilal]i a fost atunci foarte puternic`, iar subcon[tientul a r`spuns imediat. Marii arti[ti, muzicienii, poe]ii, oratorii [i scriitorii obi[nuiau s` se bran[eze

timp, s-au ridicat [i au realizat adev`rate acte de curaj. Dorin]a intens` de a-i

la uria[ele puteri din subcon[tient pentru a fi inspira]i. De exemplu, Robert

Louis Stevenson, \nainte de a adormi, \i \ncredin]a subcon[tientului sarcina de a compune povestirile \n timpul somnului. C\nd contul s`u din banc` sc`dea, el comunice capitol cu capitol, ca pe un foileton. Acest exemplu demonstreaz` c` \n]elepte [i elevate, f`r` ca mentalul con[tient s` le fi g\ndit.
79

cerea subcon[tientului s` realizeze un roman de senza]ie, pe care s` i-l subcon[tientul poate spune, prin intermediul dumneavoastr`, cuvinte foarte

Mark Twain se confensa deseori, oricui dorea s` [tie, afirm\nd c` niciodat` \n via]a lui nu muncise. Marile lui opere, precum [i umorul savuros fuseser` extrase din rezervele inepuizabile ale subcon[tientului.

Cum se reflect` activitatea mental` la nivelul structurii fizice Interac]iunea dintre mentalul con[tient [i cel subcon[tient necesit` prezen]a unor leg`turi similare \ntre cele dou` p`r]i ale sistemului nervos. simpatic - cel al subcon[tientului. Sistemul cerebrospinal reprezint` canalul prin intermediul c`ruia recepta]i senza]iile con[tiente ce vin de la cele 5 organe de sim]; o alt` func]ie a sa este aceea de a controla orice mi[care con[tient` a coordoneaz` activitatea mental` voluntar` [i con[tient`. Sistemul nervos cerebrospinal este sediul mentalului con[tient, iar sistemul

corpului. Nervii din componen]a acestui sistem pornesc de la creier [i Sistemul simpatic este desemnat uneori [i sub denumirea de sistem nervos

involuntar, av\nd centrul \ntr-o mas` ganglionar` aflat` \n zona stomacului, sunt coordonate toate func]iile vitale, incon[tiente ale corpului.

numit` plex solar sau “creier abdominal”. Acesta reprezint` canalul prin care Cele dou` sisteme pot lucra separat sau se pot sincroniza. Judec`torul

Thomas Troward, \n cartea sa - “Introducere \n [tiin]a mental`” (Edinburgh “Lectures of Mental Sciences”), remarc`: “Nervul care porne[te din regiunea vorbirii, trece apoi prin torace, ramific\ndu-se c`tre inim` [i pl`m\ni; travers\nd cerebral`, ca parte a sistemului voluntar, [i care asigur` controlul organelor diafragma, el \[i pierde teaca exterioar` (specific` nervilor sistemul voluntar) [i se transform` \ntr-un nerv al sistemului simpatic, form\nd astfel o leg`tur` \ntre cele dou` sisteme [i f`c\nd din om o entitate psihic` unic`. De asemenea, diferitele por]iuni ale creierului au func]ii legate de

mentalul obiectiv sau cel subiectiv; \n general, partea frontal` poate fi considerat` sediul mentalului obiectiv (con[tient), iar partea posterioar` este atribuit` celui subiectiv (subcon[tient), \n timp ce por]iunea intermediar` \ntrune[te am\ndou` caracteristicile”.

Putem deveni con[tien]i de interac]iunea dintre mental [i psihic,
80

observ\nd faptul c`, atunci c\nd o idee p`trunde \n mentalul con[tient, ea

provoac` o anumit` vibra]ie \n sistemul nervos voluntar. La r\ndul s`u, aceasta d` na[tere unui flux similar \n sistemul nervos involuntar, ceea ce face ca ideea fel, g\ndurile devin realitate. s` p`trund` \n subcon[tient care, dup` cum [tim, este agentul creator. |n acest Fiecare g\nd acceptat [i \ntre]inut \n mod con[tient este trimis de c`tre

creier spre plexul solar, creierul activit`]ii subcon[tiente, pentru ca aici s` ia form` [i s` fie manifestat \n universul fizic.

O inteligen]` aparte care are grij` de corp Dac` ve]i studia structura unor organe precum: ochii, urechile, inima, pl`m\nii sau vezica, ve]i observa c` ele sunt construite din grupuri de celule ce face ca p`r]ile componente s` func]ioneze \mpreun`, care prime[te [i execut` ordinele elaborate pe baza sugestiilor mentalului con[tient. Un studiu atent al unui organism unicelular v` poate l`muri \n leg`tur` cu formeaz` o inteligen]` (con[tiin]`) de grup; aceast` inteligen]` este aceea care

fenomenele care se petrec \n fiin]a voastr`. De[i o celul` nu are organe, ea reu[e[te s` \ndeplineasc` func]iile fundamentale ce stau la baza vie]ii: mi[carea, hr`nirea, asimilarea [i eliminarea.

Subcon[tientul se orienteaz` mereu c`tre ac]iune Mul]i oameni sunt con[tien]i de faptul c` exist` o inteligen]` care controleaz` toate func]iile vitale [i c` nu e necesar ca ei s` intervin` \n mod con[tient. Dificultatea const` \n aceea c`, mentalul con[tient intervine mereu prin senza]iile provenite de la cele cinci sim]uri, senza]ii nu \ntotdeaunea conforme cu realitatea [i care genereaz` confuzii, ne\ncredere [i g\nduri intermediul unei condi]ion`ri psihice, emo]ionale, subcon[tientul nu poate dec\t s` li se supun`. Subcon[tientul are \ntotdeauna drept scop s`v\r[irea binelui
81

negative. C\nd aceste idei perturbatoare se imprim` \n subcon[tient prin

Mentalul subiectiv lucreaz` f`r` \ncetare pentru

determina binele,

reflect\nd o tendin]` \nn`scut` de a armoniza totul. El are propria sa voin]`, este activ zi [i noapte, indiferent dac` ac]iona]i sau nu asupra lui. De[i este constructorul corpului vostru, nu-l pute]i vedea, nici auzi, nici s`-l percepe]i \n vre-un fel activitatea t`cut` [i discret`. Subcon[tientul are propria sa via]` orientat` c`tre armonie, s`n`tate [i pace. Aceasta este legea divin` ce caut` s` se manifeste mereu \n fiecare dintre noi.

Cum reu[e[te omul s` perturbe aceast` tendin]` \nn`scut` spre armonie Pentru a g\ndi corect, trebuie s` cunoa[tem Adev`rul. A cunoa[te Adev`rul \nseamn` a fi \n armonie cu inteligen]a nelimitat` [i cu puterea ce s`l`[luie[te \n subcon[tient. Fiecare g\nd sau ac]iune dizarmonioas`, indiferent c` provin din ignoran]`

sau din rea-voin]`, va avea ca rezultat discordia [i limit`rile de tot felul. Speciali[tii afirm` c` la fiecare 11 luni, corpul se re\nnoie[te \n totalitate; deci, din punct de vedere fizic, v\rsta noastr` este doar de 11 luni. {i dac` \n structura fizic` observa]i vre-un defect, acesta se datoreaz` \n mod sigur g\ndurilor de acest timp.

m\nie, de gelozie, de rea-voin]` sau de ne\ncredere pe care le-a]i \ntre]inut tot Sunte]i, deci, suma g\ndurilor voastre. V` st` \n putere s` elimina]i din

minte g\ndurile [i imaginile negative. Pentru a dispersa \ntunericul este nevoie de lumin`; pentru a \nl`tura r`ceala este nevoie de c`ldur`; iar g\ndul negativ poate fi \nlocuit de unul pozitiv [i constructiv. Sus]ine]i mereu binele [i r`ul va disp`rea cu des`v\r[ire.

Este normal s` fii s`n`tos, plin de via]` [i de for]` [i este anormal s` fii bolnav sau plin de suferin]` Majoritatea copiilor se nasc s`n`to[i; organismele lor func]ioneaz` perfect.

Aceasta este starea normal`, iar noi trebuie s` r`m\nem s`n`to[i, viguro[i [i constituie o realitate foarte puternic`, care se manifest` totdeauna. Este evident
82

puternici toat` via]a. Instinctul de conservare este cel mai puternic instinct; el

c` toate ideile [i convingerile voastre vor ac]iona cu mai mult` for]` dac` vor fi \n armonie cu acest instinct al vie]ii, care caut` mereu s` v` protejeze [i s` v` apere. Boala reprezint` o stare anormal` [i indic` faptul c` ac]iona]i \mpotriva

legilor firii [i c` g\ndi]i negativ. Legea vie]ii este o lege a credin]ei [i se

manifest` \n mod discret [i constant \n \ntreaga natur`. Acolo unde exist` armonios e plin de s`n`tate.

credin]`, apare via]`; acolo unde exist` via]`, se manifest` armonia; [i tot ce este Dac` g\ndurile v` sunt \n deplin` armonie cu principiul creator

subcon[tient, sunte]i la unison cu principiul armoniei universale. Dac` \ntre]ine]i g\nduri care contravin acestui principiu, ele v` vor tracasa, \mboln`vindu-v`, iar dac` ve]i persista \n gre[eal`, v` pot chiar provoca moartea. Pentru a vindeca o boal` trebuie s` amplifica]i curgerea energiilor vitale

subcon[tiente prin \ntreaga voastr` fiin]`. Aceasta se poate realiza dac` ve]i elimina \ndoielile, grijile, anxietatea, gelozia, ura [i toate celelalte g\nduri malefice care tind s` v` distrug` nervii [i glandele - acele ]esuturi ce se ocup` cu eliminarea diferitelor de[euri [i impurit`]i din organism. Vindecarea maladiei lui Pott |n revista “Nautilus” din martie 1917 a ap`rut un articol despre un b`iat

suferind de maladia lui Pott - tuberculoza coloanei vertebrale - care a fost vindecat \ntr-un mod remarcabil, am putea spune chiar miraculos. El se numea Frederick Elias Andrews, locuia \n Indianapolis [i este acum pastor la Unity School of Christianity, Kansas City, Missouri. Medicul i-a declarat c` boala sa contorsionat [i deformat, care se t\ra \n genunchi, a ajuns un om viguros, drept care avea nevoie.

este incurabil`. Atunci, el a \nceput s` se roage fervent [i, dintr-un infirm [i bine legat. El [i-a formulat propria afirma]ie, asimil\nd mental calit`]ile de |n mai multe [edin]e pe zi, Andrews repeta de nenum`rate ori: “Sunt

s`n`tos, viguros, puternic, plin de dragoste, armonios [i fericit”. Aceast`
83

propozi]ie devenise ultimul g\nd de sear` [i primul g\nd de diminea]`. Nu uita

s` se roage [i pentru ceilal]i, trimi]\ndu-le iubire [i s`n`tate. Aceasta atitudine mental`, precum [i rug`ciunea repetat` cu credin]` [i perseveren]` i-au adus beneficii imense. C\nd se confrunta din nou cu g\nduri de m\nie , de gelozie sau de ne\ncredere, \ncepea imediat s` lupte din toate puterile pentru a le alunga. Subcon[tientul a reac]ionat pe m`sura efortului depus de b`iat. Aceasta este semnifica]ia cuvintelor biblice: “Mergi, credin]a ta te-a m~ntuit”. (Marcu 10: 52).

Cum poate \ncrederea des`v\r[it` \n for]ele subcon[tiente s` v` vindece orice boal` Un t\n`r, care-mi audiase conferin]ele \n leg`tur` cu puterea curativ` a subcon[tientului, suferea din cauza unor tulbur`ri de vedere. Medicul \i creat ochii va putea, de asemenea, s`-i vindece”. spusese c` are nevoie de o opera]ie, dar el [i-a spus: “Subcon[tientul care mi-a |n fiecare sear`, \nainte de a adormi, intra \ntr-o profund` stare de relaxare

[i de interiorizare, fix\ndu-[i aten]ia asupra medicului oftalmolog. {i-l imagina st\nd \n fa]a lui [i exclam\nd cu uimire: “Iat`, s-a produs un miracol!” Pentru ca sugestia de \ns`n`to[ire s` p`trund` cu mai mult` for]` \n subcon[tient, t\n`rul

se folosise de imaginea medicului. Prin repetare perseverent`, printr-o a[teptare plin` de \ncredere, el [i-a convins subcon[tientul ca poate s` vindece boala. Dup` un timp scurt, el a devenit complet s`n`tos. Aceasta constituie un ne poate vindeca \n mod aparent miraculos. exemplu viu ce ilustreaz` modul cum \ncrederea \n puterea subcon[tientului

Idei de re]inut
1. Subcon[tientul este adevaratul constructor al corpului; el lucreaz` 24 de ore pe zi. G\ndurile voastre negative \i perturb` \ns` procesele vitale, \mpiedic\nd armonizarea [i bun`starea \ntregii fiin]e. 2. Sugestiona]i subcon[tientul s` v` r`spund` la o \ntrebare pe care o formula]i \nainte de a adormi. El o va face negre[it. 3. Supraveghea]i-v` g\ndurile. Orice idee acceptat` este trimis` de la creier spre plexul solar - numit [i “creierul abdominal” - [i se va manifesta ca atare.
84

4. Deveni]i con[tien]i de faptul c` pute]i s` v` transforma]i, oferin-du-i subcon[tientului un nou prototip (tipar) al fiin]ei voastre fizice [i psihice. 5. Activitatea subcon[tientului este orientat` mereu c`tre via]`. Datoria voastr` este aceea de a v` controla mentalul con[tient. Hr`ni]i-l numai cu g\nduri armonioase, pure [i benefice. Subcon[tientul va reac]iona totdeauna la ceea ce obi[nui]i s` g\ndi]i. 6. Corpul se re\nnoie[te complet la fiecare 11 luni. V` st`, deci, \n putere, oric\nd, s` v` transforma]i corpul, dac` v` transforma]i g\ndurile, veghind ca ele s` fie mereu armonioase. 7. Starea de s`n`tate este normal`. Este anormal s` fii bolnav. Principiul armoniei este \nn`scut \n noi. 8. Gelozia, ne\ncrederea, anxietatea, toate acestea afecteaz` nervii [i glandele, provoc\nd tot felul de suferin]e mentale [i fizice. 9. Ceea ce afirma]i [i sim]i]i \n mod con[tient se va manifesta \n mintea, corpul [i ac]iunile voastre. Orienta]i-v` benefic atitudinea [i comportamentul; ve]i fi inunda]i atunci de imensa bucurie a vie]ii.

85

CAPITOLUL VIII
UNELE MICI SECRETE PENTRU A OB}INE REZULTATE SIGURE |n lucrul cu subcon[tientul, apar [i e[ecuri datorate \n principal lipsei

de \ncredere sau faptului c` se depune un efort exagerat. Mul]i \[i pun singuri

piedici, pentru c` nu cunosc fenomenele subtile, care se produc \n subcon[tient. Dac` ei ar cunoa[te felul \n care se manifest` cu adev`rat subcon[tientul, ar g`si [i metode adecvate pentru a-l dinamiza corespunz`tor, iar \ncrederea \n for]ele sale ar fi mult mai mare. Este important de re]inut c`, \n s` o execute, mobiliz\nd \n acest sens toate resursele [i cuno[tin]ele de care sugestia este pozitiv`, fie c` este negativ`. Depinde, deci, de voi \n[iv`, dac` ve]i colosal` a subcon[tientului. momentul \n care subcon[tientul accept` o sugestie puternic`, \ncepe imediat dispune. Aceasta este legea principal` care \l define[te, valabil` oric\nd, fie c` avea parte de necazuri [i ne\mpliniri sau de bucurii [i reu[ite, utiliz\nd for]a La g\nduri bune, constructive [i pline de iubire ve]i primi din partea

subcon[tientului r`spunsuri orientate benefic, dar mult amplificate. Astfel, pentru a ob]ine un rezultat cert, este de ajuns s` \mpregna]i plini de for]` \n subcon[tient ideea voastr` benefic`, mentalizarea scopului propus. Efectul va fi mai sigur, dac` ve]i corela aceasta cu sentimente anticipative sau, altfel spus, s`

v` imagina]i bucuria [i fericirea pe care o ve]i tr`i atunci c\nd dorin]a voastr` va
86

deveni realitate. Nu v` pierde]i niciodat` \ncrederea \n posibilit`]ile de care dispune subcon[tientul. Fi]i mereu relaxa]i [i nu v` for]a]i succesul, deoarece mult mai eficient`. Pe de alt` parte, g\nduri de genul: “Nu mi se va \mplini dorin]a”, “Nu g`sesc nici o solu]ie”, “Sunt disperat”, “Nu [tiu ce s` fac”, “Situa]ia e f`r` sc`pare”, constituie [i ele posibile cauze ale nereu[itei voastre, c`ci, subcon[tientul nu accept` s` fie constr\ns. O ac]iune deta[at` \n acest sens, este

supun\ndu-se acestor sugestii, subcon[tientul vi se va opune mereu. Astfel, nu merge]i nici \nainte, nici \napoi; cu alte cuvinte stagna]i. Dac`, urc\ndu-v` z`p`ci]i [i probabil v` va refuza s` v` duc` undeva. La fel se \nt\mpl` [i atunci \ntr-un taxi, spune]i [oferului o mul]ime de adrese, nu ve]i reu[i dec\t s`-l c\nd dori]i s` angrena]i for]ele subcon[tientului. Trebuie s` ave]i clar \n minte scopul final [i s` fi]i foarte hot`r\]i. Sigur exist` o solu]ie pentru problema mai t\rziu. voastr`, iar \n]elepciunea subcon[-tientului o va descoperi, mai devreme sau

Angrenarea sugestiilor date subcon[tientului trebuie f`cut` \n mod deta[at [i calm Cineva era nemul]umit c` hornarul \i ceruse 200 de dolari pentru a-i repara soba, la care el a spus: “V-am cerut 5 cen]i pentru o pies` pe care am \nlocuit-o [i 199 dolari [i 95 de cen]i pentru c` am descoperit defec]iunea”. Subcon[tientul este asemenea unui maestru, chiar cel mai priceput dintre

to]i. Este suficient s` impregna]i ideea de s`n`tate, c`ci el [tie cum s` vindece orice boal`. Nu v` preocupa]i de detalii, nu ave]i nevoie s` [ti]i prin ce mijloace subcon[tientului. |nchipui]i-v` triumful [i bucuria pe care le ve]i sim]i c\nd v` v` va \ndeplini dorin]ele: fi]i doar relaxa]i [i l`sa]i totul \n seama ve]i atinge scopul propus, fie ca este vorba despre s`n`tate, bani sau despre un loc de munc`. Sentimentul care \nso]e[te mentalizarea este foarte important. De aceea, trebuie s` sim]i]i orice sugestie pe care o trimite]i c`tre subcon[tient, ca [i c\nd aceasta reprezinta deja o realitate.
87

Nu lupta]i cu obstacolele ap`rute \n cale; folosi]i imagina]ia [i nu voin]a Nu da]i aten]ie diferitelor obstacole [i nu \ncerca]i s` v` impune]i voin]a. Tot ceea ce ave]i de f`cut este s` ave]i imaginea clar` [i precis conturat` a ceea ce dori]i s` ob]ine]i. Ve]i constata adesea faptul c` intelectul va interveni cu tot felul de g\nduri contrare. Cu toate acestea, p`stra]i o \ncredere nestr`mutat`, o \ncredere de copil, singura care poate duce la adev`rate miracole. Simplifica]i c\t mai mult procedeul; cea mai simpl` modalitate este [i cea mai eficient`, iar cere]i prin rug`ciune, s` crede]i c` a]i primit deja [i ve]i primi”. A crede imagina]ia disciplinat` produce adev`rate miracole. Biblia spune: “Tot ceea ce \nseamn` a accepta un lucru ca fiind adev`rat, \nseamna a tr`i cu senza]ia c` el exist`. P`stra]i mereu aceast` stare \n voi \n[iv`; ve]i tr`i \n realitate, dup` un timp, cu bucuria \mplinirii.

Trei pa[i c`tre ob]inerea succesului sigur 1. Formula]i corect [i concis cererea sau problema pe care dori]i s` o rezolva]i. 2. Accepta]i faptul c` subcon[tientul cunoa[te deja r`spunsul. 3. Accepta]i ca subcon[tientul s` v` reveleze acest r`spuns; fi]i calmi [i Nu mic[ora]i for]a sugestiei, spun\nd: “A[ vrea at\t de mult s` m` vindec”

\ncrez`tori \n puterea extraordinar` a subcon[tientului vostru.

sau “sper s` reu[esc”, ci fi]i mereu hot`r\]i [i fermi. Voi sunte]i cel care

comand` [i voi pute]i intra \n leg`tur` cu aceste energii benefice ale universului. Trebuie s` deveni]i un adev`rat releu prin care s` se manifeste gigantica putere a subcon[tientului. Impune]i-i ideea de s`n`tate, apoi relaxa]iv`, a[tept\nd lini[ti]i ca subcon[tientul s` o manifeste \n lumea fizic`. Dac` “Va trece” [i \ntorce]i-v` la ideea voastr`. apare vre-un g\nd str`in [i f`r` leg`tur` cu aceast` problem`, spune]i simplu:

Legea efectului invers

88

Cane, celebrul psiholog francez, a definit astfel legea efectului invers: “C\nd exist` un conflict \ntre imagina]ie [i voin]`, \ntotdeauna \nvinge imagina]ia”. Dac`, de exemplu, vi se cere s` merge]i pe un fir pus pe p`m\nt, o face]i

f`r` nici o emo]ie. Dar s` presupunem c` firul ar fi suspendat \ntre doi st\lpi, la o \n`l]ime de 4 metri, a]i mai face-o la fel de u[or? Dorin]ei de a-l traversa se va opune imagina]ia, care v` va face s` v` teme]i.

G\ndul dominant, adic` teama de c`dere, va \nvinge dorin]a de reu[it`, adic`

for]a voin]ei de a merge [i de a te sus]ine pe firul suspendat. |ntotdeauna intelectul inventeaz` piedici [i obstacole foarte puternice, care influen]eaz` activitatea constructiv` a subcon[tientului. Subcon[tientul accept` sugestia cea mai puternic`. Lucrul f`cut f`r` nici un

efort este cel mai eficient. Nu ve]i spune niciodat`: “A[ vrea s` m` vindec, dar toate puterile mele”.

nu reu[esc”, “Fac at\tea eforturi”, “M` str`duiesc s` fac...”, sau “M` folosesc de Nu \ncerca]i s` v` impune]i voin]a, c`ci orice efort \n acest sens va fi Iat` un exemplu clasic. Atunci c\nd recapituleaz` cursurile, studen]ii au

zadarnic, ve]i ob]ine exact opusul a ceea ce a[tepta]i.

impresia ca au uitat tot ceea ce \nv`]aser` \nainte, devenind incapabili s`-[i aminteasc` cele mai simple no]iuni. Intr\nd oarecum \n panic`, ei \ncearc` s`-[i c\nd ies din sala de examen \[i amintesc r`spunsurile la toate \ntreb`rile puse. credeau c` au pierdut. Chiar eforturile de a-[i aminti no]iunile deja \nv`]ate erau de fapt cauza amneziilor, conform legii efectului invers. C\nd ne folosim de voin]`, cre`m o anumit` opozi]ie, care se traduce prin impun` voin]a, chinuindu-se at\t de mult, \nc\t uit` chiar totul. Numai atunci Imediat tensiunea din minte \nceteaz`, memoria revel\ndu-ne tot ceea ce ei

apari]ia unei tensiuni interne. Iisus spune: “Dac` doi dintre voi se vor \nvoi pe p`m\nt \n privin]a unui lucru, pe care \l vor cere, se va da lor de c`tre Tat`l Meu, care este \n Ceruri”. (Matei 18: 19) Cine sunt cei doi? Este vorba de leg`tura armonioas` dintre subcon[tient [i

intelect. At\t timp c\t \ntre cele dou` p`r]i nu exist` contradic]ii \n privin]a “cei doi” sunt imagina]ia [i voin]a.

dorin]ei pe care o au, cu siguran]` c` o vor \mplini. Din alt punct de vedere,
89

Trebuie s` evita]i orice conflict \ntre aspira]ie [i mintea care \ncearc` s` g`seasc` orice piedici [i obstacole \n calea supunerii ei. Cea mai simpl` modalitate const` \n a v` relaxa profund, pentru a intra \ntr-o stare de receptivitate m`rit`, \n care activitatea mental` con[tient` se reduce la c\nd v` trezi]i imediat, dar nu sunte]i pe deplin con[tien]i. |n astfel de

minimum. Un moment foarte puternic este cel dinaintea somnului sau atunci momente, aproape c` numai exist` g\nduri negative [i fantasme care s` neutralizeze sugestia pozitiv`. Face]i ca imaginea a ceea ce dori]i s` ob]ine]i s` devin` foarte clar` [i sim]i]i cu anticipa]ie bucuria reu[itei. Se cunosc via]`, aparent f`r` ie[ire, cu ajutorul imagina]iei controlate. numeroase persoane care [i-au rezolvat \n mod salutar probleme diferite de Iat` un exemplu care ilustreaz` foarte clar modul \n care poate fi aplanat \ntr-un proces

conflictul dintre voin]` [i imagina]ie. O t\n`r` era implicat`

care se complica din ce \n ce mai mult [i p`rea s` se prelungeasc` la infinit. nu reu[ea s` fie optimist`, se g\ndea doar c` ar putea s` piard` procesul [i s`

Dorea foarte mult s` ias` din situa]ia aceea \ncurcat`, dar \[i pierduse r`bdarea [i pl`teasc` daune mari. Urm\ndu-mi sfatul, a \nceput s`-[i foloseasc` for]ele latente ale subcon[tientului \n modul urm`tor: \n fiecare sear`, \nainte de a adormi, \[i imagina c` procesul se termin` [i i se face \n sf\r[it dreptate. | dorin]a din inim`. Dup` ce se relaxa profund, t\n`ra \[i imagina c` discut` cu avocatul ei, c` \i spune tot felul de \ntreb`ri, la care acesta \i r`spunde \ntr-un mod calm [i sigur. La sf\r[it, \[i \nchipuia c`-i spune: “Am o idee. Uite cum putem rezolva problema foarte u[or.” n]elesese c` secretul consta \n a realiza un acord \ntre imaginea din minte [i

|n timpul zilei, dac` ap`reau g\nduri sceptice, \[i derula iar filmul imaginar,

amintindu-[i vocea avocatului, sur\sul, gesturile sale. A reluat de at\tea ori avocatul a anun]at-o c` a reu[it s` ajung` la o \n]elegere cu partea advers`.

imaginea, \nc\t acest lucru a devenit o obi[nuin]`. Dup` c\teva s`pt`m\ni, Acesta este adev`ratul sens al cuvintelor biblice: “{i vor bine pl`cea

cuvintele gurii mele (g\ndurile, imaginile mentale, n.n.) [i cugetul inimii mele (sentimentele, n.n.) \naintea Ta pururea; Doamne, Ajutorul meu [i Izb`vitorul meu”. (Psalmi, 18: 15)
90

Secretele succcesului
1. Efortul exagerat, constr\ngerea mental`, demonstreaz` anxietate [i ne\ncredere \n for]ele subcon[tientului. 2. Dac` accepta]i o anumit` sugestie \n timp ce sunte]i \ntr-o stare de relaxare profund`, aceasta p`trunde \n subcon[tient [i va deveni realitate. 3. Nu ]ine]i seama de tipare [i de metode tradi]ionale, c`ci ve]i ajunge s` v` condi]iona]i singuri. Orice \ntrebare are un r`spuns, iar subcon[tientul \l va revela mai devreme sau mai t\rziu. 4. Nu asculta]i b`t`ile inimii, nici respira]ia; nu v` \ndoi]i nici o clip` de s`n`tatea voastr`. 5. Fi]i convin[i c` sunte]i s`n`to[i [i v` ve]i \ns`n`to[i. Nu v` pl\nge]i de lipsa banilor [i ei nu v` vor lipsi niciodat`. Con[tientiza]i-v` pe c\t posibil \n fiecare clip`, g\ndurile [i sentimentele ce v` str`bat fiin]a. 6.Imagina]ia este o unealt` foarte puternic` [i ea v` st` mereu la dispozi]ie. Imagina]i-v` c` sunte]i perfec]i [i ve]i deveni perfec]i. 7. Evita]i conflictele dintre con[tient [i subcon[tient. Atunci c\nd dori]i s` v` impregna]i subcon[tientul, \nt\i relaxa]i-v` profund [i intra]i \ntr-o stare de receptivitate [i interiorizare. Apoi imagina]i-v` cum ar fi dac` dorin]a vi sar \ndeplini [i sim]i]i plenar bucuria reu[itei. Un moment foarte bun este cel de dinaintea somnului. Dormi]i \n pace [i trezi]i-v` \n bucurie.

91

CAPITOLUL IX
CUM SE POATE OB}INE PROSPERITATEA |N VIA}<, CU AJUTORUL PUTERII SUBCON{TIENTULUI VOSTRU Dac` \nc` v` mai confrunta]i cu dificult`]i financiare [i acest fapt v` creeaz`

multe probleme, \nseamn` c` nu a]i reu[it s` v` convinge]i subcon[tientul c` banii pe care \i ave]i v` ajung pentru a tr`i \n bel[ug. Desigur, cu to]ii am auzit despre unele persoane care, de[i muncesc c\teva ore pe s`pt`m\n`, c\[tig` sume fabuloase. Acest lucru \nseamn` c` banii nu se c\[tig` numai cu sudoarea frun]ii [i a m\inilor. Secretul const` \n a munci cu pl`cere [i cu entuziasm, f`r` s` v` preocupa]i de avantajele pe care le ve]i avea ca urmare a muncii depuse.

Am cunoscut odat` un administrator din Los Angeles, care avea un venit

de 75000 de dolari pe an, ceea ce \nseamn` destul de mult. Cum a procedat el?

Persoana respectiv` [i-a convins pur [i simplu subcon[tientul c` merit` suma respectiv`. |n compara]ie cu el, al]i salaria]i primeau mult mai pu]ini bani ca retribu]ie, de[i aveau mai mult` experien]`. Ceea ce le lipsea erau ideile creatoare, pu]in` ambi]ie [i cuno[tin]e despre modul de utilizare a subcon[tientului. Prosperitatea reprezint` de fapt, o sugestie subcon[tient`. Nu ve]i deveni

niciodat` milionari doar repet\nd: “Sunt milionar, sunt milionar”. Trebuie s` impregna]i \n subcon[tient starea de mul]umire pe care a]i avea-o, dac` a]i fi
92

bogat. Ghinionul celor mai mul]i este c` nu [tiu s` foloseasc` sau nu au \ncredere \n aceast` metod` neconven]ional`. Dac` are loc o recesiune economic`, dac` salariile scad sau cre[te infla]ia, toate acestea ar fi tot at\tea comori inepuizabile. dezastre inevitabile, c`ci ei nu [tiu ca \n ad\ncul subcon[tientului se ascund Oamenii care se cred s`raci vor r`m\ne mereu s`raci. Cei care prin

g\ndurile lor se men]in \n rezonan]` cu energiile subtile ale condi]iei prospere, vor avea de toate [i vor duce o via]` plin` de fericire. Este o supersti]ie ideea c` soarta nu poate fi schimbat` [i c` unii sunt facu]i

s` r`m\n` s`raci toat` via]a. Folosindu-v` liberul arbitru, v` pute]i \mbun`t`]ii [i chiar schimba complet condi]iile de via]` mizere, c`ci g\ndurile voastre con]in altele binef`c`toare, pozitive, constructive [i pline de aspira]ia deplinului succes. Cum s` form`m o concep]ie nou` la nivel mental Poate c`, citind aceste r\nduri, ve]i \ncepe imediat s` spune]i cu regret: o neb`nuit` putere creatoare. Trebuie doar s` \nlocui]i concep]iile gre[ite cu

“A[ dori at\t de mult s` am [i eu noroc \n via]`”. Iat` ce trebuie s` face]i pentru aceasta: repeta]i timp de 3 ori pe zi, c\te 5 minute: “Prosperitate, succes”. Aceste cuvinte dob\ndesc o for]` gigantic` atunci c\nd se impregneaz` \n subcon[tient.

Concentra]i-v` asupra ideii de prosperitate [i l`sa]i restul \n seama

subcon[tientului. Ve]i observa, cu surprindere, c` se vor manifesta o serie de circumstan]e [i ocazii favorabile. Nu spune]i mecanic: “Sunt bogat”, ci medita]i asupra valorilor [i a posibilita]ilor ce s`l`[luiesc \n fiin]a voastr`. Dac` ve]i

afirma pur [i simplu: “Prosperitate”, nu crea]i nici un conflict \ntre dorin]` [i realitate [i, cu timpul, v` ve]i obi[nui cu aceast` idee. Subcon[tientul este o sulgeneris banc`, unde depune]i diferite sugestii [i primi]i ca dob\nd` realitatea lipsuri [i suferin]e sau una plin` de prosperitate [i succes. Cauza posibilelor e[ecuri
93

corespunz`toare acelor sugestii. Acum sunte]i liberi s` alege]i o via]` marcat` de

pl\ngeau de acela[i lucru: “De luni de zile m` tot sugestionez: <<Sunt bogat, sunt prosper>>, dar nu ob]in nici un rezultat”. Discut\nd cu ele, am observat c`, mod real [i plin de convingere vechile concep]ii. |n loc de aceasta, ele se men]ineau \n vechea lor stare de nemul]umire. Cineva \mi spunea: “Am declarat p\n` la satura]ie c` sunt prosper, dar de fapt, acestea se min]eau singure, pentru ca nu reu[eau s`-[i transforme \n

|n ultimii 35 de ani, am avut posibilitatea s` cunosc multe persoane, care se

situa]ia mi s-a agravat [i mai mult, c`ci eu [tiam c` lucrurile nu stau a[a”. Analiz\nd realitatea, intelectul respingea toate sugestiile. Afirma]iile cele mai eficiente sunt cele care nu produc nici un fel de

conflict mental. Persoana respectiv` nu a reu[it dec\t s`-[i \nr`ut`]easc` situa]ia material`, din cauz` c` sugestiile sale \i accentuau senza]ia de s`r`cie. Subcon[tientul nu accept` dec\t ceea ce voi \n[iv` considera]i a fi perfect adev`rat. Pentru cei care se confrunt` cu astfel de probleme, iat` cum pute]i evita

conflictul dintre dorin]` [i realitate: de fiecare dat`, \nainte de a adormi, nu va provoca nici o disensiune, pentru c` ea nu contrazice situa]ia actual`.

rosti]i \n g\nd: “Pe zi ce trece devin din ce \n ce mai prosper”. Aceast` sugestie Am dat acest sfat unui om de afaceri care era foarte \ngrijorat \n privin]a

profitului s`u. Ca urmare, el a \nceput s`-[i spun`: “Produsele mele se v\nd din ce \n ce mai bine.” Astfel a \mp`cat dorin]a sa puternic` cu realitatea [i rezultatele s-au f`cut imediat vizibile. Nu face]i niciodat` declara]ii de genul: “Nu mai avem nimic”, “Vom vinde casa pentru a ne pl`ti datoriile”, c`ci \n acest mod risca]i foarte mult. Men]in\ndu-v` \ntr-o \ngrijorare continu` cu privire la viitor, nu face]i dec\t s` atrage]i dificult`]i [i lipsuri din ce \n ce mai mari. P`stra]i-v` speran]a [i fi]i siguri c` orice dorin]` ferm` ve]i avea, ea vi se va \ndeplini f`r` doar [i poate \n viitor. Subcon[tientul amplific` orice idee care

patrunde \n el. |n fiecare diminea]`, sugestiona]i-l cu g\nduri luminoase, de prosperitate, succes [i bucurie. Umple]i-v` mintea cu astfel de sugestii benefice, c\t mai des posibil. Unii mi-ar putea repro[a: “Am f`cut acest lucru de lucru, deoarece a]i l`sat mintea s` se \ntoarc` la g\ndurile pesimiste, cu care ea
94

at\tea ori [i totu[i, nu s-a schimabat nimic \n via]a mea”. Nu a]i f`cut acest

era deja obi[nuit`. C\nd sem`na]i un bob de gr\u, nu-l mai dezgropa]i ca s` vede]i dac` a \ncol]it, ci a[tepta]i \ncrez`tori ca el s` r`sar` [i s` dea rod. Tot a[a proceda]i [i \n lucrul cu subcon[tientul. L`sa]i sugestiile s` prind` r`d`cini ad\nci [i s` dea roade \n via]a de zi cu zi.

Dac` ave]i tendin]a s` spune]i: “N-a[ putea s`-mi cump`r acest lucru”,

opri]i-v` repede pentru a formula o sugestie pozitiv` de genul: “Averea mea cre[te pe zi ce trece”.

Sursa real` a prosperit`]ii Subcon[tientul nu duce lips` de idei. Trebuie doar s`-l dinamiza]i, s`-l determina]i s` vi le comunice. Odat` amorsat acest proces, el v` va oferi numeroase modalit`]i de a duce o via]` \mbel[ugat`, indiferent de fluctua]ia pie]ei sau de situa]ia economic` a ]`rii \n care tr`i]i. Prospe-ritatea ob]inut` pe aceast` cale, nu va depinde de condi]iile exterioare. Nu ve]i fi afecta]i de sc`derea valorii banilor, c`ci banii nu reprezint` dec\t simboluri ale bog`]iei. Este suficient s` impregna]i \n subcon[tient ideea de prosperitate [i, mai ales, sentimentul \mplinirii [i al confortului. Ve]i fi uimi]i c\t de neobi[nuite [i nea[teptate vor fi formele \n care toate acestea se vor manifesta. Unii se pl\ng c` nu reu[esc s` se descurce cu cheltuielile curente. Ei \i

condamn` mereu pe cei care au reu[it \n via]`, care au reu[it s` se ridice mai

sus dec\t ei \n[i[i, spun\nd: “|l cunosc bine, este un ho], un profitor”. Iat` de ce au r`mas s`raci; ei condamn` tocmai ceea ce doresc cu mai mare intensitate, dar \ntr-un mod egoist, distructiv. Cel mai bun mijloc de a v` \ndep`rta de prosperitate este s` fi]i invidio[i [i s`-l critica]i pe cel care se bucur` de ea. Din aceasta cauz`, invidia constituie principala cauz` a s`r`ciei \n cazul

multor persoane. S` zicem c` [ti]i faptul c`, unul dintre concuren]ii vo[tri depune o sum` uria[` de bani \n banc`, \n timp ce voi nu ave]i de depus dec\t c\teva bancnote. Ce sentiment v` domin` \n acel moment? Desigur, sunte]i invidio[i, pentru c` afacerile i-au mers mai bine dec\t vou` \n[iv`. Ca s` cauza multor necazuri, pute]i emite urm`toarea sugestie: “Ce minunat! M` bucur c` acest om este at\t de prosper. |i doresc s` \ncheie afaceri din ce \n ce
95

elimina]i acest sentiment distructiv care, dup` cum am mai ar`tat, constituie

mai avantajoase”. Gelozia [i invidia sunt sentimente cu adev`rat devastatoare. Neutraliza]i-le c\t mai repede posibil. Dori]i tuturor fiin]elor s` se bucure de abunden]`, s` duc` o via]` f`r` lipsuri [i plin` de fericire. Chiar \n momentul c\nd sim]i]i c` v` irit` succesul cuiva, \ncepe]i s` v` ruga]i pentru fericirea [i

prosperitatea persoanei respective. Elibera]i mintea de g\ndurile de ur` [i invidie; permite]i subcon[tientului s` se manifeste \n sens benefic [i s` aduc` numai bucurie [i prosperitate \n via]a voastr`. Chiar dac` [ti]i c` cineva [i-a c\[tigat averea prin mijloace necinstite, nu

ave]i nici un motiv s` va \ngrijora]i sau s` face]i caz de acel lucru. Pur [i simplu \nseamn` c` persoana respectiv` se folose[te de legile divine, pentru a-[i satisface interesele sale egoiste. Fi]i siguri c` justi]ia divin` \l va recompensa a[a cum merit`. Nu critica]i, deci, pe semenii vo[tri. Nu v` preocupa]i dec\t de de a critica, blocaje care v` \ndep`rteaz` de scopurile voastre.

anihilarea propriilor voastre blocaje mentale, precum: invidia, gelozia, tendin]a Seara, \nainte de a adormi, relaxa]i-v` profund [i \ncepe]i s` repeta]i un

singur cuv\nt: “Prosperitate”. Fi]i destin[i, calmi [i repeta]i \ncet aceast` formul` aproape magic`, a[a cum a]i fredona un c\ntec de leag`n. Adormi]i cu acest cuv\nt \n minte. Ve]i fi uimi]i de rezultatele pe care le ve]i ob]ine. abunden]` tot ce ve]i dori din via]`.

F`c\nd din nou dovada puterii sale magnifice, subcon[tientul v` va d`rui din

Folosi]i-v` de puterea subcon[tientului
1. Hot`r\]i-v` s` deveni]i prosperi, cu ajutorul puterii subcon[tientu-lui vostru. 2. Dac` v` ve]i chinui s` c\[tiga]i bani mul]i doar prin munc` grea, brut` [i lipsit` de orice \n]elegere subtil` a grandioaselor mecanisme de ac]iune ale subcon[tientului, nu ve]i reu[i dec\t s` ajunge]i cel mai bogat din cimitir. Nu este nevoie s` v` epuiza]i sau s` lupta]i din greu, fizic vorbind, pentru a atinge starea de prosperitate. 3. Prosperitatea este mai \nt\i de toate un prototip mental. Fixa]i acest prototip ad\nc la nivelul subcon[tientului. 4. Majoritatea oamenilor se zbat \n lipsuri, pentru c` nu [tiu s` aplice legile mentalului, \n via]a de zi cu zi.
96

5. Repeta]i cuv\ntul “Prosperitate”, calmi [i concentra]i, timp de cel pu]in 5 minute \n fiecare zi, \ntr-o stare de relaxare profund` sau de medita]ie. Ave]i \ncredere, subcon[tientul va materializa aceast` sugestie, astfel \nc\t s` v` \ndeplineasc` dorin]a. 6. Sentimentul de prosperitate atrage, prin rezonan]`, prosperitatea. Nu uita]i niciodat` acest lucru. 7. Este esen]ial` armonizarea intelectului cu subcon[tientul, pentru c` subcon[tientul accept` tot ceea ce sim]im c` este real, ideile voastre dominante. Cultiva]i cu grij` doar ideea de abunden]` [i urm`ri]i s` nu da]i aten]ie lipsurilor. 8. Pentru a evita un conflict \ntre dorin]` [i realitate, folosi]i sugestia urm`toare: “Pe zi ce trece devin din ce \n ce mai prosper”. 9. Repeta]i cu perseveren]` cuvintele: “Veniturile mele cresc \n fiecare zi, am din ce \n ce mai mult succes”. 10. Nu mai folosi]i exprim`ri de genul: “Nu avem nimic”, c`ci \n acest fel nu face]i dec\t s` v` agrava]i lipsurile. 11. Depune]i \n subcon[tient g\nduri de succes, prosperitate, abunden]`. Mai devreme sau mai t\rziu, aceste efecte vor deveni vizibile. 12. Urmari]i s` nu nega]i ceea ce a]i afirmat cu pu]in timp \nainte, pentru a nu neutraliza rezultatul final a[teptat. 13. Mentalitatea voastr` gre[it` constituie cauza real` a st`rii materiale diferite \n care v` afla]i. Fi]i \ncrez`tori. Oric\nd subcon[tientul v` poate revela o idee care s` valoreze milioane. 14. Invidia, gelozia [i critica sunt tot at\tea piedici care trebuie eliminate. Urm`ri]i s` v` bucura]i de fericirea [i prosperitatea celor din jurul vostru. 15. Orice obstacol \n calea afirm`rii voastre \[i are r`d`cinile \n minte. | mp`ca]i-v` cu voi \n[iv` [i chiar cu cei mai noroco[i dec\t voi; astfel ve]i reu[i s` elimina]i treptat toate obstacolele.

97

CAPITOLUL X
AVE}I DREPTUL S< V< BUCURA}I DE PROSPERITATE Nimeni nu v` condamn` s` fi]i s`raci pentru totdeauna. Sunte]i aici pentru

a \nv`]a cum s` v` bucura]i de prosperitate, cum s` fi]i ferici]i, radio[i [i liberi. De aceea, trebuie s` deveni]i con[tien]i c` banii sunt necesari pentru a duce o sau faim` [i putere. via]` prosper`, dar, \n acela[i timp, deta[a]i de tenta]iile materiale nejustificate Aceast` existen]` v` este dat` pentru a progresa, pentru a v` expansiona

nivelul de con[tiin]` [i a v` eleva spiritul. Dar, pentru aceasta, trebuie s` v` folosi]i de for]a mental` [i de orice avantaj material pe care-l pute]i dob\ndi. \nconjur\ndu-v` de frumuse]e [i de armonie. Ave]i dreptul [i chiar datoria de a v` exprima plenar \n toate modurile, De ce v` chinui]i \n fiecare zi s` v` descurca]i cu cheltuielile, c\nd pute]i

avea acces la toate bog`]iile ce s`la[luiesc \n subcon[tient? |n acest capitol ve]i \nv`]a cum s` privi]i banii din alt punct de vedere dec\t cel obi[nuit [i cum
98

pute]i face astfel \nc\t s` dispune]i mereu de un surplus. Dorin]a de a deveni prosperi semnific` de fapt o aspira]ie de a tr`i mai liberi, mai ferici]i. Aceasta ce ne \nconjoar`. Banii reprezint` un simbol Banii sunt un simbol destinat schimburilor de m`rfuri [i semnific` nu reprezint` o dorin]` universal` de a descoperi Binele [i Frumuse]ea, \n tot ceea

numai siguran]a zilei de m\ine, ci [i frumuse]ea, luxul, abunden]a [i

rafinamentul. Pentru o na]iune, el reprezint` \nsu[i simbolul economiei. |n va afla \ntr-o stare de s`n`tate deplin`. Prin analogie, dac` banii circul` f`r`

cazul fiin]ei umane, at\t timp c\t s\ngele circul` prin corp \n mod liber, ea se obstacole \n via]a voastr` cotidian`, sunte]i s`n`to[i din punct de vedere economic. C\nd omul \ncepe \ns` s`-i acumuleze, s`-i pun` la ciorap sau \n safe-uri, c\nd \ncepe s` se team` pentru ei, atunci el se \mboln`ve[te. De-a lungul timpului, banii au circulat sub diverse forme, precum sarea,

perlele sau alte obiecte. |n timpurile vechi, averea era evaluat` \n func]ie de

num`rul vitelor pe care le de]inea om. Acum avem la dispozi]ie moneda sau s` transport`m o mul]ime de oi pentru a ne pl`ti facturile.

alte valori de banc`, pentru c` este cu mult mai u[or s` complet`m un cec, dec\t

Cum pute]i sc`pa de lipsuri pentru totdeauna? S` deveni]i con[tien]i de puterile latente din subcon[tient, acesta este cel mai sigur mijloc de a v` apropia de orice fel de bog`]ie: material`, mental` sau spiritual`. Cel care studiaz` cu aten]ie legile mentalului se convinge pentru totdeauna c`, indiferent de problemele economice ale societ`]ii: fluctua]ii ale

valorii monedei, greve, r`zboaie etc, el se va bucura mereu de abunden]a care va lua cele mai nea[teptate forme. Secretul const` \n a impregna cu putere subcon[tientul de idea prosperit`]ii. Dac` ve]i \n]elege modul cum banii circul`
99

liber \n \ntreaga societate, ve]i constata surprin[i c` mereu ve]i beneficia de un surplus material, ce v` va asigura o anumit` autonomie. Chiar dac` m\ine, s` zicem, se va produce un dezastru financiar, \n urma c`ruia toate averile vor mondial, dac` nu ve]i \nceta s` folosi]i legile mentalului, pentru a v` atrage lua ea. deveni f`r` valoare, cum a fost cazul m`rcii germane dup` primul r`zboi bog`]ia, atunci ve]i avea parte mereu de abunden]`, indiferent ce form` nou` va

De ce v` lipsesc banii? Citind acest capitol, v` ve]i spune poate: “Merit un salariu mai mare dec\t cel pe care-l primesc acum”. P`rerea mea este c` cei mai mul]i oameni nu sunt retribui]i deloc \n mod satisf`c`tor. Dar una din cauzele ascunse ale acestei oameni au senza]ia c` banii sunt murdari [i c` “a dori s` fii bogat constituie sursa situa]ii este faptul ca ei desconsider` banii, fie c`-[i dau seama, fie c` nu. Ace[ti tuturor relelor”. Un alt motiv \l reprezint` ipocrizia lor, atunci c\nd sus]in c` educa]iei, al ignoran]ei sau chiar a unei interpret`ri gre[ite a Scripturilor. Banii [i via]a echilibrat` |ntr-o zi, cineva mi-a spus: “Sunt lefter. Ur`sc banii pentru c` sunt cauza

s`r`cia este o virtute. Aceste idei, implantate ad\nc \n subcon[tient, pot fi rodul

tuturor relelor”. Aceste afirma]ii dezv`luie un spirit nevrozat [i dezorientat. Desigur, nu trebuie s` pune]i banii pe primul plan \n via]`, c`ci altfel ve]i c`dea \n cealalt` extrem`. Sunte]i aici pentru a v` folosi cu \n]elepciune de puterile latente [i de influen]a de care dispune]i. Unii sunt avizi de putere [i faim`, al]ii sunt avizi dup` bani. Dac` v` ve]i focaliza dorin]ele doar asupra banilor, spun\nd: “Unicul meu scop \n via]` \l reprezint` banii, nimic altceva nu este mai important pentru mine”, f`r` \ndoial` c`-i ve]i ob]ine, ve]i face avere, dar ve]i uita cel mai important lucru: sunte]i aici pentru a \nv`]a s` duce]i o via]` echilibrat` [i s` v` afirma]i \n mod armonios pe toate planurile. De aceea, trebuie s` v` potoli]i [i foamea spiritual`, aspira]ia c`tre armonie, dragoste, bucurie, c`tre o s`n`tate perfect`.
100

Este total lipsit de \n]elepciune s` face]i din bani scopul unic \n via]`. Munci]i [i acumula]i mereu, \nchipuindu-v` c` pute]i ob]ine tot ce dori]i cu ajutorul banilor, pentru ca, la un moment dat, s` v` da]i seama c` nu ave]i fericire, dori]i s` v` manifesta]i talentele ascunse, s` v` g`si]i rostul \n via]` [i s`i ajuta]i pe ceilal]i, at\t c\t v` st` \n puteri. Dac` ve]i aplica \n mod inteligent nevoie numai de bunuri materiale. |n aceea[i masur`, aspira]i c`tre frumuse]e [i

legile mentalului, ve]i putea deveni chiar milionari, f`r` ca aceasta s` v` afecteze starea de s`n`tate, de armonie, de elevare, f`r` s` v` pierde]i spontaneitate [i calmul l`untric.

S`r`cia constituie o boal` mental` S`r`cia nu este un motiv de m\ndrie, ci reprezint` o boal` ca toate celelalte. C\nd sunte]i confrunta]i cu o boal` psihic` cere]i ajutorul unui medic care v` spune cum s` ac]iona]i pentru a dep`[i acea stare penibil`. Tot la fel, dac` observa]i c` \n via]a dumneavoastr` fluxul banilor nu este constant, \nseamn` c` ceva este gre[it \n modul vostru de g\ndire. Principiul vie]ii, cel care ne anim` pe to]i, tinde natural c`tre expansiune,

cre[tere [i abunden]`. Nu tr`i]i pe acest p`m\nt pentru a locui \ntr-o cocioab` ferici]i, vitali [i plini de succes \n tot ceea ce face]i.

mizer`, \mbr`cat \n zdren]e [i mereu umilit. Dimpotriv`, ave]i datoria de a fi

De ce nu trebuie s` critica]i banii Urm`ri]i s` v` con[tientiza]i toate supersti]iile \n leg`tur` cu banii [i s` v` elibera]i mintea de ele. Dac` g\ndi]i c` banii sunt un lucru r`u [i murdar, nu condamna]i [i niciodat` nu ve]i putea avea ceea ce critica]i. face]i dec\t s` v` \ndep`rta]i de ei. Aminti]i-v` mereu c` ve]i pierde tot ceea ce Iat` \n continuare, o tehnic` simpl`, pe care o pute]i folosi pentru a v`

\mbun`t`]i situa]ia material`. Repeta]i aceste sugestii de mai multe ori pe zi: “|

mi plac banii pentru ceea ce pot realiza cu ei [i \i folosesc cu \n]elepciune, \n mod constructiv. Banii circul` \n mod constant \n via]a mea, eu \i cheltui cu bucurie, iar ei se \ntorc la mine multiplica]i. Banii sunt un lucru foarte bun. Am
101

parte de ei din abunden]` [i nu-i folosesc dec\t pentru a face bine. Sunt recunosc`tor pentru prosperitatea de care m` bucur [i pentru recunoa[terea spiritual` pe care o de]in.”

Banii \n viziunea savan]ilor S` presupunem c` g`si]i \n p`m\nt un minereu de aur, de argint, de

plumb, de cupru sau de fier. Ve]i spune oare c` acestea sunt lucruri rele? Tot

r`ul provine din ignoran]a oamenilor, din interpretarea gre[it` a darurilor vie]ii, din modul egoist \n care ace[tia \[i folosesc subcon[tientul. Uraniul, plumbul sau alte metale ar fi putut foarte bine s` serveasc` drept monede de schimb. Dar noi folosim buc`]i de h\rtie, cecuri, bani de nichel, de argint; evident, \n aceste materiale nu este nimic d`un`tor sau murdar. Fizicienii [i chimi[tii au

descoperit c` singura diferen]` \ntre dou` metale este num`rul de particule elementare: electroni [i nucleoni. Prin bombardarea atomilor \ntr-un condi]ii, aurul poate deveni mercur. Sunt convins c`, \n viitorul apropiat, savan]ii vor fi capabili s` creeze aurul din argint sau din alte metale, \n laboratoarele lor sofisticate. Poate c`, la \nceput, nu va fi rentabil, dar important vede ceva r`u sau murdar \n electroni, neutroni, protoni sau alte particule. este c` experien]a poate fi realizat`. Nu pot s` cred c` vreo persoan` inteligent` Bancnotele din buzunarele noastre sunt compuse din atomi ai c`ror protoni accelerator de particule, ei pot transforma un metal \n altul. Astfel, \n anumite

[i electroni sunt diferit aranja]i dec\t cel dintr-o moned`. Num`rul [i ordinea lor sunt singurele deosebiri dintre h\rtie [i metal.

Cum s` ob]ine]i banii de care ave]i nevoie Cu mul]i ani \n urm`, am \nt\lnit \n Australia un t\n`r, care dorea s` devin` chirurg, dar nu avea destui bani. I-am explicat c` o s`m\n]` aflat` \n p`m\nt \[i atrage tot ceea ce are nevoie pentru a \ncol]i [i c` el trebuie s` se
102

inspire din aceast` lec]ie a naturii, umpl\ndu-[i subcon[tientul cu sugestii pozitive corespunz`toare. Pentru a-[i continua studiile, t\n`rul f`cea curat \n cabinetele medicale sau \[i g`sea alte meserii pe timp scurt. Dar, \n fiecare sear`, \nainte de a adormi, \[i imagina at\rnat` pe perete diploma de medic, cu

numele lui scris cu litere mari. Timp de patru luni a lucrat perseverent, iar rezultatul pe care l-a ob]inut este unul dintre cele mai interesante. Unul dintre medicii la care muncea, l-a \ndr`git [i l-a \nv`]at s` sterilizeze instrumentele, s` fac` injec]ii [i s` dea \ngrijiri de prim` urgen]`. Apoi, v`z\nd c` este con[tiincios, l-a luat ca asistent. Astfel, a fost trimis la Facultatea de Medicin`. Ast`zi, t\n`rul este unul dintre cei mai buni medici din Montreal, \n Canada.

Folosind \n mod inteligent for]ele latente ale subcon[tientului, el a

ac]ionat conform principiului antic, conform c`ruia: “Av\nd clar \n minte scopul, ve]i descoperi [i mijloacele pentru realizarea acestui ]el”. T\n`rul [i-a imaginat, “a v`zut” [i a sim]it realitatea de a fi medic. A tr`it cu

aceast` idee, a \ntre]inut-o, a hr`nit-o [i a iubit-o p\n` c\nd, cu ajutorul imagina]iei, a p`truns ad\nc \n subcon[tient, devenind convingere [i atr`g\nd tot ceea ce-i era necesar pentru a-[i \ndeplini visul.

De ce unii nu ob]in ceea ce-[i doresc S` presupunem c` lucra]i la o mare firm` dar, f`r` s` spune]i nim`nui, g\ndi]i mereu c` sunte]i prost pl`tit, c` nu sunte]i apreciat la justa valoare, c` merita]i mai mul]i bani [i mai mult` considera]ie. S` nu v` mira]i dac` directorul serviciile dumneavoastr`”. De fapt, singur v-a]i concediat. Directorul nu sau [eful de personal v` va spune \ntr-o zi: “Suntem obliga]i s` renun]`m la reprezint` dec\t instrumentul prin care a ac]ionat propria dumneavoastr` stare ac]iunii [i reac]iunii. G\ndul reprezint` ac]iunea, iar r`spunsul subcon[tientului - reac]iunea.

mental` negativ`. Este doar un exemplu pentru modul cum se manifest` legea

Obstacole [i dificult`]i pe drumul spre prosperitate

103

Deseori a]i auzit pe unii care spun: “Omul acela este un bandit, face avere \n mod necinstit”, “Este un parvenit; l-am cunoscut c\nd era s`rac lipit” sau “Este un ho], un r`uf`c`tor”. Dar, analiz\ndu-i atent pe cei care vorbesc astfel, observa]i c` se zbat mereu \n nevoi [i au dificult`]i materiale foarte mari. Poate c` cei fa]` de care se exprim` astfel, au urcat mai repede scara succesului, e[ecului lor. iar ei, ro[i de invidie, \i critic`. Tocmai aceasta constituie cauza ascuns` a Nutrind g\nduri negative despre prieteni [i condamn\nd modul \n care

ace[tia s-au \mbog`]it, ei se \ndep`rteaz` de prosperitatea pentru care se roag`, \n fapt, at\t de mult. |n realitate, ace[ti oameni condamn` chiar starea la care aspir`. Descoperim, astfel, c` el ac]ioneaz` pe dou` c`i exact opuse. Pe de o parte,

spun: “Averea [i banii se apropie de mine mereu”, pentru ca imediat s` g\ndeasc`: “|l invidiez pe X pentru abunden]a \n care tr`ie[te”. Urm`ri]i mereu semenilor vo[tri. Din nimic nu pute]i primi nimic |n marile magazine sunt folosi]i detectivi care s` \mpiedice furturile de s` v` bucura]i de norocul altora [i s` nutri]i numai g\nduri curate la adresa

orice fel. Mereu sunt prin[i ho]i, care \ncearc` s` ob]in` anumite bunuri f`r` munc`. To]i ace[ti oameni \ntre]in o stare mental` de s`r`cie [i de limitare, de bun`voin]`. |n plus, \[i atrag tot felul de necazuri, \n sensul c`, \[i pierd \ndep`rt\ndu-se astfel de armonie, de pace, de credin]`, de puritate, de cinste [i reputa]ia [i \ncrederea \n sursa universal` a abunden]ei. Dac` \[i vor schimba optica [i vor face apel la puterile latente ale subcon[tientului, cu siguran]` c` vor g`si un mod cinstit de a-[i c\[tiga existen]a. Astfel, prin cinstea, integritatea [i perseveren]a lor, ei vor deveni exemple pozitive pentru societatea \n care tr`iesc.

Cum s` p`stra]i ce a]i dob\ndit deja

104

Pentru a v` p`stra banii f`r` riscul de a-i pierde, cea mai bun` modalitate este s` fi]i mereu recunosc`tor puterii creatoare a g\ndului pentru ceea ce primi]i. Trebuie ca mentalul con[tient s` accepte c` este normal s` duce]i o via]` abundent`. Aceast` atitudine de acceptare, precum [i faptul c` a[tepta]i \n mod creator s` dob\ndi]i averea, se vor manifesta apoi \ntr-un mod specific, \n via]a de zi cu zi. Folosi]i pentru a realiza aceast` stare mental`, urm`toarele sugestii: “M` aflu \n leg`tur` cu bog`]iile infinite din subcon[tient. Am dreptul s` fiu bogat, fericit [i liber. Banii \mi sosesc din abunden]`, f`r` nici un obstacol. talentul [i sunt r`spl`tit \ntr-un mod minunat”.

Sunt pe deplin con[tient de adev`rata mea valoare. |mi folosesc perfect liber

Descoperi]i drumul c`tre abunden]`
1. Fi]i \ndr`zne]i [i solicita]i dreptul la o via]` prosper`. Subcon-[tientul se va supune acestor sugestii. 2. Nu v` mul]umi]i s` tr`i]i la limita s`r`ciei. Cere]i inteligen]ei infinite mijloacele necesare pentru a face ceea ce dori]i \n orice moment. Descoperi]i tezaurul imens ascuns la nivelul subcon[tientului. 3. At\t timp c\t banii circul` liber \n via]a noastr`, \nseamn` c` sunte]i s`n`to[i din punct de vedere economic. Considera]i banii ca fiind asem`n`tori cu fluxul [i refluxul m`rii, mereu ritmic [i constant. C`ci atunci c\nd marea se retrage, sunte]i siguri c` ea va urca din nou. 4. Aplic\nd legile subcon[tientului, ve]i putea s` ob]ine]i \ntotdeauna suma de bani de care ave]i nevoie, indiferent pe ce cale v` vor parveni ace[tia. 5. Unul dintre motivele pentru care mul]i oameni se zbat \n lipsuri, este faptul c` ei condamn` banii. Ceea ce condamna]i se \ndep`rteaz` de voi. 6. Nu face]i din bani un dumnezeu. Ei nu reprezint` dec\t un simbol. Aminti]i-v` c` adev`ratele comori se afl` \n spiritul vostru. Sunte]i aici pentru a tr`i echilibrat - deci trebuie s` ave]i la dispozi]ie doar bunurile materiale de care ave]i nevoie cu adev`rat. 7. Banii nu reprezint` adev`ratul scop al existen]ei. C`uta]i s` atinge]i prosperitatea, bucuria, calmul l`untric [i dragostea pentru toate fiin]ele. Subcon[tientul v` va oferi toate aceste calit`]i \n deplin` armonie cu legile divine.

105

8. S`r`cia nu constituie o virtute [i un motiv de laud`, ci o boal` a spiritului. Trebuie s` v` purifica]i mentalul de g\ndurile negative care dau na[tere acestei st`ri penibile. 9. Aceast` existen]` nu v-a fost dat` ca s` tr`i]i \ntr-o cocioab`, nici s` v` \mbr`ca]i \n zdren]e sau s` v` fie foame mereu. 10. Nu spune]i niciodat`: “banii sunt murdari” sau “\i dispre]uiesc”. Ceea ce critica]i se \ndep`rteaz` de la voi. Nici un lucru nu este bun sau r`u, ci orientarea pe care i-o da]i \i face s` fie astfel. 11. Repeta]i frecvent: “Banii sunt utili. M` folosesc de ei cu \n]elepciune, \n mod constructiv [i judicios. |i d`ruiesc cu bucurie, iar ei \mi sosesc multiplica]i de mii de ori.” 12. Banii nu sunt cu nimic mai prejos dec\t cuprul, plumbul sau fierul din minereurile p`m\ntului. Cu adev`rat rea este ignoran]a [i folosirea cu perversitate a puterilor subcon[tientului. 13. Dac` v` construi]i o imagine mental` clar` a ceea ce dori]i s` ob]ine]i, r`spunsul subcon[tientului [i, deci, \ndeplinirea dorin]ei, nu va \nt\rzia s` apar`. 14. |nceta]i s` tot cere]i f`r` a da nimic \n schimb, c`ci nici un lucru nu este gratuit. Pentru a primi trebuie s` oferi]i. Chiar [i \n cazul \n care lucra]i cu subcon[tientul, trebuie s` fi]i plini de d`ruire [i s` pune]i toat` concentrarea mental` de care dispune]i, \n slujba idealurilor voastre.

106

CAPITOLUL XI
PENTRU DOB|NDIREA SUCCESULUI, SUBCON{TIENTUL V< ESTE CEL MAI BUN ALIAT A dob\ndi mereu succesul, atunci c\nd vi-l propune]i, \nseamn` s` reu[i]i

\n via]`, s` fi]i cu adev`rat ferici]i. Experimentarea continu` a acestor binefaceri, constituie chiar via]a etern` la care se referea Iisus, c\nd afirma c` lucrurile cele

mai importante sunt pacea, armonia, siguran]a, libertatea individual` [i fericirea [i c` acestea sunt intangibile, deoarece nimeni nu vi le poate r`pi. Ele provin din Sinele esen]` al fiin]ei voastre. Cine mediteaz` asupra acestor calit`]i, va intra imediat \n rezonan]` cu sursa divin`, umpl\ndu[i subcon[tientul cu ideile lor stric`”. (Matei 6: 20) Trei pa[i c`tre succes Primul pas const` \n a descoperi prin introspec]ie atent`, care ac]iuni le facem \ntr-adev`r cu pl`cere, urm`rind mereu s` le realiz`m numai pe acestea. C`ci, cheia succesului o reprezint` munca plin` de d`ruire [i de pasiune. De axemplu, nu este suficient ca cineva s` fi ob]inut o diplom` de medic psihiatru. Un astfel de specialist trebuie s` fie mereu la curent cu descoperirile din domeniul s`u, s` continue mereu studiul mecanis-melor subtile ale min]ii. cuno[tin]e, pe m`sur` ce ele apar [i s` trateze cu aceea[i grij` pe orice pacient.

for]`. Acestea sunt adev`ratele comori “pe care nici molia, nici rugina nu le

Numai cel cu adev`rat pasionat de munca lui va reu[i s` acumuleze noi C\nd am spus aceste cuvinte la o conferin]`, cineva mi-a replicat: “Cum s`

trec de acest prim pas, dac` eu nu-mi dau seama care munc` mi se potrive[te?” |

n astfel de cazuri, ruga]i-v` s` fi]i ghida]i corespunz`tor: “Infinita \n]elepciune a subcon[tientului \mi va ar`ta care este adev`ratul meu loc \n aceast` via]`”.
107

Repeta]i aceast` fraz`, \ntr-o stare de relaxare profund` [i de interiorizare. Dac`

ve]i persevera, plini de \ncredere, r`spunsul vi se va revela sub forma unui sentiment, a unei intui]ii de moment sau chiar \mprejur`rile v` vor orienta c`tre un anumit domeniu. Trebuie doar s` fi]i convin[i c` ve]i fi ajuta]i. Al doilea pas pe drumul c`tre un succes sigur, cere specializarea \ntr-un

singur domeniu de activitate, pe care s`-l aprofunda]i mereu, devenind un s`-[i concentreze aten]ia doar asupra unei anumite ramuri a chimiei, studiind cu perseveren]` doar domeniul pe care [i l-a ales. Reu[ita nu va \nt\rzia s` apar`,

adev`rat specialist. De pild`, dac` un t\n`r dore[te s` devin` chimist, el va trebui

dac` el va lucra cu entuziasm pentru a afla tot ceea ce se cunoa[te \n acel moment \n specialitatea sa. De o mare importan]` este [i aspira]ia cu care din jurul nostru. abord`m orice ac]iune, precum [i dorin]a continu` de a face bine oric`rei fiin]e Cel care dore[te s` fie cel mai bun dintre to]i, va trebui s` fie mereu sprijin

[i ajutor pentru ceilal]i. Desigur, aceast` atitudine contrasteaz` cu mentalitatea unora care nu doresc dec\t s` tr`iasc` din ce \n ce mai confortabil, muncind \n mod superficial [i f`r` s` se implice prea mult. Niciodat` vreun om superficial [i

nep`s`tor nu va atinge succesul. Va izb\ndi doar cel care este animat de un ideal sublim, altruist [i nobil. Doar servindu-i pe ceilal]i cu abnega]ie, ve]i arunca p\inea voastr` pe ap`*. Al treilea pas este [i cel mai important. |n esen]`, trebuie s` v` supune]i

unui examen de con[tiin]`, pentru a v` da seama dac` nu cumva, ceea ce face]i

are ca scop doar propria reu[it`. Dorin]ele [i idealurile voastre nu trebuie s` fie egoiste, ci s` foloseasc` umanit`]ii. Ve]i realiza astfel un sui-generis circuit. fi returnat \ntr-o “m`sur` bun`, \ndesat`, cl`tinat` [i cu v\rf”**. Altfel spus, ceea ce d`rui]i lumii \ntr-un mod altruist [i plin de abnega]ie, v` va Dac` nu ve]i d`rui mereu roadele ac]iunilor voastre, nu ve]i realiza acest

circuit [i cercul nu se va \nchide. Tot ce ve]i ob]ine va fi un scurtcircuit \n via]a voastr`, iar acesta se va materializa prin numeroase limit`ri [i boli.
*

Aluzie la cuvintele din Ecleziastul (11:1): “Arunc` p\inea ta pe ap`, c`ci o vei afla dup` mai Aluzie la cuvintele biblice: “Da]i [i vi se va da. Turna-vor \n s\nul vostru o m`sur`

multe zile.”
**

bun`, \ndesat`, cl`tinat` [i cu v\rf, c`ci cu ce m`sur` ve]i m`sura, cu aceea[i vi se va m`sura”. (Luca 6:38)
108

M`sura adev`ratului succes Este posibil ca unii s` replice \n felul urm`tor: “Bine, dar domnul James a

f`cut avere v\nz\nd \n mod necinstit ulei [i \n[el\nd pe mul]i al]ii”. V` voi

r`spunde c` un astfel de om pare s` ob]in` rezultate minunate pe moment, dar

banii pe care i-a c\[tigat prin fraud` se vor risipi foarte u[or. Dac` \ncerca]i s` fura]i, v` ve]i p`c`li singuri, c`ci ve]i induce subcon[tientului sugestia c` sunte]i fiin]a, \n c`minul sau ac]iunile voastre. Ceea ce sim]im [i g\ndim, aceea vom s`raci [i plini de limit`ri. Aceste sugestii se vor materializa mai t\rziu \n deveni. Chiar dac` cineva a reu[it s` se \mbog`]easc` \n[el\nd, nu \nseamn` c` a ob]inut succesul, c`ci nu poate fi vorba de succes f`r` pace l`untric`. La ce-i vor folosi acelui om uria[ele lui bog`]ii, dac` nu poate dormi noaptea, suferind de sentimentul vinov`]iei sau fiind foarte bolnav?

Am cunoscut la Londra pe cineva care mi-a povestit cum a f`cut avere din

meseria de ho] de buzunare. |[i construise o cas` de vacan]` \n Fran]a [i tr`ia pe

picior mare [i \n Anglia. Dar, \n tot acest timp, era mereu terorizat de teama c` va fi descoperit [i arestat de Scotland Yard. Acest sentiment de culpabilitate \i sufere profund. La un moment dat, nu a mai putut suporta [i s-a predat singur provocase numeroase tulbur`ri interne; mustr`rile de con[tiin]` \l f`ceau s` poli]iei. Dup` ce [i-a isp`[it pedeapsa meritat`, a luat hot`r\rea s` se transforme radical, devenind un om cinstit. Imediat [i-a g`sit un loc de munc` bun, continu\nd s` tr`iasc` lini[tit [i eliberat de angoas`. O condi]ie esen]ial` \n vederea reu[itei, o constituie interesul [i dragostea

fa]` de munca pe care o depunem. De asemenea, trebuie s` fim anima]i de idealuri mai elevate dec\t simpla dorin]` de a acumula bunuri materiale. Va atinge succesul doar cel care posed` profunzime psihic` [i mental`, precum [i utiliz`rii puterilor subcon[tientului lor. putere de \n]elegere. Mul]i dintre marii industria[i \[i datoreaz` reu[ita |n urm` cu c\]iva ani, a ap`rut un interviu dat de un magnat al uleiului.

Acesta a dezv`luit faptul ca secretul succesului const` \n puterea de a concepe

un proiect de la \nceput p\n` la sf\r[it, \n toate detaliile sale. De exemplu, \nchiz\nd ochii, el \[i putea imagina un mare complex pentru fabricarea
109

uleiului, “vedea” trenurile \nc`rcate cu marf` gonind pe linii, “auzea” sirenele fabricilor, “sim]ea” \n n`ri fumul care ie[ea pe co[urile lor. Subcon[tientul primea aceste sugestii puternice [i le manifesta \n realitate. Dac` reu[i]i s` v` imagina]i cu claritate scopul, mijloacele pentru a-l atinge Ve]i \n]elege importan]a acestor trei pa[i \n dinamizarea energiilor

vor ap`rea \ntr-un mod nea[teptat, prin puterea miraculoas` a subcon[tientului.

creatoare ale subcon[tientului, doar aplic\ndu-i \n orice ac]iune pe care o al`tur` [i sentimentul l`untric, tr`irea adecvat`, atunci devine cu adev`rat credin]` [i, dup` cum spune Iisus: “Dup` credin]a voastr` fie vou`!” (Matei 9: 29).

dori]i \ncununat` de succes. G\ndul constituie o for]` colosal`, iar dac` i se

Cunoa[terea [i folosirea acestei puteri uria[e de care dispune]i, v` va ajuta

s` v` \ndeplini]i orice dorin]`, v` va da \ncredere \n for]ele proprii, precum [i un sentiment de plenitudine [i pace l`untric`. Pute]i aplica aceste legi \n orice domeniu [i dac` ve]i d`rui roadele voastre Iar dac` ve]i face ace[ti trei pa[i pe calea elev`rii spirituale, Dumnezeu va fi

celor din jur sau chiar \ntregii umanit`]i, atunci pute]i fi siguri de reu[it`.

mereu al`turi de voi; cine va mai putea atunci s` v` \mpiedice? Nici o for]` de pe p`m\nt sau din ceruri nu va putea constitui un obstacol pentru voi. Oameni care [i-au \ndeplinit visul

avusese posibilitatea de a se duce prea des la [coal`, visa s` devin` vedet`. Toat` ziua, fie c` pr`[ea sau ducea vacile la p`[une, \[i imagina numele scris cu litere g\ndit numai la asta, p\n` c\nd am fugit de-acas`. Am reu[it s` ob]in diferite

Un actor de cinema \mi spunea odat` c`, atunci c\nd era copil, de[i nu

luminoase pe frontonul unui teatru renumit. “Timp de mai mul]i ani m-am roluri de cinematografie [i a venit [i ziua c\nd am devenit celebru, iar numele mi-a fost scris cu litere luminoase, a[a cum visam c\nd eram mic. Sunt acum con[tient de for]a uria[` a imagina]iei”. Acum 30 de ani am cunoscut un t\n`r farmacist, care c\[tiga 40 de dolari

pe s`pt`m\n`, la care se ad`uga [i un procentaj din v\nz`ri. “|n 25 de ani voi ie[i la pensie [i voi sc`pa de munca aceasta”, spunea el resemnat.
110

Atunci i-am spus: “De ce s` nu ai propria ta farmacie? Ie[i din starea asta de pasivitate [i urm`re[te s`-]i elevezi dorin]ele. Construie[te un viitor sigur fiica ta - pentru a studia cu succces muzica”. copiilor t`i. Poate fiul t`u are destul talent pentru a deveni un mare medic, iar Mi-a replicat c` nu-[i putea permite s`-i trimit` la studii. Dar l-am convins

c` tot ceea ce putea s`-[i imagineze cu for]`, se va \ndeplini. |n- tr-o prim` faz`

i-am ar`tat c` subcon[tientul dispune de o for]` colosal`, apoi el a realizat c` este st`p\nul acestei for]e [i o poate folosi \n orice direc]ie dore[te. Astfel, treptat, [i \magina cum aranja flacoanele, prepara diferite re]ete, \n timp ce v\nz`torii bani depus` \n banc`. Se transpunea \n acest rol asemenea unui bun actor. urmat o \n[iruire foarte interesant` de \nt\mpl`ri. A fost concediat, dar a g`sit timp - a fost numit director. Timp de 4 ani a economisit bani, reu[ind s`-[i el [i-a construit o imagine mental`: se vedea lucr\nd \n propria sa farmacie. | angaja]i serveau clien]ii. Nu uita s`-[i \nchipuie c` are [i o sum` important` de Ac]ioneaz` ca [i c\nd ar fi a[a cum \]i imaginezi [i vei deveni \ntocmai g\ndurilor tale. A imediat de lucru la o farmacie renumit`, cu numeroase filiale, unde - dup` un deschid` propria sa farmacie, pe care a numit-o “Farmacia visurilor”, pentru c`, s-a datorat \n mare m`sur` [i faptului c` a f`cut exact ceea ce-i pl`cea cel mai mult. |n urm` cu c\]iva ani am ]inut o conferin]` despre puterea imagina]iei [i a

a[a cum recuno[tea el singur, era exact ceea ce-[i imaginase. Desigur, reu[ita lui

subcon[tientului \n fa]a unor oameni de afaceri. Am ar`tat, printre altele, cum

Goethe se folosea cu \n]elepciune de imagina]ia controlat` ori de c\te ori se lovea de dificult`]i. Biografii s`i spun c` discuta cu un prieten c`ruia \i expunea Astfel, scena mental` p`rea a fi real` [i vie. problema [i care-i d`dea sfatul cel mai bun, cu vocea [i gesturile sale obi[nuite. Printre ascult`tori se afla atunci [i un t\n`r agent de schimburi, care a [i

\nceput s` pun` \n practic` tehnica lui Goethe. Astfel, el [i-a f`cut un obicei din a discuta imaginar cu un prieten bancher multimilionar, care \l felicita pentru cu putere fiecare replic`, pentru a o imprima \n psihic [i pentru a fi cu adev`rat

deciziile \n]elepte pe care le luase, cump`r\nd anumite ac]iuni la burs`. Tr`ia convins c` a[a stau lucrurile. Aceast` metod` se armoniza perfect cu scopul
111

propus: acela de a da cele mai bune sfaturi clien]ilor s`i. C`ci, dac` ei ob]ineau un un c\[tig substan]ial de pe urma ac]iunilor cump`rate, o parte din sum` \i revenea lui, cel care avusese ideea investi]iei respective. avut un succes r`sun`tor, pe tot parcursul carierei sale. memoria \mi joac` feste [i nu [tiu ce s` fac”. Folosindu-se de \n]elepciunea ce s`l`[luie[te \n subcon[tient, agentul a Un alt t\n`r, elev de liceu, mi-a spus \ntr-o zi: “Am note foarte mici, Discut\nd cu el, am observat c` motivul era atitudinea sa de indiferen]` sau

chiar resentimentul pe care-l nutrea fa]` de unii profesori [i colegi de [coal`. I-

am ar`tat, atunci, cum s` se foloseasc` de subcon[-tient pentru a deveni un elev

str`lucit. A \nceput s` emit` anumite sugestii pozitive, de mai multe ori pe zi, dar mai cu seam` seara, \nainte de a adormi [i diminea]a, c\nd se trezea. Iat` ce[i spunea el: “{tiu c` subcon[tientul este rezervorul din care se alimenteaz` memoria mea. El re]ine tot ceea ce citesc [i tot ce spun profesorii mei. Am o memorie perfect` [i inteligen]a infinit` din subcon[tient \mi pune mereu la dispozi]ie cuno[tin]ele de care am nevoie la orice examen, scris sau oral. R`sp\ndesc iubirea [i bun`voin]a c`tre to]i profesorii [i colegii mei. Le doresc \n mod sincer succesul [i toate cele bune.”

Acum, \n urma “tratamentului” pe care [i l-a f`cut, t\n`rul are o asemenea

libertate mental`, cum nu avusese niciodat` \nainte. Notele sale au devenit foarte bune. Continu` s` men]in` permanent imaginea mamei [i a profesorilor care \l felicit` pentru rezultatele sale la \nv`]`tur`. Cum s` vinde]i [i s` cump`ra]i \ntr-un mod c\t mai convenabil Aminti]i-v` mereu c` subcon[tientul este ca un motor ce trebuie pus \n

func]iune de c`tre mentalul con[tient. Starea voastr` de spirit [i g\ndurile sunt asemenea unui dinam aflat mereu \n lucru. Pentru a transmite o anumit` idee, imagine sau dorin]` p\n` \n

profunzimile subcon[tientului, trebuie \nt\i s` ne calm`m [i s` ne concentr`m aten]ia. Aceast` atitudine relaxat` are rolul de a \mpiedica rezonan]a cu efecte remarcabile, cu un minimum de efort mental.
112

g\ndurile str`ine sau potrivnice scopului urm`rit. |n plus, acum pot fi ob]inute

Apoi vom urm`ri s` cre`m o imagine c\t mai clar` [i mai plastic` a ceea ce dorim \n fapt. De exemplu, dac` dori]i s` cump`ra]i o cas`, ve]i face urm`toarele afirma]ii (desigur, \ntr-o stare de relaxare deplin` [i profund`): “Subcon[tientul este sediul \ntregii \n]elepciuni. Doar el poate g`si casa ideal` pentru mine, Trimit aceste dorin]e c`tre subcon[tient, fiind sigur c` nu m` va dezam`gi. Am o c\nd pune semin]e \n p`m\nt, se supune legilor imuabile ale naturii”.

astfel \nc\t s` fie dotat` cu tot ceea ce trebuie, f`r` s` aib` un pre] prea mare. \ncredere deplin` c` aceste g\nduri vor da roadele a[teptate, a[a cum ]`ranul, R`spunsul poate veni prin intermediul unui anun] \n ziar, printr-un

prieten sau pa[ii v` vor fi orienta]i spre casa care arat` exact a[a cum v-a]i negre[it, pe o cale sau alta.

imaginat-o. Important este s` ave]i \ncredere c` r`spunsul va sosi la voi Poate dori]i s` vinde]i o cas`, un teren sau orice altceva. Agen]ilor

imobiliari care au venit s`-mi cear` sfatul, le-am povestit cum am procedat c\nd mi-am v\ndut propria cas`. Am plasat \n fa]a casei o t`bli]` pe care scria: “De v\nzare”. Seara, \n timp ce adormeam, mi-am pus \ntrebarea: “Presupun\nd c` pe um`r, m` duc \n garaj [i o arunc pe p`m\nt, spun\nd: “Gata, nu mai am nevoie de tine!” Am urm`rit s` simt satisfac]ia c` totul a fost \ndeplinit. A doua zi, a ap`rut un cump`r`tor care mi-a oferit o sum` convenabil` [i,

voi vinde casa, ce voi face cu t`bli]a?”. Mi-am imaginat cum dau t`bli]a jos, o iau

dup` ce am \ncheiat tranzac]ia, mi-a spus: “Pute]i s` da]i jos t`bli]a”. Am luat-o

imediat [i am dus-o \n garaj. Lucrurile s-au petrecut exact a[a cum \mi \nchipuisem, nimic mai mult, pentru a confirma c` “ceea ce este sus, este [i vie]ii noastre. Ac]iunea exterioar` o urm`re[te \ntocmai pe cea interioar`. jos”, adic` imaginile imprimate \n subcon[tient vor ap`rea aidoma pe ecranul Iat` alt` metod` de a vinde o cas` sau un teren. Relaxa]i-v` [i apoi emite]i

cu for]` aceste sugestii pozitive: “|n]elepciunea infinit` ce s`l`[luie[te \n subcon[tient [tie deja care este cump`r`torul ideal al acestei case, cel care s` aib`

nevoie de ea [i s`-mi aduc` un profit bun. Ea \l trimite acum c`tre mine [i, chiar dac` va vedea [i alte case, numai a mea \l va mul]umi, c`ci este c`l`uzit de inteligen]a universal` a subcon[tientului. Sunt sigur c` totul va fi perfect: cump`r`torul, momentul tranzac]iei [i pre]ul. For]ele ascunse din subcon[tient ac]ioneaz` mereu, pun\ndu-m` \n rezonan]` cu armonia divin`.”
113

Aminti]i-v` totdeauna c` lucrul pe care-l cauta]i v` caut` la r\ndul s`u [i, de c\te ori dori]i s` vinde]i ceva, se va g`si cineva care s` aib` nevoie chiar de ceea ce oferi]i. Folosind \n mod inteligent puterile latente din subcon[tient, va ve]i elibera de anxietatea generat` de senza]ia de competi]ie. Tehnici folosite cu succes O t\n`r` doamn` obi[nuia s` asiste cu consecven]` la toate cursurile pe care

le ]ineam. Era nevoit` s` schimbe de trei ori autobuzul [i, de aceea, pierdea o or` [i jum`tate pe drum. |n timpul unei conferin]e, i-am povestit cum a procedat acea tehnic`. Iat` ce mi-a scris mai t\rziu, referitor la aceast` problem`: cineva, ca s` devin` proprietarul unui autoturism. T\n`ra s-a decis s` \ncerce

“Drag` Dr. Murphy, V` scriu acum ca s` v` povestesc cum am ob]inut automobilul de care aveam at\ta nevoie, pentru a ajunge la cursurile dumneavoastr`. Mi-am construit imaginea mental`, \n care eram la volanul unei ma[ini [i f`ceam toate ac]iunile necesare pentru a o conduce. Repetam adeseori acea imagine, p\n` c\nd eram convins` c`, \ntr-adev`r, conduceam o ma[in`. Apoi m-am dus la magazin [i v\nz`torul mi-a propus un Cadillac, pe care realitate, repet\ndu-mi c`-mi apar]ine. l-am condus \n

\nchipui cum urc, m` instalez la volan, simt moliciunea banchetei [i realizez

{tiind acum cum arat` ma[ina pe care o doresc, am continuat s`-mi

toate manevrele necesare. Dup` dou` s`pt`m\ni, am ajuns la curs \ntr-un Cadillac. Unchiul meu a murit, l`s\ndu-mi printr-un testament, automobilul [i toate domeniile sale.” Mul]i oameni de afaceri se folosesc chiar de termenul abstract de “succes”,

repet\ndu-l de at\tea ori, p\n` ajung la convingerea c` au succes. Ei [tiu c` ideea de succes con]ine \n ea toate elementele esen]iale ale reu[itei.
114

Pute]i [i voi s` repeta]i cuv\ntul “succes” cu for]` [i convingere. Subcon[tientul va asimila aceast` idee [i va ac]iona pentru ca ea s` devin` realitate. Ce \nseamn`, de fapt, succesul pentru voi? Desigur, dori]i s` ave]i o familie reu[it`, s` \ntre]ine]i raporturi amicale cu to]i cunoscu]ii. De asemenea, vre]i s` excela]i \n meseria pe care v-a]i ales-o; ave]i nevoie de un camin frumos [i confortabil, dotat cu tot ceea ce trebuie. Poate c` aspira]i [i la o via]` puterile ascunse.

spiritual` mai bogat`, s` p`trunde]i misterul subcon[tientului [i s`-i folosi]i Sunte]i precum un om de afaceri, pentru c` v` manifesta]i \n aceast`

grandioas` afacere a vie]ii pe care o tr`i]i. V` propun s` deveni]i un om de c` face]i ceea ce dori]i s` face]i [i c` ave]i lucrurile care v` sunt necesare.

afaceri care a atins succesul, folosind aceste tehnici, ce presupun s` v` imagina]i Servi]i-v` de imagina]ie [i participa]i cu toat` fiin]a, pentru a intra \n leg`tur` cu realitatea succesului. Face]i astfel \nc\t s` rezona]i \n permanen]` cu energiile reu[itei. Adormi]i \n fiecare sear` cu ideea succesului, cu un sentiment de Fi]i convin[i c` v-a]i n`scut pentru a reu[i, iar miracolele nu vor \nt\rzia s` se produc`. satisfac]ie deplin`; ideea va p`trunde \n subcon[tient [i va da roadele a[teptate.

Idei de re]inut pentru a atinge succesul
1. Succesul \nseamn` s` reu[e[ti \n tot ceea ce ]i-ai propus. Dac` ve]i fi calmi, ferici]i, mul]umi]i [i ve]i face mereu ceea ce v` place, ve]i dob\ndi cu siguran]` succesul deplin \n via]`. 2. Analiz\ndu-v` cu aten]ie, descoperi]i ce v` place cu adev`rat s` face]i [i ac]iona]i doar \n acel sens. Dac` nu reu[i]i s` v` da]i seama, cere]i s` fi]i ghida]i, pentru a descoperi direc]ia \n care v` pute]i manifesta plenar. 3. Specializa]i-v` \n domeniul ales [i c`uta]i s` afla]i din ce \n ce mai multe despre el. 4. Reu[ita nu apar]ine celor egoi[ti, ci celor care [i-au f`urit un ideal din servirea [i ajutorul \ntregii umanita]i. 5. Nu poate fi vorba de reu[it` f`r` pacea min]ii. 6. Pentru a reu[i, trebuie s` fi]i fini psihologi [i s` ave]i o mare putere de p`trundere mental`. 7. Dac` v` imagina]i cu claritate scopul, subcon[tientul v` va pune la dispozi]ie tot ceea ce este necesar, pentru \ndeplinirea sa.
115

8. G\ndul \nso]it de sentiment [i aspira]ie pozitiv` devine o for]` uria[`, c`reia nimic nu i se poate opune. 9. Imagina]ia controlat` poate realiza miracole, c`ci ea ne pune la unison cu puterile latente ale subcon[tientului. 10. Dac` dori]i s` ob]ine]i succesul pe plan profesional, imagina]i-v` c` [eful sau cineva la care ]ine]i foarte mult v` felicit` [i v` admir` sincer. Da]i via]` [i for]` acestei imagini prin sentimente adecvate. “Auzi]i” vocea, “observa]i” gesturile specifice. Vizualiza]i mental aceast` imagine cu perseveren]`, ocup\ndu-v` to]i timpii mor]i ai zilei cu aceast` ac]iune. Cu siguran]` c`, \n timp, va veni [i bucuria reu[itei. 11. |n subcon[tient sunt p`strate toate amintirile [i impresiile tr`ite. Pentru a va \mbun`t`]i memoria, emite]i de mai multe ori aceast` sugestie: “Memoria infinit` a subcon[tientului \mi reveleaz`, \n orice moment, ceea ce am nevoie s` [tiu”. 12. Dac` dori]i s` vinde]i ceva, afirma]i \ncet [i cu aten]ie urm`toarele: “| n]elepciunea subcon[tientului [tie deja care este cump`r`torul ideal pentru acest lucru [i \l atrage c`tre mine”. Ve]i fi uimi]i s` constata]i c` a[a stau lucrurile. 13. Ideea de succes con]ine \n ea toate elementele [i manifest`rile succesului. Repeta]i de mai multe ori, cu \ncredere [i convingere, cuv\ntul “succes”, dinamiz\nd astfel puterile ascunse care v` pot duce la ob]inerea unui succes deplin.

CAPITOLUL XII
SUBCON{TIENTUL |N SLUJBA {TIIN}EI Majoritatea savan]ilor se folosesc de subcon[tient, chiar dac`, uneori, nu

sunt con[tien]i de fenomenele care se petrec atunci. Exemple ilustre \n acest sens sunt: Edison, Marconi, Kettering, Poincare, Einstein [i mul]i al]ii. C\nd un
116

om de [tiin]` apeleaz` la subcon[tient, dob\nde[te o anumit` intui]ie special` \n

leg`tur` cu \mbinarea mai multor domenii. Cercet`ri recente demonstreaz` c` succesul inventatorilor depinde \n mare m`sur` de capacitatea lor de a utiliza tezaurul de \n]elepciune, care se afl` \n subcon[tient. V` propunem \n continuare, exemplul chimistului Friedrich von

Stradonitz, care lucra de mult timp pentru a ob]ine formula chimic` a benzinei. reu[ea totu[i s` ob]in` formula benzinei. Dezam`git, obosit, el a abandonat

Oricum ar fi combinat cei 6 atomi de carbon cu 6 atomi de hidrogen, el nu subcon[tientului problema. Dup` c\tva timp, subcon[tientul i-a oferit o rezolvare uluitoare: \n timp ce urca \n autobuz, a \n]eles c` atomii erau uni]i printr-o leg`tur` circular`, numit` cercul benzenului.

Alt savant, Nikolas Tesla, a realizat inven]ii importante, care stau la baza

electronicii de ast`zi. El proceda astfel: c\nd \i venea o idee nou`, l`sa imagina]ia s` construiasc` liber pe acel subiect, [tiind c` subcon[-tientul \i va revela tot ceea ce lipsea pentru ca noul dispozitiv s` poat` fi materializat. Realiza mental toate \mbun`t`]irile posibile, corecta gre[elile [i oferea tehnicienilor schema dispozitivului perfect func]ionabil. Obi[nuia chiar s` spun`: “|ntotdeauna m`car o excep]ie.”.

inven]ia mea func]ioneaz` a[a cum mi-am imaginat. |n 20 de ani nu a fost nici Naturalistul american Agassia a descoperit c\teva dintre fenomenele

misterioase, care se petrec \n lumea subcon[tientului \n timpul somnului. Cit`m din biografia sa: “De mai multe s`pt`m\ni m` chinuiam s` reconstitui o fosil` g`sit` \ncrustat` pe o piatr`. Nereu[ind s` stabilesc specia din care f`cea

parte, obosit [i disperat, am abandonat [i am \ncercat s` m` relaxez. Dup` c\tva timp, \ntr-o noapte, m-am trezit cu senza]ia clar` c` am visat pe[tele fosilizat, cu Imediat m-am dus la muzeu, pentru studia din nou piatra, sper\nd c`-mi voi pe[tele, dar la trezire am uitat cum ar`ta. Sper\nd c` voi avea iar visul, a treia toate fragmentele care-i lipseau. Dar nu reu[eam s`-mi amintesc nimic din vis. aminti ceva, dar f`r` nici un rezultat. Noaptea urm`toare am visat din nou noapte mi-am preg`tit h\rtie [i creion l\ng` pat, ca s`-l schi]ez. Spre diminea]`, mi-a ap`rut pe[tele \n vis, mai \nt\i neclar, apoi din ce \n ce mai distinct, astfel \nc\t \i puteam studia toate detaliile. M-am trezit pe jum`tate [i, aflat \nc` sub influen]a visului, \ntr-un \ntuneric profund, am schi]at imaginea pe h\rtie.
117

Diminea]a, am constatat cu uimire c` desenasem linii pe care nu le v`zusem la

fosil`. Am alergat la muzeu [i am cur`]at bine suprafa]a pietrei, p\n` a devenit vizibile [i p`r]ile ascunse ale fosilei. La sf\r[it, sem`na perfect cu imaginea din vis”. |n urm` cu 40 de ani, Dr. Frederick Banting, str`lucit canadian, studia

ravagiile f`cute de diabet, maladie incurabil` la acea vreme. A fost necesar` o munc` titanic`, \n care s-au angrenat cercet`tori din \ntreaga lume. |ntr-o extrage o substan]` din pancreasul c\inelui. Aceast` substan]` st` la baza insulinei, care salveaz` [i ast`zi mii de vie]i omene[ti. Pentru a ob]ine acest rezultat excep]ional, savantul a consumat mult timp noapte, Bating a adormit epuizat. |n timpul somnului, a avut revela]ia de a

[i energie. Nu \nseamn` \ns` c` nu pute]i ob]ine rezultate imediate. Nu v` descuraja]i. Obi[nui]i-v` s` cere]i \n fiecare sear` subcon[tientului s` v` ofere

solu]ia cea mai bun`. Una dintre cauzele \nt\rzierii ar putea fi \ndoiala sau g\ndul c` problema este foarte grea [i ar putea dura mult timp p\n` se rezolv`. | nceta]i s` v` \ntreba]i c\nd [i unde vi se va \mplini dorin]a, c`ci subcon[tientul nu este limitat \n timp sau spa]iu. |nchipui- ]i-v` c` deja a]i primit r`spunsul, nu-l proiecta]i \ntr-un viitor nedeterminat. P`stra]i \ncrederea nezdruncinat \n reu[it`, c`ci orice problem` \[i are propria ei solu]ie. de

Dr. Lothan von Blenk-Schmidt, renumit inginer electronist, poveste[te

cum, cu ajutorul subcon[tientului, s-a salvat dintr-un lag`r de concentrare rusesc \n timpul r`zboiului: “Eram prizonier \ntr-o min` de c`rbuni din Rusia [i vedeam terifiat cum

oamenii mureau unul c\te unul \n jurul meu. Eram p`zi]i de gardieni extrem de brutali, iar ofi]erii erau inteligen]i [i aten]i, \nc\t practic era imposibil s` evadezi. Dup` un examen medical sumar, fiec`rui prizonier \i era impus`, pentru a fi scoas` la suprafa]`, o anumit` cantitate de c`rbune pe zi. Mie mi-au fixat 150 kg pe zi. Dac` prizonierul nu extr`gea cantitatea impus`, ra]ia alimentar` - [i a[a destul de mic` - se reducea [i mai mult. |n scurt timp, se odihnea \n cimitirul lag`rului. |ngrozit, am \nceput s` m` concentrez asupra unui plan de evadare. Casa din Los Angeles era distrus`, to]i membrii familiei uci[i, iar prietenii disp`ruser` sau se aflau, ca [i mine, \n lag`re de prizonieri. ajunge la Los Angeles. “Vedeam” \n \nchipuire imagini de acolo, bulevardele
118

Am invocat subcon[tientul [i i-am cerut s` g`seasc` o modalitate pentru a

largi, [i c\teva dintre cl`diri. |n fiecare diminea]` [i sear` m` imaginam plimb\ndu-m` pe cel mai mare bulevard, \mpreun` cu o fat` pe care o magazinele, urcam \n autobuze, luam pr\nzul la restaurant. De fiecare dat` cunoscusem \nainte de r`zboi ([i care este so]ia mea acum); vizitam aveam grij`, atunci c\nd “conduceam” ma[ina mea imaginar`, s` nu fac vre-un accident. Imaginile erau pline de via]` [i culoare [i m` sim]eam ca [i c\nd le tr`iam cu adev`rat. |n fiecare diminea]`, gardianul-[ef a[eza prizonierii \n r\nd [i-i num`ra.

Striga: 1, 2, 3... [i c\nd ajungea la 17 f`ceam un pas \nainte. |ntr-o diminea]`, c\nd se num`rau prizonierii, gardianul a fost chemat \n alt` parte, tocmai c\nd ajunsese la 16; c\nd a revenit, a \nceput de la 17, deci nu mi-au observat lipsa. Seara, c\nd deta[amentul s-a \ntors de la munc`, num`rul prizonierilor era evident, acela[i, deci lipsa mea a fost observat` cu mult mai t\rziu. Am reu[it s` ies din lag`r, f`r` s` fiu v`zut [i am tot mers prin pustiu, timp

de 24 de ore, p\n` am ajuns la o cas` p`r`sit`, unde m-am odihnit. Multe zile am tr`it din ce pescuiam sau v\nam. C\nd am ajuns la linia ferat`, am urcat \ntr-un tren ce transporta c`rbuni \n Polonia. Prietenii m-au ajutat s` ajung la Lucerna, \n Elve]ia. |ntr-o sear`, c\nd st`team \n Palace Hotel din Lucerna, am cunoscut un cuplu de americani, care m-au invitat acas` la ei, \n Santa Monica (California). Astfel, am ajuns \n America, la Los Angeles. {oferul de taxi m-a

dus exact pe bulevardele pe care le visasem \n zilele sumbre din lag`r. Mi se parea c` nu trecuse dec\t pu]in timp de c\nd fusesem pe acolo. Aceast` reu[it` va r`m\ne pentru mine ca o lec]ie despre minunile pe care le pot realiza controlate.”. puterile latente din subcon[tientul nostru, atunci c\nd sunt pe deplin Un alt domeniu \n care subcon[tientul poate fi folositor este istoria.

Arheologii [i paleontologii ar trebui s` [tie c` tot ceea ce a existat [i s-a manifestat vreodat`, se p`streaz` \n memoria universal`. Prin studiul ruinelor [i fosilelor antice, ei reconstruiesc palate sau ora[e \ntregi. Istoricii \[i las` imagina]ia s` construiasc` tot felul de variante, dinamiz\nd astfel subcon[tientul; str`vechi; astfel, trecutul re\nvie [i poate fi cunoscut.
119

acesta deschide por]ile de acces c`tre memoria ascuns` a lumilor [i civiliza]iilor

Savan]ii posed` o putere de concentrare mare [i o imagina]ie controlat`, care trezesc geniul subcon[tient: templele antice cap`t` acoperi[uri, apar gr`dini, ajutorul aten]iei bine focalizate, a imagina]iei dirijate, putem transcede timpul [i spa]iul [i ne punem \n leg`tur` telepatic` cu cele mai elevate g\nduri ale marilor savan]i ai lumii. Cum s` devenim receptivi la sugestiile subcon[tientului Dac` trebuie s` lua]i o decizie dificil`, \ncepe]i imediat s` c`uta]i solu]ia, Iat` o tehnic` simpl` de a deveni receptivi la mesajele subcon[tien-tului. piscine [i f\nt\ni arteziene; oasele albite sunt acoperite de mu[chi [i piele. Cu

plini de optimism. Evita]i grijile, fi]i \ncrez`tori.

A[eza]i-v` \ntr-o pozi]ie confortabil`, relaxa]i-v` corpul [i mintea. Dac` acestea

refuz` s` se supun`, fi]i autoritari [i fermi, impun\ndu-v` cu putere voin]a. inteligen]`, ci este asemenea unui disc pe care sunt s`pate diferite g\nduri sau emo]ii sub forma unor gesturi caracteristice, ticuri sau chiar boli. Dup` ce a]i ob]inut o relaxare profund`, concentra]i-v` aten]ia exclusiv asupra problemei anticipa]ie ce bucuro[i ve]i fi c\nd o ve]i g`si pe cea mai bun`. L`sa]i-v` cuprin[i de acest sentiment. Permite]i min]ii s` se joace astfel, p\n` adormi]i. problema respectiv`. Oric\nd este posibil s` apar`, chiar dac` face]i altceva. Dac` nu a]i primit r`spunsul \n timpul somnului, nu v` mai preocupa]i de care v` fr`m\nt`. C`uta]i o solu]ie, \ncerca]i diferite variante, g\ndi]i-v` cu

Corpul este obligat s` v` asculte, pentru c` nu are voin]` proprie, ini]iativ` sau

simpl` metod` este [i cea mai bun`. Iat` un exemplu personal: \ntr-o zi am pierdut un ceas, care era o amintire de familie. L-am c`utat peste tot, dar nu lam g`sit. Seara am invocat subcon[tientul [i i-am vorbit ca unei persoane de

Pentru a avea acces la informa]iile depozitate \n subcon[tient, cea mai

\ncredere: “Tu [tii tot, deci [tii [i unde este ceasul meu; te rog, s`-mi ar`]i locul”. M-am trezit cu g\ndul pregnant: “C`ut` sub copacul din curte”, unde lam [i g`sit imediat.

120

CAPITOLUL XIII
SUBCON{TIENTUL {I MIRACOLELE SOMNULUI Fiecare dintre noi petrece 8 ore din 24 dormind (cam o treime din via]`).

Aceasta este o lege inexorabil` a vie]ii, valabil` at\t \n regnul vegetal, c\t [i \n cel animal. Multe probleme \[i pot g`si r`spuns atunci c\nd dormim.
121

Este \nc` \ncet`]enit` teoria conform c`reia, ziua obosim [i noaptea dormim, ca s` ne recuper`m for]ele pierdute. Dar corpul consum` energia [i c\nd doarme: inima continu` s` func]ioneze, la fel pl`m\nii, ca [i toate celelalte organe vitale. Dac` m\nc`m \nainte de a ne culca, hrana este perfect digerat` [i asimilat` \n somn. Aceasta, datorit` faptului c` subcon[tientul nu se odihne[te [i nu doarme niciodat`, ci este mereu activ, control\nd toate func]iile corpului. multiple interferen]e [i blocaje produse de mentalul con[tient. De asemenea, r`spunsurile la problemele care v` fr`m\nt` vi se reveleaz` mai ales \n somn. Binefacerile somnului Dr. John Bingelow, o autoritate \n studiul efectelor* somnului, a demonstrat c` noaptea, c\nd dormim, creierul prime[te impresii vizuale, auditive, olfactive, gustative, care demonstreaz` c` nervii respectivi sunt activi \n timpul somnului, precum [i neuronii scoar]ei cerebrale. Savantul a \n]elepciunea [i Iubirea etern`. “Studiile pe care le-am \ntreprins mi-au demonstrat c`, atunci, sufletul se une[te cu Spiritul Divin, umpl\ndu-se de \nt`rit convingerea c`, adev`ratul scop al somnului nu este doar odihna; de fapt, nici o alt` parte a vie]ii nu este mai important` pentru elevarea spiritual` echilibrat` a omului”. Obosit` de permanentele conflicte, jigniri [i stresuri, mintea are nevoie de Atunci c\nd dormim, vindecarea se produce mai u[or, deoarece nu mai exist`

o retragere periodic` din lumea sim]urilor, pentru a intra \n leg`tur` telepatic` cu for]a [i \n]elepciunea subcon[tientului. Dac` ve]i urm`ri s` p`stra]i mereu aceast` leg`tur`, ve]i fi ghida]i permanent de c`tre ea [i ve]i reu[i s` \nvinge]i retragerea min]ii \n interior, departe de confuzia [i agita]ia lumii exterioare. lumea sim]urilor, subcon[tientului. dar astfel trezi]i \n voi lumea extraordinar` orice dificultate. Pentru aceasta, este bine ca, \n timpul zilei, s` realiza]i periodic Aceasta poate fi privit` tot ca o form` de somn, c`ci sunte]i adormi]i fa]` de

a

*

Dr. John Bingelow - “The Mystery of Sleep”, New York and London, Jasper Brothers
122

Efectele surprinz`toare ale priv`rii de somn Lipsa de somn creeaz` iritabilitate, depresiuni [i g\nduri sumbre. Dr. Georges Stevenson, membru al Asocia]iei Na]ionale pentru S`n`tate Mental` (National Association for Mental Health), afirma: “Dup` p`rerea mea, fiecare fiin]` uman` are nevoie de cel pu]in 6 ore de somn pe noapte, pentru a se sim]i bine. Mul]i dintre noi au nevoie chiar de mai multe. Cei care-[i \nchipuie ca se pot acomoda [i cu mai pu]ine ore de somn, se \n[eal`”. Savan]ii care au studiat

efectele lipsei de somn, au remarcat c` insomnia prelungit` a precedat anumite tulbur`ri psihopatologice. Pentru a explica acest fenomen, este suficient s` amintim c`, \n timpul somnului ne “\nc`rc`m bateriile”, dob\ndind vitalitate [i poft` de via]`.

|ntr-un articol intitulat “Poate c` ave]i nevoie de mai mult somn”, ap`rut \n “|n ultimii trei ani, am realizat experien]e medicale la Walter Reed Army

“Reader’s Digest”, se relateaz` urm`toarea experien]`:

Institute of Research din Washington. Ca subiec]i, s-au oferit o sut` de militari [i civili. Ace[tia au fost men]inu]i for]at \n stare de veghe circa 4 zile la r\nd. Numeroase teste au pus \n eviden]` efectele [i simptomele lipsei de somn, rezultatele lor dezv`luind c\teva dintre misterele uluitoare ale somnului. Se [tie acum c`, mintea obosit` de nesomn caut` at\t de avid` somnul, \nc\t

ar sacrifica orice ca s`-l ob]in`. Dup` numai c\teva ore apar scurte perioade de

mo]`ial`, \ntr-un ritm de 3 - 4 pe or`. Ca \ntr-un somn veritabil, pleoapele

se \nchid, ritmul cardiac se \ncetine[te pentru c\teva secunde. Pot surveni momente de incon[tien]` sau imagini disparate, fr\nturi de vise. Pe m`sur` ce se agraveaz` lipsa de somn, perioadele de pierdere a cuno[tin]ei devin din ce \n ce mai dese [i mai lungi (2 - 3 secunde). Chiar dac` subiectul are o mare responsabilitate (exemplu: pilotarea unui avion \n plin` furtun`), el nu \i poate volan. rezista. Fi]i aten]i, c`ci vi se poate \nt\mpla oric\nd, mai ales c\nd sunte]i la Lipsa de somn atac` buna func]ionare a memoriei [i a sim]urilor. Mul]i

dintre subiec]i s-au dovedit incapabili s` re]in` o anumit` informa]ie, pentru

mai mult timp [i s` o foloseasc` \n problema pe care o aveau de rezolvat. |n fa]a
123

unor situa]ii care cereau eforturi mai mari de memorare, subiec]ii se z`p`ceau [i se blocau.”. Noaptea este un sfetnic bun O doamn` din New York, ascult`toare a emisiunilor pe care le ]ineam la

postul na]ional de radio, \mi relata c` i se oferise un loc de munc` pentru care

era pl`tit` dublu. Neput\nd s` se decid`, \nainte de a se culca, s-a rugat astfel: “Inteligen]a creatoare a subcon[tientului [tie ce este mai bine pentru mine. Ea m` orienteaz` mereu c`tre fericire [i o via]` spiritual` \nalt`, revel\ndu-mi cea mai bun` decizie. |i mul]umesc pentru r`spunsul care, sunt sigur`, va veni.”. A repetat aceast` rug`ciune simpl` de mai multe ori. A doua zi, s-a trezit diminea]a cu senza]ia clar` c` nu trebuie s` accepte oferta, ceea ce a [i f`cut. propunerea a dat faliment dup` scurt timp. subcon[tient, atunci c\nd \l invoca]i. Evenimentele ulterioare au demonstrat c` alegerea era bun`; firma care-i f`cuse Iat` un alt exemplu, despre modul cum pute]i fi ajuta]i [i ocroti]i de c`tre Cu mul]i ani \n urm`, \naintea celui de-al doilea r`zboi mondial, mi-a fost

oferit un post \n Orient. Pentru a fi sigur c` voi lua o decizie bun`, m-am rugat astfel: “|n]elepciunea ascuns` din fiin]a mea [tie tot [i \mi va revela, cu voia lui Dumnezeu, pe ce drum trebuie s` merg. Voi reu[i s` recunosc r`spunsul, indiferent cum va sosi el”. Am recurs la aceast` modalitate deoarece, de[i mentalul con[tient poate lua decizii c\nd cunoa[te toate datele problemei, este nevoie de intui]ia proprie subcon[tientului pentru a r`spunde la \ntreb`ri pe care doar viitorul le poate dezlega. Am repetat rug`ciunea ca pe un c\ntec de leag`n, \nainte de a adormi [i apoi am visat ceea ce s-a petrecut \n realitate

peste trei ani. Mi-a ap`rut un vechi prieten [i mi-a spus: “Cite[te ziarele, nu pleca!”. |n ziare se relata, cu litere groase, cum se declan[ase r`zboiul, prin atacul de la Pearl Harbour. De mai multe ori am avut vise foarte clare, ca cel expus mai \nainte. Acestea sunt scenarii realizate de subcon[tient, care ne releveaz` astfel anumite adev`ruri, prin intermediul unor persoane \n care avem \ncredere. Altul ar putea primi sfaturi din partea mamei, care-i apare \n vis [i \l
124

avertizeaz` asupra unui anumit pericol. Subcon[tientul creeaz` imaginile cele

mai sugestive, care s` ne impresioneze [i s` ne determine s` credem \n ceea ce vis`m. Dr. Rhine, director la Departamentul de psihologie al Universita]ii Duke, a

adunat un mare num`r de relat`ri, care demonstreaz` c` multe persoane au vise reu[ind cu ajutorul lor s` evite posibile tragedii.

premonitorii \n leg`tur` cu evenimentele care se vor \nt\mpla \n viitor, Viitorul este rezultatul modului vostru de a g\ndi \n prezent, el este

deja \n subcon[tient cu excep]ia cazului c\nd \l modifica]i dup` dorin]` prin intermediul rug`ciunii. Prin analogie, viitorul unui popor este \nscris \n subcon[tientul colectiv al poporului respectiv. A[a se explic` faptul c` am visat deja \n subcon[tient, la fel [i cele de s`pt`m\na sau de luna viitoare [i pot fi “v`zute” de o persoan` clarv`z`toare, cu un mental elevat. Dac` ve]i \ncepe \ns` s` v` ruga]i, nu vi se va mai \nt\mpla nimic r`u, c`ci

c` s-a declan[at r`zboiul cu trei ani mai \nainte. |nt\mpl`rile de m\ine se afl`

nimic nu este fixat sau prestabilit \n mod definitiv de dinainte. Atitudinea Prin rug`ciune pute]i remodela [i crea un nou viitor. Tot ceea ce un om seam`n` rodul pe m`sur`.

mental`, adic` modul \n care g\ndi]i sau sim]i]i realitatea, determin` viitorul. acum, va ajunge s` recolteze mai t\rziu. S`m\n]a, dup` cum este bun` sau rea, va da

Miracole petrecute \n timpul somnului Odat`, un cursant mi-a trimis un ziar \n care era relatat cazul unui laminor din o]elaria Pitsburg. Omul, numit Roy Hammerstrom, a c\[tigat 15000 de dolari datorit` unui vis pe care l-a avut. Conform articolului din ziar, inginerii care lucrau \n o]el`rie munceau de

mult timp, ca s` repare o band` de transmisie a barelor de o]el. De[i se chinuiau Hammerstrom c`uta [i el un dispozitiv nou, care s` pun` \n mi[care angrenajul,

de mult` vreme, nu reu[iser` s` g`seasc` defec]iunea [i s` o remedieze. dar f`r` nici un rezultat. |ntr-o dup`-amiaz`, \nainte de a a]ipi, i-a venit iar \n

minte problema de la o]el`rie. Adormind, a visat o schi]` perfect` a unui anumit utilaj. Trezindu-se, a f`cut o schem` dup` desenul din vis. Apoi, el a pus aceast` schem` \n aplicare, iar angaja]ii au realizat un dispozitiv func]ional. Astfel,
125

somnul de la pr\nz i-a adus lui Hammerstrom un cec de 15000 de dolari, adic` cea mai mare recompens` pe care o oferise vreodat` firma angaja]ilor s`i, pentru o inven]ie. Dr. Helprecht, profesor de cultur` asirian` la Universitatea din

Pennsylvania, scria \n jurnalul s`u: “|ntr-o sear`, m-am culcat epuizat de eforturile zadarnice de a localiza dou` fragmente de agat`, presupuse a fi un vis remarcabil: mi-a ap`rut un preot din Nippur, \nalt [i impun`tor, cam de pe podea, o mul]ime de fragmente de agat` [i lapis-lazuli. Preotul mi-a spus: apar]in\nd unui babilonian. Adormind sub influen]a acestor g\nduri, am avut patruzeci de ani, care m-a condus la tezaurul templului. Acolo, erau \mpr`[tiate <<Cele dou` buc`]i, despre care ai scris separat la paginile 22 [i 26, fac parte din cerceii de la statuia zeului. Lipe[te-le [i te vei convinge.>> M-am trezit instantaneu. Am examinat fragmentele [i, spre uimirea, se potriveau. G`sisem, \n sf\r[it, solu]ia problemei.”

Robert Louis Stevenson, \n una din c`r]ile sale - “Acrossthe plains” -

consacr` un \ntreg capitol viselor. El \nsu[i avea vise pline de ac]iune, pe care

[i le programa seara. |nainte de a adormi, cerea subcon[tientului s`-i reveleze noi povestiri. Dac` ajungea \ntr-o criz` financiar`, era de ajuns s` trimit` o sugestie de genul: “Ofer`-mi ideea unui bun roman de aventuri, care s` se v\nd` bine”. Subcon[tientul r`spundea prompt, pe m`sura a[-tept`rilor. |n leg`tur` cu subcon[tientului), atunci c\nd concep un roman, mi-l transmit capitol cu capitol, astfel \nc\t, eu, preupusul autor, nu [tiu niciodat` cum se va derula ac]iunea \n continuare. Nici m`car aceast` parte a muncii mele, care se c`ci \mi dau seama c` aceste z\ne sunt chiar [i atunci al`turi de mine, inspir\ndu-m`.” acest fenomen, Stevenson scria: “Micu]ele z\ne (puterile latente ale

desf`[oar` ziua, c\nd sunt treaz [i con[tient, nu o pot considera ca fiind a mea,

Dormi]i \n pace [i trezi]i-v` \n bucurie. Cei care sufer` de insomnie, vor g`si \n rug`ciune un tratament extrem de eficient. |nainte de a adormi, repeta]i lent, cu aten]ie, aceast` sugestie
126

binef`c`toare: “Picioarele se relaxeaz`, bra]ele se relaxeaz`, spatele se destinde

complet, creierul se umple de calm [i bucurie, fa]a mi se destinde; \ntregul corp este perfect relaxat [i psihicul se lini[te[te complet. Iert din tot sufletul pe to]i cei care au gre[it fa]` de mine [i trimit c`tre toate fiin]ele universului g\nduri de iubire, armonie, pace [i s`n`tate. M` \nv`luie un ocean de lini[te [i bucurie [i devin con[tient de Prezen]a Divin` din mine. Percep intuitiv fascinantul mister al Vie]ii [i al Iubirii. Fericirea m` cuprinde [i devin plin de fermecat`, iar diminea]a m` voi trezi plin de vitalitate [i de iubire. O sfer` de beatitudine m` cuprinde mereu, f`c\ndu-m` din ce \n ce mai bun [i mai pace [i m` voi trezi plin de bucurie, dedic\ndu-}i \ntreaga mea via]` [i iubire.” \n]elept. Nu-mi este team` de nimic, c`ci [tiu c` Tu e[ti cu mine. Voi dormi \n

bun`voin]` fa]` de cei din jur. |ntreaga noapte voi dormi \n aceast` pace

Idei for]` despre binefacerile somnului
1. Trebuie s` v` trezi]i a doua zi la o anumit` or`? Nimic mai simplu: \nainte de a adormi, sugera]i subcon[tientului s` v` trezeasc` exact la acea or`. Ve]i constata cu uimire c` el se va supune. Face]i apel la rezolvarea oric`rei probleme, c`ci nimic nu este prea greu \n fa]a for]ei infinite a subcon[tientului. 2. Subcon[tientul nu cunoa[te odihna niciodat`, lucraz` f`r` \ncetare. Controleaz` toate func]iile vitale [i vindec` orice boal`. |mp`ca]i-v` cu voi \n[iv`, ierta]i pe to]i cei care au gre[it; vindecarea se va produce cu mult mai repede. 3. Subcon[tientul v` ghideaz` mai ales atunci c\nd dormi]i sau c\nd visa]i. Curen]ii vitali circul` atunci liberi prin fiin]`, purific\nd-o, astfel \nc\t diminea]a v` trezi]i revitaliza]i [i \ntineri]i. 4. Dac` sunte]i, \nc`, sub influen]a sup`r`rilor [i conflictelor din timpul zilei, calma]i-v` mai \nt\i [i concentra]i-v` asupra unor sugestii pozitive. Invoca]i for]ele [i \n]elepciunea din subcon[tient [i cere]i s` rezolve problema cu care v` confrunta]i. Ve]i dob\ndi, astfel, un plus de \ncredere \n voi, calm [i putere. 5. Somnul este esen]ial pentru o minte lucid` [i un corp s`n`tos. Lipsa de somn provoac` iritabilitate, depresiuni psihice, z`p`ceal`; sunt necesare cel pu]in opt ore de somn \n fiecare noapte. 6. Savan]ii au demonstrat c` survin o serie \ntreag` de tulbur`ri psihopatologice, \n urma unei insomnii prelungite.
127

7. |n timpul somnului, mintea se \ncarc` cu for]e noi. Multe persoane care nu dorm suficient, prezint` tulbur`ri de memorie [i de coordonare a mi[c`rilor, sunt dezorientate [i confuze. 8. Creierul obosit va sacrifica orice pentru c\teva clipe de somn. Aten]ie, cei care ave]i tendin]a s` adormi]i la volan! 9. Noaptea e un sfetnic bun. |nainte de a adormi, invoca]i protec]ia subcon[tientului. Cere]i r`spuns la \ntrebarea care v` fr`m\nt`, apoi fi]i receptivi pentru a \n]elege r`spunsul. 10. Ave]i deplin` \ncredere \n subcon[tient; el nu v` poate orienta dec\t \n direc]ia cea bun`. C\teodat`, mesajul s`u v` parvine prin intermediul unui vis foarte clar [i sugestiv. 11. Modul \n care g\ndi]i v` determin` destinul. L`sa]i-v` ghida]i de c`tre \n]elepciunea infinit`, ascuns` \n fiin]a voastr`, accepta]i orice sfat sau sugestie care sim]i]i c` vine de acolo. Fi]i optimi[ti, g\ndi]i-v` c` nu se poate \nt\mpla nimic r`u; astfel remodela]i destinul [i v` \mbun`t`]i]i viitorul. 12. Dac` dori]i s` scrie]i un roman, o pies` de teatru sau s` realiza]i o inven]ie extraordinar`, cere]i subcon[tientului s` v` inspire; con[tientiza]i faptul c` el v` ghideaz` mereu. Se vor produce astfel adev`rate miracole, iar patrimoniul universal se va \mbog`]i cu noi comori artistice sau [tiin]ifice.

128

CAPITOLUL XIV
MANIFESTAREA PUTERII SUBCON{TIENTULUI |N REZOLVAREA PROBLEMELOR DE CUPLU Cauza tuturor conflictelor ce apar \n interiorul unui cuplu, o constituie

nerecunoa[terea modului de ac]iune a for]elor ascunse \n subcon[tient. Orice problem` dintre so] [i so]ie se poate rezolva dac` cei doi folosesc \n mod constructiv problemele mentalului. Rug\ndu-se \mpreun`, cei doi iubi]i se vor armoniza la toate nivelele fiin]ei lor [i vor r`m\ne mereu \mpreun`. Orientarea c`tre idealuri sublime, studiul legilor misterioase ale vie]ii, faptul c` cei doi au acela[i drum \n via]` [i \[i respect` reciproc libertatea personal`, toate acestea reprezint` cheile unei c`s`torii armonioase [i fericite, \n care so]ii formeaz` o singur` fiin]`. Un divor] sau o desp`r]ire dureroas` poate fi evitat` cel mai u[or, chiar

dinaintea c`s`toriei. Desigur, c\nd situa]ia devine insuportabil`, cel mai bine

este s` ie[i din ea. Dar de ce s` nu evi]i o situa]ie nepl`cut`? Nu ar fi mai bine s` te concentrezi asupra adev`ratei cauze a problemelor cu care te confrun]i, adic` s` tai r`ul de la r`d`cin`? Asemenea celorlalte probleme cu care omul se poate confrunta,

divor]ul, \mpreun` cu sup`r`rile inerente, sunt roadele unui comporta-ment, \n care legile subcon[tientului sunt ignorate complet. Adev`rata semnifica]ie a c`s`toriei Pentru a fi cu adev`rat o uniune \ntre dou` fiin]e, c`s`toria trebuie s` aib` \n primul r\nd o baz` spiritual`, s` fie \nsufle]it` de iubire reciproc`. Dragostea poate fi exprimat` sub forma toleran]ei, a sincerit`]ii, a onestit`]ii [i a bun`voin]ei. De aceea, fiecare dintre cei doi iubi]i trebuie s` fie foarte sinceri unul fa]` de cel`lalt. O c`s`torie armonioas` nu poate fi niciodat` realizat`, av\nd la baz` motive ca vanitatea, lipsa de bani sau dorin]a de a parveni, deoarece dec\t o penibil` minciun` [i o mascarad` groteasc`.
129

acestea indic` lipsa sincerita]ii [i a iubirii. O asemenea c`s`torie nu reprezint`

O femeie care g\nde[te: “Sunt epuizat` de munc`. M` voi m`rita ca s` renun] la serviciu [i s` m` ocroteasc` so]ul”, porne[te de la premise false [i nu aplic` \ntr-un mod corect legile subcon[tientului. Numai cunoa[terea [i folosirea benefic` a acestor legi \i pot oferi siguran]`

[i confort. Dac` ea ar aplica tehnicile descrise \n capitolele anterioare, nu s-ar putea pl\nge niciodat`, \n realitate, de so], de tat` sau de altcineva, ci este capabil` s` ob]in` prin propriile for]e fericirea, prosperitatea, pacea l`untric`, iubirea nesf\r[it`, bucuria de a tr`i, confortul, siguran]a [i orice [i-ar putea dori a[a dup` cum dore[te. Cum s` atragem c`tre noi so]ul sau so]ia ideal` Dac` a]i lecturat cu aten]ie capitolele anterioare, desigur c` deja sunte]i vreodat`. Fiecare om poate fi propriul s`u constructor, model\ndu-[i destinul

familiariza]i cu modul \n care ac]ioneaz` subcon[tientul [i [ti]i c` tot ce se imprim` acolo se va exprima \ntr-o form` sau alta \n universul vostru l`untric, c\t [i \n cel exterior. Dac` sunte]i femeie [i dori]i s` v` apropia]i de un b`rbat, dar nu l-a]i g`sit \nc`, sugera]i subcon[tientului calit`]ile pe care dori]i s` le aib`

el. Iat` o tehnic` deosebit de util`: seara, a[eza]i-v` \n fotoliul cel mai comod, \nchide]i ochii [i relaxa]i-v`, urm`ri]i s` crea]i o stare de pace profund` [i de mele atrag c`tre mine un om onest, sincer, loial, iubitor, fidel, cu sufletul fericit lor, vor prinde via]` [i se vor manifesta atunci c\nd voi fi preg`tit`. M` bazez pe receptivitate. Adresa]i-v` apoi subcon[tientului, spun\ndu-i: “Prin g\ndurile [i lini[tit. Aceste calit`]i penetreaz` acum \n subcon[tient; prin medita]ii asupra acea lege care face s` am exact ceea ce mantalizez cu for]`. Doresc s` d`ruiesc fericire [i armonie unui om. |i voi respecta [i iubi idealurile, iar el va face la fel \n ceea ce m` prive[te. Nu voi c`uta s`-l transform \ntr-un mod absurd, pentru a-mi satisface vreo dorin]` egoist`, iar el va respecta, la r\ndul lui, toleran]a.”

personalitatea [i dorin]ele mele. Mereu ne va uni dragostea, \n]elegerea [i Persever\nd \n aceast` tehnic` extrem de simpl`, ve]i tr`i bucuria de a

descoperi c` exist` un astfel de b`rbat pe care s`-l cunoa[te]i [i cu care s` v`
130

c`s`tori]i. |n]elepciunea t`cut` [i neb`nuit` a subcon[tientului v` deschide un

drum pe care ve]i fi purtat` de curen]ii irezistibili crea]i prin mentalizarea voastr` benefic`. Pentru ca aceast` experien]` s` devin` o reu[it`, aspira]i dumneavoastr`, c`tre cei din jur. permanent s` d`rui]i iubire, devotament, \n]elegere [i tot ce e mai bun \n Dac` sunte]i b`rbat [i sim]i]i lipsa unui suflet apropiat, ve]i folosi aceast`

sugestie sau una asem`n`toare: “Prin aceste g\nduri atrag femeia care se potrive[te cel mai bine personalit`]ii mele. |i voi d`rui iubire, lumin`, pace [i bucurie. Am deplin` \ncredere c`-i voi oferi o via]` fericit` [i o voi ajuta s` se des`v\r[easc` pe toate planurile. Doresc ca so]ia mea s` fie inteligent`, vesel`, fidel` [i sincer`, plin` de armonie [i de calm. Din acest moment, \ncepem s` fim

atra[i irezistibil unul c`tre cel`lalt [i ne vom \nt\lni la momentul potrivit. | ncep\nd de atunci, \n via]a mea se vor manifesta doar iubirea, adev`rul [i frumuse]ea. A[tept plin de \ncredere s` o cunosc pe viitoarea mea so]ie.” |n timp ce medita]i plini de aspira]ie asupra calit`]ilor pe care le dori]i la

viitorul so], \n subcon[tient \ncepe s` se formeze imaginea sa. Nu mai r`m\ne apoi dec\t s` g`seasc` b`rbatul sau femeia care se potrive[te cel mai bine cu imaginea deja format`. Recent, am discutat cu o doamn`, de meserie profesoar`, care \mi spunea:

“Am avut trei so]i [i la to]i m` deranja faptul c` erau prea pasivi [i nu aveau spirit de ini]iativ`, l`s\nd ca toate deciziile importante s` le iau eu. De ce atrag cel de-al doilea so] era un b`rbat efeminat [i ea mi-a r`spuns: “Sigur c` nu [tiam. doar oameni de acest fel?” Am \ntrebat-o dac` [tia dinainte de a se c`s`tori, c` Dac` a[ fi [tiut, nici nu m-a[ fi m`ritat cu el”. De fapt, la baza acestor gre[eli st`tea propria sa personalitate, care era foarte puternic`, dominatoare, aproape masculin`. |n mod incon[tient, femeia c`uta un so] supus [i pasiv, pe care s`-l domina. Pentru a \nt\lni astfel de b`rba]i, ea trebuia s`-[i modifice mai \nt\i imaginea mental` subcon[tient`. Iat` cum a procedat, pentru a \nl`tura vechiul prototip mental [i a crea unul nou, conform dorin]elor ei: “Mi-am creat \n minte imaginea b`rbatului ideal: puternic, iubitor, extrem de viril, cu o situa]ie material` bun`, cinstit [i plin de sinceritate. |mi \nchipuiam cum \i voi d`rui iubire [i fericire [i cum \l urmez plin` de supunere, sprijinindu-l \n tot ceea ce dore[te s` realizeze. Sugestia mea era urm`toarea: <<{tiu c` [i el m` a[teapt`, a[a cum \l a[tept eu. Sunt sincer` \n dorin]a mea, doresc s` iubesc [i s` m` d`ruiesc
131

plenar. Simt \n mine multe comori pe care i le pot oferi [i pe care el le va primi cu bucurie. Am\ndoi vom fi plini de bun`voin]` [i de optimism, pentru a forma s` ne \nt\lnim, astfel \nc\t s` ne recunoa[tem imediat>>”. un cuplu reu[it. Sunt sigur` c` subcon[tientul va g`si acest om minunat [i va face Se ruga astfel \n fiecare diminea]` [i sear`, [tiind c` dac` se g\nde[te foarte Au trecut astfel mai multe luni. A \nt\lnit mul]i b`rba]i, dar nici unul nu a

intens [i destul de mult timp la imaginea so]ului ideal, dorin]a i se va \ndeplini.

fost pe placul ei. C\nd \ncepea s`-[i piard` r`bdarea, \[i amintea c` \ncredin]ase

subcon[tientului acea problem` [i rec`p`ta \ncredere [i for]e noi. |ntre timp, a divor]at de ultimul so], fapt care i-a dat un sentiment de u[urare [i o mai mare medic. Omul acela era chiar cel pe care \l mentalizase [i ea a intuit acest lucru libertate de g\ndire. Pu]in dup` aceea, a p`r`sit \nv`]`m\ntul [i s-a angajat ca chiar de la prima \nt\lnire. Intui]ia s-a adeverit c\nd, la o s`pt`m\n` dup` ce se angajase, el a cerut-o \n c`s`torie. Convie]uirea cu el a fost pe deplin fericit`, c`ci el se dovedea a nu fi supus [i efeminat, cum erau primii so]i, ci dimpotriv`, extrem de viril, genul de om sportiv [i atletic, spiritual, av\nd sim]ul umorului [i f`r` idei preconcepute sau prejudec`]i lamentabile. Aceast` situa]ie fericit` a fost creat`, f`r` \ndoial` de g\ndurile \ncrez`toare

pe care ea le-a \ntre]inut [i le-a amplificat p\n` la satura]ie \n propriul subcon[tient. For]a mental`, la unison cu cea psihic` (emo]iile) au f`cut ca sugestia s` p`trund` \n subcon[tient [i s` devin` realitate.

Deriva c`tre divor] Atunci c\nd c`snicia ajunge \ntr-un punct critic, fiecare poate hot`r\ dac`

este mai bine s` divor]eze sau nu. Aceast` alegere este o problem` personal` sau individual`; \n astfel de cazuri nu se poate formula o regul` general` de conduit`. Pentru unii oameni mai singuratici, realitatea dovede[te c` ar fi mai bine s` nu se c`s`toreasc` deloc, pe c\nd al]ii, dac` ar mai avea pu]in` r`bdare, ar putea trece de momentul dificil \mpreun`, f`r` s` fie nevoie de separare. O femeie divor]at` poate deveni cu mult mai sincer` [i mai nobil` \n
132

sentimente, dec\t una care tr`ie[te un co[mar permanent. Iat`, de exemplu,

cazul unei femei al c`rei so] era un alcoolic \nr`it, fiind pedepsit de mai multe ori de justi]ie pentru comportamentul s`u brutal [i animalic. B`rbatul acela, care nu-i d`dea aten]ie dec\t atunci c\nd o maltrata, nu putea fi p`r`sit, c`ci so]ia lui credea \ntr-un mod foarte gre[it c` divor]ul constituie un p`cat. I-am explicat c` leg`tura dintre doi oameni se realizeaz` \n primul r\nd \n inimile lor [i c` nu Femeia a \n]eles c`, nu exist` lege divin` care s` o oblige s` stea cu un om ce o maltrateaz` [i o umile[te permanent. poate exista c`s`torie, \n adev`ratul sens al cuv\ntului, f`r` iubire [i armonie.

Dac` v` afla]i \ntr-o astfel de situa]ie dificil` [i nu [ti]i cum s` ac]iona]i,

c`uta]i \n interiorul vostru r`spunsul; cu siguran]` c` acesta va veni, dac` ave]i \ncrederea [i aspira]ia necesar`. Din profunzimile t`cute ale sufletului, se va revela r`spunsul potrivit.

Am cunoscut un cuplu de tineri, c`s`tori]i de c\teva luni, care deja

ajunsese \n situa]ia de a se destr`ma. |n cele ce urmeaz` vom aduce la lumin` c\teva dintre cauzele ascunse ale impasului lor. So]ul tr`ia cu teama permanent` ca femeia s` nu-l p`r`seasc`. Era sigur c` \l \n[eal` [i c`, \ntr-o zi, \l va p`r`si; de

aceea, el se afla \ntr-o continu` angoas` [i tulburare a min]ii. Pe de alt` parte, so]ia sim]ea c` leg`tura dintre ei nu se mai bazeaz` pe \ncredere, fiind afectat` prototipului mental format. de atmosfera creat` de el. Situa]ia la care au ajuns este urmarea direct` a Dup` cum am mai ar`tat, toate fiin]ele se supun legii ac]iunii [i reac]iunii,

conform c`reia orice fenomen are drept cauz` un tipar mental. Desigur, femeia [i-a p`r`sit so]ul, comport\ndu-se exact a[a cum se a[teptase el. Separarea \n cuplu se produce \nt\i \n spiritele celor doi. Ceea ce se

petrece la tribunal nu reprezint` dec\t urmarea fireasc` a acestui lucru. C\nd \n cei doi so]i se adun` resentimentele, ne\ncrederea, suspiciunea [i m\nia, acestea sl`besc [i epuizeaz` unitatea cuplului. Ura dezbin` ceea ce une[te iubirea. |n cazul pe care l-am prezentat, nici unul dintre tinerii so]i nu cuno[teau legile mentalului, l`s\nd ca problemele, angoasele [i dezordinile interioare s` le aduc` suferin]`. Mai t\rziu, urm\ndu-mi sfaturile, au re\nv`]at s`

tr`iasc` \mpreun`, experament\nd terapeutica sugestiei pozitive. Rezultatele au fost evidente: au \nceput s` manifeste iubire, calm [i bun`voin]` unul c`tre cel`lalt. |n fiecare sear` discutau \mpreun` [i analizau diferite aspecte spirituale
133

ale vie]ii, c`ut\nd direc]ii noi \n g\ndire. Astfel [i-au construit treptat o c`snicie durabil`. Cauza gre[elilor \n c`snicie Se observ` foarte des c` so]iile devin r`ut`cioase [i cert`re]e. Iritabilitatea

exprim` de fapt reful`rile lor incon[tiente, nevoia profund` de a fi iubite. Nemul]umirea provine c\teodat` din faptul c` femeia dore[te s` modifice personalitatea so]ului, conform unui tipar creat de ea. Desigur, acest lucru nu reprezint` dec\t un mijloc \n plus de a-i pierde interesul [i iubirea.

Ca s` \nl`ture necazurile de acest gen, este bine ca fiecare dintre so]i s`

evite a scoate \n eviden]` toate micile gre[eli ale celuilalt [i \n loc de aceasta s` minunate, care se ascund \n sufletul lor.

fie plini de aten]ie [i de r`bdare, folosindu-se de toate celelalte calit`]i So]ul care este mereu posac, care critic` tot ceea ce face sau zice so]ia,

comite un adulter din punct de vedere psihic, c`ci adulter se nume[te [i atunci

c\nd unul dintre parteneri g\nde[te \ntr-un mod negativ [i distructiv, separ\ndu-se astfel mental de cel`lalt. Un b`rbat care \ntre]ine sentimente de ostilitate [i m\nie fa]` de so]ie, o \n[eal` practic pe aceasta, deoarece \ncalc` promisiunile f`cute la c`s`torie, acelea de a o iubi [i respecta toat` via]a.

Un astfel de om trebuie s` \nve]e s`-[i st`p\neasc` m\nia, s` lupte cu

propriile sale g\nduri malefice [i distructive, s` re\nceap` a-[i privi so]ia cu

respect, bun`voin]` [i considera]ie. Folosind autosugestia pozitiv`, putem s` ne form`m o atitudine \n fa]a vie]ii [i un mod de a g\ndi care s` ne fac` mai ferici]i [i s` ne armonizeze rela]iile cu ceilal]i. Face]i o mare gre[eal` atunci c\nd vorbi]i de problemele ap`rute \n cuplu,

cu vecinii sau cu rudele. S` presupunem c` o femeie poveste[te prietenei sale: “So]ul meu nu-mi d` niciodat` bani. Se poart` \ngrozitor cu mama mea, este formeaz` o imagine proast` despre el [i aceasta nu va ajuta cu nimic cuplul. be]iv [i m` jigne[te \n fiecare zi”. Desigur c` to]i cei care aud aceste vorbe \[i To]i vor mentaliza negativ [i va fi cu mult mai greu s` repara]i situa]ia creat`. Nu discuta]i, c`ci, despre defectele celui cu care tr`i]i, dec\t cu cineva care v` poate da sfaturi folositoare; altfel risca]i s` v` autosugestiona]i negativ f`r` s` v`
134

da]i seama. Este cunoscut faptul c` familia nu d` \ntotdeauna sfatul cel mai bun, c`ci membrii ei sunt subiectivi [i p`rtinitori \n aprecieri. Criteriul dup` care ceea ce vre]i s` v` fac` ei vou`”). pute]i verifica sfaturile ce vi se dau, este s` respecte regula de aur (“Face]i altora Aminti]i-v` mereu c`, \ntotdeauna, \ntre dou` fiin]e care tr`iesc \mpreun`

au ap`rut probleme, ciocniri de temperament, perioade tensionate. Nu ar`ta]i r`zbuna]i pe so], f`c\ndu-i repro[uri \n public.

prietenilor aspectele dificile ale c`s`toriei. Ab]ine]i-v` de la critici [i nu v` Pe de alt` parte, un so] trebuie s` evite s` o transforme pe so]ie \ntr-o

copie fidel` a sa. Fiecare om are personalitatea sa proprie [i astfel de tentative sunt \mpotriva firii, duc\nd \n timp la destr`marea cuplului. Femeia se va sim]i barbatul de l\ng` ea. atins` \n demnitatea sa [i va \ncepe s` nutreasc` anumite resentimente fa]` de Desigur, fiecare trebuie s` se adapteze [i s` lase mai mult sau mai pu]in de

la el, pentru bunul mers [i continuitatea cuplului, dar dac` ve]i \ncerca s` privi]i \n interiorul vostru cu obiectivitate, ve]i g`si at\tea defecte, \nc\t s-ar putea s` ave]i nevoie de tot restul vie]ii pentru a le \nlocui cu calit`]i. Nu mai c`uta]i s`i transforma]i pe cei din jur, ci c`uta]i s` v` transforma]i voi \n[iv` mai \nt\i. Ruga]i-v` \mpreun` [i ve]i r`m\ne \mpreun` Urm`ri]i s` armoniza]i via]a \n doi, parcurg\nd urm`torii pa[i \mpreun`:

adormi, ierta]i celuilalt orice gre[eal` \nl`untrul vostru, pentru ca iritarea s` nu

Primul pas: Nu l`sa]i sup`rarea s` se perpetueze de la o zi la alta. |nainte de a

se amplifice. Diminea]a, c\nd v` trezi]i, \ncredin]a]i voin]ei [i \n]elepciunii divine toate ac]iunile pe care le ve]i face \n acea zi. Trimite]i g\nduri de pace, fiin]elor din aceast` lume. armonie [i iubire so]ului sau so]iei, celorlal]i membrii al familiei, tuturor Pasul al doilea: Spune]i o scurt` rug`ciune \nainte de fiecare mas`.

Mul]umi]i lui Dumnezeu pentru hran` [i pentru tot ceea ce este minunat \n via]a voastr`. |n timpul mesei, \ncerca]i s` uita]i de necazuri [i nu angaja]i discu]ii \n contradictoriu. C`uta]i s` ave]i doar g\nduri bune fa]` de so] sau
135

so]ie, spun\ndu-i \n g\nd: “Apreciez tot ceea ce faci [i \]i transmit mereu iubire [i bucurie”. Pasul al treilea: Este bine ca so]ul [i so]ia s` se roage \n fiecare sear`

\mpreun`. Nu-l considera]i pe cel`lalt ca fiind un obiect destinat s` serveasc`, ci ca pe o fiin]` divin`, cu individualitate [i cerin]e proprii. Respecta]i-l [i ierta]ii gre[elile, evita]i pe c\t posibil criticile [i cearta. La baza unui cuplu solid [i fericit stau dragostea, armonia, respectul reciproc, credin]a \n Dumnezeu. Citi]i \n fiecare sear` Psalmii 23, 27 [i 91. Prima Epistol` c`tre Corinteni [i alte scrieri pline de \mv`]`minte inspirate de Divin.

Aminti]i-v` mereu:
1. Necunoa[terea legilor divine \n manifestare constituie adev`rata cauz` a nefericirii. Rug\ndu-v` \mpreun` pentru armonia cuplului, ve]i \nv`]a cum s` construi]i o rela]ie profund` [i spiritual`. 2. Pentru a evita divor]ul, ac]iona]i \nc` dinainte de a v` c`s`tori. Ruga]iv` s` vin` partenerul ideal pentru voi, mentaliz\nd cu precizie ce calit`]i dori]i s` aib` acesta. Ve]i constata, cu \nc\ntare, c` a]i \nt\lnit b`rbatul sau femeia de care avea]i nevoie. 3. Numai uniunea plin` de iubire dintre un b`rbat [i o femeie poate fi numit` c`s`torie autentic`. 4. V` atrage]i partenerul cel mai potrivit dac` v` construi]i mental o imagine c\t mai precis` a sa. Pute]i fi sigur de rezultat, c`ci \ntreaga crea]ie se supune legii rezonan]ei. 5. Nu mai proiecta]i asupra so]ului sau so]iei g\nduri de ne\ncredere [i ur`. |nconjura]i-l cu iubire, armonie [i bun`voin]`. Toate problemele se vor rezolva treptat, de la sine, c`ci vibra]iile benefice vor fi absorbite \n subcon[tient, gener\nd mai mult` afec]iune, putere de transfigurare [i uniune d`t`toare de fericire. 6. Femeile devin iritabile [i r`ut`cioase din cauza lipsei de afec]iune [i de respect. Ele aspir` s` fie iubite [i ocrotite. Ar`ta]i-le c` le aprecia]i, c` \nseamn` foarte mult pentru voi. C`uta]i s` observa]i [i s` scoate]i \n eviden]` calit`]ile, pe care cu siguran]` c` le au. 7. So]ul care-[i iube[te cu adev`rat so]ia nu va face [i nu va ac]iona cu nimic \mpotriva ei, nici prin vorbe, nici prin ac]iuni. Iubirea veritabil` nu \n[eal` niciodat`. 8. Nu discuta]i dec\t cu oameni competen]i despre problemele voastre conjugale. A[a cum nu cere]i unui tapi]er s` v` extrag` un dinte, nu cere]i
136

familiei sau prietenilor s` va dea sfaturi, c\nd ave]i dificult`]i \n via]a de cuplu. 9. Nu c`uta]i s` transforma]i personalitatea celui l\ng` care tr`i]i. Acesta este un semn de manifestare a orgoliului vostru [i o supraestimare a propriilor capacit`]i, care nu vor face dec\t s` provoace resentimente. So]ul sau so]ia are propria sa individualitate [i nu poate fi copie fidel` a voastr`. 10. Dac` v` ruga]i \mpreun`, ve]i r`m\ne \mpreun`. Crea]i leg`turi profunde [i spirituale \ntre voi; ve]i constata c` problemele se vor rezolva treptat. De[i, c\teodat`, nu corespunde realit`]ii, mentaliza]i-v` so]ia fericit`, plin` de s`n`tate, frumoas`. De asemenea, so]ul poate fi v`zut ca fiind puternic, tandru, armonios [i bun. Men]ine]i ne\ntrerupt aceast` imagine benefic`, p\n` ce transformarea se va produce \n realitate.

CAPITOLUL XV
CUM S< DEVENIM MAI FERICI}I William James, tat`l psiholoagei moderne americane, afirma c`, cea mai

mare descoperire a secolului \n acest domeniu nu a fost f`cut` \nc`. |ndr`znim s` spunem c` se referea la descoperirea puterii infinite a subcon[tientului, dinamizat printr-o credin]` ferm` \n posibilit`]ile lui. Fiecare om este posesorul acestei comori, cu ajutorul c`reia, poate \nvinge orice fel de piedic`. Devenind con[tien]i de ea, putem birui propriile noastre sl`biciuni [i \ndoieli, dob\ndind astfel adev`rata fericire \n via]`.

Orice om este fericit \n anumite momente ale existen]ei sale: c\nd se

na[te un copil, c\nd se c`s`tore[te sau reu[e[te la facultate, etc. Putem face o list` interminabil` de evenimente, care ne fac ferici]i. Dar acestea nu sunt dec\t bucurie interioar`. bucurii trec`toare, care vin din exterior [i nu au nici o leg`tur` cu adev`rata

137

|n Biblie este scris c` cine are credin]` \n Cel Etern, acela este fericit. | ncredin]a]i toate g\ndurile [i ac]iunile lui Dumnezeu [i ruga]i-l s` v` ghideze, s` v` inspire; ve]i deveni astfel cu mult mai echilibra]i, senini [i relaxa]i \n via]a adev`rata fericire interioar`, etern` [i inalterabil`. de zi cu zi. Urm`ri]i s` fi]i un focar de bun`voin]` [i iubire, construindu-v` astfel

Alege]i \ntotdeauna fericirea Fericirea este o stare de spirit foarte elevat`. Sunte]i liberi s` fi]i ferici]i, oric\nd dori]i. Pare extraordinar de simplu [i a[a [i este. Dar oamenii e[ueaz`, [i u[or; ei au nevoie mereu de re]ete complicate. Cele mai mari adev`ruri ale starea de bine, cu starea de armonie universal`. Sf. Pavel relateaz` \n cuvinte de obicei, \n \ncercarea de a fi ferici]i, pentru c` nu \n]eleg ceea ce este simplu vie]ii sunt simple, creatoare [i dinamice. Numai ele ne pun \n rezonan]` cu inspirate modalitatea de a ne pune \n leg`tur` cu energiile elevate ce confer` for]` interioar` [i bucurie: “c\te sunt adev`rate, c\te sunt de cinste, c\te sunt drepte, c\te sunt curate, c\te sunt vrednice de iubit, c\te sunt cu nume bun, orice virtute [i orice laud`, la acestea s` v` fie g\ndul”. (Filipeni, 4: 8)

Chiar din acest moment, alege]i s` fi]i ferici]i. Iat` cum trebuie s`

proceda]i: diminea]a, imediat ce deschide]i ochii, spune]i-v`: “M` \ncredin]ez armoniei divine [i o chem s` vin` \n sufletul meu. |ncepe o zi nou` [i minunat` pentru mine. Nici o zi nu a fost at\t de frumoas` ca cea de ast`zi. Divinul m`

ghideaz` \n tot ceea ce fac [i orice ac]iune \mi va fi \ncununat` de succes. Sunt un veritabil focar de iubire [i pace. Dac` \n timpul zilei voi uita aceste g\nduri este sublim [i bun. |n virtutea legii imuabile a rezonan]ei voi fi \nt\mpinat doar fi fericit` \ntreaga zi.”. luminoase, trebuie s` mi le amintesc imediat, s` fiu mereu orientat c`tre ceea ce cu g\nduri curate [i binevoitoare. Orice ac]iune va fi \ncununat` de succes. Voi |ncepe]i \n acest fel fiecare zi, aleg\nd rezonan]a cu ceea ce este profund

benefic. Nu numai c` ve]i deveni mai ferici]i, dar ve]i radia aceast` fericire c`tre toate fiin]ele din jur.

Obi[nuin]a de a fi fericit
138

Fermierul era un b`rbat plin de umor, c\nta sau fluiera mereu. C\nd l-am \ntrebat care este secretul fericirii sale, mi-a r`spuns: “Pur [i simplu m-am obi[nuit s` fiu fericit. |n fiecare diminea]`, c\nd m` trezesc [i \n fiecare sear`, \nainte de a adormi, \mi binecuv\ntez familia, gr\nele, animalele din jurul Fermierul avea acest obicei de 40 de ani. G\ndurile pe care le \ntre]inem cu descoperise c` [i fericirea poate fi o obi[nuin]` [i o stare fireasc`. Trebuie s` dorim fericirea Este foarte important s` dorim un lucru pentru a-l ob]ine. Fericirea trebuie

Cu mul]i ani \n urm`, am petrecut o s`pt`m\n` la o ferm` din Irlanda.

casei [i \i mul]umesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce-mi d`ruie[te.” perseveren]` p`trund \n subcon[tient [i devin adev`rate obiceiuri. Omul acela

dorit`, chemat`. Exist` oameni care au fost at\t de mult timp deprima]i [i

tri[ti, \nc\t dac` ar primi o veste bun`, ar proceda precum femeia care mi-a nefericire, \nc\t nu mai \n]eleg deloc [i nu mai concep fericirea. Doresc s` se scufunde tot \n triste]e, aceasta p`r\ndu-li-se perfect normal`.

spus odat`: “Nu-i bine s` fim prea ferici]i”. Ei sunt at\t de obi[nui]i cu ideea de

reumatism. Se v`ita mereu: “Ast`zi m` chinuie reumatismul. Nu pot nici s` ies din cas`. M` doare foarte tare genunchiul”. To]i aveau grij` de ea: fiica, fiul, vecinii. |n realitate, ea dorea s` fie bonav`. Se bucura de propria ei suferin]`, nu dorea, cu adev`rat, s` fie fericit`. I-am sugerat un trata-ment mental, i-am scris vindec`toare a Naturii. Nimic nu o mai interesa. Cred c` multe persoane \ntre]in rezonan]a cu g\ndurile morbide, tr`ind triste]ea [i deprimarea cu un psihic. anumit gen de voluptate, care, \n timp, se asociaz` unui adev`rat masochism Iat` c\teva exemple de g\nduri negative, care men]in aceast` stare versete din Biblie, sf`tuind-o s`-[i abat` aten]ia de la boal`, s` cread` \n puterea

Am cunoscut \n Anglia o doamn`, care era de mul]i ani bolnav` de

deplorabil`: “Ast`zi este o zi proast`, totul \mi merge pe dos.”, “Toat` lumea este \mpotriva mea.”, “Nu voi reu[i.”, “Sunt mereu \n \nt\rziere”, “Nu am timp nici
139

s` r`suflu”, “Poate altul, nu eu.”. Dac`, de diminea]`, ve]i g\ndi astfel, ave]i toate

[ansele ca previziunile voastre sumbre s` se \ndeplineasc` \n acea zi. Chiar dac` aparen]ele sunt altele, ave]i \ncredere \n reu[it`, c`ci nimic nu poate dura la nesf\r[it. Cunosc o persoan` c`reia nu-i mergeau afacerile [i a dat faliment. Iat` \ns` ce spunea ea: “Am f`cut at\tea gre[eli, dar am \nv`]at ceva din ele. O voi lua de la cap`t [i voi avea un succes uria[“. Acesta este un exemplu de g\ndire constructiv`. Dac` avem necazuri, \nseamn` c` ceva nu este corect \n (mentalizarea negativ`), \nlocuind-o cu g\nduri optimiste. modul nostru de a g\ndi. Trebuie s` elimin`m f`r` \nt\rziere cauza Oamenii cei mai ferici]i sunt cei care sunt \nv`]a]i s` dea mereu ce au mai

bun. Oamenii cei mai buni nu sunt obligatoriu [i cei mai ferici]i, dar oamenii

ferici]i sunt sigur cei mai buni \n arta de a tr`i. Tot ce avem mai \nalt, mai elevat [i mai bun \n noi este de sorginte Divin`. Fi]i mereu expresia Iubirii, a Luminii, a Adev`rului [i a Frumuse]ii lui Dumnezeu; v` ve]i afla atunci printre cei mai ferici]i oameni din lume. Epictet, filozoful grec, spunea: “Nu exist` dec\t o modalitate de a atinge

fericirea [i pacea l`untric`: de diminea]`, c\nd te treze[ti, tot timpul zilei [i p\n` Dumnezeu [i nici un lucru exterior s` nu te mai tulbure.”.

seara, c\nd adormi, orienteaz`-]i toate g\ndurile, pune]i toate speran]ele \n

Pa[i c`tre fericire
1. William James afirm` c`, cea mai mare descoperire a secolului a fost revelarea puterii nesf\r[ite a subcon[tientului, dinamizat de credin]`. 2. |n fiecare dintre noi s`l`[luie[te o for]` imens`. Dac` ve]i dob\ndi o \ncredere deplin` \n ea, toate visurile vor deveni realitate, chiar [i acela de a fi fericit. 3. Cu ajutorul acestei for]e latente, ve]i transforma r`ul \n bine, v` ve]i \mplini aspira]iile. Aceasta este afirma]ia cuvintelor biblice: “Cine are \ncredere \n Etern (legile subcon[tientului), acela este fericit.”. 4. Alege]i \ntotdeauna fericirea. Ea poate deveni o obi[nuin]`, dac` o \ntre]ine]i cu perseveren]`. 5. Diminea]a, c\nd deschide]i ochii, spune]i: “Ast`zi aleg fericirea; \ncep\nd de acum voi avea succes. Doresc ca toate ac]iunile mele s` fie bune. D`ruiesc dragoste [i bun`voin]` tuturor fiin]elor. Sufletul meu se umple de pace”. Concentra]i-v` plini de iubire asupra acestor g\nduri.
140

6. Fi]i recunosc`tori pentru toate binecuv\nt`rile care v` sunt d`ruite. Ruga]i-v` pentru fericirea, pacea [i prosperitatea tuturor fiin]elor acestei lumi. 7. Trebuie s` dori]i cu sinceritate s` fi]i ferici]i, c`ci nimic nu este ob]inut f`r` o aspira]ie intens`. Imagina]ia controlat` [i \ncrederea v` sunt ajutoare nepre]uite. Imagina]i-v` cum ar fi dac` dorin]a v-ar fi \ndeplinit` [i tr`i]i plenar aceast` stare. Chema]i prin rezonan]` starea pe care o invoca]i. 8. G\ndurile sumbre, pline de ne\ncredere, de griji, m\nia [i ura v` vor aduce \n timp numai suferin]`, nefericire [i deprimare. Aminti]i-v` c` \ntreaga manifestare are o anumit` baz` mental`; ceea ce g\ndi]i se va \mplini mai devreme sau mai t\rziu. 9. Nici cu toate bog`]iile din lume nu se poate cump`ra fericirea. Unii milionari sunt ferici]i, al]ii sufer` de depresiuni cronice. Unii s`raci sunt ferici]i, al]ii sunt mereu tri[ti. Unele cupluri sunt reu[ite, altele nu. Fericirea nu depinde de situa]ia social` sau material`, ci de atitudinea interioar`, de starea l`untric`. 10. Bucuria interioar` este rodul min]ii perfect calme. Umple]i-v` mintea cu g\nduri echilibrate [i senine; nimic nu va fi atunci imposibil. 11. Ceea ce este \n afar` nu trebuie s` v` perturbeze fericirea. G\ndi]i-v` c` \nt\mpl`rile nu sunt cauze, ci efecte ale st`rii mentale \n care v` complace]i. Raporta]i-v` mereu la Principiul Creator, perfect [i plin de o beatitudine nesf\r[it`, care se afl` \n toate fiin]ele. 12. Omul cel mai fericit este cel care d`ruie[te mereu tot ce are mai bun [i mai elevat \n el \nsu[i. Dumnezeu reprezint` aspectul cel mai bun, mai subtil [i mai elevat din noi, c`ci |mp`r`]ia Lui este \n chiar inima noastr`.

141

CAPITOLUL XVI
SUBCON{TIENTUL {I RELA}IILE UMANE ARMONIOASE Subcon[tientul seam`n` cu o band` magnetic`, pe care se \nregis-treaz` tot

ceea ce g\ndi]i. Folosi]i aceast` proprietate a sa, pentru a v` integra mai bine \n societate. Iisus \i sf`tuia pe oameni: “Face]i altora ceea ce a]i dori s` v` fac` ei vou`.” (Matei 7: 12). Aceast` fraz` poate fi interpretat` astfel: dac` dori]i ca cei din jur s` aib` p`reri bune \n leg`tur` cu voi, c`uta]i ca, la r\ndul vostru, s` nu

g\ndi]i niciodat` r`u despre ei. Dac` dori]i ca ei s` se poarte frumos, atunci fi]i mereu politico[i [i amabili. Purta]i-v` cu cei din jur a[a cum a]i vrea s` se poarte ei cu voi \n[iv`. De exemplu: sunte]i amabil cu un coleg de birou, dar el v` r`spunde exact

pe dos. V` umple]i de resentimente [i de sup`rare. Aceste g\nduri negative se

dovedesc nefaste pentru voi, devenind o otrav` mental`,. Intr\nd \n prin rezonan]` numai boli [i necazuri.

subcon[tient, ele alung` pofta de via]`, entuziasmul, bun`voin]a, for]a [i aduc “Nu judeca]i, ca s` nu fi]i judeca]i. C`ci cu judecata cu care judeca]i, ve]i fi Aceasta este cheia rela]iilor armonioase cu cei din jur. A judeca \nseamna

judeca]i, cu m`sura cu care m`sura]i, vi se va m`sura”. (Matei, 7: 1, 2).

a stabili un verdict mental, o concluzie \n leg`tur` cu cineva. Ca orice alt g\nd [i c`ruia \i este adresat. De aceea se spune: “Nu judeca]i, ca s` nu fi]i judeca]i.”

acesta va crea o anumit` realitate, care nu v` va afecta numai pe voi, ci [i pe cel Acum, c\nd [ti]i ce efect pot avea g\ndurile voastre, trebuie s` fi]i mult
142

mai aten]i cum g\ndi]i despre cei din jur. Dac` reu[i]i s` v` \mbun`t`]i]i

atitudinea fa]` de exterior, multe dintre problemele voastre se vor rezolva, ca prin farmec. |n virtutea legii ac]iunii [i reac]iunii, binele [i r`ul pe care-l face]i altora v`

va fi \ntors odat`, \ntr-un viitor mai apropiat sau mai \ndep`rtat. Cel care caut` s` \n[ele [i s` fure mereu, se p`c`le[te, \n fapt, pe el \nsu[i. Teama sa care se teme. permanent` [i sentimentul de culpabilitate, \i vor provoca exact necazurile de Subcon[tientul nu are personalitate, nu [tie ce este bine sau r`u, ci |ncepe]i, chiar din momentul acesta, s` v` observa]i modul de a g\ndi [i

ac]ioneaz` conform sugestiilor care i-au fost impregnate.

comportamentul fa]` de cei care v` \nconjoar`. Cum reac]iona]i c\nd primi]i o veste? Cum v` purta]i cu prietenii, cu colegii, cu familia sau cu necunoscu]ii? ceilal]i gre[esc, \n timp ce voi ave]i dreptate, atunci sunte]i sub influen]a emo]iilor negative, care v` distrug pacea [i armonia interioar`. O doamn` \mi scria c` so]ul ei era cuprins de furii violente c\nd citea \n

Dac` nout`]ile v` tulbur`, dac` ave]i senza]ia c` sunte]i nedrept`]it [i c` to]i

ziar articole cu care nu era de acord. Accesele zilnice de m\nie, au f`cut ca el s` se \mboln`veasc` de ulcer hemoragic. Pe l\ng` tratamentul obi[nuit, medicul i-a recomandat s`-[i controleze emo]iile [i s` evite orice stres. Am discutat [i eu cu omul acela [i i-am explicat c` d` dovad` de imaturitate psihic` dac` se enerveaz` c\nd cineva \ndr`zne[te s` aib` o p`rere diferit` de a sa. A \n]eles c` to]i oamenii, chiar [i ziari[tii, au dreptul la o p`rere proprie \n domeniul politic, religios sau \n oricare direc]ie a vie]ii. {i, de asemenea, nimeni nu-l poate \mpiedica s` scrie pe adresa ziarului respectiv, pentru a-[i exprima propria opinie. Omul a realizat acest adev`r simplu [i anume, c` nu ne afecteaz` at\t de mult ceea ce g\ndesc sau fac cei din jurul nostru, ci mai ales ceea ce g\ndim sau facem noi \n[ine. Aceast` revela]ie i-a adus [i vindecarea. {i-a dat seama c`, printr-o voin]` puternic`, va reu[i s` se controleze at\t de bine, \nc\t s` nu se nu se mai \nfuria niciodat`, ci se amuza copios c\nd citea vreo prostie \n ziare.

mai \nfurie niciodat`. Dup` un timp, dob\ndise a[a o armonie interioar`, \nc\t O secretar` \ntre dou` v\rste, era renumit` pentru felul cum \[i trata

colegele mai tinere. Orice ar fi f`cut, nu reu[eau niciodat` s`-i intre in voie,
143

pentru c` era convins` c` ele r`sp\ndesc tot felul de minciuni la adresa ei.

Recunoa[tea c` nu-i plac femeile: “Detest femeile, dar \mi plac b`rba]ii”, obi[nuia s` spun`. Era mereu autoritar` [i sever`, f`c\ndu-[i o pl`cere din a face via]a dificil` tinerelor care lucrau l\ng` ea, f`c\ndu-le mereu repro[uri. Dac` v` agaseaz` to]i colegii de birou sau din fabric`, nu cumva adev`rata

cauz` o constituie g\ndurile voastre negative, vibra]iile mentale joase cu care \i “bombarda]i”, f`r` s` v` da]i seama? {tim cu to]ii c` un c\ine \i atac` pe cei care nu iubesc deloc c\inii. Animalele sunt foarte sensibile [i percep vibra]iile mentale ale oamenilor, reac]ion\nd \n consecin]`. Mul]i oameni sunt la fel de senzitivi [i sensibili la influen]ele subtile din jurul lor. Am sugerat femeii care \[i detesta semenele s` adopte o viziune

transfiguratoare fa]` de toate colegele ei, s` \ncerce s` p`trund` misterele vie]ii

pentru a \n]elege ce \nseamn` femininul \n natur`. Cu timpul, c\nd va \mbl\nzi. {i-a dat seama, cu surprindere, c` ura se resimte \n limbaj [i \ntoate

\n]elege, toat` ura i se va risipi ca prin farmec, vocea [i comportamentul i se vor ac]iunile. A \nv`]at s`-[i st`p\neasc` m\nia [i resentimentele, folosind \n mod sistematic urm`toarea sugestie benefic`: “G\ndesc, vorbesc [i ac]ionez plin` de iubire [i calm. Iradiez bun`voin]`, lini[te [i toleran]` c`tre toate fetele care m-au criticat p\n` acum. Fa]` de to]i cei din jur am o atitudine armonioas` [i compasiv`. De c\te ori am tendin]a s`-mi reiau vechiul comportament, \mi spun cu fermitate: <<Trebuie s` g\ndesc [i s` ac]ionez din punctul de vedere al mereu.”. adev`rurilor fundamentale [i al armoniei>>. |n]elepciunea divin` m` va c`l`uzi Prin practic` asidu`, femeia a reu[it s`-[i schimbe comportamentul [i via]a.

Toate criticile au \ncetat, iar tinerele i-au devenit cele mai apropiate colaboratoare [i prietene. Nu trebuie s` c`ut`m s`-i schimb`m pe ceilal]i din jur, ci numai pe noi \n[ine.

|ntr-o zi, mi-a cerut sfatul un v\nz`tor, care nu se \n]elegea deloc cu [eful

s`u. De zece ani nu fusese niciodat` avansat [i nici nu-[i luase concediu. Mi-a ar`tat situa]iile contabile, care dovedeau c` avea v\nz`ri mai bune dec\t oricare ridiculizeaz` \n [edin]e, de fa]` cu ceilal]i colegi. coleg. Se pl\ngea c` directorul nu-l agreaz`, c` \l persecut`, \l critic` [i \l I-am explicat c` adev`rata cauz` a dificulta]ilor se g`sea \n el \nsu[i.
144

P`rerea proast` despre [ef determinase acela[i tip de comportament din partea

lui. |ntotdeauna primim ceea ce d`ruim. |n fiecare diminea]`, \n drum spre serviciu, purta o conversa]ie interioar`, \n care \l critica, \l \nvinov`]ea, aducea argumente care denun]au afacerile necinstite ale [efului s`u. {i-a dat seama ca acest mod de a mentaliza era profund distructiv. G\ndurile sale erau at\t de puternice, \nc\t directorul le sim]ea \n mod incon[tient. Pe de alt` parte \[i fiziologice. f`cea r`u lui \nsu[i, caci \[i provoca o serie de tulbur`ri emo]ionale [i chiar Pentru a se elibera de aceast` angoas` permanent`, a \nceput s` se

sugestioneze \n felul urm`tor: “Sunt creatorul destinului meu. Eu sunt responsabil de ceea ce g\ndesc \n leg`tur` cu directorul, [i nu el. Nu sunt receptiv la nici o influen]` exterioar`, nimeni nu m` poate tulbura. Trimit g\nduri de s`n`tate, fericire [i succes directorului meu. Sper ca el s` fie c`l`uzit de Dumnezeu \n tot ceea ce \ntreprinde”. A repetat aceste cuvinte de nenum`rate ori, cu voce tare, plin de aten]ie,

cu calm. |n imagina]ie, \[i vedea mintea ca pe o gr`din`, unde seam`n` numai g\nduri bune, care vor da roade c\ndva. Pentru ca efectul s` fie mai puternic, \n modul \n care munce[te, pentru entuziasmul [i respectul fa]` de clien]i. Pu]in fiecare sear`, \nainte de a adormi, \[i imagina cum directorul \l felicit` pentru c\te pu]in, imaginile mentale se impregnau \n subcon[tient [i d`deau roade. Incredibil pentru ceilal]i care cuno[teau situa]ia, directorul l-a felicitat [i l-a avansat, m`rindu-i [i salariul. Dac` ve]i reu[i s` v` controla]i emo]iile, nimeni nu va mai putea s` v`

tulbure sau s` v` irite. Singura cale prin care putem fi jigni]i este prin intermediul g\ndurilor noastre. C\nd v` m\nia]i, de exemplu, trece]i prin patru stadii. |nt\i \ncepe]i s` v` g\ndi]i ce a vrut s` spun` cel`lalt. Apoi hot`r\]i c` v-a jignit [i c` trebuie s` v` m\nia]i. M\nia se amplific` [i trece]i la ac]iune. |n g\ndul, emo]ia, reac]ia [i ac]iunea sunt angrenate [i se deruleaz` \n mintea voastr`. Dac` \nceta]i s` mai r`spunde]i negativ atunci c\nd vi se fac critici sau

sf\r[it, ve]i r`spunde sub imperiul acestui sentiment. Iat`, deci, felul \n care

sunte]i jigni]i, \nseamn` c` a]i atins maturitatea psihic` necesar` evit`rii unor astfel de situa]ii. C\nd r`spunde]i la ur` cu ur`, la jigniri cu jigniri, v` cobor\]i vibra]iile mentale [i rezona]i la unison cu interlocutorul vostru. Identifica]i-v`
145

mereu cu idealurile cele mai \nalte [i nu permite]i nim`nui s` v` distrug` pacea l`untric` [i armonia. Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei moderne, afirma c` fiin]ele lipsite

de iubire se ofilesc [i mor. Dragostea se manifest` prin \n]elegere, bun`voin]`, respect fa]` de celelalte persoane. D`ruind mai mult` iubire, vom primi, la r\ndul nostru, mai mult` iubire [i bun`voin]`.

Dac` \i r`ni]i [i-i jigni]i pe ceilal]i, nu pute]i pretinde de la ei prietenie.

Orice om are nevoie s` fie apreciat [i iubit, s` se simt` impor-tant [i util pentru ceilal]i. To]i suntem unici \n felul nostru, avem propria noastr` valoare [i crea]ie. |n]eleg\nd aceasta, vom putea manifesta toleran]` [i bun`voin]` fa]` de to]i cei care ne \nconjoar`. Un actor mi se pl\ngea c` nu avea succes [i, atunci c\nd ap`rea pe scen`, suntem exprimarea Principiului Unic, care anim` toate fiin]ele din aceast`

to]i spectatorii \l fuierau. D`dea vina pe autorul piesei sau pe rolul nepotrivit. Recuno[tea c`, de luni de zile, detesta spectatorii [i-i numea pro[ti, idio]i [i prieten l-a invitat s` audieze o conferin]`, care avea titlul: “Cum s` ne \mp`c`m ignoran]i. |ntr-un sf\r[it, a p`r`sit dezgustat teatrul [i s-a angajat ca v\nz`tor. Un cu noi \n[ine”. Conferin]a i-a transformat \ntreaga via]`. S-a \ntors la teatru [i despre oameni. |nainte de fiecare spectacol, trimitea g\nduri de iubire c`tre

a \nceput un tratament prin sugestie, destinat s`-i \mbun`t`]easc` imaginea public. |n timpul spectacolului continua s` emit` afec]iune c`tre spectatori, imagin\ndu-[i c` pacea divin` cuprinde inimile tuturor. Ast`zi a devenit deja celebru. Stima [i bun`voin]a pe care o manifest` fa]` de spectatori au efectul unei for]e charismatice.

Mul]i oameni sunt \nv`]a]i s` g\ndeasc` negativ datorit` condi]ion`rilor

mentale. Pot fi considera]i adev`ra]i delicven]i mentali, c`ci se ceart` cu to]ii, refuz` s` coopereze, sunt cinici [i blaza]i. Aceasta este o adev`rat` boal` psihic`. cineva bolnav de tuberculoz`, tot astfel nu ar trebui s` \nvinui]i un astfel de om, s`-i \n]elegem pe cei din jurul nostru, ca s`-i putem ierta.
*

Unii au mentalul deformat chiar din copil`rie*. A[a cum nu condamna]i pe a c`rui minte sufer` profund. Trebuie s` fim plini de compasiune [i s` \ncerc`m

S-a constatat c` [i perioada prenatal` este important` pentru formarea min]ii.
146

O t\n`r` mi-a m`rturisit odat`, c` o ura de mult timp pe colega sa de birou. Mi-a spus de ce: era mai frumoas`, mai fericit` [i chiar mai norocoas`, c`ci era logodit` cu patronul firmei la care lucrau. |ntr-o zi, dup` ce colega ei se c`s`torise, a venit la birou o feti]` infirm`, pe care colega ei o avea dintr-o ce mult \l iubesc pe noul meu t`tic! Uite ce mi-a adus!” [i i-a ar`tat o juc`rie

c`s`torie anterioar`. Feti]a s-a aruncat \n bra]ele mamei strig\nd: “Mam`, mam`, frumoas`. Iat` m`rturisirea tinerei: “Imediat am sim]it c\t de fericit` era feti]a. Mi-am dat seama de bun`tatea mamei sale [i, de atunci, am \nceput s` o admir [i s` o iubesc”. |n psihologie, acest fenomen se nume[te empatie [i const` \n proiec]ia

imaginativ` a cuiva \n situa]ia altei persoane. T\n`ra \n discu]ie a sim]it, prin empatie, iubirea dintre mam` [i fiic`; astfel, iubirea a ap`rut [i \n inima ei.

Dac` sunte]i tenta]i s` face]i r`u sau s` judeca]i vreo fiin]`, \ncerca]i

imediat s` v` cupla]i mental la \nv`]`turile lui Moise, s` privi]i situa]ia din aminti]i-v` de Iisus, identifica]i-v` cu El, \ncerca]i s` p`trunde]i sensul profund al cuvintelor Sale: “Iube[te-]i aproapele ca pe tine \nsu]i.”. Nu exagera]i \n nici o privin]` Ierta]i jignirile, dar nu c`de]i \n extrema cealalt`, pentru c` ve]i fi lua]i

punctul de vedere al celor 10 Porunci. Dac` v` cuprinde invidia sau m\nia,

drept pro[ti [i ve]i suporta fel de fel de accese de m\nie, ]ipete, lacrimi sau pretinse atacuri de inim`. Mul]i ar putea \ncerca s`-[i impun` voin]a. Fi]i binevoitori, dar fermi, dac` ave]i dreptate. Nu \ncuraja]i r`utatea [i egoismul. Pune]i-v` mereu \n slujba binelui, nu a intereselor meschine ale unora din jur. R`m\ne]i fideli idealurilor voastre [i valorilor spirituale \nalte, nu uita]i c` sunte]i aici pentru a progresa [i a v` apropia de Dumnezeu. Nimeni nu trebuie s` v` deturneze de la acest scop. Judeca]i mereu prin prisma adev`rurilor eterne, armonia l`untric`, armonia va cuprinde [i locul unde tr`i]i, oamenii din jur, c`ci g\nduri de iubire, s`n`tate, fericire, pace l`untric` [i prosperitate.
147

c`ci numai Binele adev`rat este bun pentru to]i. Dac` urm`ri]i s` realiza]i totul este \n parte [i partea \n tot. Trimite]i c`tre toate fiin]ele din univers

Cum s` ne \mbun`t`]im rela]iile cu ceilal]i semeni?
1. Subcon[tientul este ca o band` magnetic`, care \nregistreaz`, pentru a reproduce mai t\rziu toate g\ndurile. Dorind binele altora, v` construi]i propriul vostru bine. 2. Ura [i resentimentele sunt o adev`rat` otrav` mental`. Nu dori]i r`ul nim`nui, c`ci altfel v` ve]i face singuri r`u. Sunte]i adev`ratul creator al destinului vostru, iar g\ndurile v` sunt uneltele cu care construi]i acest destin. 3. Subcon[tientul va manifesta pentru voi ceea ce g\ndi]i despre al]ii. De aici rezult` regula de aur: g\ndi]i despre ceilal]i numai ceea ce dori]i s` g\ndeasc` ei despre voi. 4. Dac` \n[ela]i sau fura]i, v` p`c`li]i singuri, c`ci subcon[tientul \nregistreaz` aceste vibra]ii joase, negative [i \n viitor v` ve]i confrunta cu acelea[i necazuri. 5. Face]i bine, fi]i binevoitori, iubi]i, c`ci tot ceea ce d`rui]i se va \ntoarce la voi, dar cu o intensitate mult m`rit`. 6. Aminti]i-v` c` nimeni nu este vinovat de felul cum g\ndi]i despre el. P`rerile voastre pot fi false, a[a \nc\t, este necesar s` v` controla]i \n permanen]` mintea. 7. Urm`ri]i s` v` echilibra]i din punct de vedere emo]ional, ca s` nu v` mai afecteze cuvintele sau ac]iunile celorlal]i. Fiecare are dreptul s` aib` o p`rere, a[a cum [i voi ave]i dreptul s` nu o lua]i \n seam`. Nu trebuie, \ns`, s` r`ni]i pe nimeni, prin dezaprobarea voastr`. 8. Animalele percep inten]iile rele ale oamenilor [i de aceea \i atac`. Dac` iubi]i animalele, acestea vor fi prietenoase [i bl\nde fa]` de voi. Unii oameni sunt la fel de senzitivi ca animalele [i reac]ioneaz` violent c\nd percep anumite g\nduri negative. 9. Conversa]ia interioar` are propietatea de a v` amplifica la maxim sentimentele, care, fiind sim]ite de cel vizat, pot provoca reac]ii nea[teptate. 10. Nu judeca]i pe nimeni, c`ci [i al]ii v` vor judeca pe voi. 11. Dori]i tuturor ceea ce v` dori]i voi \n[iv`. Aceasta este cheia armoniz`rii rela]iilor interumane. 12. Dac` nu sunte]i receptiv, p`rerea nim`nui, oric\t de jignitoare ar fi, nu poate s` afecteze. C\nd cineva v` vorbe[te cu r`utate, spune]i-i: “Pacea lui Dumnezeu s` umple sufletul t`u”. 13. Iubirea care cuprinde totul st` la baza bunei \n]elegeri \ntre oameni [i se manifest` prin respect, compasiune, bun`voin]`, discre]ie. 14. Nimeni nu condamn` un infirm, ci \l trateaz` cu compasiune [i bun`voin]`. Cei care au mintea “infirm`”, plin` de prejudec`]i, au \ntr148

adev`r dreptul la compasiunea voastr`. Urm`ri]i s`-i \n]elege]i [i-i ve]i ierta f`r` doar [i poate. 15. Bucura]i-v` de succesul celorlal]i [i ve]i avea [i voi parte de succes. 16. Nu exagera]i cu spiritul de reconciliere, nu v` l`sa]i impresiona]i de crize de nervi sau alte scene. Nu abdica]i de la idealurile voastre. Urm`ri]i mereu binele, nu accepta]i niciodat` s` face]i r`u cuiva.

CAPITOLUL XVII
ARTA DE A FI IERT<TORI {I BUN CU CEI DIN JUR Nimeni nu este favorizat de soart`. Energiile vitale impregneaz` toate

fiin]ele [i se manifest` sub forma frumuse]ii, a armoniei, a bucuriei [i a Atotputernica Voin]` Divin`.

prosperit`]ii. Cei sensibili [i devota]i percep \n aceste energii sublime \ns`[i Prin g\ndurile necontrolate, pe care le \ntre]ine]i, pute]i crea adev`rate

blocaje psihice, care opresc scurgerea liber` a fluxului vital prin fiin]a voastr`.

Nu Dumnezeu este vinovat de depresiunile voastre sau haosul care complac. Este stupid s` da]i vina pe soart` pentru nenorocirile pe care vi le-a]i povocat singuri. Mul]i dintre noi construiesc adev`rate bariere \ntre ei [i for]a Vie]ii, prin

domne[te \n \ntreaga lume, ci g\ndurile distructive \n care oamenii se

faptul c`-[i pl\ng mereu soarta, blam\ndu-L pe Dumnezeu pentru bolile [i suferin]ele ce le \ndur`. |n ignoran]a pedepsesc singuri. Dac` nu vor renun]a la ur` [i resentimente, nu se vor putea lor, ei nu realizeaz` c`, de fapt, se

angrena \n ac]iuni creatoare, benefice. Pe de alt` parte, ar trebui s` p`streze \n mereu, plin de compasiune [i bun`voin]` asupra lor. Astfel, subcon[tientul se va impregna cu credin]` [i optimism.
149

suflet imaginea unui Dumnezeu bun [i iubitor, a unui Tat` ceresc care vegheaz`

Via]a v` iart` \ntotdeauna gre[elile C\nd v` t`ia]i la deget, Natura v` iart`, de[i - \ntr-un anumit fel - a]i gre[it

fa]` de ea; imediat \ncepe s` v` vindece, s` creeze noi celule care s` acopere rana. Dac` v` intoxica]i sau v` r`ni]i, Natura nu v` condamn` niciodat`, ci v` vindec`, pe c\t este posibil acest lucru. Chiar atunci c\nd sunte]i s`n`to[i, ea va poart` mereu de grij`, v` confer` vitalitate, armonie [i calm l`untric. Trebuie doar s` o ajuta]i, s` coopera]i cu ea. Inten]iile rele, v`ic`reala, triste]ea, toate acestea sunt piedici \n calea ac]iunilor ei benefice.

Am cunoscut un om care muncea \n fiecare noapte; de multe ori \l g`seau

zorile la masa de lucru. Nu-i mai p`sa de so]ie sau de cei doi b`ie]i, c`ci era prea

preocupat. Nu-[i g`sea timp nici m`car pentru el \nsu[i. |ntr-o zi, a constatat c` are hipertensiune [i c` organismul s`u obosit nu mai face solicit`rilor. Un om priv\ndu-i de iubire [i de aten]ie. normal nu procedeaz` a[a. Niciodat` nu-[i pedepse[te proprii s`i copii, I-am ar`tat cauza pentru care el se autopedepse[te astfel, provoc\nd \n

acela[i timp un mare r`u \ntregii familii: “Exist` ceva \n dumneavoa-str`, care v` propria voastr` fiin]` [i s` nu v` mai solicita]i peste posibilit`]i”. Suferin]a

devoreaz`, altfel nu a]i proceda a[a. Ar trebui s` fi]i mult mai \n]eleg`tor cu apare \ntotdeauna atunci c\nd \nc`lc`m legile naturii. Nici o energie nu este rea sau bun` prin ea \ns`[i, ci modul \n care este folosit` o orienteaz` \ntr-un sens sau altul. Electricitatea, de exemplu, poate s` lumineze un ora[ sau s` provoace fapt, urmarea natural` a ac]iunilor noastre incon[tiente. un incendiiu. Rea este ignoran]a din noi, iar ceea ce numim pedeaps` este, de Cineva care amestec` diferite substan]e chimice \ntr-un laborator, f`r` s`

aib` nici o cuno[tin]` \n domeniu, poate provoca un accident. Dac` punem degetul pe t`i[ul unui cu]it, ne vom r`ni. Dar acela[i cu]it este folositor, atunci c\nd vrem s` t`iem p\ine cu el. Omul a \n]eles c` nu Dumnezeu \l pedepse[te. Suferin]a apare ca urmare

fireasc` a propriilor noastre g\nduri distructive [i anxioase. |n trecut el gre[ise, dar pedeapsa o primise fratele s`u. De aceea, el continua s` se simt` vinovat. L150

am \ntrebat: “|i face]i vre-un r`u fratelui dumneavoastr` \n prezent?”. “Nu” -

mi-a r`spuns. “Deci trebuie s` \nceta]i s` v` mai pedepsi]i, \mp`ca]i-v` cu dumneavoastr` \n[iv`. |n plus, nu sunt vinova]i copiii pentru gre[elile pe care le-a]i f`cut \n trecut. Nu-i lipsi]i de sprijinul dumneavoastr` pre]ios.” Autocondamnarea este un adev`rat infern, plin de suferin]` [i limit`ri. Remediul este \mp`carea cu tine \nsu]i. Cu mul]i ani \n urm` a venit la mine un alt om care-[i ucisese fratele. Era

torturat de ideea c` Dumnezeu \l va pedepsi c\ndva. Mi-a povestit

c`-l

omor\se \ntr-un acces de furie, c\nd descoperise c` avea o leg`tur` amoroas` cu a c`s`torit a doua oar` [i acum are trei copii frumo[i [i s`n`to[i.

so]ia lui. Aceasta se \nt\mplase cu 15 ani \n urm`. Dup` discu]ia cu mine, el s|n plus, s-a folosit de meseria pe care o practica pentru a ajuta multe alte

persoane. |ntr-un cuv\nt, s-a transformat complet. Iat` cum i-am explicat aceste lucruri: mai \nt\i i-am ar`tat ca acum nu mai este acela[i om care f`ptuise crima, cu mult timp \n urm`. Av\nd \n vedere c` dup` 11 luni celulele corpului se pus \n eviden]` latura bun` a caracterului s`u, mai ales compasiunea [i dorin]a nu mai exista \n prezent. schimb` complet, acum era re\nnoit din punct de vedere psihic [i mental. Am de a-i ajuta pe oameni. Vechiul om care acum 15 ani comisese o crim` oribil`, Explica]ia a avut efect profund asupra sa [i, dup` cum mi-a m`rturisit, i-a

luat o piatr` de pe inim`. A \n]eles semnifica]ia profund` a cuvintelor biblice: “Veni]i s` ne judec`m, zice Domnul. De vor fi p`catele voastre cum e c\rm\zul, 18) ca z`pada le voi albi, [i de vor fi ca purpura, ca l\na alb` le voi face”. (Isaia, 1:

Nu v` sup`ra]i c\nd sunte]i critica]i O profesoar` era foarte sup`rat` c` un coleg criticase un discurs pe care ea \l ]inuse cu c\tva timp \n urm`, spun\nd c` vorbise prea repede, \nghi]ind
151

cuvintele, astfel \nc\t, \n sal` nu s-a \n]eles aproape nimic; c` avea o dic]ie

proast` [i de aceea nu ob]inuse efectul scontat. Pe scurt, femeia fierbea de m\nie. Dup` un timp, c\nd \i mai trecuse sup`rarea, a realizat c` prima ei reac]ie fusese de-a dreptul infantil` [i c` observa]iile pe care i le f`cuse colegul corecteze. s`u erau \ntemeiate. Apoi i-a mul]umit colegului, pentru c` o ajutase s` se S` presupunem c` observa]iile nu ar fi fost \ntemeiate, ci constituiau rodul

unei min]i dezechilibrate, care \[i exprima \n acest mod propriile ei reful`ri. Dac` [i-ar fi dat seama de acest lucru, profesoara ar fi trebuit s` fie plin` de compasiune, s` \n]eleag` [i s`-l ierte pe cel \n cauz`. Singurul mod \n care ar fi echilibrul interior. putut s`-l ajute era s` se roage, pentru ca omul s`-[i redob\ndeasc` armonia [i |n nici un caz nu trebuia s` se simt` jignit` sau r`nit` \n amorul propriu.

Este bine s` ne control`m permanent g\ndurile, sentimentele [i reac]iile, pentru a nu ne l`sa niciodat` tulbura]i de aspectele negative din jur. Credin]a ne ajut` s` iert`m mai u[or Cu c\]iva ani \n urm`, m` aflam \ntr-o biseric`, exact \n momentul c\nd

trebuia s` se celebreze o c`s`torie. Mirele \nt\rzia s` apar`. Dup` dou` ore de a[teptare, c\nd a v`zut c` nu mai sunt [anse s` vin`, t\n`ra mireas` mi-a c` ce s-a \nt\mplat este r`spunsul Lui, c`ci El nu gre[e[te niciodat`”. m`rturisit pl\ng\nd: “M-am rugat pentru ca Dumnezeu s` m` c`l`uzeasc`. Cred Reac]ia sa a fost admirabil`. Chiar [i \n acel moment de cump`n`, ea [i-a

p`strat credin]a \n bun`tatea [i armonia divin`. Nu era nici o urm` de am`r`ciune \n vocea ei c\nd mi-a spus: “Sunt sigur` c` e mai bine pentru am\ndoi c` s-a \nt\mplat a[a: eu m-am rugat pentru binele nostru”. Poate c` o alt` fat` ar fi avut o criz` de nervi sau, mai grav, ar fi \nnebunit. Conecta]i-v` mereu la sursa infinit` de \n]elepciune, care este

subcon[tientul. Ave]i \ncredere \n r`spunsurile pe care vi le d` acesta, a[a cum crede]i \n mama voastr`, care v-a ]inut \n bra]e. Testa]i-v` puterea de a ierta
152

Face]i urm`torul test mental: aminti]i-v` de cineva, care v-a \n[elat odat` [i v-a f`cut mult r`u. |nchipui]i-v` acum c` eu vin [i v` spun c` acelei persoane i siertat [i c` ura \nc` mai mocne[te \n voi. a \nt\mplat ceva minunat. Dac` v` sim]i]i cuprins de furie, \nseamn` c` nu l-a]i Cu to]ii am avut cel pu]in un abces dentar \n trecut. Desigur c` acum nu

ne mai doare, pentru c` l-am tratat atunci. Ne amintim de el, dar nu mai suferim. Acesta este secretul iert`rii: s` v` aminti]i de necazuri, dar s` nu mai provocat. Dac` nu reu[i]i s` trece]i aceast` prob`, \nseamn` s` v` p`c`li]i singuri [i c` nu ave]i \nc` puterea s` ierta]i. suferi]i din cauza lor [i s` nu purta]i ve[nice resentimente celor care le-au

C\nd cineva \n]elege c\t de mare este for]a creatoare a propriului s`u

mental, \nceteaz` s`-[i mai fac` s\nge r`u, deoarece el devine con[tient c` numai se petrece \n exterior nu-l poate tulbura. Numai ignoran]a ne face s` credem c`

g\ndurile negre [i sentimentele sale \i pot influen]a destinul. Nimic din ceea ce cei din jur pot s` ne fac` neferici]i, c` avem un destin tragic, c` trebuie s` lupt`m toat` via]a. Biblia, c\t [i \n]elepciunea oriental`, afirm`: “Ceea ce g\nde[te un om, aceea el va deveni”.

|nv`]a]i s` ierta]i
1. Dumnezeu, care este \ns`[i Via]a, nu are favori]i. Dar cei care ac]ioneaz` \ntotdeauna \n acord cu legile armoniei universale, par favoriza]i de soart`. 2. Nu Dumnezeu ne trimite boli, accidente sau suferin]e, ci ni le creem noi singuri prin g\ndurile noastre distructive: cu alte cuvinte culegem ceea ce am sem`nat \n trecut. 3. Felul cum vi-l \nchipui]i pe Dumnezeu este cel mai important lucru \n via]`. Trebuie s`-L vede]i ca pe un Dumnezeu al iubirii universale. 4. Natura nu v` condamn`; nu trebuie s` v` teme]i de pedeapsa ei. V` iart` chiar [i atunci c\nd v` pedepsi]i singuri, caut\nd mereu s` vindece, s` aline, s` reinstaureze ordinea divin`. 5. Sentimentul de vinov`]ie este ne\ntemeiat, c`ci nimeni nu dore[te s` v` pedepseasc`. Prin propriile g\nduri distructive pe care le \ntre]ine]i permanent, v` face]i un mare r`u vou` \n[iv`. 6. For]ele naturii nu sunt rele, ci modul \n care le utiliz`m este gre[it. Cu ajutorul electricit`]ii, de exemplu, putem provoca un incendiu sau s`
153

lumin`m un cartier \ntreg. Inten]ia noastr` se afl`, de fapt, la originea dezastrului, nu energia oarb` pe care o folosim pentru a ne \ndeplini scopul. 7. Dac` cineva v` critic` [i v` da]i seama c` are dreptate, bucura]i-v` [i fi]i recunosc`tori, pentru c` v-a dat posibilitatea s` v` repara]i gre[elile. 8. Nu mai pute]i fi r`ni]i de cineva prin cuvinte, dac` deveni]i st`p\n pe propriile voastre g\nduri [i reac]ii. Cel mult, v` pute]i ruga pentru el, pentru pacea sa l`untric`. 9. Ruga]i-v` s` fi]i c`l`uzi]i \n tot ceea ce \ntreprinde]i, apoi fi]i receptivi, ca s` recunoa[te]i r`spunsul intui]iei. V` ve]i da seama, mai t\rziu, c` aceasta reprezint` cea mai bun` alternativ`. 10. Inten]ia este cea care face ca o ac]iune s` fie bun` sau rea. Dorin]a sexual` nu este josnic`, nici dorin]a de a m\nca sau de a avea noroc. Depinde ce turnur` da]i acestor impulsuri naturale. Urm`ri]i s` v` satisface]i dorin]ele, f`r` a face r`u nim`nui. 11. Resentimentele, ura, ostilitatea, toate acestea sunt cauze profunde ale bolilor cu care v` confrunta]i. |mp`ca]i-v` cu voi \n[iv` [i ierta]i pe cei din jur, iradiind iubire [i bun`voin]` c`tre to]i cei care v-au f`cut r`u. Continua]i \n acest mod, p\n` ve]i sim]i c` \ntreaga fiin]` vi se umple de un profund calm spiritual. 12. A ierta \nseamn` a d`rui. D`rui]i iubire [i bucurie celorlal]i, p\n` nu va mai r`m\ne nici un strop de durere \n inima voastr`. 13. S` presupunem ca a]i avut \n trecut un abces dentar foarte dureros. V` mai doare [i acum? Nu! La fel, dac` cineva v-a f`cut r`u sau v-a jignit \ntrun anumit fel, mai p`stra]i \nc` resentimente fa]` de el? V` mai \nfuria]i c\nd v` aminti]i de el? |n acest caz, r`d`cinile urii sunt \nc` viguroase \n voi [i ele v` vor distruge \ncetul cu \ncetul. Numai prin iubire le ve]i putea distruge \n mod definitiv. Dori]i binele celui care v-a f`cut r`u, p\n` c\nd ura se va transforma \n calm [i bun`voin]`.

154

CAPITOLUL XVIII
|NL<TURAREA BLOCAJELOR MENTALE CU AJUTORUL SUBCON{TIENTULUI Orice problem` are o solu]ie. C\nd sunte]i \ntr-o situa]ie ce pare f`r`

ie[ire, cel mai bine este s` invoca]i \n]elepciunea divin`, atot[tiutoare, s` v` reveleze calea ce trebuie urmat`. Aceast` atitudine mental` constructiv` v` va ajuta s` ie[i]i din multe \ncurc`turi.

Cum se formeaz` un obicei Omul este o fiin]` plin` de cele mai felurite obiceiuri, av\nd multe tabieturi. Obi[nuin]ele sunt opera subcon[tientului vostru. A]i \nv`]at s` ac]iuni de at\tea ori, p\n` vi s-au imprimat \n subcon[tient, form\nd \n voi ceea ce se nume[te “cea de-a doua natur`” a fiin]ei voastre. Felul \n care g\ndi]i este tot o obi[nuin]`. Sunte]i liberi s` crea]i un obicei \nnota]i, s` merge]i pe biciclet`, s` dansa]i, s` conduce]i o ma[in`, f`c\nd aceste

bun sau unul r`u. Dac` repeta]i mereu un g\nd sau o ac]iune negativ`, v` ve]i obi[nui astfel, ve]i fi constr\n[i [i limita]i de obiceiul format. Domnul Jones mi-a spus \ntr-o zi: “De[i m` ab]in de dou` s`pt`m\ni, am o

mare poft` s` beau ceva! Nu pot s` renun] la obiceiul acesta”. De multe ori el s-a l`sat de b`ut [i tot de at\tea ori s-a apucat din nou. C\nd [i-a dat seama c` be]ia a devenit un obicei, a \n]eles c` nu poate s`-l distrug` cre\ndu-[i un alt obicei.
155

De c\te ori reu[ea s` se ab]in` pentru un timp, tenta]ia devenea at\t de mare, \nc\t nu mai putea rezista. Din cauza e[ecurilor repetate, ajunsese s` cread` c` nu are destul` voin]` ca s` lupte cu un viciu [i c` nu-l va \nvinge niciodat`. Era aproape un om ratat, c\nd a venit la mine. I-am explicat c`, prin ac]iunea admite \n mod con[tient c` obiceiul s`u \l conduce \n mod sigur c`tre dezastru, ideea se va implanta \ncetul cu \ncetul [i \n subcon[tient. |n plus, cu ajutorul sugestiilor pozitive, el va reu[i s`-[i formeze obiceiuri s`n`toase. Orice

corelat` a subcon[tientului [i a mentalului con[tient, va \nvinge acel viciu. Dac`

condi]ionare negativ`, format` de-a lungul timpului \n subcon[tient, poate fi dezr`d`cinat` tot cu ajutorul subcon[tientului. Domnul Jonas a \ncetat s` se mai mentalizeze ca fiind neputincios. Cu ajutorul tratamentului mental a reu[it s`-[i transforme complet caracterul [i destinul.

Din cauza comportamentului s`u care l`sa de dorit, fusese p`r`sit de so]ia [i

copii s`i. Nu mai avea dreptul nici m`car s`-i viziteze sau s` discute cu ei. De stare de somnolen]`. Apoi \ncepea s` se g\ndeasc` la familia pe care o pierduse. |[i imagina c` se \ntoarce acas`, iar fiica sa \l prime[te cu bucurie,

fiecare dat` c\nd avea pu]in timp liber, obi[nuia s` se relaxeze [i s` intre \ntr-o

spun\ndu-i: “Tat`, ce bine c` te-ai \ntors acas`!”. F`cea aceasta \n mod

sistematic, [tiind c` va manifesta ceea ce \[i dorea cu at\ta ardoare. C\nd g\ndurile \i zburau, revenea imediat la imaginea fiicei sale, cu un z\mbet fermec`tor pe bze, \[i amintea vocea ei vesel`, care se auzea \n toat` casa. Aceste imagini l-au ajutat s` se transforme, s` \nve]e s`-[i iubeasc` familia. A fost tot un proces de formare a unui nou obicei, de data aceasta benefic. Mentalul con[tient este ca un aparat de fotografiat, subcon[tientul fiind

filmul pe care se poate impregna orice imagine. Filmul este developat, apoi, \n camera obscur` a subcon[tientului, d\nd na[tere imaginilor, pe care le putem vedea cu ochii fizici [i le numim “realitate”.

Aten]ia concentrat` Dac` ne d`m seama c` mentalul con[tient func]ioneaz` ca un aparat de fotografiat, ne va fi mult mai u[or s` ne concentr`m, c`ci astfel va disp`rea orice
156

efort sau constr\ngere. Pur [i simplu vom ordona min]ii s` se fixeze asupra unei

idei sau imagini, iar ea se va identifica treptat cu ideea sau imaginea respectiv`. Domnul Jones, de care am vorbit mai sus, \n]elesese aceasta [i de c\te ori a se \ntoarce acas`. A[tepta plin de \ncredere ca imaginile pe care [i le crease s` b`utura \l tenta, se concentra asupra amintirilor vechi, care-i trezeau dorin]a de devin` realitate. Treptat a reu[it s` renun]e la vechiul viciu, contracar\ndu-l cu un obicei pozitiv. |n prezent, el este pre[edintele unei firme cu un capital de mai multe milioane de dolari [i este foarte fericit \n s\nul familiei sale. Domnul Block mi se pl\ngea \ntr-o bun` zi c`, de[i avea un venit anual de

20000 de dolari, cu toate acestea, de trei luni nu mai reu[ea s` \ncheie nici un contract. Toate u[ile p`reau c` se \nchid atunci c\nd venea el. |[i convingea clientul s` \ncheie un acord [i, \n ultimul moment, c\nd acest acord trebuia semnat, clientul se r`zg\ndea. Domnul Block* sim]ea c`-l urm`re[te ghinionul permanent. Analiz\nd situa]ia \mpreun` cu el, am ajuns la concluzia c`, starea sa de

spirit era cauza principal` a acestor e[ecuri repetate. Cu trei luni \n urm`, fusese

pe punctul de a face o afacere cu un dentist. Dup` ce stabiliser` toate clauzele [i

totul era preg`tit, clientul se retr`sese subit, f`r` nici o explica]ie. |n mintea domnului Block s-a strecurat atunci teama c` [i al]ii vor proceda \n acest mod. Ne\ncrederea lui s-a amplificat, gener\nd o stare de frustrare [i ostilitate, fa]` de to]i presupu[ii clen]i. Se [tie c` de ce te temi mai mult, de aceea nu scapi. Domnul Block a \n]eles c` “ghinionul” era efectul propriului s`u mod de a mentaliza [i s-a decis s`-i pun` cap`t, folosind autosugestia constructiv` [i pozitiv`. Iat` care au fost ideile sale for]`: “Sunt conectat mereu la \n]elepciunea etern` prin intermediul subcon[tientului. Cu ajutorul ei voi birui orice dificultate sau \nt\rziere. {ansa m` urm`re[te \n tot ceea ce fac. Subcon[tientul r`spunde prompt g\ndurilor mele optimiste [i tot ce \ncep eu, el duce la bun sf\r[it. Cred \n for]a creatoare, o las s` m` cuprind` [i s` materializeze toate proiectele mele. Scopul meu \n via]` este de a face ferici]i pe to]i cei care intr` \n contact cu mine. D`ruiesc Divinului fructele ac]iunilor mele [i \l rog s` m` c`l`uzeasc` \n tot ce g\ndesc [i \nf`ptuiesc.”

*

Autorul a folosit acest nume de \mprumut, pentru a sugera un blocaj mental.
157

A repetat aceste cuvinte \n fiecare diminea]`, \nainte de a porni la lucru [i \n fiecare sear`, \nainte de a adormi. Treptat [i-a format un nou mod de a afacerile sale prosper`. C\t de mare v` este aspira]ia? Un t\n`r l-a \ntrebat odat` pe Socrate, cum poate s` dob\ndeasc` g\ndi, iar sugestiile implantate \n subcon[tient au dat roadele scontate. Ast`zi,

\n]elepciunea. Socrate i-a r`spuns: “Vino cu mine”. L-a dus la r\u [i l-a ]inut cu

capul sub ap`, p\n` t\n`rul era pe punctul s` se sufoce. C\nd [i-a rec`p`tat sub ap`?” “Aer” - a r`spuns b`iatul.

cuno[tin]a, Socrate l-a \ntrebat: “Ce-]i doreai cel mai mult c\nd erai cu capul Socrate i-a r`spuns: “C\nd vei aspira la \n]elepciune tot at\t de mult c\t La fel, dac` v` confrunta]i cu o problem` [i dori]i foarte mult s` o rezolva]i,

doreai atunci o gur` de aer, vei dob\ndi \n]elepciunea dorit`.”.

fiind hot`r\]i s` face]i orice pentru aceasta, pute]i fi siguri de succes. Dac` aspira]i cu adev`rat s` dob\ndi]i calmul l`untric, \l ve]i ob]ine. Chiar dac` a]i fi nedrept`]it la serviciu, chiar dac` a]i avea necazuri \n familie [i toate treburile v-ar merge pe dos, datorit` p`cii interioare pe care a]i ob]inut-o, nimic nu v-ar Refuza]i categoric s` v` l`sa]i \n voia “ho]ilor” de energie mental` care sunt mai putea tulbura. Astfel, v` pute]i trezi multe alte puteri extraordinare. g\ndurile de ur`, m\nie, ostilitate, pentru a v` concentra for]ele [i aspira]ia spre condi]ion`rile, ve[tile proaste: identifica]i-v` mereu cu idealul cel mai \nalt. Concentra]i-v` s` sim]i]i fluviul de pace care v` p`trunde [i v` transform` pute]i ob]ine orice. \ntreaga fiin]`. G\ndul reprezint` o adev`rat` for]` invizibil`, cu ajutorul c`reia Iat` exemplul unui b`rbat care era c`s`torit [i avea 4 copii, dar \ntre]inea o

fericire, armonie [i s`n`tate. Nu l`sa]i s` v` influen]eze g\ndurile celorlal]i,

leg`tur` secret` cu alt` femeie. Era mereu nervos, agitat, iritabil, suferea de insomnie. Nici un tratament nu l-a ajutat. Avea dureri \n tot corpul [i nici un c`p`tat viciul be]iei.
158

medic nu-i descoperea vreo boal`. Situa]ia s-a agravat [i mai mult c\nd omul a

Adev`rata cauz` a st`rii sale deplorabile era un sentiment de culpabilitate incon[tient`. |nc`lcase legile c`s`toriei, care se fixaser` \n subcon[tientul s`u \nc` de c\nd era mic. Pentru a se elibera de senza]ia de vinov`]ie, folosea alcoolul. Unii suferinzi iau morfin` sau codein` pentru a-[i alina durerile. Interlocutorul meu bea alcool, ca s` uite de r`nile psihice; dar nu reu[ea dec\t s` toarne gaz pe foc.

I-am explicat ce i se \nt\mpl` de fapt, c` joac` un rol dublu [i aceasta \l

afecteaz` mult. A \n]eles c` alcoolul \i provoca o stare se incon[tien]`, dar nu-l ajuta, pentru c` nu \nl`tura cauza profund` a suferin]ei, care se afla \n subcon[tient. A \nceput s` se trateze folosind urm`toarea sugestie: “Sunt calm [i perfect

echilibrat. Voi g`si \n mine \nsumi r`spunsul la orice \ntrebare; nu-mi este team` de nimic, nici de trecut, nici de viitor. Inteligen]a infinit` a subcon[tientului m` c`l`uze[te mereu. Sunt capabil s` fac fa]` oric`rei situa]ii, cu calm [i r`bdare. Sunt complet vindecat de alcoolism. Spiritul meu se umple de \nalte idealuri.” fericire [i de pace. M` \mpac cu mine \nsumi [i ac]ionez animat de cele mai A repetat cuvintele acestea plin de aspira]ie, fiind sigur c` va ob]ine

rezultate. I-am recomandat s` le spun` cu voce tare, rar [i plin de iubire, pentru

ca ele s` se impregneze \n subcon[tient. Ceea ce sem`na, va culege mai t\rziu,

c`ci vibra]iile benefice ale sugestiilor vor \nl`tura toate prototipurile mentale negative. Lumina r`sp\nde[te \ntunericul; g\ndul pozitiv distruge g\ndul negativ. |n decurs de o lun`, omul respectiv s-a transformat complet. Fi]i con[tien]i de propriile vicii [i lupta]i \mpotriva lor Dac` sunte]i alcoolic sau v` droga]i \n orice alt mod, fi]i curajo[i fa]` de voi \n[iv` [i recunoa[te]i-v` viciul. Altfel, risca]i s` nu v` pute]i vindeca niciodat`, ca at\tea alte persoa-ne, Viciile apar pe fondul unei profunde ne\ncrederi, a instabilit`]ii

care s-au dovedit la[e [i nu s-au privit obiectiv, a[a cum sunt \n realitate.

emo]ionale. Nu \nt\mpl`tor, majoritatea alcoolicilor refuz` s` priveasc` adev`rul \n fa]`, \ncerc\nd mereu s` se sustrag` responsabilit`]ilor. De aceea, ei nu au
159

propriu-zis un liber arbitru, voin]a lor este aproape anulat`. De[i unii spun cu arogan]`: “Eu nu depind de alcool; pot renun]a oric\nd la el”, niciodat` nu vor fi \n stare s` reziste tenta]iei, pentru c` nu [tiu de unde s` ia for]a necesar`. Ace[ti oameni tr`iesc \ntr-un fel de \nchisoare psihic`, pe care [i-au

construit-o singuri, din ne\ncredere, din p`reri gre[ite, din erori de educa]ie. Ca [i majoritatea fiin]elor, toxicomanii sunt condi]iona]i de obi[nuin]`. Dar \n cazul lor, obi[nuin]a este un viciu, [i-i conduce c`tre dezastru sigur. Subcon[tientul formeaz` obi[nuin]ele, deci tot cu ajutorul s`u le putem

elimina. |n acest scop, vom folosi sugestiile pozitive, care urm`resc s` elibereze [i s` calmeze spiritul. C\nd sugestiile se vor impregna \n subcon[tient, va numai c` v` ve]i vindeca complet, dar ve]i \n]elege [i procesele care au loc \n profunzimile menatlului. Dac` dorin]a de a v` elibera de viciu este foarte mare, sunte]i pe jum`tate disp`rea orice dorin]` de a mai consuma alcool. C\[tigul va fi dublu, c`ci nu

vindeca]i. Nu va fi greu s` v` vindeca]i complet, dac` aspira]ia va \ntrece for]a

tenta]iei. Subcon[tientul amplific` orice g\nd puternic cu care este sugestionat.

Fixa]i mintea asupra ideii de libertate [i de calm profund, urm`rind s` nu devieze de la aceast` nou` direc]ie. Treptat vor ap`rea noi sentimente [i emo]ii benefice, din ce \n ce mai apropiate de scopul propus. |ntotdeauna a[tepta]i-v` la ceva bun, fi]i optimi[ti. Hot`r\]i s` nu mai

suferi]i. |n]elege]i c`, dac` ve]i continua s` be]i, v` ve]i \mboln`vi ireme-diabil din punct de vedere psihic [i mental. Puterea uria[` a subcon[ti-entului v` \nceput s` fi]i ferici]i [i liberi.

sus]ine mereu. Chiar dac` acum sunte]i deprima]i, imagina]i-v` c` a]i [i |n aceasta const` legea substitu]iei. Imagina]ia v-a \mpins c`tre viciu;

l`sa]i-o acum s` v` conduc` spre lumin` [i pace. Acest lucru va produce, poate, pu]in` suferin]`. Suporta]i aceast` suferin]`, a[a cum o mam` suport` durerile na[terii, [tiind c` va avea un copil minunat.

Alcoolismul provine din obi[nuin]a de a g\ndi negativ [i distructiv.

Alcoolicul sufer` de sentimente profunde de inferioritate, de neputin]`, de s`u, c\nd de fapt, singurul motiv \l constituie natura distruc-tiv` a g\ndurilor sale.
160

frustrare, \nso]ite de ostilitate. El g`se[te mereu justific`ri [i scuze pentru viciul

Iat` 3 etape principale, pe care trebuie s` le parcurge]i, pentru a schimba aceast` stare de lucruri: 1. Relaxa]i-v` fizic, psihic [i mental. Urm`ri]i s` intra]i \ntr-o stare 2. Compune]i o fraz` scurt`, pe care s` o pute]i memora cu u[urin]` [i

meditativ`, profund`, pentru a trece apoi la pasul al doilea.

repeta]i-o de mai multe ori, ca pe un c\ntec de leag`n. Iat` un exemplu: “Sufletul meu se umple de pace [i beatitudine; mul]umesc lui Dumnezeu pentru acest lucru”. Pentru ca mintea s` nu se \mpr`[tie, repeta]i fraza cu voce tare sau doar mi[c\nd buzele. Sugestia va p`trunde mult mai u[or \n subcon[tient. O [edin]` va dura 5 - 10 minute.

3. |nainte de a adormi, proceda]i a[a cum f`cea Goethe: imagina]i-v` c` \n

fa]a voastr` se g`se[te unul dintre prietenii pe care-i iubi]i cel mai mult. }ine]i

ochii \nchi[i, corpul relaxat. Imagina]i-v` apoi c` prietenul v` felicit` cu c`ldur` pentru reu[ita voastr`. “Vede]i-i” fa]a, sur\sul, “auzi]i-i” vocea. Str\nge]i-i m\na [i c`uta]i s` “sim]i]i” c\t este vie [i de cald`. Relua]i scena iar [i iar, p\n` ve]i fi satisf`cut de rezultat. Chiar dac` teama \nchide por]ile subcon[tientului, chiar dac` grijile [i

\ndoiala v` chinuie, nu pierde]i din vedere scopul final. G\ndi]i-v` la for]a

infinit` a subcon[tientului, pus` \n mi[care cu ajutorul g\ndului focalizat [i imagina]iei pozitive controlate. Ve]i dob\ndi atunci o mare \ncredere [i un deosebit curaj. Continua]i, persevera]i p\n` c\nd soarele va r`s`ri pentru voi, risipind tenebrele \n care v` afla]i p\n` atunci.

Folosi]i for]a g\ndului
1. Orice problem` are o solu]ie. R`spunsul se g`se[te chiar \n \ntrebare; \n]elepciunea divin` vi-l reveleaz` dac` o invoca]i cu \ncredere. 2. Obi[nuin]a, crearea unui obicei, este rodul ac]iunii subcon[tientului. Suntem creaturi ale obi[nuin]elor, ceea ce demonstreaz` c\t de uluitoare este puterea subcon[tientului. 3. Repet\nd anumite g\nduri sau ac]iuni, ele se impregneaz` \n subcon[tient, devenind automatisme. 4. Sunte]i liberi s` alege]i un obicei bun sau unul r`u. Controlul min]ii sau rug`ciunea, de exemplu, sunt obiceiuri benefice.
161

5. Dac` \ntre]ine]i cu \ncredere o imagine mental`, subcon[tientul o va manifesta cu siguran]`. 6. C\nd aten]ia se risipe[te, concentra]i-v` din nou asupra scopului propus. Face]i din aceasta un obicei. Astfel ve]i disciplina mintea. 7. Nici un obstacol exterior nu poate sta \n calea reu[itei voastre. Singura piedic` o constituie mintea [i lipsa de credin]`. 8. Mentalul con[tient reprezinta aparatul foto, iar subcon[tientul - filmul pe care impregna]i diferitele dorin]e, imagini, idei. 9. Ghinionul este rezultatul ne\ncrederii. Pentru a o \nl`tura, invoca]i inteligen]a divin`, ruga]i-o s` v` c`l`uzeasc` \n tot ceea ce face]i. Imagina]i-v` mereu c` dorin]a vi s-a \mplinit. 10. Pentru a crea un nou obicei, trebuie mai \nt\i s` fi]i convin[i c` acesta este benefic. Dac` dori]i cu ardoare s` renun]a]i la un viciu, sunte]i pe jum`tate vindeca]i. 11. Ceea ce spun ceilal]i nu v` poate afecta dec\t prin intermediul propriilor voastre g\nduri. Sunte]i singurul creator al universului vostru l`untric. Identifica]i-v` mereu cu idealurile cele mai \nalte, cu starea de armonie [i fericire. 12. Alcoolismul provine din dorin]a ascuns` de a sc`pa de griji. Pentru a v` elibera, lupta]i cu tenacitate \mpotriva g\ndurilor distructive; s`di]i \n minte idei de fericire, calm l`untric [i libertate nest\njenit`. 13. Multe persoane sunt [i vor r`m\ne alcoolice, din cauz` c` refuz` s`-[i recunoasc` viciul. 14. Subcon[tientul care v-a f`cut sclavii obiceiurilor rele, este singurul care v` poate elibera de acestea. Totul depinde de modul \n care-i utiliza]i capacit`]ile extraordinare. 15. Imagina]ia v-a \mpins c`tre alcoolism. Acum folosi]i tot imagina]ia pentru a v` elibera de acest viciu. 16. C\nd teama \nchide poarta de acces la subcon[tient, numai credin]a nezdruncinat` \n Dumnezeu o va deschide din nou.

CAPITOLUL XIX
FOLOSI}I SUBCON{TIENTUL PENTRU A |NL<TURA TEAMA Unul dintre cursan]i mi-a relatat cum, fiind invitat s` ]in` un discurs, s-a

sim]it cuprins de panic` la ideea c` va vorbi \n fa]a at\tor oameni. Iat` cum a reu[it s`-[i elimine aceast` team`: timp de mai multe seri a practicat o tehnic` de autosugestionare. Se relaxa \ntr-un fotoliu timp de 5 minute, apoi \[i spunea
162

rar [i cu calm: “|mi st`p\nesc teama [i o dep`[esc f`r` probleme. Vorbesc plin de \ncredere [i de for]`. Ceea ce spun, captiveaz` auditoriul [i \l impresioneaz`”. Subcon[tientul este foarte receptiv la orice sugestie. Mai ales c\nd sunte]i

destin[i, g\ndurile p`trund foarte u[or \n subcon[tient, printr-un fenomen

asem`n`tor cu osmoza, prin care dou` fluide separate de membran` poroas` se \ntrep`trund. |n aceast` stare, mentalul con[tient comunic` foarte u[or cu subcon[tientul.

Cel mai mare du[man al omului Se spune c` frica este cel mai mare du[man al omului. Ea este r`spunz`toare de multe e[ecuri, boli [i ne\n]elegeri \n via]a acestuia. Milioane de oameni se tem de trecut, de viitor, de b`tr\ne]e, de nebunie, de moarte. Frica este o stare de spirit dominant`; unii dintre noi se tem chiar [i de propriile lor g\nduri. Dac` un p`rinte spune copila[ului s`u c` sub p`tu] se afl` un crocodil care-l

va m\nca, micu]ul paralizeaz` de team`. Dar c\nd \i arat` c` acolo nu este ca [i crocodilul de sub pat. |n mod asem`n`tor, mul]i dintre noi se tem de realitatea.

nimeni, de fapt, copilul se elibereaz` de orice team`. Frica este tot at\t de real` fantasme, de o mul]ime de umbre sinistre, care nu au nici o leg`tur` cu Filozoful [i poetul Ralph Waldo Emerson spunea: “Face]i exact lucrul de

care v` teme]i cel mai mult; atunci frica se va \mpr`[tia imediat.”. Am verificat eu \nsumi aceste cuvinte c\nd, doar la g\ndul c` voi vorbi \n fa]a publicului, prima conferin]`, adic` f`c\nd exact lucrul de care m` temeam. m` cuprindea o fric` teribil`. Am dep`[it-o \n momentul c\nd am sus]inut C\nd v` hot`r\]i s` controla]i spaimele [i angoasele, elibera]i \n fapt O c\nt`rea]` a fost invitat` odat` la o audi]ie. Fiind emotiv`, d`duse gre[ la

puterea teribil` a subcon[tientului, care v` va ajuta s` le domina]i.

alte trei probe, de[i avea o voce foarte frumoas`. Chiar \n momentul c\nd trebuia s` c\nte, o cuprindea panica. Subcon[tientul, receptiv la orice sugestie, r\nd a c\ntat fals, p\n` c\nd vocea i se \neca definitiv \n lacrimi.
163

se manifesta imediat, astfel \nc\t, t\n`ra \[i pierdea subit vocea. De trei ori la

Pentru a-[i elimina tracul, a folosit o tehnic` simpl`: de trei ori pe zi se \nchidea \n camer`, se a[eza comod \ntr-un fotoliu, se relaxa [i \nchidea ochii. Apoi \[i lini[tea valurile min]ii, c`ci, \n starea de calm profund, subcon[tientul este mult mai receptiv la sugestii. |n sf\r[it, \[i spunea plin` de \ncredere: “C\nt

minunat. Sunt senin`, echilibrat` [i calm`”. Repeta de 5 - 10 ori aceast` sugestie, lent, cu aten]ie. Dup` o s`pt`m\n`, era mult mai calm` [i dob\ndise \ncredere \n vocea ei. Momentul audi]iei a venit, iar ea a c\ntat minunat. spaimele, care v-au chinuit p\n` acum. Aplica]i aceast` tehnic`, pentru a elimina, pe r\nd, toate angoasele [i

Teama de e[ec Mul]i studen]i mi s-au pl\ns de aceea[i problem`: c\nd apar \n fa]a profesorului, la examen, uit` subit tot ce \nv`]aser` anterior. Invariabil, c\nd ies din sal`, \[i amintesc \n am`nun]ime r`spunsurile, la toate \ntreb`rile. Subcon[tientul reac]ioneaz` \ntotdeauna la sugestia cea mai puternic`. La frica este adev`rata cauz` a amneziei lor. studen]ii respectivi, aceast` sugestie o constituie teama de e[ec. Cu alte cuvinte, Iat` un exemplu edificator: am cunoscut un student la medicin`, care era

cel mai inteligent din grupa lui, dar, la un examen oral, nu era capabil s` r`spund` nici m`car la cea mai simpl` \ntrebare. Frica \l paraliza mereu. Spaimele [i angoasele au o influen]` at\t de mare asupra subcon[ti-entului

pentru c` sunt \nso]ite de emo]ii foarte puternice. Prin teama noastr`, aproape c` cerem subcon[tientului s` fac` \n a[a fel \nc\t s` d`m gre[.

Unul dintre studen]i, care [tia c` subcon[tientul este depozitul a tot ceea ce

el memoreaz`, s-a decis s` foloseasc` la maximum aceast` capacitate, cu ajutorul

sugestiei. |n fiecare diminea]` [i sear`, \[i imagina c` scria mamei o scrisoare, prin care o anun]a c` luase note mari la toate examenele. Apoi citea \n g\nd r`spunsul, prin care mama \l felicita cu dragoste. A[a cum se a[teptase, inteligen]a divin` a subcon[tientului a preluat

sugestiile [i a f`cut astfel \nc\t dorin]ele lui s` devin` realitate. Imagin\ndu-[i deznod`m\ntul, el a creat premizele \ndeplinirii sale.
164

Teama de ap`, de \n`l]ime [i de locuri \nchise Multe persoane sufer` de aceste obsesii. Este posibil ca angoasele s`-[i aib` cauza \n anumite \nt\mpl`ri petrecute \n copil`rie. Dac` un copila[ a fost aruncat \ntr-un lac f`r` s` [tie s` \nnoate, el va p`stra

spaima subcon[tient` de ap`, pentru toat` via]a. Sau dac` s-a defectat liftul \n timp ce se afla \n el, va fi chinuit de claustrofobie. C\nd eram de 10 ani, am tr`it o astfel de experien]`: am c`zut din

gre[eal` \ntr-un lac cu ap` murdar`. |mi amintesc [i acum apa cenu[ie de deasupra capului meu. |n ultimul moment, am fost salvat de un coleg. Spaima

aceea teribil` mi-a p`truns \n subcon[tient [i mult timp m-a obsedat teama de ap`. |ntr-o zi am consultat un psiholog cu experien]`, care m-a sf`tuit: “Du-te la piscin`, prive[te apa [i spune cu voce tare: <<Te domin, te st`p\nesc.>> Apoi Ceea ce am [i f`cut. Nu i-am permis fricii de ap` s` m` domine [i s` m` intr` \n ap`, \nscrie-te la cursuri de \nnot, [i caut` s`-]i \ndep`rtezi teama”. \nsp`im\nte nici un moment. Aminti]i-v` mereu c` sunte]i mai puternici dec\t frica sau angoasa ce tinde s` v` domine. |nsu[i]i-v` aceast` nou` atitudine, plin` de curaj. Subcon[tientul va reac]iona prompt, d\ndu-v` un plus de \ncredere [i de for]`. Iat` o alt` modalitate simpl`, dar foarte eficient`, pentru a \nl`tura teama. S`

presupunem c` v` este fric` de ap`, de \n`l]ime, de locuri \nchise sau ave]i trac atunci c\nd da]i un interviu sau o audi]ie. Dac` apa este cea care v` sperie,

\ncepe]i prin a v` relaxa complet timp de 5 - 10 minute, apoi imagina]i-v` c` \nnota]i. Concentra]i-v` s` percepe]i r`coarea apei [i s` v` coordona]i c\t mai bine mi[c`rile corpului. Sunte]i vesel, plin de via]`. Ceea ce face]i nu este o simpl` reverie, ci este o sugestie pozitiv` care se impregneaz` \n subcon[tient [i va deveni realitate. Aceasta este legea subcon[tientului. Aceea[i tehnic` este valabil` [i pentru cei care sufer` de teama de \n`l]ime.

|nchipui]i-v` c` urca]i pe un munte foarte \nalt, sunte]i \n form`, c` admira]i teama.

peisajul pitoresc. Aceea[i bucurie o ve]i sim]i \n realitate, c\nd ve]i birui Am cunoscut pe directorul unei mari firme, care era terorizat c` trebuia s`
165

urce cu ascensorul \n fiecare diminea]`. La un moment dat s-a hot`r\t s`-[i

biruie teama, cu ajutorul urm`toarei sugestii pozitive: “Ascensorul este o inven]ie minunat` [i este foarte util \n cl`direa noastr`. |mi dau seama c` este o adev`rat` binecuv\ntare pentru func]ionari, c`ci astfel ei economisesc for]` [i timp. Func]ioneaz` cu voia lui Dumnezeu, care ne ocrote[te permanent. Energiile vie]ii, iubirii [i \n]elepciunii circul` libere prin mine. M` v`d urc\nd \n ascensor; se umple de angaja]i cu care vorbesc, atmosfera este vesel`, amical`. Cobor apoi din lift [i intru lini[tit \n birou. Sunt \ncrez`tor [i liber de orice prejudec`]i. Mul]umesc lui Dumnezeu c` m-a ajutat”. Timp de 10 zile a lucrat intens cu aceast` sugestie. |n a unsprezecea zi, c\nd a urcat \n lift, n-a mai sim]it nici o urm` de team`.

Teama fireasc` [i teama patologic` Se spune c` omul se na[te cu frica de dou` lucruri: de zgomot [i de c`dere. Acestea ne sunt date de c`tre natur` ca un sistem de alarm`, care face parte din instinctul de conservare [i sunt normale. Celelalte angoase ne sunt \ntip`rite de c`tre p`rin]i, educatori [i cei din anturajul nostru. merge p\n` la manifest`ri patologice. C\nd sc`p`m imagina]ia de sub control, apare teama anormal`, care poate O doamn` a fost invitat` odat` s` fac` o c`l`torie cu avionul \n jurul lumii.

S-a apucat s` decupeze din ziare toate articolele despre catastrofe aeriene. Se [i Dac` femeia persista \n starea aceea de spirit, f`r` \ndoial` c` i se va \nt\mpla exact lucrul de care se teme at\t de mult.

vedea pr`bu[indu-se cu avionul \n ocean. Iat` un exemplu de team` exagerat`.

familie fericit`, a \nceput deodat` s`-[i imagineze cum ar fi dac` ar da faliment, dac` ar primi de la banc` o h\rtie, prin care s` i se comunice c` \n cont nu mai psihic`, \mpotriva c`reia nu lupta deloc. Mereu repeta so]iei: “cred c` se va produce o recesiune”, “sigur vom da faliment” [i alte fraze de acest gen. are nici un ban. Aceste imagini fantasmagorice i-au provocat o depresiune

Alt exemplu: un om de afaceri din New York, foarte bogat [i cu o via]` de

166

Inevitabil, a sf\r[it prin a da faliment, adic` s-a \mplinit ceea ce el mentalizase cu at\ta for]`. Poate c` nu s-ar fi \nt\mplat astfel, dac` nu [i-ar fi hot`r\t singur soarta prin teama [i angoasa lui permanent`. Exist` oameni, care tr`iesc mereu cu teama s` nu li se \nt\mple o catastrof`

lor sau celor dragi. Dac` citesc \n ziare despre o epidemie sau o boal` extrem de rar`, sunt siguri c` [i ei se vor \mboln`vi \n cur\nd. Sigur c`, dac` se vor men]ine \n aceast` angoas`, odat` tot li se va \nt\mpla ceva r`u.

pl`smuiasc` tot felul de scene halucinante sau c\nd un g\nd negativ ne apare \n mod obsesiv \n minte, trebuie s` lu`m imediat atitudine, adic` s` cultiv`m exact sugestia opus`. Angoasa dus` la extrem denot` grave tulbur`ri psihice [i mentale. Odat` cu frica, apare [i aspira]ia c`tre starea opus` ei. Concentra]i-v` aten]ia asupra acestei st`ri, l`sa]i-v` cuprin[i de ea, c`ci atitudinea mental` men]inut` cu perseveren]` genereaz` o obi[nuin]` care, la r\ndul ei, poate

C\nd constat`m c` imagina]ia ne scap` de sub control [i \ncepe s`

schimba un destin. Ve]i c`p`ta mai mult` siguran]` [i \ncredere \n voi \n[iv`, iar uria[ele for]e care sunt acum latente \n subcon[tient se vor manifesta \n sens benefic, sus]in\ndu-v` cu putere.

Examina]i-v` cu luciditate fobiile Pre[edintele unei firme \mi povestea de cur\nd c`, pe c\nd era un simplu comis voiajor, era at\t de suspicios, \nc\t d`dea ocol de 5 - 6 ori \n jurul casei clientului, \nainte de a intra. Directorul i-a spus \ntr-o zi: “Nu te teme, nu te p\nde[te nici un crocodil din spatele u[ii. Fii mai \ndr`zne]”. Astfel, el a \nv`]at se team` [i frica va dispare, f`r` a l`sa urme. c`, dac` prive[te direct [i lucid motivul fricii, va realiza imediat c` nu are de ce s` Un veteran \n avia]ia militar` mi-a relatat c\teva dintre experien]ele sale,

din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial. La un moment dat, a fost nevoit s` sar` cu para[uta din avionul cuprins de fl`c`ri [i a aterizat \n mijlocul junglei. |i era o fric` teribil` [i a \n]eles c` tocmai teama exagerat` \i poate provoca

necazuri [i mai mari. S-a hot`r\t s`-[i \nving` \ntr-un fel frica, spun\ndu-[i cu voce tare: “John, nu trebuie s` te la[i cuprins de frica asta, care nu reprezint` dec\t dorin]a ta de a ie[i din jungl` c\t mai repede [i de a ajunge \ntr-un loc
167

sigur [i confortabil.”. Apoi a \nceput s` se sugestioneze astfel: “|n]elepciunea divin` care hot`r`[te fiec`rei planete o anumit` orbit` [i nu alta, m` c`l`uze[te prin aceast` jungl`”. A continuat s`-[i spun` aceste cuvinte timp de 10 minute. A sim]it c`

\ncepe s` vibreze ceva \nl`untrul lui [i a pornit la drum plin de \ncredere. Dup` c\teva zile a ajuns \n mod miraculos la marginea junglei, de unde a fost salvat de un avion. Atitudinea mental` plin` de curaj [i \ncredere \n for]ele sale au fost cele

care l-au salvat, de fapt. El \nsu[i spunea: “Dac` \ncepeam s` m` lamentez [i s` m` \ngrijorez, a[ fi c`zut prad` propriei mele spaime; probabil ca a[ fi murit de fric` [i de inani]ie”.

c`-[i va pierde locul de munc`. Trei ani s-a chinuit \n starea aceea. |[i imagina

Directorul unei alte firme \mi povestea c`, demult, a fost cuprins de teama

mereu c` ar putea fi concediat, de[i realitatea era cu totul alta. Fantasmele au luat o amploare at\t de mare, \nc\t s-a \mboln`vit de o grav` depresiune psihic`. Ca urmare, a fost rugat s`-[i dea demisia.

|n realitate, omul s-a concediat singur prin sugestiile negative pe care le-

a \ntre]inut cu o perseveren]` demn` de un scop mai nobil. Subcon[-tientul a

reac]ionat \n consecin]`, suger\ndu-i decizii eronate, care au provocat mari prejudicii firmei. Dac` ar fi contracarat la timp teama [i ne\ncrederea, cultiv\nd sugestii opuse, dezastrul ar fi putut fi evitat. |n timpul unui turneu \n str`in`tate, am discutat timp de dou` ore cu un

\nalt membru al guvernului ]`rii respective. Omul acela \]i d`dea o senza]ie inefabil` de pace [i senin`tate l`untric`. Dup` cum mi-a relatat el \nsu[i, nici o injurie adus` de partidul de opozi]ie nu-l afectase vreodat`. Pentru a se p`stra calm, el practica \n fiecare zi urm`toarea tehnic`: se relaxa timp de un sfert de or`, apoi mentaliza c` este scufundat \ntr-un ocean ad\nc de pace. mental`, cu ajutorul c`reia biruia toate dificult`]ile. Prin aceasta medita]ie se dob\ndea o imens` putere fizic`, psihic` [i Cu c\tva timp \n urm`, \l sunase un coleg la miezul nop]ii, ca s`-i spun` c`

se preg`te[te un complot \mpotriva sa. Iat` ce i-a r`spuns: “La- s`-m` s` dorm lini[tit. Vom vorbi despre asta m\ine diminea]` la ora 10.”.
168

“{tiu c` nici un g\nd negativ nu poate s` m` afecteze, dac` nu-l accept. De aceea, refuz s` m` las cuprins de team`. {tiu c` nu mi se poate \nt\mpla nimic r`u.”, \mi spunea el \n timpul discu]iei. Calmul [i curajul s`u merit` o vie admira]ie. To]i ar trebui s` c`ut`m \n noi

\n[ine sursa calmului [i a p`cii interioare, \n credin]a c` suntem ocroti]i permanent [i nimic nu se petrece la \nt\mplare, f`r` voia lui Dumnezeu. Pentru a elimina definitiv teama, folosi]i aceast` formul`: “Am c`utat cu

fervoare Eternul [i El mi-a r`spuns, eliber\ndu-m` de toat` frica mea”. (Psalmi, 34: 4)

Elibera]i-v` de team`
1. Face]i chiar lucrul de care v` este team` cel mai mult. Frica va dispare instantaneu. Spune]i-v` mereu: “|mi st`p\nesc perfect teama.” 2. Frica reprezint` un g\nd negativ, care apare \n minte c\nd imagina]ia scap` de sub control. |nlocui]i acest g\nd prin idei realiste [i constructive. Teama a ucis milioane de oameni. Face]i astfel \nc\t credin]a s` devin` mai puternic` dec\t teama. 3. Frica este cel mai mare inamic; ea st` la originea e[ecurilor, a bolilor [i a rela]iilor nearmonioase \ntre oameni, dar poate fi \nvins` prin iubire, c`ci iubirea ne pune \n rezonan]` cu energiile sublime ale universului. 4. Neutraliza]i sugestiile de team` adopt\nd idei opuse lor: “Sunt curajos, echilibrat, senin [i calm”. Ve]i observa apari]ia unor efecte minunate. 5. Tracul se afl` la originea amneziei \n cazul examenelor. Ca s` nu v` mai confrunta]i cu el, sugestiona]i-v` astfel: “Am o memorie perfect` [i-mi amintesc tot ce am \nv`]at”; sau, tot a[a de bine, pute]i s` v` imagina]i c` un coleg vine s` v` felicite pentru notele de 10 luate la examene. Persevera]i [i ve]i reu[i! 6. Dac` ave]i teama de ap`, \nv`]a]i s` \nota]i. Imagina]i-v` c` apa v` \nconjoar` cu prospe]imea [i r`coarea ei. Va fi mult mai u[or s` \nv`]a]i s` o st`p\ni]i [i s` v` bucura]i de ea. Aceasta este legea subcon[tientului. 7. Dac` ave]i oroare de locuri \nchise: ascensor, s`li de conferin]`, etc, \nchipui]i-v` c` sunte]i \ntr-un ascensor, care v` duce \n mod rapid [i silen]ios acolo unde dori]i s` ajunge]i. G\ndi]i-v` \n ce stare de oboseal` a]i fi dup` ce a]i urca \n fug` 5 etaje [i c\t de lini[tit [i calm cobor\]i din lift. Ve]i fi uimi]i de c\t de repede v` birui]i teama.
169

8. Nu ne na[tem dec\t cu dou` feluri de fric`: aceea de \n`l]ime (frica de c`dere) [i frica de zgomot. Toate celelalte sunt dob\ndite \n timpul vie]ii, mai ales \n copil`rie. Debarasa]i-v` repede [i complet de ele. 9. Frica normal` face parte din instinctul de conservare. Frica patologic` este, \n schimb, foarte periculoas` [i reprezint` rezultatul g\ndurilor negre, a oboseli [i a imagina]iei necontrolate. 10. Acum, c\nd [ti]i c` subcon[tientul reac]ioneaz` prompt la orice sugestie [i v` poate \mplini orice dorin]`, pute]i elimina orice fel de angoas` [i obsesie, cultiv\nd cu fervoare exact opusul ei. Iubirea alung` \ntotdeauna teama. 11. Dac` v` teme]i de e[ec, concentra]i-v` asupra ideii de reu[it`. Dac` v` teme]i de boal`, orienta]i-va mintea spre s` n`tate. |n orice pericol v-a]i afla, invoca]i protec]ia divin`. Dac` sunte]i terifia]i de ideea mor]ii, medita]i asupra faptului c` Via]a este etern`. Dumnezeu este Via]`, iar Via]a v` apar]ine chiar din acest moment. 12. Pentru orice fric` este valabil` legea substitu]iei. Iat` ce se petrece: c\nd v` teme]i de un anumit lucru, atunci apare [i dorin]a de a ob]ine exact opusul s`u. Dac` sunte]i bolnav, dori]i s`n`tate; dac` sunte]i \nchis, dori]i libertatea. Fi]i optimi[ti, concentra]i-v` asupra dorin]ei, c`ci subcon[tientul o va \mplini. 13. Viitorul exist` \n stare poten]ial`, \n mintea voastr`. G\ndurile sunt creatoare, deci ceea ce dori]i cu putere vi se va \nt\mpla. G\ndi]i binele [i ve]i avea parte de bine. 14. Privi]i-v` frica \n fa]`, pune]i-o \n lumina ra]iunii. |nv`]a]i s` r\de]i de spaimele voastre. Acesta este tratamentul cel mai bun. 15. Nimic din exterior nu v` poate perturba, dac` nu-i permite]i acest lucru. Sugestiile, minciunile [i aluziile celorlal]i nu pot avea putere asupra voastr`, dac` v` orienta]i permanent c`tre ceea ce este bun [i divin. Nu exist` dec\t o singur` Putere Creatoare, de aceea orice contradic]ie sau conflict nu pot fi dec\t false. Adev`rul st` \n Armonie [i \n Iubire. De aceea orice g\nd bun este inspirat [i \nsufle]it mereu de Puterea divin`.

170

CAPITOLUL XX
TINERE}E F<R< B<TR|NE}E Subcon[tientul nu [tie ce \nseamn` b`tr\ne]ea, c`ci el este etern.

Subcon[tientul face parte din mintea universal`, care nu s-a n`scut niciodat` [i nici nu va muri vreodat`. De aceea, oboseala [i b`tr\ne]ea nu reprezint` dec\t rezultatele directe ale propriilor noastre ac]iuni gre[ite. Calit`]ile cu adev`rat acestea nu \mb`tr\nesc [i nu se demodeaz` niciodat`. Cultiva]i cu perseveren]` aceste calit`]i [i v` ve]i men]ine mereu tineri \n spirit [i sim]iri. spirituale, cum ar fi: armonia, bun`voin]a, umilin]a, adev`rul, pacea, toate

|mi amintesc c` am citit odat` un articol despre un grup de medici eminen]i

din Cincennati (Ohio), care declaraser` c` anii nu sunt singurii responsabili de necazurile sclerozei [i a altor boli. Nu at\t timpul, c\t mai ales teama de timp, urmare a fricii obsedante de efectele timpului. ne afecteaz` mintea [i apoi corpul fizic. |mb`tr\nirea prematur` apare, deci, ca Am studiat biografiile unor oameni celebri, care [i-au continuat activitatea

de cercetare sau de crea]ie p\n` la v\rste foarte \naintate. Al]ii nu au devenit celebri dec\t la v\rsta senectu]ii. Am avut, de asemenea, pivilegiul s` cunosc totdeauna for]a creatoare a omului. Modul nostru eronat de a g\ndi este cel care determin` \mb`tr\nirea prematur` Acum c\]iva ani, am vizitat un vechi prieten la Londra, care avea peste 80 oameni simpli care, \n felul lor modest, dovedeau c` b`tr\ne]ea nu afecteaz`

de ani, era foarte bolnav [i, \n mod evident, se resemnase \n fa]a suferin]ei. |n timpul discu]iei, mi-am dat seama c` sl`biciunea sa nu era numai fizic`, ci [i psihic`, \n sensul c` b`tr\nul avea un sentiment acut de frustrare [i de disperare \n fa]a mor]ii. Sunt edificatoare cuvintele sale: “Ne na[tem, cre[tem, \mb`tr\nim [i nu mai suntem buni de nimic”. Senza]ia c` era inutil constituia
171

cauza principal` a st`rii sale deplorabile. A[tepta letargic s` se \mplineasc` soarta. “Se \mb`tr\nise” singur, prin intermediul g\ndurilor sale pesimiste. B`tr\ne]ea reprezint` simbolul \n]elepciunii Din nefericire, oamenii g\ndesc precum prietenul meu. Ei se tem de ceea

ce se nume[te \n general, “b`tr\ne]e”, moarte, stingere, sf\r[it, dar aceasta arat` c` se tem, \n fapt, s`-[i asume plini de curaj [i de ini]iativ` responsabilit`]ile nu \nseamn` obligatoriu neputin]`, ci [i \n]elepciune. vie]ii, cu alte cuvinte, le este fric` s` tr`iasc`. Via]a nu are sf\r[it, iar b`tr\ne]ea |n]elepciunea se dob\nde[te prin experien]`, prin \n]elegerea profund` a

fenomenelor care se petrec \n subcon[tient [i modalitatea \n care pot fi acestea

folosite pentru a aduce fericirea [i \mplinirea. |nceta]i s` mai privi]i v\rstele de 65, 75 [i 85 de ani ca fiind sinonime cu sf\r[itul. Ele pot deveni, dimpotriv`, momente de \nceput ale unei vie]i noi, mai active, mai libere. Mentaliza]i \n ceea ce dori]i at\t de mult. mod constructiv [i a[tepta]i plini de \ncredere, c`ci subcon[tientul v` va d`rui |mb`tr\nirea ne este o tragedie inexorabil`, ci mai mult o schimbare.

Trebuie \n]eleas` ca o etap` a vie]ii, ca un drum f`r` sf\r[it. Omul aflat la v\rsta sale psihice [i mentale. Acum este perioada \n care ei realizeaz` c` exist` fizice.

a treia \nva]` s`-[i transcead` corpul fizic [i s` se foloseasc` mai ales de for]ele senza]ii infinit mai nuan]ate, dec\t cele percepute prin intermediul sim]urilor |n ultimii ani, savan]ii au demonstrat c` o anumit` parte a con[tiin]ei poate

p`r`si corpul [i s` se deplaseze mii de kilometri pentru a vedea, auzi, atinge [i vorbi cu fiin]e asem`n`toare, care [i-au l`sat corpul fizic lini[tit \n pat. Privit` din punct de vedere spiritual, Via]a este etern`. Omul nu este

obligat s` \mb`tr\neasc`, a[a cum nici Dumnezeu nu poate \mb`tr\ni. |n Biblie \ns`[i, este etern`, indestructibil` [i este singura real`.

se spune c` Dumnezeu este Via]a, Adev`rul [i Calea. Via]a se na[te din ea Cercet`rile f`cute \n domeniu de c`tre savan]i din Marea Britanie [i

America, dovedesc existen]a vie]ii de dup` moarte. Exist` la institutele
172

respective, nenum`rate volume cu procese verbale care descriu experien]ele foarte interesante despre supravie]uirea con[tiin]ei, dup` o a[a-zis` moarte. O doamn` l-a \ntrebat odat` pe Thomas Edison ce este electricitatea, iar el

i-a r`spuns: “Doamn`, electricitatea exist`. Folosi]i-o.”. Numim astfel o for]` invizibil`, a c`rei origine nu o \n]elegem, dar [tim cum s` o utiliz`m \n folosul nostru.

Nici un savant nu a vazut cu ochiul s`u electronul, dar to]i \l accept` ca pe

o realitate [tiin]ific`, singura care poate explica anumite observa]ii experimentale. |n mod asem`n`tor, nu putem vedea via]`, dar [tim c` tr`im. Biblia spune: “{i aceasta este via]a ve[nic`: s` Te cunoasc` pe Tine, singurul Dumnezeu adev`rat” (Ioan 17: 3) F`r` \ndoial`, via]a exist` [i suntem aici pentru a ne bucura de frumuse]ea ei.

Omul care consider` c` via]a const` numai \n procesul na[terii, tinere]ii,

maturit`]ii, b`tr\ne]ii, urmat` apoi de moarte, este, cu adev`rat, demn de o profund` compasiune. Un astfel de om nu cunoa[te speran]a, iar dimensiunea spiritual` a vie]ii nici nu exist` pentru el. Teoria lui d` na[tere la frustr`ri, stagnare, cinism [i unui sentiment de disperare, care duce la nevroze [i tot felul de alte abera]ii mentale. Dac` nu pute]i juca tenis la fel de bine ca al]ii sau nu mai pute]i alerga la fel ca \n tinere]e, aminti]i-v` c` via]a reprezint`, de fapt, un o via]` nou`, \n alt` dimensiune a Vie]ii. pute]i \nota repede ca un om t\n`r, dac` mersul v` este acum mai moale [i nu progres continuu. Ceea ce oamenii numesc moarte nu este dec\t o trecere c`tre |n cadrul conferin]elor, permanent mi-am sf`tuit auditorii s` accepte cu

senin`tate v\rsta a treia, care are frumuse]ea ei specific`. Iubirea, bucuria, pacea l`untric`, acestea nu \mb`tr\nesc niciodat`. Ralph Waldo Emerson, poet [i filozof de frunte, afirm`: “Omul nu-[i

num`r` anii, dec\t atunci c\nt nu are altceva de num`rat.”. Ac]ion\nd \n mod spiritualitatea, credin]a, nu vor fi atinse niciodat` de decrepitudine. Sunte]i [i ve]i r`m\ne t\n`r, dac` v` sim]i]i t\n`r

inteligent [i \n spiritul legilor imuabile ale naturii, personalitatea voastr`,

173

Un chirurg \mi spunea odat`: “Am 84 de ani. Am f`cut opera]ii \n fiecare diminea]`, dup`-amiaza veneam din nou s` consult pacien]ii, iar seara scriam articole pentru revistele medicale.”. Atitudinea sa demonstra c` se sim]ea foarte util [i asta l-a ajutat s` se men]in` t\n`r. Dup` cum remarcase el \nsu[i, \ntrutil dac` se simte util. adev`r, omul este puternic \n m`sura \n care crede ferm \n acest lucru, [i este Acest om remarcabil n-a capitulat niciodat` \n fa]a anilor; zicea c` este

nemuritor [i ad`uga: “dac` totu[i voi muri m\ine, [tiu ca acolo unde m` voi afla, voi opera nu cu bisturiul, ci cu ajutorul medicinii mentale [i spirituale.”. De multe ori, p`rul alb constituie un avantaj Nu renun]a]i la activitatea voastr` spun\nd: “Voi ie[i la pensie; sunt b`tr\n; sunt un om terminat”, c`ci astfel, chema]i singuri c`tre voi b`tr\ne]ea [i moartea. Abia atunci c\nd v` hot`r\]i s` capitula]i, deveni]i un om \ntr-adev`r inutil. Unii oameni sunt deja b`tr\ni la 30 de ani, \n timp ce al]ii se men]in tineri [i la Shaw ducea o via]` activ` [i la 90 de ani, talentul s`u men]in\ndu-se \n vigoare. 80 de ani. Mintea constituie adev`ratul arhitect al corpului. George Bernard Unii patroni nu mai angajeaz` pe cineva, dac` afl` c` a dep`[it 40 de ani.

Dup` p`rerrea mea, aceast` atitudine este nedemn` [i arat` lips` de omenie [i

\n]elegere. De[i to]i consider` ca tinere]ea este un avantaj, abia dup` 30 - 35 de ani, omul atinge adev`rata maturitate din toate punctele de vedere. Dac` patronii s-ar g\ndi mai bine [i-ar da seama c` nu p`rul alb conteaz`, ci talentul, experien]a [i inteligen]a angaja]ilor. |n]elepciunea [i experien]a dob\ndite p\n` la acea v\rst` ar constitui un mare avantaj pentru firm`, c`ci omul matur dispune activitatea celor mai tineri. de mai mult discern`m\nt \n luarea deciziilor, fiind capabil s` coordoneze Un scenarist de la Hollywood mi-a m`rturisit c` era obligat s` scrie ca [i

c\nd ar fi avut inteligen]a unui copil de 12 ani. Aceasta demonstreaz` un fapt tragic: imaturitatea psihic` [i mental` a publicului. Acest lucru duce la sim].
174

preferin]a cu orice pre] a persoanelor tinere, chiar sfid\nd competen]a [i bunul

Teama de b`tr\ne]e Am cunoscut un b`rbat de 65 de ani care se str`duia cu disperare s` par` mai t\n`r: mergea \n toate week-end-urile, la \not \mpreun` cu un grup de tineri, f`cea lungi plimb`ri pe jos, juca tenis [i \[i etala mereu for]a fizic`, Dar acest regim de via]` \n care se solicita excesiv, nu-l ajuta s` se men]in` spun\nd: “Vede]i, oric\nd pot s` m` m`sor cu cei mai tineri dintre cei tineri”. t\n`r. Secretul st` \n acest mare adev`r: “Ceea ce un om g\nde[te \n

profunzimea inimii sale, aceea el devine”. Numai schimbarea atitudinii mentale ne poate ajuta s` r`m\nem mereu tineri, c`ci subcon[tientul este tiparul fidel al g\ndurilor noastre. Dac` v` orienta]i permanent c`tre ceea ce este frumos, bun [i sublim, v` ve]i men]ine \n form`, sfid\nd calendarul [i trecerea timpului. Mul]i oameni se tem de neajunsurile v\rstei a treia, mai ales de scleroz`, [i cu c\t se pute]i spune c` sunte]i cu adev`rat b`tr\n abia atunci c\nd v-a]i pierdut bucuria tem mai mult, cu at\t ei se apropie \n mod penibil de starea respectiv`. De fapt, de a tr`i, c\nd \nceta]i s` mai visa]i, c\nd nu mai ave]i nimic de descoperit. At\t

timp c\t v` p`stra]i mintea deschis` spre idei noi, at\t timp c\t permite]i ca lumina [i inspira]ia s` v` p`trund` \ntreaga fiin]`, ve]i r`m\ne mereu tineri [i plini de via]`. Fie c` ave]i 65 de ani sau 95 de ani, trebuie s` [ti]i c` mai ave]i mult de

d`ruit acestei lumi, de exemplu, \i pute]i ajuta [i c`l`uzi pe cei tineri [i f`r`

experien]`. Sau pute]i s` \mp`rt`[iti celorlal]i din cuno[tin]ele voastre, din experien]a pe care a]i acumulat-o \n at\]ia ani de via]`, dar la fel de bine, pute]i privi \nainte, c`ci via]a este nesf\r[it` [i mai ave]i multe de \nv`]at. Urm`ri]i ve[nice. ca \n fiecare zi s` afla]i sau s` face]i ceva nou. Acesta este secretul tinere]ii Acum c\]iva ani, c\nd am ]inut o serie de conferin]e la Bombay, am

cunoscut un om care avea 110 ani. Avea cel mai frumos chip pe care-l v`zusem

vreodat`. P`rea transfigurat de o lumin`, care iradia din interiorul s`u. Ochii lui aveau o asemenea claritate [i senin`tate, \nc\t oricine \[i putea da seama c` spiritul \i r`m`sese t\n`r [i plin de fericire.

175

Pensia, o nou` aventur` Dac` a]i ie[it la pensie, nu \nseamn` c` tot restul vie]ii trebuie s` vi-l petrece]i \ntr-o stare de inactivitate [i somnolen]`. P`stra]i-v` mereu spiritul viu. Fi]i mereu receptivi la ideile noi. Am

cunoscut persoane at\t de afectate de pensionare, \nc\t [i-au pierdut treptat

puterea, murind \n c\teva luni. Desigur, acest lucru se \nt\mpl` deoarece oamenii consider`, \n general, c` ie[irea la pensie marcheaz` sf\r[itul vie]ii. Dar de ce s` nu v` g\ndi]i c` \ncepe]i o via]` nou`, c` vi se \mpline[te \n sf\r[it un vechi vis, acela de a fi \n sf\r[it necondi]iona]i [i liberi. Este foarte deprimant s` auzi: “Ce am s` mai fac acum, c\nd sunt pensionar?”; adic`, altfel spus: “Sunt un om mort din punct de vedere psihic [i mental. Nu mai am nici o idee nou`.”.

Acest mod gre[it de a g\ndi nu reflect` realitatea. Adev`rul este c` ceea

ce \n]elege]i la v\rsta de 90 de ani, nu pute]i \n]elege la 60 de ani, \ntruc\t a]i dob\ndit \ntre timp o anumit` \n]elepciune [i experien]` de via]`. Un vecin de-al meu a fost obligat s` ias` la pensie la v\rsta de 65 de ani. Iat`

cuvintele sale: “Cred c` retragerea din serviciu este un pas \nainte, ca [i c\nd a[ fi fost la gr`dini]` [i acum sunt licean.” Concluzia sa a fost c` trebuia s` \nceap` o via]` nou`, s` re\nve]e s` tr`iasc`. Acum, dup` ce a urmat un curs de

art` fotografic`, a pornit \ntr-o c`l`torie \n jurul lumii pentru a fotografia locuri

celebre. Duce mereu o via]` activ`, ]ine conferin]e, a format un grup de tineri studen]i [i este solicitat de diverse cluburi pentru a le \mp`rt`[i din experien]a sa proprie.

Nu trebuie s` v` considera]i un prizonier al societ`]ii Recent, s-a publicat \n ziarele californiene o statistic`, \n care se arat` c` a crescut num`rul persoanelor \n v\rst` din Parlament [i Congres. Deci, glasul celor de v\rsta a treia va \ncepe s` fie auzit [i luat \n considerare. Poate va fi votat` o lege, care s` determine patronii s` primeasc` [i angaja]i peste 40 de ani.
176

V\rsta \naintat` nu semnific` \ntotdeauna b`tr\ne]ea. Un om de 65 de ani poate

avea spiritul mai t\n`r dec\t unul de 30 de ani. Este ridicol s` spui unui om capabil c` nu-l po]i angaja pentru c` dep`[e[te 40 de ani: ce ar trebui s` fac` ace[ti oameni \n asemenea condi]ii? S`-[i \ngroape pentru totdeauna ideile [i talentul? |n mod evident, patronii care \i refuz` nu-[i dau seama c` se p`c`lesc singuri. Omul ar trebui s` fie constructorul societ`]ii \n care tr`ie[te [i nu

prizonierul ei. Este adev`rat c`, pe m`sur` ce \nainteaz` \n v\rst`, corpul i se \ngreuneaz` [i mi[c`rile devin din ce \n ce mai lente, dar mintea devine la fel de ager` [i activ`, c`ci este inspirat` de subcon[tient, care se afl` [i ac]ioneaz` dincolo de influen]a timpului. |n acest sens, Biblia reflect` cuvintele lui Iov: “O, dac` a[ fi \nc` o dat` ca \n lunile de mai \nainte, ca \n zilele \n care Dumnezeu m` ocrotea, ca atunci c\nd El ]inea str`lucitoare deasupra capului meu candela sa [i, luminat de ea, eu str`b`team prin \ntuneric! De ce nu sunt \nc` o dat` 2 - 4) ca \n zilele toamnei mele, c\nd Dumnezeu ]inea parte corpului meu!” (Iov, 29:

Secretul tinere]ii Pentru a v` redob\ndi tinere]ea, \nv`]a]i s` con[tientiza]i puterea curativ` [i miraculoas` care s`l`[luie[te \n subcon[tient [i care v` p`trunde \n mod permanent. Sim]i]i cum aceast` energie profund benefic` v` inspir`, va eleveaz` [i v` revitalizeaz`. Iradia]i entuziasm [i bucurie, ca \n zilele tinere]ii, intr\nd \n

rezonan]` cu starea binecuv\ntat` de atunci. Medita]i asupra str`lucitoarei lumini de deasupra capului, care este tocmai imteligen]a divin`. Ea v` va Vie]ii spirituale. L`sa]i-v` c`l`uzi]i de \n]elepciunea subcon[tientului vostru, care poate alunga orice umbr` a r`ului [i a suferin]ei. |n loc s` spune]i: “Sunt divin`”. Nu permite]i statisticilor [i nici ziarelor s` v` “\mb`tr\neasc`”. b`tr\n”, afirma]i plini de for]`: “Sunt permanent cu \n]elepciunea [i Puterea Decrepitudinea, senilitatea [i sentimentul de inutilitate nu au nici o leg`tur` cu Chema]i cu putere via]a c`tre voi. G\ndi]i tot timpul ca sunte]i ferici]i, radio[i, plini de succes [i puternici.
177

inspira, v` va pune \n rezonan]` cu binele, red\ndu-v` misterele [i secretele

voi. Nu v` l`sa]i hipnotiza]i de propaganda f`cut` prin intermediul mass-mediei.

Idei luminoase cu privire la tinere]e
1. Dumnezeu este \ns`[i Via]a. De aceea, via]a este etern` [i indestructibil`, ren`sc\nd din propria-i cenu[`. Acest fapt este valabil pentru to]i oamenii. 2. Sunt nenum`rate dovezi, care certific` existen]a vie]ii de dup` moarte. Nu ave]i, deci, de ce s` v` teme]i de moarte, care reprezint` doar un pas c`tre o dimensiune cu totul nou`. 3. Nu v` pute]i vedea spiritul, dar sunte]i convin[i c` acesta exist`. Nu pute]i vedea Spiritul Suprem, dar \l pute]i recunoa[te \ntr-un artist, \ntr-un orator, \ntr-un muncitor. De asemenea, sunte]i capabili s` sim]i]i bun`tatea, adev`rul [i frumuse]ea, de[i nimeni nu vi le-a ar`tat vreodat`. La fel [i via]a, nu [ti]i unde se afl` s`la[ul ei, nu a]i v`zut-o cu ochii, dar cu toate acestea sunte]i absolut siguri c` tr`i]i. 4. Putem considera b`tr\ne]ea ca fiind momentul \n care contemplarea Adev`rurilor Divine se realizeaz` dintr-un punct de vedere [i o perspectiv` superioar`. De aceea, satisfac]iile v\rstei a treia sunt mai complete dec\t cele ale tinere]ii. De[i corpul fizic devine mai lent, ave]i acum posibilitatea s` medita]i mult mai profund asupra lucrurilor spirituale. 5. Un om nu-[i num`r` anii dec\t atunci c\nd nu mai are nimic de num`rat. |nsu[irile veritabile, precum credin]a [i elevarea mental` nu \mb`tr\nesc niciodat`. 6. Sunte]i t\n`r \n m`sura \n care v` considera]i t\n`r. Sunte]i puternic \n m`sura \n care v` considera]i puternic. Cu ajutorul g\ndurilor v` pute]i modela caracterul [i destinul. 7. P`rul alb constituie un avantaj, c`ci exprim` de multe ori \n]elepciunea [i experien]a acumulat` \n decursul anilor. 8. Nici terapiile intensive [i nici exerci]iile fizice exagerate nu sunt cele care v` men]in tineri, ci propria voastr` atitudine mental`. C`ci, ceea ce un om g\nde[te, aceea el poate deveni. 9. Adev`rata cauz` a \mb`tr\nirii rezid` \n teama de neajunsurile b`tr\ne]ii. De ce v` teme]i mai mult, de aceea nu sc`pa]i. 10. C\nd \nceta]i s` mai spera]i, c\nd via]a \nceteaz` s` mai fie o surpriz` pentru voi, atunci sunte]i deja b`tr\ni. Ve]i recunoa[te acest lucru atunci c\nd v` irita]i pentru orice [i nu v` mai place nimic din jur. Medita]i mereu asupra Adev`rurilor Divine [i d`rui]i tuturor lumina [i iubirea Sa - iat` adev`rata tinere]e f`r` de b`tr\ne]e. 11. Ie[irea la pensie poate fi privit` ca fiind \nceputul unei noi aventuri. Organiza]i-va timpul liber astfel \nc\t s` face]i acum ceea ce nu v-a]i permis
178

niciodat`, \ndeplinindu-v` vechile dumneavoastr` aspira]ii. |nv`]a]i s` tr`i]i plenar, cu toat` fiin]a [i tot spiritul vostru. 12. Urm`ri]i s` fi]i constructorul, nu prizonierul societ`]ii. Nu v` \ngropa]i talentele [i ideile \n precepte [i prejudec`]ile eronate ale celorlal]i. 13. Secretul permanentei tinere]i \l ve]i g`si \n iubire, fericire [i \n calmul l`untric. |nsu[i]i-v` aceste calit`]i [i ve]i r`m\ne mereu tineri. 14. Mul]i filozofi, arti[ti, savan]i sau scriitori au ajuns celebri abia la v\rsta senectu]ii. 15. Fructele pre]ioase ale b`tr\ne]ii sunt: bun`tatea, credin]a, umilin]a, calmul [i r`bdarea. Bucura]i-v` de toate aceste virtu]i spirituale. 16. Sunte]i fiul Vie]ii infinite, sunte]i copilul Eternului. Sunte]i minuna]i, des`v\r[i]i! G\ndi]i cu putere toate aceste lucruri [i le ve]i \ntruchipa negre[it, \n propria voastr` fiin]`!

SF|R{IT

179