You are on page 1of 59

|  ›  

 
    

d  
   
Bibliografie generală
ă: lucrările cu steluţă (*) sunt disponibile la biblioteca Centrului Areopagus
(www.areopagus.ro)

¦ Becvar, D.S. (1998) ^  


    
 , New York:
Haworth Press
¦ Benedict al XVI-lea (2005), Ô
  

: Scrisoarea enciclică a suveranului
pontif Benedict al XVI-lea către episcopi, preoţi şi diaconi, către persoanele
consacrate şi către toţi credincioşii laici´, Roma.
¦ *Bocancea, Cristian (2003), ÄDimensiunea contextuală a asistenţei sociale´, în
George Neamţu (coord.), ^   


, Iaşi: Polirom, pag. 111-168.
¦ *Bullis, R.K. (1998) ë    
   , Washington, DC: Taylor
and Friends
¦ *Coates, J., Graham, J., Swartzentruber, B. And Ouelette, B. (2007) ë    

 ë  
, Toronto: Canadian Scholars Press
¦ Cree, V.E. (1996) ë  
 
 

 Edinburgh:
University of Edinburgh
¦ *Crompton, M. (1998),    
     
 , Aldershot:
Ashgate.
¦ *Derezotes, D. (2006) ë      
   , Boston, MA:
Allyn and Bacon
¦ *Furness, Sheila şi Gilligan, Philip (2010) Î 
 
 , Bristol (UK): Policy Press.
¦ Furness, Sheila and Gilligan, Philip, (2005), ^ ÎÎ
ë    ë    
!"  
ë 

ë 
, Oxford U.P.
¦ *Garland, Diana S. Richmond (ed.) (1992),    
 #  
  
  "     , St. Davids (PA, USA): The North
American Association of Christians in Social Work.
¦ *Gavriluţă, Nicu (2003), ÄComunitate şi practică socială´, în George Neamţu
(coord.), ^   


, Iaşi: Polirom, pag. 547-562.
¦ Horwath, J., Lees, J., etc. (2008) Î 
     
$
%
  , York: Joseph Rowntree Foundation.
¦ *Hugen, Beryl (ed.) (1998),  
 
 Î
 
    
% ë   , Botsford: North
American Association of Christians in Social Work.
¦ *Keith-Lucas, Alan (1985), ë  
  
    

 , St. Davids (PA, USA): The North
American Association of Christians in Social Work.
¦ Lindsay, R. (2002) Î

   ^    
 
 , Crawley, WA: University of Western Australia
Press
¦ *Lowenberg, Frank M. (1988), Î
   
     
 , New York: Columbia University
Press.
¦ *Lowenberg, Frank M. şi Dolgoff, Ralph (1996), ! 

 

   , Itasca (IL, USA): F. E. Peacock Publishers.
¦ *Mathews, I. (2009) ë 
    Exeter: Learning
Matters
¦ *Mănăstireanu, Dănuţ (2009), Ë & 
   Iaşi: Adoramus.
¦ *Moody, Harry R. (ed) (2005) Î 
    

  
 ', New York: Haworth Press
¦ Nash, M. and Stewart, B. (2002) ë    
 
    
 (, London: Jessica
Kingsley
¦ *Ram A. Cnaan, Wineburg, Robert J., Boddie, Stephanie (2001), ^ 
 ë    
 , New York:
Columbia University Press,
¦ *Scales, T. Laine  $ (eds.) (2002), ë     

   Ô


    
, Alexandria
(Virginia, USA), Council on Social Work Education.
¦ *Van Hook, Mary, Hugen, Beryl, Aguilar, Marian (eds.) (2001),
ë      
  

   , Pacific
Grove (CA, USA): Brooks/Cole.
D | 
 

¦ Importanţa relaţiei dintre asistenţa socială şi
religie/spiritualitate
± Importanţa religiei
¦ În istoria asistenţei sociale
¦ În viaţa multor beneficiari ai serviciilor de asistenţă socială
¦ În viaţa multor profesionişti din domeniul asistenţei sociale
± Necesitatea echipării corespunzătoare a asistenţilor sociali în
înţelegerea fenomenului religios
± Necesitatea includerii anumitor elemente de religie sau spiritualitate
în programa de învăţământ aferentă asistenţei sociale
¦ Situaţia actuală: relaţia dintre secularizare şi lipsa de
echipare a profesioniştilor din domeniul asistenţei social (şi
alte domenii înrudite) în a răspunde unor astfel de cerinţe
Concluzie
¦ ÄAsistenţii sociali trebuie să recunoască importanţa religiei şi
credinţei în vieţile multor oameni în măsură mult mai mare
decât au făcut-o majoritatea până acum. De asemenea, ei
trebuie să răspundă în mod corespunzător când şi unde religia
şi credinţa sunt factori importanţi... Noi am observat că un
număr din ce în ce mai mare dintre studenţii noştri, atât la
nivel de formare iniţială cât şi de studii postuniversitare, în
domeniul asistenţei sociale, demonstrează o dedicare puternică
faţă de credinţele lor religioase. A fost necesar să le oferim
oportunităţi de a explora, reflecta şi soluţiona dileme ce decurg
fie din religia şi credinţa lor proprie, fie din cele ale clienţilor
lor.´[1]
¦
[1] Furness şi Gilligan, 170.
DD         




 
  

¦ Focalizarea evaluării asupra persoanei (Äperson-centred´)


¦ Valorificarea punctelor tari ale clientului şi ale mediului său
(Ästrengths-based´)
¦ Disponibilitatea profesioniştilor de a conştientiza propriile
credinţe religioase (sau absenţa acestora), de a fi dispuşi să
reflecteze asupra lor şi asupra modului în care ei se
raportează la credinţele altora
¦ Disponibilitatea profesioniştilor de a conştientiza limitările
proprii, în ceea ce priveşte particularitatea situaţiilor cu care
se întâlnesc şi deschiderea acestora de a-şi revizui ipotezele
de lucru
     
  

  
¦ Acceptarea competenţei clienţilor în ceea ce priveşte
înţelegerea propriilor trebuinţe şi credinţe
¦ Nevoia dezvoltării unei relaţii de încredere şi respect între
asistentul social şi client
¦ Preocuparea activă şi permanentă a asistentului social de a
solicita informaţii de la beneficiari cu privire la credinţele
religioase ale acestora
¦ Preocuparea asistentului social de a oferi beneficiarilor
oportunităţi de a discuta pe marginea credinţelor acestora,
respectiv a beneficiilor, dificultăţilor şi nevoilor ce izvorăsc
din aceste credinţe
¦ Creativitatea asistentului social în modul în care se
raportează la aceste beneficii, dificultăţi sau nevoi.
Puncte de plecare în informarea asistentului social cu
privire la credinţele şi practicile religioase ale clientului
¦ În ce măsură prezintă clientul preocupări religioase
sau spirituale?
¦ Cărei religii sau cult îi aparţine?
¦ Cât de frecvent participă la slujbe religioase sau se
roagă?
¦ Ce rol joacă religia în viaţa clientului?
¦ În ce măsură şi în ce mod este religia implicată în
felul în care clientul se raportează la situaţia sa?
Întrebări cheie, asupra cărora asistentul
social trebuie să reflecteze
¦ Eşti suficient de conştient şi autocritic faţă de
propriile tale credinţe (religioase sau nu) şi de felul
în care te raportezi la credinţele altora?
¦ Oferi clienţilor suficiente oportunităţi să discute pe
marginea credinţelor lor?
¦ Asculţi cu suficientă atenţie ceea ce spun clienţii în
legătură cu beneficiile şi dificultăţile asociate cu
credinţele acestora?
¦ Eşti dispus să recunoşti competenţa beneficiarilor
în legătură cu credinţele lor şi cu nevoile ce decurg
din acestea?
Întrebări cheie - continuare
¦ Eşti dispus să îţi revizuieşti ipotezele de lucru şi
planurile de acţiune pe măsură ce te informezi?
¦ Ai reuşit să construieşti o relaţie de încredere şi
respect cu clientul?
¦ Cât de creativ te-ai dovedit în raport cu nevoile
spirituale ale clienţilor tăi?
¦ Ai solicitat informaţii corespunzătoare cu privire la
practicile sau credinţele religioase ale clienţilor,
care ţie nu ţi-au fost suficient de familiare?
III. Î!     

"!
   

¦ Importanţa factorului spiritual: cercetări de


specialitate

¦ Studii de caz
Horwath  . (2008a), Î 

    
%
  
¦ Practicienii care oferă sprijin părinţilor şi familiilor
ar greşi să presupună că religia nu este importantă
pentru un părinte, copil sau tânăr doar pentru faptul
că aceştia nu sunt activi într-o comunitate de
credincioşi, sau să presupună că religia nu exercită o
influenţă semnificativă asupra valorilor acestora şi
asupra modului în care ei abordează viaţa de familie.
Cercetările au arătat că religia poate fi la fel de
importantă pentru aceia care doar Äcred´ ca şi pentru
cei care Äcred şi aparţin´
Horwath  $(2008b), Î 

    

  '

¦ ... este crucial ca, atunci când completează
inevitabilele formulare în vederea accesării
anumitor servicii, dacă persoanele afirmă că
au o credinţă religioasă, profesioniştii ar
trebui să se informeze cel puţin: Äce înseamnă
credinţa dumneavoastră pentru
dumneavoastră?´, ÄCum vă influenţează ea
viaţa?´ şi, în cazul membrilor familiei, ÄCum
vă influenţează credinţele viaţa de familie?´
M. Crompton (1996),    ë    
Î
¦ ÄCopiii au dreptul la hrană spirituală şi religioasă la fel cum au
dreptul la îngrijire fizică şi cognitivă´,
¦ Totuşi, atitudinile faţă de religie ale asistenţilor sociali care
lucrează cu copiii şi familiile acestora variază Äde la ostilitate la
devotament, de la indiferenţă la entuziasm, de la rigiditate la
universalism´
¦ Întrebarea care rămâne este dacă aceşti copii au şansa de a face
uz de oportunităţile oferite de religia lor sau de a explora şi
rezolva impactul negativ al folosirii greşite a religiei de către
alţii în relaţia cu ei. Într-o altă lucrare
¦ M Crompton susţine că deşi profesioniştilor li se poate
întâmpla să le displacă credinţele anumitor copii cu care
lucrează, ei sunt responsabili să respecte religia şi credinţele
fiecărui copil.
Situaţia în UK
¦ Furness şi Gilligan: asistenţii sociali care lucrează în protecţia
copilului trebuie să ia în serios convingerile religioase ale
copilului, originea sa rasială, cât şi cadrul său cultural şi lingvisti
± Astfel, copiii de 10-14 ani, aflaţi în asistenţă maternală, vor fi întrebaţi:
¦ Aparţii vreunei religii?
¦ Dacă da, ai suficiente oportunităţi de a participa la serviciile
religioase?
¦ Ai suficiente oportunităţi de a practica obiceiurile specifice religiei
tale (de exemplu, sărbători, rugăciuni, îmbrăcăminte, alimentaţie)?
¦ Cine te-ar putea ajuta să mergi mai departe, dacă doreşti?
¦ J. Seden este de părere că aceste întrebări sunt insuficiente ca
bază a unei evaluări corespunzătoare şi că asistenţii sociali ar
trebui să beneficieze de o pregătire mai substanţială pentru a
aborda astfel de probleme.
Dilemele privitoare la relaţia dintre religie
şi adopţie sau asistenţa maternală
¦ Ponderea pe care factorul religie ar trebui să îl aibă
în selectarea unei familii adoptive pentru un copil:
riscurile de neglijare sau de exagerare a acestui
factor
± cât timp ar fi potrivit să se aştepte pentru găsirea unei
familii de aceeaşi religie?
¦ Convertirea copiilor adoptaţi sau aflaţi în asistenţă
maternală; existenţa unor servicii care refuză să mai
plaseze copii la o familie unde un copil a
experimentat convertirea
Studii de caz: Importanţa religiei în
rezilienţa unei cliente abuzate
¦ ÄMiriam´, musulmană, mamă a patru copii,
abuzată în adolescenţă de tatăl ei şi mai
târziu de către soţ, reuşeşte să răzbească
datorită aportului religiei ei (inclusiv prin
acceptarea căsătoriei cu un bărbat
semnificativ mai tânăr, după modelul lui
Mahomed).
Studii de caz: Importanţa solicitării de informaţii şi sfat cu
privire la practici religioase nefamiliare asistentului social

¦ ÄPaula´, fetiţă cu dizabilităţi multiple, tratată


ciudat de către familia ei (martori ai lui
Iehova), în urma unei transfuzii despre care
părinţii nu ştiuseră. Un asistent social cu
puternică orientare religioasă reuşeşte să
elucideze enigma.
Studii de caz: Nevoia de a oferi clienţilor
posibilitatea să discute pe marginea credinţelor lor
¦ ÄMaria´, o fetiţă suferind de un sindrom
complex, are nevoie de intervenţii
chirurgicale multiple, iar părinţii sunt în
dilemă cum să împace propunerile medicilor
de noi intervenţii chirurgicale şi ceea ce ei
consideră a fi Ävoia lui Dumnezeu´ cu privire
la fiica lor.
Studii de caz: Importanţa religiei în asistenţa socială a
copiilor instituţionalizaţi sau aflaţi în asistenţă maternală
¦ ÄSalim´, un băiat care după mai mulţi ani de
asistenţă maternală la o familie de musulmani ajunge
într-o instituţie, se plânge mereu de limitările şi
discriminările de care are parte acolo. Cazul este
alocat unui asistent social musulman care este în
măsură să îl ajute să asimileze într-un mod mult mai
constructiv noul său context.
D Î!   
   
" 
"

¦ Boala, suferinţa şi vindecarea prin credinţă

¦ Religia, asistenţa socială şi problematica


morţii
Boala, suferinţa şi vindecarea prin
credinţă
¦ Frecvenţa bolii şi suferinţei la vârstnici
¦ Relaţia dintre boală, vindecare şi credinţă:
± În lumea creştină: mărturiile Noului Testament şi ale
credincioşilor în decursul istoriei creştine
± În alte religii: răspândirea largă a credinţei în posibilitatea
vindecării prin credinţă în cadrul multor culturi şi religii.
¦ Posibilităţi, dificultăţi şi dileme în intervenţia
asistentului social raportată la problematica implicării
religiei în vindecare
Furness şi Gilligan (2010), p. 73-74
¦ ÄRitualuri ca şi rugăciunea şi vindecarea prin
credinţă pot oferi suport şi mângâiere anumitor
persoane. Chiar dacă practicienii nu consideră astfel
de practici ca fiind intervenţii relevante în asistenţa
socială, ei trebuie să fie deschişi pentru posibilitatea
de a le facilita altora dacă acest fapt are sens şi oferă
mângâiere persoanei respective. Oricum, practicienii
credincioşi trebuie să fie şi ei extrem de prudenţi aşa
încât să nu îşi impună propriile credinţe asupra
altora.´
Studiu de caz
¦ Concedierea unei asistente creştine pe motiv
că s-a oferit să se roage pentru refacerea
sănătăţii unui pacient (fără ca pacientul să fi
solicitat în prealabil acest lucru, sau ca
asistenta să se fi mulţumit să se roage în mod
privat pentru vindecarea pacientei).
Religia, asistenţa socială şi
problematica morţii
¦ Nevoia de disponibilitate şi prudenţă a
profesionistului în discutarea anumitor
subiecte delicate cum ar fi: decesul unor
persoane apropiate, teama de propria moarte,
probleme legate de moşteniri, existenţa vieţii
după moarte, aranjamente pentru
înmormântare etc.
Studiu de caz, ilustrând nevoia de
prudenţă
¦ ÄBarbara´, 68 ani, bolnavă de cancer, la
sfârşitul unor discuţii despre decesul său
iminent îl întrebă pe asistentul social Äce se
întâmplă după aceea´. Gândindu-se cum să
înceapă o discuţie despre Dumnezeu şi
veşnicie, asistentul social îi cere totuşi să
clarifice puţin la ce se referă, pentru a
descoperi că Barbara se întreba cine o să
aibă grijă de pisica ei.
Importanţa unei bune informări
¦ Necesitatea unei bune informări a asistentului
social cu privire la ritualurile asociate cu moartea în
religia şi cultura clientului sau cu privire la ce
înseamnă pentru client Äo moarte frumoasă´ (nu în
spital ci acasă, reconciliere, reuniunea familiei
înainte de moarte sau la înmormântare, luarea
împărtăşaniei sau vizita unui preot, un anumit loc
pentru înmormântare sau un anumit tip de slujbă,
înmormântare '

incinerare, etc.)
Studiu de caz, ilustrând importanţa
ritualurilor dinaintea morţii
¦ ÄEstera´, evreică, fără rude şi fără contacte
apropiate cu alţi evrei se temea că nu va
putea fi mântuită dacă nu se vor efectua
anumite rituri de trecere înainte şi după
moartea ei. Asistentul social a fost în măsură
să găsească un coleg evreu care a asigurat-o
că se va ocupa în mod direct de aceste rituri.
V. Religia şi spiritualitatea în asistenţa socială
a persoanelor cu dizabilităţi (de învăţare)

¦ Cauzele dizabilităţilor de învăţare


± Orice condiţie care împiedică dezvoltarea
corespunzătoare a creierului înainte de naştere, în
timpul naşterii sau după naştere.
± Cauzele directe pot avea legătură cu aspecte
genetice, deviaţii cromozomiale, hidrocefalie,
factori materni, expunere la substanţe nocive etc.
Clasificări ale dizabilităţilor de
învăţare
¦ Ca şi grad de severitate, dizabilităţile de învăţare
pot fi de grad
± Uşor
± Mediu
± Sever
¦ Variază de la posibilitatea ca persoana în cauză
să ducă o viaţă relativ independentă şi până la
dependenţa de alţii chiar şi cu sarcini minore
precum igiena personală, îmbrăcatul, etc..
Impactul naşterii unui copil cu dizabilităţi de
învăţare asupra evoluţiei religioase a familiei
¦ Studiile de specialitate arată că, cel puţin în tradiţia
iudeo-creştină, evenimentul poate avea efecte
diametral opuse:
± stimularea unei credinţe mai intense
± pierderea completă a credinţei (asociind adesea cele
întâmplate cu sentimentul de a fi pedepsiţi de Dumnezeu)
¦ Pentru familiile hinduse evenimentul tinde să fie
asociat cu noţiunea de karma (ciclul de răsplătiri sau
pedepse ca urmare a faptelor şi gândurilor, pe măsură
ce spiritul nemuritor se renaşte într-un alt trup), astfel
ducând la un sentiment de resemnare şi acceptare.
Importanţa religiei pentru persoanele
cu dizabilităţi de învăţare
¦ Ca şi pentru alte persoane, religia poate fi
importantă şi pentru persoanele cu dizabilităţi de
învăţare, deşi factorul religios este adesea scăpat din
vedere în cazul acestora.
¦ Conform rezultatelor mai multor cercetări trecute în
revistă de Deborah Stienstra,[participarea religioasă
este un factor pozitiv în vieţile unei game largi de
persoane cu dizabilităţi, respectiv în vieţile celor
care îi îngrijresc, religia dovedindu-se a fi un sprijin
real în decursul întregului ciclu al vieţii.
Accesul persoanelor cu dizabilităţi la
religie
¦ În marea majoritate a cazurilor, persoanele cu dizabilităţi nu se
bucură de acelaşi acces la religie ca şi celelalte persoane.
¦ Mai ales, persoanele cu dizabilităţi de învăţare se bucură de foarte
puţin acces la instituţiile de cult.
¦ Până şi părinţii găsesc foarte dificilă transmiterea de valori culturale
şi religioase copiilor cu dizabilităţi de învăţare, având totodată
aşteptări foarte limitate cu privire la nivelul de însuşire de către
aceştia a religiei celorlalţi membri ai familiei
¦ Unul dintre obiectivele majore ale asistenţei sociale în acest domeniu
este acela de a încuraja instituţiile de cult să creeze acces pentru
astfel de persoane şi să sprijine liderii religioşi în a deveni suficient
de conştienţi, înţelegători şi sensibili faţă de nevoile spirituale ale
persoanelor cu dizabilităţi (inclusiv dizabilităţi de învăţare).
V. Asistenţa socială în cadrul
instituţiilor fundamentate spiritual
¦ Importanţa acestor instituţii.
± Serviciile Caritas şi Diaconia în vestul Europei continentale
± UK: ÄExistă peste 23.000 de carităţi religioase în UK şi un număr mult mai
mare de organizaţii fundamentate spiritual, implicând zeci de mii de oameni
motivaţi de credinţa lor, lucrând atât la nivel local cât şi naţional pentru a
oferi sprijin şi servicii în comunitate.´[
¦ Contestaţii şi contra-contestaţii.
± Grupurile de presiune secular-umaniste (de pildă, British Humanist
Association, 2007) suspectează că multe dintre aceste agenţii se fac vinovate
de discriminări pe criterii religioase atât la nivelul angajărilor cât şi la nivel
de beneficiari, aşa încât abordările seculare trebuie protejate de Äfurişarea´
serviciilor fundamentate spiritual.
± O întrebare uşor polemică: care a fost rolul istoric al concepţiei secular-
umaniste în dezvoltarea profesiei de asistent social (în comparaţie cu
concepţia creştină/religioasă) şi câte instituţii sau servicii de asistenţă socială
funcţionale astăzi au avut ca germene motivaţional filozofia secular-
umanistă?
Clasificări
¦ Instituţii cu o abordare fundamentalistă-exclusivistă.
Acestea pornesc de la premisa că experienţa religioasă de
un anumit tip este un punct de plecare esenţial nu doar
pentru mântuirea sufletului ci şi pentru obţinerea unei vieţi
împlinite şi de calitate în prezent. Religia este inclusă ca
parte a asistenţei sociale, oferindu-se, de regulă, invitaţia
de a participa la anumite aspecte ale practicilor religioase
respective.
¦ Instituţii cu o abordare liberală-deschisă. În acest caz,
credinţa este privită ca o un factor motivaţional în
serviciile oferite, dar nu o componentă obligatorie a
acestor servicii.
Dileme frecvente
¦ Există numeroase dileme profesionale cu care se pot intersecta
profesioniştii sau organizaţiile cu orientare religioasă. Câteva
dintre cele mai frecvente:
± Întreruperea sarcinii
± Eutanasia
± Contraceptivele
± Consumul de alcool
± Sexul în afara căsătoriei
± Relaţiile homosexuale
± Credinţele privitoare la posesia spirituală (pozitivă sau negativă)
± Practici fundamentate religios, cum ar fi circumcizia
± Transfuziile de sânge
± Donarea sau transplantul de organe
± Pedepsirea fizică a copiilor
± Autoritatea sau drepturile relative ale copiilor/adulţilor sau
bărbaţilor/femeilor
Studiu de caz: Adopţia copiilor de către
cupluri homosexuale ± cazul UK
¦ Dreptul persoanelor homosexuale de a adopta, ca
indivizi, încă din anii 1990. 2002
¦ Legislaţia din 2002 (The Adoption and Children Act,
intrând complet în vigoare în 30 decembrie 2005) oferă
posibilitatea ca orice cuplu (căsătorit sau nu) să poată
adopta, făcând posibilă adopţia copiilor de către cupluri
homosexuale ± 2005
¦ Doi asistenţi sociali sunt ameninţaţi cu concedierea
pentru că s-a aflat de la colegi că ei consideră că un
cuplu homosexual nu poate oferi un mediu
corespunzător pentru dezvoltarea unui copil. Aceştia
afirmă în presă că Äguvernul se dă peste cap să facă loc
minorităţilor în timp ce majoritatea creştină este
discriminată´.
¦ Cazul celor doi a dus la solicitarea în parlament a unei
Äclauze de conştiinţă´, similară cu cea care permite
medicilor să nu efectueze avorturi pe motive de conşţiinţă.
¦ Baronesa Blatch, luând cuvântul în Camera Lorzilor, a
afirmat în susţinerea acestei clauze:
± ÄCreştinismul şi celelalte religii majore consideră că activitatea
sexuală în afara căsătoriei este greşită. Mulţi adepţi ai
creştinismului şi ai altor religii lucrează în adopţie şi ei merită să
fie protejaţi pentru opţiunile lor de conştiinţă în astfel de
probleme... Va fi oare nevoit oricine care lucrează pentru o
autoritate locală să se conformeze unui secularism ideologic, în
ciuda tuturor dovezilor, a bunului simţ şi a unor convingeri adânc
susţinute şi care sunt contrare acestuia?´
¦ Clauza de conştiinţă a fost însă combătută de diverse
grupuri influente şi posibilitatea adopţiei de către
cupluri homosexuale a fost reiterată în 2006 şi 2007.
¦ Poziţia profesioniştilor şi a agenţiilor de specialitate
a rămas însă profund divizată în raport cu această
problemă. Episcopii Romano-Catolici, cu sprijinul
arhiepiscopilor anglicani de Canterbury şi York, au
ameninţat cu închiderea celor şapte agenţii Catolice
de adopţii dacă vor fi forţaţi să faciliteze adopţia
copiilor de către cupluri homosexuale.
D  Asistenţa socială în spaţiul religios
creştin
¦ Ô      
!
 
 "
¦ # 
  
 $%"$  
&

"      

¦ ' " "  

 

  

$  
!
!
Ô      

!

¦ Parohii sau biserici locale


¦ Departamente sociale în cadrul unor instituţii
de cult sau asociaţii creştine (Patriarhie,
Mitropolie, Eparhie, Uniune, Comunitate etc.)
¦ Agenţii de asistenţă socială direct afiliate unor
instituţii de cult
# 
  
 $%"$  
&
 "
     

¦ Biserica este o organizaţie umană
± Cu structuri, responsabilităţi
± Cu obiective (închinare, misiune, grijă pastorală, evanghelizare,
administrare)
± Cu procese, reguli şi norme proprii
± Cu credinţe şi coduri de conduită specifice
¦ Biserica este Trupul lui Hristos
± Fiecare parte a sa este indispensabilă (Romani 12:3-8, etc.)
± O construcţie, cu Hristos ca şi ÄPiatra unghiulară´ (Efeseni 2:19-
22)
± Locul de întâlnire al lui Dumnezeu cu oamenii
± Într-un proces de transformare continuă: tensiunea eschatologică
¦ ' " "  

 


   
$  
!

!

 ) 
   *  +*,)
      


.

¦ În situaţiile în care asistenţii sociali care


lucrează într-un asemenea mediu uită că ei
nu sunt acolo pentru a transforma agenţia
într-una focalizată exclusiv pe asistenţa
socială ci pentru a sprijini organizaţia în a-şi
îndeplini propriile obiective, aceştia riscă să
nu se mai facă bineveniţi în acel mediu.

 ) 
 

  

¦ În cadrul lor membrii primesc şi oferă informaţii şi sprijin
emoţional şi interpersonal.
¦ Prin urmare, preocuparea asistentului social nu este doar să
folosească resursele comunităţii pentru a satisface trebuinţele
clienţilor săi ci şi aceea de a contribui la clădirea comunităţii
însăşi.
¦ Asistentul social trebuie să conştientizeze faptul că în anumite
privinţe el este mai privilegiat decât colegii săi din alte instituţii
(de pildă prin faptul că poate cunoaşte mult mai mult din reţeaua
socială a clienţilor), iar în alte privinţe poate fi mai dezavantajat
(prin faptul că clienţii şi membrii comunităţii au acces mult mai
uşor la serviciile sale şi pot fi tentaţi să abuzeze de
disponibilitatea sa).
  ) 
      )

 '   "  



¦ Multe dintre activităţile cu caracter social care încep într-un
mod informal şi nespecializat în cadrul comunităţii creştine
pot deveni proiecte sociale de sine stătătoare, desprinzându-
se de comunitatea care le-a generat.
¦ Un rol delicat al asistentului social într-un asemenea context
este să evalueze şi să sprijine conducerea comunităţii
creştine în a decide cât timp un anume proiect este bine să
rămână sub tutela bisericii şi când este momentul să se
desprindă de ea.

 
 -
  
.' 
     ' *)/

$
¦ Ele au rolul nu doar de a oferi un cadru
spiritual şi social pentru membrii lor, ci şi de
a se pronunţa în chestiuni de interes public.
¦ Rolul asistentului social în acest sens este
acela de a sprijini comunitatea creştină înspre
a deveni o voce în interesul celor
dezavantajaţi social.

 
  *'  .
¦ Colaboratorii asistentului social într-un asemenea
mediu sunt şi ei de cele mai multe ori voluntari.
¦ Aceasta înseamnă că implicarea lor alături de
asistentul social nu este determinată financiar (aşa
cum ar fi cazul în majoritatea agenţiilor de asistenţă
socială), iar interesul acestora în munca desfăşurată
depinde de măsura în care ei sunt ajutaţi să aprecieze
semnificaţia acestei munci.
  ) 
 
  .
¦ Ele operează cu un limbaj, simboluri, practici şi
valori proprii.
¦ Asistentul social este dator să se adapteze, sau cel
puţin să fie sensibil la aceste norme (sub)culturale.
¦ În cazurile în care unele dintre acestea contravin
valorilor asistenţei sociale, rolul său este de a şti
când să accepte această tensiune nerezolvată şi când
şi cum să le subordoneze pe unele celorlalte.
DD(Ô  ) #DD# Ô |)D)' *+
)(#D|+,)|*DÎ DD()
¦     (  -

¦     #




¦       


    (  -
¦ A se vedea în special:
¦ Federaţia Filantropia (afiliată Patriarhiei
Române): http://www.federatia-filantropia.ro
¦ Mitropolia Banatului: Sectorul de asistenţă
socială: http://www.mitropolia-
banatului.ro/readarticle.php?article_id=33
    #

¦ A se vedea în special:
¦ Confederaţia Caritas România:
http://www.caritas.org.ro
¦ Federaţia Caritas a Diacezei Timişoara:
http://www.federatia-caritas.ro
      
¦ A se vedea în special:
¦ Căutare pe Google cu termenii Ädiaconia´ sau
Ädiakonia´ (deşi nu toate organizaţiile ce includ
termenul diaconie/diakonie sunt protestante)
¦ Asociaţia Diakoniewerk Internatinoal, Sibiu:
http://sas.mmssf.ro/servicii_furnizori.php?id=1903
¦ Federaţia ÄEurodiaconia´ (la nivel european):
http://www.eurodiaconia.org
|  $$ 

 

¦ Fundaţii, Asociaţii de     -  ) 
 Ortodox: http://www.crestinism-
ortodox.com/life/organizations/socfoundations/ (sau o cautare Google pe tema Äcaritate
crestina´)
¦ Marcel Răduţ Sălişte, ÄFacerea de bine, între filantropie şi asistenţă socială´, în Î
, nr.
29, iulie 2005, sau: (http://www.romfest.org/rost/iul2005/filantropia.shtml)
¦ Ioana Scorus, ÄO istorie a filantropiei, o schimbare de ritual´ în ®*,
http://www.qmagazine.ro/modules/articles/articles_display.php?a=954
¦ ÄPhilanthropy ± Ancient Mediterranean Examples, Christian Regimes Of Philanthropy,
Early Modern Refinements, Modern "scientific" Philanthropy,´
http://science.jrank.org/pages/7959/Philanthropy.html
¦ Listă selectivă de organizaţii creştine de caritate:
http://www.google.com/Top/Society/Philanthropy/Organizations/Religious/Christian/
¦ Demetrios J. Constantelos, ÄOrigins of Christian Orthodox diakonia: Christian Orthodox
philanthropy in Church history,´ http://www.rondtb.msk.ru/info/en/Constantelos_en.htm
¦ ÄTies That Bind and Nurture: Religions and Philanthropy´
http://www.learningtogive.org/parents/raising/section3/03ties_that_bind.asp
Evaluare
¦ Realizarea în scris şi susţinerea orală (foarte
pe scurt) a unuia dintre următoarele două
referate
Î .
¦ Un referat de 1000-1500 cuvinte (4-6 pagini A4) în care să
prezentaţi şi să discutaţi o organizaţie sau o persoană care
consideraţi că oferă un exemplu bun de îmbinare a asistenţei
sociale cu spiritualitatea
¦ În cadrul referatului se vor atinge unele dintre următoarele
aspecte:
± aspecte generale despre identitatea organizaţiei sau persoanei respective
± categorii de beneficiari deserviţi
± tipuri de servicii oferite
± metode specifice de intervenţie
± rolul religiei/spiritualităţii în motivaţia sau practica profesională a
organizaţiei/persoanei (inclusiv dileme sau provocări deosebite)
± efectele componentei religioase a serviciilor oferite asupra beneficiarilor
± etc.
Î /
¦ Un referat de 1000-1500 cuvinte privitor la o grupare religioasă
cât mai diferită de cea căreia îi aparţineţi. Se presupune
participarea la o slujbă religioasă a acelei grupări. Referatul va
cuprinde:
± observaţii privitoare la slujba religioasă la care aţi participat
± aspecte privitoare la istoria, credinţele şi organizarea acelei grupări
± aspecte sociale privitoare la gruparea respectivă (conform bibliografiei sau
observaţiilor personale)
¦ Trăsături ale membrilor comunităţii (vârstă, etnie, clasă socială, profesii,
comportamente etc.)
¦ Preocupări şi activităţi sociale în rândul comunităţii (orientate spre proprii
membri sau spre exterior)
± ce ar putea fi de interes pentru un asistent social care lucrează cu clienţi
din gruparea respectivă, sau într-o agenţie afiliată acelei grupări
¦ Care dintre credinţele sau practicile acestora ar putea constitui un sprijin sau
o provocare în procesul asistenţial, etc.