You are on page 1of 6

Pozitia Coordonate 45°46′11″N

geografica 22°55′13″E45°46′11″N 22°55′13″E

Tara România
Județ Hunedoara
Primar Marius Ovidiu Hada (PNL, ales 2008)
Suprafata total 97 km²
Altitudine 278 m.d.m.
Populatie(2002) Total 71.257 locuitori
Densitate 705.69 loc./ km²
Judetul Hunedoara:
Localizat în partea central-vestică a României, este încadrat de
judeţele : Alba la nord-est şi est, Vâlcea la sud-est, Gorj în sud,
Caraş-Severin şi Timiş în vest, Arad în vest şi nord-vest.
Relieful este predominant muntos incluzând în întregime Munţii
Retezat, a căror înălţime maximă depăşeşte 2500 m, precum şi
porţiuni din Munţii Parâng, Tarcu, Poiana Ruscă, Godeanu, Metaliferi şi
Zarandului. Varietatea reliefului este dată de numeroase depresiuni
intramontane : Hunedoara, Haţeg, Petroşani, Simeria şi Brad.
Rezervaţii naturale : Parcul Naţional Retezat, Peştera cu Corali,
Complexul CARSTIC Ponorici-Cioclovina, Peştera Tecuri, Fâneţele cu
Narcise Nucşoara, Pădurea Bejan, Muntele Vulcan, Locul fosilifer cu
dinozauri de la Sânpetru, Cheile Jieţului, Locul fosilifer Ohaba-Ponor,
Cheile Cernei, Calcarele de la Godineşti, Mlaştina Peşteana.
Climatul este temperat-continental, umed şi răcoros.
Temperaturile medii anuale variază între -2o C la munte şi 10oC în
Lunca Mureşului, iar media precipitaţiilor se încadrează în intervalul
540-1400 mm/mp.
Istorie: Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod,
conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaște o
dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României.
Vechimea acestei așezări ce a luat naștere la poalele dealului
Sânpetru la confluența râurilor Cerna și Zlaști, este mult mai adâncă
în negurile timpului decât atestarea documentară. După Al Doilea
Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoareană a
cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din 1989,
în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone de oțel, peste 2 mil. tone
cocs metalurgic, încălțăminte, tricotaje etc. Această dezvoltare a
atras forță de muncă. Populația orașului a ajuns la un maximum de
89.000 locuitori.
Evoluția demografică la recensăminte:
Demografia orasului Hunedoara:

Legenda: - scara orizontala :evolutia anilor


-scara verticala :evolutia populatiei
Scăderea numărului populaţiei a avut intensităţi diferite în profil teritorial, în funcţie
de particularităţile pe care le-au avut mişcarea naturală şi cea migratorie (internă şi externă)
între cele două recensăminte. Amplitudinea scăderii este mare, între mai puţin de 1 şi peste
11 la sută. Valorile cele mai ridicate sunt cele din judeţele Caraş-Severin – 11,4 la sută şi
Hunedoara – 11,1 la sută. Scăderile din judeţetul Hunedoara au drept componentă majoră
migraţia externă. Emigrarea etnicilor germani şi, la o scară mult mai mică, a celor maghiari nu
poate fi neglijată, dar o comparare a nivelului migraţiei externe negative cu reducerile
înregistrate între 1992 şi 2002 la populaţia de etnie germană şi maghiară lasă să se întrevadă
ponderea predominantă a românilor în migraţia externă din acest judeţ.
Scadere Din care:
Judetul totala Scadere naturala Scadere prin Scadere prin
migratie interna migratie externa
Judeţele cu scăderile totale cele mai mari
Hunedoara -146 -80 +33 -99
~ Variatia interjudeteana a fenomenelor demografice din mediul rural(1985-1986):

Indicatori Indicatori statistici ai variatiei Judetele situate la:


demografici Coeficientul Abaterea minim maxim
de variatie(%) standard
0 1 2 3 4
Rata mortalitatii ‰ 17,2 2,32 Iasi, Suceava Hunedoara
Rata divortialitatii‰ 29,6 1,83 Iasi, Salaj Hunedoara,
Prahova
Rata sporului net de 58,2 28,29 Vaslui,Iasi Hunedoara,Caras-
flotanti ‰ Severin

~ Localizarea unor maxime si minime demografice in mediul rural (1975-1985):

Rata natalitatii Rata mortalitatii


Val. Maxime 1980 1985
Hunedoara – Hunedoara –
17.3 18.5
Val. minime 1975 1980 1985
Hunedoara – Hunedoara – Hunedoara –
12.9 10.8 10.8

Relatiile majore dintre urbanizare si regiunea istorica, pe de o parte si fenomenele


demografice rural ear putea fi caracterizate astfel la mijlocul deceniului actual:
●Fenomenele demografige vitale – natalitatea si mortalitatea – se diferentiaza mai mult in
functe de regiunea istorica decat de caracteristicile de urbanizare ale judetelor
●Independent de zona istorico-geografica , sporul migratoriu cel mai puternic apar in
comunele din judetele cu grad sporit de urbanizare si centre urbane de traditie(Hunedoara).
Populaţia din mediul urban:
Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2005
Sursa : Direcţia Judeţeană de Statistică
Localitate Populatie Barbati Femei
Deva 69204 32709 36495
Vulcan 29734 14714 15020
Brad 16453 7852 8601
Hunedoara 72422 35333 37089
Lupeni 30649 15333 15316
Orastie 22248 10715 11533
Petrosani 45134 21766 23368
Aninoasa 4972 2432 2540
Calan 13258 6521 6737
Gioagiu 5755 2824 2931
Hateg 11122 5331 5791
Petrila 25686 12673 13013
Simeria 13913 6715 7198
Uricani 10158 5092 5066
Total 370708 180020 190698

Demografia orasului Deva:


Legenda: - scara orizontala :evolutia anilor
-scara verticala :evolutia populatiei